Saptamana RL - nr 15

8
O sinteză a evenimentelor trecute și viitoare pag. 6 pag. 6 pag. 3 pag. 2 pag. 2 pag. 4 pag. 4 pag. 8 pag. 5 pag. 5 10 11 12 13 14 24 25 26 27 28 10 – 14 IANUARIE 2011 24 – 28 IANUARIE 2011 DECOMUNIZAREA ROMâNIEI Din ziarul România Liber` MITU ESTE ADEVĂRATUL CRIMINAL? Adev`ratul vinovat de crimele de la Cernavod` este Bogdan Mitu, potrivit portretului psihologic f`cut de poli]i[ti. Din ziarul România Liber` ARHITECTUL HOLOCAUSTULUI, O CASTANĂ NEDORITĂ Serviciile secrete germane [tiau din 1952 c` Adolf Eichmann, unul dintre artizanii Holocaustului, tr`ia în Argentina. Din ziarul România Liber` BENZINA TESTEAZĂ FORŢA BOICOTULUI S`tui de investiga]iile f`r` rezultate ale Consiliului Concuren]ei [i de justific`rile Ministerului Finan]elor Publice, taximetri[tii iau în propriile mâini solu]ionarea problemei carburan]ilor. RL, Aldine CINE A FOST CHARLES DARWIN AL ROMâNIEI Alexandru Borza a creat primul parc na]ional din România - Parcul Retezat – [i Gr`dina Botanic` din Cluj. www.romanialibera.ro CĂLĂTORII PENTRU O VIAŢĂ O dat` în via]`, tinerii care au pân` în 30 de ani, pot pleca câteva luni într-o ]ar` str`in`, pe bani europeni. RL, Edi]ia de Transilvania VOR SĂ FUZIONEZE UNIVERSITĂŢILE DIN ARDEAL? Universitatea Babe[-Bolyai a repus pe tapet propunerea de unificare a mai multor universit`]i, dup` modelul celei din Strasbourg. RL, Aldine CUM A îNCEPUT LUPTA LUI CEAUŞESCU CU KGB-UL Foarte curând dup` ,,Declara]ia din Aprilie” (1964), adic` încercarea conducerii de partid [i de stat de a se delimita politic de Moscova s-au intensificat ac]iunile agen]iilor K.G.B. Din ziarul România Liber`, Aldine A FOST MAICA TEREZA AROMâNCĂ? Unul dintre cei mai importan]i sfin]i ai vremurilor contemporane, unanim respectat` în toat` lumea, are origini române[ti. ~n edi]ia RL NOMINALIZĂRILE LA OSCAR Pe 25 ianuarie, Academia American` de Film anun]` ce actori [i ce filme vor r`mâne în cursa pentru prestigioa- sele trofee Oscar. www.romanialibera.ro REEDITAREA FINALEI îN BASCHET În etapa a 18-a a Diviziei A de baschet masculin se joac` cel mai important meci al ultimilor ani din acest sport. CSU Ploie[ti [i „U“ Mobitelco BT Cluj se reîntâl- nesc pentru a doua oar` în acest sezon. brief Edito CLAUDIU PĂDUREAN, redactor-șef D in multe puncte de vedere, Româ- nia pare rătăcită în comunism. Topografia urbană este cel mai bun exemplu. Există numeroși bolșevici omagiați prin denumiri de străzi și de instituții. Este inadmisibil că un spital din București poartă numele bolșevicului C.I. Parhon, în condițiile în care acesta a girat confiscarea spitalului creat de surorile din Congregația Sfântului Vincențiu de Paul, aduse în Ro- mânia de monseniorul Vladimir Ghika. De asemenea, este ciudat faptul că, în Cluj, o stradă poartă numele sinistrului Emil Petro- vici, primul rector comunist din România, instalat la șefia universității clujene de către dr. Petru Groza. Acest Petrovici este cel care a condus ședințele de demascare publică a unor intelectuali precum Iuliu Hațieganu ori Nicolae Mărgineanu și care au fost excluși din Universitate. Tot el este cel care a condus procesul de schimbare a denumirii universității din Regele Ferdinand I în Victor Babeș. Emil Petrovici, de altfel, un mare ling- vist, dacă este să discutăm despre calitatea științifică, nu cea umană, nu merită să dea numel unei străzi din România. Tocmai de aceea, ar fi interesant să vedem dacă cine- va este dispus să își asume decomunizarea României, dacă tot a fost condamnat oficial comunismul. NR.15 saptamana@ romanialibera.ro Fundătura Cernavodă Pe calea ferată sau asfalt, toate drumurile spre Litoral vor scoate peri albi turiștilor și în 2011. pag. 2

description

Din prea multe puncte de vedere Romania pare ratacita in comunism.

Transcript of Saptamana RL - nr 15

O sinteză a evenimentelor trecute și viitoare

pag. 6 pag. 6 pag. 3 pag. 2 pag. 2 pag. 4 pag. 4 pag. 8 pag. 5 pag. 5

10 11 12 13 14 24 25 26 27 28

10 – 14 ianuarie 2011 24 – 28 ianuarie 2011

Decomunizarea româniei

Din

zia

rul R

omân

ia L

iber

`

mit

u es

te a

DevĂ

ratu

l cri

min

al?

Ad

ev`r

atul

vin

ovat

de

crim

ele

de

la C

erna

vod

` es

te

Bog

dan

Mit

u, p

otri

vit

por

tret

ului

psi

holo

gic

f`cu

t d

e p

oli]

i[ti

.

Din

zia

rul R

omân

ia L

iber

`

arhi

tect

ul h

oloc

aust

ului

, o

cast

anĂ

neDo

ritĂ

Serv

iciil

e se

cret

e ge

rman

e [t

iau

din

195

2 c`

Ad

olf

Eich

man

n, u

nul d

intr

e ar

tiza

nii H

oloc

aust

ului

, tr`

ia în

A

rgen

tina

.

Din

zia

rul R

omân

ia L

iber

`

Benz

ina

test

eazĂ

forŢ

a Bo

icot

ului

S`tu

i de

inve

stig

a]iil

e f`

r` r

ezul

tate

ale

Con

siliu

lui C

oncu

ren]

ei [

i de

just

ific`

rile

Min

iste

rulu

i Fin

an]e

lor

Pub

lice,

tax

imet

ri[t

ii ia

u în

pro

pri

ile

mâi

ni s

olu]

iona

rea

pro

ble

mei

car

bur

an]i

lor.

RL,

Ald

ine

cine

a fo

st c

harl

es D

arw

in a

l rom

ânie

iA

lexa

ndru

Bor

za a

cre

at p

rim

ul p

arc

na]i

onal

din

Rom

ânia

- P

arcu

l R

etez

at –

[i G

r`d

ina

Bot

anic

` d

in C

luj.

ww

w.r

oman

ialib

era.

ro

cĂlĂ

tori

i pen

tru

o vi

aŢĂ

O d

at`

în v

ia]`

, tin

erii

care

au

pân

` în

30

de

ani,

pot

ple

ca c

âtev

a lu

ni

într

-o ]

ar`

str`

in`,

pe

ban

i eur

open

i.

RL,

Ed

i]ia

de

Tran

silv

ania

vor

sĂ fu

zion

eze

univ

ersi

tĂŢi

le D

in a

rDea

l?U

nive

rsit

atea

Bab

e[-B

olya

i a r

epus

pe

tap

et p

rop

uner

ea d

e un

ifica

re a

m

ai m

ulto

r un

iver

sit`

]i, d

up`

mod

elul

cel

ei d

in S

tras

bou

rg.

RL,

Ald

ine

cum

a în

cepu

t lup

ta lu

i cea

uŞes

cu c

u KG

B-ul

Foar

te c

urân

d d

up`

,,Dec

lara

]ia

din

Ap

rilie

” (1

964)

, ad

ic`

înce

rcar

ea

cond

ucer

ii d

e p

arti

d [

i de

stat

de

a se

del

imit

a p

olit

ic d

e M

osco

va s

-au

inte

nsifi

cat

ac]i

unile

age

n]iil

or K

.G.B

.

Din

zia

rul R

omân

ia L

iber

`, A

ldin

e

a fo

st m

aica

tere

za a

rom

âncĂ

?U

nul d

intr

e ce

i mai

imp

orta

n]i s

fin]

i ai v

rem

urilo

r co

ntem

por

ane,

una

nim

res

pec

tat`

în t

oat`

lum

ea, a

re

orig

ini r

omân

e[ti

.

~n e

di]

ia R

L

nom

inal

izĂr

ile

la o

scar

Pe

25 ia

nuar

ie, A

cad

emia

Am

eric

an`

de

Film

anu

n]`

ce

acto

ri [

i ce

film

e vo

r r`

mân

e în

cur

sa p

entr

u p

rest

igio

a-se

le t

rofe

e O

scar

.

ww

w.r

oman

ialib

era.

ro

reeD

itare

a fi

nale

i în

Basc

het

În e

tap

a a

18-a

a D

iviz

iei A

de

bas

chet

mas

culin

se

joac

` ce

l mai

imp

orta

nt m

eci a

l ult

imilo

r an

i din

ace

st

spor

t. C

SU P

loie

[ti [

i „U

“ M

obit

elco

BT

Clu

j se

reîn

tâl-

nesc

pen

tru

a d

oua

oar`

în a

cest

sez

on.

brief Edito

claudiupĂdurean, redactor-șef

D in multe puncte de vedere, Româ-nia pare rătăcită în comunism. Topografia urbană este cel mai bun

exemplu. Există numeroși bolșevici omagiați prin denumiri de străzi și de instituții. Este inadmisibil că un spital din București poartă numele bolșevicului C.I. Parhon, în condițiile în care acesta a girat confiscarea spitalului creat de surorile din Congregația Sfântului Vincențiu de Paul, aduse în Ro-mânia de monseniorul Vladimir Ghika. De asemenea, este ciudat faptul că, în Cluj, o stradă poartă numele sinistrului Emil Petro-vici, primul rector comunist din România, instalat la șefia universității clujene de către dr. Petru Groza. Acest Petrovici este cel care a condus ședințele de demascare publică a unor intelectuali precum Iuliu Hațieganu ori Nicolae Mărgineanu și care au fost excluși din Universitate. Tot el este cel care a condus procesul de schimbare a denumirii universității din Regele Ferdinand I în Victor Babeș. Emil Petrovici, de altfel, un mare ling-vist, dacă este să discutăm despre calitatea științifică, nu cea umană, nu merită să dea numel unei străzi din România. Tocmai de aceea, ar fi interesant să vedem dacă cine-va este dispus să își asume decomunizarea României, dacă tot a fost condamnat oficial comunismul.

N r . 1 5

[email protected]

Fundătura cernavodă

pe calea ferată sau asfalt, toate

drumurile spre litoral vor scoate peri albi turiștilor și în 2011.

pag. 2

2 s ă p t ă m â n a R L N r . 1 5

ce a fost

13/01 – amănunte în rL

Unul dintre cei mai străluciţi repre-zentanţi ai intelectualităţii româ-nești din Transilvania a fost pro-

fesorul Alexandru Borza. Este vorba despre unul dintre profesorii valoroși de la Şcolile Blajului, care a ajuns apoi la Universitatea Daciei Superioare din Cluj, fiind totodată fondatorul Grădinii Botanice. Personalita-tea profesorului Borza este puţin cunoscută în afara cercului restrâns al specialiștilor în biologie sau al știinţelor naturii. El este,

practic, întemeietorul știinţei numite geobotanică. Tot el a creat primul parc natural din România, Parcul Naţional Re-tezat, considerat drept una dintre cele mai frumoase arii naturale protejate din Europa. Alexandru Borza a fost și unul dintre liderii mișcării naţionale românești din Transil-vania. În această calitate, el a participat ca delegat la Marea Unire din 1918, de la Alba Iulia, cea care a votat Unirea Transilvaniei cu România.

Alexandru Borza a creat primul parc naţional din românia - Parcul retezat - şi Grădina Botanică din Cluj.

Pe calea ferată sau asfalt, toate drumurile spre Litoral vor scoate peri albi turiştilor şi în 2011.

Fundătura cernavodăamănunte pe www.romaniaLibera.ro, 13 ianuarie 2011

18/01 – rL, ediția de Sud-est

crimele se țin lanț în satul lui terenteProcurorii l-au reţinut pe Grigore Ştefan din Carcaliu, iar instanţa l-a arestat pentru 29 de zile pentru comiterea omorului din satul Carcaliu, din noaptea de Crăciun. Deşi presu-pusul asasin al unui tânăr din acest sat a fost trimis după gratii, locuitorii satului Carcaliu din judeţul Tulcea sunt în pragul disperării. În această localitate lipovenească situată pe malul Dunării, la aproximativ cinci kilometri de oraşul Măcin, a fost găsit, în noaptea de Crăciun, cadavrul unui tânăr în imediata vecinătate a bisericii.

17/01 – rL, ediția de Sud-est

cum pescuiesc autoritĂŢile şpaGĂ în Delta DunĂrii Administraţia rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ArBDD) şi Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea încear-că să-i liniştească pe pescarii din Deltă care nu acceptă taxa de pescuit şi refuză să mai pescu-iască. Timp de o săptămână, şefii ArBDD şi ai CJ Tulcea au organizat întâlniri cu pescarii din mai multe zone ale Deltei. Au avut loc confruntări verbale dure, iar părţile par să rămână pe poziţii ireconciliabile. CJ Tulcea nu renunţă la supra-taxă, iar pescarii denunţă sistemul mafiot în care lucrează şi ameninţă că nu vor mai solicita autorizaţii de pescuit în noile condiţii.

justiție actualitate

Maica Tereza a fost unul dintre apostolii vremurilor moderne. Ea a fost admirată de Papa

Ioan-Paul al II-lea, care a și beatificat-o pe călugărița originară din Balcani în data de 19 octombrie 2003, la șase ani după trecerea sa la cele eterne. De asemenea, Maica Tereza este prima personalitate cu origini românești care a primit Premiul Nobel pentru Pace, în anul 1979. Din păca-te, personalitatea ei este puțin cunoscută în România. Maica Tereza este una dintre cele mai cunoscute figuri ale creștinismului con-temporan. Ea este un simbol revendicat de mai multe culturi din Balcani: de cea tur-că, de cea macenoneană, de cea albaneză și de cea română.

Unul dintre cei mai importanți sfinți ai vre-murilor contemporane, unanim respectată în toată lumea, are origini româneşti.

A fost Maica Tereza aromâncă?

14/01 – amănunte în rL, aldine

Cine a fost Charles Darwin al României

Reparaţiile la calea ferată Bucu-rești-Constanţa, începute în 2006, sunt deja în al doilea an de întârziere, iar drumul cu trenul durează minim patru ore. Auto-

strada Cernavodă-Constanţa este deja în în-târziere și îi lipsesc certificate de urbanism. A venit timpul ca întârzierile să se răzbune: podul de pe drumul vechi intră în reparaţii cel puţin un an, pentru a nu pierde finanţarea BERD. Acestea sunt motivele pentru care zeci de mii de șoferi se vor înghesui zilnic, în dru-mul spre mare, pe străduţele din Cernavodă.

De a fost închisă circulația pe podRomânii vor avea o ocazie bună, o dată cu începerea sezonului turistic din acest an, să vadă cât de utilă este o autostradă. Presată de starea tehnică proastă a podului de la Cerna-vodă și de o expertiză îngrijorătoare asupra acestuia care expiră în aprilie 2011, Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România (CNADNR) l-a închis la începu-tul acestei săptămâni în vederea reparaţiei capitale pentru următorul an. Podul nu a fost niciodată reparat de la darea sa în folosinţă în 1984. Amânarea lucrărilor cu un an, până în 2012, atunci când autostrada s-ar putea ter-mina, nu este posibilă, deoarece nimeni de la CNADNR nu își asumă menţinerea podului în

Podul de la Cernavodă este într-o stare proastă

exploatare. Pentru protejarea acestuia, pe pod au apărut restricţii de viteză chiar și până la 10 km/oră, deși legea permite limitarea vite-zei doar până la 30 de kilometri la oră.

Potrivit unei expertize întocmite în aprilie 2008

pentru zece poduri dunărene din Dobrogea, cu valabilitate trei ani, şi a planului de lucrări apro-bat de către Inspecţia de Stat în Construcţii, la acest pod au apărut dezveliri ale armăturilor de rezistenţă.“

surse din Ministerul transporturilor

N r . 1 5 s ă p t ă m â n a R L 3

ce a fost

12/01 – din ediția rL

Un document secret obţinut de publicaţia germană Bild din ar-hivele serviciilor secrete naţio-

nale, BND, arată că acest serviciu știa din 1952 refugiul lui Adolf Eichmann, cel mai mare criminal nazist, coordonator al unui sistem care a ucis 6 milioane de evrei, cu 8 ani înainte de a fi capturat în Buenos Aires de agenţii Mossadului. Evadat din Germania în 1950, Eichmann, unul din cei ce au conceput „soluţia finală” - un plan

de exterminare sistematică a evreilor din Europa -, a fost arestat de Mossad în 1960, adus clandestin în Israel unde a fost judecat, condamnat și apoi executat în Ierusalim, doi ani mai târziu. Dan Setton, autorul unei cărţi despre nazistul de tristă celebritate Eichmann, a avut acces la do-sarele Mossad unde a descoperit circum-stanţele arestării lui în Argentina, după o „vânătoare“ desfășurată în întreaga lume timp de 15 ani.

Serviciile secrete germane ştiau din 1952 că Adolf Eich-mann, unul dintre artizanii Holocaustului, trăia în Argentina.

Arhitectul Holocaustului, o castană nedorită 12/01 – amănunte în rL

romii care muncesc Gratis pentru iKea200 de romi, adulţi şi copii au pus stăpânire pe cele 5,1 hectare cumpărate de IKEA de la fabrica Timpuri Noi, ajutând firma suedeză să-şi cureţe ograda de fiare vechi. romii scormonesc cu mâinile goale prin moloz sau sparg cu târnăcoape blocuri-le de beton, din care extrag fierul. Pe locul unde anterior buldozerele nivelaseră resturile de dărâmături acum se văd tranşee săpate de căutătorii de fier vechi.

reportaj

18 ianuarie 2011, ediția de tranSiLvania

Profesorul radu Deac, una dintre somitățile europene în domeniul transplantului de inimă, critică reorganizarea Institutului din Târgu-Mureş.

„Cuiva nu îi convine acest institut şi atunci trebuie să dispară“, a spus radu Deac, în condițiile în care institutul ar urma să fie desființat.

special radu deac rupe tĂcerea Precedent negativ

„Din 1983 când s-a dat spitalul în func-ţiune şi până în 1995 lucrurile nu au mers prea grozav. Se puteau opera 100, maximum 300 de bolnavi pe an. Mai mult, fondurile, evident nu erau sufici-ente. Atunci s-a găsit această soluţie. Ministru Sănătăţii de atunci, domnul Iulian Mincu, la insistenţele noastre, să nu zic neaparat ale mele, s-a decis să facă această reţea, pentru că este de fapt o reţea de centre de cardiologie în ţară, care sunt, cred eu, foarte impor-tante. Numărul operaţiilor a crescut la 1.500 după înfiinţarea institutului de la Târgu-Mureş“, a mai completat fostul şef al IBCVT Târgu-Mureş.

ProbleMe

P roiectul care prevede des-fiinţarea Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Târgu-Mureș prin comasarea acestuia cu Spitalul Jude-ţean de Urgenţă nu este

pe placul medicilor specialiști și nu se bu-cură nici de sprijinul populaţiei. Până în prezent peste 35.000 de români au semnat petiţii online pe site-urile de socializare împotriva desfiinţării Institutului de la Târgu-Mureș. Prof. Dr. Radu Deac, cel care este considerat fondatorul Institutului de la Târgu-Mureș, crede că soluţia avansată de Ministerul Sănătăţii nu este una în folo-sul cetăţeanului și este de părere că cineva vrea să distrugă, pur și simplu, un institut performant după 15 ani de existenţă.

Ideea neasumată, dar pusă în practică„Nu văd cui i-a venit ideea, dar ar trebui să iasă în faţă și să își asume responsabi-litatea pentru eventualele consecinţe ale acestui demers. Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că, începând din 2006, a demarat o campanie împotriva instituţi-ei. Au fost schimbaţi trei-patru manageri, au fost puși manageri cu tentă politică, simpatizanţi ai unui anumit partid sau rude ale unor lideri politici care evident că nu au performat. Apoi, etapa următoa-re a fost pensionarea mea prematură. Iar acum, prin această «strategie» se termină cu activitatea institutului. Aceste fapte le pot interpreta în timp ca o strategie de dis-trugere a Institutului. Cuiva nu îi convine acest institut și atunci trebuie să dispară“, a declarat prof. dr. Radu Deac, potrivit că-ruia dacă acest demers va fi dus la capăt

Preşedintele băsescu a spus acum vreo 10 zile pe postul

public de televiziune două lucruri: să comasăm spitalele fără activita-te şi al doilea lucru pe care l-a spus a fost să responsabilizăm manage-rii care au făcut arierate. Sunt două lucruri destul de clare de unde putem trage concluzii.“

radu deac, medic

chirurgia cardiacă mureșeană se întoarce cu 15 ani în urmă, iar de suferit vor avea atât pacienţii cât și medicii care s-au for-mat aici. „Fără personalitate juridică, ca instituţie, nu mai ești ordonator de credite de gradul trei, nu mai poţi semna contrac-te de cercetare, nu mai poţi accesa fonduri europene, nu poţi dezvolta proiecte și mul-

Medicii mureșeni cer păstrarea Institutului de transplant

te altele. Ne întoarcem cu 15 ani în urmă în asistenţa bolnavului cardiac. Eu încerc să mă împotrivesc unei idei pe care nu o consider în favoarea bolnavului“, mai spu-ne prof. Dr. Radu Deac care are și experien-ţa anilor în care institutul a funcţionat în cadrul spitalului și poate face comparaţia între cele două etape.

4 s ă p t ă m â n a R L N r . 1 5

ce urmează

Pe 25 ianuarie, Academia Americană de Film anunță ce actori și ce filme vor rămâne în cursa pentru prestigioasele trofee Oscar. Doar 10 producții din cele 248 înscrise anul acesta vor fi nominalizate la categoria „cel mai bun film“, iar printre favoriții pentru marele trofeu se numără, potrivit criticilor de specialitate, „The Social Network“ și „Inception“.

Propunerea României pentru Cel mai bun film străin la Oscar 2011 este pelicula regizorului Florin Şerban „Eu când vreau să fluier, fluier“. Gala de premiere o rganizată de Academia America-nă de Film, ce va fi prezentată de Anne Hathaway și James Franco, va avea loc pe 27 februarie la Kodak Theater din Los Angeles.

Liga Naţională de handbal fe-minin programează, duminică, 30 ianuarie, etapa a 14-a, prima a returului. Cu Oltchim Râmni-cu Vâlcea campioană a turului și, foarte probabil, a întregului campionat, competiţia internă va intra în a doua jumătate a sa cu CSM București-Dunărea Brăila drept cel mai interesant meci. Vâlcencele vor juca la Cra-iova, în timp ce vicecampioana „Universitatea“ Jolidon Cluj va

întâlni, în deplasare, pe HCM Roman. A doua etapă din retur este programată peste 10 zile, iar întregul campionat se va termina duminică, 15 mai, când va avea loc etapa a 30-a, ultima a sezonului. Dacă vor fi respec-tate calculele și nu vor exista surprize, Oltchim va cuceri, din nou, titlul de campioană, în timp ce „Universitatea“ Jolidon Cluj va termina tot pe poziţia secundă.

30/01 – www.romanialibera.ro

anDy fletcher revine la Bucureşti

Unul dintre fondatorii celebrei trupe Depeche Mode, Andy Fletcher, revine la Bucureşti în data de 29 ianuarie. El va concerta în clubul The Ark. Muzicianul va prezenta piese create în stilul numit bedroom DJ. Printre piesele remixate de el se numără şi piese care au fost create şi au devenit celebre pentru că au fost interpretate de Depeche Mode. Biletul de intrare va costa 50 de lei.

05/02 – www.romanialibera.ro

James walsh cântĂ în the arK

Solistul trupei Starsailor, James Walsh, va fi invitatul special al serii de 4 fe-bruarie în clubul bucureştean The Ark. El şi-a lansat deja un proiect solo, care va fi prezentat şi publicului român. James Walsh şi-a lansat primul său EP solo, Live at the top of the world, şi se pregăteşte să îşi lanseze şi un album propriu. Concertul acustic din Bucureşti este menit să arate o nouă fațetă a acestui artist. Biletul de intrare va costa 50 de lei.

30/01 – www.romanialibera.ro

cursa trĂsniților în poiana Braşov

Stațiunea montană Poiana Braşov va găzdui o nouă ediție a competiției Cur-sa Trăsniților. Vor fi premiate cele mai extravagante sănii. Concursul va avea loc sâmbătă, 29 ianuarie, în intervalul 12.00 – 14.00, iar seara va fi organi-zat spectacolul Miss Cupa Trăsniților. Cursa de săniio va fi găzduită de Pârtia Bradu. Scopul evenimentului este unul caritabil. Adică, acela de a strânge fon-duri pentru unul dintre cluburile rotary din Braşov.

pe scurt

călătorii pentru o viaţă

nominalizĂrile la oscar începe returul la hanDBal

24/01/2011 – www.romanialibera.ro

25/01/2011 – în ediția rL 31/01/2011 – www.romanialibera.ro

T ineri din toată România îşi pot împlini visul de a „pleca în ju-rul lumii“ după ce termină li-ceul, sau facultatea cu ajutorul Centrului de Voluntariat Cluj.

Echipa Centrului, condusă de Nicoleta Chiş Racolţa, scrie tot anul proiecte pentru a atrage fonduri de la Comisia Europeană, cu care sunt finanţate proiectele prin care tine-rii care nu au împlinit 30 de ani, sunt trimişi în diferite ţări din Europa, unde participă la acţiuni de voluntariat. Tinerii au cazarea asigurată, dar şi mâncar-ea, iar pe deasupra primesc şi ceva bani de buzunar. Nicoleta Chiş a explicat că sumele nu sunt mari, dar le asigură tienrilor un trai decent. Stagiile pot fi mai lungi sau mai scurte, între două şi 12 luni, dar nu poţi par-ticipa la un astfel de program decât o dată în viaţă.

Voluntari din alte ţăriÎn ceea ce priveşte acţiunile, acestea pot fi participări la festivaluri, în care voluntarii sunt implicaţi în munca de organizare, sau acţiuni sociale, cum ar fi îngrijirea bătrânilor sau implicarea în educaţia nonformală a unor grupuri de copii. Alţi tineri preferă acţiunile ecologice, iar acestea pot fi dintre cele mai trăsnite, precum adunarea de pe plajă a puilor de broască ţestoasă, care, acolo unde există şosele în apropierea falezelor, pot fi derutate de faruri, astfel că în loc să meargă în mare, pornesc către drum.

O dată în viaţă, tinerii care au până în 30 de ani, pot pleca câteva luni într-o ţară străină, pe bani europeni.

Centrul de Voluntariat Cluj este coordonatorul programului destinat tinerilor din toată românia.

Voluntarii pot călători în jurul lumii, în schimbul muncii pe care o depun

este foarte important pentru copii să înveţe în joacă, mai ales dacă este vorba

de lucruri grave. Iar voluntarii inventează tot felul de jocuri.“

voluntar

N r . 1 5 s ă p t ă m â n a R L 5

ce urmează

Primul meci din retur pentru „U“ Mobitelco BT Cluj a fost la un pas de amânare. După

prânzul servit pe Valea Oltului, în drum spre Pitești, mai mulţi jucători din tabăra clujeană au suferit o toxiinfecţie alimen-tară. Doar voinţa jucătorilor și priceperea kinetoterapeutul Cătălin Raţiu au făcut ca acest meci să se poată disputa. În ciuda acestor probleme medicale, prima parte a meciului i-a găsit la conducere pe universitarii clujeni, care, după primele 20 de minute, intrau la vestiare cu un avantaj de trei puncte, 33-30. Actorul principal al primei părţi a fost Zoran Krstanovic, care a reușit un „double-double“, cu 20 de puncte și 11 recuperări, încă din primele două sferturi. Pentru elevii antrenaţi de Marcel Ţenter urmează o săptămână cu două derby-uri, cu CSU Altassib Sibiu și cu Asesoft Ploiești.

Măcinaţi de probleme stomacale, elevii lui Marcel Ţenter au câştigat la Piteşti.

„U“ Mobitelco BT, victorie cu emoţii

31/01 – supliment numai „u“

a Doua victorie pentru „u“ JoliDon în 2011„U“ Jolidon Cluj a învins formaţia Dunărea Brăila în derby-ul disputat în deplasare, la o diferenţă de 6 goluri, scor final 32-26 (19-12). Clujencele au trecut cu o victorie de etapa a XI-a a Ligii Naţionale şi au acumulat două puncte importante în clasament, care le menţin pe poziţia secundă. „Studentele“ au reuşit să le învingă pe Dunărea Brăila, în deplasare, într-unul dintre cele mai importante examene din acest sezon pe teren străin.

sport27/01 – www.romanialibera.ro

reeDitarea finalei în BaschetÎn etapa a 18-a a Diviziei A de baschet masculin se joacă cel mai important meci al ultimilor ani din acest sport. CSU Ploieşti şi „U“ Mobitelco BT Cluj, echipele ce au disputat trei finale în ultimii cinci ani, se reîntâlnesc pentru a doua oară în acest sezon, de data aceasta în Sala „Olimpia“, din Ploieşti. Ploieştenii au dominat autoritar competițiile din ultimii ani. Partida CSU Ploieşti-„U“ Mobitelco BT Cluj va avea loc miercuri, 26 ianuarie, de la ora 18.00.

sport03/02 – supliment domus util

raDiatorul De JoasĂ temperaturĂDacă circuitele de încălzire lucrau în trecut cu temperaturi ridicate ale agentului termic, de până la75°C, utilizarea agentului termic la temperaturi mai joase, de 55°C sau chiar 45°C s-a extins relativ recent. În acest con-text, a apărut şi un produs nou, radiatorul din tablă de oţel, ce funcţionează la joasă temperatură, ce poate funcţiona perfect şi cu agent termic la numai 45°C. radiatorul de joasă temperatură reduce pierderile de ener-gie, care sunt proporţionale cu temperatura agentului termic.

afaceri

31/01 – supliment numai „u“28 ianuarie 2011 – rL, Aldine

F oarte curând după ,,Declar-aţia din Aprilie“ (1964), sintag mă generic menită a semnala încercarea con-ducerii de partid și de stat de a se delimita politic și în ceea ce privește relaţi-

ile internaţionale de Moscova și a câști-ga o anumită independenţă faţă de acesta s-au intensificat acţiunile agenţiilor K.G.B. Acest fapt a determinat măsuri radicale, de curăţire, a agenţiilor din toate sectoa-rele vieţii politice, economice și social-culturale. Acţiunea a fost demarată public în chiar acel an, prin arestarea la Sibiu, a unui general care venise să-și vadă fiul, elev la școala de ofiţeri de aici. Virgil Lazăr, ve-teranul redacției RL, relatează că, în acest contex, extrem de tulbure, a fost organizată o ședinţă secretă ţinută în sala cinemato-grafului, pe atunci „Maxim Gorki“. Şedinţă condusă de Nicolae Ceaușescu, secretar doi al C.C. al P.C.R., responsabil cu Securitatea, poliţia, organele de partid etc. Venise înso-ţit de permierul de atunci, Chivu Stoica, de șeful Securităţii din Timișoara, generalul Steskal, de primul secretar regional P.C.R., I.Martin și de alții.Sala era arhiplină. Numai cu bărbaţi, aproa-pe toţi oameni cu funcţii importante în aparatul de partid, de stat și cel economic, din Banat. Pobabil că unii știau despre ce este vorba, pentru că erau extrem de livizi, alţii ședeau ca niște bolnavi sprijinnd spă-

cum a început lupta lui ceaușescu cu KGB-ulNicolae Ceaușescu a început dekaghebizarea în anul 1964

Cele mai multe soţii sovietice nu au dorit să se mai întoarcă acasă, în UrSS, fiind loiale soţilor

şi copiilor lor, mame responsabile şi, funcţionare , bibliotecare sau translatoare fiind conştiincioase.“

virgil lazăr, jurnalist

Termen pentru cetățenieCeauşescu le-a cerut celor din sală ca, în termen de două luni, toate soţiile lor să ceară cetăţenia română, ca astfel să poat fi trase la răspundere, legal, de acţiunile lor îndreptate, eventual, împotriva statului român. După câteva săptămâni, un general, mare amator de poezie, m-a invitat acasă la el la o cafea. L-am întrebat dacă nu o deranjez pe doamna şi cei doi copii, pe care ştiam că-i are. Mi-a răspuns, amărât, cu o întrebare retorică : care doamnă, care copii?! Şi a continuat stânjenit... După şedinţa de la „Maxim Gorki“, întors acasă, am găsit soţia împachetând. Mi-a explicat nervoasă şi cu reproşuri : „Nikolai am plecat acasă, la Moscova. Mi-am înde-plinit misiunea“.

PoveStetarele scaunelor într-un anmit fel, dar toţi, bine hrăniţi și, după costumaţie, oameni cu bani.

Reproșurile lui CeaușescuCeaușecu și-a început cuvântarea cu un reproș general. „Toţi cei din acestă sală aţi studiat în URSS, și toţi, cei ce vă aflaţi aici, aţi venit acasă, din URSS, la braţ cu soţii so-vietice. Nimic rău până aici. Răul începe din momentul în care K.G.B-ul și-a- făcut, din unele dintre ele, agenţii săi activi. K.G.B-ul și-a creat, astfel, un adevărat cap de pod strecurat în toate domeniile vieţii, prin so-ţii lor, care, cu voie, fără voie, discută acasă unele aspecte ale muncii pe care o faceţi. Şi acesta, pentru că, neavând cetăţenia româ-nă, nu erau vulneravilizate de legiile ţării noastre. S-a ajuns până acolo încât K.G.B-ul și-a infiltrat agenţi chiar și în C.C al P.C.R., încât am fost nevoiţi – spunea Ceaușescu – să rugăm conducerea de la Mosova să-i re-tragă urgent, ca să nu–i arestăm și să dăm, astfel apă la moară presei occidentale“.

6 s ă p t ă m â n a R L N r . 1 5

top 10 evenimente trecuteromânul care a modernizat australia

Politicianul australian Edward Granville Theodore avea ca bunic un preot ortodox din Galați, Gheorghe Teodorescu.

viner, 14 ianuarie 2011CComplet necunoscut în ţara lui de ori-gine, fiul unui emigrant român este

considerat unul dintre fondatorii Australiei moderne. Edward Granville Theodore s-a re-marcat la începutul secolui XX în mișcarea sindicală din Queensland, devenind prim-ministru al acestui stat iar ulterior chiar vice-premier al Australiei. Cele mai impor-

Nicolae Ceaușescu, Mussolini, Hitler, Mao și Bokassa se află pe lista

dictatorilor secolului al XX-lea care au fost „tiranizați“ de soțiilor. Lista apare într-un studio realizat de scriitoarea franceză Diane Ducret. Scriitoarea, care a obținut o serie de documente inedite, evocă inclusiv o serie de scene de budoar din viața lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Despre Elena Ceaușescu, Diane Ducret scrie că vroia să conducă doar mașini germane.

• Edward Granville Theodore s-a numărat printre fondatorii mișcării sindicale din țara de la Antipozi, la începutul secolului al XX-lea.

• Politicianul origini românești este considerat drept unul dintre fondatorii Australiei moderne şi a fost vicepremier al federației şi prim-ministru al unuia dintre statele australiene.

tante referinţe despre Edward Granville Theodore le găsim în lucrarea „The australi-an people. An enciclopedia of the nation, its people and their origins“, care are un capitol dedicat românilor ajunși acolo. Bunicul lui Theodore este un preot din Galați, pe nume Gheorghe Teodorescu. El a trăit între anii 1826-1901.

Ceaușescu și Mao, tiranii de sub papucmarți, 11 ianuarie

Sătui de investigațiile fără rezultate ale Consi-liului Concurenței și de justificările Ministeru-

lui Finanțelor Publice, taximetriștii iau în propriile mâini soluționarea problemei carburanților, ale căror prețuri continuă să crească. Deja, ei au blocat benzinăriile în mai multe orașe din țară, în condițiile în care au decis să plătească cu monede de 1 ban și de 5 bani carburanții cumpărați. De asemenea, săptămâna trecută, taximetriștii au organizat un boicot de trei zile, în care nu au alimentat deloc.

Benzina testează forța boicotuluimarți, 11 ianuarie

Luni, 10 ianuarie

mitu este aDevĂratul criminal?

miercuri, 12 ianuarie

Graurii au fost DoBorâți De alcool

Joi, 13 ianurie

smolensK: avionul, pilotat politic

Joi, 13 ianuarie

românii, cazați în cocioaBe

miercuri, 12 ianuarie

pĂunescu, artist plastic

Luni, 10 ianuarie

„invazie De cluJeni“ la Galatamiercuri, 12 ianuarie

comisarul şoric, „case closeD“

Adevăratul vinovat de crimele de la Cernavodă este Bogdan Mitu, potrivit portretului psihologic făcut de polițiști. Ei mai spun că Giani Deli-Iorga, cel care a recunoscut că i-a ucis pe soții Garoafă, ar fi, spun polițiștii, un executant al lui Mitu. Practic, ei îl conside-ră pe Bogdan Mitu autorul moral al asasinatului comis asupra părinților soției sale.

Cei 31 de grauri găsiți morți într-un cartier din Constanța au decedat din cauza intoxicației etilice. Anunțul a fost făcut de directorul Direcției Sanitar-Veterinare din Constanța, Romeo Lazăr. El a declarat că în stomacul păsărilor au fost găsite urme din amestecul fermentat de fructe și de cereale care rezultă, de obicei, din procesul de fabricare a țuicii.

Oficiali polonezi de rang înalt au făcut presi-uni asupra piloților avionului președintelui polonez Lech Kaczynski, pentru a nu amâna aterizarea, în ciuda condițiilor meteo nefa-vorabile. În tragedia petrecută pe teritoriul Rusiei a pierit o mare parte din elita politică și militară a Poloniei. Presa poloneză notează că șeful forțelor militare aeriene poloneze, aflat în cabina piloților, avea alcool în sânge.

Peste 500 de muncitori străini, majoritatea români, lucrează la șantierul reactorului EPR din Franța. Potrivit France Soir, ei sunt cazați în 250 de cocioabe înghesuite, dintr-o altă epocă. Sindicaliștii francezi spun că românii muncesc 10 – 15 ore pe zi, pentru 250 de euro pe lună. Camerele nu au mai mult de patru metri pătrați, iar ferestrele sunt acope-rite cu ziare, pentru a păstra căldura.

La galeria Simeza din București a fost vernisată expoziția „Linii“, ce cuprinde desene create de mâna poetului Adrian Păunescu. În timp ce admiratorii îl compară cu Da Vinci, criticii de artă remarcă „lipsa sa de educație plastică“ și se arată scandalizați de faptul că poetului i-a fost organizată o expoziție într-o galerie a Uniunii Artiștilor Plastici, unde până și membrii expun cu greu.

După transferul argentinianu-lui Juan Emmanuel Culio la Galatasaray, un alt „clujean“ de la CFR, atacantul Ivorian Lacina Traore se pare că va ajunge la formația antrenată de Gheorghe Hagi. Traore este dorit de o serie de formații din Marea Britanie. Reprezentanții clubului clujean, prin vocea președintelui Iuliu Mueșan, spun că sunt de acord să îl cedeze, pentru suma de cinci milioane de euro.

Conducerea Poliției Române a decis să îl dea afară pe comisarul Aurelian Șoric, acuzat de neglijență în serviciu și declarații care au adus prejudicii instituției. Ancheta desfășurată în cazul fostului șef al Poliției Neamț a scos la iveală 33 de abateri. Ancheta a început după ce a izbucnit un scandal imens, în condițiile în care au ieșit la iveală legăturile dintre conducerea Poliției Neamț și o serie de clanuri interlope.

ce a fostN r . 1 5 s ă p t ă m â n a R L 7

Dario Fo s-a năs cut pe 24 martie 1926, în San Giorno, un oraș din regiu-nea Varese, în nordul Italiei.

Tatăl său, lucrător feroviar și actor amator, manifesta puternice con-vingeri socialiste, iar mama sa, ţă-rancă, publicase o carte autobiogra-fică despre satul natal. În timpul războiului, tânărul Da-rio îl ajuta pe tatăl său să ascundă evrei și prizonieri de război britanici evadaţi pentru ca ulterior aceștia să fugă în Elveţia, în timp ce mama sa îi îngrijea pe răniţi. Dario Fo a fost fascinat de reprezentaţiile noilor trupe de teatru născute în fenome-nul avangardei postbelice.

„Porunca a șaptea: fură ceva mai puțin!“Această commedia dell’arte se desfă-șoară între magazia unui cimitir și un ospiciu de nebuni. Trebuie spus că „a șaptea poruncă“ este înţeleasă, în plan religios, așa: 1. în învăţătura iudaică - „Să nu preacurvești!“; 2. în învăţătura catolică, augustină și lu-terană - „Să nu furi!“; 3. în învăţătura ortodoxă: „Să nu fii desfrânat!“. Este, fără îndoială, un act de elan și de curaj punerea în scenă a unei piese scrise de Dario Fo. Un nou spectacol, cu o nouă viziune, a avut premiera la Târgu-Jiu pe 20 noiembrie 2010, avându-l ca regizor și scenarist pe actorul Marian Ne-grescu, director și fondator (în 1993) al Teatrului Dramatic gorjean „Elvira Godeanu“. Structura textului piesei

a suportat ușoare modificări, fiind, totodată, adăugate de către regizor rândurile unui discurs al lui Nico-lae Titulescu prezentat la Geneva în septembrie 1931: „Datoria ne chea-mă cu eroism, doamnelor și domni-lor, la un eroism fără strălucire, fără răsplată imediată, la eroismul mut și neștiut de nimeni al vieţii din tran-șee“. Spectacolul jian al acestei piese este unul de excepţie, valorificând uriașul potenţial al unor actori de talent și de curaj artistic. Un spec-tacol menit să redimensioneze pro-testul unei piese (scrisă cu 47 de ani în urmă, dar, se vede, atât de actuală și de universală) în faţa absurdului social al politicianismului deșănţat. Această nouă punere în scenă ne re-amintește că mama proștilor e, par-că, mereu gravidă.

„porunca a șaptea: fură ceva mai puțin!“ Teatrul „Elvira Godeanu“ din Târgu-Jiu a pregătit piesa

„Porunca a şaptea: fură ceva mai puțin!“, de Dario Fo. Poetul Horia Muntenuş a realizat, pentru Săptămâna rL, o prezentare a acestei piese.

21 ianuarie 2011, www.romaniaLibera.ro

PUBLICITATE

10/01 – din ediția rL

DisiDenții cer europei sĂ îl opreascĂ pe orBan

11/01 – din ediția rL

Basm pnl-pc: piB-ul creşte cu 25 la sutĂ

pe scurt

70 de foşti disidenți anticomunişti din Europa de Est au semnat o scrisoare deschi-să prin care cer Uniunii Europene să oprească „deriva autori-tară“ generată de noua lege a presei din Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban. Printre ei se numără şi fostul preşedinte ceh, Vaclav Havel. Deja autoritățile maghiare au început să dea înapoi. Noua lege prevede, printre altele, formarea unui consiliu exclusiv din politicieni FIDESZ, cu puterea de a sancționa jurnaliştii şi ziarele.

Pentru a se îndepli-ni obiectivele din programul econo-mic al Alianței de Centru-Dreapta, formată din PNL şi PC, economia româniei ar trebui să o depăşească pe cea a Chinei la viteza de creştere. Astfel, PIB-ul ar trebui să crească cu 25 la sută, în condițiile în care a scăzut în 2010. Din acest motiv, analiştii economici sunt de părere că programul economic propus de Alianța de Centru-Dreapta este unul nerealist.

Irina Naum joacă rolul Eneei

8 s ă p t ă m â n a R L N r . 1 5

top viitor27/01/2011 – www.romanialibera.ro

Universitatea Babeș-Bolyai a repus pe ta-pet propunerea de unificare a mai multor

universități, după modelul celei din Strasbourg. Reprezentanții Rectoratului au lansat două varian-te. Prima ar fi crearea unei universități metropo-litane, care să includă mai multe universități din Cluj, iar cea de-a doua ar fi fuziunea mai multor universități din Transilvania. Numele sub care ar urma să fie realizată această unificare este Babeș-Bolyai-Oberth, cu referire la tradițiile românești, maghiare și germane din Ardeal.

Vor să fuzioneze universitățile din Ardeal?26/01 – ediția de transilvania

A cesta este modelul prin care se vând creditele în special în ma-gazine, multe dintre ele fiind

împrumuturi scumpe. Rata lunară este indicatorul pe care orice bancă îl poate controla însă foarte ușor. Simpla extin-dere a perioadei de rambursare face ca rata lunară să scadă foarte mult, creând falsa impresie că este un împrumut ief-tin. De asemenea, nici rata dobânzii nu reprezintă un criteriu relevant pentru a compara costul creditelor. Importanţa comisioanelor în costul total al credite-lor a crescut considerabil în ultimii ani, pe fondul restricţiilor impuse de BNR la acordarea de credite pentru popula-ţie. În aceste condiţii, multe bănci au transferat o parte din costul cu dobân-da în comisioane.

Cea mai frecventă gre-şeală atunci când se com-pară două credite este de a folosi drept criteriu de departajare rata lunară.

Cel mai bun criteriu de alegere a creditelor

02/02 – supliment imobiliare

25/01 – supliment new York times

În încercarea de a majora minuscula cotă de piață a literaturii traduse în librăriile americane, de numai 3%, guvernele şi fundațiile străine, mai ales cele din Europa, încep să finanțeze publicarea de cărți în limba engleză. Din românia în Islanda, institutele cul-turale şi agențiile pregătesc translatori, organizează turnee ale scriitorilor, fac strategii de marketing şi exploatează nişele din industria americană a cărții.Avem un obiectiv strategic, pe termen lung, de a ne face loc pe piața america-nă, spune Corina Şuteu, care condu-ce filiala din New York a Institutelor Naționale de Cultură din UE şi Institutul Cultural român. „Este singurul mod în care vom reuşi să ne aducem literatura în librăriile din Statele Unite.“

lifestyle

PUBLICITATE

cât de sănătos mănâncă românii

amBasaDa literarĂ a româniei în sua