William Ralston Shetten Ralston

POVE$TI

RUSESTIO colec[ie aleasi diin folclorul rnoseovit

Traducere:Gabriel M[16escu

Editura.MondoRoBucureStiJ0tG

Cuprins

Diavolul / 5Mamamoarti/ 12

Vriiitoarea moarti / 14

Fierarul gi diavdull 16

Maria Morer,na/ 21

Koscei Nernuritorul / 34

$arpele de api/ aB

RegeleApelor giVasillssa cea ln[eleaptil/ ffiBaba Yagal 59Vasilissa cea Frumoasd / ffiVr5jitoarea/ 73Likho cea cu un ochi / 79Leshy/ 82Orbul gi ologul/84Prin[esa Elena cea Frurnoasi/ 97Pringesa fEri cap i 101

Veghea de la miezul nqp[ii a soldatului I 104Vrdjitcrul/ 114

Vraciul vulpe / 116

Cdlare pe piaha cle mor,m6nt/ I l9Cei doi prieteni / 120

Giulgiul l 12?

Capacul sicriului/ 125

Cei doi mor[i/ 127

Cdinele gi morh:l / 128

Soldatul gi vampirull 130Preotul cu ochi lacomi / 134

Vorba spusi la m6nie / I39

1M

fliavolulintr-o [ari oarecare trdia o pereche de bdlhffni care

aveau o fiicd pe nume Marusia. [n satul lor se obiEnuia s5 se

sdrbStoreascd Sf6ntul Andrei, intliiul Chernat (pe 30

noiembrie)- Fetele se adunau irntr'{m badei, coceaupampuEkt (pflinici din aluat nedospit airomate cu ushroi) 9ise distrau o sdptim6n6incheiati, sau chriarmai mull

Ei bine, fetele se lntAlneau odtrtiL cu venirea acesteis5rbdtori gi fr6msntau gi coceau ceea ce era nevoie" Sear4veneau bdie$i cu muzica, aducdnd cu eiide $utgi dtmsind,iar petrecerea lncepea- Toate fetele dansau Lrine, darMarusia era cea mai bunfi dintre toate.

Dupi o weme, in bordei a intrat um flScdu tare aritos.Ehei, rumenin obraii Ei ferchezuit!

- Ziua bun5, frumoaselor! zice el"

- Ziuabunfi tinere! risPund ele-

-Ve distra$?* Fii bun gi ni te alSturd![.a aceste cuvinte, el a scos din buzunar o pungd cu

galbeni, a cerut de b6u! alune gi hrrtir dulce. Totul i'a foat

adus pe datE gi el a inceput sE cinsteascd bdie[ii Ei fetele,ddnduJe fieciruia c6te un pic din ele. Apoi s-a apucat sd

danseze. Vai, era oinc6ntare siil prirregtil Manrsia i+r aprinscilcAiele rnai tare decAt oricare alta, ar;a c[ el s'a tras mail6ngd ea.

A venit wemea sE plece acas5-

- Marusia, zice el, hai afari sd ne hldm rSmas btun-

Ea a ieEit

- Marusia, dragdl zice el, wei si-rni fii nevasti?

I4'. Il.Ji. .R'al'stan

---lkrciivrei srti-li fiu ,neva.sti, te t,n,i lua cu driryE inimd deh[rbraL. tr.l,cu'de unrtle ',iii?

--- F,lrrl r;ln dinlr-u,rr loc ana"rne. Lucrrez penhru un neguslor-llprrri gi-au luat ni:mas;hun gi s-aur<tresp6rfit. Cend:Marusia

;r ajtuns eLc,rs5., rrla]rna ei;,r tnfu:ebat-o:---,[]i bine, fafia nnea, te+ri distrat?'--- [h, rmarnf,. lDrarr rnrai a].n o veslr: buni. A lbst acolo un

lHilat r]ke prin aprqlliiere, ar5trrs Ei cu. rnul$ bani, gi ma ceruttl,e.newu;til.

*-- l\,t;crrltE, Mamsia! Cful:l te duci cu fetele :m6ine, ia un1$:tr::rn rle: I;iinE cur 1ine, fii un la[ gi, r:find ieEi sd i1i iei rdmashru,n d,e la 1[5.c[u, s;ii i-l agiU de un nLasture gi sfi deqiri incet1;hermuJ,; a.poi, ffr,er;g6ru1 rlup6 fir, o sd poli afla undelcruieqh,:.

l\ cllrua zi, Man,rsia a merrs la gez,ilitoare Ei a luat un ghernrle .lEinii cu erL Tfirliftnrl a venill din ncru.

---.Eh.rn;li seania, l\d,anuria! a sprJs el"--- Ehm;ii seaml ar spr-r:; ea.lliu ilrLcr:put darsuLrile gi jo,curile. llil s-a tras gi mai ;rproape

rle llttrarusfir gi nu lliir:ea un Wrs maii departe dr: ea. A sositIn€rnleia: l;ii plece a.rim5.

--- flai afard. sd ne: Iuiiim r6nnas bun, IVtarusia! zicer;tririrruN.

lia :r it4it pe ulitlr gi, in ra'eme cr: liEi lua rimas btrn de lar:),, ,a argd[ail pe furig la[r.d dtr unul dirrr nasturii lui. Ell ;r plecatpre dnrtrrul lui, ieu'e;a a r5mas und,r-, erE deEirind ghemul.llupd. ir:e l.ar deEirat p,e tclt, ea a mers ,clupd fir, ca si afle undelncuia llcg,rdnicr:l ei. I-a incrlput firr.rl a urrnal drumul, apois;-a inl"inrii peste h:rfie gi :ganfir:ri Ei a. rlus-o pe lularusiia sprebiisr:,ricti Ei direct'iir pririlvonul acesl:cria. Marusia a incercaturga.; eftr trrcuia.t5" ,l[ lnets tn rripatele blsericii, a gisit o scar5,a fru$i-o, irn drepturl urnei f'erestre gi a urcat sE varlS cer se aflair€runtrrLn. lntrdndt ilr hriseric::i, ea si-a uitat gi l-a viizut pe

ti

Pooesti ruse€ti

logodnicul ei st6nd l6ngd o groape gi mdncdnd dintr-uncadavm - penru clin noaptea aceea fusese lSsatin bisericf,un cadavru-

Eaavn:t si coboarein linigte pe scar5, dar, de fric5, nu amai fost atenti gi a f,f,cut zgomol Atunci ea a fugit acasS-.-

aproape leEinat5 de fricd, ftnchipuindu-S tot drumul cd eraurmdrit5. Era aproape rnoarti cfurd a infiattr casS- A doua zi

diminea[5, marna ei aintrebat-o:

- ffi, Marusia, I.ai vdzut Pe tAndr?

- L.am v6zut, marn6, a rdsPuns ea-

Dar nu i.a spus ce altceva mai vdzustl.Toat5 dirninea[a Marusia a stat g,iindindu-se dacS se

meargd lagezdtoare sau nu.

- Du-te! i-a spus lrrurr€t. Disfteazdr-t'e c&t egti tifiare!A$a ce ea a mers la gezitoare; cliarrolul era deia acolo'

Jocurile, distrac[ia, dansurile an inceput din nou; fetele nugtiau nimic despre ce se int0mplase" Apoi au inceput sd se

pregdteascd de plecare

- Hd, Marusia, zice Cel Riu, vino sl m5 petreci!

Ea era speriatd Ei nu s-a migcat din loc. Atunci toatecelelalte fete au lnceput sd olntrebe:

- Ce mai stai pe g6nduri? fh' tifi,insd te-ai mai f6cut!

Du-te gi petrece-l Pe bdiat!Nu putea s5. nu o fac6. A iegil negtiimd ce se vaintAmpla-

Imediat ce au aiuns pe ulit5, el aincepul. sd ointrebe:

-Ai fostih bisericdasti noaPte?

- Nu.

-$i ai vdzut ce fdcearn acolo?

- Nu.

- Foarte bine! M6ine tatdl tiu na muri!Spundnd acestea, el adisPSruLMarusia s-a intors acasi ab5tuti qi tristS. Card s'a trezit

diminea!5, talSl ei murisel

W.R-5. Ralston

L-au bocit gi l-au jelit, apoi l-au pus in cogciug. Seara,marna a mers la preot, dar Merrusia a r6rnas acasd. Dupd oweme aftnceput s5$i fie fticd sii stea singur6in cas5.

,,fu fi bine s5 merg la priete:nele rnele", gi'a spus ea.Aqa c,f,a plecat gi I-a gdsit pre Cel Riu acolo.

- Buni seara, Marusia! De ce nu egti veseli?

- Curn sE fiu veselS? Tata er murit!

-Ah, biata de tine!Tuturor le.a pdrut r6u pentru ea. Chiar gi Cel Blestemat s-

a lntristat; de parc5 nu fus,ese iisprava lui! Dup[ o weme, aulnceput silgi ia r5mas bun gi sii plece pe Ia casele lor.

Marusia, zice el, hai se mr5' petreci.Ea nu voia.

- Ce mai s[ai pe g&nduri, copild? ii zic fetele. De ce tetemi? Du-te gi petrece-l!

A6a cE ea a mers cu el. A,u iegit pe uliF.

- Spune-nf , Marusia, zice r:1, ai fostin biserici?

- Nu.

-Ai v6zut ce fd.ceam?

- Nu.

- Foarte bine! M€iine rnarna til va rnuri.El a vorhit gi a dispdrul lt,,Iarusia s.a intors acas6. mai

tristd ca niciodalE. Noaptea a trecut; diminea[6, cfrnd ea s.atrezit, marna ei murise! Ea a. pl6ns toatE ziua, dar c6ndsoarele a apus Ei s-aintunecat;dar5, Marusiei i s"a fdcut fricf,s5 stea singuri, aga cd a mers la tovardqii ei.

- Vai, ce $ s-a'lhtfimplat? Itlici nu [i se mai vede fa[a! au'spus fetele.

- Cum sd pot Ii veseld? Ieri a murit tata, iar as6zimarna-

- Biata de tinel S6rmana faH.! au exclamat cu to[i.Ei bine, a venit vrernea s5. tq,i ia rdmas bun.

- Pebeee-n#, Mcuusia, zic,e Diavolul.

8

Poue6ti ruseSti

Aga c5 a rners sdil petreacS.,- Spune-mi: ai fostin biserici?

- Nu.

- $i ai vdzut ce fiicea.nn?

- Nu.

- Foarte bine! M8ine searivei muriichiar tu!Marusia a petrecut noaptea cu prietenele ei; dirninea[5

s"a hezit qi s-a gindit ce s6 fac.l. $i-a armintit ci avear o bunici- o femeie b5&er6, foarte bdh'iifia, cane r:,rbise de hdh€rne[e.

,,Ce.ar fi s5 merg s5 i[ cer sfahrl", gi-a spus ea Ei ;r plecatacasd la bunica ei.

-ZiuabunS, trunico! zice ea.

* Ziua bund, nepoata mea! Ce-i cu tine pe-aici? Ce maifac tatil tiu gi mama ta?

- Au murit, trunico, a. rEspuns fa.ta, apoi i.a povestit totce se intArnplase.

BitrAna a ascultat qi a spus:

- Vai de mine! Sirrnana fat5! l!,ler11i repede la preot gi

cere-i sd faci aga: daci mor[, tnrpr-ll ri5. nu i$ fie srcos dincasSpe uq,5, ci sd se sape pdmfintul de sub prag $i s.i fii trasdprin acea deschiz&turd. $i rnai roagii-l sd te ingroape la ordscruce, intr-un loc In catre se intAlnesc patru drumuri.

Marusia a mers la preot, a plAns alnar gi l.a ficut sE iIpromiti c5 va face totul aga cum spuse$e bunica ei. Apof eas.a intors acesd, a cumprdrat tnn sicriu, s"a Intins in el gi amurit pe loc.

Ei bine, i s-a dat de veste preotului, ii;ar el i.a lngrqpat rnaiint6i pe tatf;l gi pe mama ei, apoi pe lr{atusia. Tnrpul ei a fosttrecul pe sub prag gi ingropat Ia o rdscru,ce-

L,a scurt timp dupi aceea, s-a int8mplat ca fiul unui boiers5 treacl pe I6ngE mormdntul Marusfiei. Fe acel mormlitet ela vSzut o floare rninunatd; una curn nu mai vdzuseniciodatL Taned boier i-a spus slugii sarle: