1

‹MAN

D‹N‹

M‹

Ö⁄REN‹YORUM

SĂ NE CUNOAŞTEM RELIGIA

PUBLICAŢIILE DEPARTAMENTULUI PENTRUSERVICII CONFESIONALE

ANKARA2008

A

Prefaţă

Dragi copii, lumina ochilor noştri,

Inimile noastre bat cu iubire pentru voi, copiii noştri,care trăiţi primăvara vieţii şi perioada cea mai rodnicădin punctul de vedere al educaţiei.

Dorim să apucăm împreună cu voi frumuseţile noi.Crearea noastră a fost împodobită cu Islamul, cu tot ce emai frumos şi cu fapte bune. Iubirea faţă de Allah şi fru-museţea morală se reflectă în viaţa noastră prin educaţie.Numai atunci devenim oameni buni demni de Allah.

Pornind de la aceste gânduri, cartea de faţă a fostconcepută astfel încât să scoată în evidenţă frumuseţilecopilăriei noastre. Chiar dacă este mică, avem convinge-rea că va asigura o contribuţie semnificativă la universulvostru emoţional şi comportamental, deoarece în aceastăcarte veţi găsi informaţii utile, necesare învăţării religiei.Veţi simţi liniştea interioară dată de începerea unui lucru,folosind numele Lui şi puterea apropierii prin salut. Veţiciti despre cel mai bun model în cadrul contopirii dintrevorbă şi faptă, principiile morale de bază pentru viaţa defamilie şi societate, precum şi alte subiecte pe care lelăsăm să fie descoperite de curiozitatea voastră. Credemcă, pe măsură ce veţi citi, veţi medita şi veţi face cu mareplăcere ceea ce vă cere Stăpânul nostru. De asemenea, văveţi feri de ceea ce vă spune să nu faceţi.

Dorinţa noastră este să vă bucuraţi pentru faptelebune, să vă deranjeze faptele rele, inima voastră să sesensibilizeze într-atât, încât să nu zrobiţi nici măcar ofurnică, precum şi să vă însuşiţi toate acestea. De ase-menea, folosiţi-vă opţiunea de partea faptelor bune…Acestea sunt responsabilităţile noastre, iar voi sunteţi înstare să vă asumaţi responsabilităţi. Avem încredere învoi şi nu uitaţi că voi însemnaţi mult pentru noi.

Creşteţi cu iubire şi înaintaţi spre viitor cu încredere.

DEPARTAMENTUL PENTRU SERVICII CONFESIONALE

Publicaţiile DepartamentuluiPentru Servicii Confesionale : 625

�

Colecţia pentru copii: 159�

CoordinatorDr. Ömer Menekşe

�

AutoriAlparslan Durmuş

Hatice Işılakİlyas Aslan

Neriman Gökçegöz Karatekin�

Consultant pedagogicEDAM

�Traducere

Neriman HasanDinç Hasan

�Corectie

Sibel Bağış�

DesignNurgül Moldalieva

�

TiparBaşak Matbaacılık(0312) 384 27 61

�

2008-06-Y-0003-625ISBN: 975-19-3595-4

�

© Departamentul Pentru Servicii Confesionale Publicaţii Confesionale

�Adrese de contact

Eskişehir Yolu 9. km. Çankaya / AnkaraTel : 0(312) 295 72 94 • Faks : 284 72 88

www.diyanet.gov.trdiniyayinlar@diyanet.gov.tr

�

Această carte a fost tipărită cu AvizulNr.128 din data de 15.07.2004 al Consiliului

Suprem al Serviciilor Confesionale.

Cuprins

CREDINŢA 4

Partea IPreamăritul Creator şi Stăpânul nostru Allah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Partea a II-a1. Slujitorii spirituali sub porunca lui Allah: Îngerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112. Izvoarele învăţăturii divine: Cărţile Sfinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .123. Călăuzele alese trimise de către Allah: Profeţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .134. Dincolo de această lume: Viaţa de Apoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .155. Măsura fără de greş a lui Allah: Soarta şi Năpasta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

CULTUL 20

Partea IDe cinci ori pe zi în faţa Stapânului nostru: Rugăciunea(Namaz) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

Partea a II-aCeea ce ne învăţă să ne ferim de rele: Postul (Oruc) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

Partea a III-a1. Folosirea pentru Allah din cele date de El: Dania (Zekat) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .312. Călătoria către sacru: Pelerinajul (Hac) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

MORALA 36

Partea I1. Islamul înseamnă morală frumoasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .382. Profetul nostru iubit (p.a.s.)* izvor al moralei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40Partea a II-a

Îndatoririle noastre faţă de noi înşine şi faţă de familia noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42Partea a III-a

Îndatoririle noastre faţă de cei din jurul nostru şi faţă de toţi oamenii . . . . . . . . . . . . .46

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

4

1. Căutaţi în dicţionarele de care dispuneţi şi apoiscrieţi în caietele voastre sensurile următoare-lor cuvinte: credinţă, drept-credincios, Islam,Musulman, revelaţie.

2. Căutaţi câte o expresie sau un proverb carecuprinde unul dintre cuvintele de mai jos, cu-vinte ce se regăsesc în vocabularul nostru de zicu zi: Allah, Înger, Kur’an, Profet, Viaţa deApoi, Sfârşitul lumii. Discutaţi cu prietenii des-pre motivul pentru care se folosesc aceste ex-presii.

3. Citiţi capitolele legate de credinţă din manualul„Din kültürü ve ahlak bilgisi” sau din cărţile demai jos, publicate de Departamentul pentruServicii Confesionale:

a) Inandım ve Mutluyum, de A.Mahir Peşken.

b) Allah’a Inanıyorum, de Ramazan Atılgan.

c) Allah’ım Seni Çok Seviyorum, de ZarifeCanan.

„O, voi, cei ce credeţi!Credeţi

în Allah,în Profetul Său,

în Cartea coborâtăProfetului Său

şi în cele coborâteanterior acesteia.

Cel ce neagăpe Allah,

îngerii Lui,profeţii Lui,cărţile Luiprecum şi

Ziua Judecăţii de Apoi,va cădea

într-o profundă erezie”(Sura Nisa [Femeia], 136)

CredinţaAnalizează–Cercetează–GândeşteAnalizează–Cercetează–Gândeşte

Credinţa

Dintre toate vieţuitoarele crea-te de Allah, omul deţine un locaparte. Particularitatea care îi con-feră acest loc aparte este capacita-tea sa de a gândi. Prin aceastăcapacitate, omul deosebeşte binelede rău, frumosul de urât, ceea ceeste drept de ceea ce este greşit.Omul are diferite dorinţe şi nece-sităţi, precum necesitatea de amânca, de a bea, de a dormi. Atun-ci când acestea nu sunt asigurate,corpul său nu poate sa-şi îndepli-nească funcţiile proprii şi, astfel,nu poate să-şi ducă existenţa mai departe într-un modsănătos. Tot astfel, există necesităţi nefiziologice pre-cum credinţa, gândirea, iubirea, bucuria, tristeţea, vir-tutea. Însă principala nevoie spirituală a omului estecredinţa şi nevoia de a crede în Allah. Numai cândaceste nevoi ale sale sunt împlinite, omul devine fericitşi are linişte sufletească, cu adevărat.

Credinţa înseamnă a crede şi a avea încredere înceva fără a-l pune la îndoială. Iar cel care crede estenumit drept-credincios. Principiile de bază ale credin-ţei în religia noastră, Islam, pot fi rezumate în şasecomponente: Credinţa în Allah, în îngerii Săi, înCărţile Sale, în Profeţii Săi, în Ziua Judecăţii de Apoi,în soartă şi năpastă. Acestea sunt enumerate în textulcunoscut sub numele de :

„Amentü”.

5

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIADacă nu ştiţi „Amentü” învăţaţi-l de la un apropiat.

Preamăritul Creator şi Stapânul nostru Allah

„Aceluia care crede în Allah, Allah îi va îndreptainima către adevăr. Allah este cel care ştie totul cudesavărşire.”

(Sura Tegabun [Amăgirea], 11)

Nucleul principiilor credinţei este „Credinţa înAllah”. Credinţa în Allah implică cunoaştereaLui. Noi putemînvăţa însuşirilelui prin interme-diul Profeţilorpe care I-a tri-mis şi a CărţilorSfinte. Acestecunoştinţe suntrezumate în ceeace noi numim„Esma-iHusna”, Fru-moasele numeale lui Allah.

„Cele maifrumoase numesunt cele ale lui

Allah. Rugaţi-vă Lui, folosind aceste

nume frumoase”(Sura Araf [Culmea

zidului], 180)

6

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

PARTEA I

Atributele lui Allah

Allah, despre care spunem că Îl iubim şi credem în El, deţine cele mai fru-

moase şi înalte însuşiri:

Allah este cea mai superioară entitate. El este fără de început şi fără de sfîrşit.

El a existat şi va exista întotdeauna. El este unic şi fără asemănare. Nimeni şi

nimic nu seamănă cu El. El nu este dependent faţă de nimeni şi de nimic. Toţi şi

toate sunt depedente de El. Adevăratul Stăpân al tot ce există în univers este El.

7

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Atribute Personale

Vucud (Existenţial):Există.

Kîdem (Vechimea-Trecutul):Fără de început.

Beka (Viitorul): Fără de sfârşit.

Vahdaniyet (Monoteism):Unic.

Muhalefetun lil-Havadis(Neasemănat):

Nu seamănă creaturilor.

Kîyam bi-Nefsihi (Intrinsec):Nu are nevoie de nimic şi de nimeni.

Atribute

Hayat (Viaţă)Omniprezent.

Ilim (Ştiinţă)Atotştiutor.

Semi (Auz)Aude tot.

Basar (Văz)Atotvăzător.

Kelam (Slovă)Grăieşte frumos şi adevăr.

Irade (Voinţă)Are voinţă absolută.

Kudret (Putere)Are putere să facă orice vrea.

Tekvin (Creator)Crează ceea ce doreşte.

El este nemuritor, veşnic. Toate, în afara Lui, sunt

trecătoare, El, cu ştiinţa lui nemărginită, ştie totul şi pe

toţi. Nimic nu poate fi ascuns de El. El ştie tot ce se

petrece în mintea noastră. Oriunde am fi, El aude şi

vede totul. El îi aude pe toţi ce se roagă Lui şi răspunde

dorinţelor acestora. Poruncile şi dorinţele sale le trans-

mite oamenilor prin intermediul profeţilor. El, fără a fi

dependent de cineva, face ceea ce doreşte şi nimeni nu

poate să I se pună în cale. Ceea ce vrea să creeze

creează aşa cum doreşte. Când spune unui lucru „Fii!”,

acel lucru apare numaidecât. El este cel care a creat

Universul. Când privim la ceea ce a creat, vedem că

fiecare dintre acestea are un scop şi este în deplină

armonie cu celelalte lucruri.

Gândiţi-vă la scopul pentru care au fost createlucrurile din jurul vostru. Există vreunul pe care

să-l consideraţi ca fiind creat inutil? Discutaţi cu prietenii acestsubiect. Încercaţi să descoperiţi scopul creării fiecărui lucru.

8

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

f go drhpuie km ly w

l

În numele lui Allah (Bismillah)…Credinţa în Allah necesită iubirea pentru Allah. A-L

iubi nu se limitează doar la vorbe; iubirea trebuie dove-dită prin comportament. Acesta este motivul pentrucare omul care crede în Allah încearcă să îndeplinescadorinţele şi poruncile Lui. Omul care e conştient căAllah îl vede permanent, prin tot comportamentul său,are ca scop căştigarea bunăvoinţei Lui. Iar acest lucrueste posibil prin păstrarea continuă în memorie a luiAllah. Unul din semnele care arată aceasta este evoca-rea numelui lui Allah (Besmele) înainte de a începeorice activitate. Evocarea numelui lui Allah este expri-marea prin viu grai a următoarei propoziţii: „Bismil-lahirrahmanirrahim”. Înţelesul acestei propoziţii esteurmătorul: În numele lui Allah cel Milos şi Milostiv”.Noi putem folosi şi forma scurtă a expresiei, care este„Bismillah”. Înţelesul acesteia fiind „În numele luiAllah”. Atunci când spunem „Besmele”, noi facem treilucruri:

• Ne exprimăm credinţa în Allah.• Cerem ajutorul lui Allah pentru ceea începem să

facem.• Exprimăm faptul că El este alături de noi în orice

clipă.

9

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Învăţăţi şapte din frumoasele nume ale lui Allah. Rugaţi-vă Lui în fiecare zi a săptămânii folosind unul din aceste nume.Exemplu: „Tu eşti Protectorul, cel care ne apără; Tu, Allah al meu, protejează-mă de toate relele şi de toţi cei răi!”

Bismillahirrahmânirrahîm

Mai jos se află expresii şi proverbe des folosite în viaţa noastră de zi cu zi. Lărgiţi lista aceasta întrebându-i pe cei din jurul vostru. Discutaţi cu prietenii motivul pentru care credeţi

că există atât de multe zicale şi expresii în care este pomenit numele lui Allah.

Allah să-l crească alături de părinţi. •Allah să dea belşug! •

Dacă Allah închide o uşă, deschide •alte o mie de uşi.

Allah nu încalcă munca. •Allah să-ţi dea numai bine! •

Ferească Allah! •Allah să-l odihnească! •

Allah să-l ierte! •Dacă Allah este prietenul tău, sabia •

ta va tăia, chiar dacă e din lemn.Allah este unic, Profetul este veridic; •magiunul este negru, iaurtul este alb.

• Allah să dea răbdare!• Allah să te aducă alături de cel drag!• Păsării care nu poate zbura, Allah o

ramură joasă îi va da!• Allah iţi poate aduce bogăţie pe neaşteptate.• Rămâi în grija lui Allah!• Se întâmplă aşa cum vrea Allah.• Să-ţi fie teamă de cel care nu se teme de Allah.• Allah este unul, cuvântul este unul!• Allah a dat omului două urechi şi o gură ca

să asculte de două ori şi să vorbească o dată.• De va ajuta Allah pe robul său, tot ce va

face acesta va intra pe făgaşul firesc.

Omul care crede în Allah...ü Îl iubeşte pe Allah şi ştie că şi Allah îl iubeşte pe el.

ü Fie că este singur, fie că este alături de alţi oameni, se comportă corect şi

virtuos, fără făţărnicie, ştiind că Allah le vede pe toate şi le aude pe toate.

ü Ştie că Allah este drept şi îi iubeşte pe cei drepţi; ştiind acestea, nu va neîn-

dreptăţi pe nimeni şi nu va accepta vreodată să fie neîndreptăţit.

ü Este iubitor şi afectuos cu toate fiinţele, ştiind că tot ceea ce există în lume

a fost creat de Allah.

ü Ştie că Allah aude toate rugăciunile; întotdeauna se adăposteşte la El şi se

încrede în El. Astfel capătă puterea de a trece peste toate greutăţile.

ü Ştie scopul creării sale, de unde a venit şi unde se duce şi astfel se va simţi

în siguranţă.

10

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

��

1. Slujitorii spiritualisub porunca lui Allah : Îngerii

Îngerii sunt existenţe create de Allah din lumină

divină şi pe care noi nu le putem vedea. Îngerii nu au

gen. Îngerii nu manâncă şi nici nu beau, ei îndeplinesc

poruncile Lui Allah fără să conteste. Necontenit, zi şi

noapte, pomenesc numele lui Allah. Se roagă pentru

cei credincioşi. Îngerii au diferite sarcini iar numărul

lor exact îl ştie doar Allah. Patru dintre îngerii lui Allah

sunt Îngerul Gabriel(Cebrail), Îngerul Mihail(Mikail),

Îngerul Israfil(Israfil) şi Îngerul Azrael(Azrail).

Omul care crede în îngeri...

ü Ştie că nu este niciodată singur, că prin intermediul

îngerilor păzitori (străjeri), Allah îl ocroteşte şi ve-

ghează asupra lui.

ü Ştie că îngerii scribi înregistrează toate faptele bune

şi rele făcute de el; astfel, el va fi mult mai atent în

comportamentul său.

ü Ştie că îngerii se roagă pentru el; astfel şi el se roagă

atât pentru sine, cât şi pentru ceilalţi Musulmani.

Fără să-şirevendicepreamărirea, îngerii şi fiinţele care seaflăîn ceruri

şi pe pământ se supun lui Allah.(Sura Nahl [Albina], 49)

11

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

PARTEA a II-a

2. Izvoarele învăţăturii divine :„Cărţile Sfinte”

Cărţile Sfinte sunt cărţile care conţin informaţii date

oamenilor cu privire la mesajul lui Allah, poruncile şi

interdicţiile Lui. Fiecare reprezintă câte un ghid trimis de

către Allah pentru a arăta oamenilor calea cea dreaptă.

Aceste cărţi sunt următoarele: Tevrat (Tora/Pentateuh),

Zebur (Cartea Psalmilor), Incil (Evanghelia) şi Kur’an

(Coranul). Chiar dacă au fost trimise în perioade dife-

rite către comunităţi diferite, fiecare din cărţile sfinte

transmit aceeaşi chemare: o credinţă de nestrămutat, un

comportament corect, o morală frumoasă. Cu excepţia

Kur’an-ului, celelalte cărţi sfinte au fost trimise unui

anumit popor. Ultima carte însă, Kur’an, a fost trimis

tuturor popoarelor. Kur’an-ul a fost coborât iubitului

nostru Profet Mahomed (p.a.s.), ca ultim mesaj al lui

Allah şi valabil până la sfârşitul lumii. Originalele

celorlalte cărţi nu s-au păstrat. Însă Kur’an-ul, s-a

păstrat fără să i se fi schimbat măcar o literă. Şi îşi va

păstra existenţa, rămânând neschimbat până la sfârşi-

tul lumii. Cartea cea mai citită, în lume este Kur’an-ul.

Citirea lui face parte din ritualul de cult.

„Allahi-a trimispe Profeţi

ca vestitorişi ca un semnal pentru oameni.

Odată cu ei,a coborâtşi Cărţile,

ca o formă dejustiţie pentru

deciziile de luatîntre oameni cu privire la

neînţelegerile dintre ei.”

(Sura Bakara[Vaca], 213)

12

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Cercetaţi căror profeţi le-a trimisAllah cărţile anterioare Kur’an-ului.

Omul care crede în Cărţile Sfinte...

ü Ştie că în viaţa pământească Allah nu lasă oameniifără călăuză, ştie că El le-a arată calea de urmat;Astfel încrederea lui în Allah creşte.

ü Caută să înţeleagă mesajul lui Allahşi să-l şi aplice.

ü Citeşte Cartea lui Allah; ştie că celecitite dau sufletului linişte şi tămă-duire.

ü Ştie că, atunci când ia Kur’an-ul înmână, şi alte milioane de Musulma-ni citesc aceeaşi Carte şi astfel sedezvoltă în el sentimentul de unitate şi solidaritate.

3. Călăuze alese trimisede către Allah : Profeţii

Allah a trimis, în diferite perioade de timp, călăuze

pentru ca oamenii să înţeleagă aşa cum trebuie Cărţile

trimise de El şi pentru a le pune în practică. Aceste

călăuze sunt denumite profeţi. Profeţii au îndeplinit

întocmai misiunea de a explica, a învăţa şi a aplica

mesajul lui Allah. Viaţa lor reprezintă exemple în toate

domeniile. Profeţii au vestit frumoase recompense

pentru cei care, prin credinţă, fac fapte bune şi utile.

Totodată ne-au avertizat asupra urmărilor neplăcute pe

„Noi trimitemprofeţii doar ca vestitorişi ca un semnalpentru oameni. Cei care cred şise îndreată, să nuaibă teamă. Ei nuse vor întrista.”(Sura En’am [Animalele], 48)

13

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Kur’an

care le vom întâmpina dacă nu respectăm poruncile lui

Allah. În propriile comunităţi ei s-au evidenţiat ca

oameni corecţi, de încredere, virtuoşi, inteligenţi şi fără

de păcat. Allah le-a trimis oamenilor foarte mulţi pro-

feţi numai că în Kur’an nu sunt menţionate decât

numele a douăzeci şi cinci de profeţi.

Ultimul profet care ne-a transmis Kur’an-ul, ulti-

mul mesaj al lui Allah, este iubitul nostru Profet

Preasfântul Mahomed (p.a.s.). El este ultimul dintre

profeţii trimişi de Allah. El a fost trimis tuturor oame-

nilor ca izvor al milosteniei. El este omul-exemplu care

a pus în practică mesajul Kur’an-ului.

Omul care crede în Profeţi...

ü Îi ia ca exemplu în orice privinţă.

ü Se străduieşte să fie corect precum profeţii, care

sunt exemplu de corectitudine şi dreptate.

ü Învaţă comportamentul şi practicile profeţilor şi

depune eforturi să le practice în propria sa viaţă.

ü Ştie că profeţii s-au comportat drept faţă de toată

lumea şi va încerca să fie drept ca şi ei.

14

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Învăţaţi numele profeţilor menţionaţi în Kur’an.Cercetaţi care dintre aceste nume sunt folosite şi în zilele noastre.

4. Dincolo de această lume : Viaţa de Apoi

Allah a creat atât viaţa cât şi moartea. Tot ce este viuvine pe lume, trăieşte şi moare. Atunci când vine toam-na, frunzele copacilor îngălbenesc şi încep să cadă.Odată cu venirea primăverii, copacii înverzesc, înflorescşi apoi dau fructe. Aşa sunt şi oamenii. Fiecare om vamuri într-o bună zi. Numai că moartea nu este sfârşitul,ci începutul unei vieţi noi şi diferite.

Aşa cum fiecare fiinţă are un sfârşit, tot aşa şi uni-versul în care trăim are sfîrşit. Ziua în care se va sfârşi şiva dispare universul este denumită Sfârşitul lumii.Nimeni, în afară de Allah, nu ştie când va fi această zi.Ea va veni pe neaşteptate. Perioada de după sfârşitullumii se numeşte Viaţa de apoi.

Allah a creat viaţa lumească ca un loc de încercarepentru a separa binele de rău. În lumea de apoi, Allah,care este corect şi nu nedreptăţeşte pe nimeni, îi va jude-ca în mod corect pe cei care au respectat poruncile Saleşi pe cei care nu le-au respectat. Viaţa lumească este opregătire pentru cea de apoi. Faptele noastre din aceastălume ne vor lumina sau ne vor întuneca drumul în Viaţade apoi.

„Cu siguranţă că cei ce se ferescsă I se opună lui

Allah,vor fi în raişi la izvoare. Lise va spune:„Intraţi acolo înpace şi cuîncredere”. Noi am scos dininimile lor pizmaşi am aruncat-o. De acum, ei vorsta pe divanefaţă-n faţăprecum fraţii. Acolo nu-i vaatinge obosealaşi nu vor fi scoşi de acolo.”

(Sura Hicr [ValeaHijr], 45-48)

15

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Stabiliţi expresiile din vorbirea curentă ce sunt legate de Îînvierea înZiua de apoi.

Discutaţi cu prietenii în care situaţii sunt folosite aceste expresii.

Viaţa de apoi va începe cu ziua în care toată lumeava fi reînviată şi va fi judecată cu dreptate. În ziuajudecăţii (mahşer) toată lumea se va prezenta în faţa luiAllah. În final, cine a făcut un bine cât de mic îi vavedea foloasele, iar cine a făcut un rău cât de mic vasuporta consecinţele.

Cei care nu au trăit în viaţa lumească potrivit porun-cilor lui Allah şi nu se vor căi pentru a fi iertaţi, vor fitrimişi în Iad pentru a-şi primi pedeapsa. Cei care autrăit potrivit poruncilor lui Allah, vor trăi în Rai, loculunde se află fel şi fel de recompense fără de asemănare,toate felurile de fructe şi tot felul de binefaceri. Acolonu sunt nici călduri arzătoare şi nici friguri geroase. ÎnRai fiecăruia i se va oferi tot ce îi poftesc ochii şiinima.

Omul care crede în Viaţa de Apoi...ü Ştie că orice bine sau rău făcut nu va rămâne fără

răsplată.

ü Se va strădui să îndeplinească poruncile lui Allahpentru a putea beneficia de binefacerile pe care i le-apregătit Allah în Rai.

ü Ştie că viaţa lumească este un ogor şi că Ziua deapoi este precum vremea strângerii recoltei; astfel,se va strădui să valorifice cât mai bine viaţa dinaceastă lume.

ü Ştie că va exista cu siguranţă o zi în care cei lipsiţi

de putere îşi vor câştiga drepturile lor de la cei pu-

ternici; astfel, nu va face nedreptaţe nimănui.

16

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA Ce fel de binefaceri aţi vrea să vă ofere Allah în Rai???

5. Măsura fără de greş a lui Allah : Soarta şi Năpasta

Prin cunoştinţele Sale nelimitate şi absolute, Allahştie ce, când şi în ce fel se va întâmpla ceva în univers,înainte ca acest lucru să se petreacă, deoarece Allaheste cel care a creat Universul şi a dat fiecărui lucru dinunivers cea mai fină şi cea mai dreaptă măsură. Allah acreat omul, dar i-a lăsat libertatea să se mişte şi să secomporte cum vrea. Cel care vrea poate alege binelesau răul. Allah ştie, prin ştiinţa sa nemărginită, cum seva comporta omul şi cu ce fel de urmări se va întâlniacesta. Stabilirea de către Allah a unei măsuri şi ordinipentru orice există, precum şi faptul că El ştie totul şile apreciază pe toate, se numeşte: Kader (Soartă); iarconcretizarea celor ştiute de Allah, atunci când vinevremea lor, precum şi apariţia evenimentelor respecti-ve se numeşte Kaza (năpastă).

Omul care crede în Soartă...ü Crede că Allah ştie totul şi că în

afara ştiinţei Sale nu se mişcă nicimăcar o frunză.

ü Va avea grijă să menţină şi să nustrice echilibrul creat de Allah înunivers.

ü Ştie că Allah a creat totul într-o or-dine şi, ca parte din această ordine,va avea încredere în Allah atuncicând se luptă cu greutăţile întâmpi-nate.

„Şi nu suntlucruriale căror comori să nu se afle laNoi. Numai că Noile trimitem cuo anumitămăsură”(Sura Hicr [Valea Hijr], 21)

17

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Cel care se urcă pe corabia Amentu va fi izbăvit.

©19

94, H

asan

Ayc

ın,B

ocur

gat,

Yed

i Gec

e K

itapl

arı

18

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Rahman; Îţi arăţi milostenia fără a face deosebiri, fii milostiv cunoi.

Rahim; îi îmbrăţişezi cu dragoste pe cei ce Te iubesc, alătură-necelor pe care Îi iubeşti.

Kuddus; stai departe de lipsuri, purifică-ne de mizerii.Selam; pavăză pentru orice fel de pericol, protejează-ne de fricile

noastre.Mumin; dai încredere în inimi, întăreşte încrederea noastră în Tine.Aziz; veşnic şi deţii onoarea supremă, nu ne lăsa pradă dezonoarei.Mutekebbir; mai mare decât orice, protejează-ne de preamărirea de

sine.Bari; creezi totul în armonie, nu ne îndepărta de această armonie.Musavvir; dai forme frumoase tuturor creaţiilor, dă-ne putere să pro-

tejăm aceste frumuseţi.Gaffar; preaiertător, nu ne lipsi de clemenţa Ta.Vehhab; cel ce dă daruri cu prisosinţă, bucură-ne cu darurile Tale.Rezzah; dai hrana tuturor, nu ne lipsi masa de binefacerile Tale.Fettah; deschizi totul până la capăt, nu ne închide porţile în faţă.Alim; atotcunoscător, fereşte-ne de ignoranţă.Kabîd; strâmtorezi pe cine doreşti, nu ne duce la strâmtoare.Basît; lărgeşti pe cine doreşti, destinde-ne cu largheţea Ta !Hafîd; cobori pe cine doreşti, fereşte-ne de înjosire.Rafi; înalţi pe cine doreşti, ridică-ne la înălţimi.Muiz; dătător de măreţie şi onoare, fă-ne demni de onoare.Muzil; cel ce coboară şi umileşte, nu ne umili.Semi; cel ce aude orice vorbă, rostită sau tainică, nu ne opri să Îţi

vorbim.Basir; cel ce vede totul până în cele mai mici amănunte, dă-ne ochi

să vedem subtilităţile.

O,A

llah

al m

eu,T

u eş

ti:

19

CREDİNŢA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Adil; aplici dreptatea cum se cuvine, fereşte-ne de tiranie.Latif; preageneros şi premăreţ, fă-ne să înotăm în marea Ta plină de

generozitate.Habir; ştii tot ce se întâmplă, nu ne face să uităm de noi.Halim; blând cu creaţiile Tale, învaţă-ne să fim blânzi.Azim; ai măreţie şi grandoare, nu ne umili.Gafur; ierţi păcatele robilor Tăi, reduce la minim păcatele noastre.Şekur; cel ce primeşte recunoştinţa, dă-ne prilejul să fim recunoscă-

tori.Hafiz; cel ce apără orice, apără-ne de faptele rele.Hasib; ceri socoteală pentru orice, nu ne pune în faţa faptelor pentru

care nu putem da socoteală.Kerim; atotbinefăcător şi preageneros, învaţă-ne să fim generoşi.Rakib; veghezi asupra tuturor vietăţilor, nu ne lăsa să uităm că sun-

tem vegheaţi.Mucib; cel ce primeşte rugăciunile, nu lăsa fără de răspuns rugile

noastre.Hakim; cel ce face toate cu rostul lor, fereşte-ne de treburi inutile.Vedud; îţi iubeşti robii foarte mult, învaţă-ne să iubim.Bais; cel ce învie morţii, învie-ne fericiţi.Şehid; martor la orice, Fii martor că Te iubim.Hak; singurul Adevăr, împărtăşeşte-ne din Adevărul Tău.Vekil; cel care este de încredere, nu ne face să uităm să avem

încredere în Tine. Kavi; ai putere şi forţă, întăreşte-ne cu iubirea Ta.Metin; cel de neclintit, nu ne lăsa singuri cu slăbiciunile noastre.Veli; prietenul celor ce cred, acceptă prietenia noastră.Hamid; demn de slavă, lasă-ne să gustăm din plăcerea de a Te slăvi.

O,A

llah

al m

eu,T

u eş

ti:

Analizează–Cercetează–GândeşteAnalizează–Cercetează–GândeşteCULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

20

1. Întrebaţi-i pe cei mari sensul cuvintelor: Kelime-i şehadet(Mărturisirea), Namaz (Rugăciune),Oruç (Post), Zekat(Dania) şi Hac (Pelerinaj) şi dacă ştiu poezii, povestiri şighicitori legate de aceste ritualuri de cult. Scrieţi în caie-tele voastre ceea ce aţi aflat.

2. Pe parcursul studierii acestui capitol, stabiliţi, împreună cuprietenii voştrii alocarea a câte unei săptămâni pentru fie-care subiect, cum ar fi: Săptămâna Geamiilor şi aPersonalului de Cult, Săptămâna ajutorării săracilor.

3. Dând exemple din viaţa de zi cu zi, comentaţi împreună cuprietenii voştrii cugetarea „Orice faptă făcută pentru acâştiga iubirea lui Allah constituie o formă de cult.”

4. De ce este importantă luna Ramazan şi de ce Noaptea deKadir este de mai bun augur decât o mie de nopţi?Împărtăşiţi cu prietenii ceea ce ştiţi.

5. Citiţi capitolele legate de cult din manualul „Noţiuni deCultură religioasă şi Cunoştinţe de Morală” sau din cărţi-le de mai jos, publicate de Departamentul pentru ServiciiConfesionale:a) Cep Ilmihali (Catehismul Islamic de Buzunar), de

Mehmet Soymen.b) Ramazan ve Oruç (Ramazan şi Postul), de Seyfettin

Yazıcı.c) Islam Dininde Haramlar ve Büyük Günahlar

(Interdicţii şi Păcate mari în religia islamică), deLütfi Şentürk.

„Spune că: Fărăîndoială că şi namazulşi celelalte ritualuri decult pe care le practic,precum şi viaţa mea,şi moartea mea suntdedicate lui Allah,Stăpânul lumilor.”

(Sura En’am [Animalele], 162)

CultulCultul

Cultul reprezintă dorinţa profundă de îndreptarecătre Allah, plecăciunea şi supunerea faţă de El. Cultuleste rezultatul dragostei faţă de Creator şi este practicatexclusiv pentru Allah. La baza tuturor ritualurilor decult se află credinţa în Allah.

Cum îşi arată omul dragostea pe care o poartăCreatorului? Cum ştie ce anume îi place Lui? ÎnKur’an-i Kerim, Profetului nostru (p.a.s.) i s-a poruncitsă facă oamenilor următoarea chemare: „Spune-le:Dacă îl iubiţi pe Allah, urmaţi-mă pentru ca şi Allah săvă iubească, iar păcatele să vă fie iertate, deoareceAllah este Preaiertător şi foarte milostiv.” (Sura Al-iImran [Seminţia lui Imran], 31). Asta înseamnă căpracticarea ritualului de cult, aşa cum se cuvine, esteposibilă doar crezând în Profetul nostru (p.a.s.) şiurmând calea acestuia. De fapt, esenţa tuturor ritu-alurilor de cult reprezintă exprimarea credinţei în Allahşi în Profetul nostru (p.a.s.), iar aceasta este rezumatăprin expresia Kelime-i şehadet (cuvântul de mărtur-isire):

Orice atitudine bună, pozitivă şi utilă adoptată deom, datorită credinţei sale este considerată ritual decult. De exemplu: eforturile depuse pe calea lui Allah,însuşirea faptelor bune, împiedicarea faptelor rele,citirea din Kur’an. Namaz-ul, postul, Zekat(Dania) şiHac(Pelerinajul), reprezintă ritualurile de bază aleIslamului. Timpul, locul, modul de desfăşurare şi dura-ta acestor ritualuri au fost stabilite prin religia noastră.

21

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Accept că nu există altă divinitate în afară de Allah.Aduc mărturie că Muhammed (Mahomed) este robulşi mesagerul Său.

Farz (Obligatoriu)Ceea ce religia noastră ne cere în mod expres să facem, obligatoriu pentruMükellef-i, iar neîndeplinirea se considerată păcat. De exemplu: respectareacuvântului dat, Rugăciunea(namaz), comportamentul drept, ş.a.

Haram (Interzis)Ceea ce religia noastră a interzis în mod expres, ceea ce nu au voie Mükellef-iisă facă, iar nerespectarea acestei interdicţii este considerată păcat. De exem-plu: a minţi, a bârfi, a fura, ş.a.

Sünnet (Punerea în practică a faptelor şi vorbelor Profetului nostru)Comportamentele Profetului nostru sau recomandările sale. De exemplu: a fizâmbitor, spălatul pe dinţi, a avea o ţinută ordonată şi curată,ş.a.

Mekruh (Ceva neinterzis, dar pe care religia ne recomandă să nu-l facem)Ceea ce religia noastră a interzis dar nu categoric. De exemplu: a arunca guno-aie pe jos, a nu fi atent în timpul rugăciunii(namaz)ş.a.

Mübah (Permis)Ceea ce religia noastră a lăsat la libera alegere a mükellef-ilor. De exemplu: amânca şi a bea, a se plimba, a face cumpărături, fără însă a face risipă.

22

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Orice Musulman aflat în deplinătatea facultăţilormintale, care a ajuns la vârsta adolescenţei şi careîndeplineşte condiţiile necesare are obligativitatea de aîndeplini aceste ritualuri. Oamenii care întrunesc aces-te caracteristici sunt denumiţi Mükellef (responsabili).Potrivit religiei noastre comportamentul Mükellef-ilorare nişte denumiri:

Număraţi de câte ori repetăm expresia „Allahu Ekber”în timpul celor cinci rugăciuni zilnice. Discutaţi cu cei mari sensul acestei

expresii şi locul pe care îl ocupă în viaţa noatră.

„Fără îndoială că Eu sunt Allah.Nu există altă divinitateîn afară de Mine.De aceea,închină-te la Mine şifă namaz-ul pentru aMă pomeni.”(Sura Ta Ha, 14)

23

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

De cinci ori pe zi în faţa Domnuluinostru: Namaz (Rugăciunea)

Unul dintre elementele de bază ale Islamului esterugăciunea numită namaz. Namaz-ul este un ritualobligatoriu care se efectuează de cinci ori pe zi, constăîntr-o serie de mişcări de ritual bine stabilite şi are cascop pomenirea lui Allah şi ruga către El. Namaz-ulînalţă spiritul omului către Allah şi, după credinţă, estecea mai importantă poruncă a religiei.

A face rugăciunea la timp este un comportamentdintre cele mai apreciate de Allah. Şi la religiile ante-rioare rugăciunea fusese obligatorie. A nu face namazfără a avea o scuză sau un motiv legitim este un marepăcat. Astfel, s-a poruncit ca atunci când nu există apă,purificarea să se facă cu pământ(Teyemmum), iar încaz de boală rugăciunea să se facă şezând sau culcat.

PARTEA I

Namaz-ul este stâlpul religiei,Înălţarea credinciosului,Lumina divină o ochilor,

Cheia Raiului.

Obligativităţile Rugăciunii: NamazNamaz-ul are 12 obligativităţi numite Farz. 6 dintre ele se efectuează

înainte de rugăciune şi sunt denumite condiţiile namaz-ului. Celelalte 6 seaplică în timpul rugăciunii şi sunt denumite bazele namaz-ului.

I. Condiţiile Rugăciunii:Namaz-ul este un fel de întâlnire a omului cu Allah. Nu se poate ca la o

astfel de întâlnire să fim nepregătiţi. Aşa că, înainte de a face rugăciunea,există câteva condiţii pe care trebuie să le îndeplinim:

1. Curăţirea trupească: Aceasta înseamnă curăţirea de murdăriile fiziologi-ce. Atunci când se prezintă în faţa lui Allah, omul trebuie să fie curat şipurificat de orice fel de negativisme. Abdest (abluţiunea mică - parţială) şigusül (abluţiunea mare - totală) înseamnă curăţirea trupului înainte denamaz.

2. Curăţirea exterioară: Locul unde se face rugăciunea precum şi hainele cucare este îmbrăcată persoana care urmează să facă rugăciunea trebuie săfie curate. Profetul nostru (p.a.s.) a spus: „Cheia namaz-ului este curăţe-nia” (Ebu Davud, Taharet, 31/61)

3. Acoperirea părţilor ruşinoase: Acoperirea părţilor intime. Persoana careface namaz trebuie să îşi acopere părţile necesare de acoperit.

4. Direcţionarea: Orientarea spre Kaaba. Reprezintă îndreptarea inimii cătreAllah.

5. Timpul: Fiecare namaz are un timp propriu şi trebuie efectuat înacel interval. În caz că adormim sau uităm să facem rugăciu-nea, trebuie recuperată în cel mai scurt timp.

6. Intenţia: Namaz nu înseamnă numai îndeplinirea unorformule. Aceste mişcări şi formule trebuie îndeplini-te cu intenţia de rugăciune. Exprimarea şi prin vorbea acestei intenţii este un lucru frumos.

24

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

II. Bazele Rugăciunii Namaz:Persoana care a întrunit condiţiile namaz-ului poate trece

la efectuarea acestuia. Şi în timpul rugăciunii trebuie făcuteunele lucruri. Acestea sunt denumite bazele namaz-ului:

1. Tekbir-ul de început: Fiecare namaz trebuie începutneapărat cu tekbir; care este expresia „Allahu Ekber” şireprezintă exprimarea verbală a măreţiei lui Allah(Allahe mare).

2. Kîyam: Cei care au puterea necesară trebuie să facă rugă-ciunea în picioare(potrivit regulei).

3. Kîraat: Recitarea din Kur’an.

4. Ruku: Plecăciunea în faţa lui Allah, punând mâinile pegenunchi.

5. Secde (Sedjde): Prosternarea în faţa lui Allah prinpunerea la pământ a frunţii, a genunchilor, a palmelor şia labelor picioarelor.

6. Ka’de-i ahire: Şederea la sfârşitul namaz-ului în poziţiade aşteptare atât cât se citeşte rugăciunea Ettahiyatü.

Întrucât în esenţa religiei se află spiritul de uniune şi uni-tate, s-a generalizat efectuarea rugăciunii namaz în grup(cemaat). Totodată există şi rugăciuni care trebuie efectuateîn mod obligatoriu numai cu enoriaşi (cemaat): rugăciuneade vineri şi de două ori pe an: rugăciunile de bayram.

Într-o bună zi,Profetuli-a întrebatpe cei din jur: „Dacă prin faţaporţii voastre ar curge un fluviu,în care v-aţi spălade cinci ori pe zi,veţi mai fi murdari?”Prietenii săi au răspuns toţi într-un glas: „Nu!” Aşa că Profetula continuat: „Iată, aşa este şinamaz-ul de cinci oripe zi. Allah ştergepăcatele prinnamaz.”(Buhari, Mevakit, 6)

25

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

„Recită din Carte ceea ce ţi s-a revelat şi fărugăciunea foarte corect (aşa cum se cuvine),deoarece namaz-ul îl fereşte pe om de ruşine şi derele. Cu siguranţă că pomenirea lui Allah esteritualul cel mai mare. Allah ştie ceea ce faceţi.”

(Sura Ankebut [Păiajenului], 45)

Obligativităţile Abluţiunii1. Spălarea mâinilor şi a feţei.

2. Spălarea antebraţelor pînă la coate(inclusiv).

3. Umezirea cel puţin a unui sfert din cap, cu palma udă.

4. Spălarea picioarelor pînă la glezne(inclusiv).

Obligativităţile Spălării Generale1. Spălarea gurii(în interior).

2. Spălarea nărilor nasului.

3. Spălarea întregului corp.

Obligativităţile Abluţiunii cu Ţărînă1. Exprimarea intenţiei.

2. Atingerea de două ori cu mâinile pe pământ curat; prima oară se freacă

uşor faţa, iar a doua oară antebraţele.

26

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Studiaţi planulgeamiei de alături.Învăţaţi de la unpersonal al geamieidenumireaelementelornumerotate în acestplan şi scrieţi-le încaietele voastre.

h5

6

2

3

4

1

Omul care face rugăciunea: Namaz…

ü Se protejează de orice fel de comportament urât şi

rău.

ü Întăreşte legătura sa cu Allah, exprimând în mod

repetat măreţia Sa.

ü Îşi aduce mereu aminte de Allah şi, de-a lungul

zilei, se străduieşte să se comporte astfel încât să fie

pe placul lui Allah.

ü Acordă atenţie curăţeniei prin abdest şi se

obişnuieşte să fie mereu curat. În plus, abdest-ul îi

asigură un suport moral.

ü Învaţă să-şi ordoneze timpul prin respectarea timpi-

lor de rugăciune(namaz).

ü În anumite intervale de timp trăieşte bucuria comu-

nicării cu Domnul său, detaşându-se de activităţile

curente, de alergătură şi de stresul zilnic.

ü Respectă chemarea Preamăritului Allah : „O voi ceicare credeţi! Cereţi sprijin de la Allah fiind răbdă-tori şi făcând rugăciune. Nu există îndoială căAllah este alături de cei răbdători.” (Sura Bakara

[Vaca], 153) şi, în acest fel, capătă rezistenţă

împotriva greutăţilor.

ü Îşi luminează sufletul prin rugăciune şi îşi sporeşte

lumina divină din inimă.

Are ocazia de a folosi toate mijloacele pentru a aduce

mulţumire lui Allah : trupul, vorba, mintea, timpul

şi spaţiul.

27

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

„O voi cei carecredeţi!

Pentru a vă feri săvă împotriviţi lui

Allah,vi s-a poruncit

postulobligatoriu

(Oruç), la fel ca şicelor

de dinainteavoastră.”

(Sura Bakara [Vaca], 183)

28

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Ceea ce ne învăţă să ne ferim de rele: Postul (Oruç)

Postul din luna Ramazan este unul din principiile debază ale Islamului. Postul este pentru bărbaţii şi femei-le mükellef* şi constă în a se abţine de la următoarele,în mod conştient: să nu mănânce, să nu bea şi să nuaibe relaţii intime de la imsak (zori de zi) până iftar(apusul Soarelui). Postul trebuie ţinut pentru a câştigabunăvoinţa lui Allah.

În cazuri de boală sau pe timpul călătoriilor, postulpoate să nu fie ţinut. Când aceste situaţii încetează,postul se recuperează. Dacă impedimentul este unulcontinuu, cum ar fi o boală cronică, persoana respec-tivă va plăti o compensaţie pentru fiecare zi de postneţinut. Cei care nu pot posti trebuie să se ferească dea mânca şi de a bea de faţă cu lumea, din respect faţăde post, de cei care postesc şi faţă de luna Ramazan.Atunci când, în mod conştient, mâncăm, bem ceva sauavem relaţii intime, postul se anulează.

PARTEA a II-a

Ce înseamnă „a ţine post”, „a deschide postul”, „a strica postul”?

Învăţaţi sensurile consultând dicţionarul.

*mükellef ; cei care sunt obligaţi să îndeplinească o poruncă div-ină sau altceva.

Omul care ţine Post (Oruç)…ü Câştigă dreptul pentru o recompensă aparte. Profetul nostru (p.a.s.) ne-a

transmis că Allah a spus: „Postul este pentru Mine, recompensa lui, Euo voi da.” (Buhari, Savm, 9).

ü Trece printr-o educare a voinţei renunţând de bună voie la dorinţele sale.

ü Îşi lărgeşte limitele rezistenţei şi răbdării, renunţînd la unele binefaceridivine, cum ar fi : hrana şi apa. Profetul nostru spunea: „Postul este jumă-tatea răbdării.” (Tergib ve Terhib, 11/208).

ü Îşi struneşte dorinţele şi plăcerile nelimitate, previne pornirile care tulburărelaţiilor între oameni.

ü Îşi fereşte limba de vorbe urâte şi rele. Profetul nostru a recomandat:„Atunci când cineva se ia de voi, ca să vă lase în pace să-i spuneţi: ”Eupostesc” (Muslim, Siyam, 163).

ü Înţelege pe oamenii nevoiaşi şi depune eforturi ca să-i ajute în depăşireastrîmtorărilor lor.

ü Ştie că îi vor fi iertate păcatele, întrucât ţine post cu credinţă şi aşteaptărăsplată numai de la Allah. Totodată deschide, în continuare o nouă paginăcurată şi stă departe de rele şi păcate.

ü Observă că poate schimba mersul vieţii zilnice din celelalte unsprezece

luni ale anului şi astfel înţelege că se poate îndrepta către fapte bune şi fru-

moase.

29

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Imsak: Momentul din zi când începe postul; puţin timp înainte de zorii de zi, mar-cându-se totodată şi începutul perioadei de timp pentru rugăciunea de dimineaţă.

Iftar: Momentul din zi în care se termină postul. Este timpul când apune Soareleşi începe perioada rugăciunii de seară.

Kaza (Recuperare): Postirea într-o altă perioadă; pentru zilele când nu s-a pututposti, datorită unei călătorii sau îmbolnăvirii.

Fidye (Compensaţie): Hrănirea unui sărac timp de o zi sau plata contravalorii can-tităţii de mâncare pe o zi, pentru fiecare zi de post neţinut la timp, datorită unei scuzepermanente care nu permite recuperarea ulterioară.

Mai jos este un pasaj luat dintr-un jurnal. Îl veţi citi cu plăceredeoarece anumite cuvinte sunt codate. Să vedem dacă veţi putea găsi codul.

„O petală de trandafir în Caietul cu amintiri”

25 decembrieAstăzi în casă există o voioşie aparte. Mama şi-a terminat treburile în mare viteză

şi a plecat la cumpărături. Bunicul îi tot cere bunicii să-i facă o cafea. Şi de câte oribunica îi atrage atenţia, el îi spune: „Nu te mai plânge. Toată luna �� �� ��� nuîţi voi mai cere cafea.” Bunicul nu poate sta fără cafea. Nu ştiu cum îşi va respectapromisiunea. Azi se va face prima rugăciune (namaz) �� �� �, ne vom trezipentru primul �� � ��.

I-am spus mamei că anul acesta de Ramazan voi ţine şi eu �� �. S-a bucuratfoarte mult. După cină am făcut abdest şi am fost la geamie. Geamia era arhiplină.După rugăciune am privit la oamenii care ieşeau. Văzând valul de oameni entuziaşti, i-am mulţumit lui Allah.

26 decembrieLa un moment dat, când eram la şcoală, am uitat că ţin post şi am băut apă. Bunica

mi-a spus că acest lucru nu mi-a stricat postul şi mi-a spus: „Allah te iubeşte. A vrut săîţi aline setea.” Eu am răspuns imediat: „Şi eu îl iubesc pe Allah”. Mai apoi spunând cămi s-a făcut foame, bunicul mi-a recomandat: „Găseşte-ţi o preocupare.” L-am atras şipe bunicul în acest exerciţiu şi am rezolvat împreună rebusul din ziar, publicat cuocazia postului. Eu citeam definiţiile, iar bunicul îmi spunea cuvintele. Ce multe ştie şibunicul ăsta al meu!

Mama a făcut un desert special pentru Ramazan. Ghiulaci (foi dulci de plăcintă culapte şi nucă), trandafirul Ramazanului. În momentul în care mi-am tras în faţă farfuriacu desert, bunicul mi-a spus: „Masa de � ��� este un moment potrivit pentru caomul să se educe pe sine însuşi.” după care m-a mângâiat pe cap. Mai era puţin pânăla cântarea �� �� ��� � , dar timpul parcă nu mai voia să treacă. Când s-a cân-tat ezan-ul am exclamat: „O, Allah al meu, ce bine este să auzi ezan-ul!”. Toată lumeaa început să râdă.

30

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

„Ia din bunurile lorpomana(sadaka),prin care să-i cureţi şi să-ibinecuvântezi;şi roagă-te pentruei...”(Sura Tevbe [Căinţa], 103)

v!v!v!v!v!v!v!v!!

„Întradevăr,credincioşii suntizbăviţi.Adică, cei caresunt smeriţila rugăciunea lor.Ei, cei care stau departe de fapte şi vorbedeşarte.Ei, cei caredau Zekat-ul.”(Sura Muminun[Credincioşii], 1-4)

31

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

1. Folosirea pentru Allah din celedate de El: Dania (Zekat)

Dania(Zekat) este unul din principiile de bază aleIslamului şi reprezintă un ritual de cult îndeplinit mate-rial, cu avuţia. Dania reprezintă un anumit procent(de obicei a patruzecea parte) din ceea ce ne rămâne în-trun an, după ce ne asigurăm necesităţile de bază. Acestprocent se dă o dată pe an celor nevoiaşi. Atunci cândeste menţionat în Kur’an-i Kerim, Zekat-ul este ap-roape mereu asociat cu namaz-ul. Aceasta înseamnă căface parte din viaţa Musulmanilor tot atât de mult ca şinamaz-ul: „Allah mi-a poruncit namaz-ul şi zekat-ulpentru toată viaţa.” (Sura Meryem [Maria], 31).

Dania nu este un dar al bogatului pentru sărac, cieste dreptul săracului asupra avuţiei bogatului. „Înaverile lor există un drept pentru cei nevoiaşi şi culipsuri (cărora le e ruşine să ceară).” (Sura Zariyat[Vântul risipitor], 19). Atunci când dă zekat, omulbogat, trebuie să facă pe cât posibil ca cel care prime-şte să nu se simtă jignit, deoarece aducerea aminte abinelui făcut determină ca binele respectiv să devinădeşertăciune.

La prima vedere, Dania pare a fi o cauză de dimi-nuare a avuţiei; numai că avuţia, al cărei zekat a fostdat, va spori prin mana cerească a lui Allah: „Avuţiacelor care o folosesc pe calea lui Allah este precumbobul de grâu din care cresc şapte spice , iar fiecarespic are câte o sută de boabe. Dacă vrea, Allah poateda cu prisosinţă. Binefacerea lui Allah este nemărgi-nită; El este cel care ştie ceea ce e drept.” (SuraBakara [Vacii], 261)

PARTEA a III-a

Omul care dă Zekat…ü Se dezbară de apucături rele precum zgârcenia, individualismul, îngâmfarea.

ü Ştie că trebuie să mulţumească lui Allah pentru binefacerile Sale şi conştienti-zează că recunoştinţa nu se rezumă la vorbe.

ü Participă la înlăturarea dezechilibrului economic dintre bogaţi şi săraci. Astfel,între bogat şi sărac are loc o apropiere sufletească, se dezvoltă respectul şiiubirea, se asigură o contribuţie la crearea unei stări de pace în societate.

ü Este un mijloc de diminuare a faptelor rele şi a situaţiilor ruşinoase din socie-tate, precum cerşetoria, hoţia şi jaful.

ü Realizează obligaţiile sociale pe care le are, cîştigă spirit de uniune şi unitate.Aşa cum un organ bolnav al corpului afectează şi celelalte organe, tot aşaproblemele sociale îl afectează pe om şi încearcă să găsească soluţii pe măsu-ra posibilităţilor sale.

ü Evită să devină sclavul banilor şi avuţiei de care dispune; demonstrează căadevăratul Stăpân al avuţiei de care dispune este Allah.

ü Se maturizează căpătând virtuţi precum dăruirea, împărţirea, întrajutorarea,găsirea de soluţii la problemele semenilor şi devine fericit cunoscând vestireaProfetului nostru (p.a.s.): „Mâna care dăruie este superioară celei care ia.”(Buhari, Nefekat, 1)

32

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Analizaţi catrenul alăturat al lui Yunus Emre din punct de vedereal zekat-ului şi împărtăşiţi-vă

opiniile cu prietenii.

Hei posesorule de bani şi avuţii!Unde este primul lor Stăpân?Atât banii, cât şi avuţiile suntminciună;Amăgeşte-te şi tu o vreme cu ele.

Comentaţi cu prietenii sensul zicalei „Puţină pomană te salvează de la multe nenorociri.”

2. Călătoria către sacru: Pelerinajul (Hac)

Pelerinajul, unul din principiile de bază aleIslamului, este un ritual de cult, îndeplinit atât cutrupul, cât şi cu avuţia. Pelerinajul constă în vizitareaKaabei (Kabe) aflată la Mekka, precum şi a altor locurisfinte anume stabilite, într-o anumită perioadă a anului.Este o evocare a unei întâlniri anuale, unde oameni dediferite rase, culori şi sexe care vorbesc limbi diferite,au statut social diferit şi vârste diferite, se strânglaolaltă şi sunt pe picior de egalitate.

În timpul Pelerinajului se vizitează mai întâi Kaabadin oraşul Mekka, iar mai apoi locurile sfinte precum :Safa, Merve, Arafat, Muzdelife şi Mina.

„…Este dreptul luiAllahasupra oamenilor,ca acei care auputere să călătorească, să facă hagialâcul la Kaaba…”(Sura Al-i Imran [Seminţia lui Imran], 97)

33

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

În jurul oraşului Mekka, zona Harem (zona din jurul Kaabei) este delimi-tată de locurile denumite mikat. În aceste locuri cei sosiţi se dezbracă de toatehainele şi se înfăşoară în două prosoape; se exprimă intenţia de Pelerinaj şi seface rugăciunea denumită telbiye. Astfel se intră în zona ihram (zona cu inter-dicţii) şi începe Pelerinajul. În timpul lunilor speciale pentru Pelerinaj se efec-tuează ritualul potrivit regulilor. În final se sacrifică un animal drept mulţu-mire lui Allah pentru privilegiul acordat şi astfel se termină Pelerinajul.

Obligativităţile Pelerinajului (Haccın Farzları)Ihram: Zona unde persoana, care şi-a exprimat intenţia de Pelerinaj, şi

spune rugăciunea telbiye nu are voie să facă anumite lucruri pe care în con-diţii normale le-ar putea face fără probleme; nu are voie să rupă flori, să taiecopaci, să se tundă şi să se bărbierească, să îmbrace haine cusute, să vâneze.

Înconjurul Kaabei: Înconjurarea de şapte ori a Kaabei, începând dincolţul unde se află Hacerulesved (piatra neagră).

Popasul la Arafat: În ajunul Kurban Bayramului (Sărbătoarea Sacrificii-lor), Pelerinii vin la muntele Arafat, aflat în sud-estul oraşului Mekka şi pet-rec aici o perioadă de timp.

Întrebaţi pe cineva din jurul vostru care a fost la Pelerinaj, ce

locuri a vizitat şi ce a simţit în acele locuri.

Omul care merge la Pelerinaj (Hac)…ü Îşi dezvoltă sentimentul de egalitate, comportându-se la fel ca toţi ceilalţi

pelerini, într-o tinută modestă.

ü Realizează că valorile materiale, cum ar fi funcţia, poziţia, avuţia, banii,chiar dacă azi există, într-o bună zi vor dispare; astfel îşi dezvoltă senti-mentul dreptăţii.

ü Înţelege că toate deosebirile, cum ar fi cele de origine, naţie, sex, limbă,vârstă sunt trecătoare şi lipsite de importanţă. Percepe importanţa înfrăţi-rii cu toţi oamenii în jurul Islamului.

ü Îşi aduce aminte de Ziua Judecăţii de Apoi, unde oamenii vor da socotealăîn faţa lui Allah pentru ceea ce au făcut şi conştientizează că trebuie să sepregătească pentru Viaţa de Apoi.

ü Dobândeşte calităţi pozitive, precum răbdarea, depăşirea greutăţilor, acţio-narea în grup, întrajutorarea, solidaritatea.

ü Mulţumeşte lui Allah că i-a dat sănătate, capacitate, bani, avuţie.

ü Prin vizitarea locurilor unde a trăit Preasfântul Profet şi prietenii săi, îşiînsuşeşte mult mai bine mesajul lăsat de ei.

ü Realizează că pe lângă caracterul individual, religia are şi o latură socialăşi astfel îşi asumă responsabilităţi cu privire la dreptatea şi activităţilesociale.

34

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Ritualul Kurban-ului este un ritual care are diverse foloase atât pentru individ câtşi pentru societate. Persoana care taie Kurban îşi arată ataşamentul faţă de Allah, con-tribuie la dezvoltarea sentimentelor de fraternitate şi solidaritate în cadrul societăţii.

TelbiyeAm înţeles porunca Ta, Allah, am înţeles…

Am înţeles porunca Ta, Cel fără de seamăn! Am înţeles…Tu eşti singurul pe care îl Slăvesc, a Ta este toată slava…

Toate binefacerile de care am avut parte sunt ale Tale şi este al Tău…Tu nu ai seamăn.

35

CULTUL

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

36

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Analizează–Cercetează–GândeşteAnalizează–Cercetează–Gândeşte

1. Căutaţi din dicţionar sensurile cuvintelor:

morală, virtute, valoare, deprindere.

2. Ce ar trebui să facem dacă ne însuşim

comportarea morală ca un principiu?

3. Relataţi comportamentul exemplar al

unui om important, analizându-i povestea

sa de viaţă.

4. Spuneţi avantajele pe care le aveţi gân-

dindu-vă la elementele pozitive ale com-

portamentului vostru.

5. Ce face un Musulman care este conştient

de sarcinile sale morale faţă de sine şi faţă

de familia sa?

6. Ce înţelegeţi din următoarea afirmaţie a

Profetului nostru (p.a.s.): „Toţi copiii se

nasc Musulmani” (Muslim, Kader, 25).

7. Realizând un reportaj cu cei din jurul vos-

tru, cereţi-le să spună ce sentimente le tre-

zeşte comportamentul moral al Profetului

nostru (p.a.s.)

8. Ce face un Musulman conştient de sarci-

nile sale faţă de cei din jurul său şi faţă de

toţi oamenii?

9. Găsiţi sfaturile morale citind Predica de

Despărţire a Profetului Nostru (p.a.s.).

10. Cum aţi povesti colegului vostru foloase-

le unui comportament moral?

11. Citiţi capitolele legate de morală din

manualul „Noţiuni de Cultură religioasă

şi Cunoştinţe de Morală” sau din cărţile

de mai jos, publicate de Departamentul

pentru Servicii Confesionale:

a) Islam Ahlakı ve Manevi Vazifeler

(Morala Islamică şi Îndatoririle Spiri-

tuale), de Ibrahim Agâh Çubukçu

b) İyiliğin Mükafatı (Răsplata Binelui), de

Zarife Canan

c) Ayet ve Hadislerin Işığında Sevgi veDostluk (Iubirea şi Prietenia în Lumina

Ayeturilor şi a Hadisurilor), de Ismail

Karagöz

d) Model Şahsiyet Olarak Hz.Peygamberve Hoşgörüsü (Preasfântul Profet ca

Personalitate Model şi Toleranţa sa), de

Yaşar Yiğit

MoralaMorala

37

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Ecoul Vieţii

Un tată se plimba cu fiul său. Deodată copilul s-a împiedicat şi acăzut. „Ah!” a strigat acesta. De pe creasta muntelui din faţa lor se auzio voce: „Ah!” Copilul, curios a întrebat: „Tu cine eşti?” Imediat a primitreplica: „Tu cine eşti?” De data asta s-a supărat şi a strigat: „Tu eşti unfricos!” Răspunsul venit de la munte a fost: „Tu eşti un fricos!”. Copiluls-a întors către tatăl său: „Tată, ce se întâmplă?”. Tatăl, întorcându-secătre munte a strigat: „Te admir foarte mult”. Răspunsul a fost: „Te admirfoarte mult”. Tatăl a strigat din nou: „Tu eşti extraordinar!” Imediatrăspunsul: „Tu eşti extraordinar!” Copilul s-a mirat foarte tare; nu înţe-legea ce se întâmplă. Tatăl a explicat: „Acesta este ecoul. De fapt, la feleste şi viaţa. Viaţa întotdeauna îţi va da ceea ce îi vei da şi tu”.

Oamenii sunt oglinda fiecăruia dintre ei. Compor-tamentul nostru faţă de fiecare dintre noi ne contureazăviaţa şi forma relaţiilor noastre. Ar trebui să ne com-portăm aşa cum am vrea să se comporte alţii cu noi. Artrebui să arătăm cea ce vrem să vedem: dacă aşteptămiubire ar trebui să iubim, dacă vrem afecţiune, săarătăm afecţiune, dacă sperăm respect, ar trebui săarătăm respect... N-ar trebui să facem fapte cu care nune place să ne confruntăm. Pentru a nu ne confrunta cuduşmănia, ar trebui să evităm duşmănia, pentru a nuavea de a face cu egoismul, ar trebui să ne ferim deegoism, iar pentru a nu fi neîndreptăţiţi, ar trebui să neferim de fapte nedrepte.

Regulă de Aur:Comportă-te aşa cum vrei ca altul să se comporte cu tine.

Iubitul nostru Profet (p.a.s.) aspus astfel:„Cel care nu cereşi pentru semeniisăi ceea ce cerepentru sine, nupoate fi consideratcă are credinţă”(Buhari, Iman, 7)

38

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

1. Islamul Înseamnă Morală Frumoasă

Morala frumoasă este atunci când principiile sănătoase ale oame-nilor devin comportamentele acestora, iar comportamentul sănătosdevine obişnuinţă. Scopul cel mai important al Islamului este ca oame-nii să aibă o morală frumoasă şi să se maturizeze spiritual. Profetulnostru (p.a.s.) a spus: „Eu am fost trimis să desăvârşesc morala fru-moasă”. (Muvatta, Hüsnü’l-Hulk, 8).

Valoarea unui Musulman se măsoară prin frumuseţea lui morală.Profetul nostru (p.a.s.) a făcut cunoscut că îi iubeşte pe cei cu o moralăfrumoasă. La întrebarea: „Cine sunt robii cei mai iubiţi în faţa luiAllah?”, el a răspuns: „Cei care au cea mai frumoasă morală.”(Terğib ve Terhib, 4/182).

Prin principiile sale de credinţă şi de ritual de cult, religia Islamicăare ca scop însuşirea de către oameni a unei morale frumoase, salvân-du-i de la deprinderi rele şi defecte. În capitolele anterioare am cititdespre însuşirile frumoase dobândite de omul care crede în Allah, înÎngerii Lui, în Cărţile Lui, în Profeţii Lui, în Ziua Judecăţii de Apoi, înSoartă şi Năpastă; de cel care face rugăciunea, care ţine post, caremerge la pelerinaj şi care îşi dă dania. Pe lângă acestea, valoarea cre-dinţei şi a practicării ritualului este legată de frumuseţea morală. Caleapentru a câştiga bunăvoinţa lui Allah trece prin morala frumoasă.

Aşa cum am învăţăt din Kur’an-iKerim şi din Suna (Tradiţia) Profetuluinostru (p.a.s.) esenţele credinţei şi aleritualului, tot aşa învăţăm din aceleaşisurse despre ceea ce este bine, frumosşi folositor şi, în acelaşi timp, ceea ceeste rău, greşit sau dăunător.

PARTEA I

„Cel care, făcând bine, se

încredinţează lui Allah, fără

îndoială că s-a prins de cea mai

sănătoasă toartă. Sfârşitul

tuturor lucrurilor e la Allah.” (Sura Lokman, 22)

Pentru a avea o morală frumoasă, însuşim poruncile lui Allah şi vomevităm ceea ce a înterzis El. Toate aceste porunci şi interdicţii ale Sale suntstrâns legate între ele.

Obişnuinţelor frumoase pe care le avem li se vor alătura şi alte deprinderifrumoase. Acestea vor asigura îndepărtarea noastră de apucături rele şi vorduce la izbăvirea noastră. De exemplu, un om ce încearcă să fie drept, va res-pecta drepturile altora. Îşi va respecta tatăl, mama, rudele, pe cei mai mici saupe cei mai mari decât el, precum şi tot ceea ce a creat Allah. Respectul pe careîl va simţi faţă de Allah, îi va aminti de responsabilităţile sale.

Va simţi responsabilitate faţă de aripa frântă a unei păsări, faţă de copilulcare plânge într-un colţ şi faţă de cei care îi cer ajutorul. Se va îndepărta deegoism şi va începe să se comporte generos. Va privi în jurul său cu milă şitoleranţă şi va mulţumi lui Allah pentru ceea ce posedă. Mulţumirea faţă deAllah îi va spori credinţa, iar credinţa îi va creşte curajul…

Atunci va lupta cu curaj împotriva nedreptăţii şi asupririi, iar pe măsură ceva lupta, hotărârea şi răbdarea lui vor spori. Răbdarea îl va ţine departe de urăşi astfel, transformând răul în bine, va învăţa să prevină. Ţinându-şi de fieca-re dată cuvântul dat, va fi exemplu pentru prietenul său care nu face asta.

Pentru că îşi va ţine cuvântul dat, va fi respectat şi îşi va face prietenii trai-nice. Prietenia îl va feri de invidii şi-l va învăţa să fie recunoscător. Va fi recu-noscător sieşi şi celor care trudesc pentru comunitate. Va şti valoarea munciişi nu va privi dispreţuitor pe nimeni şi nimic. Va înţelege că în fiece lucrucreat de Allah se află o frumuseţe. Va privi viaţa cu optimism şi va fi fericit.Îşi va saluta prietenii cu bucurie şi îşi va împărtăşi fericirea cu cei din jurulsău.

39

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Iubitul nostru Profet (p.a.s) a spus:„Cel care nu va arăta dragoste şi afecţiune pentru cei mici

şi nu va şti valoarea celor mari nu este de-al nostru.”(Ebu Davud, Edep, 58)

2. Profetul nostru iubit (p.a.s.)izvor al moralei

În timp ce aducea la îndeplinire misiunea de a trans-

mite mesajul lui Allah oamenilor, Profetul nostru iubit

(p.a.s.) era totodată şi omul care trăia în cel mai frumos

cerinţele cestui mesaj. Viaţa lui este cea mai bună

călăuză pentru felul în care trebuie să ne comportăm.

Îndiferent de situaţia în care ne aflăm putem găsi un

exemplu din viaţa lui şi ne putem forma sub călăuzirea

lui.

Oare în care situaţii, cum se comportase el? Pe

măsură ce veţi învăţa despre viaţa lui veţi descoperi şi

felul în care vă arată calea. Iată câteva exemple pentru

felul în care Profetul nostru (p.a.s.) vă poate fi model

în situaţii cu care vă veţi confrunta în viaţa:

ü Când eşti bogat şi avut, aminteşte-ţi de generozita-tea Profetul nostru (p.a.s.) când se ocupa de comerţşi conducea caravanele.

ü Când eşti sărac şi oropsit, gândeşte-te la răbdareaProfetului nostru (p.a.s) în vremea exodului de laMecca la Medina, când şi-a părăsit oraşul natalabandonându-şi averea şi proprietăţile.

ü Când eşti şeful clasei, aminteşte-ţi de felul drept încare s-a comportat Profetul (p.a.s.) faţă de persoa-nele de vază din acea perioadă, atunci când acesteai s-au supus lui.

ü Când te simţi slab şi părăsit, adu-ţi în faţa ochilor tăidificultăţile şi caznele cu care s-a confruntat Profetulnostru (p.a.s.) la Mekka.

„Adevăr vă spunvouă că în

Trimisul luiAllah există o

pildă frumoasăpentru cel ce

speră să ajungăla Allah şi laZiua de Apoi

precum şi pentrucei care Îl

pomenesc multpe Allah.”

(Sura Ahzab [Aliaţii], 21)

40

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

ü Când ai o izbândă, aminteşte-ţi de victoriile asupra duşmanilor de la Bedir,

Huneyn şi de la Mekka ale Profetului nostru (p.a.s.) şi trage învăţămintele

necesare din comportamentul Lui.

ü Când eşti învins, gândeşte-te că, deşi era mâhnit pentru că prietenii lui au fost

martirizaţi sau grav răniţi în războiul de la Uhud, Profetul nostru (p.a.s.) nu şi-

a pierdut niciodată speranţa.

ü Dacă înveţi ceva pe cineva, aminteşte-ţi felul în care Profetul nostru (p.a.s)

dădea lecţii prietenilor Săi în Mecat(Mescid).

ü Dacă înveţi ceva de la cineva, gândeşte-te cum a îngenuncheat Profetul nostru

(p.a.s.) în faţa Îngerului Gavril atunci când a învăţat de la acesta cunoştinţele

divine.

ü Dacă vrei să pui în practică dreptatea şi vrei să invoci cu voce tare binele chiar

dacă nu ai nici un sprijin, aminteşte-ţi de perioada în care, aflat la Mekka,

Profetul nostru (p.a.s.), deşi era slab şi neajutorat, a proclamat deschis ceea ce

era drept şi just.

ü Dacă vei arbitra un eveniment sau un joc, aminteşte-ti de episodul reaşezării

pietrei Hacer-ul-esved şi gândeşte-te de ce anume înainte de Islam, atunci când

căpeteniile tribului Kureyş erau gata să se războiască între ei, aceştia au accep-

tat ca Profetul nostru (p.a.s.) să le fie arbitru; gândeşte-te şi ce fel de verdict a

dat.

41

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Gândiţi-vă împreună cu colegii voştrii la îndatoririle pe care le areun Musulman faţă de sine însuşi şi faţă de familia sa.

Urmărind ordinea alfabetică, fiecare să spună o propoziţie careîncepe cu acea literă.

Exemplu:[A] A ne închina la Allah este una dintre îndatoririle Musulmanului.

[B] Bunăvoinţa şi respectul faţă de cei mari reprezintă una dintreîndatoririle Musulmanului.

Cei care, venindu-le rândul nu construiesc o propoziţie potrivită, săfie scoşi în afara jocului.

Îndatoririle noastre faţă de noiînşine şi faţă de familia noastră

Noi, cei care credem că Allah vede mereu, absolutorice, că ştie tot ce se întâmplă, că este atotştiutor şiatotcunoscător, ne conturăm comportamentul cu ace-astă credinţă. În acest fel, omul îşi asumă consecinţelepropriului comportament şi duce la îndeplinire obliga-ţiile pe care le are, aşa cum se cuvine. Acest lucru estedenumit responsabilitate. Aşa cum avem responsabili-tăţi faţă de Allah, faţă de ceilalţi oameni şi faţă de toatecelelalte creaţii, tot aşa avem responsabilităţi faţă denoi înşine şi faţă de famila noastră. Iar pentru a puteaîndeplini responsabilităţile faţă de alţii mai întâi trebu-ie să le îndeplinim pe cele faţă de noi înşine.

„Domnul tău aporuncit ferm să nu vă

închinaţi niciodatăaltcuiva decât Lui şi săvă comporţaţi bine faţă

de părinţii voştrii. Dacă unul dintre ei

sau amândoi, vorajunge lângă tine la

bătrâneţe, să nu lespui lor nici măcar„of!”; nu îi dojeni; vorbeşte-le folosind

vorbe frumoase şiplăcute.

Având compasiunepentru ei, coboară-ţi

cu modestie aripaprotectoare asupra lor

şi spune: Doamne! Aşacum atunci când eram

mic ei m-au crescut,protejându-mă, tot aşa

ai şi Tu milă de ei”(‹srâ Sûresi, 23-24)

42

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

PARTEA a II-a

„Fii drept aşa

cum ţi s-a poruncit”

(Sura Hud, 112)

„...Nu vă lăsaţipradă pericolului...”(Sura Bakara [Vaca], 195)

Profetul nostru (p.a.s.) a spus: „Toţi copiii se nasc Musulmani.” Printreprimele îndatoriri faţă de noi înşine se numără aceea de a ne păstra integri-tatea şi puritatea din momentul creării noastre. Credinţa este necesitatea decăpetenie a omului. Doar prin credinţă omul îşi găseşte liniştea. Doar printruncomportament bun şi frumos conştiinţa sa va fi împăcată.

Dar, nevoia minţii şi a inteligenţei omului este ştiinţa. Atunci când credin-ţa se uneşte cu ştiinţa, omul va fi apărat de orice fel de rău şi de lucruri urâte.

Capacitatea de a acumula cunoştinţe este cea mai importantă dintre bine-cuvântările date omului. Aşa cum un om care nu-şi foloseşte această capaci-tate face o nedreptate minţii şi inteligenţei sale, tot aşa va însemna, în acelaşitimp, că nu îi mulţumeşte nici lui Allah pentru această binecuvântare.

Omul, când va avea credinţă şi ştiinţă, va înţelege că trebuie să aducă laîndeplinire şi cerinţele ritualului de cult. Acestea, aşa cum reprezintă respec-tul faţă de Allah, sunt, în acelaşi timp, şi condiţia fericirii omului, atât înaceastă lume, cât şi în cea de apoi. Una dintre cele mai importante îndatoririale omului care vrea să-şi găsească fericirea, atât în această lume, cât şi înLumea de Apoi, este aceea de a-şi aduce la îndeplinire ritualurile de cult.

Pentru a aduce la îndeplinire aceste ritualuri, omul este responsabil săacorde atenţia sănătăţii trupului său. Trupul nostru şi sănătatea noastră suntdate în grija noastră de către Allah, ca amanet. Noi suntem responsabili cuprotejarea lor. Profetul nostru (p.a.s.) a spus: „Trupul tău are drepturi asup-ra ta” (Taç, 2/100).

Omul ar trebui să îndeplinească în mod prioritar îndatoririle sale către ceimai apropiaţi. În fruntea acestora se află părinţii săi. Printre îndatoririle noas-tre se află aceea de a nu-i ofensa în nici un fel; cu vorba sau prin comporta-mentul nostru. Prin purtarea noastră trebuie ca, folosind vorbe frumoase, săfim mereu zâmbitori faţă de ei şi să încercăm să aducem la îndeplinire do-rinţele lor.

43

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

„Purtarea cea mai apreciată de Allah este rugăciunea (namaz) îndeplinită la timp şi facerea de bine către părinţi”

(Tirmizi, Salat, 127/176)

Musulmanul care îşi dă seama deÎndatoririle MoraleFaţă de Sine şi Familia Sa...

ü Căuta ca fapta pe care o face, s-o facă în cel mai bun mod. Pentru că se vagândi că va trebui să dea socoteală în faţa lui Allah şi a conştiinţei sale.

ü Va încerca să înveţe cel mai bine cele ce îi sunt predate, se va strădui să-şi lărgească cunoştinţele.

ü Va fi corect nu doar cu alţii, ci şi cu sine.

ü Dacă va ajunge la largheţe şi la îmbelşugare va aduce mulţumiri, iar dacăva cădea în lipsuri şi necazuri nu se va delăsa. Va şti că în absolut orice cucare se confruntă există pentru el bine şi frumuseţe.

ü Va şti că nu va fi făcut responsabil pentru ceva peste capacitatea lui. Nu îiva fi teamă că nu va putea aduce la îndeplinire lucrurile pentru care esteresponsabil. Pentru că „Allah face responsabil pe cineva numai pentruatât cât poate duce.” (Sura Bakara [Vaca], 286).

ü Va şti că va primi replica pentru toată purtarea sa, bună sau rea; iar încadrul familiei nu va încerca să-i împovăreze pe alţii cu responsabilităţilesale.

ü Se va îndepărta de egoism, va face să crească apropierea şi dragostea sapentru membrii familiei sale şi va şti că aceasta va fi un plus în relaţiilesale.

ü Va lua ca pildă viaţa Profetului nostru (p.a.s.). Îşi va orândui relaţiile cufamilia şi cu rudele sale în lumina comportamentului Său.

ü Nu va arăta slăbiciune în faţa problemelor şi va încerca să treacă cu binepeste ele.

ü Va şti că orice comportament cu ignoranţă nu reprezintă o atitudine cura-joasă, ci o insolenţă şi o necunoaştere de sine.

ü Va încerca mereu să facă ceea ce este drept.

44

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Gândiţi-vă la voi ca la persoana care a dobândit profesia la care a visat.Doctor, inginer, profesor, muftiu, imam-predicator, pilot, arhitect...

Spuneţi la ce trebuie să acordaţi atenţie atunci cînd vă exercitaţi funcţia voastră.

ü Nu renunţă niciodată şi faţă de nimeni la cinste.

ü Nu face risipă şi se fereşte de zgârcenie.

ü Se comportă cu afecţiune, răbdare şi respect faţă de cei mari şi cei mici.

ü În situaţii neplăcute evită să aibă reacţii de moment. Analizează eveni-mentele fără grabă, fără a se lăsa cuprins de confuzie şi păstrîndu-şi cal-mul. Se comportă ferm şi cu hotărîre.

ü Orânduindu-şi viaţa conform normelor stabilite de Allah, ţine pieptgreutăţilor până la sfârşit, fără teamă şi cu atenţie.

ü Nu-i invidiază pe fraţii săi sau pe alţii, este tolerant faţă de toată lumea.

ü Face să se simtă sinceritatea sa în comportament şi în vorbe. 45

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Discutaţi despre următoarele situaţii:• Gândiţi-vă la rolul organelor corpului vostru.

Ce se va întâmpla dacă unul dintre organele voastre nu şi-ar îndeplini funcţia?• Care sunt îndatoririle membrilor familiei? Ce s-ar întâmpla dacă acestea nu

sunt duse la îndeplinire?

( ) Nu fură.( ) Duce vorba de la unul la altul, bârfeşte.( ) Nu joacă jocuri de noroc.( ) Este egoist, se gândeşte numai la sine.( ) Îi ajută pe cei din jur care au nevoie de

sprijinul lui.( ) Ia şi foloseşte, fără voia proprietarului de

drept, bunul acestuia.( ) Îşi protejează interesele fără să arate

vreo consideraţie altora.( ) Nu consumă băuturi care îi vor face rău.( ) Nu protejează bunul care i s-a dat în grijă.( ) Protejează dreptul oricărui om, nu face

nimănui nicio nedreptate.

( ) Nu consumă avuţie de haram. Are permanentîn vedere câştigul helal.

( ) Nu se ţine de cuvânt.( ) Fură de la cântar şi înşeală.( ) Protejează orfanii şi pe cei ce nu au pe nimeni.( ) Este nerăbdător şi imprudent.( ) Convinge pe cel din faţa sa.( ) Nu comite adulter.( ) Este zâmbitor, nu răspunde urât nimănui.( ) Primeşte şi dă mită.( ) Nu înapoiază ceea ce a împrumutat.( ) Aminteşte mereu de binele pe care l-a făcut.( ) Este drept şi milostiv faţă de orice.( ) Nu minte.

Mai jos sunt prezentate câteva modele de comportament. În dreptul celor ce se potrivesc comportamentului unui bun Musulman scrieţi C (corect),

iar în dreptul celor ce nu se potrivesc scrieţi G (greşit).

„O, voi, cei carecredeţi! Fiţi

statornici faţă deAllah, şi fiţi oamenicare aduc mărturie

cu dreptate. Ura voastră pentruo comunitate să nu

vă împingă lanedreptate. Fiţi

drepţi. Căci aceasta este

mai aproape deevlavie şi vă vaajuta să nu văîmpotriviţi lui

Allah.”(Sura Maide [Masa

întinsă], 8)

46

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Îndatoririle noastre faţă de cei dinjurul nostru şi faţă de toţi oamenii

Morala islamică cere să se respecte drepturile fun-damentale ale fiecărui om. Fiecare om are drepturi fun-damentale precum dreptul de a trăi, de a dobândi avuţiipe căi licite(helal), de a fi respectat, de a fi tratat ca şiceilalţi oameni, de a nu i se amesteca nimeni în viaţalui particulară, dreptul de a se hrăni, bea şi de a avea olocuinţă.

Musulmanii respectă drepturile fiecăruia dintre ei,precum şi ale tuturor oamenilor. Mai mult decât aceas-ta, având conştiinţa că sunt fraţi, consideră că este dedatoria lor să ajute în rezolvarea problemelor, săîmpartă cu ceilalţi greutăţile cu care se confruntă şi săse întrajutoreze în faţa dificultăţilor cu care se con-fruntă. Caută să rezolve, din tot sufletul şi fără să facătapaj, problemele celui aflat în dificultate. Dacă li seface vreun rău, ei iartă şi nu poartă ură. Nu neglijeazăînsă să-şi ia măsurile necesare şi să fie mai atenţi, pen-tru a nu se confrunta din nou cu aceeaşi răutate.

PARTEA a III-a

Profetul nostru (p.a.s.) a fost întrebat:„Cine este cel mai bun om?”

Profetul nostru a răspuns: „Cei care sunt cei mai utili pentru omenire”

(Camiu’s-Sagir, 9/47)

Pe lângă aceasta, musulmanii se comportă întot-deauna politicos. Când se întâlnesc, se salută şi folo-sesc vorbe frumoase. Când văd că cineva are nevoie deajutor, nu aşteaptă ca altcineva să ajute, ci o fac ei însu-şi. Găsesc întotdeauna în ei puterea de a face schimbăriîn bine în jurul lor. Ei luptă până la capăt atunci când lise aduce atingere onoarei, valorilor şi drepturilor lor.Indiferent de persoana căreia i se va fi făcut vreonedeptate, nu acceptă nedreptatea şi apără drepturilecelui neîndreptăţit. Ştiu că trebuie să-şi clădească ave-rea pe căi licite (helal) şi nu uită vorbele Profetuluinostru (p.a.s.) care a spus: „Cel care, în comerţ, nu seva îndepărta de corectitudine, în Ziua Judecăţii de Apoiva fi alături de Profeţi.” (Tirmizi, Buyu, 4). Indiferentde faptul că un om este sărac sau bogat, puternic sauslab, ei se comportă egal cu toţi oamenii. Ei cred înadevărul că nu cel puternic este cel drept, ci puterniceste cel care are dreptate. Ştiu că tot ceea ce posedăreprezintă lucru dat vremelnic în grija lor de cătreAllah. Nu îi consideră îndatoraţi pe cei pe care îi ajută.

„ Ei, voi ce aveţicredinţă”Cereţi ajutor de laAllah avândrăbdare şi făcândnamazul.Fără îndoială căAllah este alăturide cei care aurăbdare”(Sura Vacii, 153)

47

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Ce înseamnă expresia: „A se comporta şi a vorbi precum gândeşte,a fi la fel atât pe dinăuntru cât şi pe dinafară?” Explicaţi.??„Ei încearcă să-L păcălească pe Allah şi pe credincioşi.

De fapt, ei se păcălesc ei înşişi, dar nu-şi dau seama de aceasta.”(Sura Bakara [Vaca], 9)

Ce înseamnă „a se păcăli pe sine”? Explicaţi.

Un musulman care este conştient

de îndatoririle sale faţă de cei din

jurul său şi faţă de toţi oamenii...

ü El ştie că nu trăieşte numai pentru sine şi face tot

ce îi stă în putinţă să ajute toţi oamenii.

ü Acordă importanţă prieteniei şi colegialităţii. Este

loial prietenilor săi.

ü Când i se împărtăşeşte o taină, o păstrează. Are

respect pentru viaţa particulară a altora.

ü Nu vorbeşte, pe la spate pe nimeni. Nu face pre-

supuneri negative.

ü Nu îşi bate joc de nimeni. Acţionează fiind con-

ştient de faptul că cel din faţa sa este om ca şi el.

ü Ştie să-şi controleze mînia când este enervat şi

caută să nu facă ceva de care să-i pară rău mai târ-

ziu.

ü Fără să facă deosebire de vârstă, este respectuos

cu toată lumea.

ü Nu se mulţumeşte numai cu îndeplinirea îndatori-

rilor sale materiale, cum ar fi pomana şi dania, şti-

ind că până şi un zâmbet este o formă de întraju-

torare.

ü Ştie că adevărata întrajutorare se face numai pen-

tru fapte bune. În ceea ce-i priveşte pe cei care fac

48

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

„O, voi cei carecredeţi!

Nu intraţi ,în afară decasele voastre, în alte

case fără să să vă faceţi simţită

venirea voastrăşi fără să-i salutaţi pe

stăpânii caseloraltora.

Acesta este uncomportament

mai bun pentru voi. Vi se dă acest sfat

pentru ca voigândindu-vă,

să înţelegeţi.”(Sura Nur [Luminii

divine], 27) v!v!v!v!v!v!v!v!!

„Vai de cel careacumulează şi îşi

numără permanentaverea, de cel care

cleveteşte prinspate,vai de cel care,

prin tot felul desemne, îi ridiculizează

pe oameni!” (Sura Humeze

[Clevetitorului], 1-2)

fapte rele, pe aceştia îi ajută încercând să-i împie-

dice să facă răutăţi.

ü Conform versetului care spune: „Să nu cumva să-

l dojeneşti pe cel care cere.” (Sura Duha [Ziua

luminoasă], 10), sub nici o formă nu se comportă

necuviincios faţă de persoana care cere ajutor.

ü Ştie că, dăruind, lui nu-i va lipsi nimic, crede în

faptul că prin dăruire ceea ce posedă se va înmulţi.

ü Când va voi să ajute pe cineva îşi va aminti cuvin-

tele Stăpânului nostru: „Nu veţi ajunge niciodatăla mai bine dacă nu veţi da obiectele pe cale leiubiţi pe calea lui Allah. Allah ştie tot ceea cedaţi.” (Sura Al-i Imran [Seminţia lui Imran], 92).

Un bun Musulman nu dăruieşte lucrurile care nu îi

mai plac şi pe care vrea să le arunce, ci lucrurile

frumoase şi de care îi place.

ü Ajută bucuros şi deschis, fără a bate la cap.

ü Nu ajută de complezenţă. Astfel că, ajutând, mâna

lui stângă nu ştie ce face mîna lui dreaptă.

ü Se comportă echitabil şi cu bunăvoinţă faţă de

oamenii pe care-i conduce sau cu care lucrează.

ü Se comportă cu atenţie pentru a nu face cuiva vreo

nedreptate.

ü Nu ţine partea nimănui. Chiar dacă cel care nu are

dreptate este un apropiat de al său, el este alături

de cel care are dreptate.

„O, voi cei carecredeţi! Nu vărisipiţi averea întrevoi pe căi necurate. Vă puteţi folosi deea numai dacă esteobţinută prinînţelegere şi princomerţ. Nu vănenorociţi! Fărăîndoială că Allaheste foarte milostivcu voi.”(Sura Nisa [Femeia], 29)

v!v!v!v!v!v!v!v!!

„Fără îndoială, ceicare spun: “Allaheste Stăpânulnostru” iar apoisunt foarte drepţi,nu au de ce se temeşi nici nu se vorîntrista. Ei sunt cei ce vormerge în Rai. Ca răsplată la ceeace fac, ei vorrămâne acolopentru totdeauna.”(Sura Ahkaf [Dunelor denisip], 13-14)

49

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

ü Ştie că Allah este drept şi are încredere în El.

ü Nu înşeală pe nimeni. Profetul nostru (p.a.s.) aspus: „Cel care înşeală sau aduce vreo pagubăsau face şiretlicuri, nu este de-al nostru.”(Kenzu’l-Ummal, 7825).

ü Se ţine de cuvântul dat. Nu minte niciodată.

ü Când vecinul său este flamând, nu se culcă sătul.

ü Îi vizitează pe cei bolnavi.

ü Îi protejează şi are grijă de orfani.

50

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Chemare CătreCineva:

Povestirea noastră are patru personaje: Toţi,Un Anume, Oricare şi Nimeni.

Era o treabă importantă de făcut : Toţi erau siguri că Un Anume o va face.De fapt, lucrul respectiv îl putea face şi Oricare, dar Nimeni nu a făcut acellucru. Oricare s-a supărat foarte mult din această cauză, deoarece era o treabăce îi privea pe Toţi. Toţi se gândeau că Un Oarecare putea face acest lucru,dar Nimeni nu era conştient că Toţi nu puteau face acea treabă. În final, pen-tru că Nimeni nu a făcut acel lucru, pe care l-ar fi putut face Oricare, Toţi l-au învinuit pe Un Anume.

Întrebări de Evaluare:1. Aţi trăit vreodată vreo întâmplare în care

toată lumea şi-a lăsat propria responsabilitate

altei persoane? Ce fel de urmări a avut acest

lucru?2. Există persoane în jurul vostru care îşi

asumă responsabilitate individuală şi colectivă

fără a zice: „Ce-mi pasă mie, să se gândească

alţii?” Discutaţi cu colegii despre contribuţia în

viaţa colectivă a persoanelor de acest fel.

51

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Cum influenţează întrajutorarea relaţiile colective? Discutaţi cucolegii pe marginea acestui subiect.

Ce aţi putea face pentru a-i stimula pe cei din jurul vostru spreîntrajutorare? Discutaţi cu colegii pe marginea acestui subiect.

Dreptatea Presfântului Ömer„În perioada în care era calif, într-o seară, Preasfântul

Omer lucra. În acel timp, i-a venit un musafir şi a început săstea de vorbă cu el. Preasfântul Ömer s-a ridicat brusc înpicioare şi, stingând lumânarea care ardea, a aprins o alta.Musafirul, uimit, se uită la Preasfântul Ömer. Nu înţelesesenimic. Nemaiputând să se abţină, a întrebat:

“Ambele sunt lumânări. Ambele dau aceeaşi lumină. Dece ai stins una şi ai aprins-o pe cealalta?”

Răspunsul Preasfântului Ömer a fost:

“Lumânarea pe care am stins-o a fost cumpărată cu baniicontribuabililor. Atunci când am treburi personale, când staude vorbă cu prietenii mei, nu am dreptul să folosesc acealumânare. De aceea am stins-o pe aceia şi am aprinslumânarea pe care am cumpărat-o eu, din banii mei.”

1. După text care este comportamentul greşit?2. Aţi trăit întâmplări în care o mică neglijenţă a condus

spre nedreptate? Daţi un exemplu.3. Încercaţi să daţi o definiţie dreptăţii, având în vedere tex-

tul de mai sus.

A nu minţi, a fi mereu surâzătorse află printre îndatoririle unui Musulman faţă de cei din jurul său.

Scrieţi cinci dintre îndatoririle Musulmanuluifaţă de cei din jurul său.

„Musulmanul estefratelele

Musulmanului. Acesta nu va

trăda, nu va rănişi nu îl va

subaprecia.”(Buhari, Mezalim, 3)

v!v!v!v!v!v!v!v

„Credinciosuleste cel care se

află în armonie cuoamenii, iar

oamenii se află înarmonie cu el.

Nu este de nici unfolos omul care

nu-şi face prietenişi nici alţii nu pot

să devină prieteniilui.”

(Ahmed bin Hanbel, 4/271)

52

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Din Învăţăturile Profetului nostru (p.a.s.):

Cel care va înlătura nevoia fratelui său, şi Allah va înlătura nevoia lui.

�

Pe cel care va salva un Musulman de la unnecaz, Allah îl va salva de neliniştea

Zilei Judecăţii de Apoi.

�

Pe cel care va îmbraca un Musulman,Allah îl va îmbrăca pe el în Ziua Judecăţii

de Apoi.

(Ebu Davud, Edeb, 46)

53

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

Fiecăruia îi stă în putere să ajuteNu rămăsese pic de loc pe peretele şi panourile şcolii. Comisia de

Solidaritate şi Întrajutorare umpluse toată şcoala cu afişe în scopul de a sporisensibilitatea faţă de cutremurul care avusese loc săptămâna trecută în oraşulvecin. Elevii munceau pentru a-i ajuta pe cei cărora li se dărâmaseră casele,care îşi pierduseră apropiaţii, care erau răniţi, pe cei care rămăseseră fără apăşi hrană. Adeseori răsuna sloganul: „Fiecare are puterea de a ajuta”. Huseyinse gândea că aceste cuvinte sunt neadevărate. După el, pentru a le putea fi deajutor celor aflaţi în impas, trebuia să fii bogat. După moartea tatălui său, si-tuaţia materială a familiei sale se înrăutăţise şi Huseyin nu avea bani de datcampaniei de ajutorare.

Campania durase trei zile. În final, lucrurile adunate erau pregătite pentrua fi încărcate în camioane. Huseyin, cu strângere de inimă, s-a apropiat decamion având un pachet în mână. La poarta şcolii s-a întâlnit cu Osman, colegde clasă cu Huseyin. Nici el nu avea o situaţie materială prea bună. Munceaîmpreună cu mama sa, care făcea curăţenie cu ziua pe la casele oamenilor. Eradestul de obosit cărând ajutoarele la camioane. Osman, văzându-l pe Huseyinşi pachetul din mâna lui, l-a întrebat: „Ce trimiţi pentru zona calamitată?”Huseyin a răspuns: „ Aici este plapuma mea din copilărie. Mama mi-a luat-ocând m-am născut. Nu a fost deloc folosită. O păstram ca amintire. Dar cineştie cât de frig le-o fi copiilor din zona de cutremur, nu-i aşa Osman? Deacum, această plapumă va încălzi pe cineva care are nevoie de ea. De fapt,acolo ar trebui să plece ajutoare mult mai mari. Nu lipsite de importanţă caacest pachet al meu”.

Osman a răspuns astfel prietenului său: „Nu cred că este lipsit de impor-tanţă. Ajutorul nu se clasifică în mic sau mare. Fiecare lucru făcut îşi va găsilocul şi răspunsul. Eu nu pot da nici măcar o plapumă, dar nu cred că nu potfi de ajutor. Dacă aş fi gândit astfel, ar fi fost o persoană în minus între cei carefac pachetele şi le duc la camioane. Poate că din această cauză poate că aces-te camioane ar fi întârziat mai mult. Eu ajut zona de cutremur cu munca şi curugile mele”.

În Kur’an se spune astfel despre poveţele Preasfântului Lokman către fiul său:„Copilaşul meu! Fără îndoială că un lucru făcut, chiar dacă este de

mărimea unui bob de muştar şi se află într-o stâncă, în ceruri sau în adânculpământului, va fi scos de Allah şi adus la lumină. Pentru că Allah ştie cele maiascunse taine şi este Cel care are cunoştinţă de toate ”. (Sura Lokman, 16)

Discutaţi cu colegii proverbul care are legătură cu acest verset şi care spune:„Fă un bine şi aruncă-l în mare, dacă peştele nu ştie de el, Creatorul ştie”.

Profetul nostru (p.a.s.) a spus :„ Musulmanul este fratele Musulmanului.

Nu-l asupreşte şi nu-l lăsă singur în faţa unui pericol.”(Muslim, Birr, 58)

Ce ar trebui să facă Ayşe?

Din cauza buteliei care sărise în aer, colegei de clasă a

lui Ayşe, Halide îi arsese faţa şi mâinile. La şcoală se

adunau bani pentru operaţia necesară. Dacă nu se intervenea

imediat, rămânea cu urme pe faţă şi pe mâini. Ayşe aduna bani de

şapte luni pentru a-şi cumpăra un calculator. Acum nu ştia ce să facă.

„Oricum se vor găsi persoane care să ajute”, s-a gândit ea. Pentru că luarea

unui calculator era foarte importantă pentru ea. Dar foarte confuză.

Voi ce aţi fi făcut în locul ei? Scrieţi voi continuarea povestirii.

54

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA

56

MORALA

SĂ

NE

CUNOŞTEM

RELIGIA