S T E N O G R A M A...158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice....

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 25 februarie 2015

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Dumitru-Marcel Bujor (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Linişte şi

colaborare instituţională pe scena politică”;

- Eugen Durbacă (LC) – declaraţie politică având ca temă necesitatea elaborării de

către Guvern a unor strategii viabile pentru salvarea metalurgiei din România;

- Ioan Ghişe (independent, fără apartenenţă la grupurile parlamentare) – declaraţie

politică având ca titlu „Necesitatea şi importanţa creşterii salariilor şi pensiilor în

România”;

- Nelu Tătaru (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Interzicerea completă a

fumatului în spaţiile publice nu este o pedeapsă aplicată fumătorilor, ci o dovadă

de normalitate”;

- Mihai-Viorel Fifor (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Chiar îi pasă cuiva

de Curtea Constituţională a României sau să fie doar o bătălie politică?”;

- Alexandru Pereş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Victor-Viorel Ponta

vinde «pielea ursului din pădure»!”;

- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Tactica pârjolirii

terenului în faţa adversarului politic sau «Cine zice, ăla e!»”;

- Viorel Grigoraş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Fără discriminare!”;

- Sorin-Constantin Lazăr (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Municipiul Iaşi,

probabil, viitoarea Capitală Culturală Europeană”;

- Octavian-Liviu Bumbu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Recursul la

memorie”;

- Dorin Păran (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Acordul cu FMI trebuie

continuat”;

- Ion Rotaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Românii, «invadatorii de

serviciu ai Europei Occidentale»?”;

- Valeriu-Victor Boeriu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Sănătatea poate

fi învăţată”;

- Gheorghe Saghian (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea unui

sistem de protecţie socială şi suport pentru persoanele vârstnice care să le confere

demnitate”;

10

- 2 -

- Nicolae Moga (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Adoptarea Codexului pe

materii. Obligaţia cetăţenilor este de a respecta legea, datoria statului este de a

asigura un acces facil la legislaţia în vigoare”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Pentru o mai bună

integrare a femeilor pe piaţa muncii”;

- Dumitru Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul PSD e

incapabil să garanteze macroechilibrul economic fără Fondul Monetar

Internaţional”;

- Gabriela Firea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Codul fiscal dă frisoane

premierilor din umbră!”;

- Doina-Anca Tudor (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Modul abuziv de

organizare a concursurilor pentru funcţiile de conducere din sistemul de

învăţământ preuniversitar”;

- Florin Constantinescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Măsuri fiscale în

avantajul românilor”;

- Găvrilă Ghilea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Ochiul Mare se face tot

mai mic”;

- Nicolae Mohanu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Migraţia medicilor, un

fenomen ce cere soluţii urgente”;

- Constantin Tămagă (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Mai ţin şi cifrele cu noi”;

- Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „«La Galaţi a venit

primăvara!» sau «Sărăcia, asociată cu lipsa căldurii, a apei, a resurselor pentru un

trai decent, şomajul, lipsa de interes a autorităţilor, constituie reţeta sigură de

explozie socială!»”;

- Emil-Marius Paşcan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „În noua ordine

mondială, nimic nu este întâmplător!”;

- Alin-Păunel Tişe (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Apel la

responsabilitate”;

- Traian-Constantin Igaş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Capcanele

noului Cod fiscal”;

- Gheorghe Flutur (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Master Planul General

de Transport este o bătaie de joc la adresa sucevenilor şi moldovenilor”;

- Vasile Nistor (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Imaginea românilor în

străinătate”;

- 3 -

- Mihai Niţă (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Activităţile capitalului

autohton”;

- Valer Marian (independent, fără apartenenţă la grupurile parlamentare) – declaraţie

politică având ca titlu „Cum s-au împărţit parchetele în 2013”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 59-64;65-68;160

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 2 – 7 martie a.c. 64

4. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53 din

2003 privind Codul muncii. (L544/2014)

68-69;

103

5. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. (L522/2014)

69-77;

163

6. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din

Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. (L521/2014)

77-84;

164

7. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind plata unor sume personalului

din învăţământ. (L513/2014)

84-86;

164

8. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2) al art. 285

din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L529/2014)

86-91;

164

9. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea

Legii nr. 571/2003 coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 privind Codul fiscal cu

Normele metodologice de aplicare, cu modificările şi completările ulterioare. (L509/2014)

91-94;

164-165

10. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 19 martie 2008 privind organizarea şi

funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă. (L536/2014)

94-102;

165

11. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 78/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere

Financiară, precum şi pentru modificarea unor acte normative. (L507/2013)

(Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)

102-105;

165-166

12. Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 94/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere

Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind

asigurările şi reasigurările în România. (L642/2013)

(Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)

105-109;

166

- 4 -

13. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol. (L546/2014)

109-118;

166-167

14. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru completarea art. 10 din Legea

nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. (L511/2014)

118-119;

167

15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 24 alin. (6) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile

publice. (L520/2014)

119-125;

167

16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de

identitate ale cetăţenilor români. (L561/2014)

125-126;

167-168

17. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind declararea zilei de 21 mai –

Ziua poliţiei locale. (L524/2014)

126-127;

168

18. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. (L501/2014)

127-128;

168


Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. (L550/2014)

129;

168-169

20. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a

blocurilor de locuinţe. (L507/2014)

129-130;

169

21. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 109 alin. (8) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile


130-131;

169


Legii nr. 31/1990 a societăţilor. (L514/2014)

131-132;

169-170

23. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind instituirea sistemului de

marcare pentru anumite produse petroliere. (L516/2014)

132-134;

170

24. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea art. 95 alin. (6) lit. k)

din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. (L512/2014 )

134-135;

170

25. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei

Guvernului nr. 89 din 29 august 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor

şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. (L563/2014)

135-136;

170-171

26. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 301 şi art. 308 din Legea

nr. 286/2009 privind Codul penal. (L531/2014)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.)

136

- 5 -

27. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind graţierea unor pedepse privative

de libertate. (L553/2014)

142-146;

171

28. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 380/2013

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul de pensii


146

29. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 169 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. (L557/2014)

147

30. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 103 din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. (L540/2014)

147

31. Respingerea Propunerii legislative – Legea meşteşugarilor artizani. (L535/2014) 148

32. Respingerea Propunerii legislative privind decuplarea consumului de energie de

creşterea economică a ţării. (L506/2014)

148

33. Respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătăţii. (L541/2014)

148

34. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea unor acte

normative. (L538/2014)

148

35. Respingerea Propunerii legislative privind declararea satului Bicaciu, judeţul Bihor,

localitate-martir a luptei anticomuniste. (L558/2014)

149


privind Codul de procedură penală. (L528/2014)

149

37. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi

extrajudiciară. (L527/2014)

149

38. Respingerea Propunerii legislative privind interzicerea autonomiei teritoriale şi a

oricărei forme de secesionism. (L539/2014)

149

39. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea art. 587 din

Codul de procedură penală. (L515/2014)

150


privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. (L510/2014)

150

41. Respingerea Propunerii legislative privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic.

(L505/2014)

150

- 6 -

42. Respingerea Propunerii legislative privind înfiinţarea Fondului Special pentru

Jurnalismul de Investigaţie. (L526/2014)

150

43. Respingerea Propunerii legislative privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea

construcţiilor reprezentative pentru România. (L503/2014)

151

44. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006. (L565/2014)

151

45. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 299/2007 privind

sprijinul acordat românilor de pretutindeni. (L548/2014)

151

46. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 194 alin. (1) din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L547/2014)

151

47. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 140 din

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L543/2014)

152

48. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 57 alineatul (4) şi a

articolului 84 alineatul (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L534/2014)

152

49. Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2014

privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine

publică şi de securitate naţională. (L483/2014)

152

50. Respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012

privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de

comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate

publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind

prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul

comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 406/18 iunie

2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (L508/2014)

152

51. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale

pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare

membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor

sau de un incident de mediu. (L517/2014)

153

52. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea articolelor 55 şi

158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L549/2014)

153

53. Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 81/2014 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru

asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane. (L751/2014 )

153

- 7 -

54. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea lit. f) a alin. (1) din art. 21 al

Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a

programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale. (L620/2014)

154

55. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 31 din Legea nr. 153/2011

privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. (L644/2014)

154

56. Respingerea Propunerii legis lative pentru modificarea alin. (2) al art. 25 din Legea

nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor. (L671/2014)

154

57. Respingerea Propunerii legislative privind instituirea unor drepturi pentru personalul

care a participat la acţiuni militare în afara teritoriului statului român. (L654/2014)

154


privind alocaţia pentru susţinerea familiei. (L618/2014)

155


privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. (L619/2014 )

155

60. Adoptarea Propunerii legislative pentru completarea art. 170 din Legea nr. 263/2010


155

61. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 229 din

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. (L632/2014)

156



156

63. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile

instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din

motive etnice. (L669/2014)

156

64. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 42 şi 47 din

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. (L663/2014)

156

65. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

(L679/2014)

157


urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

(L637/2014)

157


urgenţă a Guvernului nr. 28 din 25 martie 1999 privind obligaţia operatorilor

economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. (L706/2014)

157

- 8 -

68. Respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii. (L716/2014)

158

69. Respingerea Propunerii legislative privind reglementarea meseriei de asistent-supraveghetor

în ciclul preşcolar de învăţământ. (L712/2014)

158

70. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 226/2011

privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate

abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961. (L729/2014)

158

71. Adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 84 din Legea nr. 204/2006

privind pensiile facultative şi a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind

fondurile de pensii administrate privat. (L7/2015)

158

72. Adoptarea Proiectului de lege privind administratorii de fonduri de investiţii

alternative. (L2/2015)

159

73. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(L696/2014)

159

74. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 356 alineatul (3) din

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L698/2014)

159

75. Adoptarea Proiectului de lege privind unele măsuri vizând republicarea actelor

normative. (L592/2014)

160

76. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Decretului- lege nr. 118/1990

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de

dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în

străinătate ori constituite în prizonieri. (L545/2014)

160


privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată. (L555/2014)

160

78. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 9 din Legea nr. 213/1998

privind bunurile proprietate publică. (L518/2014)

161

79. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea anexei nr. 3 din Legea nr. 43/2014

privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice. (L532/2014)

161

80. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010

privind sistemul de pensii. (L502/2014)

161

81. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii privind exercitarea unor

activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. (L519/2014)

162

- 9 -

82. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea articolului 30 din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L530/2014)

162

83. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor de şomaj şi stimularea forţei de muncă. (L559/2014)

162

84. Adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului

rece. (L537/2014)

163

- 10 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 25 februarie 2015

Şedinţa a început la ora 9.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului, şi

domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnii

senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Vasile Nistor:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 25 februarie 2015.

Începem sesiunea de declaraţii politice.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bujor Dumitru-Marcel. Se pregăteşte domnul senator

Durbacă Eugen.

Domnul Dumitru-Marcel Bujor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei politice – „Linişte şi colaborare instituţională pe scena politică”

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După două luni de la preluarea funcţiei de preşedinte a lui Klaus Iohannis, pe scena politică

românească domnesc liniştea şi colaborarea instituţională între primul ministru şi preşedinte, atât de

benefice pentru transparenţa decizională, stabilitatea şi echilibrul ţării.

Mandatul lui Klaus Iohannis a pus punct celor zece ani de agitaţie şi dezbinare din perioada

regimului Băsescu, în care acesta din urmă s-a luptat cu partidele de la putere, s-a certat cu premierul şi

a criticat constant Parlamentul. După zece ani de răfuieli politice între Palatul Victoria şi Palatul

Cotroceni, pare să se fi aşternut liniştea pe scena politică autohtonă, fapt dovedit şi de ultimul sondaj

realizat de INSCOP, care a vizat colaborarea preşedintelui Iohannis cu primul ministru Victor Ponta.

Astfel, 62,1% dintre români, deşi fac parte din tabere politice diferite, sunt de acord cu ideea că

preşedintele trebuie să colaboreze cu Guvernul condus de Victor Ponta, considerând că tensiunile şi

conflictele nu-şi au rostul între titularii principalelor funcţii în stat.

Ţara noastră, în care primul ministru şi preşedintele colaborează în interesul naţional şi al

cetăţenilor, are nevoie de reorganizare şi îmbunătăţire continuă a calităţii, performanţei şi eficie nţei în

toate domeniile, pentru a ajunge la standardele europene.

- 11 -

Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziţie activă, cu care Guvernul să poată dialoga în

momentul adoptării unor decizii majore pentru societate, însă România nu poate continua pe calea

conflictului şi a dezbinării, cu care a fost obişnuită zece ani, stabilitatea fiind garanţia unei guvernări

eficiente, care să răspundă adecvat aşteptării cetăţenilor.

Trebuie să fim conştienţi că România nu se află în stadiul de a îndura o instabilitate politică, are

nevoie de echilibru, în contextul tensiunilor fără precedent la graniţa de est a ţării noastre, dar şi al

evoluţiei investiţiilor străine.

Preşedintele Iohannis a declarat în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului: „Progresul naţiunii

nu se poate naşte din conflict permanent între cei chemaţi să o reprezinte, ci din efortul lor comun.” În

urma primei consultări instituţionale cu preşedintele, primul ministru a menţionat că a fost extrem de

utilă, serioasă şi eficientă.

Lucrurile intră pe făgaşul normal. Epoca preşedintelui- jucător a apus, lăsând loc unui

preşedinte-arbitru, care colaborează cu premierul pentru păstrarea stabilităţii şi asigurarea unui climat

funcţional de parteneriat pentru progresul României.

Preşedintele şi primul ministru trebuie să le ofere românilor o economie puternică, salarii şi

pensii, locuri de muncă, perspectiva unui trai decent şi o societate competentă şi morală, care să

funcţioneze.

În încheierea declaraţiei mele politice, aş dori să atrag atenţia asupra faptului că cetăţenii îşi

doresc o activitate guvernamentală eficientă şi responsabilă, care să asigure României rezultate

economice pozitive, nu crize politice şi instabilitate.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Eugen Durbacă. Se pregăteşte domnul senator Ghişe

Ioan.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Eugen Durbacă:


Domnule prim-ministru Victor Ponta,

Domnilor colegi,

Pentru a stopa închiderile de activităţi şi desfiinţarea locurilor de muncă la S.C. ArcelorMittal

Galaţi, se solicită Guvernului elaborarea unor strategii viabile pentru salvarea metalurgiei din

România, salvând astfel economia reală a ţării.

Şi anume:

- 12 -

- se solicită ajustarea schemei de sprijinire a producătorilor de energie regenerabilă, eoliană şi

solară, în sensul reducerii pe mai departe a efortului marilor consumatori, principalii finanţatori ai

acestor scheme. Primul pas făcut de Guvern este de salutat, dar se aşteaptă şi alte acţiuni similare. Taxa

de cogenerare trebuie scăzută sau eliminată pentru marii consumatori;

- de asemenea, România ar trebui să urmeze exemplul altor ţări din Uniunea Europeană care au

implementat asemenea scheme şi să facă acelaşi lucru, reduceri sau scutiri pentru marii consumatori,

pentru că aceştia riscă să-şi pună în pericol producţia, să se închidă şi se vor afla în situaţia în care nu

vor mai putea finanţa schemele de suport. De un real ajutor ar fi încheierea de contracte pe termen lung

pentru marii consumatori de energie;

- crearea unui nou produs în comercializarea de energie: energie pentru marii consumatori

industriali, al cărei preţ să fie negociat în funcţie de volumul de energie cumpărat, în funcţie de durata

contractului de cumpărare, modul de livrare şi consum, dar şi modalitatea de plată. Acest tip de

contracte ar permite, pe de o parte, producătorilor de energie să atragă fonduri importante, iar, pe de

altă parte, consumatorii vor putea să-şi elaboreze strategii pe termen lung;

- reducerea suprataxării energiei electrice, avându-se în vedere preţul mare pe care marii

consumatorii îl plătesc pentru sprijinirea energiei regenerabile;

- amânarea pe termen mai lung a liberalizării preţului la gazele naturale, iar creşterea preţurilor

stabilită prin calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali să fie mai

mică. Ştim că România trebuie să se alinieze Uniunii Europene privind liberalizarea. Solicităm ca acest

calendar de liberalizare să fie, pe cât posibil, amânat, dar şi adaptat, în sensul în care marii consumatori

să poată plăti şi să nu fie nevoiţi să oprească activitatea;

- liberalizarea tarifelor la gaz şi finanţarea schemelor de suport trebuie să ţină cont de pericolul

închiderii marilor consumatori. Producătorii de oţel din Româna se confruntă cu concurenţa altor

producători, din Turcia, care au costuri energetice de două-trei ori mai mici şi pot scoate de pe piaţă

producătorii români;

- stimularea cererii de oţel pe piaţa românească prin promovarea obiectivelor investiţionale în

economia naţională;

- descurajarea importurilor de oţel sub standard, de proastă calitate. Piaţa românească este

invadată de produse de oţel de calitate inferioară, care pot pune în pericol construcţii, ec hipamente şi

aşa mai departe;

- eliminarea de pe piaţă a produselor de slabă calitate, care au doar avantajul preţului scăzut,

dar care, pe termen lung, pot cauza probleme;

- analiza posibilităţilor de utilizare a fondurilor structurale în scopul de a atenua impactul social

al restructurărilor care au loc în sectorul siderurgic;

- 13 -

- luarea unor măsuri organizatorice prin înfiinţarea sau dezvoltarea unor instituţii care să ajute

la dezvoltarea industriei siderurgice. Alocarea unor sume importante pentru aceste instituţii – fonduri

de cercetare şi dezvoltare – este foarte necesară.


Mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghişe Ioan. Se pregăteşte domnul senator Nelu Tătaru.

Vă rog, domnule senator, poftiţi.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru amabilitate.

Titlul declaraţiei mele politice este „Necesitatea şi importanţa creşterii salariilor şi pensiilor în

România”.

Apelul meu este direct către primul ministru, domnul deputat Victor Ponta.

În ştiinţa managementului, se spune de către un specialist, Robert James Farmer, că „nu există

ţări bogate şi ţări sărace, există ţări bine conduse sau ţări prost conduse”.

Studii sociologice de specialitate arată că un cetăţean este dispus să-şi părăsească ţara, să

meargă să lucreze în străinătate, dacă acolo poate câştiga, pentru aceeaşi muncă, de patru, cinci sau

mai multe ori decât la el acasă.

O recentă ştire arăta că anul trecut mai multe zeci de mii de români – se pare că peste 100 000 – au

părăsit România pentru a lucra în Germania. Dacă salariul minim în România este în jur de 200 de

euro, în Germania este de peste 1 300 de euro. Asta înseamnă că ne putem aştepta în continuare ca, în

mod accelerat, cetăţenii români, dar mai ales tinerii să plece să lucreze în străinătate.

În domeniul medical, discrepanţa dintre salariile din România şi cele din Occidentul european,

civilizat şi dezvoltat, este de aproape 1 la 10. Un medic român specialist poate câştiga în ţări din vestul

continentului de la cinci-şase până la zece ori mai mult decât în România. Asemănător se petrece, în

domeniul învăţământului, cu cadrele didactice.

Din datele cunoscute până acum, reiese că lipseşte preocuparea Guvernului de a veni cu

proiecte de lege care să îmbunătăţească sistemul de salarizare în sectorul public şi, respectiv, să

crească pensiile.

Există două domenii strategice la îndemâna Guvernului: reducerea evaziunii fiscale şi,

respectiv, acţiuni pentru reducerea risipei din administraţia publică centrală sau locală, care pot

constitui resurse financiare importante pentru a asigura creşterile de salarii şi de pensii.

În ultimii ani, preţurile din România s-au aliniat la preţurile europene sau mondiale. În multe

domenii sunt chiar mai mari. A menţine salariile la nivele derizorii în România şi, corelat cu ele,

pensiile înseamnă a condamna cetăţenii la o viaţă mai proastă.

- 14 -

De aceea, apelul meu este ca primul ministru, împreună cu Guvernul, în mod special Ministerul

Muncii, al Finanţelor, al Sănătăţii, al Educaţiei, să acţioneze de urgenţă pentru creşterea salariilor şi

pensiilor din România. Altfel, ignorând sau amânând această problemă de importanţă naţională, ar

însemna doar să se facă rău României, invocând orice tipuri de argumente.

Faptul că alte ţări europene foste comuniste, în situaţii similare nouă, au aplicat metode, au

găsit mijloace şi au găsit resurse ca să facă aceste creşteri de salarii şi pensii înseamnă că se poate.

Rămâne doar ca voinţa politică să urmeze această aşteptare a cetăţenilor.

Sper ca apelul meu să găsească deschidere, înţelegere, dar mai ales acţiune la primul ministru

Victor Ponta şi la Guvern.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Nelu Tătaru. Se pregăteşte domnul senator Mihai Fifor.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice – „Interzicerea completă a fumatului în spaţiile publice nu este o

pedeapsă aplicată fumătorilor, ci o dovadă de normalitate”

În timp ce în alte ţări din UE fumatul este interzis în spaţiile publice, în baruri şi restaurante,

legea în România continuă să fie mult prea blândă. Tendinţa generală, cel puţin la nivelul statelor

europene, este înăsprirea legislaţiei referitoare la consumul produselor de tutun. În majoritatea statelor

membre, fumatul este interzis în toate spaţiile publice închise, inclusiv în restaurante şi baruri. La fel

este şi în România, cu o excepţie: fumatul este interzis în spaţiile publice închise, barurile,

restaurantele şi discotecile fiind exceptate dacă au o suprafaţă mai mare de 100 de metri pătraţi.

Această excepţie se traduce, în realitate, prin predominanţa spaţiilor în care se poate fuma, în

detrimentul celor în care nu se poate.

Legea spune că în localurile mai mari de 100 de metri pătraţi este permis fumatul doar în

jumătate din suprafaţa utilă, cealaltă jumătate fiind rezervată nefumătorilor. Patronii barurilor mai mici

de 100 de metri pătraţi pot opta dacă acestea sunt pentru fumători sau pentru nefumători, cu condiţia să

afişeze destinaţia spaţiului. Cu alte cuvinte, vorbim despre o portiţă de scăpare, pentru că nimeni nu va

risca să-şi piardă afacerea, în condiţiile în care cei mai mulţi dintre clienţii localului au acest viciu.

A fuma este o alegere personală şi un comportament asumat conştient, cu toate repercusiunile. În

timp ce fumătorii aleg să fumeze, nefumătorii sunt nevoiţi să suporte fumul şi riscurile fumatului pasiv.

Accizele şi taxele pe viciu nu sunt o formă de discriminare pentru fumători. Dacă la un moment

dat se consideră în vreun fel lezaţi de implicaţiile propriului comportament, pot renunţa. Nu- i obligă

- 15 -

nimeni să fumeze. Pe de altă parte, nefumătorii, prin nerespectarea drepturilor acestora, sunt obligaţi

de către fumători să fumeze pasiv.

Nu vreau să reiau aici toate statisticile, cu procentele foarte mari, dezolante chiar, pentru o ţară

civilizată. S-a scris suficient despre efectele nocive ale fumatului, atât activ, cât şi pasiv. Toate aceste

date sunt reale, iar eu, ca doctor, văd efectele lor zilnic. Numai cine alege să ignore total realitatea

condiţionează modificarea legii în sensul interzicerii complete a fumatului în toate spaţiile publice de

aducerea unor dovezi concrete că fumatul pasiv este dăunător sănătăţii.

Disputele de săptămâna trecută demonstrează că nu este doar o problemă de legislaţie, ci şi o

problemă de mentalitate. Atunci când viciul este transformat în drept, în dreptul de a dispune nu doar

de sănătatea ta, ci şi de a celor cu care călătoreşti, munceşti sau îţi petreci timpul liber, un fumător

poate crede că interzicerea prin lege a fumatului în spaţiile publice îl pedepseşte şi îl discriminează.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai. Se pregăteşte domnul senator Alexandru Pereş.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice este „Chiar îi pasă cuiva de Curtea Constituţională a României

sau să fie doar o bătălie politică?”.

Săptămâna trecută, Partidul Social Democrat a propus-o pe doamna Simona Maya Teodoroiu

pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. Propunerea noastră a obţinut în plenul Senatului

87 de voturi pentru şi 73 împotrivă. Propunerea PNL nu a însumat numărul necesar de voturi. Doamna

Teodoroiu a depus jurământul la Cotroceni, urmând să-şi exercite atribuţiile de judecător în cadrul

Curţii Constituţionale.

Dezbaterile politice din jurul nominalizărilor au fost aprinse, poziţionările politicienilor s-au

canalizat pe postul obţinut de un candidat sau altul, mai puţin pe funcţionarea Curţii Constituţionale ca

atare. Oare câţi s-au gândit la faptul că această instituţie fundamentală a României trebuie să

funcţioneze în parametrii normali ai unui stat de drept şi democraţiei ca atare?

Într-adevăr, în anii din urmă au fost derapaje, jocuri în care Curtea Constituţională poate nu ar fi

trebuit să se implice, opinii separate ale judecătorilor Curţii în unele decizii luate până acum. Tocmai de

aceea, Guvernul Ponta a insistat în ultima perioadă pentru normalizarea situaţiei. De aici, miza politică a

săptămânii trecute, care a fost necesitatea impunerii unui profesionist la Curtea Constituţională.

Din fericire, acest lucru s-a întâmplat. A ajuns un profesionist la Curtea Constituţională. Şi, din

păcate, deşi reclamă lucrul bine făcut, colegii din PNL nu au înţeles acest aspect. Noul judecător al

- 16 -

Curţii Constituţionale este cu adevărat un profesionist. Or, nu asta ne dorim în fiecare instituţie a

statului român, să avem profesionişti?

Fără a dezbate foarte mult situaţia de săptămâna trecută, consider că în România anului 2015

lucrurile trebuie să funcţioneze altfel decât în România anilor ’90. Revoluţia din 1989 a marcat

trecerea de la un regim dictatorial la un regim politic democratic. Curtea Constituţională a României

funcţionează ca instituţie a statului de drept din 1992, în urma intrării în vigoare a Constituţiei din

1991. Primele decizii ale Curţii Constituţionale au fost pronunţate în iunie 1992. În anul 2003, urmare

a revizuirii legii fundamentale, art. 142 alin. (1) a consacrat rolul Curţii Constituţionale de garant al

supremaţiei Constituţiei.

Astfel, această instituţie fundamentală a României este unica autoritate de jurisdicţie

constituţională în România, independentă faţă de orice altă autoritate publică.

De-a lungul timpului, Curtea Constituţională a României a emis decizii care au nemulţumit,

poate, partidele politice, fie ele la putere sau în opoziţie. De asemenea, a emis decizii care au

nemulţumit instituţii, fie ele Guvern, Parlament sau Preşedinţie. Analizând situaţia din ultimii ani,

putem afirma că supărarea unora dintre politicieni este argumentată de doctrină, mai mult sau mai

puţin asumată de fiecare, de intenţii politice, de responsabilităţi asumate.

Atrag atenţia la modul cel mai serios celor care nu înţeleg că această instituţie reprezintă

garantul democraţiei noastre că este foarte important ca instituţia să funcţioneze. De multe ori auzim în

mass-media că instituţiile din România nu funcţionează, că avem deficienţe şi birocraţie excesivă în

gestionarea problemelor administrative.

Este necesar să eradicăm toate deficienţele din aceste instituţii. Remarc în acest sens voinţa

politică, responsabilitatea Guvernului Ponta în reformarea instituţiilor statului român şi apreciez

politicile asumate de membrii Executivului, menite să conducă la o creştere economică sănătoasă şi la

un trai mai bun pentru români.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereş. Se pregăteşte doamna senator Silistru Doina.

Doamna Silistru Doina se pregăteşte.


(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Alexandru Pereş:


- 17 -

Titlul declaraţiei politice este „Victor-Viorel Ponta vinde «pielea ursului din pădure»!”.


Onorat Senat,

Este foarte greu să critici nevoia de mai bine a mediului de afaceri atunci câ nd politicul

propune o adevărată revoluţie în fiscalitate. Este foarte greu să critici un vis. Dar poţi critica

demagogia.

Proiectul noului Cod fiscal, supus atenţiei publice de ministrul Darius Vâlcov, a stârnit

comentarii aprinse atât în rândul analiştilor, cât şi în cel al oamenilor de afaceri. Nimeni nu contestă

virtuţile relaxării fiscale şi necesitatea simplificării legislaţiei în domeniu. Numai că acestea trebuie să

fie sustenabile. Adevărul este că Guvernul apelează la un subterfugiu, care să- i mascheze neputinţa de

a colecta veniturile bugetare planificate.

Întrucât România este una dintre ţările europene cu una dintre cele mai mici ponderi ale

veniturilor în PIB, sub 32%, Victor-Viorel Ponta a decis să transforme această neputinţă în câştig

politic. Dacă tot nu poate colecta taxele, impozitele şi accizele la nivelul scontat, atunci să le

stabilească la nivelul putinţei. Ce va fi, vom vedea! Cu o lună sau două în urmă, Guvernul nu putea

oferi o explicaţie plauzibilă de unde va acoperi diminuarea CAS cu 5% – este vorba de 5 miliarde de

lei – începând cu acest an şi reducerea deficitului bugetar de la 2,4% la 1,8%.

Proiectul noului Cod fiscal prevede o avalanşă de scăderi succesive la TVA, taxe, impozite şi

accize. Parcă prea frumos ca să fie adevărat! Sigur că mediul de afaceri îşi ţine respiraţia: oare vor fi

puse în aplicare minunile ministrului Vâlcov?

Reducerea cotei de TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 18% în 2019, cota redusă de 9%

pentru carne, fructe şi legume, scăderea cotei unice la 14% începând cu 2019, eliminarea impozitelor

pe construcţii şi dividende, scăderea accizelor la carburanţi şi produse energetice, reducerea în

continuare a CAS-ului şi, sigur, şi altele sunt iniţiative benefice, care pot aduce dezvoltare economică

accelerată, numai că deseori, deşi calculele arată bine pe hârtie, realitatea este alta. Ministrul Vâlcov

admite că în urma acestor măsuri veniturile bugetare se vor diminua cu 37 de miliarde de lei, dar,

susţine el, jumătate vor fi recuperate în urma efectului pozitiv înregistrat de economie. Sigur, calcului

hârtiei…

Guvernul dă asigurări că rezultanta acestor facilităţi va fi crearea, încă din 2015, a 325 000 de

locuri de muncă şi o creştere economică suplimentară de 1,7% din PIB. Măcar nu mai vorbeşte de

milionul promis în campania electorală.

Totuşi, de unde va scoate bani Victor-Viorel Ponta pentru a acoperi nu numai noile facilităţi

fiscale, ci şi pomenile electorale făcute în campania prezidenţială? Nu cumva dă cu o mână şi ia cu

trei? Se pare că aşa este. O parte din sume vor fi adunate prin impozitarea suplimentară a terenurilor şi

- 18 -

construcţiilor, îndeosebi a celor neutilizate sau neîngrijite, dar greul îl vor duce companiile mici, cele

mai numeroase în economie. La sfârşitul anului 2014, erau înregistrate în România 278 000 de

microîntreprinderi fără niciun salariat. Impozitul forfetar va aduce la buget, pe hârtie, un plus de 300

de milioane de euro, dacă nu le va obliga să-şi închidă firmele.

IMM-urile şi microîntreprinderile reprezintă osatura economiei de piaţă, celula care asigură o

clasă mijlocie puternică. Schimbarea Codului fiscal, vechi de peste 10 ani şi care a suferit peste 100 de

modificări în timp, triplându-şi volumul, este necesară. Numai că ceea ce propun acum guvernanţii

seamănă mai mult cu o improvizaţie. Ca să nu- i spun aventură fiscală sau, mai plastic, a vinde „pielea

ursului din pădure”.

Vă mulţumesc.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregăteşte domnul senator Viorel

Grigoraş.

Vă rog, doamna senator.

Doamna Doina Silistru:


Declaraţia politică mi-am intitulat-o „Tactica pârjolirii terenului în faţa adversarului politic sau

«Cine zice, ăla e!»”.

Măsurile fiscale recent lansate în dezbatere publică de către Guvernul Ponta pot constitui o

pârghie a creşterii economice şi vor contribui la crearea de noi locuri de muncă. Reducerea TVA la

toate produsele de la 24 la 20%, reducerea contribuţiei de asigurări sociale la angajat de la 10,5 la

7,5%, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice vor duce la creşterea gradului

de ocupare şi, foarte important, la creşterea veniturilor populaţiei.

Este un drum al consolidării economice a României, pe care ne-am angajat nu de azi, de ieri, ci

vine în continuarea şi completarea Programului de guvernare al USL – Uniunea Social-Liberală,

pentru cine nu-şi mai aduce aminte cum se traduce acest acronim –, în noile coduri regăsindu-se

măsuri cu cert impact social. Aş menţiona creşterea veniturilor clasei de mijloc, urmare a scăderii

TVA, creşterea limitei de la care nu se percep contribuţii sociale la pensii, deduceri mai mari pentru

întreţinătorii de familie sau deduceri integrale pentru cheltuielile legate de pregătirea angajaţilor. Altfel

spus, ne ţinem de cuvânt: întărim economia şi reducem inegalităţile sociale.

Toate bune şi frumoase, dar… – pentru că mereu există un dar – tot nu e bine! Colegii din

opoziţie s-au pronunţat cu o înverşunare demnă de o cauză mai bună împotriva acestor măsuri fiscale.

- 19 -

Probabil, nu este bine că vrem să creştem nivelul de trai al românilor. Nu este bine să ne dorim ca

economia românească în ansamblu să fie mai atractivă pentru investitorii străini. Nu este bine, stimaţi

colegi din opoziţie!

Vă întreb: nu este bine pentru că măsurile sunt mai liberale decât v-aţi fi aşteptat, lăsându-vă

fără obiectul muncii, sau nu este bine pentru simplul motiv că sunt propuse de Guvernul Ponta?! Poate

dacă am fi anunţat tăieri de venituri, nicidecum o relaxare fiscală, colegii din PDL, în frunte cu domnul

Cătălin Predoiu, ar fi aplaudat şi ne-ar fi susţinut în acest demers. Probabil, dacă Guvernul anunţa o

nouă austeritate, atât de dragă fostei guvernări PDL, noul şi marele PNL, care încearcă să „topească” şi

să ascundă tocmai acel PDL responsabil de inutila şi tragica austeritate a ultimilor ani, ar fi spus:

bravo, domnule Ponta, în sfârşit ţi-ai dat şi tu seama că numai prin tăieri de venituri se poate guverna

această ţară!

Este absurd ce se întâmplă. Dacă anunţăm mâine că cerul este albastru, cu siguranţă se va găsi

cineva să ne spună că nu este deloc aşa. Vedeţi cum pixelul albastru maschează norii de furtună?

Observaţi, vă rog, tonurile de gri şi nu mai minţiţi poporul!

Se va depune şi o moţiune, pentru ca absurdul să îmbrace şi o haină oficială.

În general, cred că tactica pârjolirii terenului în faţa adversarului politic, pe care domnul

Predoiu o reclamă cu atâta entuziasm, este proprie tocmai partidului de suflet al Domniei Sale, PDL-ul.

Domnul Cătălin Predoiu are o vastă experienţă în acest domeniu. Păcat că numai în acesta!

Mulţumesc.


Mulţumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraş Viorel. Se pregăteşte domnul senator Sorin Lazăr.


Domnul Viorel Grigoraş:


Imperativ, am denumit declaraţia politică de astăzi „Fără discriminare!”.


Doamnelor şi domnilor senatori,

Zilele trecute, un documentar intitulat „Vin românii” a fost difuzat de postul britanic „Channel

4”. Acesta aduce jigniri românilor aflaţi în Marea Britanie.

Potrivit comunicatelor date de „Channel 4”, documentarul analizează vieţile românilor care se

stabilesc în Marea Britanie, încercând să dezvăluie adevărul dincolo de aparenţe.

Mă indignează faptul că un stat din Europa toleranţei şi a nediscriminării a permis unui post

public de televiziune să incite la ură şi discriminare împotriva românilor aflaţi pe teritoriul său.

- 20 -

Chiar şi prinţul Charles a promovat România fără ezitare, declarându-se încântat de românii

muncitori, cât şi de peisajele frumoase.

E o vorbă românească: „Nu există pădure fără uscături.” Aceasta este valabilă atât pentru

britanici, cât şi pentru români, astfel că oricând pot apărea ştiri de senzaţional chiar şi despre britanici.

Dincolo de libertatea de exprimare, românii din Marea Britanie au fost profund umiliţi prin

acest demers, iar atitudinea Ministerului Afacerilor Externe a lăsat de dorit, fiind necesară o intervenţie

fermă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.



Îl invit la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin. Se pregăteşte domnul senator Liviu Bumbu.


Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică pentru această săptămână am intitulat-o „Municipiul Iaşi, probabil, viitoarea

Capitală Culturală Europeană”.

Stimaţi colegi,

În vederea cunoaşterii şi a diseminării culturii şi istoriei popoarelor europene, prin Tratatul

privind funcţionarea Uniunii Europene se urmăreşte realizarea unei uniuni tot mai strânse între

popoarele europene.

Încă din anul 1985, la iniţiativa fostei actriţe din Grecia Melina Mercouri, ministru al culturii la

vremea respectivă, şi a omologului ei francez Jack Lang, Atena a devenit prima Capitală Culturală

Europeană. Scopul acestei iniţiative era acela de a pune în valoare particularităţile şi bogăţiile

culturale, şi nu numai, ale fiecărui oraş, integrându- le într-un context european al diversităţii.

De-a lungul timpului, acţiunea Capitalei Europene a Culturii a presupus pregătirea unui

program de activităţi culturale desfăşurate pe parcursul unui an. Este o acţiune solicitantă, iar unele

oraşe deţinătoare ale titlului au reuşit mai bine decât altele să valorifice potenţialul.

Acţiunea Capitalei Europene a Culturii aduce multe beneficii oraşelor atunci când este

planificată cu grijă. Pe lângă faptul că este o iniţiativă culturală, acţiunea poate da naştere unor

avantaje sociale şi economice semnificative, în special atunci când este inclusă în cadrul unei strategii

de dezvoltare a oraşului respectiv pe termen lung, strategie, bineînţeles, bazată pe cultură. Prin urmare,

acţiunea respectivă ar trebui să fie consolidată, pentru a ajuta toate oraşele să valorifice la maximum

deţinerea titlului.

- 21 -

După cum bine ştim, România va avea în 2021 Capitala Culturală Europeană, alături de Grecia.

Astfel, candidatele sunt oraşele Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia,

Sfântu Gheorghe şi, mai nou, Bucureşti. Decizia finală va fi luată de Parlamentul European, care

acceptă candidatura, respectiv Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene, care desemnează oraşul ca

fiind Capitală Culturală Europeană în anul atribuit ţării sale.

Astfel, oraşele deţinătoare ale titlului ar trebui să-şi propună să promoveze incluziunea socială

şi egalitatea de şanse şi să asigure implicarea tuturor părţilor componente ale societăţii civile la

pregătirea şi punerea în aplicare a programului cultural, acordând o atenţie specială tinerilor, precum şi

grupurilor marginalizate şi defavorizate.

Mi-ar plăcea ca municipiul Iaşi să ocupe locul acordat României, dar, dincolo de teorie, rămâne

să vedem ce programe va prezenta fiecare dintre aceste oraşe şi, mai mult decât atât, cum vor reuşi să

mobilizeze fonduri şi resurse materiale şi umane pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Bumbu. Se pregăteşte domnul senator Dorin

Păran.

Domnul Octavian-Liviu Bumbu:


„Recursul la memorie”

Există în istoria fiecărei ţări momente decisive care-i marchează evoluţia ulterioară. Un

asemenea moment l-a constituit pentru România adoptarea în Parlament, la 26 februarie 2004, a Legii

privind aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord. Evenimentul a marcat, fără îndoială, reîntoarcerea

ţării noastre în marea familie a valorilor şi democraţiilor europene, de unde, cu brutalitate, istoria ne-a

izgonit în urmă cu mai bine de 60 de ani. Intrarea noastră în Alianţă a constituit un demers de integrare

în civilizaţia bazată pe valorile euroatlantice.

Nu eram în Parlament pe acea vreme, dar am urmărit şedinţa cu maxim interes. Lucrările au

fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, iar domnul senator Sergiu

Nicolaescu a prezentat raportul Comisiilor pentru politică externă şi al Comisiilor pentru apărare din

cele două Camere. Despre semnificaţia acelui moment istoric au vorbit preşedintele şi primul ministru

de atunci, dar şi reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare: Ovidiu Petrescu – PSD, Tudor Marcu

– PRM, Cornel Popa – PNL, Sorin Frunzăverde – PD, Szabó Károly Ferenc – UDMR, Varujan

Pambuccian – minorităţi naţionale şi Cornel Boiangiu, din partea parlamentarilor independenţi.

Proiectul de lege a fost votat în unanimitate – 454 de senatori şi deputaţi.

- 22 -

Adoptarea în unanimitate a acestui document de către toate partidele politice parlamentare vine

după ce toate ţările membre NATO au aprobat în parlamentele lor aderarea celor şapte noi state, între

care şi România, fapt ce s-a decis oficial la summitul din iunie 2004 de la Istanbul.

România s-a alăturat, pentru prima dată după multe decenii, unei alianţe militare puternice şi

democratice, care- i oferă garanţia integrităţii sale teritoriale, premise pentru integrarea în lumea liberă,

civilizată şi prosperă.

Nu sunt adeptul axiomelor, nu spun lucruri mari, dar iată ce se întâmplă azi în apropierea

graniţelor noastre. Sunt convins că fiecare dintre noi s-a gândit măcar o dată la destinul României dacă

nu ar fi fost membră NATO. Fără îndoială, componenta militară, respectiv garantarea securităţii, a

integrităţii teritoriale, independenţei ţării, prin solidaritatea tuturor statelor membre, prin mecanismele

de apărare colectivă, reprezintă componenta cea mai importantă a apartenenţei la NATO.

După experienţe istorice dramatice, uneori tragice, când ţara noastră s-a aflat fie în alianţe

contra naturii, fie în aşa-numita zonă gri, cu alianţe nesigure, de conjunctură, iată că acum suntem mai

siguri, mai puternici şi mai apăraţi în faţa pericolelor care ameninţă umanitatea.

Şi, totuşi, sper ca noi să avem înţelepciunea să învăţăm în sfârşit că fiecare naţie se naşte o

singură dată şi că fiecare ţară trebuie să fie cât de puternică militar poate şi îşi permite să fie, lăsând

alianţele şi prieteniile ca soluţie de ultimă instanţă.




Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Păran. Se pregăteşte domnul senator Ion Rotaru.


Domnul Dorin Păran:



Am intitulat declaraţia mea politică de astăzi „Acordul cu FMI trebuie continuat”.

Fondul Monetar Internaţional a venit la Bucureşti pentru a vedea cum se situează ţara noastră în

raport cu angajamentele luate. Eu aş vrea să menţionez că FMI-ul este mantaua de vreme rea, din

punct de vedere financiar, pentru multe ţări aflate în criză şi în perioada de tranziţie.

În urma discuţiilor, părerea PSD-ului, exprimată de primul ministru şi de alţii, este destul de

ambiguă. Acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană este suspendat temporar, până se

găsesc soluţii la nivel de experţi la problemele care nu au fost armonizate. Astfel că acordul în sine

rămâne în vigoare, iar faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare

- 23 -

temporară, până când experţii Guvernului cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord

asupra problemelor care nu au fost armonizate în interiorul acestei misiuni.

De fapt, este un angajament mai vechi. Nu este o noutate ceea ce solicită reprezentanţii

instituţiilor internaţionale: revenirea la graficul la care România s-a angajat mai de mult şi care a fost

suspendat de la jumătatea anului trecut. Or, este o decizie care presupune expertize mai ample şi ar fi

fost incorect ca acum să se tranşeze aceste chestiuni doar din unicul interes de a avea o scrisoare de

intenţie. Or, de ce Guvernul nu a făcut expertizele necesare, ca să vină pregătit la negocierile cu FMI-

ul? Nu ştim. Poate vom afla cândva, când va fi prea târziu.

„În urma crizei mondiale, economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne

şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenţa

a stagnat şi infrastructura publică precară s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie de

creştere mai puternică. În acelaşi timp, România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar

remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile

trebuie combinate cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice – în mod special, accelerarea

absorbţiei fondurilor Uniunii Europene pentru modernizarea infrastructurii publice –, de revigorare a

reformelor ce trenează în sectorul întreprinderilor de stat şi rezolvarea moştenirilor lăsate de criză în

sectorul financiar”, se arată într-o declaraţie a misiunii Fondului Monetar Internaţional privind

consultările periodice potrivit articolului IV din statutul instituţiei.

Într-o declaraţie separată transmisă de FMI, se spune că unele subiecte rămân deschise şi

discuţiile vor continua, de la sediile FMI şi Comisiei Europene, în săptămânile următoare. Vom vedea.


Preşedintele Iohannis a precizat că păstrarea sau nu a Acordului cu FMI este o chestiune care

trebuie foarte bine gândită şi judecată între mai mulţi actori.

Cu ce înlocuim ancora FMI-ului? România nu mai are nevoie de acea ancoră de ţară în

dezvoltare, ci are nevoie de o ancoră nouă, care este acordul care duce spre integrarea în zona euro.

În concluzie, şi eu consider că o analiză mult mai amplă şi rapidă trebuie făcută pentru a vedea

exact situaţia României faţă de Fondul Monetar Internaţional.

Dacă e să vă spun părerea mea, eu sunt ferm pentru un nou Acord cu FMI, Banca Mondială şi

Comisia Europeană. Reamintesc că misiunile sunt efectuate ca parte a consultărilor periodice, de

regulă anuale, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI-ului, ca parte a discuţiilor

programelor aflate sub monitorizarea experţilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de către

experţi a evoluţiilor economice.

Apropo, sperăm ca în timp FMI-ul să nu ne arate totuşi uşa.

Vă mulţumesc.

- 24 -



Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru. Se pregăteşte domnul senator Valeriu

Boeriu.

Vă rog, domnule secretar.

(Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Rotaru:


Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Românii, «invadatorii de serviciu ai Europei

Occidentale»?”.

După intens mediatizata „invazie” a Regatului Unit de către est-europeni începând cu 1

ianuarie 2014, odată cu ridicarea restricţiilor impuse pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, iată că

englezii se pregătesc acum pentru o nouă „invazie”.

Un film documentar realizat de postul de televiziune „Channel 4”, intitulat „The Romanians

Are Coming” – „Vin românii”, zugrăveşte o imagine a românilor devenită deja stereotip în Occident,

aceea a unor bieţi amărâţi proveniţi dintr-o zonă subdezvoltată a Europei, trăind în sărăcie şi mizerie, şi

care pleacă în Occidentul civilizat cu speranţa la o viaţă mai bună pe banii contribuabililor de acolo.

Primul episod al documentarului prezintă poveştile a trei români ajunşi în Marea Britanie, din

perspectiva lor. Cei trei au în comun tragismul experienţelor lor în Regat: unul dintre ei lucrează ca

agent de salubritate şi noaptea doarme într-o parcare, un altul vorbeşte atât de prost engleza, încât nici

măcar nu înţelege când i se oferă un loc de muncă şi cel de-al treilea, imediat ce primeşte banii din

ajutoarele sociale, îi trimite acasă familiei sărace.

Ziarele britanice au catalogat documentarul în mod diferit, dar cu aprecieri mai degrabă neutre.

În timp ce „The Guardian” îl vede ca „amuzant, echilibrat, presărat cu tragedie”, „The Telegraph” îl

consideră cam „neconvingător”. Jurnaliştii englezi nu au nicio problemă în a lua nişte experienţe

izolate şi negative şi a le ridica la rang de etichetă, formulând judecăţi aplicabile unui întreg popor. Cât

de echilibrată sau amuzantă ar considera aceştia o generalizare a comportamentului manifestat de

suporterii englezi ai echipelor de fotbal când ajung în alte ţări este o întrebare. Cu siguranţă, nu foarte

echilibrată şi nicidecum amuzantă.

Revenind la românii care pleacă la muncă în străinătate, în speţă în Marea Britanie, majoritatea

sunt oameni cinstiţi, care-şi văd de treaba lor, oameni inteligenţi, specialişti în diverse domenii, care

aduc plusvaloare economiei Regatului. În presa românească, de ani de zile, curg articole referitoare la

- 25 -

migraţia medicilor sau la exportul de materie cenuşie pe care- l practică România în favoarea

Occidentului. Dar aceasta este o altă problemă.

În noiembrie 2014, la mai puţin de un an de la data fatidică la care britanicii se aşteptau să fie

inundaţi de români, un studiu realizat de economişti experţi în migraţie de la University College

London arată că Marea Britanie a avut cel mai mare succes, depăşind şi Germania la importul de

creiere din Europa. Imigranţii europeni nu reprezintă o povară pentru bugetul Regatului şi plătesc mai

mult, sub formă de taxe, faţă de cât beneficiază ca ajutoare sociale.

Studiul mai relevă că 60% dintre imigranţii europeni sunt absolvenţi de studii superioare şi au

avut o contribuţie netă de 20 de miliarde de lire sterline la bugetul Marii Britanii, în perioada 2000 –

2011. Est-europenii au avut o contribuţie netă de peste 5 miliarde de lire sterline la buget. Datele

statistice confirmă astfel lipsa de logică a fobiei faţă de românii care vin să consume banii englezilor

şi, de asemenea, dau dovada faptului că aceştia se pot integra în comunitate şi pot avea un aport

important la economia statului în care au ales să trăiască.

Este paradoxal felul în care România stârneşte, pe de o parte, interesul şi entuziasmul Casei

Regale din Marea Britanie, de care englezii sunt foarte mândri, şi, pe de altă parte, reacţii negative din

partea presei engleze.

Acum 77 de ani, pe atunci principele moştenitor Mihai era distins la Londra cu una dintre cele

mai importante decoraţii ale Casei Regale britanice. Astăzi, el a rămas singurul monarh în viaţă care a

primit Ordinul Victorian chiar de la George al VI- lea, tatăl reginei Elisabeta a II-a. Acesta este motivul

pentru care în noiembrie 2012, în capela personală a monarhului britanic, s-a organizat pentru prima

dată un ceremonial în cinstea unui rege străin, regele Mihai, iar stema României din perioada

monarhiei a fost pusă pe un perete al capelei, alături de blazoanele regilor britanici.

De asemenea, este foarte bine cunoscută pasiunea prinţului Charles pentru anumite zone din

ţara noastră. Acesta a făcut multe vizite în Transilvania şi a devenit un mare iubitor al trad iţiilor şi

peisajelor sălbatice din această regiune, pe care le-a promovat de câte ori a avut ocazia. În filmul

documentar „Wild Carpathia”, care a fost difuzat în întreaga lume, prinţul moştenitor al coroanei

britanice apare ca un adevărat ambasador al României.

Asemenea politici de discriminare, cum sunt cele practicate de ani de zile de către presa

britanică împotriva românilor, nu ar trebui să existe într-un stat membru al Uniunii Europene, mai ales

dacă sunt îndreptate împotriva unui alt stat din Uniune. După ce a îndeplinit toate condiţiile impuse

pentru aderare, în 2007 România a devenit membru UE, statut pe care şi l-a câştigat pe drept, pentru că

niciodată în istorie occidentalii nu ne-au făcut vreo concesie.

Suntem de opt ani în Uniunea Europeană, o construcţie bazată pe valorile respectării demnităţii

umane, a libertăţii, a egalităţii, precum şi pe respectarea drepturilor omului. „Aceste valori sunt

- 26 -

comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, toleranţă, justiţie, solidaritate,

nediscriminare”, se precizează în art. 2 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa.

Acelaşi tratat cuprinde specificări despre egalitatea în drepturi a cetăţenilor europeni şi

statuează că „toate persoanele sunt egale în faţa legii” şi că „se interzice orice discriminare pe motiv de

naţionalitate”. Mottoul Uniunii Europene este „unitate în diversitate”, exprimând credinţa că popoarele

Europei, rămânând mândre de identitatea lor şi de istoria naţională, pot depăşi vechile divizări şi, din

ce în ce mai unite, să-şi făurească un destin comun.

Dacă suprapunem aceste principii atitudinilor manifestate de unii politicieni sau de anumite

publicaţii din alte ţări membre ale Uniunii Europene, observăm că ele rămân la stadiul de teorie. Este

adevărat că au existat în trecut discuţii şi nemulţumiri legate de extinderea Uniunii pentru a cuprinde şi

unele state din Europa de Est cu diferite niveluri de dezvoltare, atât unele faţă de celelalte, cât şi faţă

de statele occidentale, dar atâta timp cât am fost primiţi pentru a face parte din această structură, ar

trebui să fim trataţi ca parteneri egali, şi nu ca nişte tinichele atârnate de coada Europei.

România este al şaptelea stat ca mărime în Uniunea Europeană. Este un stat cu un imens

potenţial în ceea ce priveşte resursele, mai ales umane, de care europenii se bucură din plin. Este un

stat care a prezentat de-a lungul istoriei o extraordinară importanţă strategică şi prezintă în continuare.

În condiţiile actualului conflict din Ucraina, în eventua litatea în care acesta va escalada, România va

deveni un punct vital pentru ambele tabere: Rusia şi aliaţii săi şi NATO.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care România trebuie să respingă vehement actele

de discriminare şi de jignire faţă de cetăţenii săi care trăiesc în alte state europene. O astfel de

portretizare negativă a unui întreg popor, plecând de la câteva cazuri izolate, este de neînţeles şi de

neacceptat. Prin prisma valorilor europene, cetăţenii români merită acelaşi respect la care au dreptul şi

ceilalţi cetăţeni europeni de alte naţionalităţi. Într-un stat civilizat, respectarea drepturilor omului nu ar

trebui să se aplice selectiv.


(Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Boeriu. Se pregăteşte domnul senator Gheorghe

Saghian.

Vă rog, domnule senator, poftiţi.

Domnul Valeriu-Victor Boeriu:


Declaraţia mea politică de astăzi are ca titlu „Sănătatea poate fi învăţată”.

- 27 -

Ştiaţi că există o materie predată în România numită „Educaţie pentru sănătate”? Dacă nu ştiaţi,

nu- i grav, având în vedere că majoritatea părinţilor habar nu au despre materia aceasta, predată acum

opţional. Aveţi idee câţi optează pentru ea când bifează lista cu materii opţionale? Infim de puţini. Mai

exact, norocoşii care află că pruncii lor pot învăţa în şcoală regulile de bază pentru o viaţă sănătoasă.

Există patru mari determinanţi care influenţează starea de sănătate a individului: genetica,

mediul, serviciile de sănătate şi comportamentul. Comportamentul are cel mai important rol, ponderea

acestuia depăşind 50% în determinarea stării de sănătate. Or, tocmai comportamentul trebuie să fie

format, iar cel nesănătos trebuie schimbat, şi acest lucru începând cu vârste cât mai fragede, pentru a

nu fi nevoiţi ulterior să vindecăm sau să tratăm ceea ce puteam preveni la vârsta copilăriei.

Datele statistice arată că cea mai mare morbiditate se constată la îmbolnăvirile datorate stilului

de viaţă nesănătos. Şi amintesc aici: alimentaţia nesănătoasă, comportamentul sexual cu risc, ceea ce

duce la creşterea numărului mamelor adolescente, al avorturilor în rândurile adolescentelor, a

numărului de infecţii sexuale la vârste mici, consumul de substanţe toxice şi altele rezultate din lipsa

deprinderilor de viaţă sănătoasă. Abilităţile, obiceiurile, comportamentele sunt formate la vârste mici,

de aceea educaţia timpurie despre sănătate este o nevoie reală, obiectivă.

Este motivul pentru care susţin soluţia avansată de specialiştii în sănătate publică, respectiv

includerea acestei discipline în trunchiul comun, ca disciplină obligatorie. De altfel, numai în acest fel

disciplina poate avea continuitate şi poate fi studiată unitar de toţi elevii, cum este normal. Cu atât mai

mult cu cât există deja baza de pornire: programă şcolară, manuale pentru unele cicluri de şcolarizare,

resursa umană specializată, dar şi resursa umană interesată pentru a se forma în acest scop. Ba chiar

există statistici ale medicilor, sociologilor, biologilor care au obţinut rezultate punctuale pozitive în

urma predării acestei materii.

Un studiu al Direcţiei de Sănătate Publică Bihor din 2009 indică faptul că inclusiv cadrele

didactice apreciază ca fiind necesară introducerea Educaţiei pentru sănătate ca disciplină obligatorie,

ba chiar au solicitat în diverse şcoli implementarea unor proiecte educaţionale în acest scop.

Eu m-am adresat deja ministrului educaţiei, de la care aştept un răspuns, inspectoratele şcolare

au primit la rândul lor solicitări, următorii paşi fiind aceia de a transforma acest demers în realitate. Mă

îndoiesc că pot exista voci împotriva acestuia, având în vedere statisticile care ne dau printre cei mai

bolnavi din Europa, printre cei mai neinformaţi la capitolul sănătate şi drepturi pentru sănătate şi cu o

rată mare a îmbolnăvirilor datorate greşelilor comportamentale despre care vorbeam.

Aşadar, sănătatea poate fi învăţată astăzi, când este mai ieftin, mai eficient şi mai raţional să

investim în educaţie decât să cheltuim peste ani ca să schimbăm comportamente şi să tratăm şi să

vindecăm boli ce puteau fi evitate.

Vă mulţumesc.

- 28 -



Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe. Se pregăteşte domnul senator Moga

Nicolae.

Domnul Gheorghe Saghian:


Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Necesitatea unui sistem de protecţie socială şi

suport pentru persoanele vârstnice care să le confere demnitate”.


Stimaţi colegi,

Săptămâna aceasta am citit un articol în care se spunea că „peste 390 000 de persoane vârstnice

din România au nevoie de îngrijire la domiciliu, însă din bugetul cumulat al Casei Naţionale de

Asigurări de Sănătate şi Ministerului Muncii au fost plătite servicii la domiciliu pentru doar 29 306

persoane”.

Ştim cu toţii că protecţia socială a persoanelor vârstnice este un domeniu complex, care

însumează mai multe aspecte ale vieţii sociale, precum sistemul asigurărilor sociale de stat, asistenţa

socială, sistemul asigurărilor de sănătate şi alte domenii de activitate menite să preîntâmpine

marginalizarea şi excluziunea socială a acestei categorii sociale.

Nu este o noutate că fenomenul de îmbătrânire a populaţiei s-a accentuat. Comisia Europeană a

deschis o amplă dezbatere privind evoluţia sistemelor de securitate socială, în contextul noilor

schimbări apărute pe piaţa muncii şi al schimbărilor demografice. Aceasta a promovat acţiuni la nivel

european în favoarea persoanelor vârstnice, pe principiul solidarităţii, în scopul protejării persoanelor

vârstnice împotriva riscurilor de sărăcie şi dependenţă prin asigurarea unei asistenţe de durată şi

îngrijiri constante.

În spaţiul european, principalele acţiuni ale programelor adresate vârstnicilor vizează difuzarea

inovaţiilor privind potenţialul de activitate a vârstnicilor, tranziţia de la activitatea profesională la

pensionare, ameliorarea condiţiei femeilor vârstnice, îngrijirea şi accesul la îngrijire al persoanelor

vârstnice dependente, întărirea solidarităţii între generaţii şi integrarea persoanelor vârstnice

ameninţate de izolare, inserţia socială în cadrul comunităţii.

Îmbătrânirea demografică a populaţiei este, în primul rând, un fenomen biologic ireversibil,

care afectează la un anumit moment pe fiecare om în parte.

Sunt sigur că fiecare dintre noi are în teritoriu persoane vârstnice. Sunt sigur că toţi

conştientizăm că aceste persoane se confruntă cu probleme acute cum sunt: sănătatea deficitară, starea

de singurătate, de dependenţă, sentimentul că bătrânul este, în general, o povară pentru societate.

- 29 -

Nu de puţine ori mi s-a adus la cunoştinţă faptul că nu prea există un sistem funcţional de

sprijin şi de protecţie socială, de asistenţă la domiciliu, mai ales în cazul bătrânilor abandonaţi sau

nedeplasabili. Numeroase cazuri de familii care îşi abandonează bătrânii după ce îi deposedează de

locuinţe, bunuri sau puţinele economii băneşti sunt alte cazuri pe care le întâlnesc.

Cu toate că există mai multe tipuri de instituţii specializate de ocrotire, consider că acestea nu

fac faţă numărului mare de persoane vârstnice care au nevoie de îngrijire specializată.

De aceea, se justifică necesitatea construirii unui sistem de pro tecţie socială şi suport pentru

persoanele vârstnice care să asigure conservarea capacităţilor fizice, să confere vârstnicilor demnitate

şi confort pe măsura valorizării contribuţiei pe care au avut-o pentru societate în perioada lor activă.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Moga Nicolae. Se pregăteşte domnul senator Florian Bodog.

Vă rog, domnule chestor.

Domnul Nicolae Moga:


Dragi colegi secretari,

Onorat şi mare auditoriu,

Declaraţia mea politică poartă titlul „Adoptarea Codexului pe materii. Obligaţia cetăţenilor este

de a respecta legea, datoria statului este de a asigura un acces facil la legislaţia în vigoare”.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea porneşte de la citatul filozofului grec Aristotel: „Legea înseamnă ordine, iar o

lege bună înseamnă o ordine bună.”

Legile modelează şi ordonează raporturile sociale dintre oameni. Fiecare şedinţă de plen

transformă iniţiativele legislative în legi.

Începând cu anul 2001, se produc în medie, într-un interval de trei ani, aproximativ 3 000 de acte

normative de bază. În acest sens pot cita rezultatul unei statistici efectuate de Consiliul Legislativ: „Numai

în anul 2013 s-au adoptat un număr de 1 701 acte normative, de bază sau modificatoare, reprezentând 384

de legi, 32 de ordonanţe, 115 ordonanţe de urgenţă, 1 170 de hotărâri ale Guvernului.”

De reţinut că în această statistică nu sunt luate în considerare şi actele normative adoptate de

autorităţile administraţiilor publice de specialitate şi autorităţile administrative autonome – şi mă refer

aici la ordine, instrucţiuni, norme metodologice, tehnice, regulamente, circulare, decizii etc. –, pentru

care Consiliul Legislativ nu acordă, potrivit legii, avize, dar ţine o evidenţă a lor. Conform evidenţei

oficiale, la nivelul anului 2013 există un număr de 13 562 de acte normative de bază.

- 30 -

Existenţa statului de drept într-o societate democratică presupune, în primul rând, respectarea

legii. Nimeni, absolut nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii. Dar dacă obligaţia cetăţenilor e de a

o respecta, atunci datoria statului este de a face tot ce- i stă în putinţă pentru a asigura un acces facil la

legislaţia în vigoare.

La acest obiectiv se referă demersul meu rezultat atât din dia logul cu cetăţenii, dar şi din

discuţiile purtate cu reprezentanţii Consiliului Legislativ. Se evidenţiază, astfel, necesitatea unei

temeinice reorganizări a cadrului legislativ prin adoptarea Codexurilor pe materii – atenţie, a nu se

confunda cu codurile! –, document care va cuprinde, pe categorii de acte, întregul fond normativ în

domeniul vizat cu starea juridică corespunzătoare.

Pentru exemplificare, ţin să menţionez numai un singur exemplu. Legea timbrului cultural a

generat vii dispute. Acestea au fost generate, în mare parte, de faptul că Legea culturii are o vechime

de peste 20 de ani, iar o lege a cărţii nu există până în prezent.

Reuşita demersului de elaborare a codexurilor va conduce la identificarea necesarului de

reglementare a unor domenii de activitate şi eliminarea suprareglementării acestora, dar şi eliminarea

reglementărilor contradictorii sau caduce.

Rezultatul final al acestui proces laborios va fi unul benefic, constând în:

- dezvoltarea ulterioară a unor acte normative mai clare şi mai uşor de înţeles pentru cetăţean;

- un cadru legislativ coerent care să ajute societatea să-şi definească şi să urmărească mai uşor

respectarea regulilor impuse de actele normative;

- un sprijin major pentru oamenii de afaceri pentru a-şi face previziuni pe termen lung asupra

propriilor proiecte. E important să ştii că te poţi baza pe un anumit nivel de fiscalitate în următorii ani,

fără să fii nevoit să-ţi schimbi zilnic predicţiile.

Pornesc de la premisa că, în materie de legislaţie, nu contează cantitatea, ci calitatea, dominanta

fiind dată de supleţe, de limbaj explicit şi uşurinţa de interpretare şi aplicare.

Consider că acest demers va întruni sprijinul factorilor responsabili, convins fiind că, la

împlinirea celor 25 de ani de parlamentarism democratic, se impune o astfel de iniţiativă.

Vă mulţumesc şi vă doresc o zi bună!



Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian. Se pregăteşte domnul senator… să ne

uităm la opoziţia constructivă… am găsit: domnul Dumitru Oprea.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Doamnelor şi domnilor colegi,

- 31 -

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Pentru o mai bună integrare a femeilor pe piaţa

muncii”.

Stimaţi colegi,

La nivel european se estimează că până în anul 2040 va exista un deficit de aproximativ 24 de

milioane de persoane necesare pentru a acoperi nevoile de pe piaţa muncii. În condiţiile în care un

număr important de români au ales să lucreze în străinătate şi, de asemenea, în condiţiile în care, aşa

cum am arătat şi într-o declaraţie anterioară, ţara noastră se confruntă cu grave probleme legate de

natalitatea extrem de scăzută, România nu va fi nici ea ferită de aceste probleme, dimpotrivă.

Consider că aceste probleme trebuie avute în vedere din vreme, dată fiind natura lor, şi suntem

obligaţi chiar, ca putere legislativă, să încercăm să găsim cât mai rapid soluţii viabile.

În opinia mea, una dintre posibilele soluţii de a preîntâmpina o cr iză majoră, dar anunţată o

reprezintă o mai bună integrare a femeilor pe piaţa muncii, iar aici mă refer, în mod imperativ, la

crearea unor instrumente necesare pentru a combate inegalitatea care încă există între femei şi bărbaţi,

mai ales în domeniul salarizării. Nu în ultimul rând, cred că este necesar şi oportun să ne concentrăm şi

asupra încurajării antreprenoriatului în rândul femeilor.

Stimaţi colegi,

Asemenea probleme ne obligă să reacţionăm serios, rapid şi eficient, atât la nivel parlamentar,

cât şi la nivel guvernamental, astfel încât să reuşim să răspundem cât mai bine provocărilor care ne

stau în faţă.

Am încredere că acest semnal, dat de-a lungul timpului şi de alţi colegi şi colege, va contribui

la cristalizarea, adoptarea şi punerea în practică a soluţiilor de care avem nevoie.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea. Se pregăteşte doamna senator Gabriela

Firea.


Domnul Dumitru Oprea:


Declaraţia are titlul „Guvernul PSD e incapabil să garanteze macroechilibrul economic fără

Fondul Monetar Internaţional”.

Guvernul Ponta a dat de înţeles că nu vom mai avea un acord cu Fondul după septembrie 2015.

Motivele invocate de primul ministru sunt legate de nivelul deficitului, liberalizarea gazelor şi de

restructurarea marilor producători energetici Hunedoara şi Oltenia. În plus, ministrul finanţelor

- 32 -

vorbeşte şi despre „mândria” de a nu accepta indicaţii ca de la profesor la elev. Pe scurt, Guvernul

renunţă la credibilitatea în faţa investitorilor asigurată de acest acord – nu valoarea este importantă, ci

semnalul dat de Fondul Monetar Internaţional –, oferindu-ne, în schimb, o aşa-zisă „strălucitoare”

poziţie a ţării, care ar face inutile cerinţele Fondului.

Documentele Fondului arată că promisiunile guvernanţilor sunt departe de adevăr. După vizita

de la Bucureşti, partenerii financiari semnalează faptul că sunt grave probleme în administraţia Ponta:

cheltuieli publice nesăbuite, nereformarea întreprinderilor de stat, slaba absorbţie a fondurilor

europene. Vom fi, cred, în topul istoriei Uniunii Europene la fonduri neutilizate alocate unei ţări la

sfârşitul anului 2015.

Chiar şi veştile bune pentru economie nu sunt puse pe seama Guvernului. Fondul Monetar

Internaţional consideră că înregistrarea unui produs intern brut mai mare s-ar datora preţului

internaţional scăzut la petrol – ceea ce este un mare adevăr – şi ratelor mai mici de împrumut, în niciun

caz performanţei Executivului.

Experţii arată că slaba colectare a taxelor, slăbiciunile în gestionarea banilor publici şi lipsa

reformelor structurale în domenii cheie, precum infrastructura, sănătatea, educaţia, fac imposibilă

scăderea taxelor, în condiţiile în care noua propunere de Cod fiscal e excesiv de populistă, ceea ce face

ca, în cazul ăsta, nimeni să nu creadă într-un astfel de cod. De fapt, este o bătaie de joc adresată

României prin promisiuni deşarte la probabile guvernări, îndată ce vor fi schimbate guvernele 4, 5 din

mintea premierului Ponta.

Aşadar, situaţia economică nu este aşa cum îşi imaginează premierul. Din datele prezentate de

Fond şi Comisia Europeană, reiese doar că Executivul Ponta nu are suficient profesionalism şi interes

politic pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a României, motiv pentru care devine periculos să

credem că va asigura macroechilibrul ţării şi fără prelungirea acordului, care ar mai pune stavilă

ineficienţei şi măsurilor populiste. De aceea, se impune o dezbatere mai largă, inclusiv în Parlament,

înainte de o eventuală întrerupere de facto a unor acorduri financiare atât de importante.

Mulţumesc.



O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregăteşte doamna senator Doina Tudor.

Vă rog, doamnă senator, poftiţi.

Doamna Gabriela Firea:


Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică poartă titlul „Codul fiscal dă frisoane premierilor din umbră!”.

- 33 -

Propunerile de modificare a Codurilor fiscal şi de procedură fiscală, prezentate de către

ministrul finanţelor publice, Darius Vâlcov, i-au luat prin surprindere pe liderii noului Partid Naţional

Liberal, care, iată, de câteva zile bune nu-şi găsesc busola şi nu ştiu cum să se poziţioneze faţă de

aceste măsuri atât de benefice pentru populaţie, dar şi pentru mediul de afaceri.

E greu, e foarte greu să critici din perspectivă liberală aceste măsuri fără riscul de a cădea în

ridicol. Obligat fiind de fişa postului de ipotetic viitor prim-ministru, domnul Cătălin Predoiu a trebuit

să-şi asume această ingrată misiune. Dincolo de faptul că modificările propuse sunt bune, domnul

Predoiu a avut o dificultate suplimentară în articularea unei poziţii pub lice: printre acestea nu se

regăsesc tăieri de pensii şi de salarii, iar TVA scade în loc să crească, acesta fiind genul de măsuri

economice pe care prim-vicepreşedintele PNL le-a girat în guvernele PDL din care a făcut parte.

Culmea ironiei, fostul ministru, care a jonglat cu doctrinele aşa cum i-a convenit, trecând de la

liberali la democrat- liberali, deveniţi populari din social-democraţi, pentru a ajunge în final înapoi la

liberali, care s-au transformat peste noapte în populari, îi refuză unui guvern social- liberal dreptul de a

face relaxare fiscală, pe motiv că aceasta ţine exclusiv de doctrina liberală. De parcă ridicarea nivelului

de trai şi stimularea investiţiilor, precum şi crearea de noi locuri de muncă ar fi apanajul exclusiv al

vreunei doctrine.

Mai spune domnul Predoiu că nu s-au creat premisele structurale pentru adoptarea unor măsuri

de relaxare fiscală şi că nu trebuie periclitată macrostabilizarea economică, sperând că limbajul de

lemn va suna doct, chiar dacă afirmaţiile sale sunt goale de conţinut.

Îi reamintim liderului PNL, fost PDL, că macrostabilizarea, atât de clamată de cuplul Băsescu-Boc, a

fost „destabilizată” fără nicio remuşcare de Guvernul Victor Ponta, prin reîntregirea pensiilor şi

salariilor tăiate şi cu semnătura domnului Predoiu, iar România a avut creştere economică: şi în 2012,

şi în 2013, şi în 2014.

În fine, cireaşa de pe tort sau, mai degrabă, bomboana pe colivă a răbufnirii domnului Predoiu

o reprezintă afirmaţia că, „spre deosebire de promisiunile irealizabile ale do mnului Ponta, programul

de guvernare al PNL vizează măsuri care se pot realiza”. Un program de guvernare sublim, care însă

lipseşte cu desăvârşire.

Realitatea este că, de când stă în umbră cu al său program fantomă, domnul Predoiu a început să se

teamă din ce în ce mai tare la gândul că nu va mai apuca în veci să ocupe fotoliul de prim-ministru, la care

visează de un an de zile. Visatul este gratis, nu şi erorile pe care le-a făcut la guvernare şi din cauza

cărora au avut de suferit toţi românii.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, doamnă senator.

- 34 -

O invit la microfon pe doamna senator Doina Tudor. Se pregăteşte domnul senator

Constantinescu Florin.

Vă rog, doamnă senator.

Doamna Doina-Anca Tudor:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte „Modul abuziv de organizare a concursurilor

pentru funcţiile de conducere din sistemul de învăţământ preuniversitar”.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sistemul educaţional românesc suferă de intervenţia din ce în ce mai acută a politicului.

Presiunea exercitată de organizaţiile locale ale PSD-ului şi dorinţa de a controla decizional diverse

unităţi de învăţământ demonstrează capacitatea unui partid de a manipula opţiunile electoratului în

contextul viitoarelor alegeri locale şi parlamentare.

Un aspect care reprezintă posibilitatea unui precedent periculos instituţional este cel privind

organizarea concursurilor pentru inspectorii generali.

Prin modificarea metodologiei de organizare a concursului pentru inspectori generali,

Ministerul Educaţiei relaxează condiţiile pentru înscrierea la concursul pentru ocuparea acestor posturi.

Speriaţi de posibilitatea pierderii puterii, liderii locali ai PSD au forţat mâna ministrului,

determinându- l să organizeze concursuri, dar fără respectarea legii, pentru toate posturile de conducere

din învăţământ: inspectori generali, adjuncţi şi directori de şcoli. Baronii social-democraţi vor să-şi

fixeze pe posturi oameni care se află inclusiv în prag de pensionare, prin organizarea de concursuri a

căror metodologie a fost decisă prin ordin de ministru, cu încălcarea flagrantă a Codului muncii.

Conform noilor prevederi din metodologia de organizare a concursului şi prin noul contract de

management, în cazul unei persoane pensionabile, statul se obligă să-l menţină pe post timp de patru ani, în

timp ce Codul muncii permite acest lucru doar pentru maximum trei ani. Mai mult, aceşti pensionari nici

nu pot fi sancţionaţi. Acest lucru s-a întâmplat pentru că, în ţară, PSD-ul a pus inspectori generali în pragul

pensionării şi doresc o plafonare a acestor posturi la nivelul clienţilor lor politici.

De exemplu, la nivelul judeţului Buzău, peste 50 de directori de diverse unităţi de învăţământ

au fost numiţi abuziv, cu delegaţie, iar în ultimii patru ani nu a mai fost organizat niciun concurs public

şi transparent. Diverşi directori de şcoli şi inspectori de învăţământ sunt numiţi prin detaşare sau

prelungire de la un an la altul pentru a se păstra un control politic asupra unităţilor de învăţământ,

mulţi dintre ei depăşind de mult vârsta de pensionare.

- 35 -

Organizarea inopinată, la începutul lunii martie 2015, a concursului pentru forurile de

conducere din învăţământul buzoian demonstrează cele afirmate mai sus, interesant fiind şi faptul că

aceste aşa-zise examene se organizează fix cu un an înaintea alegerilor locale. Şi mă întreb: oare de ce?

În plus, conform declaraţiilor unui cadru didactic de marcă al judeţului Buzău şi fost inspector

şcolar general, Corpul Naţional de Experţi în Management Educaţional – CNEME, înfiinţat conform

prevederilor Legii educaţiei naţionale, ai cărui membri sunt cei care pot participa la concursurile

pentru ocuparea funcţiilor manageriale în învăţământ, va fi po litizat cu oameni care nu au izbutit să

obţină punctaje minime la cele şapte runde de admitere în acesta, prin organizarea, în mare grabă, a

unei a opta reprize de admitere. Pentru a satisface doleanţele clientelei politice PSD, au mai fost

organizate ulterior încă şase-şapte runde, creându-se astfel precedentul de ocupare a funcţiilor de

directori numai de către persoanele dorite de liderii PSD.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Flo rin Constantinescu. Se pregăteşte domnul senator

Gavrilă Ghilea.


Domnul Florin Constantinescu:


Am intitulat declaraţia politică „Măsuri fiscale în avantajul românilor”.

Doamnelor şi domnilor,

De curând, Guvernul a lansat în dezbatere publică un nou proiect de Cod fiscal, ce include o

reducere semnificativă de taxe şi impozite. Premierul Victor Ponta a anunţat că „de la 1 ianuarie 2016

putem veni la cota generală la TVA la 20% şi cota de 9% la produsele de bază”. Prin măsurile propuse

acum în noul Cod fiscal, Guvernul Victor Ponta îşi propune ca în 2016 să recupereze aproape 9,5

miliarde de lei, iar PIB-ul să crească cu 1,7 procente. Printre aceste obiective noi şi reglementări

fiscale noi se numără şi îmbunătăţirea competitivităţii economiei româneşti în perspectiva intrării în

zona euro în anul 2019, reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane, dar şi întărirea

autorităţilor locale.

Executivul urmăreşte să susţină creşterea economică şi să reducă evaziunea fiscală. Prin

prognoza realizată de analiştii economici şi specialiştii din zona pieţei muncii, luând în ansamblu toate

măsurile pentru 2016, se previzionează înfiinţarea a peste 300 000 de noi locuri de muncă.

Stimaţi colegi,

- 36 -

Subiectul este de o importanţă deosebită. Mulţi s-au trezit să afirme că măsurile sunt de

sorginte liberală şi că nu sunt sustenabile. Le aduc aminte acestora câteva lucruri esenţiale. În primul

rând, este bine ştiut că social-democraţii susţin o economie de piaţă cu prevederi pentru susţinerea şi

protejarea muncitorilor, consumatorilor şi întreprinzătorilor. În al doilea rând, a nu da credit acestor

măsuri înseamnă a fi împotriva celor care te-au ales.

Măsurile fiscale vor impulsiona economia, vor crea locuri de muncă. Aceste măsuri vor facilita

accesul investitorilor şi vor acorda o şansă mai mare investiţiilor.

Stimaţi colegi de la PNL,

A nu vedea aceste lucruri simple înseamnă a fi cu rea-voinţă. Aceste măsuri fiscale sunt în

avantajul românilor. Vrem să fim un stat puternic. Vrem să reprezentăm o voce puternică în Europa, în

Uniunea Europeană şi în NATO. Dar nu putem fi un stat puternic dacă românii nu sunt puternici. Vă

redau un citat celebru care aparţine lui Mihail Kogălniceanu, de altfel, un liberal, care a lucrat cu

dăruire pentru Moldova şi pentru poporul român: „Puterea şi fericirea unui stat se află în puterea şi

fericirea naţiei.”

Implementarea măsurilor fiscale trebuie să fie în avantajul românilor. Pentru prima dată,

românii sunt în faţa unor măsuri curajoase de reducere a fiscalităţii. Implementarea lor este bine

gândită, eşalonată pe mai mulţi ani, propusă din timp, şi nu pe genunchi, cu o lună înainte. Măsurile

fiscale sunt acum în dezbatere publică. Se pot adăuga şi alte măsuri menite să aducă be neficiu

românilor. Şi mă gândesc acum, spre exemplu, la eliminarea sau măcar reducerea plăţii reprezentând

timbrul de mediu.

A avea acum o astfel de strategie pe masă este meritul Guvernului Ponta şi al PSD, este meritul

Ministerului de Finanţe, pe care îl felicit şi în mod public, este meritul nostru, al echipei PSD.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Gavrilă.

Mai e cineva în sală? Mai aşteptăm.


Domnul Găvrilă Ghilea:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Ochiul Mare se face tot mai mic”.


Stimaţi colegi,

Adresam, de la această tribună, în sesiunea din 08.12.2014, preşedintelui Agenţiei Naţionale

pentru Resurse Minerale o întrebare având ca obiect scăderea alarmantă a nivelului de apă termală în

- 37 -

Rezervaţia lacul cu nuferi „Ochiul Mare” din staţiunea Băile 1 Mai, prin care solicitam informaţii cu

privire la numărul licenţelor de exploatare a apei termale în zonă şi debitul autorizat al acestora.

Pentru a-mi justifica demersul, în cadrul aceleiaşi intervenţii, semnalam existenţa unor

suspiciuni cu privire la exploatarea abuzivă a apei termale în perimetrul Băile Felix – Băile 1 Mai, cu

mult peste capacitatea de regenerare a zăcământului, precizând că se impune reducerea exploatării

acestuia sub limitele stabilite de ultimele studii hidrogeologice efectuate în anii ’80.

Verdictul specialiştilor în geotermalism este fără echivoc: dacă nu se reduce drastic extracţia de

apă termală din zăcământ la nivelul alimentării naturale, vor dispărea speciile termofile din rezervaţie,

iar această veritabilă tragedie ecologică ar putea determina Comisia Europeană să declanşeze o acţiune

de infringement împotriva României.

Nu mică mi-a fost mirarea să constat, din răspunsul pe care preşedintele ANRM mi l-a remis la

data de 06.01.2015, că pentru perimetrul mai sus citat, în prezent, este eliberată o singură licenţă de

exploatare, aprobată în anul 2000 unei societăţi comerciale de turism.

Cu toate acestea, o serie de agenţi economici exploatează apa termală doar în baza unor simple

licenţe de explorare, eliberate în perioada 2001 – 2013, despre care am fost informat că nu sunt

deocamdată aprobate ca licenţe de exploatare prin hotărâre de guvern.

În acest context, este inexplicabil faptul că ANRM a continuat să elibereze asemenea licenţe de

explorare chiar şi în anul 2013, deşi admite că încă din anul 2011 avea cunoştinţă de scăderile

dramatice ale debitului apei termale în Rezervaţia „Ochiul Mare”, iar pe parcursul anilor 2012 – 2013

reprezentanţii săi au fost cooptaţi în diferite organisme de monitorizare a acestui fenomen înfiinţate la

nivelul Prefecturii Bihor.

Aceste grupuri de lucru trebuiau să gestioneze operativ situaţia de avarie de la nivelul

Rezervaţiei „Ochiul Mare”, să întreprindă demersuri urgente pentru depistarea tuturor forajelor ilegale

şi să solicite limitarea numărului de licenţe de explorare şi exploatare nou eliberate până la refacerea

zăcământului.

Din nefericire, datele noului studiu comandat în anul 2014 de către ANRM şi încredinţat direct

Catedrei de hidrogeologie a Facultăţii de Geologie din Bucureşti şi Asociaţiei Hidrogeologilor din

România, dar cu omiterea regretabilă a Asociaţiei Române de Geotermalism, care cunoştea cel mai

bine situaţia sistemului hidrogeotermal Oradea – Băile Felix – Băile 1 Mai, vor putea fi accesate abia

în anul 2016.

Până atunci, în lipsa unor măsuri ferme şi urgente, speciile protejate din Rezervaţia „Ochiul

Mare”, unice în Europa, vor mai fi prezente doar în cărţile de specialitate, iar funcţionarea celor două

staţiuni fanion ale turismului balnear românesc va deveni incertă.

Vă mulţumesc.

- 38 -



Având în vedere că timpul alocat declaraţiilor politice a expirat, considerăm că următorii colegi

le-au depus:

- Mohanu Nicolae, Tămagă Constantin – Grupul parlamentar al PSD;

- Ichim Paul, Paşcan Marius, Tişe Alin, Igaş Traian-Constantin, Flutur Gheorghe – Grupul

parlamentar al PNL;

- Nistor Vasile, Niţă Mihai – Grupul parlamentar Liberal Conservator;

- Marian Valer, senator independent.

Declar închisă sesiunea de declaraţii politice.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Nicolae Mohanu:

Declaraţia politică se intitulează „Migraţia medicilor, un fenomen ce cere soluţii urgente”.


Stimaţi colegi,

Migraţia medicilor români a continuat şi în 2014, absorbţia acestora de către ţările dezvoltate

din UE nu s-a redus. Aşa cum arată o statistică întocmită de Colegiul Medicilor din România, un

număr de 2 450 de medici au solicitat Colegiului Medicilor din România certificate profesionale

curente pentru a putea pleca să lucreze în străinătate.

Dintre aceştia, 424 sunt de medicină de familie, 127 – obstetrică-ginecologie, 85 – chirurgie

generală, 60 – ATI, 55 – psihiatrie, 55 – medicină internă, 52 – pediatrie, 48 – radiologie-imagistică,

45 – medicină de urgenţă, 43 – ortopedie, 42 – cardiologie, 32 – chirurgie plastică. Sunt membri în

Colegiul Medicilor din România cu drept de liberă practică un număr de 39 000 de medici.

Situaţia cea mai îngrijorătoare este în spitalele din România, aşa cum arată CMR. Numărul

medicilor din spitale a rămas de doar 13 521 (comparativ cu 20 648 în 2011 şi 14 487 în 2013) la un

necesar de 26 000, potrivit normativelor Ministerului Sănătăţii. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare

cu cât pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, 2 961 au peste 60 de ani, 2 610 sunt între 50 şi 60

de ani, 3 642 – între 40 şi 50 de ani, 3 901 – între 30 şi 40 de ani şi doar 407 sub 30 de ani.

Potrivit datelor Colegiul Medicilor din România, anual întră în sistem 3 000 de medici şi ies

aproximativ 3 500 (prin migraţie, pensionare şi deces).

Conform unei analize a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România ocupă locul 31 din 33 ţări

cu o densitate de 1,9 medici la 1 000 de locuitori. Medicii care aleg să plece au în vedere nu doar

veniturile mai mari, ci şi condiţiile de muncă mai bune, poziţia socială şi oportunităţile în ceea ce

priveşte cariera.

- 39 -

Trebuie să remarcăm, totodată, şi un grad de ipocrizie din partea ţărilor care primesc medicii

romani, deoarece ele îşi rezolvă problema de sănătate publică, dar nu iniţiază niciun program prin care

cheltuielile educaţionale ale statului român să fie recuperate prin programe şi proiecte de pregătire

profesională în România şi investiţii in sistemul de sănătate.

Stimaţi colegi,

Să nu rămânem indiferenţi la acest fenomen şi să ne gândim la măsuri concrete pentru a motiva

medicii să rămână în România şi să nu prelungim criza sistemului de sănătate românesc, din cauza

plecării medicilor care aleg să emigreze în locuri ce oferă condiţii mult mai bune de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Tămagă:

Declaraţia politică este intitulată „Mai ţin şi cifrele cu noi”.

Ca vechi specialist în producţia agroalimentară, sector în care de-a lungul anilor am ocupat

diferite funcţii la nivel local, judeţean şi chiar central, ca senator de Argeş şi, nu în ultimul rând, ca

cetăţean al acestei ţări, mă interesez sistematic de problemele cu care se confruntă agricultura noastră.

Şi nu trebuie să faci mare lucru, ci numai să analizezi fiecare sector în parte şi îţi dai pe loc seama cu

ce probleme se confruntă fermierii, agricultorii în general.

Trebuie să menţionez că, în ultimii ani, datorită unor măsuri întreprinse de Guvernul României

în favoarea agriculturii, s-a reuşit ca exporturile la unele produse obţinute în acest sector să depăşească

importurile. Precizăm aceasta deoarece, în ultima perioadă, acest potenţial real al exportului românesc,

agricultura, a ajuns să fie o mare importatoare de produse agroalimentare din ţările Uniunii Europene,

şi un numai.

Cauzele sunt mult iple şi nu cred că trebuie enumerate acum şi aici. Important este că, în

luna octombrie a anului 2013, exportul românesc de produse alimentare şi animale vii se ridica la

suma de 1 644,2 milioane de lei, iar un an mai târziu, adică octombrie 2014, exportul era de 1 646,8

milioane de lei. Comparativ, la perioada amintită, importul de produse alimentare şi animale vii a fost,

în octombrie 2013, de 1 474,5 milioane de lei, iar un an mai târziu, de 1 611,8 milioane de lei. Un

excedent în favoarea exportului românesc, din cifrele analizate, de 204,7 milioane de lei.

Un sold excedent la export se consemnează şi la băuturi şi tutun. Astfel, în perioada analizată

mai sus, adică octombrie 2013 –octombrie 2014, veniturile din soldul excedent la băuturi şi tutun se

ridică la 211,8 milioane de lei.

Un alt sector al agriculturii care ar putea rotunjii valoarea produselor exportate este

pomicultura. După cum este bine ştiut, fructele şi chiar legumele se consumă pe toată durata unui an de

zile. Pentru a le păstra în condiţiile impuse de normele europene în materie, agricultura României a r

trebui să dispună de depozite moderne. Construirea unor asemenea spaţii de depozitare sau de

- 40 -

procesare presupune un program întocmit de ministerul de resort şi aprobat de Guvernul României cu

fonduri europene. Desigur, este un proces complex, dar, odată realizat, e în sprijinul fermierilor, al

consumatorilor de fructe şi legume.

Oare unde au ajuns cele 20 de miliarde de euro împrumutate de Guvernul Boc în timpul aşa-zisei

crize? Cât bănet! Ce buni erau aceşti bani străini pentru constituirea unui fond de investiţii pentru

necesităţile din agricultură!

De fapt, potrivit Eurostat, anul trecut valoarea produselor agricole din România s-a ridicat la

15,48 miliarde de euro, ceea ce face ca România să urce în primele 10 ţări din Uniunea Europeană la

producţia agricolă.

Domnul Paul Ichim:

Declaraţia politică se intitulează „«La Galaţi a venit primăvara!» sau «Sărăcia, asociată cu lipsa

căldurii, a apei, a resurselor pentru un trai decent, şomajul, lipsa de interes a autorităţilor, constituie

reţeta sigură de explozie socială!»”.


Stimaţi colegi,

Întotdeauna a fost linişte aparentă premergătoare unei explozii sociale.

Vă informez că la Galaţi este o relativă linişte. Cartiere întregi nu au apă caldă, căldură şi chiar

apă rece.

Presa sesizată solicită soluţii de la cei din administraţie, de la clasa politică şi nu doreşte

manifestaţii organizate aşa-zis politic.

Înţelegând scăderea încrederii în clasa politică, undeva chiar logică, ar fi mai bine să iasă un

oraş întreg în stradă, fără nicio organizare şi ceva control? Mă rog, întreb şi eu…

Acum, să relatăm scurt subiectul.

Galaţiul, din punct de vedere al alimentării cu energie termică, era asigurat de Electrocentrale,

întreprindere situată pe platforma siderurgică. Combinatul a fost privatiza t şi a evoluat după regulile

economiei de piaţă. Şi-a restrâns activitatea la nivel de rentabilitate. Firmele private nu lucrează după

regulile de întârzieri de plată, de eşalonare de datorii la nesfârşit!

Electrocentrale S.A. dădeau agentul termic firmei locale ce răspundea de încălzirea oraşului

(Apaterm). La o populaţie săracă, cu o rată foarte mare a şomajului, fără perspective strategice de

dezvoltare, procentajul celor care plătesc întreţinerea este de 30%. Singura soluţie găsită de-a lungul

anilor a fost acordarea de ajutoare de la bugetul statului pe filiera Guvern – autorităţi locale.

În timpul acesta:

Gigacaloria produsă de Electrocentrale prin dotarea tehnică existentă are un preţ foarte mare,

aceasta fiind deja nerentabilă.

- 41 -

Reţeaua de distribuţie a agentului termic este îmbătrânită, aşa încât marea parte a acestuia

încălzeşte loessul de sub fundaţiile blocurilor. Astfel se explică tasările terenurilor din Galaţi. Cu greu,

la presiunea publică, s-a făcut un studiu privind soluţia tehnică optimă pentru încălzirea populaţiei.

Distribuţia utilităţilor nu este individualizată în blocurile de apartamente. În această situaţie,

furnizorii de utilităţi sistează distribuţia, indiferent dacă există buni platnici sau rău platnici. Astfel,

până şi cei care au plătit corect nu vor mai plăti.

Bugetul local nu are resurse de a rezolva problema pe termen scurt.

Este mai mult decât evident că soluţia nu poate fi gestionată doar de decidenţii locali, aceasta în

versiunea în care, la presiunea locuitorilor Galaţiulu i, nu vor da banii bugetului pe proiecte de

fezabilitate fantasmagorice.

Un coleg de partid făcea o analiză după alegerile din 2012.

Atunci era o supărare aşa de mare pe deciziile luate de PDL, încât, chiar dacă ai fi nominalizat

coada măturii, aceasta ieşea primar sau preşedinte de consiliu judeţean.

Acum îi dau dreptate.

Coadă de mătură am pus, coadă de mătură a ieşit, deoarece aceştia sprijină doar peretele şi nu

prestează nimic pentru cetăţeni.

Atenţie, guvernanţi actuali, cât timp mai sunteţi, dar şi viitori! Sărăcia, asociată cu lipsa

căldurii, a apei, a resurselor pentru un trai decent, şomajul, lipsa de interes a autorităţilor, constituie

reţeta sigură de explozie socială.

Atunci când din cauza frigului din casă îţi intră cei apropiaţi – copiii – în spital, nu cred că mai

poţi controla bine ceea ce faci.

Îmi aduc aminte de mult invocata autonomie locală (regionalizarea Dragnea), în care fiecare se

descurcă cum poate.

Vi se pare că autorităţile locale ale Galaţiului, nu numai cele din aceşti ultimi trei ani, au avut

vreo idee strategică privind nevoile cetăţenilor?

Guvernul vine acum cu o idee mai mult decât evidentă de populism ieftin. Doreşte să acopere

cheltuielile de încălzire din cotele indivize ale blocurilor.

Oare se mai găsesc calorifere pe casa scării sau în subsolurile blocurilor?

Cred că problema se regăseşte în multe oraşe din România şi o discuţie serioasă cu soluţii

eficiente şi acoperire financiară se impune de urgenţă, coordonată de autorităţile naţionale.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Declaraţia politică este intitulată „În noua ordine mondială, nimic nu este întâmplător!”.


Distinşi colegi,

- 42 -

Nu cred că vreodată clasa politică, în ansamblul său, a coborât atât de tenebros şi jenant în

percepţia publică. Nu credeam să ajungem vremurile în care hoţia să devină sinonimă cu politichia, în

care cei care îşi asumă profesional deliberat destinele cetăţii să fie consideraţi de-a valma profitori,

corupţi, „găşcari” ai intereselor oneroase, mafioţi sau, în cel mai bun caz, leneşi, parveniţi ori suflete

pierdute, răzleţite ruşinos de la lumina cărţii. Este şocant ce s-a ales, după 1989, din speranţele

românilor, din aşteptările care- i mandatau pe cei plasaţi în fruntea obştii cu puterea şi mirajul

amăgitoarei democraţii.

Rând pe rând, din statura mitică şi providenţială a liderilor politici s-a ales doar praful. S-a

demonstrat că hiperbolicele figuri semeţite public sunt doar oameni, un aluat cu plusuri şi minusuri, cu

calităţi şi defecte, cu interese egoiste personale şi de grup sau de echipă politică, doar oameni, adeseori

dedulciţi la derapajele privilegiilor şi profitabilităţilor conjuncturale… Într-un fel sau altul, idealizările

din tărâmul politicii au coborât, în ultimele două decenii şi jumătate, cu picioarele pe crudul pământ.

S-a demonstrat că, aşa cum constata filosofic cu secole în urmă Terenţiu, „sunt om şi nimic din ce este

omenesc nu-mi este străin”, iar câtă vreme şi politicienii sunt doar oameni, împărtăşesc aceleaşi

slăbiciuni şi imperfectibilităţi precum toţi ceilalţi semeni, oriunde s-ar afla şi orice rang ar avea.

Este şi aceasta o lecţie a rezonabilului, a conformării speranţelor şi aşteptării publice cu realităţile

necosmetizate imaginar şi iluzoriu. Problema este însă că izbirea de adevăr e răscolitoare, str ivitoare, iar

prin efecte omogenizantă şi culpabilizantă pentru întreaga scenă ori clasă politică românească. Dacă prin

alternanţa la guvernare corupţii, uscăturile, nevrednicii politicii îşi împărţeau echitabil, până mai an,

zeghea penalului, acum sunt toţi aliniaţi, fără osebire, în faţa oprobriului public. Nu se mai pot transfera

vinovăţii între opoziţie şi putere, fiindcă sunt reprezentanţii lor afişaţi şi prezenţi ritos, chiar cu prisos, în

faţa justiţiei. Totuşi, tăvălugul acesta justiţiar ponegreşte globalizant, terfeleşte atotcuprinzător,

anihilează orice excepţie, nu lasă loc niciunei speranţe, incriminând defăimător în temeiul celebrei

sintagme: „Sunt toţi o apă şi un pământ!” Şi, totuşi, ce ne mai rămâne, stimabililor!

Se vorbeşte de reformarea clasei politice, de o nouă şi tânără generaţie politică, de o resurecţie

morală, de veritabile principii şi valori, de revigorante temeiuri constitutive… Dar pe ce fundamente se

poate reconstrui, câtă vreme încătuşarea este, la propriu, la modă, iar timorarea, eşecul ruşinos copleşitor

şi debusolarea de la vârful politicii nu pot reprezenta vreo alternativă viabilă demnă de urmat pentru

nicio generaţie? Evident, nimeni nu este de neînlocuit, se poate reconstrui, se pot elabora noi percepţii,

ştachete şi lideri. Doar că România zilelor noastre nu prea mai are timp de experimente şi febrile

încercări, câtă vreme la graniţa noastră estică se confruntă fronturile noii ordini mondiale, iar România

tocmai riscă să devină poligonul de încercare de la hotarele complicatului imperiu european. Să judecăm

mai profund şi în ansamblu costurile privind decredibilizarea, anihilarea clasei noastre politice, corelativ

complexităţii actuale a relaţiilor geopolitice mondiale. Nimic nu este tocmai întâmplător!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

- 43 -

Domnul Alin-Păunel Tişe:

Declaraţia politică se intitulează „Apel la responsabilitate”.

Distinşi colegi,

Atât într-o declaraţie politică susţinută după alegerile prezidenţiale şi mitingurile populare care

au avut loc, cât şi în discursul susţinut cu ocazia celebrării Revoluţiei din decembrie 1989, atrăgeam

atenţia că noi, întreaga clasă politică, dar cu atât mai mult „puterea”, parlamentară şi deci şi

Executivul, suntem obligaţi să înţelegem mesajul străzii, mesajul oamenilor.

Oamenii, cetăţenii României, cei care ne-au mandatat să îi reprezentăm, cu cinste, în acest Parlament

vor o României fără abuzuri, fără derapaje, un stat democratic, un stat de drept, libertate şi respect.

Au trecut două-trei luni de atunci şi, din păcate, se pare că nu s-a înţeles nimic. Deşi, la nivel

declarativ, toate forţele îşi însuşeau învăţămintele „străzii”.

Asistăm în continuare la politici publice executate pe model heirupist, la acte normative scrise

pe genunchi în Executiv şi înaintate Parlamentului sau, şi mai grav, neînaintate sub forma unui text de

lege, dar colorate frumos în PowerPoint, pentru presă, pentru a oferi spectacol şi a acapara ştirile din

prime-time! Nu îşi asumă clar nicio poziţie publică, nicio decizie, pentru a nu fi criticat, pentru a nu- i

scădea procentele de popularitate.

Iar când se solicită o dezbatere reală şi serioasă, când se aduc argumente împotriva unor decizii,

când se subliniază de către opoziţie necesitatea unor politici publice, a identificării unor soluţii

sustenabile şi a creării unui cadru care să confere predictibilitate şi care, în cele din urmă, să conducă

la dezvoltare durabilă, se apelează instant la politica pumnului în gură şi la ameninţarea cu asumarea

răspunderii, pentru că, nu- i aşa, ne controlăm parlamentarii şi demonstrăm solidaritate.

Din păcate, din cauza incompetenţei, dar mai ales a incapacităţii unor personaje puerile şi

răzbunătoare de a înţelege democraţia şi mecanismele acesteia, democraţia noastră se degradează. Şi asta

doar pentru că Guvernul României, premierul nu suportă criticile! Asta este! Nu suportă critica, nu suportă

opoziţia. Ar dori să facă doar figuraţie, să nu îi încurce, să nu tragă semnale de alarmă, să fie obedientă.

Stimaţi guvernanţi,

Într-o democraţie, vă reamintesc, guvernul nu poate fi doar lăudat! Altfel nu ar fi decât o

mimare a democraţiei, o dictatură de tip modern, un regim de osanale aduse marelui partid stat!

Trebuie să înţelegeţi că nu se mai poate aşa. Afectaţi soarta ţării şi a cetăţenilor pe decade întregi.

De aceea, este momentul ca în România, în Parlamentul ţării, să începem să discutăm cu adevărat despre

lucrul în interesul cetăţeanului. Indiferent de cromatica executivelor care se succed – pentru că, da, sunteţi

efemeri prin acele portofolii! –, trebuie să ajutaţi, şi nu să împiedicaţi dezbaterea publică.

Trebuie să reglementăm serios, responsabil, stabil domenii de importanţă capitală: sistem fiscal,

sistem de pensii, sistem medical şi de educaţie, apărare.

- 44 -

Este momentul să începem să discutăm cu adevărat despre corectarea relaţiei dintre stat şi

cetăţean. În acest moment, statul intervine mult prea mult, prin reglementări, atât în viaţa economică,

cât şi în cea privată, dar, şi mai grav, dintr-o poziţie de forţă şi care plasează cetăţeanul nu în centrul

politicilor sale, ci pe o scară ierarhică inferioară, de vasal, precum în Evul Mediu.

Cetăţeanul (operatorii economici incluşi) datorează taxe (şi amenzi cu duiumul pentru aplicarea

incorectă a unei legislaţii greoaie, neclare, nepredictibile şi în permanentă schimbare), supunere, are

obligaţii etc. Despre drepturile sale, despre dreptul la stabilitate, la susţinere în dezvoltare, la contestarea

puterii şi purtării abuzive a autorităţilor statului, Executivul uită. Sau, şi mai grav, nu-i pasă!

Stimaţi colegi,

Fac un apel la responsabilitate. A noastră, a parlamentarilor, dar mai ales a celor din arcul

puterii. Nu susţineţi o dictatură personală modernă. Forţaţi propriul Guvern să vină la dezbateri! Cu

acte, cu studii de fundamentare şi de impact. Nu cu poveşti!

Doar aşa viitorul copiilor noştri nu va fi amanetat de incompetenţa unor miniştri!

Vă mulţumesc.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Declaraţia politică este intitulată „Capcanele noului Cod fiscal”.

Stimaţi colegi,

Un citat celebru spune că „orice dezbatere a politicienilor asupra politicii fiscale este

contraproductivă”. Poate fi contraproductivă dacă ea este lansată pe principii pur electorale, cum

consider că este şi cazul acestui proiect de Cod fiscal pus la transparenţă de Ministerul de Finanţe.

Relaxarea fiscală în sine este un plus extraordinar pentru un mediu investiţional dinamic şi deschis către

dezvoltare. Nu putem să nu recunoaştem că România are nevoie de investitori urgent, la fel cum nu

putem să nu recunoaştem că fiscalitatea, în prezent, este prima care îi îndepărtează de piaţa românească,

o piaţă cu o nevoie acută de activitate şi locuri de muncă. Însă relaxarea fiscală în mâinile lui Victor

Ponta este un instrument periculos, care poate provoca pagube exact celor cărora li se adresează.

Să nu uităm, stimaţi colegi, că a mai fost un Cod fiscal în vara anului trecut, care nu prevedea

în niciun caz reduceri. Ce a descoperit în plus Guvernul faţă de acum jumătate de an pentru a-şi

permite aceste scăderi? Dacă doar rezultatele de la alegerile prezidenţiale, nefavorabile partidului aflat

la guvernare, au stat la baza elaborării acestui nou proiect de Cod fiscal pentru a reface atractivitatea

pentru zona de stânga, socialistă, care acum conduce România, atunci suntem în faţa unei noi

minciuni, a unei noi promisiuni electorale, avansată cu un an şi jumătate înaintea alegerilor

parlamentare. Guvernul Ponta nu a pregătit implementarea unei politici de relaxare fiscală. Rotaţia

Guvernului Ponta la 180 de grade, acum, înspre o relaxare fiscală, fără să-şi fi făcut temele în

prealabil, ar însemna să compromită astfel de măsuri, care s-ar întoarce împotriva economiei. Codul

- 45 -

fiscal este, deocamdată, doar o declaraţie frumoasă, dar fără susţinere. Toţi ne dorim să poată scădea

taxele, dar nu sunt suficiente declaraţiile de presă ale guvernanţilor pentru asta.

Acest proiect de Cod fiscal este criticat de specialişti şi de preşedintele Iohannis ca fiind

nesustenabil. Specialiştii se pronunţă în mediul public, în mass-media, având următoarele abordări în

ceea ce priveşte noul Cod fiscal:

- îi va afecta pe românii cu drepturi de autor şi PFA;

- micii întreprinzători care îşi folosesc locuinţele ca sediu de afaceri ar putea plăti de anul viitor

impozite de până la 12 ori mai mari;

- se triplează impozitul la maşinile cu motoare mici;

- IMM-urile fără salariaţi, penalizate de noul Cod fiscal;

- nu vom mai putea plăti salariile şi pensiile;

- desfiinţează PFA-urile;

- impozitul pe locuinţe şi terenuri va creşte şi cu 500% în anumite cazuri.

Stimaţi colegi,

Guvernul gestionează într-un mod riscant economia românească, oferindu-ne un proiect de Cod

fiscal plin de capcane în această etapă în care se află ţara. România are nevoie de relaxare fiscală, dar

nu există o intenţie reală de a proceda la o astfel de măsură, pentru că nu s-au creat premisele

structurale pentru a se trece la o astfel de măsură curajoasă. Avem de a face cu o nouă ieşire

demagogică a celor care au frâiele României în mâinile lor.

Solicit Guvernului să revină asupra deciziilor hazardate, în sensul de a-şi pregăti terenul pentru

acestea, de a pregăti atât administraţia, cât şi mediul privat pentru astfel de măsuri şi acest lucru nu se

poate face decât având ca fundament un stat reformat, modernizat, care să- i aducă veniturile de

compensare în prima fază a neîncasărilor la buget.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Flutur:

Declaraţia politică este intitulată „Master Planul General de Transport este o bătaie de joc la

adresa sucevenilor şi moldovenilor”.

Domnule preşedinte al Senatului,


Stimaţi invitaţi,

Până la data de 15 martie 2015, Master Planul General de Transport trebuie prezentat Comisiei

Europene. Constat însă lipsa unei preocupări în organizarea unei dezbateri reale, concrete şi eficiente

pe obiectivele Master Planului. Guvernul nu trebuie să se limiteze la a desena autostrăzi pe hârtie.

- 46 -

Îmi exprim pe această cale nemulţumirea că în Master Plan nu se regăsesc obiective de

investiţii esenţiale pentru infrastructura de transporturi, care să conducă la dezvoltarea socio-

economică a Moldovei. Aici am în vedere inclusiv legăturile judeţului Suceava, rutiere şi pe calea

ferată, cu capitala ţării, legăturile tradiţionale cu Transilvania şi cu judeţele vecine, precum şi legăturile

României cu Ucraina. Dacă Guvernul va menţine actuala formă a Master Planului, doar zece la sută

din fonduri sunt alocate Regiunii Nord-Est şi nord-estului Transilvaniei, ceea ce va conduce la

adâncirea profundă a decalajelor interregionale.

Guvernul trebuie să ţină cont de nevoile de dezvoltare economică ale diferitelor regiuni din

România. Pentru Moldova, ca şi pentru întreaga ţară, prioritare trebuie să fie dezvoltarea socio-economică,

precum şi necesitatea de a fi legată de Europa.

Aşa cum se prezintă datele şi în ultima variantă a Master Planului General de Transport,

autostrăzile vor ocoli judeţul Suceava. Trebuie să se ţină cont aici de propunerile şi observaţiile

specialiştilor din domeniu, români şi europeni, corelarea cu strategiile instituţiilor Uniunii Europene.

Transportatori şi instituţii europene agreează legătura dintre Polonia, Ucraina şi ţările baltice cu

Bulgaria, Grecia şi sudul Europei prin Siret – Suceava.

Master Planul nu se corelează cu priorităţile Comisiei Europene.

Stimaţi colegi,

Judeţul Suceava, Bucovina, Regiunea de Nord-Est şi întreaga Moldovă nu beneficiază de

minimumul necesar de obiective de investiţii în infrastructura de transporturi, iar orizontul de timp în

care Guvernul PSD are în vedere realizarea celor câteva obiective din Master Plan, extrem de puţine,

este inacceptabil. Perspectivele sunt mutate către 2030, ceea ce este o bătaie de joc la adresa întregii

zone. În acest timp, decalajele de dezvoltare dintre noi şi cei din vestul ţării se vor mări.

Adevărat este că Master Planul de Transport prevede pentru judeţul Suceava două sectoare de

drum expres: Suceava – Botoşani şi Siret – Suceava – Paşcani. Numai că, aşa cum se prezintă

lucrurile, propunerea este confuză şi nerealistă. Cred că nu se are în vedere că p rincipala diferenţă între

un drum expres cu două benzi pe fiecare sens de mers şi o autostradă tot cu două benzi pe sens va fi

doar absenţa benzilor de urgenţă. Drumul expres are chiar şi un spaţiu median de separare a sensurilor

de circulaţie, aşa cum au şi autostrăzile. Dacă, de fapt, s-a avut în vederea continuarea, în aceeaşi

formă, a sectorului de drum Bucureşti – Paşcani până la Siret, s-a comis o regretabilă eroare. Atrag

atenţia că actualul tronson Bucureşti – Paşcani nu este drum expres, pentru că nu îndeplineşte niciuna

din caracteristicile menţionate.


Prin prezenta declaraţie politică doresc să atrag atenţia Guvernului, încă o dată, asupra

necesităţii de a include în Master Plan un minimum de obiective de investiţii în infrastructura de

- 47 -

transport a judeţului Suceava şi a Regiunii de Nord-Est, care să conducă la dezvoltarea socio-

economică a Moldovei. În acest sens, revin cu solicitarea şi susţin ca o prioritate introducerea

autostrăzii Siret – Suceava – Bucureşti şi autostrada Suceava – Bistriţa-Năsăud în Master Planul

General de Transport.

Actuala formă a Master Planului reprezintă o bătaie de joc la adresa Sucevei, Bucovinei, a

regiunii de Nord-Est şi a întregii Moldove.

Suceava şi Bucovina riscă o nouă mare nedreptate, precum şi condamnarea la izolare şi

subdezvoltare.

Vă mulţumesc.


Declaraţia politică se intitulează „Imaginea românilor în străinătate”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În data de 17 februarie a acestui an, postul de televiziune britanic „Channel 4” a difuzat prima

parte dintr-o serie de documentare intitulate „The Romanians Are Coming” („Vin românii”), care

analizează traiul românilor stabiliţi în Marea Britanie şi care doreşte să prezinte cauzele dorinţei

acestora de a părăsi ţara.

Episodul a stârnit reacţii adverse din partea comunităţii române aflate pe teritoriul britanic,

aceştia argumentând că emisiunea prezintă o imagine falsă a imigranţilor români şi îi poate pune într-o

lumină nefavorabilă.

Excelenţa sa Ion Jinga, ambasadorul României la Londra, s-a declarat dezamăgit de modul în

care comunitatea română din Marea Britanie a fost prezentată şi consideră că expunerea doar a

aspectelor negative este incorectă şi discriminatorie. Tot dânsul a afirmat că cetăţenii români sunt bine

integraţi în societatea britanică şi se remarcă la locul de muncă prin profesionalism. De asemenea, în

această problemă s-a exprimat şi consulul României la Bristol, domnul Răzvan Constantinescu, care a

declarat că documentarul reprezintă o pată publică adusă oamenilor muncitori care provin din ţara

noastră, aceştia simţindu-se ofensaţi de emisiune.

Ca răspuns din partea celor stabiliţi în Marea Britanie, în data de 22 februarie aceştia au

organizat un protest la Londra, în faţa postului de televiziune. Această mobilizare este de înţeles,

întrucât a arătat preocuparea faţă de imaginea comunităţii române din insulă.

În acelaşi timp, consider că nu trebuie să blamăm producătorii emisiunii sau societatea

britanică. Există cetăţeni români care nu reprezintă interesele patriei şi care pot afecta imaginea

acesteia în străinătate. Fie că vrem sau nu, fiecare din noi este un ambasador al ţării, iar acţiunile şi

comportamentul nostru vor fi considerate reprezentative societăţii din care provenim. Să nu uităm

- 48 -

totuşi că majoritatea celor care emigrează sunt oameni de care ţara noastră are nevoie, profesionişti

care pot ajuta economia şi studenţi care reprezintă generaţia de mâine. Aceşti români fac cinste ţării

noastre, oriunde merg, şi nu merită să fie supuşi unor astfel de portretizări bazate pe stereotipuri

negative.

De aceea, trebuie să reacţionăm rapid şi să facem demersurile şi acţiunile diplomatice necesare

asupra autorităţilor britanice pentru a înceta difuzarea emisiunii, deoarece prezentarea este una

distorsionată şi afectează negativ atât imaginea românilor din Marea Britanie, cât şi din restul lumii.

Domnul Mihai Niţă:

Declaraţia politică este intitulată „Activităţile capitalului autohton”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea de astăzi, vă prezint o poveste a capitalului autohton. După aşa-zisa revoluţie,

nişte „golani” au gândit că pot dezvolta activităţi de producţie industrială, improvizând tot felul de

maşini, unelte şi dispozitive de lucru. Mulţi „golani” au gândit asta şi au şi trecut la treabă, înfiinţând

un S.R.L.

Ce a fost cu asta?

A fost o etichetare a „golanilor”, care imediat au intrat în vizorul organelor de control şi de aici

a început bătaia de joc, adică „golan” cu eticheta de S.R.L.- ist egal „hoţ”. La o parte dintre „golani” nu

le-a convenit eticheta de hoţ şi imediat au abandonat ideea de a întreprinde ceva în această ţară şi au

ales drumul străinătăţii, unde au avut succes. A mai fost o parte dintre aceşti golani care n-au rezistat la

bătaia de joc din acea vreme şi au renunţat la această luptă. Cei din a treia parte au trăit cu speranţa că

lucrurile se vor schimba şi au luptat cu toate autorităţile de la acea vreme, muncind zi şi noapte pentru

a agonisi un mic capital. Au luptat cu autorităţile, să le demonstreze că nu sunt nişte hoţi şi că sunt

români pricepuţi care sunt în stare să creeze locuri de muncă şi să dea bani la stat, nu să- i ia de la stat.

Sunt români care şi-au educat copiii să muncească în ţara lor şi să rămână acolo, pentru a

continua ce au început părinţii lor. Dar, din păcate, aceşti copii dau şi în prezent peste această

etichetare, adică „golan” S.R.L.- ist egal hoţ, etichetare făcută de către salariaţi ai instituţiilor de control

ale statului. Copiii întreabă despre ce este vorba, ce înseamnă „golan”.

Un întreprinzător a explicat ce înseamnă „golan”. „Golan” înseamnă un om cu suflet mare, care

a luptat din 1989 pentru ţara lui, pentru democraţie, pentru dreptate, pentru adevăr, pentru capitalizare,

pentru ca tinerii să aibă drepturi egale, pentru ca populaţia să trăiască în condiţii bune şi în linişte.

Şi le-a mai spus ceva: să fie alături de părinţii lor „golani”, să aibă răbdare că, până la urmă,

împreună o să construiască drumul pe care trebuie să meargă România, să aibă răbdare aşa cum au

avut părinţii lor 25 de ani şi să lupte pentru dezvoltarea capitalului autohton.

- 49 -

De 25 de ani, cei care au îndrăznit să construiască în acest sens, adică să construiască mica

industrie, au fost împiedicaţi încontinuu de către cei care au avut puterea în mână. Dacă cumva o firmă a

acumulat capital, aceasta a fost distrusă cu bestialitate de către instituţiile statului care au profitat de legile

prost făcute, potrivit cărora, dacă le citeşti, începi să crezi că într-adevăr eşti un hoţ. Tot ce se întâmplă – şi

se întâmplă de la Revoluţie şi până în prezent – cu micii industriaşi se petrece sub ochii guvernanţilor. Nu

interesează pe nimeni nimic, se umblă pe aici, pe acolo, la câte o lege, pentru a păcăli electoratul, dar numai

la efect, niciodată la cauză. Toate guvernele au fost interesate numai de păstrarea puterii.

Stimaţi colegi,

Micii întreprinzători m-au rugat să trag un semnal de alarmă de la această tribună, spunându-le

guvernanţilor următoarele:

1) Chemaţi instituţiile de control ale statului să vă spună cum capitalizează firme nevinovate

numai că le permite legea, care, după ce că este proastă, nici nu este în stare să interpreteze;

2) Dacă nu aveţi cunoştinţă de numărul firmelor care au intrat în insolvenţă ca urmare a acestor

situaţii şi al salariaţilor din instituţiile statului, înseamnă că sunteţi într-o situaţie foarte gravă. Dar,

dacă aveţi cunoştinţă despre ceea ce se întâmplă, este mult mai grav şi, în această situaţie, trebuie să

plecaţi acasă şi dumneavoastră, şi noi, parlamentarii care vă susţinem;

3) Luaţi măsuri de urgenţă pentru salvarea capitalului autohton.

Stimaţi colegi senatori,

Micii întreprinzători, numiţi micii industriaşi, ne roagă să ne implicăm cu toţii pentru a pune la

punct legislaţia necesară pentru dezvoltarea capitalului autohton. Haideţi cu toţii să facem ceva pentru

salvarea capitalului autohton!

Domnul Valer Marian:

Declaraţia politică se intitulează „Cum s-au împărţit parchetele în 2013”.

Având în vedere atribuţiile Preşedintelui României privind numirea procurorului general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT, la

propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, consider că este firesc

şi bine-venit să ştiţi ce oameni au fost promovaţi în fruntea acestor unităţi de parchet, în prima

jumătate a anului 2013, de către predecesorul dumneavoastră, Traian Băsescu, în tandem cu primul

ministru Victor Ponta, care a deţinut portofoliul de ministru interimar al justiţiei în perioada în care au

fost operate aceste numiri, în baza mult discutatului şi contestatului pact de coabitare încheiat între

şeful statului şi şeful Guvernului.

A. Principalul criteriu de selecţie a lui Kövesi: amiciţia cu şefa de cabinet a lui Macovei

Cele mai multe discuţii le-a comportat numirea doamnei Laura Codruţa Kövesi în funcţia de

procuror şef al DNA, după ce anterior, timp de şase ani (2006 – 2012), în care a deţinut funcţia de

- 50 -

procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost percepută drept un

instrument sau o slugă a preşedintelui Traian Băsescu, a ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei şi

a generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI (şi şeful de facto al principalului

serviciu secret al ţării).

Laura Codruţa Kövesi a fost numită procuror general al României, în mod surprinzător, în

cursul anului 2006, la vârsta de 33 de ani, de către preşedintele Traian Băsescu la propunerea

ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei, deşi nu se remarcase până atunci în domeniul practicii şi

doctrinei judiciare. Kövesi a fost o studentă mediocră, conform unor profesori de-ai săi de la

Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, şi avea o experienţă de procuror de

circa 10 ani, fără rezultate sonore, activând la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu şi apoi la

structura locală a DIICOT. Kövesi devenise cunoscută şi agreată la Sibiu mai degrabă pentru că era

fiica celui mai longeviv procuror şef din regimul ceauşist, tatăl său, Ioan Lascu, conducând Parchetul

Mediaş (oraş cunoscut drept fieful gazului metan românesc) timp de 30 de ani.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a motivat la final de mandat că ar fi numit-o procuror general

al României pe necunoscuta Laura Codruţa Kövesi întrucât i s-a spus că a avut cel mai bun randament

în soluţionarea cauzelor în calitate de şefă la DIICOT Sibiu. Fals, pentru că pe anul precedent numirii

sale în funcţie, respectiv pe anul 2005, structura DIICOT Sibiu s-a clasat doar pe locul 10 din 16

unităţi de profil, deci în a doua parte a clasamentului întocmit pe baza criteriilor de performanţă

profesională.

De altfel Traian Băsescu a falsat şi când a motivat că l-a numit pe Daniel Morar procuror şef la

DNA întrucât anterior a avut curajul să aresteze un senator, referindu-se la senatorul PD de Bistriţa-

Năsăud Liviu Ciupe. Pe de o parte, Liviu Ciupe nu mai era senator la data arestării, ci deţinea funcţia

de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj şi a fost arestat pentru pretinse fapte

comise în această funcţie, în care a fost numit taman de Traian Băsescu, pe atunci ministru al

transporturilor în Guvernul CDR – PD – UDMR. Conducerea PD a protestat atunci vehement

împotriva arestării lui Ciupe, în mod deosebit vicepreşedinţii Ioan Oltean (care- i era amic şi coleg în

cadrul organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a PD) şi… Traian Băsescu (care-i era şef şi pe linie

profesională). Pe de altă parte, arestarea lui Liviu Ciupe s-a dovedit nelegală, abuzivă, întrucât a fost

achitat de toate instanţele de judecată din România, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

condamnat şi obligat statul român să-i achite despăgubiri de 500 000 de euro pentru perioada în care a

fost arestat abuziv de către procurorul Morar.

Revenind la Laura Codruţa Kövesi, aşa cum am mai afirmat de-a lungul ultimilor trei ani în

mai multe declaraţii politice, aceasta a fost numită în 2006 în funcţia de procuror general al României

pe criterii clientelare, în baza unor relaţii de prietenie şi de colegialitate cu decidenţi ai puterii

- 51 -

portocalii. Cuvântul decisiv l-a avut ministrul justiţiei Monica Luisa Macovei, căreia Laura Codruţa

Kövesi i-a fost recomandată de către şefa sa de cabinet, judecătoarea Monica Niculescu, care i-a fost

colegă de facultate (de an şi de grupă) şi prietenă apropiată lui Kövesi.

Anterior judecătoare la Cluj-Napoca, Monica Niculescu a fost soţia deputatului PDL Rareş

Niculescu, un apropiat al liderului PDL Emil Boc, iar, după promovarea sa în funcţia de secretar

general al Ministerului Justiţiei şi de şef de cabinet al ministrului Monica Luisa Macovei, a devenit

concubina jurnalistului Dan Tăpălagă, care îndeplinea în perioada respectivă funcţia de purtător de

cuvânt al Ministerului Justiţiei. Astfel se explică faptul că Dan Tăpălagă a avut prioritate şi chiar

exclusivitate în devoalarea mediatică a unor stenograme din dosarele instrumentate de Parchetul

General sau de DNA şi chiar a unor rechizitorii. Dan Tăpălagă este, se pare, „ziaristul care dădea

ordine unui procuror şef” la care s-a referit Traian Băsescu la final de mandat, când directorul

HotNews a devenit mai critic la adresa sa, după ce mai mulţi ani fusese unul din adulatorii săi de

serviciu.

Marea luptătoare anticorupţie şi prointegritate Monica Luisa Macovei a afirmat, în mai multe

rânduri, că a propus-o procuror general al României pe Laura Codruţa Kövesi în urma unei selecţii

riguroase. Nu putem fi însă atât de naivi să credem că din această selecţie a ieşit câştigătoare taman

fosta colegă şi prietenă apropiată din facultate a şefei sale de cabinet. Cu ocazia numirii, Laura Codruţa

Kövesi şi păpuşarii ei au profitat şi de faptul că aceasta a fost colegă de facultate şi cu preşedintele

PDL, Emil Boc, şi că alt greu al PDL, secretarul general Vasile Blaga, se afla în relaţii apropiate cu

tatăl său, Ioan Lascu, printr-un prieten comun din Mediaş, Florin Muntean, lider local al PDL şi

director general al Societăţii Naţionale Transgaz (pe care Blaga l-a etichetat „cel mai bun prieten din

armată şi din facultate”).

Conform unor procurori mai vârstnici sau tineri din cadrul Parchetului General şi DNA, Traian

Băsescu şi Monica Macovei au aplicat principiul nulităţilor controlabile în cazul promovării Laurei

Codruţa Kövesi şi a lui Daniel Morar. Potrivit acestui principiu, în funcţiile cheie din instituţiile

fundamentale ale statului au fost promovate cu precădere persoane mediocre profesional, obediente şi

şantajabile, relativ tinere şi originare din provincie, pentru a putea fi controlate şi manip ulate de

promotorii şi protectorii lor politici. Simptomatic este că, datorită obedienţei manifestate, Traian

Băsescu a renominalizat-o pe Kövesi în funcţia de procuror general al României în anul 2009, deşi

Consiliul Superior al Magistraturii (autoritatea supremă şi reprezentativă a justiţiei din România) a

respins categoric renumirea sa (cu 5 voturi contra şi un vot pentru). Kövesi a fost susţinută puternic şi

de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, după ce, sub oblăduirea sa, Parchetul

General şi DNA au devenit anexe ale SRI (performanţă pe care Securitatea nu a reuşit-o cu procuratura

în timpul regimului ceauşist). În fine, Băsescu şi Coldea au impus-o pe Kövesi în funcţia de procuror

- 52 -

şef al DNA în 2013, reuşind să înfrângă opoziţia iniţială a primului ministru Victor Ponta cu ajutorul

pupilei prezidenţiale Elena Udrea şi al Ambasadei SUA la Bucureşti.

B. Alina Bica, promovată de tandemul Udrea-Băsescu, cu bunăvoinţa lui Ponta

Promovarea doamnei Alina Bica în funcţia de procuror şef al DIICOT este în principal opera

fostului preşedinte Traian Băsescu, dar a avut o anumită contribuţie şi premierul Victor Ponta. Prietenă

cu Elena Udrea, Alina Bica a devenit şi o apropiată a ex-preşedintelui Băsescu, care a invitat-o de mai

multe ori la Palatul Cotroceni, potrivit unor angajaţi ai SPP.

În 2010, Udrea şi Băsescu au promovat-o pe Bica secretar de stat la Ministerul Justiţiei, unde

aceasta trebuia să- l taloneze şi să- l supravegheze pe ministrul Cătălin Predoiu, care sărise din

guvernarea liberală a lui Călin Popescu-Tăriceanu în guvernarea democrat-liberală a lui Emil Boc. În

această calitate, Bica a devenit membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în care a

tăiat şi spânzurat până în 2012 în marile şi disputatele dosare de retrocedare de la Autoritatea Naţională

pentru Restituirea Proprietăţilor. Premierul Ponta a agreat numirea Alinei Bica în fruntea DIICOT,

întrucât a primit recomandări în acest sens de la generalul Ilie Botoş, consilierul său pe probleme de

siguranţă naţională în perioada respectivă, care era foarte ataşat de aceasta din anii în care a deţinut

funcţia de procuror general al României şi a avut-o subalternă, şi de la generalul Gabriel Oprea, naşul

său la prima căsătorie şi vicepremier pentru securitate naţională, la care aspiranta era înscrisă la

doctorat. Interesant este că atunci SRI nu a furnizat nici şefului statului, nici şefului Guvernului, care

deţinea interimar portofoliul justiţiei, nicio informaţie privind implicarea Alinei Bica în acte de

corupţie, în calitate de procuror sau de secretar de stat la justiţie.

În funcţia de procuror şef adjunct a fost numită, tot în 2013, în mod curios, Giorgiana Hosu,

fără să o recomande vreun criteriu de performanţă în materie. Coincidenţa face că Giorgiana Hosu a

fost cea mai bună prietenă a Alinei Bica din Parchetul General şi a fost o altă febleţe a ex-procurorului

general Ilie Botoş. Coincidenţa mai face că Giorgiana Hosu a fost colegă cu Victor Ponta la Facultatea

de Drept a Universităţii din Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi la

Parchetul General, având şi ea o ascensiune profesională la fel de rapidă după absolvirea facultăţii,

explicabilă în parte prin poziţia şi funcţia soţului său în cadrul Inspectoratului Genera l al Poliţiei

Române. SRI nu i-a informat pe decidenţi referitor la vreo vulnerabilitate din cariera lui Hosu, deşi la

adresa acesteia apăruseră acuzaţii în presă că ar fi pretins mită pentru a soluţiona o plângere penală

formulată de patronul firmei „Farmec” din Cluj-Napoca şi că soţul şi fiul său vitreg ar fi avut afaceri

profitabile dubioase cu fraţii libanezi Awdi, cunoscuţi ca patroni ai firmei de distribuţie a presei

„Rodipet”. După arestarea Alinei Bica pentru fapte de corupţie, Giorgiana Hosu a preluat conducerea

DIICOT, deşi trecutul său profesional ridică multe semne de întrebare.

C. Tiberiu Niţu, peonul lui Ponta din fruntea Parchetului General

- 53 -

Tot în baza târgului din 2013, în funcţia de procuror general al României a fost numit Tiberiu

Niţu, cunoscut drept un apropiat al premierului Victor Ponta, cu care a fost coleg de facultate. A şi fost

vizibilă o anumită obedienţă a procurorului general Niţu faţă de premierul Ponta, daca avem în vedere

uşurinţa şi celeritatea cu care acesta a primit soluţii de neîncepere a urmăririi penale sau de clasare din

partea Parchetului General în cazul mai multor plângeri penale formulate împotriva sa. A consternat

îndeosebi soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de Victor Ponta pentru plagiatul evident comis

în cazul lucrării sale de doctorat în drept.

Pot aduce drept argumente şi soluţiile emise în cazul a două sesizări penale formulate de către

subsemnatul împotriva preşedintelui PSD Victor Ponta şi a socrului său, Ilie Sârbu, liderul Grupului

parlamentar al PSD din Senatul României.

Astfel, în dosarul nr. 748/P/2013, având ca obiect plângerea formulată pentru abuz în serviciu,

referitor la excluderea mea abuzivă din PSD, a fost dispusă clasarea cauzei, fără să fie administrate

probele solicitate, procurorul de caz de la Parchetul General neavând nici măcar curiozitatea sau curajul

să-i citeze şi să- i audieze pe Victor Ponta şi pe Ilie Sârbu, deşi fusese începută urmărirea penală.

Atitudinea părtinitoare faţă de Victor Ponta şi apropiaţi săi a fost şi mai evid entă în cazul unei

sesizări penale depuse la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a fost

înregistrată sub nr. 1549/VIII-I/2014, prin care am solicitat cercetarea senatorului Ilie Sârbu sub

aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în declaraţii şi complicitate la omor calificat. Prin această

sesizare am relevat că Ilie Sârbu a declarat că nu a avut calitatea de colaborator sau de lucrător al

Securităţii, cu ocazia depunerii candidaturii pentru Senatul României la alegerile parlamentare din

2004, 2008 şi 2012, deşi înainte de 1989 a fost informator al Securităţii, sub numele conspirativ

„Ovidiu Marinescu”, şi apoi ofiţer deplin conspirat al Centrului de Informaţii Externe (serviciul de

spionaj al Securităţii), precum şi că a fost implicat în represiunea sângeroasă a populaţiei adunate în

faţa Catedralei Mitropolitane Ortodoxe din Timişoara în data de 17 decembrie 1989. Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arhivat în grabă această sesizare, cu motivarea că nu ar

conţine codul meu numeric personal, descrierea faptei şi indicarea mijloacelor de probă. Or, codul meu

numeric personal era inserat în al treilea rând al primului alineat al sesizării, starea de fapt era descrisă

în cuprinsul a patru pagini, cu referire la fiecare infracţiune sesizată în parte, iar mijloacele de probă

puteau fi deduse de un procuror profesionist din descrierea faptelor (înscrisuri, martori) şi puteau fi

precizate de către subsemnatul cu ocazia audierii în calitate de denunţător.

Cert şi regretabil este că numirea procurorilor şefi în 2013 a fost un troc între preşedintele

Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, din care a câştigat mai mult fostul şef al statului, fapt

devoalat şi de fiica sa Elena Băsescu, care, mai limbută din fire, a scăpat ulterior porumbelul că tatăl

său ar fi câştigat cu scorul de 5 la 1. Mai exact, Traian Băsescu a avut iniţiativa şi cuvântul decisiv în

- 54 -

numirea procurorului şef al DNA, a procurorului şef al DIICOT şi a adjunctului acestuia, precum şi a

celor doi adjuncţi ai procurorului general al României, în timp ce Victor Ponta a avut iniţiativa şi

cuvântul decisiv doar în ce priveşte numirea procurorului general al României, ale cărui atribuţii au

devenit tot mai limitate după ce infracţiunile de corupţie sau asimilate acestora au fost preluate de

DNA, iar criminalitatea organizată a devenit apanajul DIICOT.

PAUZĂ

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Cristian -Sorin Dumitrescu,

vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Bună dimineaţa!

Un domn secretar? Domnul secretar Rotaru?

Îl rog pe domnul secretar Rotaru să citească prezenţa. Microfonul central.

Domnul Ion Rotaru:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Începem apelul nominal.

Agrigoroaei Ionel prezent

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian absent

4. Anghel Cristiana-Irina absentă

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

6. Arcaş Viorel absent

Ardelean Ben-Oni prezent

8. Ariton Ion absent

9. Atanasiu Teodor absent

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard absent

13. Banias Mircea-Marius absent

14. Barbu Daniel-Constantin prezent

15. Barbu Tudor absent

17. Bădălău Niculae absent

18. Bălu Marius absent

19. Belacurencu Trifon prezent

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya absentă

- 55 -

23. Blaga Vasile absent

Boagiu Anca-Daniela absentă

24. Boboc Cătălin absent

25. Bodea Cristian-Petru absent

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor prezent

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin prezent

33. Butnaru Florinel prezent

34. Butunoi Ionel-Daniel absent

35. Cadăr Leonard concediu medical

36. Calcan Valentin-Gigel absent

Câmpeanu Mariana absentă

37. Chelaru Ioan prezent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian absent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru absent

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin prezent

45. Cordoş Alexandru absent

46. Corlăţean Titus prezent

47. Coste Marius prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin absent

48. Cotescu Marin-Adrănel prezent

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan absent

53. Croitoru Cătălin prezent

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică prezent

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

- 56 -

60. Dobriţoiu Corneliu prezent

61. Donţu Ovidiu-Liviu delegaţie

63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian absent

66. Durbacă Eugen prezent

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena învoire

72. Fifor Mihai-Viorel prezent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian absent

76. Flutur Gheorghe prezent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan absent

80. Ghilea Găvrilă prezent

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian absent

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul absent

88. Igaş Traian-Constantin absent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel absent

92. Iovescu Ioan absent

93. Isăilă Marius-Ovidiu absent

94. Jipa Florina-Ruxandra absentă

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş absent

- 57 -

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai absent

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla absent

104. Mazăre Alexandru absent

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio absent

106. Mihai Cristian-Dănuţ prezent

107. Mihai Neagu prezent

108. Mihăilescu Petru-Şerban absent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor prezent

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel prezent

118. Nasta Nicolae absent

Năstase Ilie absent

119. Neagu Nicolae absent

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre absent

122. Nicolae Şerban absent

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai absent

126. Niţu Remus-Daniel prezent

127. Obreja Marius-Lucian absent

130. Oprea Dumitru absent

131. Oprea Gabriel Guvern

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu absent

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

- 58 -

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru absent

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian Guvern

Popa Constantin absent

Popa Florian absent

Popa Ion absent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad absent

Popescu Corneliu absent

Popescu Dumitru-Dian absent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton absent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian absent

Rogojan Mihai-Ciprian absent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel absent

Sârbu Ilie prezent

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei absent

Suciu Matei prezent

Şova Dan-Coman absent

Tánczos Barna absent

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu prezent

Teodorovici Eugen-Orlando Guvern

- 59 -

Tişe Alin-Păunel prezent

Todiraşcu Valeriu prezent

Toma Ion prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu absent

Tudor Doina-Anca prezentă

Ţapu Nazare Eugen absent

Ungureanu Mihai-Răzvan absent

Valeca Şerban-Constantin prezent

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan Guvern

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila absent

Vochiţoiu Haralambie absent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu absent

Vosganian Varujan absent

Zisu Ionuţ-Elie prezent


Şi-au înregistrat prezenţa, până la acest moment, în urma apelului nominal, 87 de colegi.

*



Bună dimineaţa!

Am să vă rog foarte mult să luaţi loc în sală.

Pentru a putea deschide lucrările Senatului şi a intra în dezbateri, este nevoie să avem cvorum

la votarea ordinii de zi.

Pe cale de consecinţă, fiind numai 89, până acum, înregistraţi, vă rog foarte frumos să votăm cu

toţii, că, dacă nu, o să repetăm votul. (Discuţii la prezidiu.)


Vă rog să luaţi loc ca să putem să votăm ordinea de zi. (Discuţii la prezidiu.)

Daţi-mi voie să deschid lucrările Senatului României din ziua de 25 februarie 2015 şi să vă

spun că o să conduc această şedinţă eu, senatorul Cristian Dumitrescu, vicepreşedinte, împreună cu

colegii mei, domnul secretar Ion Rotaru şi domnul secretar Alexandru Pereş. (Discuţii la prezidiu.)

- 60 -

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: de la 9 la 10.30 au fost declaraţii politice;

10.30 – 13.00 – lucrări în plen; la ora 13.00 este şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi

Camerei Deputaţilor; între orele 14.00 – 17.00 – lucrări în plen; la ora 16.00 avem vot final.

În legătură cu programul de lucru de astăzi, sunt observaţii din partea doamnelor şi domnilor

colegi? Dacă nu sunt, vă rog frumos, haideţi să votăm.

Vă rog să luaţi loc.

Doamnelor şi domnilor senatori, luaţi loc.

Am deschis votul pentru aprobarea programului pentru ziua de astăzi. Vă rog, am deschis votul.

Vă rog să votaţi.

Tineretul! Tineretul PSD… vă rog să votaţi.

(Tabela electronică de vot indică: 65 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.)

N-aţi votat. Asta e.

Da, aşa este, cum am spus: 65 de voturi pentru. Mai tragem o dată.

Domnilor colegi, domnule Agrigoroaei, domnule senator…

Haideţi, domnule, că avem 65… nu putem să deschidem sesiunea. Suntem mai mult de 85 în

sală. (Discuţii la prezidiu.)

Sunt peste 90 în sală. Vă rog frumos să votaţi. Este singura condiţie de cvorum, la începutul

şedinţei, da? (Discuţii în sală.)

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Invitaţi- l şi pe domnul Cotescu…


Domnule senator Cotescu, vă rog frumos. (Discuţii în sală.)

Domnule Dincă Marinică, vă rog frumos.

Haideţi să votăm programul şi după aceea…

Doamnelor şi domnilor, vă supun la vot programul zilei de astăzi. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimaţi. (Discuţii la prezidiu.)

(Tabela electronică de vot indică: 70 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.)

De la prezidiu: Nu vor să voteze.


Domnul senator Sârbu.

Domnul Ilie Sârbu:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

La apel au răspuns „prezent” 90 de senatori. Nu cred că mai este cazul să ne tot împiedicăm în

vot. I-aţi văzut şi dumneavoastră, sunt grupuri de trei, de patru, nu votează.

- 61 -

Avem cvorum prin prezenţă. Este semnată. Pe baza acestei prezenţe se iau în calcul toate

celelalte şi retribuirea noastră şi…

Nu cred că trebuie, de fiecare dată, să ne mai oprim la acest aspect. S-a făcut prezenţa. Dacă nu

se făcea, era altceva, dar s-a făcut. Au răspuns, la apelul făcut, „prezent”, 90… Nu vor să voteze…

(Discuţii la prezidiu.)


Da, este o soluţie şi asta. (Discuţii în sală.)

Domnul Alin-Păunel Tişe (din sală):

Sabotează PSD-ul.


Poftiţi?


Vă sabotează cei de la PSD.


Astea sunt glume de copii la ora dimineţii! Nu votaţi dumneavoastră ca să…

Uite că a găsit o soluţie înţeleaptă domnul senator. Asta e. Avem… Ştiţi că votul când se… că

prezenţa, la un moment dat… de cvorum sau prezenţa se stabileşte pe baza apelului nominal. În baza

apelului nominal, domnul senator ne-a comunicat că au fost 87 de colegi, care – prezenţi în sală şi nu

poate să conteste nimeni – au spus că sunt prezenţi. Acum, dacă nimeni nu…


Să voteze.


Mulţumesc.

Asta este situaţia.

Deschidem… (Discuţii în sală.)

Domnule senator Oprea, vă rog.


Cred că varianta este, în cel mai rău caz, liderii de grup să se întrunească şi să se facă un alt

apel, fiindcă ştiţi că, întotdeauna, există o diferenţă între ce se semnează şi ce- i în sală.


Nu, nu. A fost apel la microfon, domnule senator. A fost apel nominal.


Şi atunci, de ce n-a ieşit?


Păi, asta mă întreb şi eu… n-am… Dacă aveţi dumneavoastră un răspuns…

- 62 -


Bun. Deci dacă n-a ieşit, nu se face…


Eu am un răspuns: nu au votat colegii.


Domnule vicepreşedinte, nu există aşa ceva.

Dumneavoastră aţi mai procedat… (Vociferări în sală.)

Aţi mai…

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Bun, părăsim sala atunci şi… E formula, ca lider de grup… (Discuţii în sală.)

Deci am cerut să ne întâlnim, liderii de grup şi să mai facem o dată prezenţa, dacă e o chestie

tehnică.

Din sală: Faceţi propuneri.


Altfel… Nu?


Domnule senator Sârbu, vă rog. Vă rog, e o…

Domnul Ilie Sârbu:

Sigur… în mod normal, nu am fi putut începe lucrările noastre, dacă unul dintre lideri ar fi

contestat. A apărut şi contestaţia, într-adevăr, dar eu vă propun încă o soluţie care poate rezolva

situaţia: să facem încă un vot electronic şi listă. Să cerem o listă şi vedem dacă e…


Corect, corect, aşa este. Bravo, foarte bine!

Mulţumesc foarte mult.

Uite, la asta nu m-am gândit. Şi- i ruşinăm pe cei care sunt în sală şi nu votează, da?



Vă supun la vot programul de lucru pentru ziua de astăzi. Am deschis…

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Dumitru Oprea; discuţii în sală.)

Procedură…

În timpul votului, domnule senator Oprea?! (Vociferări în sală.)


Eu nu vă contest capacitatea dumneavoastră de a acţiona, dar aţi fost de acord cu propunerea

liderului de grup de la PSD să verificăm, printr-un vot, şi apoi vedem ce facem.

- 63 -


Bine, verificăm şi asta este. Dar nu putem să facem un singur vot, dacă iese?

Doamnelor şi domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.)

După care votăm ordinea de zi, dacă vom fi în cvorum.

(Tabela electronică de vot indică: 76 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere.)

Vă rog foarte mult să ne daţi… Şefilor de grup să li se dea o listă şi, pe urmă, îi las eu două

minute să verifice cu lista cine a votat şi cine nu a votat din grupul fiecăruia, da? Vă rog.

Domnul senator Oprea.

Liste, vă rog, pentru liderii de grup.


Dumneavoastră acţionaţi selectiv.

În numele Grupului PNL, am cerut o pauză de consultări a liderilor şi, pe timpul ăsta, vă

aduceţi sau nu oamenii, dar am cerut o pauză. (Discuţii în sală.)


Deocamdată, avem… Deocamdată, doamnelor şi domnilor colegi, suntem într-o procedură,

după care dăm şi pauză de consultări, nu e o problemă. Dar, acum, luaţi, vă rog, lista, domnilor lideri

de grup, şi uitaţi-vă în sală dacă oamenii care sunt prezenţi au şi votat. Şi, pe urmă, uitaţi-vă în ochii

Domniilor Lor şi întrebaţi- i de ce au uitat să voteze. (Discuţii în sală.)

Am numărat 56 şi cu 35… prezenţi în sală. 56 cu 35 cât fac? Fac…

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

91.


Fac… 91. Noi i-am numărat în sală.

(Discuţii în sală între liderii grupurilor parlamentare.)

Domnul preşedinte Oprea. Domnul senator Oprea.


În urma discuţiilor, am observat că, în timp ce noi discutam situaţia, au mai apărut colegi –

uitaţi-vă! – şi încă mai vin. Dar secretariatul este cel care poate să confirme dacă suntem 91 sau 88.


Haşotti.


Domnule senator Haşotti, vă rog.

- 64 -

Din sală: Eu răspund de microfonul 2 şi, de asta, sunt…


Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Lucrurile stau în felul următor: sunt patru feluri de vot – pentru, contra, abţinere şi nu votez; nu

votez – fie cu cartela în aparat, fie se scoate cartela.

Acum, secretarii de şedinţă verifică cvorumul şi preşedintele de şedinţă spune că ne aflăm în

cvorum – 91 şi au mai venit încă doi colegi – 93. Se merge la vot. În situaţia în care totalul voturilor nu

înseamnă 85 şi niciun lider de grup nu contestă cvorumul, se merge mai departe. Dacă un lider de grup

contestă existenţa cvorumului, secretarii, din nou, numără sau se face apel nominal, sau se face

verificarea votului prin vot electronic… verificarea cvorumului prin vot electronic. Asta este situaţia.

Acum, secretarii au anunţat că suntem 91. Au venit încă 2 colegi, 93. Se purcede la vot. Dacă

votul dă totalul de… un număr mai mic de 85, dar nimeni nu contestă, înseamnă că foarte mulţi dintre

noi şi-au exprimat a patra variantă: nu au vrut să voteze, dar fac parte din cvorum.

Ăsta- i Regulamentul şi aşa a fost întotdeauna.

*


Mulţumim foarte mult.

Oricum, mai trebuie să facem un vot, pentru că, la punctul 1 al secţiunii I, avem aprobarea

programului de lucru al Senatului pentru perioada 2 – 7 martie 2015.

Biroul permanent vă propune, şi vă rog să fiţi atenţi:

1. Luni:

- de la ora 9.00 la ora 11.00 – activităţi în comisiile parlamentare;

- la ora 13.00 – şedinţa pregătitoare a Biroului permanent al Senatului.

Deci este o modificare: de la ora 13.00 până la ora 14.00, doamnele şi domnii preşedinţi de

comisii sunt invitaţi la sala Biroului permanent, unde, împreună cu un domn vicepreşedinte sau cu

domnul preşedinte, dar fără membrii Biroului permanent, fac repartizarea, care ştiţi că se face, a

proiectelor de lege sosite şi care trebuie să fie puse pe… transmise la comisii. Deci, la ora 13.00, toţi

preşedinţii de comisii sunt prezenţi. Sigur, şi liderii de grup, pentru că, în mod normal, e important,

dar, în sfârşit… După care, la ora 14.00… Încercăm, e o formulă pentru ca să fluidizăm un pic

activitatea Biroului permanent; ştiţi că ne împotmoleam şi dura peste ora 15.00, când erau grupurile.

- la ora 14.00 – şedinţa Biroului permanent;

- 65 -

- la ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare.

Atenţie, în continuare, că e o modificare :

- de la ora 17.00 la ora 18.20 – sesiunea de declaraţii politice în plen;

- de la ora 18.30 la ora 20.00 – întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Deci aţi sesizat o schimbare faţă de săptămânile trecute, da? Am mutat cele două sesiuni luni, la

cererea foarte multor colegi de-ai noştri.

2. Marţi:

- de la ora 10.00 la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente;

- de la ora 15.00 la ora 17.00 – cum am prevăzut – o sesiune de dezbateri ale iniţiativelor

legislative.

3. Miercuri:

- de la ora 10.30 la ora 13.00 – lucrări în plenul Senatului.

Deci avem lucrări în plenul Senatului. Am păstrat sesiunea.

- de la ora 13.00 la ora 14.00 – pauză;

- de la ora 14.00 – deci e o modificare – la ora 17.00, nu de la ora 15.00 la ora 17.00 – lucrări în

plenul Senatului;

- urmând ca, de la ora 16.00, să avem votul final.

4. Joi – lucrări în comisii.

5. Vineri – activităţi în circumscripţii.

6. Sâmbătă – activităţi în circumscripţii.

Deci este o modificare destul de importantă de program, lucru pentru care, în mod respectuos,

vă rog s-o aprobăm prin vot, da?


Deschid votul şi vă rog să vă exprimaţi prin vot. (Discuţii la prezidiu.)

86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abţineri.

A fost…


A fost aprobat programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

*


Cei care chiar lucraţi pe ordinea de zi, vă rog să-mi spuneţi şi mie cât de bine vă simţiţi când, în

fiecare zi, aruncăm coli. Uitaţi-vă câte versiuni am aici! Sunt patru versiuni pentru ziua de miercuri.

Domn’e, ne jucăm de-a voturile. Încercaţi să fiţi în pielea celui care caută ordinea de zi

anunţată de vineri pentru săptămâna ce vine. Am luat-o, am listat, m-am apucat şi am pus comentarii

- 66 -

pe text. Luni, m-am trezit că se schimbă ordinea de zi. Marţi, seara, s-a schimbat din nou. Miercuri, se

schimbă din nou. Deci este un joc. Numai cei care nu muncesc, nu-şi dau seama la ce teroare supuneţi

senatorii noştri, pentru că, acum, aveam 47 de puncte la votul final şi s-a adăugat un număr de 7 voturi

la celelalte, dar, surpriza etapei: mai avem de marţi, după-masă, o bucată, una care vine acum pe

legislativ, şi iar ne schimbă tot. Deci este…

Am o propunere: hai să încercăm măcar să le lăsăm doar pe cele organice, iar cele ordinare,

dacă avem jumătate plus unu, ceea ce înseamnă 46, să treacă prin vot, domnule.

În felul ăsta, determinăm colegii să nu mai vină în plen. Chiar că nu mai au nicio motivare. Vin

la vot final, toată lumea e fericită, semnează şi pleacă. Şi noi, în sală, trebuie să simulăm că suntem în

cvorum sau că muncim.

Deci nu ştiu cine a produs aceste bulversări. Dacă vin de la Camera Deputaţilor, zău că… Hai

să devenim Camera superioară a Parlamentului României! (Aplauze în sală.)


Mulţumesc.

Domnul senator Sârbu.


E ordinea de zi iniţială, la care s-a adăugat ce a rămas de ieri.


Sigur.

Domnul Ilie Sârbu:

Dacă suntem corecţi, o să spunem adevărul: de la noi vine toată bulversarea aceasta, în primul

rând, din faptul că nu am găsit încă un program. În fiecare luni, la Biroul permanent, încercăm o altă

formulă. După aceea, sigur că ne ajung din urmă proiectele legislative: unele de discutat, unele de

votat, vot final.

Al doilea aspect care duce la situaţia pe care dumneavoastră o reclamaţi e pierderea timpului.

Iată, e ora… Avem aproape o oră… nu chiar, 45 de minute, de când noi nu am început încă activitatea,

lucru care se întâmplă în fiecare zi. Şi nu fac un reproş nimănui, nu facem ore… ştiu eu, de muncă, că

nu- i munca normată după câte legi trec. Trebuie să fie, într-adevăr, cum spuneţi dumneavoastră,

discutate, să ştim despre ce e vorba. Dar, haideţi să găsim soluţia. Noi suntem dispuşi la orice variantă

care poate să rezolve problema.

Până luni, rugămintea e, poate astăzi, liderii de grup să avem o pauză – în pauza aceasta, de la ora

13.00, este imposibil, că e şi Biroul permanent reunit şi la noi avem Birou care să rezolve situaţiile pe

care le-a anunţat domnul preşedinte de şedinţă –, să ne întâlnim şi să găsim soluţia care e: facem luni,

după-masă, un plen, cum am mai făcut: declaraţii şi ce a fost, facem marţi doar comisii sau, la fel, mai

- 67 -

băgăm, cum am băgat ieri, încă o sesiune. Miercuri. ne ajunge timpul pentru vot?! Eu, astăzi, vă spun, la

votul final de la ora 16.00 la ora 17.00… şi nu avem cum să impunem altă formulă, fiindcă mulţi colegi de-ai

noştri au avion la ora 17.00, 17.00 şi ceva, e complicat să cerem până la epuizarea ordinii de zi.

Deci trebuie, împreună, să stăm de… să găsim cea mai bună formulă şi, suntem de acord, nu

am găsit-o încă. De fiecare dată, luni, când propunem, votăm cu toţii, suntem de acord. Când ajungem

în plen, ne dăm seama că nu am rezolvat problema.

Poate reuşim lunea viitoare la Biroul permanent, venim în plen cu un program care să fie stabil

şi să nu- l mai schimbăm decât în situaţii excepţionale, când apare o situaţie că e un plen reunit, e o

urgenţă, ştim şi noi, că suntem deja obişnuiţi cu lucrurile astea, dar nu să mai schimbăm în fiecare luni,

în funcţie de, eu ştiu, ce poate să mai apară la noi ca urgenţă.


Domnule senator Oprea, procedură.


Chiar dacă e o procedură deranjantă… Domnul lider de grup Sârbu îşi face probleme, dar eu

mi-aş face, în primul rând, probleme ca lider de grup care mă aflu la timona Senatului şi e obligaţia

dumneavoastră… Ştiţi cât ne urecheaţi, când eraţi în opoziţie, spunând: aduceţi-vă cvorumul. Şi aţi stat

în vacanţă fără concediu, cu plată, adică, vreo trei luni de zile.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Ilie Sârbu.)

Bun, dar aduceţi-vă aminte cum aţi simulat că sunteţi în Senatul României.

Acum, pe bună dreptate, să găsim o rezolvare la problemă împreună, dar se pare că suntem în

categoria aia: de ce simplu, când se poate complicat.

Aveam... Prin procedura asta… eu mă uit în ograda noastră, la şedinţele de grup, nu mai vin

luni. „De ce să vină”, îşi pun ei problema, fiindcă liderii de grup merg la Birou, apoi la comisii… Îşi

rezolvă problemele marţi şi joi. De ce să fie luni?!

Or, procedura asta ar fi simplă. Punem cum a fost: luni, după-amiază – plen, marţi – comisii,

miercuri, până la prânz, cu vot final şi, după-amiază, comisii şi joi – comisii.

Asta a fost procedura care a fost acceptată de toată lumea şi a fost şi una funcţională.


Mulţumesc.

Cred că nu mai are rost să mai insistăm. În orice caz, toate perturbările care au apărut sunt

pentru că s-au încercat diverse formule, ceea ce a spus şi domnul senator Sârbu.

Eu, din experienţa mea, şi cred că am oarecare experienţă, vreau să vă spun că aşa cum s-a

aşezat programul acum – exceptând o ajustare care se poate face miercuri, un pic, cu votul acela final, care

poate fi adus un pic mai sus – e o formulă care este corectă, avem trei sesiuni de plen: marţi… miercuri,

- 68 -

două şi marţi, una, am adus întrebările şi interpelările din nou lunea, ceea ce face ca interesul colegilor

să vină lunea să crească. Şi întrebări, interpelări şi… cred că declaraţii politice.

Eu vă spun, din experienţa mea, este o formulă faţă de... şi care să satisfacă nevoia de a legifera

mai mult, şi de a fi mai prezenţi, şi să împace… toate lucrurile. Dar, să lăsăm programul să meargă aşa

două săptămâni măcar, că aşa ne-am....

Domnul senator Iovescu, procedură, după care, vă rog frumos să intrăm totuşi în...

Domnul Ioan Iovescu:

Da, sunt de acord. Cred că e foarte bun ce aţi spus dumneavoastră, măcar două săptămâni. Eu

sunt de acord cu programul acesta. Singura observaţie: susţin ce a spus domnul senator Oprea, că ar fi

bine ca la votul final să lăsăm doar legile organice. Legile ordinare le dezbatem, le votăm… şi cred că

nu se adună aşa mult şi rezolvăm problema şi cu votul final, că ne ajunge acea oră pentru a da voturile

pe legile organice.

Cred că da, încă o dată, aş vrea să spun ce aţi spus şi dumneavoastră: că e foarte important să

nu schimbăm din săptămână în săptămână. Măcar două săptămâni, să vedem că funcţionează.

Şi cred că, în sistemul de întrebări şi interpelări şi declaraţii politice – lunea, colegii vor fi

interesaţi. Cei interesaţi să vină şi să-şi facă treaba.

Mulţumesc.


Mulţumesc.


Ordinea de zi, vă rog. Să aprobăm ordinea de zi pentru astăzi. Haideţi să facem şi chestia asta,

vă rog eu frumos.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul... ordinea de zi pentru ...

Hai, vă rog, să votăm ordinea de zi pentru astăzi.

Hai, vă rog, votăm, astăzi, ordinea de zi.

Din sală: Dacă ne rugaţi frumos.


Păi, v-am rugat frumos, nu? Respectuos, nu frumos, că frumos nu ştiu. Respectuos.

81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Contestându-se cvorumul, am aprobat ordinea de zi.


Sunt legalist, ce vreţi, am un defect. (Discuţii în sală.)

*

Punctul 1 în ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53 din 2003

privind Codul muncii.

- 69 -

Legea are caracter organic.

Iniţiatori, mai mulţi domni colegi.

Întreb dacă doreşte cineva să susţină dintre iniţiatori? Nu.

Dau cuvântul domnului Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, microfonul 9, să

prezinte proiectul legislativ.

Domnul Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familie i, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice:


Codul muncii asigură cadrul general aplicabil tuturor domeniilor de activitate, iar dispoziţiile

caracteristice specifice fiecărui domeniu sunt stabilite prin legi speciale.

Prin urmare, reglementarea unor drepturi şi obligaţii pentru categorii specifice de personal, în

speţă, personalul bugetar, trebuie reglementate prin acte normative specifice.

Faţă de această propunere legislativă, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

Persoanelor Vârstnice îşi rezervă dreptul de a nu susţine această propunere legislativă.


Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Mitu, microfonul 7, Comisia pentru muncă.

Domnul Augustin-Constantin Mitu:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 139, preconizându-se ca,

în sectorul bugetar, să se considere zi nelucrătoare ziua dintre zilele de sărbătoare legală din cuprinsul

săptămânii şi zilele de repaus săptămânal.

În dezbaterile din cadrul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, membrii comisiei

au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere.


Mulţumesc.

Observaţii, intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori. Nu sunt. Închei dezbaterile

generale.

Transmitem proiectul legislativ la votul final, este o lege organică.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind

protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

Raportul este de respingere.

- 70 -

Întreb dacă dintre iniţiatori doresc să susţină proiectul de lege. Nu.

Dau cuvântul tot domnului secretar de stat în Ministerul Muncii, Lungu, microfonul 9, pentru a

prezenta punctul de vedere.

Domnul Gabriel Lungu:

Mulţumesc.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a elaborat Proiectul de

lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care

lucrează în străinătate. Modificările şi completările s-au făcut în cadrul unui grup de lucru din care au

făcut parte şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Inspecţiei Muncii şi ai Agenţiei

Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi, în prezent, este în dezbatere la Camera Deputaţilor.

Ministerul Muncii nu susţine prezenta propunere legislativă.


Mulţumesc.

Domnul preşedinte Mitu, microfonul 7, Comisia pentru muncă.



În cadrul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială s-a dezbătut şi s-a adoptat, cu

majoritate de voturi, un raport de respingere, deoarece există deja, aşa cum s-a menţionat, pe agenda de

lucru a Senatului un proiect de lege mult mai amplu, care acoperă întreaga cazuistică în domeniu, faţă

de prezenta iniţiativă legislativă care vizează doar un segment restrâns al problematicii în materie.

În concluzie, supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere.



Deschid dezbaterile generale. Dacă nu sunt...

Ba da, mă scuzaţi!

Domnul senator Oprea. Vă rog.

Domnule senator Pereş, colegul dumneavoastră, domnul senator Oprea, pe partea

dumneavoastră, a făcut semn şi eu nu l-am văzut.


Se poate. Mi-a scăpat.


Nu poate să vă scape domnul senator Oprea.

Vă rog.

- 71 -


Ştiţi, poziţia Guvernului, în limbaj popular, sună cam aşa: „Puneţi oala la foc, că ştiu un iepure

într-un loc”.

Există o propunere legislativă a parlamentarilor României. Sunt ultimii oameni care pot legifera

în ţara asta şi numai Guvernul legiferează?! E ciudată explicaţia asta. Părăsiţi limbajul acesta, de lemn,

cu care veniţi în faţa senatorilor.

Doi. Am fost în Marea Britanie de la toate grupurile politice. Problema cu care se confruntă

este exact asta ce o puneţi pe lista neagră acum. Sunt oameni care fac o afacere prin jocul cu vieţile

oamenilor. Fac tot felul de contracte ciudate, pe care nu le ştie nimeni, plasându- i pe români sub limita

salariului minim din Marea Britanie. Asta am aflat-o de la instituţiile cheie din Marea Britanie. Şi

dumnealor îşi pun întrebarea: cum să facem, încât aceşti intermediari să vină cu propunerile concrete şi

să ştie fiecare persoană că salariul minim este cel de „n” lire sterline şi nu de 5 lire sterline, pe care ei,

săracii, din dorinţa de a depăşi un moment, îl acceptă, dar sunt în afara legii.

Deci este o chestie prea importantă, încât dumneavoastră... Dar întrebaţi- l pe ambasadorul

nostru de la Londra, să vă spună cu ce se confruntă. Şi nu veniţi cu „Guvernul nu susţine”. Dar v-aţi

documentat?! Dumneavoastră nu aveţi nicio vină, că sunteţi nou. Cei care au fost înaintea

dumneavoastră. Documentaţi-vă, întrebaţi ambasadorii, să vedeţi dacă nu ne este jenă, cum ne pun la

punct, că nu avem un control al celor care trăiesc din necazurile oamenilor care vor să meargă în

diverse ţări ale Uniunii Europene.


Mulţumesc.

Domnul senator Motoc.

Domnul Octavian Motoc:

Stimaţi colegi,

Cred că nu avem dreptul să pierdem nici măcar o zi din cele în care putem să- i protejăm pe

concetăţenii noştri care sunt înşelaţi de astfel de agenţii de ocupare a forţei de muncă foarte, foarte des

în ultima vreme.

Din acest motiv, eu cred că această iniţiativă legislativă este una foarte bună şi, chiar dacă

există un proiect de lege în curs de a se elabora, eu cred că nu ne opreşte nimeni să luăm în considerare

această iniţiativă legislativă care porneşte din Parlament şi ale cărei prevederi sunt dintre cele mai

nobile.

Cred că două dintre ele trebuie luate în considerare în mod deosebit, şi anume aceea ca

Inspectoratul Teritorial de Muncă, noua formă, să fie obligat să afişeze la vedere lista cu agenţiile de

ocupare a forţei de muncă şi să afişeze inclusiv cauzele şi sancţiunile pe care le-au avut acestea, atunci

- 72 -

când au fost aplicate, pentru ca toţi aceia ce doresc să apeleze la respectivele agenţii de ocupare să se

ferească a intra în capcana pe care acestea le-o pun.

De asemenea, această prevedere, ca agenţiile de ocupare a forţei de muncă să aibă obligaţia de

a transmite datele de contact ale cetăţenilor români pe care îi plasează la muncă în străinătate la

misiunile diplomatice din ţările respective, până cel târziu la data plecării acestora din România, este,

de asemenea, o prevedere, extrem de benefică.

Amenzile mărite pentru a agenţiile de ocupare a forţei de muncă, care apar în această propunere

legislativă, sunt şi ele bine-venite.

De aceea, vă rog, stimaţi colegi, ca această iniţiativă legislativă să treacă astăzi de Senat şi să

nu mai aşteptăm acest proiect de lege pe care colegii noştri de la Guvern îl promit pentru o perioadă pe

care nu o cunoaştem încă.


Da, domnul senator Verestóy, microfonul 2.

Domnul Verestóy Attila:


Onoraţi colegi,

Nu am venit să apăr Guvernul, dar vreau să apăr decizia comisiei. Totuşi, acest proiect

legislativ a fost trecut printr-o comisie a Senatului, au existat dezbateri. Aceste argumente foarte

pertinente, pe care le-am auzit de la onoratul antevorbitor, au fost prezentate şi, după dezbatere,

comisia a luat o decizie.

Ca să intrăm, într-adevăr, în fond, ar trebui, eu cred, reluat la nivelul comisiei cu argumentele

pe articole ale Guvernului, nu dă o respingere de plano a acestei iniţiative în comisie. Pentru că, dacă

începem acum să intrăm în fond şi să dezbatem articol după articol, probabil că vom omite anumite

aspecte importante, sesizate de cei care se ocupă de aceste probleme la nivelul unui departament, la

nivelul unui minister, mai ales că această problemă presupune o implicare nu numai a Ministerului

Muncii. Ştiţi foarte bine, conform celor prezentate, există anumite prevederi în această iniţiativă care

privesc şi alte ministere, privesc şi alte instituţii.

De aceea, dacă vrem, într-adevăr, să urgentăm să rezolvăm o situaţie care e presantă, vedem ce

ştiri… dacă mai e loc şi de alte ştiri decât cele pe care le vedem în zilele astea. Totuşi, în celelalte ştiri,

apar foarte multe aspecte care privesc oameni care s-au nenorocit din cauza unor fraude făcute de

anumite agenţii false, de fapt, sau fantome, oameni care se duc şi se trezesc că au fost luaţi drept

fraieri, au plătit nişte bani pentru ca să se trezească într-o gară fără să-i aştepte cineva.

Iată că sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare, de aceea, eu cred că, dacă Guvernul

va contribui prin argumente, prin propuneri concrete la nivel de articole, am putea, într-adevăr, ca, încă

- 73 -

de acum, să elaborăm, să scoatem o lege care să fie şi funcţională, şi eficientă, pentru că trebuie să fie

o lege care să poată să fie pusă în aplicare.

Mulţumesc.


Domnul senator...


Ca atare, propun ca, într-adevăr, dacă asta este o opinie mai împărtăşită de majoritate, să

întoarcem la comisie pentru o dezbatere pe articole cu ajutorul Guvernului.


Domnul senator Iovescu. Microfonul 1.


Atât.


Şi eu mi-aş dori o reîntoarcere, cred că nu se poate din cauza termenului. Termenul este 26.

Sigur că sunt surprins: Comisia pentru muncă a dat raport negativ. Eu voiam să vă spun să luaţi

exemplul Comisiei românilor de pretutindeni care, în unanimitate de voturi, a dat aviz pozitiv. Poate e

greu ca noi să facem mâine unanimitate. Probabil azi, dacă am vota – cum am spus mai devreme, să

votăm legile ordinare, când le dezbatem –, am avea proaspăt în minte ceea ce votăm şi ne-am apleca

asupra votului mai conştiincioşi, ne-am gândi la românii din afara graniţelor.

Sigur că, în special, Comisia pentru muncă, se referă la munca în România. Aici e vorba de cei

din afara graniţelor şi din cauza asta noi de la Comisia românilor de pretutindeni, în unanimitate, deci

şi putere, şi opoziţie, toţi, am fost de acord că este o propunere bună. Sigur că la Camera Deputaţilor

poate Guvernul să mai vină… să pună… să o modifice şi să o facă mai funcţională.

Vă mulţumesc.


Domnul senator Verestóy, microfonul 2.



Onoraţi colegi,

Am o propunere care salvează această situaţie de presiune a timpului asupra acestei legi. În

momentul în care noi am decide să prelungim perioada de lucru în comisie – şi acest lucru se poate –,

atunci avem timp, într-adevăr, ca legea reîntoarsă în comisie să fie îmbunătăţită cu acele argumente pe

care Guvernul le-a tăinuit. Nu ne-a spus până acum. Ne-a spus numai că, aşa cum e, nu e bine.

Mulţumesc.

- 74 -


Domnul preşedinte Mitu.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Augustin-Constantin Mitu.)

Nu. Dacă e în numele comisiei, răspundeţi.


Comisie.


Microfonul 7.


Stimaţi colegi,

E îndreptăţită preocuparea colegilor senatori cu privire la propunerea legislativă, însă vă mai

explic încă o dată motivaţia comisiei.

În aceeaşi perioadă, poate cu o săptămână mai devreme, a fost adoptat în comisia din Senat cu

raport favorabil şi, de către plenul Senatului, un Proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 156/2000

privind protecţia cetăţenilor care lucrează în străinătate. Este vorba de L584/2014 care acum este în

dezbatere la Camera Deputaţilor. Are deja raport favorabil de la Comisia pentru muncă de la deputaţi

şi urmează să ajungă în plen. Acest proiect de lege cuprinde tot ceea ce este prevăzut în actuala

propunere legislativă pe care o dezbatem, chiar mai mult, sunt mai multe reglementări, pentru că

cazuistica este mult mai amplă.

Acesta este motivul pentru care la comisie s-a adoptat raport de respingere, tocmai pentru că deja

problematica era reglementată printr-o propunere care deja este la Camera decizională. (Discuţii în sală.)



Dacă eu am înţeles bine, înseamnă că, la un moment dat, aceste două proiecte legislative se

aflau la Senat în acelaşi timp.


Da... Asta e...


Da. Regulamentul, în aceste situaţii, prevede că cele două proiecte legislative se discută

împreună şi se cuplează. În felul acesta dispare această... (Discuţii în sală.)


E la Cameră.


A! E la Cameră. Atunci, asta este situaţia, nu avem altceva de făcut.

- 75 -

Da. Da. Vă rog, domnul senator Barbu.

Deci, dacă este la Cameră, nu...

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

L-aş ruga pe distinsul nostru coleg, preşedintele comisiei, să ne spună iniţiatorii şi datele de

intrare pe fluxul de legiferare ale celor două proiecte, şi asta ca să vedem dacă nu cumva, a n-a oară,

puterea profită de faptul că e putere şi ţine „la sertar” proiecte ale opoziţiei doar ca proiecte ale puterii

să meargă pe filiera de legiferare un pic mai repede.

Deci, domnul preşedinte este rugat, cu multă deferenţă, să ne spună iniţiatorii în ambele cazuri

şi datele de intrare pe fluxul de legiferare.

Vă mulţumesc.


Domnule senator,

Nu vreau să perturb lucrările Senatului, însă vă spun că este proces de intenţie şi am obligaţia

să vă atrag atenţia.

Dar, sigur, aţi pus o întrebare legitimă şi am să-l rog pe domnul coleg, dacă dispune de aceste

informaţii, să vi le dea.

Din sală: Sunt pe site.


Uite că vă lămureşte domnul senator Iovescu. Doriţi între timp să...

Ce doriţi, domnule senator?

Domnul Ioan Iovescu (din sală):

Cădem într-o capcană.


Păi, lăsaţi să răspundă. Păi, nu vorbirăţi adineauri?

Acum răspunde Domnia Sa, domnul coleg, preşedinte le comisiei. (Discuţii în sală.)

A! E o capcană! Dacă e o capcană, aveţi microfonul. Microfonul 1.


Eu pot să vorbesc şi fără microfon, să ştiţi, că am voce... şi mă aud colegii, cu siguranţă, şi fără

microfon, dacă este cazul.

Nu cred că este bine ca noi să începem să spunem… dacă un proiect este aproape identic – cum

am spus şi ieri –, este în Camera Deputaţilor în dezbatere, noi să-l respingem. De unde ştim noi că nu se

va întâmpla lucrul… ca şi Camera Deputaţilor să respingă acel proiect legislativ şi al nostru iarăşi…

respins aici... De ce să nu- i dăm noi aviz, dacă credem că este bun şi Camera Deputaţilor le poate

aduna pe amândouă la un loc şi să facă unul singur, să- l facă mai funcţional? Nu văd...

- 76 -

Şi ieri am discutat asta, că avem un proiect similar aproape... Nu ştiu, termenii ăştia „aproape”,

„identic”... este relativ. O virgulă, o simplă virgulă schimbă total fraza. Ştiţi chestia cu împăra tul, când

a condamnat pe cineva la moarte a spus: „Nu, eu am spus să fie iertat, nu se poate să i se taie capul, nu

am spus să fie iertat nu se poate, să i se taie capul!”. Luaţi aminte.



Domnul preşedinte. Domnule preşedinte!

Domnul senator Barbu, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Îi mulţumesc mult domnului preşedinte de comisie că mi-a dat răspunsul, iar pe

dumneavoastră, cu toată deferenţa şi respectul pe care ştiţi că vi le port, vă anunţ că nu a fost niciun

proces de intenţie şi am avut dreptate. Într-un caz este iniţiator Guvernul, adică puterea, în celălalt sunt

nişte deputaţi liberali, foşti PP-DD şi aşa mai departe, adică opoziţia.

Nu este proces de intenţie. Nu-mi permit. Calc în aceste săli ale Parlamentului de peste 20 de

ani – este adevărat, o mare parte a timpului ca jurnalist – şi respect instituţia foarte tare. (Discuţii în

sală.)

Am vrut doar să vă arăt că acele două proiecte legislative – cum bine aţi intuit, căci experienţa

dumneavoastră este vastă – au fost în Senat în aceeaşi perioadă, domnule preşedinte de şedinţă. Unul

este adevărat că a ajuns, fiind al Guvernului, la Cameră, unul a stat uşor prin cotloanele Senatului ca să

nu mai ajungă la Cameră.


Domnule senator, mulţumesc foarte mult.

Domnul senator Oprea, procedură sau pe fond? Pe ce vreţi să interveniţi?

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Pe amândouă.


Pe toate. Şi pe procedură, şi pe fond. Nu se poate! Alegeţi o variantă. (Discuţii în sală.)


Nu. Acum am cerut colegului nostru, care este preşedintele comisiei, să ne spună la ce dată a

venit proiectul Guvernului, pentru că, în cazul propunerii discutate, pe ordinea de zi de astăzi, L522,

este data de 9.09.2014.

Cu siguranţă, Guvernul a venit pe procedură de urgenţă, preluând probabil multe dintre

componentele propunerii legislative a colegilor noştri, care nu sunt numai din opoziţie, cu sinceritate

trebuie vorbit, sunt şi de la PSD, sunt şi de la PNL, din toate părţile... PP-DD, diaspora...

- 77 -

În schimb, altă acţiune ar trebui să fie declanşată. Atunci când acceleratul numit procedură de

urgenţă a preluat, fără să vrea el, un mărfar din gară, trebuie să recunoască că l-a preluat, nu?!

Jucându-mă cu cuvintele. Atunci când a intrat la Camera Deputaţilor mult mai repede proiectul de lege

al Guvernului, trebuia să spuneţi că, odată cu proiectul ăsta, s-au mai ataşat şi propuneri legislative din

Parlament – şi era simplu. Colegii noştri ar fi avut satisfacţia că sunt şi dumnealor luaţi în seamă şi că

propunerea lor este convertită într-o formă mai puternică sau mai diluată în proiectul de lege şi nimeni

nu mai contesta. Asta trebuie să fie de acum şi pentru altele.

Şi cred că domnul Moga venea cu o astfel de propunere pe domenii... Şi nu ar mai fi pierdere

de timp în Senat, dacă, într-adevăr, noi mai avem vreun cuvânt de spus în legislativ sau numai

Guvernul.


Mulţumesc.


Eu nu îndrăznesc… ştiţi foarte bine că sunt foarte respectuos faţă de tot ceea ce ţine de

proceduri, dar vă aduc aminte că suntem de aproape o oră şi un sfert în plen şi suntem la proiectul

legislativ de la nr. 2.

Vă rog frumos să încercăm aşa… să ne autocenzurăm intervenţiile, să spunem, când venim la

microfon, o singură dată tot ce avem de spus, pentru că, altfel, riscăm să nu facem ordinea de zi, ceea

ce ar fi şi mai complicat.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

S-au înţeles lucrurile.

Merge la sesiunea de vot.

*

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din

Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Comisia sesizată în fond, cea de muncă, are raport de respingere.

Legea e organică.

Dau cuvântul domnului Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii. Microfonul 9.

Domnul Gabriel Lungu:

Mulţumesc.

Prin aplicarea iniţiativei legislative, efortul bugetar suplimentar lunar ar fi de 2 481,4 milioane

de lei, respectiv efortul bugetar suplimentar pe 6 luni ar fi de 14,9 miliarde de lei, în timp ce bugetul

Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru plata alocaţiilor în

cuantumurile actuale este de 2,8 miliarde de lei.

- 78 -

Este de dorit să majorăm alocaţia de stat pentru copii, astfel încât aceasta să fie un sprijin real

pentru familiile cu copii şi încercăm să determinăm potenţiale surse de acoperire ale impactului

bugetar suplimentar determinat de creşterea acestor beneficii.

Problema majorării cuantumurilor beneficiilor de asistenţă este o preocupare importantă a

ministerului şi, în acest sens, în fiecare an, am reuşit să facem acest lucru, dar, dat fiind impactul

bugetar, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nu poate susţine

această propunere legislativă.


Mulţumesc.

Domnul preşedinte Mitu, Comisia pentru muncă, vă rog să prezentaţi raportul. Microfonul 7.



Membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au luat în dezbatere propunerea

legislativă şi, luând în considerare argumentele economico- financiare, au hotărât, cu majoritate de

voturi, să adopte raport de respingere.

Supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere.


Vă mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenţii, observaţii?

Domnul senator Durbacă, microfonul 2.


Domnule preşedinte, o singură întrebare: ce creştere a prevăzut iniţiatorul la alocaţia pentru

copii?


Mulţumesc.

Domnul senator Oprea, microfonul central.


Asta este când cei care legiferează au predominantă culoarea politică. Şi eu îi întreb pe colegii din

Comisia pentru muncă dacă judecă întâi ca simpli cetăţeni trimişi în Parlamentul României sau ca

membri de partid legaţi de un angajament al partidului. Că, nici în cazul al doilea, nu cred că am putea

spune că Partidul Social Democrat chiar nu tratează copiii României cum se cuvine. Dar nici nu puteţi

dumneavoastră de la Comisia pentru muncă să spuneţi – aşa cum spune Guvernul, care este politic pus –

„deocamdată nu, că nu avem bani”.

- 79 -

Şi le-aş aminti: totuşi, premierul a avut vreun miliard anul trecut şi ar trebui să-l justifice. Cât a

dat la bieţii copilaşi? Care nu votau, e adevărat. Alte categorii sociale cu drept de vot au fost stimulate.

Ministrul dezvoltării regionale a avut miliarde în plus şi spune că a mai pus încă o scândură la

un gard sau nu ştiu ce a mai făcut acolo, dar nu s-a gândit şi la sufletele copiilor care, cu doar 43 de

lei... I-aş ruga pe dumnealor să încerce să vadă: poziţia 160 şi pe plan mondial a copiilor din România,

prin prisma finanţării date direct lor.

Cred că aici... Minţiţi-ne, dar măcar minţiţi-ne frumos. Nu fiţi atât de înverşunat – din Comisia

pentru muncă –, cum ne-am cam obişnuit în ultima perioadă. Lăsaţi mesajul politic şi fiţi părinte, frate

al copiilor! (Discuţii, vociferări în sală.)


Domnul preşedinte Mitu.

Vă rog. În numele comisiei sau în nume propriu?


Încerc să le răspund… Da. În nume propriu.


Păi, dacă e în numele comisiei, de acolo, domnule senator. Dacă e în nume propriu, de la

microfon... (Discuţii în sală.)


Bine, nu contează microfonul…


Ba contează, domnule coleg. Contează foarte mult.


O să încerc să le răspund colegilor la cele câteva întrebări.

În primul rând, prin iniţiativa legislativă, iniţiatorii au făcut următoarea propunere, concret:

pentru copiii în vârstă de până la 2 ani şi cei până la 3 ani, în cazul cu handicap, să avem o majorare de

la 200 de lei, cât e în prezent, la 700 de lei.

Pentru copiii între 2 şi 18 ani, propunerea legislativă ne supune atenţiei o majorare de la 42 de

lei la 700 de lei.

Pentru copiii cu dizabilităţi, de la 84 de lei la 1 000 de lei.

Prin calculele care s-au făcut de către reprezentanţii ministerului şi pe care le-am discutat în

cadrul comisiei, prin potenţiala aplicare a acestei iniţiative legislative, efortul bugetar suplimentar pe 6

luni ar fi fost de aproximativ 15 miliarde de lei din bugetul Ministerului Muncii, iar bugetul

Ministerului Muncii aprobat pentru plata alocaţiilor, în prezent, prevede suma de 2,8 miliarde de lei.

- 80 -

Este evident că toţi ne dorim ca alocaţia de stat să fie majorată, însă, în acest moment, efortul

bugetar este cel pe care vi l-am prezentat, care nu a putut fi identificat cum ar putea fi acoperit.


Mulţumesc.

Domnul senator Vochiţoiu.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:


Stimaţi colegi,

Asist cu greu la unele dezbateri din acest plen, pentru că mi-e greu să văd câtă demagogie, şi

cât populism, şi câtă minciună, şi câtă ipocrizie pot debita oameni respectabili, de altfel, în societatea

românească – rectori de universităţi, profesori. Dar, parcă se transformă, venind aici, şi parcă- i văd cu

robele portocalii pe ei. Şi le aduc aminte că le-au tăiat salariile şi părinţilor, şi bunicilor acestor copii,

iar acum, cu toată nonşalanţa, vin şi spun: „Nu vă gândiţi la copii!”.

Guvernul Ponta… poate nu v-aţi făcut temele, domnule profesor, să vedeţi câte miliarde a

alocat copiilor din România şi, mai ales, familiilor cu venituri reduse, adică o protecţie socială ţintită.

Şi vă mai spun, într-o paranteză de 30 de secunde: ieri, am avut aici un proiect de lege pentru

creşterea salariilor şi pensiilor şi la iniţiatori, prima pe lista de iniţiatori PNL, majoritar, era un nume

pe care toţi românii cred că şi- l vor aduce aminte cât vor trăi ei: Roberta Alma Anastase. Un nume trist

pentru istoria României.

Deci doamna asta, fraudând numărul de voturi în Parlamentul României, le-a tăiat pensiile şi

veniturile tuturor românilor. Este ruşinos. Deci eu aş tăcea, domnilor foşti PDL, PNL, cum vă ascundeţi

acum! Să nu mai deschideţi gura, când vine vorba despre veniturile românilor, vreo 20 de ani!

Vă mulţumesc şi îi asigur pe cei care ne privesc, pe români, în general – nu pe dumneavoastră

de la PDL – că Ponta şi miniştrii lui… domnul Ponta, domnul premier, face tot ce poate şi cât permite

economia României astăzi pentru copiii românilor.

Vă mulţumesc.



Domnul senator Oprea… (Discuţii la prezidiu.)

Dar, staţi un pic, domnule senator, numai o clipă. Numai o clipă, că mai sunt alţi colegi.


Dar am avut drept la replică.


Păi, dreptul la replică vi- l dau la sfârşitul dezbaterilor, domnule senator.

- 81 -

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Dumitru Oprea.)

De ce să vi- l dau acum? La sfârşit…


Păi, m-aţi invitat, conform stenogramei.


Pentru că am greşit eu. Îmi cer scuze faţă de dumneavoastră. Da? Îmi cer scuze faţă de

dumneavoastră.

M-au anunţat colegii că erau înscrişi înainte la... Terminăm dezbaterile şi vă dau un minut drept

al replică. Luaţi loc.


Sunteţi preşedinte şi m-aţi invitat.


Am greşit. Vă rog să mă scuzaţi. Sunt alţi colegi înaintea dumneavoastră. Aşa e corect. Eu îmi

cer scuze. Aveţi un minut drept la replică la sfârşitul intervenţiilor. (Discuţii în sală şi la prezidiu.)

Domnul Titus Corlăţean, microfonul 4.

Domnul Titus Corlăţean:


Alocaţia de stat pentru copii e un subiect important, care ne interesează pe toţi şi pasiunea

dezbaterilor, chiar şi jocul opoziţiei faţă de putere, până la urmă, sunt de înţeles.

Eu însă am o remarcă la adresa reprezentantului Guvernului, a cărui pledoarie eu o consider cel

puţin parţială, din punctul de vedere al argumentaţiei. Şi aş fi simţit nevoia să spuneţi – mă refer la

reprezentantul Guvernului – ceea ce trebuie să spun eu acum, pentru a completa ceea ce Guvernul ar fi

trebuit să spună.

Altfel spus, să nu venim de undeva, din ceruri şi să considerăm că acest Guvern nu a făcut şi nu

face nimic. Dimpotrivă, acest subiect este o prioritate. Şi vă aduc aminte – şi asta ar fi trebuit să spună,

în mod clar, explicit, reprezentantul Guvernului, ceva mai devreme – că, anul trecut, Guvernul a luat o

măsură extrem de importantă, ca şi prioritate în domeniul pe care domnul secretar de stat, ca instituţie,

îl reprezintă. Vă aduc aminte că pentru 500 de mii de copii, pentru copii provenind din familii sărace –

aceasta a fost prioritatea în acordarea sprijinului financiar, pentru familiile unde există un venit pe

membru de familie sub 530 de lei –, pentru 500 de mii de copii a fost majorată alocaţia de sprijin a

familiei cu 42 de lei pentru fiecare copil. Atenţie! Nu e vorba de alocaţia de stat pentru copii, pentru

că, potrivit Constituţiei, este egală pentru toţi.

Dar, acolo unde, iată, s-a putut – şi cu o formulă, spun eu, inovativă –, Guvernul a intervenit cu

urgenţă, cu prioritate şi cu un buget consistent. Vorbim de 500 de mii de copii, cu o creştere de 42 de

- 82 -

lei. Lucrul acesta cred că ar fi trebuit menţionat de către reprezentantul Guvernului pentru a mai

diminua aşa… din dezbaterea asta, care – scuzaţi-mă! – cred că depăşeşte limitele echilibrului chiar şi

în dezbaterea dintre opoziţie şi putere.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Deneş, microfonul 3.

Domnul Ioan Deneş:


Aş vrea să am o apreciere – şi dacă pot să am şi un răspuns – tehnică şi una, să zicem, de ordin

general la discuţiile care au fost anterior.

Eu, din textul legii, cum a apărut pe site, am observat că în propunerea legislativă, pentru copiii

între 3 şi 18 ani, copiii cu handicap, este prevăzută o majorare de 20 de ori din indicele ISR, adică 10 000 de

lei. În expunerea de motive, într-adevăr, scrie 1 000 de lei, dar în propunerea legislativă apare 20 x

indice ISR, care înseamnă 10 000 de lei pe lună, ceea ce e mult ma i mult decât 1 000 de lei. Nu ştiu…

E corect ce e pe site sau e altfel?

Iar legat de o apreciere generală, eu ştiu că, într-adevăr, orice propunere legată de protecţia,

dacă doriţi, de a acorda un drept suplimentar în creşterea copiilor, sunt propuneri bine-venite, dar ceea

ce ştiu eu aşa, ca un ardelean de bun-simţ, şi majoritatea dintre dumneavoastră ştiţi acest lucru, se

spune că nu poţi să-ţi întinzi plapuma mai mult decât îţi ajunge. Probabil, opoziţia actuală doreşte ca

această plapumă să o franjureze, cum, de altfel, ne-au şi demonstrat nu cu mulţi ani înainte.

Domnilor colegi,

Şi noi înţelegem nevoile şi acţionăm în consecinţă, nevoile copiilor, ale oamenilor cu probleme

din această ţară, dar nu putem să nu ţinem seama de enunţul pe care vi- l spuneam adineauri.

Mulţumesc.


Domnul senator Barbu.

Nu uitaţi că am înaintat o rugăminte. Suntem la al treilea proiect al ordinii de zi după aproape o

oră şi jumătate.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Ar semăna un pic a drept la replică, pentru că a fost pronunţat, în mod aberant, numele

Partidului Naţional Liberal şi, ca vicelider – şi, deocamdată, am menirea să fiu chiar lider, în lipsa

domnului Ion Popa –, dau răspunsul în calitate de lider al acestui grup senatorial.

- 83 -



Ca toată lumea – sper – din această sală, şi Partidul Naţional Liberal înţelege exact care este

situaţia multor copii din România. Nu a tuturor copiilor, dar foarte mulţi, nepermis de mulţi pentru o

ţară aflată în secolul XXI şi în Europa.

Ştim exact ce înseamnă o majorare cu 100 de lei, nu cu 1 000 sau 10 000 de lei. Este o eroare,

domnule coleg, acolo este vorba de 1 000 de lei.

Dar, ca să vii la microfonul Senatului să invoci guvernarea Ponta, când ai ajuns în Senat luptând

împotriva Guvernului Ponta şi luptând împotriva lui Ponta ca principiu, ca principiu social-democrat –

(Aplauze.) –, trebuie să fii departe de statutul moral de senator, adică de reprezentant al românilor.

Eu am venit aici ca membru al PP-DD la vremea aceea şi luptam în Gorj, faţă în faţă, nu

metaforic, nu la microfoane, cu domnul Victor-Viorel Ponta. O bătălie electorală care a costat foarte

mult din punct de vedere sufletesc şi care a semănat cu un jihad politic. Dar nu mi-am permis şi n-o să-

mi permit niciodată, ca senator, ca cetăţean, ca ziarist, să mă duc la vreun microfon, de orice natură ar

fi el, să laud guvernarea Ponta, pentru că înseamnă că-mi bat joc de votul celor 27 000 de gorjeni care

m-au trimis aici tocmai pentru că luptam împotriva lui Ponta.




Întrucât s-a făcut o intervenţie – n-am ştiut, domnul senator Barbu a făcut-o în numele

Partidului Naţional Liberal –, îmi pare foarte rău, domnule senator Oprea, cred că nu e vorba de un

drept la replică, era vorba despre o dispută politică. O înţeleg şi pe-asta, dar n-am să vă mai dau în

continuare cuvântul şi dumneavoastră. S-a vorbit în numele grupului.

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Dumitru Oprea.)

Procedură? Da. Poftiţi, 30 de secunde şi pornesc microfonul. Dacă vorbiţi despre altceva, să

ştiţi că mă puneţi în situaţia neplăcută pe ziua de azi, să mă simt prost şi să vă tai microfonul.


Dar nu sunteţi vătaful Senatului, domnule…


Nu. Sunt preşedinte de şedinţă.


… vicepreşedinte al Senatului.


Şi vă rog frumos să vă măsuraţi cuvintele…

- 84 -


Nu sunteţi vătaful Senatului, să-mi daţi parţial dreptate sau nu.


Domnule senator, eu nu sunt… Eu sunt coleg cu dumneavoastră, nu sunt vătaf, nu sunt… Nu

mă caracterizaţi pe mine! Da?


Deci nu dumneavoastră îmi daţi dreptul, ci Constituţia şi statutul…


Foarte bine.

Şi eu vă cer foarte mult, ca cetăţean şi ca senator, să nu mă jigniţi!


Nu vă jignesc… dacă nu m-aţi plimba aşa, ca pe copiii de grădiniţă…


Adică mă jigniţi numai când vă plimb, nu?!

Nu mă jigniţi deloc, vă rog!


Mi-aţi pronunţat numele. Aţi zis să aştept, că sunt alţi colegi…


Aveţi cuvântul. Aveţi 30 de secunde, vă rog.


Este foarte interesant spectacolul acesta, ce- l oferiţi dumneavoastră. Şi mă uit la colegul din

faţă, care era undeva… la cucurigu. A vrut să fie şi el în faţă.

De fapt, ciocoii dumneavoastră sunt cei pe care acum îi reprezentaţi, domnule coleg senator.

Sunteţi un ciocoi mai vopsit decât ciocoii vechi. Nu i-aţi făcut ciocoi pe colegii de la PSD continuu?

V-aţi înhăitat cu ei. Ăştia-s ciocoii?


Mulţumesc.


Vă rog să nu mai avem un astfel de schimb de replici, că nu ne fac cinste. E păcat… Suntem

colegi cu toţii şi aşa mai departe. Să nu… Şi aşa, nu putem spune că nu avansăm. Suntem la punctul 4.

Mergem la vot cu acest punct al ordinii de zi.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă privind plata unor sume personalului din învăţământ.

Această propunere legislativă are un raport comun de la două comisii, Comisia pentru muncă şi

Comisia juridică.

- 85 -

Sunt mai mulţi iniţiatori. Întreb dacă dintre iniţiatori este prezent vreunul care să susţină. Nu.

Dau cuvântul domnului György Attila, de la Ministerul Finanţelor Publice, da? Microfonul 8.

Domnul Ion Ghizdeanu – preşedintele Comisiei Naţionale pentru Prognoză:

Mulţumesc.

Ghizdeanu Ion, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Comisia Naţională pentru

Prognoză. (Discuţii la prezidiu.)


Mie mi-a scris altceva aici.

Domnul Ion Ghizdeanu

Cu scuzele de rigoare, pentru că domnul Attila György a trebuit să plece urgent dincolo, la

Cameră.

Referitor la această iniţiativă legislativă, ar trebui precizat, în primul rând, că, în ipoteza

adoptării acestei propuneri legislative, impactul asupra cheltuielilor de personal este foarte mare, de

circa 4 miliarde de lei, ceea ce face să depăşească prevederile din Legea nr. 182/2014 pentru aprobarea

plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2015.

De asemenea, această propunere legislativă nu îndeplineşte toate prevederile legate de Legea

finanţelor publice, de fişa de fundamentare.

Având în vedere cele prezentate, Ministerul Finanţelor Publice nu susţine această propunere

legislativă şi, evident, nu este de acord cu raportul comun de admitere, fără amendamente, şi vă

adresează rugămintea de a nu fi adoptată această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea Comisiei juridice…

Doamna Vasilica-Steliana Miron:

Da…


Sunteţi în conducerea…


Nu. Sunt membru şi vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă. De la ambele comisii. Voi

prezenta raportul comun.


Mulţumesc.

Aveţi cuvântul, doamna senator. Vicepreşedinte al uneia din cele două comisii.

- 86 -


Da.


Mulţumesc.


Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi, respectiv, Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări au fost sesizate pentru dezbatere şi întocmirea raportului comun cu

propunerea legislativă privind plata unor sume personalului din învăţământ.

Propunerea legislativă reglementează eşalonarea plăţii unor sume cuvenite personalului din

învăţământ, urmărindu-se prevenirea unor discriminări ale personalului didactic din învăţământul

preuniversitar de stat.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, din partea Consiliului

Legislativ.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări supun plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, raportul comun de admitere a

propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

ordinare.


Vă mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Dacă nu sunt, închei dezbaterile generale

şi transmitem propunerea legislativă la vot.

*

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

Îl invit la microfon pe… Întreb dacă dintre iniţiatori…

Domnul senator Belacurencu. Microfonul 6.

Vă rog să prezentaţi proiectul de lege.

Domnul Trifon Belacurencu:


Stimaţi colegi,

- 87 -

Am încercat prin această iniţiativă să extind o prevedere care este valabilă pentru litoralul Mării

Negre şi, în speţă, pentru imobilele şi terenurile de sub imobile le care sunt angrenate în activitatea de

turism, care, conform alineatului menţionat în iniţiativă şi în motivare, din Codul fiscal, au dreptul de a

plăti un impozit cu 50% redus pentru clădire şi pentru terenul de sub clădire.

Am considerat că este bine ca această prevedere benefică pentru activitatea de turism să fie

extinsă şi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării care, ca areal, se constituie, din punctul

meu de vedere, într-o zonă mai defavorabilă decât litoralul Mării Negre. Mă refer în special la

infrastructura de transport, accesul în deltă, perioada în care se poate desfăşura activitatea de turism şi

alte motive asupra cărora nu insist.

De aceea, vă adresez rugămintea de a susţine iniţiativa mea.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Prognoză,

microfonul 8.

Domnul Ion Ghizdeanu:


Propunerea legislativă extinde facilitatea acordată unor imobile, respectiv reducerea cu 50%

pentru acele imobile situate pe litoralul Mării Negre şi pentru perimetrul Rezervaţiei Biosfera Delta

Dunării.

În condiţiile elaborării unei noi scheme de ajutor de stat, având în vedere dezvoltarea regională

şi condiţiile îndeplinirii dispoziţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2006, nu

sunt respectate prevederile legate de procedura de ajutor de stat.

De asemenea, menţionăm că este un impact pentru bugetul local şi, implicit, determină

influenţe financiare suplimentare asupra bugetului general consolidat.

Având în vedere conţinutul propunerii legislative, precum şi cele expuse, Ministerul Finanţelor

Publice nu susţine promovarea iniţiativei legislative în forma prezentată.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul preşedinte Arcaş, microfonul 7, Comisia pentru buget, finanţe.

Domnul Viorel Arcaş:

Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă şi avizele primite şi au

hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

- 88 -

Ca atare, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune, spre

dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.







În calitate de senator de Tulcea şi Delta Dunării, este firesc să susţin o asemenea iniţiativă, cu

atât mai mult cu cât aparţine unui coleg senator din judeţul pe care- l reprezint aici.

Este adevărat că se poate considera ajutor de stat această facilitate pe care am putea s-o

obţinem pentru agenţii economici care desfăşoară activitate de turism în Delta Dunării, însă este vorba

de un ajutor de stat pe care suntem îndreptăţiţi să- l acordăm pentru o zonă periferică, marginalizată, o

zonă cu probleme specifice deosebite şi care se confruntă acum cu probleme în plus.

În ultima perioadă de timp, în această zonă a Deltei Dunării – şi cred că, stimaţi colegi, sunteţi

cu toţii familiarizaţi cu aspectele specifice ale zonei –, în ultima vreme, au fost construite sute de

pensiuni, multe dintre ele cu fonduri europene, dar şi din bani proprii ai investitorilor. Însă, datorită

caracterului sezonier al turismului în această zonă, datorită faptului că este un turism relativ scump şi

din cauza accesului greoi în această zonă, cu greu se poate asigura o profitabilitate din cele câteva luni

în care se desfăşoară activitate turistică în zonă.

Din aceste considerente, vă rog, stimaţi colegi, să susţineţi această iniţiativă legislativă care

acordă o gură de oxigen celor care desfăşoară activitate turistică în Delta Dunării şi care, altfel, fără

acest tip de facilităţi, nu o vor mai putea desfăşura.

Cu siguranţă că unii dintre primarii din această zonă nu se vor bucura, la prima vedere, de o

asemenea iniţiativă, pentru că, probabil, ei se gândesc că vor obţine mai puţini bani la bugetele locale,

dar cu siguranţă că vor obţine şi mai puţini bani la bugetele locale dacă aceste pensiuni turistice,

hoteluri se vor închide din cauza lipsei profitabilităţii.

Vă rog să luaţi în considerare aceste chestiuni pe care vi le-am pus în faţă.

Vă mulţumesc.



Alte intervenţii? Domnul senator Durbacă, microfonul 2.


Corlăţean.

- 89 -


Şi domnul senator Corlăţean, după aceea, da.



Domnilor colegi,

Consider că este o iniţiativă bună pentru dezvoltarea turismului în Delta Dunării, pentru crearea

de locuri de muncă.

Dacă în prima fază, sigur că se vor aloca bani pentru dezvoltare, pentru înfrumuseţarea Deltei,

sunt convins că, în etapa a doua, vor aduce bani. Deci trebuie făcută o analiză foarte profundă şi

realistă a avantajelor şi dezavantajelor.

Sigur că Delta Dunării este un punct turistic deosebit şi trebuie pus în valoare, în adevărata lui

valoare, care… până în prezent, cred că nu a fost pus aşa cum trebuie.

De aceea, eu sunt de acord cu această iniţiativă, o consider bună şi, la fel ca şi colegul dinainte,

o susţin.


Domnul senator Corlăţean, microfonul 4.



În legătură cu această propunere legislativă a domnului senator Belacurencu, ea are o logică din

moment ce înţelegem foarte bine care este potenţialul turistic extraordinar al Deltei Dunării.

Personal… cel puţin la o primă lectură, apare o discriminare, un tratament discriminatoriu în

ceea ce priveşte aplicarea acestei facilităţi în domeniul serviciilor turistice între imobilele situate pe

litoralul Nării Negre, care au dreptul, şi cele care sunt în perimetrul Deltei Dunării şi care nu au

dreptul, pentru că înţeleg că ar fi ajutor de stat. Şi asta ar fi fost o primă întrebare: de ce într-un caz nu

este ajutor de stat, iar în al doilea este ajutor de stat?

Iar a doua întrebare adresată iniţiatorului, pentru că a modifica Codul fiscal printr-o iniţiativă

legislativă nu este chiar un exerciţiu foarte facil – se poate face, într-adevăr, însă suntem în contextul

prezentării noului proiect de Cod fiscal –, nu s-ar putea integra, prin discuţii cu Ministerul Finanţelor,

această propunere în pachetul de ansamblu?

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Belacurencu, microfonul 6, dacă vreţi să răspundeţi, dacă doriţi…

Domnul Trifon Belacurencu:

Stimaţi colegi,

- 90 -

La discuţiile care au avut loc în cadrul grupului, eu am ridicat problema asta domnului ministru

– care a prezentat, mă rog, perspectiva privind modificarea Codului fiscal –, în sensul de a extinde ceea

ce beneficiază agenţii economici de pe litoralul Mării Negre şi în alte zone ale ţării, cum ar fi Delta

Dunării.

Domnia Sa – mă rog, din păcate, am regretat că am intervenit la vremea respectivă – a zis că,

oricum, nu vor mai beneficia nici cei de pe litoral şi o să dea posibilitatea, prin prevederile Codului

fiscal, ca autorităţile locale să hotărască în legătură cu această chestiune, dar în limita de până la 20%.


Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii…


Ba da, Dobra.


Domnul senator Dobra, microfonul 2, vă rog.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


Din nou suntem într-o poziţie în care evident că tot Parlamentul, Senatul ar avea o poziţie

comună.

Bun, dar, dacă am ajuns aici, de ce ne mai întrebăm unde suntem? Dacă a reduce impozitul pe

teren şi pe clădiri sau pe ce mai ştiu eu ce cu 50% este considerat ajutor de stat, atunci nici nu mă mai

miră situaţia turismului românesc.

Eu aş vrea doar atât să spun: de grija pentru Delta Dunării se preocupă Uniunea Europeană

printr-o Strategie europeană regională. Asta ar fi trebuit să ne oblige şi pe noi să acordăm mai multă

atenţie.

Răspunsurile astea de la minister, de fapt, denotă o oarecare superficialitate – v-o spun pe-a

dreaptă. Înţeleg că acum n-o să mai aibă reduceri nici cei de pe litoral. Păi, sunt toţi într-o strategie şi,

dacă am putea face şi noi câteva lucruri pentru această regiune, ar fi minunat.

Este invitaţia mea, din punctul acesta de vedere, şi felicit iniţiatorul pentru toată credibilitatea şi

buna voinţă.


Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Doriţi să mai faceţi intervenţii? Nu.

Doamnelor şi domnilor, mergem la votul final cu proiectul legislativ. (Discuţii la prezidiu.)

- 91 -

Vă rog, domnule secretar de stat… preşedinte Ghizdeanu.


Voiam doar să menţionez că aşa este, în noul Cod fiscal se are în vedere rezolvarea problemei

prin grija autorităţilor locale, având posibilitatea să dea scutiri legate de impozitele locale. Deci

problema pare rezolvată.

Şi, doar o menţiune, era aici… era vorba de o zonă şi cu o altă caracteristică pentru acea

facilitate, nu doar cea clasică, legată de cea care a fost pentru zona Mării Negre.

Cu scuzele legat… că nu a fost foarte precis, aşa este, problema pare că este rezolvată, cum a

spus şi domnul senator, în Codul fiscal, în Proiectul de Cod fiscal.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

*

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii

nr. 571/2003 coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 privind Codul fiscal cu Normele

metodologice de aplicare, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia are un raport de respingere. Această comisie este Comisia pentru buget.

Iniţiatorii… Întreb dacă sunt prezenţi pentru a susţine. Nu sunt.

Ca atare, dau cuvântul domnului György Attila… Nu, tot domnului Ghizdeanu, da?



Sunt, evident, mai multe elemente şi argumente pe care Ministerul Finanţelor Publice le aduce

pentru a nu susţine promovarea acestei iniţiative legislative, dar cel mai important este de

inaplicabilitate, întrucât această propunere discută de un procent de redistribuire de 2% din venitul

global anual realizat. Or, prin Codul fiscal actual, după cum se ştie, cota unică de impozitare de 16% se

aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse şi nu există sistemul – nici în Codul de

procedură – de a se face globalizarea veniturilor persoanelor fizice, deci a gospodăriilor, astfel încât să

se poată determina o astfel de valoare.

Nu mai menţionez şi celelalte argumente legate de implicaţii.

Ca urmare, Ministerul Finanţelor Publice nu susţine promovarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.


Da, mulţumesc.


Procedură.

- 92 -


Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul central.


Sunteţi foarte vigilent, dar unul dintre iniţiatori ştia că trebuia să-şi prezinte propunerea

legislativă, după care să daţi cuvântul Guvernului şi, apoi, comisiei. (Discuţii în sală.)

Deci domnul Grapă este unul dintre iniţiatori. (Discuţii în sală.)

Nu la acesta? OK.


Domnule senator,

Vă mulţumesc foarte mult că sunteţi atent cu conducerea de şedinţă. Este un ajutor pentru care

vă exprim toată gratitudinea.

Vreau să vă spun că am şi întrebat dacă dintre iniţiatori doresc. Chiar mi-aduc aminte că unul

dintre iniţiatori este domnul, fost deputat, Fenechiu, care sună cam… Da? Da?

Deci vigilenţa dumneavoastră însă este foarte bună, pentru că m-ajutaţi foarte mult şi vă

mulţumesc în mod cu totul şi cu totul excepţional.

Domnul senator Sârbu. Ce să fac?

Domnul Ilie Sârbu:


Stimaţi colegi,

Cred că domnul rector ştie că e o mare dezbatere acum în lumea, şi medicală chiar, a

prezenteismului şi absenteismului. Şi s-a ajuns la concluzia că mai mult rău face prezenteismul. Că,

dacă oamenii vin la serviciu şi sunt obosiţi, au boli şi au probleme, iau decizii greşite. Şi atunci, mai

bine absentează. Aşa se întâmplă şi la noi. Prea multă prezenţă la microfon mai duce şi la greşeli, dar,

fiindcă errare humanum est acceptăm, nu-i nicio problemă.


Totdeauna, domnul senator Sârbu aduce, aşa, o undă şi academică, şi de împăciuială foarte

corectă. Este specificul Camerei înţelepţilor. Asta înseamnă Senat – Senatus.

Am provocat, mă scuzaţi, n-am vrut.


Senatorul....

Senatorul Oprea.


De fapt, domnul lider de grup Ilie Sârbu a vorbit de un prezenteism foarte activ, activ şi pasiv.

Poate că şi excesele sunt dăunătoare. Nu l-am rugat pe domnul lider să vorbească în nume propriu, dar

- 93 -

chiar voiam – şi era excesivă prezenţa mea la microfon – prin a vă cere scuze că m-am dus cu un punct

mai jos. Asta este greşeala mea.


Trecem proiectul de lege la votul final, da? Am avut dezbateri generale, nu mai… (Discuţii la

prezidiu.)


Iovescu.


Domnule senator Iovescu, mă scuzaţi.


Domnule senator, vă rog în mod respectuos, prieteneşte, o să mă sancţioneze domnul Iovescu.

Aveţi cuvântul, microfonul 1.


Comisia şi-a exprimat punctul? (Discuţii la prezidiu.)

Aţi spus sec: se respinge. Da, într-adevăr, toate comisiile au dat aviz negativ. Singurul,

Consiliul Legislativ a fost de acord cu propunerea.

Şi eu cred că, într-o oarecare măsură, îs neaplicabile unele prevederi şi cele în care se vorbeşte

de venitul global, dar în expunerea de motive spune un lucru foarte clar. În esenţă, aş vrea să spun

câteva cuvinte, că acei 2% iniţiatorii şi- i doresc să fie redirecţionaţi în buzunarul copilului. Deci

modificarea se vrea a da posibilitate legislativă legiuitorului de a putea redirecţiona acei 2% către o

persoană fizică.

În acest moment, se pot redirecţiona cei 2% doar către organizaţii nonprofit. Or, copilul meu nu

poate să fie organizaţie nonprofit.

Ei asta îşi doresc şi eu cred că este o iniţiativă bună lucrul ăsta, ca părinţii să redirecţioneze acei

2% către copil, care nu are cum să se atingă de ei până la vârsta de 16 ani, şi acei bani intră în

Trezoreria Statului. (Discuţii la prezidiu.) Deci statul se foloseşte de acei bani, îs acolo într-un cont pe

care statul poate să- i folosească, în mod sigur, doar că beneficiarul, copilul, până la vârsta de 16 ani, nu

se poate atinge de ei, în mod firesc.

Prezenta propunere legislativă are drept scop, în primul rând, armonizarea prevederilor

legislative cuprinse în Legea nr. 521/2003 – Codul fiscal şi, respectiv, Legea nr. 1/2011 – Legea

educaţiei naţionale.

Am avut zilele trecute o iniţiativă de acest gen, dar se referea strict la Legea educaţiei naţionale

şi, pe bună dreptate, aţi respins-o, dar, acum, iniţiatorii – aceiaşi iniţiatori – vin şi reglementează în

mod clar, cu excepţie, ceea ce a spus Guvernul, că la venitul global este mai greu, dar propunerea este

- 94 -

aplicabilă. Şi spun ei concret, în Legea nr. 1/2011 – Legea educaţiei naţionale, la art. 356 alin. (3) este

prevăzută posibilitatea ca părinţii contribuabili să poată redirecţiona 2% din valoarea impozitului

naţional … impozitului anual pe salarii şi să poată depune aceste sume într-un cont de depozit

denumit Cont de educaţie permanentă deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului.

Legea nr. 571 privind Codul fiscal…


Domnule senator, domnule senator, concentraţi, domnule senator, vă rog.


… coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, normele metodologice – imediat am

terminat – de aplicare la art. 57 alin. (4) prevăd posibilitatea contribuabilului de a redirecţiona…


Domnule senator, concentraţi, vă rog.


… acest procent doar către autorităţile nonprofit şi nu către persoane fizice.

Am vrut să vă citesc şi exact.


Poate ne spuneţi ideile, nu ne citiţi din texte, că aşa…


Dar ştiţi că mi-aţi mai spus şi aţi mai spus asta: să nu se citească, dar eu am observat că şi cei

de la comisii, în raport, nu vin cu alte cuvinte decât cu ceea ce citim, putem vedea în faţă…


Aia e obligaţie să prezinte raportul.


… şi nu are rost să… Sau, de multe ori, reprezentanţii Guvernului ne citesc ceea ce avem în

faţă.



Prezentarea raportului e obligaţie. (Discuţii la prezidiu.)

Dezbateri generale? Închidem dezbaterile generale.

*

Trecem la mai departe la proiectul următor, punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă

privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 19 martie 2008

privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Dau cuvântul unuia dintre iniţiatori. Care?

- 95 -


Domnul Grapă.


Domnule Grapă, la microfonul 6.

Domnul Sebastian Grapă:


Distinse doamne şi domni senatori,

Va trebui totuşi să citesc textul, pentru că este lung şi nu l-am memorat.

„ În România, peste 30 000 de persoane hipoacuzice nu au posibilitatea să ceară ajutor

autorităţilor, atunci când se confruntă cu o situaţie de urgenţă.

Art. 9 al Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptat la New York de Adunarea

Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratifică prin Legea nr. 221/2010 din

România următoarele chestiuni:

Pentru a da persoanelor cu dizabilităţi posibilitatea să trăiască independent şi să participe pe

deplin la toate aspectele vieţii, statele părţi vor lua măsurile adecvate pentru a asigura accesul acestor

persoane, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transport, informaţie şi mijloace de

comunicare…

De asemenea, serviciile de informare, comunicaţie şi de altă natură, inclusiv serviciile

electronice şi de urgenţă, fac parte din această ratificare.

Art. 19 al Convenţiei, denumit „Viaţă independentă şi integrare în comunitate” instituie

obligaţia statelor părţi, şi repet, instituie obligaţia statelor părţi de a se asigura că persoanele cu

dizabilităţi au acces la o gamă de servicii la domiciliu, rezidenţiale şi alte servicii comunitare de

suport, inclusiv la asistenţă personală necesară vieţii şi integrării în comunitate, ca şi pentru prevenirea

izolării sau desegregării de comunitate.

Accesul la Sistemul naţional unic – 112 este obligatoriu să reprezinte o facilitate accesibilă

oricărui cetăţean.

Din păcate, există şi asemenea categorii vulnerabile, care nu ar putea semnala situaţiile de

urgenţă în care s-ar afla. Implementarea unui sistem care să corespundă nevoilor acestor categorii

trebuie să reprezinte o prioritate, mai ales în contextul în care egalitatea de şanse şi promovarea

drepturilor persoanelor cu dizabilităţi sunt tot mai intens dezbătute.

Şi acum, statistic vă spun că, la nivelul statelor din Uniunea Europeană, cel mai des este folosit

sistemul de alertă prin SMS, adică cel pe care vi- l propun eu dumneavoastră acum spre dezbatere,

respectiv, aprobare, în state ca Austria, Danemarca, Finlanda, Franţa, Italia, Marea Britanie, Spania sau

Suedia.

- 96 -

De asemenea, există alte state ca Belgia, Franţa, Germania sau Spania, care oferă posibilitatea

apelării serviciilor de urgenţă prin fax, însă această măsură are foarte multe dezavantaje.

Astfel, pentru a răspunde nevoilor celor peste 30 000 de cetăţeni hipoacuzici din România,

propun modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 19 martie 2008 privind organizarea

şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, în sensul introducerii obligativităţii

implementării unui serviciu adaptat nevoilor celor care suferă de hipoacuzie, dar şi alinierii cu

prevederile Directivei 98/10/EC a Parlamentului European. ”


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului… doamnei Ionela Dobrică, secretar de stat în Ministerul pentru

Societatea Informaţională, microfonul 9. (Discuţii la prezidiu.)

Doamna Ionela Viorela Dobrică – secretar de stat în Ministerul pentru Societatea

Informaţională:

Bună ziua!


Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!

Guvernul susţine accesul tuturor cetăţenilor la Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă, dar,

în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2012

privind comunicaţiile electronice, cu modificările şi completările ulterioare. Apelul este definit ca fiind

conexiunea stabilită prin intermediul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, care

permite comunicarea bidirecţională.

Prin urmare, având în vedere că apelul este definit ca fiind conexiunea stabilită pentru

realizarea unei comunicări bidirecţionale în timp real, considerăm că serviciile de mesaje scrise scurte

nu pot fi considerate apeluri de urgenţă sau un substitut care să asigure persoanelor cu dizabilităţi

accesul la Serviciul de urgenţă 112, în condiţii echivalente, cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (6)

din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2012.

În aceste condiţii, chiar în situaţia în care administratorul SNUAU ar prelua şi gestiona

mesajele scrise scurte transmise de persoanele cu dizabilităţi de auz şi/sau vorbire, aşa cum se propune

prin iniţiativa legislativă analizată, aceste mesaje nu ar fi gratuite pentru persoanele cu dizabilităţi, iar

furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului, prin intermediul reţelelor publice fixe şi mobile,

nu ar avea obligaţia de a asigura cu prioritate primirea şi retransmiterea acestor mesaje către Serviciul

de urgenţă 112 sau de a asigura transmiterea informaţiei de localizare a expeditorului acestor mesaje.

Având în vedere considerentele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative

legislative în forma prezentată.

- 97 -

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Comisia, domnule preşedinte Dobriţoiu, microfonul 5.

Domnul Corneliu Dobriţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi colegi senatori,

Contrar punctului de vedere pe care l-aţi auzit din partea reprezentantei Ministerului

Comunicaţiilor, comisiile parlamentare – mă refer la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru

administraţie publică şi organizarea teritoriului – toate au avizat favorabil acest act normativ, iar

Comisia pentru apărare a redactat un raport asumat prin vot favorabil, cu amendamente, ce- i drept,

pentru implementarea acestei solicitări, în scopul de a intra şi noi în rândul ţărilor europene care au

găsit soluţii. Deci este o soluţie.

Drept care, vă solicităm în mod expres atât aprobarea raportului, cât şi aprobarea acestei

iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Înainte de dezbateri generale, atenţionez stafful ca, pe perioada pauzei, de la ora 13.00 la ora

14.00, să asiguraţi un curent de aer, să se aerisească sala, e foarte cald.


Să vorbiţi cu cei care răspund la administrativ. Deci avem o oră, avem sesiune de vot, după

aceea, de trei ore.

Mulţumesc.

Domnule senator Motoc, microfonul central, la dezbateri generale.


Încă o dată, constat cu foarte multă satisfacţie faptul că avizul dat de Guvern nu este pe atât de

convingător încât să- i determine pe colegii noştri din comisia de specialitate să respingă o astfel de

iniţiativă legislativă extrem de benefică.

Este surprinzător pentru mine că, într-o eră a informaticii, a comunicaţiilor, chiar şi prin satelit,

Guvernul vine aici şi spune că nu există soluţii ca un hipoacuzic, un surdomut, de exemplu, să poată

transmite nişte mesaje către 112, în aşa fel încât el să poată fi salvat în momente critice, la fel ca

- 98 -

oricare dintre noi, la fel ca oricare dintre oamenii care posedă toate capacităţile fizice şi psihice, să

transmită un mesaj telefonic sau un apel telefonic normal.

Eu cred că aceste soluţii trebuie identificate, chiar dacă ar exista minime bariere în acest

moment, şi Guvernul trebuie să vină cu soluţii.

Deci această decizie a colegilor noştri din comisia de specialitate este una bună. Vă rog, stimaţi

colegi, să o sprijiniţi, în aşa fel încât aceste persoane, care şi aşa sunt, mă rog, într-o situaţie critică, să

nu fie într-o situaţie de-a dreptul fără ieşire în momente în care li se pune viaţa în pericol.

Vă mulţumesc.


Alte intervenţii? Domnul… Staţi un pic.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea…

Domnul senator Corlăţean. După aceea, la sfârşit, vă dau cuvântul, domnule senator.

Microfonul 4.



Tema este realmente pertinentă şi ea trebuie să-şi găsească o rezolvare, dar, în acest context, am

o întrebare adresată reprezentantului Guvernului, ministerului şi comisiilor: dacă în elaborarea

punctului de vedere respectiv, în adoptarea raportului şi în dezbateri au existat o consultare şi un punct

de vedere al STS-ului cu privire la acest subiect, dacă este gestionabil din punct de vedere tehnic. Sunt

multe lucruri care pot fi discutate. Evident, oamenii care au nevoie de a solicita sprijin şi care nu se pot

exprima pot, în mod practic, să facă apel la un SMS. Pot fi însă şi oameni de rea-credinţă şi ştim bine

acest lucru. Întrebarea mea, ca să nu dezvolt mult alte întrebări, dacă STS-ul a fost consultat şi care e

punctul de vedere asupra acestei propuneri?

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea...

Domnule senator Oprea, vă rog. De ce nu mă anunţi, măi?


Gata. Acum a ridicat mâna. Ce să fac? (Discuţii la prezidiu.)


Pe mine m-a surprins punctul de vedere al Guvernului, că nu aprobă sub această formă. Am

dori să ascultăm de la Guvern sub ce formă aţi fi aprobat, iar antevorbitorul, domnul senator – a... nu,

nu vreau să dau numele, nu-l oblig, fiindcă îl respect prea mult. Dacă vrea să ia cuvântul, o s-o facă ...

- 99 -

dar a fost în Parlamentul European şi am fost co legi. Sunt atâtea norme europene de bun-simţ, nu sunt

impuse. Nu putem invoca aici subsidiaritatea, ci bunul-simţ. Suntem repetenţi. Televiziunea naţională,

nu ştiu de ce, şi îl rog pe preşedintele Comisiei pentru cultură (Discuţii la prezidiu.) să încerce să

abordeze subiectul acesta, nu se adresează şi unui grup de persoane care ar vrea să audă măcar sau să

vadă măcar ştirile. Iar propunerea de astăzi este o datorie a Guvernului să vadă ce alte mecanisme ar fi

concurat la rezolvarea unui... problemelor unui grup minuscul, dar, de acum, este o discriminare faţă

de aceşti oameni. De multe ori de spune: decât nimic, mai bine un puţin făcut. Dacă dumneavoastră, la

nivelul Guvernului, aveţi un proiect complex, spuneţi că aveţi un proiect, că ne-aţi obişnuit cu asta.

Avem noi, avem de gând,... dar formularea de astăzi este una total nesatisfăcătoare.



Alte intervenţii, dacă mai sunt, din partea doamnelor şi domnilor senatori. Nu sunt. În ordine,

doamna secretar de stat, microfonul 10, după aceea domnul Grapă, iniţiator, la sfârşit.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Vă mulţumesc.

Pentru a răspunde întrebării domnului senator Corlăţean, menţionez că la dezbaterile Comisiei

pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au participat şi reprezentanţi ai STS. De

asemenea, în propunerea legislativă pe care astăzi o dezbatem am descoperit câteva lucruri care o fac

să fie incompletă.

De asemenea, am lângă mine reprezentantul ANCOM, care vă poate explica din punct de

vedere tehnic legislativ ce s-a descoperit pe această propunere legislativă, dacă se poate.


Doamnă, domnul este... ANCOM sau cum? (Discuţii la prezidiu.) Nu ştiu.


Domnul este reprezentantul ANCOM.


Şi ce e aia, că eu unul nu ştiu?


Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.



Vă rog. Nu are statut de preşedinte, dar vine cu o lămurire tehnică.

Aveţi cuvântul domnule reprezentant.

- 100 -

Domnul Marius Săceanu – directorul Direcţiei Juridice din cadrul Autorităţii Naţionale

pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii:

Bună ziua domnule preşedinte!

Bună ziua doamnelor şi domnilor senatori!

Îmi cer scuze pentru nivelul de reprezentare, dar preşedintele Autorităţii nu este în ţară momentan.

Aş vrea să încerc să răspund la una sau două întrebări care s-au pus în sală, şi anume, cum ar

putea susţine administraţia, să nu spun Guvernul României, pentru că ANCOM nu este în subordinea

Guvernului, acest proiect legislativ.

În primul rând, aş vrea să spun că noi credem că o asemenea facilitate trebuie oferită nu numai

persoanelor hipoacuzice, adică nu numai persoanelor care au deficienţă de auz, ci şi persoanelor care

au deficienţă de vorbire. Deci o primă sugestie pe care am putea să o facem este de extindere a

obiectului reglementării şi la persoanele cu deficienţă de vorbire.

Posibil, într-adevăr, să avem o viziune diferită cu privire la conţinutul termenului, dar, oricum,

ne referim la persoanele cu handicap de auz şi vorbire, asta trebuie să fie foarte clar.

O a doua sugestie pe care o avem de făcut, apelurile aşa cum sunt acum reglementate de

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 sunt gratuite. În ceea ce priveşte SMS-urile, care nu

pot fi încadrate tehnic la noţiunea de apel, ar fi trebuit sau ar trebui să existe o analiză şi nişte dispoziţii

cu privire la gratuitatea SMS-urilor către platforma 112.

Un al treilea punct în care am avea o sugestie pleacă tot de la experienţa pe care o avem cu

apelurile. Apelurile sunt prioritizate către 112 şi, de asemenea, au funcţie de localizare. În ceea ce

priveşte propunerea de lege, referitor la SMS-uri, nu există niciun fel de dispoziţie cu privire la

asocierea acestei obligaţii de... măcar de prioritizare dacă nu şi de localizare, pentru că, din punct de

vedere tehnic, înţeleg că sunt unele dificultăţi cu localizarea unui SMS.

Şi, ultimul punct pe care aş vrea să- l semnalez, propunerea presupune o platformă tehnică,

care, într-adevăr, aşa cum remarca domnul senator Corlăţean, este în administrarea STS şi numai

dumnealor pot confirma când este posibil a se implementa o asemenea platformă. Din câte ştim noi a

operat nişte teste în acest sens, teste care au funcţionat, dar nu vă putem da un buget de timp cu privire

la posibilitatea extinderii la nivel naţional şi a aplicării ei ca fiind perfect funcţională, şi atunci, acest

proiect legislativ ar trebui să aibă un termen de implementare, stabilit împreună cu administratorul

Sistemului naţional unic de apeluri de urgenţă, adică Serviciul pentru Telecomunicaţii Speciale, pentru

ca publicarea acestei legi în Monitorul Oficial să poată veni de a doua zi cu facilitatea tehnică deja

oferită şi implementată.

Eu atât am avut de spus.

Vă mulţumesc mult pentru atenţie. Dacă sunt întrebări suplimentare, cu cea mai mare plăcere.

- 101 -


Domnul Marius Săceanu, pentru stenogramă...Da. Nu..

Eu cred că într-un prim pas... ar trebui să vorbesc de acolo, dar vorbesc de aici ca să nu mai...

Domnule, poate să fie şi plătit, numai să putem să facem serviciu. Mă înţelegeţi? Adică pe

nivele. Într-adevăr, e greu să negociezi cu operatorii, până s-a negociat la nivel european, e o

chestiune... Dar până atunci plătit... poate amărâtul, mă scuzaţi, cel care are această situaţie să se

salveze făcând acest lucru? Da. E o idee, că aţi spus aşa, ştiţi, rece: nu se poate, că nu... Într-adevăr, eu

am fost când s-a adoptat această directivă, eram în Parlamentul European, şi vreau să spun că au fost

negocieri foarte dure cu operatorii, pentru că implică nişte costuri uriaşe, dar, dacă sunt cu bani,

tranzitoriu, până se rezolvă problema... Nu ştiu, e o soluţie, că nu putem lăsa chiar aşa.

Domnul iniţiator, domnul senator Grapă, microfonul 6.

Domnul Sebastian Grapă:

Mulţumesc.

Distinşi colegi,

Aş vrea să vă spun aşa...sintetic câteva chestiuni. Eu cred în continuare într-o simbioză în ceea

ce înseamnă colaborarea dintre Parlament şi Guvern. Cred cu tărie acest lucru pentru că, altfel, nici nu

vreau să mai vorbesc ce s-ar întâmpla altfel.

Vreau să le spun distinşilor reprezentanţi, acestei domnişoare tinere şi acelui domn, următoarele

lucruri:

Unu la mână. În momentul în care discutăm despre hipoacuzici, discutăm despre o gamă de

persoane care nu pot să audă şi să se exprime. Cu alte cuvinte, acoperim acea categorie de care spunea

distinsul domn;

Doi la mână, la discuţiile din comisii au fost atât reprezentantul STS-ului cât şi domnul

ministru Arafat, care a spus că este o necesitate ca acest sistem să fie implementat;

Trei, există în momentul de faţă, citez din raportul Guvernului, citez din punctul de vedere al

Guvernul există... SNUAU derulează în prezent un proiect pilot, care are ca obiect testarea modului în

care un sistem de comunicare prin SMS ar putea sau poate fi la dispoziţia persoanelor cu dizabilităţi.

Deci, cu alte cuvinte, în momentul de faţă, domnii din stânga au un astfel de proiect care se

derulează. Mai mult decât atât, mi-ar fi plăcut să spună: această iniţiativă se poate ... poate fi adoptată

sau o susţinem, deşi, din argumentaţia dânşilor, nu înţeleg că nu o susţin, doar din textul scris înţeleg

că nu o susţin. Spun în felul următor: deoarece cadrul legal în vigoare privind funcţionarea sistemului

de serviciu stabilit este apelul de urgenţă, iar în definiţia apelului de urgenţă nu apare SMS-ul, nu

adoptăm un astfel de proiect de lege, pentru că nu suntem în stare să modificăm ce înseamnă apelul de

urgenţă? Mie mi se pare absurdă chestiunea asta.

- 102 -


Mulţumesc. Mulţumesc. Mulţumesc.

Domul Sebastian Grapă:

Eu sunt convins, am discutat de altfel şi cu distinşii noştri colegi de la Partidul Social Democrat

că acest proiect trebuie să treacă, iar, din discuţiile purtate cu cei de la STS, mi s-a spus că se poate

implementa într-o perioadă ulterioară de timp acest proiect.




Închei dezbaterile generale, nu înainte să reamintesc că este vorba, şi- i amintesc domnului

senator Grapă că este vorba despre doamna secretar de stat Ionela Dobrică. Nu, nu...Nu e domnişoara

aia tânără sau nu ştiu ce. E doamna secretar de stat. Ne respectăm cu toţii aici. Scuzele me le, doamnă!

*


Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 78/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru

modificarea unor acte normative.

Avem un raport comun al Comisiei pentru buget şi al Comisiei economice.

Raportul este de admitere, cu amendamente admise. Legea este organică.

Dau cuvântul domnului Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, microfonul

8, pentru a susţine proiectul de lege.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Ghizdeanu – preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză:


Proiectul de lege reglementează modalitatea de cooperare dintre Autoritatea de Supraveghere

Financiară şi Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale.

Având în vedere conţinutul acestui proiect de lege Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu

susţine, dar aş vrea să precizez că suntem de acord cu raportul comun al comisiilor de specialitate, Comisia

pentru buget şi Comisia economică, inclusiv amendamentele, care fac ca acest proiect de lege să revină la

forma prezentată de Guvern, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2013.

Deci adresez rugămintea de a fi adoptat proiectul de lege în forma prezentată de Guvern, în

conformitate cu cele prezentate în raportul comun.

Vă mulţumesc.

- 103 -


Domnul preşedinte Arcaş, microfonul 7, vă rog să prezentaţi raportul comun.



Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă. Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru muncă, familie ş i protecţie socială şi Comisia pentru

privatizare şi administrarea activelor statului au avizat, de asemenea, favorabil, proiectul de lege.

Comisiile au analizat – cele două comisii – proiectul de lege şi avizele primite şi au hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexe la prezentul

raport, care amendamente nu fac decât să revină la forma iniţială ordonanţa Guvernului.

Precizăm că Senatul este Cameră decizională.


Vă mulţumesc.




Nu prea am înţeles mesajul dat de către domnul secretar de stat Ghizdeanu. Ce înseamnă să

aprobăm forma dată de Guvern? Fără amendamente?

De la prezidiu: Cu amendamente.


Cu amendamente.


Fără amendamente?

Din sală: Cu amendamente.


Cu amendamente. Dar tot dumnealor mă adresez. La 30 ianuarie 2012 era solicitat un termen

de răspuns – 30 martie 2012, că, altfel, se va trece la faza de aviz motivat, inclusiv sancţiuni pecuniare.

Ce v-a blocat în timp, încât din momentul venirii la guvernare, în aprilie 2012, abia astăzi ne spuneţi

că, dacă Senatul nu acţionează cu celeritate, este tragedie naţională. Ce v-a blocat în timp din

primăvara anului 2012 până în primăvara lui 2013, până în primăvara lui 2014, până în primăvara lui

2015, ca să ne veniţi acum cu sperietoarea asta că, dacă noi astăzi nu am vota, este tragedie pentru

neam, inclusiv pe plan pecuniar.

Am văzut şi amendamentele şi vreau să fac menţiunea că între Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 93/2012 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2013 ce va veni pe ordinea de

- 104 -

zi… mulţi colegi de-ai noştri sunt destul de bulversaţi. Era perioada aia în care vă permiteaţi să faceţi

orice, inclusiv jocul de-a ordonanţele, că altă explicaţie nu- i. Se regăseşte o bună parte dintr-o

ordonanţă în cealaltă. Veniţi cu modificări privind structura consiliului, dar toată lumea se întreabă, pe

când, fiindcă premierul Ponta a şi spus... salariile astea care depăşesc o limită a bunului-simţ nu puteau

fi propuse ca amendament? Şi mă adresez colegilor din comisie.

De ce nu aţi venit cu o propunere? Fiindcă ce salarii sunt acolo... sunt ucigătoare pentru orice

român. Nu aţi putut? Nu aveaţi putere? Sau urmăriţi ce?


Dau cuvântul domnului senator Rotaru. Vă rog. (Discuţii la prezidiu.) Vă rog. Microfonul

central.

(Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Rotaru:


Eu cred că orice reglementare care vine să rezolve câteva disfuncţionalităţi care au existat la

această structură relativ tânără, ASF-ul, este bine-venită. Nu cred că este vorba de niciun fel de

ameninţări sau presiuni sau lucruri care se fac, aşa, în pripă. Repet, cred că sunt bine-venite, şi eu aş

vrea să apreciez faptul că una din modificări vizează calitatea procesuală activă pe care o poate avea

ASF-ul în orice proces care ţine de normele sau actele individuale pe care le-a emis fără a demonstra

un interes anume în acea speţă, cu atât mai mult cu cât poate interveni şi în procesele în care entităţile

pe care le reglementează au anumite chestiuni care vizează interesele pe care ei trebuie să le apere care

ţin de asiguraţi, de investitori şi de cei care sunt beneficiari ai fondurilor private de pensii.

În acelaşi timp, eu vreau însă să subliniez o idee şi să rog pe reprezentantul Guvernului să aibă în

vedere faptul că, dacă ne ducem pe această zonă a justiţiei este un lucru care bine că este reglementat.

Poate ar trebuie să ne ducem mai mult, şi Guvernul să se aplece cu atenţie asupra acestui aspect

pe zona de mediere, pe rolul pe care ar trebui să- l aibă această instituţie în zona de mediere şi mă refer

strict, dacă vreţi, în zona asigurărilor.

Sunt situaţii în care ASF-ul răspunde la o solicitare, la o plângere a unui agent economic, a unei

persoane fizice, ceva de genul, relaţia contractuală care există între dumneavoastră şi asigurator. Este o

relaţie pe care noi nu o putem controla, deci descurcaţi-vă.

Nu este în regulă acest lucru. Eu cred că ASF-ul ar trebui să aibă pe lângă rolul de control, de

reglementare şi acest rol de mediere pentru a evita viitoare procese şi conflicte care apar şi pentru a

apăra cu adevărat interesele asiguraţilor.

Mulţumesc.

- 105 -

(Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc. Închid dezbaterile generale. Mergem la vot final.

*

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2013

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Suntem Cameră decizională. Raportul

comun al comisiilor este admitere, cu amendamente admise şi un amendament respins.

Vă reamintesc că, în procedura noastră, amendamentele respinse pot fi susţinute şi supuse

votului acum, nu la votul final.

Dau cuvântul în continuare, la acest proiect de lege, domnului Ghizdeanu, preşedintele

Comisiei Naţionale de Prognoză, microfonul 8, pentru a prezenta, pe scurt, raportul... proiectul.



Încep prin a prezenta obiectul de reglementare al acestui proiect de lege, menţionând şi făcând

completarea şi pentru proiectul care a trecut în care fusese întrebarea legată de faptul dacă au fost sau

nu amendamente şi dacă le-am susţinut.

Aici au fost amendamente la Camera Deputaţilor legate de înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea autorităţii şi despre activitatea Consiliului ASF care au fost preluate ulterior în această

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 94/2013 şi, ca urmare, împreună sau pe baza faptului că această

ordonanţă a fost emisă, comisiile de specialitate ale Senatului au amendamente pentru înlăturarea sau

eliminarea amendamentelor Camerei Deputaţilor. (Rumoare, discuţii în sală.)

Ca urmare, s-a revenit la cea care fusese, la forma iniţială.

Revenind la acest punct din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 94/2013 are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere

Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi

reasigurările în România, având în vedere angajamentele legislative şi instituţionale pe care

Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-a asumat pe plan internaţional în raporturile cu Comisia

Europeană. Acestea vizează:

- dimensionarea Consiliului ASF;

- stabilirea unor criterii pentru calificarea profesională minimă pe care trebuie să o aibă

membrii Consiliului ASF;

- 106 -

- regimul incompatibilităţilor pentru personalul instituţiei, precum şi unele măsuri...


Mai sintetic, domnule secretar... Domnule preşedinte!


...de protejare a asiguraţilor.


Faceţi o sinteză.


Având în vedere conţinutul acestuia, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, adresează

rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege, cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau în continuare cuvântul domnului preşedinte Arcaş. Microfonul 7. Prezentaţi raportul celor

două comisii.



Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie

socială şi Comisia pentru afaceri europene au avizat, de asemenea, favorabil. Comisia juridică, de

numiri, disciplină, imunităţi şi validări a transmis un aviz favorabil, cu un amendament.

Comisiile au analizat proiectul de lege şi avizele primite şi au hotărât, cu majoritate de voturi,

să adopte raport de admitere, cu amendamente, conform anexei nr. 1 la prezentul raport, iar

amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia economică,

industrii şi servicii supun, spre dezbatere ş i adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu

amendamente, şi proiectul de lege.


Vă mulţumesc. Intervenţii, observaţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?

Domnul senator Oprea, microfonul central. Oprea.


În analiza sistemelor există un principiu care a fost mottoul unei teze de doctorat din Germania :

„Garbage in, garbage out”. Gunoi intră, gunoi iese sau eroare la intrare, eroare la ieşire. (Râsete,

discuţii în sală.)

- 107 -

Ţinem minte de ce au fost necesare serii de ordonanţe de urgenţă privind ASF-ul. Dar, în

acelaşi timp, nu pricep – şi- l rog pe domnul secretar de stat Ghizdeanu – Camera Deputaţilor a votat un

text de lege, şi dumneavoastră aţi venit cu amendamente care înseamnă de trei ori textul de lege iniţial.

Aşa? Am înţeles greşit? (Discuţii în sală.)

Amendamentele nu au fost de la Camera Deputaţilor venite încoace? Păi, dumneavoastră aţi

propus...


Haideţi, nu intraţi în... O să vă răspundă...


Nu. Păi, staţi. Mă opresc sau nu, pentru că întrebarea vine înapoi: dacă dumneavoastră îmi

spuneţi că aceste amendamente au fost numai în Senat, este schimbat radical textul de lege şi este

neconstituţional ce aţi făcut. Deci, dacă la Camera Deputaţilor s-a mers pe textul iniţial şi

amendamentele care sunt pe pagini întregi au fost aduse numai în Senat, Camera Deputaţilor este

exclusă de la procesul legislativ. (Rumoare, discuţii în sală.)


Domnule senator, aici e o discuţie specioasă, ştiţi foarte bine, da?


Este o întrebare şi nu discut mai mult.

Dar chiar şi aici, de la o colegă, a venit o propunere… fiindcă, în mare parte, vă spun,

ordonanţele astea sunt cvasisimilare. Dacă are cineva puterea să ne pună în sinteză diferenţa dintre

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2013, îi

mulţumim, dar, la un moment dat, este o propunere privind drepturile celor care pot fi în consiliu… de

la nouă ani la opt ani. Iar eu am înţeles mesajul. Şi o încurajam pe colega noastră să pună 18 ani de

experienţă de la absolvirea liceului şi nu în loc de nouă, opt, fiindcă ştiu în ce context s-a pus această

nebunie.

Se încerca a se termina oamenii vizibili găsind o cifră: în loc de opt cât avea persoana, s-au pus

nouă. Şi ţin minte istoria asta prin care v-aţi jucat de-a pusul şi de-a detronatul oamenilor din consiliu.

Şi întrebarea ultimă. De la nouă membri acum doar patru pot să lanseze convocarea consiliului.

De ce patru şi nu cinci? Care este proporţia dintre vechea structură a consiliului, când vă doreaţi

dumneavoastră să vă puneţi toate rudele în consiliu, şi varianta cu nouă?


Domnul preşedinte Arcaş. Nu... Domnul senator Şerban Mihăilescu. Microfonul 3.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:


- 108 -

Această reglementare este o reglementare foarte veche şi noi am avut în cele două comisii un

singur principiu, şi anume să facem o formă care să iasă din Senat după doi ani de discuţii şi mai ales

să nu care cumva să fie atacată la Curtea Constituţională.

Şi acum o să- i răspund – sper eu, pertinent – domnului senator Oprea. (Discuţii în sală.)

Prima chestiune. Dacă observaţi, jumătate din amendamente sunt legate doar de anumite

formule. Dau un exemplu: s-a dorit să se schimbe încă nişte prevederi de lege. Nu am fost de acord în

comisiile Senatului şi a rămas doar textul de la Cameră. Şi atunci automat a trebuit un amendament

faţă de textul Senatului, în titlu, să scoatem de acolo. Pe baza reglementării de la Banca Naţională, pe

urmă, s-a venit cu propunerea ca să introducă şi noţiunea de ordin al ASF-ului. (Rumoare, discuţii în

sală.) Nu, eu vă spun că de asta, par multe.

Pe urmă a venit ideea că nu mai trebuie în Partea a III-a sau nu ştiu ce parte se publica la

Monitorul Oficial, ci au solicitat să fie publicată în Partea a II-a a Monitorului Oficial. Astea toate se

transformă în amendamente. Acestea sunt paginile. Dar, vă repet, nu este absolut nimic deosebit faţă

de textul Camerei Deputaţilor din punct de vedere... greu care, într-adevăr, devine cauză de

neconstituţionalitate.

În legătură cu ultimele două observaţii.

Cinci membri să convoace forumul sau patru?

De regulă, în toate reglementările din România numărul celor care convoacă este cu unul mai

puţin decât majoritatea. Pentru că, dacă este majoritate, pot deja să decidă. Cinci din nouă pot decide.

Patru din nouă nu pot decide şi provoacă o discuţie. A fost o gândire… Noi aşa am apreciat, în

unanimitate, că este corect.

Povestea cu opt ani. Iertaţi-mă, domnule senator, au fost şapte, au fost nouă şi, la urmă, ca să

fim precum Solomon, am pus opt. N- am avut o altă logică, credeţi-mă.

Dar, vă rog, la fel să ne credeţi, că dorim ca din Senat să plece aceste două reglementări. Orice

fel de alte chestiuni legate de partea de retribuţie, legate de controlul justiţiei şi altele trebuie să vină

ulterior. Dar noi, ca for legislativ, trebuie să încheiem acest proces.

Vă mulţumesc.




Mulţumesc pentru lămuririle astea, mă aşteptam să le prezinte şi Guvernul cu aceeaşi acurateţe cu

care aţi făcut-o dumneavoastră. Dar întrebarea mea şi a oricărui coleg – am avut proiecte de lege care

aveau în corpul lor chiar cinci ordonanţe de urgenţă – în cazul acesta, nu puteau fi reunite Ordonanţa de

- 109 -

urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2013 într-un singur

proiect de lege?

Asta e rugămintea, dacă puteţi să ne spuneţi.


Domnule senator, vă rog. Domnul senator Şerban Mihăilescu, microfonul 3.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Întrebarea este extrem de pertinentă, dar răspunsul este legat de situaţia aceasta a

Parlamentului, care a fost divizat în mod greşit – şi îmi recunosc contribuţia minoră – în 2003, în două

Camere, fără Comisia de mediere.

Jumătate din ordonanţele ASF-ului – asta- i viaţa! – au Cameră decizională Camera Deputaţilor,

altă jumătate de ordonanţe au Cameră decizională Senatul. Este… N-are rost să discutăm.

Aveţi perfectă dreptate, sunt nenumărate întrebări la care ar trebui să răspundem, dar revin la

prima rugăminte, să scăpăm măcar de acest balast de doi ani.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Am închis dezbaterile generale. Poftim?

(Discuţii la prezidiu.)Da, închid dezbaterile generale.

Ne reîntoarcem la ora 14.00 în plenul Senatului.

Rugămintea către staff, să asigure puţină aerisire.

Mulţumesc.

Prima parte a şedinţei s-a încheiat la ora 13.05.

PAUZĂ

*

Şedinţa s-a reluat la ora 14.25.


Vă rog să luaţi loc în bancă. Reluăm lucrările în sesiunea de după-amiază.

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol.

Dintre iniţiatori e cineva care doreşte să susţină?

Domnul senator Bunciu… (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Bumbu.

(Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Procedură, da, vă rog.

- 110 -

Domnul senator Oprea, microfonul central.


Grupul nostru solicită verificarea cvorumului de şedinţă înainte de a continua dezbaterile.

(Intervenţii neinteligibile din sală.)

Uitaţi-vă în sală, că o astfel de continuare nu ne este benefică.


Domnule senator, vreau să vă atrag în mod respectuos atenţia că cvorumul de şedinţă se

verifică la începerea şedinţei. (Discuţii la prezidiu.) Da?


Nu e adevărat. Şi în timpul şedinţei, un lider de grup poate cere acest lucru.


Sigur, absolut. Absolut.

Deci… Eu vreau să mai spun încă o dată… (Discuţii în sală, discuţii la prezidiu.) Nu contează, măi!

Domnilor colegi, încă o dată vă aduc la cunoştinţă următorul fapt. Aţi ales…


Nu, nu… O spun din punctul de vedere al conducătorului de şedinţă şi al membrului Biroului

permanent.

Filozofia sistemului în care lucrăm acum este următoarea: s-a stabilit ca sesiunea de vot să fie

la o anumită oră şi toate proiectele de lege sunt votate atunci. Această condiţie este cea care face ca, la

începutul activităţii, să stabilim cvorumul de şedinţă, după care, în mod clar, nu mai avem nevoie de

cvorum de şedinţă, pentru că este raţional să înţelegem că lucrurile se votează.

Noi am putut să deschidem sesiunea pe ziua de astăzi, şi am deschis-o cu numărul suficient de

voturi.

(Domnul senator Daniel Cristian Florian solicită cuvântul.)

Imediat, domnule coleg.

Deci, dacă vrem să facem altfel, atunci trebuie să ne reîntoarcem la sesiunea de vot tot timpul şi

numai, pe cale de excepţie, la votul… Dar noi am înţeles că am convenit şi am votat acest sistem.

Acest sistem este peste tot: în Parlamentul European, în parlamentele ţărilor occidentale şi aşa mai

departe, dacă ai sesiune specială de vot, la o anumită oră şi la o anumită dată.

E adevărat că nu putem să deschidem… şi aţi văzut că am fost foarte scrupulos cu acest lucru,

că n-am deschis şedinţa până nu am avut cvorumul de şedinţă întrunit, ca să putem să fim constituiţi.

Domnule coleg, vă rog, poftim, pentru procedură.

Domnul Daniel Cristian Florian:


- 111 -

Stimaţi colegi…

De la prezidiu: Florian Cristian.


Da, domnul Florian Cristian.

Domnul Daniel Cristian Florian:

Avem noţiunea de cvorum de şedinţă, nu noţiunea de cvorum de vot. Şedinţa poate începe dacă

există un cvorum, dacă există parlamentari în sală. La fel, şedinţa poate continua dacă există acest

cvorum asigurat. În lipsa cvorumului, şedinţa nu poate continua.

Vă mulţumesc.

(Discuţii în sală, discuţii la prezidiu.)


Haideţi, încă o dată.

Doamnelor şi domnilor colegi, haideţi să nu inventăm apa caldă. Dacă vreţi să boicotăm această

şedinţă, o putem face din nenumărate motive. Dar eu încă o dată… Şi daţ i-mi voie să vă spun că vă

vorbesc din experienţă şi din raţiunea de a dori să legiferăm, de a dori să dezbatem, că de-aia…

Dumneavoastră aţi observat cât de bine se dezbate în actuala formă de lucru? Dacă dumneavoastră

vreţi ca să nu procedăm ca atare, şi, după aceea, să lucrăm expeditiv şi aşa mai departe şi să omorâm

ceea ce cred eu că e un mare câştig, dezbaterea, putem să ne reîntoarcem la…

Dar art. 121, domnule coleg senator Cristian, alin. (2) spune: „Înainte de votare, liderii

grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de şedinţă.”

Da? Pentru că noi am deschis. Dacă am fi avut un vot, sigur, am fi avut asta. Dacă făceam un

vot, să zicem, cum am făcut, în mod excepţional, când a propus un grup parlamentar să dăm totuşi

votul pe un proiect de lege, atunci se putea cere cvorumul de şedinţă.

Chiar dacă era legea neorganică şi se putea adopta cu jumătate plus unu, trebuia ca, la vot, să

fie cvorumul de lucru, adică de 85.

Deci eu aşa văd lucrurile. Dacă dumneavoastră le vedeţi în altă modalitate sau în altă cheie,

putem să discutăm, dar discutăm mult şi fără să fie un rezultat eficient. Cel mult…

Vă rog, domnule senator Sârbu.

Nu ştiu dacă am fost explicit, dar… cred că da.

Domnul Ilie Sârbu:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Sunt lucruri pe care ar trebui să le clarificăm prin statutul nostru, prin Regulament, că aşa, tot

timpul o să avem aceleaşi discuţii. Am pornit dimineaţă cu stângul, continuăm acelaşi mers…

- 112 -

Acum, sigur că s-a făcut o propunere, care nu a fost revocată, şi avem această obligaţie, să

verificăm cvorumul de lucru, prin prezenţă sau, mă rog, putem face şi electronic.

Întrebarea mea e alta: dacă acum nu avem cvorum, întrerupem şedinţa, că n-avem ce să facem,

ăsta e Regulamentul, şi ne întâlnim la ora 16.00 pentru vot final?


Domnule senator Oprea, vă rog. Aţi revenit la gândul cel bun? Nu?


Nu. Atunci, eu propun ca, de luni până joi, să fie o singură sesiune, care să înceapă luni şi, în

fiecare zi, este altceva început luni. Este o logică elementară, că nu ne aburiţi cu propunerea asta, că e

altceva. Eu am cerut, pentru că este o sesiune distinctă, cvorumul de şedinţă.

Sunt de acord ca dumneavoastră, dacă aveţi impresia că la vot final vor veni oamenii, atunci,

propunerea… Sunteţi majoritari în Biroul permanent al Senatului şi în Birourile reunite şi faceţi ce

vreţi. Am înţeles că astăzi aţi folosit expresia: „Aşa vor muşchii noştri”. În Birourile reunite.


Nu-i adevărat. Cine a zis?


Nu. Nu. Chiar astăzi, la Birourile reunite, vizavi de…


Domnule senator, vă rog frumos. Nu s-a folosit această…


Deci, în condiţiile astea, există înţelegere şi la noi să venim la 16.00, la vot final, dar

dumneavoastră nu puteţi să nu respectaţi o solicitare a unui grup. Vrem să ştim câţi sunt în sală.


Sigur. Sigur. Da.


Şi nu noi trebuie să facem cvorumul de şedinţă. Aţi uitat? Şi dimineaţă am invocat asta.

(Discuţii în sală.) Sunteţi majoritari, aduceţi-vă oamenii, ca să puteţi să faceţi şedinţe. Or, varianta

propusă, cu luni, marţi, miercuri, joi, vedeţi că nu este deloc eficientă. Dumneavoastră, la legile

ordinare… Deci noi, astăzi, avem de dat peste 70 de voturi. Cred că aţi făcut calculul. 47 plus 7, plus…

Sunt 70 de voturi.

Credeţi că vreunul dintre dumneavoastră are o minte atât de ageră, încât să-şi mai aducă aminte

orice lege ordinară discutată marţi şi apoi miercuri, plus ce aveam din săptămâna… de pe 18? Da? Este

un efort supraomenesc, pe care îl facem cu toţii, şi dumneavoastră, şi noi. De ce ne complicăm viaţa?



- 113 -

Acum o să vă spun un singur lucru. Este vorba de o singură şedinţă, pentru că, dacă nu spunea

o singură şedinţă care începe dimineaţa şi se termină la ora 17.00, nu scria în program că de la 13.00 la

14 e pauză. Pauza este între un lucru care este în desfăşurare. Dacă nu, se spunea sesiunea de

dimineaţă şi sesiunea de după-amiază.

Domnule senator Sârbu, vă rog.

Domnule senator Sârbu, aţi solicitat luarea de…

Deci am folosit şi am aprobat pauză. Nu am spus „sesiunea de dimineaţă”, „sesiunea de

după-amiază”.

Domnul Ilie Sârbu:

Bun. Asta nu înseamnă că, dacă un lider de grup a cerut verificarea cvorumului, facem altfel.

Poate să fie şi în timpul şedinţei. Aici nu e o regulă. Dar nu la asta vream să mă refer. La alt aspect.

Sigur că ceea ce spune domnul vicelider Oprea, parţial, e adevărat, dar niciodată – sunt de mulţi

ani în Senat, nu mai spun de câţi, ca să nu deranjez –, niciodată, în toţi aceşti ani, n-am avut

posibilitatea şi nici curiozitatea să mă aplec asupra tuturor proiectelor, că nici nu se poate.

Dumneavoastră aţi recunoscut, avem o limită. De asta sunt comisii, de aceea sunt – şi am mai spus

lucrul acesta – colegi de-ai noştri în comisii, de aceea vin dezbaterile la grup. Fiecare proiect în parte îl

dezbatem: de ce dăm votul aşa, de ce nu dăm, ne abţinem. Ştiţi b ine. Cum faceţi şi dumneavoastră,

bănuiesc, că aşa e procedura.

Deci noi, când venim aici, venim cu o situaţie finală. Ne-am decis, colegii din comisii sau

iniţiatorii – sunt cazuri când avem colegi iniţiatori – ne explică care e spiritul legii, ce doresc să facă,

agreăm, nu agreăm… Au fost şi situaţii, aţi văzut, când votul a fost invers decât a spus Guvernul. Dacă

colegii ne-au lămurit şi ne-au convins la grup, am acceptat. Şi chiar din partea dumneavoastră, au fost

situaţii când ne-aţi convins.

Nu ne-am ţinut sută la sută de ceea ce venea, cum ne-aţi reproşat de atâtea ori, de la Guvern.

Nu. Au fost situaţii şi situaţii. Cum vor fi şi în viitor, situaţii şi situaţii.

Acum, că avem 50 de proiecte… sigur că, dintre ele, dacă ne întrebaţi sau pe oricare de a ici din

sală, dintre senatori, poate în afară de dumneavoastră, care aţi avut timp şi v-aţi uitat la ele, n-o să ştim

exact pe fiecare proiect ce e interesant, dacă e, dacă nu e, deşi s-a discutat şi ieri în cadrul grupului.

Dar avem opinia formată vizavi de ceea ce stabilim cu toţii acolo.

Aşa s-a procedat, aşa se va proceda şi în viitor. Ceea ce ne spuneţi dumneavoastră, că e

încărcătura asta, pe care n-o pot duce în spate colegii senatori, nu e real. Poate e pentru dumneavoastră.

Şi atunci, dacă vrem să găsim motive ca să nu mergem mai departe, să întrerupem şedinţele

mereu, lucrul ăsta se poate face, dar nu câştigă nimeni din asta. Nu câştigă nici opoziţia, dar nici noi.

Oamenii noştri sunt în majoritate aici şi…

- 114 -


Păi, dacă i-am anunţat că la 16.00 e vot final… Şi dumneavoastră la fel i-aţi anunţat. Acum mai

vine aşa, câte unul care a aflat că totuşi aţi cerut să se facă prezenţa.

Şedinţele, şi la Cameră, merg la fel. Se porneşte, s-a semnat… că se semnează de prezenţă…

că stă la cafea, că stă pe coridor, e problema lui dacă nu vrea să participe la dezbateri.


Mulţumesc.

Domnul senator Motoc.


Eu ţin doar să precizez câteva lucruri. Nu contrazic pe nimeni, dar ţin să citesc doar două

articole din Regulamentul nostru.

La art. 120 alin. (3): „Înainte de începerea dezbaterilor, preşedintele de şedinţă anunţă dacă este

întrunit cvorumul şi se supune spre aprobare plenului Senatului proiectul ordinii de zi şi programul de

activitate.”

Nu avem două ordini de zi, una de dimineaţă şi una de după-amiază. Este clar că este vorba de

aceeaşi ordine de zi.

Iar la art. 121 alin. (2) spune aşa: „Înainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere

preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de şedinţă.”

Deci este foarte posibil ca, la ora 16.00, dacă constatăm că nu avem cvorum, să ne oprim. Până

atunci însă, putem să dezbatem în continuare, în opinia mea şi în interpretarea… (Aplauze.)


Asta e, domnule. Dacă vii în Parlament şi eşti nou, şi înveţi…


Vezi, înveţi, ştii. Aşa este. Am coroborat şi eu art. 120 cu 121. Deci… (Discuţii în sală, discuţii

la prezidiu.)

Haideţi să continuăm. Bun. E adevărat.

Propunerea legislativă… punctul 10. Deci ne-am convins.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008

privind registrul agricol, da?

Este punctul 10 al ordinii de zi.

Domnul iniţiator, domnul senator Bumbu, microfonul 5, pentru a prezenta propunerea

legislativă.



- 115 -

Ţin să precizez că în întreaga Uniune Europeană, registrul agricol reprezintă un instrument de

bază, şi trebuie să fie şi în societatea noastră, atât pentru informaţii primare şi operative, cât şi ca bază

de întocmire a strategiilor.

Având în vedere că registrul agricol pentru perioada 2015 – 2019 trebuie să fie funcţional la 1

ianuarie 2015 şi luând în considerare că în legislaţia actuală trebuie corelate unele prevederi, se impune

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol.

O serie de intervenţii sunt formale – de formă – ca, de exemplu, modificarea unor sintagme. Şi

dau un simplu exemplu: în loc de „prefecţi”… trebuie înlocuit cu sintagma „instituţia prefectului”.

Dar majoritatea sunt de fond şi se referă la modificarea calendarului, ca o consecinţă că încă nu

este funcţional, şi am trecut de 1 ianuarie, la corelarea cu celelalte legislaţii. De asemenea, sunt trecute

noi nivele şi noi tipuri de contravenţii şi sancţiuni ca metode coercitive şi, un lucru la care am ţinut

foarte mult, am implicat în exactitatea datelor şi ANCPI-ul (Agenţia Naţională de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară), precum şi medicii veterinari, concesionarii, de asemenea, Asociaţia

Comunelor, Asociaţia Oraşelor, Asociaţia Municipiilor.

Având în vedere, de asemenea, că înscrierea producătorilor agricoli în registrele agricole este

una din condiţiile în vederea acordării acestora a formelor de sprijin, a subvenţiilor, datele înscrise în

registrul agricol sunt utilizate, de asemenea, de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării

Regionale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanţelor…


Mulţumim.


…şi o mulţime altele.


Domnule senator, nu ne mai citiţi expunerea de motive, că am luat la cunoştinţă, am studiat.


Mă bucur. (Rumoare, râsete în sală.)


Foarte bine. Dacă vă bucuraţi…


Ca atare, n-am vrut să intru în amănunte pentru că sunt foarte multe modificări şi am văzut că şi

comisia, şi ministerul şi-au dat aviz pozitiv… favorab il.


Vă mulţumesc.

Non multa sed multum.

- 116 -

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveţi cuvântul, microfonul 10.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:


Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori.

Guvernul, în cazul acestei iniţiative legislative, susţine iniţiativa colegilor senatori şi deputaţi

reprezentând mai multe grupuri parlamentare.

Un instrument util, foarte bine-venit, în folosul perfecţionării acestui mecanism extrem de

important, care contribuie la dezvoltarea agriculturii şi la utilizarea resurselor locale – este vorba de

registrul agricol.

Vreau să fac sublinierea că sunt bine-venite aceste propuneri. Poate că era şi mai bine dacă le

discutam mai demult, având în vedere necesitatea ca, de la 1 ianuarie 2015, să devină funcţional acest

registru agricol, având în vedere obligaţiile pe care România şi le-a asumat.

Suntem întru totul de acord, chiar apreciem amendamentele extrem de pertinente formulate de

comisia sesizată pe fond.

Vă rog, în consecinţă, doamnelor şi domnilor senatori, să fiţi de acord cu raportul de admitere.


Mulţumesc.

Comisia pentru agricultură, domnul vicepreşedinte Deneş, microfonul 7. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Ioan Deneş:

Comisia pentru administraţie.


Administraţie, mă scuzaţi.

Domnul Ioan Deneş:


În şedinţa din data de 24.11.2014, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului au dezbătut şi au decis, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de

admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum şi propunerea

legislativă aferentă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 117 -

Deschid dezbaterile generale. Intervenţii?

Domnul senator Durbacă, microfonul 2.



Domnilor colegi,

Această propunere legislativă, consider că este foarte bună, dar cred că nu este suficient să se

refere numai la întocmirea registrului agricol pe suport de hârtie sau format electronic, cred că este

bine să se spună clar ce trebuie să cuprindă registrul agricol, pentru următorul motiv: sunt terenuri, la

ora actuală, care nu mai aparţin nici primăriei, nici ANIF-ului. Aş da un exemplu, ravenele. Nici

primăria nu le îngrijeşte, nu le întreţine, nici în evidenţa ANIF-ului…

Ar trebui Ministerul Agriculturii şi domnul coleg senator Bumbu să facă o anexă privind tot

ceea ce trebuie să cuprindă registrul agricol.

De asemenea, sunt animale în gospodăria oamenilor pentru care nu se dă subvenţie, pentru că

sunt la un număr mai mic decât numărul care este prevăzut pentru a se acorda subvenţie. Nu ştiu dacă

acelea sunt prevăzute a se trece în registrul agricol.

Sunt, de asemenea, animale în gospodăriile ţărăneşti care nu aduc niciun venit material, aduc

doar venitul pentru care le întreţine, nu ştiu dacă acelea – unu, două animale – sunt trecute în registrul

agricol.

De aceea, le sugerez domnilor care au făcut această propunere legislativă să întocmească o

anexă cu tot ceea ce trebuie prevăzut şi cuprins în registrul agricol şi pentru terenuri, să nu rămână

niciun teren în afara registrului agricol, şi, de asemenea, animalele care sunt în gospodării şi celelalte

să fie prinse în registrul agricol.


Mulţumesc.

Alte intervenţii? Dacă nu mai sunt… (Discuţii la prezidiu.)

La sfârşit, domnul senator Bumbu. Pe scurt.


Domnule senator, vă mulţumesc pentru intervenţie.

Sunt pertinente. Vreau să fac precizarea că şi animalele care sunt sub limita de subvenţionare

sunt trecute. Este adevărat, terenurile neproductive nu sunt menţionate, dar o să le sugerez colegilor de

la Ministerul Agriculturii, care trebuie să facă normele, să precizeze şi acest lucru.

Şi vă mulţumesc.


Mulţumesc.

- 118 -

Închid dezbaterile generale.

Trecem proiectul la sesiunea de vot final.

*

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006

privind statutul funcţionarului public parlamentar.


Este o lege cu caracter organic.

Sunt mai mulţi iniţiatori.

Este domnul senator Bumbu printre aceştia. Îi dau cuvântul. Microfonul 5.



Apare un lucru aproape paradoxal. Uitaţi că şi noi, parlamentarii, suntem discriminaţi,

discriminaţi negativ, de data aceasta, în comparaţie cu funcţionarii publici care se încadrează

prevederilor Legii nr. 118... şi anume: este referirea la legea specială, Legea nr. 7/2006, care nu

prevede că parlamentarii pot să… funcţionarul public… spre deosebire de funcţionarul public care nu

se află în incompatibilitate dacă este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să

participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau

organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare.

Deci funcţionarii publici puteau participa, conform legii speciale, parlamentarii nu. Ba, mai

mult decât atât, într-altă lege, este precizat că trebuie să fie armonizate aceste legi.

Deci vă propun să facem corectura care se impune legal. Adică să avem aceleaşi… să beneficiem

de aceleaşi prevederi pe această speţă de la Legea nr. 118… Legea nr.188/1999, mă scuzaţi.


Vă rog, domnul George Mircea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 9.

Domnul George-Aurel Mircea – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Guvernul nu a finalizat punctul de vedere pentru acest proiect legislativ, iar Ministerul

Dezvoltării susţine acest proiect de act normativ.


Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Deneş, Comisia pentru administraţie, microfonul 7.

Domnul Ioan Deneş:


- 119 -


teritoriului au dezbătut şi au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de

admitere.


adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, precum şi propunerea legislativă aferentă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Dacă nu

sunt, închid dezbaterile generale.

Legea are caracter organic, o trecem la sesiunea de vot.

*

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 24 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Raportul este comun, al Comisiilor de administraţie şi transporturi. Este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Iniţiatori, câţiva colegi.

Domnul senator Bumbu, microfonul 5, pentru a prezenta iniţiativa.



Suntem conştienţi că am iniţiat o lege controversată, dar ea s-a impus prin adevăratul masacru,

carnagiu care se petrece pe drumurile publice din România; de asemenea, prin datele statistice care ne

prezintă ca o ţară de vârf în ceea ce priveşte accidentele, suntem cu 11,1% la 1 000 de locuitori, ca

persoane, accidente pe drumurile publice, de asemenea, la numărul de decese deţinem locul fruntaş cu

un număr de 2 377, în timp ce următoarea ţară, Bulgaria, este cu 775, Ungaria – 740 şi aşa mai departe.

Se impune să ne transformăm sau să redevenim un stat intervenţionist pe aceste probleme, nu

un stat minimal, deoarece societatea încă nu este pregătită pentru statutul de stat minimal.

Noi propunem prin această iniţiativă să nu fie primiţi la examenul de obţinere a permisului de

conducere cei care n-au o minimă pregătire şcolară şi, de asemenea, cei care au fost… au avut

condamnări în legătură cu circulaţia pe drumurile publice, mai puţin cei care beneficiază de… se

încadrează în art. 116, respectiv, amnistie, trecerea unei perioade şi aşa mai departe. Şi, ca să dau un

exemplu concret, ce facem cu unul care n-are permis, a făcut accidente rutiere mortale şi, pe urmă, se

prezintă să obţină permis?!

Considerăm că trebuie aplicate metode coercitive mai evidente.

- 120 -


Dau cuvântul, în continuare, doamnei Alexe, chestor din Ministerul Afacerilor Interne,

microfonul 8.

Doamna Irina Alexe – secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne:



Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative şi, aşa cum am discutat şi în cadrul

comisiilor de specialitate, am precizat că, în materia permiselor de conducere, dispoziţiile Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 trebuie să asigure compatibilitatea cu prevederile Directivei

2006/126/CE. Astfel, actul european stabileşte condiţiile pe care statele membre le pot impune

solicitanţilor unor permise de conducere, context în care impunerea altor reguli, de genul: să fi absolvit

învăţământul primar sau învăţământul secundar, inferior sau gimnazial, ar fi posibilă doar după

consultarea Comisiei Europene. Nu rezultă că o astfel de consultare ar fi avut loc.

De asemenea, semnalez că, pentru obţinerea permisului de conducere în România, se poate

prezenta orice cetăţean, orice persoană care are cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene, şi

atunci trebuie să aplicăm aceleaşi reguli.

În ceea ce priveşte intervenţia în materie penală, după cum ştiţi şi dumneavoastră, prin Legea

nr. 255/2013 a fost modificat inclusiv cadrul în materie penală prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 195/2002, şi atunci orice intervenţie în materie penală considerăm că trebuie făcută în

acea lege şi nu aici, unde aceste dispoziţii nu mai există.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Comisia pentru administraţie, domnul vicepreşedinte Deneş, microfonul 7.

Domnul Ioan Deneş:


În şedinţele care au avut loc separat, la 30.09.2014, respectiv, 20.11.2014, membrii Comisiei

pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului şi membrii Comisiei pentru transporturi şi

energie au dezbătut şi au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport comun de

respingere.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, împreună cu Comisia pentru

transporturi şi energie supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul comun de

respingere, precum şi propunerea legislativă aferentă.

Mulţumesc.

- 121 -


Mulţumesc şi eu.


Domnul senator Motoc, microfonul central.



Stimaţi colegi,

Iniţiativa colegilor noştri este una de intenţie foarte bună, însă, în general, sunt împotriva acelor

iniţiative legislative care duc spre anumite discriminări.

Chiar dacă pare paradoxal, există persoane care nu au făcut şcoala, învăţământul primar sau

gimnazial, dar ştiu foarte bine să scrie şi să citească. Pentru a conduce autoturismul, nu trebuie să

demonstrezi că ai şcoală, ci că ştii să scrii şi să citeşti. De fapt, nici asta nu trebuie să demonstrezi, ci

trebuie să demonstrezi că, atunci când te afli la examen, eşti capabil să înţelegi ceea ce apare în

chestionarul în cauză şi să- l completezi.

Că există, după cum bine ştiţi, şi elemente de corupţie, care conduc la situaţii în care oameni

care nu ştiu să scrie şi să citească pot obţine permisul de conducere, asta este altceva.

În ceea ce priveşte persoanele care au fost condamnate pentru accidente soldate cu omor,

vătămare cauzatoare de moarte, vreau să vă spun că cunosc persoane extrem de responsabile în

general, oameni care nu au făcut nimic rău în viaţa lor ş i cărora li s-a întâmplat o dată în viaţă să se

afle în momentul acela în locul cel mai nepotrivit posibil, şi au fost în situaţia de a ucide pe cineva

într-un accident de circulaţie. Asta nu înseamnă că oamenii ăia nu pot să primească o a doua şansă,

odată ce-şi primesc pedeapsa stabilită prin lege.

V-aş ruga, deci, să vă gândiţi foarte bine, înainte de a vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.


Domnule senator Calcan, microfonul 4.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Eu cred că este o iniţiativă bună. Şi eu cred că este o iniţiativă bună, deoarece, a avea minim o

şcoală gimnazială pentru a putea să te urci la volanul unei maşini, eu cred că este absolut normal şi

firesc. Şi vă spun de ce. Nu este acelaşi lucru când eşti pieton şi când eşti la volanul unei maşini care

poate deveni o veritabilă armă, bineînţeles, din greşeală sau din rea-voinţă.

Este, zic eu, extrem de grav să poţi să laşi la volanul unei maşini pe un om care, în princ ipiu, n-

a făcut o şcoală gimnazială care… Haideţi să fim serioşi, cine nu face în ziua de astăzi o şcoală

- 122 -

gimnazială? Adică nu vrei să te duci la şcoală nici măcar 4 sau 8 clase, dar vrei să conduci, eventual, o

maşină, ştiu eu, poate chiar şi vreun jeep, vreun 4 x 4, şi să mai faci cine ştie ce teribilisme pe şosea,

pentru că avem astfel de cazuri şi s-au întâmplat astfel de cazuri. Şi eu cred că, dacă, de exemplu, ai fi,

eventual, parte dintr-o familie care, din păcate, are un deces sau un accidentat grav din cauza unui

astfel de individ, eu cred că altfel am fi gândit cu toţii.

De altfel, am urmărit cu atenţie punctul de vedere al Guvernului şi am înţeles din punctul de

vedere al Guvernului că nu este neapărat împotrivă, ci nu există acea sesizare către Comisia

Europeană.

Eu cred că putem s-o facem, nu? Putem să aprobăm astăzi, aici, putem să trimitem la Comisia

Europeană această notificare sau ce-ar trebui din punct de vedere legal, astfel încât să fim de acord şi

să putem să avem…

Deci eu cred că, prin această lege, până la urmă, avem un plus de siguranţă pentru noi, fiecare,

fie că suntem participanţi la traficul auto, fie că suntem simpli, ştiu eu, pietoni, pentru că, până la urmă,

accidentul nu se întâmplă neapărat între două maşini. Şi aţi văzut ce se poate întâmpla: o maşină, pur şi

simplu, intră într-un grup de pietoni, se mai întâmplă cine ştie ce alte nenorociri.

Mulţumesc.


Domnule senator Popa, microfonul 2.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Stimaţi colegi,

De un sfert de oră discutăm pe un text neconstituţional, care încalcă legislaţia europeană, un

text discriminatoriu.

Haideţi să înţelegem că ceea ce a spus Guvernul… Probabil n-aţi dat citire concluziilor de la

Consiliul Legislativ. Asta este situaţia. Găsiţi alte soluţii. Se pot găsi şi alte soluţii pentru a face… a

aduce siguranţă în sistemul nostru, în circulaţia de pe drumurile publice, dar nu asta este metoda.

Nu putem să discriminăm cetăţeni, pentru că încălcăm Constituţia.


Mulţumesc.

Închid dezbate… A, domnul preşedinte Deneş, microfonul central, cu titlu personal. (Discuţii la

prezidiu.)

Domnul Ioan Deneş:


N-am să vă reţin mult. Au fost dezbateri în cadrul comisiei şi pro, şi contra acestei iniţiative

legislative.

- 123 -

Aici era vorba de o directivă europeană. Deci o directivă europeană reglementează o anumită

normă pe care noi trebuie s-o respectăm ca membru UE.

Sigur, au fost argumente care au spus că, într-adevăr, trebuie să îndeplinească cel care ia

carnetul de conducere anumite condiţii minimale de cunoaştere a cărţii, citit şi scris. Dar eu vreau să

spun ceea ce am spus şi în cadrul comisiei: sunt în societatea noastră oameni care poate nu au avut

posibilitatea să meargă la şcoală, dar, fiind autodidacţi, ştiu să citească şi să scrie. Şi, la urma urmei,

este un examen pe care dumnealor îl dau atunci când trec acel examen – nu? – teoretic şi care spune:

îşi ia examenul sau nu-şi ia examenul.

Deci, drept urmare, nu putem să luăm un drept al unui cetăţean şi să restricţionăm aceste

drepturi printr-o astfel de iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.


Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Vreau să susţin punctul de vedere al Guvernului şi cu următorul argument: noi avem o lege în

care… sau potrivit căreia învăţământul obligatoriu este de 10 clase. Nu cred că putem să facem rabat

de la această lege fundamentală pentru orice stat încercând să găsim portiţe de a- i scoate din

învăţământul obligatoriu şi de a le da o altă şansă celor care nu sunt în stare s-o fructifice. Şi trebuie

să-i obligăm s-o fructifice aşa cum îi obligă şi legea.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Microfonul 5, domnule senator Bumbu.



Într-adevăr, învăţământul este obligatoriu, dar avem cea mai mare rată de analfabetism din

Uniunea Europeană. Deci, că avem o legislaţie, nu-i suficient. Trebuie să fie şi respectată.

Vreau să mai precizez că acele metode coercitive, adică cei care au fost pedepsiţi să fie

împiedicaţi să acceadă la permis, se fac cu… prevăzut în modificarea noastră, în iniţiativa noastră, se

fac cu excepţia celor de la art. 116, unde pot să se încadreze cei prevăzuţi de domnul senator Motoc.

Iar obligativitatea de a avea studii se impune la tot pasul. Vă pot da o mulţime de exemple,

inclusiv obligativitatea primarilor de oraşe de a avea studii şi, nu numai atât, pot să vă spun că pot fi

- 124 -

unele persoane profesori mai buni decât unii profesori în funcţie şi mai responsabili, dar nu pot ocupa

acel post, pentru că nu îndeplinesc condiţiile de studii dovedite.

Deci noi credem că trebuie să apelăm la unul din acele trei elemente ale parteneriatului pe

şoselele publice, care înseamnă… pe drumurile publice, care înseamnă: infrastructura, vehiculele şi

participanţii la trafic. Infrastructura o vedem cu toţii, vehiculele le vedem cu toţii, dar facem rabat

asupra participanţilor.


Aţi avut un minut, ultima intervenţie.

Vă rog să nu abuzaţi de microfon. Reluaţi nişte argumente pe care deja le-aţi făcut în expunerea

de motive.

Doamna senator Andronescu, vă rog, microfonul 3.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Aş vrea să reamintesc că, pentru cine nu a putut să termine şcoala la timp, există, tot potrivit

legii, cea de-a doua şansă. Deci poate s-o termine şi la o altă vârstă decât vârsta şcolară.

Mulţumesc.


Foarte frumos.

Domnul Şerban Nicolae. Domnule senator, microfonul 3. Ultimul…

Domnul Şerban Nicolae:


Stimaţi colegi,

Eu aş face un apel la colegii iniţiatori. Ideea în sine este lăudabilă. Aşa cum a fost însă redactat

proiectul, aş vrea să fie de acord că el este nu numai neconstituţional, este şi impropriu faţă de

legislaţia noastră.

Dincolo de faptul că, statistic, sunt mai multe accidente provocate de persoanele care au

absolvit cel puţin patru clase primare faţă de cei cu analfabetism, dincolo de această chestiune legată

de participanţii la trafic, să ştiţi că accidente provoacă şi cei care merg pe bicicletă, şi pietonii, cărora

nu li se cere nici condiţie de studii şi nici măcar obţinerea unui permis de conducere sau de participare

la trafic.

Pe de altă parte însă, sunt de acord că ideea este una bine intenţionată. Poate, împreună, să

facem un text care să corespundă şi cerinţelor constituţionale, şi celor privind normativele europene,

dar, în aceleaşi timp, să avem în vedere faptul că nu putem adăuga pedepse suplimentare fa ţă de cele

deja prevăzute, pentru că evităm dubla sancţiune, asta pe de o parte.

- 125 -

În ceea ce priveşte condiţiile, aş vrea să fac un apel general: pe cât posibil, să evităm

împovărarea cu dosare şi cu certificate doveditoare a oricărei cerinţe pentru exercitarea unui drept. Să- i

aducem acum… să vină cu certificat de patru clase sau de 10 clase, sau de 12 clase, să- i aducem şi cu

certificat de bună purtare, şi cu recomandări de la părinţi şi aşa mai departe este nefiresc.

Aş vrea să simplificăm procedurile, astfel încât să nu ajungem în situaţia birocratică pe care o

trăim acum.

Vă mulţumesc.

Şi eu sper că iniţiatorii nu se vor supăra, dacă nu susţin acest proiect de lege.


La vot.

*

Punctul 13, Propunerea legis lativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Comisia pentru administraţie este sesizată în fond.

Sunt mai mulţi colegi care sunt iniţiatori. Întreb dacă doresc să susţină propunerea legislativă.

Dacă nu, dau cuvântul doamnei Irina Alexe, chestor, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de

vedere al Guvernului pe scurt.

Doamna Irina Alexe:



Nici această propunere legislativă nu este susţinută de Guvern pentru următoarele considerente:

Precizăm din start că orice normă care reglementează aspecte referitoare la domiciliu sau la

reşedinţa persoanei trebuie să se circumscrie, în primul rând, prevederilor art. 25 alin. (2) din

Constituţia României, republicată, potrivit cărora fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili

domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 86 alin. (1) din Codul civil…


Mai sintetic, doamna…

Doamna Irina Alexe:

…cetăţenii români au dreptul de a-şi stabili sau de a-şi schimba domiciliul sau reşedinţa în mod

liber, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Noi nu considerăm oportună iniţiativa astfel cum se propune a fi reglementată şi apreciem că se

încalcă aceste dispoziţii legale.

Vă mulţumesc.

- 126 -


Domnule preşedinte Deneş, microfonul 7, Comisia pentru administraţie. Vicepreşedinte.

Domnul Ioan Deneş:



admitere.


adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, precum şi propunerea legislativă aferentă.

Mulţumesc.



Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori pe marginea propunerii legislative? Nu sunt.


Merge la… (Discuţii la prezidiu.)

Ba da.

Domnule senator Motoc, vă rog. Mă scuzaţi. Microfonul central. (Discuţii la prezidiu.)


Propunerea este o propunere sută la sută liberală şi are legătură… cu siguranţă, aţi sesizat cu

toţii asta, că au fost cazuri în care, în anumite garsoniere de prin Bucureşti, au ajuns să locuiască în

mod oficial cu miile, chiar 1 583 de persoane într-o casă cu două camere şi o curte. De ce? Pentru că

ştiţi că se obţinea cetăţenia română de către cetăţeni, de obicei, din Republica Moldova, în acest mod şi

erau câteva persoane care obţineau nişte venituri din lucrurile astea.

Există o motivaţie a Guvernului care poate fi luată în considerare, însă, în opinia mea, nu poate

fi acceptată o asemenea situaţie, ca, într-o garsonieră sau într-un apartament cu două camere, să accepţi

ideea că locuiesc – şi sunt cetăţeni români care locuiesc acolo, au domiciliul sau reşedinţa – de ordinul

sutelor sau miilor de persoane. Este o chestiune pe care n-o putem tolera.

Va veni, probabil, şi momentul în care cineva de la Comisia Europeană va ridica semne de

întrebare în privinţa modului în care am oferit cetăţenia română, cât de lejer am acordat cetăţenie

română unor oameni. Eu nu spun că nu trebuie s-o facem, dar nu în modul acesta.


Alte intervenţii? Nu sunt.

Mergem la votul final.

*

Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 21 mai – Ziua

poliţiei locale.

- 127 -

Iniţiatori sunt mai mulţi colegi de-ai noştri. Întreb dacă doresc să susţină? Nu.

Dau cuvântul domnului George Mircea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 9,

să ne prezinte, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul George-Aurel Mircea:


Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative sub rezerva însuşirii propunerii ca declararea

„Zilei poliţiei locale” să se realizeze prin completarea Legii poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu

un nou articol în acest sens.

Mulţumesc.


Domnul vicepreşedinte Deneş. Microfonul 7.

Domnul Ioan Deneş:


teritoriului au dezbătut şi au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de





Mulţumesc.


Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Nu sunt.


Propunem pentru sesiunea de vot.

*


calitatea în construcţii.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administraţie. Raportul este de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Întreb dacă iniţiatorul este prezent să susţină? Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, George Mircea, microfonul 9,

pentru a prezenta pe scurt punctul de vedere al Guvernului.



- 128 -

Guvernul nu susţine adoptarea acestui proiect de act normativ.


Domnul vicepreşedinte Deneş, Comisia pentru administraţie, vă rog să prezentaţi raportul,

microfonul 7.

Domnul Ioan Deneş:

În şedinţele din 15.12.2014, respectiv 10.02.2015, membrii Comisiei pentru administraţie

publică şi organizarea teritoriului au dezbătut şi au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi,

să adopte raport de respingere.


adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, precum şi propunerea legislativă aferentă.

Mulţumesc.



Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Nu sunt...

Ba da. Domnul senator Motoc, microfonul central, poftiţi.


Pe ordinea de zi de astăzi avem, de altfel, două propuneri legislative care se referă la

modificarea aceleiaşi legi, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Mai mult, ele sunt

înregistrate în aceeaşi zi, 09.09.2014.

Noi am vorbit de mai multe ori despre modul procedural în care ar trebui să ne manifestăm în

condiţiile în care apar astfel de iniţiative legislative care se referă la aceeaşi lege, pot să se completeze

reciproc şi pot fi înglobate într-o singură iniţiativă legislativă, coroborate într-una singură.

Văd că Guvernul vine şi spune că pregăteşte un proiect de lege mai amplu, care înglobează

multe dintre prevederile acestor iniţiative. Pot să fiu de acord cu asta, însă, aşa cum mi-am exprimat

anumite reţineri şi mai devreme, astăzi, şi în cursul zilei de ieri, nu putem să avem garanţie că în acel

proiect de lege vor fi conţinute multe dintre lucrurile bune propuse în aceste două iniţiative legislative

pe care le avem în faţă astăzi.

Deci ar trebui să tratăm cu mai multă consideraţie iniţiativele legislative ale colegilor. În acelaşi timp,

atunci când vin pe masa Senatului sau a Camerei Deputaţilor iniţiative legislative cu aceeaşi... cu modificarea

aceleiaşi legi, să le coroborăm, să facem în aşa fel încât ele să fie luate în considerare împreună.


Vă rog, intervenţii? Nu mai sunt.

Doamnelor şi domnilor, închid dezbaterile.

Mergem la procedura de vot cu proiectul legislativ.

- 129 -

*

Punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995

privind calitatea în construcţii.

De asemenea, am să solicit iniţiatorului, dacă este... Nu este.

Săracul, domnul Cadăr este în spital, din păcate. Colegul nostru, domnul senator Cadăr.

Dau cuvântul domnului George Mircea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 9.

Vă rog.



Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative legislative în forma propusă de raportul Comisiei

pentru administraţie publică.


Comisia, domnul vicepreşedinte Deneş, microfonul 7.

Domnul Ioan Deneş:

În şedinţele din 15.12.2014, respectiv, 10.02.2015, membrii Comisiei pentru administraţie

publică şi organizarea teritoriului au dezbătut şi au decis, cu unanimitatea voturilor senatorilor

prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.




Mulţumesc.


Dau cuvântul, în continuare... Nu. Deschid dezbaterile generale. Intervenţii din partea

doamnelor şi domnilor senatori.

Dacă nu sunt, închid şi mergem la sesiunea de vot cu proiectul legislativ.

*


nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.

Iniţiatorul, dacă este prezent pentru a susţine proiectul de lege. Nu este prezent niciunul.

Dau cuvântul domnului George Mircea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 9.



Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative în forma propusă prin raportul Comisiei pentru

administraţie publică şi organizarea teritoriului.

- 130 -

Mulţumesc.


Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Deneş, microfonul 7.

Domnul Ioan Deneş:

În şedinţa din 29.12.2014, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea







Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori pe marginea

proiectului legislativ. Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Mergem cu proiectul la sesiunea de vot.

*

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 109 alin. (8) din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Întreb dacă vreun iniţiator este prezent pentru a susţine proiectul legislativ.

Domnul senator Bumbu se derobează, asta a vrut să spună… mi-a făcut un semn din sală.

Dau cuvântul doamnei chestor Irina Alexe, microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Irina Alexe:


Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Apreciem că intenţia de reglementare pe care au avut-o iniţiatorii se regăseşte deja transpusă în

legislaţie prin dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic

al contravenţiilor, cu care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 se completează.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Deneş...

Domnul Ioan Deneş:

În şedinţele care au avut loc separat, la 29 şi 30.09.2014, membrii Comisiei pentru

administraţie publică şi organizarea teritoriului şi membrii Comisiei pentru transporturi şi energie au

- 131 -

dezbătut şi au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport comun de

respingere.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, împreună cu Comisia pentru

transporturi şi energie supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul comun de

respingere, precum şi propunerea legislativă aferentă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Nu sunt.


Transmitem proiectul legislativ pentru vot final.

*

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 a

societăţilor.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică.

Caracterul legii este ordinar. Iniţiatorii doresc să-şi susţină proiectul legislativ? Nu.

Dau cuvântul domnului Liviu Stancu, din partea Ministerului Justiţiei, microfonul 9, secretar de

stat.

Domnul Liviu Stancu:

Distinse domnule preşedinte de şedinţă,


Guvernul susţine această iniţiativă. Cu atât mai mult, Ministerul Justiţiei se află în plin proces

de modificare a Legii societăţilor comerciale în vederea transpunerii unei directive, 2012/17/UE, care

priveşte şi elemente pe care proiectul pe care astăzi îl aveţi în vedere le surprinde.

Ca urmare, susţinem acest text, urmând ca, pe parcursul evoluţiei legislative, să vedem care va

fi mecanismul cel mai potrivit de armonizare a directivei şi cu intenţia pe care astăzi dumneavoastră o

aveţi în analiză.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Iliescu, preşedintele Comisiei economice, microfonul 5.

Domnul Lucian Iliescu:


- 132 -

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezenţa reprezentantului Guvernului, Comisia

economică, industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu

amendamente.

Consiliul Legislativ şi Guvernul au avizat favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră

sesizată.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de admitere,

cu amendamente, şi iniţiativa legislativă.

Mai avem de făcut o mică precizare, că s-a strecurat o greşeală de prezentare: „Propunerea

legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale”. Aici

apare „a societăţilor comerciale”. Să fim de acord cu această...




Domnul senator Teiu Păunescu, microfonul 3.

Domnul Teiu Păunescu:

Aceasta era susţinerea pe care am observat-o. Este scris greşit „a societăţilor”, corect trebuie să

scrie: „privind societăţile comerciale”, în litera şi rigurozitatea legii.


Da, vă mulţumesc.

Şi eu...

Domnul Teiu Păunescu:

Trebuie să acceptaţi modificarea, că-i o greşeală.


E clar că se acceptă şi la votul final... Nu facem... nu e un amendament, e o modificare care ţine

de... corelarea textului.

Dacă sunt alte intervenţii. Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Mergem la votul final.

*

Punctul 20, Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite

produse petroliere.

Dacă dintre iniţiatori este prezent cineva care doreşte să susţină proiectul de lege. Nu.

Dau cuvântul domnului Cătălin Olteanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, microfonul...

Cătălin Olteanu, microfonul 9. Vă rog.

- 133 -

Domnul Cosmin Cătălin Olteanu – secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului

şi Turismului:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect instituirea sistemului de marcare a benzinelor cu şi fără

plumb, a motorinelor şi a petrolului turboreactor în funcţie de destinaţia acestora în scopul combaterii

eficiente a fenomenului de evaziune fiscală, precum şi a creşterii încrederii consumatorilor în

produsele oferite de către producători.

Nu susţinem promovarea acestei propuneri legislative, având în vedere că această problematică este

deja reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 314/2007 privind marcarea şi colorarea unor produse

energetice, care transpune Directiva 95/60/CE a Consiliului privind marcarea fiscală a motorinelor şi a

kerosenului şi Decizia 2006/428/CE a Comisiei Europene de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru

motorine şi kerosen, şi prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1769/2007 pentru aprobarea

Metodologiei privind marcarea şi colorarea unor produse energetice în conformitate cu Hotărârea

Guvernului nr. 314/2007.

Vă mulţumesc.


Domnul preşedinte Iliescu, microfonul 5, Comisia economică.



În urma dezbaterilor care au avut loc în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, Comisia

economică, industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru transporturi şi energie au avizat negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere şi iniţiativa

legislativă.



Mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Durbacă, microfonul 2.



Domnilor colegi,

Această propunere legislativă nu este o noutate. Ea s-a aplicat în urmă cu mai mult timp.

Scopul aplicării acestei metode de către rafinării a fost de a nu se comercializa produse de proastă

calitate şi a nu se introduce în reţeaua staţiilor de comercializare a carburanţilor produse care nu sunt

corespunzătoare şi care cauzează la funcţionarea mijloacelor de transport.

- 134 -

E bine că … colegii noştri s-au orientat la această problemă şi la extinderea acestei probleme

vizavi de fenomenele de evaziune fiscală. Având în vedere că există această reglementare legală, totuşi

aş sugera Ministerului de Finanţe şi domnului secretar Iliescu, pentru a se reînnoi această metodă mai

veche pentru că, la ora actuală, nu se mai aplică decât de rafinării această metodă de a se colora

carburanţii.


Mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul senator Motoc, microfonul central.


Domeniul produselor petroliere este unul în care evaziunea fiscală se manifestă, din păcate, în

modul cel mai pregnant în România şi observaţi, poate, asta începând cu fiecare dimineaţă în care

încep buletinele de ştiri şi în care vedem cum intră mascaţii la zeci de firme, mi se pare că şi astăzi se

întâmplă un lucru asemănător.

Eu aş vrea însă să menţionez un aspect legat de combustibilii care sunt furnizaţi fără accize sau

cu acciză diminuată, pentru că aici se petrec foarte multe lucruri necurate şi, într-adevăr, această

marcare a produselor petroliere poate diminua într-un mod consistent evaziunea fiscală. Vreau să spun

că au fost ani în care în România nu s-au furnizat sau s-au furnizat într-o cantitate mult mai mică

produse petroliere fără acciză sau cu acciză diminuată tocmai din cauza nivelului foarte mare de

evaziune şi corupţiei care exista.

În aceste condiţii, cred că Guvernul trebuie să se gândească foarte bine, chiar înainte de a se

stabili la nivelul Comisiei Europene o viziune unitară asupra marcării produselor petroliere, să ia nişte

măsuri care să diminueze, în mod consistent, evaziunea fiscală în domeniu.


Mulţumesc. Alte intervenţii? Dacă nu sunt, încheiem dezbaterile generale. Mergem cu proiectul

acesta la votul final.

*

Punctul 21 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 95 alin. (6) lit. k) din

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Iniţiatorul este prezent? Nu este prezent pentru a susţine. Dau cuvântul domnului Liviu Stancu,

secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Microfonul 8.

Domnul Liviu Stancu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Aşa cum cunoaşteţi, Legea nr. 85/2006 a fost abrogată ca urmare a apariţiei Legii nr. 85/2014.

Ca urmare, textul pe care îl aveţi astăzi în analiză a rămas fără obiect.

Vă mulţumesc.

- 135 -


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul în continuare domnului preşedinte Iliescu pentru a prezenta raportul.



În urma dezbaterilor care au avut loc în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, Comisia

economică, industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia juridică a avizat negativ iniţiativa legislativă. Propunerea legislativă face parte din

categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de respingere şi iniţia tiva

legislativă.



Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale. Deschid dezbaterile generale. Observaţii? Nu sunt. Închei dezbaterile

generale. Mergem cu proiectul la votul final.

*

Mergem la punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei

Guvernului nr. 89 din 29 august 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea

înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

La această proiect legislativ întreb dacă este prezent vreun iniţiator pentru a susţine proiectul

legislativ. Nu este. Pe cale de consecinţă, îl rog pe domnul secretar de stat Stancu de la Ministerul

Justiţiei, microfonul 8, să prezinte poziţia Guvernului.



Distinşi membri ai Senatului,

Acest proiect de act normativ are două teze. Prima teză urmăreşte interzicerea dobândirii

calităţii de operator sau agent a persoanelor care sunt parte în contractul sau operaţiunilor asimilate

care stau la baza înscrierii. A doua teză interzice efectuarea înscrierii în registru a actelor în care

operatorul sau agentul este parte.

Guvernul a emis un punct de vedere în care susţinea această iniţiativă legislativă sub rezerva

însuşirii observaţiilor legate faţă de punctul 2, faţă de teza a doua.


Mulţumesc.

- 136 -

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Donţu de la Comisia juridică, microfonul 6 pentru a

prezenta raportul. Microfonul 6, vă rog. Mergeţi la microfonul 7. Microfonul 7, vă rog.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

În şedinţa din data de 17 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice au dezbătut propunerea

legislativă şi au hotărât, cu unanimitate de voturi ale senatorilor prezenţi, să adopte un raport de

respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie supusă votului

plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din

legea fundamentală.


Mulţumesc.

Observaţii, intervenţii, din partea doamnelor şi domnilor senatori? Dacă nu sunt, închei

dezbaterile generale şi transmitem proiectul legislativ la votul final.

*

Punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legis lativă pentru modificarea art. 301 şi art. 308 din

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Dau cuvântul domnului... Dacă dintre iniţiatori sunt prezenţi pentru a susţine? Nu sunt.

Îl rog pe domnul Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, microfonul 8, să ia

cuvântul să prezinte raportul... poziţia Guvernului.


Domnule preşedinte, îmi pare rău să constat că, în legătură cu această iniţiativă, Guvernul nu a

transmis încă un punct de vedere pe marginea textului supus atenţ iei Domniei Voastre.

Ca urmare, am un punct de vedere al Ministerului Justiţiei, care este negativ, referitor la acest

subiect, motivat de faptul că, prin această operaţiune, conflictul de interese nu poate presupune numai

obţinerea unor foloase materiale nejustificate, necuvenite aşa cum în text este menţionat, întrucât

incriminarea nu urmăreşte sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate norme legale care conferă

temei şi justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a

atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată. Ne referim aici la un conflict de

interese.

Ca urmare, acesta este punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, foarte rezumat, pe care l-am

susţinut adineauri.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Donţu, Comisia juridică, microfonul 7.

- 137 -


În şedinţa din 17 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea

legislativă şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia juridică supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului, raportul de respingere

şi propunerea legislativă.


Intervenţii, observaţii? Domnul senator Durbacă, microfonul 2.



Domnilor colegi,

Eu nu sunt de specialitate jurist, sunt inginer şi am câteva neclarităţi.

În primul rând, cei care fac propunerea aceasta legislativă, iniţiatorii, propun ca infracţiunea

prevăzută la art. 301 să fie denumită „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. (Discuţii la

prezidiu.)

În aceste condiţii, aş întreba reprezentantul Ministerului Justiţiei dacă are amabilitatea să mă

lămurească cum trebuie procedat de către un primar, de către un preşedinte al consiliului judeţean, de

către un consilier local, consilier judeţean sau parlamentar, în condiţiile în care la audienţă se prezintă

o persoană şi solicită acestora intervenţii pentru a i se lua în considerare o cerere sau pentru faptul că

documentaţia pe care a înaintat-o la o anumită direcţie e uitată şi nu e luată în considerare la momentul

respectiv? În condiţiile în care una din aceste persoane intervine la un director, şef serviciu, şef de

birou pentru a-şi face datoria persoana respectivă, poate fi considerat ca folosirea funcţiei pentru

favorizarea unei persoane? De aceea, rog pe cei care au iniţiat această propunere legislativă să facă

precizările necesare, ce înseamnă folosirea funcţiei, pentru că, dacă nu se spune clar, se va produce un

blocaj în administraţia locală, pentru că de frică să nu se interpreteze că foloseşte funcţia pentru

favorizarea unei persoane nu ma i intervine şi în aceste condiţii nu se mai ia nicio măsură în

administraţia locală şi va fi un blocaj total.

Deci rugămintea este ca, faţă de aceste articole – s-ar putea să fie votată în plen această

propunere – să se facă precizările ce înseamnă folosirea funcţiei, pentru că atunci poate fi interpretat şi

cei care sunt aleşi în funcţiile respective sunt obligaţi să nu-şi mai facă datoria de niciun fel.

Poate eu am prezentat-o în nişte culori mai practice. Rugămintea la reprezentantul ministrului

justiţiei este să facă precizarea respectivă, dar, în Codul penal, dacă se va aproba acest lucru, să facă şi

precizările clare, strict ce înseamnă această chestiune ca să ştie persoana respectivă dacă face abuz sau nu

face abuz.


Mulţumesc.

- 138 -

Domnul senator Verestóy, microfonul 2.



Onoraţi colegi,

Riscăm să aruncăm copilul împreună cu apa, pentru că intenţia legiuitorului sau iniţiatorului

este bună. Intenţia este chiar lăudabilă, interpretarea însă poate să ne cauzeze mari dificultăţi, inclusiv

nouă.

Uitaţi-vă cum se poate interpreta şi mi-e teamă că există această posibilitate… atunci se va

întâmpla. Fiecare dintre noi avem birou senatorial şi avem angajaţi. Dacă – Doamne fereşte! – ne mai

aleg o dată şi vrem să angajăm pe cei care au fost angajaţi în ultimii cinci ani, atunci vom acorda

salarii, deci drepturi băneşti, venituri celor care sunt angajaţi din nou în biroul nostru. Dacă interpretăm

aşa – şi mi-e că se poate interpreta aşa – de fiecare dată, fiecare ales trebuie să aleagă şi el oameni noi.

Nu ştiu dacă e forţată această interpretare.

Aş vrea ca onoratul jurist al ministerului să ne edifice, că teama noastră sau reţinerea noastră

vine de aici. Ce a spus onoratul antevorbitor nu se opreşte la alesul parlamentar, e vorba de primari, e

vorba de preşedinţii consiliilor judeţene. Ce să facă la noua alegere? Dă afară pe toată lumea?

Angajează din nou, dar numai alţii care nu au fost angajaţi niciodată în ultimii cinci ani de zile?

Deci textul din Codul penal nu este echivoc, nu este… este interpretabil. Asta este părerea

iniţiatorilor şi de aceea, necesită o clarificare, poate chiar să acceptăm această iniţiativă legislativă şi,

onor Guvernul, să clarifice după aceea ca să ne dea un text care nu se poate interpreta în mai multe

moduri.

Mulţumesc.


Mulţumesc. Alte intervenţii? Dacă nu mai sunt, îl rog pe domnul secretar de stat Stancu,

microfonul 8. Microfonul 8.


Eu, în primul rând, vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru încrederea cu care ne învestiţi,

aceea că Ministerul Justiţiei ar putea să răspundă unei solicitări de interpretare a acestui text legal. Din

păcate, aşa cum spun principiile de drept, singurul interpret o ficial al unui text legal este cel care l-a

emis. Singura interpretare oficială care se poate da unui text emis de Parlament o face Parlamentul,

prin mijlocul specific pe care Domniile Voastre îl aveţi la dispoziţie.

Noi ce putem face? Pentru că, într-adevăr, şi noi am remarcat că există texte în Codul penal

care sunt lipsite de claritate şi previzibilitate. Iar textele la care se referă iniţiativa legislativă pot fi

apreciate ca având probleme de claritate, numai că suntem în prezenţa unei iniţiative legislative foarte

- 139 -

clar conturată, care nu conduce la un rezultat pe care, probabil, cei care au depus această iniţiativă vor

să-l aibă.

Şi atunci, în legătură cu eventuala modificare a textului de la art. 301 şi art. 308, trebuie

realizată o cercetare foarte amplă, în legătură cu:

1. Care a fost intenţia legiuitorului, respectiv a Parlamentului, când a emis acest text normativ?

2. Dacă acest text, aşa cum a fost făcut, răspunde imperativelor de claritate şi previzibilitate ,

ceea ce, aşa cum dumneavoastră spuneaţi, poate fi discutabil.

3. Care ar fi modalitatea potrivită de realizare a intenţiei Parlamentului României în acest

moment, pe acest text?

Deci răspunsul Ministerului Justiţiei este foarte clar: dacă se doreşte o modificare a acestui text,

ea trebuie făcută în urma unei analize foarte adânci, iar textele trebuie formulate într-un mod foarte

clar şi precis.

Acesta este răspunsul nostru. Cred că este potrivit intenţiei pe care dumneavoastră o aveţi. Dacă

se doreşte o eventuală modificare a acestor texte, în funcţie de voinţa actuală a Parlamentului, care

poate să fie nu neapărat diferită faţă de cea anterioară, dar care să pună într-o anumită ordine, care nu a

fost avută în vedere la momentul respectiv sau la momentul la care s-au făcut aceste texte, pentru că nu

au fost foarte clar precizate modalităţile în care Parlamentul doreşte rezolvarea conflictelor de interese

în zona publică şi – atenţie! – în zona privată, pentru că 308, ultima teză se referă la o chestiune foarte

delicată, şi anume conflictul de interese în sfera privată, rămâne la dispoziţia dumneavoastră şi noi

rămânem la dispoziţia dumneavoastră să susţinem o viitoare iniţiativă, un viitor efort, pe care, dacă

doriţi, îl efectuăm în legătură cu aceste texte.



Lămuritor.

Domnule senator Verestóy, doriţi să interveniţi din nou?

Microfonul 2. La microfon, vă rog.


O scurtă precizare, ca să nu ne simţim chiar aşa vinovaţi că am dat drumul la un text

interpretabil.

Marfa vine dintr-o asumare. Deci să nu uităm asta. Noi nu am dezbătut, noi nu am rumegat, nu

am judecat acest text. Aşa este.

Deci poate acum ne-a venit şi nouă rândul să spunem… să punem acele semne de întrebare. Şi

nu putem să lăsăm cu semnele astea de întrebare, domnilor colegi, pentru că oricine ne va judeca pe

- 140 -

acest text… suntem culpabili cu toţii. Deci trebuie să lăsăm comisiei încă o dată ocazia, o dată,

împreună cu ministerul, să dezbată mai atent şi mai predictibil, clar, aceste articole.

Să nu uităm că e vorba de o lege organică. Iniţiativa este în domeniul legilor organice. Avem

posibilitatea, domnilor colegi, să mai prelungim, dacă e cazul, dezbaterile în comisie cu ajutorul şi

bunăvoinţa demonstrată, arătată, din partea ministerului, ca să ajungem, într-adevăr, ca textul să nu fie

interpretabil într-un sens care nu vine în direcţia dorită, de altfel, de a elimina, a diminua conflictul de

interese.

Mulţumesc.

Deci retrimiterea la comisie. Nu cred că e bine să dăm drumul aşa la o lege organică, pentru că

pică oricum, dacă nu e dezbătută cum trebuie. (Discuţii la prezidiu.)


Un grup parlamentar trebuie să facă… sau un lider de grup.

Faceţi în numele grupului parlamentar solicitarea, da? Bun.

Doamnelor şi domnilor, avem o solicitare din partea Grupului parlamentar al UDMR pentru

retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a proiectului de lege.

Da, domnule senator?

(Intervenţii neinteligibile din sală.)

Poftim?


Trebuie prelungire de termen.



Deci, în condiţiile astea, procedăm în felul următor: întâi supunem la vot o solicitare venită, pe

cale de consecinţă, din propunerea făcută, de ridicare a nivelului, de la 45 de zile, la 60 de zile, pentru

acest proiect legislativ.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul… adoptare tacită.


(Domnul senator Octavian Motoc solicită cuvântul pe procedură.)

În timpul votului, procedură? Nu se poate.

(Discuţii în sală.)

Microfonul central, domnul senator Motoc.


Aşa cum mai înainte am ieşit şi am specificat în mod foarte clar condiţiile în care se pot derula

lucrările sesiunii noastre, acum sunt nevoit să ies şi să vă spun că, în conformitate cu art. 121, înainte

- 141 -

de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii

cvorumului de şedinţă.

Deci, în condiţiile în care discutăm despre vot, verificăm mai înainte cvorumul de şedinţă.


Perfect regulamentar.

Doamnelor şi domnilor, facem o verificare a cvorumului.

Eu vă propun, în primă fază, fiindcă ne apropiem de ora 16.00, a sesiunii de vot, s-o facem prin

vot electronic. Deci fiecare să voteze, pentru prezenţă, ce doreşte, numai să îşi exprime votul. Da? Vă

rog. Vă rog.

Doamnelor şi domnilor, am deschis votul şi vă rog să votaţi.


Staţi. Ce să stau? Unde să stau? I-am dat drumul la vot.


Aţi votat?

(Tabela electronică de vot indică 66 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 13 abţineri.)

66 cu 3… Nici vorbă! Sunt mult mai mulţi în sală. Nu. Sunt mult mai mulţi.

Doamnelor şi domnilor, vă rog, haideţi să votăm. Da?

Oricum intrăm… Dacă nu, facem apel nominal. Dar eu mă uit în sală, sunt convins că avem

peste 90 de… (Discuţii la prezidiu.)

Haideţi, vă rog. Vă rog, haideţi să votăm. Dacă nu vreţi să votăm înseamnă că…

Vă rog să votaţi. Am deschis votul.

(Tabela electronică de vot indică 72 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 8 abţineri.)

72 şi cu patru… 84. Ne lipseşte un vot. (Rumoare în sală.)

De la prezidiu: Au intrat doi.


A,.. Uite. Doi. 85, 86. (Discuţii în sală.)

De la prezidiu: O.K.! Avem. Avem. Gata.


Deci, haideţi să supunem la vot, dacă sunteţi de acord.

Domnule vicelider, sunteţi de acord, că suntem 87, da?

Din sală: Da.


Supun la vot solicitarea venită din partea Grupului parlamentar al UDMR pentru ridicarea nivelului

de adoptare tacită, de la 45, la 60 de zile, pentru proiectul legislativ pe care îl avem în discuţie.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. (Discuţii la prezidiu.)

- 142 -

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Retrimitere la comisie, două săptămâni.


S-a aprobat.

Nici nu aveam nevoie decât de 40.

Doamnelor şi domnilor, vă supun la vot retrimiterea la comisie a proiectului legislativ pentru

două săptămâni.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

Din sală: Retrimiterea la comisie. (Discuţii în sală.)


Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, a fost retrimis la comisie proiectul

legislativ intitulat Propunere legislativă pentru modificarea art. 301 şi art. 308 din Legea nr. 286/2009

privind Codul penal, pentru două săptămâni, pentru raport suplimentar.

*

Punctul 24 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind graţierea unor pedepse privative de

libertate.

Raportul comisiei este de respingere.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Legea este organică.

Iniţiatorii sunt prezenţi pentru a susţine? Nu sunt prezenţi.

Dau cuvântul domnului Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, microfonul 8,

pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.


Guvernul nu a emis încă un punct de vedere în legătură cu această iniţiativă legislativă.

Ministerul Justiţiei a exprimat un punct de vedere negativ în legătură cu propunerea legislativă.

Fundamentul este extrem de amplu. În mare, nu există încă o analiză efectuată în legătură cu

impactul pe care o astfel de măsură l-ar avea. Aşa cum chiar ministrul justiţiei a susţinut în mod

repetat, în legătură cu iniţiativele legate de graţiere, este nevoie, în principal, de o largă discuţie

publică, privitoare la efectele acestei formule şi la verificarea acceptării publice a unor astfel de măsuri

cu caracter penal.


Domnule vicepreşedinte Donţu, Comisia juridică, microfonul 7, vă rog să prezentaţi raportul

comisiei.


În şedinţa din 10 februarie 2015, membrii Comisiei juridice au stabilit, cu unanimitate de voturi

ale celor prezenţi, să adopte raport de respingere.

- 143 -

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări supune, spre dezbatere şi adoptare,

plenului Senatului raportul de respingere şi propunerea legislativă.


Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul senator Popa. (Discuţii la prezidiu.) Microfonul central.


Desigur, avem un raport de respingere, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să atragem atenţia

asupra faptului că, din nou, în faţa Senatului, este o iniţiativă anti sistem. Gândiţi-vă ce ar fi dacă toţi

cei care au pedepse până la doi ani de zile închisoare ar fi liberi. Aşa vrea doamna senator: pedepse

mai mari, cu graţieri de o treime, un sfert sau jumătate, cu dedicaţie pentru persoanele peste 60 de ani.

Este o lege care nu ne face deloc o imagine bună, din contră, pentru că ea este, aşa cum

spuneam, dedicată unor penali.

Gândiţi-vă că există nişte excepţii, nişte excepţii care spun unde nu se aplică legea. Vreau să vă

spun că nicio infracţiune din cele care înseamnă corupţia în Codul penal nu este prevăzută, nici foloase

necuvenite, nici dare, nici luare de mită, nici trafic de influenţă.

Aşadar, avem de-a face cu o iniţiativă care, încă o dată spun, apără, protejează un anumit sector

din societatea românească.

Noi trebuie să apărăm cetăţenii corecţi, cinstiţi, care, printr-o astfel de iniţiativă, devin nesiguri.

Şi am luat cuvântul, deşi domnii de la Comisia juridică au înţeles perfect ideea şi au hotărât un

raport de respingere, dar am spus-o, pentru că o asemenea iniţiativă, fiind plecată din Senat, aduce o

imagine greşită acestui for.

Mulţumesc.


Alte… Domnul senator Durbacă, microfonul 2. (Discuţii la prezidiu.)



Domnilor colegi,

Am mai spus. Eu nu sunt jurist – domnul coleg Popa este jurist, e mai în temă decât mine – şi

nu sunt lămurit cu câteva chestiuni.

În primul rând, e greşit că un coleg de-al nostru a făcut o propunere? Dacă e greşit şi n-are voie,

vă rog să i se spună: astfel de propuneri nu aveţi voie să faceţi.

2. Dacă Senatul sau Parlamentul… Îi rog pe domnul senator Popa şi pe domnul reprezentant al

Ministerului Justiţiei să ne spună la ce intervale de timp sau după cât timp Parlamentul – Senatul –

poate face propuneri de graţiere, amnistiere pentru anumite categorii de persoane. Eu nu spun vina

- 144 -

anumitor persoane. Dacă are acest drept. Dacă nu are acest drept, să votăm sau să spunem clar: nu

avem acest drept. Şi atunci, niciun coleg nu mai face niciun fel de propunere.

3. În ce condiţii se fac şi ce persoane fac, în afară de Parlament, aceste amnistii? Se face în

afara legii, se face conform legii? Că, dacă Parlamentul nu aprobă, înseamnă că cineva, în afară de

Parlament, poate să facă aceste propuneri. Să ştim din capul locului.

Şi la ce categorii de oameni… sau cei care sunt condamnaţi… se poate face astfel de graţiere sau

amnistie? Pentru că, din câte ştiu, în toate ţările se procedează la astfel de amnistii sau astfel de graţieri,

mai ales că anumite pedepse, un anumit mod de pedepse… sau celor care sunt pedepsiţi dintr-un anumit

punct de vedere li se mai dă din când în când şansa să se încadreze în societate.

Experienţa a arătat că din cei care au fost eliberaţi cu astfel de ocazii o parte s-au încadrat, o

parte nu s-au încadrat. Or, dacă noi nu ştim clar şi dacă plecăm de la premisa că nu avem voie să facem

aşa ceva, îl rog pe domnul coleg Popa şi domnul de la minister să ne spună clar. În aceste condiţii,

vorbim cu colegii noştri să nu mai facă astfel de propuneri. Facem altceva.

Mulţumesc. (Discuţii în sală.)


Drept la replică?

Mai departe, domnul senator… s-a înscris la cuvânt domnul senator… aveţi mai după aceea…

Titus Corlăţean, microfonul 4.



Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Din păcate, iniţiatoarea acestei propuneri legislative nu este astăzi la dezbateri pentru a ne putea

explica raţiunea şi exact obiectul propunerii legislative.

Dintr-o simplă lectură pe care o am cu privire la intenţiile Domniei Sale din proiectul respectiv,

constat, de o manieră obiectivă, că Domnia Sa are în vedere pedepse care nu sunt privative de libertate,

graţierea unor pedepse cu amendă şi sancţiuni contravenţionale.

Spun asta pentru a încadra scrupulos, corect, obiec tiv, obiectul dezbaterii noastre şi a nu merge

în alte direcţii şi generalizări, care nu stau în picioare, văzând ceea ce, înţeleg din lectură, ar fi dorit

iniţiatoarea, care, încă o dată, lipseşte.

Pe de altă parte, pentru că subiectul este important şi sensibil, sunt absolut de acord şi salut

poziţia Guvernului şi a Ministerului Justiţiei, poziţie exprimată, inclusiv necesitatea ca pe acest tip de

subiect să existe o amplă dezbatere – publică, profesionistă, consultări cu partenerii –, o dezbatere în

care Ministerul Justiţiei trebuie să aibă un rol extrem de important. De asemenea, salut şi poziţia

Comisiei juridice, comisiei de specialitate, astfel cum a fost exprimată.

- 145 -

Fără să doresc să-mi arog în niciun fel rolul de lider sau vicelider al Grupului parlamentar al

PSD, eu sunt convins că Grupul parlamentar al PSD nu va susţine această iniţiativă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Severin.

Domnul Georgică Severin:


Stimaţi colegi,

Avem o propunere legislativă care se referă la domeniul justiţiei, un domeniu care, în ultima

vreme, devine din ce în ce mai delicat, nu mai avem voie să ne spunem părerea. S-a ajuns la situaţia în

care persoane din instituţii cum ar fi CSM-ul ne spun: nu ne deranjaţi cu un fir de păr, dar noi putem să

spunem tot ce doriţi despre dumneavoastră.

Am ajuns la situaţia în care, pe un proiect de lege, aici, în Senatul României, s-a spus de către

un senator cu experienţă că nu e bine să facem aşa ceva. Eu, din câte cunosc, deputaţii şi senatorii

României au dreptul să facă ce proiect de lege doresc, atâta vreme cât este constituţional. Şi nu cred că

aici am avut vreun element neconstituţional.

Însă remarc, cu tristeţe, că participăm şi noi, cel puţin unii dintre noi, la crearea unei noi caste,

casta semizeilor şi zeilor, despre care nu mai putem să spunem nimic.

Stimaţi colegi,

Magistraţii, judecătorii, procurorii, lucrătorii DNA sunt şi ei oameni, oameni foarte bine plătiţi.

Le mulţumim pentru eforturile pe care le fac, dar fac parte dintr-o altă putere. Iar controlul reciproc al

puterilor în stat se manifestă prin legile pe care le fac parlamentarii.

Suntem buni numai când trebuie să mărim bugetele unor instituţii, dar dacă trebuie să ne

spunem părerea despre ele sau să venim cu propuneri care, să spunem, îi deranjează pe unii, nu mai

avem voie? Să revenim iar la ideea să cerem aprobare de la instituţii, să spunem, din zona Ministerului

Justiţiei, CSM-ului, DNA-ului şi altele pentru proiectele de lege pe care le facem?

Până una-alta, buni, răi, suntem şi noi aleşi ai României şi avem nişte drepturi constituţionale şi

cred că putem să ne spunem părerea despre toţi cei care primesc o grămadă de bani de la buget şi uită

că suntem în puteri separate şi avem dreptul de a-i controla.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)


Mulţumesc.

Închidem…

- 146 -

20… 10 secunde, domnule senator Popa. 10 secunde, pentru că am depăşit limita pentru astăzi.

S-a închis şedinţa. Închidem şedinţa.


Politica penală, să ştiţi, este greu de aplicat, este adevărat. Şi lucrul acesta se simte şi-n

Parlament, până la urmă.

Politica penală se aplică în funcţie de nivelul de infracţionalitate. Când nivelul de

infracţionalitate este sus, atunci trebuie ca, politic, să dai pedepse mai mari. Asta au făcut-o toate

statele civilizate. În momentul în care rata criminalităţii scade, uşurez şi dau şi graţieri şi dau şi

amnistii.


Mulţumesc.


Aici stăm. Stăm într-o situaţie în care, la noi, infracţionalitatea a crescut şi deci n-are nicio

motivaţie…


Mulţumim, domnule senator.


Putem să facem… oricine poate să facă o iniţiativă. Eu nu am spus că interzic, am zis că,

pentru imaginea Senatului, nu a fost bine.


Mulţumim foarte mult, domnule senator.

Pauză 5 minute, ca să reluăm apoi.

Rog grupurile parlamentare să convoace domnii colegi pentru sesiunea de vot final.

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-

Tăriceanu, preşedintele Senatului.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă rog să aveţi amabilitatea să luaţi loc, ca să putem începe sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc. (Rumoare, discuţii în sală.)

Punctul 1 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 380/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul de pensii publice.

(L551/09.09.2014)

- 147 -

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Am o rugăminte, dacă sunteţi de acord. Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc şi să vorbiţi mai încet.

Se supune votului raportul de respingere.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

73 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul de respingere nu a întrunit votul majorităţii.

Ca atare, trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


37 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice. (L557/09.09.2014)



Se supune votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votaţi. Votul este deschis.

(Discuţii, rumoare în sală. Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Octavian Motoc.)

Legea a fost respinsă, stimate coleg.

Domnul Octavian Motoc (din sală):

Pentru că nu a întrunit…


Da. Dar nu aţi fost atent. Legea nu a întrunit numărul de voturi şi a fost respinsă.


Cum 85?! 75. (Discuţii în sală.)


8 voturi pentru, 71 de voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

99 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103

din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum

şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. (L540/09.09.2014)

- 148 -

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul şi propunerea legislativă. Votul este deschis.

41 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă şi 3 abţineri.


*

Punctul 4, Propunerea legislativă – Legea meşteşugarilor artizani. (L535/09.09.2014)

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse, ce nu au fost susţinute în plen.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului dumneavoastră raportul de respingere. Votul este deschis. (Discuţii în sală.)


Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 5, Propunerea legislativă privind decuplarea consumului de energie de creşterea

economică a ţării. (L506/09.09.2014)





102 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 6, Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 95/2006 privind

reforma în domeniul sănătăţii. (L541/09.09.2014)

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislat ive. Propunerea legislativă face parte


Se supune votului dumneavoastră raportul de respingere. Votul este deschis.



*

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

(L538/09.09.2014)

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte


- 149 -

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului. Votul este deschis.

114 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul a fost adoptat.

Supun votului propunerea legislativă.

115 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abţineri.


*

Punctul 8, Propunerea legislativă privind declararea satului Bicaciu, judeţul Bihor, localitate-

martir a luptei anticomuniste. (L558/09.09.2014)


din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.


73 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 2 abţineri.


*


Codul de procedură penală. (L528/09.09.2014)

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

107 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abţineri.


*

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. (L527/09.09.2014)


ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.




*

Punctul 11, Propunerea legislativă privind interzicerea autonomiei teritoriale şi a oricărei forme

de secesionism. (L539/09.09.2014)

- 150 -

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categor ia legilor





*

Punctul 12, Propunerea legislativă privind modificarea ş i completarea art. 587 din Codul de

procedură penală. (L515/09.09.2014)






*

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006

privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. (L510/09.09.2014)






*

Punctul 14, Propunerea legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic.

(L505/09.09.2014)






*

Punctul 15, Propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Special pentru Jurnalismul de

Investigaţie. (L526/09.09.2014)

Raportul comun al comisiilor este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria

legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

- 151 -




*

Punctul 16, Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea

construcţiilor reprezentative pentru România. (L503/09.09.2014)

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă

face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.


79 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, nicio abţinere.


*

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006. (L565/09.09.2014)




5 voturi pentru, 95 de voturi împotrivă, 8 abţineri.

Se supune votului dumneavoastră acum propunerea legislativă. Votul e deschis.

99 de voturi pentru, un vot împotrivă, 7 abţineri.


*

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul

acordat românilor de pretutindeni. (L548/09.09.2014)






*

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 194 alin. (1) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal. (L547/09.09.2014)




- 152 -



*

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 140 din Legea nr. 571/2003



ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Votul este deschis.



*

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 57 alineatul (4) şi a articolului

84 alineatul (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L534/09.09.2014)



Supun votului raportul de respingere.


112 voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere.


*

Punctul 22, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2014 privind

finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate

naţională. (L483/09.09.2014)

Raportul comun este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul şi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei. Deci un singur vot.

Votul este deschis.


Proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012 privind

reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de

furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii

- 153 -

private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 406/18

iunie 2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (L508/09.09.2014)



Se supune întâi la vot raportul de respingere. Votul este deschis.


Nu a întrunit votul majorităţii. Prin urmare, trebuie să supun votului propunerea legislativă.




*

Punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea

riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice

cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu. (L517/09.09.2014)





Raportul nu a întrunit votul majorităţii.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Votul este deschis.



*

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolelor 55 şi 158 din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L549/09.09.2014)

Raportul comisiei este de admitere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor


Supun votului dumneavoastră raportul şi propunerea legislativă. Se va da un singur vot. Votul

este deschis.

110 voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.


*


pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la

transport pentru anumite categorii de persoane. (L751/12.12.2014)

- 154 -

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul şi proiectul de lege.

83 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei a fost adoptat.

*

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. f) a alin. (1) din art. 21 al Ordonanţei

Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi

acţiunilor culturale. (L620/18.11.2014)

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte





*

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 din Legea nr. 153/2011 privind

măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. (L644/18.11.2014)



Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

110 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Supun acum votului dumneavoastră propunerea legislativă. Votul este deschis.

105 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.


*


privind regimul armelor şi muniţiilor. (L671/18.11.2014)






*

Punctul 30, Propunerea legislativă privind instituirea unor drepturi pentru personalul care a

participat la acţiuni militare în afara teritoriului statului român. (L654/18.11.2014)

- 155 -






*


privind alocaţia pentru susţinerea familiei. (L618/18.11.2014)





Nu a întrunit votul majorităţii. Prin urmare, trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea

legislativă. Votul este deschis.



*


privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. (L619/18.11.2014)



Supun întâi la vot raportul de respingere.


Nu avem votul… nu avem numărul minim de voturi, 85. Prin urmare, supun votului propunerea

legislativă. Votul este deschis.



*

Punctul 33, Propunerea legislativă pentru completarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice. (L626/18.11.2014)



Supun votului raportul şi propunerea legislativă. Votul este deschis.

109 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

- 156 -


*

Punctul 34, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 229 din Legea nr. 53/2003

– Codul muncii. (L632/18.11.2014)



Supun votului raportul de respingere. Votul este deschis.


Nu a întrunit majoritatea voturilor. Supun votului propunerea legislativă. Votul este deschis.



*


privind sistemul unitar de pensii publice. (L648/18.11.2014)





Raportul nu a întrunit votul majorităţii. Supun votului, aşadar, propunerea legislativă. Votul

este deschis.



*


nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în

România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. (L669/18.11.2014)




106 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri.


*

Punctul 37, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 42 şi 47 din Legea

nr. 53/2003 – Codul muncii. (L663/18.11.2014)

- 157 -



Supun întâi la vot raportul de respingere. Votul este deschis.


Insuficient. Supun votului propunerea legislativă. Votul este deschis.



*

Punctul 38, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

(L679/18.11.2014)


legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun întâi votului dumneavoastră raportul de respingere. Votul este deschis.


Insuficient. Supun votului propunerea legislativă. Votul este deschis.



*


Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (L637/18.11.2014)



Se supune întâi votului raportul de respingere. Votul este deschis.



*


Guvernului nr. 28 din 25 martie 1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de

marcat electronice fiscale. (L706/24.11.2014)





- 158 -


*

Punctul 41, Propunerea legislativă de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (L716/24.11.2014)

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă este din categoria legilor ordinare.


Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Votul este deschis. (Discuţii la prezidiu.)



*

Punctul 42, Propunerea legislativă privind reglementarea meseriei de asistent-supraveghetor în

ciclul preşcolar de învăţământ. (L712/24.11.2014)






*

Punctul 43, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 226/2011

privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din

armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961. (L729/02.12.2014)



Supun votului dumneavoastră raportul şi propunerea legislativă. Deci un singur vot. Votul este

deschis.

99 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.


*

Punctul 44, Proiectul de lege pentru completarea art. 84 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile

facultative şi a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate de stat.

(L7/09.02.2015) (Rumoare, discuţii în sală.)

Raportul comisiei este de admitere.


Administrate privat. Faceţi precizarea.

- 159 -


Îmi cer scuze, domnul secretar m-a corectat: „privind fondurile de pensii administrate privat”.

Da.

Raportul este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul

este prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul şi proiectul de lege.




*

Punctul 45, Proiectul de lege privind administratorii de fonduri de investiţii alternative.

(L2/09.02.2015)

Raportul comisiei este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.


Supun votului raportul şi proiectul de lege. Votul este deschis.



*

Punctul 46, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(L696/24.11.2014)

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este de

respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră

decizională.




*

Punctul 47, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 356 alineatul (3) din Legea

educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L698/24.11.2014)

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Raportul comisiei este de

respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.


107 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere.


- 160 -

*

Punctul 48, Proiectul de lege privind unele măsuri vizând republicarea actelor normative.

(L592/18.11.2014)

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament adoptat în şedinţa plenului din 24

februarie, în sensul intrării în vigoare a acestei iniţiative legislative începând cu data de 1 aprilie 2015.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentul admis de plen. Votul este deschis.

104 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Supun acum proiectul de lege la vot. Votul este deschis.

103 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.


*

Vreau să vă rog să-mi permiteţi să vă propun prelungirea programului de lucru până la

terminarea ordinii de zi, Secţiunea III – voturi finale.

Dacă sunteţi de acord, vă rog să votaţi. Votul este deschis.


S-a aprobat prelungirea programului de lucru. (Discuţii la prezidiu.)

*

Punctul 49, Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului- lege nr. 118/1990 privind

acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere

de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

(L545/09.09.2014) (Rumoare, discuţii în sală.)


O clipă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră

sesizată.


5 voturi pentru, 96 de voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Votul este deschis.



*


privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată. (L555/09.09.2014)

- 161 -

Raportul comun este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor





*


bunurile proprietate publică. (L518/09.09.2014)



Se supune votului raportul de respingere. Votul este deschis.


Supun votului propunerea legislativă. Votul este deschis.



*

Punctul 52, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 3 din Legea nr. 43/2014

privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice. (L532/09.09.2014)

Raportul este de admitere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.


Supun votului raportul şi propunerea legislativă.


104 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Propunerea legislativă este adoptată.

*

Punctul 53, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010

privind sistemul de pensii. (L502/09.09.2014)








- 162 -

*

Punctul 54, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind exercitarea unor activităţi

cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. (L519/09.09.2014)

Raportul este de admitere. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră

sesizată.

Supun votului raportul, cu amendamentele admise. Votul este deschis.

100 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nicio abţinere.

Supun acum votului propunerea legislativă. Votul este deschis.

91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abţinere.


*

Punctul 55, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 30 din Legea

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L530/09.09.2014)

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră

sesizată.

Supun întâi votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise. Votul este deschis.



Supun acum votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Votul este deschis.



*

Punctul 56, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor de şomaj şi stimularea forţei de muncă. (L559/09.09.2014)



sesizată.

Supun întâi votului raportul de respingere. Votul este deschis.

74 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abţinere.

Insuficient.



- 163 -


*

Punctul 57, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece. (L537/09.09.2014)



sesizată.

Supun votului raportul şi propunerea legislativă, un singur vot.

Votul este deschis.



Trecem mai departe, la punctul... (Discuţii la prezidiu.)

Bun. Deci continuăm cu votul final.

*

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53 din 2003 privind Codul

muncii. (L544/09.09.2014)



sesizată.



Trebuie să supunem votului şi propunerea legislativă. Votul este deschis. (Discuţii în sală,

discuţii la prezidiu.)

17 voturi pentru, 65 de voturi împotrivă, o abţinere.

Propunerea legislativă nu a întrunit votul necesar, este respinsă.

*


protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. (L522/09.09.2014)



sesizată.




- 164 -

*


privind alocaţia de stat pentru copii. (L521/09.09.2014)



sesizată.




19 voturi pentru, 68 de voturi împotrivă, nicio abţinere.


*

Punctul 4, Propunerea legislativă privind plata unor sume personalului din învăţământ.

(L513/09.09.2014)

Raportul comun este de admitere.


sesizată.

Supun votului raportul şi propunerea legislativă. Un singur vot. Votul este deschis.



*





sesizată.


6 voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, 4 abţineri.

Supun votului propunerea legislativă. Votul este deschis. (Discuţii la prezidiu.)



*

Punctul 6, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003

coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 privind Codul fiscal cu Normele metodologice de

aplicare, cu modificările şi completările ulterioare. (L509/09.09.2014)

- 165 -



sesizată.




*

Punctul 7, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 34 din 19 martie 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic

pentru apeluri de urgenţă. (L536/09.09.2014)

Raportul este de admitere, cu amendamente admise.


sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, se supune votului.

Votul este deschis.






*


pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea unor acte

normative. (L507/30.09.2013)

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.


Votul este deschis.


Supun votului dumneavoastră, aşadar, proiectul de lege.


Proiectul de lege nu a fost adoptat. (Discuţii la prezidiu.)

- 166 -

Îl reportăm pentru altă dată. (Discuţii la prezidiu.)

Stimaţi colegi,

Fiind vorba de un proiect de lege pentru adoptarea unei ordonanţe, trebuie atunci să supun

votului dumneavoastră proiectul de lege privind respingerea ordonanţei. Da?



Proiectul de lege privind respingerea ordonanţei nu a întrunit majoritatea necesară. Aşadar, votul

va fi reluat într-o şedinţă ulterioară.

*


pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. (L642/18.11.2013)

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, şi un amendament

respins, care nu a fost susţinut în plen.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise. Votul este deschis.


Supun votului proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei.

Votul este deschis.


Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei nu a întrunit votul majorităţii senatorilor.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind respingerea ordonanţei.

Votul este deschis.


Proiectul de lege privind respingerea ordonanţei nu a fost adoptat. Prin urmare, votul asupra

proiectului va fi reluat într-o şedinţă viitoare.

*


nr. 28/2008 privind registrul agricol. (L546/09.09.2014)



sesizată.

- 167 -

Supun votului raportul, cu amendamentele admise. Votul este deschis.


Raportul este adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Votul este deschis.

83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abţineri.

Propunerea legislativă este adoptată. (Discuţii la prezidiu.)

*


statutul funcţionarului public parlamentar. (L511/09.09.2014)



sesizată.

Supun votului raportul şi propunerea legislativă. Votul este deschis.

85 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abţinere.

Propunerea legislativă a fost adoptată. (Discuţii la prezidiu.)

*

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 24 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. (L520/09.09.2014)

Raportul comun este de respingere.


sesizată.


Votul este deschis.



*


nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

(L561/09.09.2014)



sesizată.

Supun votului raportul şi propunerea legislativă. Se va da un singur vot.

- 168 -

Votul este deschis.



*

Punctul 14, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 21 mai – Ziua poliţiei locale.

(L524/09.09.2014)



sesizată.


Votul este deschis.

Trăiască poliţia locală!






Trăiască şi înflorească necontenit poliţia locală românească!

*


calitatea în construcţii. (L501 /09.09.2014)



sesizată.




*

Punctul 15…

De la prezidiu:16



calitatea în construcţii. (L550/09.09.2014)


- 169 -

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.


Votul este deschis.

85 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere.

Raportul este admis.

Supun votului propunerea legislativă.




*

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. (L507/09.09.2014)


Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul, cu amendamentele admise.




Supun votului propunerea legislativă. Votul e deschis.

88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abţineri.


*

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 109 alin. (8) din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. (L533/09.09.2014)

Raportul comun al comisiilor este de respingere.


sesizată.


Votul este deschis.



*

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 a

societăţilor. (L514/09.09.2014)

- 170 -



sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise. Votul este deschis.

83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere.


Supun votului acum propunerea legislativă.

Votul este deschis.



*

Punctul 20, Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite

produse petroliere. (L516/09.09.2014)



sesizată.




*

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 95 alin. (6) lit. k) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenţei. (L512/09.09.2014)


Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.



Se supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Votul este deschis.



*

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 89 din 29

august 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva

Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. (L563/09.09.2014)

- 171 -

Propunere… Scuzaţi!

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun întâi la vot raportul de respingere. Votul este deschis.



Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 301 şi art. 308 din Legea nr. 286/2009

privind Codul penal s-a retrimis la comisie.

Şi, cu aceasta, am încheiat pe ziua de astăzi.


Ce aţi spus?

Din sală: Şi punctul 24.


Am crezut că s-a terminat aici. Şi punctul 24 este.

*

Punctul 24, Propunerea legislativă privind graţierea unor pedepse privative de libertate.

(L553/09.09.2014)



sesizată.



Trebuie să supun votului propunerea legislativă.

Niciun vot pentru, 67 de voturi împotrivă, 3 abţineri.


Vă mulţumesc.

Cu asta am încheiat lucrările pe ziua de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.30.

S T E N O G R A M A...158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice....

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A...158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice....