RUS - Plan Strategic de Dezvoltare Pentru Perioada 2009 - 20

109
Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008 1

description

RUS - Plan Strategic de Dezvoltare Pentru Perioada 2009 - 20

Transcript of RUS - Plan Strategic de Dezvoltare Pentru Perioada 2009 - 20

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

1

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

2

Documentul „Strategia de dezvoltare a comunei Rus pentru perioada 2009-2013” a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea intercomunitară în zona de nord-est a judeŃului Sălaj” finanŃat prin programul Phare 2005, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraŃiei la nivel local III – IV. Proiectul a fost implementat de Consiliul Local al comunei Rus în parteneriat cu alte opt Consilii Locale: Băbeni, Lozna, Letca, Ileanda, Simişna, Gîlgău, Zalha, Poiana Blenchii şi cu InstituŃia Prefectului Sălaj, şi s-a derulat în perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009.

© Copyright Comuna Rus 2008

Toate drepturile rezervate.

Acest material se distribuie gratuit.

Consultant extern:

(www.ages.ro)

Echipa operaŃională (în ordine alfabetică):

Bujor Liliana - Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie, consultant

Csengeri Zsolt - Agenda Setting, expert finanŃe şi programe UE

Dan Sebastian Radu - expert financiar

Dezsö Iuliana - Agenda Setting, team leader - expert facilitare proces

Gaidoş Anca - expert dezvoltare comunitară

Glatz Beata - Agenda Setting, sociolog

Varga Maria - Agenda Setting, expert proiecte

Corectura - Gorcea Amelia, Centru de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală

Coperta - Busuioc Aurelian, designer

Poze – Bodea Alina, Cosma Ioan

Noiembrie, 2008

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

3

CUPRINS

Abrevieri şi termeni folosiŃi .................................................................................. 4

CAPITOLUL I. ARGUMENTARE........................................................................... 8

1.1. Introducere ................................................................................................ 8

1.2 Metodologia de implementare ............................................................... 10

CAPITOLUL II. ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ ............................................. 19

2.1 Cadrul natural .......................................................................................... 19

2.2 ActivităŃi economice................................................................................ 23

2.3 PopulaŃia................................................................................................... 26

2.4 Echiparea teritoriului - infrastructura.................................................... 30

2.5 Sistemul de educaŃie şi învăŃământ ...................................................... 33

2.6 Cultură ...................................................................................................... 35

2.7 Sănătate .................................................................................................... 36

2.8 AdministraŃia publică şi organizaŃiile neguvernamentale.................. 36

CAPITOLUL III. ANALIZA SWOT........................................................................ 38

CAPITOL IV. VIZIUNE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE ....................................... 46

CAPITOLUL V. PROMOVAREA PARTENERIATELOR ................................... 62

CAPITOLUL VI. PLANIFICAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR.............. 66

6.1 Planificarea financiară ............................................................................ 66

6.2 Planul de investitii ................................................................................... 76

Anexa A – Portofoliul de proiecte ..................................................................... 78

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

4

Abrevieri şi termeni folosiŃi

ADI – AsociaŃie de Dezvoltare Intercomunitară

Structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinŃate

de unităŃile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor

proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în

comun a unor servicii publice;

AFCN – AdinistraŃia Fondului Cultural NaŃional

AFCN este o instituŃie publică autonomă creată în anul 2005 pentru a oferi

finanŃări nerambursabile proiectelor culturale.

Axa - Axă Prioritară

Una dintre priorităŃile selecŃionate aplicate în cadrul programelor

operaŃionale în vederea realizării obiectivelor de care aparŃin.

CSNR - Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă

Documentul de referinŃă pentru programarea instrumentelor structurale,

asigurând conformitatea intervenŃiilor între nivelul comunitar şi programul

naŃional.

GAL – Grup de AcŃiune Locală

Grupurile de acŃiune locală sunt parteneriate public-private alcătuite din

reprezentaŃii sectoarelor public (1. AdministraŃii publice locale şi judeŃene,

servicii publice), privat (comercial, financiar, agricol, întreprinzători, servicii

comunitare) şi societate civilă (organizaŃii non profit, persoane fizice)

reprezentative la nivel de microregiune.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

5

FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Fondul Structural care sprijină regiunile mai puŃin dezvoltate, prin finanŃarea

de investiŃii în sectorul productiv, infrastructură, educaŃie, sănătate,

dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii.

FSE - Fondul Social European

Fondul Structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină

măsuri de ocupare a forŃei de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane.

FS - Fondurile structurale

Instrumente financiare(FEDR,FSE) prin care Uniunea Europeană

acŃionează pentru eliminarea disparităŃilor economice şi sociale între

regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

LEADER

Este denumirea axei patru din cele patru axe prioritare tematice cuprinse în

Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală. Axa Leader are ca obiectiv

general demararea şi funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală în mediul

rural.

PND - Planul NaŃional de Dezvoltare

Documentul de planificare strategică şi programare financiară, care are ca

scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a Ńării

POR - Programul Operational Regional

Obiectivul general al POR este sprijinirea unei dezvoltări economice,

sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României. JudeŃul

Sălaj, inclusiv comunele componente ale microregiunii Valea Someşului se

află în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, alături de judeŃele: Bihor,

BistriŃa-Năsăud, Cluj, Maramureş şi Satu Mare.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

6

POS CCE- Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii

Economice -

Obiectiv general al programului îl constituie creşterea productivităŃii

întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faŃă de

productivitatea medie la nivelul Uniunii.

POSDRU- Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane

Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman şi

creşterea competitivităŃii, prin corelarea educaŃiei şi învăŃării pe tot parcursul

vieŃii cu piaŃa muncii.

POS Mediu - Programul Operational Sectorial de Mediu

Obiectivul general al programului constă în reducerea decalajului existent

între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu

atât din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.

POS Transport - Programul Operational Sectorial de Transport

Obiectivul general al programului constă în promovarea unui sistem de

transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiŃii

de siguranŃă a persoanelor şi bunurilor.

POS DCA - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii

Administrative

Obiectivul general al programului este acela de a contribui la crearea unei

administraŃii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-

economic al societăŃii româneşti.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

7

PNDR - Programul National pentru Dezvoltare Rurală

Obiectivul general al programului este creşterea competitivităŃii sectoarelor

agro-alimentar şi forestier, îmbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural,

îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale,

demararea şi funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală.

Măsură

Mijlocul prin care se implementează o prioritate/ axă de dezvoltare. în

programele europene. Ordinea ierarhică folosită în documentele de

programare: Un program are mai multe axe, axele au mai multe măsuri, iar

măsurile mai multe submăsuri.

În prezentul document măsurile sunt trecute prescurtat, specificându-se

documentul operaŃional de care aparŃin şi numărul măsurii. De exemplu

PNDR - Măsura 3.2.2, se referă la Programul NaŃional pentru Dezvoltare

Rurală, Axa 3 - Calitatea vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei

rurale, 3.2. Măsura - ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale,

submăsura 3.2.2. - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor

de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a

moştenirii rurale )

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

8

Capitolul I. ARGUMENTARE 1.1. Introducere

Planificarea strategică este un proces structurat şi ghidat prin care actorii

cheie ai unei comunităŃi decid asupra dezvoltării ei. Pentru multe din

comunităŃile rurale din România planificarea strategică reprezintă în primul

rând o schimbare de paradigmă: trecerea de la sistemul centralizat de

împărŃire a resurselor, de la aşteptarea fatalistă a unei intervenŃii benefice

din exteriorul comunităŃii, la un prim exerciŃiu de auto-determinare. O

administraŃie locală cu viziune proprie de dezvoltare pe termen mediu şi

lung a comunei pe care o serveşte, este o administraŃie care crede că sursa

rezolvării problemelor locale şi creşterii nivelului de trai este chiar acolo, în

comunitate.

Suntem bucuroşi să vă prezentăm planul strategic de dezvoltare al comunei

Rus, semnalând prin acest document intenŃiile administraŃiei locale de a

promova şi susŃine dezvoltarea economică şi socială a comunităŃii.

ExistenŃa palpabilă a unei strategii care conturează şi ghidează viitorul

comunei Rus poate fi interpretată ca o dovadă a voinŃei comunităŃii de a se

îndrepta către o direcŃie cunoscută şi dorită.

Procesul de elaborare a strategiei nu a fost însă nici uşor, nici simplu. A

presupus o serie de consultări cu membrii comunităŃii, analize de context şi

proiecŃii de dezvoltare. Documentul final cuprinde şase capitole şi

însumează atât munca depusă de membrii comunităŃii cât şi expertiza

specialiştilor din echipa Agenda Setting. Strategia prezentată oferă direcŃiile

de dezvoltare a comunei Rus pe următorii cinci ani, motivaŃiile pentru care a

făcut aceste alegeri, dar şi instrumentele concrete prin care poate să ajungă

acolo unde şi-a propus.

Cu toate că diferitele capitole ale acestui document sunt strâns legate între

ele, ele pot fi citite şi separat. Pentru cine este interesat să afle profilul

comunităŃii, capitolul de analiză socio-economică oferă informaŃii statistice şi

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

9

interpretări ale stării de fapt a comunei în anul 2008. Cine doreşte să vadă

care sunt elementele care stau la baza alegerii obiectivelor strategiei pe

următorii cinci ani, va găsi răspuns citind capitolul de analiza SWOT. Cel

care cunoaşte bine comunitatea, sau doreşte să îşi facă o imagine despre

planurile de viitor la nivel de comună, va putea citi capitolul referitor la

viziune şi obiective strategice de dezvoltare, care cuprinde măsurile şi

acŃiunile ce vor fi întreprinse. Capitolul cu portofoliul de proiecte se poate

utiliza de către cei care doresc iniŃierea unui proiect.

Planul strategic de dezvoltare a comunei Rus este un document care

reflectă aspiraŃiile membrilor comunităŃii, ancorate în contextul naŃional şi

european, având astfel şanse reale de realizare.

Îi dorim administraŃiei locale puterea de a-l transpune în realitate şi de a

demonstra succesul unui proces de schimbare a comunităŃii, iniŃiat din

interiorul ei.

Echipa Agenda Setting

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

10

1.2 Metodologia de implementare

Context

Strategia de dezvoltare a comunei Rus s-a realizat în cadrul proiectului

„Dezvoltarea Intercomunitară în zona de nord-est a judeŃului Sălaj” finanŃat

prin programul Phare 2005, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea

administraŃiei la nivel local III – IV, implementat de Consiliul Local al

comunei Rus în parteneriat cu alte 8 consilii locale: Băbeni, Lozna, Letca,

Ileanda, Şimişna, Gîlgău, Zalha, Poiana Blenchii şi cu InstituŃia Prefectului

Sălaj, şi derulat în perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009.

Obiectivul proiectului a fost dezvoltarea parteneriatului la nivelul

comunităŃilor rurale din microregiunea Văii Someşului compus din comunele

Băbeni, Lozna, Letca, Ileanda, Gîlgău, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna şi

Zalha, din judeŃul Sălaj, pentru accesarea în viitor a fondurilor europene.

Principalele activităŃi ale proiectului au fost: constituirea AsociaŃiei de

dezvoltare intercomunitară a Văii Someşului din judeŃul Sălaj şi dotarea

sediului acesteia cu echipament şi tehnică de calcul, mobilier şi birotică,

formarea agenŃilor de dezvoltare comunitară – facilitatori pentru întocmirea

strategiilor locale şi microregionale, întocmirea strategiilor locale şi a

strategiei microregionale în Valea Someşului Sălaj.

Prezentul document este rezultatul acestui proiect, alături de strategiile de

dezvoltare durabilă ale celorlalte opt comune componente ale microregiunii

şi a microregiunii per ansamblu.

Încadrare în timp

Procesul de planificare strategică s-a desfăşurat în perioada octombrie –

noiembrie 2008 şi a fost condus de Primăria comunei Rus, asistată de firma

de consultanŃă Agenda Setting.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

11

Principii de lucru

Scopul propus a fost acela de a elabora un document strategic, cu potenŃial

ridicat de implementare la nivel de comună, realist, prezentat într-un limbaj

accesibil şi, în acelaşi timp, care să provoace la inspiraŃie şi motivare. Pe de

altă parte s-a Ńinut cont de nevoile de dezvoltare ale comunelor componente

şi a microregiunii. Principiile care au stat la baza construirii strategiei

comunei Rus au fost:

- Participare: factorii locali interesaŃi au fost consultaŃi şi implicaŃi în

elaborarea strategiei.

- Fezabilitate: s-au promovat acŃiuni şi dezbateri care să ducă la o

strategie realistă, care va putea fi aplicată şi implementată.

- Abordare integrată: s-a Ńinut cont de cadrul de programare privind

strategiile existente la nivel naŃional, judeŃean, sectorial şi de

cooperare.

- Transfer de cunoştinŃe: dincolo de documentele strategice

elaborate, pe parcursul conlucrării cu membrii comunităŃii,

consultanŃii au pus accent pe înŃelegerea etapelor parcurse şi pe

transferul de cunoştinŃe privind gândirea strategică, cu scopul de a

creşte şansele de asumare şi implementare ulterioară a strategiei

elaborate.

Etapele de lucru:

1. Informarea comunităŃii despre procesul de planificare strategică

Într-o primă etapă a avut loc o întâlnire cu reprezentanŃii microregiunii, la

care au participat reprezentanŃi atât din Rus, cât şi din celelate opt

comunităŃi implicate în proiect. În cadrul întâlnirii s-au prezentat etapele de

lucru care urmau a fi îndeplinite, rolul şi responsabilităŃile părŃilor implicate,

rezultatele aşteptate, încadrarea activităŃilor în timp şi principiile de lucru

utilizate, cu accent pe abordarea participativă.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

12

De asemenea, s-au identificat factorii interesaŃi, care urmau să fie implicaŃi

în activităŃile viitoare, precum şi modalităŃile de comunicare şi atragere a

acestora.

Tot în această etapă au fost pregătite şi împărŃite afişe în toate satele

comunei pentru a încuraja implicarea cetăŃenilor în proces.

2. Documentare prealabilă

Această etapă a cuprins două activităŃi majore.

Pe de o parte, s-au cules date primare de la nivelul comunei Rus (unităŃile

de învăŃământ, agenŃi turistici, firme, şi serviciile administraŃiei publice

locale, pentru a putea realiza un profil al comunităŃii cu informaŃii şi

indicatori legaŃi de populaŃie, economie, infrastructură, mediu, educaŃie şi

sănătate. O sinteză a acestor date se regăseşte în capitolul doi al

documentului. Aceste date au stat la baza analizei mediului intern al

localităŃii.

Pe de altă parte, firma de consultanŃă a analizat documentele de

programare existente la nivel naŃional, regional, judeŃean şi sectorial (Planul

NaŃional de Dezvoltare a României pe perioada 2007-2013; Cadrul

Strategic NaŃional de ReferinŃă pentru 2007-2013; Planul NaŃional pentru

Dezvoltare Rurală 2007-2013; Programul OperaŃional Regional 2007-2013;

Programele OperaŃionale Sectoriale pentru perioada 2007-2013; Planul de

Dezvoltare Regională Nord-Vest 2007-2013, Planul de Dezvoltare JudeŃean

Sălaj 2007-2013).

Această etapă de culegere de date a făcut posibilă stabilirea unor ipoteze

de dezvoltare strategică convergente şi integrate, care după ce au fost

discutate şi verificate, au fost incluse în documentul final de strategie,

capitolul care descrie obiectivele strategice de dezvoltare şi măsurile

aferente acestora.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

13

3. Implicarea comunităŃii în procesul de planificare

În total au avut loc patru întâlniri de planificare pentru analiza situaŃiei,

elaborarea viziunii, a obiectivelor strategice şi a proiectelor aferente

acestora.

Fiecare întâlnire a fost organizată în comuna Rus, două dintre ele fiind

întâlniri la nivelul comunei, iar celelalte două la nivel de microregiune.

Într-o primă întâlnire, s-a prezentat la nivel local conceptul de planificare

strategică, beneficiile şi oportunitatea unui astfel de demers la nivel de

comună. În cadrul aceleiaşi întâlniri s-a făcut analiza mediului intern şi

extern, precum oportunităŃile şi ameninŃările (folosind metoda SWOT) pe

domenii. În cea de a doua parte s-au cules elemente de viziune din partea

celor prezenŃi la întâlnire.

Cea de a doua întâlnire a avut loc la nivel de microregiune. În cadrul acestei

întâlniri s-a întocmit analiza situaŃiei la nivel de microregiune pentru

următoarele domenii: infrastructură, economie, educaŃie, social, cultură,

adiminstraŃie publică, mediu. Cu această ocazie comunele componente ale

microregiunii, inclusiv Rus, au avut şansa de a cunoaşte problemele şi

atuurile celorlalte comune, identificând puncte tari şi puncte slabe comune,

cu potenŃial de rezolvare la nivel intercomunitar. Tot în cadrul acestei

întâlniri s-au listat elementele de viziune. Aceste informaŃii au ajutat Rus să

aleagă şi să planifice obiectivele strategice de dezvoltare pentru următorii

cinci ani.

Cea de a treia întâlnire a avut loc din nou la nivel local. În cadrul acestei

întâlniri s-au prezentat rezultatele întâlnirii la nivel de microregiune, s-a

reanalizat viziunea de dezvoltare şi s-au ales domeniile de dezvoltare

strategice majore, pe care va trebui să marşeze comuna în perioada de

programare 2009-2013. S-a luat fiecare domeniu în parte şi s-au listat

posibilele măsuri şi acŃiuni pe care responsabilii diferitelor domenii vor trebui

să le intreprindă pentru realizarea obiectivelor strategice majore.

Cea de a patra întâlnire a avut loc din nou la nivel microregional, cu

participarea tuturor comunelor implicate în acest proces concertat de

planificare strategică. Rolul acestei întâlniri a fost aceea de a identifica

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

14

obiectivele strategice de dezvoltare la nivel de microregiune şi de a găsi

măsurile şi acŃiunile care pot fi abordate în parteneriat de două sau mai

multe comune, pentru economie de resurse şi maximizare de impact.

Toate cele patru întâlniri au fost pregătite, moderate şi documentate de

echipa de consultanŃă externă.

4. Analiza datelor de către specialişti

În cadrul acestei etape, echipa de specialişti a analizat datele culese, a

definitivat profilul comunităŃii, a transpus în scris viziunea şi obiectivele de

dezvoltare propuse de membrii comunităŃii, au formulat căi strategice

compatibile cu documentele de programare la nivel judeŃean, naŃional şi

sectorial. Tot în cadrul acestei etape s-a făcut coroborarea diferitelor măsuri

pentru integritate şi sustenabilitate şi s-a verificat logica strategiilor alese.

5. Definitivarea strategiei

Ultima etapă a elaborării strategiei de dezvoltare a comunei Rus a fost

redactarea documentului final.

ConŃinutul documentului de strategie

Documentul final de strategie cuprinde 6 capitole şi însumează atât munca

depusă de membrii comunităŃii, cât şi expertiza specialiştilor care au lucrat

la elaborarea acestuia în cadrul unui proces de planificare teritorială.

Capitolele acestui document sunt legate între ele, iar toate împreună dau

direcŃia de dezvoltare a comunei pe următorii cinci ani, modul în care

comuna a ales să ajungă acolo şi motivaŃiile pentru care a făcut aceste

alegeri.

Cu toate că diferitele capitole ale acestui document sunt strâns legate între

ele, ele pot fi citite şi separat. Dacă cineva este curios să afle profilul

comunităŃii, o va putea face citind analiza socio-economică. Cineva care

doreşte să vadă cum se percep membrii comunităŃii din Rus, şi care sunt

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

15

elementele care stau la baza alegerii obiectivelor strategiei pe următorii

cinci ani, va găsi răspuns citind analiza SWOT şi viziunea de dezvoltare.

Cel care cunoşte bine comunitatea, sau doreşte să îşi facă o imagine

despre planurile de viitor la nivel de comună, va putea citi capitolul referitor

la viziune şi obiective strategice de dezvoltare, care cuprinde măsurile şi

acŃiunile care vor fi întreprinse. Nivelul cel mai detaliat, cuprins în portofoliul

de proiecte, se poate utiliza ori de câte ori se doreşte iniŃierea unui proiect.

Capitolul 1, Metodologia de implementare, conŃine contextul în care s-a

elaborat prezentul document, precum şi procesul de lucru urmat, cu

descrierea etapelor principale de lucru.

Capitolul 2, Analiza socio-economică, prezintă caracteristicile comunei

Rus din punct de vedere al cadrului natural, activităŃilor economice,

populaŃiei, infrastructurii, sistemului de educaŃie şi învăŃământ, cultură,

sănătate şi asistenŃă socială şi administraŃie publică.

Scopul acestei descrieri este acela de a ajuta administraŃia publică locală în

luarea deciziilor bazate pe informaŃii concrete şi de a oferi o imagine de

ansamblu asupra comunei, pentru cei care nu o cunosc încă. Datele acestui

capitol au stat la baza analizei SWOT.

Capitolul 3, Analiza SWOT, cuprinde o analiză a mediului intern şi extern

al comunei Rus. Mediul intern este analizat pe două axe: puncte tari, pe

care va trebui să se bazeze în implementarea acŃiunilor în viitor şi punctele

slabe, pe care va trebui să le elimine astfel încât să nu îngrădească

dezvoltarea comunei. Mediul extern al analizei SWOT se referă, pe de o

parte, la oportunităŃile pe care comuna Rus le poate exploata şi atrage

pentru a creşte şansele de îndeplinire a obiectivelor stabilite şi, pe de altă

parte, la obstacolele, ameninŃările de care să Ńină cont şi pe care să fie

pregătiŃi să le contracareze.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

16

Dacă capitolul anterior se bazează pe date faptice şi statistice, analiza

SWOT, având la bază opiniile şi percepŃiile localnicilor, prezintă o imagine

despre cum văd factorii interesaŃi din Rus propria comunitate. Scopul

acestui capitol este să redăm comprehensiv diagnosticul comunei şi să

facem mai uşor înŃelese obiectivele de dezvoltare propuse, modul lor de

abordare, alegerea celor mai facile căi de a pune în practică măsurile de

dezvoltare propuse, atât cele ofensive, bazate pe puncte tari şi oportunităŃi,

cât şi cele defensive, bazate pe puncte slabe şi ameninŃări.

Capitolul 4, Viziune şi obiective strategice, cuprinde viziunea spre care

tinde comunitatea în viitor, precum şi obiectivele strategice pe care se va

axa în următorii cinci ani pentru a aduce viziunea cât mai aproape de

realitate. Obiectivele stategice sunt dezvoltate pe două nivele: fiecare

obiectiv strategic cuprinde măsuri, iar măsurile conŃin propuneri de acŃiuni.

Unul din conceptele cheie ale capitolului este cel de obiectiv strategic,

înŃelegând direcŃia şi Ńinta spre care trebuie direcŃionate resursele şi

eforturile. Numărul acestor obiective strategice este limitat. Ideal ar fi ca o

localitate să poată acorda atenŃie egală tuturor domeniilor de dezvoltare.

Realitatea însă ne constrânge să ne concentrăm pe anumite domenii,

datorită resurselor limitate. De aceea, alegerea strategiilor de dezvoltare

este esenŃa unui proces de planificare strategică locală, şi nu numai.

Termenii de măsuri şi obiective specifice sunt folosite ca sinonime în acest

document. Aceştia reprezintă operaŃionalizarea obiectivelor strategice,

adică listarea rezultatelor aşteptate, care odată atinse vor duce la

îndeplinirea obiectivelor strategice.

Cel de al treilea termen des utilizat, acŃiuni, se referă la activităŃi concrete

sau set de activităŃi ce vor trebui întreprinse pentru ca măsurile să devină

realitate.

Acest capitol este strâns legat de portofoliul de proiecte inclus în document,

ca anexă.

Scopul acestui capitol este de a prezenta logica intervenŃiei într-o imagine

unitară, argumentată şi uşor de urmărit pentru orice cititor.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

17

Capitolul 5, Parteneriate, este un concept tratat separat având în vedere

importanŃa sa în implementarea strategiei. În acest capitol sunt numiŃi

potenŃiali parteneri, pe care comuna îi va putea aborda, pentru

implementarea proiectelor vizate.

Rolul acestui capitol este de a atrage atenŃia asupra importanŃei promovării

colaborării şi lucrului în parteneriat, fie că este vorba despre parteneriate

între instituŃiile din comună, parteneriate cu alte localităŃi sau cu organizaŃii

similare din afara comunei.

Capitolul 6, Planificarea implementarii proiectelor, cu subcapitolele a.

planul de investitii şi b. planificarea financiară.

Planul de investiŃii cuprinde într-un tabel uşor de urmărit investiŃiile/acŃiunile

minimale care ar trebui realizate în următorii cinci ani de către comună.

Tabelul este structurat pe măsuri şi proiectele aferente acestora. În acest

tabel sunt doar titlurile de proiect şi numărul acestora. Titlurile de proiect

sunt dezvoltate în cadrul portofoliului de proiecte din Anexa A.

Acest tabel va sta la baza elaborării planurilor de acŃiune şi a planurilor de

monitorizare anuale privind implementarea strategiei.

În subcapitolul referitor la planificarea financiară se găseşte o analiză a

bugetului administraŃiei publice locale, evidenŃiind veniturile şi tipurile de

cheltuieli efectuate de comună în trecut. Analiza ne prezintă o imagine

despre necesarul financiar şi modul în care trebuie gândite planificările

financiare pe viitor.

Anexa A, Portofoliul de proiecte, cuprinde fişele de proiect propuse.

Pentru atingerea într-un final a obiectivelor strategice, proiectele care

urmează să fie puse în practică, nu trebuie să se limiteze doar la aceste fişe

de proiect. Fişele de proiect conŃin justificarea problemei de bază, aşa cum

a reieşit ea din analiza datelor şi formularea măsurilor, precum şi obiectivul

propus pentru rezolvarea nevoii respective. În fişele de proiect sunt înşirate

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

18

activităŃile esenŃiale, de bază, care vor trebui întreprinse. Tot din fişa de

proiect reies responsabilii de proiect şi potenŃialii parteneri care ar putea fi

interesaŃi şi cooptaŃi în elaborarea şi implementarea proiectelor.

Ultima parte a fişei de proiect conŃine suma orientativă pentru costurile

proiectului propus şi posibila sursă de finanŃare a proiectului, acolo unde

este cazul. În alegerea posibilelor surse de finanŃare s-au avut în vedere

atât sursele de finanŃare existente, cât şi cele previzionate pe anii viitori.

Fişele de proiect conŃin de asemenea un interval de timp recomandat

pentru a fi implementate, unde s-a Ńinut cont atât de logica internă a

strategiei de acŃiune (relaŃia de cauzalitate între diferitele investiŃii), cât şi de

oportunităŃile şi constrângerile date de programele de finanŃare externe.

Scopul acestor fişe de proiect este să uşureze munca echipei de

implementare a strategiei atunci când doresc să depună proiectul, sau

doresc să dezvolte parteneriate cu alte instituŃii locale sau din afara

localităŃii.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

19

Capitolul II. ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ

2.1 Cadrul natural

Aşezare geografică

Comuna Rus este

situată în partea de

nord-est a judeŃului

Sălaj, pe Valea

Someşului, la o distanŃă

de 34 de km de oraşul

Dej, 60 km de oraşul

Baia Mare şi 70 km de

oraşul Zalău. Comuna

este străbătută de şoseaua judeŃeană Dj 109S.

Teritoriul comunei se întinde în cea mai mare parte în lunca şi pe terasele

râului Someş, având o suprafaŃă de cca. 5097 ha. Este aşezată pe malul

stâng al Someşului, fiind înconjurată de o parte şi de alta de dealuri înalte.

Din punct de vedere administrativ comuna Rus cuprinde trei sate: Rus,

Buzaş şi Fântânele-Rus. Comuna este învecinată cu satele: la sud-est cu

Şimişna, la nord cu Podişu şi la nord-est cu Chizeni. Centrul de comună

este Rus.

Cele trei sate au fost atestate documentar în secolul al XIV-lea (Rus 1325,

Fântînele-Rus 1338, Buzaş 1375), dar descoperirile arheologice (fragmente

ceramice, unelte de piatră, aramă şi bronz) demonstrează o vechime mai

mare a acestor aşezări.

Relief

Comuna Rus este situată în nord-estul Podişului Someşan, pe partea

stângă a culoarului Someşului.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

20

Relieful este variat, format din valea Someşului, care desparte Dealurile

Ciceului situate în nord, de Dealurile Şimişna – Gârbou din sud, acestea

aparŃinând Dealurilor Clujului şi Dejului.

Comuna este străjuită, de la

nord la sud, de următoarele

unităŃi de dealuri despărŃite de

văi: Dealul Poienii şi valea

Pociului; Dealurile Runcului şi

Rusului cu altitudini de 370 şi

346 m pe partea stângă a văii

Arinului, pe partea dreaptă fiind

Poiana Dumbrava de 453 m, culminând cu vârful Măgurii de 581m. Spre

sud, între valea pârâului Iapa şi Valea Şimişnei în est, se desfăşoară Dealul

Lupului, cu altitudinea medie de 400 m.

Spre est, comuna este delimitată de Culoarul Someşului, astfel încât

dezvoltarea localităŃii s-a făcut în lunca râului, pe terasele acestuia. În acest

sector terasele sunt mai slab conservate, în relief impunându-se terasele 2

şi 3 de 8-12 m şi 18-22 m, pe podurile cărora s-au amplasat o serie de

aşezări umane şi constituie în acelaşi timp, alături de terasa 1 de luncă (2-

3m), treptele de relief cel mai intens valorificate agricol.

Culoarul Someşului, aferent Podişului Boiului, prezintă trăsături diferenŃiate

datorită formaŃiunilor litologice pe care le intersectează. Dacă în plan

superior, la nivelul interfluviilor, deschiderea culoarului este largă variind

între 200 şi 600-700 m, în plan inferior, la nivelul albiei râului, este mai

îngust, înregistrând două sectoare de defileu: la Rus, unde străbate

anticlinalul Dăbâceni-Baba; în perimetrul Răstoci-Cormeniş, unde se

adânceşte în calcare.

AgenŃii externi şi-au pus amprenta asupra reliefului îndeosebi în regiunile

mai înalte, construind fenomene carstice, precum Peşterile de la Stanii

Buzaşului (sunt două grote în lungime de 7-8 m, adânci de 5 m şi înalte de

3-4 m, legate între ele de un drum) şi, pe Dealul Runc, la Pârâul Runcului

există încă 4 sau 5 galerii şi peşteri, de mai mică importanŃă.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

21

Clima

Clima este temperat-continentală moderată, formată sub influenŃa maselor

de aer vestice, caracteristice părŃii de vest a Ńării, care în deplasarea lor

cauzează vreme instabilă, cu precipitaŃii dese primăvara şi toamna.

Temperatura medie anuală este de 8-10 0C. Temperaturile cele mai

scăzute se înregistrează în luna ianuarie, iar cele mai ridicate în luna iulie.

Temperatura maximă înregistrată a fost de 38 0C, iar temperatura minimă

de -35 0C.

Vântul dominant este cel din direcŃie vestică şi nord-vestică. Cea mai mare

frecvenŃă a maselor de aer care pătrund în Culoarul Someşului îşi fac

simŃită prezenŃa în lunile de primăvară, cu deosebire în mai.

Cantitatea medie anuală de precipitaŃii este 600-700 l/mp. Umezeala

relativă înregistrează valori ridicate, mediile anuale atingând peste 75% în

zonele mai înalte şi sub această valoare în zonele mai joase.

ReŃeaua hidrografică

ReŃeaua hidrografică este

variată, cu pânze freatice bogate,

izvoare, numeroase pâraie care

se varsă direct în Someş. Cele

mai importante pârâie sunt:

Valea Şimişna, care limitează

teritoriul comunei la est şi Valea

Iepii, care traversează satul Rus,

prin centru pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele–Rus. Această

regiune este fragmentată într-o serie de interfluvii de reŃeaua hidrografică

locală, tributară Someşului. Văile care străbat arealul comunei Rus au

debite de apă semipermanente sau temporare; numai Valea Iepei, parŃial

Valea Pociului şi Şimişna au debite de apă permanente.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

22

Solurile

Cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite specifice dealurilor.

Acestea s-au format pe gresii, marne, nisipuri şi pietrişuri, într-un climat cu

precipitaŃii abundente, fiind propice dezvoltării pădurilor de foioase Solurile

aluvionare de luncă sunt specifice albiei majore a Someşului. Cu conŃinut

ridicat de humus, ele sunt cele mai fertile, fiind favorabile culturilor

legumicole şi cerealiere. Cele mai întinse suprafeŃe sunt destinate

porumbului, suprafeŃe mai mici fiind ocupate de culturile de ovăz, grâu şi

legume.

Regiunea se caracterizează printr-o mare complexitate de resurse naturale.

Resursele de subsol conŃin rezerve de gaze naturale în areale

depresionare. Resursele de ape minerale şi termale sunt insuficient

valorificate în prezent. Cele mai importante resurse de sol sunt pietrişul şi

nisipul care se exploatează din albia râului.

VegetaŃia, flora şi fauna

Diversitatea vegetaŃiei este dată

de suprafeŃele întinse cu pădure

de foioase, păşuni, fâneŃe

naturale, vegetaŃie de luncă,

precum şi plantaŃii de conifere.

Speciile de arbori des întâlnite

sunt: stejarul, gorunul, cerul,

teiul, frasinul, ulmul, paltinul,

jugastrul. Sub etajul de arbori principali se află subarborele mai slab

reprezentat, format din lemn câinesc, corn, păducel, sânger, alun, măcel,

porumbar. În poiene şi la adăpostul arboretului cresc plante cu şi fără flori,

caracteristice locului. În zona de luncă, pe terase şi regiunile colinare, pe

păşuni şi fâneŃe se întâlnesc asociaŃii vegetale de păiuş, iarba câmpului,

trifoi alb şi roşu, lucernă, ghizdei, floarea cucului, lumânărică etc. De

asemenea, pe raza comunei este o varietate mare de ciuperci.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

23

Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, veveriŃe, mistreŃ,

iepuri, păsări cântătoare, jder, peşti în apele curgătoare şi bălŃi. Mai rar,

trăiesc urşi, cerbi şi raşi. Din specia păsărilor în comună se regăsesc găiŃa,

mierla, piŃigoiul, cucul, ciocănitoarea şi porumbelul.

2.2 ActivităŃi economice

Economia comunei Rus este de tip agrar. Din cele mai vechi timpuri şi până

azi, ocupaŃia de bază a locuitorilor a fost agricultura.

Agricultura

Comuna Rus se caracterizează printr-o agricultură a cărei rentabilitate şi

competivitate este foarte redusă. Reducerea drastică a locurilor de muncă

în agricultură după anul 1989 a avut ca efect practicarea unei agriculturi de

subzistenŃă. În prezent, circa 80% din populaŃia de agricultori muncesc doar

pentru necesităŃile proprii.

SuprafaŃa comunei este de 5097 ha, din care: 210 ha în intravilan şi 4887

ha în extravilan. Structura extravilanului cuprinde: suprafeŃe arabile 747 ha;

fâneŃe 375 ha; păşuni 1342 ha, păduri 2054 ha şi 369 ha terenuri

necultivate care reprezintă o suprafaŃă semnificativă.

Sursă: Registrul Agricol al Comunei Rus, 2007

17%

8%

22%

30% suprafaŃăarabilăfăneŃe

păşuni

păduri

Structura suprafeŃei agricole

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

24

O problemă însemnată o reprezintă suprafeŃele agricole foarte mici,

fragmentate în urma partajului succesoral şi a unor practici de restituire

dezavantajoase. De obicei, proprietarii au mai multe terenuri, amplasate

negrupat, supravieŃuirea lor economică fiind astfel pusă în pericol. Lipseşte

capitalul pentru achiziŃionarea maşinilor agricole.

Dimensiunea medie redusă a terenului în proprietate împiedică de

asemenea un asolament adecvat. În plus, aceste suprafeŃe nu sunt nici

suficient de mari, nici destul de compacte pentru utilizarea eficientă a

tehnologiilor moderne sau a maşinilor agricole. ExperienŃa negativă a

colectivizării forŃate este motivul principal pentru reticienŃa faŃă de înfiinŃarea

unor asociaŃii agricole de

producători sau parteneriate.

Cultivarea pământului este

principala sursă de venit pentru

mulŃi dintre localnici, ramura

principală fiind cultivarea

cerearelor. Cele mai întinse

suprafeŃe sunt destinate

porumbului, suprafeŃe mai mici fiind ocupate de culturile de ovăz şi grâu. În

medie, anual se produc 780 tone de porumb, 120 tone de ovăz, 100 tone

de grâu şi 40 tone de legume. Pământurile sunt lucrate de 45 de tractoare,

care sunt în proprietatea localnicilor.

Creşterea animalelor este a doua ramură importantă a agriculturii,

practicată în localitate. La nivel de comună cetăŃenii deŃin 430 bovine, 1.380

porcine, 413 ovine, 142 caprine, 45 cabaline, 396 familii de albine şi 8.360

de păsări.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

25

Industrie

La nivelul comunei Rus industria este insuficient dezvoltată, fiind formată

din mici unităŃi profilate mai ales pe prelucrarea produselor agricole şi de

origine animală. La data elaborării acestui document pe teritoriul comunei

funcŃionau următoarele unităŃi: două mori pentru măcinat cereale, trei

puncte de colectare a laptelui, o staŃie de astfaltare aparŃinând SC Săgeata

SRL, firma Profil Metal care se ocupă cu confecŃionarea obiectelor metalice,

firma IRCOMA care se ocupă cu prestări servicii de agricultură, 16 asociaŃii

familiare, 21 persoane fizice autorizate cu activităŃi în dulgherie, construcŃii

sau producerea mobilei la comandă.

Servicii

ComerŃ. ComerŃul comunei Rus

este format din serviciile

magazinelor mixte existente în

localitate.

Turism. ActivităŃile turistice

lipsesc cu desăvârşire din

comuna Rus. Nu există locuri de

cazare, iar serviciile prestate persoanelor sosite în comună sunt reduse şi

de calitate inferioară. Cu toate acestea, localnicii doresc dezvoltarea

turismului, prin promovarea obiectivelor naturale cu potenŃial de atragerea

vizitatorilor şi includerea acestora într-un circuit turistic organizat.

Principalele obiective turistice din comună sunt: Peşterile de la Stanii

Buzaşului şi de pe Pârâul Runcului; Mânăstirea Sfânta Maria; Monumentul

Eroilor ridicat în curtea bisericii ortodoxe în amintirea celor 51 de eroi căzuŃi

în primul război mondial.

Participarea populaŃiei la activitatea economică

Structura profesională a populaŃiei reflectă atât ocupaŃiile locuitorilor din

această comună, cât şi gradul de dezvoltare socio-culturală.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

26

În anul 2006, din totalul populaŃiei, 55 de locuitori sunt salariaŃi, structura lor

se prezintă astfel:

Sursă: Institulul judeŃean de statistică Sălaj, 2006

2.3 PopulaŃia

Din punct de vedere administrativ, comuna Rus cuprinde trei sate: Rus,

Buzaş şi Fântânele-Rus. Conform evidenŃelor Primăriei, în anul 2007

comuna număra 1214 de locuitori, din care:

- 826 de locuitori în reşedinŃa de comună, Rus – 68% din populaŃia

totală a comunei;

- 160 de locuitori în satul Buzaş – 13,2% din populaŃia totală a

comunei;

- 228 de locuitori în satul Fântânele-Rus – 18,8% din populaŃia totală

a comunei.

27%2%

41%

12%

22%

2%

agricultura

comerti

transport si posta

administratiapublicainvatamant

sanatate siasistenta sociala

Structura profesională a locuitorilor

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

27

Sursă: Recensământul PopulaŃiei, 2002

În anul 2007, la nivelul comunei Rus au existat 678 gospodării, ceea ce

înseamnă că, în medie, o familie este alcătuită din 1,8 persoane. Altfel spus,

multe persoane locuiesc singure, cei mai mulŃi fiind persoane vârstnice.

Principalele tendinŃe demografice (populaŃia totală, natalitatea şi

mortalitatea, numărul de căsătorii şi tendinŃele de migraŃie) sunt prezentate

în tabelul şi graficul următor:

EvoluŃia populaŃiei, natalitatea, mortalitatea şi numărul de căsătorii în perioada 1992 - 2007

1992 2002 2007

Număr total de locuitori ai comunei 3.100 1.218 1.214

Număr naşteri înregistrate 1 2 2

Număr decese înregistrate 57 53 17

Număr căsătorii 22 9 8

Sursă: Recensământul PopulaŃiei 2002, EvidenŃe ale Primăriei Rus 1992, 2007

Există diferenŃe semnificative între datele statistice aparŃinând

recensământului din anul 1992 şi cel din 2002, diferenŃe ce se datorează

faptului că în anul 1992 satele Şimişna şi Hăşmaş aparŃineau de comuna

Rus68%

Buzaş13%

Fântânele-Rus 19%

Ponderea populaŃiei pe sate

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

28

Rus. La recensâmăntul din 2002, satul Şimişna devenise deja comună

independentă din punct de vedere adminitrativ (alături de satul Hăşmaş).

Analizând datele din anii 2002 şi 2007 rezultă că populaŃia totală a comunei

nu s-a modificat semnificativ, înregistrând o scădere de 0,4%. Rata

natalităŃii a rămas neschimbată, în timp ce rata mortalităŃii a scăzut

semnificativ. Cu toate acestea, comuna se caracterizează printr-un spor

natural negativ, cauzat de numărul mare al deceselor (17) şi de numărul

mic al naşterilor (2).

3442

68

102

123

109

0

20

40

60

80

100

120

140

2002 2003 2004 2005 2006 2007

An

Nr.

em

igar

nŃi

Sursă: EvidenŃe ale Primăriei Rus

Conform tendinŃelor la nivel judeŃean şi naŃional, şi în comuna Rus există un

fenomen puternic de emigrare. Până în anul 2006 numărul emigranŃilor a

crescut în continuu, atingând numărul de 123 de persoane. Raportat la

populaŃia totală, rezultă că mai mult de 10% din locuitori părăsesc comuna

pentru a merge în centrele urbane din apropiere, sau în străinătate, pentru

lucru. În perioada 2006-2007 s-a înregistrat o uşoară scădere a numărului

emigranŃilor.

TendinŃe de emigrare

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

29

Conform evidenŃelor populaŃiei Primăriei Rus, structura populaŃiei în funcŃie

de sex, vârstă, etnie şi religie se prezintă astfel:

La recensământul din 2002, în comuna Rus erau înregistrate 1.218

persoane, dintre care 802 sunt de sex feminin şi 416 de sex masculin.

Ponderea sexului feminin în populaŃia totală este foarte ridicată, aproape

două treimi din populaŃie o reprezintă femeile.

Ponderea populaŃiei cu vârsta sub 18 ani este redusă, în timp ce populaŃia

cu o vârsta de peste 66 ani reprezintă 27% din populaŃia totală a comunei,

ceea ce înseamnă un procent mai mare faŃă de media pe Ńară (19-20%).

PopulaŃia peste 35 de ani reprezintă 61% din populaŃia totală. TendinŃa este

deocamdată de creştere a populaŃiei vârstnice în defavoarea populaŃiei

tinere.

Structura populaŃiei pe sexe şi pe grupe de vârstă reflectă foarte clar gradul

de îmbătrânire al populaŃiei din comună. Îmbătrânirea se datorează în

primul rând numărului foarte mic al noilor născuŃi (2 în anul 2007), ceea ce

are două cauze: emigrarea populaŃiei tinere din comună şi numărul redus al

căsătoriilor.

Prin creşterea populaŃiei vârstnice, apar unele consecinŃe nedorite. Creşte

indicele de dependenŃă economică, adică raportul dintre populaŃia inactivă

şi cea activă. Din ansamblul populaŃiei vârstnice, se pot remarca unele

grupe cu risc crescut: persoanele foarte în vârstă (80 - 90 de ani), vârstnicii

Structura populaŃiei pe sexe

femei65,7%

bărbaŃi34,3%

sub 1817%

36-6534%

peste 6627%

19-3522%

Structura populaŃiei pe grupe de vârstă

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

30

care trăiesc singuri sau care nu au copii, bătrânii cu afecŃiuni sau

handicapuri grave.

Din punct de vedere al apartenenŃei etnice, populaŃia comunei Rus este

majoritar română cu 99,8%, iar maghiarii deŃin un procent foarte mic, de

numai 0,02%.

Structura din punctul de vedere al apartenenŃei religioase a populaŃiei:

90% ortodocşi, 2,6% greco-catolici şi 7,4% neoprotestanŃi (baptişti,

adventişti, penticostali).

2.4 Echiparea teritoriului - infrastructura

Drumuri şi transporuri

Comuna Rus, aşezată pe partea stângă a Someşului, este străbătută de

artera rutieră Dj109e. Şoseaua face legătura (peste pod) spre DN1C şi

calea ferată, situate pe partea dreaptă a Someşului, acestea desfăşurându-

se de-a lungul drumului

european E58.

Lungimea reŃelei de drumuri

judeŃene care trec pe teritoriul

administrativ al comunei este de

6 km, asfaltată în totalitate.

Lungimea reŃelei de drumuri

comunale existentă pe teritoriul

administativ al comunei este de

19 km, din care: drum astfaltat 6 km, drum pietruit 7 km şi drum de pământ

6 km.

Calitatea drumurilor comunale şi a uliŃelor este de nivel mediu. Multe dintre

ele sunt doar balastrate cu nisip, pietriş, sau numai din pământ, nu au

scurgere pentru apele pluviale, fapt care duce la degradarea lor rapidă.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

31

Drumurile vicinale şi cele forestiere sunt în totalitate din pământ, şi se află

într-o stare avansată de degradare.

În ultimii trei ani, în comună nu s-au executat lucrări (parŃiale sau sectoriale)

de reabilitare sau întreŃinere a drumurilor şi uliŃelor care o străbat. Nu există

proiecte aprobate sau în curs de derulare, care ar viza reabilitarea

drumurilor judeŃene.

În comună este asigurat accesul

la cale ferată, existând o gară

CFR, unde, în 24 de ore opresc

10 trenuri, care circulă în direcŃiile

Dej (5 ori pe zi), Baia Mare (5 ori

pe zi) şi Cluj (3 ori pe zi).

Volumul transportului de

persoane pe cale ferată s-a redus

semnificativ în ultimul deceniu,

datorându-se în parte situaŃiei precare a infrastructurii căii ferate

(frecventele restricŃii de viteză) şi în parte legăturilor necorespunzătoare (în

mersul trenurilor).

În ultmii ani, o pondere semnificativă a tranportului comun este asigurată de

microbuze private şi autobuze. Prin comuna Rus circulă 4 microbuze: spre

Zalha (o dată pe zi), spre Cluj (5 ori pe zi), spre Baia Mare (7 ori pe zi) şi

spre Ileanda (o dată pe zi).

6,78% dintre gospodăriile locale sunt proprietari de autoturisme şi 3,4%

deŃin căruŃe.

DistribuŃia autoturismelor şi a căruŃelor pe sate

Sat Număr autoturisme

Număr căruŃe

Rus 26 12

Buzaş 11 5

Fântânele-Rus 9 6

Sursă: EvidenŃe ale Primăriei Rus Infrastructura tehnico-edilitară

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

32

Comuna Rus nu beneficiază de alimentare cu apă potabilă sau de sistem

de evacuare a apei uzate sau de alimentare cu gaz metan.

Nu există conducte comune de apă în comuna Rus, apa potabilă este

asigurată de izvoarele personale (fântânile) existente în curtea

gospodăriilor, apa având o calitate inferioară. 60% dintre gospodării au

introdus apa în casă, având astfel apă potabilă la robinet. PopulaŃia

comunei este reticientă la introducerea apei în mod centralizat din cauza

costurilor mult mai ridicate faŃă de situaŃia curentă.

Comuna nu este racordată la un sistem funcŃional de epurare al apelor

uzate menajere sau industriale.

Nu există conducte de gaz metan în comună, principala sursă de încălzire

a localnicilor o reprezintă masa lemnoasă.

Toate gospodăriile din comuna Rus sunt racordate la reŃeaua electrică

S.A. Electrica. Străzile comunei sunt iluminate, însă sistemul public de

iluminat este învechit, cu puŃine becuri instalate.

Există patru furnizori de servicii de telecomunicaŃii: Romtelecom,

Vodafone, Orange şi Cosmote. Se poate spune că în general, gradul de

acoperire în comună este bun, cea mai slabă acoperire o are reŃeaua

Orange. 15% din populaŃie deŃine linie de telefonie fixă (Romtelecom) şi

60% deŃine telefon mobil.

La Punctul de Acces Public la InformaŃie localnicii au acces la internet. În

afară de acest punct de informare, două instituŃii (primăria şi şcoala) au

acces direct la internet.

În comună nu există parcuri publice, spaŃiile verzi amenajate fiind

reprezentate de un parc de joacă pentru copii şi un teren fotbal. Din

suprafaŃa intravilanului comunei de 210 ha, spaŃiile verzi deŃin o pondere

nesemnificativă, doar de 2,4 ha. Terenul de fotbal este în stare foarte bună,

însă parcul de joacă este puŃin echipat, mobilierul urban fiind degradat. În

prezent, la nivel de comună, în cadrul unui proiect cu finanŃare

guvernamentală, este prevăzută reabilitarea şi extinderea parcului de joacă

din spatele Căminului cultural.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

33

Comuna deŃine o maşină de poliŃie, siguranŃa locuitorilor fiind asigurată de

doi poliŃişti. Servicii de pompieri nu există în comună, cea mai apropiată

unitate fiind în comuna Ileanda.

2.5 Sistemul de educaŃie şi învăŃământ

În toate satele comunei funcŃionează grădiniŃe şi şcoli primare, singura

şcoală gimnazială fiind în centrul de comună Rus. Numărul copiilor

preşcolari şi al elevilor este redat în tabelul următor

Număr copii preşcolari şi elevi (în anul 2008)

InstituŃii Sat Număr elevi înscrişi

GrădiniŃa Rus 30

GrădiniŃa Buzaş 10 GrădiniŃe

GrădiniŃa Fântânele –Rus 13

Şcoala primară din Rus 28

Şcoala primară din Buzaş 7 Şcoli primare

Şcoala primară din Fântînele -Rus 4

Şcoli gimanziale Şcoala gimnazială Rus 43

Sursă: EvidenŃa Şcolii Rus, 2008

În anul 2008, 53 de copii preşcolari frecventează grădiniŃa, 39 de elevi

şcoala primară şi 43 şcoala

gimnazială. În anul 2008 nu au

existat cazuri de repetenŃă sau de

abandon şcolar.

Calitatea predării este subliniată şi

de faptul ca în anul 2008, 3 elevi au

obŃinut locuri I-III la olimpiade, iar 4

elevi au primit menŃiuni.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

34

Număr cadre didactice în anul 2008

Localnici Navetişti Total

Nr. educatori 2 2 4

Nr. învăŃători 1 3 4

Nr. profesori 8 2 10

Nr. personal auxiliar

4 0 4

Sursă: EvidenŃa Şcolii Rus, 2008

Personalul didactic care îşi desfăşoară activitatea în cele trei grădiniŃe, cele

patru şcoli primare şi gimnaziale numără 18 persoane, la care se adăugă şi

personalul auxiliar. Raportând numărul personalului didactic la numărul

copiilor preşcolari şi ai elevilor, rezultă ca în medie la 7,5 elevi revine un

profesor, învăŃător sau educator.

Nu există cluburi pentru elevi la nivelul comunei, însă activităŃile extra-

şcolare sunt vaste, anual fiind organizate circa 10 evenimente: serbări,

expuneri, excursii, concursuri.

Activitatea Şcolii Rus este

extinsă şi cuprinzătoare, de la

implementarea proiectelor de

finanŃare, care au vizat

organizarea excursiilor,

schimburilor de experienŃă,

editarea monografiei comunei

Rus, la confecŃionarea costumelor populare şi achiziŃionarea

echipamentelor electronice.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

35

Nivelul de şcolarizare al populaŃiei

În anul 2002, în comuna Rus 39 persoane aveau studii superioare,

reprezentând 3,2 % din populaŃia totală, însă ponderea era mai redusă faŃă

de 4,3% media judeŃului Sălaj.

Sursă: Recensământul PopulaŃiei, 2002

2.6 Cultură

În fiecare dintre cele trei sate ale comunei Rus

funcŃionează câte un Cămin cultural, care are ca

principale activităŃi: organizarea nunŃilor,

serbărilor şi a şedinŃelor locale. Căminele

culturale sunt nemodernizate, iar dotările cu

echipamente, chiar primare, lipsesc total.

Există un grup folcloric care îşi desfăşoară

activitatea atât la nivel regional, cât şi la nivel

naŃional. În satul Fântânele-Rus funcŃionează un

Muzeu al satului.

Nivelul educaŃional al populaŃiei

11% 2%

23%

1%

37%

22%

13%

primar

gimnazial

profesional si de ucenici

liceu

postliceal si de maistri

universitate si colegiu

fara scoala absolvita

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

36

2.7 Sănătate

Serviciile de sănătate sunt relativ dezvoltate la nivel de comună. În localitate

funcŃionează un dispensar medical, o farmacie umană şi o farmacie

veterinară. Serviciile sociale sunt asigurate de către un medic primar (medic

de familie), care are cabinetul deschis zilnic, între orele 8.00-15.00. Sunt

700 de persoane înscrise la medicul de familie.

Bolile cele mai frecvente, înregistrate în rândul populaŃiei de către medicul

de familie locale sunt prezentate de graficele de mai jos:

2.8 AdministraŃia publică şi organizaŃiile neguvernamentale

În cadrul adiministraŃiei publice locale sunt şase persoane care au studii

superioare în domenii precum: Drept şi ŞtiinŃe Juridice, Agronomie, ŞtiinŃe

juridice şi administrative, ŞtiinŃe economice.

De asemenea, există două persoane cu studii superioare care lucrează la

Punctul de Acces Public de Informare (PAPI). PAPI a fost înfiinŃat cu

sprijinul Primăriei, prin Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere,

coordonat de către Ministerul ComunicaŃiilor şi Tehnologiei InformaŃiei şi

finanŃat de Guvernul României şi Banca Mondială. La PAPI lucrează experŃi

(în diverse domenii) care pot ajuta cetăŃenii din localitate, să beneficieze de

avantajele tehnologiei informaŃiei şi a comunicaŃiilor. În afara serviciilor de

anemie27%

parazitoze73%

Bolile cele mai frecvente - adulŃi -

hipertensiune81%

ulcer8%

boli cardiovasculare

diabet zaharat

9%

Bolile cele mai frecvente - copii -

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

37

comunicaŃii, la sediul PAPI se

organizează şi desfăşoară cursuri de

operare pe calculatoare, cursuri de

perfecŃionare profesională pentru

agricultori, cursuri de scriere a

proiectelor de finanŃare, dar şi alte

activităŃi.

Sectorul ONG în comuna Rus este reprezentat de biserici şi de cele patru

asociaŃii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei: AsociaŃia

Femeilor din Rus, AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară “Valea

Someşului”, AsociaŃia Crescătorilor de Animale şi AsociaŃia Organizatorilor

Vânătorilor.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

38

Capitolul III. ANALIZA SWOT

Economie

Puncte tari Puncte slabe

Comuna are o viaŃă economică activă, comparativ cu alte comune din înprejurimi:

- există o firmă de confecŃii metalice cu 2 persoane angajate.

- există două mori active de făină pe raza comunei.

Sunt 26 de entităŃi juridice înregistrate la primărie sub forma de PF sau AF.

Aprovizionarea comunei se face la nivel de oraş. În comună sunt 9 magazine, care comercializează alimente, îmbrăcăminte, materiale de construcŃii.

Lipsă investitori din afara comunităŃii.

OportunităŃi AmeninŃări

Având în vedere aprovizionarea magazinelor din prezent, se pot atrage locuitorii comunităŃilor înconjurătoare prin înfiinŃarea unei pieŃe En-Gros în Rus.

Colectara selectivă a deşeurilor (PETurilor) în comunele înconjurătoare face posibilă prelucrarea acestora – dacă se asociază cel puŃin comunele din microregiunea Valea SomeŃului.

Agricultura şi resurse naturale

Puncte tari Puncte slabe

Comuna deŃine resurse naturale variate, care pot fi valorificate:

- lemn

- balast (nisip)

Se reduce suprafaŃa ocupată de păşuni datorită extinderii pădurilor – ca urmare a lipsei activităŃilor de întreŃinere şi curăŃire.

În multe gospodării se practică agricultura de subzistenŃă.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

39

- fructe de pădure

ExistenŃa unui fond cinegetic (de vânătoare) variat: mistreŃi, cerbi, căpriori, iepuri, fazani.

În prezent se organizează vânători cu participanŃi inclusiv din străinătate.

Sătenii se ocupă de creşterea animalelor.

Există punct de colectare a laptelui în comună.

Locuitorii îmbrăŃişează şi forme moderne de ocupare, astfel la nivel de comună există:

- patru pescării;

- o crescătorie de păuni;

- o microfermă de melci.

Pământurile sunt lucrate în proporŃie de 60% (medie): Rus – 70%, Fântînele – 20% (mai mult păşune), Buzaşu (80%). Calitatea solului este bună. Dotarea cu utilaje agricole este foarte bună la nivel de comună.

Apicultura – sunt peste 300 familii de albine. Mierea obŃinută este foarte curată datorită florei nepoluate.

Lipsesc resursele financiare pentru cursuri de specializare. Aceasta este motivul pentru care lipsesc resursele umane bine pregătite (calificate) în

- diverse ramuri ale agriculturii (utilizarea tehnicilor moderne)

- creşterea animalelor

Lipsă schimburi de experienŃă cu alte comune sau zone cu agricultura dezvoltată.

Lipsa abatoarelor specializate şi autorizate la nivel de comună.

OportunităŃi AmeninŃări

Valorificarea masei lemnoase.

Accesarea fondurilor structurale şi guvernamentale.

ÎnfiinŃarea unei camere agricole.

Reorientarea de la cultivarea cerealelor la cultivarea legumelor (cândva ocupaŃie tradiŃională în zonă, cu rezultate foarte bune) odată cu dezvoltare microregiunii Valea SomeŃului din punct de vedere turistic.

Scăderea numărului de animale datorită nerentabilităŃii.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

40

Turism

Puncte tari Puncte slabe

ExistenŃa “Mănăstirii Sfânta Maria”, care ar putea fi punct de atracŃie turistică

Grotele de la Stanii Runcului şi Legenda lui Pintea Viteazul (Căldăruşea lui Pintea de la Buzaşu)

Peştera Cuciulat

Lipsa posibilităŃilor de cazare pentru vizitatori, musafiri, lipsă pensiuni sau alte forme de cazare

Lipsa exploatării valorilor locale

Lipsă schimburilor de experienŃă

OportunităŃi AmeninŃări

Accesarea fondurilor structurale, guvernamentale şi a fondurilor oferite de alte organisme naŃionale sau internaŃionale pentru dezvoltarea turismului local

ExistenŃa unor atracŃii turistice de renume în apropiere:

- Mănăstirea “Rohia” în apropiere

- Mănăstirea “Bic” din Şimleu

- Maramureşul istoric în apropiere

Sport

Puncte tari Puncte slabe

ExistenŃa unei echipe de fotbal – “Olimpia Rus” - care joacă la nivel zonal (susŃinut de primărie şi agenŃii economici)

ExistenŃa unei echipe de handbal de fete şi una de băieŃi cu rezultate la nivel de judeŃ

În comună există un teren handbal asfaltat

Lipsa unui teren de fotbal amenajat în comună.

OportunităŃi AmeninŃări

concursuri: motocross (datorită reliefului variat)

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

41

EducaŃie şi tineret

Puncte tari Puncte slabe

Cadre calificate la şcoală

Elevii au acces la laboratoare moderne (există două cabinete de informatică în incinta şcolii – acces la internet)

Transportul elevilor la şcoală este asigurat de un microbus pentru această destinaŃie

Tinerii au un loc de distracŃie - discoteca Tineretului

Număr redus al copiilor încrişi în şcoală, datorită îmbătrânirii populaŃiei

Lipsa unei săli de sport acoperite

Lipsă teren fotbal

condiŃii precare/necorespunzătoare pentru elevi şi grădiniŃă din Fîntânele şi Buzaşu

OportunităŃi AmeninŃări

Accesarea fondurilor structurale, guvernamentale şi a fondurilor oferite de alte organisme naŃionale sau internaŃionale pentru dezvoltare educaŃiei locale

DesfiinŃarea şcolii în timp din cauza numărului redus de elevi înscrişi

Cultură

Puncte tari Puncte slabe

Există o monografie a comunei în formă tipărită

Există un grup folcloric cu rezultate la nivel judeŃean şi naŃional

FuncŃionează un muzeu al satului la Fântânele

Există costume tradiŃionale locale

Există două obiceiuri locale: MoşuŃii de Anu Nou şi Ciocota de Paşti

ExistenŃa mai multor lăcaşe de cult la nivel de comună:

- 3 biserici ortodoxe

- 1 biserică penticostală

- 1 biserică baptistă

Căminele culturale ale comunei necesită lucrări de modernizare (lipsa dotării minime: duşumea, mobilier, unităŃi sanitare, finalizarea lucrărilor)

Lipsa unei capele

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

42

OportunităŃi AmeninŃări

Accesarea fondurilor structurale, guvernamentale şi a fondurilor oferite de alte organisme naŃionale sau internaŃionale

Sănătate şi asistenŃă socială

Puncte tari Puncte slabe

Sunt două farmacii în comună (una umană, una veterinară)

Există medic de familie şi asistent permanent (într-o locaŃie închiriată de la Primărie)

Există doi medici stomatologi

Lipsă cabinete medicale locale în Bizuşa şi Fântânele

Lipsa serviciului de ambulanŃă (cel mai apropiat punct fiind în Ileanda)

Dotarea slabă a cabinetului medicului de familie (lipsa aparaturii adecvate)

Îmbătrânirea populaŃiei. Multe persoane sunt singure, fără sprijin din partea aparŃinătorilor plecaŃi la oraş

Nu există locuri de muncă pentru populaŃia activă a comunei. Aceasta este una din cauzele majore pentru care tinerii pleacă în oraşele mari din apropiere sau în străinătate.

OportunităŃi AmeninŃări

Creşterea în timp a numărului vârstnicilor care vor avea nevoie de servicii medicale şi sociale

Infrastructura

Puncte tari Puncte slabe

Acces la calea ferată. În comună există o haltă, unde opresc trenuri care fac legătura cu oraşele din apropiere (Dej, Jibou, Cluj, Baia Mare)

Acces la drumul european E58, care permite legătura între judeŃul Maramureş

Lipsă reŃea de gaz metan în comună

Lipsă apă potabilă şi canalizare în sistem centralizat – în procent de 80% sunt sisteme proprii neverificate şi necorespunzătoare, respectiv îmbătrânite

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

43

şi Cluj

Acces la transport cu microbuse/autobuse între oraşe.

ExistenŃa podului peste Someş

Zona Şesu Pietrii – posibilă zonă de investiŃii (trebuie menŃionat în PUG) – dar este necesară extinderea utilităŃilor

PopulaŃia este reticentă la introducerea apei centralizate datorită costurilor mult mai ridicate faŃă de situaŃia curentă

Calitatea drumurilor comunale şi a uliŃelor. Multe dintre ele sunt doar balastrate (nisip, pietriş) sau sunt de pământ, respectiv nu au scurgere pentru apele pluviale, distrugându-se repede

Drumurile vicinale şi cele forestiere sunt de pământ, într-o stare avansată de degradare

Lipsa fondurilor pentru întreŃinerea corespunzătoare a drumurilor

Sistemul de iluminat public al comunei este învechit (şi are puŃine becuri)

Lipsă resurse umane bine pregătite (calificate) în:

- cadastru;

- legislaŃie

- imobiliare/infrastructură

Acces limitat la internet (numai la Primărie, PAPI şi şcoală)

Sunt zone cu alunecări de teren

OportunităŃi AmeninŃări

Accesarea fondurilor europene şi guvernamentale pentru reabilitarea infrastructurii de drumuri, şi introducerea celor de apă şi canalizare

Regulile impuse de finanŃatori fac dificilă accesarea fondurilor

AdministraŃia Publică Locală

Puncte tari Puncte slabe

Primăria este acreditată pentru a acorda servicii sociale

Serviciul de salubrizare al Primăriei funcŃionează bine

În comună funcŃionează un centru de informare (PAPI), care a fost accesat cu

Lipsa dotării serviciilor de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă (salvare, pompieri)

Lipsă resurse umane calificate în:

asistenŃă socială;

informatică;

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

44

eforturile administraŃiei publice

comunicare şi relaŃii publice.

Lipsa înfrăŃirii cu alte comunităŃi (din Ńară şi străinătate)

Lipsa schimburilor de experienŃă, pentru a vedea modele de dezvoltare ale altor administraŃii

OportunităŃi AmeninŃări

Accesarea fondurilor structurale şi guvernamentale (de exemplu, POS DCA)

Programele de colaborare teritorială existente (PNDR, Axa 4, Leader)

AdministraŃia publică locală va primi fonduri insuficiente pentru rezolvarea problemelor locale.

Creşterea continuă a responsabilităŃii administraŃiei publice locale odată cu reforma administraŃiei publice

OrganizaŃii Non Guvernamentale

Puncte tari Puncte slabe

În comună societatea civilă este reprezentată de trei asociaŃii neguvernamentale:

- AsociaŃia Femeilor din Rus

- AsociaŃia Dezvoltarea Intercomunitară ”Valea Someşului”

- AsociaŃia crescătorilor de bovine

OportunităŃi AmeninŃări

Mediu

Puncte tari Puncte slabe

Relief armonios

RepartiŃia proporŃională a cursurilor de apă

Lipsa educaŃiei locuitorilor privind protecŃia mediului. De multe ori deşeurile se aruncă în vale.

Lipsa unei rampe de gunoi autorizate

Lipsă regularizare şi îndiguire văi (3 văi +

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

45

Someşul)

Împădurire necontrolată (în detrimentul păşunilor, fâneŃurilor)

Lipsa foselor septice şi a canalizării – are ca efect poluarea apelor

OportunităŃi AmeninŃări

Accesarea unor fonduri europene pentru îndiguire şi protejarea mediului.

Asocierea cu comunele din împrejurimi pentru tratarea comună a problemelor de mediu.

Poluarea accidentală “repetată” a Someşului. Principalul poluator este o întreprindere din Dej.

Pericolul inundaŃiilor (datorită lipsei digurilor sau a regularizării văii Someşului)

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

46

Capitolul IV. VIZIUNE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE

Viziunea comunei Rus – anul 2025

Comuna Rus să fie ca oraşul Tokaj din Ungaria, infrastructura să fie „pusă

la punct”

Elemente din viziune:

- PopulaŃie tânără (tinerii plecaŃi să se întoarcă în comună, iar cei care

sunt, să nu mai plece)

- 2000 locuitori în anul 2025

- Să existe locuri de muncă atractive pentru tineri

- Să existe un punct de procesare a mierii de albine, respectiv un

muzeu de apicultură

- Comuna Rus să fie parte a unui circuit turistic naŃional

- Agricultura să fie practicată în asociaŃii (ferme de peste 30-50 ha)

- Să existe un liceu în comună cu clase de arte şi meserii (meserii

tradiŃionale)

- Să existe un muzeu al satului în comuna Rus

- Tinerii să cunoască valorile tradiŃionale

- Bătrânii să fie sprijiniŃi şi susŃinuŃi

- Sănătatea oamenilor să fie mai bună

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

47

Viziune, Obiective, Măsuri V

iziu

ne

Comuna Rus – o comunitate plină de viaŃă, care asigură tuturor locuitorilor săi (copii, tineri, vârstnici) condiŃii de viaŃă la nivel european (şcoli care asigură pregătirea copiilor în diverse meserii, locuri de muncă pentru tineri, o agicultură performantă care asigură

veniturile necesare tuturor celor care o practică), unde sunt respectate tradiŃiile şi obiceiurile, şi care atrage prin toate aspectele enumerate anterior turişti şi vizitatori din

Ńară şi din străinătate.

Obi

ectiv

e st

rate

gice

A. Dezvoltarea şi

modernizarea economiei locale şi a agriculturii

B Dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv securizarea şi

protejarea cursurilor de apă

C. Promovarea educaŃiei adecvate nevoilor, a culturii şi tradiŃiilor,

respectiv a importanŃei protejării mediului

D. Dezvoltarea condiŃiilor

socio-medicale pentru toŃi locuitorii comunei

E. Dezvoltarea administraŃiei publice

locale

Dom

enii

de in

terv

enŃie

A/1. Creşterea productivităŃii

agricole

A/2. Dezvoltarea ramurii de procesare / prelucrare

materii prime (lapte, miere)

A/3 Dezvoltarea

agroturismului bazat pe valori

tradiŃionale

A/4. Formare şi instruire în

domeniul agricol şi economic

A/5 Atragerea investitorilor

B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru

facilitarea accesului în şi

dinspre comună

B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

B/3. Dezvoltarea infrastructurii de

furnizare a gazului metan

B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a

cursurilor de apă

C/1. Sprijinirea educaŃiei

orientate spre cerinŃele pieŃei şi

dezvoltării generaŃiei tinere

C/2. Restaurarea şi

dotarea instituŃiilor culturale

C/3. Promovarea tradiŃiilor

C/4. Dezvoltarea de relaŃii şi

înfrăŃiri cu alte comunităŃi din

Ńară şi din străinătate

D/1. Asigurarea unor condiŃii

decente de trai pentru

persoanele vârstnice

D/2.

Dezvoltarea serviciului medical la

nivelul comunei

E/1. Dezvoltarea capacităŃii

administrative şi a caliăŃii

serviciilor APL

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

48

OBIECTIV STRATEGIC A. Dezvoltarea şi modernizarea economiei locale şi a

agriculturii

Justificare

Dezvoltarea economiei locale este motorul care va ajuta dezvoltarea

comunei în viitor. Obiectivul de dezvoltare a economiei pe următorii 5 ani

este unul de nivel mediu: vizează o creştere a productivităŃii muncii în

agricultură, pentru a valorifica resursele naturale şi umane de care dispune

comuna şi dezvoltarea spiritului antreprenorial al locuitorilor.

Măsura 1. Creşterea productivităŃii agricole

Descrierea măsurii

Comuna Rus se caracterizează printr-o agricultură a cărei rentabilitate şi

competivitate sunt foarte reduse. SuprafaŃa comunei este 5097 ha din care

aproape jumătate este pământ nelucrat. Oamenii se plâng de faptul că

preŃul la care pot vinde produsele obŃinute din agricultură este prea mic

pentru a justifica efortul depus, dar unul dintre motive este şi slaba

productivitate pe care o obŃin, ceea ce generează costuri de producŃie mari.

Sprijinirea crescătorilor de animale să obŃină o mai bună productivitate este

o soluŃie pentru încurajarea întoarcerii locuitorilor la activităŃi din agricultură

şi pentru creşterea veniturilor locale.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AdministraŃia locală

- AgenŃi economici

AcŃiuni

ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole model, care să fie un exemplu pentru alŃi

potenŃiali întreprinzători, promovarea producŃiei acelor produse agricole

care dau cel mai mare randament în condiŃiile climatice şi de sol ale zonei

comunei Rus, introducerea raselor de animale, respectiv producŃie agricolă

de calitate superioară, dezvoltarea capacităŃii locale de accesare a

sprijinului guvernamental pentru zootehnie şi păşunat.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

49

Măsura 2. Dezvoltarea ramurii de procesare/prelucrare materii prime (lapte,

miere)

Descrierea măsurii

Creşterea animalelor este a doua ramură importantă a agriculturii,

practicată în comună. Locuitorii deŃin 430 bovine, 1380 porcine, 413 ovine,

142 caprine, 45 cabaline, 396 familii de albine şi 8.360 de păsări.

Prelucrarea materiilor prime obŃinute de la aceste animale se face la o

scară redusă şi de cele mai multe ori la o calitate inferioară. Prin această

măsură se urmăreşte dezvoltarea unităŃilor de procesare/prelucrare materii

prime, pentru a aduce valoarea adăugată produselor locale şi, implicit,

pentru a creşte veniturile obŃinute pe plan local.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AdministraŃia locală

- AgenŃi economici

AcŃiuni

Atragerea unui investitor prin oferirea de facilităŃi pentru a realiza o unitate

de procesare a laptelui, care să poată prelua producŃia obŃinută în comuna

Rus şi eventual din satele învecinate, sprijinirea localnicilor în demararea de

unităŃi de procesare agro-alimentare prin oferirea de cursuri de iniŃiere în

afaceri şi consultanŃă tehnică.

Măsura 3. Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale

Descrierea măsurii

Deşi turismul, mai exact agroturismul, este o oportunitate pentru

dezvoltarea economică a comunei Rus, totuşi lipseşte experienŃa

localnicilor în ceea ce priveşte serviciile care pot fi oferite turiştilor.

Actualmente, serviciile agroturistice conexe lipsesc, iar cele de bază (mese

servite la pensiuni de exemplu) sunt mai degrabă slabe, încercări de imitare

a unităŃilor de servire din comunităŃile urbane (restaurante), fără a avea o

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

50

unicitate, un element tradiŃional etc. Actualmente, turistul caută tot mai mult

servicii specifice, tradiŃionale care îl scot din rutina şi obiceiurile de zi cu zi,

caută şi apreciază tradiŃia şi obiceiurile locale, respectiv gusturile specific

locale. Prin această măsură vor fi create modele de agro-turism în comună,

care să inspire şi încurajeze localnicii să iniŃieze activităŃi în domeniul

turismului rural, cu specificul cerut de turişti.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AdministraŃia locală

- Vizitatori

- AgenŃi economici

- Copiii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte localităŃi, dar

care se întorc periodic în comună

AcŃiuni

În această măsură vor fi incluse activităŃi care vizează: (a) pregătirea –

consilierea persoanelor care doresc să iniŃieze activităŃi generatoare de

venit prin practicarea agro-turismului, (b) promovarea comunei ca furnizoare

de servicii agro-turistice, (c) crearea unei asociaŃii care să reprezinte

interesele micilor antreprenori locali şi care să faciliteze câştigarea unor

contracte comerciale pe termen lung. ObŃinerea unor venituri constante,

chiar dacă mici, va permite întreprinzătorilor locali să dezvolte afacerea, prin

acces la credite sau prin economisire.

Măsura 4. Formare şi instruire în domeniul agricol şi economic

Descrierea măsurii

Persoanele care se ocupă de agricultură nu au informaŃii la zi în ceea ce

priveşte noile metode folosite în agricultura performantă (creşterea

animalelor sau producŃia de cereale/legume). Ca urmare ei nu sunt

competitivi pe piaŃă, respectiv obŃin deseori o producŃie sub potenŃialul oferit

de calitatea solului şi de echipamentele folosite. Această măsură este

dedicată populaŃiei adulte din comuna Rus pentru a îmbunătăŃi nivelul de

calificare profesională a locuitorilor. Orice fel de domenii sunt utile dar ne

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

51

vom concentra în primii ani pe arii precum: creşterea productivităŃii în

zootehnie, regulile UE în creşterea animalelor şi exploatarea păşunilor şi

fâneŃelor, iniŃierea în afaceri, dezvoltare durabilă-ecologie, agricultură bio

etc.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AdministraŃia locală

AcŃiuni

Dorim să introducem în obişnuinŃa comunităŃii participarea la sesiuni de

informare şi formare astfel că dezvoltarea parteneriatelor cu diferite

organizaŃii sau instituŃii de formare va fi o primă acŃiune inclusă în această

măsură. De comun acord, în funcŃie de programul şi oferta instituŃiilor şi

analiza de nevoi de formare a populaŃiei, se poate face un program

semestrial de cursuri.

Măsura 5. Atragerea investitorilor

Descrierea măsurii

Dezvoltarea unor afaceri de nivel mediu sau ridicat este posibilă cu ajutorul

unui capital financiar mai important. Resursele întreprinzătorilor locali sunt

reduse şi limitate, fapt care ar trebui să determine administraŃia locală să

identifice şi să atragă firme sau investitori din afara comunităŃii. Vor fi

încurajate în special investiŃiile care folosesc resursele locale.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AdministraŃia locală

- AgenŃi economici

AcŃiuni

Inventarierea locurilor pe care s-ar putea amplasa fabricile, realizarea unui

portofoliu pentru potenŃialii investitori, derularea unei campanii de informare

a potenŃialilor investitori şi negociere a condiŃiilor de concesiune/contractare,

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

52

realizarea unui sistem de conexiune prin internet la diverse instituŃii şi

realizarea paginii web a comunei Rus.

OBIECTIV STRATEGIC B Dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv

securizarea şi protejarea cursurilor de apă

Justificare

Dezvoltarea comunei este strâns legată de infrastructura existentă, această

constituind un avantaj competitiv pentru atragerea de noi investitori şi

dezvoltarea de noi afaceri pe plan local. Prin acest obiectiv, comuna îşi

propune ridicarea confortului edilitar, pentru a ajunge comparabil cu zonele

urbane apropiate.

Măsura 1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru facilitarea accesului în şi

dinspre comună

Descrierea măsurii

CirculaŃia între anumite localităŃi din comuna Rus este îngreunată de starea

proastă a drumurilor comunale şi judeŃene. Prin această măsură sunt vizate

drumurile critice pentru accesul facil al locuitorilor comunei către centrul

comunei şi la servicii medicale, pieŃe de desfacere etc.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AgenŃi economici

- AdministraŃia locale

- Vizitatori/turişti

- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte

localităŃi

AcŃiuni

Realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de finanŃare,

implementarea proiectelor de reabilitare şi modernizare a căilor de

circulaŃie.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

53

Măsura 2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

Descriere

LocalităŃile comunei Rus nu dispun de un sistem centralizat de alimentare

cu apă potabilă pentru populaŃie. 60% dintre gospodării se aprovizionează

cu apă de calitate îndoielnică, din surse proprii, respectiv din fântâni

ReŃeaua de apă potabilă este extrem de utilă în vederea dezvoltării

unităŃilor economice de pe raza comunei. Evacuarea apelor uzate de la

populaŃie se realizează prin latrine în sistem uscat sau fose septice cu

evacuarea acesteia în subteran. Acest fapt produce efecte de poluare, mai

ales a pânzei freatice. Dezvoltarea economică a localităŃii impune realizarea

unei reŃele de canalizare şi a unei staŃii de epurare a apelor uzate.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AgenŃi economici

- AdministraŃia locală

- Vizitatori/turişti

- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte

localităŃi

AcŃiuni

Analiza gradului în care populaŃia doreşte aceste servicii şi este dispusă să

se implice financiar, realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea

proiectelor de finanŃare, implementarea proiectelor privind introducerea

reŃelei de apă şi introducerea reŃelei de canalizare la toate gospodăriile

comunei, construirea staŃiilor de epurare a apelor uzate, implementarea

unui program de conştientizare a cetăŃenilor cu privire la necesitatea

racordării la reŃeaua edilitară pentru eliminarea expunerii la poluare şi agenŃi

patogeni; constituirea serviciului de colectare a taxelor pentru consumul de

apă.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

54

Măsura 3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan

Descriere

Principala sursă de încălzire a locuitorilor comunei Rus o reprezintă masa

lemnoasă. Având în vedere că în apropiere de comuna Rus (la mai puŃin de

10 km) trece o magistrală de gaz metan, extinderea către localităŃile

comunei Rus şi zonele de interes economic s-ar putea face la costuri mult

mai mici decât în cazul altor comune şi ar contribui semnificativ la reducerea

consumului de combustibil lemnos.

În acelaşi timp, administraŃia locală trebuie să se preocupe activ de găsirea

şi implementarea unor soluŃii care să asigure suportabilitatea costurilor cu

energia pentru populaŃie iar apelarea la energii regenerabile va fi o direcŃie

de exploatat în următoarea perioadă.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AgenŃi economici

- AdministraŃia locală

- Vizitatori/turişti

- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte

localităŃi

AcŃiuni

În cadrul acestei măsuri sunt vizate acŃiuni de extindere a conductei de gaz

metan şi completare a surselor de încălzire pentru clădirile publice cu

energii regenerabile. AcŃiunile includ: (1) analiza gradului în care populaŃia

doreşte serviciile de alimentare cu gaz metan şi este dispusă să se implice

financiar, realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de

finanŃare, implementarea proiectelor de extindere a conductelor de gaz,

extinderea/realizarea contractelor de concesiune pentru managementul

serviciilor, (2) analiza oportunităŃilor de completare a surselor de încălzire cu

energii regenerabile la clădirile publice, realizarea studiilor de fezabilitate,

identificarea surselor de finanŃare şi pregătirea dosarelor pentru obŃinerea

finanŃării.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

55

Măsura 4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă

Descriere

În perioadele cu ploi abundente, nivelul canalelor colectoare creşte, apele

aduc reziduuri care se depun şi care creează blocaje pe cursurile de apă,

rezultând inundaŃii. De asemenea, râul Someş produce inundaŃii în

perioadele de primăvară sau vară cu ploi abundente. Această măsură

vizează intervenŃii asupra văilor, îndiguirea şi amenajarea cursului râurilor

astfel încăt să se evite producerea, chiar temporară, a inundaŃiilor.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- AgenŃi economici

- AdministraŃia locală

- Copiii şi nepoŃii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte

localităŃi

AcŃiuni

Realizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea proiectelor de finanŃare,

implementarea proiectelor de îndiguire şi amenajare a cursului râurilor. O

atenŃie aparte va fi acordată acelor porŃiuni de teren care sunt mai

favorabile culturii legumelor iar prin colaborare cu AgenŃia Apelor Române,

Someşul poate fi exploatat pentru sisteme de irigaŃie.

OBIECTIV STRATEGIC C. Promovarea educaŃiei adecvate nevoilor, a culturii şi

tradiŃiilor, respectiv a importanŃei protejării mediului

Justificare

Resursele umane şi identitatea locală sunt importante pentru dezvoltarea

comunei. Oameni mai bine calificaŃi, pregătiŃi să facă faŃă cerinŃelor de pe

piaŃa muncii vor putea să desfăşoare activităŃi lucrative mai bine plătite şi

vor continua să locuiască în mediul rural, contribuind la dezvoltarea

economică a propriei comune. Acest lucru, combinat cu sentimentul de

mândrie şi apartenenŃă la comunitate, respectiv cu o dezvoltare durabilă a

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

56

zonei, va facilita implicarea lor în rezolvarea unor probleme ale comunităŃii

şi îmbunătăŃirea nivelului de trai.

Măsura 1. Sprijinirea educaŃiei orientate spre cerinŃele pieŃei şi dezvoltării

generaŃiei tinere

Descrierea măsurii

În momentul de faŃă, în microregiunea Valea Someşului, respectiv în zonele

din împrejurimi nu există suficiente posibilităŃi/profile/specializări şcolare

pentru pregătirea practică a tinerilor, pe domenii de interes pe piaŃa muncii.

Astfel, singurele şcoli profesionale se găsesc la Gâlgău (profil: alimentaŃie

publică) şi la Ileanda (profil: mecanică, tehnic, ştiinŃele naturii). Măsura

vizează introducerea unor specializări noi la şcoala din Rus, care nu se

regăsesc la celelalte şcoli din microregiune, dar care au cerere pe piaŃa

muncii (zugrav, zidar, tâmplar etc.). GeneraŃia tânără este cea care va

continua dezvoltarea începută acum. InvestiŃia în dezvoltarea capacităŃii şi a

cunoştinŃelor acestei generaŃii este poate cea mai bună investiŃie pe care o

poate face astăzi comunitatea.

Beneficiari

- Tinerii din comună

- Tinerii din Microregiunea Valea Someşului

- AgenŃi economici

- AdministraŃia locală

AcŃiuni

Realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea unui internat care să

găzduiască tinerii veniŃi din alte localităŃi cu facilităŃi recreaŃionale şi

educaŃionale care să permită folosirea lui pe timpul vacanŃelor ca tabără.

Identificarea programelor de perfecŃionare a cadrelor didactice în domenii

noi precum din construcŃii şi prelucrarea lemnului, obŃinerea autorizaŃiilor şi

certificărilor necesare, crearea de parteneriate cu organizaŃii şi instituŃii

specializate, dezvoltarea şi îmbunătăŃirea curriculum-ului.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

57

Măsura 2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale

Descrierea intervenŃiei

InstituŃiile culturale au un rol determinant în păstrarea şi promovarea culturii

şi tradiŃiilor locale. Biblioteca, Căminul cultural sunt singurele instituŃii unde

locuitorii şi în special adulŃii sunt expuşi unor informaŃii sau practici de

cultură. Fie că este vorba de un eveniment de lansare de carte, de

organizarea unui festival folcloric sau de cursuri de dans tradiŃional, aceste

instituŃii pot oferi locuitorilor alternative de petrecere a timpului liber şi în

acelşi timp să păstreze viu interesul pentru acele tradiŃii şi obiceiuri care

conferă comunităŃii identitate locală. Măsura vizează reabilitarea şi

construirea capacităŃii acestor instituŃii de a oferi servicii culturale

comunităŃii.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- Vizitatori

- Turişi

- Copiii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte părŃi, dar care

se întorc periodic în comună

AcŃiuni

Măsura va include restaurarea instituŃiilor culturale ale comunei, păstrând şi

conservând metodele tradiŃionale de construcŃie şi sprijinirea financiară a

proiectelor culturale în comună.

Măsura 3. Promovarea tradiŃiilor

Descrierea măsurii

Manifestările populare, tezaurul folcloric, evenimentele sărbătorite de toată

comunitatea constituie partea imaterială a culturii locale, care conferă

identitate şi specific local. Acestea au un potenŃial foarte mare pentru

atragerea vizitatorilor sau turiştilor şi păstrează treaz sentimentul de

apartenenŃă la comunitate. Pentru o comună care doreşte să dezvolte

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

58

turismul, astfel de măsuri pot creşte atractivitatea zonei şi pot contribui la

promovarea comunei.

Beneficiari

- Comunitatea locală

- Vizitatori

- Turişti

- Copiii locuitorilor, plecaŃi la şcoli sau la muncă în alte părŃi, dar care

se întorc periodic în comună

AcŃiuni

Organizarea “Zilelor comunei” şi implicarea fiilor satului în viaŃa comunităŃii,

organizarea unor manifestări culturale (tabere de creaŃie, seri literare), re-

descoperirea tezaurului folcloric local prin inventarierea cântecelor vechi,

elaborarea monografiei comunei.

Măsura 4. Dezvoltarea de relaŃii şi înfrăŃiri cu alte comunităŃi din Ńară şi din

străinătate

Descrierea măsurii

Una dintre forŃele cele mai puternice care determină schimbări în viaŃa

oamenilor sunt modelele, exemplele şi experienŃele altora. Dezvoltarea

unor relaŃii de colaborare între şcoli sau organizaŃii neguvernamentale ar

permite tineretului (şi nu numai) să vadă modele noi, să-şi lărgească

orizontul cunoaşterii, să-şi formuleze idei noi, cu care ar putea contribui în

viitor la dezvoltarea comunităŃii din care fac parte.

Beneficiari

- Şcolile din comună

- Tineretul

- Comunitatea locală

- InstituŃii partenere

AcŃiuni

Dezvoltarea unor relaŃii de colaborare cu instituŃii sau/şi organizaŃii din Ńară

şi din străinătate, promovarea unor legături strânse între copii din şcolile

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

59

partenere, organizarea unor schimburi de experienŃă, realizarea unor

proiecte comune, implicarea familiilor în evenimentele organizate.

OBIECTIV STRATEGIC D. Dezvoltarea condiŃiilor socio-medicale pentru toŃi

locuitorii comunei

Justificare

Dreptul la o viaŃă decentă şi siguranŃa vieŃii sunt două aspecte

fundamentale pentru liniştea oricărui locuitor al unei comunităŃi.

Din nefericire, aproape toate comunităŃile din microregiunea „Valea

Someşului” se confruntă cu problema îmbătrânirii populaŃiei, care este

corelată cu lipsa serviciilor destinate persoanelor de vârsta a treia. Tinerii

plecând din comunităŃile rurale, nu-şi mai pot îngrijii părinŃii/rudele, fapt din

cauza căruia ele ajung în situaŃii deosebit de grele.

Aceste probleme sunt amplificate de multe ori şi de lipsa unor servicii

medicale adecvate.

Măsura 1. Asigurarea unor condiŃii decente de trai pentru persoanele vârstnice

Descrierea măsurii

Această măsură pleacă de la nevoia tot mai acută de îngrijire a locuitorilor

vârstnici ai comunei, aceştia reprezentând un procent însemnat din

populaŃia comunei (aproape 30%). Din ansamblul populaŃiei vârstnice, se

pot reliefa unele grupe cu risc crescut: persoanele foarte în vârstă (80 - 90

de ani), vârstnicii care trăiesc singuri sau care nu au copii, bătrânii cu

afecŃiuni sau handicapuri grave, cupluri în vârstă, dintre care unul sau ambii

sunt grav bolnavi, femeile în vârstă. Se apreciază că după 65 de ani

(începutul vârstei a treia), 50% dintre bătrani au nevoie de îngrijiri medicale,

ambulatorii sau spitaliceşti. Microregiunea nu oferă în acest moment servicii

de calitate şi suficiente. Măsura va adresa cu prioritate nevoile acestor

categorii de vârstă.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

60

Beneficiari

- persoane cu vârsta peste 60 ani, dar şi altele care au nevoie de

asistenŃă medicală

- copii acestora, care pot merge la şcoală sau la muncă liniştiŃi că

părinŃii lor sunt în siguranŃă

AcŃiuni

Elaborarea unui proiect – cereri de finanŃare pentru crearea unui centru de

îngrijire pentru vârstnici. Atragerea de personal de specialitate suplimentar:

asistente medicale, asistent social, îngrijitoare socio-medicale.

Măsura 2. Dezvoltarea serviciului medical la nivelul comunei

Descrierea măsurii

Nevoia de a avea un serviciu medical care să asigure condiŃii de trai liniştite

este de sine înŃeles în cazul oricărei comunităŃi. Deşi distanŃa până la

comuna Ileanda nu este foarte mare (5 km), totuşi deplasarea în situaŃii de

urgenŃă este uneori problematică, mai ales pentru persoanele vârstnice. Pe

de altă parte, comunele învecinate (Şimişna, Zalha) ar putea apela la

serviciile unui dispensar dotat.

Beneficiari

- locuitorii din Rus şi comunele învecinate care au nevoie de asistenŃă

medicală

- turişi/vizitatori

AcŃiuni

Dotarea cu aparatură performantă a dispensarului din comună, atragerea

unui personal specializat.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

61

OBIECTIV STRATEGIC E. Dezvoltarea administraŃiei publice locale

Măsura 1. Dezvoltarea capacităŃii administrative şi a serviciilor APL

Descrierea măsurii

Această măsură îşi propune perfecŃionarea acŃiunilor administraŃiei locale,

astfel încât să facă faŃă provocărilor actuale: atragerea de fonduri pentru

realizarea şi administrarea investiŃiilor în infrastructura de bază,

administrarea tehnică a proiectelor susŃinute din fonduri guvernamentale şi

europene, trecerea la utilizarea eficientă a sistemelor de comunicare şi IT

moderne, etc.

Este o măsură de dezvoltare instituŃională, care are ca beneficiar direct

aparatul administrativ, dar prin a cărei rezultat vor beneficia locuitorii

comunei din toate cele 3 sate.

Beneficiari

- AdministraŃia locală

- Comunitatea locală

- AgenŃi economici

- Vizitatori

AcŃiuni

Realizarea unui parteneriat cu o organizaŃie cu expertiză în dezvoltare

instituŃională pentru administraŃia publică, elaborarea unui proiect care să

includă acŃiuni de diagnostic şi implementare unor măsuri de dezvoltare,

realizarea dosarului de finanŃare şi obŃinerea finanŃării pentru proiectul de

dezvoltare instituŃională, dotarea cu echipamente şi tehnologii care să

eficientizeze activitatea administraŃiei în relaŃie cu cetăŃenii, instruirea

personalului, expunerea consilierilor locali la o serie de bune practici în

administraŃia locală prin schimb de vizite şi prezentări.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

62

Capitolul V. PROMOVAREA PARTENERIATELOR

Dezvoltarea economică şi socială a unei comune nu este un demers solitar

al unei instituŃii, fie ea administraŃia publică locală. Strategia de dezvoltare

conturează direcŃia de urmat şi măsurile propuse pentru următorii cinci ani,

cu recomandări precise privind priorităŃile pe care ar trebui să se

concentreze comunitatea.

Obiectivele şi proiectele pentru operaŃionalizarea lor au fost incluse în

strategie plecând de la probabilitatea de realizare a lor având ca

responsabil principal administraŃia locală. Aceasta trebuie să aibă voinŃa

politică şi capacitatea instituŃională pentru a duce la îndeplinire măsurile de

dezvoltare a comunei.

Succesul îndeplinirii planului strategic stă însă şi în atragerea şi implicarea

actorilor locali sau regionali care au interes şi/sau expertiză în domeniile

descrise de strategie. AdministraŃia locală are nevoie de parteneri

instituŃionali pentru a implementa proiectele din domeniul economic, social,

cultural, educaŃional. Motivele sunt atât de natură pragmatică, cât şi de

natură emoŃională.

Anvergura unui proces de dezvoltare strategică depăşeşte capacitatea unei

singure instituŃii. Nu se poate aştepta din partea administraŃiei locală să aibă

expertiză în toate domeniile necesar a fi abordate şi dezvoltate la nivelul

unei comunităŃi. În cazul comunei Rus, măsurile de dezvoltare includ

programe de educaŃie antreprenorială, consolidare instituŃională a şcolii,

servicii sociale pentru vârstnici sau programe pentru tineret. Realizarea cu

succes a unor proiecte specifice fiecărui domeniu se poate face prin

implicarea în derularea lor a unor organizaŃii care au deja experienŃă şi/sau

capacitate de implementare. Şcoala, organizaŃiile neguvernamentale,

instituŃiile de calificare profesională, centrele medicale sunt potenŃiali

parteneri ai administraŃiei locale, care aduc expertiză, resurse şi timp pentru

realizarea unor proiecte de interes comun.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

63

Lucrul în parteneriat aduce eficienŃă şi are un efect sinergic. Realizarea

unor obiective comune prin folosirea unor resurse existente şi urmărirea

unor metodologii deja testate, economiseşte timp şi conduce la rezultate

mai bune. Colaborarea pentru rezolvarea unor probleme existente la nivelul

comunităŃii, resimŃite de mai mulŃi actori locali, este o cale directă, cu efect

multiplicator pentru îndeplinirea obiectivelor acestora.

Dezvoltarea sustenabilă a unei comunităŃi se asigură numai cu implicarea

celor care beneficiază de ea. Atragerea celor afectaŃi de o problemă în a

participa cu idei de soluŃionare, în decizii, chiar în implementarea soluŃiei,

conferă o mai mare durabilitate rezultatelor obŃinute. Nu numai administraŃia

locală va fi responsabilă pentru întreŃinerea rezultatelor, ci toŃi cei care au

contribuit la obŃinerea lor. De exemplu, serviciul de îngrijire pentru vârstnici,

chiar dacă va avea fondurile necesare demarării lui, printr-o finanŃare

externă, îşi va asigura mult mai uşor continuitatea prin formarea şi

atragerea în implementare a unei asociaŃii locale a beneficiarilor.

Recomandăm aşadar abordarea în parteneriat a implementării strategiei şi

depunerea de către administraŃia locală a unor eforturi constante în a

identifica şi atrage parteneri care aduc plus valoare în implementarea

proiectelor.

În fişele de proiect sunt sugerate o serie de organizaŃii şi instituŃii care pot fi

considerate ca potenŃiali parteneri ai administraŃiei locale pentru dezvoltarea

şi implementarea respectivului proiect. Aceste propuneri nu sunt exhaustive

ci doar indicative. AdministraŃia locală va analiza, de la caz la caz,

fezabilitatea şi relevanŃa fiecărui parteneriat în sine, va căuta şi alte

organizaŃii potenŃial partenere şi va face demersurile de încheiere a

parteneriatului celui mai potrivit proiectului.

Aria de căutare a potenŃialilor parteneri nu are graniŃă teritorială. Aceştia pot

fi identificaŃi atât în rândul organizaŃiilor şi instituŃiilor locale, dar şi la nivel

regional, naŃional sau chiar internaŃional. Participarea reprezentanŃilor

administraŃiei locale la evenimente naŃionale sau internaŃionale, vizitele de

studiu sau schimburile de experienŃă în alte zone ale Ńării sau în Europa,

înscrierile în asociaŃii sau grupuri de discuŃii pe internet sunt tot atâtea căi

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

64

prin care pot fi găsiŃi parteneri care să aducă plus valoare la implementarea

strategiei.

Sintetizăm tipurile de organizaŃii recomandate prin acest document strategic

a fi luate în considerare ca parteneri în realizarea proiectelor subsumate

strategiei. AsociaŃii locale nu există în acest moment formalizate, însă

credem că organizarea comunităŃii în astfel de structuri poate aduce

eficienŃă în rezolvarea problemelor locale.

PotenŃiali parteneri Domeniu strategic

Aspecte cheie Nivel local Nivel extern

comunităŃii

A. Dezvoltarea şi modernizarea economiei locale şi a agriculturii

Investitori Centre comerciale IMM Productivitate în agricultură

AsociaŃie a micilor întreprinzători AsociaŃie a agricultorilor

Camera de ComerŃ Sălaj Camere de ComerŃ din România sau Europa AsociaŃii ale oamenilor de afaceri AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului UniversităŃi cu specific agricol InstituŃii cu expertiză în agricultură AsociaŃii/Consilii judeŃene ale IMM ONG cu activitate în domeniul zootehnie sau agricultură

B. Dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv securizarea şi protejarea cursurilor de apă

Drumuri Sisteme alimentare apă şi evacuare a celor uzate Resurse energetice Gestiunea deşeurilor

Consiliul civic – reprezentanŃi ai comunităŃii AsociaŃie a utilizatorilor

AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului AsociaŃii ale comunelor AdministraŃie locală „model” Consiliul JudeŃean Sălaj ONG cu expertiză în resurse energetice regenerabile

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

65

ONG/instituŃii pentru protecŃia mediului

C. Promovarea educaŃiei adecvate nevoilor, a culturii şi tradiŃiilor, respectiv a importanŃei protejării mediului

Infrastructură educaŃională şi recreaŃională

Şcolile Consiliu al copiilor/tinerilor Căminul cultural

ONG cu activităŃi pentru copii şi tineri AdministraŃie locală „model” AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului

D. Dezvoltarea condiŃiilor socio-medicale pentru toŃi locuitorii comunei

Servicii socio-medicale pentru vârstnici Programe reinserŃie profesională şi educaŃională pentru romi

Biserica AsociaŃie de sprijin a vârstnicilor

AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului ONG/instituŃii din domeniul medical şi programe pentru vârstnici

E. Dezvoltarea administraŃiei publice locale

AdministraŃie publică Fonduri structurale Cultura antreprenoriala Curricula şcolară pentru meserii noi

Consiliul civic – reprezentanŃi ai comunităŃii AsociaŃie a micilor întreprinzători Şcoala Generală

AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului AsociaŃii ale comunelor AdministraŃie locală „model” Consiliul JudeŃean Sălaj Prefectura JudeŃului Sălaj ONG cu expertiză în educaŃie antreprenorială ONG sau instituŃie de formare profesională

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

66

Capitolul VI. PLANIFICAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTELOR

6.1 Planificarea financiară

6.1.1 Venituri

VENITURILE PRIMĂRIEI RUS PENTRU ANUL 2007 şi 2008 (în mii ron)

Venituri 2007 Suma Pondere Venituri 2008 Suma Pondere

Total venituri 1.989,00 100,00% Total venituri 2.078,58 100,00%

Venituri proprii 425,60 21,40% Venituri proprii 379,00 18,23%

Sume defalcate din TVA

1.141,40 57,39% Sume defalcate din TVA

1.499,00 72,12%

OperaŃiuni financiare

0,00 0,00% Operatiuni financiare

0,00 0,00%

SubvenŃii de la alte nivele ale administraŃiei publice

392,00 19,71%

Subventii de la alte nivele ale administraŃiei publice

200,58 9,65%

Alte venituri 30,00 1,50% Alte venituri 0,00 0,00%

O scurtă analiza a structurii veniturilor totale ale Primăriei ne relevă o

pondere ridicată a altor venituri în afara celor proprii, acestea din urmă

având doar o pondere de 21,40 în totalul veniturilor obŃinute în 2007 şi

18,23 în 2007. SubvenŃiile primite de la alte nivele ale administraŃiei publice

sunt reprezentate de subvenŃii de la bugetul de stat pentru finanŃarea

cheltuielilor de capital ale unităŃilor de învăŃământ preuniversitar (265 mii

RON în 2007 şi 50 mii RON în 2008), subvenŃii privind pietruirea,

reabilitarea sau asfaltarea drumurilor de interes local 50,58 mii RON în

2008 (în 2007 nu s-au acordat subvenŃii pentru reabilitarea drumurilor, pe

lângă acestea se mai regăsesc subvenŃii de la bugetul de stat reprezentând

ajutor pentru încălzirea locuinŃei (122 mii RON în 2007 şi 64 mii RON în

2008) şi alte subvenŃii de la bugetul de stat.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

67

În anul 2008 se înregistrează o creştere a veniturilor totale cu 4,48% faŃă de

2007. De asemenea, se observă o descreştere a veniturilor proprii cu

10,8% în 2008 faŃă de 2007.

VENITURILE PROPRII ALE PRIMĂRIEI RUS PENTRU ANUL 2007 şi 2008 (exprimat în

mii ron)

Venituri proprii 2007 Suma Pondere Venituri proprii

2008 Suma Pondere

Total venituri Proprii (I+II) 425,60 100,00% Total venituri

Proprii (I+II) 379,00 100,00%

I. Venituri fiscale 408,10 95,89% I. Venituri fiscale 316,00 83,38%

1. Impozit pe venit, profit şi câştiguri de capital de la P.F.

213,40 50,14% 1. Impozit pe venit, profit şi câştiguri de capital de la P.F.

208,00 54,88%

2. Impozite şi taxe pe proprietate 132,20 31,06% 2. Impozite şi taxe

pe proprietate 93,00 24,54%

2.1. Impozit pe clădiri 40,20 9,45%

2.1. Impozit pe clădiri 29,00 7,65%

2.2. Impozit pe terenuri 84,00 19,74%

2.2. Impozit pe terenuri 64,00 16,89%

2.3. Taxe judiciare de timbru

8,00 1,88% 2.3. Taxe judiciare de timbru

0,00 0,00%

2.4. Alte impozite şi taxe pe proprietate

0,00 0,00% 2.4. Alte impozite şi taxe pe proprietate

0,00 0,00%

3. Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii 32,50 7,64% 3. Impozite si taxe

pe bunuri si servicii 5,00 1,32%

3.1. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor

32,50 7,64%

3.1. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor

5,00 1,32%

4. Alte taxe şi impozite fiscale 30,00 7,05% 4. Alte taxe şi

impozite fiscale 10,00 2,64%

II. Venituri Nefiscale 17,50 4,11% II. Venituri

Nefiscale 63,00 16,62%

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

68

1. Venituri din proprietate (Venituri din concesiuni şi închirieri)

6,00 1,41%

1. Venituri din proprietate (Venituri din concesiuni şi închirieri)

17,00 4,49%

2. Amenzi, penalităŃi 10,00 2,35% 2. Amenzi, penalităŃi 35,00 9,23%

3. Venituri din prestări de servicii 1,50 0,35% 3. Venituri din

prestări de servicii 11,00 2,90%

Analiza datelor referitoare la evoluŃia veniturilor proprii ale Primăriei RUS în

2007 şi 2008 ne relevă o descreştere a acestora cu 10,8% în 2008 faŃă de

2007. Veniturile fiscale se reduc cu 22,55 % ca urmare a diminuării

veniturilor din impozite şi taxe de proprietate, în schimb cea mai mare

creştere se înregistrează la veniturile nefiscale pe seama creşterii veniturilor

din amenzi şi penalităŃi, ceea ce determină şi o diminuare a ponderii

veniturilor fiscale în total venituri proprii de 83,38% în 2007 la 95,89 % în

2008.

Structura veniturilor proprii ale Primăriei RUS pentru anul 2007 şi 2008

Venituri Proprii 2008

24,54%

1,32%

2,64%

4,49%9,23%

2,90%

54,88%

1. Impozit pe v enit, prof it si castiguri decapital

2. Impozite si taxe pe proprietate

3. Impozite si taxe pe bunuri si serv icii

4. Alte taxe si impozite f iscale

5. Venituri din concesiuni si inchirieri

6. Amenzi penalitati

7. Venituri din capital din v anzarea unorbunuri apartinand domeniului priv at

În cadrul structurii veniturilor proprii cea mai mare pondere o au veniturile

din impozitele pe venit, profit şi câştiguri de capital de la persoane fizice,

marea majoritate reprezentând sume alocate de la Consiliul JudeŃean

pentru echilibrarea bugetelor locale. Impozitele şi taxele pe proprietate

provin în majoritate din impozitarea terenurilor, urmate de veniturile din

impozitele pe clădiri. O altă sursă de venit a Primăriei este constituită din

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

69

taxa pe utilizarea bunurilor sau a utilizării bunurilor, majoritatea acestora

reprezentând bunuri de capital destinate activităŃilor economice.

Veniturile nefiscale sunt reprezentate de venituri din proprietate (venituri din

concesiuni şi închirieri), precum şi din venituri din amenzi şi penalităŃi.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

70

6.1.2 Cheltuieli

Structura cheltuielilor Primăriei RUS pe principalele capitole de cheltuieli

pentru anul 2007 şi 2008, conform clasificării din bugetul de venituri şi

cheltuieli este prezentată în tabelul următor:

Total cheltuieli 2007 Suma Pondere Total cheltuieli

2008 Suma Pondere

Total cheltuieli (I+II+III) 1.989,00 100,00% Total cheltuieli

(I+II+III) 2.078,58 100,00%

I. Cheltuieli curente 1.237,50 62,22% I. Cheltuieli

curente 1.543,50 74,26%

1. Cheltuieli de personal 844,50 42,46% 1. Cheltuieli de

personal 1.045,00 50,27%

2. Bunuri şi servicii 206,50 10,38% 2. Bunuri şi

servicii 256,50 12,34%

3. Dobânzi - 0,00% 3. Dobânzi - 0,00%

4. Transferuri între unităŃi ale administraŃiei publice

4,50 0,23%

4. Transferuri între unităŃi ale administraŃiei publice

75,00 3.61%

5. AsistenŃă socială 181,00 9,10% 5. AsistenŃă

socială 115,00 5,53%

6.Alte cheltuieli 1,00 0,05% 6.Alte cheltuieli 52,00 2,50%

II. Cheltuieli de capital 751,50 37,78% II. Cheltuieli de

capital 535,08 25,74%

1. Active nefinanciare 751,50 37,78% 1. Active

nefinanciare 535,08 25,74%

III. OperaŃiuni financiare 0,00 0,00% III. OperaŃiuni

financiare 0,00 0,00%

1. Rambursari de credite interne - 0,00%

1. Rambursari de credite interne

- 0,00%

INVESTIłII 0,00 0,00% INVESTIłII 0,00 0,00%

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

71

Cea mai mare pondere în cadrul structurii cheltuielilor Primăriei o deŃin

cheltuielile cu personalul (50,30% în 2008 şi 42,5% în 2007). În cadrul

cheltuielilor cu personalul ponderea ce mai mare o au cheltuielile cu

personalul din învăŃământ (400 mii RON în 2007 şi 500 mii RON în 2008),

urmate de cheltuielile cu personalul legat de serviciile publice generale (423

mii RON în 2007 şi 317 mii RON în 2008), de cele ale personalului legat de

serviciile de asistenŃă socială (266,5 mii RON în 2007 şi 125 mii RON în

2008) şi de alte categorii de personal.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt reprezentate de cheltuielile cu

serviciile publice generale, precum şi cele legate de drumuri şi poduri.

Structura cheltuielilor conform bugetului local pe articole de cheltuieli pentru

anul 2007 şi 2008 se prezintă după cum urmează:

Structura pe articole de cheltuieli

2007 Pondere Structura pe articole de cheltuieli

2008 Pondere

TOTAL 1.989,00 100,00% TOTAL 3.020,30 100,00%

I. Servicii publice generale 425,40 21,39% I. Servicii publice

generale 469,91 15,55%

1.1. AutorităŃi publice şi acŃiuni externe

423,90 21,31% 1.1. AutorităŃi publice şi acŃiuni externe

462,91 15,33%

1.2. Alte servicii publice generale - 0,00% 1.2. Alte servicii

publice generale 4,00 0,12%

1.3. Tranferuri între unităŃi ale administraŃiei publice locale

1,50 0,08%

1.3. Tranferuri între unităŃi ale administraŃiei publice locale

3,00 0,10%

II. Ordine publică şi siguranŃă naŃionala

1,2 0,06% II. Ordine publică şi siguranŃă naŃionala

20,40 0,68%

III. Cheltuieli social-culturale 1.219,60 61,32% III. Cheltuieli

social-culturale 1.939,80 64,23%

3.1. ÎnvăŃământ 712,00 35,80% 3.1. ÎnvăŃământ 1.443,45 47,79%

3.1.1. Cheltuieli cu 400,00 20,11% 3.1.1. Cheltuieli cu 1.212,00 40,13%

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

72

personalul personalul

3.1.2. Bunuri şi servicii

36,00 1,81% 3.1.2. Bunuri şi servicii

152,20 5,04%

3.1.3. Burse 1,00 0,05% 3.1.3. Burse - 0,00%

3.1.4. Cheltuieli de capital, învăŃământ preşcolar şi primar

275,00 13,83% 3.1.4. Cheltuieli de capital, înavatamant preşcolar şi primar

79,25 2,62%

3.2. Sănătate 209,00 10,51% 3.2. Sănătate 3,00 0,10%

3.3. Cultură, recreere, religie 32,10 1,61% 3.3. Cultură,

recreere, religie 182,35 6,04%

3.4. Asigurări şi asistenŃă socială 266,50 13,40% 3.4. Asigurări şi

asistenŃă socială 311,00 10,30%

3.4.1. Cheltuieli de personal

85,50 4,30% 3.4.1. Cheltuieli de personal

256,00 8,48%

3.4.2. Ajutoare sociale 181,00 9,10%

3.4.2. Ajutoare sociale 55,00 1,82%

IV. Servicii şi dezvoltare publică 283,50 14,25% IV. Servicii şi

dezvoltare publică 239,70 7,94%

4.1. LocuinŃe, servicii şi dezvoltare publică

247,00 12,42% 4.1. LocuinŃe, servicii şi dezvoltare publică

135,00 4,47%

4.2. ProtecŃia mediului 36,50 1,83% 4.2. ProtecŃia

mediului 104,70 3,47%

V. AcŃiuni economice 59,30 2,98% V. AcŃiuni

economice 350,49 11,60%

5.1. AcŃiuni generale economice - 0,00%

5.1. AcŃiuni generale economice

70,24 2,33%

5.2. Transporturi 59,30 2,98% 5.2. Transporturi 233,25 7,72%

5.3. Alte activităŃi economice - 0,00% 5.3. Alte activităŃi

economice 47,00 1,56%

VI. InvestiŃii 0,00 0,00% VI. InvestiŃii 0,00 0,00%

În cadrul structurii cheltuielilor pe articole de cheltuieli, ponderea cea mai

mare o au cheltuielile pentru învăŃământ (incluzând cheltuielile cu salariile

personalului de învâŃământ şi cele de administrare şi întreŃinere a unităŃilor

de învăŃământ preşcolare şi de învăŃământ primar), urmate de cheltuielile cu

serviciile publice generale şi cele de dezvoltare publică (iluminat public şi

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

73

electrificări rurale, alimentare cu apă şi amenajări hidrotehnice şi alte servicii

în domeniul locuinŃelor şi dezvoltării comunale).

Cheltuielile cu ajutoarele sociale includ cheltuielile cu salariile personalului

aferent acestor servicii, precum şi cheltuieli legate de asistenŃă socială

legată de invaliditate, asistenŃă socială legată de familie şi copii, precum şi

asistenŃei legate de prevenirea excluziunii sociale. Prin buget, cea mai mare

sumă este alocată asistenŃei sociale legate de invaliditate

Cheltuielile cu transporturi includ cheltuielile legate de întreŃinerea şi

repararea drumurilor şi podurilor comunale.

În cadrul articolului de cheltuieli Cultură, recreere, religie, se regăsesc

cheltuieli legate de servicii culturale, biblioteci comunale, întreŃinerea

căminelor culturale, susŃinerea cultelor religioase etc.

Mai există o serie de articole de cheltuieli care au o pondere redusă în

cadrul structurii totale a cheltuielilor Primăriei , ca de exemplu cheltuieli

privind ordinea publică, tranzacŃii privind datoria publică etc.

Structura pe articole de cheltuieli 2007

61.32%

14.25%2.98%

21.39%

0.06%

0.00% I. Servicii publice generale

II. Ordine publica si sigurantanationala

III. Cheltuieli Social Culturale

IV. Servicii si dezvoltarepublica

V. Actiuni Economice

INVESTITII

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

74

Structura pe articole de cheltuieli 2008

64.23%

7.94%

11.60%15.56%

0.68%

0.00% I. Servicii publice generale

II. Ordine publica si sigurantanationala

III. Cheltuieli Social Culturale

IV. Servicii si dezvoltarepublica

V. Actiuni Economice

INVESTITII

Analiza cheltuielilor şi veniturilor Primăriei RUS ne relevă un buget

dependent de bugetul de stat, cu surse de venituri proprii în proporŃie de

21,4 % în 2007 şi 18,23 % în 2008 şi cheltuieli de capital destinate susŃinerii

activităŃilor publice. Totodată, din datele prezentate rezultă că Primăria nu

are angajate credite, prin urmare nu are grad de îndatorare şi nici nu este

implicată în proiecte de investiŃii.

Structura echilibrată a bugetului permite acesteia implicarea în proiecte de

investiŃii publice destinate dezvoltării comunităŃii locale.

Dezvoltarea comunităŃii locale va duce la îmbunătăŃirea nivelului de trai a

locuitorilor din zonă şi va determina, indirect, şi o creştere a veniturilor

proprii ale Primăriei.

Implicarea în proiecte de investiŃii publice trebuie să constituie o prioritate

pentru Primărie în vederea sporirii veniturilor proprii. Prioritare vor trebui să

fie proiectele ce vizează investiŃiile în infrastructură.

În vederea finanŃării acestor investiŃii, conform legii bugetare, Primăria se va

putea angaja în contractarea unor credite al căror efort bugetar să nu

depăşească 30% din veniturile proprii. Având în vedere nivelul redus al

veniturilor proprii, pentru a-şi putea finanŃa proiectele de investiŃii publice

este recomandabil ca Primăria să acceseze fonduri europene cu

componentă financiară nerambursabilă. Fondurile europene disponibile în

acest moment pentru investiŃii în infrastructură în mediul rural prevăd o

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

75

componentă financiară nerambursabilă de până la 100% din valoarea

eligibilă a proiectelor, astfel încât autorităŃile publice locale vor trebui să

asigure cofinanŃare doar pentru cheltuielile neeligibile ale proiectului.

Pentru finanŃarea părŃii neeligibile a proiectelor autorităŃile publice locale pot

recurge în ordine la următoarele surse:

- sume atrase de la Consiliul JudeŃean sau de la bugetul statului;

- încheierea de parteneriate publice private (PPP). În vederea atragerii

de investiŃii în zonă, autorităŃile publice locale pot încheia

parteneriate publice private cu investitori privaŃi care să asigure

finanŃarea componentei neeligibile a proiectelor;

- contractarea de împrumuturi bancare pentru plata cheltuielilor

neeligibile ale unui proiect. În această situaŃie gradul de îndatorare

nu poate depăşi 30 % din veniturile proprii ale Primăriei. De

exemplu, veniturile proprii ale Primăriei au fost în cursul anului 2008

de 379.000 RON, ceea ce înseamnă că instituŃia poate contracta un

credit în valoare de 812.000 RON, a cărui dobândă să nu

depăşească 113.680 RON/an (Simularea s-a făcut pentru un credit

în RON cu o perioadă de graŃie de 1 an şi dobândă de 14%/an);

- veniturile proprii ale Primăriei. Având în vedere nivelul redus al

veniturilor proprii ale Primăriei, în vederea asigurării cofinanŃării

recomandăm creşterea veniturilor proprii prin:

• creşterea bazei de impozitare;

• îmbunătăŃirea gradului de colectare a taxelor şi

impozitelor;

• diversificarea veniturilor proprii ale primăriei.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

76

6.2 Planul de investitii

Proiecte propuse de Primăria Rus pentru perioada 2009 – 2013, pe domenii

de intervenŃie

Domeniul de intervenŃie Nr. Anul Buget (Eur) Titlu Proiect

1 2009 - 2013 500

AsociaŃia de Monitorizare şi SusŃinere a Implementării Strategiei comunei Şimişna - AMSIS

2 2009 - 2010 5.000 ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole model A/1. Creşterea

productivităŃii agricole 3 2009 - 2010 10.000 „TradiŃie sau tranziŃie ?”

4 2009 - 2010 100.000 Mierea Someşană A/2. Dezvoltarea ramurii de procesare / prelucrare materii prime (lapte, miere)

5 2010 - 2011 Procesarea/Prelucrarea produselor localnicilor

6 2009 - 2013 Baza de agrement

7 2009 - 2012 Agroturismul – o alternativa pentru dezvoltare

A/3 Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale

8 2010 - 2013 3.000 Specificul local – atracŃie pentru turişti

9 2009 - 2010 5000 Agricultori formaŃi – activitate eficientă A/4. Formare şi instruire

în domeniul agricol şi economic 10 2009-2011 10.000 Tineri întreprinzători – viitorul

comunei Rus

A/5 Atragerea investitorilor 11 2009 2000 Atragerea investitorilor – şansa

comunei Rus

12 2009 - 2013

Realizarea studiilor de fezabilitate pentru : reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe, drumuri forestiere

B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru facilitarea accesului în şi dinspre comună 13 2009 - 2013

Reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe, drumuri forestiere

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

77

14 2010 - 2013 Realizarea reŃelei de apă potabilă şi canalizare în comuna Rus

B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

15 2009

Elaborarea studiului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi a infrastructurii de apă uzată

B/3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan

26 2009 - 2013 Gaz metan în comuna Rus

16

2009 - 2013

Regularizarea cursului râului Someş şi a celorlalte cursuri de apă de pe teritoriul comunei Rus

B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă

25 2009 - 2011 Decolmatarea canalelor colectoare

17 2009 - 2013 Baza sportivă – sănătatea copiilor noştri

C/1. Sprijinirea educaŃiei orientate şi dezvoltării generaŃiei tinere 18 2009 - 2013 Meserii noi pentru copiii noştri

19 2009 - 2013 Căminul cultural – centrul cultural al comunei

20 2009 - 2011 Muzeul satului

C/2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale

21 2009 - 2013 Biblioteca noastră

C/3. Promovarea tradiŃiilor 22 2009 1000 Obiceiuri de iarnă

C/4. Dezvoltarea de relaŃii şi înfrăŃiri cu alte comunităŃi din Ńară şi din străinătate

23 2009 - 2013 ÎnfrăŃiri pentru dezvoltare

28 2011 - 2013 Centru de ocrotire pentru vârstnici

D/1. Asigurarea unor condiŃii decente de trai pentru persoanele vârstnice 29 2009 8.000 AsistenŃă la domiciliu

D/2. Dezvoltarea serviciului medical la nivelul comunei

30 2009 - 2013 Dispensar medical perfomant

24 2009 - 2010 10.000 Pagina web şi reŃele interconectate E/1. Dezvoltarea

capacităŃii administrative şi a caliăŃii serviciilor APL 27 2009 - 2010 Serviciul de întreŃinere a

drumurilor comunale

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

78

Anexa A – Portofoliul de proiecte

Fişă de proiect nr. 1

Domeniu de intervenŃie - Titlul proiectului AsociaŃia de Monitorizare şi SusŃinere a Implementării Strategiei comunei Rus - AMSIS Problema de bază (justificarea nevoii) Strategia realizată nu este în sine decât un document scris, care va rămâne în sertar dacă implementarea lui nu este monitorizată şi susŃinută de comunitate. Implementarea ei trebuie să fie coordonată şi monitorizată permanent de reprezentanŃii factorilor interesaŃi. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unei asociaŃii formate din factori interesaŃi ai comunităŃii care va monitoriza şi susŃine implementarea strategiei Principale activităŃi Organizarea unei şedinŃe facilitate pentru prezentarea ideii şi selectarea persoanelor interesate să facă parte din AsociaŃie. ÎnfiinŃarea asociaŃiei şi numirea directorului. Monitorizarea implementării strategiei şi susŃinerea acesteia prin acŃiuni şi proiect ce vizează sprijinirea implementării eficiente a acesteia Elaborarea de proiecte de interes pentru comunitate Responsabil proiect Primăria Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) - factorii interesaŃi: şcolile, AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului, ONG-uri etc

Buget aproximat (Euro) 500

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri locale din partea factorilor interesaŃi, membrii AsociaŃiei nou înfiinŃate

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

79

Fişă de proiect nr. 2 Domeniu de intervenŃie A/1. Creşterea productivităŃii agricole Titlul proiectului ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole model Problema de bază (justificarea nevoii) Pe raza comunei Rus (şi nu numai) se practică agricultura de subzistenŃă, care permite doar asigurarea venitului (sub formă de bunuri) minim necesar persoanelor care au ca principală ocupaŃie agricultura. EficienŃa acestui tip de agricultură este foarte redusă, însă oamenii sunt reticenŃi faŃă de noile asociaŃii agricole, având în vedere experienŃele negative în trecut. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unei asociaŃii agricole model, care să fie un exemplu pentru alŃi potenŃiali întreprinzători Principale activităŃi Realizarea/reîmprospătarea evidenŃelor (de la Primărie) cu toŃi proprietarii de pământ care lucrează pe suprafeŃe mai mici; Identificarea unui întreprinzător sau grup de întreprinzători locali, care doresc să demareze o asociaŃie agricolă (grup de producători); IniŃierea unei campanii ample de informare despre avantajele înfiinŃării unor asociaŃii agricole, campania organizată de specialişti. (campania trebuie să conŃină o parte informativă, respectiv o parte practică – schimb de experienŃă în zone din Ńară unde funcŃionează eficient astfel de asociaŃii agricole, unde să existe oportunitatea discuŃiilor cu proprietarii de pământ); ÎnfiinŃarea asociaŃiei agricole cu participarea proprietarilor care s-au convins de oportunitatea participării în asociaŃie; Dotarea asociaŃiei agricole cu utilaje performante; Organizarea unor întâlniri cu prezentări ale rezultatelor parŃiale, informarea membrilor asociaŃiei despre activităŃile asociaŃiei. Responsabil proiect AsociaŃia agricolă nou înfiinŃată

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, AsociaŃia crescătorilor de bovine

Buget aproximat (Euro) Pentru mediatizare: 5.000 Pentru dotarea asociaŃiei: în funcŃie de aparatura achiziŃionată

Posibilă sursă de finanŃare Pentru mediatizare şi informare: surse locale Pentru dotarea asociaŃiei agricole: PNDR – Axa 1.2.1 „Modernizarea exploataŃiilor agricole” Pentru sprijinirea activităŃii: PNDR – Axa 1.4.2 „ÎnfiinŃarea grupurilor agricole”

Perioada de implementare propusă 2009 - 2010

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

80

Fişă de proiect nr. 3

Domeniu de intervenŃie A/1. Creşterea productivităŃii agricole Titlul proiectului „TradiŃie sau tranziŃie?” Problema de bază (justificarea nevoii) Randamentul producŃiei de cereale în zona microregiuni „Valea Someşului” este una medie. Cândva în trecut, zona era recunoscută pentru produsele legumicole de calitate foarte bună, respectiv pentru producŃia superioară de plante tehnice. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Promovarea producŃiei acelor produse agricole care dau cel mai mare randament în condiŃiile climatice şi de sol ale zonei comunei Rus. Principale activităŃi Realizarea unui studiu privind fezabilitatea producŃiei produselor legumicole în zona comunei Rus; Realizarea unui studiu privind fezabilitatea producŃiei plantelor tehnice în zona comunei Rus; Realizarea unui studiu privind fezabilitatea altor tipuri de produse agricole în zona comunei Rus; Realizarea unei campanii de informare privind rezultatele studiilor realizate; Identificarea celor mai noi rezultate privind producŃia produselor cu randament ridicat, identificat prin studiile anterioare. Realizarea unei baze de date cu rezultatele studiilor pentru informarea agricultorilor din comună; Organizarea unei campanii de informare despre rezultatele studiilor. Responsabil proiect AsociaŃia agricolă nou înfiinŃată sau AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) OJCA Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.

Buget aproximat (Euro) 10.000

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii

Perioada de implementare propusă 2009 - 2010

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

81

Fişă de proiect nr. 4

Domeniu de intervenŃie A/2. Dezvoltarea ramurii de procesare/prelucrare materii prime (lapte, miere) Titlul proiectului Mierea Someşană Problema de bază (justificarea nevoii) Mierea de albine produsă de localnicii din microregiunea Valea Someşului este de calitate superioară şi, mai mult, este una foarte curată, această zonă nefiind una poluată. Nu există însă un sistem organizat, o asociaŃie a apicultorilor care să protejeze interesele producătorilor de miere, motiv pentru care nu putem vorbi de un tip de venit constant şi durabil. Produsele obŃinute sunt vândute astfel în cantităŃi mici, şi în stare brută, neprelucrată. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unui centru de prelucrare a mierii. Principale activităŃi Realizarea unui studiu de fezabilitate; Realizare proiect tehnic; Contractarea lucrării (prin licitaŃie, dacă este cazul); Realizarea lucrărilor; Demararea activităŃii. Responsabil proiect Întreprinzător particular

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Grupul de producători de miere de albine

Buget aproximat (Euro) 100.000

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii

Perioada de implementare propusă 2009 - 2010

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

82

Fişă de proiect nr. 5

Domeniu de intervenŃie A/2. Dezvoltarea ramurii de procesare/prelucrare materii prime (lapte, miere) Titlul proiectului Procesarea/Prelucrarea produselor localnicilor Problema de bază (justificarea nevoii) Nivelul veniturilor din activităŃile economice ale comunei este scăzut, parŃial şi datorită faptului că producŃia este vândută direct, fără ca aceasta să fie procesată/prelucrată. În momentul de faŃă nu există nici o unitate de prelucrare/procesare care să poată prelua producŃia localnicilor. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea unei unităŃi de procesare a laptelui, care să poată prelua producŃia obŃinută în comuna Rus, şi eventual satele învecinate. Principale activităŃi Identificarea unui întreprinzător; Realizarea studiului de fezabilitate; ObŃinerea unei finanŃări pentru realizarea unităŃii de procesare a laptelui; Realizarea lucrărilor şi dotarea; Demararea activităŃilo; Monitorizarea. Responsabil proiect Întreprinzător local/extern

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Unitatea de procesare ar putea deservi producătorii de lapte din întreaga microregiune.

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Masura 1.2.3 – „Creşterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”

Perioada de implementare propusă 2010 - 2011

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

83

Fişă de proiect nr. 6

Domeniu de intervenŃie A/3 Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale Titlul proiectului Baza de agrement Problema de bază (justificarea nevoii) Având în vedere oportunităŃile existente în turism, atragerea vizitatorilor şi a turiştilor ar putea fi accentuată prin existenŃa unei baze de agrement. Actualmente nu există nici o posibilitate organizată de petrecere a timpului liber, ceea ce nu favorizează nici prezenŃa eventualilor vizitatori în comună. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea unei baze de agrement Principale activităŃi Realizarea unui studiu de fezabilitate; LicitaŃie pentru contractarea lucrărilor; Realizarea proiectului tehnic şi implementarea lucrărilor; Amenajare şi finalizarea bazei sportive. Responsabil proiect Întreprinzător particular sau Primăria Rus (în cazul existenŃei unor fonduri pentru astfel de investiŃii)

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus (prin acordarea unor facilităŃi pentru investitor, promovare prin intermediul site-ului web al comunei şi al ADI)

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii (investitor) sau programe guvernamentale

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

84

Fişă de proiect nr. 7

Domeniu de intervenŃie A/3 Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale Titlul proiectului Agroturismul – o alternativa pentru dezvoltare Problema de bază (justificarea nevoii) Deşi există potenŃial turistic în zonă, acesta nu este exploatat. Obiectivele turistice existente (mănăstiri, grote, peşteri, legende locale) ar putea atrage turişti, însă infrastructura turistică lipseşte. În zonă (Microregiunea „Valea Someşului”) sunt relativ puŃine locaŃii de cazare, iar condiŃiile celor care există lasă de dorit. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea unei reŃele a furnizorilor de cazare din zona comunei Rus (eventual Microregiune), care să fie inclusă în circuitele turistice. Principale activităŃi Identificarea potenŃialilor furnizori de cazare pentru turişti (familiile interesate să-şi dezvolte gospodăria în aşa fel încât să poată găzdui turişti sau vizitatori, în condiŃii normale); Informarea lor despre standardele de cazare în domeniul agroturistic (întâlniri de prezentare, distribuire de broşuri). Contactarea specialiştilor de la ANTREC pentru consultare; Identificarea a 20 de reprezentanŃi (cu motivaŃie puternică) din partea potenŃialilor furnizori de cazare şi formarea unui „grup pilot”; SusŃinerea unui curs de comunicare şi managementul conflictelor pentru „grupul pilot”; SusŃinerea unui curs de instruire în domeniul administrării unei mici afaceri bazate pe agroturism; Organizarea unui schimb de experienŃă în zone renumite pentru agroturism (Vadu Izei, Coltău - Maramureş, Moeciu – jud. Prahova); Amenajarea gospodăriilor celor 20 reprezentanŃi din grupul pilot conform standardelor în domeniu; Introducerea noilor structuri de primire în circuitul turistic; Dezvoltarea unui program de promovare a gospodăriilor agroturistice. (pliante, pagini web, participare la târguri şi expoziŃii de profil etc.). Responsabil proiect AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Proprietarii gospodăriilor care doresc să dezvolte servicii agroturistice Recomandare: Aplicantul ar putea fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, Deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

85

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare - fonduri proprii - programe guvernamentale - PNDR Măsura 1.3.1 „Încurajarea activităŃilor turistice” (pentru activităŃi de construcŃie sau amenajare pensiuni agroturistice)

Perioada de implementare propusă 2009 - 2012

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

86

Fişă de proiect nr. 8

Domeniu de intervenŃie A/3 Dezvoltarea agroturismului bazat pe valori tradiŃionale Titlul proiectului Specificul local – atracŃie pentru turişti Problema de bază (justificarea nevoii) Deşi turismul, mai exact agroturismul, este o oportunitate pentru dezvoltarea economică a zonei comunei Rus, totuşi lipseşte experienŃa localnicilor în ceea ce priveşte serviciile care pot fi oferite turiştilor. Actualmente, serviciile agroturistice conexe lipsesc, iar cele de bază (de exemplu,mese servite la pensiuni) sunt mai degrabă slabe încercări de imitare a unităŃilor de servire din comunităŃile urbane (restaurante), fără a avea o unicitate, un „gust”/element tradiŃional etc. Actualmente, turistul caută tot mai mult servicii specifice, tradiŃionale, care îl scot din rutină, caută şi apreciază tradiŃia şi obiceiurile locale, respectiv gusturile specific locale. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea în zona comunei Rus a unor servicii agroturistice de bază şi conexe legate de tradiŃiile şi obiceiurile locale Principale activităŃi Identificarea valorilor tradiŃionale (naturale/construite/umane) care ar putea fi exploatate în vederea dezvoltării de servicii agroturistice conexe (mâncăruri specific locale, evenimente tradiŃionale, locaŃii unice din zonă, terenuri potrivite pentru anumite sporturi); Promovarea, în rândul proprietarilor sau viitorilor proprietari de pensiuni agroturistice, importanŃei furnizării de servicii de bază (cazare şi masă), respectiv servicii conexe care se bazează pe tradiŃii locale prin: pliante şi broşuri de informare, schimburi de experienŃă, întâlniri la nivel local sau microregional; Mediatizarea evenimentelor tradiŃionale locale la nivel judeŃean sau regional, respectiv prin internet, pe site-urile Primăriei Rus şi ADI „Valea Someului”. Responsabil proiect AsociaŃia AMSIS

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) ADI „Valea Someşului”, Primăria Rus

Buget aproximat (Euro) 3.000 (buget pe 1 an)

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii

Perioada de implementare propusă 2010 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

87

Fişă de proiect nr. 9

Domeniu de intervenŃie A/4. Formare şi instruire în domeniul agricol şi economic Titlul proiectului Agricultori formaŃi – activitate eficientă Problema de bază (justificarea nevoii) Persoanele care se ocupă de agricultură nu au informaŃii la zi în ceea ce priveşte noile metode folosite în agricultura performantă (creşterea animalelor sau producŃia de cereale/legume). Ca urmare, ei nu sunt competitivi pe piaŃă, respectiv obŃin deseori o producŃie sub nivelul permis de calitatea solului, respectiv echipamentele folosite. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Pregătirea/Calificarea persoanelor interesate în diverse domenii de interes din agricultură: zootehnie, pomicultură, administrarea unei ferme etc. Principale activităŃi Identificarea tuturor domeniile în care se doreşte formare (la nivel microregional, dacă este cazul); Lansarea iniŃiativei la nivel de comună (sau microregional); Selectarea participanŃilor (min.. 10 – max. 15 persoane/tip de curs) – Criterii: min. 8 clase, vârsta între 18 – 60 ani; Selectarea firmei care va susŃine cursurile şi contractarea (Este posibilă şi contactarea OJCA petru cursuri gratuite); Organizarea cursurilor de instruire teoretică şi practică (aprox. 4 domenii); Organizarea de schimburi de experienŃă pe domenii (dacă este cazul); ConsultanŃă acordată la solicitare producătorilor, respectiv acces la informaŃii de specialitate (reviste, internet etc.); Finalizarea proiectului; Monitorizarea şi evaluarea implementării proiectului. Responsabil proiect AsociaŃia agricolă nou formată sau AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.

Buget aproximat (Euro) In cazul cursurilor susŃinute de OJCA: 5000 (deplasări, organizare etc)

Posibilă sursă de finanŃare Surse locale sau PNDR – Măsura 1.1.1. „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinŃe” Ulterior tinerii pot primi sprijin prin: PNDR – Măsura 1.1.2 „Instalarea tinerilor

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

88

fermieri” Perioada de implementare propusă 2009 - 2010

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

89

Fişă de proiect nr. 10

Domeniu de intervenŃie A/4. Formare şi instruire în domeniul agricol şi economic Titlul proiectului Tineri întreprinzători – viitorul comunei Rus Problema de bază (justificarea nevoii) Din cauza lipsei locurilor de muncă şi a faptului că nu cunosc modul în care se poate iniŃia o afacere proprie, tinerii părăsesc comuna şi se mută în oraşe sau pleacă în străinătate. Lipsa cunoştinŃelor privind modul de administrare a unei afaceri determină o stare de incertitudine şi teamă în forŃele proprii. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Formarea unui grup de 15 tineri din comuna Rus (şi împrejurimi) în domeniul iniŃierii şi administrării de afaceri mici. Principale activităŃi Lansarea proiectului şi mediatizare la nivel local Selectarea tinerilor care vor participa la program (criterii: vârsta între 18 – 35 ani, studii medii); Selectarea firmei care va susŃine instruirile; SusŃinerea cursurilor teoretice şi practice; Sprijinirea tinerilor care iniŃiază o afacere cu consiliere în domenii de bază pentru afaceri: contabilitate, consultanŃă juridică, management; Monitorizarea impactului proiectului pe următorii 2 ani Responsabil proiect AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus, Şcoala Rus

Buget aproximat (Euro) 10.000

Posibilă sursă de finanŃare POS DRU – Axa 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”

Perioada de implementare propusă 2009-2011

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

90

Fişă de proiect nr. 11

Domeniu de intervenŃie A/5 Atragerea investitorilor Titlul proiectului Atragerea investitorilor – şansa comunei Rus Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa locurilor de muncă pentru tineri, care astfel pleacă din comună în oraşe sau în străinătate. Acest lucru determină îmbătrânirea populaŃiei şi apariŃia riscului de depolpulare. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Atragerea unor investitori în zona comunei Rus Principale activităŃi Identificarea tuturor oportunităŃilor, facilităŃilor ce pot fi acordate, a resurselor naturale şi umane disponibile în zona Rus şi sistematizarea acestora într-un document; Realizarea unui material de prezentare (inclusiv în powerpoint) a avantajelor de care ar putea beneficia un potenŃial investitor în zona Rus; Mediatizarea acesteia pe site-ul comunei, a microregiunii şi pe alte site-uri de interes pentru investitori. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Aplicantul ar putea fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, iar parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar răspunde unei necesităŃi la nivelul tuturor comunelor din zonă.

Buget aproximat (Euro) 2000

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii

Perioada de implementare propusă 2009

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

91

Fişă de proiect nr. 12

Domeniu de intervenŃie B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru facilitarea accesului în şi dinspre comună. Titlul proiectului Realizarea studiilor de fezabilitate pentru : reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe, drumuri forestiere Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa studiilor privind oportunitatea şi costurile aferente reabilitării/modernizării drumurilor menŃionate mai sus, necesare pentru contractarea unei finanŃări, sau iniŃierea includerii costurilor de reabilitare în buget. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor mentionate Principale activităŃi Alocarea de fonduri din bugetul local sau contractarea unor fonduri nerambursabile pentru realizarea studiilor (fonduri guvernamentale); Contractarea unei firme de specialitate pentru realizarea studiilor; Elaborarea studiilor de fezabilitate. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)

Buget aproximat (Euro)

Posibilă sursă de finanŃare Bugetul local Fonduri guvernamentale

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

92

Fişă de proiect nr. 13

Domeniu de intervenŃie B/1. Reabilitarea infrastructurii rutiere pentru facilitarea accesului în şi dinspre comună Titlul proiectului Reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe şi drumuri forestiere Problema de bază (justificarea nevoii) Starea precară a infrastructurii de drum comunal/uliŃe/drumuri forestiere pe teritoriul comunei Rus Obiectivul proiectului (soluŃia propusă)

Reabilitare drumuri comunale, modernizare uliŃe şi drumuri forestiere Principale activităŃi Contractarea fondurilor (semnarea contractului de grant); Elaborarea şi aprobarea proiectului tehnic; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor comunale RecepŃia şi inaugurarea drumurilor reabilitate (activităŃi de mediatizare). Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

93

Fişă de proiect nr. 14 Domeniu de intervenŃie B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată Titlul proiectului Realizarea reŃelei de apă potabilă si canalizare în comuna Rus Problema de bază (justificarea nevoii) Nu există un sistem centralizat de furnizare a apei potabile, respectiv nici sistem de canalizare în comuna Rus. Totuşi 60% dintre gospodării au apă potabilă în casă (prin fântâni, izvoare), de calitate nu foarte bună Un sistem de alimentare cu apă potabilă (inclusiv staŃie de tratare), respectiv un sistem de canalizare cu staŃie de epurare, chiar dacă ar fi vorba de unul neconvenŃional, ar ridica standardul de viata şi ar asigura condiŃiile minime necesare pentru a face mai atractiva viaŃa din comuna. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă, respectiv a infrastructurii de apă uzată în comuna Rus Principale activităŃi Realizarea şi obŃinerea tuturor anexelor aferente cererii de finanŃare (Studiu de fezabilitate, Lista gospodăriilor care au depus la Primărie adeziunea de racordare la reŃeaua ce se va crea, Avizul tehnico economic din partea Op.Reg / Cons. Jud. etc.); Depunerea proiectului spre finanŃare în cadrul PNDR, urmată de contractare; Realizarea proiectului tehnic; Derularea licitaŃiei publice şi contractarea furnizorului de lucrări; Implementarea lucrărilor de realizare a reŃelei de alimentare cu apă şi canalizare; Dezvoltarea unui program de întreŃinere şi monitorizare. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: realizarea proiectului în parteneriat cu comuna Şimişna şi/sau Ileanda, proiect depus şi implementat de AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară.

Buget aprox. (Euro)

Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Perioada de implementare propusă 2010 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

94

Fişă de proiect nr. 15 Domeniu de intervenŃie B/2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată Titlul proiectului Elaborarea studiului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi a infrastructurii de apă uzată Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa unui studiu privind oportunitatea si costurile realizării unei reŃele de apă potabilă şi canalizare în comuna Rus. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Elaborarea planului de fezabilitate pentru realizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în comuna Rus Principale activităŃi ObŃinerea surselor de finanŃare pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi apă uzată; Derularea licitaŃiei pentru contractarea unei firme de specialitate în vederea realizării studiilor de fezabilitate; Elaborarea studiilor de fezabilitate. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: realizarea proiectului în parteneriat cu comuna Şimişna, proiect depus şi implementat de AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară.

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Bugetul local şi, ulterior, prin rambursare: PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Perioada de implementare propusă 2009

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

95

Fişă de proiect nr. 16 Domeniu de intervenŃie B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă Titlul proiectului Regularizarea cursului râului Someş şi a celorlalte cursuri de apă de pe teritoriul comunei Rus Problema de bază (justificarea nevoii) În zonele aparŃinătoare comunei Rus (şi nu numai) au loc inundaŃii frecvente a Someşului. Acest lucru se datorează lipsei regularizării văii, ceea ce duce la modificări frecvente a locaŃiei albiei râului. De asemenea, celelalte cursuri de apă se comportă la fel în cazul unor ploi abundente. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Regularizarea văii Someşului şi a afluenŃilor Principale activităŃi Realizarea unui/unor studii de fezabilitate; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

96

Fişă de proiect nr. 17 Domeniu de intervenŃie C/1. Sprijinirea educaŃiei orientate şi dezvoltării generaŃiei tinere Titlul proiectului Baza sportiva – sănătatea copiilor noştri Problema de bază (justificarea nevoii) Comuna Rus nu dispune de o bază sportivă prin care să se asigure tinerilor din comună posibilitatea desfăşurării unor sporturi într-un mod organizat, respectiv în condiŃii optime. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea unei baze sportive în comuna Rus Principale activităŃi Realizarea unui studiu de fezabilitate; LicitaŃie pentru contractarea lucrărilor; Realizarea proiectului tehnic şi implementarea lucrărilor; Amenajare şi finalizarea bazei sportive. Responsabil proiect Primăria Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii Sau guvernamentale: „Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaŃiul rural”

Perioada de implementare propusă 2009-2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

97

Fişă de proiect nr. 18 Domeniu de intervenŃie C/1. Promovarea educaŃiei copiilor cu specializare în domenii solicitate pe piaŃa muncii Titlul proiectului Meserii noi pentru copiii noştri Problema de bază (justificarea nevoii) În momentul de faŃă, în microregiunea Valea Someşului, respectiv în zonele din împrejurimi nu există suficiente posibilităŃi/profile/specializări şcolare pentru pregătirea practică a tinerilor, pe domenii de interes pe piaŃa muncii. Astfel, singurele şcoli profesionale se găsesc la Gâlgău (profil: alimentaŃie publică) şi la Ileanda (profil: mecanică, tehnic, ştiinŃele naturii). Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Introducerea unor specializări noi la scoala din Rus, care nu se regăseşte la celelalte şcoli din microregiune, dar care are cerere pe piaŃa muncii (zugrav, zidar, tâmplar, etc.) Principale activităŃi Identificarea specializărilor care au cerere pe piaŃa muncii (3 specializări); Începerea demersurilor pentru a introducerea specializărilor în oferta şcolară; Autorizarea noilor specializări; Mediatizarea noilor specializări la şcoala din Rus. Responsabil proiect Şcoala Gimnazială Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii Buget local şi sprijin din partea Sălaj Consiliului JudeŃean

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

98

Fişă de proiect nr. 19 Domeniu de intervenŃie C/2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale Titlul proiectului Căminul cultural – centrul cultural al comunei Problema de bază (justificarea nevoii) Starea actuală a Căminului cultural nu este propice pentru organizarea diverselor evenimente. Pentru a putea fi folosit, ar trebui renovat si reamenajat, în funcŃie de destinaŃia pe care un cămin cultural ar trebui s-o aibă Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Renovarea şi reamenajarea Căminului cultural Principale activităŃi Realizarea studiului de fezabilitate (activitate premergătoare proiectului); Contractarea unei firme pentru realizarea proiectului tehnic (licitaŃie dacă este cazul); Realizarea proiect tehnic; Contractarea unei firme pentru realizarea lucrărilor (licitaŃie); Realizarea lucrărilor; AchiziŃia de echipamente necesare (scaune, aparat de sonorizare etc.), licitaŃie dacă este cazul; Amenajarea Căminului cultural; Inaugurarea. Responsabil proiect Primăria Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Ministerul Culturii şi Cultelor; „Programul prioritar naŃional pentru finalizarea lucrărilor de construcŃie a aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban” sau PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor”

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

99

Fişă de proiect nr. 20 Domeniu de intervenŃie C/2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale Titlul proiectului Muzeul satului Problema de bază (justificarea nevoii) Există un muzeu al satului doar în satul Fântânele. În Rus, nu exista un loc unde să se poată păstra în condiŃii propice moştenirile pentru generaŃiile viitoare. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unui muzeu al satului Principale activităŃi Identificarea locaŃiei potrivite pentru muzeu: Rezolvarea problemelor privind proprietatea asupra clădirii (să devină proprietatea Primăriei – pentru a putea face investiŃii – daca este cazul); Amenajarea locaŃiei; Organizarea unor activităŃi de colectare a obiectelor muzeale cu ajutorul copiilor de la şcoală; Categorizarea obiectelor şi ordonarea lor în locaŃia nou amenajată; Deschiderea oficială. Responsabil proiect Şcoala Gimnazială Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus, şcolile primare din satele aparŃinătoare comunei

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor”

Perioada de implementare propusă 2009-2011

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

100

Fişă de proiect nr. 21 Domeniu de intervenŃie C/2. Restaurarea şi dotarea instituŃiilor culturale Titlul proiectului Biblioteca noastră Problema de bază (justificarea nevoii) Biblioteca din comună nu este renovată, modernizată. Pentru elevii din comună (dar şi pentru adulŃi), condiŃiile accesului la cărŃi este limitat. O bibliotecă modernă ar putea oferi acces la orice tip de carte, având în vedere resursele disponibile în cadrul bibliotecilor virtuale. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Reamenajarea/modernizarea bibliotecii locale Principale activităŃi Accesarea unor programe pentru finanŃarea renovării şi dotării bibliotecii (exemplu: FundaŃia Bill şi Melinda Gates – programul Global Libraries); Realizarea lucrărilor de reamenajare a bibliotecii; Dotarea cu echipamente IT şi conectarea bibliotecii la alte biblioteci (inclusiv virtuale); Punerea în funcŃiune. Responsabil proiect Primăria Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri guvernamentale sau din partea organizaŃiilor neguvernamentale (FundaŃia Bill şi Melinda Gates)

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

101

Fişă de proiect nr. 22 Domeniu de intervenŃie C/3. Promovarea tradiŃiilor Titlul proiectului Obiceiuri de iarnă Problema de bază (justificarea nevoii) DispariŃia treptată a tradiŃiilor şi obiceiurilor locale, dispariŃia identităŃii locale. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Reînvierea obiceiurilor de iarnă din comuna Rus Principale activităŃi Identificarea tuturor obiceiurilor de iarnă care se practicau în zona comunei Rus. Activitatea va fi desfăşurată cu sprijinul elevilor, care vor strânge date, texte, colinzi, etc. şi le vor include într-un portofoliu; Elaborarea unui program de 2 zile care să aibă ca subiect principal obiceiurile de iarnă; Mediatizarea programului în microregiune; Organizarea Festivalului obiceiurilor de iarnă cu durata de 2 zile, în perioada sărbătorilor de iarnă (20 – 31 decembrie), cu participarea elevilor / tinerilor din comunitate. Elaborarea planului şi a obiectivelor pentru evenimentul din anul următor. Responsabil proiect Şcoala Gimnazială Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus, şcolile primare şi grădiniŃele din satele aparŃinătoare comunei

Buget aproximat (Euro) 1000

Posibilă sursă de finanŃare DonaŃii, sponsorizări

Perioada de implementare propusă 2009

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

102

Fişă de proiect nr. 23 Domeniu de intervenŃie C/4. Dezvoltarea de relaŃii şi înfrăŃiri cu alte comunităŃi din Ńară şi din străinătate Titlul proiectului ÎnfrăŃiri pentru dezvoltare Problema de bază (justificarea nevoii) Comuna Rus nu are încă dezvoltate legături puternice cu alte comunităŃi din Ńară sau străinătate. Aceste legături pornesc, de obicei, ca şi legături culturale, ele însă se pot dezvolta în viitor, ajungându-se chiar şi la legături economice. Până în momentul de faŃă nu s-a pus accent pe dezvoltarea unor astfel de legături. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea a trei colaborări/parteneriate/înfrăŃiri cu alte comunităŃi din Ńară sau/şi străinătate. Principale activităŃi Prezentarea intenŃiei de a dezvolta legături de parteneriat/înfrăŃire cu alte comunităŃi, prin intermediul paginii web a comunei; Realizarea unei baze de date cu potenŃialii colaboratori (prin căutare pe internet, prin intermediul profesorilor care au legături cu şcoli din alte comunităŃi, prin intermediul ADI); Contactarea acelor comunităŃi a căror activitate/viziune/obiective sunt complementare cu cele ale comunei Rus (în domeniul cultural, educaŃie-sport, economic etc.); IniŃierea unor activităŃi comune (evenimente de sărbători – cu copii), vizite de lucru, schimburi de experienŃă; Formalizarea relaŃiilor funcŃionale prin declaraŃii de colaborare. Responsabil proiect Primăria Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii Unele activităŃi se regăsesc în proiectele enumerate anterior, ele putând fi astfel finanŃate în cadrul acestora.

Perioada de implementare propusă 2009-2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

103

Fişă de proiect nr. 24 Domeniu de intervenŃie E/2. Creşterea calităŃii serviciilor oferite de administraŃia publică locală Titlul proiectului Pagina web şi reŃele interconectate Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa unui instrument pentru promovarea zonei, respectiv pentru o conectivitate cu instituŃiile de interes şi datele furnizate de aceştia. Cei care ar dori sa afle informaŃii despre zonă (investitori, turişti) nu au acces la acestea, decât dacă vin personal în comună. Pentru date de interes local, nu există acces la bazele de date de la diverse instituŃii (Consiliu JudeŃean, Prefectură, Spital JudeŃean etc.) Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Realizarea unui sistem de conexiune prin internet la diverse instituŃii şi realizarea paginii web a comunei Rus Principale activităŃi Contractarea unei firme de specialitate pentru dezvoltarea sistemului de conectare cu instituŃiile de interes, respectiv pentru realizarea paginii web a comunei şi interconectarea cu pagina AsociaŃiei de Dezvoltare Intercomunitară; Punerea în funcŃiune a sistemului; Strângerea datelor despre comuna Rus ce vor fi încărcate pe internet; Realizarea paginii web a comunei şi interconectarea cu site-urile comunelor din microregiune, respectiv cu site-ul ADI; Eficientizarea paginii din punctul de vedere al utilizării motoarelor de căutare; ÎntreŃinerea şi actualizarea paginii web; Monitorizarea accesării paginii Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Recomandare: Posibil proiect la nivel microregional. Aplicantul ar putea fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, iar parteneri ar putea fi primăriile care fac parte din AsociaŃie, deoarece proiectul ar fi o necesitate la nivelul tuturor comunelor din zonă.

Buget aproximat (Euro) 10.000 la nivel local / 100.000 la nivel microregional

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii sau POS CCE – Axa/DMI 3.2.2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienŃei serviciilor publice elctronice”

Perioada de implementare propusă 2009 - 2010

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

104

Fişă de proiect nr. 25 Domeniu de intervenŃie B/4. AcŃiuni de securizare şi protejare a cursurilor de apă Titlul proiectului Decolmatarea canalelor colectoare Problema de bază (justificarea nevoii) În perioadele cu ploi abundente, nivelul canalelor colectoare creşte, apele aduc reziduuri care se depun şi care creează blocaje pe cursurile de apă, rezultând inundaŃii. Blocajele sunt create şi de cantitatea însemnată de deşeuri ce sunt aruncate de populaŃie în văi. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Decolmatarea canalelor colectoare de pe raza comunei Rus Principale activităŃi Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii sau fonduri guvernamentale

Perioada de implementare propusă 2009 - 2011

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

105

Fişă de proiect nr. 26 Domeniu de intervenŃie B/3. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a gazului metan Titlul proiectului Gaz metan în comuna Rus Problema de bază (justificarea nevoii) Lipsa reŃelei de furnizare a gazului metan Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Introducerea gazului metan în comuna Rus Principale activităŃi Contractarea fondurilor (semnarea contractului de grant); Elaborarea şi aprobarea proiectului tehnic; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor de introducere a gazului metan; RecepŃia şi inaugurarea reŃelei (activităŃi de mediatizare). Responsabil proiect Primăria Comunei Rus Recomandare: În cazul în care Aplicantul ar fi AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Someşului”, şansele de obŃinere a fondurilor din PNDR Axa 3.2.2 cresc. De asemenea, cresc sumele care pot fi accesate.

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei)

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

106

Fişă de proiect nr. 27 Domeniu de intervenŃie E/2. Creşterea calităŃii serviciilor oferite de administraŃia publică locală Titlul proiectului Serviciul de întreŃinere a drumurilor comunale Problema de bază (justificarea nevoii) Primăria nu are echipamente adecvate pentru întreŃinerea drumurilor care îi aparŃin, iar costurile întreŃinerii drumurilor sunt foarte mari, motiv pentru care doar mici porŃiuni de drum pot fi reparate/întreŃinute Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dezvoltarea serviciului de întreŃinere a drumurilor comunale Principale activităŃi Contractarea de fonduri pentru achiziŃia de echipamente de întreŃinere a infrastructurii; Realizarea documentaŃiei de achiziŃie şi derularea licitaŃiei; Contractarea furnizorului de bunuri; AchiziŃia unui utilaj multifuncŃional, respectiv a unui încărcător hidraulic; Elaborarea unui program anual de întreŃinere a drumurilor comunale, vicinale şi forestiere. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”

Perioada de implementare propusă 2009 - 2010

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

107

Fişă de proiect nr. 28 Domeniu de intervenŃie D/1. Asigurarea unor condiŃii decente de trai pentru persoanele vârstnice Titlul proiectului Centru de ocrotire pentru vârstnici Problema de bază (justificarea nevoii) În comuna Rus, asemenea altor comune din microregiunea „Valea Someşului”, numărul persoanelor vârstnice este în creştere. Unii dintre ei nu se mai pot întreŃine singuri. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea unui centru de ocrotire pentru vârstnici Principale activităŃi Contractarea fondurilor (semnarea contractului de grant); Elaborarea şi aprobarea proiectului tehnic; Realizarea procesului de achiziŃie publică şi contractarea lucrărilor; Efectuarea lucrărilor de construcŃie; Angajarea şi formarea personalului din centru; RecepŃie şi inaugurare. Responsabil proiect Primăria Comunei Rus

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Biserica Ortodoxă

Buget aproximat (Euro)

Posibilă sursă de finanŃare PNDR – Axa 3.2.2 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”

Perioada de implementare propusă 2011-2013

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

108

Fişă de proiect nr. 29 Domeniu de intervenŃie D/1. Asigurarea unor condiŃii decente de trai pentru persoanele vârstnice Titlul proiectului AsistenŃă la domiciliu Problema de bază (justificarea nevoii) În comuna Rus, asemenea altor comune din microregiunea „Valea Someşului”, numărul persoanelor vârstnice este în creştere. MulŃi dintre ei ar avea nevoie de un sprijin în ceea ce priveşte asigurarea zilnică a alimentelor sau a medicamentelor, respectiv servicii de medicină primară: luarea tensiunii etc. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) ÎnfiinŃarea serviciului de asistenŃă la domiciliu Principale activităŃi Întocmirea unei baze de date cu vârstnicii care ar avea nevoie de sprijin la domiciliu; Identificarea persoanelor care s-ar oferi să presteze serviciul de îngrijire la domiciliu Pregătirea noilor asistenŃi; Elaborarea unui program în vederea repartizării asistenŃilor la beneficiarii din baza de date; Demararea furnizării serviciului de asistenŃă la domiciliu. Responsabil proiect Biserica Ortodoxă

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) Primăria Rus

Buget aproximat (Euro) 8.000/primul an

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii şi susŃinere din partea Primăriei sau Fonduri/sprijin material de la organizaŃii neguvernamentale active în domeniul social (Caritas, biserici etc)

Perioada de implementare propusă 2009

Strategia de dezvoltare a comunei Rus, noiembrie 2008

109

Fişă de proiect nr. 30 Domeniu de intervenŃie D/2. Dezvoltarea serviciului medical la nivelul comunei Titlul proiectului Dispensar medical perfomant Problema de bază (justificarea nevoii) Dotarea dispensarului din comuna Rus lasă de dorit în ceea ce priveşte intervenŃiile/analizele mai complexe (EKG, ecograf etc). Pentru astfel de analize localnicii se deplasează la Ileanda. Deplasarea este de multe ori greoaie pentru persoanele care au nevoie de astfel de servicii medicale, mai ales pentru cele din satele aparŃinătoare reşedinŃei de comună. Obiectivul proiectului (soluŃia propusă) Dotarea cu aparatură performantă a dispensarului din comună şi asigurarea unui personal specializat Principale activităŃi Dotarea dispesarului cu echipamente performante; AchiziŃia unei autospeciale (dispensar mobil), care ar asigura furnizarea unor servicii medicale de bază chiar în satele arondate comunei; Contactarea unor specialişti din Dej, respectiv Baia Mare, care ar fi dispuşi ca periodic să se deplaseze la Rus, pentru efectuarea unor analize complexe pentru locuitorii din comună; Monitorizarea funcŃionării serviciilor. Responsabil proiect Primăria, Unitatea medicală

Parteneri (actori implicaŃi în soluŃionarea problemei) -

Buget aproximat (Euro) -

Posibilă sursă de finanŃare Fonduri proprii şi susŃinere din partea Primăriei sau fonduri/sprijin material din partea organizaŃiilor neguvernamentale româneşti sau străine, active pe plan local sau naŃional

Perioada de implementare propusă 2009 - 2013