SanctitateaSaTenzinGyatso,alXIV-leaDalaiLama,conducătorulspiritualalTibetului,s-anăscutla6iulie1935,înTibet,cafiualuneifamiliideagricultori.Ladoianiafostrecunoscutdreptreîncarnareaceluide-alXIII-leaDalaiLama.Şi-aînceputeducaţiamonasticălaşaseanişiaabsolvitstudiilela23deani,cucelmaiînaltcalificativ.Sanctitatea Sa Dalai Lama este un om al păcii. În 1989, a primit, pentru lupta sa nonviolentă de

eliberare a Tibetului, PremiulNobel pentru pace.A fost, de asemenea, cel dintâi laureat al aceluiaşipremiupentrugrijamanifestatăfaţădeproblemelemondialealemediului.Începândcu1959,aprimitpesteoptzecidedistincţiiimportante,premiişidoctorateonorifice,drept

recunoaştere a mesajului său de pace, nonviolenţă şi înţelegere interreligioasă. Este autorul a pesteşaptezeci de cărţi, printre careFilozofia şi practica buddhismului tibetan (1995),Universul într-unsinguratom(2005;trad.rom.Humanitas,2011),Mintealiniştităşisenină(2007).

Howard C. Cutler este psihiatru, scriitor şi conferenţiar. Este membru în colegiul de redacţie alpublicaţieiAmericanJournalofPsychotherapy.Esteunuldintreexperţiiînştiinţafericiriişiunpionierîndomeniulpsihologieipozitive.LocuieşteînPhoenix,Arizona.ÎmpreunăcuSanctitateaSaDalaiLama,ascriscărţileArtafericirii.Manualdeviaţă(1998;trad.rom.Humanitas,2015),TheArtofHappinessatWork(2003)şiArtadeafifericitîntr-olumeagitată(2009;trad.rom.încursdeapariţielaEdituraHumanitas).

Cuprins

ARTAFERICIRIIPrefaţălaediţiaaniversarăla10anidelaprimapublicaredeSanctitateaSaDalaiLamaIntroducerelaediţiaaniversarăla10anidelaprimapublicareArtafericirii:oprivireînurmă,oprivireînaintededr.HowardC.CutlerNotaautoruluiIntroducereParteaI.Scopulvieţii

1.Dreptullafericire2.Sursafericirii3.Antrenamentulmintalpentrufericire4.Restabilireastăriiînnăscutedefericire

ParteaaII-a.Bunătateaşicompasiunea5.Unnoumodeldeintimitate6.Întărirealegăturilorcuceidinjur7.Însemnătateaşiavantajelecompasiunii

ParteaaIII-a.Transformareasuferinţei8.Cumţinempieptsuferinţei9.Suferinţapecarene-ocreămsinguri10.Schimbărideperspectivă11.Cumsăgăsimunsensîndurereşiînsuferinţă

ParteaaIV-a.Depăşireaobstacolelor12.Producereaschimbării13.Cumţinempieptfurieişiurii14.Cumţinempieptanxietăţiişineconsolidămrespectulfaţădepropriapersoană

ParteaaV-a.Reflecţiifinaleasupraunuistildeviaţăspiritual15.Valorispiritualeesenţiale

Mulţumiri

DedicatăCititorului:Fiesăgăseştifericirea.

Prefaţălaediţiaaniversarăla10anidelaprimapublicare

deSanctitateaSaDalaiLama

Mă bucurămult să aflu că editura care a publicatArta fericirii – scrisă împreună cu vechiulmeuprietenHowardCutler, psihiatru american – scoate o ediţie aniversară la împlinirea a zece ani de laprimapublicare.Ceicareaucititcarteaştiucăa fost rodulamulteoredediscuţii, încareHowardaprezentatperspectivaştiinţificăactuală,iareu–viziuneabudistăasupraproblemelorceţindesănătateamintalăşistareadebineaomului.Aşadar,mi-aadusomaremulţumirebunaprimiredecares-abucuratcartea din partea publicului larg, fiindcă arăta cămunca noastră contribuise într-o oarecaremăsură lafericirea şi bunăstarea altora.Deşi fiecare din noi, cei doi autori, venea cu o altă perspectivă, ne-amstrăduit întotdeauna să aducem discuţia la nivelul uman elementar, nivelul la care diferenţele dintreoameni–sex,rasă,religie,cultură,limbă–seşterg.Lanivelulacestafundamentalsuntemcutoţiilafel,fiecaredintrenoiaspiră la fericireşiniciunulnuvreasăsufere.Aceastae realitateanoastrăceamaifundamentală. Iarpeacestplan,problemelecucareneconfruntăm fiecare, caoameni, rămânaceleaşi.Avândconvingereaaceasta,oridecâteoriamocaziadealuacontactcupublicullarg,încercsăleatragatenţia oamenilor asupra unităţii fundamentale a familiei şi asupra naturii profund interconectate aexistenţei şi a bunăstării noastre. Le împărtăşesc şi convingereamea că noi, ca specie, trebuie să nebazăminteracţiuneacusemeniişiculumeadinjurperecunoaştereaacestoradevăruriprofunde,şitotuşiatâtdesimple.Azi,laundeceniudupăpublicareaArteifericirii,măsimtîncurajatcândvădcăsubiectulfericiriise

bucură de totmaimult interes şi au loc totmaimulte studii serioase, chiar şi din partea comunităţiiştiinţifice.Şisocietateaînsenslargestemaiconştientădesubiect,iardovezileştiinţificecareconfirmălegăturastrânsădintrestareadespiritşifericireaomuluisunttotmainumeroase.Cumulţianiînurmă,amscris: „Dacă vrei să fie fericiţi ceilalţi, arată compasiune; iar dacă vrei să fii fericit tu însuţi, aratăcompasiune“.Tradiţiabudistă,camultedintremariletradiţiispiritualealelumii,neîndeamnăsănetrăimviaţacucompasiune.Astfelde tradiţii spiritualene învaţă săne simţim legaţide semeniinoştri şidelumeaîncaretrăimşilaudăslujireacelorlalţidreptunadintrecelemaiînaltevirtuţi.Înziuadeazitotmai multe date ştiinţifice confirmă această perspectivă. Cercetătorii fericirii identifică sprijinul adussemenilorşicompasiuneafaţădeeidreptuneledintrecaracteristicileprincipalepecareleauîncomunmulţidintreceimaifericiţioamenidinlume.Pentrumine,concluzialoresteabsolutfirească.Atuncicândîi ajutăm pe ceilalţi, mintea noastră îşi lărgeşte orizontul, astfel încât ne vedem propriile problememăruntedintr-operspectivămai apropiatăde realitate.Ceea cepână atuncinepăruse intimidant şi denesuportat – trăsături care, demulte ori, fac ca problemele noastre să pară copleşitoare – tinde să-şipiardădinintensitate.Întrebarea e: ne putem cultiva compasiunea? Dacă da, cum? Aici, din nou, cred că recunoaşterea

profundă a unităţii fundamentale a familiei şi a naturii adânc interconectate a bunăstării noastre suntextremdeimportante.Cândtesimţilegatdeceilalţi,îţipoţideschideinima,„uşalăuntrică“,aşacumîi

spuneudemulteori,şiîipoţiajutapeceilalţi.Prinaceasta,ajungilaostareprofundădesiguranţăşiîncredere şi la un sentiment adevărat de libertate. Un element esenţial al acestui proces presupunecultivareauneiconştientizărimaiintenseapropriilorstărimintale,înspecialaemoţiilorşiastărilordespirit.Cuajutorulacestorpracticipoţiclădiîntineotemelieputernică,unfeldeancorăcaretepăstreazăîntr-un liman interior real. Aceasta e baza adevăratei fericiri interioare, un autentic izvor de bucurie.Cercetătorii semirădemulteoride legăturacauzalădintrecompasiune şi fericire.Oareoamenii carearatăcompasiunesuntmaifericiţi,sauoameniifericiţisuntmaipredispuşilacompasiune?seîntreabăei.Lanivelpractic,presupuncănupreaconteazăcareestecauzaşicareefectul.Importantesălecultivămpe amândouă. Tradiţia mea budistă oferă multe tehnici de antrenament mintal pentru cultivareasistematică a compasiunii şi a stării de bine. În prezent, mulţumită noilor descoperiri din domeniulneurologiei, în special a celei care vizează plasticitatea creierului, ştim că acest organ e foartesusceptibillaschimbareşiadaptare,chiarşilavârsteînaintate,deexemplulaşaptezecişicevadeani,cât am eu acum. Sakya Pandita, venerabilul maestru tibetan din secolul al XIII-lea, spunea: „Cautăînvăţăturachiardacăarfisămorimâine“.În Arta fericirii am încercat să îi prezentăm cititorului o abordare sistematică pentru a dobândi

fericirea şi a înfrânge inevitabilele piedici şi suferinţe ale vieţii. Abordarea noastră combină şiintegrează celemaibune concepte aleOrientului şiOccidentului –pedeoparte, ştiinţa şi psihologiaoccidentale,iarpedealta,principiileşipracticilebudiste.Scopulnostruafostsăleîmpărtăşimşialtoraconvingerea că oricare dintre noi poate face multe pentru a fi mai fericit în viaţă şi, lucru şi maiimportant,săleatragematenţiaasupraresurselorenormepecareleavemladispoziţiefiecare.Avândînvedere aceste scopuri centrale, principala direcţie a cărţii a fost explorarea unor căi şi moduri de aajunge,fiecare,laoviaţămaifericităşimaimulţumită.Înultimiizeceani,Howardşicuminene-amcontinuatconversaţiileducânddiscuţiamaideparte,la

nivelul societăţii în general şi al felului în care mediul exterior ne afectează fericirea. Am exploratîmpreună unele dintre principiile şi practicile esenţiale care pot juca un rol important în căutareapersonalăafericirii.Bamaimult,amanalizatcâtevadintreîntrebăriledificileprivitoarelacelmaibunmoddeaaplicaacesteprincipiişipracticiîncontextulsocietăţiicaîntreg.Cumneputempăstrafericireaînlumeatulburatăşiplinădeprovocăridinziuadeazi?CumputemaplicaprincipiiledinArtafericiriilaproblemele şi suferinţa din lume? În ce îşi are rădăcina violenţa, fie ea la nivel individual sau desocietate?Cumputemînvăţasăpunemcapătacestorsursedeviolenţă?Cumneputempăstrasperanţaînomenire când vedem atâta violenţă şi durere între oameni? Iată câteva dintre întrebările pe care nestrăduimsăleabordămîndiscuţiilenoastre.De-alungulacestuideceniu,mi-amcontinuatşidialogurilecuoamenideştiinţă,înspecialcuceidindomeniileneurologieicognitiveşiafective,darşicuceidindomeniulpsihologiei,cuscopuldeaîmpletimaibineînvăţăturilemilenarealetradiţieimelebudistecuştiinţamodernă. Sper ca roadele explorărilor noastre şi conversaţiilemele continue cuHoward să secristalizezesubformauneinoicărţi,pentruapuneladispoziţiaaltoraacestediscuţii,pecareeule-amgăsitfoartevaloroase.

Introducerelaediţiaaniversarăla10anidelaprimapublicare

Artafericirii:oprivireînurmă,oprivireînaintededr.HowardC.Cutler

ÎNCEPUTUL

AtrecutundeceniuîntregdelaapariţiaArteifericirii.Reflectândasupraşiruluideevenimentecareauduslapublicareacărţii,îmiamintescdeînceputulanilor’90,cândmi-avenitideeadealucraîmpreunăcu Dalai Lama la o carte despre fericire. Pe atunci numele lui le era deja cunoscut celor mai mulţiamericani, dar în afara comunităţii budiste prea puţini se gândeau la el ca la un om în carne şi oase.Imagineageneralădespreelera,demulteori,doarocaricaturăvagschiţată,denaturatădeideifalse:unBuddhavesel,chicotind,„Papabudismului“,„regele-zeualTibetului“.Defapt,peatunci,dacămenţionainumele lui Dalai Lama, americanul de rând se gândea celmai probabil la Carl Spackler, îngrijitorulneglijentalterenuluidegolfdinfilmulPădureasnobilor,şilacumîşidescriascurtacarierădebăiatdemingialluiDalaiLama:„Deciterminămşicunumăru’op’şpeşiel–niciunban!Zic:«Alo,Lama!Auzi,nudaişituceva,acolo,pentruefort?»Lacareelzice:«A,păi,baninu,dar,cândvafisămori,pepatuldemoarteveiprimiconştiinţatotală».Decimăcarm-amalescuasta–nu-irău“.Bineînţeles, existau şi oameni care-şi formaseră un portret mai detaliat al lui Dalai Lama, care îl

recunoşteaucalaureatalPremiuluiNobelpentrupace,caapărătorneobositaldrepturiloromului,rămasunadeptconvinsalnonviolenţei,deşi trăiadecincizecideani înexil,după invaziabrutalăa forţelorchinezeînTibet.Dar,chiarşiprintreceimaiinformaţi,aveaîngeneraloimagineunidimensională–uniiîlvedeauînprimulrânddreptopersonalitatepolitică,deexemplu,şinuerauconştienţicăeunuldintreceimaimariînvăţaţibudiştiailumii,unmaestrucuoprofunzimespiritualăşioînţelepciuneremarcabile.Deasemenea,peatuncimultă lumes-ar fimiratsăaflecă,departedeaseconsideraun liderde taliemondială,identitateapersonalăaluiDalaiLamaeramaiapropiatăderolulluicasimplucălugărbudist–unomcaresetrezeaînfiecaredimineaţălatreişijumătatecasăseroageşisămeditezepatru-cinciore.Aşadar, pe la începutul anilor ’90, am început sămă gândesc la o carte care să desfiinţeze ideile

acesteagreşiteşisăadaugemaimultăsubstanţăimaginiidepersonajdebenzidesenatepecareoaveaDalai Lama în mintea oamenilor. Dar nu acesta era scopul principal al cărţii. Obiectivul mult maiimportanteraprezentareaideilorsaledesprecumsepoateatingefericirea.

PUBLICAREA

Îmi amintesc foarte clar întâlnirea în care i-ampropus luiDalaiLama ideea cărţii.Numă simţeamdelocsigurpemine.Observasem,de-alungulanilor,cucâtăpricepereştiasăparezeastfeldepropuneri–aşadar,convinscăaveasă-mirespingăplanul,venisempregătitsă-misusţincauza.

—SanctitateaTa,ştiucăaţiscrisdejamaibinede20decărţi,amînceputeu,daraceastavafifoartediferită.Obiectivuledistilareaprincipiiloresenţialedupăcare trăiţi şicuajutorulcăroraaţi reuşitsăaveţioviaţăfericită.Deşiprincipiileacesteafundamentalesebazeazăpebudism,euspersăvăprezintconvingerileastfel încâtsăpoatăfiaplicate laorice individ, indiferentdemediulsau tradiţiadincarevine,şisăarătcumsepotaplicaeleînviaţafiecăruia,pentruoexistenţămaifericită…—A,foartebine!aspuselentuziasmat.—Apoi,dinperspectivameacapsihiatru,amcontinuateu,aşvreasăexaminezideiledumneavoastră

desprefericire,despre lucrurilecare faccaviaţasămerite trăită, încontextulpsihologieioccidentale,căutândchiardoveziştiinţificecaresăvăsusţinăconvingerile.—Da.Bun!aspusDalaiLamaconvins,dânddincapînsemndeaprobareapropuneriimele.Fărămăcarsărespir,amcontinuat,împinsdeideeameapreconceputăcăn-aveasăacceptepreauşor.

Eramatâtdeconcentratsă-lconving,atâtdehotărâtsă-limpresionezcuargumentelemele,încâtnumaieramatentcasăascultcespunesaucasă-iobservreacţia.Cuunaerpuţinmirat,DalaiLamam-aîntreruptdintr-odată.—Howard,aspuselrâzând,dejaamacceptat.Decetotinsişti?Înţelegând în sfârşit că era de-acord cu propunerea mea, am simţit un val de entuziasm – printre

obiectiveleşimotivelepentrucarepropuneamcarteasenumăraşiunulcevamaiegoist,pecare,casăvezi,uitasemsă-lmenţionez:voiamsăînvăţdelaelcumpotdevenişieumaifericit.Amînceputsălucrămlacarteîn1993,întimpulprimeivizitealuiDalaiLamaînArizona,statul în

carem-am născut. Săptămâna aceea avea un program intensiv de conferinţe – a oferit un comentariuexcepţionalasupraunuitextclasicalluiShantideva,mareleînvăţatbudistindiandinsecolulalVIII-lea.Înciudaconferinţelorlungi,amreuşitsănerupemfiecarepuţintimppentruîntâlnirilenoastre,ajutaţişidefaptulcăstătealaacelaşihotelundeaveaulocconferinţele,îndeşertulSonora,aproapedeTucson.Aşadar,înfiecaredimineaţă,dupămiculdejun,iaruneorişispresfârşituldupă-amiezii,neîntâlneamînapartamentul lui, iar eu îi puneam întrebare după întrebare, cerându-i părerea despre viaţă, desprelucrurile care o fac să merite cu adevărat trăită – întrebările vitale legate de fericirea şi suferinţaoamenilor.De-a lungul lunilordinainteaconversaţiilornoastrepetrecusemfoartemult timppregătindo listăde

întrebări şiorganizându-lecugrijădupăoschemăatentalcătuită, iaracumumpleauunbiblioraftgros.Aşadar,cândamvenitlaprimaîntâlnire,erampregătit.IarDalaiLaman-aavutnevoiedecâtdecâtevaminutecasăîmispulbereoriceiluzievoifiavutdesprecontrolulasupradiscuţiei.Euplanificasemsă-miurmărescprogramulstabilit,ordonat,trecândlejerdelaoîntrebarelaalta,aşacumaşfidoborâtperândniştepiesededomino.DaramdescoperitdestulderepedecăDalaiLamanupăreasăsesimtăînniciunfel obligat să urmeze planul meu. Răspunsurile lui erau de multe ori neaşteptate şi puneau bruscconversaţiapeotraiectoriecutotulnouă.Seîntâmplasăurmărescoideeanumecând,dintr-odată,ideeaîmieradeturnată,iarDalaiLamaplecaîntr-odirecţiecompletdiferită.Aşadar,uneoridiscuţiilenoastreau fost o adevărată provocare pentru mine. În acelaşi timp, mintea lui ascuţită şi umorul lui vigurosînsufleţeauconversaţiileşiîmicaptauatenţiaînfiecareclipă.Discuţiileacelea,împreunăcumaterialeledindiscursurilelui,auformatnucleulcărţii,completatapoi

cualtediscuţiipecarele-amavutîncasaluidinIndia.Proiectulmi-aacaparatdestulderepedeatenţiaşiamhotărâtsărenunţovremelaactivitateapsihiatricăpentruamădevotacompletexplorăriifericiriişicăutăriiuneiabordăricaresăarunceopunteîntreOrientşiOccident.Estimamcăîmivortrebuicamşase

lunicasă termincarteaşi,cuDalaiLamadreptcoautor,presupuneamcăaveasă fieuşorsăgăsescoediturădispusăs-opublice.S-adoveditcămăînşelasem.Cincianimaitârziu,încămailucramlacarte.Iarteanculgrosdescrisori

derefuzcareseadunaupebiroulmeu,trimisedeagenţiliterarişideedituri,erauomărturietotmaiclarăcă,înindustriadecartedelavremeaaceea,existaoconvingerelargrăspândită:cărţilescrisedeDalaiLamanuprezentau interespentrupublicul larg.Maimult, spuneauscrisorile,publiculpurşi simplunupăreainteresatdetemafericirii.În1998,dupăanişianiderefuzurirepetate,curesurselefinanciaresecătuiteînceledinurmă,sepărea

cănumaiaveampreamulteopţiuni.Totuşi,hotărâtsăfactotposibilulcamăcarcâţivanoicititorisăsepoatăbucurade înţelepciunea luiDalaiLama,aveamdegândsă-mi folosescultimeleeconomiipentrupensiecasăpublicpepropriacheltuialăoediţiecutirajmic.Dar, înmodciudat, tocmaiatuncimamaunuiprietenapropiatacomentat, întâmplător,cevadesprecarteamea într-odiscuţiecuunnecunoscut,într-unmetroudinNewYork–necunoscutcares-adoveditcă lucra în industriadecarte–,ceeaceademaratoseriedeevenimentecareaudus,însfârşit,lasemnareaunuicontractcuunagentliterarşicuoediturăimportantă,carepublicascrieridelarginteres.Aşas-alansat,într-untârziu,cartea:într-unnumărmicdeexemplareşicuaşteptărimodeste.

SUCCESNEAŞTEPTAT

Astasepetreceaacumzeceani.NiciDalaiLama,nicieditura,nicieunune-amfipututimaginaces-aîntâmplat după aceea. Vorba despre carte s-a răspândit repede, mai mult din gură în gură decât prinreclamesaualtăformădepublicitate.Număaşteptamlaoreacţiepozitivăatâtdespectaculoasă,aşacăamfostuimitsăvădcartea inclusă, lascurtăvreme,pe listabestsellerurilordinTheNewYorkTimes,undeaşirămasînurmătoriidoiani.N-atrecutmultşiaînceputsădeasemnecăseintegracompletînmediul cultural american: era menţionată spontan în seriale, în emisiuni-concurs, chiar şi la MTV –marile simboluri ale culturii pop din America perioadei respective: Friends, Sex and the City,Jeopardy!,WhoWants to Be aMillionaire,MTVCribs – şi chiar şi în legătură cu primul meci alsezonului de fotbal american, laMonday Night Football, când un fundaş din echipă a declarat căsuccesulluidinainteasezonuluisedatora,celpuţinînparte,cărţiiArtafericirii.EraclarcăexistauninteresaproapegeneralpentrumesajulesenţialalluiDalaiLama:da,fericireae

posibilă–defapt,neputemantrenapentrufericireaproapelafelcumneantrenămpentruoricealtăaptitudine, cultivând-o direct prin efort şi exerciţiu. Explicându-ne cum putem obţine fericireaschimbându-ne atitudinea şi felul de a privi lucrurile,Dalai Lama ne arată că avem cheia fericirii înpropriilemâini.Numai enevoie sănebazămpenoroc saupe şansă ca să ajungem la fericire sau săaşteptămziuacândsevorîmpliniînsfârşit toatecondiţiileexterioaredinviaţanoastră:ziuacândvomreuşiînsfârşitsăscăpămdekilogrameleînplus,cândnevomîmbogăţi,cândnevomcăsători(sauvomdivorţa!)saucândvomobţinepromovareamultvisată.Mesajul luifundamental,careaducedesperanţă,păreasărezonezeundevaînadânculoamenilor,nu

doarînStateleUnite,ciînlumeaîntreagă–oamenicare,poate,proveneaudinlumidiferite,daraveauîncomunaspiraţiaumanăfundamentalăcătrefericire,dorinţadecevamaibun înviaţă. Înceledinurmă,carteaaajunssăfietradusăîncincizecidelimbişiafostcititădemilioanedeoamenidintoatălumea.

REVOLUŢIAFERICIRII

Conceptulconformcăruiafericireaesteunscoptangibil,oaptitudinepecarene-oputemcultivavoitprinexerciţiuşiefort,estefundamentalînperspectivabudistăasuprafericirii.Maimult,ideeaantrenăriiminţii este, de milenii, piatra de temelie a practicii budiste. Ca o coincidenţă, la scurtă vreme dupăpublicareaArteifericirii,aceeaşiideeaînceputsăprindărădăciniînsocietateşidintr-oaltădirecţie–ca„nouă“descoperireştiinţifică–şiaduslaoschimbaredeproporţiiînfelulîncaremulţidintrenoiprivescfericirea.La începutulanilor ’90,cândam început lucrul laArta fericirii,mi-amdat seamacăexistau relativ

puţine studii ştiinţifice asupra fericirii şi a emoţiilor pozitive. Nu erau subiecte de cercetare preapopulare.Eadevărat,existauşipeatuncicâţivacercetătoricarelestudiau,darerauexcepţiiîndrăzneţe.Dar apoi, dintr-odată, fericirea a început să primească foarte multă atenţie din partea comunităţiiştiinţificeşiapubliculuilarg:lumeaaînceputsărenunţelanoţiuneaanterioarăconformcăreiafericireaecevagreudeatins,misteriosşiimprevizibil,şiaînlocuit-ocunoţiuneacăecevacepoatefiinvestigatprin metode ştiinţifice. Iar în ultimul deceniu, în timp ce tot mai mulţi oameni au respins ideea căfericireaedoarunprodussecundaralîmprejurărilorexterioareînfavoareaconvingeriicăeostarecaresepoatedezvoltasistematic,amfostmartoriladezvoltareaexponenţialăauneinoimişcări–oRevoluţieafericirii.Momentuldecotiturăpentrunaştereaacesteinoimişcăriafoststabilireaformalăaunuinoudomeniu

alpsihologiei,alcăruiobiectestestudiul fericirii.Naştereaoficialăaacesteinoi ramuriaavut loc în1998,cândunpsihologdemarerenume,dr.MartinSeligman,noulpreşedintealAsociaţieiPsihologiceAmericane,ahotărâtsă-şidedicemandatulfundamentăriiacestuinoudomeniu,botezatdeel„psihologiepozitivă“. El a atras atenţia asupra faptului că, în ultima jumătate de secol, psihologia clinică seconcentraseexclusivpebolilemintale,peslăbiciuneaumanăşipedisfuncţiişiafăcutapellacolegiiluisă extindă aria de interes a psihologiei şi la studiul emoţiilor pozitive, al puterii minţii umane şi allucrurilorcare„facviaţasămeritetrăită“.Seligman a pus bazele noului domeniu împreună cu un alt cercetător remarcabil, Mihaly

Csikszentmihalyi. În curând li s-a alăturat ungrupde cercetători de elită din universităţi americane şieuropene, iar psihologiapozitivă şi-a luat zborul cuun elan formidabil.Pentruprimaoară în istoriaomenirii,fericireadevenea,însfârşit,undomeniuoficialdestudiuştiinţific.De atunci, Revoluţia fericirii a continuat să aibă un impact din ce în ce mai mare asupra tuturor

păturilor sociale.Articolele despre fericire au inundat canalelemedia populare, iar universităţile dinSUA şi din restul lumii au început să ofere cursuri de psihologie pozitivă. La Harvard, de exemplu,„Cursul fericirii“ a devenit cel mai popular curs printre studenţi, luând locul celui de introducere îneconomie:numărulcelorînscrişiacrescutrapid,depăşind1400depersoanepesemestru.Impactulseobservă, înmulte ţări chiar şi la nivelul guvernării: Bhutanul, de exemplu, a înlocuit PIB-ul, celmaiimportantindicedesuccesaluneiţări,cuFIB(fericireainternăbrută).Înprezent,factoriidedeciziedinmultestateanalizeazăchiarşiideeadeamodelapoliticilepubliceînfuncţiedestudiilepetemafericirii.Cumafirmaexuberantunoficialscoţian,„dacăvomreuşisăasimilămaceastănouăştiinţăapsihologieipozitive,vomaveaocaziadeadanaştereunuinouIluminism“.

AVANTAJELEFERICIRII

Dintre forţele care alimenteazăRevoluţia fericirii fac parte şi studiile uimitoare care au revelat, înultimul deceniu, numeroasele avantaje ale fericirii, avantaje caremergmultmai departe decât simpla

„staredebine“.Defapt,cultivareafericiriipoateficonsideratăosoluţie„multifuncţională“pentruceicaredoresc săobţină succesemaimari înoricedomeniu important al vieţii.Cercetările ştiinţifice auarătatcăpersoanelefericiteaumaimulteşansedeaatrageunpartener,aucăsniciimaidurabileşimaisatisfăcătoareşisuntpărinţimaibuni. Înplus,oameniifericiţisuntmaisănătoşi,auunsistemimunitarmaiputernicşisuferămairardebolicardiovasculare.Existăchiarşidovezicăindiviziifericiţitrăiesccu până la zece ani mai mult decât semenii lor mai puţin fericiţi! De asemenea, fericirea duce la osănătatemintalămaibună,laovoinţămaiputernicăşi laomaimarerezistenţăînfaţaneajunsurilorşitraumelor.Uniicredcăoameniifericiţitindsăfiesuperficialişiunpiccamproşti,ideelacareaderaşiautorul

francez Gustave Flaubert, care scria: „Prostia, egoismul şi sănătatea sunt cele trei condiţii necesarepentrua fi fericit,dardacă lipseşteprostiacelelaltesunt învan“.Darstudiile recenteaudoveditcăedoarunmitşicăfericireaîncurajeazăcreativitateaşiîmbunătăţeştefuncţionareaminţii.Avantajelefericiriiseextind,deasemenea,şilaloculdemuncă:indiviziifericiţiauperformanţemai

buneşisebucurădeunsuccesmaimarepetoateplanurile,inclusivînceeacepriveştevenitul.Defapt,studiile arată că venitul mare are o legătură mai strânsă cu gradul de fericire decât cu educaţia.Cercetărileampleauarătatşicăfirmelecuangajaţifericiţiaumaimultsuccesşisuntmaiprofitabile;rezultatulnuesurprinzătordacănegândimcăangajaţiifericiţisuntmaiproductivi,mailoialicompaniei,îşi iaumaipuţine zilede concediumedical, vinmaides lamuncă, aumaipuţine conflicte cu colegii,demisioneazămairarşiîşifacclienţiimaimulţumiţi.Aşadar,nu încape îndoialăcă fericireaaduce recompensepersonaleenorme.Daresteesenţial şi să

amintimcădincultivarea fericiriiavemdecâştigatnudoarnoi înşine,cişi familia,comunitateaşisocietateanoastră.Defapt,acestaeunuldintreprincipiilefundamentalealeArteifericirii, susţinutdedoveziştiinţificetotmainumeroase.Deexemplu,unstudiurecentfoartesurprinzătoraarătatcăfericireaefoartecontagioasăşicăsepropagăînreţelelesocialecaunvirus.Altedirecţiidecercetareauarătatcăfericirea şi emoţiile pozitive acţionează ca un antidot împotriva prejudecăţilor, cauzândmodificări încreiercareîmpiedicăpărtinireainstinctivăîmpotrivacelorpecare-iconsiderămdiferiţişidoborând,înceledinurmă,bariereledintreNoi şiEi!Efectelebeneficeale fericirii seextindpână lacelmai largnivelalsocietăţii;deexemplu,unaltstudiuaarătatcăsporireagraduluigeneraldefericireînrânduluneinaţiuniducelaconsolidarealibertăţilorşiademocraţieiînţararespectivă!Revoluţiafericiriii-adeterminatpetotmaimulţisăcautefericireaîntr-unmodmaisistematicşimai

direct.Uniicriticiaimişcăriipsihologieipozitiveauafirmatcăeforturileacestoroameninusuntaltcevadecâtunluxegoistşiunrăsfăţ,avânddreptunicscopsatisfacţiapersonală.Dar,luândîncalculdoveziledemaisus,sepoateargumentacă,dacănepasăcuadevăratdebinelecelorlalţişivremsăconstruimolumemaibună,ededatorianoastrăsăfimfericiţisausăfacemtotceputemcasădevenimmaifericiţi.

ÎNŢELEPCIUNEABUDISTĂŞIŞTIINŢAMODERNĂ:

OPUNTEÎNTREORIENTŞIOCCIDENT

SepreapoatecapătrundereabudismuluiînOccidentsăsedovedeascăaficelmaiimportantevenimentalsecoluluiXX.–InfluentulistoricbritanicArnoldJ.Toynbee

UnuldintrescopurileArteifericiriiesteprezentareauneicăideaatingefericireacaresăîmbineceemai bun în Orient şi Occident, împletind înţelepciunea budistă tradiţională cu ştiinţa occidentală

modernă. Recent, în urma unei conferinţe în care am abordat subiectul acesta, cineva din publicm-aîntrebat:—Dacăoameniideştiinţăauefectuatstudiiasuprafericirii,studiicareaudemonstratdejacumputem

ajungefericiţi,pentrucemaiavemnevoiedeteoriilebudistesaudeopiniileluiDalaiLama?N-artrebuisăfiesuficientedovezileştiinţifice?Buneîntrebări.Iarîncalitatedemareadmiratoralabordăriiştiinţificeasuprafericirii,suntdepărere

că avem toate motivele să spunem că rezultatele echilibrate ale metodei ştiinţifice duc în general lainformaţiifoartesigureşiutile.Dar,înacelaşitimp,nutoatedescoperirileştiinţificesuntvreunAdevărAbsolut sau vreo Lege Eternă. Cunoaşterea ştiinţifică e ceva dinamic, viu – iar teoriile ştiinţifice serafinează, se modifică sau se revizuiesc încontinuu, pe măsură ce obţinem date noi. În plus, când seevalueazăvaliditateaunuistudiu, întotdeaunaexistăposibilitateastrecurăriiunorerorimetodologice,aunorgreşeliînmodelulexperimental,înanalizastatisticăşiaşamaideparte.Maitrebuiesăţinemcontşidecâţisubiecţiauparticipatlastudiuşisăvedemdacăstudiulamaifostreprodusşidealţii.Aşadar,eimportant să recunoaştem că ştiinţa fericirii e încă în faşă.Deşi am aflatmulte, încă nemai rămân omulţimedelucrurinecunoscute.Întrebareaesenţialăe:poatebudismulcontribuicucevalacercetareaştiinţificăasuprafericirii?Pentrua răspunde laaceastă întrebaree importantsă înţelegemcăbudismulnueunsistembazatpe

credinţă, în sensul tradiţional.De fapt, când a început să-şi împărtăşească înţelepciunea,Buddha şi-asfătuitdiscipoliisănu-iaccepteorbeşte învăţămintele,dincredinţă,cisăpunăla încercarevaliditateateoriilor lui şi să-i testezeei înşişimetodele.Punereaaccentuluipecercetareaempirică,devotamentulfărăcompromisfaţădeadevărşihotărâreadeplinădeadescoperinaturarealităţiisuntpunctecomunealebudismului şi ştiinţei.De fapt,DalaiLamaşi-ademonstratdăruirea totală faţădeacesteprincipii,declarând: „Dacă ştiinţa ardemonstra înmodconcludent că anumitepărţi din textele sauconvingerilefundamentale budiste nu sunt adevărate, acele texte sau convingeri budiste ar trebui schimbate“.Ar fiaproape imposibil de imaginat o declaraţie atât de şocantă din partea oricărui alt lider religios sauspiritualdinlume!De 2 500 de ani, budiştii practică anumite tehnici de „antrenare aminţii“ şi îşi dezvoltă resursele

interioare.Edepresupuscă,dupămaibinededouămilenii,tehnicileşimetodeleineficientearfifost,treptat,abandonateşin-ar fi supravieţuitdecâtcelemaieficienteşicelemaide încredere.Avemdecimotive să presupunem că budismul ar putea avea o contribuţie semnificativă la efortul nostru de aînţelegefericireaşideaaflacums-oobţinem,iaruneledescoperirirecenteremarcabilesugereazăclarcăaşaşieste.CândaapărutArtafericirii,nueraudisponibilepreamultestudiiştiinţificecaresăaibălegătură cuvederile fundamentale ale luiDalaiLama asupra fericirii.A fost omaremulţumire pentruminesăvădcă,deatunci,aavutlocoexploziedestudiiasuprafericiriişiafostomulţumireşimaimaresăaflucămasatotmaiamplădedoveziştiinţificeasusţinutîntrutotulconsistentvederileexprimatedeDalaiLamaîncarte.Unexempluarficercetărileasuprafericiriişicompasiuniipecarelevomdiscutaîncontinuare.Oaltă sursădedovezi fascinantăvinedinstudiiledeultimăorăefectuatededr.RichardDavidson,

neurolog de mare prestigiu de la Universitatea Wisconsin din Madison. Cu ajutorul celor mai noitehnologii,dr.Davidsonşicolegiiluiauidentificatoanumităzonă,încortexulprefrontalstâng,asociatăcustareadefericire.Apoiaumăsuratnivelulmediudeactivitateînaceastă„zonăafericirii“laungrupnumerosdeamericaniobişnuiţi.Maitârziu,auinvitatînlaboratorcâţivacălugăribudiştiderittibetanşile-auaplicataceleaşistudii.Aufostsurprinşisădescoperecăniveluldeactivitateînparteadincreier

asociatăcufericireaera,laaceştisubiecţi,celmairidicatdincâtevăzuseră,bachiarcumult–atâtdemult, încâtnicinu încăpea îngrafic!Fireşte,sepoatecaastasănuconstituieodovadă, dar asemeneadescoperiri extreme aduc argumente puternice în favoarea valorii potenţiale a practicilor budiste înefortuldeagăsimetodeeficientedepotenţareafericiriiindividului.

BUNĂTATEA,COMPASIUNEAŞICĂUTAREAFERICIRII

Dacă există înArta fericirii un singur principiu fundamental cu celemaimari şanse de a aduce ocontribuţieimportantălanouaştiinţăafericiriiesteacesta:Fericirea personală este legată inseparabil de bunătate, de compasiune şi de grija faţă de ceilalţi.

Relaţiafuncţioneazăînambelesensuri:prinmaimultăfericireajungemlamaimultăcompasiune,iarprinmaimultăcompasiuneajungemlamaimultăfericire.Cualtecuvinte,studiileauarătatnudoarcăoameniifericiţitindsăfiemaiamabilişimaidispuşisă-i

ajutepeceidinjur,cişică,princultivareaintenţionatăabunătăţiişicompasiunii,nesimţimmaifericiţi.E uşor de imaginat ce impact profund pot avea astfel de principii asupra oricărei societăţi dacă

membriieileadoptălascarălargă.Dar,devremeceefoarteimprobabilcamajoritateaoccidentalilorsăse„convertească“,săaleagăbudismuldreptcalespiritualădecăpătâi,pentruafiadoptatepescarălargăînsocietateaoccidentală,acesteprincipiitrebuieprezentateîntr-uncontextsecular,ceeaceînseamnă,deobicei,cătrebuieinvestigatedintr-unpunctdevedereştiinţific.Aşadar,înpaginileurmătoareveţigăsidovezi bazate pe experimente care arată că oamenii fericiţi tind să fie mai buni şi mai plini decompasiune.Dar,pecândscriamcartea,n-amgăsitniciunstudiucaresădemonstrezereciproca:anume,căoameniidevinmai fericiţicultivându-şicompasiunea–unadintrecelemaidragiconvingeriale luiDalaiLama.Darastăziavemşiastfeldedovezi,carearatăcăpracticareabunătăţiişiacompasiuniieostrategieputernicăpentrupotenţareafericiriipersonale.Într-unuldintreexperimentelemelepreferate,dr.Davidsonaadusînlaboratoruncălugărbudistderit

tibetandinFranţa,pentrua studiaefectele compasiunii.Călugărul eraundiscipol foartebineantrenat,care petrecusemulţi ani în regiuneaHimalayei,meditând asupra compasiunii (şi care o practica şi înactele proprii, dedicându-şi viaţa activităţilor caritabile din regiune). Pentru început, Davidson i-amonitorizat funcţiile cerebrale în stare de repaus, pentru a măsura nivelul de referinţă al activităţiicerebrale; apoi i-a cerut călugărului să efectueze o meditaţie budistă intensă asupra compasiunii.Rezultateleauarătatcă,întimpulmeditaţieiasupracompasiunii,funcţiaprefrontalăprezentaoorientaresemnificativăcătrestânga,activândintens„zonafericirii“dincreier.Davidsonaconchis:„Însăşigrijafaţădebinelecelorlalţi îidă individuluiostaredebinemai intensă“.Cedovadămaiconcludentăamputeagăsiînfavoarealegăturiidintrefericireapersonalăşicompasiune?Încadrulunuialtstudiu,efectuatîn„lumeareală“dinafaralaboratoarelor,dr.SonjaLyubomirskyde

laUniversitateaCaliforniadinRiverside,acerutunuigrupdesubiecţisăaleagăozidinsăptămânăîncare să facă cinci „fapte bune la întâmplare“. După şase săptămâni, subiecţii studiului prezentau ocreşteresemnificativăaniveluluigeneraldefericireşidesatisfacţiepersonală.

VIITORULARTEIFERICIRII

Pentrumine,unuldintrecelemai îmbucurătoareaspectealesuccesuluicărţiiafostnumărulmaredescrisoriminunate, emoţionante, primite de la cititori, care descriau cum i-au ajutat cuvintele luiDalai

LamaşiceimpactpozitivaavutArtafericiriiasupravieţilorlor.Înunelescrisori,cititoriiîşiexprimauinteresulpentruocontinuare,menţionânddiversesubiectepecarecarteanuleacoperise.Aflândcâtdemult îi ajutase pe unii oameni prima carte, Dalai Lama a acceptat să colaboreze la scrierea uneicontinuări;dupăceamtrecutînrevistăsolicităriledinparteacititorilor,ampregătitolistădesubiecte.Darne-amdatseamadestulderepedecăeraupreamultecasăleputemtrataîntr-unsingurvolum,aşacăle-amîmpărţit într-oserie.Primacartedinaceastăserie,TheArtofHappinessatWork (Artadea fifericitlaserviciu)aapărutîn2003.Caşiprimulvolum,s-abucuratdeoprimirefoartebună,adevenitbestsellerşi–lucrulcelmaiimportant–i-aajutatînmodpracticpecititori,conformfeedbackuluilor,săfiemaifericiţilamuncă,activitatecareneocupăceamaimarepartedinzi.Primeledouăvolume,concentratepetemadezvoltăriiinterioare,seadresauînprimulrândindividului.

Ne-amdatseamaînsăcăindiviziinutrăiescîntr-unvid:interacţionămcucomunitatea,cusocietatea,culumeadinjur.Iarlumeanoastrăaremulteprobleme:violenţă,terorism,război,prejudecăţi,urăşisărăcie–listaestelungă.Ne-ampusdeciîntrebările:cumneputempăstrafericireacândtrăimîntr-olumeatâtdeagitată? Şi ce poate face un singur om dacă vrea să încerce să depăşească aceste probleme demariproporţii? La astfel de întrebări am încercat să răspundem în următorul volum din serie, The Art ofHappinessinaTroubledWorld(Artadeafifericitîntr-olumeagitată).SeparecăArtafericiriiarămaslafelderelevantăcalaapariţiaei,acumundeceniu.Înaniiscurşide

atunciamfostmartoriiunorprogresedemareimportanţăîncepriveşteştiinţafericirii.Deasemenea,pemăsurăcesunttotmaimultestudii,vedemcumprincipiilebudisteîncepsăsesuprapunăînmulteaspectecu ştiinţa occidentală. Dar, în paginile următoare, indiferent dacă privim fericirea din perspectivaînţelepciunii budiste tradiţionale sau a studiilor ştiinţificemoderne, scopul rămâne acelaşi: sperăm săputeţiaplica ideileprezentate înaceastăcarte lapropriilevieţişi,prinele,sădescoperiţiocaledeatranscendesuferinţaşipiedicileşideavăclădioviaţăplinădefericireadevăratăşidedurată.

Notaautorului

Cartea de faţă relateazămaimulte conversaţii ample cuDalai Lama. Întâlnirile între patru ochi cuDalaiLama,înArizonaşiIndia,careconstituiebazalucrării,auavutscopulexpresdeacolaboraîntr-unproiectcareaveasă-iprezintevederileasupraaccederiilaoviaţămaifericită,completatecupropriilemeleobservaţiişicomentariidinperspectivaunuipsihiatruoccidental.DalaiLamaaavutgenerozitateadea-mipermitesăalegpentrucarteoriceformatpecarel-aşconsideramaipotrivitpentrua-itransmitecâtmaieficientideile.Amfostdepărerecăformatulnarativdinpaginileacesteaarficelmaiuşordecititşi,înacelaşitimp,arlăsasăseînţeleagăîncefelîşiîncorporeazăDalaiLamaideileînviaţadezicuzi.CuaprobarealuiDalaiLama,amorganizatcarteaînfuncţiedesubiecte,ceeace,uneori,apresupuscombinarea şi integrareamaterialelor luate din conversaţii diferite.De asemenea, cu permisiunea lui,acoloundeamconsideratcăeraunecesarepentrulămuriresauomaibunăînţelegereaminclusmaterialedincâtevadintreconferinţelesaledinArizona.Interpretul lui,dr.ThuptenJinpa,aavutbunătateadearevizuimanuscrisul finalpentruaseasiguracă înprocesuldeeditarenusestrecuraseră,dingreşeală,distorsiunialeideilorluiDalaiLama.Suntprezentateşicâtevastudiidecazşianecdotepersonale,pentruilustrareaideilordiscutate.Pentru

apăstraconfidenţialitateaşiaprotejaintimitateapersoanelor,amschimbattoatenumeleşiammodificatuneledetaliişialtecaracteristicidistinctive,pentruanufiposibilăidentificareapersoanelorîncauză.

Dr.HowardC.Cutler

Introducere

L-amgăsitpeDalaiLamasingur,într-unvestiargolaluneisălidebaschet;încâtevamomenteaveasă-şi înceapă discursul în faţa unui public de 6 000 de persoane, la Universitatea de Stat din Arizona.Sorbeacalmdintr-oceaşcădeceai,perfectrelaxat.—SanctitateaVoastră,dacăsunteţipregătit…S-aridicatvioişi,fărăezitare,aieşitdinvestiarşiadatpestemulţimeaînghesuităîncoridorulcare

ducealaintrareaînsală:reporteri locali,fotografi,personaldesecuritateşistudenţi–uniidoritoridecunoaştere,alţiicurioşi,alţiisceptici.Astrăbătutmulţimeazâmbindlargşisalutândoameniiîntrecere.Înceledinurmă,dândlaoparteocortină,aintratpescenă,afăcutoplecăciuneînfaţapublicului,şi-aîmpreunatmâinileşiazâmbit.Afostîntâmpinatcuaplauzetunătoare.Lacererealui,luminiledinsalănufuseserăstinse,casă-şipoatăvedeacâtmaibinepublicul,aşacăarămasacolocâtevaclipe,uitându-setăcut la spectatori cu o privire în care se citeau limpede căldura şi bunăvoinţa. Celor care nu-l maivăzuseră pe Dalai Lama roba cafenie şi galbenă le va fi dat poate o impresie oarecum exotică, darcapacitatealuiimpresionantădeastabiliolegăturăcupubliculs-afăcutsimţităimediat,cânds-aaşezatşiaînceputsăvorbească.„Credcăpeceimaimulţidintrevoieprimaoarăcândvăvăd.Dar,pentrumine,oricumnuesteprea

marediferenţăîntreunprietenvechişiunulnou,fiindcărămânconvinscăsuntemcutoţiilafel;suntemoameni. Bineînţeles, pot exista diferenţe în ce priveşte mediul cultural sau stilul de viaţă, pot existadiferenţe în ce priveşte credinţa, sau poate avem pielea de altă culoare, dar suntem oameni, compuşidintr-uncorpomenescşiunsufletomenesc.Avemaceeaşistructurăfizică,iarminteaşiemoţiilesuntşielelafel.Întotdeaunacândfaccunoştinţăcucineva,amsenzaţiacăîntâlnescunomcamine.Miseparecă emultmai uşor să comunicăm cu ceilalţi la nivelul acesta.Dacă punem accentul pe caracteristicianume–deexemplu,căeusunttibetansaubudist–,atunciapardiferenţe.Darlucrurileacesteasuntdeoimportanţăsecundară.Dacăreuşimsălăsămlaopartediferenţele,credcănevafiuşorsăcomunicăm,săfacemschimbdeideişisăneîmpărtăşimexperienţele.“Astfel şi-a începutDalai Lama seria de conferinţe care s-au întins pe parcursul unei săptămâni, în

1993,înArizona.Planurilepentruaceastăvizităîncepuserăcupesteundeceniuînainte.Atunciamfăcutcunoştinţă cu el, cândvizitamoraşul indianDharamsala cuomicăbursăde cercetare, pentru a studiamedicina tradiţională tibetană. Dharamsala e un sat frumos şi liniştit, căţărat pe o coastă de deal lapoaleleHimalayei.Este,deaproapepatruzecideani,sediulguvernuluiexilatalTibetului,decândDalaiLamaşi100000detibetaniaufugitdinţarădupăinvaziabrutalăaforţelorchineze.ÎntimpulşederiiînDharamsalaavusesemocaziasăfaccunoştinţăcumaimulţimembriai familiei luiDalaiLama,şiprinintermediulloramobţinutprimaîntâlnirecuel.Laconferinţadin1993,DalaiLamaavorbitdespreimportanţainteracţionăriicuceilalţicadelaomla

om:tocmaicalitateaaceastane-amarcatcelmaiprofundprimaconversaţie,încasalui,în1982.Păreasăaibăopricepereneobişnuitădeatefacesătesimţiînlargultău,deastabilirapidolegăturăsimplăşi

directăcusemeniilui.Primanoastrăîntâlnireaduratcampatruzecişicincideminuteşi,camulţialţii,lasfârşituleim-amsimţitplindeelan–aveamsenzaţiacăamîntâlnitunomcuadevăratexcepţional.Pemăsură ce l-am cunoscutmai bine, în anii care au urmat, am ajuns să-i apreciezmultele calităţi

unice.Edeointeligenţăpătrunzătoare,darfărăascunzişuri;eamabil,darfărăsentimentalităţiexcesive;areunexcelentsimţalumorului,dar lipsitde frivolitate;şi,cumauaflatatâţia,arecapacitateadea-iinspirapeceilalţimaidegrabădecâta-iului.Cutimpulm-amconvinscăDalaiLamaînvăţasesătrăiascăîntr-ostaredeîmplinireşi împăcarepe

carenuammai întâlnit-o laaltcineva.Eramhotărât să identificprincipiilecare-ipermiteau săducăoasemeneaviaţă.Deşiestecălugărbudistşiseantreneazăşistudiazăpecaleaaceastadeoviaţăîntreagă,amînceputsămăîntrebdacănucumvas-arputeaidentifica,dintreconvingerileşipracticilesale,unelepecaresă leputemfolosişinoi,ceidinafarabudismului–practicipecaresă leputemaplicadirectpentruadevenimaifericiţi,maiputernici,poateşipentruamaiscăpadetemeri.Înceledinurmăamavutocaziadea-icercetapărerileînprofunzime,cândm-amîntâlnitcuelzilnicîn

timpulşederiiluiînArizonaşicândamcontinuatseriaaceastadediscuţiiprinconversaţiimaidetaliate,la el acasă, în India. Vorbind cu el, mi-am dat seama destul de repede că trebuie să depăşim uneleobstacoleînefortuldeaaducelaunnumitorcomunperspectivelenoastrediferite:alui,ceadecălugărbudist,iaramea,ceadepsihiatruoccidental.Deexemplu,laînceputuluneiadintreprimeleşedinţe,amadusîndiscuţieuneleproblemecucareneconfruntămfrecvent,ilustratecucâtevastudiidecazstufoase.Dupăcei-amdescrissituaţiauneifemeicarecontinuasămanifestecomportamenteautodistructive,deşiaveau un impact negativ enorm asupra propriei vieţi, l-am întrebat dacă are vreo explicaţie pentrucomportamentul acesta şi ce sfat i-arputeaoferi.Am rămasdescumpănit când,dupăopauză lungădereflecţie,aspuspurşisimplu„Nuştiu“şiadatdinumeri,râzândsenin.Observându-miexpresiasurprinsăşidezamăgireacănuprimisemunrăspunsmaiconcret,DalaiLama

aspus:—Uneoriefoartegreusăexplicideceoameniifacanumitelucruri…Demulteoridescopericănu

existăexplicaţiisimple.Dacăarfisăintrămîndetaliilefiecăreivieţi,devremeceminteaomuluieatâtdecomplexă,arfifoartegreusăînţelegemceseîntâmplă,ceanumesepetreceacolo.Mis-apărutunrăspunsevaziv.—Dar,capsihoterapeut,sarcinameaetocmaisăafludeceoameniifacceeacefac…Dinnou,DalaiLamaaizbucnitînrâsulacelacaremultoralisepareextraordinar–unrâsplindeumor

şi bunăvoinţă, neafectat, lipsit de stânjeneală, care începe cu o rezonanţă profundă şi urcă fără efortcâtevaoctave,sfârşindcuunsunetascuţitdeîncântare.—Credcăarfiextremdegreusăîncercisă-ţidaiseamacumfuncţioneazăminţileacincimiliardede

oameni,aspuselrâzândîncontinuare.Arfiosarcinăimposibilă!Dinpunctdevederebudist,lafiecareeveniment sausituaţiecontribuieomulţimede factori…De fapt,pot fi implicaţi atâtdemulţi factori,încât,înunelecazuri,nuveiajungeniciodatălaoexplicaţiecompletăasituaţiei,celpuţinnuîntermeniconvenţionali.Simţindcănueramtocmaiînlargulmeu,aadăugat:— Se pare că, în încercarea de a determina sursa problemelor individului, abordarea occidentală

diferăînuneleprivinţedeceabudistă.Labazatuturormodelelordeanalizăoccidentaleseaflăotendinţăraţionalistăfoarteputernică–presupunereacătotulsepoateexplica.Pelângăasta,existăşiconstrângericreatedeanumitepremiseconsiderateincontestabile.Deexemplu,recentm-amîntâlnitcuniştedoctoride la o facultate de medicină. Discutau despre creier şi afirmau că gândurile şi sentimentele sunt

rezultatul diverselor reacţii şimodificări chimice din creier.Aşa că ampus întrebarea: „Eposibil săconcepemreacţia inversă, încaregânduldănaşteresecvenţeideevenimentechimicedincreier?“Darparteacaremis-apărutceamaiinteresantăafostrăspunsulunuiomdeştiinţă.Aspus:„Noipornimdelapremisacătoategândurilesuntprodusesaufuncţiialereacţiilorchimicedincreier“.Decievorbapurşisimpludeunfelderigiditate,dehotărâreadeanupunesubsemnulîntrebăriipropriulsistemdegândire.Atăcutcâtevaclipe,apoiacontinuat:—Miseparecăînsocietateamodernăoccidentalăexistăocondiţionareculturalăputernică,bazatăpe

ştiinţă.Dar,înunelesituaţii,premiseleşiparametriifundamentalistabiliţideştiinţaoccidentalăîţipotlimitacapacitateadeafacefaţăanumitorrealităţi.Deexemplu,voiaveţiconstrângerileimpusedeideeacătotulsepoateexplicaîncadruluneisingurevieţi,pecareocombinaţicuideeacătotulpoateşitrebuiesă fie explicat şi justificat. Dar când întâlniţi fenomene pe care nu le puteţi explica apare un fel detensiune;eaproapeunsentimentdeagonie.Deşisimţeamcăîncespuneelexistăunadevăr,laînceputmi-afostgreusă-laccept.—Dar,înpsihologiaoccidentală,cândneîntâlnimcucomportamenteumanecarelasuprafaţăpargreu

deexplicat,neputemfolosideanumitemetodepentruaînţelegeceseîntâmplă.Deexemplu,conceptulde parte inconştientă sau subconştientă a minţii joacă un rol important. Suntem de părere că, uneori,comportamentul poate rezulta din procese psihologice pe care nu le percepem la nivel conştient – deexemplu, ne putem comporta într-un anume fel pentru a evita o teamă subconştientă. Deşi nu suntemconştienţideea,unelecomportamentepotfimotivatededorinţadeanulăsatemerileacesteasăiasălasuprafaţă,înminteaconştientă,casănufienevoiesăsimţimdisconfortulpecare-lasociemcuele.DalaiLamaareflectatpuţin,apoiaspus:—Şiînbudismexistăideeadispoziţiilorşiamprentelorlăsatedeanumitetipurideexperienţe,caree

oarecumasemănătoarecuideeainconştientuluidinpsihologiaoccidentală.Deexemplu,sepoateca,într-operioadătimpurieavieţii,săsefiîntâmplatcevacaresăfilăsatasupraminţiitaleoamprentăfoarteputernică,amprentăcarepoaterămâneascunsăşicaremaitârziuîţipoateafectacomportamentul.Aşadarexistăideeacăcevapoatefiinconştient–amprentepecaresepoatesănuleconştientizăm.Înoricecaz,credcăbudismulpoateacceptamulţifactoripecare-iavanseazăteoreticieniioccidentali,darpelângăeiaradăugaşialţii.Deexemplu,aradăugacondiţionareaşiamprentelelăsatedevieţileanterioare.Darînpsihologia occidentală cred că apare uneori tendinţa de a exagera rolul inconştientului când se cautăsursaproblemelorunuiindivid.Credcăexplicaţiasegăseşteînuneledintrepresupunerilefundamentalede la care porneşte psihologia occidentală: de exemplu, nu acceptă ideea că amprentele acestea potrămânedintr-oviaţăanterioară.Iarînacelaşitimpsepresupunecătotultrebuieexplicatîncadruluneisingurevieţi.Aşadar,cândnureuşeştisăexplicicareestecauzaanumitorcomportamentesauprobleme,apare întotdeauna tendinţa de a le atribui inconştientului. Într-un fel, e ca şi cum ai fi pierdut ceva şihotărăşticăobiectulacelatrebuiesăfieîncameraîncareteafli.Odatăceailuathotărâreaasta,dejaţi-aifixatparametrii;aiscosdincalculposibilitateasăseafleînaltăcameră,undevaafară.Aşacătotcauţişitotcauţi,darnu-lgăseştişitotuşicontinuisăpresupuicăeascunstotundevaîncameră!

Cândamînceputsăplanificcarteadefaţă,îmiimaginamunformatîngenulliteraturiimotivaţionale,încare Dalai Lama să prezinte soluţii clare şi simple la toate problemele vieţii. Aveam impresia că,folosindu-mă de pregătirea şi experienţa mea în psihiatrie, îi puteam codifica părerile într-un set deinstrucţiuni simplepecare să leurmămzidezi.Pânăsăne încheiemseriade întâlniri, renunţasem la

idee.Amînţelescăabordarealuicuprindeoparadigmămultmaiamplăşimaicomplexă,careconţineîneatoatenuanţele,bogăţiaşicomplexitateapecarenileoferăviaţa.Treptatînsă,amînceputsăaudnotacomunădinspateletuturorrăspunsurilorlui.Evorbadesperanţă.

Speranţa lui sebazeazăpeconvingerea căobţinereaunei fericiri adevărate şi deduratănueun lucruuşor,dareposibil.LatemeliatuturormetodelorluiDalaiLamaseaflăunsetdeconvingeriesenţiale,pecareseclădesctoateacţiunilelui:credinţaînblândeţeaşibunătateafundamentalealetuturoroamenilor,credinţaînînsemnătateacompasiunii,credinţaînprincipiulamabilităţiişisenzaţiadecomuniunecutoatefiinţelevii.Pe măsură ce mi se desfăşura în faţa ochilor mesajul lui, devenea tot mai clar că nu-şi bazează

convingerilepecredinţăoarbăsaupedogmăreligioasă,ciperaţionamenteîntemeiateşipeexperienţadirectă. Îşi extrage înţelegerea minţii şi a comportamentului uman dintr-o viaţă întreagă de studiu.Vederileluiîşiaurădăcinileîntr-otradiţievechedepeste2500deani,carerămâneînsătemperatădebun-simţşideoînţelegerecomplexăaproblemelormoderne.Perspectivaluiasupragreutăţilorcucarese confruntă lumea contemporană s-a dezvoltat ca urmare a statutului său special de personalitatemondială,carei-apermissăcălătoreascăînnenumăraterânduripeglob,săseexpunădiferitelorculturişioamenilordintoatecategoriilesocialeşisăfacăschimbdeideicuceimaideseamăoamenideştiinţă,liderireligioşişipolitici.Rezultatulfinaleoabordareînţeleaptă,optimistăşi,înacelaşitimp,realistădesprecumsăfacemfaţăproblemelornoastre.În cartea de faţă am încercat să prezint perspectiva lui Dalai Lama unui public preponderent

occidental.Am inclus pasaje considerabile din conferinţele lui şi din conversaţiile noastre între patruochi.Pentruarămânefidelscopuluimeu–aceladeapuneaccentulpematerialulcarepoateficelmaibineaplicatînviaţanoastrădezicuzi–amalesuneorisăomitunelepărţidindiscuţiilecuDalaiLamacare tratauaspectemai filozoficealebudismului tibetan.DalaiLamaa scrismaimultecărţi excelentedesprediverseleaspectealecăiibudiste,iarceiinteresaţideoexploraremaiînprofunzimeabudismuluitibetanvorgăsiîneleunadevărattezaur.

PARTEAISCOPULVIEŢII

1Dreptullafericire

—Credcăscopulvieţiinoastreestecăutareafericirii.Eclar.Fiecăavemsaunuoreligie,oricarearfiea,cutoţiicăutămcevamaibunînviaţă.Aşadar,credcăînsăşimişcareavieţiinoastreseîndreaptăcătrefericire…Cuacestecuvinte,rostiteînfaţaunuipublicnumerosdinArizona,DalaiLamaaintratdirectînmiezul

mesajuluisău.Darafirmaţialuicăscopulvieţiiestefericireami-asăditînminteoîntrebare.Maitârziu,cândamrămassinguri,l-amîntrebat:—DarSanctitateaVoastrăsunteţifericit?—Da,aspusel.Afăcutopauză,apoiaadăugat:Da…absolut.Vocea lui avea în ea o sinceritate calmă, care nu lăsa loc de îndoială, o sinceritate reflectată în

expresiaşiînochiilui.—Darefericireaunscoprezonabilpentrunoi,majoritatea?l-amîntrebat.Chiareposibilă?—Da.Credcăfericireasepoateobţineprinantrenareaminţii.Lanivel elementaruman,nuputea sănumăatragă ideea fericirii ca scop tangibil.Dar capsihiatru

eramîmpovăratdetotfeluldenoţiuni,printrecareconvingerealuiFreudcă„separecăexistămotivesăcredemcăintenţiacaomulsăfie«fericit»nufacepartedinplanul«Creaţiei»“.Acesttipdeantrenamentîi condusese pe mulţi colegi de-ai mei la concluzia sumbră că nu putem spera la mai mult decât la„transformarea nenorocirii isterice în nefericire generală“.Din punctul acesta de vedere, afirmaţia căexistăocaleclardefinităcătrefericirepăreaoideede-adreptulradicală.Gândindu-mălaaniimeidepregătire psihiatrică, nu-mi aminteam să fi auzit prea des cuvântul „fericire“ menţionat ca obiectivterapeutic. Bineînţeles, se discuta mult despre reducerea simptomelor depresive sau anxioase alepacientului, sau despre rezolvarea conflictelor interne sau a problemelor ce ţineau de relaţii, darniciodatădesprescopulclarformulatdeadevenifericit.ÎnOccident, conceptulde atingere a fericirii adevărate apărutdintotdeaunagreşit definit, înşelător,

intangibil.Însuşicuvântulhappyestederivat,înlimbaengleză,dinislandezulhapp,careînseamnănoroc,şansă.S-arpăreacăceimaimulţidintrenoisubscriemlaperspectivaaceastaasupranaturiimisterioaseafericirii.Înmomentelefrumoasepecarenilescoateîncaleviaţa,fericireaparesăfiapărutdinsenin.Pentruminteameaoccidentală,nupăreaafiunlucrupecaresă-lpoţidezvoltaşimenţinepurşisimplu„antrenându-ţimintea“.Cândi-amadusobiecţiamea,DalaiLamami-aexplicatrepede:— Când spun „antrenarea minţii“ în contextul acesta, nu mă refer la „minte“ doar în sensul de

aptitudinecognitivăsauintelect.Folosesctermenulmaidegrabăcureferirelacuvântultibetansem,careare un sensmult mai larg, mai aproape de „psihic“ sau „spirit“; acesta include atât intelectul, cât şisimţirea, atât inima, cât şi mintea. Stabilindu-ne o anume disciplină interioară, putem trece printr-otransformareaatitudiniiproprii,aîntregiinoastreperspectiveasupravieţiişiamoduluicumoabordăm.Aceastădisciplinăinterioarăpoatepresupune,fireşte,multelucruri,multemetode.Dar,însensgeneral,

începem prin identificarea factorilor care duc la fericire şi a celor care duc la suferinţă. Odatăidentificaţi,începemsăeliminămtreptatfactoriicareduclasuferinţăşisă-icultivămpeceicareduclafericire.Aceastaecalea.

DalaiLamaafirmăcăaajuns,înoarecaremăsură,laostaredefericirepersonală.Întimpulsăptămâniipecareapetrecut-oînArizona,amvăzutdemulteoricumsepoatemanifestafericireaaceastapersonalăcasimplădispoziţiedeadeschideocaledecomunicarecuceilalţi,deacreaosenzaţiedeafinitateşibunăvoinţăchiarşiîncelemaiscurteinteracţiuni.Într-o dimineaţă, după conferinţă, Dalai Lama trecea printr-o curte interioară, întorcându-se în

apartamentulluidelahotel,înconjuratdesuitaobişnuită.Observândlângălifturiomenajeră,s-aoprits-o întrebe: „Deunde eşti?“Pentru o clipă femeia a părut derutată de apariţia omului cu aspect exotic,îmbrăcat în robăcafenieşia fostsurprinsăde respectulpecare i-larătaanturajul.Apoiazâmbitşiarăspunstimid:„DinMexic“.DalaiLamaamaistatpuţinsăschimbecâtevavorbecuea,apoiaplecatmaideparte,iareaarămasînurmăcuoexpresieveselă,încântatăpechip.Adouazi,laaceeaşioră,aapărutînacelaşiloccuîncăomenajeră:amândouăl-ausalutatcălduroscândaintratînlift.Interacţiuneaafostscurtă,darceledouăpăreauîmbujoratedefericirecânds-auîntorslalucru.Apoi,zidupăzi,lis-au alăturat în acelaşi loc şi la aceeaşi oră şi alte menajere, una după alta, până când, la sfârşitulsăptămânii,petoatălungimeaaleiicareducealalifturisealiniau,înuniformelelorîngrijite,cenuşiucualb,zecidemenajerevenitesă-ideabineţe.

Zilelenesuntnumărate.Chiarînclipaaceastasenascpelumemiişimiideoameni,dintrecareunoraleesortitsătrăiascădoarcâtevazilesausăptămâni,dupăcarevorfirăpuşi,înmodtragic,debolisaudealtenenorociri.Altoraleedestinatsăajungăaproapedevârstadeunsecol,poatechiarpuţinmaimult,şisă deguste tot ce ne oferă viaţa: triumf, disperare, bucurie, ură şi iubire. Nu se ştie niciodată. Dar,indiferentcătrăimozisauunsecol,întrebareacentralărămâne:Careescopulvieţiinoastre?Cedăsensvieţii?Scopul existenţei noastre este căutarea fericirii. Pare un răspuns firesc, la care au subscris şi

gânditorii Occidentului, de la Aristotel la William James. Dar o viaţă bazată pe căutarea fericiriipersonalenuecumva,prinnaturaei,egoistă,chiarpredispusălarăsfăţuldesine?Nuneapărat.Defapt,totmaimultestudiiaratăcătocmaioameniinefericiţisuntceicaretindsăsegândeascămaimultlaeiînşişişicarepar,deobicei,retraşidinsocietate,împovăraţidegrijişichiarostili.Dimpotrivă,oameniifericiţisuntdeobiceimaisociabili,maiflexibilişimaicreativişireuşescsătolerezefrustrărilevieţiidezicuzimaiuşordecâtceinefericiţi.Înplus,ceeaceeşimaiimportant,suntmaiiubitorişimaiiertătoridecâtoameniinefericiţi.Cercetătorii au pus la punct unele experimente interesante care demonstrează că oamenii fericiţi

prezintăoanumitădeschidere,odispoziţiedea-iajutapeceilalţi.Aureuşit,deexemplu,să-iinducăostaredefericireunuisubiectfăcândînaşafelîncâtacestasăgăseascăpeneaşteptateosumădebaniîntr-ocabinătelefonică.Apoi,unuldintreorganizatoriiexperimentului,prefăcându-secăeunstrăinoarecare,atrecutpelângăelşiascăpat„dingreşeală“unteancdehârtii.Cercetătoriivoiausăvadădacăsubiectulaveasăseopreascăpentrua-lajutapestrăin.Într-unaltscenariu,subiecţiiaufostînveseliţiascultândunalbum comic, apoi au fost abordaţi de un om aflat în dificultate (şi el în colaborare cu organizatoriiexperimentului),carevoiasă împrumuteniştebani.Cercetătoriiaudescoperitcăsubiecţii fericiţieraumaipredispuşilaaajutaunstrăinsaua-iîmprumutabanidecâtindiviziidintr-un„grupdecontrol“căroralis-aprezentataceeaşiposibilitatedeaajuta,darcăroranuliseridicasemoralulmaiînainte.

Astfel de experimente contrazic ideea că urmărirea şi obţinerea fericirii personale duc cumva laegoismşiindiferenţăfaţădeceidinjur,daroricaredintrenoiputemdesfăşuraunasemeneaexperimentîn laboratorul vieţii noastre. Să presupunem că suntem blocaţi în trafic. După douăzeci de minute,coloanademaşini începe în sfârşit să semişte, cuviteză redusă.Observămcăcinevadinaltămaşinăsemnalizeazăcăvreasă intre încoloană, înfaţanoastră.Dacăsuntemîntr-ostaredespiritbunăemaiprobabil să încetinim şi să-i facem semn să intre.Dacă suntemnecăjiţi e posibil să nu facem altcevadecâtsăaccelerămşisăneapropiemdemaşinadinfaţă.„Şieuaşteptdenumaiştiucând,las’săaştepteşiel!“Pornimdecidelapremisadebazăcăscopulvieţiinoastreestecăutareafericirii.Vedemfericireaca

peunobiectivreal,cătrecareneputemîndreptacupaşipozitivi.Pemăsurăceidentificămfactoriicareduc laoviaţămai fericită, vomafla câte avantaje le oferă căutarea fericirii nudoar indivizilor, ci şifamiliilorlorşisocietăţiicaîntreg.

2Sursafericirii

Acumdoiani,oprietenăaavutpartedeunnorocneaşteptat.Cu18luniînaintedemisionasedinpostulei de asistentă medicală ca să lucreze pentru doi prieteni de-ai ei, care puseseră bazele unei micicompaniicareofereaserviciidesănătate.Companiaaavutunsuccesincredibilşi,după18luni,afostcumpăratădeunconcernmare,pentruosumăenormă.Înurmapreluării,prietenamea,carepornisedelao poziţie modestă, s-a pomenit cu o mulţime de posibilităţi de cumpărare şi vânzare a acţiunilorcompaniei–destulcâtsă-şipermităsăsepensionezela32deani.Amvăzut-ocucevatimpînurmăşiamîntrebat-o dacă îi place viaţa de pensionară. „Ce să spun“, mi-a răspuns ea, „e minunat că pot săcălătorescşisăfaccemi-amdoritdintotdeaunasăfac.Unlucrueciudat,totuşi“,aadăugat.„Dupăceautrecutagitaţiaşibucuriacăamfăcutatâţiabani,peundevalucruriles-auîntorslanormal.Bineînţeles,s-auschimbatmulte–amcumpăratocasănouăşiaşamaideparte–,darpertotalnucredcăsuntcumultmaifericitădecâteramînainte“.Chiarînperioadaîncareprietenameaîşiîncasaprofiturileneaşteptate,unaltprietende-almeu,cam

deaceeaşivârstă,aaflatcăesteseropozitiv.AmvorbitdesprecumseadaptalaideeacăsuferădeSIDA.—Normal,laînceputamfostterminat,mi-aspusel.Mi-atrebuitaproapeunandoarcasămăîmpac

cugândulcăamvirusul.Darînultimulans-aumaischimbatlucrurile.Parcămăbucurdefiecarezimaimult decât înainte şi, clipă de clipă, mă simt mai fericit ca niciodată. Parcă apreciez mai multîntâmplările de zi cu zi şi sunt recunoscător că deocamdată nu am simptomemai severe şi cămă potbucuracuadevăratdetotceam.Eadevăratcăaşvreasănufifostseropozitiv,dartrebuiesărecunosccă,înuneleprivinţe,mi-aschimbatviaţa…înbine…—Încefel„înbine“?l-amîntrebat.—Deexemplu,ştiicădintotdeaunaamfostunmaterialistconvins.Dar,înultimulan,necesitateadea

mă împăca cu ideea propriei mortalităţi mi-a deschis o lume complet nouă. Am început să explorez,pentru prima oară în viaţă, spiritualitatea, să citesc omulţime de cărţi pe tema asta şi să vorbesc cuoamenii…amdescoperitatâteaşiatâtealucrurilacarepânăatuncinicinumăgândisem.Toateasteaîmidauostaredeoptimismcândmătrezescdimineaţa,obucuriedeavedeace-mirezervăziua.Ambelepersoaneilustreazăconceptulesenţialcăfericireaedeterminatămaimultdestareanoastră

de spirit decât de evenimente exterioare nouă. Succesul ne poate aduce un sentiment temporar deentuziasm, iar tragedia ne poate arunca într-o perioadă de depresie, dar mai devreme sau mai târziunivelulnostrugeneraldefericiretindesămigrezeînapoicătreovaloaredebază.Psihologiinumescacestprocesadaptare şiputemvedeacumseaplică înviaţadezi cuzi;un spor la salariu,omaşinănouă,aprecierea arătată de semenii noştri ne fac să ne simţim mai bine o vreme, dar nu trece mult şi neîntoarcemlanivelulnostruobişnuitdefericire.Înacelaşifeloceartăcuunprieten,omaşinăcaretrebuiedusălaservicesauosuferinţăfizicăneînsemnatănestricădispoziţia,darnerevenimîncâtevazile.Tendinţaaceastanuselimiteazălaevenimenteletriviale,dezicuzi,ciseaplicăchiarşiînsituaţiimai

intense de triumf sau de nenorocire. Un grup de cercetători a analizat, de exemplu, persoane care au

câştigatlaloteriastatuluiIllinoisşilaoloteriedinMareaBritanieşiaudescoperitcăentuziasmuliniţialseepuizeazăîntimp,iarcâştigătoriirevinînzonalornormalădefericire.Altestudiiaudemonstratcăpână şi cei năpăstuiţi de soartă – care suferă de cancer, orbire, paralizie – revindeobicei la nivelulnormalsauaproapenormaldefericiredezicuzidupăoperioadănecesarădeajustare.Aşadar,dacăavemaceastătendinţădeaneîntoarcelanivelulnostruobişnuitdefericireindiferentde

condiţiileexterioare,ceîideterminăvaloareadebază?Şi,lucrumaiimportant,putemmodificaaceastăvaloare,oputemmări?Înultimavremeuniicercetătorisusţincăniveluldefericirecaracteristicfiecăruiindivid este, cel puţin într-o oarecare măsură, determinat genetic. Studii precum cel care a arătat căgemenii identici(careauaceeaşiconstituţiegenetică)tindsăaibăniveluriapropiatealestăriidebine,indiferentdacăaucrescutîmpreunăsauseparaţi,i-aufăcutpeoameniideştiinţăsăpresupunăexistenţaunuipunctfixbiologicpentrufericire,programatîncreierîncădelanaştere.Dar,chiardacămoştenireageneticăareroluleiînfericire–încănus-astabilitînsăcâtdeimportante

rolul acesta –, psihologii sunt în general de acord că, indiferent de nivelul de fericire cu care ne-aînzestrat natura, avem la dispoziţiemetode de a lucra la „factorulmintal“, de a ne spori senzaţia defericire.Motivulecăfericireadezicuziestedeterminatăînmarepartedeperspectivanoastrăgenerală.Defapt,senzaţiadefericiresaunefericirepecareosimţimlaunmomentdatarefoartepuţinde-afacecucondiţiile absolute cu care ne confruntăm; este mai degrabă o funcţie amodului cum ne percepemsituaţia,asatisfacţieifaţădeceeaceavem.

COMPARAŢIAÎNNĂSCUTĂ

Cenemodeleazăpercepţiaşinedeterminăgraduldesatisfacţie?Senzaţiademulţumireesteputernicinfluenţatădetendinţanoastrădeacompara.Cândnecomparămsituaţiaactualăcuceadin trecutşivedemcăneemaibine,suntemfericiţi.Astaseîntâmplă,deexemplu,cândvenitulnecreştebruscdela20000dedolaripeanla30000dedolaripean,darceeacenefacefericiţinuevaloareaabsolutăavenitului,dupăcumaflămdestulderepede,cândneobişnuimcunoulvenitşidescoperimcăn-osămaifim fericiţi până nu câştigăm 40 000 de dolari pe an.Ne uităm şi în jurul nostru şi ne comparăm cuceilalţi.Oricâtamcâştiga,avemtendinţadeafinemulţumiţidepropriulvenitdacăvecinularemaimult.Sportiviiprofesioniştiseplângvehementdesalariilelordeunul,douăsautreimilioanededolaripean,dânddreptjustificarepentrunefericirealorsalariulmaimarealunuicoechipier.TendinţaaceastaparesăconfirmedefiniţiaomuluibogatdatădeH.L.Mencken:unombogatestecelcareareunvenitanualcu100dedolarimaimaredecâtsoţulsuroriisoţieilui.Iatădecicumsenzaţianoastrădemulţumirefaţădepropriaviaţădepindedemulteoridetermenulde

comparaţie.Fireşte,nunecomparămdoarveniturile.Comparaţiaconstantăcuoamenimaideştepţi,maifrumoşisaumaidesuccesdecâtnoinaşteşiea,demulteori,invidie,frustrareşinefericire.Daracelaşiprincipiu se poate folosi şi în mod pozitiv: ne putem mări senzaţia de satisfacţie faţă de viaţăcomparându-necuceimaipuţinfericiţidecâtnoişireflectândlalucrurilepecareleavem.Cercetătorii au efectuat mai multe experimente care au demonstrat că gradul de satisfacţie faţă de

propriaviaţăpoatecreştepurşisimpludacăneschimbămperspectivaşinegândimcălucrurilearputeastamairău.Încadrulunuistudiulis-auarătatunorfemeidelaUniversitateaWisconsindinMilwaukeeimaginicucondiţiidetraifoarteduredinMilwaukee,delaînceputulsecoluluiXX,saulis-acerutsă-şiimaginezeşiapoisăscriedesprecumarfisătreacăprintragediipersonale–deexemplu,săfiearsesaudesfigurate.Dupăacestexerciţiufemeilorlis-acerutsăevaluezecalitateapropriilorvieţi.Rezultatula

fost un grad mai ridicat de satisfacţie. În cadrul unui alt experiment, desfăşurat la Universitatea dinBuffalo, subiecţilor li s-acerut săcompleteze fraza„Măbucurcănusunt…“.Dupăcinci repetări, s-aobservatcăsubiecţiieraumultmaimulţumiţidepropriilevieţi.Unuialtgrupis-acerutsăcompletezefraza„Aşvreasăfiu…“.Dedataaceasta,înurmaexerciţiuluisubiecţiis-ausimţitmainemulţumiţidepropriilevieţi.Experimenteleacestea,carearatăcăneputemcreştesauscădeasatisfacţiafaţădeviaţăschimbându-

neperspectiva,subliniazăcăatitudineamintalăestefactorulprincipalnecesarpentruoviaţăfericită.DalaiLamaexplică:„Da,eposibil săatingemfericirea,darnueun lucruuşor.Fericireaaremulte

niveluri.Înbudism,deexemplu,sevorbeştedespreceipatrufactoriaiîmpliniriisauaifericirii:bogăţia,satisfacţia lumească, spiritualitatea şi iluminarea. Împreună, aceste patru aspecte cuprind în întregimeaspiraţiacătrefericireaindividului.Sălăsămdeopartedeocamdatăaspiraţiilereligioasesauspiritualesupreme,cumarfiperfecţiuneasau

iluminarea, şi să vorbimdespre bucurie şi fericire aşa cum le înţelegem în sensul lor de zi cu zi, cellumesc. Încontextulacesta,existăanumiteelemente-cheiepecare le recunoaştem înmodconvenţionaldrept factori ce contribuie la bucuria şi fericirea noastră. De exemplu, sănătatea e considerată onecesitatepentruoviaţăfericită.Unaltfactorpecare-lconsiderămsursăafericiriiţinedeposibilităţilemateriale,debogăţiapecareoacumulăm.Unaltulesteprietenia,tovărăşiaoamenilor.Cutoţiisuntemdeacordcă,pentruaaveaoviaţă împlinită,ne trebuieuncercdeprietenicucaresăneputemîmpărtăşiemoţiileşiîncaresăavemîncredere.Într-adevăr, toţi aceşti factori sunt sursede fericire.Dar,ca individul să-ipoată folosipedeplin în

scopul lui de a se bucura de o viaţă fericită şi împlinită, starea de spirit este cheia. E extrem deimportantă.Dacă ne folosim în mod pozitiv, pentru a-i ajuta pe ceilalţi, de împrejurările prielnice, cum ar fi

sănătateasaubogăţia,elepotcontribuilaoviaţămaifericită.Şi,bineînţeles,deelenebucurămşinoi–deconfortulmaterial,desuccesşiaşamaideparte.Dar,fărăatitudineamintalăpotrivită,fărăgrijapentrufactorul mintal, lucrurile acestea ne influenţează foarte puţin senzaţia de fericire pe termen lung. Deexemplu,dacăundevaînadânculnostrunutrimgânduriplinedeurăsauascundemofurieaprinsă,acesteanevorafectasănătatea,distrugândastfelunuldintrefactori.Deasemenea,dacăeştinefericitsaufrustrat,confortul fizicnuedepreamareajutor.Pedealtăparte,dacăreuşeştisăaiostaredespiritcalmăşiîmpăcată,poţifiunomfoartefericitchiardacănueştisăntos.Sau,chiardacăailadispoziţieoricelux,înmomentelede furie sauurăputernică îţi vine să-ţi arunci bunurile, să le spargi. În asemenea clipe,acelebunurinuînseamnănimicpentrutine.Înziuadeaziunelesocietăţisuntfoartedezvoltatedinpunctde vedere material, dar în ele trăiesc mulţi oameni care nu sunt prea fericiţi. Imediat sub aceastăsuprafaţăaspectuoasă,debelşug,existăunfeldeneliniştemintalăcareducelafrustrări,lacerturiinutile,ladependenţădedrogurisaualcoolşi,încazurilecelemaigrave,lasinucidere.Aşadar,nuexistăniciogaranţiecădoarbogăţiaîţipoateaducebucuriasauîmplinireapecarelecauţi.Acelaşilucrusepoatespuneşidespreprieteni.Cândtesimţifoartefuriossauplindeură,chiarşiunprietenapropiatţiseparecumvaostil,rece,distantşide-adreptulenervant.Toate acestea arată ce influenţă enormă are starea mintală, factorul mintal, asupra felului în care

percepemviaţadezicuzi.Aşadar,enormalcătrebuiesătratămfactorulacestacutoatăseriozitatea.Prin urmare, lăsând la o parte perspectiva practicilor spirituale, chiar şi în termeni lumeşti – ai

bucurieipecareosimţimînviaţadezicuzi–,cucâtmaicalmăneestemintea,cuatâtmaiîmpăcaţivomfişicuatâtnevomputeabucuramaimultdeoviaţăfericităşiîmplinită“.

DalaiLamas-aopritcâtevaclipe,capentrualăsaideeasăprindărădăcini,apoiaadăugat:„Trebuiesă menţionez că, atunci când vorbim de o stare de spirit calmă sau de împăcare, nu trebuie să oconfundămcuostarecompletinsensibilă,apatică.Ostaredespiritcalmă,împăcatănuînseamnăsăfimcomplet absenţi sau complet lipsiţi de reacţie. Împăcarea sau calmul izvorăsc din afecţiune şicompasiune.Implicăfoartemultăsensibilitateşiprofunzimeasentimentelor“.Şi-a rezumat explicaţia astfel: „Atâta timp cât lipseşte disciplina interioară care calmează mintea,

indiferentde împrejurările saucondiţiile exterioare, elenunevordaniciodatăbucuria şi fericireapecarelecăutăm.Pedealtăparte,dacăavemcalitateaaceastainterioară,calmulminţii,oanumestabilitateinterioară, chiar dacă ne lipsesc unele posibilităţi exterioare pe care înmod normal le-am consideranecesarepentruafifericiţi,totvomputeatrăioviaţăfericităşiplinădebucurie“.

MULŢUMIREAINTERIOARĂ

Într-odupă-amiază,întimpcetraversamparcareahoteluluiîndrumspreîntâlnireameacuDalaiLama,m-amoprit să admir oToyotaLandCruiser nouă-nouţă – omaşină pe caremi-o doreamdemult. Laînceputuldiscuţiei,cugândultotlaea,l-amîntrebat:— Uneori parcă întreaga noastră cultură occidentală se bazează pe achiziţiile materiale; suntem

înconjuraţi, bombardaţi, de reclame la cele mai noi produse, la cea mai modernămaşină şi aşa maideparte. E greu să nu ne lăsăm influenţaţi. Ne dorim atâtea şi atâtea lucruri. Parcă nu ne putem opriniciodată.Puteţisăvorbiţipuţindespredorinţe?—Credcăexistădouă feluridedorinţe,mi-a răspunsDalaiLama.Unele suntpozitive.Dorinţade

fericire.Eabsolutîndreptăţită.Dorinţadepace.Dorinţademaimultăarmonieşiprietenieînlume.Uneledorinţesuntfoartefolositoare.Dar,delaunpunctîncolo,dorinţelepotdeveninerezonabile,ceeacedeobiceicauzeazăprobleme.Deexemplu,uneorimăducprinsupermarketuri.Îmiplacefoartemultsăintruînsupermarketuripentrucăvădtotfeluldelucrurifrumoase.Iarcândmăuitlaatâteaşiatâteaproduse,începsăamsenzaţiacălevreau,şiprimulmeuimpulsarfiprobabilsă-mispun:„A,vreauasta;şiasta“.Apoi,aldoileagândcare-mivinee:„Darchiarîmitrebuie?“Deobiceirăspunsulenu.Dacăasculţideprimadorinţă,deimpulsuliniţial,încurândosărămâicubuzunarelegoale.Darcelălaltnivelaldorinţei,cel care se bazează pe nevoile esenţiale – hrană, îmbrăcăminte şi adăpost, e mai rezonabil. Uneori,calificarea unei dorinţe drept excesivă sau negativă depinde de împrejurări sau de societatea în caretrăieşti. De exemplu, dacă trăieşti într-o societate prosperă, în care maşina trebuie să te ajute să tedescurcizidezi,bineînţelescănuenimicînneregulăîna-ţidoriomaşină.Dar,dacătrăieştiîntr-unsatsăracdinIndia,undetepoţidescurcafoartebineşifărămaşină,dartutotîţidoreştiuna,chiardacăaibanis-ocumperi,pânălaurmăriscăsă-ţiaducănecazuri.Poatedanaşterelasentimenteneplăcuteprintrevecinişiaşamaideparte.Sau,dacătrăieştiîntr-osocietatemaiprosperăşiaimaşină,darîţitotdoreştimaşinidinceîncemaiscumpe,veiaveaacelaşifeldeprobleme.—Dar,amripostateu,nuvădcumdorinţadeacumpăraomaşinăsauchiarmaşinaînsineîipoate

cauza probleme cuiva atâta timp cât şi-o poate permite. Faptul că ai o maşină mai scumpă decât avecinilor va fi o problemă, poate, pentru ei – te-ar putea invidia, de exemplu –, dar ţie, personal, omaşinănouăţi-ardasenzaţiadesatisfacţieşiplăcere.DalaiLamaadatdincapşiarăspunsferm:—Nu…Doar satisfacţia personală nupoate determinadacăodorinţă sauo acţiune e pozitivă sau

negativă.Poateucigaşulsimtesatisfacţiecândcomiteocrimă,darastanu-ijustificăfapta.Toatefaptele

nevirtuoase–minciuna,furtul,abuzurilesexualeşiaşamaideparte–suntcomisedeoamenicarepoate,lamomentulrespectiv,ausimţitsatisfacţie.Diferenţadintreodorinţăsauacţiunepozitivăşiunanegativănuecăîţidăsaunuosenzaţieimediatădesatisfacţie,cicăducelaconsecinţepozitivesaunegative.Deexemplu,cândîţidoreştibunurimaiscumpe,dacădorinţasebazeazăpeatitudineamintalădeadoripurşisimplutotmaimultşimaimult,pânălaurmăveiatingelimitalucrurilorpecareţilepoţipermite;tevei ciocni de realitate. Iar când ajungi la limita aceea, vei pierde orice speranţă, te vei cufunda îndepresie şi tot aşa. Iată unul dintre pericolele inerente acestui tip de dorinţă. Cred deci că asemeneadorinţeexcesiveduclalăcomie–oformăexageratăadorinţei,bazatăpeaşteptăripreamari.Iardacătegândeşti la excesele cauzate de lăcomie, vei vedea că acestea le provoacă oamenilor senzaţii defrustrare,dezamăgire,multăconfuzieşimulteprobleme.Observămfoartedescălăcomia,deşisenaştedindorinţadeaobţineceva,nuesatisfăcutădeobţinereaaceluiceva.Aşadar,îşipierdeoricelimite,ecaogroapă fără fund,ceeaceaducenecazuri.Un lucru interesant la lăcomieecă,deşi labazaei stăcăutareasatisfacţiei,înmodironic,chiarşidupăceobţiiobiectulpecare-ldoreai,totnueştisatisfăcut.Adevăratulantidotal lăcomieiemulţumirea.Dacă îţiconsolidezisenzaţiademulţumire,nuconteazădacăobţiisaunuobiectul;eştimulţumitoricum.

Atunci cumputem ajunge lamulţumirea interioară?Există douămetode.Una este să obţinem tot cevremşinedorim–bani, case,maşini,partenerul sauparteneraperfectă,corpulperfect.DalaiLamaaarătatmaidevremedezavantajulacesteimetode;dacănunepunemfrâudorinţelor,maidevremesaumaitârziuvomdadecevacenedorim,darpecarenu-lputemavea.Adouametodă,maieficientă,presupunenuaaveacenedorim,cianedorişiaapreciaceeaceavem.AcumcâtevaserimăuitamlauninterviutelevizatcuChristopherReeve,actorulcare,în1994,înurma

unuiaccidentdecălărie,asuferitoleziunelacoloanavertebralăşiarămascompletparalizatdelagâtînjos,dependentdeunventilatormecanicpentruarespira.Cândgazdaemisiunii l-a întrebatcumafăcutfaţă depresiei cauzate de dizabilitatea sa, Reeve a recunoscut că a trecut printr-o perioadă scurtă dedisperare totală, când se afla în spital, la secţia de terapie intensivă. Dar a adăugat că senzaţia dedisperareatrecutdestulderepedeşicăacumseconsiderăcuadevărat„untipnorocos“.Amenţionatcefericire îi aduc soţia iubitoare şi copiii, dar a vorbit cu recunoştinţă şi despre progresul rapid almedicineimoderne (care, estimeazăel, vagăsio soluţiepentru leziunile coloaneivertebrale în cursuldeceniuluiurmător)şiaspuscă,dacăarfiavutaccidentulcudoarcâţivaanimaidevreme,probabilarfimuritdincauzarănilor.Descriindprocesuldeadaptare laparalizie,Reeveaspuscă,deşisenzaţiadedisperares-arisipitdestulderepede,laînceputîncăîltulburauacceseleocazionaledeinvidie,cauzatedecâteoremarcănevinovatăacelordinjur,precum„dauofugăpânăsussăiauceva“.Întimpceînvăţacumsăfacăfaţăacestorsentimente,spuneael,„mi-amdatseamacăsingurulmoddeatreceprinviaţăcubineesăfiiconştientdeceeaceai,săvezilucrurilepecareîncămaipoţisălefaci;încazulmeu,dinfericire,nuamsuferitleziunicerebrale,aşacămi-arămasmintea,pecareopotfolosi“.Concentrându-seastfelperesurseledisponibile,Reeveaalessă-şifoloseascăminteapentruaeducaşiainformapubliculîn legătură cu leziunile coloanei vertebrale şi intenţionează să continue să susţină conferinţe, să scriescenariidefilmşisăregizeze.

APRECIEREAINTERIOARĂ

Amvăzutdeceameliorareaperspectiveimintaleeometodămaieficientădeaobţinefericireadecâtcăutarea ei în surse exterioare ca bogăţia, poziţia socială sau chiar sănătatea fizică. O altă sursă

interioarădefericire,careareolegăturămaistrânsăcusenzaţiainterioarădemulţumire,esteapreciereadesine.Descriindceamai trainică temeliepentrudezvoltareaacesteiaprecieride sine,DalaiLamaaexplicat:„În cazul meu, de exemplu, să ne imaginăm că n-aş avea nici un fel de înţelegere a sentimentelor

umane,căn-aşaveacapacitateadea-mifaceuşorprietenibuni.Fărăasta,cândmi-ampierdutţara,cânds-apuscapătautorităţiimelepoliticeînTibet,viaţaderefugiatarfifostfoartegrea.ÎnTibet,datorităorganizăriisistemuluipolitic,poziţiadeDalaiLamasebucuradeunanumerespectşioameniisepurtaucorespunzătorfaţădemine,indiferentdacăsimţeauvreoafecţiunepentruminesaunu.Dar,dacăastaarfifostsingurabazăarelaţiiloroamenilorcumine,cândmi-ampierdutţara,aşfitrecutprinmomentefoartegrele. Însă există şi altă sursă de apreciere şi de demnitate pe baza căreia îţi poţi stabili relaţiile cusemenii.Poţi forma legături cu ei fiindcă şi tu eşti tot om, trăieşti în comunitatea umană.Aveţi încomun această legătură. Iar legătura aceasta umană e de-ajuns ca să dea naştere aprecierii şidemnităţii.Poatedeveniosursădeconsolaredacăpierzitotul“.DalaiLamas-aopritpuţincasăiaogurădeceaiapoi,dânddincapapărerederău,aadăugat:„Din

păcate,de-alungulistorieiauexistatîmpăraţisauregicareşi-aupierdutstatutulînurmaunorschimbăripoliticeşiautrebuitsă-şipărăseascăţara,darpentrueicontinuareapoveştiinuafostlafeldefericită.Credcă,fărăsenzaţiaaceeadeafecţiuneşilegăturăcusemeniinoştri,viaţadevinefoartegrea.Îngeneral,vedemdouătipurideoameni.Pedeoparte,suntceibogaţişidesucces,înconjuraţiderude

şinunumai.Dacăsursademnităţiişiaaprecieriidesineauneiastfeldepersoaneepurmaterială,poatecăîşivapăstrasenzaţiadesiguranţăatâtatimpcâtîşipăstreazăşiaverea.Dar,decumdispareaverea,vasuferi,fiindcănuarealtrefugiu.Pedealtăparte,altomsepoatebucuradeosituaţieeconomicăşideunsuccesfinanciarasemănătoare,darpoate,înacelaşitimp,săfieopersoanăcaldăşiafectuoasă,caresădeadovadădecompasiune.Fiindcăareşioaltăsursădeundeîşiobţinevaloareaşidemnitatea,oaltăancoră, are mai puţine şanse să cadă în depresie dacă se întâmplă să rămână fără avere. Prinraţionamentul acesta înţelegem valoarea extrem de practică a bunătăţii şi a afecţiunii umane îndezvoltareaaprecieriiinterioare“.

FERICIREVERSUSPLĂCERE

La câteva luni după conferinţele susţinute de Dalai Lama în Arizona, l-am vizitat acasă la el, înDharamsala.Eraodupă-amiazădeiulieneobişnuitdecaldăşiumedă;amajunslaelleoarcădesudoare,deşi din sat până acolonu eramult demers.Veninddintr-o zonă cu climăuscată, umiditatea din ziuaaceeamisepăreaaproapeinsuportabilăşinueramtocmaibinedispuscândne-amaşezatsăneîncepemconversaţia.El,pedealtăparte,păreacumnusepoatemaivesel.Lascurttimpdupăceamînceput,amajunslasubiectulplăcerii.Launmomentdat,afăcutoobservaţieesenţială:„Uneori lumea confundă fericirea cuplăcerea.De exemplu, nudemult amvorbit în faţa unui public

indian, în Rajpur. Ammenţionat că scopul vieţii e fericirea, iar un spectator a spus că Rajneesh1 neînvaţăcăcelemai fericitemomente le trăim în timpulactivităţii sexuale,astfel încâtputemdeveniceimaifericiţiprinsex“,aspusDalaiLama,râzânddintoatăinima.„Eracuriossăaflecepărereaveameu.I-amrăspunscă,dinpunctulmeudevedere,ceamaiînaltăfericireeatingereastăriideEliberare,încarenumaiexistăsuferinţă.Aceeaefericireaadevăratăşidedurată.Fericireaadevăratăaremaimultde-afacecuminteaşiinima.Fericireacaredepindeînprimulrânddeplăcereafizicăeinstabilă–azie,mâinepoatenuvamaifi.“

1.MaicunoscutînOccidentdupănumele,adoptatulterior,deOsho.(N.tr.)

Laoprimăvedere,observaţiapăreadestuldeevidentă;bineînţelescăfericireaşiplăcereasuntlucruridiferite.Şitotuşi,noi,oamenii,avemobiceiuldealeconfunda.Lascurtăvremedupăcem-amîntorsînAmerica,întimpuluneişedinţeterapeuticecuunpacient,aveamsăvădoilustraţieconcretăaputeriipecareopoateaveaaceastărevelaţiesimplă.Heather era consilier social undeva aproape de Phoenix, tânără şi necăsătorită. Îi făcea plăcere să

lucrezecutineriicuprobleme,dardelaovremeeratotmainemulţumitădezonaîncaretrăia.Demulteori seplângeadeaglomeraţie,de traficşidecăldura insuportabilăaverii. I seoferiseunpost într-unorăşelsuperbdinmunţi.Chiarvizitaselocalitateadecâtevaorişiîntotdeaunavisasesăsemuteacolo.Era perfect. Singura problemă era faptul că locul demuncăoferit presupunea să lucreze cu adulţi. Sefrământasecâtevasăptămâni,întrebându-sedacăsăacceptesaunuacelpost.Nureuşeacuniciunchipsăse hotărască. A încercat să facă o listă cu plusurile şi minusurile, dar cele două coloane rămâneauenervantdeegale.Mi-aexplicat:—Ştiucămuncadeacolonumi-arfacelafeldemultăplăcerecaceadeaici,dardezavantajularfi

maimultdecâtcompensatdesimplaplăceredealocuiînoraşulacela!Îmiplacefoartemultacolo.Măsimtbinecândsuntacolo.Şim-amsăturatdecălduradeaici.Nuştiucesăfac.Când am auzit-o vorbind de „plăcere“, mi-am amitit de cuvintele lui Dalai Lama şi, încercând să

înţelegmaibinesituaţia,amîntrebat-o:—Cecrezi,mutareaacoloţi-araducemaimultăfericire,saumaimultăplăcere?Heatheratăcutovreme,încercândsăînţeleagăîntrebarea.Înceledinurmă,arăspuns:—Nuştiu…Credcămi-araducemaidegrabăplăceredecâtfericire…Laurmaurmei,nucredcăaşfi

fericităsălucrezcuadulţi.Pentruminechiaresteomarebucuriesălucrezcuadolescenţiideaici…Simplaschimbaredeperspectivăasupradilemeieiprinîntrebarea„Îmivaaducefericire?“păreasă-i

dea o oarecare claritate. Dintr-odată, a devenitmultmai uşor să se decidă. S-a hotărât să rămână înPhoenix.Fireşte,seplângeaîncontinuaredecaniculaverii.Dar,odatăceluasedeciziaconştientădearămâneacolopebazaaceeacesimţeaeacăaveas-ofacă,pânălaurmă,maifericită,parcăşicălduraeramaiuşordesuportat.

Neconfruntămînfiecarezicuomulţimededeciziişidealternative.Oricâtne-amstrădui,demulteorinu alegem ceea ce ştim că e „mai bine pentru noi“. Explicaţia ţine, în parte, de faptul că „alegereacorectă“eadeseaceamaigrea–ceacareneceresănesacrificămopartedinplăcere.De-alungulistoriei,oameniis-austrăduitsădefineascărolulpecareartrebuisă-ljoaceplăcereaîn

viaţalor–oîntreagăcohortădefilozofi,teologişipsihologiauexploratrelaţianoastrăcuplăcerea.ÎnsecolulalIII-leaî.Hr.,Epicurşi-aclăditsistemuleticpeafirmaţiaîndrăzneaţăcă„plăcereaeînceputulşi sfârşitul traiului fericit“.Dar chiar şi Epicur recunoştea importanţa bunului-simţ şi amoderaţiei şirecunoşteacădedareafărăfrâulaplăcerisenzualepoateduceuneoriladurere.Înultimiianiaisecoluluial XIX-lea, Sigmund Freud lucra asiduu la propriile teorii despre plăcere. Conform lui, forţafundamentală care ne motivează întregul aparat psihologic este dorinţa de a ne elibera de tensiuneacauzată de impulsurile instinctive nesatisfăcute; cu alte cuvinte, motivul de la baza tuturor acţiunilornoastre este căutarea plăcerii. În secolul XX, mulţi cercetători au ales să ocolească speculaţiile defactură mai filozofică; iar în schimb o armată de neurologi şi neurochirurgi a început să iscodească

hipotalamusul şi lobul limbic cu electrozi, în căutarea locului care produceplăcere când este stimulatelectric.Înfond,nuavemnevoiedefilozofigrecimorţi,depsihanaliştidinsecolulalXIX-leasaudeoamenide

ştiinţădinsecolulXXcasăînţelegemplăcerea.Orecunoaştemcândosimţim.Ogăsimînatingereasauzâmbetul unei persoane iubite, în deliciul unei băi fierbinţi într-o după-amiază rece şi ploioasă, înfrumuseţea unui apus. Dar mulţi dintre noi găsesc plăcerea şi în rapsodia frenetică a unei doze decocaină,înextazulheroinei,închefuldatdealcool,înexaltareaexceselorsexualeneîncătuşate,îneuforiaunuişirdecâştigurinorocoaselaLasVegas.Şiacesteasuntplăcericumnusepoatemaireale–plăcericucaretrebuiesăînveţesăsedescurcemulţimembriaisocietăţiinoastre.Deşinuexistăsoluţiisimplepentruevitareaacestorplăceridistructive,dinfericire,avemunpunctde

pornire: trebuiedoarsăneamintimcăceeacecăutămnoiînviaţăefericirea.CumspuneDalaiLama,adevărul acesta e evident. Dacă ţinem cont de asta când facem fiecare alegere, ne este mai uşor sărenunţămlalucrurilecareînultimăinstanţănefacrău,chiardacăpemomentneoferăplăcere.Motivulpentrucaredeobiceieatâtdegreusă„spunem,nu!“e însuşicuvântul„nu“;eoabordareasociatăcusenzaţiadearespingeceva,dearenunţalaceva,deanerefuzaceva.Dar există şi o abordare mai bună: cântărirea fiecărei decizii pe care o avem de luat cu ajutorul

întrebării:„Măvafacefericit?“Întrebareaaceastasimplăpoatefiuninstrumentfoarteputerniccaresăneajutesăneorganizămcupriceperetoateaspectelevieţii,nudoardeciziadeacedasaunudrogurilorsauceleide-atreiaporţiidetortcubananeşifrişcă.Punelucrurileînaltălumină.Dacăneamintimdeîntrebareaaceastacândcântărimdeciziileşialternativelezilnice,nevomconcentramaipuţinpeceeacenerefuzămşimaimultpeceeaceurmărim–fericireafinală.Unfeldefericirecare,aşacumodefineşteDalaiLama,estestabilăşidurabilă.Ofericirecarerămânecunoi,înciudaurcuşurilorşicoborâşurilorvieţii, indiferentdefluctuaţiilenormalealestăriidespirit,capartedin însăşimatriceafiinţeinoastre.Dinperspectivaaceastaneemaiuşorsă facem„alegereacorectă“, fiindcăacţionămpentruaneofericeva, nu pentru a ne refuza sau a răpi ceva – e o atitudine care presupune înaintarea spre scop, nuîndepărtarea de el, care presupune să ne bucurăm de viaţă, nu să o respingem. Senzaţia aceastafundamentală de înaintare spre fericire poate avea un efect foarte profund: ne facemai receptivi,maideschişilabucuriadeatrăi.

3Antrenamentulmintalpentrufericire

CALEACĂTREFERICIRE

Fireşte,identificareastăriimintalecafactorprincipalînobţinereafericiriinuneagăfaptulcătrebuiesănefieîndepliniteşinevoilefiziceesenţiale–hrană, îmbrăcăminteşiadăpost.Dar,odatăsatisfăcutenevoile acesteaesenţiale,mesajul e clar:nuavemnevoiedemaimulţi bani, nuavemnevoiedemaimultsuccessaufaimă,nuavemnevoiedecorpulperfectşinicimăcardepartenerulperfect–acum,chiar în clipa aceasta, avem mintea, singurul echipament fundamental necesar pentru a obţinefericireadeplină.Prezentândperspectivaaceastaasupralucruluicupropriaminte,DalaiLamaaînceput:— Când vorbim de „minte“ sau „conştiinţă“ avem în vedere multe variante. La fel cum, dintre

condiţiilesauobiecteleexterioarenouă,unelesuntfoartefolositoare,altelefoartedăunătoare,iaruneleneutre.Aşadar,cândavemde-afacecucevaexterior,deobiceiîncepemprinaîncercasănedămseamacaredintrediverselesubstanţesauchimicalesuntfolositoare,casăleputemcultiva,înmulţişifolosi.Iardesubstanţeledăunătoarenedescotorosim. Înacelaşi fel, cândevorbademinte,avemde faptmiidegânduridiferite,miide„minţi“diferite.Dintreele,unelesuntfoarteutile;peaceleatrebuiesălepăstrămşi să le încurajăm.Unele sunt negative, foarte nocive; pe acestea trebuie să încercăm să le reducem.Aşadar,primulpasîncăutareafericiriiesteîn