Conu Andra

Zaharia Elena

Ene Daniel

Mscu Gabriel

Onețiu Alexandru

Șanse pentru Delta Dunării

AnalizaScurt istoricAnaliza factorilor interesați (stakeholders)Analiza PESTLE - Analiza SWOTDiagrame (diagrama cauzelor multiple/ diagrama Ishikawa)Concluzii

Posibile soluții/strategiiObiective SMART

ImplementareDiagrama Lewin (forțe pro/contra)Planificare activități/diagrama Gantt

Cuprins

Delta Dunării

Scurt istoricIn 1940 figurau pe lista

rezervaţiilor naturale din România doar Parcul natural Letea şi zona Roşca.

După 1950 numărul şi suprafaţa rezervaţiilor din deltă s-au extins (ajungând la 5).

Între 1960-1989 s-au produs multe dezechilibre prin extinderea amenajărilor în deltă.

După 1989 se pregătește documentaţiei pentru declararea ei ca Rezervaţie a Biosferei.

1990 Parlamentul României a ratificat şi transmis la UNESCO –Convenţia Internaţională a Patrimoniului Natural şi Cultural

Universal.Decembrie1991 -inclusă

pe Lista Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO.

DELTA DUNĂRII

SUPRAFAȚĂ –

5 800 km2.

STUCTURĂ

ACTIVITATE ECONOMICĂ PEȘTELE şi STUFUL

cea mai mare însemnătate plan local - economia arealului deltaic funcţionarea unor ramuri industriale de interes naţional.

o 18 arii strict protejate (506 km2)o zone tampon (2 233 km2)o zone economice (3 061 km 2)

Context general inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a doua mare deltă a Europeicea mai bine conservată din Europauna dintre cele mai puţin locuite regiuni din Europa

temperată16 rezervaţii strict protejate, unde nu se permite desfăşurarea

de activităţi economicezone de reabilitare ecologică şi zone-tampon, unde se pot

desfăşura activităţi turistice

Contextul economic

Acopera 52,8% din suprafaţa rezervaţiei.

Cuprinde terenuri în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenurile pe care sunt amplasate aşezările umane.

Potenţial turistic deosebit.

Problemele de infrastructură turistică şi tehnică împiedică o valorificare corectă a patrimoniului natural şi cultural.

Numărul turiștilor însumează 1,06% din totalul pe ţară.

Pescuitul cea mai repezentativă acivitate economică.

Principalii factori de influență ai dezvoltării economice și umane

Participarea şi implicarea stakeholder-rilor (1)

TIP STAKEHOLDER Exemple STAKEHOLDER Implicații

Guvern (statul roman / autorități regionale și locale)

Consiliul Județean Tulcea Planificare si Autorizare

Agenția Naționala de Protecția Mediului

Autoritati de Protectia Mediului

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării

Managementul Rezervației Biosferei Deltei Dunării

Organisme Internaționale UNESCO Patrimoniu international

Consilieri / sectorul neguvernamental

Societatea Ornitologică Română

Expertiza pasări

ONG ECO PONTICA, Tulcea Expertiza ecologie

TIP STAKEHOLDER Exemple STAKEHOLDER Implicații

Comunități locale Rezidenți Consumatori, forța de lucru

Furnizori Utilități Transelectrica SA Investitori

Investitori InternaționaliHappy Tour Turism internațional

Vestas Wind Systems Turbine eoliene

Investitori NaționaliAPA NOVA Repopulare sturioni

Complex Cormoran Turism local

Turiști naționali/internaționali

Leasure, Team-Building etc Infuzie de capital

Participarea şi implicarea stakeholder-rilor (2)

Analiza PESTLE (1)TIP FACTORI

Politici

Parlamentul European - Geneva 2004 - "conservarea Biodiversitatii"

Parlamentul Romaniei - serie de legi controversate, datorate intereselor partidelor/personale (ex: sistem de pescuit - afecteaza biosfera; investitii in cercetare)

Schimbari politice dese - guvernatorii schimbati in functie de putere

Lipsa legilor aspre in privinta braconajului, vanatului si aplicabilitatea acestora

Ministerul Turismului - slaba promovare a turismului;

Economici

Criza economica = scaderea turismului; putere slaba de cumparare a locuitorilor

Insolventa intreprinderilor mici si mijlocii = > cresterea somajului

Lipsa eficientizarii activităţilor din sectorul primar – agricultură, piscicultură, silvicultură

Infrastructura slaba privind afaceri propice dezvoltării economice competitive

Socio-culturali

Fenomen de scadere a populaţiei din zona Deltei

Accesibilitatea redusa a populaţiei la servicii medicale şi de asistenţă socială

Dezvoltare slaba a sistemului educaţional = calitatate redusa privind resursele umane

Analiza PESTLE (2)TIP FACTORI

Tehnologici

Infrastructura redusa (accesul in zona, lipsa energiei electrice (gaz, caldura) in anumite localitati, zone fara semnal GSM etc)

Lipsa inovărilor tehnologice şi cercetării aplicate, a transferului tehnologic de la universităţi la administraţia publică şi întreprinderi

Slaba aplicabilitate a tehnologiilor moderne în acvacultură

Ecologici

Degradarea mediului ca urmare a activităţilor umane nespecifice, poluante, supradimensionate sau a riscurilor naturale

In lucru amenajari privind depozitarea ecologică a deşeurilor industriale.

Promovare redusa a agriculturii ecologice ca premisă a dezvoltării durabile

Juridici

Locuitorii Deltei Dunarii se supun legilor statului roman, cu mentiunea de zona nefavorizata ce implica: munca la negru, acces limitat la servicii medicale, incurajarea braconajului etc.

Lipsa unui cadru legislativ aspru in privinta braconajului, vanatului si, mai ales, aplicabilitatea acestuia

Analiza SWOTPUNCTE TARI

Prezența unui patrimoniu arhitectural, cultural și istoric.

Statut de Rezervație a Biosferei, zona umedă de importanță internațională în

special ca habitat al păsărilor de apă; UNESCO

Potențial atractiv pentru dezvoltarea unor investiții în domeniul energiilor

regenerabile.

Centru industrial încă important – prezintă o industrie diversificată, cu valoare

ridicată a producției.

Existența portului fluvial maritim, aeroportului local.

Reducerea numărului de șomeri.

Funcționarea Centrului Muzeal Ecoturistic Delta Dunării

Analiza SWOTPUNCTE SLABE

Nu există stații de epurare a apei. Capacitate redusă de preluare a fluxurilor de turiști. Condiții de trafic deficitare. Inexistența unor porturi comerciale, turistice. Promovare deficientă a principalelor puncte de atracție. Capacitate medie de atragere a investiilor și a fondurilor structurale. Slaba calitate a serviciilor pentru atragerea turiștilor. Lipsa unui pod peste Dunăre și a unei conexiuni rapide cu municipiile Brăila și Galați. Infrastructura de afaceri insuficient dezvoltată. Populația este în scădere. Soldul migratoriu este negativ. Numărul grădinițelor s-a redus. Crește povara economică pe care o poartă persoanele productive

Analiza SWOTOPORTUNITĂȚI

Existența unor condiții favorabile pentru obținerea de finanțări nerambursabile de

către autoritatea publică locală în perioada 2014-2020.

Potențialul de dezvoltare al unor structuri de sprijinire a afacerilor de tip cluster

(ex. domeniul maritim, turismului).

Existența unor instrumente de finanțare specifice, pentru activitățile agricole din

zonă.

Zonă cu potențial energetic ridicat.

Potențial turistic extrem de valoros.

Utilizarea finanțărilor nerambursabile prin intermediul diferitelor programe.

Interesul internațional ridicat în vederea dezvoltării biodiversității și promovarea

turismului în zona Delta Dunării.

Analiza SWOTAMENINȚĂRI

Zonă semnificativ defavorizată;

Amânarea intervențiilor si instabilitate legislativă ce poate afecta implementarea

proiectelor de dezvoltare locală;

Lipsa colaborărilor între întreprinderi și institutele de cercetări.

Infrastructura de acces limitată către localitățile izolate, care prezintă potențial

turistic.

Tendința de îmbătrânire a populației.

Natalitatea este în scădere.Creșterea mortalității infantile.

Lipsa proiectelor sociale.

Depășiri față de concentrațiile maxime admisibile ale parametrilor nitrați, cloruri

și sulfați, ceea ce face necesară achiziționarea unor filtre de tratare a apei.

Necesitatea elaborării unei strategii

Caracteristicile zoneiScopul

Izolarea şi condiţiile aspre de trai în condiţii de subzistenţă.

Importanţa din punct de vedere ecologic şi economic a acestei zone.

Provocările de natură socială aferente acestei regiuni unice.

dezvoltarea economico-socială a zonei Delta Dunării.

Obiective generale

Ridicarea standardului de viaţă.

Valorificarea potenţialului economic şi cultural.

Protecţia mediului şi exploatarea durabilă a patrimoniului natural.

Obiectivele trebuie definite astfel încât să

răspundă pachetului de cerinţe

"S.M.A.R.T."

specifice

măsurabile

necesare

realiste

cu termen de realizare

Obiective principale

Pentru asigurarea stabilităţii populaţiei şi existenţa ecosistemelor în Biosfera „Delta

Dunării”, strategia vizează realizarea următoarelor obiective, structurate pe domeniile de

competenţă ale instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea strategiei.

Cine? De ce? Cum?

Grija pentru mediul înconjurător -protejarea şi conservarea naturii

Intersul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai

Interes pentru promovarea şi dezvoltarea turismului românesc

Existenţa unor fonduri europene

Interesul pentru conservarea tradiţiilor, culturilor zonei.

Schimbările climatice

Dezinteres autorităţi

Corupţia – lipsa unei legislaţii restrictive

Grad redus de profesionalism

Mentalităţi învechite

Exodul populaţiei

… Dunărea cu cei 2 859 km este al doilea fluviu ca lungime în Europa Numai Volga este mai mare, având o lungime de 3 564 km.… Dunărea are o lăţime de până la 1,5 km şi o adâncime de 8 metri… bazinul hidrografic al Dunării cuprinde 19 state şi prin aceasta este cel mai „internaţional“ bazin al lumii… Dunărea străbate patru capitale? Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.