RUS - Plan Strategic de Dezvoltare Pentru Perioada 2009 - 20
-
Upload
iulia-kulcsar -
Category
Documents
-
view
25 -
download
1
description
Transcript of RUS - Plan Strategic de Dezvoltare Pentru Perioada 2009 - 20
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
2
Documentul „Strategia de dezvoltare a comunei Rus pentru perioada 2009-2013” a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea intercomunitară în zona de nord-est a judeŃului Sălaj” finanŃat prin programul Phare 2005, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraŃiei la nivel local III – IV. Proiectul a fost implementat de Consiliul Local al comunei Rus în parteneriat cu alte opt Consilii Locale: Băbeni, Lozna, Letca, Ileanda, Simişna, Gîlgău, Zalha, Poiana Blenchii şi cu InstituŃia Prefectului Sălaj, şi s-a derulat în perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009.
© Copyright Comuna Rus 2008
Toate drepturile rezervate.
Acest material se distribuie gratuit.
Consultant extern:
(www.ages.ro)
Echipa operaŃională (în ordine alfabetică):
Bujor Liliana - Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie, consultant
Csengeri Zsolt - Agenda Setting, expert finanŃe şi programe UE
Dan Sebastian Radu - expert financiar
Dezsö Iuliana - Agenda Setting, team leader - expert facilitare proces
Gaidoş Anca - expert dezvoltare comunitară
Glatz Beata - Agenda Setting, sociolog
Varga Maria - Agenda Setting, expert proiecte
Corectura - Gorcea Amelia, Centru de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală
Coperta - Busuioc Aurelian, designer
Poze – Bodea Alina, Cosma Ioan
Noiembrie, 2008
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
3
CUPRINS
Abrevieri şi termeni folosiŃi .................................................................................. 4
CAPITOLUL I. ARGUMENTARE........................................................................... 8
1.1. Introducere ................................................................................................ 8
1.2 Metodologia de implementare ............................................................... 10
CAPITOLUL II. ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ ............................................. 19
2.1 Cadrul natural .......................................................................................... 19
2.2 ActivităŃi economice................................................................................ 23
2.3 PopulaŃia................................................................................................... 26
2.4 Echiparea teritoriului - infrastructura.................................................... 30
2.5 Sistemul de educaŃie şi învăŃământ ...................................................... 33
2.6 Cultură ...................................................................................................... 35
2.7 Sănătate .................................................................................................... 36
2.8 AdministraŃia publică şi organizaŃiile neguvernamentale.................. 36
CAPITOLUL III. ANALIZA SWOT........................................................................ 38
CAPITOL IV. VIZIUNE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE ....................................... 46
CAPITOLUL V. PROMOVAREA PARTENERIATELOR ................................... 62
CAPITOLUL VI. PLANIFICAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR.............. 66
6.1 Planificarea financiară ............................................................................ 66
6.2 Planul de investitii ................................................................................... 76
Anexa A – Portofoliul de proiecte ..................................................................... 78
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
4
Abrevieri şi termeni folosiŃi
ADI – AsociaŃie de Dezvoltare Intercomunitară
Structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinŃate
de unităŃile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor
proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în
comun a unor servicii publice;
AFCN – AdinistraŃia Fondului Cultural NaŃional
AFCN este o instituŃie publică autonomă creată în anul 2005 pentru a oferi
finanŃări nerambursabile proiectelor culturale.
Axa - Axă Prioritară
Una dintre priorităŃile selecŃionate aplicate în cadrul programelor
operaŃionale în vederea realizării obiectivelor de care aparŃin.
CSNR - Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă
Documentul de referinŃă pentru programarea instrumentelor structurale,
asigurând conformitatea intervenŃiilor între nivelul comunitar şi programul
naŃional.
GAL – Grup de AcŃiune Locală
Grupurile de acŃiune locală sunt parteneriate public-private alcătuite din
reprezentaŃii sectoarelor public (1. AdministraŃii publice locale şi judeŃene,
servicii publice), privat (comercial, financiar, agricol, întreprinzători, servicii
comunitare) şi societate civilă (organizaŃii non profit, persoane fizice)
reprezentative la nivel de microregiune.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
5
FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională
Fondul Structural care sprijină regiunile mai puŃin dezvoltate, prin finanŃarea
de investiŃii în sectorul productiv, infrastructură, educaŃie, sănătate,
dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii.
FSE - Fondul Social European
Fondul Structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină
măsuri de ocupare a forŃei de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane.
FS - Fondurile structurale
Instrumente financiare(FEDR,FSE) prin care Uniunea Europeană
acŃionează pentru eliminarea disparităŃilor economice şi sociale între
regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
LEADER
Este denumirea axei patru din cele patru axe prioritare tematice cuprinse în
Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală. Axa Leader are ca obiectiv
general demararea şi funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală în mediul
rural.
PND - Planul NaŃional de Dezvoltare
Documentul de planificare strategică şi programare financiară, care are ca
scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a Ńării
POR - Programul Operational Regional
Obiectivul general al POR este sprijinirea unei dezvoltări economice,
sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României. JudeŃul
Sălaj, inclusiv comunele componente ale microregiunii Valea Someşului se
află în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, alături de judeŃele: Bihor,
BistriŃa-Năsăud, Cluj, Maramureş şi Satu Mare.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
6
POS CCE- Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii
Economice -
Obiectiv general al programului îl constituie creşterea productivităŃii
întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faŃă de
productivitatea medie la nivelul Uniunii.
POSDRU- Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane
Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman şi
creşterea competitivităŃii, prin corelarea educaŃiei şi învăŃării pe tot parcursul
vieŃii cu piaŃa muncii.
POS Mediu - Programul Operational Sectorial de Mediu
Obiectivul general al programului constă în reducerea decalajului existent
între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu
atât din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
POS Transport - Programul Operational Sectorial de Transport
Obiectivul general al programului constă în promovarea unui sistem de
transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiŃii
de siguranŃă a persoanelor şi bunurilor.
POS DCA - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii
Administrative
Obiectivul general al programului este acela de a contribui la crearea unei
administraŃii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-
economic al societăŃii româneşti.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
7
PNDR - Programul National pentru Dezvoltare Rurală
Obiectivul general al programului este creşterea competitivităŃii sectoarelor
agro-alimentar şi forestier, îmbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural,
îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale,
demararea şi funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală.
Măsură
Mijlocul prin care se implementează o prioritate/ axă de dezvoltare. în
programele europene. Ordinea ierarhică folosită în documentele de
programare: Un program are mai multe axe, axele au mai multe măsuri, iar
măsurile mai multe submăsuri.
În prezentul document măsurile sunt trecute prescurtat, specificându-se
documentul operaŃional de care aparŃin şi numărul măsurii. De exemplu
PNDR - Măsura 3.2.2, se referă la Programul NaŃional pentru Dezvoltare
Rurală, Axa 3 - Calitatea vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei
rurale, 3.2. Măsura - ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale,
submăsura 3.2.2. - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor
de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a
moştenirii rurale )
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
8
Capitolul I. ARGUMENTARE 1.1. Introducere
Planificarea strategică este un proces structurat şi ghidat prin care actorii
cheie ai unei comunităŃi decid asupra dezvoltării ei. Pentru multe din
comunităŃile rurale din România planificarea strategică reprezintă în primul
rând o schimbare de paradigmă: trecerea de la sistemul centralizat de
împărŃire a resurselor, de la aşteptarea fatalistă a unei intervenŃii benefice
din exteriorul comunităŃii, la un prim exerciŃiu de auto-determinare. O
administraŃie locală cu viziune proprie de dezvoltare pe termen mediu şi
lung a comunei pe care o serveşte, este o administraŃie care crede că sursa
rezolvării problemelor locale şi creşterii nivelului de trai este chiar acolo, în
comunitate.
Suntem bucuroşi să vă prezentăm planul strategic de dezvoltare al comunei
Rus, semnalând prin acest document intenŃiile administraŃiei locale de a
promova şi susŃine dezvoltarea economică şi socială a comunităŃii.
ExistenŃa palpabilă a unei strategii care conturează şi ghidează viitorul
comunei Rus poate fi interpretată ca o dovadă a voinŃei comunităŃii de a se
îndrepta către o direcŃie cunoscută şi dorită.
Procesul de elaborare a strategiei nu a fost însă nici uşor, nici simplu. A
presupus o serie de consultări cu membrii comunităŃii, analize de context şi
proiecŃii de dezvoltare. Documentul final cuprinde şase capitole şi
însumează atât munca depusă de membrii comunităŃii cât şi expertiza
specialiştilor din echipa Agenda Setting. Strategia prezentată oferă direcŃiile
de dezvoltare a comunei Rus pe următorii cinci ani, motivaŃiile pentru care a
făcut aceste alegeri, dar şi instrumentele concrete prin care poate să ajungă
acolo unde şi-a propus.
Cu toate că diferitele capitole ale acestui document sunt strâns legate între
ele, ele pot fi citite şi separat. Pentru cine este interesat să afle profilul
comunităŃii, capitolul de analiză socio-economică oferă informaŃii statistice şi
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
9
interpretări ale stării de fapt a comunei în anul 2008. Cine doreşte să vadă
care sunt elementele care stau la baza alegerii obiectivelor strategiei pe
următorii cinci ani, va găsi răspuns citind capitolul de analiza SWOT. Cel
care cunoaşte bine comunitatea, sau doreşte să îşi facă o imagine despre
planurile de viitor la nivel de comună, va putea citi capitolul referitor la
viziune şi obiective strategice de dezvoltare, care cuprinde măsurile şi
acŃiunile ce vor fi întreprinse. Capitolul cu portofoliul de proiecte se poate
utiliza de către cei care doresc iniŃierea unui proiect.
Planul strategic de dezvoltare a comunei Rus este un document care
reflectă aspiraŃiile membrilor comunităŃii, ancorate în contextul naŃional şi
european, având astfel şanse reale de realizare.
Îi dorim administraŃiei locale puterea de a-l transpune în realitate şi de a
demonstra succesul unui proces de schimbare a comunităŃii, iniŃiat din
interiorul ei.
Echipa Agenda Setting
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
10
1.2 Metodologia de implementare
Context
Strategia de dezvoltare a comunei Rus s-a realizat în cadrul proiectului
„Dezvoltarea Intercomunitară în zona de nord-est a judeŃului Sălaj” finanŃat
prin programul Phare 2005, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea
administraŃiei la nivel local III – IV, implementat de Consiliul Local al
comunei Rus în parteneriat cu alte 8 consilii locale: Băbeni, Lozna, Letca,
Ileanda, Şimişna, Gîlgău, Zalha, Poiana Blenchii şi cu InstituŃia Prefectului
Sălaj, şi derulat în perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009.
Obiectivul proiectului a fost dezvoltarea parteneriatului la nivelul
comunităŃilor rurale din microregiunea Văii Someşului compus din comunele
Băbeni, Lozna, Letca, Ileanda, Gîlgău, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna şi
Zalha, din judeŃul Sălaj, pentru accesarea în viitor a fondurilor europene.
Principalele activităŃi ale proiectului au fost: constituirea AsociaŃiei de
dezvoltare intercomunitară a Văii Someşului din judeŃul Sălaj şi dotarea
sediului acesteia cu echipament şi tehnică de calcul, mobilier şi birotică,
formarea agenŃilor de dezvoltare comunitară – facilitatori pentru întocmirea
strategiilor locale şi microregionale, întocmirea strategiilor locale şi a
strategiei microregionale în Valea Someşului Sălaj.
Prezentul document este rezultatul acestui proiect, alături de strategiile de
dezvoltare durabilă ale celorlalte opt comune componente ale microregiunii
şi a microregiunii per ansamblu.
Încadrare în timp
Procesul de planificare strategică s-a desfăşurat în perioada octombrie –
noiembrie 2008 şi a fost condus de Primăria comunei Rus, asistată de firma
de consultanŃă Agenda Setting.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
11
Principii de lucru
Scopul propus a fost acela de a elabora un document strategic, cu potenŃial
ridicat de implementare la nivel de comună, realist, prezentat într-un limbaj
accesibil şi, în acelaşi timp, care să provoace la inspiraŃie şi motivare. Pe de
altă parte s-a Ńinut cont de nevoile de dezvoltare ale comunelor componente
şi a microregiunii. Principiile care au stat la baza construirii strategiei
comunei Rus au fost:
- Participare: factorii locali interesaŃi au fost consultaŃi şi implicaŃi în
elaborarea strategiei.
- Fezabilitate: s-au promovat acŃiuni şi dezbateri care să ducă la o
strategie realistă, care va putea fi aplicată şi implementată.
- Abordare integrată: s-a Ńinut cont de cadrul de programare privind
strategiile existente la nivel naŃional, judeŃean, sectorial şi de
cooperare.
- Transfer de cunoştinŃe: dincolo de documentele strategice
elaborate, pe parcursul conlucrării cu membrii comunităŃii,
consultanŃii au pus accent pe înŃelegerea etapelor parcurse şi pe
transferul de cunoştinŃe privind gândirea strategică, cu scopul de a
creşte şansele de asumare şi implementare ulterioară a strategiei
elaborate.
Etapele de lucru:
1. Informarea comunităŃii despre procesul de planificare strategică
Într-o primă etapă a avut loc o întâlnire cu reprezentanŃii microregiunii, la
care au participat reprezentanŃi atât din Rus, cât şi din celelate opt
comunităŃi implicate în proiect. În cadrul întâlnirii s-au prezentat etapele de
lucru care urmau a fi îndeplinite, rolul şi responsabilităŃile părŃilor implicate,
rezultatele aşteptate, încadrarea activităŃilor în timp şi principiile de lucru
utilizate, cu accent pe abordarea participativă.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
12
De asemenea, s-au identificat factorii interesaŃi, care urmau să fie implicaŃi
în activităŃile viitoare, precum şi modalităŃile de comunicare şi atragere a
acestora.
Tot în această etapă au fost pregătite şi împărŃite afişe în toate satele
comunei pentru a încuraja implicarea cetăŃenilor în proces.
2. Documentare prealabilă
Această etapă a cuprins două activităŃi majore.
Pe de o parte, s-au cules date primare de la nivelul comunei Rus (unităŃile
de învăŃământ, agenŃi turistici, firme, şi serviciile administraŃiei publice
locale, pentru a putea realiza un profil al comunităŃii cu informaŃii şi
indicatori legaŃi de populaŃie, economie, infrastructură, mediu, educaŃie şi
sănătate. O sinteză a acestor date se regăseşte în capitolul doi al
documentului. Aceste date au stat la baza analizei mediului intern al
localităŃii.
Pe de altă parte, firma de consultanŃă a analizat documentele de
programare existente la nivel naŃional, regional, judeŃean şi sectorial (Planul
NaŃional de Dezvoltare a României pe perioada 2007-2013; Cadrul
Strategic NaŃional de ReferinŃă pentru 2007-2013; Planul NaŃional pentru
Dezvoltare Rurală 2007-2013; Programul OperaŃional Regional 2007-2013;
Programele OperaŃionale Sectoriale pentru perioada 2007-2013; Planul de
Dezvoltare Regională Nord-Vest 2007-2013, Planul de Dezvoltare JudeŃean
Sălaj 2007-2013).
Această etapă de culegere de date a făcut posibilă stabilirea unor ipoteze
de dezvoltare strategică convergente şi integrate, care după ce au fost
discutate şi verificate, au fost incluse în documentul final de strategie,
capitolul care descrie obiectivele strategice de dezvoltare şi măsurile
aferente acestora.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
13
3. Implicarea comunităŃii în procesul de planificare
În total au avut loc patru întâlniri de planificare pentru analiza situaŃiei,
elaborarea viziunii, a obiectivelor strategice şi a proiectelor aferente
acestora.
Fiecare întâlnire a fost organizată în comuna Rus, două dintre ele fiind
întâlniri la nivelul comunei, iar celelalte două la nivel de microregiune.
Într-o primă întâlnire, s-a prezentat la nivel local conceptul de planificare
strategică, beneficiile şi oportunitatea unui astfel de demers la nivel de
comună. În cadrul aceleiaşi întâlniri s-a făcut analiza mediului intern şi
extern, precum oportunităŃile şi ameninŃările (folosind metoda SWOT) pe
domenii. În cea de a doua parte s-au cules elemente de viziune din partea
celor prezenŃi la întâlnire.
Cea de a doua întâlnire a avut loc la nivel de microregiune. În cadrul acestei
întâlniri s-a întocmit analiza situaŃiei la nivel de microregiune pentru
următoarele domenii: infrastructură, economie, educaŃie, social, cultură,
adiminstraŃie publică, mediu. Cu această ocazie comunele componente ale
microregiunii, inclusiv Rus, au avut şansa de a cunoaşte problemele şi
atuurile celorlalte comune, identificând puncte tari şi puncte slabe comune,
cu potenŃial de rezolvare la nivel intercomunitar. Tot în cadrul acestei
întâlniri s-au listat elementele de viziune. Aceste informaŃii au ajutat Rus să
aleagă şi să planifice obiectivele strategice de dezvoltare pentru următorii
cinci ani.
Cea de a treia întâlnire a avut loc din nou la nivel local. În cadrul acestei
întâlniri s-au prezentat rezultatele întâlnirii la nivel de microregiune, s-a
reanalizat viziunea de dezvoltare şi s-au ales domeniile de dezvoltare
strategice majore, pe care va trebui să marşeze comuna în perioada de
programare 2009-2013. S-a luat fiecare domeniu în parte şi s-au listat
posibilele măsuri şi acŃiuni pe care responsabilii diferitelor domenii vor trebui
să le intreprindă pentru realizarea obiectivelor strategice majore.
Cea de a patra întâlnire a avut loc din nou la nivel microregional, cu
participarea tuturor comunelor implicate în acest proces concertat de
planificare strategică. Rolul acestei întâlniri a fost aceea de a identifica
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
14
obiectivele strategice de dezvoltare la nivel de microregiune şi de a găsi
măsurile şi acŃiunile care pot fi abordate în parteneriat de două sau mai
multe comune, pentru economie de resurse şi maximizare de impact.
Toate cele patru întâlniri au fost pregătite, moderate şi documentate de
echipa de consultanŃă externă.
4. Analiza datelor de către specialişti
În cadrul acestei etape, echipa de specialişti a analizat datele culese, a
definitivat profilul comunităŃii, a transpus în scris viziunea şi obiectivele de
dezvoltare propuse de membrii comunităŃii, au formulat căi strategice
compatibile cu documentele de programare la nivel judeŃean, naŃional şi
sectorial. Tot în cadrul acestei etape s-a făcut coroborarea diferitelor măsuri
pentru integritate şi sustenabilitate şi s-a verificat logica strategiilor alese.
5. Definitivarea strategiei
Ultima etapă a elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Rus a fost
redactarea documentului final.
ConŃinutul documentului de strategie
Documentul final de strategie cuprinde 6 capitole şi însumează atât munca
depusă de membrii comunităŃii, cât şi expertiza specialiştilor care au lucrat
la elaborarea acestuia în cadrul unui proces de planificare teritorială.
Capitolele acestui document sunt legate între ele, iar toate împreună dau
direcŃia de dezvoltare a comunei pe următorii cinci ani, modul în care
comuna a ales să ajungă acolo şi motivaŃiile pentru care a făcut aceste
alegeri.
Cu toate că diferitele capitole ale acestui document sunt strâns legate între
ele, ele pot fi citite şi separat. Dacă cineva este curios să afle profilul
comunităŃii, o va putea face citind analiza socio-economică. Cineva care
doreşte să vadă cum se percep membrii comunităŃii din Rus, şi care sunt
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
15
elementele care stau la baza alegerii obiectivelor strategiei pe următorii
cinci ani, va găsi răspuns citind analiza SWOT şi viziunea de dezvoltare.
Cel care cunoşte bine comunitatea, sau doreşte să îşi facă o imagine
despre planurile de viitor la nivel de comună, va putea citi capitolul referitor
la viziune şi obiective strategice de dezvoltare, care cuprinde măsurile şi
acŃiunile care vor fi întreprinse. Nivelul cel mai detaliat, cuprins în portofoliul
de proiecte, se poate utiliza ori de câte ori se doreşte iniŃierea unui proiect.
Capitolul 1, Metodologia de implementare, conŃine contextul în care s-a
elaborat prezentul document, precum şi procesul de lucru urmat, cu
descrierea etapelor principale de lucru.
Capitolul 2, Analiza socio-economică, prezintă caracteristicile comunei
Rus din punct de vedere al cadrului natural, activităŃilor economice,
populaŃiei, infrastructurii, sistemului de educaŃie şi învăŃământ, cultură,
sănătate şi asistenŃă socială şi administraŃie publică.
Scopul acestei descrieri este acela de a ajuta administraŃia publică locală în
luarea deciziilor bazate pe informaŃii concrete şi de a oferi o imagine de
ansamblu asupra comunei, pentru cei care nu o cunosc încă. Datele acestui
capitol au stat la baza analizei SWOT.
Capitolul 3, Analiza SWOT, cuprinde o analiză a mediului intern şi extern
al comunei Rus. Mediul intern este analizat pe două axe: puncte tari, pe
care va trebui să se bazeze în implementarea acŃiunilor în viitor şi punctele
slabe, pe care va trebui să le elimine astfel încât să nu îngrădească
dezvoltarea comunei. Mediul extern al analizei SWOT se referă, pe de o
parte, la oportunităŃile pe care comuna Rus le poate exploata şi atrage
pentru a creşte şansele de îndeplinire a obiectivelor stabilite şi, pe de altă
parte, la obstacolele, ameninŃările de care să Ńină cont şi pe care să fie
pregătiŃi să le contracareze.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
16
Dacă capitolul anterior se bazează pe date faptice şi statistice, analiza
SWOT, având la bază opiniile şi percepŃiile localnicilor, prezintă o imagine
despre cum văd factorii interesaŃi din Rus propria comunitate. Scopul
acestui capitol este să redăm comprehensiv diagnosticul comunei şi să
facem mai uşor înŃelese obiectivele de dezvoltare propuse, modul lor de
abordare, alegerea celor mai facile căi de a pune în practică măsurile de
dezvoltare propuse, atât cele ofensive, bazate pe puncte tari şi oportunităŃi,
cât şi cele defensive, bazate pe puncte slabe şi ameninŃări.
Capitolul 4, Viziune şi obiective strategice, cuprinde viziunea spre care
tinde comunitatea în viitor, precum şi obiectivele strategice pe care se va
axa în următorii cinci ani pentru a aduce viziunea cât mai aproape de
realitate. Obiectivele stategice sunt dezvoltate pe două nivele: fiecare
obiectiv strategic cuprinde măsuri, iar măsurile conŃin propuneri de acŃiuni.
Unul din conceptele cheie ale capitolului este cel de obiectiv strategic,
înŃelegând direcŃia şi Ńinta spre care trebuie direcŃionate resursele şi
eforturile. Numărul acestor obiective strategice este limitat. Ideal ar fi ca o
localitate să poată acorda atenŃie egală tuturor domeniilor de dezvoltare.
Realitatea însă ne constrânge să ne concentrăm pe anumite domenii,
datorită resurselor limitate. De aceea, alegerea strategiilor de dezvoltare
este esenŃa unui proces de planificare strategică locală, şi nu numai.
Termenii de măsuri şi obiective specifice sunt folosite ca sinonime în acest
document. Aceştia reprezintă operaŃionalizarea obiectivelor strategice,
adică listarea rezultatelor aşteptate, care odată atinse vor duce la
îndeplinirea obiectivelor strategice.
Cel de al treilea termen des utilizat, acŃiuni, se referă la activităŃi concrete
sau set de activităŃi ce vor trebui întreprinse pentru ca măsurile să devină
realitate.
Acest capitol este strâns legat de portofoliul de proiecte inclus în document,
ca anexă.
Scopul acestui capitol este de a prezenta logica intervenŃiei într-o imagine
unitară, argumentată şi uşor de urmărit pentru orice cititor.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
17
Capitolul 5, Parteneriate, este un concept tratat separat având în vedere
importanŃa sa în implementarea strategiei. În acest capitol sunt numiŃi
potenŃiali parteneri, pe care comuna îi va putea aborda, pentru
implementarea proiectelor vizate.
Rolul acestui capitol este de a atrage atenŃia asupra importanŃei promovării
colaborării şi lucrului în parteneriat, fie că este vorba despre parteneriate
între instituŃiile din comună, parteneriate cu alte localităŃi sau cu organizaŃii
similare din afara comunei.
Capitolul 6, Planificarea implementarii proiectelor, cu subcapitolele a.
planul de investitii şi b. planificarea financiară.
Planul de investiŃii cuprinde într-un tabel uşor de urmărit investiŃiile/acŃiunile
minimale care ar trebui realizate în următorii cinci ani de către comună.
Tabelul este structurat pe măsuri şi proiectele aferente acestora. În acest
tabel sunt doar titlurile de proiect şi numărul acestora. Titlurile de proiect
sunt dezvoltate în cadrul portofoliului de proiecte din Anexa A.
Acest tabel va sta la baza elaborării planurilor de acŃiune şi a planurilor de
monitorizare anuale privind implementarea strategiei.
În subcapitolul referitor la planificarea financiară se găseşte o analiză a
bugetului administraŃiei publice locale, evidenŃiind veniturile şi tipurile de
cheltuieli efectuate de comună în trecut. Analiza ne prezintă o imagine
despre necesarul financiar şi modul în care trebuie gândite planificările
financiare pe viitor.
Anexa A, Portofoliul de proiecte, cuprinde fişele de proiect propuse.
Pentru atingerea într-un final a obiectivelor strategice, proiectele care
urmează să fie puse în practică, nu trebuie să se limiteze doar la aceste fişe
de proiect. Fişele de proiect conŃin justificarea problemei de bază, aşa cum
a reieşit ea din analiza datelor şi formularea măsurilor, precum şi obiectivul
propus pentru rezolvarea nevoii respective. În fişele de proiect sunt înşirate
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
18
activităŃile esenŃiale, de bază, care vor trebui întreprinse. Tot din fişa de
proiect reies responsabilii de proiect şi potenŃialii parteneri care ar putea fi
interesaŃi şi cooptaŃi în elaborarea şi implementarea proiectelor.
Ultima parte a fişei de proiect conŃine suma orientativă pentru costurile
proiectului propus şi posibila sursă de finanŃare a proiectului, acolo unde
este cazul. În alegerea posibilelor surse de finanŃare s-au avut în vedere
atât sursele de finanŃare existente, cât şi cele previzionate pe anii viitori.
Fişele de proiect conŃin de asemenea un interval de timp recomandat
pentru a fi implementate, unde s-a Ńinut cont atât de logica internă a
strategiei de acŃiune (relaŃia de cauzalitate între diferitele investiŃii), cât şi de
oportunităŃile şi constrângerile date de programele de finanŃare externe.
Scopul acestor fişe de proiect este să uşureze munca echipei de
implementare a strategiei atunci când doresc să depună proiectul, sau
doresc să dezvolte parteneriate cu alte instituŃii locale sau din afara
localităŃii.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
19
Capitolul II. ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ
2.1 Cadrul natural
Aşezare geografică
Comuna Rus este
situată în partea de
nord-est a judeŃului
Sălaj, pe Valea
Someşului, la o distanŃă
de 34 de km de oraşul
Dej, 60 km de oraşul
Baia Mare şi 70 km de
oraşul Zalău. Comuna
este străbătută de şoseaua judeŃeană Dj 109S.
Teritoriul comunei se întinde în cea mai mare parte în lunca şi pe terasele
râului Someş, având o suprafaŃă de cca. 5097 ha. Este aşezată pe malul
stâng al Someşului, fiind înconjurată de o parte şi de alta de dealuri înalte.
Din punct de vedere administrativ comuna Rus cuprinde trei sate: Rus,
Buzaş şi Fântânele-Rus. Comuna este învecinată cu satele: la sud-est cu
Şimişna, la nord cu Podişu şi la nord-est cu Chizeni. Centrul de comună
este Rus.
Cele trei sate au fost atestate documentar în secolul al XIV-lea (Rus 1325,
Fântînele-Rus 1338, Buzaş 1375), dar descoperirile arheologice (fragmente
ceramice, unelte de piatră, aramă şi bronz) demonstrează o vechime mai
mare a acestor aşezări.
Relief
Comuna Rus este situată în nord-estul Podişului Someşan, pe partea
stângă a culoarului Someşului.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
20
Relieful este variat, format din valea Someşului, care desparte Dealurile
Ciceului situate în nord, de Dealurile Şimişna – Gârbou din sud, acestea
aparŃinând Dealurilor Clujului şi Dejului.
Comuna este străjuită, de la
nord la sud, de următoarele
unităŃi de dealuri despărŃite de
văi: Dealul Poienii şi valea
Pociului; Dealurile Runcului şi
Rusului cu altitudini de 370 şi
346 m pe partea stângă a văii
Arinului, pe partea dreaptă fiind
Poiana Dumbrava de 453 m, culminând cu vârful Măgurii de 581m. Spre
sud, între valea pârâului Iapa şi Valea Şimişnei în est, se desfăşoară Dealul
Lupului, cu altitudinea medie de 400 m.
Spre est, comuna este delimitată de Culoarul Someşului, astfel încât
dezvoltarea localităŃii s-a făcut în lunca râului, pe terasele acestuia. În acest
sector terasele sunt mai slab conservate, în relief impunându-se terasele 2
şi 3 de 8-12 m şi 18-22 m, pe podurile cărora s-au amplasat o serie de
aşezări umane şi constituie în acelaşi timp, alături de terasa 1 de luncă (2-
3m), treptele de relief cel mai intens valorificate agricol.
Culoarul Someşului, aferent Podişului Boiului, prezintă trăsături diferenŃiate
datorită formaŃiunilor litologice pe care le intersectează. Dacă în plan
superior, la nivelul interfluviilor, deschiderea culoarului este largă variind
între 200 şi 600-700 m, în plan inferior, la nivelul albiei râului, este mai
îngust, înregistrând două sectoare de defileu: la Rus, unde străbate
anticlinalul Dăbâceni-Baba; în perimetrul Răstoci-Cormeniş, unde se
adânceşte în calcare.
AgenŃii externi şi-au pus amprenta asupra reliefului îndeosebi în regiunile
mai înalte, construind fenomene carstice, precum Peşterile de la Stanii
Buzaşului (sunt două grote în lungime de 7-8 m, adânci de 5 m şi înalte de
3-4 m, legate între ele de un drum) şi, pe Dealul Runc, la Pârâul Runcului
există încă 4 sau 5 galerii şi peşteri, de mai mică importanŃă.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
21
Clima
Clima este temperat-continentală moderată, formată sub influenŃa maselor
de aer vestice, caracteristice părŃii de vest a Ńării, care în deplasarea lor
cauzează vreme instabilă, cu precipitaŃii dese primăvara şi toamna.
Temperatura medie anuală este de 8-10 0C. Temperaturile cele mai
scăzute se înregistrează în luna ianuarie, iar cele mai ridicate în luna iulie.
Temperatura maximă înregistrată a fost de 38 0C, iar temperatura minimă
de -35 0C.
Vântul dominant este cel din direcŃie vestică şi nord-vestică. Cea mai mare
frecvenŃă a maselor de aer care pătrund în Culoarul Someşului îşi fac
simŃită prezenŃa în lunile de primăvară, cu deosebire în mai.
Cantitatea medie anuală de precipitaŃii este 600-700 l/mp. Umezeala
relativă înregistrează valori ridicate, mediile anuale atingând peste 75% în
zonele mai înalte şi sub această valoare în zonele mai joase.
ReŃeaua hidrografică
ReŃeaua hidrografică este
variată, cu pânze freatice bogate,
izvoare, numeroase pâraie care
se varsă direct în Someş. Cele
mai importante pârâie sunt:
Valea Şimişna, care limitează
teritoriul comunei la est şi Valea
Iepii, care traversează satul Rus,
prin centru pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele–Rus. Această
regiune este fragmentată într-o serie de interfluvii de reŃeaua hidrografică
locală, tributară Someşului. Văile care străbat arealul comunei Rus au
debite de apă semipermanente sau temporare; numai Valea Iepei, parŃial
Valea Pociului şi Şimişna au debite de apă permanente.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
22
Solurile
Cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite specifice dealurilor.
Acestea s-au format pe gresii, marne, nisipuri şi pietrişuri, într-un climat cu
precipitaŃii abundente, fiind propice dezvoltării pădurilor de foioase Solurile
aluvionare de luncă sunt specifice albiei majore a Someşului. Cu conŃinut
ridicat de humus, ele sunt cele mai fertile, fiind favorabile culturilor
legumicole şi cerealiere. Cele mai întinse suprafeŃe sunt destinate
porumbului, suprafeŃe mai mici fiind ocupate de culturile de ovăz, grâu şi
legume.
Regiunea se caracterizează printr-o mare complexitate de resurse naturale.
Resursele de subsol conŃin rezerve de gaze naturale în areale
depresionare. Resursele de ape minerale şi termale sunt insuficient
valorificate în prezent. Cele mai importante resurse de sol sunt pietrişul şi
nisipul care se exploatează din albia râului.
VegetaŃia, flora şi fauna
Diversitatea vegetaŃiei este dată
de suprafeŃele întinse cu pădure
de foioase, păşuni, fâneŃe
naturale, vegetaŃie de luncă,
precum şi plantaŃii de conifere.
Speciile de arbori des întâlnite
sunt: stejarul, gorunul, cerul,
teiul, frasinul, ulmul, paltinul,
jugastrul. Sub etajul de arbori principali se află subarborele mai slab
reprezentat, format din lemn câinesc, corn, păducel, sânger, alun, măcel,
porumbar. În poiene şi la adăpostul arboretului cresc plante cu şi fără flori,
caracteristice locului. În zona de luncă, pe terase şi regiunile colinare, pe
păşuni şi fâneŃe se întâlnesc asociaŃii vegetale de păiuş, iarba câmpului,
trifoi alb şi roşu, lucernă, ghizdei, floarea cucului, lumânărică etc. De
asemenea, pe raza comunei este o varietate mare de ciuperci.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
23
Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, veveriŃe, mistreŃ,
iepuri, păsări cântătoare, jder, peşti în apele curgătoare şi bălŃi. Mai rar,
trăiesc urşi, cerbi şi raşi. Din specia păsărilor în comună se regăsesc găiŃa,
mierla, piŃigoiul, cucul, ciocănitoarea şi porumbelul.
2.2 ActivităŃi economice
Economia comunei Rus este de tip agrar. Din cele mai vechi timpuri şi până
azi, ocupaŃia de bază a locuitorilor a fost agricultura.
Agricultura
Comuna Rus se caracterizează printr-o agricultură a cărei rentabilitate şi
competivitate este foarte redusă. Reducerea drastică a locurilor de muncă
în agricultură după anul 1989 a avut ca efect practicarea unei agriculturi de
subzistenŃă. În prezent, circa 80% din populaŃia de agricultori muncesc doar
pentru necesităŃile proprii.
SuprafaŃa comunei este de 5097 ha, din care: 210 ha în intravilan şi 4887
ha în extravilan. Structura extravilanului cuprinde: suprafeŃe arabile 747 ha;
fâneŃe 375 ha; păşuni 1342 ha, păduri 2054 ha şi 369 ha terenuri
necultivate care reprezintă o suprafaŃă semnificativă.
Sursă: Registrul Agricol al Comunei Rus, 2007
17%
8%
22%
30% suprafaŃăarabilăfăneŃe
păşuni
păduri
Structura suprafeŃei agricole
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
24
O problemă însemnată o reprezintă suprafeŃele agricole foarte mici,
fragmentate în urma partajului succesoral şi a unor practici de restituire
dezavantajoase. De obicei, proprietarii au mai multe terenuri, amplasate
negrupat, supravieŃuirea lor economică fiind astfel pusă în pericol. Lipseşte
capitalul pentru achiziŃionarea maşinilor agricole.
Dimensiunea medie redusă a terenului în proprietate împiedică de
asemenea un asolament adecvat. În plus, aceste suprafeŃe nu sunt nici
suficient de mari, nici destul de compacte pentru utilizarea eficientă a
tehnologiilor moderne sau a maşinilor agricole. ExperienŃa negativă a
colectivizării forŃate este motivul principal pentru reticienŃa faŃă de înfiinŃarea
unor asociaŃii agricole de
producători sau parteneriate.
Cultivarea pământului este
principala sursă de venit pentru
mulŃi dintre localnici, ramura
principală fiind cultivarea
cerearelor. Cele mai întinse
suprafeŃe sunt destinate
porumbului, suprafeŃe mai mici fiind ocupate de culturile de ovăz şi grâu. În
medie, anual se produc 780 tone de porumb, 120 tone de ovăz, 100 tone
de grâu şi 40 tone de legume. Pământurile sunt lucrate de 45 de tractoare,
care sunt în proprietatea localnicilor.
Creşterea animalelor este a doua ramură importantă a agriculturii,
practicată în localitate. La nivel de comună cetăŃenii deŃin 430 bovine, 1.380
porcine, 413 ovine, 142 caprine, 45 cabaline, 396 familii de albine şi 8.360
de păsări.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
25
Industrie
La nivelul comunei Rus industria este insuficient dezvoltată, fiind formată
din mici unităŃi profilate mai ales pe prelucrarea produselor agricole şi de
origine animală. La data elaborării acestui document pe teritoriul comunei
funcŃionau următoarele unităŃi: două mori pentru măcinat cereale, trei
puncte de colectare a laptelui, o staŃie de astfaltare aparŃinând SC Săgeata
SRL, firma Profil Metal care se ocupă cu confecŃionarea obiectelor metalice,
firma IRCOMA care se ocupă cu prestări servicii de agricultură, 16 asociaŃii
familiare, 21 persoane fizice autorizate cu activităŃi în dulgherie, construcŃii
sau producerea mobilei la comandă.
Servicii
ComerŃ. ComerŃul comunei Rus
este format din serviciile
magazinelor mixte existente în
localitate.
Turism. ActivităŃile turistice
lipsesc cu desăvârşire din
comuna Rus. Nu există locuri de
cazare, iar serviciile prestate persoanelor sosite în comună sunt reduse şi
de calitate inferioară. Cu toate acestea, localnicii doresc dezvoltarea
turismului, prin promovarea obiectivelor naturale cu potenŃial de atragerea
vizitatorilor şi includerea acestora într-un circuit turistic organizat.
Principalele obiective turistice din comună sunt: Peşterile de la Stanii
Buzaşului şi de pe Pârâul Runcului; Mânăstirea Sfânta Maria; Monumentul
Eroilor ridicat în curtea bisericii ortodoxe în amintirea celor 51 de eroi căzuŃi
în primul război mondial.
Participarea populaŃiei la activitatea economică
Structura profesională a populaŃiei reflectă atât ocupaŃiile locuitorilor din
această comună, cât şi gradul de dezvoltare socio-culturală.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
26
În anul 2006, din totalul populaŃiei, 55 de locuitori sunt salariaŃi, structura lor
se prezintă astfel:
Sursă: Institulul judeŃean de statistică Sălaj, 2006
2.3 PopulaŃia
Din punct de vedere administrativ, comuna Rus cuprinde trei sate: Rus,
Buzaş şi Fântânele-Rus. Conform evidenŃelor Primăriei, în anul 2007
comuna număra 1214 de locuitori, din care:
- 826 de locuitori în reşedinŃa de comună, Rus – 68% din populaŃia
totală a comunei;
- 160 de locuitori în satul Buzaş – 13,2% din populaŃia totală a
comunei;
- 228 de locuitori în satul Fântânele-Rus – 18,8% din populaŃia totală
a comunei.
27%2%
41%
12%
22%
2%
agricultura
comerti
transport si posta
administratiapublicainvatamant
sanatate siasistenta sociala
Structura profesională a locuitorilor
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
27
Sursă: Recensământul PopulaŃiei, 2002
În anul 2007, la nivelul comunei Rus au existat 678 gospodării, ceea ce
înseamnă că, în medie, o familie este alcătuită din 1,8 persoane. Altfel spus,
multe persoane locuiesc singure, cei mai mulŃi fiind persoane vârstnice.
Principalele tendinŃe demografice (populaŃia totală, natalitatea şi
mortalitatea, numărul de căsătorii şi tendinŃele de migraŃie) sunt prezentate
în tabelul şi graficul următor:
EvoluŃia populaŃiei, natalitatea, mortalitatea şi numărul de căsătorii în perioada 1992 - 2007
1992 2002 2007
Număr total de locuitori ai comunei 3.100 1.218 1.214
Număr naşteri înregistrate 1 2 2
Număr decese înregistrate 57 53 17
Număr căsătorii 22 9 8
Sursă: Recensământul PopulaŃiei 2002, EvidenŃe ale Primăriei Rus 1992, 2007
Există diferenŃe semnificative între datele statistice aparŃinând
recensământului din anul 1992 şi cel din 2002, diferenŃe ce se datorează
faptului că în anul 1992 satele Şimişna şi Hăşmaş aparŃineau de comuna
Rus68%
Buzaş13%
Fântânele-Rus 19%
Ponderea populaŃiei pe sate
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
28
Rus. La recensâmăntul din 2002, satul Şimişna devenise deja comună
independentă din punct de vedere adminitrativ (alături de satul Hăşmaş).
Analizând datele din anii 2002 şi 2007 rezultă că populaŃia totală a comunei
nu s-a modificat semnificativ, înregistrând o scădere de 0,4%. Rata
natalităŃii a rămas neschimbată, în timp ce rata mortalităŃii a scăzut
semnificativ. Cu toate acestea, comuna se caracterizează printr-un spor
natural negativ, cauzat de numărul mare al deceselor (17) şi de numărul
mic al naşterilor (2).
3442
68
102
123
109
0
20
40
60
80
100
120
140
2002 2003 2004 2005 2006 2007
An
Nr.
em
igar
nŃi
Sursă: EvidenŃe ale Primăriei Rus
Conform tendinŃelor la nivel judeŃean şi naŃional, şi în comuna Rus există un
fenomen puternic de emigrare. Până în anul 2006 numărul emigranŃilor a
crescut în continuu, atingând numărul de 123 de persoane. Raportat la
populaŃia totală, rezultă că mai mult de 10% din locuitori părăsesc comuna
pentru a merge în centrele urbane din apropiere, sau în străinătate, pentru
lucru. În perioada 2006-2007 s-a înregistrat o uşoară scădere a numărului
emigranŃilor.
TendinŃe de emigrare
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
29
Conform evidenŃelor populaŃiei Primăriei Rus, structura populaŃiei în funcŃie
de sex, vârstă, etnie şi religie se prezintă astfel:
La recensământul din 2002, în comuna Rus erau înregistrate 1.218
persoane, dintre care 802 sunt de sex feminin şi 416 de sex masculin.
Ponderea sexului feminin în populaŃia totală este foarte ridicată, aproape
două treimi din populaŃie o reprezintă femeile.
Ponderea populaŃiei cu vârsta sub 18 ani este redusă, în timp ce populaŃia
cu o vârsta de peste 66 ani reprezintă 27% din populaŃia totală a comunei,
ceea ce înseamnă un procent mai mare faŃă de media pe Ńară (19-20%).
PopulaŃia peste 35 de ani reprezintă 61% din populaŃia totală. TendinŃa este
deocamdată de creştere a populaŃiei vârstnice în defavoarea populaŃiei
tinere.
Structura populaŃiei pe sexe şi pe grupe de vârstă reflectă foarte clar gradul
de îmbătrânire al populaŃiei din comună. Îmbătrânirea se datorează în
primul rând numărului foarte mic al noilor născuŃi (2 în anul 2007), ceea ce
are două cauze: emigrarea populaŃiei tinere din comună şi numărul redus al
căsătoriilor.
Prin creşterea populaŃiei vârstnice, apar unele consecinŃe nedorite. Creşte
indicele de dependenŃă economică, adică raportul dintre populaŃia inactivă
şi cea activă. Din ansamblul populaŃiei vârstnice, se pot remarca unele
grupe cu risc crescut: persoanele foarte în vârstă (80 - 90 de ani), vârstnicii
Structura populaŃiei pe sexe
femei65,7%
bărbaŃi34,3%
sub 1817%
36-6534%
peste 6627%
19-3522%
Structura populaŃiei pe grupe de vârstă
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
30
care trăiesc singuri sau care nu au copii, bătrânii cu afecŃiuni sau
handicapuri grave.
Din punct de vedere al apartenenŃei etnice, populaŃia comunei Rus este
majoritar română cu 99,8%, iar maghiarii deŃin un procent foarte mic, de
numai 0,02%.
Structura din punctul de vedere al apartenenŃei religioase a populaŃiei:
90% ortodocşi, 2,6% greco-catolici şi 7,4% neoprotestanŃi (baptişti,
adventişti, penticostali).
2.4 Echiparea teritoriului - infrastructura
Drumuri şi transporuri
Comuna Rus, aşezată pe partea stângă a Someşului, este străbătută de
artera rutieră Dj109e. Şoseaua face legătura (peste pod) spre DN1C şi
calea ferată, situate pe partea dreaptă a Someşului, acestea desfăşurându-
se de-a lungul drumului
european E58.
Lungimea reŃelei de drumuri
judeŃene care trec pe teritoriul
administrativ al comunei este de
6 km, asfaltată în totalitate.
Lungimea reŃelei de drumuri
comunale existentă pe teritoriul
administativ al comunei este de
19 km, din care: drum astfaltat 6 km, drum pietruit 7 km şi drum de pământ
6 km.
Calitatea drumurilor comunale şi a uliŃelor este de nivel mediu. Multe dintre
ele sunt doar balastrate cu nisip, pietriş, sau numai din pământ, nu au
scurgere pentru apele pluviale, fapt care duce la degradarea lor rapidă.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
31
Drumurile vicinale şi cele forestiere sunt în totalitate din pământ, şi se află
într-o stare avansată de degradare.
În ultimii trei ani, în comună nu s-au executat lucrări (parŃiale sau sectoriale)
de reabilitare sau întreŃinere a drumurilor şi uliŃelor care o străbat. Nu există
proiecte aprobate sau în curs de derulare, care ar viza reabilitarea
drumurilor judeŃene.
În comună este asigurat accesul
la cale ferată, existând o gară
CFR, unde, în 24 de ore opresc
10 trenuri, care circulă în direcŃiile
Dej (5 ori pe zi), Baia Mare (5 ori
pe zi) şi Cluj (3 ori pe zi).
Volumul transportului de
persoane pe cale ferată s-a redus
semnificativ în ultimul deceniu,
datorându-se în parte situaŃiei precare a infrastructurii căii ferate
(frecventele restricŃii de viteză) şi în parte legăturilor necorespunzătoare (în
mersul trenurilor).
În ultmii ani, o pondere semnificativă a tranportului comun este asigurată de
microbuze private şi autobuze. Prin comuna Rus circulă 4 microbuze: spre
Zalha (o dată pe zi), spre Cluj (5 ori pe zi), spre Baia Mare (7 ori pe zi) şi
spre Ileanda (o dată pe zi).
6,78% dintre gospodăriile locale sunt proprietari de autoturisme şi 3,4%
deŃin căruŃe.
DistribuŃia autoturismelor şi a căruŃelor pe sate
Sat Număr autoturisme
Număr căruŃe
Rus 26 12
Buzaş 11 5
Fântânele-Rus 9 6
Sursă: EvidenŃe ale Primăriei Rus Infrastructura tehnico-edilitară
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
32
Comuna Rus nu beneficiază de alimentare cu apă potabilă sau de sistem
de evacuare a apei uzate sau de alimentare cu gaz metan.
Nu există conducte comune de apă în comuna Rus, apa potabilă este
asigurată de izvoarele personale (fântânile) existente în curtea
gospodăriilor, apa având o calitate inferioară. 60% dintre gospodării au
introdus apa în casă, având astfel apă potabilă la robinet. PopulaŃia
comunei este reticientă la introducerea apei în mod centralizat din cauza
costurilor mult mai ridicate faŃă de situaŃia curentă.
Comuna nu este racordată la un sistem funcŃional de epurare al apelor
uzate menajere sau industriale.
Nu există conducte de gaz metan în comună, principala sursă de încălzire
a localnicilor o reprezintă masa lemnoasă.
Toate gospodăriile din comuna Rus sunt racordate la reŃeaua electrică
S.A. Electrica. Străzile comunei sunt iluminate, însă sistemul public de
iluminat este învechit, cu puŃine becuri instalate.
Există patru furnizori de servicii de telecomunicaŃii: Romtelecom,
Vodafone, Orange şi Cosmote. Se poate spune că în general, gradul de
acoperire în comună este bun, cea mai slabă acoperire o are reŃeaua
Orange. 15% din populaŃie deŃine linie de telefonie fixă (Romtelecom) şi
60% deŃine telefon mobil.
La Punctul de Acces Public la InformaŃie localnicii au acces la internet. În
afară de acest punct de informare, două instituŃii (primăria şi şcoala) au
acces direct la internet.
În comună nu există parcuri publice, spaŃiile verzi amenajate fiind
reprezentate de un parc de joacă pentru copii şi un teren fotbal. Din
suprafaŃa intravilanului comunei de 210 ha, spaŃiile verzi deŃin o pondere
nesemnificativă, doar de 2,4 ha. Terenul de fotbal este în stare foarte bună,
însă parcul de joacă este puŃin echipat, mobilierul urban fiind degradat. În
prezent, la nivel de comună, în cadrul unui proiect cu finanŃare
guvernamentală, este prevăzută reabilitarea şi extinderea parcului de joacă
din spatele Căminului cultural.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
33
Comuna deŃine o maşină de poliŃie, siguranŃa locuitorilor fiind asigurată de
doi poliŃişti. Servicii de pompieri nu există în comună, cea mai apropiată
unitate fiind în comuna Ileanda.
2.5 Sistemul de educaŃie şi învăŃământ
În toate satele comunei funcŃionează grădiniŃe şi şcoli primare, singura
şcoală gimnazială fiind în centrul de comună Rus. Numărul copiilor
preşcolari şi al elevilor este redat în tabelul următor
Număr copii preşcolari şi elevi (în anul 2008)
InstituŃii Sat Număr elevi înscrişi
GrădiniŃa Rus 30
GrădiniŃa Buzaş 10 GrădiniŃe
GrădiniŃa Fântânele –Rus 13
Şcoala primară din Rus 28
Şcoala primară din Buzaş 7 Şcoli primare
Şcoala primară din Fântînele -Rus 4
Şcoli gimanziale Şcoala gimnazială Rus 43
Sursă: EvidenŃa Şcolii Rus, 2008
În anul 2008, 53 de copii preşcolari frecventează grădiniŃa, 39 de elevi
şcoala primară şi 43 şcoala
gimnazială. În anul 2008 nu au
existat cazuri de repetenŃă sau de
abandon şcolar.
Calitatea predării este subliniată şi
de faptul ca în anul 2008, 3 elevi au
obŃinut locuri I-III la olimpiade, iar 4
elevi au primit menŃiuni.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
34
Număr cadre didactice în anul 2008
Localnici Navetişti Total
Nr. educatori 2 2 4
Nr. învăŃători 1 3 4
Nr. profesori 8 2 10
Nr. personal auxiliar
4 0 4
Sursă: EvidenŃa Şcolii Rus, 2008
Personalul didactic care îşi desfăşoară activitatea în cele trei grădiniŃe, cele
patru şcoli primare şi gimnaziale numără 18 persoane, la care se adăugă şi
personalul auxiliar. Raportând numărul personalului didactic la numărul
copiilor preşcolari şi ai elevilor, rezultă ca în medie la 7,5 elevi revine un
profesor, învăŃător sau educator.
Nu există cluburi pentru elevi la nivelul comunei, însă activităŃile extra-
şcolare sunt vaste, anual fiind organizate circa 10 evenimente: serbări,
expuneri, excursii, concursuri.
Activitatea Şcolii Rus este
extinsă şi cuprinzătoare, de la
implementarea proiectelor de
finanŃare, care au vizat
organizarea excursiilor,
schimburilor de experienŃă,
editarea monografiei comunei
Rus, la confecŃionarea costumelor populare şi achiziŃionarea
echipamentelor electronice.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
35
Nivelul de şcolarizare al populaŃiei
În anul 2002, în comuna Rus 39 persoane aveau studii superioare,
reprezentând 3,2 % din populaŃia totală, însă ponderea era mai redusă faŃă
de 4,3% media judeŃului Sălaj.
Sursă: Recensământul PopulaŃiei, 2002
2.6 Cultură
În fiecare dintre cele trei sate ale comunei Rus
funcŃionează câte un Cămin cultural, care are ca
principale activităŃi: organizarea nunŃilor,
serbărilor şi a şedinŃelor locale. Căminele
culturale sunt nemodernizate, iar dotările cu
echipamente, chiar primare, lipsesc total.
Există un grup folcloric care îşi desfăşoară
activitatea atât la nivel regional, cât şi la nivel
naŃional. În satul Fântânele-Rus funcŃionează un
Muzeu al satului.
Nivelul educaŃional al populaŃiei
11% 2%
23%
1%
37%
22%
13%
primar
gimnazial
profesional si de ucenici
liceu
postliceal si de maistri
universitate si colegiu
fara scoala absolvita
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
36
2.7 Sănătate
Serviciile de sănătate sunt relativ dezvoltate la nivel de comună. În localitate
funcŃionează un dispensar medical, o farmacie umană şi o farmacie
veterinară. Serviciile sociale sunt asigurate de către un medic primar (medic
de familie), care are cabinetul deschis zilnic, între orele 8.00-15.00. Sunt
700 de persoane înscrise la medicul de familie.
Bolile cele mai frecvente, înregistrate în rândul populaŃiei de către medicul
de familie locale sunt prezentate de graficele de mai jos:
2.8 AdministraŃia publică şi organizaŃiile neguvernamentale
În cadrul adiministraŃiei publice locale sunt şase persoane care au studii
superioare în domenii precum: Drept şi ŞtiinŃe Juridice, Agronomie, ŞtiinŃe
juridice şi administrative, ŞtiinŃe economice.
De asemenea, există două persoane cu studii superioare care lucrează la
Punctul de Acces Public de Informare (PAPI). PAPI a fost înfiinŃat cu
sprijinul Primăriei, prin Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere,
coordonat de către Ministerul ComunicaŃiilor şi Tehnologiei InformaŃiei şi
finanŃat de Guvernul României şi Banca Mondială. La PAPI lucrează experŃi
(în diverse domenii) care pot ajuta cetăŃenii din localitate, să beneficieze de
avantajele tehnologiei informaŃiei şi a comunicaŃiilor. În afara serviciilor de
anemie27%
parazitoze73%
Bolile cele mai frecvente - adulŃi -
hipertensiune81%
ulcer8%
boli cardiovasculare
diabet zaharat
9%
Bolile cele mai frecvente - copii -
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
37
comunicaŃii, la sediul PAPI se
organizează şi desfăşoară cursuri de
operare pe calculatoare, cursuri de
perfecŃionare profesională pentru
agricultori, cursuri de scriere a
proiectelor de finanŃare, dar şi alte
activităŃi.
Sectorul ONG în comuna Rus este reprezentat de biserici şi de cele patru
asociaŃii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei: AsociaŃia
Femeilor din Rus, AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară “Valea
Someşului”, AsociaŃia Crescătorilor de Animale şi AsociaŃia Organizatorilor
Vânătorilor.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
38
Capitolul III. ANALIZA SWOT
Economie
Puncte tari Puncte slabe
Comuna are o viaŃă economică activă, comparativ cu alte comune din înprejurimi:
- există o firmă de confecŃii metalice cu 2 persoane angajate.
- există două mori active de făină pe raza comunei.
Sunt 26 de entităŃi juridice înregistrate la primărie sub forma de PF sau AF.
Aprovizionarea comunei se face la nivel de oraş. În comună sunt 9 magazine, care comercializează alimente, îmbrăcăminte, materiale de construcŃii.
Lipsă investitori din afara comunităŃii.
OportunităŃi AmeninŃări
Având în vedere aprovizionarea magazinelor din prezent, se pot atrage locuitorii comunităŃilor înconjurătoare prin înfiinŃarea unei pieŃe En-Gros în Rus.
Colectara selectivă a deşeurilor (PETurilor) în comunele înconjurătoare face posibilă prelucrarea acestora – dacă se asociază cel puŃin comunele din microregiunea Valea SomeŃului.
Agricultura şi resurse naturale
Puncte tari Puncte slabe
Comuna deŃine resurse naturale variate, care pot fi valorificate:
- lemn
- balast (nisip)
Se reduce suprafaŃa ocupată de păşuni datorită extinderii pădurilor – ca urmare a lipsei activităŃilor de întreŃinere şi curăŃire.
În multe gospodării se practică agricultura de subzistenŃă.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
39
- fructe de pădure
ExistenŃa unui fond cinegetic (de vânătoare) variat: mistreŃi, cerbi, căpriori, iepuri, fazani.
În prezent se organizează vânători cu participanŃi inclusiv din străinătate.
Sătenii se ocupă de creşterea animalelor.
Există punct de colectare a laptelui în comună.
Locuitorii îmbrăŃişează şi forme moderne de ocupare, astfel la nivel de comună există:
- patru pescării;
- o crescătorie de păuni;
- o microfermă de melci.
Pământurile sunt lucrate în proporŃie de 60% (medie): Rus – 70%, Fântînele – 20% (mai mult păşune), Buzaşu (80%). Calitatea solului este bună. Dotarea cu utilaje agricole este foarte bună la nivel de comună.
Apicultura – sunt peste 300 familii de albine. Mierea obŃinută este foarte curată datorită florei nepoluate.
Lipsesc resursele financiare pentru cursuri de specializare. Aceasta este motivul pentru care lipsesc resursele umane bine pregătite (calificate) în
- diverse ramuri ale agriculturii (utilizarea tehnicilor moderne)
- creşterea animalelor
Lipsă schimburi de experienŃă cu alte comune sau zone cu agricultura dezvoltată.
Lipsa abatoarelor specializate şi autorizate la nivel de comună.
OportunităŃi AmeninŃări
Valorificarea masei lemnoase.
Accesarea fondurilor structurale şi guvernamentale.
ÎnfiinŃarea unei camere agricole.
Reorientarea de la cultivarea cerealelor la cultivarea legumelor (cândva ocupaŃie tradiŃională în zonă, cu rezultate foarte bune) odată cu dezvoltare microregiunii Valea SomeŃului din punct de vedere turistic.
Scăderea numărului de animale datorită nerentabilităŃii.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
40
Turism
Puncte tari Puncte slabe
ExistenŃa “Mănăstirii Sfânta Maria”, care ar putea fi punct de atracŃie turistică
Grotele de la Stanii Runcului şi Legenda lui Pintea Viteazul (Căldăruşea lui Pintea de la Buzaşu)
Peştera Cuciulat
Lipsa posibilităŃilor de cazare pentru vizitatori, musafiri, lipsă pensiuni sau alte forme de cazare
Lipsa exploatării valorilor locale
Lipsă schimburilor de experienŃă
OportunităŃi AmeninŃări
Accesarea fondurilor structurale, guvernamentale şi a fondurilor oferite de alte organisme naŃionale sau internaŃionale pentru dezvoltarea turismului local
ExistenŃa unor atracŃii turistice de renume în apropiere:
- Mănăstirea “Rohia” în apropiere
- Mănăstirea “Bic” din Şimleu
- Maramureşul istoric în apropiere
Sport
Puncte tari Puncte slabe
ExistenŃa unei echipe de fotbal – “Olimpia Rus” - care joacă la nivel zonal (susŃinut de primărie şi agenŃii economici)
ExistenŃa unei echipe de handbal de fete şi una de băieŃi cu rezultate la nivel de judeŃ
În comună există un teren handbal asfaltat
Lipsa unui teren de fotbal amenajat în comună.
OportunităŃi AmeninŃări
concursuri: motocross (datorită reliefului variat)
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
41
EducaŃie şi tineret
Puncte tari Puncte slabe
Cadre calificate la şcoală
Elevii au acces la laboratoare moderne (există două cabinete de informatică în incinta şcolii – acces la internet)
Transportul elevilor la şcoală este asigurat de un microbus pentru această destinaŃie
Tinerii au un loc de distracŃie - discoteca Tineretului
Număr redus al copiilor încrişi în şcoală, datorită îmbătrânirii populaŃiei
Lipsa unei săli de sport acoperite
Lipsă teren fotbal
condiŃii precare/necorespunzătoare pentru elevi şi grădiniŃă din Fîntânele şi Buzaşu
OportunităŃi AmeninŃări
Accesarea fondurilor structurale, guvernamentale şi a fondurilor oferite de alte organisme naŃionale sau internaŃionale pentru dezvoltare educaŃiei locale
DesfiinŃarea şcolii în timp din cauza numărului redus de elevi înscrişi
Cultură
Puncte tari Puncte slabe
Există o monografie a comunei în formă tipărită
Există un grup folcloric cu rezultate la nivel judeŃean şi naŃional
FuncŃionează un muzeu al satului la Fântânele
Există costume tradiŃionale locale
Există două obiceiuri locale: MoşuŃii de Anu Nou şi Ciocota de Paşti
ExistenŃa mai multor lăcaşe de cult la nivel de comună:
- 3 biserici ortodoxe
- 1 biserică penticostală
- 1 biserică baptistă
Căminele culturale ale comunei necesită lucrări de modernizare (lipsa dotării minime: duşumea, mobilier, unităŃi sanitare, finalizarea lucrărilor)
Lipsa unei capele
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
42
OportunităŃi AmeninŃări
Accesarea fondurilor structurale, guvernamentale şi a fondurilor oferite de alte organisme naŃionale sau internaŃionale
Sănătate şi asistenŃă socială
Puncte tari Puncte slabe
Sunt două farmacii în comună (una umană, una veterinară)
Există medic de familie şi asistent permanent (într-o locaŃie închiriată de la Primărie)
Există doi medici stomatologi
Lipsă cabinete medicale locale în Bizuşa şi Fântânele
Lipsa serviciului de ambulanŃă (cel mai apropiat punct fiind în Ileanda)
Dotarea slabă a cabinetului medicului de familie (lipsa aparaturii adecvate)
Îmbătrânirea populaŃiei. Multe persoane sunt singure, fără sprijin din partea aparŃinătorilor plecaŃi la oraş
Nu există locuri de muncă pentru populaŃia activă a comunei. Aceasta este una din cauzele majore pentru care tinerii pleacă în oraşele mari din apropiere sau în străinătate.
OportunităŃi AmeninŃări
Creşterea în timp a numărului vârstnicilor care vor avea nevoie de servicii medicale şi sociale
Infrastructura
Puncte tari Puncte slabe
Acces la calea ferată. În comună există o haltă, unde opresc trenuri care fac legătura cu oraşele din apropiere (Dej, Jibou, Cluj, Baia Mare)
Acces la drumul european E58, care permite legătura între judeŃul Maramureş
Lipsă reŃea de gaz metan în comună
Lipsă apă potabilă şi canalizare în sistem centralizat – în procent de 80% sunt sisteme proprii neverificate şi necorespunzătoare, respectiv îmbătrânite
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
43
şi Cluj
Acces la transport cu microbuse/autobuse între oraşe.
ExistenŃa podului peste Someş
Zona Şesu Pietrii – posibilă zonă de investiŃii (trebuie menŃionat în PUG) – dar este necesară extinderea utilităŃilor
PopulaŃia este reticentă la introducerea apei centralizate datorită costurilor mult mai ridicate faŃă de situaŃia curentă
Calitatea drumurilor comunale şi a uliŃelor. Multe dintre ele sunt doar balastrate (nisip, pietriş) sau sunt de pământ, respectiv nu au scurgere pentru apele pluviale, distrugându-se repede
Drumurile vicinale şi cele forestiere sunt de pământ, într-o stare avansată de degradare
Lipsa fondurilor pentru întreŃinerea corespunzătoare a drumurilor
Sistemul de iluminat public al comunei este învechit (şi are puŃine becuri)
Lipsă resurse umane bine pregătite (calificate) în:
- cadastru;
- legislaŃie
- imobiliare/infrastructură
Acces limitat la internet (numai la Primărie, PAPI şi şcoală)
Sunt zone cu alunecări de teren
OportunităŃi AmeninŃări
Accesarea fondurilor europene şi guvernamentale pentru reabilitarea infrastructurii de drumuri, şi introducerea celor de apă şi canalizare
Regulile impuse de finanŃatori fac dificilă accesarea fondurilor
AdministraŃia Publică Locală
Puncte tari Puncte slabe
Primăria este acreditată pentru a acorda servicii sociale
Serviciul de salubrizare al Primăriei funcŃionează bine
În comună funcŃionează un centru de informare (PAPI), care a fost accesat cu
Lipsa dotării serviciilor de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă (salvare, pompieri)
Lipsă resurse umane calificate în:
asistenŃă socială;
informatică;
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
44
eforturile administraŃiei publice
comunicare şi relaŃii publice.
Lipsa înfrăŃirii cu alte comunităŃi (din Ńară şi străinătate)
Lipsa schimburilor de experienŃă, pentru a vedea modele de dezvoltare ale altor administraŃii
OportunităŃi AmeninŃări
Accesarea fondurilor structurale şi guvernamentale (de exemplu, POS DCA)
Programele de colaborare teritorială existente (PNDR, Axa 4, Leader)
AdministraŃia publică locală va primi fonduri insuficiente pentru rezolvarea problemelor locale.
Creşterea continuă a responsabilităŃii administraŃiei publice locale odată cu reforma administraŃiei publice
OrganizaŃii Non Guvernamentale
Puncte tari Puncte slabe
În comună societatea civilă este reprezentată de trei asociaŃii neguvernamentale:
- AsociaŃia Femeilor din Rus
- AsociaŃia Dezvoltarea Intercomunitară ”Valea Someşului”
- AsociaŃia crescătorilor de bovine
OportunităŃi AmeninŃări
Mediu
Puncte tari Puncte slabe
Relief armonios
RepartiŃia proporŃională a cursurilor de apă
Lipsa educaŃiei locuitorilor privind protecŃia mediului. De multe ori deşeurile se aruncă în vale.
Lipsa unei rampe de gunoi autorizate
Lipsă regularizare şi îndiguire văi (3 văi +
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
45
Someşul)
Împădurire necontrolată (în detrimentul păşunilor, fâneŃurilor)
Lipsa foselor septice şi a canalizării – are ca efect poluarea apelor
OportunităŃi AmeninŃări
Accesarea unor fonduri europene pentru îndiguire şi protejarea mediului.
Asocierea cu comunele din împrejurimi pentru tratarea comună a problemelor de mediu.
Poluarea accidentală “repetată” a Someşului. Principalul poluator este o întreprindere din Dej.
Pericolul inundaŃiilor (datorită lipsei digurilor sau a regularizării văii Someşului)
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
46
Capitolul IV. VIZIUNE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE
Viziunea comunei Rus – anul 2025
Comuna Rus să fie ca oraşul Tokaj din Ungaria, infrastructura să fie „pusă
la punct”
Elemente din viziune:
- PopulaŃie tânără (tinerii plecaŃi să se întoarcă în comună, iar cei care
sunt, să nu mai plece)
- 2000 locuitori în anul 2025
- Să existe locuri de muncă atractive pentru tineri
- Să existe un punct de procesare a mierii de albine, respectiv un
muzeu de apicultură
- Comuna Rus să fie parte a unui circuit turistic naŃional
- Agricultura să fie practicată în asociaŃii (ferme de peste 30-50 ha)
- Să existe un liceu în comună cu clase de arte şi meserii (meserii
tradiŃionale)
- Să existe un muzeu al satului în comuna Rus
- Tinerii să cunoască valorile tradiŃionale
- Bătrânii să fie sprijiniŃi şi susŃinuŃi
- Sănătatea oamenilor să fie mai bună
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
47
Viziune, Obiective, Măsuri V
iziu
ne
Comuna Rus – o comunitate plină de viaŃă, care asigură tuturor locuitorilor săi (copii, tineri, vârstnici) condiŃii de viaŃă la nivel european (şcoli care asigură pregătirea copiilor în diverse meserii, locuri de muncă pentru tineri, o agicultură performantă care asigură
veniturile necesare tuturor celor care o practică), unde sunt respectate tradiŃiile şi obiceiurile, şi care atrage prin toate aspectele enumerate anterior turişti şi vizitatori din
Ńară şi din străinătate.
Obi
ectiv
e st
rate
gice
A. Dezvoltarea şi
modernizarea economiei locale şi a agriculturii
B Dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv securizarea şi
protejarea cursurilor de apă
C. Promovarea educaŃiei adecvate nevoilor, a culturii şi tradiŃiilor,
respectiv a importanŃei protejării mediului
D. Dezvoltarea condiŃiilor
socio-medicale pentru toŃi locuitorii comunei
E. Dezvoltarea administraŃiei publice
locale
Dom
enii
de in
terv
enŃie
A/1. Creşterea productivităŃii
agricole
A/2. Dezvoltarea ramurii de procesare / prelucrare
materii prime (lapte, miere)
A/3 Dezvoltarea
agroturismului bazat pe valori
tradiŃionale
A/4. Formare şi instruire în
domeniul agricol şi economic
A/5 Atragerea investitorilor
B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru
facilitarea accesului în şi
dinspre comună
B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată
B/3. Dezvoltarea infrastructurii de
furnizare a gazului metan
B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a
cursurilor de apă
C/1. Sprijinirea educaŃiei
orientate spre cerinŃele pieŃei şi
dezvoltării generaŃiei tinere
C/2. Restaurarea şi
dotarea instituŃiilor culturale
C/3. Promovarea tradiŃiilor
C/4. Dezvoltarea de relaŃii şi
înfrăŃiri cu alte comunităŃi din
Ńară şi din străinătate
D/1. Asigurarea unor condiŃii
decente de trai pentru
persoanele vârstnice
D/2.
Dezvoltarea serviciului medical la
nivelul comunei
E/1. Dezvoltarea capacităŃii
administrative şi a caliăŃii
serviciilor APL
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
48
OBIECTIV STRATEGIC A. Dezvoltarea şi modernizarea economiei locale şi a
agriculturii
Justificare
Dezvoltarea economiei locale este motorul care va ajuta dezvoltarea
comunei în viitor. Obiectivul de dezvoltare a economiei pe următorii 5 ani
este unul de nivel mediu: vizează o creştere a productivităŃii muncii în
agricultură, pentru a valorifica resursele naturale şi umane de care dispune
comuna şi dezvoltarea spiritului antreprenorial al locuitorilor.
Măsura 1. Creşterea productivităŃii agricole
Descrierea măsurii
Comuna Rus se caracterizează printr-o agricultură a cărei rentabilitate şi
competivitate sunt foarte reduse. SuprafaŃa comunei este 5097 ha din care
aproape jumătate este pământ nelucrat. Oamenii se plâng de faptul că
preŃul la care pot vinde produsele obŃinute din agricultură este prea mic
pentru a justifica efortul depus, dar unul dintre motive este şi slaba
productivitate pe care o obŃin, ceea ce generează costuri de producŃie mari.
Sprijinirea crescătorilor de animale să obŃină o mai bună productivitate este
o soluŃie pentru încurajarea întoarcerii locuitorilor la activităŃi din agricultură
şi pentru creşterea veniturilor locale.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AdministraŃia locală
- AgenŃi economici
AcŃiuni
ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole model, care să fie un exemplu pentru alŃi
potenŃiali întreprinzători, promovarea producŃiei acelor produse agricole
care dau cel mai mare randament în condiŃiile climatice şi de sol ale zonei
comunei Rus, introducerea raselor de animale, respectiv producŃie agricolă
de calitate superioară, dezvoltarea capacităŃii locale de accesare a
sprijinului guvernamental pentru zootehnie şi păşunat.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
49
Măsura 2. Dezvoltarea ramurii de procesare/prelucrare materii prime (lapte,
miere)
Descrierea măsurii
Creşterea animalelor este a doua ramură importantă a agriculturii,
practicată în comună. Locuitorii deŃin 430 bovine, 1380 porcine, 413 ovine,
142 caprine, 45 cabaline, 396 familii de albine şi 8.360 de păsări.
Prelucrarea materiilor prime obŃinute de la aceste animale se face la o
scară redusă şi de cele mai multe ori la o calitate inferioară. Prin această
măsură se urmăreşte dezvoltarea unităŃilor de procesare/prelucrare materii
prime, pentru a aduce valoarea adăugată produselor locale şi, implicit,
pentru a creşte veniturile obŃinute pe plan local.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AdministraŃia locală
- AgenŃi economici
AcŃiuni
Atragerea unui investitor prin oferirea de facilităŃi pentru a realiza o unitate
de procesare a laptelui, care să poată prelua producŃia obŃinută în comuna
Rus şi eventual din satele învecinate, sprijinirea localnicilor în demararea de
unităŃi de procesare agro-alimentare prin oferirea de cursuri de iniŃiere în
afaceri şi consultanŃă tehnică.
Măsura 3. Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale
Descrierea măsurii
Deşi turismul, mai exact agroturismul, este o oportunitate pentru
dezvoltarea economică a comunei Rus, totuşi lipseşte experienŃa
localnicilor în ceea ce priveşte serviciile care pot fi oferite turiştilor.
Actualmente, serviciile agroturistice conexe lipsesc, iar cele de bază (mese
servite la pensiuni de exemplu) sunt mai degrabă slabe, încercări de imitare
a unităŃilor de servire din comunităŃile urbane (restaurante), fără a avea o
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
50
unicitate, un element tradiŃional etc. Actualmente, turistul caută tot mai mult
servicii specifice, tradiŃionale care îl scot din rutina şi obiceiurile de zi cu zi,
caută şi apreciază tradiŃia şi obiceiurile locale, respectiv gusturile specific
locale. Prin această măsură vor fi create modele de agro-turism în comună,
care să inspire şi încurajeze localnicii să iniŃieze activităŃi în domeniul
turismului rural, cu specificul cerut de turişti.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AdministraŃia locală
- Vizitatori
- AgenŃi economici
- Copiii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte localităŃi, dar
care se întorc periodic în comună
AcŃiuni
În această măsură vor fi incluse activităŃi care vizează: (a) pregătirea –
consilierea persoanelor care doresc să iniŃieze activităŃi generatoare de
venit prin practicarea agro-turismului, (b) promovarea comunei ca furnizoare
de servicii agro-turistice, (c) crearea unei asociaŃii care să reprezinte
interesele micilor antreprenori locali şi care să faciliteze câştigarea unor
contracte comerciale pe termen lung. ObŃinerea unor venituri constante,
chiar dacă mici, va permite întreprinzătorilor locali să dezvolte afacerea, prin
acces la credite sau prin economisire.
Măsura 4. Formare şi instruire în domeniul agricol şi economic
Descrierea măsurii
Persoanele care se ocupă de agricultură nu au informaŃii la zi în ceea ce
priveşte noile metode folosite în agricultura performantă (creşterea
animalelor sau producŃia de cereale/legume). Ca urmare ei nu sunt
competitivi pe piaŃă, respectiv obŃin deseori o producŃie sub potenŃialul oferit
de calitatea solului şi de echipamentele folosite. Această măsură este
dedicată populaŃiei adulte din comuna Rus pentru a îmbunătăŃi nivelul de
calificare profesională a locuitorilor. Orice fel de domenii sunt utile dar ne
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
51
vom concentra în primii ani pe arii precum: creşterea productivităŃii în
zootehnie, regulile UE în creşterea animalelor şi exploatarea păşunilor şi
fâneŃelor, iniŃierea în afaceri, dezvoltare durabilă-ecologie, agricultură bio
etc.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AdministraŃia locală
AcŃiuni
Dorim să introducem în obişnuinŃa comunităŃii participarea la sesiuni de
informare şi formare astfel că dezvoltarea parteneriatelor cu diferite
organizaŃii sau instituŃii de formare va fi o primă acŃiune inclusă în această
măsură. De comun acord, în funcŃie de programul şi oferta instituŃiilor şi
analiza de nevoi de formare a populaŃiei, se poate face un program
semestrial de cursuri.
Măsura 5. Atragerea investitorilor
Descrierea măsurii
Dezvoltarea unor afaceri de nivel mediu sau ridicat este posibilă cu ajutorul
unui capital financiar mai important. Resursele întreprinzătorilor locali sunt
reduse şi limitate, fapt care ar trebui să determine administraŃia locală să
identifice şi să atragă firme sau investitori din afara comunităŃii. Vor fi
încurajate în special investiŃiile care folosesc resursele locale.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AdministraŃia locală
- AgenŃi economici
AcŃiuni
Inventarierea locurilor pe care s-ar putea amplasa fabricile, realizarea unui
portofoliu pentru potenŃialii investitori, derularea unei campanii de informare
a potenŃialilor investitori şi negociere a condiŃiilor de concesiune/contractare,
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
52
realizarea unui sistem de conexiune prin internet la diverse instituŃii şi
realizarea paginii web a comunei Rus.
OBIECTIV STRATEGIC B Dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv
securizarea şi protejarea cursurilor de apă
Justificare
Dezvoltarea comunei este strâns legată de infrastructura existentă, această
constituind un avantaj competitiv pentru atragerea de noi investitori şi
dezvoltarea de noi afaceri pe plan local. Prin acest obiectiv, comuna îşi
propune ridicarea confortului edilitar, pentru a ajunge comparabil cu zonele
urbane apropiate.
Măsura 1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru facilitarea accesului în şi
dinspre comună
Descrierea măsurii
CirculaŃia între anumite localităŃi din comuna Rus este îngreunată de starea
proastă a drumurilor comunale şi judeŃene. Prin această măsură sunt vizate
drumurile critice pentru accesul facil al locuitorilor comunei către centrul
comunei şi la servicii medicale, pieŃe de desfacere etc.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AgenŃi economici
- AdministraŃia locale
- Vizitatori/turişti
- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte
localităŃi
AcŃiuni
Realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de finanŃare,
implementarea proiectelor de reabilitare şi modernizare a căilor de
circulaŃie.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
53
Măsura 2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată
Descriere
LocalităŃile comunei Rus nu dispun de un sistem centralizat de alimentare
cu apă potabilă pentru populaŃie. 60% dintre gospodării se aprovizionează
cu apă de calitate îndoielnică, din surse proprii, respectiv din fântâni
ReŃeaua de apă potabilă este extrem de utilă în vederea dezvoltării
unităŃilor economice de pe raza comunei. Evacuarea apelor uzate de la
populaŃie se realizează prin latrine în sistem uscat sau fose septice cu
evacuarea acesteia în subteran. Acest fapt produce efecte de poluare, mai
ales a pânzei freatice. Dezvoltarea economică a localităŃii impune realizarea
unei reŃele de canalizare şi a unei staŃii de epurare a apelor uzate.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AgenŃi economici
- AdministraŃia locală
- Vizitatori/turişti
- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte
localităŃi
AcŃiuni
Analiza gradului în care populaŃia doreşte aceste servicii şi este dispusă să
se implice financiar, realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea
proiectelor de finanŃare, implementarea proiectelor privind introducerea
reŃelei de apă şi introducerea reŃelei de canalizare la toate gospodăriile
comunei, construirea staŃiilor de epurare a apelor uzate, implementarea
unui program de conştientizare a cetăŃenilor cu privire la necesitatea
racordării la reŃeaua edilitară pentru eliminarea expunerii la poluare şi agenŃi
patogeni; constituirea serviciului de colectare a taxelor pentru consumul de
apă.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
54
Măsura 3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan
Descriere
Principala sursă de încălzire a locuitorilor comunei Rus o reprezintă masa
lemnoasă. Având în vedere că în apropiere de comuna Rus (la mai puŃin de
10 km) trece o magistrală de gaz metan, extinderea către localităŃile
comunei Rus şi zonele de interes economic s-ar putea face la costuri mult
mai mici decât în cazul altor comune şi ar contribui semnificativ la reducerea
consumului de combustibil lemnos.
În acelaşi timp, administraŃia locală trebuie să se preocupe activ de găsirea
şi implementarea unor soluŃii care să asigure suportabilitatea costurilor cu
energia pentru populaŃie iar apelarea la energii regenerabile va fi o direcŃie
de exploatat în următoarea perioadă.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AgenŃi economici
- AdministraŃia locală
- Vizitatori/turişti
- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte
localităŃi
AcŃiuni
În cadrul acestei măsuri sunt vizate acŃiuni de extindere a conductei de gaz
metan şi completare a surselor de încălzire pentru clădirile publice cu
energii regenerabile. AcŃiunile includ: (1) analiza gradului în care populaŃia
doreşte serviciile de alimentare cu gaz metan şi este dispusă să se implice
financiar, realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de
finanŃare, implementarea proiectelor de extindere a conductelor de gaz,
extinderea/realizarea contractelor de concesiune pentru managementul
serviciilor, (2) analiza oportunităŃilor de completare a surselor de încălzire cu
energii regenerabile la clădirile publice, realizarea studiilor de fezabilitate,
identificarea surselor de finanŃare şi pregătirea dosarelor pentru obŃinerea
finanŃării.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
55
Măsura 4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă
Descriere
În perioadele cu ploi abundente, nivelul canalelor colectoare creşte, apele
aduc reziduuri care se depun şi care creează blocaje pe cursurile de apă,
rezultând inundaŃii. De asemenea, râul Someş produce inundaŃii în
perioadele de primăvară sau vară cu ploi abundente. Această măsură
vizează intervenŃii asupra văilor, îndiguirea şi amenajarea cursului râurilor
astfel încăt să se evite producerea, chiar temporară, a inundaŃiilor.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- AgenŃi economici
- AdministraŃia locală
- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte
localităŃi
AcŃiuni
Realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de finanŃare,
implementarea proiectelor de îndiguire şi amenajare a cursului râurilor. O
atenŃie aparte va fi acordată acelor porŃiuni de teren care sunt mai
favorabile culturii legumelor iar prin colaborare cu AgenŃia Apelor Române,
Someşul poate fi exploatat pentru sisteme de irigaŃie.
OBIECTIV STRATEGIC C. Promovarea educaŃiei adecvate nevoilor, a culturii şi
tradiŃiilor, respectiv a importanŃei protejării mediului
Justificare
Resursele umane şi identitatea locală sunt importante pentru dezvoltarea
comunei. Oameni mai bine calificaŃi, pregătiŃi să facă faŃă cerinŃelor de pe
piaŃa muncii vor putea să desfăşoare activităŃi lucrative mai bine plătite şi
vor continua să locuiască în mediul rural, contribuind la dezvoltarea
economică a propriei comune. Acest lucru, combinat cu sentimentul de
mândrie şi apartenenŃă la comunitate, respectiv cu o dezvoltare durabilă a
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
56
zonei, va facilita implicarea lor în rezolvarea unor probleme ale comunităŃii
şi îmbunătăŃirea nivelului de trai.
Măsura 1. Sprijinirea educaŃiei orientate spre cerinŃele pieŃei şi dezvoltării
generaŃiei tinere
Descrierea măsurii
În momentul de faŃă, în microregiunea Valea Someşului, respectiv în zonele
din împrejurimi nu există suficiente posibilităŃi/profile/specializări şcolare
pentru pregătirea practică a tinerilor, pe domenii de interes pe piaŃa muncii.
Astfel, singurele şcoli profesionale se găsesc la Gâlgău (profil: alimentaŃie
publică) şi la Ileanda (profil: mecanică, tehnic, ştiinŃele naturii). Măsura
vizează introducerea unor specializări noi la şcoala din Rus, care nu se
regăsesc la celelalte şcoli din microregiune, dar care au cerere pe piaŃa
muncii (zugrav, zidar, tâmplar etc.). GeneraŃia tânără este cea care va
continua dezvoltarea începută acum. InvestiŃia în dezvoltarea capacităŃii şi a
cunoştinŃelor acestei generaŃii este poate cea mai bună investiŃie pe care o
poate face astăzi comunitatea.
Beneficiari
- Tinerii din comună
- Tinerii din Microregiunea Valea Someşului
- AgenŃi economici
- AdministraŃia locală
AcŃiuni
Realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea unui internat care să
găzduiască tinerii veniŃi din alte localităŃi cu facilităŃi recreaŃionale şi
educaŃionale care să permită folosirea lui pe timpul vacanŃelor ca tabără.
Identificarea programelor de perfecŃionare a cadrelor didactice în domenii
noi precum din construcŃii şi prelucrarea lemnului, obŃinerea autorizaŃiilor şi
certificărilor necesare, crearea de parteneriate cu organizaŃii şi instituŃii
specializate, dezvoltarea şi îmbunătăŃirea curriculum-ului.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
57
Măsura 2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale
Descrierea intervenŃiei
InstituŃiile culturale au un rol determinant în păstrarea şi promovarea culturii
şi tradiŃiilor locale. Biblioteca, Căminul cultural sunt singurele instituŃii unde
locuitorii şi în special adulŃii sunt expuşi unor informaŃii sau practici de
cultură. Fie că este vorba de un eveniment de lansare de carte, de
organizarea unui festival folcloric sau de cursuri de dans tradiŃional, aceste
instituŃii pot oferi locuitorilor alternative de petrecere a timpului liber şi în
acelşi timp să păstreze viu interesul pentru acele tradiŃii şi obiceiuri care
conferă comunităŃii identitate locală. Măsura vizează reabilitarea şi
construirea capacităŃii acestor instituŃii de a oferi servicii culturale
comunităŃii.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- Vizitatori
- Turişi
- Copiii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte părŃi, dar care
se întorc periodic în comună
AcŃiuni
Măsura va include restaurarea instituŃiilor culturale ale comunei, păstrând şi
conservând metodele tradiŃionale de construcŃie şi sprijinirea financiară a
proiectelor culturale în comună.
Măsura 3. Promovarea tradiŃiilor
Descrierea măsurii
Manifestările populare, tezaurul folcloric, evenimentele sărbătorite de toată
comunitatea constituie partea imaterială a culturii locale, care conferă
identitate şi specific local. Acestea au un potenŃial foarte mare pentru
atragerea vizitatorilor sau turiştilor şi păstrează treaz sentimentul de
apartenenŃă la comunitate. Pentru o comună care doreşte să dezvolte
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
58
turismul, astfel de măsuri pot creşte atractivitatea zonei şi pot contribui la
promovarea comunei.
Beneficiari
- Comunitatea locală
- Vizitatori
- Turişti
- Copiii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte părŃi, dar care
se întorc periodic în comună
AcŃiuni
Organizarea “Zilelor comunei” şi implicarea fiilor satului în viaŃa comunităŃii,
organizarea unor manifestări culturale (tabere de creaŃie, seri literare), re-
descoperirea tezaurului folcloric local prin inventarierea cântecelor vechi,
elaborarea monografiei comunei.
Măsura 4. Dezvoltarea de relaŃii şi înfrăŃiri cu alte comunităŃi din Ńară şi din
străinătate
Descrierea măsurii
Una dintre forŃele cele mai puternice care determină schimbări în viaŃa
oamenilor sunt modelele, exemplele şi experienŃele altora. Dezvoltarea
unor relaŃii de colaborare între şcoli sau organizaŃii neguvernamentale ar
permite tineretului (şi nu numai) să vadă modele noi, să-şi lărgească
orizontul cunoaşterii, să-şi formuleze idei noi, cu care ar putea contribui în
viitor la dezvoltarea comunităŃii din care fac parte.
Beneficiari
- Şcolile din comună
- Tineretul
- Comunitatea locală
- InstituŃii partenere
AcŃiuni
Dezvoltarea unor relaŃii de colaborare cu instituŃii sau/şi organizaŃii din Ńară
şi din străinătate, promovarea unor legături strânse între copii din şcolile
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
59
partenere, organizarea unor schimburi de experienŃă, realizarea unor
proiecte comune, implicarea familiilor în evenimentele organizate.
OBIECTIV STRATEGIC D. Dezvoltarea condiŃiilor socio-medicale pentru toŃi
locuitorii comunei
Justificare
Dreptul la o viaŃă decentă şi siguranŃa vieŃii sunt două aspecte
fundamentale pentru liniştea oricărui locuitor al unei comunităŃi.
Din nefericire, aproape toate comunităŃile din microregiunea „Valea
Someşului” se confruntă cu problema îmbătrânirii populaŃiei, care este
corelată cu lipsa serviciilor destinate persoanelor de vârsta a treia. Tinerii
plecând din comunităŃile rurale, nu-şi mai pot îngrijii părinŃii/rudele, fapt din
cauza căruia ele ajung în situaŃii deosebit de grele.
Aceste probleme sunt amplificate de multe ori şi de lipsa unor servicii
medicale adecvate.
Măsura 1. Asigurarea unor condiŃii decente de trai pentru persoanele vârstnice
Descrierea măsurii
Această măsură pleacă de la nevoia tot mai acută de îngrijire a locuitorilor
vârstnici ai comunei, aceştia reprezentând un procent însemnat din
populaŃia comunei (aproape 30%). Din ansamblul populaŃiei vârstnice, se
pot reliefa unele grupe cu risc crescut: persoanele foarte în vârstă (80 - 90
de ani), vârstnicii care trăiesc singuri sau care nu au copii, bătrânii cu
afecŃiuni sau handicapuri grave, cupluri în vârstă, dintre care unul sau ambii
sunt grav bolnavi, femeile în vârstă. Se apreciază că după 65 de ani
(începutul vârstei a treia), 50% dintre bătrani au nevoie de îngrijiri medicale,
ambulatorii sau spitaliceşti. Microregiunea nu oferă în acest moment servicii
de calitate şi suficiente. Măsura va adresa cu prioritate nevoile acestor
categorii de vârstă.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
60
Beneficiari
- persoane cu vârsta peste 60 ani, dar şi altele care au nevoie de
asistenŃă medicală
- copii acestora, care pot merge la şcoală sau la muncă liniştiŃi că
părinŃii lor sunt în siguranŃă
AcŃiuni
Elaborarea unui proiect – cereri de finanŃare pentru crearea unui centru de
îngrijire pentru vârstnici. Atragerea de personal de specialitate suplimentar:
asistente medicale, asistent social, îngrijitoare socio-medicale.
Măsura 2. Dezvoltarea serviciului medical la nivelul comunei
Descrierea măsurii
Nevoia de a avea un serviciu medical care să asigure condiŃii de trai liniştite
este de sine înŃeles în cazul oricărei comunităŃi. Deşi distanŃa până la
comuna Ileanda nu este foarte mare (5 km), totuşi deplasarea în situaŃii de
urgenŃă este uneori problematică, mai ales pentru persoanele vârstnice. Pe
de altă parte, comunele învecinate (Şimişna, Zalha) ar putea apela la
serviciile unui dispensar dotat.
Beneficiari
- locuitorii din Rus şi comunele învecinate care au nevoie de asistenŃă
medicală
- turişi/vizitatori
AcŃiuni
Dotarea cu aparatură performantă a dispensarului din comună, atragerea
unui personal specializat.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
61
OBIECTIV STRATEGIC E. Dezvoltarea administraŃiei publice locale
Măsura 1. Dezvoltarea capacităŃii administrative şi a serviciilor APL
Descrierea măsurii
Această măsură îşi propune perfecŃionarea acŃiunilor administraŃiei locale,
astfel încât să facă faŃă provocărilor actuale: atragerea de fonduri pentru
realizarea şi administrarea investiŃiilor în infrastructura de bază,
administrarea tehnică a proiectelor susŃinute din fonduri guvernamentale şi
europene, trecerea la utilizarea eficientă a sistemelor de comunicare şi IT
moderne, etc.
Este o măsură de dezvoltare instituŃională, care are ca beneficiar direct
aparatul administrativ, dar prin a cărei rezultat vor beneficia locuitorii
comunei din toate cele 3 sate.
Beneficiari
- AdministraŃia locală
- Comunitatea locală
- AgenŃi economici
- Vizitatori
AcŃiuni
Realizarea unui parteneriat cu o organizaŃie cu expertiză în dezvoltare
instituŃională pentru administraŃia publică, elaborarea unui proiect care să
includă acŃiuni de diagnostic şi implementare unor măsuri de dezvoltare,
realizarea dosarului de finanŃare şi obŃinerea finanŃării pentru proiectul de
dezvoltare instituŃională, dotarea cu echipamente şi tehnologii care să
eficientizeze activitatea administraŃiei în relaŃie cu cetăŃenii, instruirea
personalului, expunerea consilierilor locali la o serie de bune practici în
administraŃia locală prin schimb de vizite şi prezentări.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
62
Capitolul V. PROMOVAREA PARTENERIATELOR
Dezvoltarea economică şi socială a unei comune nu este un demers solitar
al unei instituŃii, fie ea administraŃia publică locală. Strategia de dezvoltare
conturează direcŃia de urmat şi măsurile propuse pentru următorii cinci ani,
cu recomandări precise privind priorităŃile pe care ar trebui să se
concentreze comunitatea.
Obiectivele şi proiectele pentru operaŃionalizarea lor au fost incluse în
strategie plecând de la probabilitatea de realizare a lor având ca
responsabil principal administraŃia locală. Aceasta trebuie să aibă voinŃa
politică şi capacitatea instituŃională pentru a duce la îndeplinire măsurile de
dezvoltare a comunei.
Succesul îndeplinirii planului strategic stă însă şi în atragerea şi implicarea
actorilor locali sau regionali care au interes şi/sau expertiză în domeniile
descrise de strategie. AdministraŃia locală are nevoie de parteneri
instituŃionali pentru a implementa proiectele din domeniul economic, social,
cultural, educaŃional. Motivele sunt atât de natură pragmatică, cât şi de
natură emoŃională.
Anvergura unui proces de dezvoltare strategică depăşeşte capacitatea unei
singure instituŃii. Nu se poate aştepta din partea administraŃiei locală să aibă
expertiză în toate domeniile necesar a fi abordate şi dezvoltate la nivelul
unei comunităŃi. În cazul comunei Rus, măsurile de dezvoltare includ
programe de educaŃie antreprenorială, consolidare instituŃională a şcolii,
servicii sociale pentru vârstnici sau programe pentru tineret. Realizarea cu
succes a unor proiecte specifice fiecărui domeniu se poate face prin
implicarea în derularea lor a unor organizaŃii care au deja experienŃă şi/sau
capacitate de implementare. Şcoala, organizaŃiile neguvernamentale,
instituŃiile de calificare profesională, centrele medicale sunt potenŃiali
parteneri ai administraŃiei locale, care aduc expertiză, resurse şi timp pentru
realizarea unor proiecte de interes comun.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
63
Lucrul în parteneriat aduce eficienŃă şi are un efect sinergic. Realizarea
unor obiective comune prin folosirea unor resurse existente şi urmărirea
unor metodologii deja testate, economiseşte timp şi conduce la rezultate
mai bune. Colaborarea pentru rezolvarea unor probleme existente la nivelul
comunităŃii, resimŃite de mai mulŃi actori locali, este o cale directă, cu efect
multiplicator pentru îndeplinirea obiectivelor acestora.
Dezvoltarea sustenabilă a unei comunităŃi se asigură numai cu implicarea
celor care beneficiază de ea. Atragerea celor afectaŃi de o problemă în a
participa cu idei de soluŃionare, în decizii, chiar în implementarea soluŃiei,
conferă o mai mare durabilitate rezultatelor obŃinute. Nu numai administraŃia
locală va fi responsabilă pentru întreŃinerea rezultatelor, ci toŃi cei care au
contribuit la obŃinerea lor. De exemplu, serviciul de îngrijire pentru vârstnici,
chiar dacă va avea fondurile necesare demarării lui, printr-o finanŃare
externă, îşi va asigura mult mai uşor continuitatea prin formarea şi
atragerea în implementare a unei asociaŃii locale a beneficiarilor.
Recomandăm aşadar abordarea în parteneriat a implementării strategiei şi
depunerea de către administraŃia locală a unor eforturi constante în a
identifica şi atrage parteneri care aduc plus valoare în implementarea
proiectelor.
În fişele de proiect sunt sugerate o serie de organizaŃii şi instituŃii care pot fi
considerate ca potenŃiali parteneri ai administraŃiei locale pentru dezvoltarea
şi implementarea respectivului proiect. Aceste propuneri nu sunt exhaustive
ci doar indicative. AdministraŃia locală va analiza, de la caz la caz,
fezabilitatea şi relevanŃa fiecărui parteneriat în sine, va căuta şi alte
organizaŃii potenŃial partenere şi va face demersurile de încheiere a
parteneriatului celui mai potrivit proiectului.
Aria de căutare a potenŃialilor parteneri nu are graniŃă teritorială. Aceştia pot
fi identificaŃi atât în rândul organizaŃiilor şi instituŃiilor locale, dar şi la nivel
regional, naŃional sau chiar internaŃional. Participarea reprezentanŃilor
administraŃiei locale la evenimente naŃionale sau internaŃionale, vizitele de
studiu sau schimburile de experienŃă în alte zone ale Ńării sau în Europa,
înscrierile în asociaŃii sau grupuri de discuŃii pe internet sunt tot atâtea căi
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
64
prin care pot fi găsiŃi parteneri care să aducă plus valoare la implementarea
strategiei.
Sintetizăm tipurile de organizaŃii recomandate prin acest document strategic
a fi luate în considerare ca parteneri în realizarea proiectelor subsumate
strategiei. AsociaŃii locale nu există în acest moment formalizate, însă
credem că organizarea comunităŃii în astfel de structuri poate aduce
eficienŃă în rezolvarea problemelor locale.
PotenŃiali parteneri Domeniu strategic
Aspecte cheie Nivel local Nivel extern
comunităŃii
A. Dezvoltarea şi modernizarea economiei locale şi a agriculturii
Investitori Centre comerciale IMM Productivitate în agricultură
AsociaŃie a micilor întreprinzători AsociaŃie a agricultorilor
Camera de ComerŃ Sălaj Camere de ComerŃ din România sau Europa AsociaŃii ale oamenilor de afaceri AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului UniversităŃi cu specific agricol InstituŃii cu expertiză în agricultură AsociaŃii/Consilii judeŃene ale IMM ONG cu activitate în domeniul zootehnie sau agricultură
B. Dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv securizarea şi protejarea cursurilor de apă
Drumuri Sisteme alimentare apă şi evacuare a celor uzate Resurse energetice Gestiunea deşeurilor
Consiliul civic – reprezentanŃi ai comunităŃii AsociaŃie a utilizatorilor
AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului AsociaŃii ale comunelor AdministraŃie locală „model” Consiliul JudeŃean Sălaj ONG cu expertiză în resurse energetice regenerabile
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
65
ONG/instituŃii pentru protecŃia mediului
C. Promovarea educaŃiei adecvate nevoilor, a culturii şi tradiŃiilor, respectiv a importanŃei protejării mediului
Infrastructură educaŃională şi recreaŃională
Şcolile Consiliu al copiilor/tinerilor Căminul cultural
ONG cu activităŃi pentru copii şi tineri AdministraŃie locală „model” AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului
D. Dezvoltarea condiŃiilor socio-medicale pentru toŃi locuitorii comunei
Servicii socio-medicale pentru vârstnici Programe reinserŃie profesională şi educaŃională pentru romi
Biserica AsociaŃie de sprijin a vârstnicilor
AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului ONG/instituŃii din domeniul medical şi programe pentru vârstnici
E. Dezvoltarea administraŃiei publice locale
AdministraŃie publică Fonduri structurale Cultura antreprenoriala Curricula şcolară pentru meserii noi
Consiliul civic – reprezentanŃi ai comunităŃii AsociaŃie a micilor întreprinzători Şcoala Generală
AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului AsociaŃii ale comunelor AdministraŃie locală „model” Consiliul JudeŃean Sălaj Prefectura JudeŃului Sălaj ONG cu expertiză în educaŃie antreprenorială ONG sau instituŃie de formare profesională
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
66
Capitolul VI. PLANIFICAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR
6.1 Planificarea financiară
6.1.1 Venituri
VENITURILE PRIMĂRIEI RUS PENTRU ANUL 2007 şi 2008 (în mii ron)
Venituri 2007 Suma Pondere Venituri 2008 Suma Pondere
Total venituri 1.989,00 100,00% Total venituri 2.078,58 100,00%
Venituri proprii 425,60 21,40% Venituri proprii 379,00 18,23%
Sume defalcate din TVA
1.141,40 57,39% Sume defalcate din TVA
1.499,00 72,12%
OperaŃiuni financiare
0,00 0,00% Operatiuni financiare
0,00 0,00%
SubvenŃii de la alte nivele ale administraŃiei publice
392,00 19,71%
Subventii de la alte nivele ale administraŃiei publice
200,58 9,65%
Alte venituri 30,00 1,50% Alte venituri 0,00 0,00%
O scurtă analiza a structurii veniturilor totale ale Primăriei ne relevă o
pondere ridicată a altor venituri în afara celor proprii, acestea din urmă
având doar o pondere de 21,40 în totalul veniturilor obŃinute în 2007 şi
18,23 în 2007. SubvenŃiile primite de la alte nivele ale administraŃiei publice
sunt reprezentate de subvenŃii de la bugetul de stat pentru finanŃarea
cheltuielilor de capital ale unităŃilor de învăŃământ preuniversitar (265 mii
RON în 2007 şi 50 mii RON în 2008), subvenŃii privind pietruirea,
reabilitarea sau asfaltarea drumurilor de interes local 50,58 mii RON în
2008 (în 2007 nu s-au acordat subvenŃii pentru reabilitarea drumurilor, pe
lângă acestea se mai regăsesc subvenŃii de la bugetul de stat reprezentând
ajutor pentru încălzirea locuinŃei (122 mii RON în 2007 şi 64 mii RON în
2008) şi alte subvenŃii de la bugetul de stat.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
67
În anul 2008 se înregistrează o creştere a veniturilor totale cu 4,48% faŃă de
2007. De asemenea, se observă o descreştere a veniturilor proprii cu
10,8% în 2008 faŃă de 2007.
VENITURILE PROPRII ALE PRIMĂRIEI RUS PENTRU ANUL 2007 şi 2008 (exprimat în
mii ron)
Venituri proprii 2007 Suma Pondere Venituri proprii
2008 Suma Pondere
Total venituri Proprii (I+II) 425,60 100,00% Total venituri
Proprii (I+II) 379,00 100,00%
I. Venituri fiscale 408,10 95,89% I. Venituri fiscale 316,00 83,38%
1. Impozit pe venit, profit şi câştiguri de capital de la P.F.
213,40 50,14% 1. Impozit pe venit, profit şi câştiguri de capital de la P.F.
208,00 54,88%
2. Impozite şi taxe pe proprietate 132,20 31,06% 2. Impozite şi taxe
pe proprietate 93,00 24,54%
2.1. Impozit pe clădiri 40,20 9,45%
2.1. Impozit pe clădiri 29,00 7,65%
2.2. Impozit pe terenuri 84,00 19,74%
2.2. Impozit pe terenuri 64,00 16,89%
2.3. Taxe judiciare de timbru
8,00 1,88% 2.3. Taxe judiciare de timbru
0,00 0,00%
2.4. Alte impozite şi taxe pe proprietate
0,00 0,00% 2.4. Alte impozite şi taxe pe proprietate
0,00 0,00%
3. Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii 32,50 7,64% 3. Impozite si taxe
pe bunuri si servicii 5,00 1,32%
3.1. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor
32,50 7,64%
3.1. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor
5,00 1,32%
4. Alte taxe şi impozite fiscale 30,00 7,05% 4. Alte taxe şi
impozite fiscale 10,00 2,64%
II. Venituri Nefiscale 17,50 4,11% II. Venituri
Nefiscale 63,00 16,62%
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
68
1. Venituri din proprietate (Venituri din concesiuni şi închirieri)
6,00 1,41%
1. Venituri din proprietate (Venituri din concesiuni şi închirieri)
17,00 4,49%
2. Amenzi, penalităŃi 10,00 2,35% 2. Amenzi, penalităŃi 35,00 9,23%
3. Venituri din prestări de servicii 1,50 0,35% 3. Venituri din
prestări de servicii 11,00 2,90%
Analiza datelor referitoare la evoluŃia veniturilor proprii ale Primăriei RUS în
2007 şi 2008 ne relevă o descreştere a acestora cu 10,8% în 2008 faŃă de
2007. Veniturile fiscale se reduc cu 22,55 % ca urmare a diminuării
veniturilor din impozite şi taxe de proprietate, în schimb cea mai mare
creştere se înregistrează la veniturile nefiscale pe seama creşterii veniturilor
din amenzi şi penalităŃi, ceea ce determină şi o diminuare a ponderii
veniturilor fiscale în total venituri proprii de 83,38% în 2007 la 95,89 % în
2008.
Structura veniturilor proprii ale Primăriei RUS pentru anul 2007 şi 2008
Venituri Proprii 2008
24,54%
1,32%
2,64%
4,49%9,23%
2,90%
54,88%
1. Impozit pe v enit, prof it si castiguri decapital
2. Impozite si taxe pe proprietate
3. Impozite si taxe pe bunuri si serv icii
4. Alte taxe si impozite f iscale
5. Venituri din concesiuni si inchirieri
6. Amenzi penalitati
7. Venituri din capital din v anzarea unorbunuri apartinand domeniului priv at
În cadrul structurii veniturilor proprii cea mai mare pondere o au veniturile
din impozitele pe venit, profit şi câştiguri de capital de la persoane fizice,
marea majoritate reprezentând sume alocate de la Consiliul JudeŃean
pentru echilibrarea bugetelor locale. Impozitele şi taxele pe proprietate
provin în majoritate din impozitarea terenurilor, urmate de veniturile din
impozitele pe clădiri. O altă sursă de venit a Primăriei este constituită din
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
69
taxa pe utilizarea bunurilor sau a utilizării bunurilor, majoritatea acestora
reprezentând bunuri de capital destinate activităŃilor economice.
Veniturile nefiscale sunt reprezentate de venituri din proprietate (venituri din
concesiuni şi închirieri), precum şi din venituri din amenzi şi penalităŃi.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
70
6.1.2 Cheltuieli
Structura cheltuielilor Primăriei RUS pe principalele capitole de cheltuieli
pentru anul 2007 şi 2008, conform clasificării din bugetul de venituri şi
cheltuieli este prezentată în tabelul următor:
Total cheltuieli 2007 Suma Pondere Total cheltuieli
2008 Suma Pondere
Total cheltuieli (I+II+III) 1.989,00 100,00% Total cheltuieli
(I+II+III) 2.078,58 100,00%
I. Cheltuieli curente 1.237,50 62,22% I. Cheltuieli
curente 1.543,50 74,26%
1. Cheltuieli de personal 844,50 42,46% 1. Cheltuieli de
personal 1.045,00 50,27%
2. Bunuri şi servicii 206,50 10,38% 2. Bunuri şi
servicii 256,50 12,34%
3. Dobânzi - 0,00% 3. Dobânzi - 0,00%
4. Transferuri între unităŃi ale administraŃiei publice
4,50 0,23%
4. Transferuri între unităŃi ale administraŃiei publice
75,00 3.61%
5. AsistenŃă socială 181,00 9,10% 5. AsistenŃă
socială 115,00 5,53%
6.Alte cheltuieli 1,00 0,05% 6.Alte cheltuieli 52,00 2,50%
II. Cheltuieli de capital 751,50 37,78% II. Cheltuieli de
capital 535,08 25,74%
1. Active nefinanciare 751,50 37,78% 1. Active
nefinanciare 535,08 25,74%
III. OperaŃiuni financiare 0,00 0,00% III. OperaŃiuni
financiare 0,00 0,00%
1. Rambursari de credite interne - 0,00%
1. Rambursari de credite interne
- 0,00%
INVESTIłII 0,00 0,00% INVESTIłII 0,00 0,00%
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
71
Cea mai mare pondere în cadrul structurii cheltuielilor Primăriei o deŃin
cheltuielile cu personalul (50,30% în 2008 şi 42,5% în 2007). În cadrul
cheltuielilor cu personalul ponderea ce mai mare o au cheltuielile cu
personalul din învăŃământ (400 mii RON în 2007 şi 500 mii RON în 2008),
urmate de cheltuielile cu personalul legat de serviciile publice generale (423
mii RON în 2007 şi 317 mii RON în 2008), de cele ale personalului legat de
serviciile de asistenŃă socială (266,5 mii RON în 2007 şi 125 mii RON în
2008) şi de alte categorii de personal.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt reprezentate de cheltuielile cu
serviciile publice generale, precum şi cele legate de drumuri şi poduri.
Structura cheltuielilor conform bugetului local pe articole de cheltuieli pentru
anul 2007 şi 2008 se prezintă după cum urmează:
Structura pe articole de cheltuieli
2007 Pondere Structura pe articole de cheltuieli
2008 Pondere
TOTAL 1.989,00 100,00% TOTAL 3.020,30 100,00%
I. Servicii publice generale 425,40 21,39% I. Servicii publice
generale 469,91 15,55%
1.1. AutorităŃi publice şi acŃiuni externe
423,90 21,31% 1.1. AutorităŃi publice şi acŃiuni externe
462,91 15,33%
1.2. Alte servicii publice generale - 0,00% 1.2. Alte servicii
publice generale 4,00 0,12%
1.3. Tranferuri între unităŃi ale administraŃiei publice locale
1,50 0,08%
1.3. Tranferuri între unităŃi ale administraŃiei publice locale
3,00 0,10%
II. Ordine publică şi siguranŃă naŃionala
1,2 0,06% II. Ordine publică şi siguranŃă naŃionala
20,40 0,68%
III. Cheltuieli social-culturale 1.219,60 61,32% III. Cheltuieli
social-culturale 1.939,80 64,23%
3.1. ÎnvăŃământ 712,00 35,80% 3.1. ÎnvăŃământ 1.443,45 47,79%
3.1.1. Cheltuieli cu 400,00 20,11% 3.1.1. Cheltuieli cu 1.212,00 40,13%
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
72
personalul personalul
3.1.2. Bunuri şi servicii
36,00 1,81% 3.1.2. Bunuri şi servicii
152,20 5,04%
3.1.3. Burse 1,00 0,05% 3.1.3. Burse - 0,00%
3.1.4. Cheltuieli de capital, învăŃământ preşcolar şi primar
275,00 13,83% 3.1.4. Cheltuieli de capital, înavatamant preşcolar şi primar
79,25 2,62%
3.2. Sănătate 209,00 10,51% 3.2. Sănătate 3,00 0,10%
3.3. Cultură, recreere, religie 32,10 1,61% 3.3. Cultură,
recreere, religie 182,35 6,04%
3.4. Asigurări şi asistenŃă socială 266,50 13,40% 3.4. Asigurări şi
asistenŃă socială 311,00 10,30%
3.4.1. Cheltuieli de personal
85,50 4,30% 3.4.1. Cheltuieli de personal
256,00 8,48%
3.4.2. Ajutoare sociale 181,00 9,10%
3.4.2. Ajutoare sociale 55,00 1,82%
IV. Servicii şi dezvoltare publică 283,50 14,25% IV. Servicii şi
dezvoltare publică 239,70 7,94%
4.1. LocuinŃe, servicii şi dezvoltare publică
247,00 12,42% 4.1. LocuinŃe, servicii şi dezvoltare publică
135,00 4,47%
4.2. ProtecŃia mediului 36,50 1,83% 4.2. ProtecŃia
mediului 104,70 3,47%
V. AcŃiuni economice 59,30 2,98% V. AcŃiuni
economice 350,49 11,60%
5.1. AcŃiuni generale economice - 0,00%
5.1. AcŃiuni generale economice
70,24 2,33%
5.2. Transporturi 59,30 2,98% 5.2. Transporturi 233,25 7,72%
5.3. Alte activităŃi economice - 0,00% 5.3. Alte activităŃi
economice 47,00 1,56%
VI. InvestiŃii 0,00 0,00% VI. InvestiŃii 0,00 0,00%
În cadrul structurii cheltuielilor pe articole de cheltuieli, ponderea cea mai
mare o au cheltuielile pentru învăŃământ (incluzând cheltuielile cu salariile
personalului de învâŃământ şi cele de administrare şi întreŃinere a unităŃilor
de învăŃământ preşcolare şi de învăŃământ primar), urmate de cheltuielile cu
serviciile publice generale şi cele de dezvoltare publică (iluminat public şi
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
73
electrificări rurale, alimentare cu apă şi amenajări hidrotehnice şi alte servicii
în domeniul locuinŃelor şi dezvoltării comunale).
Cheltuielile cu ajutoarele sociale includ cheltuielile cu salariile personalului
aferent acestor servicii, precum şi cheltuieli legate de asistenŃă socială
legată de invaliditate, asistenŃă socială legată de familie şi copii, precum şi
asistenŃei legate de prevenirea excluziunii sociale. Prin buget, cea mai mare
sumă este alocată asistenŃei sociale legate de invaliditate
Cheltuielile cu transporturi includ cheltuielile legate de întreŃinerea şi
repararea drumurilor şi podurilor comunale.
În cadrul articolului de cheltuieli Cultură, recreere, religie, se regăsesc
cheltuieli legate de servicii culturale, biblioteci comunale, întreŃinerea
căminelor culturale, susŃinerea cultelor religioase etc.
Mai există o serie de articole de cheltuieli care au o pondere redusă în
cadrul structurii totale a cheltuielilor Primăriei , ca de exemplu cheltuieli
privind ordinea publică, tranzacŃii privind datoria publică etc.
Structura pe articole de cheltuieli 2007
61.32%
14.25%2.98%
21.39%
0.06%
0.00% I. Servicii publice generale
II. Ordine publica si sigurantanationala
III. Cheltuieli Social Culturale
IV. Servicii si dezvoltarepublica
V. Actiuni Economice
INVESTITII
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
74
Structura pe articole de cheltuieli 2008
64.23%
7.94%
11.60%15.56%
0.68%
0.00% I. Servicii publice generale
II. Ordine publica si sigurantanationala
III. Cheltuieli Social Culturale
IV. Servicii si dezvoltarepublica
V. Actiuni Economice
INVESTITII
Analiza cheltuielilor şi veniturilor Primăriei RUS ne relevă un buget
dependent de bugetul de stat, cu surse de venituri proprii în proporŃie de
21,4 % în 2007 şi 18,23 % în 2008 şi cheltuieli de capital destinate susŃinerii
activităŃilor publice. Totodată, din datele prezentate rezultă că Primăria nu
are angajate credite, prin urmare nu are grad de îndatorare şi nici nu este
implicată în proiecte de investiŃii.
Structura echilibrată a bugetului permite acesteia implicarea în proiecte de
investiŃii publice destinate dezvoltării comunităŃii locale.
Dezvoltarea comunităŃii locale va duce la îmbunătăŃirea nivelului de trai a
locuitorilor din zonă şi va determina, indirect, şi o creştere a veniturilor
proprii ale Primăriei.
Implicarea în proiecte de investiŃii publice trebuie să constituie o prioritate
pentru Primărie în vederea sporirii veniturilor proprii. Prioritare vor trebui să
fie proiectele ce vizează investiŃiile în infrastructură.
În vederea finanŃării acestor investiŃii, conform legii bugetare, Primăria se va
putea angaja în contractarea unor credite al căror efort bugetar să nu
depăşească 30% din veniturile proprii. Având în vedere nivelul redus al
veniturilor proprii, pentru a-şi putea finanŃa proiectele de investiŃii publice
este recomandabil ca Primăria să acceseze fonduri europene cu
componentă financiară nerambursabilă. Fondurile europene disponibile în
acest moment pentru investiŃii în infrastructură în mediul rural prevăd o
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
75
componentă financiară nerambursabilă de până la 100% din valoarea
eligibilă a proiectelor, astfel încât autorităŃile publice locale vor trebui să
asigure cofinanŃare doar pentru cheltuielile neeligibile ale proiectului.
Pentru finanŃarea părŃii neeligibile a proiectelor autorităŃile publice locale pot
recurge în ordine la următoarele surse:
- sume atrase de la Consiliul JudeŃean sau de la bugetul statului;
- încheierea de parteneriate publice private (PPP). În vederea atragerii
de investiŃii în zonă, autorităŃile publice locale pot încheia
parteneriate publice private cu investitori privaŃi care să asigure
finanŃarea componentei neeligibile a proiectelor;
- contractarea de împrumuturi bancare pentru plata cheltuielilor
neeligibile ale unui proiect. În această situaŃie gradul de îndatorare
nu poate depăşi 30 % din veniturile proprii ale Primăriei. De
exemplu, veniturile proprii ale Primăriei au fost în cursul anului 2008
de 379.000 RON, ceea ce înseamnă că instituŃia poate contracta un
credit în valoare de 812.000 RON, a cărui dobândă să nu
depăşească 113.680 RON/an (Simularea s-a făcut pentru un credit
în RON cu o perioadă de graŃie de 1 an şi dobândă de 14%/an);
- veniturile proprii ale Primăriei. Având în vedere nivelul redus al
veniturilor proprii ale Primăriei, în vederea asigurării cofinanŃării
recomandăm creşterea veniturilor proprii prin:
• creşterea bazei de impozitare;
• îmbunătăŃirea gradului de colectare a taxelor şi
impozitelor;
• diversificarea veniturilor proprii ale primăriei.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
76
6.2 Planul de investitii
Proiecte propuse de Primăria Rus pentru perioada 2009 – 2013, pe domenii
de intervenŃie
Domeniul de intervenŃie Nr. Anul Buget (Eur) Titlu Proiect
1 2009 - 2013 500
AsociaŃia de Monitorizare şi SusŃinere a Implementării Strategiei comunei Şimişna - AMSIS
2 2009 - 2010 5.000 ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole model A/1. Creşterea
productivităŃii agricole 3 2009 - 2010 10.000 „TradiŃie sau tranziŃie ?”
4 2009 - 2010 100.000 Mierea Someşană A/2. Dezvoltarea ramurii de procesare / prelucrare materii prime (lapte, miere)
5 2010 - 2011 Procesarea/Prelucrarea produselor localnicilor
6 2009 - 2013 Baza de agrement
7 2009 - 2012 Agroturismul – o alternativa pentru dezvoltare
A/3 Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale
8 2010 - 2013 3.000 Specificul local – atracŃie pentru turişti
9 2009 - 2010 5000 Agricultori formaŃi – activitate eficientă A/4. Formare şi instruire
în domeniul agricol şi economic 10 2009-2011 10.000 Tineri întreprinzători – viitorul
comunei Rus
A/5 Atragerea investitorilor 11 2009 2000 Atragerea investitorilor – şansa
comunei Rus
12 2009 - 2013
Realizarea studiilor de fezabilitate pentru : reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe, drumuri forestiere
B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru facilitarea accesului în şi dinspre comună 13 2009 - 2013
Reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe, drumuri forestiere
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
77
14 2010 - 2013 Realizarea reŃelei de apă potabilă şi canalizare în comuna Rus
B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată
15 2009
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi a infrastructurii de apă uzată
B/3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan
26 2009 - 2013 Gaz metan în comuna Rus
16
2009 - 2013
Regularizarea cursului râului Someş şi a celorlalte cursuri de apă de pe teritoriul comunei Rus
B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă
25 2009 - 2011 Decolmatarea canalelor colectoare
17 2009 - 2013 Baza sportivă – sănătatea copiilor noştri
C/1. Sprijinirea educaŃiei orientate şi dezvoltării generaŃiei tinere 18 2009 - 2013 Meserii noi pentru copiii noştri
19 2009 - 2013 Căminul cultural – centrul cultural al comunei
20 2009 - 2011 Muzeul satului
C/2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale
21 2009 - 2013 Biblioteca noastră
C/3. Promovarea tradiŃiilor 22 2009 1000 Obiceiuri de iarnă
C/4. Dezvoltarea de relaŃii şi înfrăŃiri cu alte comunităŃi din Ńară şi din străinătate
23 2009 - 2013 ÎnfrăŃiri pentru dezvoltare
28 2011 - 2013 Centru de ocrotire pentru vârstnici
D/1. Asigurarea unor condiŃii decente de trai pentru persoanele vârstnice 29 2009 8.000 AsistenŃă la domiciliu
D/2. Dezvoltarea serviciului medical la nivelul comunei
30 2009 - 2013 Dispensar medical perfomant
24 2009 - 2010 10.000 Pagina web şi reŃele interconectate E/1. Dezvoltarea
capacităŃii administrative şi a caliăŃii serviciilor APL 27 2009 - 2010 Serviciul de întreŃinere a
drumurilor comunale
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
78
Anexa A – Portofoliul de proiecte
Fişă de proiect nr. 1
Domeniu de intervenŃie - Titlul proiectului AsociaŃia de Monitorizare şi SusŃinere a Implementării Strategiei comunei Rus - AMSIS Problema de bază (justificarea nevoii) Strategia realizată nu este în sine decât un document scris, care va rămâne în sertar dacă implementarea lui nu este monitorizată şi susŃinută de comunitate. Implementarea ei trebuie să fie coordonată şi monitorizată permanent de reprezentanŃii factorilor interesaŃi. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unei asociaŃii formate din factori interesaŃi ai comunităŃii care va monitoriza şi susŃine implementarea strategiei Principale activităŃi Organizarea unei şedinŃe facilitate pentru prezentarea ideii şi selectarea persoanelor interesate să facă parte din AsociaŃie. ÎnfiinŃarea asociaŃiei şi numirea directorului. Monitorizarea implementării strategiei şi susŃinerea acesteia prin acŃiuni şi proiect ce vizează sprijinirea implementării eficiente a acesteia Elaborarea de proiecte de interes pentru comunitate Responsabil proiect Primăria Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) - factorii interesaŃi: şcolile, AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului, ONG-uri etc
Buget aproximat (Euro) 500
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri locale din partea factorilor interesaŃi, membrii AsociaŃiei nou înfiinŃate
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
79
Fişă de proiect nr. 2 Domeniu de intervenŃie A/1. Creşterea productivităŃii agricole Titlul proiectului ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole model Problema de bază (justificarea nevoii) Pe raza comunei Rus (şi nu numai) se practică agricultura de subzistenŃă, care permite doar asigurarea venitului (sub formă de bunuri) minim necesar persoanelor care au ca principală ocupaŃie agricultura. EficienŃa acestui tip de agricultură este foarte redusă, însă oamenii sunt reticenŃi faŃă de noile asociaŃii agricole, având în vedere experienŃele negative în trecut. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole model, care să fie un exemplu pentru alŃi potenŃiali întreprinzători Principale activităŃi Realizarea/reîmprospătarea evidenŃelor (de la Primărie) cu toŃi proprietarii de pământ care lucrează pe suprafeŃe mai mici; Identificarea unui întreprinzător sau grup de întreprinzători locali, care doresc să demareze o asociaŃie agricolă (grup de producători); IniŃierea unei campanii ample de informare despre avantajele înfiinŃării unor asociaŃii agricole, campania organizată de specialişti. (campania trebuie să conŃină o parte informativă, respectiv o parte practică – schimb de experienŃă în zone din Ńară unde funcŃionează eficient astfel de asociaŃii agricole, unde să existe oportunitatea discuŃiilor cu proprietarii de pământ); ÎnfiinŃarea asociaŃiei agricole cu participarea proprietarilor care s-au convins de oportunitatea participării în asociaŃie; Dotarea asociaŃiei agricole cu utilaje performante; Organizarea unor întâlniri cu prezentări ale rezultatelor parŃiale, informarea membrilor asociaŃiei despre activităŃile asociaŃiei. Responsabil proiect AsociaŃia agricolă nou înfiinŃată
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, AsociaŃia crescătorilor de bovine
Buget aproximat (Euro) Pentru mediatizare: 5.000 Pentru dotarea asociaŃiei: în funcŃie de aparatura achiziŃionată
Posibilă sursă de finanŃare Pentru mediatizare şi informare: surse locale Pentru dotarea asociaŃiei agricole: PNDR – Axa 1.2.1 „Modernizarea exploataŃiilor agricole” Pentru sprijinirea activităŃii: PNDR – Axa 1.4.2 „ÎnfiinŃarea grupurilor agricole”
Perioada de implementare propusă 2009 - 2010
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
80
Fişă de proiect nr. 3
Domeniu de intervenŃie A/1. Creşterea productivităŃii agricole Titlul proiectului „TradiŃie sau tranziŃie?” Problema de bază (justificarea nevoii) Randamentul producŃiei de cereale în zona microregiuni „Valea Someşului” este una medie. Cândva în trecut, zona era recunoscută pentru produsele legumicole de calitate foarte bună, respectiv pentru producŃia superioară de plante tehnice. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Promovarea producŃiei acelor produse agricole care dau cel mai mare randament în condiŃiile climatice şi de sol ale zonei comunei Rus. Principale activităŃi Realizarea unui studiu privind fezabilitatea producŃiei produselor legumicole în zona comunei Rus; Realizarea unui studiu privind fezabilitatea producŃiei plantelor tehnice în zona comunei Rus; Realizarea unui studiu privind fezabilitatea altor tipuri de produse agricole în zona comunei Rus; Realizarea unei campanii de informare privind rezultatele studiilor realizate; Identificarea celor mai noi rezultate privind producŃia produselor cu randament ridicat, identificat prin studiile anterioare. Realizarea unei baze de date cu rezultatele studiilor pentru informarea agricultorilor din comună; Organizarea unei campanii de informare despre rezultatele studiilor. Responsabil proiect AsociaŃia agricolă nou înfiinŃată sau AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) OJCA Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.
Buget aproximat (Euro) 10.000
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii
Perioada de implementare propusă 2009 - 2010
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
81
Fişă de proiect nr. 4
Domeniu de intervenŃie A/2. Dezvoltarea ramurii de procesare/prelucrare materii prime (lapte, miere) Titlul proiectului Mierea Someşană Problema de bază (justificarea nevoii) Mierea de albine produsă de localnicii din microregiunea Valea Someşului este de calitate superioară şi, mai mult, este una foarte curată, această zonă nefiind una poluată. Nu există însă un sistem organizat, o asociaŃie a apicultorilor care să protejeze interesele producătorilor de miere, motiv pentru care nu putem vorbi de un tip de venit constant şi durabil. Produsele obŃinute sunt vândute astfel în cantităŃi mici, şi în stare brută, neprelucrată. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unui centru de prelucrare a mierii. Principale activităŃi Realizarea unui studiu de fezabilitate; Realizare proiect tehnic; Contractarea lucrării (prin licitaŃie, dacă este cazul); Realizarea lucrărilor; Demararea activităŃii. Responsabil proiect Întreprinzător particular
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Grupul de producători de miere de albine
Buget aproximat (Euro) 100.000
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii
Perioada de implementare propusă 2009 - 2010
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
82
Fişă de proiect nr. 5
Domeniu de intervenŃie A/2. Dezvoltarea ramurii de procesare/prelucrare materii prime (lapte, miere) Titlul proiectului Procesarea/Prelucrarea produselor localnicilor Problema de bază (justificarea nevoii) Nivelul veniturilor din activităŃile economice ale comunei este scăzut, parŃial şi datorită faptului că producŃia este vândută direct, fără ca aceasta să fie procesată/prelucrată. În momentul de faŃă nu există nici o unitate de prelucrare/procesare care să poată prelua producŃia localnicilor. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea unei unităŃi de procesare a laptelui, care să poată prelua producŃia obŃinută în comuna Rus, şi eventual satele învecinate. Principale activităŃi Identificarea unui întreprinzător; Realizarea studiului de fezabilitate; ObŃinerea unei finanŃări pentru realizarea unităŃii de procesare a laptelui; Realizarea lucrărilor şi dotarea; Demararea activităŃilo; Monitorizarea. Responsabil proiect Întreprinzător local/extern
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Unitatea de procesare ar putea deservi producătorii de lapte din întreaga microregiune.
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Masura 1.2.3 – „Creşterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”
Perioada de implementare propusă 2010 - 2011
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
83
Fişă de proiect nr. 6
Domeniu de intervenŃie A/3 Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale Titlul proiectului Baza de agrement Problema de bază (justificarea nevoii) Având în vedere oportunităŃile existente în turism, atragerea vizitatorilor şi a turiştilor ar putea fi accentuată prin existenŃa unei baze de agrement. Actualmente nu există nici o posibilitate organizată de petrecere a timpului liber, ceea ce nu favorizează nici prezenŃa eventualilor vizitatori în comună. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea unei baze de agrement Principale activităŃi Realizarea unui studiu de fezabilitate; LicitaŃie pentru contractarea lucrărilor; Realizarea proiectului tehnic şi implementarea lucrărilor; Amenajare şi finalizarea bazei sportive. Responsabil proiect Întreprinzător particular sau Primăria Rus (în cazul existenŃei unor fonduri pentru astfel de investiŃii)
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus (prin acordarea unor facilităŃi pentru investitor, promovare prin intermediul site-ului web al comunei şi al ADI)
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii (investitor) sau programe guvernamentale
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
84
Fişă de proiect nr. 7
Domeniu de intervenŃie A/3 Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale Titlul proiectului Agroturismul – o alternativa pentru dezvoltare Problema de bază (justificarea nevoii) Deşi există potenŃial turistic în zonă, acesta nu este exploatat. Obiectivele turistice existente (mănăstiri, grote, peşteri, legende locale) ar putea atrage turişti, însă infrastructura turistică lipseşte. În zonă (Microregiunea „Valea Someşului”) sunt relativ puŃine locaŃii de cazare, iar condiŃiile celor care există lasă de dorit. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea unei reŃele a furnizorilor de cazare din zona comunei Rus (eventual Microregiune), care să fie inclusă în circuitele turistice. Principale activităŃi Identificarea potenŃialilor furnizori de cazare pentru turişti (familiile interesate să-şi dezvolte gospodăria în aşa fel încât să poată găzdui turişti sau vizitatori, în condiŃii normale); Informarea lor despre standardele de cazare în domeniul agroturistic (întâlniri de prezentare, distribuire de broşuri). Contactarea specialiştilor de la ANTREC pentru consultare; Identificarea a 20 de reprezentanŃi (cu motivaŃie puternică) din partea potenŃialilor furnizori de cazare şi formarea unui „grup pilot”; SusŃinerea unui curs de comunicare şi managementul conflictelor pentru „grupul pilot”; SusŃinerea unui curs de instruire în domeniul administrării unei mici afaceri bazate pe agroturism; Organizarea unui schimb de experienŃă în zone renumite pentru agroturism (Vadu Izei, Coltău - Maramureş, Moeciu – jud. Prahova); Amenajarea gospodăriilor celor 20 reprezentanŃi din grupul pilot conform standardelor în domeniu; Introducerea noilor structuri de primire în circuitul turistic; Dezvoltarea unui program de promovare a gospodăriilor agroturistice. (pliante, pagini web, participare la târguri şi expoziŃii de profil etc.). Responsabil proiect AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Proprietarii gospodăriilor care doresc să dezvolte servicii agroturistice Recomandare: Aplicantul ar putea fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, Deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
85
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare - fonduri proprii - programe guvernamentale - PNDR Măsura 1.3.1 „Încurajarea activităŃilor turistice” (pentru activităŃi de construcŃie sau amenajare pensiuni agroturistice)
Perioada de implementare propusă 2009 - 2012
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
86
Fişă de proiect nr. 8
Domeniu de intervenŃie A/3 Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale Titlul proiectului Specificul local – atracŃie pentru turişti Problema de bază (justificarea nevoii) Deşi turismul, mai exact agroturismul, este o oportunitate pentru dezvoltarea economică a zonei comunei Rus, totuşi lipseşte experienŃa localnicilor în ceea ce priveşte serviciile care pot fi oferite turiştilor. Actualmente, serviciile agroturistice conexe lipsesc, iar cele de bază (de exemplu,mese servite la pensiuni) sunt mai degrabă slabe încercări de imitare a unităŃilor de servire din comunităŃile urbane (restaurante), fără a avea o unicitate, un „gust”/element tradiŃional etc. Actualmente, turistul caută tot mai mult servicii specifice, tradiŃionale, care îl scot din rutină, caută şi apreciază tradiŃia şi obiceiurile locale, respectiv gusturile specific locale. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea în zona comunei Rus a unor servicii agroturistice de bază şi conexe legate de tradiŃiile şi obiceiurile locale Principale activităŃi Identificarea valorilor tradiŃionale (naturale/construite/umane) care ar putea fi exploatate în vederea dezvoltării de servicii agroturistice conexe (mâncăruri specific locale, evenimente tradiŃionale, locaŃii unice din zonă, terenuri potrivite pentru anumite sporturi); Promovarea, în rândul proprietarilor sau viitorilor proprietari de pensiuni agroturistice, importanŃei furnizării de servicii de bază (cazare şi masă), respectiv servicii conexe care se bazează pe tradiŃii locale prin: pliante şi broşuri de informare, schimburi de experienŃă, întâlniri la nivel local sau microregional; Mediatizarea evenimentelor tradiŃionale locale la nivel judeŃean sau regional, respectiv prin internet, pe site-urile Primăriei Rus şi ADI „Valea Someului”. Responsabil proiect AsociaŃia AMSIS
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) ADI „Valea Someşului”, Primăria Rus
Buget aproximat (Euro) 3.000 (buget pe 1 an)
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii
Perioada de implementare propusă 2010 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
87
Fişă de proiect nr. 9
Domeniu de intervenŃie A/4. Formare şi instruire în domeniul agricol şi economic Titlul proiectului Agricultori formaŃi – activitate eficientă Problema de bază (justificarea nevoii) Persoanele care se ocupă de agricultură nu au informaŃii la zi în ceea ce priveşte noile metode folosite în agricultura performantă (creşterea animalelor sau producŃia de cereale/legume). Ca urmare, ei nu sunt competitivi pe piaŃă, respectiv obŃin deseori o producŃie sub nivelul permis de calitatea solului, respectiv echipamentele folosite. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Pregătirea/Calificarea persoanelor interesate în diverse domenii de interes din agricultură: zootehnie, pomicultură, administrarea unei ferme etc. Principale activităŃi Identificarea tuturor domeniile în care se doreşte formare (la nivel microregional, dacă este cazul); Lansarea iniŃiativei la nivel de comună (sau microregional); Selectarea participanŃilor (min.. 10 – max. 15 persoane/tip de curs) – Criterii: min. 8 clase, vârsta între 18 – 60 ani; Selectarea firmei care va susŃine cursurile şi contractarea (Este posibilă şi contactarea OJCA petru cursuri gratuite); Organizarea cursurilor de instruire teoretică şi practică (aprox. 4 domenii); Organizarea de schimburi de experienŃă pe domenii (dacă este cazul); ConsultanŃă acordată la solicitare producătorilor, respectiv acces la informaŃii de specialitate (reviste, internet etc.); Finalizarea proiectului; Monitorizarea şi evaluarea implementării proiectului. Responsabil proiect AsociaŃia agricolă nou formată sau AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.
Buget aproximat (Euro) In cazul cursurilor susŃinute de OJCA: 5000 (deplasări, organizare etc)
Posibilă sursă de finanŃare Surse locale sau PNDR – Măsura 1.1.1. „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinŃe” Ulterior tinerii pot primi sprijin prin: PNDR – Măsura 1.1.2 „Instalarea tinerilor
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
88
fermieri” Perioada de implementare propusă 2009 - 2010
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
89
Fişă de proiect nr. 10
Domeniu de intervenŃie A/4. Formare şi instruire în domeniul agricol şi economic Titlul proiectului Tineri întreprinzători – viitorul comunei Rus Problema de bază (justificarea nevoii) Din cauza lipsei locurilor de muncă şi a faptului că nu cunosc modul în care se poate iniŃia o afacere proprie, tinerii părăsesc comuna şi se mută în oraşe sau pleacă în străinătate. Lipsa cunoştinŃelor privind modul de administrare a unei afaceri determină o stare de incertitudine şi teamă în forŃele proprii. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Formarea unui grup de 15 tineri din comuna Rus (şi împrejurimi) în domeniul iniŃierii şi administrării de afaceri mici. Principale activităŃi Lansarea proiectului şi mediatizare la nivel local Selectarea tinerilor care vor participa la program (criterii: vârsta între 18 – 35 ani, studii medii); Selectarea firmei care va susŃine instruirile; SusŃinerea cursurilor teoretice şi practice; Sprijinirea tinerilor care iniŃiază o afacere cu consiliere în domenii de bază pentru afaceri: contabilitate, consultanŃă juridică, management; Monitorizarea impactului proiectului pe următorii 2 ani Responsabil proiect AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus, Şcoala Rus
Buget aproximat (Euro) 10.000
Posibilă sursă de finanŃare POS DRU – Axa 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”
Perioada de implementare propusă 2009-2011
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
90
Fişă de proiect nr. 11
Domeniu de intervenŃie A/5 Atragerea investitorilor Titlul proiectului Atragerea investitorilor – şansa comunei Rus Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa locurilor de muncă pentru tineri, care astfel pleacă din comună în oraşe sau în străinătate. Acest lucru determină îmbătrânirea populaŃiei şi apariŃia riscului de depolpulare. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Atragerea unor investitori în zona comunei Rus Principale activităŃi Identificarea tuturor oportunităŃilor, facilităŃilor ce pot fi acordate, a resurselor naturale şi umane disponibile în zona Rus şi sistematizarea acestora într-un document; Realizarea unui material de prezentare (inclusiv în powerpoint) a avantajelor de care ar putea beneficia un potenŃial investitor în zona Rus; Mediatizarea acesteia pe site-ul comunei, a microregiunii şi pe alte site-uri de interes pentru investitori. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Aplicantul ar putea fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, iar parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar răspunde unei necesităŃi la nivelul tuturor comunelor din zonă.
Buget aproximat (Euro) 2000
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii
Perioada de implementare propusă 2009
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
91
Fişă de proiect nr. 12
Domeniu de intervenŃie B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru facilitarea accesului în şi dinspre comună. Titlul proiectului Realizarea studiilor de fezabilitate pentru : reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe, drumuri forestiere Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa studiilor privind oportunitatea şi costurile aferente reabilitării/modernizării drumurilor menŃionate mai sus, necesare pentru contractarea unei finanŃări, sau iniŃierea includerii costurilor de reabilitare în buget. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor mentionate Principale activităŃi Alocarea de fonduri din bugetul local sau contractarea unor fonduri nerambursabile pentru realizarea studiilor (fonduri guvernamentale); Contractarea unei firme de specialitate pentru realizarea studiilor; Elaborarea studiilor de fezabilitate. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)
Buget aproximat (Euro)
Posibilă sursă de finanŃare Bugetul local Fonduri guvernamentale
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
92
Fişă de proiect nr. 13
Domeniu de intervenŃie B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru facilitarea accesului în şi dinspre comună Titlul proiectului Reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe şi drumuri forestiere Problema de bază (justificarea nevoii) Starea precară a infrastructurii de drum comunal/uliŃe/drumuri forestiere pe teritoriul comunei Rus Obiectivul proiectului (soluŃia propusă)
Reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe şi drumuri forestiere Principale activităŃi Contractarea fondurilor (semnarea contractului de grant); Elaborarea şi aprobarea proiectului tehnic; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor comunale RecepŃia şi inaugurarea drumurilor reabilitate (activităŃi de mediatizare). Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
93
Fişă de proiect nr. 14 Domeniu de intervenŃie B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată Titlul proiectului Realizarea reŃelei de apă potabilă si canalizare în comuna Rus Problema de bază (justificarea nevoii) Nu există un sistem centralizat de furnizare a apei potabile, respectiv nici sistem de canalizare în comuna Rus. Totuşi 60% dintre gospodării au apă potabilă în casă (prin fântâni, izvoare), de calitate nu foarte bună Un sistem de alimentare cu apă potabilă (inclusiv staŃie de tratare), respectiv un sistem de canalizare cu staŃie de epurare, chiar dacă ar fi vorba de unul neconvenŃional, ar ridica standardul de viata şi ar asigura condiŃiile minime necesare pentru a face mai atractiva viaŃa din comuna. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă, respectiv a infrastructurii de apă uzată în comuna Rus Principale activităŃi Realizarea şi obŃinerea tuturor anexelor aferente cererii de finanŃare (Studiu de fezabilitate, Lista gospodăriilor care au depus la Primărie adeziunea de racordare la reŃeaua ce se va crea, Avizul tehnico economic din partea Op.Reg / Cons. Jud. etc.); Depunerea proiectului spre finanŃare în cadrul PNDR, urmată de contractare; Realizarea proiectului tehnic; Derularea licitaŃiei publice şi contractarea furnizorului de lucrări; Implementarea lucrărilor de realizare a reŃelei de alimentare cu apă şi canalizare; Dezvoltarea unui program de întreŃinere şi monitorizare. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: realizarea proiectului în parteneriat cu comuna Şimişna şi/sau Ileanda, proiect depus şi implementat de AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară.
Buget aprox. (Euro)
Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.
Perioada de implementare propusă 2010 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
94
Fişă de proiect nr. 15 Domeniu de intervenŃie B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată Titlul proiectului Elaborarea studiului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi a infrastructurii de apă uzată Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa unui studiu privind oportunitatea si costurile realizării unei reŃele de apă potabilă şi canalizare în comuna Rus. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Elaborarea planului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în comuna Rus Principale activităŃi ObŃinerea surselor de finanŃare pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi apă uzată; Derularea licitaŃiei pentru contractarea unei firme de specialitate în vederea realizării studiilor de fezabilitate; Elaborarea studiilor de fezabilitate. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: realizarea proiectului în parteneriat cu comuna Şimişna, proiect depus şi implementat de AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară.
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Bugetul local şi, ulterior, prin rambursare: PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.
Perioada de implementare propusă 2009
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
95
Fişă de proiect nr. 16 Domeniu de intervenŃie B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă Titlul proiectului Regularizarea cursului râului Someş şi a celorlalte cursuri de apă de pe teritoriul comunei Rus Problema de bază (justificarea nevoii) În zonele aparŃinătoare comunei Rus (şi nu numai) au loc inundaŃii frecvente a Someşului. Acest lucru se datorează lipsei regularizării văii, ceea ce duce la modificări frecvente a locaŃiei albiei râului. De asemenea, celelalte cursuri de apă se comportă la fel în cazul unor ploi abundente. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Regularizarea văii Someşului şi a afluenŃilor Principale activităŃi Realizarea unui/unor studii de fezabilitate; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
96
Fişă de proiect nr. 17 Domeniu de intervenŃie C/1. Sprijinirea educaŃiei orientate şi dezvoltării generaŃiei tinere Titlul proiectului Baza sportiva – sănătatea copiilor noştri Problema de bază (justificarea nevoii) Comuna Rus nu dispune de o bază sportivă prin care să se asigure tinerilor din comună posibilitatea desfăşurării unor sporturi într-un mod organizat, respectiv în condiŃii optime. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea unei baze sportive în comuna Rus Principale activităŃi Realizarea unui studiu de fezabilitate; LicitaŃie pentru contractarea lucrărilor; Realizarea proiectului tehnic şi implementarea lucrărilor; Amenajare şi finalizarea bazei sportive. Responsabil proiect Primăria Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii Sau guvernamentale: „Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaŃiul rural”
Perioada de implementare propusă 2009-2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
97
Fişă de proiect nr. 18 Domeniu de intervenŃie C/1. Promovarea educaŃiei copiilor cu specializare în domenii solicitate pe piaŃa muncii Titlul proiectului Meserii noi pentru copiii noştri Problema de bază (justificarea nevoii) În momentul de faŃă, în microregiunea Valea Someşului, respectiv în zonele din împrejurimi nu există suficiente posibilităŃi/profile/specializări şcolare pentru pregătirea practică a tinerilor, pe domenii de interes pe piaŃa muncii. Astfel, singurele şcoli profesionale se găsesc la Gâlgău (profil: alimentaŃie publică) şi la Ileanda (profil: mecanică, tehnic, ştiinŃele naturii). Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Introducerea unor specializări noi la scoala din Rus, care nu se regăseşte la celelalte şcoli din microregiune, dar care are cerere pe piaŃa muncii (zugrav, zidar, tâmplar, etc.) Principale activităŃi Identificarea specializărilor care au cerere pe piaŃa muncii (3 specializări); Începerea demersurilor pentru a introducerea specializărilor în oferta şcolară; Autorizarea noilor specializări; Mediatizarea noilor specializări la şcoala din Rus. Responsabil proiect Şcoala Gimnazială Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii Buget local şi sprijin din partea Sălaj Consiliului JudeŃean
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
98
Fişă de proiect nr. 19 Domeniu de intervenŃie C/2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale Titlul proiectului Căminul cultural – centrul cultural al comunei Problema de bază (justificarea nevoii) Starea actuală a Căminului cultural nu este propice pentru organizarea diverselor evenimente. Pentru a putea fi folosit, ar trebui renovat si reamenajat, în funcŃie de destinaŃia pe care un cămin cultural ar trebui s-o aibă Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Renovarea şi reamenajarea Căminului cultural Principale activităŃi Realizarea studiului de fezabilitate (activitate premergătoare proiectului); Contractarea unei firme pentru realizarea proiectului tehnic (licitaŃie dacă este cazul); Realizarea proiect tehnic; Contractarea unei firme pentru realizarea lucrărilor (licitaŃie); Realizarea lucrărilor; AchiziŃia de echipamente necesare (scaune, aparat de sonorizare etc.), licitaŃie dacă este cazul; Amenajarea Căminului cultural; Inaugurarea. Responsabil proiect Primăria Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Ministerul Culturii şi Cultelor; „Programul prioritar naŃional pentru finalizarea lucrărilor de construcŃie a aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban” sau PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor”
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
99
Fişă de proiect nr. 20 Domeniu de intervenŃie C/2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale Titlul proiectului Muzeul satului Problema de bază (justificarea nevoii) Există un muzeu al satului doar în satul Fântânele. În Rus, nu exista un loc unde să se poată păstra în condiŃii propice moştenirile pentru generaŃiile viitoare. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unui muzeu al satului Principale activităŃi Identificarea locaŃiei potrivite pentru muzeu: Rezolvarea problemelor privind proprietatea asupra clădirii (să devină proprietatea Primăriei – pentru a putea face investiŃii – daca este cazul); Amenajarea locaŃiei; Organizarea unor activităŃi de colectare a obiectelor muzeale cu ajutorul copiilor de la şcoală; Categorizarea obiectelor şi ordonarea lor în locaŃia nou amenajată; Deschiderea oficială. Responsabil proiect Şcoala Gimnazială Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus, şcolile primare din satele aparŃinătoare comunei
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor”
Perioada de implementare propusă 2009-2011
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
100
Fişă de proiect nr. 21 Domeniu de intervenŃie C/2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale Titlul proiectului Biblioteca noastră Problema de bază (justificarea nevoii) Biblioteca din comună nu este renovată, modernizată. Pentru elevii din comună (dar şi pentru adulŃi), condiŃiile accesului la cărŃi este limitat. O bibliotecă modernă ar putea oferi acces la orice tip de carte, având în vedere resursele disponibile în cadrul bibliotecilor virtuale. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Reamenajarea/modernizarea bibliotecii locale Principale activităŃi Accesarea unor programe pentru finanŃarea renovării şi dotării bibliotecii (exemplu: FundaŃia Bill şi Melinda Gates – programul Global Libraries); Realizarea lucrărilor de reamenajare a bibliotecii; Dotarea cu echipamente IT şi conectarea bibliotecii la alte biblioteci (inclusiv virtuale); Punerea în funcŃiune. Responsabil proiect Primăria Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri guvernamentale sau din partea organizaŃiilor neguvernamentale (FundaŃia Bill şi Melinda Gates)
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
101
Fişă de proiect nr. 22 Domeniu de intervenŃie C/3. Promovarea tradiŃiilor Titlul proiectului Obiceiuri de iarnă Problema de bază (justificarea nevoii) DispariŃia treptată a tradiŃiilor şi obiceiurilor locale, dispariŃia identităŃii locale. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Reînvierea obiceiurilor de iarnă din comuna Rus Principale activităŃi Identificarea tuturor obiceiurilor de iarnă care se practicau în zona comunei Rus. Activitatea va fi desfăşurată cu sprijinul elevilor, care vor strânge date, texte, colinzi, etc. şi le vor include într-un portofoliu; Elaborarea unui program de 2 zile care să aibă ca subiect principal obiceiurile de iarnă; Mediatizarea programului în microregiune; Organizarea Festivalului obiceiurilor de iarnă cu durata de 2 zile, în perioada sărbătorilor de iarnă (20 – 31 decembrie), cu participarea elevilor / tinerilor din comunitate. Elaborarea planului şi a obiectivelor pentru evenimentul din anul următor. Responsabil proiect Şcoala Gimnazială Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus, şcolile primare şi grădiniŃele din satele aparŃinătoare comunei
Buget aproximat (Euro) 1000
Posibilă sursă de finanŃare DonaŃii, sponsorizări
Perioada de implementare propusă 2009
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
102
Fişă de proiect nr. 23 Domeniu de intervenŃie C/4. Dezvoltarea de relaŃii şi înfrăŃiri cu alte comunităŃi din Ńară şi din străinătate Titlul proiectului ÎnfrăŃiri pentru dezvoltare Problema de bază (justificarea nevoii) Comuna Rus nu are încă dezvoltate legături puternice cu alte comunităŃi din Ńară sau străinătate. Aceste legături pornesc, de obicei, ca şi legături culturale, ele însă se pot dezvolta în viitor, ajungându-se chiar şi la legături economice. Până în momentul de faŃă nu s-a pus accent pe dezvoltarea unor astfel de legături. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea a trei colaborări/parteneriate/înfrăŃiri cu alte comunităŃi din Ńară sau/şi străinătate. Principale activităŃi Prezentarea intenŃiei de a dezvolta legături de parteneriat/înfrăŃire cu alte comunităŃi, prin intermediul paginii web a comunei; Realizarea unei baze de date cu potenŃialii colaboratori (prin căutare pe internet, prin intermediul profesorilor care au legături cu şcoli din alte comunităŃi, prin intermediul ADI); Contactarea acelor comunităŃi a căror activitate/viziune/obiective sunt complementare cu cele ale comunei Rus (în domeniul cultural, educaŃie-sport, economic etc.); IniŃierea unor activităŃi comune (evenimente de sărbători – cu copii), vizite de lucru, schimburi de experienŃă; Formalizarea relaŃiilor funcŃionale prin declaraŃii de colaborare. Responsabil proiect Primăria Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii Unele activităŃi se regăsesc în proiectele enumerate anterior, ele putând fi astfel finanŃate în cadrul acestora.
Perioada de implementare propusă 2009-2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
103
Fişă de proiect nr. 24 Domeniu de intervenŃie E/2. Creşterea calităŃii serviciilor oferite de administraŃia publică locală Titlul proiectului Pagina web şi reŃele interconectate Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa unui instrument pentru promovarea zonei, respectiv pentru o conectivitate cu instituŃiile de interes şi datele furnizate de aceştia. Cei care ar dori sa afle informaŃii despre zonă (investitori, turişti) nu au acces la acestea, decât dacă vin personal în comună. Pentru date de interes local, nu există acces la bazele de date de la diverse instituŃii (Consiliu JudeŃean, Prefectură, Spital JudeŃean etc.) Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea unui sistem de conexiune prin internet la diverse instituŃii şi realizarea paginii web a comunei Rus Principale activităŃi Contractarea unei firme de specialitate pentru dezvoltarea sistemului de conectare cu instituŃiile de interes, respectiv pentru realizarea paginii web a comunei şi interconectarea cu pagina AsociaŃiei de Dezvoltare Intercomunitară; Punerea în funcŃiune a sistemului; Strângerea datelor despre comuna Rus ce vor fi încărcate pe internet; Realizarea paginii web a comunei şi interconectarea cu site-urile comunelor din microregiune, respectiv cu site-ul ADI; Eficientizarea paginii din punctul de vedere al utilizării motoarelor de căutare; ÎntreŃinerea şi actualizarea paginii web; Monitorizarea accesării paginii Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Aplicantul ar putea fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, iar parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.
Buget aproximat (Euro) 10.000 la nivel local / 100.000 la nivel microregional
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii sau POS CCE – Axa/DMI 3.2.2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienŃei serviciilor publice elctronice”
Perioada de implementare propusă 2009 - 2010
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
104
Fişă de proiect nr. 25 Domeniu de intervenŃie B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă Titlul proiectului Decolmatarea canalelor colectoare Problema de bază (justificarea nevoii) În perioadele cu ploi abundente, nivelul canalelor colectoare creşte, apele aduc reziduuri care se depun şi care creează blocaje pe cursurile de apă, rezultând inundaŃii. Blocajele sunt create şi de cantitatea însemnată de deşeuri ce sunt aruncate de populaŃie în văi. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Decolmatarea canalelor colectoare de pe raza comunei Rus Principale activităŃi Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii sau fonduri guvernamentale
Perioada de implementare propusă 2009 - 2011
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
105
Fişă de proiect nr. 26 Domeniu de intervenŃie B/3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan Titlul proiectului Gaz metan în comuna Rus Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa reŃelei de furnizare a gazului metan Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Introducerea gazului metan în comuna Rus Principale activităŃi Contractarea fondurilor (semnarea contractului de grant); Elaborarea şi aprobarea proiectului tehnic; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor de introducere a gazului metan; RecepŃia şi inaugurarea reŃelei (activităŃi de mediatizare). Responsabil proiect Primăria Comunei Rus Recomandare: În cazul în care Aplicantul ar fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, şansele de obŃinere a fondurilor din PNDR Axa 3.2.2 cresc. De asemenea, cresc sumele care pot fi accesate.
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
106
Fişă de proiect nr. 27 Domeniu de intervenŃie E/2. Creşterea calităŃii serviciilor oferite de administraŃia publică locală Titlul proiectului Serviciul de întreŃinere a drumurilor comunale Problema de bază (justificarea nevoii) Primăria nu are echipamente adecvate pentru întreŃinerea drumurilor care îi aparŃin, iar costurile întreŃinerii drumurilor sunt foarte mari, motiv pentru care doar mici porŃiuni de drum pot fi reparate/întreŃinute Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea serviciului de întreŃinere a drumurilor comunale Principale activităŃi Contractarea de fonduri pentru achiziŃia de echipamente de întreŃinere a infrastructurii; Realizarea documentaŃiei de achiziŃie şi derularea licitaŃiei; Contractarea furnizorului de bunuri; AchiziŃia unui utilaj multifuncŃional, respectiv a unui încărcător hidraulic; Elaborarea unui program anual de întreŃinere a drumurilor comunale, vicinale şi forestiere. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”
Perioada de implementare propusă 2009 - 2010
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
107
Fişă de proiect nr. 28 Domeniu de intervenŃie D/1. Asigurarea unor condiŃii decente de trai pentru persoanele vârstnice Titlul proiectului Centru de ocrotire pentru vârstnici Problema de bază (justificarea nevoii) În comuna Rus, asemenea altor comune din microregiunea „Valea Someşului”, numărul persoanelor vârstnice este în creştere. Unii dintre ei nu se mai pot întreŃine singuri. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unui centru de ocrotire pentru vârstnici Principale activităŃi Contractarea fondurilor (semnarea contractului de grant); Elaborarea şi aprobarea proiectului tehnic; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor de construcŃie; Angajarea şi formarea personalului din centru; RecepŃie şi inaugurare. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Biserica Ortodoxă
Buget aproximat (Euro)
Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”
Perioada de implementare propusă 2011-2013
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
108
Fişă de proiect nr. 29 Domeniu de intervenŃie D/1. Asigurarea unor condiŃii decente de trai pentru persoanele vârstnice Titlul proiectului AsistenŃă la domiciliu Problema de bază (justificarea nevoii) În comuna Rus, asemenea altor comune din microregiunea „Valea Someşului”, numărul persoanelor vârstnice este în creştere. MulŃi dintre ei ar avea nevoie de un sprijin în ceea ce priveşte asigurarea zilnică a alimentelor sau a medicamentelor, respectiv servicii de medicină primară: luarea tensiunii etc. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea serviciului de asistenŃă la domiciliu Principale activităŃi Întocmirea unei baze de date cu vârstnicii care ar avea nevoie de sprijin la domiciliu; Identificarea persoanelor care s-ar oferi să presteze serviciul de îngrijire la domiciliu Pregătirea noilor asistenŃi; Elaborarea unui program în vederea repartizării asistenŃilor la beneficiarii din baza de date; Demararea furnizării serviciului de asistenŃă la domiciliu. Responsabil proiect Biserica Ortodoxă
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus
Buget aproximat (Euro) 8.000/primul an
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii şi susŃinere din partea Primăriei sau Fonduri/sprijin material de la organizaŃii neguvernamentale active în domeniul social (Caritas, biserici etc)
Perioada de implementare propusă 2009
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008
109
Fişă de proiect nr. 30 Domeniu de intervenŃie D/2. Dezvoltarea serviciului medical la nivelul comunei Titlul proiectului Dispensar medical perfomant Problema de bază (justificarea nevoii) Dotarea dispensarului din comuna Rus lasă de dorit în ceea ce priveşte intervenŃiile/analizele mai complexe (EKG, ecograf etc). Pentru astfel de analize localnicii se deplasează la Ileanda. Deplasarea este de multe ori greoaie pentru persoanele care au nevoie de astfel de servicii medicale, mai ales pentru cele din satele aparŃinătoare reşedinŃei de comună. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dotarea cu aparatură performantă a dispensarului din comună şi asigurarea unui personal specializat Principale activităŃi Dotarea dispesarului cu echipamente performante; AchiziŃia unei autospeciale (dispensar mobil), care ar asigura furnizarea unor servicii medicale de bază chiar în satele arondate comunei; Contactarea unor specialişti din Dej, respectiv Baia Mare, care ar fi dispuşi ca periodic să se deplaseze la Rus, pentru efectuarea unor analize complexe pentru locuitorii din comună; Monitorizarea funcŃionării serviciilor. Responsabil proiect Primăria, Unitatea medicală
Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -
Buget aproximat (Euro) -
Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii şi susŃinere din partea Primăriei sau fonduri/sprijin material din partea organizaŃiilor neguvernamentale româneşti sau străine, active pe plan local sau naŃional
Perioada de implementare propusă 2009 - 2013