s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm...

16
lo c ă le w m m Ministerul Culturii sfidează B Comisiade Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm i [http://adevărul cluj, astral, ro ANUL XU NR. 3972 ISSN 1220-3203 MARTI, 2 DECEMBRIE 2003 16 PAGINI 5.000 LEI DIVIZIA B, ETAPA 15 CONFIRMAT LA DEVA! C S I D Tara lor... VALER CHIOREANU ricît s-au străduit cei care au guvernat România după revoluţia din decembrie 1989 să-i convingă pe români că ţara e “a tuturor”, cu întîmplârile triste şi evenimentele fericite care îi cuprind în viitoarea lor, realitatea este una crudă pentru cetăţeanul obişnuit. Ţara nu e a celor mulţi. Ţara, cu tot ce înseamnă ea, stă cuminte şi aşteaptă să fie luată în stăpînire de cei puţini, aflaţi în fruntea ei. Argumente care să convingă de adevărul acestei realităţi triste sînt nenumărate. Mă opresc, în treacăt, la acel preşedinte de Consiliu judeţean care, avînd pe mînă grămada de bani pe care guvernul a rupt-o din bugetul naţional şi i-a dat-o spre administrare, a hotărît că ţăranii din zece comune care nu au apă -mai pot aştepta să fie ajutaţi, deoarece banii trebuie repartizaţi pentru rezolvarea unei alte probleme, mai urgente. Ce ar putea fi mai urgent decît asigurarea apei potabile pentru cîteva zeci de mii de oameni? Respectivul preşedinte crede că mai important în judeţul său este să fie ridicată o construcţie care să adăpostească acvariul şi planetariumul, de “binefacerile” cărora să se bucure tot trecătorul prin capitala judeţului gospodărit, şi astfel să-şi amintească numele acelui funcţionar care - a hotărît înfiinţarea lor. Nimic nu produce o bucurie mai mare “întemeietorului” decît mirarea oamenilor în faţa acvariului plin cu peşti de toate culorile şi cuvintele de admiraţie rostite de ei: “Mâi, al dracului sir Goşoncea ăsta, uite ce a fost în stare să facă ’. Nu contează milioanele de dolari cheltuiţi pentm construcţia respectivă şi continuare în pagina a 16-a s l n m r a u l e i u t m m e a m i La manifestările de la Alba Iulia lliescu a lansat un apel la colaborare pentru consolidarea democraţiei Preşedintele Ion lliescu a făcut un apel, ieri, la Alba Iulia, către toate forţele creatoare ale ţării, către toţi cetăţenii, să nu piardă din vedere lecţia Marii Uniri şi să colaboreze pentm consolidarea democraţiei, a statului de drept şi pentm realizarea obiectivelor naţionale. “Dacă din perspectivă politică avem şansa de a putea privi viitoml cu mai multă încredere decît le-a fost dat înaintaşilor care, abia ajunşi la liman, au înţeles că trăiseră doar o «oră astrală» căreia avea să-i urmeze o nouă tragedie, nu putem însă ignora că mai avem de trecut examene dificile şi că, mai ales, ne aşteaptă un decisiv examen de solidaritate”, a afirmat preşedintele lliescu. Şeful statului â făcut un apel la cei reuniţi la Alba Iulia, “pe meleagul de eternă amintire a gloriei”, dar şi a preţului plătit de Mihai Viteazul şi de Horia şi Cloşca pentru libertatea şi mîndria. neamului, să mediteze asupra adevămlui verificat în urmă cu 85 de ani: “O naţiune biruie numai atunci cînd toate energiile, toate competenţele, toate strălucitele ei resurse spirituale şi morale se angajează într-un singur efort, peste care pluteşte steaua călăuzitoare a unui ideal major”. Ion lliescu a afirmat că românii din ţară şi din afara ei au datoria de continuare în pagina a 6-a Ziua Naţională la Cluj-Napoca Ziua Naţională a României a fost marcată, ieri, şi la Cluj- Napoca printr-o serie de manifestări organizate de autorităţile locale şi judeţene în Piaţa Avram lancu. Sute de clujeni s-au adunat încă de dimineaţă în faţa Monumentului "Glope Ostaşului Român", unde a fost organizat un Te Deum. Au urmat depuneri de coroane şi jerbe de flori din partea autorităţilor locale şi judeţene, partidelor politice, regiilor, instituţiilor descentralizate, Tribunalului şi Curţii de Apel Cluj, a armatei, poliţiei, jandarmeriei, a societăţilor şi organizaţiilor cultural-patriotice. Printre cei care au luat parte la aceste ceremonii s-au numărat prefectul Vasile Soporan, preşedintele Consiliului Judeţean, Graţian Şerban, primarul Gheorghe Funar, negociatorul şef al României cu UE, Vasile Puşcaş, şeful Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, Vasile Dâncu, IPS Bartofomeu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, PS Florentin Crihălmeanu, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj- Gherla, senatorul Grigore Zanc, deputaţii Damian Brudaşcu, Ioan Miclea,-Alexandru Lâpuşan, şefii serviciilor descentralizate şi consilieri locali şi judeţeni. Manifestările dedicate aniversării a 85 de ani de la desăvîrşirea procesului de formare a statului naţional român modern au continuat în faţa Teatrului Cosmin PURIŞ continuare în pagina a 6-a Armată, cancer, ( e p a ta , maniaţi şl t t Securitate: Năstase “a la Cluj" Premierul Năstase a demonstrat, cu ultimele numiri din cabinet, că a . dorit să mai tempereze “grupul moldovean” din partid, care luase deja proporţii scandaloase, mai ales din perspectiva dezvăluirilor din presă, cunoscînd faptul că cele mai dese ştiri care aveau ataşate termenul de “corupţie” veneau de la estul Carpaţilor. Năstase a numit doi miniştri - la Integrare şi la Sănătate - care sînt legaţi de Cluj, prin origine sau studii. Mai mult, premierul a ales, fără un anume scop explicit, ca în pre-ziua Sărbătorii Naţionale şi la o zi după Conferinţa judeţeană a PSD, Clujul pentru o vizită de lucru. Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a Rusii să litize la ei - du europenilor moldoveni 1 > ; Paris, 24 noiembrie 2003 Mai jossemnatul Paul Goma, scriitor român cu azil politic în Franţa din 1977, domiciliat în Paris, XX-eme rue Bisson, 27-29, mă declar solidar cu Declaraţia Partidului Popular Creştin Democrat cu privire la planul Rusiei de lichidare a Republicii Moldova. Aceasta, nu doar pentru că m-am născut în Basarabia; nici doar pentru că între 28 iunie 1940 şi 22 iunie 1941 am cunoscut şi eu ocupaţia rusească (urmare: tatăl meu a fost deportat în Siberia); pentru că, începînd din august 1944, în refugiu în ceea ce mai rămăsese din România, amfost şi eu hăituit, arestat, internat într-un lagăr botezat “Centru de repatriere în URSS”; pentru că, mai apoi, pînă binişor după moartea lui Stalin,' am fost crîncen persecutat, cu întreaga familie, cu întreaga comunitate a refugiaţilor din Teritoriile Ocupate de către regimul comunist impus românilor de ocupanţii ruşi - ca “cetăţean sovietic, trădător al URSS”. Ci şi pentru că, alungat din Basarabia natală de invadatorii-nâvălitorii asiaţi ruşi, vreme de peste jumătate de veac am citit, m-am informat de la martori, am notat - apoi am scris despre Basarabia. Chiar romanele mele, în principiu cărţi de ficţiune, vorbesc despre nedreptatea istorică făcută nouă, românilor, la 1812, de către ruşi, prin răpirea-jumătăţii orientale a Ţării Moldovei şi transformarea ei în gubernie rusească, aducerea de colonişti cu sutele de mii Paul G O M A continuare în pagina a 6-â _ ■ ; Maghiarii fac pas după pas pentru obţinerea autonomiei în timp ce autorităţile judeţene şi locale se ocupau de organizarea în bune condiţii a vizitei la Cluj- Napoca a premierului Adrian Năstase, dar şi de pregătirea manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională, membrii comitetelor locale de iniţiativă ale Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) s-au întrunit pentru a-şi desemna delegaţii la Congresul de constituire a CNMT din data de 13 decembrie. în mai multe localităţi din judeţ, respectiv în. Cluj-Napoca, Turda, Câlata, Izvorul Crişului şi în Sic, s-au întrunit membrii comunităţii maghiare care au aderat la mişcarea iniţiată încă din primăvara acestui an de episcopul reformat de Piatra Craiului, Tokes Lâszlo, de a forma un organism care să lupte, pe căi democratice, cel puţin aşa susţin iniţiatorii, pentru obţinerea autonomiei personale, culturale şi teritoriale a maghiarimii din Transilvania. Sîmbătă, circa 80 de persoane s-au întrunit Cosmin PURIŞ continuare-în pagjna a 6-a / : ra a p ffis / a ’ S+Porc de distracţii ;-7 § j 79* FW - ■r -r - ^Porc de < *Concerta da colinde ^ ★ ZILNIC, TOMBOLE ★Concert A N D R A joi» 4 decembrie» ora 18.00 «DISCOTECA IN AER LIBER , ' sftmbStfc, 13 doc*mbrl«, ora 18.30 *7 ° N C U R S u tfectitrVoA** 0<^« „M i . 8; d e c e rn zilnic'1 2 .0 0 - 2 6 .0 0 . \ ; Parteneri: RADIO CLUJ, CO RADIO, Inspectoratul Şcolar JudeţearTctuf" îî cr« r- B^UOTEQA

Transcript of s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm...

Page 1: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

lo că le w m m

Ministerul Culturii

sfidează

BComisiade Dialog idl Cluj

"*13 pw>l

1

zm rm d e p m d m i

[h ttp://adevărul cluj, astral, ro

ANUL XU NR. 3972 ISSN 1220-3203

MARTI, 2 DECEMBRIE 2003

16 PAGINI 5.000 LEI

DIVIZIA B, ETAPA 15

CONFIRMAT LA DEVA!

C S I D

T a r a l o r . . .VALER C H IO R EA N U

ricît s-au străduit cei care au guvernat România după revoluţia din decembrie 1989 să-i convingă

pe români că ţara e “a tuturor”, cu întîmplârile triste şi evenimentele fericite care îi cuprind în viitoarea lor, realitatea este una crudă pentru cetăţeanul obişnuit. Ţara nu e a celor mulţi. Ţara, cu tot ce înseamnă ea, stă cuminte şi aşteaptă să fie luată în stăpînire de cei puţini, aflaţi în fruntea ei. Argumente care să convingă de adevărul acestei realităţi triste sînt nenumărate. Mă opresc, în treacăt, la acel preşedinte de Consiliu judeţean care, avînd pe mînă grămada de bani pe care guvernul a rupt-o din bugetul naţional şi i-a dat-o spre administrare, a hotărît că ţăranii din zece comune care nu au apă -mai pot aştepta să fie ajutaţi, deoarece banii trebuie repartizaţi pentru rezolvarea unei alte probleme, mai urgente. Ce ar putea fi mai urgent decît asigurarea apei potabile pentru cîteva zeci de mii de oameni? Respectivul preşedinte crede că mai important în judeţul său este să fie ridicată o construcţie care să adăpostească acvariul şi planetariumul, de “binefacerile” cărora să se bucure tot trecătorul prin capitala judeţului gospodărit, şi astfel să-şi amintească numele acelui funcţionar care - a hotărît înfiinţarea lor. Nimic nu produce o bucurie mai mare “întemeietorului” decît mirarea oamenilor în faţa acvariului plin cu peşti de toate culorile şi cuvintele de admiraţie rostite de ei: “Mâi, al dracului sir Goşoncea ăsta, uite ce a fost în stare să facă ’. Nu contează milioanele de dolari cheltuiţi pentm construcţia respectivă şi

c o n tin u a re în p a g in a a 16-a

s l n m r a u l e i u t m m e a m iLa manifestările de la Alba Iulia

lliescu a lansat un apel la colaborare pentru consolidarea democraţiei

Preşedintele Ion lliescu a făcut un apel, ieri, la Alba Iulia, către toate forţele creatoare ale ţării, către toţi cetăţenii, să nu piardă din vedere lecţia Marii Uniri şi să colaboreze pentm consolidarea democraţiei, a statului de drept şi pentm realizarea obiectivelor naţionale.

“Dacă din perspectivă politică avem şansa de a putea privi viitoml cu mai multă încredere decît le-a fost dat înaintaşilor care, abia ajunşi la liman, au înţeles că trăiseră doar o «oră astrală» căreia avea să-i urmeze o nouă tragedie, nu putem însă ignora că mai avem de trecut examene dificile şi că, mai ales, ne aşteaptă un decisiv examen de solidaritate”, a afirmat preşedintele

lliescu. Şeful statului â făcut un apel la cei reuniţi la Alba Iulia, “pe meleagul de eternă amintire a gloriei”, dar şi a preţului plătit de Mihai Viteazul şi de Horia şi Cloşca pentru libertatea şi mîndria. neamului, să m editeze asupra adevămlui verificat în urmă cu 85 de ani: “O naţiune biruie numai atunci cînd toate energiile, toate competenţele, toate strălucitele ei resurse spirituale şi morale se angajează într-un singur efort, peste care pluteşte steaua călăuzitoare a unui ideal major”.

Ion lliescu a afirmat că românii din ţară şi din afara ei au datoria de

c o n tin u a re în p a g in a a 6 -a

Ziua Naţională la Cluj-NapocaZiua Naţională a României a

fost marcată, ieri, şi la Cluj- Napoca printr-o serie de manifestări organizate de autorităţile locale şi judeţene în Piaţa Avram lancu. Sute de clujeni s-au adunat încă de dimineaţă în faţa Monumentului "Glope Ostaşului Român", unde a fost organizat un Te Deum. Au urmat depuneri de coroane şi jerbe de flori din partea autorităţilor locale şi judeţene, partidelor politice, regiilor, instituţiilor descentralizate, Tribunalului şi Curţii de Apel Cluj, a armatei, poliţiei, jandarmeriei, a societăţilor şi organizaţiilor cultural-patriotice. Printre cei care au luat parte la aceste ceremonii s-au numărat prefectul Vasile Soporan, preşedintele Consiliului

Judeţean, Graţian Şerban, primarul Gheorghe Funar, negociatorul şef al României cu UE, Vasile Puşcaş, şeful Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, Vasile Dâncu, IPS Bartofomeu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, PS Florentin Crihălmeanu, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj- Gherla, senatorul Grigore Zanc, deputaţii Damian Brudaşcu, Ioan Miclea,-Alexandru Lâpuşan, şefii serviciilor descentralizate şi consilieri locali şi judeţeni. Manifestările dedicate aniversării a 85 de ani de la desăvîrşirea procesului de formare a statului naţional român modern au continuat în faţa Teatrului

Cosmin PURIŞc o n tin u a re în p a g in a a 6 -a

Armată, cancer, ( e p a t a , m a n ia ţ i ş l t t Securitate: Năstase “a la C lu j"

Premierul Năstase a demonstrat, cu ultimele numiri din cabinet, că a . dorit să mai tempereze “grupul moldovean” din partid, care luase deja proporţii scandaloase, mai ales din perspectiva dezvăluirilor din presă, cunoscînd faptul că cele mai

dese ştiri care aveau ataşate termenul de “corupţie” veneau de la estul Carpaţilor. Năstase a numit doi miniştri - la Integrare şi la Sănătate - care sînt legaţi de Cluj, prin origine sau studii. Mai mult, premierul a ales, fără un anume scop

explicit, ca în pre-ziua Sărbătorii Naţionale şi la o zi după Conferinţa judeţeană a PSD, Clujul pentru o vizită de lucru.

Titus CR Ă CIU Nc o n tin u a re în p a g in a a 16 -a

Rusii să litize la ei - du europenilor moldoveni1 >; Paris, 24 noiembrie 2003

Mai jossemnatul Paul Goma, scriitor român cu azil politic în Franţa din 1977, domiciliat în Paris, XX-eme rue Bisson, 27-29, mă declar solidar cu Declaraţia Partidului Popular Creştin Democrat cu privire la planul Rusiei de lichidare a Republicii Moldova.

Aceasta, nu doar pentru că m-am născut în Basarabia; nici doar pentru că între 28 iunie 1940 şi 22 iunie 1941 am cunoscut şi eu ocupaţia rusească (urmare: tatăl meu a fost deportat în Siberia); pentru că, începînd din august 1944, în refugiu în ceea ce mai rămăsese din România, am fost şi eu hăituit, arestat, internat într-un lagăr botezat “Centru de repatriere în URSS”; pentru că, mai apoi, pînă binişor după moartea lui Stalin, ' am fost crîncen persecutat, cu întreaga familie,

cu întreaga comunitate a refugiaţilor din Teritoriile Ocupate de către regimul comunist impus românilor de ocupanţii ruşi - ca “cetăţean sovietic, trădător al URSS”.

Ci şi pentru că, alungat din Basarabia natală de invadatorii-nâvălitorii asiaţi ruşi, vreme de peste jumătate de veac am citit, m-am informat de la martori, am notat - apoi am scris despre Basarabia. Chiar romanele mele, în principiu cărţi de ficţiune, vorbesc despre nedreptatea istorică făcută nouă, românilor, la 1812, de către ruşi, prin răpirea-jumătăţii orientale a Ţării Moldovei şi transformarea ei în gubernie rusească, aducerea de colonişti cu sutele de mii

Paul G O M Aco n tin u a re în p a g in a a 6 -â _

■;

Maghiarii fac pas după pas pentru obţinerea autonomiei

în timp ce autorităţile judeţene şi locale se ocupau de organizarea în bune condiţii a vizitei la C luj- Napoca a premierului Adrian Năstase, dar şi de pregătirea manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională, membrii comitetelor locale de iniţiativă ale Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) s-au

întrunit pentru a-şi desemna delegaţii la Congresul de constituire a CNMT din data de 13 decembrie. în mai multe localităţi din judeţ, respectiv în . Cluj-Napoca, Turda, Câlata, Izvorul Crişului şi în Sic, s-au întrunit membrii comunităţii maghiare care au aderat la mişcarea iniţiată încă din primăvara acestui an de episcopul reformat de Piatra

Craiului, Tokes Lâszlo, de a forma un organism care să lupte, pe căi democratice, cel puţin aşa susţin iniţiatorii, pentru obţinerea autonomiei personale, culturale şi teritoriale a maghiarimii din Transilvania. Sîmbătă, circa 80 de persoane s-au întrunit

Cosmin PURIŞc o n tin u a re -în p a g jn a a 6 -a

/

: r a a p f f i s / a ’

S + P o r c de d istracţii

; - 7 § j

7 9 * F W - ■ r - r -

^ P o r c de <

* C o n c e rt a d a c o lin d e ^

★ Z I L N I C , T O M B O L E ★Concert A N D R Ajoi» 4 decem brie» o ra 18.00

« D I S C O T E C A IN A E R L I B E R ,' sftmbStfc, 13 doc*mbrl«,

o r a 1 8 .3 0

*7 ° N C U R S utfectitrVoA** 0< «

„ M i

. 8 ; d e c e r nzilnic'1 2 .0 0 -2 6 . 0 0

. \ ; P a rte n e ri:R A D IO C L U J , C O R A D IO , In s p e c to r a tu l Ş c o la r J u d e ţ e a r T c t u f "

î î

cr« r-B^UOTEQA

http://adev%c4%83rul
Page 2: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

(J) TELEFOANE• PREFECTURA, CONSILIUL

JUDEŢEAN-, - 59-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 59-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 35-1548• PRIMĂRIA GHERI i: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27

53-49-76 -21-21-2131-21-21

• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

• POLITIA DEJ:• POLITIA TURDA:• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 35-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

59-52-23 şi 59-16-70, int. 158• D IRECŢIA G EN ER A LĂ A M U N C II ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 59-71-25• SALVAREA: 961

59-85-9197199193192195859-87-4859-14-4459-40-5543-09-1759-55-2256-24-38

• SALVAREA CFR:' «INTERNATIONAL:

• INTERURBAN:• INFORMAŢII:• DERANJAMENTE:• ORA EXACTĂ:• R A , TERMOFICARE:• R A , APĂ CANAL:• R A . a Domeniului Public:• RA.T.U.C.• S.C. "SALPREST" S A .: ‘• SC PRISAT •

• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 433424; Dispecerat jud . Cluj 433.003

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR- 43-20-01;

T urda-31-17-62; D e j-21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 59-16-47• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983,42-01-46• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCĂ CLUJ 59-34-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10,59-08-62• INSP. TER DE MUNCĂ: 59-84-07; SESIZĂRI

MUNCĂ LA NEGRU: 59-73-77• DERANJAMENTE ELECTRICA: Cluj-Napoca:

929; 53-43-33; Turda: 31-18-82; Huedin: 35-14- 26; Gherla: 24-19-25; Dej: 21-24-31; Cimpia Turzii; 36-81-55;3I-18-82; Aghircş: 35-70-08; mediul rural: 20-58*28

• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE $1 CONSILIERE ANTIDROG 934

O R A R U L C U R S E L O R IN T E R N E luni

Cluj O topeni 7 ,0 0 ,1 4 ,2 5 şi 17,45 Otopeni C luj 7 ,3 0 ,1 6 ,2 5 şi 20,05

m arţiCluj -> O topeni 6 ,5 5 ,1 1 ,5 0 şi 18,45 Otopeni Cluj 9 ,0 5 ,1 7 ,2 5 şi 20,05

m ie rcu riCluj - » O topeni 6,55, 14,25 şi 17,45 Otopeni Cluj 7 ,3 0 ,1 6 ,2 5 şi 20,05

ieiCluj -> O topeni. 6 ,5 5 ,1 1 ,5 0 şi 18,45 Otopeni -> C luj 9 ,0 5 ,1 7 ,2 5 şi 20,05

vin e riCluj -> O topeni 6 ,55, 14,25 şi 17,45 Otopeni -9 Cluj 7 ,3 0 ,1 6 ,2 5 şi 20,05-

sîm b ătăCluj O topeni 6 ,5 5 ,1 1 ,5 0 şi 17,45 Otopeni C luj 9 ,05 şi 16,25

d u m in ic ă Cluj O top en i 11,50 şi 18,45 Otopeni - » C luj 9,05, 17,25 şi 20,55

E X T E R N E

FILME28 NOIEMBRIE - 4 DECEMBRIE

R ep ub lica - M A Ş T E R A N DC O M M A N D E R : L A C A P Ă T U LP Ă M fN TU L U I-, S U A . premieră ( 14; 17; 20; 23) Pre{ redus: zilnic ora 23, luni la toate spectacolele * Arta Eurim ages - P ia n istu l- Franţa-Germ ania-Polonia {18;21)Pre| red us : marţi la toate spexctacolele; M IS T E R U L C A M E R E I G A L B E N E - Franţa, premieră ( 13; 15,30). Preţ redus: marţi la toate spectacolele * Victoria fN C Ă U T A R E A L U I NEM O - S U A . premieră • desene animate (V .S.D - 13.30; 16;18,30; 21; L .M .M l.J - 16; 18,30; 21). Lansarea filmului vineri. 28 noiembrie ora 18.30 ; 1 -2.12 - P IN T E A . România (13.30); 3- 4 12: U L T IM A N O A P T E D ED R A G O S T E , fN T f lA N O A P T E D E R ĂZB O I, România ( 13.30) * Favorit - T E R M IN A T O R 3 : S U P R E M A Ţ IA R O B O ŢIL O R . S U A (15; 17; 19). Preţ redus: joi • la toate spectacolele *D E J ; Arta - C A N G U R U L JA C K . S U A (15; 17; 19). Preţ redus: vineri, sîmbâtâ, dum inică ora 2 1 ; lu n i- Ia toate spectacoleleT U R D A : Fox - D U M N E Z E U P E N T R U O ZI. SUA (15; 17; 19) V .S .D - ora 21. Preţ redus zilnic de ia ora 15; miercuri • ta toate spectacolele.G H E R L A ; P acea - J A F IN S T IL IT A L IA N , S U A (17; 19). Preţ redus: V ,S ,D ora 21. J o T - închis.

TELE 7 abcT u fe , Hx. Libotalri fc .l i l M Ă t l Internai: hrn>//rw w«:<m H U e Ir t / fu UM 11)117 Tai: 0*1 JMS1S m

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA;

19,30: TELE 7 ACTUAL

O R A R U L C U R S E L O R C lu j -> V ie n aluni - 9,10, miercuri - 9,10, vineri - 9,10 Viena -> C lu jluni -11,15, miercuri -11,15, vineri -11,15 C lu j -> B o lo g n aluni - 13,00, m iercuri • 9,20, vineri - 13,00, dum inică -10,20 B o lo g n a C lu jluni, vineri - 14,40, m iercuri - 11,00,duminică -1 2 ,0 0Cluj -> Frankfurt 'marţi, dum inică - 20,00, jo i • 20,30Fra n k fu rt -> C lu jmarţi - 6,35, dum inică - 7,15C lu j 4 V e ro n amiercuri -14,10, vineri -18,00, duminică

15,20 V e ron a 4 C lu j luni, vineri -1 2 ,3 0 C lu j M ila n o maiţi, joi • 11,45, duminică M ilan o -> C lu j marţi, joi -1 8 ,1 5 , dum inică

■ 11,50

• 18,20

BIBLIOTECI■ B ib lio tec a Ju d eţean ă

“ O C T A V IA N G O G A ” : JSediul Central (Calea D orobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-264-595.428): luni - Vineri: 9 ,0 0 -2 0 ,0 0 , s îm b ă tă : 9 ,00 - 15 ,00 ; C en tru l de In form are Comunitară (str.-Calea Dorobanţilor f .n ., te l. 5 9 5 .620 , fa x : 4 0 -2 6 4 - 595.428): luni - v ineri: 9 ,00-20,00, sîmbătă: 9,00-15,00; Sala de lectură ( s tn M . K o g ă ln icea n u n r. 7, te l. 430 .434): luni - v ineri: 9,00-20,00, s îm b ă tă : 9 ,0 0 -1 5 ,0 0 ; F ilia le le: "Traian Brad" (str. Izlazului nr. 18, tel. 565.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, te l. 56 5 .7 8 4 ), Z orilor (str. O bservato ru lu i nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, jo i: 14,00-20,00, marţi, vineri: 9,00 -15 ,00 ; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - v in e ri: 8 ,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 523.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00.

■ B ib lio tec a G erm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i -12 -16 ; vineri -10-16.' ■ B iblioteca C entrului Cultural

F rancez (strada I.I.C . B râtianu 22); O rar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ B iblioteca C entrului Cultural G erm an "H erm ann O berth” (str. Memorandumului 18). O ra r luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

FA R M A C IIDispensarul s

Policlinic cu Plată §oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie stomatologic la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Luthvig Roth nr, 19 (fosta Mâloasa).Tel: 530.330 sau 432.557.

F a rm a c ii c u s e rv ic iu p e rm a n e n t Farm acia " F A R M A D O N ” , B-dul 21

D ecem b rie 1989 nr. 5, tel, 43.94.50, Farm acia " C Y N A R A " , C alea Floreşti nr.75 , te l.4 2 .6 2 .72 , o ra r non-stop, Farm acia "R E M E D IU M F A R M ", B-dul 21 D ecem b rie nr. 131, tel. 41.29.01, orar non-stop.

F a rm a c ii c u s e rv ic iu p re lu n g it Fa rm acia " D A P H N E ” , str. Plopilor

nr. 5 0, telefon 4 2 .9 4 .05 , orar 8 -20, F a rm a c ia " I N T E R P H A R M ” , str. Prim ăverii nr. 5, telefon 42.71.95, o r a r 8 -2 2 , F a rm a c ia" C L E M A T IS F A R M ” , Piaţa Unirii nr. 10, telefon 5 9 .1 3 .6 3 , o ra r 8 -2 2 , F a rm a c ia " A M A R Y L L I S " , str. I. Haţieganu nr. 11, tel. 59.76.52, orar L -V : 8 -2 0 , S -D : 9 -14 .

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFANTA"• 2-5 decem brie •

Medicină generală. Dr. O . Bogos - 2, 3 (9-11); Dr. I. Boilă - 2, 4, 5 (11-12), dr. R. Cotârlâ - 3 (10-12), dr. M . Diaconu - 3 (16-18), dr. S . Loga - 5 (9-11), dr. A . Oros - 4 (1 4 -16 ), dr. A . Păunescu - 2, 3 (15-17), dr. D. Platon - 4 (14-15), dr. G . Raţiu - 2 (14-16), dr. M . Suciu - 4 (10-12), dr. V . Tătaru - 5 (10-12), dr. O . Ţarog- 5 (11-13), dr. A . Varga - 5 (9 -11); Hom eopatie. D r. L. Barbăalbă - 3, 5 (10-12); C ardiologie , dr. I. Paţiu - 3 (11,30-13), dr. T . Popescu - 3 (9 -11); Interne. Dr. M. Pătraşcu - 5 (9 -1 1), dr. G . Râdulescu - 2 (9 -1 1); C h irurg ie . D r. D . Chirilă - 4 (17-18), dr. P . Pitea - 4 (9 -11); Psihologie. D r. L. Boilă - 2 (15,30-17,30); Endo crino lo gie , dr. E . Popescu - 3 (9-11); D erm atologie. Dr. M. Teleaga - 2 (9 -11); O .R .L . D r. E . Plaian - 4 (9 -11); N eurologie. Dr. M. Abrudan - 4 (12-13); Ecografie. dr. L. Fat - 2 (15-16,30), dr. S. Filimon - 4 (10-12), dr. I. Ghilean - 3 (10-12), dr. S , Şuteu - 4 (14-16 )l B alneologie. DrT C7 Becea - 3 (15-17), dr. I. Măgdaş - 2, 4 - (t 'F T 3 ); O fta lm ologie , dr. I. Horge - 2 (14-15), dr. E . Sandovici- T (16-17); Pediatrie. D r. L. Tom a - 4 (11,30-13); G in ecolo gie -on co logie - colposcopie. Dr. M. Risca - 4 (9 -11); Neuro-psihiatrie -infantilă . Dr. E . Vălean- 4 (14-15); La bo rator. C h . pr. Ş . Moşoigo - 2. 3, 4. 5 (9-11).

In cadrul policlinicii, se fac tratamente, precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de ta medicii din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpeiean Doru in zilele de marţi şi joi, între orele 10-11, numai cu bilei de trimitere de la Policlinica “Familia Sfântă". Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 599.345, între orele 16-17, de luni pînă vineri. Donapile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

t e l e s p e c t a t o rMarţi,

7 ,0 0 J u r n a lu l d e d im in e a ţă ; 7 ,3 0 B u n ă d im in e a ţa , R o m â n ia ! ;

9 ,2 0 D e s e n e animate (r ); 9 ,45 Te le s h o p p in g ; 10,00 Spectacolul lum ii (r ) ; 1 0 ,3 0 Te le s h o p p in g ;11 .00 S ăn ătate pentru toţi (r);11 .3 0 A g e n ţia d e p lasare (r );1 2 .0 0 Profesioniştii (r ); 1 3 ,0 0 Destine secrete (s ); 13,50 Corect!;14 .00 Ju rn a lu l de prînz; 14 ,30 V e c to r III; 15 ,0 0 A le g e viaţa!;15 .30 K ronika; 17,00 T V R în di­rect; 17 ,30 S în g e de ţigan (s );18 .30 A g e n ţia de plasare; 19 ,00 J u r n a l . S p o rt . M e te o ; 2 0 ,0 0 Festivalul filmului tău: P înă cînd tăticu’ n.e v a despărţi ( com ed ie , C a n a d a , 2 0 0 1 ); 21,40 R om ân ia 1 ... şi s trad a; 21 ,50 Reflecţii rutiere; 2 2 ,0 0 M aşina d e tocat;23 .0 0 Ju rn a lu l de noapte ; 23 ,3 0 P o v e s te fără sfîrşit; 0 ,3 0 D in dragoste pentru N a ncy (d ra m ă p , S U A , 19 94); 2 ,1 0 Jurnal (r).

2 decembriei 7 ,45 Te le sh o p p in g ;

•şj j u m j J , 8 ,00 V id e o s ta r bu nă dim ineaţa; 10,00 S u n ­

s e t B e a c h ( r ) ; ’ 1 1 ,1 5 L u n a sălbatică (s ); 12 ,30 Prietene şi r iv a le ( s ) ; 1 4 ,0 0 M in u te d e m ilio an e; 16 ,00 în fam ilie (s ); 17 ,00 R osean ne (s ); 17 ,30 Pitici şi tătici (r); 18,00 F o c u s ; 19,00 S u n s e t B e a c h ( s ) ; 2 0 ,0 0 C a n d id a t a ( c o m e d ie , S U A , 1 9 9 9 ); 22 ,00 F o c u s P lu s ) 22 ,3 0 Tră sn iţi în N A T O (s ); 2 3 ,0 0 Largo W in c h ( s ) ; 0,00 M ircea şi O reste S h o w ; 1,00 Cîştigul nopţii; 3,30 C h a t T V .

TEL7 7l/de.

7 ,0 0 F lo a re a d in g r ă d in ă ( r ) ; 8 ,0 0

Te le ju rn a l; 8 ,3 0 M iracole (r ); 9 ,3 0 R a u z a n (r ); 10 ,30 To n o m a tu lD P 2 ; 12 ,15 D ăruind , vei do bînd i; 12 ,30 T o p S p o rt (r); 13,00 Ştiri; 1 3 ,1 5 M a g a z in u l s tu d io u rilo r te r it o r ia le ; T V R la ş i; 1 4 ,0 0 D e s e n e an im a te ; 15,00 Em isiu n e în lim ba ge rm a n ă ; 16,00 T rib u n a partide lor parlam entare ; 16 ,3 0 R ăscru ci; 17 ,0 0 Ştiri; 1 7 ,1 0 D a n y K a ra va n ; 18 ,0 0 Bizanţ, im periul pierdut; 19 ,00 M iracole (s ); 2 0 ,0 0 T e le ju r n a l; 2 0 ,3 0 P u ls 2 0 0 3 ; 2 1 ,0 0 R a u z a n (s ); 21 ,55 H an db al fem inin; 2 3 ,3 0 Poliţiştii de la „Blue M u rd e r” (s ); 0 ,3 0 C a sa m e a (r ); 1,Q0 D a n y K a ra va n (r).

-g g 7 ,0 0 Observator. Sport; “ " “ f ' 8 ,0 0 Soledad (s ); 9 ,0 0 Is a b e lla (s ); 1 0 ,0 0 K u !in o ria d a (r);10 .30 Viaţa în ro z (r); 11,00 C u tia n e a g ră (s ); 12 ,00 Zile din viaţa no astră (s ); 13 ,0 0 O b se rva to r;1 3 .1 5 T o n u l c îştigător; 1 4 ,1 5 D estin a m a r (d ra m ă , S U A , 1995);1 6 .1 5 P ă c a tu l ( s ) ; 1 7 ,0 0 O bservator; 17 ,30 M adam ; 19 ,00 O bservator; 20 ,00 D in dragoste cu M ircea R a d u ; 22 ,00 M arius T u c ă S h o w ; 23 ,0 0 O bservator;2 3 .3 0 G h e o r g h e ; 0 ,3 0 O b s e rva to r (r ) ;1 ,30 S o le d a d ;2 .1 5 Isabella (r); 3,00 Marius T u c ă S h o w (r ); 4 ,0 0 O bservator 17 (r);4 .3 0 M a d a m (r ); 6 ,00 Păcatul (r ).

7 ,0 0 Ştirile P ro T V , z ia ru l dim ineţii ta le ;

9 ,00 T în ă r şi neliniştit (r);1 0 ,3 0 F a ţa ne ştiută a Te rre i; 11 ,4 5 învăţaţi e n g le za cu Victor; 12 ,00 M ad die şi D avid (s ); 13,00 Ştirile Pro T V ; 13 ,30 R ăzboi în familie ( com edie, S U A , 1998); 16,00 T în ă r şi neliniştit (s ); 17,00 Ştirile Pro T V ; 17 ,45 T e o ; 19,00 Ştirile P ro T V ; 2 0 ,0 0 C a p c a n a flă cărilor (S U A , 2 0 01); 22 ,00 La Bloc; 22 ,30 Fam ilia B u n d y (s ); 23,00 Ştirile Pro T V ; 0 ,0 0 Am ericani în Euro p a (c o m e d ie , S U A , 1 9 8 5 ); 2 ,0 0 Proiectul; 2 ,4 5 Ştirile P r o T V ; 3 ,30 N e b u n a (d ra m ă , S U A , 1987); 5 ,1 5 M a d d ia ş i D avid (r).

N C N : 9 ,00 0 :9 dim ineaţa; 10 :00 Fo rm u la m agică (r); 11 ,00 Sport C lu b N C N (r); 12,00 Videotext; 18 ,30 E xp re s N C N ; 18 ,45 A zi în C lu j; 1 9 ,0 0 C h e ia p ro b le m e i; 20 ,0 0 Exp re s N C N ; 2 0 ,1 5 Ca rte d e v iz i t ă ; 2 0 ,3 0 F o lc lo r nepieritor; 22 ,00 E x p re s N C N ; 22 ,1 5 Videotext.

( 20 ,00 - 21 ,0 0 - D rum uri 'a l e c u n o a ş te r i i ,

r e a liz a t o r R a d a M u ra ru (m e d ic in ă ) ; 2 1 ,0 0 - 2 1 ,1 0 - Spoturi & Prom o; 2 1 ,1 0 - 22 ,0 0 - Cavalerii riscului, realizator D an D u m a (autom obilism ).

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schim bările intervenite în programele posturilor de televiziune.

M E D S T a ^ i

C en tru l Medical S t r . M e h e d in ţi nr 1 - 3

( l în g ă “ B I G ” M ănăştur)

obstetrică-ginecologie dermato-venerologie c h iru rg ie dermatologică m ed icină internă

, e c o g rafie la cele mai mici pre turi

E k G , spirom etrie, aerosoli con sulta ţii medicina muncii

an ga jă ri, controale periodice • la b o ra to r c linic computerizat

Recoltări-zilnic7.30-11.00Informaţii şi programări la

telefon: 57.11.84.

•fii

1 0 ,3 0 P e s tra d a / a t o c felinarelor sparte (r );

1 1 ,3 0 V iito ru l a z i ( r ) ; 1 2 ,0 0 V a c a n ţe d e po m in ă (r ); 12 ,3 0 Ca le id osco pul artelor (r); 13,00 C e i care plătesc cu viaţa (r); 14,35 Videoclipuri; 17,00 C a rte a cărţilor (r ); 17 ,30 D ocum entar; 18,00 P e strad a felinarelor sparte (s ); ; 18 ,4 5 V a ca n ţe d e pom ină; 19 ,20 Ş a p te ştiri; 2 0 ,0 0 N u e acesta nu m e le m eu (f); 2 2 ,0 0 G uţă şi m u zic a bu nă ; 23 ,0 0 Ş ap te ştiri; 2 3 ,4 5 Jocuri interzise (film ).

8,00 Iubire cu do uă feţe (r ) ; 9 ,1 5 T o tu l

d e s p r e C a m ila ( r ) ; 1 0 ,1 5 Că să to rie d e probă (r ); 10,30 D e 3 x fem eie (r); 11 ,10 A m o r real (r ); 12 ,1 5 învaţă spanio la cu V ic ­tor; 12 ,30 Iubire fără de păcat;13 .3 0 între iubire şi u r ă (s ) ; 14,30 D ra g o s te şi pu te re (s ); 15 ,0 0 C lo n a (s ); 16,20 To tu l de sp re C a m ila (s ); 17,25 D e s e n e ani­m ate; 17 ,30 Poveştiri adevărate; 17 ,5 5 Reţeta de A c a s ă ; 18 ,05 A m a zo a n a (s ); 19 ,00 Valentina, grăsuţa m ea frum oasă (s ); 21 ,0 0 D e 3 x femeie; 2 1 ,4 5 Căsătorie de probă; 22,00 A m o r real (s ); 23 ,0 0 5 ’shopping; 2 3 ,1 0 Iubire cu do uă feţe (s ); 0 ,00 M icuţa m ea m a m ă (s ); 0,30 C lo n a ’; 1 ,30 Poveştiri adevărate (r ); 2 ,0 0 C h a t A c a s ă ; 4 ,0 0 D e 3 x fem eie (r);4 .3 0 Căsătorie de prob ă (r ); 4 ,4 5 D ra g o s te şi p u te re (r ) ; 5 ,0 0 A m a zo a n a (r).

[ » ] CABINET MEDICAL DE [£ ] STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

lYatamente stomatologice complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante)

Orar: luni- vineri: 9-19,

sîmbătă: 10 -13. Programări zilnic Ia tel.: 430.Q2B

Pentru studenti, pensie şomeri, reducere 20%39

O N C O P R A X M t iCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CL UJ-NAPOCA. str.PROP CJORTEA nr.9

(cartier Grtgor&scu)

C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L , M i: 1 5 -1 8 ; M a , J : I B ^ - I S *

D r . V A L E N T I N P O P E S C U(C h iru rg ie , O n co lo g ie )

M a , J : 1 4 M-1 6 ; V ; 1 5 -1 7 S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L , M i: 18 - 2 0 : Ma, J : 18” -2 0 V : 16-20

P R O G R A M A R E: tel/fax (0 2 6 4 ) 5 8 .7 6 .0 4

în tim p u l o r e lo r d e f u n c ţio n a r ea c a b in e tu lu i

> M ED IP RA X; , Centru medical

Prof. Dr. H U JA N U Io a n

Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21 C O N S U L T A Ţ I I ,

T R A T A M E N T E , U R G E N T E : CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE;MALFORMAŢII

Ă LE;CONGENITAL-,UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE; - ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(0264) 421806; 0744-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UliOIUTORI I, DE SMWTE JILTOU f l l J stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 2 2 . Vă aşte ptă m apelurile la numărul 586864.

92, 8fm Marţi, 2 decembrie0 6 .0 0 -0 7 .0 0 P r im a O r ă ; 0 7 .0 0 -1 0 .0 0

C D B u n ă D im in e a ţ a C l u j l R e a liza to ri:

r a o i o Ţ Uţjo r R u n c a n u şi S o rin M isiria n ţu ;

1 0 .0 0 -1 1 .0 0 C o n s p ir a ţ ia . R e a liza to ri: S o r in

M isirianţu şi C a m e lia N is to r; 1 1 .0 0 -1 3 .0 0 C D

P la y e r. R e a liz a to r S â n d a S a n d u ; 1 3 .0 0 -1 4 .0 0

A r t is tu l Z ile i. R e a liza to r: S a n d a S a n d u ; 1 4 .0 0 -

17.00 T r e i c e a s u r i b u n e i. R ealizator: T ib e riu

Crişan; 1 7 .0 0 -1 8 4 )0 O r a d e R o m â n ă . R e a liza to r

Tib eriu C r iş a n ; 1 8 .3 0 -2 0 .0 0 C u iu l lu i P e p e le a .

R e a liza to r T u d o r R u n c a n u ; 2 0 .0 0 -2 1 .0 0 P r e ţ u l

S u c c e s u lu i. R ealizator: L o re d a n a D anciu; 2 3 .3 0 -

24.00 S im f o n ic C D . R ea lizator: Bianca Felseg hi.

d e v e d e re (7 .4 5 ) , L in iu ţa d e d ia lo g (8 .3 0 ),

B u le tin rutier (8 .5 5 ) ; 9 .0 0 -1 2 .0 0 P a tr u la d e

s e r v i c iu : 9 .3 0 - R e v is ta p re s e i, P u n ctu l de

v e d e r e (1 0 .1 5 ) ; C o n c u r s u r i (1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ;

1 2 .4 5 - S p o rt p e m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 -1 8 .0 0

C a l e i d o s c o p f m : 1 3 .2 0 M u s c a ( l im b a

m a g h ia ră ) 2 0 .0 0 T o p T e n - D J S e b i; 2 2 .0 0 -

2 3 .0 0 T r e n u l d e la m ie z u l n o p ţ i i - U c u F lo r e a ; '

0 1 .0 0 -6 .0 0 U n d e M a g ic e .

R A D I C I * S T Â R

« m i !Marţi, 2 decembrie

Ş T I R I : 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 ,

rtlrQOTtSDOf BBC -0 6 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .00, 1 8 .0 0 ;

6 .3 0 -9 .0 0 S u p e r m a t i n a l : Ş tir ile lo c a le ,

interviuri, H o ro s c o p (6 .4 0 , 7 .2 0 , 8 .2 0 ), P u n c tu l

Marţi,2 decembrie

Ş t i r i R A D I O S T A R : 8 ,0 0 , 9 ,0 0 , 1 0 ,0 0 , 11 ,00,

1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,1 7 ,0 0 , 1 8 ,0 0 ; Ş t ir i

B B C : 6 ,0 0 , 7 , 0 0 , 1 4 ,0 0 , 2 1 , 0 0 . 7 ,0 0 -1 0 ,0 0

M a t i n a l c u P a u l T r a s c a . 1 0 ,0 0 R A D I O S T A R

H i t s c u J o h a n . 1 3 ,0 0 R A D I O S T A R H i t s cu

L ia n a S t a n c iu . 1 6 ,0 0 R A D I O S T A R H i t s cu

A n d re e a B e rg h e a . 1 9 ,0 0 R A D I O S T A R H it s cu

K ity. 2 0 ,0 0 R A D I O S T A R H it s cu Cristi H ruba ru .

2 2 ,0 0 M u s ic O n ly .

Marţi, 2 decembrie_____________________________6 ,0 0 B u n ă

d im in e a ţa . O em isiune cu inform aţii, actualităţi

şi m u z ic ă , p re ze n ta tă d e Z o rin D ia co n e s c u .

8 ,0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă . 1 0 ,0 0

De zece o r i R o m â n i a . 1 1 ,0 5 E x c l u s i v

m a g a z in - p re zin tă M elania D ră g a n ; 1 2 ,0 0

R a d i o ju r n a l tra n s i lv a n . 1 3 ,0 0 R a d io ju r n a l

B u c u r e ş t i . 1 4 ,0 0 P a r a le le m u z ic a le . 1 5 ,0 0

E m i s i u n e a în l i m b a m a g h i a r ă . 1 8 ,0 0

R a d i o j u r n a l B u c u r e ş t i . 1 8 ,1 5 R a d i o f a x -

p re zin tă Ioana Bindea; 1 9 ,0 0 A te n e u . P re z in tă

Tra ia n B ra d e a .1 9 ,5 5 P o v e ş t ile se rii. 2 0 ,0 0 Ştiri.

2 0 .0 5 P e p o t e c i d e c în te c d ra g . 2 1 ,0 0 Ş tiri.

2 1 .0 5 L a t in e a c a s ă , p re zin tă L u c ia S ta n a

S e v ia n u . 2 1 ,5 0 B u l e t i n d e ş t i r i . 2 1 ,5 8

în c h id e r e a p r o g r a m u lu i . 2 2 ,0 0 - 2 3 ,0 0 P e

9 5 .6 M H Z in c u r s i u n i d e m e lo m a n ( r ) cu

S e rg iu A le x . 2 3 ,0 0 -2 4 ,0 0 P r o g r a m m u z ic a l .

RĂDICI F B I 9 6 ,2 F I I B E J Marţi, 2decembrie

L in ia d e s t a r t 6 .0 0 - 1 0 .0 0 , horoscop, s p o rt ,

p o w e r p la y , re ţe ta z ile i, ştiri, m u zică : F i r u ’n

p a iş p e , 1 0 .0 0 - 1 4 .0 0 , m u z ic ă , d e d ic a ţ ii ,

d iv e rtis m e n t, p o w e r play, ştiri, revista p r e s e i;96,2 F M / Z I, 1 4 ,0 0 - 1 8 .0 0 , m u zic ă , d e d ic a ţii,

d iv e rtis m e n t, p o w e r p lay, ştiri, artistul z i le i ;

F i r u r o ş u , 1 7 .0 0 - 1 8 .00 , dedicaţii m u z ic a le

în d ire c t; J u r n a l u l B B C - 7 .0 0 , 8.00, 1 1 .0 0 ,

1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; Ş t ir i le R A D I O F I R 9.30, 1 2 .3 0 ,1 3 .3 0 , 1 5 .3 0 , 1 6 .3 0 ; Ş t ir i s p o r t iv e , 1 6 .4 5 ;

S e a r a c u C ip r ia n : , 1 8 ,3 0 - 2 1 ,0 0 ; T o p 2 0

r o m â n e s c . 2 1 .0 0 - 2 2 .0 0 , cu Ovidiu P e t r e .

Marţi, 2 decembrie- » r 7 ,0 0 -1 1 ,0 0 M ix Dejun (Ş te fa nU . ^ m C o ro ja n ); b .b .C.: 1 1 ,1 5 -

14 ,0 0 B lo c a t în F M (D iana L a ză r); 14 ,00-18,0O

E x p r e s u l c u h it u r i (lonuţ H usti); 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0B . B . C . ; 1 9 ,0 0 -2 0 ,0 0 M u z ic h ia : 2 1 ,0 0 -2 2 ,0 0

2 0 0 7 T a lk S h a w (C a rm e n V alica). ___________

Page 3: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

L L a z , a . v u i t u r i l e )Z ia ru l n o stru fo lo se şte ştiri

fu rn iza te d e ag en ţiile R O M P R E S şi M E D I A F A X .

c e e o i f ă c u t In t r u ?.-.“T H E W ASH IN G TO N

TIMES”

Există doar două alegeri: 1. obţinerea victoriei în Irak sau 2. acceptarea înfrîngerii. Şi nu vă înşelaţi: aceasta este dezbaterea care a început acum. Capitularea în'Irak va salva astăzi vieţile unor soldaţi, dar va costa mîine vieţile unor civili. Cît de mulţi vor fi aceştia, nimeni nu poate prevedea. •

Dacă americanii se decid să obţină victoria, ce au ei de făcut? Destul de multe. Deşi strategii de la Pentagon s-au gîndit, fară îndoială, la dificultăţile pe care le presupun “conflictele de mică intensitate”, se pare că planul de luptă privitor la Irak nu a dat rezultatele scontate. După răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, preşedintele american George W. Bush a anticipat că Irakul va rămîne o zonă periculoasă şi cu probleme. însă puterea inamicului a fost în mod evident subestimată. Cu

siguranţă, strategii militari americani au ştiut că au existat mii de luptători inamici pe care SUA nu au reuşit să-i ucidă sau să-i prindă. Cu siguranţă, ei ştiau că aceşti combatanţi aveau rezerve importante de arme şi bani. Cu siguranţă, ei au ştiut şi că preşedintele sirian, Bashar AlAssad, a jurat să transforme Irakul într-un “alt Beirut” şi că a împiedica Irakul să devină liber şi democrat va fi un obiectiv al Arabiei Saudite, al Iranului şi al altor ţări din zonă. De asemenea, ei trebuie să fi ştiut că nu aveau reţele foarte performante de spionaj în interiorul Irakului.

Aceasta ar putea însemna că ar fi dificil pentru militarii americani să-i găsească pe terorişti. în schimb, ar fi uşor pentm terorişti să-i găsească pe militarii americani. Lipsa unor activităţi de spionaj în îrak şi în alte părţi ale lumii este punctul cel mai slab al SUA în Irak şi în contextul mai larg al războiului împotriva terorismului. Acest

punct slab este, în schimb, consecinţa unei serii de decizii greşite, care au fost luate începînd cu anii ’70. Ar trebui să înceapă o dezbatere cu privire la construirea unei reţele de informaţii bine pusă la punct. Fără acest lucru, americanii nu pot spera să cîştige războiul pe care îl poartă. Problema nu este că americanii au prea puţini sateliţi performanţi, ci prea puţini oameni bine pregătiţi pentru activităţi minuţioase, care să se descurce pe străzile din Tikrit, Damasc, Karachi şi Kabul. '

Se pare că agenţii secreţi americani nu au reuşit să se infiltreze în Hezbollah (grupare extremistă islamică) după momentul Beirut 1983, şi nici în gruparea teroristă Al-Qaida înainte de atacurile de la 11 septembrie 2001, nici nu au reuşit să se strecoare în cercurile apropiate lui Saddam Hussein, înainte sau după primul război din Golful Persic (1991). Nimeni nu spune că o astfel de activitate

de spionaj este simplă, dar este posibilă şi necesară. Unii americani au reuşit să se înroleze în Al-Qaida în ultimii ani, iar acei americani nu lucrau pentru CIA. Şi se pare că unii dintre cei care au legături cu teroriştii au reuşit să pătrundă în baza militară Guantanamo. Toate acestea ar trebui să spună ceva.

Pe termen scurt, americanii pot şi trebuie să folosească irakieni ca agenţi ai serviciilor secrete. Astfel de persoane ar fi trebuit recrutate şi pregătite cu mult timp în urmă. Acum, se poate spera doar că va fi făcut un efort uriaş, 'apelînd la patriotism în unele cazuri şi folosind metode mai puţin plăcute atunci cînd este necesar. Americanii vor trebui, de asemenea, să transmită un mesaj clar că nu vor tolera sprijinirea terorismului de către unele state. Fără sprijinul acestor state, armele, banii, paşapoartele necesare teroriştilor vor fi din ce în ce mai greu de obţinut.

RELAŢIILE DINTRE AL-QAIDA SI SADDAMh ussein au În c ep u t să ia s ă ’ l a iv e a lă“TH E N EW YORK TIM ES”

\ Articole apărute în două publicaţii americane au scos la iveală dovezi care atestă că agenţia de spionaj a lui Saddam Hussein şi şefii reţelei teroriste Al-Qaida au avut în mod sigur contacte frecvente timp de un deceniu şi că există motive noi ca un important spion irakian din Pragâ să fie bănuit că a ajutat la finanţarea atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

Trebuie amintit cum politicienii şi jurnaliştii care se opuneau eliberării Irakului de tirania regimului lui Saddam au criticat aspru discursul secretarului de stat american, Colin Powell, ţinut în februarie 2003, în faţa Adunării Generale a ONU, în care prezenta relaţia dintre regimul de la Bagdad şi Al-Qaida, şi mai ales atrăgea atenţia asupra prezenţei în Irak a unui asociat al reţelei, Abu Musab al-Zarqawi. Afirmaţiile de atunci ale şefului diplomaţiei americane erau susţinute de faptul că “în octombrie 2002, al-Zarqawi a fost informat ca celulele latente din Bagdad să fie activate în cazul în care oraşul va fi cucerit de americani” . _ “Serviciile cehe de contraspionaj âu informat că unul dintre cei 19 terorişti care au deturnat avioanele civile la 11 septembrie 2001, Mohamed

Atta, s-a întîlnit, la Praga, în mai multe rînduri, cu fostul şef al serviciilor irakiene de informaţii, Ahmed Al-Ani. în timpul1 uneia dintre întîlniri, Al-Ani a ordonat responsabilului cu finanţele din cadrul serviciilor irakiene de informaţii (IIS) să îi acorde lui Atta fonduri din rezervele pe care IIS le avea la Praga”.

Dacă este adevărat, ar însemna că regimul lui Saddam este implicat în uciderea a circa 3.000 de americani în timpul evenimentelor din 11 septembrie. Chiar dacă CIÂ (agenţia centrală a SUA de informaţii şi contrainformaţii) poate confirma două călătorii pe care Atta le-a făcut la Praga în 1994 şi în 2000, totuşi nu poate confirma celelalte două vizite de care vorbesc serviciile cehe, inclusiv cea din 9 aprilie 2001, cînd a avut loc întrevederea cu Ahmed al-Ani, viceconsul al Irakului la Praga. Directorul CIA, George Tenet, a depus mărturie că întîlnirea raportată de serviciile cehe de informaţii a fost “posibilă”, numai că FBI (Biroul Federal de Informaţii) are indicii că, potrivit datelor oferite de o agenţie de închirieri de maşini, Atta a călătorit între Virginia şi_ Florida în cursul săptămînii respective. în publicaţia electronică “Slate” a scriitorului Edward Jay Epstein, un articol susţine că “toate aceste rapoarte atribuite FBI

au fost eronate. Nu există date că Atta ar fi închiriat o maşină în Virginia, Florida sau oriunde altundeva în SUA, în perioada 1 aprilie 2001, dat fiind faptul că nu obţinuse încă un permis de conducere. Fără acest document nu poţi închiria o maşină”. în cursul acestei luni, Epstein a mers la Praga pentru a-i intervieva pe oficialii cehi care doresc să coopereze cu SUA pentru a scoate la lumină întreaga poveste a legăturii dintre Atta şi regimul irakian.

Din iulie, Ahmed Al-Ani s-a aflat în custodia Ministerului american al Justiţiei, şi întrebarea este cît de eficient este el interogat. Oare s-a aflat unde sînt în prezent apropiaţii săi din Bagdad şi din Praga, au

. fost aceştia interogaţi? Au fost rugate serviciile britanice de informaţii MI-5 să le permită oficialilor americani să-l interogheze pe Jabir Salim, predecesorul lui Ahmed Al- Ani la Praga, care a dezertat şi fugit în Marea Britanie şi care ar putea şti. de pildă, ce oficiali şi ce bănci ar putea transfera 100.000 de dolari într-un cont accesibil Iui Atta? Este oare adevărat, cum susţin serviciile cehe, că Al-Ani a ordonat ca “studentul din Hamburg” şi/sau colaboratorii săi să fie plătiţi? Cine era superiorul direct al lui Al- Ani la Bagdad şi cine au fost cei mai apropiaţi oameni ai lui?

£OCCIDENÎUIţRAMINEfUNA!

“L E FIGAR O ”

Universitar de origine srilankeză, specialist în terorism internaţional, Rohan Gunaratna este conducător al Departamentului de luptă antiteroristă la Institutul de.apărare şi strategie din Singapore. Autor al lucrării .“Al-Qaida, în centrul primei reţele teroriste mondiale”(Editions Autrement, 2002), el este considerat unul din cei mai buni cunoscători ai organizaţiei islamiste.

întrebare: Care este evoluţia reţelei Al-Qaida după data de 11 septembrie 2001?

Răspuns: Intervenţia trupelor americane în Afganistan şi lupta antiteroristă declanşată după atentate au slăbit considerabil reţeaua Al-Qaida. Capacităţile operaţionale ale organizaţiei sînt astăzi foarte diminuate. Consecinţa: Al-Qaida nu mai este capabilă să pună la cale atentate spectaculoase, precum cel din' 11 septembrie 2001. Pentru a pune la cale o operaţiune de asemenea anvergură, trebuie numeroşi asociaţi în numeroase ţări. Este, de asemenea, necesar mult timp, ceea ce o face vulnerabilă la detectare.

î: Atunci, cine este răspunzător pentru atentatele care zguduie cu regularitate lumea de la 11 septembrie?

R: Majoritatea acestor atentate nu au fost comise de Al-Qaida, ci de grupări asociate organizaţiei, care sînt eventual finanţate şi înarmate de ea. După 11 septembrie, simpatizanţii a 30 de grupuri islamiste finanţate şi înarmate de Al-Qaida în Afganistan s-au risipit în întreaga lume, în Yemen, unde guvernul nu controlează decît 30 la sută din teritoriul ţării, la Mindanao în Filipine, în Africa... Asociată unor grupuri locale pe care le incită să comită atentate, Al-Qaida este în continuare foarte activă. Ea este capabilă să organizeze şi să coordoneze atentate de anvergură mică şi medie, ca la Mombasa în Kenia.

î: Ocidentul a fost scutit pentru moment.R: Voinţa de a ataca Occidentul nu a dispărut. Dar capacităţile

operaţionale ale reţelei nu îi permit în acest moment să atace în Europa sau în Statele Unite. Atacurile teroriste s-au deplasat, aşadar, pe o nouă axă geografică, mai la sud, care înglobează Orientul Mijlociu, Asia, Caucaz şi Africa,

î: Lupta antiteroristă a fost, aşadar, un succes?R: Vigilenţa publică în America şi în Europa îi împiedică pentru

moment pe terorişti să comită un nou ’l l septembrie’. Cooperarea între serviciile de informaţii şi sectoarele militare s-a consolidat. Ca şi schimbul de informaţii între guverne. Vînătoarca permanentă a liderilor Al-Qaida a contribuit, de asemenea, la limitarea mijloacelor şi resurselor organizaţiei,

î: Care este astăzi principala ameninţare pentru Occident?R: Nu mai este Al-Qaida, ci grupurile care îi sînt asociate.

Guvernele se focalizează pe Al-Qaida, pe cînd ameninţarea s-a deplasat. Grupul salafist algerian şi unele mişcări islamiste nord- africane sînt, fară îndoială, mai periculoase astăzi pentru Europa decît este Al-Qaida.

î: Ce au devenit celulele europene ale reţelei Al-Qaida?R: Ele au fost distruse. Dar grupările simpatizante sînt încă foarte

active. Nu au renunţat la atacarea intereselor occidentale. Ele sînt în curs de a se transforma şi de a recruta. Guvernele ar trebui să-şi concentreze eforturile asupra acestor celule de sprijin faţă de cauza Al-Qaida, care, ele, nu au dispărut.

!: Unde se află acum conducerea Al-Qaida?R: Tot în zonele de frontieră dintre Afganistan şi Pakistan. Ea

este însă foarte fragilă şi îşi compensează fragilitatea utilizînd grupări locale instalate pe toate continentele. Aceste grupări au umplut vidul politic consecutiv atacurilor coaliţiei după 11 septembrie.

o f e n s i v a & t r a n s n i s t r e a n M a r u s i e i

“GAZETA CSI”

D upă cum s -a u aşteptat analiştii, după “percepţia pozitivă” d e care s -a bucurat din partea părţilor implicate în conflictul transnistrean m em orandum ul propus d e pa rtea rusă p rivin d re g le m e n ta re a situaţiei din regiune, vineri, 21 noiem brie, a fost reluat procesul de retragere a arm elor ruseşti din regiune. Potrivit informaţiilor date publicităţii d e către statul-major al Grupului O perativ al Trup elor R u s e ş ti. (G Q T R ), o nouă garnitură d e tren cu muniţii ruseşti a luat deja drum ul Rusiei, în acest fel fiind reluat procesul regulat de retragere a arm elor ruseşti din Transnistria. A ce st lucru a fost posibil datorită faptului c ă , în a jb nul a c e s te i a cţiu n i, lid eru l a u to p ro c la m a te i R e p u b lic i T r a n s n is t r e n e Moldoveneşti (R T M ), Igor S m im o v , şi m inistrul- adjunct al Apărării al Federaţiei R use, V lad im ir Isakov, au sem nat un acord care stipulează graficul exact al retragerii a rm e lo r şi m uniţiilor G O T R , precum şi m odul în care v o r fi anulate datoriile Transnistriei, în v a lo a re d e 100 d e m ilio a n e , contractate pentru livrările de g a z rusesc.

In opinia consilierului A m b a s a d e i ru s e din Republica M oldova, O le g A sta h o v, d a c ă v o r fi întrunite anum ite condiţii tehnice favorabile , din Transnistria v o r fi retrase săptăm înal între d o u ă - trei garnituri de tren cu m uniţii. D e a s e m e n e a , diplomatul rus a precizat că urm ătorul transport de muniţii trebuie să p ă răse ască regiunea în d o a r cîteva z ile , d a t fiind fa p tu l că şi c o n d iţiile climaterice şi cele tehnice perm it acest lucru.

Totuşi, încă de pe acum este clar că R usia nu va

reuşi să-şi onoreze obligaţiile p e care şi le -a asum at în faţa Organizaţiei pentru Securitate şi Coope rare îri Euro p a (O S C E ) , privind retragerea definitivă a tuturor arm elor ruseşti din Transnistria , pînă la finele anului 2003. To cm a i d e acee a diplomaţii, ruşi insistă ca term enul stabilit să fie prelungit cu cel puţin în că o ju m ă ta te d e a n . A c e a s ta p e n tru c ă , potrivit evaluărilor făcute d e reprezentanţii Ministerului rus al Apărării, pentru încheierea definitivă a procesului d e retragere a muniţiilor care s e află în depozitele din Transnistria , este n e c e s a r să fie form ate şi trimise alte 60 de garnituri d e tren.

P e fondul m e m o ra n d u m u lu i accep ta t al părţii ru s e , a c e s t lu c ru n u a te s tă c îtu ş i d e p u ţin în frîn ge re a M oscovei p e azim u tul vestic . Iniţiativa privind reglem en ta re a conflictului transnistrean se află în totalitate în m îinile M o s c o v e i. P lanul d e re g le m e n ta re a con flictu lu i d in tre C h iş in ă u şi

' T ira s p o l a fost e laborat de către M inisterul rus al A fa c e rilo r E xte rn e şi tra n s m is p e n tru studiere f ie c ă re i părţi im p lic a te în c o n flic t . P ro ie c tu l m e m o r a n d u m u lu i p r o p u s d e p a r te a ru s ă re gle m e n te a ză în detaliu caracterul relaţiilor dintre diferite regiuni ale R epublicii M o ld o va . Mai m ult d e c ît atît, acest m e m o ra n d u m p re s u p u n e crearea un e i federaţii asim etrice , din c a re v o r face parte, în calitate d e subiecţi, Tra n s n istria şi G ă g ă u z ia . Ş e fu l-a d ju n ct al Adm inistraţiei prezidenţia le ruse, D m itri K o za k , c a re s e o c u p ă în m o d direct d e e la b o ra re a acestui d o c u m e n t, a e va lu a t de stul d e favorabil m e m o ra n d u m u l elaborat: “Construcţia p ro p u s ă de noi este u n a ideală”.

M em oran du m u l pre sup une dem ilitarizarea totală

a viitorului stat. Potrivit afirm aţiei lui D m itri K o za k , în privinţa acestei chestiuni a fost în re g is tra t un a c o rd atît c u autorităţile d e la C h iş in ă u , c ît şi cu ce le d e la T ira s p o l. In s u b o rd in e a entităţilor se v o r afla d o a r forţele de m e n ţin e re a ordinii publice, al c ă ro r n u m ă r v a fi stabilit prin le g e . To to d a tă , ad junctul şefului A dm inistraţiei pre zide nţia le ruse a sublin iat c ă , potrivit m e m o ra n d u m u lu i p ro p u s , “nici u n fun cţion ar nu po ate fi nu m it în funcţie fă ră a c o r d u l o rg a n is m e lo r d e c o n d u c e r e a le 7 entităţilor federaţiei”. O co n firm are a afirm aţiilor

• iui D m itri K o z a k privind caracteru l d e p e rsp e ctivă al d o c u m e n tu lu i prop us d e partea ru s ă po ate fi con sid e ra tă şi în treved erea dintre rep re ze ntanţii con ducerii m oldoveneşti şi tra nsnistren e, c a re a a vu t lo c jo i, 2 0 noiem brie, şi în cad ru l căru ia a fost a n a liza t m e m o ra n d u m u l pro p us.

S u rs e apropiate de participanţii la negocieri au relevat că părţile au ajuns la u n acord în c e e a ce p riv e ş te m ajoritatea artico le lo r din d o c u m e n tu l discutat, m ai exact pe m a rgin e a a 9 3 din c e le 102 de articole. S e părea că proce sul d e reglem en ta re a conflictului transnistrean a în c e p u t s ă s e m işte din punctul m ort în care intrase, în s ă , d e o c a m d a tă , există în c ă o m ulţim e d e “m e re ale discordiei".

U n u l dintre cele m ai im portante este p re ze n ţa militarilor ruşi pe teritoriul R epublicii M o ld o v a . D eja pe parcursul m ai m ultor ani, C h iş in ăul a în c e rc a t prin toate m ijloacele posibile s ă -i sco ată din teritoriu pe militarii Arm atei a 4 0 -a , dislocată în Tra nsnistria . Potrivit planului, acest p ro ce s trebuia s ă s e în ch e ie fn acest an . însă , încep în d d in va ră , T ira s p o lu l a stopat retragerea arm elor şi m uniţiilor ruseşti d e

pe teritoriul Tra nsnistrie i, m otivîndu-şi acţiunile prin faptul c ă partea ru s ă n u ş i-a îndeplinit obligaţiile fina nciare (M o s c o v a u rm a s ă a n u le ze 1 0 0 d e m ilioane d e dolari d in datoriile pentru g a z ru s e s c contractate d e pa rtea transnistreană, în schim bul retragerii m uniţiilor d in a c e a stă regiune).

însă n u este g re u s ă s esizezi cauzele reale care au d u s la s to p a re a p ro c e s u lu i d e re tra g e re a efectivelor şi e ch ip a m e n te lo r militare ruseşti din Transnistria , d e o a re ce tuturor le este foarte d a r că A rm ata a 4 0 -a rep re zintă principalul factor care îm piedică re izb ucnirea stadiului militar al conflictului transnistrean. A c u m , în s ă , partea rusă a d e d a ra t că este ga ta să p u n ă 'capăt prezenţei militare în R epublica M o ld o va , c u condiţia să se c o n vin ă o reg lem en ta re politică a conflictului transnistrean. A ce ste dedaraţii a u în c e p u t im ediat să fie confirm ate prin acţiuni con crete : a fost s e m n a t un a c o rd care pre su p u n e u n grafic co n cre t d e retragere a arm elo r şi muniţiilor, p re cu m şi m o du l în care v a fi anulată, cel puţin parţial, datoria Transnistriei faţă d e R usia . Prin urm a re , retra ge re a arm am entului rus a fost reluată. Liderul R T M , Ig o r S m im o v , a d e d a ra t deja că autorităţile republicii v o r s e m n a m e m o ra n d u m u l propus d e R u s ia , form ulîn d , totodată, p ro p u n e ri p e m a rg in e a g a ra n ţiilo r m ilita ro -p o litic e din” p a rte a Rusiei. M ulţi politicieni din O c c id e n t şi d in S U A n u do resc s ă v a d ă o R u s ie puternică la graniţele vestice a le C o m u n ită ţ i i S ta t e lo r In d e p e n d e n t e ( C S I ) . Probabil, diplom aţii ruşi v o r trebui să se p re g ă te a sc ă pentru acţiuni d e ră s p u n s din partea O S C E , a Uniunii E u ro p e n e şi, p ro b a b il d in p a rtea N A T O , pe ntru a pu te a s a a p e re in te re s e le statului ru s în re g iu n e

Page 4: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

D U C IN A L T U I t

E p a r h i a G r e c o - C d t o l i c â de C l u j - G h e r l d - U n d r u m de 1 5 0 .d e m

u,— <-— _____________ *■.......................... -

Ca o încununare a manifestărilor dedicate aniversării a 150 de ani de la întemeierea Eparhiei de Armenopolis- Gherla, actualmente de CIuj-Gherla, prin bula papală “Ad Apostolicum Sedem” semnată la 26 noiembrie 1853 de Papa Pius al IX-lea, după Sfînta Liturghie Festivă prezidată de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bisericii Române Unite, Lucian Mureşan, celebrată împreună cu ierarhii gazdă şi alţi episcopi catolici de ambele rituri, în Catedrala Greco-Catolicâ “Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca, a avut loc, în Aula Magna a Universităţii “Babeş-Bolyai”, o adunare festivă. Au participat episcopi şi reprezentanţi ai celorlalte comunităţi religioase care acţivează în Cluj- Napoca (Biserica Ortodoxă nu a fost reprezentată), reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, membri- marcanţi ai societăţii civile, teologi, universitari.

Cuvîntul inaugural a aparţinut rectorului Universităţii “Babeş-Bolyai”- prof. univ. dr. Andrei Marga -, care a relevat câ sărbătoarea Bisericii Unite este şi una a Universităţii, în contextul evoluţiilor dinlăuntrul Bisericii, respectiv al Universităţii clujene care are cea mai dezvoltată structură de studii teologice din Europa, reprezentînd cele şapte biserici istorice din Transilvania. Rectorul a mulţumit pentru colaborare Arhiepiscopului ad personam George Guţiu, Episcopului Florentin Crihălmeanu, pentru activa lor prezenţă în viaţa Universităţii, subliniind, totodată, câ pe agenda sa figurează intensificarea demersurilor pentru restituirea clădirii destinate învăţămîntului greco-catolic, construite de Episcopul (pe atunci) Iuliu Hossu (aplauze!), precum şi ideea privind recuperarea triunghiului spiritual Ierusalim-Atena-Roma, ca una dintre marile provocări ale viitorului.

Numeroase personalităţi ale vieţii catolice din România au transmis

greco-catolici şi ortodocşi de pe lîngă Centrul Cultural Român din New York s-a adresat celor prezenţi dr. Vasile Lucaciu.

In încheierea adunării a vorbit PS Florentin Crihmălneanu - protagonistul actual în a realiza voia lui Dumnezeu în Eparhia de Cluj-Gherla: deşi am consemnat ultima filă a manifestărilor, anul jubiliar abia a început, acesta urmînd să se încheie la 26 noiembrie 2004. Mulţumind Universităţii, rectorului Andrei Marga pentru contribuţia sa la ridicarea calităţii învăţămîntului teologic greco-catolic,1 înaltul prelat a înmînat profesorului Marga, în numele Eparhiei de Cluj- Gherla, Diploma Omagială “Cardinal Iuliu Hossu” şi Medalia jubiliară “150 de ani de la întemeierea Eparhiei de

evenimente importante din viaţa Eparhiei, întronizarea noului Episcop de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu.

1896, 1898, 1900), dar şi publicaţii recente ale unor istorici ai Biserici! Române Unite au completat expoziţia

Expoziţiade icoane şi de carte

Pe durata manifestărilor, în holul Sălii “Jean Monnet” a Facultăţii de Studii Europene a fost deschisă expoziţia de icoane “Sfîntul Iosif - patronul Eparhiei de Cluj-Gherla”, cu lucrări ale unor iconari din Eparhie, mulţi dintre aceştia studenţi sau absolvenţi ai Secţiei de Iconografie din cadrul Facultăţii de Teologie Greco- Catolică. Lucrări de mare valoare plastică, ce imprimă o linie distinctă acestei creaţii, au expus: Sorin Cristian

Concert aniversarDouă coruri clujene - Magnificat ş

Angeli - au susţinut în Catedrala Episcopală “Schimbarea la Faţă” ui concert aniversar de cîntece religios şi colinde, în aceste zile premergăto; Sărbătorii Naşterii Domnului, aducîa astfel în prim-planul aniversar acordurile calde ale iubirii şi păcii ■ scopul întregii vieţi creştine.

Michaela BOCU F o to g ra f ii: N ic o la e Petcu-D elişv

mesaje de salut sau le-au prezentat personal: din prima categorie, Nunţiul Apostolic în România, Excelenţa Sa Jean Claude Perisset; mesajul IPS Ioan Robu - Arhiepiscop de Bucureşti; Mitropolit al Bisericii Romano- Catolice din România - a fost citit de pr. prof. dr. Isidor Mârtincă; au mai prezentat mesaje: IPS Gyorgy jakubini- Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, PS Petru Gherghef - Episcop Romano- Catolic de Iaşi, PS Alexandru Mesian- Episcop al Eparhiei Greco-Catolic'e de Lugoj. Au prezentat mesaje ecumenicer conf. univ. dr. Gavrilă Goldner - Preşedintele Cultului Mozaic Cluj şi dr. Dan Alexandru - Preşedintele Comunităţii Baptiste Române. Cluj. Mesajul Ministerului Culturii şi Cultelor a fost citit de consilierul Florin Ftunză. Luînd cuvîntul, dr. ec. Gheorghe Funar - Primarul municipiului Cluj-Napoca - a promis că, la cel de-al patrulea mandat de primar, va ridica şi bustul Cardinalului Iuliu Hossu; în acelaşi context, dl primar a conferit Eparhiei de Cluj-Gherla o Diplomă aniversară; s-au mai primit mesaje de salut din partea prefectului Vasile Soporan, a adjunctului şefului Poliţiei Române - chestorul Nelu Pop; şi-au prezentat personal mesajele dl Michael Mates - Directorul Biroului de Informaţii al Ambasadei Americii la Cluj-Napoca şi col. Ioan Roman - Şeful de Stat Major al Jandarmeriei (cu cel mai aplaudat discurs). S-a anunţat că a trimis un mesaj Mitropolitul Ortodox al Banatului Nicolae Comeanu şi s-au primit mesaje de la români stabiliţi în SUA, Germania sau Franţa; cu multă înţelepciune a vorbit celor prezenţi dl dr. ing. Josef Pilz, cetăţean german originar din Timişoara, cu o admirabilă pledoarie pentru colaborare, înnumele aceluiaşi Dumnezeu.

în numele credincioşilor greco- catolici din New York si a membrilor.

■ H PMiWmXmm K K K m

SPUSPilll!V B H P l I v i P l

' ■ ■ M Mlai

Gherla-Armenopolis”, aceleaşi distincţii fiind înmmate şi prorectomlui prof. univ. dr. Nicolae Bocşan.

Expoziţiafoto-doccimentarâ

Beneficiind de explicaţiile documentate ale PS Florentin, toţi oaspeţii au putut vizita, în continuare, expoziţia foto-documentară deschisă la clubul Colegiului Academic, care a prezentat, pe 22 de panouri, cei 150 de - ani din istoria Eparhiei, cu documente inedite şi multe imagini prezentate în premieră (din Arhivele secrete ale Vaticanului), antimisme, şematisme, craci canonicale şi distincţii ale Cardinalului Iuliu H ossu ,. documentele legate de întemeierea Eparhiei, numirea şi întronizarea Episcopului Iuliu Hossu, Marea Unire de la 1918, perioadă de tristă amintire, cînd Biserica Română Unită a activat în clandestinitate, reintrarea în legalitate, pînă mai aproape de zilele noastre cu perioada de păstorire a Episcopului George Guţiu, vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, alte

Protopopescu, Monica Culea, Andrei Feneşan, Anica Coşarcă, Ioan Feneşan, Sora Ana-Maria Băltaru, Râul Mureşan, Adina Toader, Andrada Feneşan, Radu Cioca, Ioana Paula Marian, Oana Ciomaga, Dora Feneşan, Arpad Agoston, Andrei Câmpan, Tudor Paul Scripor, Octavian Popescu. Cărţi vechi (sematisme din 1867,1894,

r

“S f . Io s if ' - icoană d e S orin Cristian P R O T O P O P E S C U

Sârbâtoarea greco-catolicilor din Gherla

împlinirea celor 150 de ani de 1 înfiinţarea Episcopiei Române Unite c Roma, Greco-Catolicâ de Cluj-Gher1 a constituit şi pentru credincioşii c municipiul de pe Someş un bun pn: de a rememora istoricul zbuciumat aj-ss acestui cult, cu rezonanţă deosebită r mica urbe armenească. Nu întîmplâto: manifestările omagiale organizate sfîrşitul săptămînii trecute s-au încheii în oraşul Gherla: De mult nu am văz.

«atîta lume în mica biserică “Sfîr.t. Io s if ’, unde Episcopul Eparhii Florentin Crihălmeanu a fost prim cu multă căldură de un grup c colindători. Este vorba de grup. folcloric “Zestrea” (fosta “Colindita condus de soţii Marinela Zegrean - Constantin Istici.

A fost un moment emoţionant, cc:; " şi salutul adresat oaspeţilor de preot vicar Gheorghe Breharu, decanul d vîrstă al preoţilor gherleni, a constitui o bună ocazie de privire retrospectiv: asupra istoricului episcopiei. în cadri Te Deum-ului oficiat în capela de p; strada 1 Decembrie 1918 a lus: cuvîntul şi Episcopul Eparhia. Florentin Crihălmeanu.

Domnia sa a trecut în revistă cel: mai important momente ale . istorie Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolice de Cluj-Gherla, scoţia în evidenţă rolul oraşului Gherla ir activitatea diecezei, ţinînd cont câ dir t > anul 1853 sediul Eparhial funcţiona în | localitate. După cuvîntarea plină de. patos şi solemnitate a episcopului urmat un reuşit concert coral susţinu de “Corala Magna” a Casei Municipale de Cultură condusă de prof. Vale’ Perşa.

Manifestările de la Gherla au lua: sfîrşit cu vizitarea Muzeului Eparhial şi de Artă Bisericească “Cardinal Iulie Hossu”, unde sute de credincioşi ‘ recules în faţa marilor personalităţi ak Episcopiei de Cluj-Gherla.

. SZEKELY Csab

Recital coregrafic Valentin Tănase (Bucureşti). Expoziţia este dedicată Zilei Naţionale a României.

Mîine, 3 decembrie, de la ora 18, elevii Liceului de Coregrafie “Octavian Stroia” din Cluj-Napoca vor susţine un recital coregrafic pe scena Operei Naţionale Române.

Conferinţă internaţională

volumul coordonat de: Vasile Puşcaş, Dorin Dolghi şi Adrian Ivan, intitulat Regiune şi regionalizare în context european, yolum coeditat de Centrul de Studii Transilvane şi Institutul de Studii Internationale:

concert vocal-simfonic. Programul complet şi alte • detalii legate de Festival - în ediţia noastră demune.

Vernisaj la Berlin

Sub egida asociaţiei Germano-Române pentru Germania/de Nord, a Asociaţiei Germâno- Române din Berlin şi în organizarea Galeriilor de artă contemporană ROM-ART din Braunschweig - conduse de galeristul Hans- Joachim GROVE - astăzi, 2 decembrie 2003, are ioc, la Ambasada Română din Berlin, vernisajul expoziţiei de pictură a artiştilor:- Gabrieîa Nichiteanu (Hamburg), Ovidiu Avran (Cluj-Napoca), N icolae Maniu (Paris) şi

Centrul de Studii Transilvane şi Institutul Italo- Român de Studii Istorice anunţă apropiata Conferinţă Internaţională cu tema: România şi Italia în toamna anului 1918, urmată de masa rotundă Unitate şi diversitate regională în Europa contemporană, care vor avea loc joi, 4 decembrie a.c., în sala “I.C. Brătianu” (clădirea Echinox), începînd cu ora 10. Conferinţa este prilejuită de împlinirea a 85 de ani de Ia Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. în cadrul manifestărilor vor conferenţia Andrea Carteny, Giuseppe Motta, Dumitra Suciu, Vasile Vesa, Liviu Zăpîrţan. Cu aceeaşi ocazie va fi lansat

La cea de a Xlll-a ediţieFrancesco IONAŞCU în recital.

FESTIVALUL MOZART

în perioada 5-12 decembrie 2003, Cluj-Napoca găzduieşte o nouă ediţie, cea de a XlII-a, a Festivalului MOZART, manifestare organizată de Societatea Română Mozart, Filarmonica de Stat “Transilvania”, Academia de Muzică “Gh. Dima” şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj. Aflat sub patronajul Ambasadei Austriei la Bucureşti, Festivalul se va deschide vineri, 5 decembrie, ora 20, la Casa de Cultură a Studenţilor, cu un

Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 24) invită publicul joi, 4 decem brie, ora 18, la recitalul tînăralui violonist Francesco IONAŞCU, elev al Liceului de Muzica “Sigismund Toduţă”, clasa lect. univ. Valenu Maior; la pian: lect. univ. Syekely Alexandru. In programul recitalului: Mazas: Studiu nr. 62, op. 36; G. Enescu: Balada; M. Bruch: Concert op. 26, p. a IlI-a; N. Paganini: Dansul vrăjitoarelor. Invitaţi în recital membrii C v a rte tu lu i INSIEME al Academiei de Muzică “Gh. Dima .

Page 5: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

O r if u r ă , f ' TdlŢ G 9 . 7 4 5 »

â 4 # r '

18 8 5 - S -a n ă s c u t scriitoru l g re c N ik o s K a z a n ta k is .

Un s u c c e s răsun ător

BĂRBIERUL DIN SEVILLAde Gioacchino Rossini

m m m mm

wm■ i i i

« i j

i l fI I1 * 1

w §m

mi i

f i il a« l igas;

1 _l 1 I , I ' ,

j l . î -- . . Kk fam

0 sală plină, extrem de caldă (şi gălăgioasă atunci cînd nu trebuie, dacă ne gîndim la copiii, destul de mulţi, aflaţi într-o deplasare de turism cultural la Cluj-Napoca şi care, e de sperat, vor învăţa, pe viitor, cum trebuie să se poarte într- o sală de spectacole!) i-a ovaţionat pe protagoniştii spectacolului de vineri seara (28 noiembrie 2003) pe scena Operei Naţionale Române. Spectacol care s-a bucurat de participarea extraordinară, în rolul Figaro, a baritonului Marian Pop: de la cavatina din actul J, continuînd cu duetul cu Almaviva din acelaşi act, cu duetul cu Rosina din actul II sau terţetul Rosina-Almaviva-Figaro (actul III), evoluţia sa a stîrnit entuziasmul publicului. Cîntul elaborat, lejeritatea intonaţiei (v. strălucirea dată şi de ritmul allegro vivace al celebrei cavatine în do major), apariţia cuceritoare au fost

dublate de un joc dezinvolt, presărat cu efecte umoristice cu priză la public, spre deliciul acestuia. Faptul că, încă de la intrarea în scenă, a fost întîmpinat cu aplauze, e iarăşi o dovadă a aprecierii de care tînărul artist se bucură în rîndul melomanilor clujeni. Un alt invitat al serii a fost tenorul Călin Brătescu, de la Opera Naţională Bucureşti, în rolul Almaviva, cunoscut din apariţii anterioare în care a făcut o figură frumoasă (Boema, Cosi fan tutte): lirismul care-1 caracterizează s-a lăsat admirabil pus în valoare în serenada din actul I, momente artistice veritabile fiind create de acesta şi în- duetul cu Figaro sau în tertetul din actul III. In rolul Rosinei - mezzosoprana Iulia Mcrca - cunoscută prea bine deja, nu numai

t f m i

i i i?*i<r 1 ,•*>■ in, >

«Slvirs

în duet: - ECălin Brătescu (Almaviva) Marian Pop (Figaro)

ca laureată a Marelui premiu al Concursului Internaţional de Canto “Hariclea Darclee”, ci şi ca protagonistă a unor concerte de anvergură în Italia sau la Palatul Cotroceni, despre care noi am relatat la momentul potrivit -, cu pasajele de bravură tehnică bine finalizate, pentru care a cules aplauze binemeritate (aria “Una voce poco fa” sau aria din actul 111); întreaga ei apariţie demonstrează multă siguranţă şi o adecvată stăpînire a mijloacelor de expresie. Basul Titus Pauliuc - trebuie să repetăm inepuizabil, într-o vervă comică irezistibilă, aplaudat pentru aria din actul III şi pentru marea sa artă de a crea personajul (“Cînd tu eşti lîngă mine/ Amabilă Rosina...”); în acelaşi registru comic basul Mircea Moisa - Don Basilio, aplaudat, la rîndul său, pentru interpretarea dată

celebrei “Arii a calomniei” (actul II); şi, iarăşi aplauze, pentru mezzosoprana Ana Oros în Berta, care cu aria din actul III (“Babalîcul vrea nevastă...”) a întregit .galeria personajelor, bine conturate, credibile din punct de vedere muzical şi actoricesc; Simion Pop reuşeşte, de fiecare dată, să creeze un Ambrozio care te face să rîzi cu lacrimi. Faţă de asemenea evoluţii remarcabile, credem că şi opţiunea ' pentru interpreţii rolurilor de mai mică întindere trebuie să se menţină la acelaşi nivel de exigenţă (ne referim la Fiorello şi Un ofiţer...).' Să recunoaştem, însă, că Opera clujeană continuă, în general, pe linia pozitivă a spectacolelor- eveniment. în pauza dintre actele I şi II a fost lansată ediţia a Il-a, revăzută si adăugită, a- cărţii intitulate CUM SĂ ÎNŢELEGEM MUZICA, avînd subtitlul Muzica pe înţelesul tuturor (Ed. Napoca Star, 2003), datorată profesorului şi compozitorului clujean Emiliu Dragea. Despre noua apariţie editorială au vorbit: prof. univ. dr. Alexandru Fărcaş - Director general al Operei Naţionale Române Cluj- Napoca, dna Dorina Mican - referent muzical-literar al instituţiei şi dl Gabriel Hrdlicska - Director general al Editurii. Ca recomandare de lectură, am reţinut din cuvîntul d- nei Dorina Mican: “Personalitate marcantă în peisajul vieţii muzicale clujene, m uzicolog, profesor, cunoscut critic muzical, care a surprins de-a lungul deceniilor, în sute. de cronici, momente de referinţă ale vieţii muzicale clujene, Emiliu Dragea, aflat în pragul vîrstei de 72 de ani, şi acum, în preajma sărbătorilor de iarnă, oferă semenilor un dar, menit să ne facă mai frumoşi sufleteşte, mai bogaţi spiritual, şi, prin aceasta, să adauge încă o cărămidă la edificiul culturii muzicale .româneşti. «Cum să înţelegem muzica» este o lucrare ce nu se adresează specialiştilor Ci, în mod special, intelectualilor iubitori de muzică, indiferent de formaţia profesională”. Revenind la- spectacol, să mai spunem că la pupitrul orchestrei s-a aflat maestrul Gheorghe Victor Dumănescu; regia: Emil Strugaru, scenografia: Andrei Şchiopu, maestru de cor: Tiberiu Popa; acompaniamentul recitativelor: Adela Bihari - au fost ceilalţi realizatori artistici, “echipa” funcţionînd, de această dată, la parametri optimi.

Michaela B O C UFo to g ra fii: N ic o la e P E T C U -D E L I Ş O R

t / f G

Ieri, 1 Decembrie 2003, Consiliul Director al Filialei Judeţene a Fundaţiei Protecţiei Sociale Generale din România a organizat la - Cluj-Napoca simpozionul cu tema: 85 de ani de la.Unirea Transilvaniei cu Patria Mamă, România, la 1 D ecem brie 1918, Ziua Naţională a României, a rom ânilor de pretutindeni. în cadrul simpozionului au conferenţiat: prof. dr. doc. Crişan Mircioiu - Cetăţean de onoare al municipiului Cluj- Napoca, prof. drd. Alina Monica Bărăian, pr. prof. univ. dr. Vasile Leb - decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, col (r) ing. ec. Nicolae Grosu, prof. univ. dr. Ioan Bojan, poetul Horia Muntenuş.

Manifestări cultural-artistice dedicate Unirii

Cu ocazia Zilei Naţionale, în municipiul Gherla s-au desfăşurat mai multe manifestări cultural-artistice, organizate de Primărie şi de instituţiile de cultură din localitate, la care au participat sute de oameni de toate vîrstele. “Centrul” activităţilor s-a aflat în Piaţa Libertăţii, în faţa impozantei Catedrale Armeneşti, unde au avut loc depuneri de coroane, urmate de un reuşit spectacol folcloric organizat în sala Casei Municipale de Cultură. Pe scenă au evoluat dansatorii şi sofiştii de muzică populară ai instituţiei, acompaniaţi de taraful “Ardealul” condus de Gavril Bunea, un adevărat virtuoz al viorii, alături de cunoscutul Emil Mihai, reprezentantul cel mai

valoros al folclorului someşan. A mai cîntat şi “Corala Magna” dirijată de prof. Vaier Perşa.

La’Muzeul de Istorie am asistat la o masă rotundă pe tema Marii Uniri, tot acolo avînd loc şi simpozionul “Intelectualitatea gherleană şi Marea Unire”. La Biblioteca Municipală s- a amenajat o expoziţie de carte, publicaţii şi studii despre Unire. La clubul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla, deţinuţii au participat la două concursuri “Cine ştie, cîştigă pe tema marelui eveniment istoric desfăşurat la 1 Decembrie 1918. Revista unităţii a oglindit în materiale valoroase importanţa Marii Uniri şi a Zilei Naţionale, articolele fiind semnate de cei mai talentaţi membri ai Cenaclului literar “Lucian Blaga”

S Z E K E LY Csaba Rubrică realizată de M . B O C U ^

£xpo%tţw de p ictura ş i teo mie

pe sticlă

■) k

J

*L*’’

' g . - z i - ■

Consiliul Judeţean Cluj şi Muzeul Naţional de Artă Cluj invită publicul la vernisajul expoziţiei de pictură şi icoane pe sticlă cu care artistul clujean Grigore DEJEU intîmpină marea sărbătoare a Naşterii Dom nului. Expoziţia va fi deschisă miercuri, 3 decembrie, la ora 14, în Sălile Atelier din incinta Muzeului şi va rămîne la dispoziţia vizitatorilor toată luna decembrie a acestui an. Sînt expuse 44 de lucrări, pe care autorul le- a realizat “din bucuria sinceră în faţa alcătuirilor armonioase ale firii şi din plăcerea de a consemna, cu savoare, istorisiri cu o atmosferă rustică necontrafăcută” (picturile sale - n.n.); “Credinţa statornică în perenitatea valorilor artei româneşti tradiţionale l-a condus irezistibil spre pictura pe sticlă, a cărei tehnică, stăpînitâ cu virtuozitate, i- a devenit predilectă” - notează d-na dr. Livia Drăgoi - Director al Muzeului Naţional de Artă Cluj - în elegantul pliant ce . însoţeşte expoziţia. Sînt prezentate im agini b iblice şi ilustrări ale unor obiceiuri tradiţionale legate de sărbătorile de iarnă la români, circumscrise unor grupări tematice: vieţile sfinţilor, ale apostolilor şi ale prorocilor. “Această grupă tematică îmbrăţişează, ca într-o sacra Aură a Credinţei, ciclul Marianic succedat de cel Hristic, ca un apogeu al transpunerii în plastica populară a faptelor biblice” - scrie şi d-na dr. Maria Bocşe în cuprinsul aceluiaşi, pliant.

între artiştii care cultivă arta naivă cu talent şi o măiestrie care-i dă nota unică, Grigore Dej eu se bucură de un palmares de invidiat: d istins cu Premiul I la Expoziţia judeţeană de pictură şi pictură pe sticlă de la Cluj-Napoca în anii 1977, 1979, 1981, 1983, 1985, 1987, 1989; Premiul II la Expoziţia republicană de pictură Bucureşti, 1977, 1979; Premiul I la Tabăra naţională de artă p lastică (pictură) G orj, 1981; Prem iul 1 la Expoziţia republicană de artă plastică (pictură), respectiv pictură pe sticlă . Bucureşti 1981, 1983, 1985, 1987, 1989.

M . B O C U

Page 6: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

Adevărul de CI

lliescu a lansat un apel la colaborare pentruconsolidareademocraţiei»

u rm a re d in p a g in a 1

a. conlucra pentru a birui dificultăţile şi pentru a se bucura împreună de succesele României.

Şeful statului a arătat că o neasemuită pildă istorică va rămîne felul în care au colaborat în 1918 forţele sociale şi politice, pentru realizarea unui ideal ce era mai presus de orice alte considerente şi interese.

După discursul rostit de şeful statului, a urmat parada militară în care au defilat circa o mie de soldaţi, zeci de maşini de luptă, un pluton format din 11 jandarmi francezi, o brigadă antiteroristă a SRI, Regimentul de Gardă “Mihai Viteazul”, şase MIG-uri, 21 elicoptere Lancer, cinci avioane de luptă IAR şi şase elicoptere de asalt Puma.

i k

iiiW sm X

Ziua Naţională Ia Cluj-Napocau rm a re d in p a g in a 1

Naţional, unde prefectul Vasile Soporan a trecut în revistă trupele şi i-a felicitat pe militari cu ocazia Zilei Naţionale. După discursul prefectului în care a vorbit despre importanţa actului de la 1 Decembrie 1918, dar şi despre realizările guvernării PSD, cum ar fi “trei ani de creştere economică consecutivă” şi alte exemple cu iz electoral, participanţii s-au putut

bucura de parada militaraa soldaţilor din cadrul Corpului 4 Armată Teritorial “Constantin Prezan” şi de la Comandamentul Judeţean de Jandarmi, care au fost aplaudaţi la scenă deschisă. Manifestările âu continuat cu un spectacol organizat la Teatrul Naţional, încheindu-se cu un tradiţional spectacol de artificii organizat de Primăria municipiului Cluj-Napoca.

România este interesată de destinul european al Republicii MoldovaPreşedintele Comisiei de politică externă

din Senat, Gheorghi Prisâcaru, a declarat, sîmbătă, că România nu a intervenit şi nici nu va interveni în problemele interne ale Republicii Moldova, dar că nu poate fi indiferentă la situaţia din ţara vecină, fiind' interesată de destinul ei european.

El a arătat că destinul european al Republicii Moldova este condiţionat de elemente de fond, cunj ar fi funcţionarea instituţiilor democratice şi a statului de drept, respectarea pluralismului politic şi a .

drepturilor omului în această ţară, crearea unui sistem economic şi social bazat pe economia de piaţă şi compatibil cu normele eurbpene care să asigure creşterea nivelului de trai al populaţiei şi coeziunea socială.

“Acest destin este condiţionat de soluţionarea conflictului transnistrean, în conformitate cu voinţa populaţiei din Republica Moldova, cu interesele de securitate ale vecinilor şi cu acceptul comunităţii internaţionale reprezentate de OSCE, Uniunea Europeană, Consiliul

Europei şi NATO. De aceea, este important că opoziţia parlamentară şi extraparlamentară de la Chisinău, inclusiv societatea civilă, se exprimă faţă de planul de federalizare propus de Moscova”, a spus Prisăcaru.

El a subliniat că problema transnistreană trebuie soluţionată astfel incit să asigure păstrarea integrităţii teritoriale, a independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, cît şi interesele de securitate ale ţărilor din zonă.

Rusii să dihleze la ei - nu europenilor moldoveniI

u rm a re d in p a g in a 1

şi deznaţionalizarea băştinaşilor, despre criminala înţelegere (frăţească) dintre Stalin şi Hitler, consfinţită prin Pactul Tîlharilor de la 23 august 1939 - urmarea fiind diktatul din 26 iunie 1940 prin care Basarabia,

Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost ocupate prin violenţă de sovietici, iar locuitorii ei deposedaţi, arestaţi, deportaţi, asasinaţi.

După implodarea monstrului purtînd numele “URSS”, Basarabia, deşi ciuntită, pentru

a deveni... RSS Moldovenească, şi-a declarat independenţa.

Cum să permită Moscova independenţa unor comunităţi ne-ruseşti (ca Moldova, ca Ţările Baltice, ca Cecenia - recent, ca Georgia)? - drept pentru care a provocat Războiul

Constantin Corega a fost ales vicepreşedinte al filialei PSD Cluj

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Constantin Corega, a fost ales, sîmbătă, în funcţia de vicepreşedinte al PSD Cluj..

Decizia a fost luată în cadrul Conferinţei Judeţene a PSD Cluj, desfăşurata în prezenţa m inistrului A dm inistraţiei şi Internelor, Ioan Rus, şi a ministrului Finanţelor, Mihai Tănăsescu.

Cu această ocazie au fost aleşi alţi doi vicepreşedinţi, Mihaela Rozor, din partea organizaţiei de

fem ei, şi Iosif Zăgrean, fost membru PSM.

în cadrul Conferinţei Judeţene, delegaţii au aprobat completarea Consiliului Judeţean al PSD Cluj cu 64 de noi membri, majoritatea proveniţi din PSM, în urma fuziunii cu PSD, dar şi completarea Biroului Executiv Judeţean cu 22 de membri.

Conferinţa a aprobat şi alegerea în structurile de conducere ale PSD Cluj a doi consilieri judeţeni care au activat pînă acum Ia PRM, respectiv PD.

de pe Nistru. Iar acum, “Planul Kozak”, fabricat la Moscova, încearcă să lichideze Republică Moldova tot printr-un diktat.

Ei bine: ruşii să dikteze la ei, în Rusia, ruşilor - nu aici, în Europa, europenilor Moldoveni.

• • •

- s a a s f f l a a a

La recepţia de Ziua Naţională, lliescu a voibit

despre conipţie şi hoţieP reşed in te le Ion llie scu a d a t o recepţie, sîm bătă seara, la Palatul

C o tro cen i, p en tru a să rb ă to ri Z iu a N aţională a României, la care a u p a rtic ip a t p rem ie ru l A d ria n N ăstase , preşedintele Senatului N ic o la e V ăcăro iu , P a tr ia rh u l T eo c tis t, foşti şi actuali oameni p o litic i, acto ri, sp o rtiv i, d ip lo m a ţi. P reşed in te le lliescu le-a vorbit in v ita ţilo r despre sem n ific a ţia în făp tu irii, în u rm ă cu 85 de ani, a M arii U niri şi s -a re fe rit la p r io r ită ţile actuale a le României, la in teg ra rea în U E . Ş efu l s ta tu lu i a m enţionat, în discursul rostit cu ace s t p rilej, c ă -R o m ân ia treb u ie guvernată “în deplină transparenţă şi o n estita te ” , c ă treb u ie lu p ta t c u “ ferm itate” îm potriva corupţiei ş i b iro c ra ţie i, a h o ţie i şi a “ re le lo r ob iceiu ri” .

E l a a ră ta t şi că, în c iu d a u n o r perfo rm an ţe econom ice notabile d in u ltim ii tre i an i, “s în t în c ă ro m ân i care au de înfruntat multe g re u tă ţ i 'în v ia ţa d e zi cu z i” , ia r sărăcia şi excluderea socială ră m în p ro b lem e p e care o r ic e g u v ern trebu ie să le considere p rio rita re . D upă d iscu rs, l lie s c u şi N ăstase au trecu t printre invitaţi sa lu tîn d u -i. Şi llie scu şi N ă s ta se s -au în treţinut, separat, cu fostul p re şed in te Em il C o n stan tin escu . L ideru l PN L , T eodor Ştolojan, p re z en t şi el la recep ţie , s -a b u c u ra t de atenţia şefului statului, cu ca re a v o rb it m ai m u lt de c in c i m inute .

în'opinia PNŢCD,

Alianţa PNL-PD este un posibil aliat al PSD după alegeri

P N Ţ C D e x c lu d e o r ic e c o lab o ra re cu P R M şi co n sid e ră c ă , “ d e o c a m d a tă ” , n u e s te p o s ib ilă o co labo rare cu A lian ţa P N L -P D , în tru c ît a c e a s ta n u ş i-a a su m at g u v ern a rea tre c u tă ş i, în p lu s , e x e rc i tă p re s iu n i p e rm a n e n te p e n tru ra c o la re a u n o r p ersoane şi a u n o r struc tu ri d in P N Ţ C D . A ceastă p o z iţie a f o s t a d o p ta tă , d u m in ic ă , d e C o m i te tu l N a ţ io n a l d e C o n d u ce re (C N C ) al P N Ţ C D , în tr-o rezolu ţie care ap reciază că A lia n ţa P N L -P D nu rep rez in tă o a lte rn a tiv ă re a lă la a c tu a la p u tere , ci un posibil a lia t ai PS D , d u p ă a le g e r ile p a r la m e n ta r e . M e m b r i i C N C a u a p r o b a t s tra teg ia pen tru a legerile loca le , care p rev ed e un ob iec tiv de 10% d in p o s tu rile de consilieri, d a r n u m a i p u ţin de 7 ,5% , u n n u m ă r d e ce l p u ţin 20 0 de p rim ari şi u n g ra d de a co p e rire cu lis te co m p le te , la n ive lu l ţă rii de cel p u ţin 80% .

C N C a ap robat d e sem n a rea lu i C onstan tin T icu D u m itrescu c a p r im - v ic e p r e ş e d in t e a l P N Ţ C D , c u 15 0 d e v o tu r i “ p e n t r u ” ş i 3 6 “ îm p o t r iv ă ” . G h e o rg h e C iuhandu a d e v en it p re şed in te a l C N C , cu 186 d e vo tu ri “pen tru ” , Ion C aram itru a f o s t a le s p r e ş e d in t e a l D elega ţie i Perm anente N aţiona le (D P N ) , c u 17 4 d e v o tu r i “p e n t r u ” ş i 12 “ îm p o t r iv ă ” . T e o d o r M o r a r iu a d e v e n i t sec re ta r general, p rim in d 163 d e v o tu r i “ p e n t r u ” ş i 2 3 “ îm p o triv ă ’ . S urse d in P N Ţ C D a u d e c la ra t că cel m a i c r itic a t

p u n c t din în tru n irea de sîm bătă a D PN a c o n sta t în alegerea ca v icepreşedin te a lui Călin Cătălin C hiriţă . V orbitorii au subliniat că nu au n im ic îm potriva acestuia, c i a p r in c ip iu lu i d e a n u m i în tr -6 fu n c ţie d e co nducere o p e rs o a n ă c a re , a tunc i c în d a p ărăsit partidu l, a em is declaraţii c a re au p re ju d ic ia t im ag in ea P N Ţ C D . P re ş e d in te le ţă ră n is t V ic to r C iorbea a anunţat că vă fi e labora tă o “ analiză c ritică şi o b iectivă” la ad resa puterii şi că P N Ţ C D v a a c ţio n a îm p o tr iv a o ric ă re i în c e rc ă r i a PSD d e a in s ta u r a p a r t i d u l - s t a t . E l a adăugat căj în ianuarie, va avea lo c , la B u c u r e ş t i , F o ru m u l N a ţ io n a l a l C a n d id a ţ i l o r la a legerile locale. în treba t d acă va cand ida la P rim ăria G enerală a C apitalei, a şa cu m au propus m a i m u lţ i l id e r i în C N C , V ic to r C io r b e a a p r e c iz a t c ă “deocam da tă e s te prem atur” să ră sp u n d ă la a ce a stă în treb a re . C on stan tin T ic u D um itrescu a d eclarat că s îm b ă tă era decis să nu accepte cand idatu ra ca p r im - v icepreşedinte, d a r a fost convins de argum entul c ă în ceasuri gre le pen tru partid , d a că nu ar accepta, a r r e f u z a s ă - ş i a su m e o responsab ilita te .

E l consideră c ă este “ap ro ap e im p o s ib il” d e fă c u t faţă u n e i lu p te e le c to ra le a ce rb e “ f ă r ă fondurile n ecesare , fără b a ro n i loca li şi cen tra li” , dar a ţin u t să m en ţioneze că ţine la princip iu l m ora lită ţii în po litică şi că “ nu v a accep ta n ic i un tîrg în a fa ra partidu lu i” .

Maghiarii fac pas după pas pentru obţinerea autonomiei

u rm a re d in p a g in a 1

la Liceul “Samuel Brassai” din Cluj- Napoca, unde au desemnat 20 de delegaţi care 'să participe la Congresul CNMT. Printre aceştia îi amintim pe Matis Jeno, fost deputat UDMR de Cluj, Pilich Lâszlo, preşedintele Fundaţiei “Gâspâr

| Heltai”, Samogy Gyula, membru în 8 Consiliul local Cluj-Napoca, Hajdo I Csapa, membru în conducerea I Fundaţiei Civitas, precum şi alţi | maghiari consideraţi a fi lideri de | opinie în cadrul comunităţii din Cluj

şi - datorită poziţiei socio-profesionale pe care o deţin. Aici vorbim de avocaţi, profesori, oameni de cultură, oameni de afaceri etc. Matis Jeno, liderul comitetului de iniţiativă al CNMT la nivel judeţean, ne-a explicat că viitorul organism al maghiarimii nu va fi persoană juridică şi nici partid politic, ci va fi o iniţiativă care are ca scop obţinerea autonomiilor enumerate. Somogy Gyula le-a amintit participanţilor la întrunirea de sîmbătă că dezideratele lor sînt şi ale UDMR, obţinerea autonomiilor pentru

m a g h ia r im e fiind s tip u la te în S ta tu tu l J

U n iu n i i . în u rm ă c u d o u ă săptăm îni, §

d o i d in tr e a rtiz a n ii C N M T , respectiv |

d e p u ta ţ i i U D M R S z ilâ g y Z so lt ş i j T o r o T . T ib o r, a u p rezen ta t, alături | d e B a k k M ik lo s , c o n fe re n ţia r la |

F a c u l t a t e a d e Ş t i in ţe P o li tic e ş i g

A d m in is tra tiv e d in C lu j, trei proiecte, j

c a r e s e d o re s c a d e v e n i legi> Clj | p r iv i r e la re g io n a liz a re a României şi s

la c r e a r e a u n o r r e g iu n i cu statu t j s p e c ia l , a u to n o m e în Transilvania,

u n a d in t r e a c e s te a f i in d Ţ in u ţ i i

S e c u ie s c .

Page 7: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14; tel/fax 59-73-04. L ’ u 1 j 1 i c i ( h (v

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA D EJ: luni, miercuri, joi 8-16,m arţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

R o B a n ktfANCA UNDE CONTEZI

www.RoBank.ro

Sucursala Cluj-Napoca

Piaţa Cipariu nr. 9 Tel: 0264-450.424 Fax: 0264-450.431

(> luniD uh lii/i la d cp o /ik - 1 lin iă 3 lu n iilIilIIISIIlilîlllilBIi.si) : , 2 '

Pentru persoanele f iz ic e , com isionul, la retragere, este zero, dacă retragerea din depozit se fa c e lu scadenţa acestuia, ia r

dobînda este constantă p e toată p e rio ad a depozitului.

12 luni18% 18% 19%2,50% 2,75% 3 % ,3,25% 3,25% , 3,5%

§S.C.MEL0DY§ CENTRAtfS.flT

angajeaza AG ENT DE Tl'RISM

deţinător de brevet, cu experienţă în domeniu de cel

puţin 1 a n ." ?:’ O)o>Informaţii suplimentare la g

sediul societăţii din, . 2 Cluj-Napoca, P-ţa Unirii 29 - Hotel Melody, tel. 0264-597465

R E M l X H i D R O M i X 2 0 0 31 T H E L I F T I N O C O M P A N Y

P I E S E D E S C H I

« -Motosivuito

1 * -Transpalete

"f ^ ^ - P a la n e - e le c

r % -Furtune hidrSediul Cluj: ciuj-N ap

Tel/fax: 0 e-m ail: d

W W W .

Furtun© hidraulic© Industriale,chimic©, pneum atice

M B b c i l f c c i f i c c i r S

are-e!ectrostîvuitoare BALKANCAR

hidraulice | T d 0 L

tropalane

aulice ;oca, s t r O aşu lu i n r 68, ju d e ţu l C lu j g“ 264-455.225; M o b il: 0744-432.074 £ spclu j@ rem ix.ro S r e m i x . r o - '

TA H O G R A F E

M O N TAR E sn'< " rt

R E P A R A R E 1 V E R IF IC A R E

0744-93.33.93 0744-60.70.00

de Cluj

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TO NETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE! INFORMAŢII LA TELEFON

0264-594.981.

tufismiilitransiluanid »* Agenţia “KM 0”

fHotel Sport, str.^^dionufui rir/lHel: 593921^fax: 5 9 5 8 5 9 ^|HoteI TransiTvania^ |r.|C ălăraşilbrnr. 1 -3 , te j:4 3 2 0 7 1 ,fa x :4 3 2 0 7 6 ,,

regia! autonoma de ternioficare CLUJ-NAPOCA

SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A.cu sediul central la Cluj Napoca

: şi structura teritoria lă dezvoltată la nivel naţional

ORGANIZEAZĂ INTERVIUpentru ocuparea postului de:

. CONSILIER JURIDIC ÎN CADRUL DIRECŢIEI METODOLOGIE

Obiectivul specific a l m uncii:Elaborarea de condiţii de asigurare pentru noi fo rm e de asigurări

de răspundere civilă şi diverse variante de condiţii spec ia le de asigurare, având în vedere particularităţile pieţei de asigurări în fu n c ţie de solicitările potenţialilor clienţi.

Persoanele in teresate trebuie să îndeplinească urm ătoarele cerin ţe obligatorii:

-s tu d ii superioare juridice; - capacitate de creativ itate dezvoltată pentru a găsi soluţii orig inale ’

la problem e noi; - capacitate de analiză şi sinteză;

-d o rin ţa de afirm are , entuziasm , spirit de iniţiativă; - cunoştinţe de operare Word şi Excel;

Constituie avantaje personale:- experienţa în dom eniul asigurărilor;

■ , : . -cu n o aşterea unei lim bi de circulaţie in ternaţion ală .

S e oferă:-s a la r atractiv;

- şansa de afirm are profesională într-un dom eniu de m are perspectivă; ' < -co n d iţii d e m uncă civilizate.

Persoanele in teresate sunt invitate să depună la sediul Centralei ARDAF din Cluj, Str.Xenopol nr.3, te l:0 2 6 4 -5 9 4 2 6 1 , fa x :0 2 6 4 -5 9 8 2 6 6 , până în data de 1 7 decembr/e, dosarul personal cuprinzând:

• CV cu adresă com pletă;• Scrisoare de intenţie.

___________________________________ ;_________ ;_______ (F.p.eoo)

•B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79

angajează prin concurs:

1. T raducător (engleză şi germană), condiţii:- studii superioare - secţia Limbi moderne aplicate sau

Facultatea de Filologie;- cunoştinţe temeinice de operare PC: Microsoft Office;- spirit de muncă în echipă;- disponibilitate pentru efort susţinut.

2. Program ator, condiţii:- studii: - Facultatea de Automatică şi Calculatoare sau

Facultatea de Informatică;- Experienţă : minimum 2 ani vechime în domeniu;- Limbaje / Medii de program are: Visual Studio 6 , Visual

Basic;- S.G.B.D.: FoxPro, MS Access;- Sisteme de operare : DOS, W in 9 5 , W in 98, Nowell

Necware, Linux;- Cunoştinţe generale de hardware, WEB, HTML.

3. Revizor tehnic , condiţii: ■ . £- studii medii şi cursuri de specializare; £- permis de conducere profesionist;- experienţă : minim 5 ani;- autorizaţie de revizor tehnic, eliberată de Inspectoratul

de Poliţie;- certificat de pregătire p ro fesiona lă a persoanei

desemnate să conducă permanent şi efectiv activitatea de transport rutier şi mărfuri; ce rtifica t-de pregătire p ro fesiona lă a persoanei desemnate să conducă permanent şi efectiv activitatea de transport rutier şi persoane; certificat AD R de form are a con du că to rilo r de autovehicule care transportă mărfuri periculoase.

concursul va avea loc la sediul unităţii în data de 12.12.2003.11 122003 Pentm concurs se vor d ’şPur|e pînă la data de

Informaţii sup lim entare şe pot o b ţine la te le fo n u l 430878.

http://www.RoBank.ro
mailto:[email protected]
Page 8: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

' ________________ ţel/fax 21-60-75.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-l6;sîmbătă 9. 14’

te!/fax 59-73-04.

i | i # î

îmi pun orice dorinţă, trec pe la HVB Bank, şi se îndeplineşte?

■ B i ţ i M R M

« t i * ! MMm m

Da, se îndeplineşte, şi nu numai de Crăciun. Prin Creditul Personaj HVB, de până la 10.000 de euro, pe o perioadă de 3 ani, fără giranţi, fără . justificări, fără să ne spuneţi scopul şi valoarea dorinţei. www.hvb.ro I tei. 0801 000 0 0 8 1406 0 7 0 1 Membru al HVB Group -

rnw rnm m m xsi

.....

t - . . i r . u i « '« . .v ......... '■

DO M USstr.David Francisc

n r.8tel/fax: 0264-596.238;

tal: 0264-596.702; ; 0744-516.942; 0724-246.720 ;

• Vinde ap. 2 camere , str.

Dubălarilor, et. 3, dec.,

semifinisat, preţneg. Tel. 596238,

596702, 0744/516942(Ag.’i.)

• Vinde ap. 3 camere în Plopilor

conf L, et. 2/4, preţ 32.000 euro.

Tel. 596238, 596702, 0744/

516942(Ag.i.)

• Vinde ap. 2 camere, zonaUnirii,

dec., et. interm., semifinisat, preţ

33.000 euro. Tel. 596238,

596702, 0744/516942(Ag.i.)

• Vinde ap. 2 camere, conf. sporit,

str. Năsăud, sem ifinisat, et.

interm., preţ 32.000 euro. Tel.

596238, 596702 ; 0744/

516942( Ag.i.)

• Vinde pădure 10 ha + 4 ha

lizieră, zona Dej. Tel. 596238,

596702, 0744/516942 (Ag.i.)

• Vinde casă în Iris, 2 camere,

bucătărie, baie, teren 1.400 mp,

preţ 37.000 euro. Tel. 596238,

596702, 0744/516942(Ag.i.)

• Vinde casă în Gruia, zona gării

2 cam ere, b u că tă rie , baie,

centrală termică, garaj, teren 400

mp, preţ 52.000 euro neg. Tel.

596238, 596702, 0744/

516942(Ag.i.)

• Vinde teren zonă centrală, sup.

26.000 mp, front 100 ml, la două

străzi, cu utilităţi, preţ neg. Tel.

596238, 596702- 0744/

516942(Ag.i.)

• Vinde teren zona Cîmpului -

Negoiu, sup.'l .300 mp, front 33

ml, p a rce lab il, u til i tă ţi în

apropiere , p re ţ bun. Tel.

596238, 596702, 0744/

516942(Ag.i.)

• Vinde teren în Borhanci, sup.

5.700 mp, front 24 ml, cu toate

utilităţile’, preţ neg. Tel. 596238,

596702, 0744/516942 (Ag.i.)

• Invesţitor caut imobile pentru cumpărare. Ofer plata pe loc în lei sau valută. Tel. 450.073. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 4 camere, confort 1, decomandat, etaj 1, în Zorilor, aproape de Grădina B o tan ică , cu 3 balcoane, semifinisat, mobilat, centrală termică, pret 45.000 euro. Tel.450.073, 0745-890.861. (Ag.i.)• închiriază ap. de protocol com pus din 5 camere, bucătărie, 2 băi, finisat şi dotat complet, aflat în zona librăriei Universităţii, pret 900 euro. Tel. 450.073, 0744-529.919. (Ag.i.)• Vinde ap. 4 camere, confort 1, zona S co rţa rilo r, etaj in te rm ., fin isa t, centrală termică, ocupabil imediat, preţ4 6 .000 euro. Tel. 450.073,0744-529.919. (Ag.i.)• Vinde teren pentru investiţie, facilitări, parcelat, pret 22 euro/ mp. Tel. 450.073. (Ag.i.)

• V inde v ilă nouă în A. M ureşanu, Compusă din 4 dormitoare, living, bucătărie, 3 băi, garaj, construită pe 3 nivele, complet finisată, supraf. constru ită 300 mp, p reţ155.000 euro. Tel. 450.073’0745-890.861. (Ag.i.)• V inde teren pentru construcţie, pe str. Bună Ziua, cu supraf. de 1.000 mp, front 14 m, cu toate facilităţile, preţ 45 euro/m p. Tel. 450.073,0745-890.861. (Ag.i.)• Vinde ap. cu o cameră, conf. sporit, cartierul Gruia, camere parchetate, centrală termică, ocupabil imediat, preţ 20.500 euro. Tel. 450.073’ 0744- 529.919. (Ag.i.)• Vinde ap. 3 camere, în vilă, conf. spo rit (110 mp); în Mănăştur, etaj 1, superfinisat, centrală termică proprie, garaj, preţ 50.000 euro. Tel. 450.073,0745-890.861. (Ag.i.)• V inde teren pentru construc ţie în F loreşti,' cu supraf. de 16.800 mp, cu toate facilităţile, front de 60 m laD.N., preţ 30 euro/mp neg. Tel.450.073, 0744-522.755. (Ag.i.)

...

- E w a p 0 2 ş : n r u i .

S : / 7 , 5 % Termen: 6 luni■

DeporifeUnt "Ngarantele conform legii

Se accepte

imputemidli

W C A R P A T I C AMareşal LAntonescu Nr.1, Bl,Rata Mihai Viteazu, Nr. 8 \

Tel.:42.55.62- 53.47.84 1

GPV ROMANIA FIRMĂ CU CAPITAL INTEGRAL FRANCEZ

A N GA JEA ZĂ:

AMBALAT0R

Se o fe ră un ca d ru de m u n c ă la stan d ard e europene, co n d iţii sa laria le si de m u n c ă deoseb ite .

Telefon/fax: 0264-416.741.

GPV ROMANIA FIRMĂ CU CAPITAL INTEGRAL FRANCEZ

A N GA JEA ZĂ:

AJUTOR MAŞINIST TIPOGRAFIE PENTRU MAŞINI DE TIPĂRIT 0FFSETIS e o fe ră un ca d ru de m u n c ă la .s ta n d a rd e europene, co n d iţii sa laria le si de m u n c ă deoseb ite .

Telefon/fax: 0264-416.741.

S.CftONIREA S.Af CLUJ-NAPOCAPiaţa 1 Mai nr. 1-2

A N G A JE A Z A :- Bohrwerkişti- Coordonatişti . -Frezori- Sudori- Tinichigiu

R e l a ţ i i I a t e l . 4 3 7 1 2 0 , i n 1 . 1 0 2

V

v ă o fe ră p o s ib i l i ta te a re în n o ir i i a b o n a m e n t e l o r pentru an u l

2 0 0 4 s au în c h e ie r ii d e n o i c o n tra c te la p u b l ic a ţ i i le leg islative, a tît p e s u p o r t t ra d i ţ io n a l (h îr t ie ) , c î t ş i în v a r ia n tă electronică.

F ir m a p ra c tic ă c e le m a i m ic i p re ţu r i , fă ră a p e rc e p e "com ision de

d ifu z a re " , v a lo a re a d is tr ib u ţie i - z i ln ic e - a p u b lic a ţiilo r la sediu l b e n e f ic ia ru lu i f i in d in c lu s ă în p re ţu l a b onam en tu lu i.

P e n tru c o m e n z i n e p u te ţ i c o n ta c ta Ia te le fo n /fa x : 0264-440.944^

0 7 4 4 -7 8 2 .8 3 0 , 0 7 4 5 -5 2 9 .2 9 9 s a u la s e d iu l agen ţiei din g

C luj-N apoca, s tr . Septim iu Albirii nr. 71. 1

î\Pehtru a v d asigura în continuare un abonament la ziarulvă.puteţi adresa la :

|- S.C. A PEX S.R.L. - str. A. Iancu nr. 36, tel. 0264-596.213 (pînă în ultima zi a lunii pentm luna următoare); - C.P.D. APEX S.R.L. - str. I.M. Klein nr. 15, tel. 0264-439.120 (pînă în ultima zi a lunii pentm luna următoare); - S.C. RODIPET S.A. - P-ţa Gării nr. 4-5, tel. 0264-433.620 (cu plata în numerar sau virament, pînă în ultima zi a lunii pentm luna următoare);- La factorii poştali şi Oficiile Poştale de care aparţineţi (în perioada 1-26 a fiecărei luni).

a

http://www.hvb.ro
Page 9: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14; tel/fax 59-73-04.

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA D EJ: luni, m iercuri, jo i 8-16,m arţi, vineri 8- 11;

tel/fax 21-60-75.

Adevărul dc

Universitatea Creştină "Uimitrie Cantemir". f acuitatea de (Drept Cluj

anunţăOrganizarea în cadrul facultăţii a uno r cu rsu ri postuniversitare şi de m astera t în

domeniile instituţii de drept public şi instituţii de drept privat cu începere din 15 februarie 2004. Durata de studii este de 2, respectiv 3 sem estre.Admiterea pe bază de DOSAR şi INTERV IU .înscrierile se pot face în perioada 10 noiem brie 2003 - 20 decem brie 2003 la sediul facultăţii

din Cluj-Napoca, str. Burebista nr. 2.Informaţii suplimentare la secretariatul facultăţii. - 8

Telefoane: 0264-432.211, 0264-432.265. - I

VINZARICUMPĂRĂRI

• P. F. Vînd apartament 3 camere, etaj 3/4, finisaje de lux, cen tra lă term ică, termopan, str. Rovine. Preţ 55000 Euro. Tel. 42-45-29. (571852)

• Vînd ţuică de prude calitate extra, obţinută în cazan de cupru. Tel: 42-37- 98 sau 0740-24-57-12. (578788)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• P. F. schimb garsonieră confort 1, contorizată, et. 1,

^balcon închis, zona Dâmboviţa, ‘ tu similar în Mănăştur. Tel: 42-

06-53. (578787) __________

ÎNCHIRIERI• Societate comercială caută pentru închiriere/cumpărare spaţiu comercial de cca. 100 mp - cu v itrină în zona c e n t r a l ă / s u b c e n t r a l ă intens circulată.Tel: 021-224-03-33; fax: 021- 224-02-79, e-mail:co ltan .an a @ ro m so ft.ro . (9048212)

• P. F. dau în chirie apartament 4 camere, finisat, utilat, telefon, garaj, cartier Gheorghieni, str. C. Brâncuşi, în capăt la linia 32. Pret negociabil. Tel: 44-10-32; 0788- 34-00-26. (578912)

* P. F. dau în chirie o cameră mobilată în apartament de bloc, cartier Mănăştur. Informaţii la tel: 0721-51-90-32. (578914)’

• Dăm în chirie apartament 2 camere ultracentral, bun pentru sediu firmă. Tel. 57- 13-37, seara. (571942)

• Caut gazdă în Cluj pentru două nopţi pe lună (timp de 1 an). Ofer 500.000 lei. Tel. 0744-667700. (9048233) .

DIVERSE

• Vînd/schimb apartament 3 camere, et. I, str, Năsăud, cu apartament 2 camere zonă apropiată. Tel: 41-0178; 0744-59- 29-35. (578916)

• P. F. vînd urgent apartament 2 camere confort I - 54 mp finisat, ■ hol pătrat, balcon 9 mp, etaj

' intermediar. Pret 28.000 EURO ■ negociabil. Tel: 45-74-92; 0740- ; 83-55-41; după ora 20.00 - 43- ; 82-93. (5775 05)

• P. F. vînd apartament 2 camere semidecomandat, etaj I, str. Horea, telefon, parchet,

: teracotă. Preţ 32000 Euro < negociabil. Tel. 43-62-59, 0745- 1 36-26-54. (57 1 931) i • Vînd ieftin miere. Tel. 44- 1 35-65. (571850)I • Vînd Mercedes Benz E320, j AMG, full extra, pret 12.500

J EURO. Tel: 0722-28-57-81. j (578866)

• A ngajăm dispecer p en tru tra n sp o r tin te rn a ţio n a l de m arfă. C erin ţe : ex p erien ţă în dom eniu, cunoscă to r de limba engleză sau germană. CV-urile se trim it la tel/fax: 59-28-51. (578818)

• SC Sanvel SRL angajează ofiţer de credite şi consilier vînzări pentru magazinul de electro-casnice din Com plexul M ercu r CIuj-Napoca. Tel: 54-23-34. (578880)

• Aveţi d ificu ltă ţi în în v ă ţa re , p roblem eemoţionale sau de relaţie? D oriţi p e rfo rm an ţe mai bune? Oferim servicii de consu ltan ţă p en trupersoane fizice, instituţii şi firme. Tel: 0264-42-25-49; 0740-31-25-74. (578886)

• Doamna Oprea Maria domiciliată în Cluj-Napoca, str. Plopilor nr. 73, bl. P il , ap. 4, et. 1 este rugată să se prezinte la Tribunalul Cluj în data de 3.12.2003, sala 169, ora 8.00, obiect întabulare. (578920)

• Judecătoria Turda citează pe numiţii: Culda Todor lui Vasile, Culda Maria lui Vasile, Culda Nicolae lui Vasile, Culda Ioan lui Vasile şi Mătieş Ana şi Samson, toţi cu domiciliul necunoscut, în dosarul nr. 2961/2002, pentru termenul din 16.12.2003 în proces de moştenire şi recunoaşterea dreptului de proprietate. (578928)

DECESECOMEMORĂRI

• Australia - Studii cu drept de m uncă. R ep rezen tan t ac red ita t asigurăabsolvenţilor liceu/facultate înscriere cursuri 2004. Viza 10 săptâmîni. Posibilitatea creditării. Bonusuri pentru înscrierile lunii decembrie. Tel/fax: 021-310-26-14;0724-11-45-02, e-mail: [email protected]. (9048217)

• Se citează pîrîţii: Groza Ana măritată Pantea Vasilica, Groza Todosia a Ghili, Groza Ioan, Groza Victoria a Ghilii, Boboş Simion lui Filimon Ignat, Boboş Anica, Boboş Ioan lui Vasiliaca lui Filomon, Boboş Rozalia măritată Boboş Ioan, Boboş Ioan lui Iosif Ţifri născ. Boboş Maria, Boboş Victoria, Boboş Ioan lui Ioan, Groza Ianos Oncs, Groza Janos, Boboş Maria, Boboş Gheorghe lui Dumitru aspruţ, Boboş Todosia lui Dum itru aspruţ, Boboş Verona, Boboş Ana, Boboş Ionel, Boboş Simion, Boboş Vasile, Boboş Dumitru a nonului şi soţia, Suciu Rozalia, Duma Simion lui Petre, Ghiran Verona măritată Suciu Vasile lui Vasile pusulic, Suciu Rozalia măritată Boboş Dumitru, Lupşa Maria m ăritată Pan Ioan, Lupşa Simion, Lupşa Ioan, Lupşa Vasile, Duma Simion, Groza Ioan oncs, Banca de Credit Ardeal, Boboş Ilie , Boboş Vasile, Boboş Nastasia măritată Arion Simion, Boboş Ana măritată Lupşe Simion, Boboş Maria, Boboş Anica măritată Lupşe Simion, toţi cu domiciliu necunoscut, în proces cu reclamanta Nechita Ana, pentru prestaţie tabulară în dosar nr. 1636/2003 cu termen de judecată la data de 11.12.2003, ora 10.00 la Judecătoria Huedin, sala 4. (578939) -

• Cu mare durere şi multă tristeţe anunţăm m oartea subită a iubitului şi scumpului nostru fiu POP DORU IOAN în vîrstă de 20 de ani. Te vom iubi veşnic şi ne vom ruga zilnic pen tru tine. Înmormîntarea va avea loc marţi, 02.12.2003 la Capela Nouă din Cimitirul Mănăştur, ora 14.00. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndoliată: Pop Izidor Ioan cu Anisia şi fiul Julicn Lucian. (578929)

• Profund îndureraţi de plecarea dintre noi a celei care a fost profesor CORINA PONORAN, ne alăturăm durerii familiilor Ponoran, Verişan, Moga şi ne rugăm ca Dumnezeu s-o odihnească în pace! Fam ilia Com eliu Grigorovici. (578931)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic VĂDAN IOSIF. Odihnească-se în pace. Înmormîntarea va avea loc în data de 02.11.2003, ora 12.00 în sat Bica, com. Mănăştireni." Soţia Silvia şi cei doi fii Tavi şi Silviu cu familiile. (578932)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru fiu, soţ şi tată, MIHAI TEODOR FLOREA. Ceremonia de înmormîntare va avea Ioc m iercuri, 03.12.2003, Ia Capela Nouă, M ănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndoliată. (578938)

• Dumnezeu l-a chemat la El pe cel care a fost fiul şi fratele nostru RĂZVAN DORU POPA (24 ani). Durerea din sufletele noastre nu îşi va găsi niciodată alinarea şi fiecare zi ne va găsi lipsiţi de zâmbetul lui. Iubirea noastră pentru el va rămîne, etern, la fel de puternică. Dumnezeu să- 1 odihnească în pace! Maria, Doru şi Mihai Popa. (578946)

REPARAŢIIAPARATURĂ FOTOGRAFICĂ, R U M U R D LC a l e a M a n a ş t u r . n r . 8 , C l u j - NTel.: 0722/460.169; 0264/425.096

• Cu durere în suflet ne-am despărţit de colegul nostru RĂZVAN DORU POPA. în inimile noastre va rămîne mereu acelaşi prieten de încredere, a cărui absenţă o vom simţi în fiecare zi. Colegei noastre Maria, toată dragostea noastră în aceste momente de grea cumpănă. Nu te vom uita niciodată, RĂZVANE, chiar dacă acum îţi spunem cu greu “Adio”. Colegii de la Vitrina Advertising. (578947)

• Sîntem alături de prietenii noştri Maria şi Doru Popa, în aceste clipe în care ne-am despărţit de fiul lor şi colegul nostru RĂZVAN. Dumnezeu să ne dea la toţi puterea să trecem peste această grea încercare. Nu-1 vom uita niciodată. Odihnească-se în pace! M ihaela, Liviu şi Alexandra. (578948)

• S-a stins din viaţă lumina noastră , scumpa şi buna noastră soţie, mamă, bunică şi soacră MARIA LUCIÂ DUMITRESCU născută DASCĂL. Decesu s-a produs departe de ţară (Franţa) într- un tragic accident Ceremonia funerară urmată de incinerare (Ia dorinţa defunctei) va avea loc la Cimitirul Pere Lachaise din Paris în 3 decembrie 2003, ora 9.30. Familia. (578951)

• Cu inimile frânte de durere anunţăm trecerea în eternitate a iubitei noastre soţie, fiică, mamă şi soacră prof. CORINA PONORAN, născută VERIŞAN. Înmormîntarea va avea loc marţi, 2 decembrie 2003, ora 13, la Cimitirul Mănăştur. Familia îndoliată. (571944)

* Sîntem alături dc cumnatul Vădan Octavian, acum în durerea pricinuită de decesul tatălui său. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Cumnatul Nuţ Comeliu şi Livia. (578917)

• Un ultim gînd de rămas bun şi un ultim omagiu adresăm prietenului nostru DORU RAZVAN POPA, din partea prietenilor Carmen, Anca şi Codruţa. Dumnezeu să te odihnească în pace! (578918)

• Un ultim omagiu pentru prietenul nostru DORU RĂZNAN POPA, din partea prieten ilo r Alina, Anca, Mihaela, Oana, Vali, Ştefan şi Claudiu. Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul tău bun şi să aline durerea părinţilor tăi! (578919)

• Discret şi elegant ai plecat dintre noi aşa cum ai trăit dragă CORINA. Să ştii că ne va fi mereu dor de tine. Dorim familiei pu tere să îndure despărţirea. Vali şi Arma, cu familiile. (578921)

• Sîntem alături de colega noastră Ana Tuşa în aceste clipe grele pricinuite de p ierderea mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Colegii de la SC SAWA SA Cluj. (578922)

• Sîntem alături de familia Pop Izidor în aceste triste momente la despărţirea de fiul drag. Transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Salariaţii de la firma SAWA SA. (578923)

SP EC TA C O L E X T R A O R D IN A R

/ j . r v j j - 1' 1D u rn i* i 'C £ 0 7 r io c e m b r ie 2 0 0 3 , o r* i 1 8 .0 0

A■

g g

i xQ o

< ■ 8

Aducem un ultim omagiu şi ne luăm rămas bun de la ing. VASILE POPA. Sîntem alături de familia greu încercată. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Salariaţi de la firma SAWA SA. (578924)

• Sîntem alături de familia Pop Izidor în aceste triste momente la despărţirea de fiul drag. Transm item sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Salariaţii de la Grup IV Instalaţii SA. (578925)

• Sîntem alături de familiile Popa Iulian şi Doru în aceste momente de grea încercare pricinuite de moartea nepotului şi fiului lor RĂZVAN, într-un tragic accident. Dumnezeu să- 1 odihnească în pacel Sincere condoleanţe! Vecinii din blocul Horea 76. (578926)

• Aducem un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru de serviciu POP DORU, dispărut fulgerător într-un tragic accident, la vîrsta de numai 20 ani. Dumnezeu să-l ierte! Sîntem alături de familia îndurera tă . Transm item sincere condoleanţe. Colegii de atelier - G. P. I. (578927)

• Sîntem alături de colegul nostru Mihai Popa, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a fratelui său drag, DORU RĂZVAN POPA. Condoleanţe familiei îndoliate. Colegii din echipa de baschet BU Poli Carbochim Cluj şi Biroul Secţiei. (578930)

• Sincere condoleanţe familiei Pop, Ia trecerea în nefiinţă a fiului. Odihnească- se în pace. Colectivul SC Grup 4 Instalaţii. (578933)

• îm părtăşim durere prietenului nostru Pop Izidor, la trecerea în veşnicie a fiului lor drag . Dumnezeu să-I odihnească! Familia D ir. Mândruţiu Mihail. (578934)

Sîntem alături de Vasile şi Tudor Ponoran, acum în momentele grele pe care Ie parcurg la trecerea în nefiinţă a soţiei şi mamei dragi, CORINA PONORAN. Dumnezeu să o odihnească în pace. A lexandru şi M aria Rotaru. (578935)

■ Dragă Tudor, sîntem cu toată fiinţa lîngă tine, în aceste momente grele prin care treci, acum la despărţirea de iubita ta mamă, desăvârşita doamnă CORINA PONORAN. Dumnezeu să-i lum ineze sufletul. Alina Slavcovici şi Horaţiu Rotaru. (578936)

• Tudor, îţi împărtăşim suferinţa şi sîntem alături de tine, acum în momentele de grea încercare prin care treci, Ia despărţirea de fiiţa iubită, mama ta, doamna CORINA PONORAN. Dumnezeu să o odihnească în pace. Adriana şi Olimpiu Mureşan. (578937)

Un ultim omagiu celui care a fost RĂZVAN POPA. Sincere condoleanţe familiei greu încercate la pierderea mult prea timpurie a fiului şi fratelui drag. Fie-i ţărîna uşoară! Familia Georgiu. (578940)

Sincere condoleanţe familiei Andreica,’la trecerea în nefiinţă a celui care a fost soţ şi tată ANDREICA GHEORGHE, iar pentru asociaţie un bun cenzor. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (578941)

• Sincere condoleanţe familie Pop pentru pierderea iubitului lor fiu POP DORU IOAN, din partea familiilor Ispas, Nistor şi Mureşan - verişori, nepoţi, mătuşi, unchi şi bunici şi ale tu tu ro r rudelor îndoliate. Dumnezeu să-I odihnească! (578943)

• Sîntem alături de prietenii noştri Măriuţa şi Doru Popa, în aceste momente de cumplită durere, pricinuite de moartea fiului lor drag RĂZVAN, modelul copiilor noştri. Mircea, ] Mariana şi copiii. (578944)

• în aceste momente de grea încercare prin care trec prietenii noştri Măriuţa şi Doru Popa, sîntem alături de ei transm iţîndu-le întreaga noastră compasiune. Fie-i ţărîna uşoară iubitului nostru RAZVAN. Familiile: Albon, Aruncutean, Craiu, Lung, Spaniol şi Todea. (578945)

• Un ultim omagiu vecinului nostru STADNIC IOAN. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Locatarii de la scara HI-a. (578949)

• Sincere condoleanţe şi j întreaga noastră compasiune familiei Dr. Vasile Ponoran, la pierderea fiinţei dragi. Familia Dr. Almaş. (578950)

• Pomenirea de £0 de zile după plecarea în eternitate al iubitului nostru soţ şi tată Dr. LENCU VIRGIL - medic veterinar, va avea loc în ziua de 3 decembrie, la ora 1830 la 1 Sfînta C atedrală O rtodoxă ' (Piaţa Unirii). Dormi în pace suflet bun. Monica şi Codruta. (578942)

• Sîntem alături de familia P în greaua încercare prin < trece . Dumnezeu odihnească pe RĂZVAN. A: Silvia, Vlad şi Ionel Banu. I

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]
Page 10: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

§ # W lîncălzire anostă pentru mîine, la Satu Mare:: Stadion: “Ion Moina"; Vreme: frumoasă; Teren: bun; Spectaton 700 Arbitri: Crisîina tonescu (Vutcan). Fevronia Ion (Craiova) şi Comei Avram (Timişoara); “ U” : OiSean - Ciurar, Abrudan, Sziiagyi, Ţîriea (‘85 Damian)-

- Cocis.J C l | ! f e ă n i |§ & 0 l Ş i n e $ ^ ^j p ag |rÎC T |:{ ;^f^^ |j^nf i'i; Si

Omul meciului: Sziiagyi, pentru constanţa cu care conduce echipa Plasament foarte bun»

| § § § f b j f £ a i n j l j | j f ® ^

în care a fost grav rănit şi baschetbalistul Mihai Popa, iar fratele acestuia,. Râzvan, care era la volan, şi-a pierdut viaţa, preşedintele executiv al § 0 ”, Sorin Bagiu a venit ta stadion pe toată perioada meciului, cu telefonul lipit de ureche. Transmitem condoleanţe familiei Popa şi speram ca

Popa rămîne, deocamdată, în spital» , v

bani grei), a avut poate prima inspiraţie după multitudinea de greşeli, unele impardonabile din acest tur. I-a centrat foarte bine, de pe partea dreaptă lui Cociş, care printr-o reluare extrem de spectaculoasă, cu capul, l-a lăsat fără replică pe portarul oaspeţilor, Sinescu.

După 1-0, suporterii puteau să plece acasă, căci nu au mai avut nimic de văzut. Ratări, joc poziţional de aşteptare şi opt cartonaşe galbene oferite pe merit de excelentul arbitru Cristina Ionescu, căreia, galant, Cociş i-a

M M i S l i S Î M I

în afara pragmatismului anost care a caracterizat partida “U” - “ACU” nu se pot

. spune prea multe. Un joc al “studenţilor” pentru rezultat, dublat de scandările, în premieră, ale galeriei: “PROMOVAREA”.

“U” arată, în ultima prioadă, nu atît spectacol, cît începutul unei maturităţi venită din, în sfîrşit, omogenizarea tinerei echipe.

Au trecut nouă minute şi Ciurar, jucător hulifîn mai toate meciurile pe care le-a jucat al “U” (adus de fostul preşedinte Petriş, pe

sărutat, Ia finalul meciului, mîna suavă cu care ţinea fluierul.

A fost evidentă atmosfera de aşteptare a jocului de la Satu Mare. Din păcate, revenit pe gazon, Florescu a încasat un “galben” şi va lipsi la meciul cu “Olimpia”. Căpitanul “alb-negrilor”, Păcurar, are şanse să intre pe teren, după accidentare. Despre fotbal, cum zicea un hîtru, poate în meciul viitor.

T itu s C R Ă C IU N

D IV IZ IA “ A ” D E F O T B A L - 14

PENULTIMA ETAPĂDefalcată pe lungimea a trei zile (formulă des uzitată de Ligă

şi Federaţie în această toamnă), cu “noutatea” 3 meciuri .vineri, doar 2 sîmbătă şi 3 dOminică, penultima etapă a devenit istorie şi statistică. Iată scurta istorie a celor trei zile, în ordinea desfăşurării partidelor etapei.

V ictorie ... tre m u ra tăO Ţ E L U L - G L O R IA 1 -0 (1 -0 )

A fost o primă repriză dominată de gâlăţeni, soldată şi cu golul marcat de Victoraş Iacob (38). După pauză, bistriţenii au echilibrat jocul, au avut chiar şi ocazii de.gol, ratate însă, facînd din succesul gâlâţenilor o victorie... tremurată.

B afta p ite ş te n ilo r ’

F.C . A R G E Ş - F .C . B R A Ş O V 2 -0 (2 -0 )Meci încîlcit, de mare luptă, pe contre, între două echipe dornice

de puncte pentru a se îndepărta de graniţa zonei retrogradante. Piteştenii au avut baftă pentru că în min. 35 asistentul de linie n-a semnalizat un ofside clar ca lumina zilei, şi Năstăsie a deschis scorul, majorat trei minute mai tîrziu tot de Năstăsie (servit de Dică) şi, practic, partida s-a încheiat.

P rim a n o c tu rn ă tim işo rean ăP O L I-A .E .K . - P E T R O L U L 2 -1 (1 -0 )

Vineri, la Timişoara, 40.000 de suporteri au aplaudat victoria Iui Poli-A.E.K. una muncită, după o partidă disputată în nocturnă. Ciprian Prodan a deschis scorul în min. 25 şi l-a majorat Romulus Buia în min. 50. A urmat golul “găzarilor”, marcat de Negoiţă (52), şi partida s-a echilibrat, dar tabela de marcaj n-a mai suferit vreo modificare.

“M a rin a rii” s -a u “în e c a t” la O ra d e aF.C . O R A D E A - F .C . F A R U L 5 -1 (4 -0 )

Cinci “torpile” bihorene, lansate de Vrăjitoarea (14); Mărginean (24), Stan (27 şi 45+1) şi Lungan (89) au scufundat corabia constânţeană tară drept de apel. Golul de onoare al Farului l-a: marcat Lungu (82). ' ■ ■ *

D ec lara ţie in v a lid a tă F.C . N A Ţ IO N A L - F .C .M . B A C Ă U 2-1 (1 -1 )înaintea partidei, Cristi Popovici, antrcnoml băcăuanilor, a

declarat că formaţia sa s-a deplasat Ia Bucureşti ca să cîştige meciul. Declaraţia a prins substanţă în min. 3 cînd, după trei comere consecutive executate de acelaşi Cristea, vîrful de atac Ciocoiu a deschis scorul şi 0-1 pe tabela de marcaj, rezultat ce a rezistat pînă în min. 45, cînd Caramarin a executat magistral o “liberă” de la 18 metri egalînd. Se părea că băcăuanii se vor mulţumi şi cu o “remiză”, dar “bancarii” şi-au adjudecat toate cele trei puncte prin golul marcat de Ionuţ Savu (82).

“M otanul... în c ă lţa t”A P U L U M - D IN A M O 0-1 (0 -1 )

Dubla ipostază a lui Ovidiu Maier supranumit “Motanul”: în min. 20 a executat, telefonat, o lovitură de la 11 metri, balonul fiind respins de Ştefan Preda; în min. 84 l-a faultat pe Alexa şi arbitrul Cristi Balaj l-a “încălţat” cu un “roşu”, albaiulienii rămînînd în zece. Unicul gol al partidei şi victoriei “clinilor roşii” a “picat” în min. 34 în urma unei “pase-cadou” a portarului Cotora care i- a trimis balonul lui Dănciulescu, acesta expediind, calm, balonul

în plasă. în altă ordine de idei, încă o mostră că albaiulienii nu ştiu să joace acasă,-suferind cea de a treia înfringere pe teren propriu.

E fe c tu l e lim in ă riiC E A H L Ă U L - R A P ID 1 -2 (1 -1 )

laie mare sub Pietricica, o “remiză” fiind transformată în înfringere datorită gestului comis de Costel Ilie, care în min. 76 a primit al doilea “galben”, devenit automat “roşu”, Ceahlăul rămînînd în zece oameni. Efectul eliminării s-a făcut simţit două minute mai tîrziu, cînd un atac rapidist cu om în plus a fost materializat prin golul marcat de Ziyati. A fost golul victoriei. Celelalte două goluri ale partide au fost marcate de Sabin Ilie (22) pentru Rapid, respectiv Costel Ilie (40, penalty).

O lte n ii d o u ă “ro ş ii”S T E A U A - U N IV E R S IT A T E A C R A IO V A 2-0 (0-0)

Teren-mocirlă. O primă repriză cu crosuri între cele două careuri şi ratări la ambele porţi (mai multe ale steliştilor). în finalul primei reprize, Daouda este gratificat de arbitrul Ionică Serea cu un “roşu”. La 5 minute după reluare, alt “roşu” arătat antrenorului-jucâtor Pavel Badea, şi oltenii au rămas în nouă oameni. în superioritate numerică, steliştii au punctat de două ori prin Pitu (63) şi CI. Răducanu (79). '

C L A S A M E N Tl. Stc.iua 13' 8 0 20-3 292. Dinamo 14 9 2 2 31-19 29 (+11)3. Rapid i i i 7 5 2 24-15 2b f i i i4. Univ. Craiova 14 5 5 4 17-15 20 (-o5. Otelul 14 5 5 m m 13-12 ■ 201 (-4)6. F.C. National 14 5 4 5 18-19 19 (-5)7. I’oli-A.L K. 14 4 7 3 13-14 19 (-2)8. Apulum 14 5 4 5 14-21 19 (-2)9 F.C. Anie-> 14 ' 4 ' 4 <> 17-15 16 (-5)10. F.C. Farul 14 4 4 6 19-22 16 (-5)..11. F.C' Oradea 13 4 3 6 19-17 15 (-6)12. Ceahlăul 14 4 3 7 16-21 15 (-6)13. F C. Braşov 14 4 3 7 l.s-2b 15 (-6)14. Gloria 14 4 3 ' 7 17-25 15 (-6)15. F.C.M. Bheâu 14 3 5' 6 17-27 14 (-7)16. Petrolul 14 3 4 7 16-18 13 (-5)Ultima etapă a turului: Gloria - Poli-A.E.K., Petrolul - Apulum,

Dinamo - Ceahlăul, Rapid - F.C. Argeş, F.C. Braşov - F.C. Oradea, Farul - Steaua, Univ. Craiova - F.C. Naţional şi F.C.M. Bacău - Oţelul.

Miercuri, .3 decembrie, se va disputa restanţa Steaua - F.C. Oradea. „

R o m e o V. CIRTAN

CFR A CONFIRMAT LA DEVA!Ultima etapă a turului în B 3 a adus a treia înfringere consecutivă

pentru CFR Cluj, fostul lider autoritar al seriei terminîrid turul pe locul 5! Interesant este că “U” Cluj - formaţie care nu'a intrat pînă acum în ecuaţia promovării - ar putea trece în clasament peste rivalii din Gruia dacă va reuşi să cîştige “restanţa", de miercuri de la Satu Mare. Practic, partida de la Satu Mare va decide campioana de toamnă a seriei, succesul gazdelor înserrinînd automat trecerea Olimpiei pe primul loc, la egalitate de puncte cu UTA. Vine tare d'n urmă Jiul Petroşani, minerii reuşind sîmbătă să se impună în deplasarea de la Gaz Metan Mediaş. Victoria a însemnat trecerea Jiului la +11 în clasamentul “adevărului”, cel mai bun din serie' Ultimele rezultate ale fruntaşelor seriei anunţă un retur extrem de disputat şi în care lupta pentru promovare e posibil sâ se întindă pînă în ultima etapă. Un deznodămînt imposibil de anticipat în urmă cu cîteva săptămîni, cînd CFR- Ecomax părea capabilă sâ promoveze la pas.

Sîmbătă a fost pecetluită şi soarta a două echipe din subsolul clasamentului, FC Baia Mare şi Minaur Zlatna fiind ca şi retrogradate în Divizia “C". Pentru evitarea celui de al treilea loc retrogradant se luptă ACU Arad, ISCT, Tricotaje Ineu şi CS Deva, primele două echipe fiind cele mai ameninţate. “Sîrma” a cedat pe teren propriu în faţa Armăturii Zalău şi a ajuns la -10 în clasamentul “adevărului”, iar programul returului nu este deloc favorabil celor din Cîmpia Turzii. După acest nou eşec pe teren propriu, ISCT-ul s-a despărţit de al doilea antrenor al toamnei, Dan Mănăilâ urmînd soarta predecesorului său. Ca o curiozitate, toate cele trei echipe ale judeţu lu i Cluj au schimbat antrenorii înainte de finalul turului! Rezultatele etapei:

O lim pia Satu Mare - M inaur Zlatna 4-0 Pop (10), Negrea (33), Jofi (45), Sălăgean (81-penalty)“ U ” C lu j - ACU A rad 1-0 Amănunte în cronică.

' CSM Reşiţa - O aşul N egreşti 0-1 Munteanu (58) ■Gaz Metan Mediaş - J iu l Petroşani 0-2 Ignat (65), FI. Mureşan (76)FC Baia Mare - T rico ta je Ineu 0-4 ;Balaci (28), Luca (79, 82, 90)UTA - C orvinu l Hunedoara 3-0 Rădoi (12), Varga (38), Popescu (72)CS Deva - CFR C lu j 1-0 Stoican (3)

C L A S A M E N T1 UTA 15 11 1 3 26-14 34 (+10) *2. Jiul Petroşani 15 10 2 3 34-10 32 (+ 11 ).3. Olimpia Satu Mare 14 10 1 3 26-8 l i r f f l (+10) [4. Gaz Met. Mediaş 15 9 3 3 23-12 1 30 (+9)5. CFR Cluj 15 8 4 3 43-14 ' 28 (+4)6 "U” Cluj 14 8 3 3 24-12 27 (+6)7 Armătura Zalău 15 7 2 6 27-22 23 (+2)8. Oaşul Negreşti 15 7 2 6 24-28 23 (+2)9. Corv.nul Huned. 15 i l i | 1 '7 23-22 22 (-2)10. CS Deva 15 6 1 8 21-18 19 (-5)11. Tricotaje Ineu 1111 6 1 8 28-28 . 19 (-5)12. CSM Reşiţa 15 5 9 16-35 16 (-3)13. IS C. Turzn 15 S il® 2 9 14-28 31141 (-10)14. ACU Arad 15 3 3 9 12-21 12 (-9)15. FC Baia Mare 15 2 2 11 18-49 8 (-16)16. Minaur Zlatna

S E R IA B1

15 1 1 13 6-44 4 (-17)

Poli laşi - CSM Medgidia 1-0Metalul Plopeni - Oltul Sf. Gheorghe 0-0Gloria Buzău - Laminorul Roman 2-0 . •Callatis Mangalia - Precizia Săcele 0-0Midia Năvodari - Dobrogea Constanţa 1-2FC Oneşti - Dacia Brăila 3-1 ’ 'Unirea Focşani - Poiana Cîmpina 7-0 FC Vaslui - Petrolul Moineşti 1-0.Pe primul loc al clasamentului se află Poli Unirea laşi cu 36

puncte.S E R IA B2

Cimentul Fieni - Sportul Studenţesc 0-3 Rulmentul Alexandria - Dacia Mioveni 2-1 Aro Cîmpulung - Rarora Rm. Vîlcea 2-1 Inter Caz Bucureşti - Unirea Urziceni 0-0 Extensiv Craiova - Building Vînju Mare 2-1 Pandurii Tg. Jiu - Electromagnetica 3-0 Internaţional Piteşti - FCM Tîrgovişte 1-0 Juventus Bucureşti - Minerul Motru 1-0. •Pe primul loc al clasamentului se află Sportul Studenţesc cu 39

puncte. .M ihai H O S S U

* C 8p i p p

l Unirea Dej 13.. ■ 1 1 1 1 27-9 34 1. FC Sibiu 13 11 1 1 1 0 24-42. Frontiera 13 8 2 3 . 2b 9 26 2. Gaz Metan 13 8 1 4 24-143. Victoria 13 8 o 5 24-11 24 3. Min. Bălan 13 6 §41 3 ' 16-174. Someşul 13 8 0 5 28-18 24 . 4. FC ■Xne'.ul 13 6 2 5 22-175. Sărmăşag 13 l i l 3 '3 20-17 24 5. Ungheni 13 BSII 2 5 13-96 . Min. Stei 13 6 3 4 23-16 21 6. Minerul lara 13 5 3 •5 13-117 \VP A iad " 13 5 4 4 20-18 19 7. Budvâr 13 5 3 5 16-168. Olimpia 13 6 1 6 18-17 19 s -\s-\ 13 5 2 6 21-219. CF Ol Dej 13 3 ■ S 6 17-18 13 9. Someş Gaz 13 5 2 6 17-1810. Mm. ‘litri 13 3 4 6 13-17 13 10. Mobila 13 4 4 5-, 10-1711. 'I eleeom . 13 I i i 0 9 21-31 12 11. Chimica 13 3. 4 5 i i s i l12. Gloria Renel 13 4 0 9 14-40 12 12. Univ. Sibiu 13 4 1 8 12-1913. Siriana 13 3 2 8 14-29 11 13. Gloria II 13 3 I I * 8 17-2714. Mobila 13 2 2 9 16-32 8 14. Avîntul 13 3 2 8 - 7-18

§ 3 1 25

§22 ■ 20 20 18 18 17

+17:-1613131111

Page 11: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

\% PRINTREBUTURlI

D .N . - 6 / 29 n o ie m b rie

Rezultat inechitabil, “U - Dinamo 13-13 (3-3)

Parcul sportiv “Haţieganu”. spectatori cca 200 • “L” : Cerees i fălos), Gliela (I)ini>). Ion. Iloar, Rus, I’opean. Bălan. Cioriciu/ cpt, Marin, Colţuneac, Teodorescu (Roman), Voicu. Dragomir. l.eoea, Manei, antrenor Octavian Chihaia. Dinamo: Coromercea, Panait (Teaşcâ), Platon, Pasache, Raţiu, Alioman, Stan, Ioan, lacob. Muntean. Ghioc. Lupu. Oprea. Maidan.' cpt. Marin (Niţu), antrenori Daniel Neaga. G. Tutuianu • arbitru Mircea Paraschivescu; jucători de margine B. Milita. Al. Niţulccu; observator 1 RR - Cristache Murea- toţi din bucureşti • marcatori: Dragomir.1 eseu 66, Colluneac 2 Ip, tr periiru "U", Marin eseu 4N lp. tr. N’itu Ipc pemru Dinamo •remarcaţi: Bălan, Cioriciu, Manei, I.coca pentru “1

Rezultatul este inechitabil din punctul nostru de vedere.Şi după cum au decurs “ostilităţile” în teren, se pare că el este,

mai mult, “opera” arbitrului Mircea Paraschivescu şi mai puţin meritul echipei Dinamo. Cei din Şoseaua Ştefan cel Mare au preferat un joc de uzură şi permanentă hărţuire, au căutat să-şi menţină avantajul cînd au condus (10-3 în min 45), exprimarea în leren fiind săracă. “U” a fost cel puţin două clase peste Dinamo. Clujenii au jucat multe minute bune în terenul advers, şi-au creat situaţii favorabile (cea din minutul 52 a fost una dintre ele, cu o

( f a g lj§ ig§f ţ | | % I

M i

f - ■■ * ” •wjm Imm

>SS»SVSS»SSWXTOiW»S>S*-.'»:

superioritate clujeană de 3 la 1!), au dominat în margini, au avut un plus de precizie, forţă (Bălan, Gheţa, Cerceş, Ion, Boar, Popean) şi îndemînare. Voicu, Leoca şi Cioriciu au excelat în fenta de schimbare a direcţiei de alergare, punînd de multe ori pe picior greşit apărarea oaspeţilor. D îri păcate pentm noi, a mai fost şi un “arbitru” pe teren, Mircea Paraschivescu fiind corect doar în primele 20 de minute. în rest, a fost bucureşteanul cel de toate zilele, permiţînd dinamoviştilor jocul la ofsaid (în joc deschis, în grămadă ordonată, în grămadă spontană, la aliniament) şi chiar unele durităţi. Era de aşteptat...

• Rezultatele etapei: “U” - Dinamo 13-13, Steaua - Ştiinţa Petroşani 63-9, Zenner Arad - Farul 36-17, Minerul Lupeni - CSM Suceava 42-5, Poli Iaşi - Rulmentul Bîrlad 21-22

CLASAMENTl. Steaua 6 6 0 0 393-52 18

-i 2. Dinamo 6 5 1 0 261-49 17M “U” CLUJ 6 4 1 1 150-49 15

4. Arad 6 4 0 2 160-114 145. Farul 6 4 . 0 2 131-100 14-6. Lupeni 6 3 0 3 152-246 127. Bîrlad 6 2 0 4 71-246 108. Suceava 6 1 0 5 49-229 89. Petroşani 6 0 0 6 40-198 610. Iaşi • 6 0 0 6 40-169 6Etapa a Vil-a, 6 decembrie: “U” Cluj - Steaua, DinamO -

Farul, Ştiinţa Petroşani - Minerul Lupeni, CSM Suceava - Poli Iaşi, Rulmentul Bîrlad - Zenner Arad.

D e m o s te n e S O F R O N Foto: Io n P ETC U

DINAMO A CÎŞTIGAT LA SCOR (80-53) DERBY-UL CU ASESOFT!

• Clujenii s-au im pus fără probleme la Cernavodă: 81-69 •

Odată ce turul întrecerii feminine s-a încheiat pe 22 noiembrie, vineri şi sîmbătă s-a derulat etapa cu nr. 10 din Divizia “A” masculină,In 5 oraşe din ţară, avînd drept cap de afiş presupusul derby dintre Dinamo şi CSU Asesoft Ploieşti, singurele echipe neînvinse. Presupus derby, deoarece sîmbătă la amiază, în sala din şoseaua Ştefan cel Mare, elevii lui Vasile Popa au umilit vedetele conduse de Dragan Petricevic, dinamoviştii cîştigînd la scor, cu 80-59, o partidă pe care au dominat-o autoritar. Jocul s- a decis în sfertul doi, în care bucureştenii, conduşi şi impulsionaţi de Claudiu Fometescu, s-au desprins pe tabelă la peste 20 de puncte, diferenţă pe care, graţie omogenităţii lotului, au avut ştiinţa s-o conserve pînă în final. Clujenii, de la BU Politehnica Carbochim, s-au deplasat la Constanţa pentru întîlnirea cu Axiopolis Cernavodă, în care s-au impus fără probleme, diferenţa fiind făcută în prima repriză (scor 49-26), cînd Horea Rotaru a jucat cu titularii. în partea a doua au evoluat rezervele, care n-au dat randamentul scontat, permiţînd gazdelor (care au cîştigat ultimele două sferturi) să reducă din handicap. Scor final 81-69 (22-13,27-13,17-19,15-24), pentru învingători înscriind: Medvedj 20 (3), Dukovcic l5 (1), Sebestyen 17 (1), Silvăşan 13 (3), Feleki 6, Pintea 6, Chetrean 2, Paşca 2 (au mai jucat Şchiopu, Crăciun şi Drăguş). Lotul clujean este profund marcat de tragicul accident, petrecut vineri spre sîmbătă noaptea, pe una din şoselele din judeţ, în care a fost implicat sportivul Mihai Popa II (transportat în-

comă la spital, dar care şi-a revenit, pe moment starea lui fiind stabilă), aflat în autoturismul condus de fratele său Răzvan Popa (de 24 de ani), care şi-a pierdut viaţa. Departamentul de sport al ziarului este alături de familia îndoliată Cu întreaga noastră compasiune. Rezultatele complete ale etapei a X-a: Universitatea “Petre Andrei” Iaşi - BCM Piteşti 72-59, CST Alexandria - ELBA Timişoara 68-115, Rapid - CSU Bere Trei Stejari Sibiu 78-122, West Petrom Arad - Rompetrol Bucureşti 80-91.

CLASAM EN T1. Dinamo Erbaşu Bucureşti2. CSU Asesoft Ploieşti3. West Petrom Arad4. BU Politehnica Carbo5. CSU Bere Trei Stejari Sibiu 96. ELBA Timişoara 7-, Univ. “Petre Andrei” Iaşi8. Rompetrol Bucureşti9. Romradiatoare Braşov10. BCM Piteşti;11. Rapid Isover Bucureşti12. Axiopolis Cernavodă13. CST Alexandria

Etapa viitoare, a Xl-a (6 decembrie): Rompetrol - DinamoErbaşu, CSU Asesoft Ploieşti - Axiopolis Cernavodă, BU Politehnica Carbochim - Rapid, CSU Sibiu - CST Alexandria, ELBA - Universitatea Iaşi, BCM Piteşti - Romradiatoare Braşov (West Petrom Arad - stă).

. M irc e a Ion R A D U

9 0 0 803:562 189 8 1 810:625 1711 5 6 359:872 16

i 9 5 4 667:683 14nu 9 5 4 786:689 14

8 6 2 684:582 149 5 4 686:657 149 5 4 736:719 149 5 4 627:697 14 '10 4 6 716:743 149 2 7 583:733 1110 1 9 581:814 119 0 9 637:799 9

S ta rt în “M o n d ia lu l” fem inin c u nr. 16

SEMICERC

ÎNCEPEBALUL!• Va fi, oare, BAL şi pentru noi (?!), altfel

spus: va şterge România amintirea

umilitorului loc 17?! •în 4 localităţi din Croaţia

încep astăzi jocurile Mondialului cu nr. 16, ediţie în care România are una din cele mai dificile m isiuni din îndelungata ei “carieră mondială” (formaţia tricoloră fiind prezentă la absolut toate turneele finale): ştergerea lamentabilei impresii lăsate la Mondialul trecut (Italia 2001); locul 17. A fost de altfel singura dată cînd România - campioană a lumii în ’62 (după ce în ’56 şi ’60 cucerise titlul suprem la handbal în 11), “vice” în ’73 şi ocupantă a locului 4 în ’71, ’75, ’93 şi ’99 - părăsea competiţia din faza grupelor. Un adevărat dezastru căruia unii au căutat sâ-i îndulcească dimensiunea num indu-1 “ accident”. Accepţiune preluată (asimilată) altfel şi de noua echipă tehnică (Generalul Comei Oţelea şi al

său “ loco tenent” Aurelian Roşea), de unde şi angajarea acesteia de-a demonstra - printr- o com portare onorantă la actualul Mondial croat - că într- adevăr a fost vorba de un accident.

Concret, obiectivul G en e ra lu lu i (şi al stafului federal) este: “un loc în tre p rim e le 5” , ceea ce ar reprezenta atît paşaportul pentru Atena 2004, cît şi reabilitarea imaginii noastre. Va fi, oare, posibil?! Să nu pornim însă cu in terogaţii care ademenesc dubitativul, ci să spunem că ţinta vizată de formaţia tricoloră este tot ceea ce aşteptăm să se întîmple în următoarele două săptâmîni. Pe parcursul cărora “ trebu ie” însă (o impune statutul nostru de susţinători ai tricolorilor) să strîngem zdravăn pumnii pentru singura formaţie ce-ar putea reprezenta sporturile de echipă la “Jocurile” de anul viitor.

Cu cine poartăGeneralul campaniadin Croaţia?*

Cu 8 straniere (mai toate multimedaliate şi cu vechi state de serviciu pe semicercul mondial) şi 8 “indigene” printre care clujencele M ihaela Senocico şi Georgeta Vîrtic, aflate în premieră la o competiţie de-o asemenea anvergură.

Iată însă cum arată trupa condusă de un trip lu campion al lumii: Luminiţa H uţupan - Dinu (Krirn L jubliana - Slo), Ildiko Kerekes - Barbu (Cornexi Alcoa-Ung.), Tereza Tamaş (Silcotub) - portari, Alina Dobrin (Rapid), Valentina E lisei (Rem in Deva) extrem e stînga, Sim ona Gogârlă (Deportivo Sociedad Itxaco - Spa.), Valeria M otogna - Beşe (Silcotub), Carmen Amariei (Besancon - Fr.) - interi stînga, Georgeta Vîrtic (“U” Jolidon) Ionela G âlcă (Podravka K oprivnika - Cro.) - pivoţi, căp. Aurelia Brădeanu (Rapid), Mihaela Senocico (“U” Jolidon) - centri, Steluţa Luca (Randers

■- Dan.), Gabriela Tănase (Podravka - Cro.) - interi dreapta, Cristina Vărzaru (Rapid) N icoleta Gâscă (Cornexi Alcoa) - extreme dreapta.

Precizăm că la “ 16”-le de mai sus (nr. m axim de jucătoare ce poate fi înscris pe foaia oficială) s-a ajuns după 2 serii de... disponibilizări, în prima căzînd interul ex-clujean Simona Sîrbu (Toulon - Fr.) şi pivotul zălăoan Ana M aria Lazer, iar în a doua (una de-a dreptul inumană, întrucît s-a

“A ” 1 /m-7/ 29 noiembrie

steaua/ El - “U" Cluj 3:0 (23,12, 22)Clasamente: grupa I 1- Tulcea2. Neamţ3. Steaua4. Elcond5. “U” CLUJ6. Bacău

Crupa IIh Dinamo2. Petrom3. B. Mare -4. Midia5. Braşov6. Galaţi

7 7 0 21:3 147 6 1 19:6 137 4 3 12:9 117 ' 3 4 10:13 107 1 6 5:19 87 0 7 4:21 7

7 6 1 19:4 137 6 1 19:6 137 5 2 15:11 127 2 5 9:15 97 2 5 9:17 97 0 7 3:21 7

LaJocul rezultatelor, gruparea “U” are încă şanse de calificare în u f j principală ar fi ca elevii antrenorului Ovidiu Vasu - Moldovan, Lotei, Stanca, Silaghi, Trifan, Fluieraş, Stuparu, Savu,

Iova - să învingă în toate partidele care au mai rămas de disputat. VC Piatra Neamţ, Elcond Zalău (ambele la Cluj-Napoca, respectiv Ştiinţa Bacău) în deplasare, dar nu imposibil. A doua condiţie, la fel de necesară, ţine de Elcond, care ar trebui să piardă totul în ultimele două partide (cu “U” Cluj şi Steaua/ aceasta din urmă la Zalău).

• Rezultate etapa a 7-a: VC Piatra Neamţ - Elcond 3:0, Steaua - “U” 3:0, Deltacons Tulcea - Ştiinţa Bacău 3:0; grupa a Ii-a: “U” Baia Mare - Forex Braşov 3:1, Midia - Petrom 0:3, Dinamo - CSU Galaţi 3:0.

• Etapa a 8-a, 6 decembrie: “U” Cluj - VC Piatra Neamţ, Elcond - Deltacons (1:3), Ştiinţa Bacău - Steaua (3:1, ambele partide deja disputate); Forex - Dinamo, CSU Galaţi - Midia, Petrom - “U* Baia Mare.

“A ” 21 f - 7

“U” Jolidon Cluj - “U” Craiova 3:0 (12,20,18)Problema învingătoarei nu s-a pus nici un moment. Clujencele,

antrenori Alexandru Lazăr şi Marcel Popa, îşi continuă parcursul de regularitate, victorii pe toată linia, fiind foarte aproape de accederea în faza a Il-a a competiţiei. în etapa a 8-a, “U” Jolidon va juca la Bihorul Oradea (în tur 3:0 “U” Jolidon).

D e m o s te n e S O F R O N

TENISGUPA DAVIS

A u s tra lia a c îş t ig a t C up a D av is în v in g în d la S y d n e y e ch ip a s im ila ră a S p a n ie i.

săv îrş it numai în seara de dinaintea plecării în Croaţia): Carmen Niţescu (Eto Gyor - U ng.), care a lăsat locul cele ila lte Carmen, cea din F ranţa. Carm en Amariei - revenită în activitate după o pauză im pusă de operaţia suferită în mai la umărul drept.

Comutaţi pe “s e m ic e rc u l m o n d ia l" !

Cum se ştie, România face parte din Grupa C (plasată la Karlovac, unde tricolorele se află de sîmbătă 29 nov.) şi are de înfruntat Argentina (astăzi ora 22,00), Ucraina (mîine ora 18,00), Japonia - cea care a preluat în ultima clipă locul Kazahstanului (joi, ora_22,15), Tunisia (sîmbătă ora 22,15) şi Norvegia (duminică, 7 dec., ora 20,15) - toate partidele fiind transmise direct de TVR 2.

Precizăm câ din grupă (E) merg mai departe primele 3, care duc în bagaj şi punctele acumulate în meciurile dintre ele. Aşadar, trebuie să fim între primele 3. Unde ne şi situează de altfel “hîrtia”, celelalte două pronosticate fiind Ucraina, şi, b ineînţeles, favorita grupei, N orvegia - vicecam pioana lum ii. D ea Domnul să ne meargă conform planului!

N u s a D E M IA N

Ibericii, cu Ferrero, laureatul din acest an de ia "Roland-Garros”, M oya, Costa şi Balcells ş i-au ad judecat “salatiera" în dauna A u s tra lie i în 2000. D e d a ta aceasta, Phillippoussis, fina lis t la W im bledon, şi Hew itt ş i-au luat o b inem eritată revanşă.

iD IV IZ I îA ifPrima îiifrînggere a clujenilorLa sfîrşitul săptămînii trecute, d ivizionara “B” , U n ire a Dej a sufer

primul eşec în acest cam pionat. D upă un ş ir de victorii, e ie\ antrenorului R adu M ic lea au cedat la Ş im leu S ilvaniei, unde £ pierdut în faţa Silvaniei cu scorul de 3-1 (20, 23, - 21, 23). D e gazde cel mai bun jucător a fost P u şca ş , în tim p ce la de jen i a s im ţit lipsa exp e rim en ta tu lu i M ă tie ş , re t in u t acasă cu al probleme. T

a I b " U „ Pi iş “ rn ’ă , 0 a r e ' U n lrM ^ > » P 'o p ™ c u <

S Z . C

Page 12: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

A R TI^D E C E M B R I

1- -

7.00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Bună dimineaţa, România!;9,20 Desene anim ate (r); 9,45 Teleshopping; 10,00 Spectacolul lumii (r); 10,30 Teleshopping; 11,00 Sănătate pentru toţi (r); .11,30 Agenţia de plasare (r); 12,00 Profesioniştii‘(r); 13,00 Destine secrete (s); 13,50 Corect!;14.00 Jurnalul de prînz; 14,30 Vector III; 15,00 Alege viaţa!; 15,30 Kronika; 17,00 TVR în direct; 17,30 Sînge de ţigan (s); 18,30 Agenţia de plasare; 19,00 Jurnal. Sport. Meteo; 20,00 Festivalul filmului tău: Pînă cînd tâticu’ ne va despărţi ( comedie, Canada, 2001); 21,40 România 1 ... şi strada; 21,50 Reflecţii rutiere; 22,00 Maşina de tocat; 23,00 Jurnalul de noapte ; 23,30 Poveste fără sfirşit; 0,30 Din dragoste pentru Nancy (dramă, SUA, 1994); 2,10 Jurnal (r).

7.00 Floarea din grădină (r); 8,00 Telejurnal; 8,30 Miracole (r); 9,30 Rauzan (r); 10,30 TonomatulDP2; 12,15 Dăruind, veidobîndi; 12,30 TopSport(r); 13,00 Ştiri; 13,15 Magazinul studiourilor teritoriale: TVR Iaşi; 14,00 Desene animate;15.00 Emisiune în limba germană; 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Răscruci; 17,00 Ştiri; 17,10 Dany Karavan; 18,00 Bizanţ, imperiul pierdut; 19,00 Miracole (s);20.00 Telejurnal; 20,30 Puls 2003; 21,00 Rauzan (s); 21,55 Handbal feminin; 23,30 Poliţiştii de la „Blue Murder” (s); 0,30 Casa mea (r); 1,00 Dany Karavan (r).

7.00 Observator. Sport; 8,00 Soledad (s); 9,00 Isabella (s);10.00 Kulinoriada (r); 10,30 Viaţa în roz (r); 11,00 Cutia neagră (s); 12,00 Zile din viaţa noastră (s); 13,00 Observator;13,15 Tonul cîştigător; 14,15 Destin amar (dramă, SUA, 1995); 16,15 Păcatul (s); 17,00 Observator; 17,30 Madam;19.00 Observator; 20,00 Din dragoste cu Mircea Radu;22.00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30Gheorghe; 0,30 Observator (r);l,30 Soledad; 2,15 Isabella (r); 3,00 Marius Tucă Show (r); 4,00 Observator 17 (r); 4,30Madam (r); 6,00 Păcatul (r).

7.00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Faţa neştiută a Terrei; 11,45 învăţaţi engleza cu Victor; 12,00 Maddie şi David (s); 13,00 Ştirile Pro TV; 13,30 Război în familie ( comedie, SUA, 1998);16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo;19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Capcana flăcărilor (SU A, 2001);22.00 La Bloc; 22,30 Familia Bundy (s); 23,00 Ştirile Pro TV; 0,00 Americani în Europa (comedie, SUA, 1985); 2,00 Proiectul; 2,45 Ştirile Pro TV; 3,30 Nebuna (dramă, SUA, 1987); 5,15 Maddie şi David (r).

PRIM ATV

7,45 Teleshopping; 8,00 Videostar bună dimineaţa; 10,00 Sunset Beach (r); 11,15 Luna sălbatică (s); 12,30 Prietene şi rivale (s); 14,00 Minute de milioane; 16,00 în familie (s);17.00 Roseanne (s); 17,30 Pitici şi tătici (r); 18,00 Focus;19.00 Sunset Beach (s); 20,00 Candidata ( comedie, SUA, 1999); 22,00 Focus Plus; 22,30 Trăsniţi în NATO (s); 23,00 Largo Winch (s ) ; 0,00 Mircea şi Oreste Show; 1,00 Cîştigul nopţii; 3,30 Chat TV.

10,30 Pe strada felinarelor sparte (r); 11,30 Viitorul azi (r);12.00 Vacanţe de pomină (r); 12,30 Caleidoscopul artelor (r); 13,00 Cei care plătesc cu viaţa (r); 14,35 Videoclipuri;17.00 Cartea cărţilor (r); 17,30 Documentar; 18,00 Pe strada felinarelor sparte ( s ) ; ; 18,45 Vacante de pomină; 19,20 Şapte ştiri; 20,00Nu e acesta numele meu (f); 22,00 Guţă şi muzica.bună; 23,00 Şapte ştiri; 23,45 Jocuri interzise (film).

8.00 Iubire cu două feţe (r); 9,15 Totul despre Camila (r);10,15 Căsătorie de probă (f); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,10 Amorreal (r); 12,15 învaţă spaniola cu Victor; 12,30 Iubire fără de păcat; 13,30 între iubire şi ură (s); 14,30 Dragoste şi putere (s); 15,00 Clona (s); 16,20 Totul despre Camila (s);17,25 Desene animate; 17,30 Poveştiri adevărate; 17,55 Reţeta de Acasă; 18,05 Amazoana (s); 19,00 Valentina, grăsuţa mea frumoasă (s); 21,00 De. 3 x femeie; 21,45 Căsătorie de probă; 22,00 Amor real (s); 23,00 5 ’shopping;23,10 Iubire cu două feţe (s); 0,00 Micuţa mea mamă (s); 0,30 Clona; 1,30 Poveştiri adevărate (r); 2,00 Chat Acasă;4.00 De 3 x femeie (r); 4,30 Căsătorie de probă (r); 4,45 Dragoste şi putere (r); 5,00 Amazoana (r).

7.00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Bună dimineaţa, România!;9,20 Desene animate (r); 10,00 Vector III (r); 10,30 Teleshopping; 11,00 TVR în direct (r); 11,30 Agenţia de plasare (r); 12,00 Poveste fără sfirşit (r); 13,00 Destine secrete (r); 13,50 Corect!; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Convieţuiri; 16,10 Ex Libris; 16,55 TVR indirect; 17,30 Sînge de ţigan; 18,25 Avanpremieră Ştiri; 18,30 Agenţia de plasare; 19,00 Jurnal. Sport. Meteo;20.00 Einstein, demoratorul ( comedie, SUA, 1998); 21,40 După-amiezele unui bucureştean plictisit; 22,00 Maşina de tocat; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,30 Nocturne; 0,30 Puterea adevărului (dramă, SUA, 1994); 2,10 Jurnal (r); 3,10 Vector III (r); 3,40 Din dragoste pentru Nancy (r).

7,00 Bizanţ, imperiul pierdut (r); 8,00 Telejurnal; 8,30 M iracole(r);9 ,30Rauzan(r); 10,30 TonomatulDP2; 12,15 Dăruind, vei dobîndi; 12,30 Puls 2003 (r); 13,00 Ştiri; 13,15 Magazinul studiorilor teritoriale: TVR Timişoara; 14,00 Desene animate; 15,00 Uşa’ turnantă; 16,00 Conferinţa de presă; 17,00 Ştiri; 17,10 Rîul minerilor; 17,55 Handbal feminin; 19,30 Şlagăre pe zăpadă; 20,00 Telejurnal; 20,30. Acces la succes; 21,00 Rauzan (s); 22,00 Aventurile locotenentului Sharpe (aventuri, Marea Britanie, 1995); 0,00 EuroFotbal;.l,00 Telejurnal (r); 1,30 Rîul minerilor (r);2,15 Aventurile locotenentului Sharpe (r).

7.00 Observator; 8,00 Zile din viaţa noastră (r); 9,00 Soledad (s); 10,00 Isabella (s); 11,00 Casa de piatră (r); 11,30 Vreau să ştiu (r); 12,00 Zile din viaţa noastră; 13,00 Observator;13,15 Tonul cîştigător; 14,15 Din dragoste (r); 16,15Păcatul (s); 17,00 Observator; 17,30 Madam; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Legea junglei (acţiune, SUA, ’94);22.00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30 Gheorghe; 0,30 Observator (r); 1,30 Soledad; 2,15 Isabela (r); 3,00 Marius Tucă Show (r); 4,00 Observator 17; 4,30 Madam (r);6.00 Păcatul (r).

PROiTV

7,00 Ştirile Pro ŢV, ziarul dimineţii tale; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Faţa neştiută a Terrei; 11,45 învăţări engleza cu Victor; 12,00 Maddie şi David (s); 13,00 Ştirile ProTV; 13,30 Cîmpiile cu aur (aventuri, SUA, 1980); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Jandarmul la plimbare ( comedie, FranţaAtalia, 1970); 22,00La Bloc (s); 22,30Familia Bundyu (s); 23,00 Ştirile Pro TV; 0,00 în noapte (thriller, SUA, 1985); 2,15 Proiectul; 3,00 Ştirile Pro TV; 3,45 Bun venit la Sarajevo (dramă, coproducţie, 1997); 5,30 Familia Bundy (r).

P R i

7.00 VideoStar; 8,00 Videostar bună dimineaţa; 9,00 Videostar; 10,00 Sunset Beach (r); 11,00 Teleshopping;11,15 Luna sălbatică (s); 12,15Teleshopping; 12,30 Prietene şi rivale (s); 14,00 Minute de milioane; 15,30 Teleshopping;16.00 în familie (s); 17,00 Roseanne (s); 17,30 Trăsniţi în NATO (r); 18,00 Focus; 19,00 Sunset Beach (s); 20,00 Cronica cîrcotaşilor; 22,00 Focus Plus; 22,30 Tilică, steluţa de cinema; 23,00 Largo Winch (s); 0,00 Mircea şi Oreste Show; 1,00 Cîştigul nopţii; 3,30 Chat TV.

10,30 Pe strada felinarelor sparte (r); 11,30 EuroMax (r);12,00 Vacanţe de pomină (r); 12,30 Dosarele Terrei; 13,00 Nu e acesta numele meu (film, r); 14,50 Videoclipuri; 17,00 Cartea cărţilor (r); 17,30 Dosarele Terrei (r); 18,00 Dor călător (r); 18,45 Vacanţe de pomină; 19,20 Şapte ştiri; 20,00

.Dreptul de a şti (film); 22,30 Vacanţe de pomină; 23,00 Şapte ştiri; 23,45 Videoclipuri.

8,00 Iubire cu două feţe (r); 9,15 Totul despre Camila (r);10,15 Căsătorie deprobă (r); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,10 Amor real (r); 12,15 învaţă spaniola cu Victor; 12,30 Iubire fără de păcat (s); 13,30 între iubire şi ură (ş); 14,30 Dragoste şi putere (s); 15,00 Clona (s); 16,20 Totul despre Camila (s);17,25 Desene animate; 17,30 Poveştiri adevărate; 17,55 Reţeta de Acasă; 18,05 Amazoana (s); 19,00 Valentina, grăsuţa mea frumoasă; 21,00 De 3 x femeie; 21,45 Căsătorie de probă; 22,00 Amor real (s); 23,00 5’shopping; 23,10 Iubire cu două feţe (s); 0,00 Micuţa mea mamă (s); 0,30 Clona; 1,30 Poveştiri adevărate (r); 2,00 ChafAcasă; 4,00 De 3 x femeie (r); 4,30 Căsătorie de probă (r); 4,45 Dragoste şi putere (r); 5,15 Amazoana (r).

7.00 Jurnalul de dimineaţă; .7,30 Bună dimineaţa, România!-9,20 Desene animate (r); 10,00 Ochiul magic (r); 10,30 Teleshopping; 11,00 TVR în'direct (r); 11,30 Agenţia’de plasare (r); 12,00 Adio Europa! (r); 13,00 Destine secrete (r);13,50 Corect!; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Aventura sunetelor; 15,00 Akzente; 16,25 Europa începuturilor; 16,55 TVR în direct; 17,30 Sînge de ţigan (s); 18,25 Avanpremiera Ştiri; 18,30 Agenţia de plasare; 19,00 Jurnal. Meteo. Sport;20.00 Călina roşie (dramă, URSS, 1973); 21,50 România 1 ... şi strada; 22,00 Maşina de tocat; 23,00 Jurnalul de noapte;23,30 Tragerile Joker şi Loto 5/40; 23,40 Garantat 100%; 0,55 Viaţă Pamelei Harriman ( biografic, SUA, 1998); 2,35 Jumal (r); 3,35 Dincolo de hartă (r).

7.00 Şlagăre pe zăpadă (r); 7,15 Handbal feminin (I, r); 8,00 Telejurnal; 8,30 Handbal feminin (II,r); 9,20 Feţe; 9,30 Rauzan (r); 10,30 Tonomatul DP 2 ; 12,15 Dăruind, vei dobîndi; 12,30 Acces la succes; 13,00 Ştiri; 13,15 Magazinul studiourilor teritoriale; TVR Cluj-Napoca; 14,00 Desene animate; 15,00Siesta; 16,00 Tribuna partidelorparlamentare; 16,30EnigmaticaTerra; 17,00 Ştiri; 17,10 Sinteza maeştrilor;18.00 Baschet masculin; 20,00 Telejurnal; 20,30 Insolit;21.00 Rauzan (s); 21,55 Handbal feminin; 23,30 Nemuritorul (s); 0,30 Şlagăre pe zăpadă (r); 1,00 Telejurnal (r).

7,00 Observator. Sport; 8,00 Zile din viaţa noastră (r); 9,00 Soledad (s); 10,00 Isabella (s); 11,00 Roata de rezervă (r);11.30 BIT (r); 12,00 Zile din viaţa noastră (s); 43,00 Observator; 13,15 Tonul cîştigător; 14,15 Ultima dezbatere (dramă, SUA, 2000); 16,15 Păcatul (s); 17,00 Observator;17.30 Madam; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Ciao, Darwin! Divertisment; 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator. Sport. Meteo; 23,30 Gheorghe; 0,30 Observator (r); 1,30 Soledad (r); 2,15 Isabella (r); 3,00 Marius Tucă Show (r); 4,00 Observator 17 (r); 4,30 Madam (r); 6,00 Păcat (r).

7,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Faţa neştiută a Terrei; 11,45 învăţaţi engleza cu Victor; 12,00 Legenda fluviului Mississippi (s, primul episod); 13,00 Ştirile Pro TV; 13,30 Jandarmul la plimbare (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Gata de luptă (comedie, SUA, 2000); 22,00 La Bloc; 22,30 Familia Bundy (s); 23,00 Ştirile Pro TV; 23,45 Pentru o cauză dreaptă; 1,00 Marcă înregistrată; 1,30 Icstrîm tivi; 2,00 Proiectul; 2,45 Ştirile Pro TV; 3,30 Gataa de luptă (r); 5,00 Legenda fluviului Mississippi (r).

PRIMA*

7,45 Teleshopping; 8,00 Videostar; 10,00 Sunset Beach (r);11,15 Luna sălbatică (s); 12,30 Prietene şi rivale (s); 14,00 Minute de milioane; 16,00 în familie; 17,00 Roseanne (s);1,7,30 Tilică, steluţa de cinema (r); 18,00 Focus; 19,00 Sunset Beach (s); 20,00 AI şaselea simţ; 21,00 Poliţia în acţiune; 22,00 Focus Plus; 22,30 Comedie surpriză; 23,00 Largo Winch (s); 0,00 Mircea şi Oreste Show; 1,00 Cîştigul nopţii; 3,30 Chat TV.

10,30Cutiamuzicală(r); 1 l,30EuroMaxx(r); 12,00 Vacanţe depomină(r); 12,30 Cocktail japonez; 13,00 Dreptul de a şti (r); 15,00 Videoclipuri; 17,00 Cartea cărţilor (r); 17,30 Cocktail japonez (r); 18,00 în căutarea" Cenuşăresei (s);18,50 Vacanţe de pomină; 19,20 Şapte ştiri; 20,00 Destine pierdute; 20,30 Drumul spre Redemption (film); 22,00 Loto; 22,10 EuroMaxx; 22,40 Vacanţe de pomină; 23,15 Şapte ştiri. • -

7,00 Iubire cu două feţe (r); 9,15 Totul despre Camila (r);10,15 Căsătorie de probă (r); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,10 Amor real (r); 12,30 învaţă spaniola cu Victor; 12,30 Iubire fără de păcat; 13,30 între iubire şi ură (s); 14,30 Dragoste şi putere (s); 15,00 Clona (s); 16,20 Totul despre Camila (s);17,25 Desene animate; 17,30 Poveştiri adevărate; 17,55 Reţeta de Acasă; 18,05 Amazoana (s); 19,00 Valentina, grăsuţa mea frumoasă (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,45 Căsătorie de probă; 22,00 Amor real (s); 23,00 5’shopping,23,10 Cucerirea (s); 0,00 Micuţa mea mamă-(s); 0,30 Clona (s); 1,30 Poveştiri adevărate (r); 2,00 Chat Acasă; 4,00 De 3 x femeie (r); 4,30 Căsătorie de probă (r); 4,45 Dragoste şi putere (r); 5,15 Amazoana (r).

Page 13: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

1 Dolar SUA = 33,523 Iei 1 Liră sterlină = 57.782 Iei S C O 1 1 0 L 1 1 L 8

v-ro» r5 ^ w « rv

A i1 EURO = 40.193 Iei

1 g AUR = 429.164 Iei,

. s u n Adevărul dc Mmrn^mmmmmr ş''tfpnit** s j

5R>Wi£'v4 &

.Con ducerea} fii ia le ii Io ca lecă lB N S

Ministerul Culturii sfideazâ Comisie de Dialog Social Cluj

>

Blocul Naţional Sindical filiala Cluj a înaintat o notă de protest premierului Adrian Năstase, prin care îşi exprimă nemulţumirea faţă de modul în care este tratată Comisia de Dialog Social din cadrul Prefecturii 'C lu j. Conducerea confederaţiei a solicitat sprijinul acestei comisii în vederea modificării strategiei de privatizare a Imprimeriei “Ardealul” Cluj.

Potrivit lui M ircia Giurgiu, preşedinte al Sindicatului Tipografilor Cluj şi al BNS Cluj,

toată strategia de privatizare a fost propusă doar de conducerea Companiei Naţionale a Imprimeriilor «Coresi» (companie din a cărei structură face parte şi tipografia clujeană - n.n.), care a considerat că trebuie să-şi promoveze doar propriul interes, deşi acest lucru presupune distrugerea sucursalelor din teritoriu. Astfel, sucursalele din Bacău, Craiova, Oradea şi Cluj- Napoca vor fi vîndute ca active, banii încasaţi de la potenţialii investitori vor intra integral în sacul fără fund care este Compania." Liderul sindical spune că ar trebui să se ţină cont de faptul că în aceste unităţi lucrează, cu rezultate economice bune, peste 400 de angajaţi, exemplificînd Imprimeria “Ardealul”, unde profitul pe primele zece luni ale anului a depăşit 4 miliarde de lei.

Ca urmare a solicitărilor făcute, membrii Comisiei de Dialog Social

din cadrul Prefecturii Cluj au hotărît, în unanimitate, să susţină revendicările BNS Cluj. A fost înaintată o adresă, către Ministerul Culturii şi Cultelor cu rugăm intea de a afla care sînt prevederile Anexei HG 692/12.06/ 2003, privind strategia de privatizare a CNI “Coresi”. Despre răspunsul primit şi semnat de CNI “Coresi”, subordonată Ministerului Culturii, Giurgiu spune că este "o sfidare atît la adresa CDS, cît şi a organizaţiilor sindicale ca parte a dialogului social. ” Pentru că din Anexă nu s-a trimis decît Anexa 27, o sinteză a etapelor, termenelor şi metodelor de privatizare, în scrisoarea ce însoţeşte Anexa 27, vînzarea de active propusă pentru Imprimeria “Ardealul ’ este motivată de profitul minim pe care unitatea l-a înregistrat în intervalul 1998-2002. Cît despre profitul substanţial înregistrat de tipografia clujeană în 2003, directorul general al CNI Coresi, Dumitru Constantinescu, spune că "este consecinţa unor măsuri manageriale întreprinse (...), care au vizat creşterea gradului de atractivitate în procesul de privatizare. Aspectele ridicate de BNS filiala Cluj sînt o consecinţă a necunoaşterii reglementărilor legale în vigoare privind privatizarea sau pot f i interpretate drept temeri referitoare la pierderea locurilor de muncă. Faţă de aceste temeri, precizăm că prin strategia de. privatizare aprobată, Ministerul Culturii şi.Cultelor a avut în vedere şi măsuri de protecţie

socială.” Reprezentantul BNS-Cluj spune că gestul Ministerului Culturii naşte o serie de întrebări, referitoare la conţinutul celorlalte anexe, la soarta salariaţilor de la tipografiile din Bacău, Craiova, Cluj-Napoca şi Oradea sau la emblemele acestor unităţi. “Ce credibilitate mai are Comisia de Dialog Social în condiţiile în care primeşte astfel de răspunsuri? Cum pot sindicatele să prezinte un răspuns de acest gen salariaţilor care au participat la un. marş d e 'protest şi au pichetat Prefectura tocmai pentru că sînt îngrijoraţi de locurile lor de muncă?", se mai întreabă retoric Mircia Giurgiu.

Uniunea judeţeană a BNS a trimis o adresă conducerii de la Bucureşti, în care se solicită analiza activităţii Comisiilor de Dialog Social din ţară: “Dacă rezultatele nu vor f i mulţumitoare, reprezentanţii BNS se vor retrage din aceste structuri, tocmai pentru a nu fi considerate de către unele ministere simple elemente de decor", a anunţat liderul clujean. El a mai precizat că protestele tipografilor vor continua în 10 decembrie, cînd va avea loc un marş şi va fi pichetat sediul Prefecturii. Dacă nici atunci vocile sindicaliştilor nu vor fi auzite, tipografii ameninţă că vor protesta la Bucureşti, alături de colegii lor din Craiova şi Oradea.

A n d re e a V IL C O V S C H 1

în luna noiem brie,

D ir e c ţ ia S ilv ic ă C lu j a c o n f i s c a t 7 0 0 d e p o m i d e C r ă c iu n

în primele zece luni ale anului în curs, Corpul de Control al Direcţiei Silvice Cluj a organizat împreună cu Poliţia judeţeană 1.800 de controale.

, Potrivit spuselor lui Viorel ; Pleşa, tehnician silvic principal [ î n cadrul Direcţiei, în urma

ie rificârilo r efectuate, s-au ^ zanstatat 118 infracţiuni silvice

şi s-au încheiat 450 de contravenţii, valoarea amenzilor

| aplicate ridicîndu-se la 1,56 j miliarde de lei. Volumul total

al materialului lemnos confiscat a fost de 3.185 de mc, lemnul reţinut fiind în valoare de peste 2,7 miliarde de lei. “Cea mai

mare parte a lemnului confiscat o reprezintă lemnul de construcţii, mai precis cel rotund de răşinoase,”, spune Pleşa. în urma controalelor întreprinse în primele zece luni, s-au confiscat, de asemenea, 150 de pomi de Crăciun.

în luna noiembrie, personalul silvic şi-a intensificat activitatea: “Am organizat, împreună cu trupele de

jandarmi, acţiuni zilnice pe drumurile publice, în anumite puncte fixe şi în pădurile cu brazi", precizează Viorel Pleşa. Este vorba despre 150 de controale, în urma cărora au fost

semnalate 12 infracţiuni silvice şi s-au încheiat 31 de contravenţii. Amenzile aplicate s-au ridicat la 106 de milioane de lei, volumul total al lemnului confiscat fiind de. 310 mc. “în noiembrie am confiscat 700 de pomi de Crăciun, majoritatea provenind[ de pe raza ocolului silvic Huedin, din zonele Călăţele-Pădurer Dealu Negru şi Măguri-Răcătău", spune Pleşa, adăugînd că “pînă la Crăciun, numărul brazilor reţinuţi va creşte lă 3.000-4.000 de bucăţi".

C la u d ia P IN T E A

Jumătate din investiţiile >.£• in judeţul . Cluj provin din Ungaria

Camera de Comerţ şi Industrie Cluj a găzduit în acest sfîrşit de săptămînă Forumul de Afaceri România-Ungaria: parteneri pentru Europa. Acţiunea a fost organizată de ITD Hungary, o societate ungară de interes public pentru promovarea comerţului şi investiţiilor, Agenţia de Relaţii Publice D&C împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie Cluj.

Prezent la Forum, Peter Pal, vicepreşedintele CCI Cluj, a spus că în urmă cu cîţiva ani, oamenii de afaceri maghiari primeau semnale cum că nu ar fi bineveniţi ca investitori în această zonă,

situaţia este cu mult diferită. Peter a a 3jin.'at.c^’ *n prezent, din cele 192 de milioane „ dolari reprezentînd totalul investiţiilor străine in judeţul Cluj, aproape jumătate (adică 94 de milioane de dolari) vin din partea firmelor din

ngana. De altfel, cel mai mare investitor al ju eţului Cluj este o firmă maghiară. Statisticile mai arată că în judeţul Cluj funcţionează 900 de

firme cu capital maghiar sau mixt. “Judeţul Cluj dispune de un potenţial important, motiv pentru care îi asigurăm pe oamenii de afaceri din Ungaria că sînt aşteptaţi cu porţile deschise la noi. Cu atît mai mult cu cît pot fi consideraţi parteneri naturali, date fiind apropierea dintre limbă şi cultură", a mai precizat Peter Pal.

La rîndul său, consulul Republicii Ungare la Cluj, Cseh Aron, a declarat că nu doar Clujul, ci întreaga Românie prezintă atractivitate pentru investitorii unguri. “Am remarcat eforturi considerabile ale autorităţilor locale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea activităţii economice a judeţului. Sînt convins că acest lucru va influenţa pozitiv potenţialul economic al regiunii." în opinia consulului maghiar, faptul că multe companii . ungare cu reprezentare în România au sediul în Cluj nu poate să fie decît un lucru îmbucurător şi o dovadă că afacerile lor sînt pe calea cea bună.

A n d re e a V IL C O V S C H I

în p rim ele z e c e lun i a le anulu i,

Clujenii au consumat mai multă carne de porc

E fec tiv e le to ta le de p o rc i, înregistrate la 30 octombrie 2003 în ju d e ţu l C lu j, se r id ic ă la 255.306 capete, cu 8.464 capete mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2002 , înregistrîndu-se o creştere de 4%, se arată în tr-u n . raport - al D ire c ţie i pen tru Agricultură si Dezvoltare Rurală Cluj.

Producţia totală de came de porc în viu este de 13.444 tone, în creştere cu 6% fată de perioada similară din 2002 . în primele zece luni ale anului 2003, clujenii au consumat 15.438,6 tone de came de porc, faţă de cele 14.673,6 tone carne de porc consum ate anul trecut. Balanţa comercială arată o creştere a procentului de acoperire din producţia internă de la 86% la 87%. în ceea ce priveşte consumul total de came de porc pe cap de locuitor, pînă la sfîrşitu l lunii octombrie acesta a fost de 19 kg, cu 2 kg mai mult decît în 2002 .

Potrivit aceluiaşi comunicat, atît creşterea efectivelor de porcine şi a producţiei de cam e de porc, cît şi creşterea gradului de acoperire a consumului intern din producţia proprie demonstrează că efectivele de porcine şi producţia de carne de porc pe total ţară nu este în im pas, p rocesu l de dezvoltare fiind evident.

În cep în d cu anu l 2 0 0 1 , în zootehnie s-au acordat importante su b v e n ţii p e n tru s to p area declinului efectivelor de animale,

pentru îmbunătăţirea materialului genetic şi pentru asigurarea cu p ro d u se an im a lie re pe p ia ţa internă. Astfel, în 2001 valoarea s u b v e n ţiilo r , a co rd a te pen tru ju d e ţu l C luj a fost de 270 de milioane de lei, pentm ca în 2002 să ajungă la 37,3 miliarde de lei, iar în acest an, la 67,1 miliarde de lei.

Anul acesta, în judeţul nostru, p en tru se c to ru l de creştere a porcilor s-a acordat o subvenţie de 7.000 lei pentru kilogramul de carne de porc în viu livrată la abatoarele autorizate, în valoare totală de 31 de miliarde de lei. D e asem en ea , s-au acordat subvenţii pen tru îm bunătăţirea m aterialului genetic valoros; este vorba despre 8,2 miliarde de lei pentm scrofiţe de reproducţie la prima fâtare, care înţarcâ minim o p t p u rc e i - în funcţie de b io te h n o lo g ia de rep roducţie folosită (însămînţâri artificiale sau monta naturală).

S u s ţin e re a zoo tehn ie i va fi menţinută şi în anul 2004, se mai ara tă în rapo rtu l DADR Cluj. Sectoml de creştere a porcilor va beneficia de subvenţii atît pentm producţia de carne, cît şi pentru îm b u n ă tă ţirea m ateria lu lu i g en e tic , su b v en ţii care vor reprezenta 21% din suma totală alocată pentm sectorul zootehnic, cu 3% mai mult decît în 2003.

A n d re e a V IL C O V S C H I

B T L E A S IN G T R A N S IL V A N IAM E M B R A A G R U P U L U I F IN A N C IA R BT

Finanţări în sistem leasing pentru autovehicule, utilaje, echipamente.

Acum acces rapid la finanţări din surse BERD-UE destinate intreprinderilor mici şi mijlocii.

UN PARTENER DE ÎNCREDEREFLEXIBILITATE-ADAPTABILITATE

OPERATIVITATE - COMPETITIVITATE - CREATIVITATE

Sediul central: Cluj-Napoca, Transilvania Bussines Center, str. G. Bariţiu nr. 8, etaj 5; tel./fax: 0264/438816, e-mail*: [email protected] sau la toate unităţile Băncii Transilvania.

«L î u’

mailto:[email protected]
Page 14: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

OFICIUL JU D EŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.

1 8 6 1 -P o a rta otomană a admis u n ir^ ■■ lşi politică a Principatelor român» J r ' niSbativs

însoţit de o notă restrictivă câ ace â t — ^ Ia sfîrşitul domniei iul A t o ^ i |

I N P A S C U L U M E A B U N Ă•feO>repedeprivireasupraŞcoliigenerale^din-Petreştiitde^Jos

Prof. Nicolae Riscau - directorul scolii din Petresti

Se poate! Zău că se poate. Chiar în condiţii vitrege, cu nimic deosebite faţă de alte locuri, la Şcoala generală din Petreştii de Jos problemele sociale - ale. elevilor şi cadrelor didactice, deopotrivă - se rezolvă. Sigur, se cîrpeşte mai mereu sărăcia, sigur, lucrurile nu merg “ca unse”, pentru că, vedeţi dumneavoastră, unde nu-s bani... Numai că nimeni nu abandonează lupta. Ba, am putea spune, în condiţii mult mai grele decît, să zicem, ale colegilor lor din metropole, efortul conjugat al profesorilor, părinţilor şi, de ce nu, al tuturor celo r ce pot pune umărul la bunul m ers al procesului de învăţămînt de aici, dă roade.

în şcoală e cald şi bine, spaţiile pentru diverse destinaţii - curate, iar atmosfera generală conduce Ia dezvoltarea unor relaţii cu influenţe dintre cele mai benefice pentru elevi. Iar dacă se ivesc greutăţi, ele sînt punctate, contabilizate şi traduse în cuvinte numai pentru a fi grabnic rezolvate.

- Ca bugetari, spune directorul şcolii, domnul profesor Nicolae Rişcău, n- avem cu ce ne lăuda. Ştiţi şi dumneavoastră ce salarii mici avem, facem naveta şi asta nu- i o fericire pentru nimeni, chiar dacă de la Turda distanţa nu este prea mare.

Ne bucurăm, însă, că pentru profesorii titulari, abonamentul

se decontează. Si, astfel, nu mai trebuie să dăm din buzunar opt sute de mii de lei.

- Cît despre elevi.;.?. - Ei sînt mai năcăjiţi decît noi.

Greutăţi, deh! Sîntem pe lista Consiliului judeţean şi, probabil, în funcţie de priorităţi, ne va veni şi nouă rîndul la o maşină “Şcoală”.

Ar -fi trebuit să vă spun că am intrat în şcoală pe timpul orelor. Linişte, punctată din cînd în cînd de vocea mai plină a cîte unui cadru didactic ce... sublinia mai ab itir o idee. Pentru a fi reţinută, desigur. Pe

. coridoare, o femeie făcea curat, cu toate că, fiţi siguri, toate culoarele pe care am rătăcit, citind pilde şi citate ale înaintaşilor, erau lună. Tăcere deplină era doar într-o singură sală. Aici încă nu erau ore, dar prichindeii se pregăteau să-şi ocupe locurile pentru după pauza mare. Rînduite pe lîngâ pereţi, m onitoare cuminţi

S n M i

manevre etc. Profesorul de informatică, domnul M arian Anca, ne explică:

- După Facultatea de mecanică am făcut un curs de un an de program ator calculatoare şi, mai departe, educaţie tehnologică. Copiii au fost fo a r te ’ interesaţi de

ne ajută mult în procesul de învăţare a paşilor care trebuie făcuţi pentru a facilita o bună m anevrabilita te a tu turor componentelor calculatorului.

optică de telefonie, sînt sig. că tot mai mulţi vor căuta s şi procure PC-uri.

Se schimbă lumea pe i

calculator, aşa că m-a prins şi

Au ceva burse sociale, dar ce să facă cu bănuţii dacă n-au maşină? Cei de la Crăieşti sînt mai avantajaţi, pentru câ maşina cu care venim noi de la Turda se, duce pînă la ei şi, la întoarcere, îi ia şi pe elevii ce vin în centrul de comună. Din Deleni (2,5 km) şi Livada (6 km), copilaşii vin pe jos. Ploaie, sau vînt, zăpadă şi viscol, dar chiar şi în condiţii de vreme frumoasă, tot au randament mai scăzut. îmi pare rău că o spun, dar să ştiţi că, în acest fel, se încurajează absenteismul.

- Nu s-a încercat nimic?- Ba da. Părinţii au închiriat.

o maşină. Numai că ba unul, ba - altul au întîrziat cu plata. Iar patronul a renunţat la curse.

aşteaptă ca mînuţe sigure să apese pe butonul “Power”. Lumea calculatoarelor! Pentium, 486, dar şi 286 - pentru învăţarea tastaturii,

pe mine. împreună cu domnul director, ne-am străduit să dotăm laboratorul de inform atică cît mai bine posibil; ce au aruncat alţii, noi am recuperat, reparat si, iată, pe lîngă calculatoarele performante, avem şi unităţi mai puţin pretenţioase, dar care

Aţi observat, probabil, că în cancelarie avem şi imprimantă, şi skanner şi, mai zilele trecute, am făcut prim a probă pe Internet. De n-ar fi asa de scumpă cartela, şi telefonul si... Dar, ceea ce realmente mă bucură, copiii au făcut “presiuni” şi avem deja mai mulţi elevi care au calculatoare acasă. Dacă se va extinde linia

ce i-au purtat, cîndva, paşii George Bariţiu. Chiar dai dinspre Crăpătura Cheik (Turzii n.n.) tăvălugul de ceai aduce şi frison de legend. oamenii satelor aparţinătoare a Petrind îşi leagănă visările.

într-un ritm cu secolul / care-1 trăim.

Si

R a d u VID/

Palatul Patriarhiei, Palatul Pelişor, Muzeul de Istorie a României, sediile instanţelor judecă to reşti, ale Parchetelor, ministerelor şi ale altor instituţii ar putea fi incluse în lista obiectivelor păzite de jandarmi, au' declarat surse din M inisterul Administraţiei şi Internelor.

De asemenea, ar urma să fie incluse pe lista obiectivelor păzite militar vilele IA, 1B, 9, 10 şi 11 de la Snagov-Sat, Palatul şi hotelul Snagov, vilele Lac 1, Lac 2, Lac 3, Dante, Primăverii 50 - Casa NATO şi Moliere 3 - 5, un complex de vile din Predeal şi Neptun, obiectivul Scroviştea, complexul de vile pentru protocol din Timiş, Buftea şi OÎăneşti, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă al României, Muzeul Naţional “Peleş” S inaia, Ansam blul Brîncovenesc de Ia M ogoşoaia, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Guşti” şi Academia Română.

Lista obiectivelor păzite cu efective de jandarmi ar urma să fie completată cu sediile Guvernului, Parlamentului, ministerelor de Externe, Integrării Europene, Finanţelor, Administraţiei şi

Internelor, Justiţiei, Muncii, Economiei şi Comerţului, Transporturilor, sediul .central al Gărzii Financiare şi al Curţii de Conturi, sediul Parchetului înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sediul Parchetului Naţional Anticorupţie, garajul din strada Paris de lîngă Palatul V ictoria, Institutul Medico-Legal

obiective ale Serviciului tie Telecom unicaţii Speciale şi 162 obiective ale misiunilor diplomatice şi reprezentanţelor economice străine, printre care biroul BERD lâ Bucureşti, misiunea Băncii Mondiale, sediul UNICEF România şi altele.

Mai pot beneficia de pază asigurată

şi Timişoara, podul rutier Giurgeni - Vadu Oii, Sc Aerostar Bacău, SC Turbomecanica Bucureşti, Societatea Română a Radiodifuziunii, Societatea Română de Televiziune (sediul central), sucursalele judeţene şi transportul de valori al Băncii Naţionale, Banca Comercială Română

compari»

obligaţiile în termen de 60 de zile (t la data scadentă vor fi excluse de pi lista obiectivelor păzite militar.

Pentru a beneficia de astfel 1= servicii, administratorii obiectivele respective trebuie, printre altele, f permită jandarmilor să servească ma® contră cost, la cantina unităţii şi săli asigure combustibilul necesar pen® încălzire şi îmbăiere.

Legea 333/ 2003, privind pa# obiectivelor, bunurilor, valorilor?

“Mina Minovici”„ sediul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Agenţia pentru Investiţii Străine, RA “Monitorul O ficial”, A utorita tea pentru V alorificarea Activelor Bancare, Institutul Naţional de Statistică.

în aceeaşi categorie ar urma să intre 18 obiective ale Serviciului de Informaţii Externe, 70 de obiective ale Serviciului Român de Informaţii, nouă

de jandarmi,' contra cost, SN Petrom, SC Arpechim Piteşti, conductele magistrale de transport al ţiţeiului, gazolinei, gazelor naturale şi al produselor petroliere, SC Conpet SA, SC Petrotrans P loieşti, SNNuclearoelectrica, CN Uraniu, Hidroelectrica - Porţile de Fier I şi II, Transelectrica, D irecţia detelecom unicaţii a municipiului Bucureşti, aeroporturile internaţionale Bucureşti - Otopeni, Bucureşti- Băneasa, M. Kogălniceanu - Constanţa

şi filialele acesteia, sediile unităţilor de trezorerie şi de contabilitate publică din cadrul Direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi regiile autonome “Imprimeria BNR” şi “Monetăria Statului”. .

“Sînt obiective în care se desfăşoară activităţi importante şi care trebuie să beneficieze de pază specială”, au declarat sursele citate!

Unităţile care au obligaţia de a plăti serviciile de pază şi nu îşi achită

protecţia persoanelor prevede ministerele şi celelalte organe & adm inistraţiei publice, reg® autonome, companiile şi societăţi» naţionale, societăţile comerciale indiferent de natura capitalului social precum şi alte organizaţii care dej* bunuri ori valori cu orice titlu sm1 obligate să asigure paza acestora.

Paza obiectivelor de importanţa deosebită pentru apărarea ţării şi activitatea statului, a unor instituţii"® domeniul financiar-bancar, a sedii» m isiunilor diplomatice reprezentanţelor economice străine, precum şi a transportului de valori se asigură cu efective de jandarmi.

Page 15: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

POLITIA CLUJ: 95 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

Z iua naţională a E m ira te lo r A rabe Unite

m arţi w m m/■ China testează vaccinul împotriva SARS

China va începe testarea pe oameni a unui vaccin împotriva

SARS, pînă la sfîrşitul lunii decembrie. Epidemia a izbucnit

anul trecut în sudul ţării şi a omorît aproape 800 de oameni din

lumea întreagă. A lte 8.000 de persoane din 32 de ţări au fost

infectate cu SARS. Oficiali ai M inisterului Sănătăţii

din China susţin că nu au mai fost înregistrate cazuri din 16 august. Dacă noile teste se vor desfăşura

conform planului, China va fi prima ţară din lume care pune la

punct un vaccin eficient împotriva SARS. Pînă acum au fost produse

1.500 de doze, iar foarte curînd vor fi gata alte 20 .000 de doze.

Organizaţia M ondială a Sănătăţii consideră că un vaccin împotriva

SARS nu poate fi definitivat decît în cel puţin doi ani.

ţ r

\WmWM’m

Există cîteva zeci de femei în lume care, la prima vedere, ar trebui invidiate de toate urmaşele Evei şi dorite de toţi urmaşii lui Adam. Dar, pentru aceste fiinţe, care ajung şi pînă la 200 de orgasme

pe zi, viaţa s-a transformat într-un adevărat iad.Boala de care suferă aceste “rarităţi”, numită de

către specialişti “sindromul de excitare sexuală persistentă”, este exact opusul lipsei de orgasm, de care se plîng mult mai multe femei. Jane Lund (51 de ani), o “colegă de suferinţă”, se plînge că, pînă de curînd, medicii luau în rîs aceste simptome. Jane povesteşte că, prima dată cînd i-a explicat ginecologului său prin ce trece, acesta s-a uitat ironic la ea, negăsind altceva să-i spună decît că o femeie ca ea “este visul oricărui bărbat”.

”Am vrut să-i trag un pumn în faţă. L-am privit fix în ochi şi l-am întrebat cum i-ar plăcea să meargă în culmea unui orgasm la fiecare secundă?”

Pe masculii care consideră acest lucra amuzant, specialiştii îi avertizează că există şi varianta masculină a sindromului, numită “priapism”.

Pînă acum, zece astfel de femei au fost înregistrate de Institutul de Medicină Sexuală al Universităţii din Boston, iar un specialist din New Jersey pretinde că a descoperit alte 40 în toată lumea.

Jbne de cadavre

vîndute (a negruNu mai puţin de 35 de tone de cadavre

şi fragmente umane au fost vîndute, în ultimii şase ani, fără acordul fam iliilor celor decedaţi, celebrului anatomist german, Gunther Von Hagens. Specialistul este recunoscut pentru pasiunea sa de a şlefui cadavre, pe care apoi publicul le poate admira în cadrul unor expoziţii.

Intermediarul macabrei afaceri a fost Academia de Medicină de la Biskek, după cum a declarat parlamentarul Akbokon Tastanbekov. Von Hagens şi-a organizat în cadrul academiei un centru de anatomie. Germanul, însă, neagă că ar fi încălcat vreo lege în ceea ce priveşte achiziţionarea de cadavre pentru expoziţie.

El susţine că a lucrat pe cadavre din Kargastan, dar le-a înapoiat studenţilor de la academie. “Tastanbekov este un mincinos profesionist”, a spus Von Hagens. Chiar dacă a respins toate acuzaţiile care i s-au adus, germanul se află într-o situaţie extrem de jenantă.

La Biskek, cel puţin, spiritele sînt încinse, la maximum. Recent, ministrul Sănătăţii l-a concediat pe rectoru l academiei de medicină, bănuit de implicare în afacerea cu cadavre. Cadavrele traficate au aparţinut unor deţinuţi, bolnavi şi pacienţi ai unor institute psihiatrice, motiv pentru care cei implicaţi în macabra operaţiune nici nu şi- au făcut probleme că vor fi descoperiţi. Tastanbekov a declarat că peste o treime dintre corpurile neînsufleţite “lucrate" de anatomistul german şi expuse în diverse show-uri ale acestuia proveneau din Kargastan. .

Autorităţile britanice au decis să interzică părinţilor să aleagă sexul copiilor lor, transmite

^ Ananova. Autoritatea pentru ^Fertilitate şi Embriologie Umană ^(HFEA) susţine că tehnica

trebuie folosită numai în cazul în care alegerea sexului copilului este motivată din punct de vedere medical.

Decizia a fost întîmpinătă pozitiv de către medici, specialişti în fertilitate şi grupurile etice. HFEA a declarat că cercetările desfăşurate de instituţie au dovedit că 80% din public se împotriveşte selectării sexului copiilor, în timp ce restul o susţine din motive sociale sau

pentru a menţine “echilibrul” în acorde dreptul de a alege sexulfamilie. Decizia HFEA va fi o copilului lor. Este posibil calovitură pentru cuplurile care sînt multe dintre acestea să apelezede părere că ar trebui să li se la serviciile din alte ţări, unde

nu există o asemenea interdicţie. Cercetările şi decizia HFEA au fost determinate de o solicitare a guvernului. Printrerecomandările HFEA se numără aceea de a crea un cadru legislativ pentru tehnicile medicale care implicămanipularea spermei. Preşedintele HFEA, Suzi Leather, a declarat că instituţia s-a aflat în faţa unei “probleme dificile”. “HFEA trebuie să cîntărească avantajele şi dezavantajele potenţiale ale fiecărei tehnici. Nu sîntem convinşi că avantajele pe care le- ar avea posibilitatea de alegere a sexului copiilor sînt mai importante decît dezavantajele”.

N o i i i e n f eMotto:Acest careu nu-i document şi nu e schiţă de maestru, e-alcătuit de un terestru ce se consideră decent.

- ORIZONTAL: 1. N-are timp. 2. Sînt cu zilele-n urmă - Dumitru Ivan. 3. Teodor Naum - Rîuri, fluvii, mări şi oceane - Alexandra Băieţan. 4. Zeul vîntului la vechii greci - Uneia căreia nu-i lipseşte. 5. Unul care ţi-' a lua t-o în a in te .- 6 . G lum ă cinematografică. 7. Instrumente de laborator. 8. Jucat pe scenă - Furat. 9. Scoase din joc.

VERTICAL: 1. Stai şi nu mai vine.2. Voce la spectacole de operă - Ori la Nord, ori la Sud (de doi banii).3. Emil Roman - Cu acte în regulă (pl.). 4. Maria alintată - Tras de boi

pe uliţe. 5. Cei care ară pămîntul. 6. Versuri pentru cei mari - Stan şi- a pierdut capul! 7, Remus luoraş - A pune-capac pe oale. 8. Maşină de teren - Specific bisericesc. 9. Te scapă de asupritori.

D ic ţio n a r: EOL, TAN, ARO

Ce ziar citim? (soluţie)A D E V A R U LD E C L U J

NECUNOSCUTA • MU • DM • ITIA• VIITOR • ROS • EB • M • ES • RN• ESTETIC IAN • M IA • ETICE • INDEX • SL • AERA • ETUI • EST• NI • CRIS • ORT • V • VESTE • TUNSOARE • A « TARTORI • X • AS • LA • STRAI • SACRE • ESEC• IR • BARA • L • RIVAL • EVA • ILIE.

lo an P O P

B erbec (20 m a rtie - 18 aprilie )Săptămîna aceasta va fi importantă pentru

că, în fine, te simţi independent. Vei reuşi să- ţi descoperi potenţialul creator şi să arăţi celor din jur posibilităţile nelimitate pe care le ai. La începutul săptămînii ai încredere în prieteni şi rude, dar în weekend este mai bine să te bazezi doar pe tine însuţi.

T a u r (19 a p rilie - 19 m a i)Ai nevoie de multă concentrare pentru a

rezolva toate problemele de săptămîna aceasta. Este posibil ca în primele zile ale intervalului să stai acasă şi să te dedici treburilor casnice. Vei i simţi farmecul acestui gen de activităţi şi viaţa ta de familie se va îmbunătăţi.

G em eni (20 m a i - 19 iun ie )Eşti înclinat să construieşti planuri grandioase.

N-ar fi mai bine să le readuci la mărimea lor reală? Este probabilă o călătorie de afaceri, ceea ce îţi va permite să te sustragi de la anumite probleme. Redu dialogul cu şeful tău la minim, altfel vorbele tale de duh vor provoca o situaţie dificilă.

Rac (20 Iun ie - 21 iu lîe )Luni şi marţi, odihneşte-te şi recuperează-ţi

forţele, evitînd să te supraîncard. Miercuri, poate vei primi informaţii importante care îţi vor aduce stabilitatea financiară. Săptămîna îţi este favorabilă mai ales în domeniul profesional. Aminteşte-ţi de prieteni, întîlnirea cu ei îţi va permite să te distrezi.

Este interzis părinţilor să aleagă sexul copiilor

Leu (22 Iu lie - 21 august)La începutul săptămînii, poţi să te bazezi cu

încredere pe cei apropiaţi. Te simţi explodînd de energie, care îţi va fi necesară pentru punerea în aplicare a scopurilor creatoare. Aminteşte-ţi de casă, ai grijă de confortul pe care ţi-t oferă.

Fecioară (22 a ug us t • 21 sep tem brie )Săptămîna aceasta, încearcă să eviţi conflictele

cu cei dragi, vor lăsa urme adînd mult timp. Miercuri sau joi, este posibil să primeşti o ofertă interesantă. 7 Ocupâ-te măcar o zi de casă şi de întreţinerea acesteia. Copiii au nevoie de sfatul tău înţelept, aşa că acordă-te atenţia cuvenită.

B a lan ţă(22 sep tem brie - 21 octom brie)Este un timp favorabil pentru abordarea

planurilor din punct de vedere creativ. Ai nevoie de toată iniţiativa şi hotărîrea ta pentru â pune în practică cele mai avansate tehnologii. Munca îţi va lua mult timp, din păcate trebuie să te

împad cu acest lucru. Acordă mai mult timp celor de lingă tine.

S c o rp io n(22 o c to m b rie - 21 n o ie m brie )Vei acumula săptămîna aceasta noi cunoştinţe

şi vei dobîndi noi talente. Vei fi mai hotârît, dar nu este necesar să te repezi. încearcă să nu te implici într-o poveste romantică şi aventuroasă, pentru că va fi foarte dificil să mai scapi. Găseşte- ţi timp pentru îmbunătăţirea vieţii de familie.

S ă ge tă to r(22 no iem brie - 20 decem brie)Săptămîna aceasta va fi plină de evenimente.

[ Planurile tale se vor realiza extrem de repede. Relaţiile cu anturajul se vor îmbunătăţi şi toate

I situaţiile conflictuale se vor rezolva. Te poţi baza I pe ajutorul prietenilor. Este probabil să primeşti o ofertă tentantă pe care va trebui să o iei în

consideraţie.

C ap rico rn(21 decem brie - 19 Ianuarie )Vei avea mult de muncit şi nu destul timp

pentru asta. Dar nu te îngrijo ra , toate problemele se vor rezolva, dacă vei fi destul de atent. Copiii te vor bucura cu succesele şi realizările lor. Este de dorit să începi să foloseşti cunoştinţele acumulate în această perioadă. Te vor ajuta să obţii rezultate bune.

V ă rs ă to r (20 ianu arie - 18 feb ruarie )Ideile tale interesante vor fi apreciate şi

aprobate de către şeful tău şi de către colegi, probabilitatea ca aceste idei să fie finanţate nu este exclusă. De asemenea, nu este exclusă o călătorie de afaceri. "

P eşti (19 feb ru a rie - 19 m a rtie )Eşti bine motivat şi hotârît. A venit o

perioadă, importantă, care îţi permite să-ţi descoperi abilităţile profesionale. Nu-ţi irosi forţele cu fleacuri. Evită conflictele cu' şeful.

; Uită de gelozie, este un sfătuitor rău. Găseşte- i ţi liniştea interioară şi vei vedea că te vei simţi : mai bine.

Serena

Page 16: s l n m r a a m i - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/86000/1/...locălewmm Ministerul Culturii BComisiadesfidează Dialog idl Cluj ^"*13 pw>l 1 zm rm depm dm

Fostu l p reşe d in te g eo rg ia n Eduard Şevardnadze,care a dem isionat ca urmare a presiunilor opoziţiei, l-a acuzat pe m iliardarul american Georges Soros că a finanţat evenimentele care au condus la înlocuirea sa de la putere, transm ite AFP.

C om andantu l tru p e lo r americane de i» eîr ti2a t . ie r i r& s n h a l t p m i î e * i i a ^2JTavertizat, ieri, că subalternii săi vor continua marra a

f l t a r n r i in r i r a l f io n o r ln n 5 i. ® ^'Postezeatacurilor irakiene, după confruntările sînoem» na \ / i rt lr»r rlttm înS r«£ îrv o n n e t «.«x___. ■ . ravut loc duminică în acest oraş situat la im w rare au

_ _ _ _ _ _ _ * b w m ,

T a r a l o r . ■ ■

urm are d in pagina 1nici setea ţăranilor din cele 10 comune rămase tară apă.A cui este ţara, dacă nu a acelui preşedinte de consiliu Judeţean? .

Probabil, la intrarea în noua clădire va fi lipită pe zid o plăcuţă, care să amintească în veci numele şi fiincţia acelui salariat al statului care, în ciuda împotrivirii unor subalterni şi a sărăciei ţârii, a reuşit ceea ce părea imposibil la un moment dat. Mai grăbit decît el, şi mai eficient, s-a dovedit a fi un alt ales al naţiunii, un primar perpetuu, care şi-a văzut deja chipul zugrăvit aşezat alături de tablourile înaintaşilor săi pe un perete al instituţiei pe care o conduce de ani buni. Modest, omul a recunoscut că subalternii s-au cam grăbit, dar dacă opera de artă a fost atîmată pe perete, acolo trebuie să rămînă, pe el oricum nu-1 deranjează povestea.

Totul păleşte însă în faţa unei întîmplări relatate de un ziar central, întîmplare care, dacă este adevărată, dă întreaga măsură a pericolului care pîndeşte ţara lăsată pe mîna unor oameni precum cel aflat în miezul chestiunii. Un primar ales prin vot direct a ajuns să creadă că poate decide nu numai asupra prezentului celor care l-au aşezat în fruntea oraşului, ci şi asupra viitorului lor. închipuiţi-vă ce gînduri zumzăie în mintea acestui om cînd declară următoarele: “...Alegerile le-am cîştigat în 1996 şi le termin cînd vrea eu sau cînd nu mă mai lasă legea...”. Vasăzică, nimic nu-l împiedică să decidă cînd să nu fie ales în fruntea oraşului, poate doar plictiseala să-l facă să renunţe. Pentru ca apoi, considerind că n-a fost destul de explicit, maiestatea sa primarul să se închipuie, probabil, ieşind pe balconul reşedinţei sale cu un nou-născut în braţe şi, arâtîndu-1 mulţimii îndestulate cu o bere şi un mic, să liniştească temerile acesteia cu următoarele cuvinte: “Am promis electoratului că pentru fiecare mandat le voi dărui un urmaş. Soţia mea este însărcinată şi viitoarele alegeri vor veni cu un alt membru al familiei noastre”. Este cumplit să întîlneşti oameni precum cei amintiţi mai sus. Existenţa lor explică însă, în bună măsură, lipsa tricolorului de pe locuinţele românilor în ziua de 1 Decembrie, majoritatea gîndind că Ziua Naţională a României nu este a lor, ci a acelor demnitari care au luat în stăpînire ţara, cu bogăţiile şi simbolurile ei.

ATLETISM

/a •> ' v ♦ v * , , , / :

w

M a S @urm are din pagina 1

Legate între ele, Năstase se pare că a voit să arate sprijinul pentru “grupul ardelean” din partid şi din guvern şi, cel mai probabil, pentru “mîna sa dreaptă”, Ioan Rus.

Militarii -m ai puţini, dar cu salarii mai mari

Prima întîlnire pe'care a avut-o, la Cluj, premierul Năstase însoţit de o cohortă de miniştri şi oficialităţi administrative centrale şi locale, precum şi de membri de vază ai partidului (dintre care Agathon s-a dorit a fi foarte vizibil) a fost la Comandamentul Corpului IV Armată Teritorial “M areşal. Constantin Prezan”. Presa a avut un acces extrem de limitat la întîlnirea cu cadrele

' active şi cele în retragere, veteranii de război etc. Premierul, în cadrul conferinţei de presă, a declarat că în bugetul pentru anul 2004 s-a stabilit aceeaşi eotâ de 2,38% din PIB pentru MApN, iar în contextul în care reforma din armată înaintează, ceea ce presupune, din angajamentele luate faţă de NATO, o profesionalizare şi o reducere a numărului de militari, cei care vor rămîne vor avea, evident, salarii mai mari. Năstase spune că a discutat aceste aspecte cu ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu.

mai mare aplecare spre problem ele medicale.

în acelaşi registru, premierul a remarcat: “Nu puteam sta să lăsăm lucrurile să meargă într-o'direcţie greşită. Sistemul medical este precum un corp uman care uneori riscă să se îmbolnăvească şi am constatat, fiind vorba şi despre o piaţă de trei miliarde de dolari anual, că acest corp uman, sistemul de sănătate, a făcut un cancer care nu ştiu dacă a fost benign sau malign şi am decis să-l tratăm cu izotopi Blănculescu”. Aceasta a fost declaraţia premierului relativ la multitudinea de intermediari care au intrat pe această imensă piaţă, existînd numeroase premise ale vicierii acesteia. Mai greu au priceput oncologii de la Institutul “Ioan Chiricuţă” cum devine treaba cu “cancerul benign”.

care, în aceşti ultimi 14 ani, a făcut nişte lucruri extraordinare, asigurînd construcţia politică a PNL”. în acest context, Năstase s-a arătat consternat de ce a trebuit acum să i se “arate pisica” lui Ionescu-Quintus. “Sînt semne de întrebare pe care mi le pun. S-a dat pîinea şi cuţitul unor oameni puşi să decidă asupra destinului altor oameni. Uneori se fac greşeli, se cer scuze. în plus, noi nu mai ştim în ce dosare se uită CNSAS, dosare filtrate, dosare care au fost pierdute la Berevoieşti sau nu”. Ministrul Internelor, Ioan Rus, i-a luat, la rîndul său, apărarea prefectului Soporan, declarînd că a discutat cu specialişti care i-au demonstrat că aşa-zisul “dosar Soporan” este un fals grosolan. .

'Cancer benign sau malign" (???) tratat cu "izotopi

Blănculescu"La cel mai performant Institut oncologic

din România, “Ioan Chiricuţă” din Cluj, directorul instituţiei, Alexandru Irimie, i-a prezentat premierului noile dotări ale prestigioasei clinici. Alexandru Irimie, care a punctat cel mai exact problemele sănătăţii din România în general, în particular relatînd cerinţele unui institut de asemenea prestigiu şi dotare, a precizat că nu are de gînd să se plîngâ, dar că ar fi de dorit o

"CNSfiS - armă politică"?în aceşti termeni a definit, în cadrul

conferinţei de presă, premierul Năstase ultimele “dezvăluiri” asupra unei presupuse colaborări cu fosta Securitate a prefectului Clujului, Vasile Soporan. “Genul de informaţii pe care le furnizează CNSAS ar fi fost utile în primii ani de după revoluţie. După 14 ani, în condiţiile în care fiecare are o istorie personală, nu ştiu care este rostul lor”, spune Năstase, precizînd, totuşi, că ar fi vorba de un monopol de informaţie care se poate folosi în scopuri politice în campanie. Declaraţia lui Năstase este, surprinzătoare în contextul în care PSD, cu toate formele de manifestare, a deţinut frîiele ţării pînă în 1996 şi nu a pus problema creării unui asemenea consiliu. Elegant, dar cu dorinţă clară de a deturna suspiciunile deasupra propriilor membri de partid, Năstase a prezentat exemplul fostului lider liberal, Mircea Ionescu - Quintus: “Este un om care a făcut închisoare, care a suferit şi care, poate, a trebuit să facă anumite compromisuri, dar

Variantă cu 20 de judeţe în România

O posibilă abordare regională (din punct de vedere administrativ-teritorial) va putea avea loc după alegeri, a declarat, duminică la Cluj-Napoca, premierul Năstase. EI consideră că această teifiâ nu este, încă, deactualitate, dar că,-în mod cert, se păstra, în perioada viitoare, cele opt regiun. de dezvoltare economică. Din multitudinea de propuneri pentru alinierea la structurile regionale europene, Năstase a afirmat, ir. premieră la Cluj, că se poate discuta s: varianta creării a 20 de judeţe (acum sir 41), pentru că, de regulă, în ţările b u , regiunile sînt formate pe o populaţie de 1- 1,5 milioane de locuitori. D oar c structura regiunilor din statele europene este extrem de eterogenă, regiunile din Elveţia (cel puţin din punctul de vedere a r populaţiei) fiind diferită de landurile* germane. Oricum, susţine prim-ministm!. o soluţie nu va putea fi realizată rapid, dir cauza problemelor de distanţă, ceea ce ar putea induce nemulţumirile cetăţenilor relativ la administraţia locală.

K

Mediciiromâni nu sînt corupţi

Ministrul Sănătăţii, Ovidiu Brînzan, a declarat, duminică, la Cluj, că “medicii români nu sînt corupţi” şi că merită toată încrederea, pentru că îşi fac treaba în condiţii dure.

“E .adevărat că unii au mai greşit, că au mai abuzat, dar vă garantez că cei care au greşit o să plătească. Nu avem dreptul moral să vorbim despre corupţia tuturor medicilor din România”; a afirmat Ovidiu Brînzan.

Ministrul a cerut să se vorbească şi despre realizările din sistemul sanitar, despre “lucrurile bune”, nu numai despre probleme.

“Avem multe probleme în sănătate, dar avem şi multe realizări. Păcat că nu se vorbeşte despre ele. Medicina românească trăieşte, nu a murit şi merge mai departe”, a spus ministrul, adăugind că relaţia medic-pacient se bazează pe relaţii de încredere care nu trebuie distruse prin suspiciune.

fAd riânlN ASTAS

In R om ân ia nu se p o t c o n s tru id e c ît s tru c tu r i c o n s titu ţio n a le

Premierul Adrian Năstase a declarat, duminică, la C lu j- Napoca, într-o conferinţă de presă, că în România nu se pot constru i decît s tru c tu riconstituţionale, referindu-se la in iţia tiva de în fiin ţa re a C onsiliu lu i Naţional ai M aghiarilor din România. Comentînd intenţia radicalilor din UDMR de a înfiinţa Consiliul Naţional al M agh iarilor d in România, Năstase a declarat că, dacă aceasta este o construcţie care nu are fundament- în Constituţie,nu va fi validată. “Să

fim foarte atenţi la unele in iţia tive care încearcă să aducă din t re c u t anumite v iziun i, a n u m ite aşteptări. Unii nu au reuşit s ă treacă în secolul XXI. Trebuie să le spunem celor care con tinuă să gindească ca în secolul X IX că avem alte obiective şi să n e concentrăm pe acestea” , a precizat prim ul m in is t ru . Consiliul Naţional al M aghiarilor din România se va c o n s titu i, oficial, la Cluj-Napoca, în 1 3decembrie. Consiliul a la n s a t deja un pachet legislativ p r iv in d autonomia Ţinutului Secuiesc.

s

Daniela Bălan, 37 de ani, cîşfiga cursa individuală de ziua ei!Daniela Bălan, Tîrgu Mureş, îşi

face de ziua ei, l Decembrie, cel mai frum os şi p reţios cadou, cîştigarea cursei GENS 100 km, în proba individuală. Puţini se pot mîndri cu asemenea performanţă!

Să vedem cîştigătorii ceilalţi: ind iv idual m a scu lin : M a ria n

Gigea, Bucureşti, 7.20.38, Sarosi F ra n c isc , CSMCluj, 8.01.47, Ioan Turcu, Zalău,8.04.13, T udor Macovei, Cluj, 8.18.22 • ştafete: Mihaela Susa, M onica B arna, Leontina Pop, Mariana Ignat, Cluj, 7.55.06; Diana D răghici, Nagy Melinda, Auer

Monica, Anca Borş, com binată Zalău - Baia Mare; Maria Mariş, Daniela Baban, Casia Pazalic, Marcela Gheorghiu, Baia M are; • masculin: Zalău, Cluj (Iosif Crişan, Gabriel Voinic, Sergiu Dascăl, Sorin Barboş), Cluj (Vlad Mera, Claudiu Petruş, Ciprian Tomica,

Alin Tămaş). Au asigurat -buna desfăşurare a cursei Vasile Sărucan, Crişan Jozsef, Gabriel Pop, Ioan" Măcelaru, Cristina Dascălu, Florin Ferezeu, Gabriela Pop, Călin Moş, Gabriel Duma, Ştefan Sărăcuţ, Paul Maja şi Iuliu Timişnean.

D e m o s te n e S O FR O N

Turneul final EURO 2004Duminică a avut loc, la Lisabona, tragerea la

sorţi a componenţei celor patru grupe a le turneului final EURO 2004. Iată componenţa celor patru grupe:

G R U P A A : Portugalia, G recia, Spania, R u s ia ; G R U P A B : F ran ţa , A nglia , Elveţia, C ro a ţ ia ; G R U P A C : Suedia , B ulgaria, Danemarca, I ta l i a ; G R U P A D : C eh ia , L eton ia , Germ ania, O la n d a .

Partida de debut a turneului final: Portugalia - Grecia. TVR va transmite integral toate partidele turneului final.

. ( v . e . r . )

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria Cluţ Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod- fiscal R 2 0 4 4 6 9

IL IE C Ă LIA N (redactor şef); VA LE R C H IO R EA N U (redactor ş e f adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şe f adjunct). Tel. 59.16.81; 0788-307.983; Fax;59.28.2B C entrala : tel: 59.21.27; 0788-307.982 E-m ail:[email protected] - redacţia E-mail: [email protected] - publicitate S ecre ta r de redacţie: Te l/fax:Horea PETRUŞ_______________ 59.74.18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16. CULTURĂ: TEL. 59.74.90; 0788-307.982 - MICHAELA BOCU;•SOCIAL-CETÂŢENEŞTI:TEL59.74.90;0788-307.982-RADUVIOA:

j..SFORTiTEL.:..59il.27;0788r307.982.^.-MIHAI.HQSSU;_• PUBUCITATE: TEL/FAX:59.73.04; 0788-307,987;• DIFUZARE MICA PUBUCITATE: TEL: 59.49.81.-STELA PETCU:• CONTABILITATE: TEL: 59,73,07; 0788-307.982 - LIVIA POP;■ SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 TIPARUL EXECUTAT LA• SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

Opera – Europeana PW 2015

Opera – Europeana PW 2015

PW 66-80.docx

PW 66-80.docx

Ingineria software orientată pe servicii webstst.elia.pub.ro/news/IS/TEME_IS_2012_13/1_SerbanescuGe_LacatusuRA_Web... · Arhitecturile pw servicii Web reprezinta ultimul pas in dezvoltarea

Ingineria software orientată pe servicii webstst.elia.pub.ro/news/IS/TEME_IS_2012_13/1_SerbanescuGe_LacatusuRA_Web... · Arhitecturile pw servicii Web reprezinta ultimul pas in dezvoltarea

august new.pmd - Islam Ahmadiyya€¦ · AXp-sIm≠v \nß-fn-em-sc-¶ne pw Cu amk-Øn¬ km£yw hln-®m¬ Abmƒ AXn¬ {hX-a-\p-jvTn-°ss´´s´ (2:186) . daZ- m\- n¬ dkq¬ Xncpt-

august new.pmd - Islam Ahmadiyya€¦ · AXp-sIm≠v \nß-fn-em-sc-¶ne pw Cu amk-Øn¬ km£yw hln-®m¬ Abmƒ AXn¬ {hX-a-\p-jvTn-°ss´´s´ (2:186) . daZ- m\- n¬ dkq¬ Xncpt-

OFPDF PW Bro TransSteel Synergic RO 152631 0/downloads/Perfect Welding... · suDAReA MIg/MAg Cu noul TransSteel 4000 Pulse şi TransSteel 5000 Pulse, acum şi arcul electric pulsat

OFPDF PW Bro TransSteel Synergic RO 152631 0/downloads/Perfect Welding... · suDAReA MIg/MAg Cu noul TransSteel 4000 Pulse şi TransSteel 5000 Pulse, acum şi arcul electric pulsat

Chimia Si Igiena Mediului, 2010-2011, Sem 1 (No PW)

Chimia Si Igiena Mediului, 2010-2011, Sem 1 (No PW)

Proiect pw

Proiect pw

OFPDF pw BRO WeldCube RO 123797 0 - Fronius International/downloads/Perfect Welding...sudori per sudură exportul datelor despre sudură (PdF) exportul datelor despre sudură (Csv)

OFPDF pw BRO WeldCube RO 123797 0 - Fronius International/downloads/Perfect Welding...sudori per sudură exportul datelor despre sudură (PdF) exportul datelor despre sudură (Csv)

PROFEÞIA ŞI ISTORIA LUMII - mha-mission.orgmha-mission.org/mission/traktat/pw/ital.pdf · Cruciadele, procesele cu ereticii, camerele de tortură ale inchiziţiei şi rugurile sunt

PROFEÞIA ŞI ISTORIA LUMII - mha-mission.orgmha-mission.org/mission/traktat/pw/ital.pdf · Cruciadele, procesele cu ereticii, camerele de tortură ale inchiziţiei şi rugurile sunt

Fire de execu ţieiasimin/pw/C6_2006.pdf · fir de execu ţie, solu ţia este de a atribui un timp maxim dup ă care sistemul s ă pauzeze execu ţia unui fir, permi ţând execu

Fire de execu ţieiasimin/pw/C6_2006.pdf · fir de execu ţie, solu ţia este de a atribui un timp maxim dup ă care sistemul s ă pauzeze execu ţia unui fir, permi ţând execu

COLEGIUL TEHNIC PROCEDURA OPERAŢIONALĂ DE …idl-cugir.ro/wp-content/uploads/2017/06/Procedura-admitere-profesionala-duala-2017.pdf · 7.1.2. Comisia de admitere Comisie alcătuită

COLEGIUL TEHNIC PROCEDURA OPERAŢIONALĂ DE …idl-cugir.ro/wp-content/uploads/2017/06/Procedura-admitere-profesionala-duala-2017.pdf · 7.1.2. Comisia de admitere Comisie alcătuită

Teste Grila Tehnica Farmaceutica, Anul IV, 2010-2011, Sem 1 (No PW)

Teste Grila Tehnica Farmaceutica, Anul IV, 2010-2011, Sem 1 (No PW)

ZILELE MEDICAMENTULUI EDIȚIA A XXVI-Anews.umfiasi.ro/wp-content/uploads/2018/03/program-ZM...16.30 – 16.50 Rolul analgezicelor adjuvante în terapia durerii cronice Teodora Alexa-

ZILELE MEDICAMENTULUI EDIȚIA A XXVI-Anews.umfiasi.ro/wp-content/uploads/2018/03/program-ZM...16.30 – 16.50 Rolul analgezicelor adjuvante în terapia durerii cronice Teodora Alexa-

124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

SUBMĂSURA 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri...Lista UAT din zonele montane. şi se încadrează în localităţile marcate cu abrevierea ANC-ZM. Delimitarea zonelor

SUBMĂSURA 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri...Lista UAT din zonele montane. şi se încadrează în localităţile marcate cu abrevierea ANC-ZM. Delimitarea zonelor

CURS 7iasimin/pw/C_Menu.pdf · 2006. 4. 7. · CURS 7 Meniurile unei aplicatii. Definire termeni top-level menu = bara de meniu ce apare in partea superioara a ferestrei; drop down

CURS 7iasimin/pw/C_Menu.pdf · 2006. 4. 7. · CURS 7 Meniurile unei aplicatii. Definire termeni top-level menu = bara de meniu ce apare in partea superioara a ferestrei; drop down

Tehnica digitală a arderii - Weishaupt...Arzător Execuţie Mod reglare Rampă gaz Putere Număr de Cod tip sarcină DN kW testare de tip articol WG10 Gaz natural WG 10 N/0-D ZM-LN

Tehnica digitală a arderii - Weishaupt...Arzător Execuţie Mod reglare Rampă gaz Putere Număr de Cod tip sarcină DN kW testare de tip articol WG10 Gaz natural WG 10 N/0-D ZM-LN

Aplicatii ale laserelor de PW în stiintele materialelor

Aplicatii ale laserelor de PW în stiintele materialelor

Manual WMG20_2 ZM W-FM 50 RO

Manual WMG20_2 ZM W-FM 50 RO

GDI Biblioteca GDI32 - profs.info.uaic.roiasimin/pw/CDC_2006.pdf · 1. dispozitive rastru = reprezentare imagine prin matrice de puncte (placi video, ... • Linii si curbe: linii

GDI Biblioteca GDI32 - profs.info.uaic.roiasimin/pw/CDC_2006.pdf · 1. dispozitive rastru = reprezentare imagine prin matrice de puncte (placi video, ... • Linii si curbe: linii