RUE 02.2011r

84

Transcript of RUE 02.2011r

Page 1: RUE 02.2011r
Page 2: RUE 02.2011r
Page 3: RUE 02.2011r
Page 4: RUE 02.2011r

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 20104

S U M A R

24. noua macarart9150E de la grove– cea mai puternicãmacara mobilã pepneuri de pe piaøã

Începând din toamnaacestui an, Manitowocproduce un nou modelde macara mobilã pepneuri (de šantier).RT9150E este cel maimare model de macarade acest tip de pe piaøã ...

32. compresoarelede aer portabilecompAir – o nouãsoluøie oferitã detErrA romÂniA

CompAir este un furnizorglobal de renume decompresoare šiechipamente auxiliare deînaltã performanøã, cucosturi reduse deexploatare pentru ogamã largã de aplicaøii ...

34. Echipamentetehnologice deexecutare amicropiloøilor

Extinderea tehnologiilor deexecutare a lucrãrilor deconstrucøii, cu folosireamicropiloøilor, în situaøii dintrecele mai dificile, se dato -reazã în special dezvoltãrii,conceperii ši producerii unorechipamente tehnologice deforare-injectare performante ...

56. instalaøiiperformante pešenile de concasatši sortat

Necesitatea obøinerii unorcantitãøi tot mai mari dema treriale de construcøii deînaltã calitate extrase dincariere ši balastiere a im -pus folosirea unor noi teh -nologii în acest do me niuprin utilizarea unor in sta laøiide concasare-sortare ...

EvEnimEnt

125 de ani Bosch - 125 de ani

cu “Tehnicã pentru o viaøã”.................................................................................... 8

Tehnologii excepøionale ši soluøii unice

pentru echipamentele Komatsu..................................................................... 12

În 2011, Ridge Tool construiešte

un Factory Service de 60.000 de dolari.................................................. 14

The king is back – Case a lansat noua

serie de buldoexcavatoare seria T ............................................................ 16

noutãøi

Atlas Copco lanseazã un nou concept

prin cel mai compact ši mai agil compresor................................... 20

Noua macara RT9150E de la Grove – cea mai

puternicã macara mobilã pe pneuri de pe piaøã....................... 24

AdvErtoriAl

Compresoarele de aer portabile CompAir –

o nouã soluøie oferitã de TERRA ROMÂNIA..................................... 32

Terex Finlay C-1550 Concasor cu Con: Inovaøie,

fiabilitate ši performanøã........................................................................................ 46

mEgAtEhnic

Echipamente tehnologice de executare

a micropiloøilor.................................................................................................................. 34

EchipAmEntE dE lucru

Echipamente pentru demolare cu

jet de apã sub presiune......................................................................................... 48

Instalaøii performante pe šenile de concasat

ši sortat - construcøie, funcøionare, principii

generale de calcul....................................................................................................... 56

mAnAgEmEnt tEhnologic

Aspecte privind identificarea resurselor

de creštere a productivitãøii muncii la executarea

mecanizatã a lucrãrilor de construcøii..................................................... 72

Page 5: RUE 02.2011r
Page 6: RUE 02.2011r

publiSher: Viorica Iorgulescuredactor-šef: Ema Brumãreanu

art-director: Alina Petreredactor colaborator: Viorica Moraru

conSiliul štiinøific:prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)

0721-784.914prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu

conf. univ. dr. ing. Ioan Petreaprof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu

prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbuconf. univ. dr. ing. Ion Ionescu

drd. ing. Oana Tonciucorecturã texte: Marius Iancu

advertiSing SaleS Manager: Bogdan TomaMarketing Manager: Cristina VlãducureviSta unelte ši echipaMente este opublicaøie lunarã a hiparion publishers,

parte a Sc Media gaMMa publiSherS

director general: Adrian Rusdirector vânzãri publicitate: Radu Gãvruš

director vânzãri publicitate grup: Cezar Burlandirector editorial: Diana Ionescu

director de producøie: Mihai Voivodprelucrare iMagine: Daniel Dragomir

abonaMente: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52, Bucurešti

coreSpondenøã:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.comadreSa: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3,

Bl. M 101, Et. 8, sector 3;Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69

MeMbru fondator: Cãtãlin Beraritipar: Mega preSS holdingS S.a.Tel: 021/461.08.08; Fax: 021/461.08.09

distribuøie prin: RAuTAkIRjA ROMANIATuTuN ŠI ZIARE

MILLENIuM PRESSHACHETTE DISTRIBuTION

NIMSOC MEDIATEL.: 021-409.29.31, FAx: 021-409.29.32

revista de unelte ši echipamente este marcã înregistratãiSSn 1582-4217

copyright Media gaMMa publiSherSMedia gaMMa publiSherS este parte a

grupului de firme

Reproducerea integralã sau parøialã a textelor sauilustraøiilor din Revista de unelte ši Echipamente este

posibilã numai cu acordul prealabil scris al MEDIA GAMMA PuBLISHERS.

Întreaga rãspundere privind corectitudinea informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor

care îši fac publicitate.

echipa noastrã cautã permanent noi moduri de a vã øine la curent cu

ultimele štiri ši informaøii de pe piaøa uneltelor, sculelor, echipa men -

telor, instalaøiilor ši utilajelor pentru construcøii. În aceastã idee, de a vã

face cât mai accesibile aceste informaøii, se înscrie ši acøiunea noastrã,

aceea de a adãuga pe site-ul www.casamea.ro un capitol special, intitulat

“Echipamente”. Acolo gãsiøi cele mai interesante articole ši noutãøile din

domeniu, ši puteøi vizualiza ši citi, în format pdf, în întregime revista, numãr de

numãr. Foarte important pentru noi este feedback-ul pe care îl primim – în

orice formã ar veni el, fie ca rezultat al prezenøei noastre on line, fie din

versiunea tipãritã a revistei – de la dvs., cititorii noštri, de la specialištii implicaøi

în domeniu sau de la firmele partenere. Aceastã formã de comunicare, re pre -

zentatã de feedback-ul primit în urma articolelor apãrute, este o resursã

preøioasã, deoarece ne ajutã sã cunoaštem mai bine punctele de interes ale

celor pentru care scriem revista, sã luãm pulsul pieøei în domeniu ši sã ne

aliniem acesteia, sã ne ajustãm poziøia în piaøã în funcøie de interesul

cititorilor noštri ši, de ce nu, sã ne mãsurãm propriul succes. Acestea sunt

motivele pentru care acum, la primul numãr de revistã pe 2011, voi pleda

pentru o comunicare cât mai bunã cu dvs., cititorii revistei, pe orice cale ar

veni ea. Ne puteøi scrie pe adresa redacøiei, trimite mail pe adresa

[email protected], contacta telefonic sau lãsa mesaje pe pagina noastrã de

Facebook.

Opiniile dvs. vor fi cu siguranøã apreciate.

Ema Brumãreanu

SucceSul depinde decomunicarea cu dvs.

Page 7: RUE 02.2011r
Page 8: RUE 02.2011r

În premierã, vânzãrile din re gi -unea Asia-pacific depã šescpra gul de 10 miliarde de euro

Principalii factori care au deter mi -nat aceastã creštere a companieiBosch sunt: revenirea economieiglobale, crešterea acceleratã aproducøiei globale de autovehiculeši accentuarea cererii de ingineriemecanicã. În plus, s-a înregistrat unprogres semnificativ în res truc tu -rarea zonelor care cauzau pier deri,iar pragul de rentabilitate a fostatins din nou în America de Nord.

În regiunea Asia-Pacific, Bosch aob øinut o creštere nominalã a vân -zãrilor de 42%, faøã de anul an te -rior, generând, în premierã, vânzãride peste 10 miliarde de euro. În

America de Sud, com pa nia a în -registrat o creš tere de 36%. În plus,vânzãrile din America de Nord aucrescut cu 27%, iar cele din Europacu 16%, în ciuda nive lului extrem dede za mã gitor din anul anterior. Pen -tru a-l cita pe Fehrenbach: „În Europa,

probabil cã nu vom atinge nivelul

anterior crizei, din anul 2007, înainte

de 2012 sau 2013.”

„continuãm sã beneficiem decreš terea stabilã a pieøelor emer -gente din Asia ši America de sud,zone în care extindem prezenøacom paniei de mai muløi ani. Acestlucru ne-a permis sã menøinemnu cleul de angajaøi în timpul re -cesiunii, în europa ši în Germania,un lucru care este adeseori trecut

cu vederea”, a declarat Fehrenbach.

creštere „de douã cifre” pentrutoate diviziileAnul trecut, simultan cu revenireape domenii ši regiuni, toate cele treidivizii au înregistrat crešteri sem ni -fi cative. Divizia de Tehnologie Autoa înregistrat cea mai mare crešterea vânzãrilor, de 29%, pânã la apro -xi mativ 28 de miliarde de euro (anulanterior: 21,7 miliarde de euro). Šivânzãrile diviziei de Tehnologie in -dus trialã au crescut considerabil.De la nivelul anterior, de 5,1 mili ar -de de euro, acestea au crescut cu27%, pânã la 6,5 miliarde de euro.Peste 500 de milioane de euro dinaceastã creštere se datoreazã pri -mei consolidãri a structurii acøio na -

E V E N I M E N T

8 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Grupul Bosch a revenit pe creštere ši a atins deja nivelul de vânzãri înregistrat în anul

2007, înainte de crizã. conform rezultatelor preliminare, în anul fiscal 2010 furnizorul

global de tehnologie ši servicii a obøinut vânzãri de 47,3 miliarde de euro, cu 24% mai

mult decât în anul anterior (2009: 38,2 miliarde de euro). „Acesta este cel mai ridicat

nivel atins de vânzãrile anuale în istoria de 125 de ani a companiei”, a declarat Franz

Fehrenbach, prešedintele consiliului de administraøie al robert Bosch Gmbh. situaøia

veniturilor Grupului Bosch s-a îmbunãtãøit, de asemenea, semnificativ. Astfel, profitul

înainte de impozitare al companiei a revenit la nivelul øintã de 7- 8 procente din

vânzãrile anului 2010, dupã o pierdere de 1,2 miliarde de euro în anul anterior.

Grupul Bosch revine pecreštere – vânzãrile vor depãši50 de miliarde de euro în 2011

Page 9: RUE 02.2011r

riatului companiei Aleo Solar AG,achiziøionatã de Bosch la finalulanu lui 2009. Divizia Bunurilor de largconsum ši echipamente de con -strucøii, mai puøin afectatã de re -cesiune în 2008 ši 2009, a în re gis -trat o creštere semnificativã, de apro -ximativ 10%, pânã la circa 12,5 mi -liarde de euro (anul anterior: 11,3 demiliarde de euro).Numãrul de angajaøi a crescutcu aproximativ 12.800 în 2010Pe parcursul anului 2010, numãrulde angajaøi al Grupului Bosch acrescut pe plan global cu 4,7%,pâ nã la aproximativ 283.500. La felca în cazul dezvoltãrii pieøei, ceamai puternicã creštere a numãruluide angajaøi a avut loc în regiuneaAsia-Pacific, unde au fost createapro ximativ 7.500 de locuri de mun -cã noi. În Germania, numãrul de

angajaøi a crescut cu apro xi mativ1.900, pânã la peste 113.600. „Înca zul în care ritmul de creštere semen øine, Bosch va avea apro xi ma -tiv 300.000 de angajaøi pânã lafinalul anului 2011. Cãutãm peste9.000 de persoane cu studii su pe -rioare, din tre care 1.200 doar înGermania”, a declarat Fehrenbach.

Toøi angajaøii Bosch primesc unbonus aniversarToøi angajaøii Bosch de pe glob vorprimi un bonus de fidelitate, acor -dat o singurã datã, pentru a marcacea de-a 125-a aniversare a com -pa niei. Valoarea acestui bonusdepinde de vechimea acestora.Su ma totalã a bonusului aniversarva ajunge la aproximativ 180 demilioane de euro.Cheltuielile pentru cercetare,

dezvoltare ši capital cresc dinnouÎn 2010, compania Bosch ši-a spo -rit cheltuielile pentru cercetare šidezvoltare cu 11 procente. Aces teas-au ridicat la aproximativ 4 mili -arde de euro (anul anterior: 3,6 mi -li arde de euro). Aproape jumãtatedin aceastã sumã a fost investitãîn produse ši servicii noi, care con -servã resursele ši protejeazã me -diul înconjurãtor. Cheltuielile de ca -pital, de 2,4 miliarde de euro (anulan terior: 1,9 miliarde de euro), au fostutilizate pentru proiecte pre cummo dernizarea fabricii de ce lu le fo -tovoltaice din Arnstadt, Germania.În Coreea de Sud a fost deschisão unitate de producøie ad mi nis tra -tã în colaborare cu Samsung SDI,pentru a produce acumulatori pen -tru autovehicule hibride ši elec tri ce;

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Franz Fehrenbach, prešedintele consiliului de administraøie al Robert Bosch GmbH

9

Page 10: RUE 02.2011r

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201110

un nou centru de cercetare a fostinaugurat în Singapore ši au fostpuse bazele unui nou poligon detestare multifuncøional în China.

Crešterea pe plan mondial vacontinua ši în 2011Pentru 2011, Bosch estimeazã ocon tinuare a crešterii pe plan glo -bal. Totuši, compania va avea o creš -tere globalã de doar 3,5%. Cel maiputernic impuls va continua sã vinãde pe pieøele emergente, cu creš -teri medii mai mari de 6%. Spre de -osebire de acestea, economia eu -ro peanã va crešte cu doar 1-2%,deši Bosch estimeazã crešteri decel puøin 2% pentru Germania. Com -pania are mare încredere ši în pia -øa din SUA. Datoritã crešterii nive -

lului exporturilor, a numãrului de lo -curi de muncã ši cererii locale maimari, Bosch estimeazã crešteri maimari de 3 procente în Statele Uniteale Americii. Cele mai importanteriscuri prevãzute de companiesunt consecinøele crizei financiareši economice, care nu au fost încãsurmontate, precum ši fluctuaøiacursurilor de schimb valutar.„Europa trebuie sã dea acum do -vadã de solidaritate. Însã, statelemem bre nu pot primi ajutor ne con -diøionat”, a declarat Fehrenbach.

2011: în anul aniversar, vânzãrilevor depãši în premierã cifra de50 de miliarde de euroÎn 2011, Grupul Bosch sãrbãtorešte150 de ani de la našterea fonda to -

rului companiei, cea de-a 125-a ani -versare a companiei ši 75 de anide utilizare a tehnologiei diesel pen -tru autoturisme. Vor fi organizatenumeroase evenimente aniversarepe plan mondial, inclusiv apro xi -ma tiv 200 de evenimente pentruangajaøi. În plan economic, com -pa nia se ašteaptã sã înregistrezeši în 2011 crešteri ale vânzãrilor šio repetare a rezultatului pozitiv altuturor diviziilor. „În 2011, vânzãrileBosch vor depãši în premierãplafonul de 50 miliarde de euro,evident presupunând cã nu aparscãderi neašteptate în economiaglobalã”, a declarat Fehrenbach. n

Pentru mai multe informaøii, acce -saøi site-ul www.bosch.com.

Cercetãtori Bosch

Page 11: RUE 02.2011r
Page 12: RUE 02.2011r

Sistemul AHS (Autonomous Haulage

System) cu care pot fi dotate bascu -

lantele mari Komatsu permite efec -

tuarea operaøiunilor fãrã operatori ši

aduce în amplasament avantaje de

neegalat prin po sibilitatea realizãrii

unui pro ces con tinuu de lucru, în

con diøiile unei pro ductivitãøi exce len -

te la cos turi mult mai mici decât fo -

losind basculantele standard.

Modular este ši astãzi Numãrul 1 pe

piaøa mondialã, continuând dezvol -

ta rea acestor tehnologii. Principalele

indicatoare care i-au adus acest

suc ces sunt: crešterea productivitãøii

echipamentelor cu pânã la 32%,

optimizarea transportului, eficienti za -

rea ši accelerarea operaøiunilor ši re -

ducerea la minimum a abuzurilor

asupra echipamentelor. Acest sistem

integrat, dezvoltat ši îmbunãtãøit per -

manent, oferã clienøilor informaøii

des pre siguranøa în lucru a utilajelor,

despre cum îši pot optimiza modul

de lucru, despre întreøinerea ši ser vi -

sa rea echipamentelor, monitorizând

ši realizând astfel managementul în -

tre gii activitãøii.

Parteneriatul dintre Komatsu ši

Modular a adus beneficii ambelor

pãrøi, iar implicarea activã a ambelor

companii a avut ca rezultat primul ši

singurul sistem comercial autonom

de operare a utilajelor miniere de pe

E V E N I M E N T

12 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

TehnologII excepøIonale šISoluøII unIce pentruechipamentele Komatsu

Komatsu ši subsidiara

sa Modular Mining

Systems Inc. (Modular)

sãrbãtoresc 30 de ani

de parteneriat în

oferirea celor mai

performante tehnologii

miniere autonome de

pe piaøa mondialã.

De la înfiinøarea companiei

Modular Mining Systems Inc.,

în 1979, când a dezvoltat ši

primul sistem de management al

trans porturilor speciale (dupã care a

devenit, în 1996, membrã a Komatsu

Group) ši pânã la dezvoltarea noului

sistem, DISPATCH NextGen, Modular

a rãmas principalul furnizor de soluøii

de management electronic al flotei

de utilaje miniere din lume.

Modular a fost promotorul acestui

unic sistem electronic de operare a

utilajelor miniere ši l-a instalat pentru

prima datã pe astfel de echipamente

în 1980. Succesul acestui sistem nu

s-a lãsat deloc ašteptat ši astfel,

câøiva ani mai târziu, timp în care ši-a

demonstrat permanent performan øe -

le ši avantajele în faøa tot mai mul tor

clienøi, au fost deschise 11 birouri

regionale în principalele zone mi ni e -

re din întreaga lume.

Page 13: RUE 02.2011r

piaøã, Autonomous Haulage System(AHS). Echipamentele dotate cuacest sistem sunt operate ši con tro -late în întregime printr-un computer,dintr-un centru de operare. Toate in -for maøiile despre utilaje care lu crea -zã în amplasament, inclusiv cele le -gate de locaøia exactã a acestora šidespre statusul operaøional, sunt ve -rificate prin calculator. Acest sis temcon tri buie astfel la crešterea sem ni fi -cativã a productivitãøii în šantier, un -de, altfel, ar fi dificil de furnizat în sigu -ranøã sufi cien tã forøã de muncã.Basculantele Komatsu dotate cuAHS (Autonomous Haulage System)au integrate: un sistem GPS de înal -tã precizie, un sistem de detectare aobstacolelor, un sistem wireless decontrol dezvoltat în parteneriat cuKomatsu Ltd., Komatsu AmericaCorp. ši Modular Mining System Inc. Toate informaøiile despre traseul ši

viteza de mers sunt transmisewireless prin calculator de la centrulde comandã cãtre utilajele în lucru,în timp ce sistemul GPS localizeazãexact poziøia acestora. La încãrcare,basculantele sunt ghidate automatla punctul de încãrcare în funcøie depoziøia exactã a cupei cu material aexcavatorului hidraulic sau a încãr -cã torului cu care lucreazã. Folosindacelaši sistem computerizat se defi -nešte ši punctul exact de descãr ca -re a basculantelor.Privind din perspectiva siguranøei înfrontul de lucru, sis temul de controlal flotei de echi pamente previneorice coliziune a utilajelor între ele,cât ši a utilajelor cu alte obiecte saupersoane aflate pe traseul lor. În cazulîn care pe tra seul basculantelor estedetectatã miš ca re, acestea îši reducviteza au to mat sau se opresc ime -diat, sis te mul ofe rind astfel un mediu

de lucru si gur. În plus, AHS permiteoperaøiuni sigure în condiøii foarte so -licitante, pre cum aplicaøiile reali zatela înãl øimi foarte mari sau în zoneparøial po pulate, cât ši în medii aride,de šer tice. În ace laši timp, optimizândtoate ope ra øiunile, sistemul reducefoar te mult costurile de mentenanøã,con ser vând energia ši reducând emi -siile de CO2. Contul MARCOMROMANIA de pewww.youtube.com vã oferã filme fas­-cinante despre aceste tehnologii ex -cepøionale dezvoltate ši folosite pen -tru utilajele Komatsu. nContact:

MARCOM RMC’94 SRL

Šos. Drumul Odãii nr. 14 A, Otopeni,

jud. Ilfov

Tel./fax: 021/352.21.64;

021/352.21.67

E-mail: [email protected]

www.marcom.ro

E V E N I M E N T

13Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Page 14: RUE 02.2011r

Specializatã în realizarea de

echipamente ši unelte pentru

instalaøii ši conducte, Ridge

Tool dorešte sã dezvolte o locaøie

proprie de mentenanøã ši service.

„De ce un Factory Service marca

Ridge Tool? Pentru cã simøim nevoia

unui spaøiu unde sã putem întreøine

ši repara toatã gama de produse

RIDGID, dar în special echipamen -

tele high tech - camere de video-

inspecøie SeeSnake, locatoare de

utilitãøi SeekTech ši dispozitive de

presat fitinguri”, spune Camil Aliman,

Area Manager pe România & Ungaria.

Anul viitor, cei de la Ridge Tool

vor sã susøinã dezvoltarea sectorului

de servicii pentru domeniul mente -

nanøei canalizãrilor ši scurgerilor rezi -

denøiale ši de infrastructurã. „Vrem sã

promovãm acest tip de business în

rândul firmelor de instalaøii, astfel în -

cât sã fie clarã capacitatea de câštig

care reiese din aceastã nišã de pia -

øã. De altfel, în martie 2011 vom orga -

niza la Cluj primul seminar spe ci a -

lizat în mentenanøa canalizãrilor. Aici

vrem sã livrãm cãtre participanøi o

soluøie completã pentru a începe un

business de acest gen, cu dotãrile

pentru start up, posibilitãøi de finan -

øare, consiliere financiarã ši tehnicã”,

adaugã dl. Aliman.

Ridge Tool a investit pânã în pre -

zent peste 1,5 milioane de dolari în

utilarea ši dotarea fabricii sale din

Cluj-Napoca. Mai exact, în mašini

unelte cu comandã numericã pentru

producøia de mašini de filetat ši ba -

curi de filetare. RIDGIDA® - brand

deøinut de Ridge Tool Company -

este lider în producøia de scule de

mânã ši electrice, în portofoliul sãu

intrând, de asemenea, mašini de

filetat ši pentru curãøat conducte, dar

ši peste 300 de tipuri de scule uti li -

zate în domeniul instalaøiilor sanitare,

HVAC/R, sectoare industriale, ener -

gie, petrol, utilitãøi publice ši dome -

niul comercial.

Subsidiarã a Emerson Professional

Tools™, compania Ridge Tool este

prezentã în România din 2005, unde

a început activitatea de producøie în

anul 2008. Ridge Tool a inaugurat în

urmã cu doi ani, în cadrul Campu su -

lui Emerson™ din Cluj-Napoca, pri -

mul Centru Regional RIDGID din

Europa Centralã ši de Est, incluzând

o Unitate de Producøie, un Centru de

Training ši Suport Tehnic, un Show -

room ši un centru de Customer

Service. n

E V E N I M E N T

14 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Ridge Tool construiešte unFactory Service de 60.000 USd

În 2011, Ridge Tool se

dezvoltã ši investešte

60.000 de dolari într-un

Factory Service la

Cluj-Napoca.

Page 15: RUE 02.2011r
Page 16: RUE 02.2011r

Š A N T I E R

16 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Un stUdiU privind Originea

Materiei va trimite un fascicul

de raze neutrino din illinois

pânã în Minnesota

Page 17: RUE 02.2011r

Fascicolul, care va cãlãtori cu o

vitezã foarte apropiatã de cea

a luminii, se va opri la centrala

NOvA Far Detector, unde particulele

elementare vor fi studiate într-un

imens tanc cu ulei, special construit

pentru captarea razelor. Proiectul

intitulat NOvA (prescurtarea provine

de la NuMI Off-Axis ve Appearance) a

fost gândit de Departamentul Ame -

rican de Energie. Oamenii de štiinøã

sperã sã facã luminã în problema

antimateriei, pe care unii o leagã de

proprietãøile particulelor elementare

stabile fãrã sarcinã electricã ši cu

masã mai micã decât cea a

electronului, numite neutrini.

Soluøii de cofrare de la Meva

Din motive štiinøifice, centrala NOvA

Far Detector va fi încorporatã într-un

Š A N T I E R

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 17

130 de cercetãtori din

peste 30 de instituøii

vor conduce primul

experiment care

investigheazã originea

materiei ši care constã

în trimiterea unui

fascicul de particule

Neutrino printr-un tunel

lung de 810 km, care

face legãtura între

laboratorul din Illinois

ši o pãdure din

Minnesota, aproape de

graniøa canadianã.

Page 18: RUE 02.2011r

bloc de beton coborât la 12 m subnivelul solului. Incinta detectoruluimã soa rã 3800 mp, are 106 m lungi -me, 21 m lãøime ši 21 m înãløime.Structura din beton armat va fi larândul ei încastratã în beton, cu totcu dalele orizontale ši pereøi. Acope -rišul va fi o construcøie compozitã deprefabricate din beton care vor fi în -glo bate la rândul lor într-un ultim stratde beton turnat monolit.

Turnarea betonului contra rocii – a

fost aleasã o soluøie de cofraje pe

o singurã faøã de la MEVA

Dupã stabilizarea fundaøiei a fostinstalat cofrajul Meva pe o singurãlaturã de cãøãrare. Cofrajul folosit senumešte Imperial ši este specialconceput pentru a suporta sarcinide încãrcare de 97 kN/m2 lasuprafeøe de cofrare mari, mai exact3,5 x 2,5 m (sau 12 x 8 ft., conformunitãøillor de mã surã americane cucare sunt ins cripøionate). De fapt,sistemul Im pe rial este foarteasemãnãtor cu sis te mul Mammut,

specializat în cofrarea suprafeøelormari, cu profile din oøel rigide latorsiune, foarte rezistente, ši careeste folosit în Statele Unite însistemul metric.

Suprafaøa care intrã în contact cube tonul este realizatã dintr-un ma -terial sintetic, alkus, rezistent la razeultra vi o lete, impermeabil ši foarte re -zis tent la condiøii climaterice extre -me. Aces te calitãøi tehnice sunt foar -te impor tante pentru astfel de šan ti -

e re, unde se va lucra o perioadãlungã de timp, iar suprafeøele nu sevor deteriora, astfel încât construc to -rul nu va pier de timp cu înlocuirea lor.

Panourile Imperial sunt susøinute deramele STB 450, care au o extensiede 150 cm în înãløime, faøã de cei450 cm de bazã. Aceastã extensiefa ciliteazã adaptarea la înãløimi dife -ri te, fãrã a se mai dezasambla cofra -jul. Sistemul de cãøãrare KLK aducetoa te avantajele tehnice ale cofrãrilorpe suprafeøe mari, iar sistemul depopi de susøinere Triplex s-a montatla înãløimi de šase metri. Avantajulde necontestat al acestui sistem esterezistenøa ši flexibilitatea modularã.

Ziduri de 12 m înãøime pe o singurãlaturã s-au turnat în douã cicluri cuînãløarea cofrajului la 7 m, respectiv5 m. Sistemul de cãøãrare KLK asus øinut platforme-suport KLK careau urcat zidurile la înãløimi de 2,5 m.Barele de susøinere au fost ancorateîn stâncã pe partea exterioarã azidurilor. Întregul sistem de cofrare afost livrat, montat ši întreøinut deMEVA Formwork Systems Inc. dinSpringfield, Ohio, USA. n

Š A N T I E R

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201118

Page 19: RUE 02.2011r
Page 20: RUE 02.2011r

N O U T ã ø I

20 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

AtlAS CoPCo lAnSeAzã unnou ConCePt prin cel maicompact ši mai agil compresorAtlas Copco lanseazã un nou concept în domeniul compresoarelor de aer prin noulcompresor XAS 27 (27 l/s, 7 bar). XAS 27 este primul compresor din gama Atlas Copco Portable Air acøionat de un motor pe benzinã. Având cele mai compactedimensiuni din gama noastrã de compresoare portabile, acest echipament a fost proiectatpentru a oferi o versatilitate excepøionalã.

Page 21: RUE 02.2011r

Noul XAS 27 este acøionat deun motor Honda robust šifiabil, ce depãšešte cerinøele

normelor actuale privind emisiile.Acesta are o transmisie prin cureatrapezoidalã, cu un sistem de întin -de re cu šine. Motorul acøioneazãnoul element Atlas Copco C55. XAS27 constituie, de asemenea, o pre -mierã absolutã în gama Atlas CopcoPortable Air, fiind primul compresorcu motor pe benzinã.

Compresorul XAS 27 este compactši foarte agil. Cântãrešte puøin peste200 kg, iar šasiul permite transportuloriunde este nevoie, fãrã a necesitaridicare. În consecinøã, poate fi mani -pulat ši manevrat cu ušurinøã pentrua se obøine cea mai bunã poziøie delucru. XAS 27 este suficient de micpentru a încãpea pe ušile comer ci a -le sau în ascensoare. Compresorul este ušor de operat šide întreøinut. XAS 27 a preluat con -

cep tul de succes al carcasei din po -li etilenã folosit la linia HardHatTM,combinat cu oøel zincat pentru o maibunã protecøie. Rezervorul de com -bus tibil este integrat în carcasã šiîncorporeazã un ventilator electricpentru o rãcire eficientã. Mentenanøapentru XAS 27 este foarte ušor derealizat doar prin ridicarea capotei.Se pot accesa ušor separatorul ae r-ulei cu filtru ciclonic ši toate celelaltefiltre, pentru o utilizare optimã a com -

N O U T ã ø I

21Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Utilizãrilecompresorului XAS 27

Utilizat pentru acøionarea perfora -toa relor, dãløilor, ciocanelor pneu -ma tice sau a sculelor de mânã,acest compresor ce acøioneazã osingurã unealtã poate îndeplini pro -

iecte de demolãri, finisaje ši renovãri.

presorului XAS 27, fãrã costuri ridi ca -te de service.De asemenea, existã o versiune pecãrucior, în cazul în care este nevoiede un compresor mai simplificat šicompact.XAS 27 oferã o valoare de excepøiecombinatã cu putere, fiabilitate šidurabilitate. Tot ceea ce vã trebuiepentru a obøine rezultate!Portable Air este o divizie a AtlasCopco Compressor Technique businessarea. Aceasta dezvoltã, produce šicomercializeazã în întreaga lumecom presoare portabile, boostere deînaltã presiune, generatoare ši pom -pe submersibile. Produsele sunt ofe -rite sub mai multe mãrci ši se adre -sea zã unei game largi de industrii,printre care industria de construcøii,de minerit, petrol ši gaze, ši dome -niul de închirieri. Sediul central aldiviziei este situat în Antwerp, Belgia.Centrele de producøie sunt situate în

Page 22: RUE 02.2011r

întreaga lume, principalele fiind în Belgia,Statele Unite, India, Brazilia ši China.Atlas Copco este un grup industrialcu poziøie de lider mondial în do me -niul compresoarelor, al echipamen te -lor pentru construcøii ši minerit, aluneltelor de putere ši al sistemelorde asamblare. Grupul furnizeazã so -lu øii durabile pentru crešterea pro -duc tivitãøii clienøilor prin produse šiservicii inovatoare. Fondatã în 1873,compania are sediul central înStockholm, Suedia ši are o prezenøãglobalã în peste 170 de øãri. În 2009,Atlas Copco avea aproximativ 30.000de angajaøi ši venituri de 64 de mili -arde de coroane suedeze (6 miliardede euro). Aflaøi mai multe la adresawww.atlascopco.com.

N O U T ã ø I

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201122

Foto: Atlas Copco

Page 23: RUE 02.2011r
Page 24: RUE 02.2011r

Începând din toamna acestui an,Manitowoc produce un nou mo -del de macara mobilã pe pneuri

(de šantier). RT9150E este cel maimare model de macara de acest tipde pe piaøã, are o capacitate de 135tone ši este dotatã cu braø teles co -pic de 60 m, cel mai lung braø dingama sa. Înãløimea excepøionalã delucru devine astfel o caracteristicãde neegalat a acestui model. Noua macara de la Grove poateatinge o înãløime maximã la vârf de95,3 m. Datoritã dimensiunii impresi -o nante a braøului, RT9150E poatelucra la proiecte care, în mod normal,ar fi cerut obligatoriu un prelungitor.Noua macara combinã cu succestehnologiile Grove dovedite ale auto -macaralelor tot-teren ši cele ale ma -ca ralelor mobile pe pneuri, iar rezul -ta tul este un nou lider de piaøã, in -con testabil, pe acest segment. Acestea sunt principalele carac teris -tici care au atras atenøia clienøilor šipe care le-a pus în luminã ši DoyleBryant, Marketing Product Manageral Manitowoc cu ocazia lansãrii pro -du sului la Crane Expo, eveniment or -ganizat la Shady Grove, în perioada3-8 octombrie 2010.RT9150E combinã excelenta supra -

struc turã a unei automacarale tot-teren GMK5130 cu šasiul macaraleimobile pe pneuri RT9130E. Rezul ta -tul este o macara de capacitate ma -re pe un šasiu compact ši fiabil.Aceastã macara oferã clienøilor uninstrument nou de lucru, performantši eficient, mai ales pentru aplicaøiileindustriale. Pe piaøã sunt în dezvoltare foartemul te proiecte de rafinãrii sau cen -trale energetice, spre exemplu, undespaøiul de lucru este în cele mai mul -te cazuri restrâns; de aceea, šasiulcompact al RT9150E este cel maipotrivit pentru astfel de condiøii. Braøul telescopic al macaralei GroveRT9150E este dotat cu tehnologiaTWIN-LOCK, care îl face sã fie maiušor ši sã aibã o capacitate de ridi -care mai mare. Un prelungitor exten -sibil de 11 pânã la 18 m oferã razede lucru ši mai mari, la înclinaøiidiferite faøã de braøul telescopic,variind între 0 ši 40°. La operarea cuacest prelungitor, RT9150E poateatinge o înãløime maximã de 81,4 m,unde sarcina ridicatã este de 907 kg. Pentru a atinge înãløimea maximã,operatorul are nevoie de douã tron -soane zãbrelite intermediare ce sefixeazã între capul braøului teles co -

pic ši prelungitorul extensibil. Cuaceste extensii, înãløimea maximãposibilã este de 95,3 m, iar sarcinaridicatã de 1256,5 kg.Ši noul model de cabinã a operato -rului are un design nou ši inovator,„full-vision”, fiind primul model deacest gen dintr-o nouã generaøie decabine cu care vor fi dotate echipa -mentele Grove ši care oferã mai multconfort ši o vizibilitate mai bunãdatoritã geamurilor mai largi, inclusivla uši. Cabina se poate înclina la 20°pentru un confort sporit al opera to -rului ši pentru un plus de vizibilitate. Funcøionarea macaralei este moni -to rizatã cu ajutorul a douã sistemecomputerizate: EKS5 (patent Grove)de limitare a momentului sarcinii šiECOS (patent Grove), care urmãrescfuncøionarea tuturor instalaøiilor depe macara. Aceastã dotare, pe lângãfaptul cã monitorizeazã ši gestio nea -zã principalele funcøii ale macaralei,oferã informaøii despre condiøiile delucru ale echipamentului, inclusivdes pre nivelul de combustibil, pre si -unea în instalaøia de frânare, tempe -ratura uleiului hidraulic, temperaturauleiului de transmisie ši oprireamotorului. Motorul Cummins QSC8.3L de 300

N O U T ã ø I

24 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Noua macara rT9150E dE la GrovE – cea maiputernicã macara mobilã pe pneuri de pe piaøã

Page 25: RUE 02.2011r

CP îndeplinešte standardele Euro

Stage III ši are o transmisie Clark

Powershift cu 6 trepte de vitezã

pentru mers înainte ši 3 pentru mers

înapoi. Sistemul de direcøie ši ope -

rare permite operatorului sã aleagã

între 4 moduri de lucru (precum la

celelalte macarale mobile pe pneuri

de la Grove) pentru fiecare aplicaøie

în parte: operare din faøã, operare din

lateral, crab sau opøiuni coordonate.

Grupul Manitowoc, din care fac parte

brandurile Potain ši Grove, deøine

peste 100 de facilitãøi de producøie ši

service în 27 de øãri din America ši

Europa. Este recunoscut ca unul din -

tre cei mai mari furnizori de echi pa -

mente de ridicat pentru industria de

construcøii din întreaga lume, iar ga -

ma sa de macarale acoperã: ma ca -

rale turn ši autoridicãtoare Potain, au -

to macarale ši macarale cu braø te les -

copic Grove, šenilate cu braø zãbrelit

Manitowoc.

Distribuitor autorizat al mãrcilorPotain ši Grove, membre alegrupului Manitowoc în România -MARCOM RMC’94, Otopeni. n

N O U T ã ø I

25Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Caracteristici tehniceRT9150E Grove

Capacitate maximã: 135 tLungime maximã braø: 60 mÎnãløime maximã la vârf: 95,3 m

Page 26: RUE 02.2011r

Cu aceastã ocazie, clienøii eu -ropeni vor putea lua parte laTârgul Internaøional Samoter,

în perioada 2- 6 martie, din Verona,Italia. În cadrul acestei renumite ex -po ziøii, Case Construction Equipmentîši va prezenta noua serie T de bul -do excavatoare, dar ši buldozere.Totodatã, la standul amenajat deCase vor fi expuse motoare noi, multmai performante, piesa de rezistentãa anului - buldoexcavatorul 695ST,precum ši versiunile îmbunãtãøite cumotor Tier 4 ale excavatoarelor pešenile CX250C ši CX350C.

utilaje mai curate ši maiperformante

Case Construction Equipment estede asemenea pregãtitã pe deplinpentru modificãrile pe care legislaøiale prevede în acest an cu privire laemi siile de gaze poluante, pro pu -nând o linie completã de motoareEPA Tier 4 Interim, disponibile pentruo gamã largã de utilaje.

Utilajele Case vor fi dotate cu un sis -tem care permite recircularea ga ze -lor de ešapament (CEGR) ši cu aldo ilea sistem, care permite re du ce -rea cataliticã selectivã (SCR), cu sco -pul de a micšora cu 90% noxele dingazele poluante ši de a aduce câtmai aproape de zero nivelul emisieide oxid de azot (Nox). Case a reušitsã se conformeze noii legislaøii fãrãa prejudicia în vreun fel calitateaproduselor. Astfel utilajele clienøilorvor beneficia de o putere mãritã šide un consum diminuat de com -bustibil. Ele au fost dezvoltate decompanie, pentru a asigura clienøilorsãi un nivel sporit de productivitatecu respectarea legii în vigoare.

buldoexcavatoarele 695st

Echipate cu cele mai puternice mo -toare existente pe piaøã, gama debuldoexcavatoare, Seria T, consumãcu 10% mai puøin carburant faøã demodelele precedente. Aceste utilajedispun acum de o cupã standard de

încãrcare de 1.2 mc, cu 20% maimult decât modelele precedente,oferind utilizatorilor performanøe îm -bunãtãøite ši o productivitate sporitã.

Buldoexcavatorul 695ST este celmai performant model al gamei cedispune de roøi cu dimensiuni iden -tice, precum ši de o cabinã perfectergonomicã, fapt ce conferã opera -torului un confort deosebit în poziøiede lucru dar ši o vizibilitate sporitã.Operatorul poate beneficia de noilescaune KING CLASS SEAT, aflate îndotarea standard pentru întreagagamã ST

N O U T ã ø I

26 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

CAsE lAnsEAzã o nouã gAmãdE buldoExCAvAtoArE la târgul Internaøional samoter

Case Construction Equipment este gata sã ia cu asalt piaøa de construcøii în urmãtorii 2 ani.Între anii 2011-2012, compania va reînnoi aproximativ 90% din echipamentele de construcøii,astfel încât clienøii sã poatã beneficia de o creštere a productivitãøii, reducerea consumului decombustibil ši a emisiilor poluante.

Cu un design îmbunãtãøit,

buldoexcavatorul beneficiazã de

dimensiuni de transport mult mai

compacte. Astfel, înãløimea de

transport este redusã cu pânã la 30

de cm, permiøând operatorilor sã

conducã vehiculul cu ušurinøã pe

distante mari.

Page 27: RUE 02.2011r

Scãderea consumului de com bus -

tibil cu 10%, crešterea cu 20% a pro -

ductivitãøii încãrcãtorului ši re du ce -

rea cu 30 de cm a înãløimii de trans -

port sunt caracteristicile principale ale

buldoexcavatoarelor Case din seria T.

Performanøe îmbunãtãøite pentru

ex cavatoarele din Seria C

Totodatã în cadrul expoziøiei de la

Verona vor fi prezentate ši primele

douã modele de excavatoare pe

šenile din Seria C, respectiv CX250C

de 24,7 tone ši CX370C de 36,7 to -

ne, ambele utilaje fiind dotate cu:

mo tor Nivelul 4 Interimar / Etapã III B,

sistem de injecøie multiplã, turbo -

com presor cu distribuøie variabilã,

du blu sistem pentru recircularea ga -

zelor de ešapament, filtru de par -

ticule diesel.

Oferind aceeaši putere nominalã ca

ši predecesoarele lor, ambele utilaje

permit reducerea consumului de

combustibil cu 10%. Modelele din

Seria C sunt dotate cu 5 dispozitive

de economisire a energiei care re -

duc automat turaøia motorului atunci

N O U T ã ø I

27Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Modelele din Seria C sunt echipate

cu instalaøie hidraulicã pentru

acøionarea ciocanului hidraulic ši cu

un circuit hidraulic auxiliar cu debit

mare. Mai mult, utilajele au fost

reproiectate pentru a accelera viteza

de operare ši pentru a crešte

performanøa de ridicare.

Buldoexcavatorul 695ST

Page 28: RUE 02.2011r

N O U T ã ø I

cînd nu se activeazã comenzile ex -cavatorului un anumit timp, reducdebitul la pornirea operaøiunii derotire, opresc automat motorul cîndutilajul nu este folosit un anumit timpši regleazã automat presiunea hi dra -u licã la operaøiunile de sãpare.

Utilajele beneficiazã acum de o ca -binã îmbunãtãøitã, în care accesuleste mult mai ušor, ea fiind totodatãechipatã cu un display color multi -funcøional. În plus, nivelul de zgomotinterior a fost redus cu 2dB (A), iarcon trolul automat al aerului con diøio -nat asigurã operatorului confortul ne -cesar pe parcursul întregii zile.

Angajamentul faøã de clienøii

Case

„Acesta este debutul celui mai am -biøios program de înlocuire a pro du -selor pe care industria noastrã l-a în -tre prins vreodatã”, susøine HenrikStarup, viceprešedinte CNH în Europa.

„Anul 2011 va marca modernizareaexcavatoarelor pe šenile, lansarea denoi încãrcãtoare pe pneuri, reîm pros -pãtarea gamei de miniexcavatoare šiapariøia unei noi generaøii de în cãr -cãtoare compacte. În 2012, acestorutilaje li se vor alãtura noi modele deexcavatoare pe šenile, o nouã ge ne -

raøie de excavatoare pe pneuri, încãr -cãtoare frontale pe pneuri, noi linii debuldozere, încãrcãtoare cu braø te les -copic mai moderne ši multe altele.Cu toate acestea, principalul nostruscop este acela de a satisface toatecerinøele clienøilor noštri. Noi, cei dela Case, ne luãm angajamentul sãreînnoim aceste linii de produse, ofe -rind productivitate crescutã, consumredus de combustibil, reducerea e -mi siilor poluante ši a costurilor to talede exploatare” n

Pentru mai multe informaøii, vizitaøisite-ul: www.casetseries.com

28 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Excavatorul pe šenile CX250C

Page 29: RUE 02.2011r
Page 30: RUE 02.2011r

nãscut în data de 23 sep -

tem brie 1861, în Albeck, lân -

gã Ulm, Robert Bosch a fost

un vizionar în domeniul tehno lo gi -

ei, propulsând compania spre suc -

cesul internaøional încã din timpul

vieøii sale. Din 1886 ši pânã în pre -

zent, cheia succesului produselor

Bosch a fost gradul ridicat de ino -

vaøie ši accentul pus pe calitate. A -

ceste caracteristici i-au permis lui

Robert Bosch, fondatorul com pa ni -

ei, sã stabileascã o bazã sigurã pe

pieøele internaøionale, chiar de la

finalul secolului 19. ’’Prefer sã pierdbani, decât încrederea clientului’’,era una din devizele lui Robert Bosch,

iar acum, dupã 125 de ani, aceste

cuvinte constituie unul din prin ci -

pii le firmei Bosch. Construcøia unui

magnetou de joasã tensiune pen -

tru motoarele autovehiculelor, în

anul 1897, a fost începutul unei

lungi liste de inovaøii Bosch. Aces -

ta a fost urmat, în 1902, de sistemul

de aprindere cu magnetou la înal -

tã tensiune Bosch. Astfel, succesul

comercial a fost asigurat, com pa -

nia fiind propulsatã pe poziøia de li -

der în furnizarea de tehnologie auto.

În prezent, Bosch îši desfãšoarãafacerile prin mai mult de 300 defiliale ši companii regionale dinpeste 60 de øãri ši are apro xi ma -tiv 280.000 de angajaøi pe planmondial. O reøea internaøionalã de

vânzãri ši parteneri, care acoperã

apro ximativ 150 de øãri, asigurã pre -

zenøa produselor ši serviciilor com -

pa niei pe cele mai importante pie øe

care vor înregistra crešteri în viitor.

Firma Bosch a fost reprezentatãpentru prima datã în România decompania Leonida & co, în anul

1906. 88 de ani mai târziu, în 1994,

Bosch ši-a deschis filiala regionalã

în România, cu sediul la Bucurešti.

„Partenerii noštri, precum ši fiecare

persoanã care a folosit vreodatã

produsele Bosch au jucat un rol

important în povestea succesului de

125 de ani a companiei”, a declarat

Franz Fehrenbach, pre še dintele

consiliului de administraøie al Bosch.

E V E N I M E N T

30 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

dublã aniversare la Bosch: în 2011, Grupul Bosch sãrbãtorešte cea de-a 125-a

aniversare de la înfiinøarea firmei, precum ši 150 de ani de la našterea fondatorului

companiei. La data de 15 noiembrie 1886, Robert Bosch a deschis „atelierul de

mecanicã finã ši electrotehnicã” în stuttgart, punând astfel fundaøia a ceea ce va

deveni mai târziu un lider global în furnizarea de tehnologii ši servicii. de atunci, cele

trei sectoare de activitate ale Grupului Bosch – Tehnologie auto, Tehnologie

industrialã ši Bunuri de larg consum ši echipamente pentru construcøii – ši-au

dezvoltat produsele conform sloganului „Tehnicã pentru o viaøã”.

125 de ani Bosch - 125 de anicu “Tehnicã pentru o viaøã”

1902- primul magnetou la înaltă tensiune Bosch

Page 31: RUE 02.2011r

Hermann Scholl, pre še dintele adu -nã rii acøionarilor ši al con siliului desu praveghere, este de acord ši ada -u gã: „Multe dintre ino vaøiile noastretehnologice au fost rezultatul in te r -acøiunii fruc tu oa se cu clienøii noštri.Spiritul ino vaøiei dominã companiapânã în aceastã zi – o cãutare fãrã

sfâršit a unor domenii de activitate,pieøe ši tehnologii noi.”

Activitãøile aniversare reflectã

tre cutul, prezentul ši viitorul

companiei

Pentru Grupul Bosch, dubla ani -versare va fi evenimentul dominantal anului 2011. Compania va sãr bã -tori cele douã aniversãri pe par cur -sul întregului an 2011 prin orga ni -zarea de numeroase activitãøi des -fãšurate pe plan internaøional, in -clu siv aproximativ 200 de eve ni -men te pentru angajaøi. Prima din -tre aceste activitãøi este lansareaunui site aniversar interactiv, careeste deja disponibil online. La adre -sa www.125.bosch.com, totul seînvârte în jurul „Globului Bosch”,ca re încurajeazã vizitatorii sã ex -plo reze ši sã participe activ. „În tim -pul anului aniversar dorim sã creãmo legãturã între trecutul ši viitorulnostru”, a declarat Uta-MicaelaDürig, vice-prešedinte se nior pen -tru comunicare la Bosch. Cu 3.800 de patente depuse în fie -care an ši mai mult de 3,5 miliarde

de euro investiøi anual în cercetareši dezvoltare, Bosch dorešte sã seconcentreze ši pe viitor asupra ino -vaøiei ši, astfel, sã punã bazele uneicrešteri sustenabile continue. Referitor la planurile pe termen lung,Bosch investešte în pieøe pro mi øã -toare precum energia regenerabilãši electromobilitatea. De aseme nea,aproximativ 50% din bugetul anualde cercetare ši dezvoltare este de -di cat exclusiv produselor care con -servã energia ši resursele. În ace -laši timp, compania dezvoltã decâ teva decenii inovaøii a cãror uti -lizare de zi cu zi permite eco no mi -sirea unor cantitãøi considerabilede energie pe plan mondial, în do -menii precum sistemele de pro pul -sie auto, electrocasnice ši sistemede încãlzire, rãcire ši climatizare. n

Informaøii suplimentare sunt dis -po ni bile la adresele de internetwww.bosch.com, www.bosch-presse.de šiwww.125bosch.com.

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Robert Bosch, anul 1925

1905 - primii maištri Bosch

31

Module fotovoltaice Bosch

Page 32: RUE 02.2011r

A D V E R T O R I A L

CompAir a fost achiziøio na -tã de Gardner Denver inc.în 2008 – un producãtor de

renume mondial de compresoarede înaltã tehnologie, suflante, pom -pe ši alte echipamente de transferal fluidelor. Forøa ši moštenirea CompAircon stau în cei aproape 200 deani de experienøã pe piaøã. iden -titatea de marcã inovatoare aCompAir a fost construitã pe ba -za numeroaselor mãrci de re nu -me mondial care au reprezentatstandardele acceptate în do me niu.Bazându-se pe excelenøa tehnicã aacestor mãrci comerciale, CompAirdeøine o gamã completã de soluøiipentru aer ši gaz comprimat, con -ce pute pentru aplicaøii multiple.CompAir s-a situat, de asemenea,în fruntea dezvoltãrii sistemelor deaer comprimat, culminând cu rea li -

za rea unor compresoare de cea maiînaltã eficienøã energeticã, pre zenteastãzi pe pieøele interna øio nale.terrA românia Utilaje de Con -strucøii srl este, începând dinanul 2010, unic importator alcom presoarelor de aer portabilseria C de la CompAir, oferindtotodatã pachetul complet deservicii after-sales.O largã varietate de utilizatori sebazeazã pe compresoarele CompAirSeria C atunci când existã nece si -ta tea unor sisteme de aer com pri -mat portabile. Presiunile variazã, înfuncøie de model, de la 7 la 24 bar(101 la 350 psi). Experienøa CompAir în proiectareaši producøia de compresoare por ta -bile de înaltã calitate ši eficienøã seîntinde pe parcursul a 200 de ani.Întreaga gamã constã în peste 30de modele (câte un model pentru

fiecare aplicaøie), de la cel mai micmodel cu un singur ax, ce ac øio -nea zã un dispozitiv pneumatic unic,pânã la gama de echipamente ino -vatoare Turboscrew. Toate mode le -le oferã acces ušor pentru operareši întreøinere, ca o caracteristicã stan -dard a întregii game, cu panouri decontrol bine poziøionate ši apã rã -toa re mobile simple sau uši de ac -ces mari. În cadrul Seriei C existã o gamãlar gã de opøiuni pentru a adapta îndetaliu compresorul cerinøelor dum -neavoastrã. Acestea includ: bare deremorcare ajustabile, generatoareA/C încorporate la anumite mo de -le, filtrare suplimentarã, rãcitoarese cundare încorporate, lubrificatorpentru unelte, lumini de trafic, rolede furtun pneumatic ši, de ase me -nea, vopsea în culoare perso nali -za tã ši emblema clienøilor.

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201132

CompresoArele De AerportAbile CompAir – o nouã soluøie oferitã deterrA romÂNiA

CompAir este un furnizor global de renume al compresoarelor ši echipamentelor auxiliarede înaltã performanøã, cu costuri reduse de exploatare pentru o gamã largã de aplicaøii.De la compresoare pentru domeniul general al industriei (fãrã ulei), pentru domeniulconstrucøiilor sau pentru aplicaøii marine, de înaltã presiune, pânã la compresoare de gaz,CompAir dispune de o gamã de produse ce include compresoare elicoidale rotative (cušurub), fãrã ulei, cu paleøi, piston, ši portabile, produse de tratare a aerului ši servicii carepot satisface toate cerinøele. Aceastã gamã amplã de produse a fost dezvoltatã šiperfecøionatã pe parcursul a aproape 200 de ani de experienøã în domeniu.

Page 33: RUE 02.2011r

A D V E R T O R I A L

Alte avantaje tehnice prezentate de

seria C sunt:

• Reglarea debitului stabil în limita

unei bande de turaøii de la 1700 –

2800 rpm, în funcøie de necesarul

de aer comprimat;

• Turaøia redusã permite economia

de carburant ši o duratã de viaøã

mai mare a motorului;

• Protejarea motorului prin pornirea

în gol a compresorului extinde du -

ra ta de viaøã a compresorului;

• Panoul de control indicã digital ora

de operare;

• Tastaturã cu folie din plastic, por -

ni re de la butonul rotativ;

• Buton principal în interiorul apã -

rã torii împotriva acøionãrii ne au to -

rizate;

• Alarma de monitorizare ši ledul in -

dicator protejeazã compresorul,

mo torul ši funcøionarea cores pun -

zatoare; istoric de erori;

• Temperaturi, presiune ulei, nivel car -

burant baterie;

• Condiøii de operare;

• Temperatura mediului de la -10°C

la +45/50°C;

• Nivel locaøie de operare 1500 m

a.s.l. (45°C);

• Opøiuni pentru a rãspunde dife ri -

te lor aplicaøii;

• Rãcitor secundar integrat cu dre -

naj al condensului, reîncãlzire, filtre

de aer comprimat 0.01µm, rolã fur -

tun, finisaj cu vopsea în funcøie de

dorinøele clientului, lubrificator u -

nel te, carcasã din plastic…

APLICAØII:

• Ciocane demolatoare – una sau

douã posturi de lucru, reparaøii de

drumuri, compactãri;

• Foreze, instalaøii de subtraversare,

sisteme de sablare;

• ideale pentru o gamã largã de

reparaøii ši instalaøii (gaz, apã, elec -

tricitate, linii de telefonice etc.), re -

teh nologizãri, contractanøi de ser vi -

cii, pneuri, componente închiriate;

• foraje geotermale;

• vopsitorii;

• ideale pentru lucrãri municipale,

respectând cele mai stricte norme

de zgomot.

Pentru orice informaøii detaliate

des pre produsele CompAir puteøi

vizita adresa www.compair.com,

sau ne puteøi contacta la sediul

TERRA România Utilaje de

Construcøii SRL, Šos. de Centurã

nr. 11, Comuna Tunari, jud. Ilfov,

tel: 031 730 7301/2/3,

fax: 031 730 7307,

e-mail [email protected].

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 33

TIPURI

C20 pânã

la C30

Presiuni

cuprinse între

5 ši 14 bar

TIPURI

C35-10 pânã

la C50

Presiuni

cuprinse între

5 ši 10 bar

TIPURI

C50-10 pânã

la C62

Presiuni

cuprinse între

5 ši 10 bar

TIPURI

C55-14 pânã

la C76

Presiuni

cuprinse între

5 ši 14 bar

TIPURI

C85-14 pânã

la C140-9

Presiuni

cuprinse între

5 ši 14 bar

TIPURI

C200TS-14 pânã

la C270TS-9

Presiuni

cuprinse între

5 ši 14 bar

C200TS-14 pânã

la C270TS-17

Presiuni

cuprinse între

13 ši 24 bar

Tip DLT 0206 Tip DLT 0407 Tip DLT 0704 Tip DLT 1303 Tip DLT 2701

Motor Kubota

D1105; V1505

Motor

Cummins

A2300

Motor

Cummins

A2300T

Motor

Cummins

B 3.3

Motor

Cummins

QSB 4.5

Motor

Cummins

QSB 6.7

Gama de compresoare portabile seria C

Page 34: RUE 02.2011r

Extinderea tehnologiilor deexe cutare a lucrãrilor decon strucøii, cu folosirea mi -

cro piloøilor, în situaøii dintre celemai dificile, se datoreazã în specialdezvoltãrii, conceperii ši produceriiunor echipamente tehnologice defo rare-injectare performante (CASA -GRANDE, ECODRILL, KELLER,KLEMM etc.), capabile sã asigurematerializarea proiectelor în con -diøii de eficienøã ši calitate maxime.Deši tehnologiile ši echipamentelefolosite au implicat investiøii mari,aceste procedee au intrat ši înportofoliul de lucrãri al unor firmede construcøii românešti, printrecare: SC GEOSOND SA, SOPMETSA, STUMP, ZÜBLIN România etc.În România, tehnologiile cu mi cro -piloøi au fost folosite în cadrul maimultor lucrãri executate ši se folo -sesc, de asemenea, la unele lu -crãri în curs de execuøie, la drumurinaøionale, poduri ši reabilitãri defundaøii. În paralel cu extindereatehnologiei s-au dezvoltat ši legis -la øia ši normativele specifice aces -tor tipuri de lucrãri. Existã stan dar -dele din seria 2561 care reglemen -teazã în detaliu problematica pro -iec tãrii, execuøiei ši controlului pilo -øilor, în general. De asemenea,existã "Instrucøiunile tehnice GE

029/97 – Ghid practic privind teh -nologia de execuøie a piloøilorpentru fundaøie" ši, în special,"Îndrumãtorul tehnic C 245/93 –Proiectarea ši execuøia mini pilo øi -lor foraøi" ši standardul “SR EN14199:2006 – Execuøia lucrãrilorgeotehnice speciale. Micropiloøi”,care stabilesc reguli de proiectaresau cu privire la execuøie, ce potinfluenøa proiectarea sau detaliilede construcøie ale lucrãrilor cumicropiloøi.Principiul de bazã constã în reali -za rea acestor piloøi cu echipa men -te de dimensiuni reduse, ušoare šimaniabile, astfel încât utilizarea lorsã poatã fi aplicatã pretutindeniunde tehnicile tradiøionale nu suntma terialmente convenabile, în spa -øii reduse, inaccesibile echipamen -te lor tradiøionale pentru piloøi.

1. Alcãtuirea ši utilizarea micropiloøilor

Micropiloøii sunt elemente de fun -dare alcãtuite din piloøi cu capa ci -ta te portantã slabã sau medie ši

secøiune micã, având diametrulîntre 100 ši 250 mm, realizaøi cutehnologii specifice ši utilaje degabarit redus. Elementele structu -rale portante ale micropiloøilor suntcapabile sã transfere în mod directsau indirect încãrcãri de la supra -structurã cãtre terenul de fundareši/sau sã limiteze deformaøiile con -strucøiei. Astfel, aceštia sunt supušila toate tipurile de încãrcãri spe ci -fice piloøilor, în general:• axiale: compresiune sau smul ge re;• transversale;• provenite din mišcãrile pãmân tu -lui adiacent: frecarea negativã, um -flarea (ridicarea) terenului sau de -pla sarea lateralã a terenului, in clu -siv acøiunea de origine cinematicãce rezultã din deformarea terenuluica urmare a propagãrii undelorseismice.Micropiloøii se realizeazã prin fo ra -rea terenului, urmatã de introdu ce -rea armãturii ši turnarea sau injec -tarea corpului pilotului (fig. 1),inclusiv cu asigurarea legãturilor

M E G A T E H N I C

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICEde executare a micropiloøilor

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii

34 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Fig. 1

Page 35: RUE 02.2011r
Page 36: RUE 02.2011r

dintre structurã ši armãtura aces -

tora, în cazul utilizãrii lor la lucrãri

speciale de fundaøii (fig. 2, docu -

men tare [17]). Materialele folosite

sunt: pasta de ciment sau morta -

rul, armãtura metalicã ši fluidele de

foraj (apa sau bentonita).

Alte caracteristici tehnologice prin -

cipale ale micropiloøilor constau în:

• executarea forajelor în toate tipu -

rile de terenuri sau materiale (roci,

zidãrie etc.), tubate sau nu, în uscat

sau cu fluid de foraj, dupã necesitãøi;

• forarea la orice înclinare;

• dezvoltarea unor eforturi de trac -

øi une sau de compresiune cuprin -

se, uzual, între 150 ši 750 kN [13],

mobilizate prin tuburi metalice,

grinzi, šine, bare multiple. Se pot

utiliza chiar oøeluri recuperate

(spre exemplu, šine uzate de cale

feratã) obøinute la costuri reduse;

• protejarea armãturii cu lapte de

ciment, mortar sau microbeton,

puse în lucrare prin turnare (gravi -

taøional) sau prin injecøie.

Micropiloøii au diverse aplicaøii,

dintre care se amintesc:

• realizarea de fundaøii de structuri

noi (în special în pãmânturi sau

roci foarte eterogene) sau în spaøii

restrânse;

• asigurarea împotriva forøelor de

subpresiune în pãmânturi permea -

bile prin ancorarea radierelor sub -

terane supuse la subpresiuni

(com binarea eforturilor tracøiune/

com presiune);

• ancorarea fundaøiilor stâlpilor elec -

trici sau pilonilor pentru trans mi si -

uni radio sau de telefonie;

• fundaøii pentru microcentrale

eoliene;

• fundaøii pentru ecrane antizgo mot;

• ranforsarea fundaøiilor existente

sau remedieri în subzidiri de

construcøii;

• sprijiniri;

• preluarea eforturilor de tracøiune;

• preluarea eforturilor de încovoiere

în rambleuri etc.

• consolidãri ale terenurilor slabe

pentru a forma o structurã portantã

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201136

Micropiloøii foraøi seclasificã în funcøie deurmãtoarele criterii:

a. dupã modul de preluare aîncãrcãrilor în raport cu terenulînconjurãtor pot fi:

- încãrcaøi direct, fie prin acøiuni

preponderent verticale (fundaøiile

indirecte la construcøii), fie

preponderent orizontale

(alunecãrile de teren);

- încãrcaøi împreunã cu terenul

din jur, fiind dispuši într-o reøea

spaøialã (se formeazã un bloc

compozit).

b. dupã modul de punere în lucrarea materialului (pastã de ciment sau mortar) din care este alcãtuit micropilotul:

- tipul A – turnarea se face

gravitaøional;

- tipul B – pasta de ciment este

introdusã în foraj cu presiune

micã de injectare (injectare de

umplere 0,5...1 Mpa);

- tipul C – injectarea se

realizeazã cu presiune mare de

1,0...2,0 Mpa;

- tipul D – injectarea se

realizeazã în 2 etape (etapa 1 –

conform tipului C; etapa 2 – la

presiuni de ordinul 2...8 Mpa).

Fig. 2

Fig. 3

Page 37: RUE 02.2011r

ši/sau de sprijin, respectiv fundãri

indirecte la poduri ši ziduri de sprijin;

• ranforsãri sau consolidãri ale

struc turilor existente, în scopul

mãririi capacitãøii de transfer în

adâncime a încãrcãrilor, în condiøii

acceptabile de tasare prin redu ce -

rea tasãrilor ši/sau deplasãrilor, la

lucrãrile de reabilitãri de construcøii

ši fundaøii;

• formarea ši/sau ancorarea unor

ziduri de sprijin;

• îmbunãtãøirea stabilitãøii pantelor

ši prevenirea sau remedierea alu -

ne cãrilor de teren prin armarea

terenului;

• consolidãri în spaøii înguste sau

restrânse, specifice lucrãrilor în

am plasamente cu condiøii reduse

de acces ši/sau înãløime;

• crearea de incinte etanše (puøuri)

ši izolarea în lucrãri subterane.

De exemplu, micropiloøii pot fi fo lo -

siøi pentru consolidarea fundaøiilor

la drumuri (fig. 3, documentare [3])

ši poduri (fig. 4, documentare [3])

sau consolidarea terenurilor slabe

ši stabilizarea versanøilor alune cã -

tori (fig. 5, documentare [3]).

Pentru consolidarea pilelor sau

culeelor de la poduri se utilizeazã

tehnologia de executare a sis te -

me lor de micropiloøi amplasaøi în

širuri pentru realizarea chesoa ne -

lor, parcurgându-se urmãtoarele

procese [6]:

• executarea incintei/chesonului

din ši ruri de micropiloøi armaøi,

pentru consolidarea fundaøiilor pi -

le lor sau culeelor la poduri avariate

sau aflate în pericol, din cauza

spã lãrii sau antrenãrii straturilor de

aluviuni necoezive din vecinãtate;

• executarea cãmãšuielii pilei sau

culeei respective, dupã care se

dezgolesc capetele micropiloøilor

ši se executã radierul din beton

armat;

• injectarea sub radier, care se face

dupã aproximativ 7 zile de la

betonare.

2. Consideraøii tehnologice

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 37

Fig. 4

Fig. 5

Etape tehnologice înrealizarea lucrãrilor deconsolidare cumicropiloøi

(fig. 6, documentare [14]):- pregãtirea platformei de lucru šitrasarea lucrãrii;- executarea forajelor;- confecøionarea ši introducereaarmãturii în forajele executate;- turnarea sau injectarea corpuluifiecãrui pilot în parte;- fixarea micropiloøilor (legarea cuterenul);- legarea cu suprastructura.

Page 38: RUE 02.2011r

a) Pregãtirea platformei delucru ši trasarea lucrãrii [1]Aceastã etapã constã în derulareaunor activitãøi specifice:• Înainte de începerea lucrãrilor severificã dacã în amplasamentullucrãrilor se aflã în funcøiune reøelesubterane sau aeriene, conductesau cabluri de tot felul. În mãsuraîn care acestea existã ši suntafectate de execuøia lucrãrilor, seva pro ce da la devierea lor înaintede înce pe rea forajelor;• Ampriza lucrãrii va fi defrišatã(even tualele rãdãcini de copaci ex -trase ši stratul vegetal îndepãrtat);• Platforma de lucru va fi bine com -pactatã, având rampe de acces.Cota platformei dupã compactaretrebuie sã corespundã cotei dinproiect;

• Trasarea axelor forajelor se va fa -ce faøã de un reper fix, prin res -pectarea distanøelor în plan dintreširuri, conform proiectului, ši prinmate ria lizarea axelor cu øãruši.b) Executarea forajelor [1]Forarea se face cu utilaje care sãasigure diametrul, lungimea ši,eventual, înclinarea conform preve -derilor din proiect.Micropiloøii se executã în orice ca -te gorie de teren, coeziv-necoeziv,deasupra sau sub nivelul hidros ta -tic, la orice înclinare, inclusiv sub -ori zontali. Forarea poate fi realizatãprin diferite metode:• cu frezã melc;• cu forezã cu cuøit în uscat sau cufluid de foraj (spumã biode grada -bilã, amestec bentonitã-ciment);• cu forezã rotopercutantã (tra ver -

sa rea obstacolelor sau ancorareaîn roci);• cu frezã tubularã cu dinøi dia -man taøi (traversarea fundaøiilorexistente). Injecøiile cu suspensii pe bazã deciment sau de alte materiale, exe -cutate la diferite presiuni, permitcrearea unor bulbi multipli deancoraj, care mãresc capacitatealor portantã.În cazul micropiloøilor pot fi apli ca -te toate cele trei metode de forare: • forarea umedã cu fluid de foraj(apã, noroi bentonitic, lapte deciment);• forarea în uscat fãrã tubaj; • forarea în uscat cu tubaj.Executarea lucrãrilor de foraj poateîncepe numai dupã montareainstalaøiilor de forat ši auxiliare ši

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201138

Fig. 6

Page 39: RUE 02.2011r

dispoziøie de šantier. În situaøia încare lucrãrile la un foraj sunt în tre -rupte temporar (din diferite motivenu mai pot fi continuate sau ter -minate pe durata stabilitã de lucru),acesta se va umple cu betonfoarte fluid de clasa C6/7.5 ši va fireforat la reluarea activitãøii.La fiecare foraj realizat se comple -teazã fiša acestuia conformInstruc øiunilor C 245-93.Conducerea šantierului este rãs -pun zãtoare de pregãtirea ši instrui -rea personalului calificat, înainte deînceperea execuøiei. Este interzis ase lucra cu personal necalificatsau cu calificare necorespun zã toa -re, deoarece calitatea lucrãrii demi cropiloøi depinde direct de acestlucru.c) Confecøionarea ši introdu ce -rea armãturii în forajeleexecutate [1]Armãturile metalice sunt constituitedin tuburi sau bare, câteodatãchiar ambele simultan. Aceste ar -mã turi sunt fixate în teren cu mor -tar (lapte) de ciment. Uneori, armã -tura pentru fiecare foraj în parteeste constituitã din carcase de oøelPC52, cu diametrul din proiect,cen trate în gaura de foraj prin in ter -mediul distanøierilor metalici saudin material plastic. Confecøio na -rea se face în ateliere, la diametrele

ši dimensiunile specificate în pro -iect. În cazul în care este necesarãînnãdirea barelor, aceasta se varealiza astfel încât legãturile sã fieamplaste în afara zonei de contactcu suprafaøa de alunecare. Laînnã direa ši sudarea barelor, prinsuprapunerea acestora ši sudareaprin cordon dublu de sudurã, sevor respecta Instrucøiunile C 28-83.La confecøionarea ši montarea ar -mã turilor se vor respecta preve de -rile din "Codul de practicã pentruexecutarea lucrãrilor de beton šibeton armat", indicativ NE 012(partea A).În cazul în care carcasa este con -fecøionatã din mai multe bare ši nupoate fi manipulatã prin purtare di -rec tã de cãtre operatorii umani,aceasta va fi prevãzutã la parteasuperioarã cu un dispozitiv de agã -øare, pentru susøinerea carcasei întimpul manevrãrii ši introducerii eiîn foraj cu ajutorul unei macarale.Dispozitivul de agãøare va fi realizatîn conformitate cu detaliul aferentdin proiect.Carcasa de armãturã va fi curãøatã cuperia de sârmã, pentru înde pãr tarearuginei, substanøelor grase (de con -servare), corpurilor strãine, pã mân tuluietc., înaintea lansãrii în foraj.Protejarea armãturii se face cususpensie, mortar sau microbeton

dupã efectuarea probelor tehno lo -gice (fig. 7, documentare [15]). Forajele se executã tubat, mai alesîn zone de instabilitate, pentru aevita eventualele surpãri ale pere øi -lor acestora. În aceste cazuri, øeava(tubul metalic) pierdutã poate fi lã -sa tã în lucrare pentru a garantacon tinuitatea acoperirii armãturilor.Executarea lucrãrii se va face înflux, prin retragerea instalaøiei, evi -tân du-se trecerea peste lucrãri dejaexecutate.Forarea cuprinde urmãtoarele ope -ra øiuni:• calarea instalaøiei pentru fiecarepoziøie de forare;• aprovizionarea numãrului necesarde tronsoane de prãjinã;• asigurarea verticalitãøii sau încli -nã rii prãjinii de foraj (conformproiectului).Pãmântul rezultat din forare va fievacuat în permanenøã.Dacã pe parcursul lucrãrilor deforare se constatã cã litologia lo ca -lã a terenului prezintã deosebiri im -portante faøã de cea prevãzutã însondajele geotehnice, se va în štiin -øa proiectantul care va face even -tua lele adaptãri la teren prin

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 39

Fig. 7

Fig. 8

Page 40: RUE 02.2011r

Fig. 9

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201140

Page 41: RUE 02.2011r

puse în lucrare gravitaøional sauprin injectare. Uneori micropiloøii pot constituielemente de ancorare pentruconstrucøii speciale:• ancorarea construcøiilor supuseefectului de subpresiune;• fundaøii pe piloøi solicitaøi com -pus la întindere ši compresiune.În aceste cazuri se pot utiliza “an -co raje piloøi”, monobarã sau mul ti -barã (fig. 8, documentare [16]), pro -te jate corespunzãtor împotrivacoroziunii. Micropiloøii ISCHEBECK folosescbare Titan autoforante (fig. 9, do cu -mentare [7]) comasându-se astfeloperaøiile de forare cu cele de in -tro ducere a armãturii. În acest caz,ba rele metalice sunt prevãzute cucanal axial prin care se injecteazãlaptele de ciment (fig. 10, docu -men tare [16]), folosindu-se unadap tor pentru injectare la care secuplea zã pompa de injectare prininter me diul unui furtun.d) Injectarea propriu-zisã la

presiuni joase [1]

Injectarea suspensiei se face de labaza forajului în sus, în general,printr-un tub din material plasticspecial, fixat pe armãturã conformdetaliilor din proiect (în cazul car -ca selor sudate) sau introdus directîn foraj. Injectarea se executã înuna sau douã etape, astfel:• etapa I: injecøia de umplere a fo -rajului, fãrã presiune, se face în ca -zul în care nu se observã pierderide suspensie în foraj. Aceasta seva efectua concomitent cu extra -ge rea tubajului de protecøie;• etapa II: la 4-5 ore de la injecøiade umplere primarã se executã oinjecøie sub presiune de pânã la 5bar, care se face în cazul în care se

observã pierderi de suspensie înforaj, încã din etapa I. Se com ple -tea zã apoi suspensia în foraj pânãla cota din proiect printr-o injecøiede umplere.Pentru fiecare foraj se va întocmi„Fiša de forare ši injectare”.Reøeta suspensiei la betonare prininjectare diferã de la o firmã deexe cuøie la alta, în funcøie de teh -nologia de execuøie proprie, caredepinde direct de utilajele folosite.Aceastã reøetã se va indica în pro ce -dura operaøionalã aferentã aces tuitip de lucrare, procedura fiind partecomponentã a planului de asi gu -ra re a calitãøii ce trebuie avizat decã tre beneficiar, proiec tant ši res pon -sabilul tehnic cu exe cuøia lucrãrii.În cazul executãrii injectãrii în te re -nuri cu ape agresive, la alcãtuireareøetelor se vor avea în vedere šiprevederile NE 012 (partea A), în

special, privind tipul de cimentutilizat.Pe timpul desfãšurãrii lucrãrilor šila terminarea acestora se va faceverificarea calitãøii, care are douãcomponente: controlul calitãøii ma -te rialelor ši controlul calitãøii exe cu øiei.La controlul calitãøii materialelor sevor avea în vedere urmãtoarele:• în cazul armãturii, oøelul-betonutilizat va avea certificat de calitateši va respecta prevederile prevã zu -te de standardele sau normativeleîn vigoare;• cimentul aprovizionat trebuie sãaibã certificat de calitate de lafurnizor;• suspensia de injectare trebuie sãaibã rezistenøã la 28 de zile, pecubul cu latura de 7 cm, de mini -mum 30 MPa (300 daN/cm2), con -form îndrumãtorului tehnic indica -tiv C 245-93.

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 41

Fig. 10

Page 42: RUE 02.2011r

Controlul calitãøii execuøiei lucrã -rilor se va efectua în conformitatecu Normativul C 56-85 (caiet IIIcap.4), Îndrumãtorul tehnic C 245-93 ši Codul de practicã NE 012(Partea A).Se vor verifica:• adâncimea forajelor;• dimensiunile ši calitatea armã turii;• rezistenøa pastei de injectare.La aceste verificãri se încheieprocese verbale de lucrãri as cun -se sau proces verbal de recepøiecalitativã.

3. Echipamentele de foraj

Instalaøiile de foraj sunt echipa -men tele tehnologice specifice lu -crã rilor de executare propriu-zisã amicropiloøilor. Deši au principii defuncøionare similare, aceste echi -

pamente au particularitãøi diferiteîn funcøie de firma producãtoare. Forezele KLEMM din seria KR,mobile, cu sistem de rulare pešenile, pot fi dotate cu:• catarge (denumite ši sãgeøi saumasturi) de diferite mãrimi, cu posi -bilitate de aplicare a unor extensii(pentru mãrirea adâncimii de fora -re la forajul dintr-o singurã trecere,în cazul extinderii utilizãrii la apli -carea tehnologiei de „jet grouting”).• capete hidraulice de forare dediferite tipuri:

- capete de rotire simple (se -ria KH) pentru foraj netubatsau tubat în „sistem duplex”,cu antrenare si mul tanã înace laši sens, atât a co loaneide sãpare, cât ši a coloaneide tuburi, având cupluri delucru pânã la 500 Nm;- capete de forare simple, ro -to per cu tante, (seria KD) pen -tru foraje tu bate sau netubate,utilizate mai ales pentru fora -je le de ancorare. Ma sele pis -to nului sunt cuprinse între 3,5ši 28 t;- capete de forare duble, carepot fi compuse din douã ca pe - te de rotire sau dintr-un capde rotire ši unul rotoper cutant.Se folosesc la foraje tubate,având o eficienøã mã ritã faøãde „sis te mul duplex”, în acestcaz sen su rile de roti re ale co -loanei de sã pare ši res pectivale tuburilor fiind diferite;

• grupuri hidraulice de putere in te -gra te, montate pe šasiul utilajului deforat, sau independente, acøionatede la distanøã, pentru cazuri în carespaøiul în care se executã forajuleste limitat. Puterea furnizatã degrupurile hidraulice este cuprinsã

între 37 ši 173 kW.• scule ši accesorii de forat pentruforaje de ancorare, injecøii ši forajede micropiloøi în tuburi cu dia me -trul exterior maxim de 300 mm.

- sisteme de înmagazinare šima nipulare a prãjinilor ši tu -bu rilor de foraj.

Aceste echipamente sunt conce -pu te în douã grupe de aplicaøiiteh nologice:• Instalaøii pentru forare în spaøiilimitate;• Instalaøii pentru forare verticale înspaøii libere, nelimitate.Pentru forarea în spaøii limitate,pre cum incinte închise, sub poduri(fig. 11, documentare [3]), sau îninteriorul unor puøuri de beton, seutilizeazã mašini de forat KLEMMspecial concepute, cu catarge demicã înãløime ši cu grupuri hidrau -lice de putere separate, legate demašina de forat prin furtunuri hi -draulice cu lungimea necesarã šicu comandã de la distanøã. În aceastã categorie intrã urmã toa -rele tipuri dimensionale:• KR 500-1 (2,2 t; 37 kW; înãløime1,8 m; lãøime 750 mm);• KR 600-1 (2,5 t; 55 kW; înãløime2,5 m; lãøime 760 mm);• KR 701-2 (3,6 t; 55 kW; înãløime2,2 m; lãøime 750 mm);• KR 702-2 (4,0 t; 55 kW; înãløime2,2 m; lãøime 750 mm);

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201142

Fig. 11

La executarea micropi -loøilor se utilizeazãdiverse echipamente teh nologice specificedomeniului de activitate, precum:• instalaøii de foraj, inclusiv de forajgeotehnic; • motocompresoare;• buldozere sau încãrcãtoare-exca -va toare (denumite impropriu bul do -ex cavatoare);• generatoare de curent electric; • aparate geofizice; • pompe de noroi ši pentru transferfluide sau lucrãri de epuizmente; • echipamente tehnologice spe ci a - le: garnituri pentru foraj, coloanede urmãrire, tuburi carotiere, cioca ne de fund etc; • diverse echipamente pentru su du rã: invertoare, agregateelectrice de sudurã sau aparate de sudurã oxiacetilenicã etc;• scule ši unelte: sape de foraj curole, lame, coroane cu vidia pentrutuburi carotiere, sape pentruciocane de fund etc.

Page 43: RUE 02.2011r

• KR 704-1E (4,5 t; 45 kW; înãløime2,5 m; lãøime 750 mm);• KR 704 D (5,2 t; 48 kW; înãløime2,2 m; lãøime 750 mm).Pentru forarea în spaøii libere, neli -mitate, sunt folosite echipamentecu generator purtat (fig. 12, do cu -men tare [3]). Forajele de micropiloøisunt executate, în special, cu mo -delele: KR 708-2 (7 t; 74,5 kW), KR709-2 (13 t; 129 kW), KR 712-1 (24 t;173 kW) ši KR 714 (28 t; 173 kW).Pe lângã instalaøiile de forat pentrumicropiloøi, firma KLEMM produceo gamã întreagã de echipamentede lucru, accesorii ši scule de foratnecesare oricãrui proces tehno lo -

gic abordat. Între acestea amintim:• echipamente de forat pentru an -core, atašabile pe braøul excava to -rului, acøionate de la instalaøia hi -dra ulicã a acestuia;• sisteme de alimentare cu prãjiniši tuburi de foraj, dispuse în ma -gazii speciale, montate pe utilajulde bazã;• macarale auxiliare de lucru mon -tate pe mašina de bazã, pentruma nipularea prãjinilor ši tuburilorde foraj;• tuburi ši prãjini de foraj, dis pozi ti -ve intermediare de adaptare, sculede forat de diferite tipuri, în funcøiede calitatea terenului ši tehnologia

de lucru.Forezele hidraulice FUTURO (fig.

13, documentare [10]) oferite deCasa grande sunt echipamenteextrem de versatile, instalate pešenile de cauciuc cu apãsarea peteren de 7 N/cm2, unele modelefiind pre vã zute, atunci când sunt înfuncøiune, cu patru calaje destabilitate (fig. 14, documentare [10]).Instalaøiile Futuro au catarg reglabildatoritã cãruia se pot realiza un -ghiuri diferite. Ca ur ma re a ca pa ci -tãøii de a fora peste šenile, aceastemašini sunt ideale pentru ope ra -øiuni precum fixarea în sol ši mi cro -piloøi în pereøi adia cenøi, în ampla -sa mente cu acces limitat, undespa øiul de manevrare este res tric -øio nat ši necesitã o ma ši nã flexibilã.Pe lângã instalaøiile de forat mi cro -piloøi, firma Casagrande pro du ce šiechipamentele adecvate pen truprepararea ši vehicularea fluidelornecesare pentru turnarea sau in -jec tarea corpului pilotului.Astfel, pentru prepararea lapteluide ciment sau a bentonitei suntdis ponibile malaxoarele (fig. 15,do cumentare [10]) care, în cazulmi cro piloøilor, acoperã o gamã lar -gã de fabricaøie, de la 1,5 la 6m3/orã, adaptabilã pentru toatetipurile de šantiere.Pentru pomparea sau injectareafluidelor se pot folosi pompe dingama TRIDO, disponibile în patruvariante (fig. 16, documentare [10]):• unitãøi independente, fãrã šasiuši fãrã motor (model N);• unitãøi independente, fãrã šasiu,cu motor hidraulic (fig. 16 a), pentrumontarea pe foreze (model HYD);• versiunea electricã cu teleco -man dã (fig. 16 b), montatã pe osanie (model EL);

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 43

Fig. 12

Fig. 13

Page 44: RUE 02.2011r

• versiunea cu motor termic ši cu -

tie de vitezã (fig. 16 c), montatã pe

o sanie (model TH).

Pompele sunt echipate cu supape

de siguranøã care evitã supra pre -

siunile, manometre cu scale de la

0 la 60 bar ši clapete cu bile din

oøel tratat.

Din cele prezentate în acest articol

se identificã principalele tipuri de

echipamente tehnologice folosite

pen tru lucrãrile de construcøie a

micropiloøilor ši domeniile princi -

pa le de aplicare ale acestora:

• suport structural (ex.: fundaøie

pentru structuri noi, subzidire

pentru fundaøii existente, consoli -

da re antiseismicã);

• îmbunãtãøirea terenului „in situ”

(stabilizarea taluzurilor ši preîn tâm -

pi narea alunecãrilor de teren, îm -

bu nãtãøirea ši protecøia terenurilor,

reducerea tasãrilor). n

BIBLIOGRAFIE

1. * * * Lucrãri de consolidare cumicropiloøi. Caiet de sarcinigenerale, lucrãri de consolidarecu micropiloøi, documentaøie pehttp://www.scritube.com 2. * * * Micropiloøi, documentaøiepe http://www.studiugeotehnic.ro 3. * * * Micropiloøi armaøi injectaøi,http://www.zublin.ro 4. * * * C 245-93 Îndrumãtortehnic pentru proiectarea ši

execuøia micropiloøilor foraøi;5. * * * Foraje-micropiloøi,documentaøie pe http://foraje-puturideapa.ro 6. * * * Consolidãri infrastructuridrumuri ši poduri, documentaøiepe http://www.gilsor.ro 7. * * * Micropiles from IschebeckTitan, documentaøie pehttp://www.ischebeck-titan.co.uk 8. * * * Utilaje ši echipamentepentru foraje de consolidare înconstrucøii, documentaøie pehttp://www.tpcom.ro 9. * * * Micropieux, documentaøiepe http://www.sefi-intrafor.com 10. * * * Futuro. Foreusehydraulique, documentaøieCASAGRANDE pehttp://www.tecsystem.fr 11. * * * Consolidare DN 56A între km 63+950 ÷ 66+100.Micropiloøi injectaøi D=150 mmtip ISCHEBECK cu bare Titan40/16, documentaøie pehttp://www.geosond.com 12. * * * Reabilitarea primarã DN 15 Topliøa – Poiana Larguluikm 275+273 ÷ 244+200,documentaøie pehttp://www.iptana.ro13. * * * Micropieux,documentaøie Franki FoundationsGroup Belgium (FFGB)14. * * * Micropieux, documentaøiepe http://www.sif-groutbor.ch 15. * * * Micropieux,documentaøie pehttp://www.sotraisol.com 16. * * * Gamme de produitsgéotechniques DYWIDAG,documentaøie DYWIDAG-SYSTEMS INTERNATIONAL17. * * * Fondations spéciales.Micro pieux, documentaøie pehttp://www.pintogc.com

M E G A T E H N I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201144

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

Page 45: RUE 02.2011r
Page 46: RUE 02.2011r

utilajul beneficiazã opøional de

un sistem inovator de presor -

tare cu o singurã bandã de

8x5 inch pentru îndepãrtarea par ti -

cu lelor fine, îmbunãtãøind astfel ca -

pa citatea staøiei de concasare, fle xi -

bi litatea produsului ši reducând uzu -

ra cãmãšii de capitonare.

Materialele rezultate în urma pro -

cesului de presortare pot fi între bu in -

øate ca strat de bazã pentru con -

strucøia de drumuri.

Gura de alimentare beneficiazã de

sistem de detectare a metalelor ši

sistem de expulzare prin simpla a -

pã sare a unui buton, pentru a pro teja

conul ši a reduce timpii morøi alo caøi

îndepãrtãrii metalelor de pe banda

de alimentare.

C-1550 este extrem de eficient din

punctul de vedere al productivitãøii,

be neficiazã de o ratã mare de redu -

cere a materialelor, formã excelentã

a agre gatelor, fiind ideal pentru apli -

ca øii secundare ši terøiare.

Cu ajutorul transmisiei hidrostatice ši

al sistemului electronic de control,

ope ratorul poate selecta una dintre

N O U T ã ø I

46 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Terex FiNlAy C-1550CoNCAsor Cu CoN: inovaţie, fiabilitate şiperformanţã

Noul concasor cu con Terex Finlay C-1550 reprezintã cea mai avansatã soluøie de

concasare mobilã pe šenile pentru producerea agregatelor de înaltã calitate. Atunci

când forma agregatelor ši capacitatea mare de producøie sunt elemente vitale, Terex®

Finlay C-1550 este soluøia cea mai bunã Noul model Terex încorporeazã performanøa

doveditã a concasarului cu con Terex® 1300 cu transmisie directã, control variabil al

vitezei de concasare ši sistem de descãrcare.

Camera de concasare cuperformanøe dovedite Terex® 1300prezintã o deschidere maximã de1.300 mm, fantã de concasareajustabilã hidraulic, sistem dedescãrcare ši sistem de deblocare.

Page 47: RUE 02.2011r

cele cinci trepte de vitezã pentru con -

casare, ceea ce optimizeazã ši pro -

tejeazã funcøionarea camerei de

con casare. Sistemul este disponibil

cu o gamã variatã de cãmãši, adap -

ta te fiecãrei aplicaøii, sorturi cu gra -

nulaøie medie, granulaøie mare, nisip

grosier.

Buncãrul de alimentare are o ca pa -

ci tate de 8 mc ši are încorporate o

serie de bare pentru a reduce im -

pactul asupra benzii de alimentare.

Buncãrul prezintã o bandã trans -

portoare cu vitezã variabilã, pentru a

maximiza capacitatea de producøie.

Caracteristici:

• Ajustarea hidraulicã CSS cu sis -

tem de monitorizare asigurã ušurinøa

în operare;

• Transmisia hidrostaticã cu control

automat al vitezelor asigurã o formã

constantã a produsului finit;

• Sistemul de descãrcare hidraulic

cu reajustare automatã protejeazã

ca mera de concasare ši reduce tim -

pii morøi;

• Sistemul de detectare a metalelor

de pe banda de alimentare cu func -

øia „auto-stop“ împiedicã metalele sã

ajungã în conul de concasare ši eli mi -

nã materialele contaminante din utilaj.

Modelul C-1540 RS oferã versa tili ta -

tea unei staøii de concasare ši de

sor tare pe un singur šasiu pentru

apli caøii secundare ši terøiare.

C-1540 RS trece materialul concasat

într-un ciur cu dimensiunea de

3,66x1,52 m. Materialul de dimen si -

uni prea mari este apoi adus în co -

nul concasor pentru a fi concasat

din nou prin intermediul unei benzi

transportoare de recirculare. Mate ria -

lele fine trec prin ciur ši sunt depo zi -

tate cu ajutorul transportorului. O

ban dã opøionalã pentru depozitarea

sorturilor de mãrime medie poate fi

montatã pe utilaj.

C-1540 rS

• Camerã de concasare Terex® 1000;

• Sistem de detectare a metalelor

mon tat pe banda transportoare cu

funcøie “auto stop”;

• Motor Diesel cu rãcire cu apã Cat

C13 Acert cu o putere de 440 CP;

• Sistem de acøionare hidrostatic;

• Sistem electronic de control;

• Vitezã variabilã a benzii de alimen -

tare pentru blocarea acesteia;

• Buncãr de alimentare cu capa ci -

ta te de 5 mc, cu bare pentru redu ce -

rea impactului;

• Sistem de descãrcare reglabil

pentru ex pul zarea metalelor de pe

ban da transportoare;

• Granulometrie medie ši o dimen si -

une maximã a sorturilor de 160 mm.

N O U T ã ø I

47Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Terex Finlay C-1540 rSConCaSor Cu Con: Douãmašini versatile pe acelaši šasiu

Page 48: RUE 02.2011r

Noile condiøii de dezvoltare urbanã

ši de construcøii din România ulti -

mi lor ani au permis o extindere a

orašelor, dar ši o restructurare a lor,

în principal prin apariøia unor con -

strucøii cu concepte ši utilitãøi noi,

dar ši prin retrasarea bulevardelor

ši a unor strãzi. De cele mai multe

ori au fost necesare lãrgiri ale

aces tora, dar ši crearea de pasaje

rutiere supra sau subterane pentru

asigurarea unei circulaøii auto cât

mai intense ši mai fluente. Aceste

noi condiøii au fãcut necesarã de -

mo larea unor clãdiri care nu mai

corespundeau funcøional, šubrede

din punctul de vedere al rezisten -

øei sau amplasate necorespun zã -

tor în raport cu noua trasã stradalã.

Operaøia de demolare de clãdiri

mai ample ca volum ši cu structurã

din beton armat este o noutate în

øara noastrã, dar care pe plan

mon dial se practicã în mod obiš -

nuit de zeci de ani.

Apariøia activitãøilor de demolare în

šantierele din øarã a necesitat ši

adop tarea de tehnologii ši echi pa -

men te moderne, specializate pen -

tru astfel de lucrãri. Astfel, vechile

metode de demolare cu cupã de

excavator, cu buldozerul sau prin

cabluri tractate au fost înlocuite de

metode de demolare noi, care sã

asigure o productivitate cores pun -

zã toare, sã fie fãcute în mod profe -

sio nist, în condiøii de deplinã sigu -

ranøã ši de protecøie a mediului ši

a clãdirilor învecinate, dar ši a

operatorilor.

Demolarea cu ajutorul echipa -

mentelor cu apã sub presiune

Aceastã metodã este destinatã

ope raøiilor cum ar fi înlãturarea pãr -

øii afectate ši refacerea structurii,

pãstrând partea neafectatã a

struc turii (de exemplu la drumuri,

poduri, piste de aeroport, pereøii

tunelurilor etc.) Metoda este prefe -

ra bilã altor echipamente pentru

de molare cum ar fi: ciocane pneu -

ma tice sau hidraulice manevrate

ma nual sau chiar freze rutiere (la

drumuri ši platforme);

Echipamentele pentru hidrode mo lare

cuprind urmãtoarele compo nente:

• motor diesel sau electric, în func -

øie de cerinøele clientului, (putere

250-750 kW), cu pompã de apã de

înaltã presiune (pânã la 2500 bar,

cu debite în domeniul 100-350 l/min),

montate într-un container standard

izolat fonic;

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

48

ECHIPAMENTE PENTRUDEMOLARE cu jet de apãsub presiunePrep. univ. Silviu George IONESCUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii BucureštiCatedra de Mašini de Construcøii

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Avantajele metodei:Dislocarea cu jet de apã sub presiuneînaltã are mai multe avantaje faøã dealte echipamente utilizate la astfel deactivitãøi:- nu produce microfisuri în stratul bunde beton;- îndepãrteazã doar stratul de betondegradat, datoritã controlului automatal parametrilor jetului (presiune, debit,unghi de atac), parametri setaøi pebaza unor teste iniøiale;- materialul rezultat în urma demolãriieste imediat îndepãrtat de cãtre jet,chiar dacã este situat sub armãturã;- barele armãturii vor fi curãøate decoroziune fãrã a se produce vibraøii;- se realizeazã înlãturarea stratului debeton de sub armãturã;- nu produce microfisuri în stratul bunde beton, ca în cazul frezelor rutiere;- permite realizarea unei bunesuprafeøe de contact între stratul noudepus ši stratul vechi de beton;

- productivitatea este mult mai maredecât la demolarea manualã cuciocane;- pe lângã cerinøa de calitate ridicatãa lucrãrii, îndeplinešte ši cerinøele desecuritate;- tãierea cu ajutorul jetului de apãeste de pânã la 25 de ori mai rapidãdecât demolarea cu ajutorulciocanelor manual- nivel de zgomot, vibraøii ši praf multmai puøin decât în cazul utilizãrii deciocane demolatoare portabile saufreze rutiere;Prin urmare, în cazul controluluiautomat al parametrilor jetului,hidrodemolarea asigurã o demolareselectivã, îndepãrtând doar stratul dematerial degradat, iar principaliiparametri ai echipamentului dedemolare sunt monitorizaøi înpermanenøã în vederea optimizãriiprocesului.

Page 49: RUE 02.2011r

• šasiu cu mecanism de deplasare

pe šenile sau pe pneuri;

• instalaøie de apã cu rezervor de

apã, fitru, conducte, vane, aparate

de mãsurã ši control;

• organ de lucru format dintr-un

cap de tãiere cu duzã, ce se de pla -

seazã înainte ši înapoi de-a lungul

unor ghidaje montate pe un cadru;

• carcasã de protecøie pentru evi ta -

rea riscurilor de accident, datoritã

jetului sub presiune ši a materia lu -

lui dislocat de jet;

• mecanism de manevrare a orga -

nului de lucru;

• instalaøie de comandã ši moni to -

rizare a procesului de lucru alcã tu -

i tã dintr-un soft pentru programarea

echipamentului ši un display;

Echipamentul de tãiere cu apã uti -

li zeazã un sistem automat de con -

trol ce poate fi ušor programat, care

optimizeazã setãrile ši aplicã mini -

mul de forøã necesarã.

Robotul lucreazã selectiv, cu

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 49

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

ajutorul jetului de apã care pene -

trea zã în stratul de beton deteriorat,

robotul deplasându-se de-a lungul

acestei suprafaøe. Jetul de apã

spar ge stratul de beton deteriorat

ši îl înlãturã din calea echipamen -

tului de lucru.

Mašina este dotatã cu un set de

duze (fig. 1, documentare [2]) pentru

a se obøine diferiøi parametri ai je -

tu lui în funcøie de lucrarea ce tre -

buie executatã. Duzele se realizea -

zã din materiale foarte rezistente la

uzurã.

Apa sub presiune este direcøionatã

printr-un furtun de înaltã presiune

ši ajunge la echipamentul de lucru,

apoi trece printr-o lance ši este

eva cuatã printr-o duzã, a cãrei des -

chidere este în concordanøã cu

pre siunea ši debitul din sistem.

Lancea direcøioneazã jetul de apã

ši se poate roti sau oscila în func -

øie de tipul de demolare impus.

Echipamentul de lucru funcøionea -

zã pe mai multe axe, se poatã

translata, roti sau înclina, ceea ce

face ca poziøionarea sã se poate

realiza ušor.

Toate mišcãrile robotului sunt con -

trolate manual cu ajutorul unei te -

le comenzi fãrã fir. Dacã se dorešte,

telecomanda poate fi conectatã cu

cabluri de robot. De la teleco man -

dã operatorul poate seta robotul

pe modul automatic, care poate fi

programabil.

Montarea duzei se realizeazã astfel

încât sã existe posibilitatea de re -

gla re a unghiului de atac (fig. 2,

documentare [2]) ši a distanøei între

duzã ši suprafaøa de prelucrat (fig.

3, documentare [2]).

Echipamentul de demolare cu jet

de apã are o lãøime de 2600 mm,

o lungime de 2850 mm, înãløimea

între 1300 ši 1420 mm ši o greutate

de 2000 kg.

Echipamentul se deplaseazã pe

še nile, pentru putea a avea o bunã

stabilitate, aderenøã ši pentru a tre -

ce cu ušurinøã peste obstacole, el

lucrând într-un mediu neprietenos.

Pentru mãrirea stabilitãøii la diferi te -

le operaøii pe care le realizeazã,

cum ar fi lucrul pe verticalã sau

sub poduri, ecartamentul se mã -

reš te de la 1000 mm la 1500 mm.

Echipamentul dispune de urmã -

toa rele sisteme:

1. Sistemul Smart Lance

Este alcãtuit dintr-un calculator cu

display ši un sistem de progra ma -

re care calculeazã cea mai bunã

cale de control al capului tãietor

pentru maximul de performanøã ši

cele mai bune rezultate în funcøie

de programul realizat de operator.

Se pot realiza diferite adâncimi de

sfãrâmare a betonului la o singurã

trecere, dar ši diferite forme geo -

metrice.

Eficienøa jetului crešte cu cât aces -

Page 50: RUE 02.2011r

ta este mai stabil, dar ši datoritã dis -tanøei dintre duzã ši punctul de im -pact, pe de-o parte, ši forma ši con -figuraøia duzei, pe de altã parte; creš -te datoritã vitezei de iešire a apei dinduzã, mišcãrii realizate de jetul deapã ši unghiului de atac al lancei.2. EDS – Sistem pentru distanøã

egalã

Sistemul EDS a fost dezvoltat pen -tru crešterea productivitãøii, a cali -tãøii lucrãrii ši pentru economisireade energie. Toate echipamentelede tãiere cu apã utilizeazã acestsistem EDS. Jetul de apã pierde ra -pid putere din momentul în care ie -se din duzã ši de aceea este ne -

voie ca acesta sã fie øinut cât maiaproape de suprafaøa de be ton.Acest sistem permite pãstra rea du -zei cât mai aproape de su pra faøa

de beton (fig. 3, docu mentare [2]). Sfãrâmarea betonului deasupraarmãturii este relativ ušoarã, însã labetonul de sub armãturã este maigreu de ajuns. Cu sistemul EDS,robotul poate înclina capul tãietorla unghiuri între 30 ši 45 grade cu

verticala, în ambele pãrøi. La oriceunghi de înclinare a capului tãietor,sistemul EDS permite pãstrareaunei distanøe egale între el ši su pra -

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Fig. 4

50 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Fig. 5

faøa de beton, ceea ce permite dis -trugerea betonului de sub ar mã turã.Echipamentul de demolare cu jetde apã sub presiune este foarteversatil ši poate fi utilizat în diverseactivitãøi cum ar fi:a) Echipamente pentru suprafeøeorizontale (fig. 4, documentare [2]),la care cadrul cu duzã este montatdirect la mašina de bazã, cu posi -bi litate de trecere peste obstacoleši de înclinare transversalã;b) Echipamente pentru suprafeøeorizontale ši verticale la înãløimipânã la 3 m, la care mecanismulde manevrare a cadrului cu duzãeste format dintr-un braø ši douãme canisme de rotire (rotirea bra øu -lui ši rotirea cutiei cu duza).În fig. 5 este indicatã poziøia echi -pa mentului la demolarea unei su -pra feøe orizontale la nivelul supra -fe øei de sprijin a mašinii, iar în fig. 6

echipamentul este ridicat aproa pede înãløimea maximã de lucru,pentru lucrãri de demolare la untavan. Braøul echipamentului estemontat pe o coloanã verticalã fixa tã

Fig. 6

Page 51: RUE 02.2011r

rigid pe šasiul mašinii ši se poa teroti într-un plan vertical perpen di -cular pe axa longitudinalã a ma -šinii. De asemenea, cadrul pe careculiseazã sania cu duza este mon -tat la celãlalt capãt al braøului ši sepoate roti faøã de un ax orizontal,paralel cu axul de rotire a braøului.c) Echipamente cu ghidaje verti -cale pentru înãløimi de lucru pânãla 6 m, inclusiv tavane (fig. 7 ši fig.

8, documentare [2]).În acest caz, pe šasiul mašinii semonteazã o coloanã înaltã cu ghi -daje verticale pe care se deplasea -zã un suport, prevãzut cu meca -nism de rotire (care asigurã rotireacadrului) pe care culiseazã saniacu duzã. Ca ši la celelalte variante,zona de lucru este izolatã cu aju to -rul unei carcase de protecøie, careînlãturã pericolul producerii unoraccidente. Mašinile moderne pentru demo la re

cu jet de apã sub presiune au oconstrucøie modularã, astfel cã peaceeaši mašinã de bazã se potmon ta cele trei variante de echi pa -mente descrise mai sus, asigurân -du-se un grad ridicat de flexibilitateîn vederea adaptãrii mašinii la dife -ri te condiøii de lucru (fig. 9, docu -mentare [2]).Echipamentul de demolare maipoate fi echipat cu un cap circularde tãiat (care înlocuiešte echipa -mentul standard de lucru). Acesta(fig. 10, documentare [2]) este alcã -

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 51

Fig. 7 Fig. 8

tuit din 2 bucãøi ce se ašazã înjurul unui pilon de orice diametru.Echipamentul lucreazã pe o partea pilonului pânã la o distanøã pre -s tabilitã ši se întoarce spre cealaltãparte a pilonului cu ajutorul siste -

mu lui de control, fãrã a necesitamutarea mašinii.De asemenea, se mai poate mon -ta pe echipament ši o lance rota ti -vã, utilizatã atât pentru curãøare šipentru a realiza o suprafaøã ade -Fig. 9

Fig. 10

Page 52: RUE 02.2011r

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201152

ren tã, necesarã pentru legãtura cu

betonul ce urmeazã a fi turnat, cât

ši pentru înlãturarea îmbrãcã min øi -

lor de cauciuc, vopsea ši alte stra -

turi. Lancea rotativã înlocuiešte lan -

cea standard în capul tãietor ši cu -

prinde mai multe duze, montate pe

un suport rotitor; este alimentatã cu

apã sub presiune de la pompa

mašinii de bazã (fig. 11, docu men -

tare [2]). Lancea rotativã poate fi

instalatã fie pe o grindã de ghi da re,

ca în fig. 11, fie pe excavator, în cãr -

cãtor, macara, monorail etc.

Principalele caracteristici tehnice

ale lancei rotative sunt precizate în

tabelul 1.

Pentru crešterea duratei de func øio -

nare a mašinii trebuie asiguratã o

calitate ridicatã a apei prin filtrarea

ei ši reducerea cantitãøii de aer din

Parametriifuncøionali

Diametrulfuncøional

Lance rotativã400-II 1000 bar

Lance rotativã400-II 1400 bar

Lance rotativã2500-II 2500 bar

360 mm

Diametrulmaxim

Presiuneamaximã a apei

Turaøia motoruluihidraulic

Presiuneamaximã asistemuluihidraulic

Debitul maximal sistemuluihidraulic

Conexiunefurtunuri demare

Debitul maximal apei

400 mm

1000 bar

-

0 - 800 rpm

60 bar

40 l/m

M36x2 DKO

360 mm

400 mm

1400 bar

185 l/min

0 - 800 rpm

60 bar

40 l/m

M36x2 DKO

300 mm

355 mm

2500 bar

60 l/min

0-1950 rpm

80 bar

20 l/m

9/16 UNF

Tabelul 1

aceasta.

Echipamentele pentru demolare

cu jet de apã se caracterizeazã

prin:

• programare automatã pentru co -

manda procesului de lucru;

• au cap de tãiere cu reglarea

auto matã a distanøei între duzã ši

su pra faøa de prelucrat, precum ši a

unghiului de atac;

• menøinerea distanøei setate de la

duzã la suprafaøa de lucru, inde -

pen dent de unghiul de atac selec -

tat al lancei (sistem EDS - Sistem

pentru distanøã egalã);

• optimizarea regimului de lucru

(eco nomie de energie), inclusiv în

zona coløurilor (comanda optimã a

lancei la coløuri);

• programare pentru demolarea

ele mentului de construcøie dupã

Fig. 11

Fig. 12

Page 53: RUE 02.2011r

TRACTOR PROIECT [email protected]; [email protected]; www.tpcom.ro

Str. Turnului, Nr. 5, 500152 Brašov, Tel./Fax: 0268 548147; 0268 406406

SOLUØII COMPLETE ÎN TEHNOLOGIA FUNDAØIILOR SPECIALE ÎN CONSTRUCØII

BAUER MASCHINEN GROUP

Foraje piloøi

Foraje pereøi diafragmã

Aplicaøiispeciale

Foraje deancorare

Forajemicropiloøi

Foraje încariere

CiocaneDiesel

Ciocane hidraulice

- Instalare palplanşe- Aplicaøii speciale

Foraje de subtraversareInstalaøii de preparare a fluidelor de foraj

Foraje - puţuri- geotehnice- geotermale

Page 54: RUE 02.2011r

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201154

vrate cu cilindri hidraulici (fig. 14 ši

15, documentare [2]).

Mašinile de demolat cu jet pot fi

dotate ši cu echipamente supli -

men tare, care permit extinderea

do meniului de utilizare a acestor

mašini, ca de exemplu: braø pentru

demolarea grinzilor podurilor, co -

man dã de la distanøã (control ra -

dio), dispozitive pentru demolarea

coloanelor din beton armat, lance

rotitoare, lance cu una sau douã

duze. n

Bibliografie:

1. Vlãdeanu Al., Echipamente

pentru demolare, Note de Curs,

Bucurešti, 2010

2. www.aquajet.se

figuri geometrice (paralelogram, tri -

unghi, cerc) sau la diferite adâncimi

la o singurã trecere, ca în fig. 12 ši

13 (documentare [2]).

• au software special pentru hidro -

de molare;

• eliminarea senzorilor ši cablurilor

din partea din faøã a mašinii, unde

este apã, noroi, moloz, ulei;

• controlul procesului de lucru cu

microprocesor (ISC - Intelligent

Sensing Control);

• monitorizarea continuã a mo to ru -

lui ši pompei (panou cu nivel rezer -

vor, presiune apã, turaøie motor,

semnalizãri);

• comunicare bidirecøionalã între

gru pul de pompare ši echipa men -

tul de lucru robotizat.

Sistemul cu capul de tãiere cu jet,

care reprezintã organul de lucru al

mašinilor pentru hidrodemolare,

poa te fi montat pe braøe din mai

multe elemente articulate, mane -

Principalii parametri aimašinilor de demolarecu jetPrincipalii parametri careinfluenøeazã procesul dedislocare a materialului lamašinile de demolare cu jet sunt:- presiunea maximã a pompei deapã;- debitul pompei de apã;- diametrul duzei;- unghiul de înclinare a jetului;- distanøa de la duzã la suprafaøaprelucratã;- diametrul, lungimea ši traseulconductelor de apã.- puterea necesarã pentruacøionarea mašinii;- forøa reactivã a jetului;- dimensiunile organului de lucruši domeniul de lucru (lãøime,înãløime);- masa ši dimensiunile de gabaritale mašinii.La mašinile moderne dedemolare cu jet se utilizeazãpresiuni de lucru în domeniul1000 – 2500 bar ši debite desute de litri/minut, fiind necesareputeri de sute de kW šiobøinându-se viteze ale jetului laieširea din duzã de sute de m/s.

Fig. 13

Fig. 14

Fig. 15

Page 55: RUE 02.2011r
Page 56: RUE 02.2011r

1. IntroducereNecesitatea obøinerii unor cantitãøitot mai mari de materiale de con -strucøii de înaltã calitate extrasedin cariere ši balastiere a impus fo -lo sirea unor noi tehnologii în acestdomeniu prin folosirea unor insta -laøii de concasare-sortare mobilefoar te performante. În continuarevom prezenta instalaøii mobile noi,performante, concepute prin utili -za rea unor componente (mašinide bazã) specifice acestui dome -niu, precum: concasoare cu fãlci,cu con, prin impact, ciururi pentrusortare primarã cu bare sau plãciperforate, site pentru sortare finalã,alimentatoare vibrante ši de extrac -øie din concasor, precum ši an -sam blul de benzi transportoare fo -lo site pe schema tehnologicã dere par tizare pe sorturi granulo me tri -ce a produselor obøinute. Ipotezelepreliminare pentru proiectareaaces tor instalaøii mobile constau înstabilirea schemei tehnologice delucru pe baza cãreia sunt alesema šinile necesare de concasare-sor tare, precum ši celelalte sub an -

sam bluri. În funcøie de maselecom ponentelor se determinã cen -trul de greutate al instalaøiei mo bi -le, dimensiunea poligonului despri jin, puterea instalatã, alegereacelorlalte subansambluri necesare(alimentatoare, benzile transpor -toa re, magneøii de extracøie a ma -te rialelor feroase etc.), se indicã cri -te riile de alegere a benzilor trans -por toare, soluøiile pentru cântãrireamaterialului aflat pe bandã ši ran -damentul sortãrii materialului prelucrat.

2. Soluøii moderne pentru insta -laøii mobile pe šenile de conca satši sortat agregate minerale [1, 2]La aceste instalaøii se remarcã:• conceptul de mobilitate al in sta -la øiilor complexe folosite în do me -niul concasãrii, sortãrii ši spãlãriiagregatelor;• liniile de concasare-sortare carecon øin: concasoare primare cufãlci ši concasoare secundare sauterøiare cu con, cu reciclarea refu -zului de ciur;• concasoarele cu con ši cele cuimpact, cu ax vertical sau orizontal,care asigurã materialului concasato formã cubicã extrem de apre ci a -tã de constructorii de drumuri carefolosesc acest material la fabricile

de asfalt ši de betoane;• funcøionarea lanøului de con ca -sare-sortare, reprezentat prin ma -šini mobile, care este mai eficientãcând instalaøiile care îl compunper mit autodeplasarea lor sprefron tul de lucru, decât în cazultransportului de material din frontulde exploatare la o staøie de conca -sare-sortare fixã;• pentru aceste instalaøii s-au im -pus ši sisteme de acøionare duale,fie pe motor diesel, fie pe motorelec tric, în funcøie de condiøiileconcrete de exploatare;În continuare sunt prezentateinsta laøii mobile noi, performante,pentru concasare, sortare, recic la -re, foarte utile pentru obøinerea demateriale de calitate superioarãpentru construcøii de drumuri, lasta øiile de betoane ši de asfalt saula lucrãri pentru protecøia mediului.

Componente. Baza pentru toateinstalaøiile (de ex. cele fabricate deKleemann) o constituie produselecomponente unitare folosite atâtpentru utilaje staøionare, cât ši pen -tru utilaje mobile. În fig. 1 sunt pre -zentate aceste produse de bazã,dupã cum urmeazã [1]:1.1 Alimentator cu sertar tip ASCH,

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

56

INSTALAØII PERFORMANTE PE ŠENILE DE CONCASAT ŠISORTAT: construcøie, funcøionare,principii generale de calculProf. univ. dr. ing. Laurenøiu Sârbu Universitatea Tehnicã deConstrucøii BucureštiFacultatea de Utilaj Tehnologic

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Page 57: RUE 02.2011r

cu lãøimea de la 600-2200 mm;

1.2 Concasor primar cu fãlci cu os -

ci laøie compusã SStR, cu deschi de -

rea la alimentare de la 400-2100 mm;

1.3 Concasor cu fãlci cu oscilaøie

sim plã tip KSB, cu deschiderea la

alimentare de la 630-1600 mm;

1.4 Concasor secundar cu impact

de tip SPH, cu dimensiunea la ali -

men tare de la 600-1000 mm;

1.5 Concasor cu impact pentru re -

ci clarea dešeurilor de tip SHB, cu

des chiderea la alimentare de la

1000-2000 mm;

1.6 Concasor secundar cu fãlci

pen tru split, concasor cu fãlci de

spar ge re SDR, cu deschiderea la

ali men tare de la 600-1250 mm;

1.7 Concasor terøiar cu impact,

moa rã cu impact pentru nisip tip

SPS, cu deschiderea gurii la ali -

men tare de la 425-825 mm;

1.8 Sisteme de sortare cu vibraøii:

- tip VUB ciur cu regim greu

de lu cru, pentru dešeuri din

demolãri;

- tip VUF ciur pentru sortare

finã;

- tip VUFH ciur cu vibraøii de

mare capacitate;

- tip VUL ciur cu structurã

ušoarã;

- tip VUG ciur/sortare grosierã;

- tip VUS ciur cu regim greu

de lucru;

- tip VUSt ciur cu regim greu

de lucru în trepte.

1.9 Concasor secundar cu impact

de tip SNH, cu deschiderea la în -

cãr care de la 1000-2000 mm;

1.10 Concasor primar cu impact de

tip SHH, cu deschiderea la alimen -

tare de la 1200-2200 mm;

1.11 Instalaøie de spãlare agregate

cu douã axe tip WTR, cu capaci ta -

te de la 30-200 m3/h;

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 57

Fig. 1

1.1

1.2 1.3 1.4

1.6 1.7

1.9

1.5

1.101.8

1.121.11

1.141.13

Page 58: RUE 02.2011r

1.12 Alimentator cu came tip RRLpentru dimensiuni mici la intrare,cu lãøimea de la 800-1400 mm; ši tipRRL pentru dimensiuni mari la intrare,cu lãøimea de la 1000-1700 mm;1.13 Conveior cu racleøi tip PB 650-1600 mm;1.14 Malaxor tip TM cu capacitatede la 700-1200 t/h.

Instalaøii mobile [1, 2, 3]. Datoritãcapacitãøii lor de a fi puse rapid înfuncøiune ši flexibilitãøii de mane -vra re în zona šantierului, instalaøiilemobile pot fi folosite în mod eco -no mic pentru o gamã largã de pro -du se, în multe cariere de piatrã šišan tiere de demolare. Fiind pro iec -ta te în acest scop, este un faptuzual sã se foloseascã sistememo bile de pânã la trei etape de

concasare a materialului (piatrã šiagregate minerale), astfel încât sãfie produse agregate de înaltã ca li -tate pentru beton sau asfalt. În fig. 2 este prezentatã cuplarea înserie a trei instalaøii mobile: Kleemann- un concasor primar cu fãlci Mobi -cat, un concasor secundar cu conMobicon ši un concasor terøiar cuimpact Mobirex, care la rândul sãueste cuplat cu o staøie de sortare [1].Aceste utilaje au dimensiuni maimari ši sunt echipate cu šenilepen tru a se putea deplasa ušor încariere de piatrã sau în šantiere dedemolare. Instalaøiile din gamaMo birex, Mobiscreen, Mobifox,Mobi cone ši Mobidisc pot fi acummanevrate cu ušurinøã în orice locdin šantier. Acest lucru poate fifoar te util atunci când trebuie

schimbat frecvent locul instalaøiilor,de exemplu la deplasarea odatãcu frontul carierei de piatrã sau cuexcavaøiile, când se prelucreazãma terial din carierã sau când seface reciclarea materialelor rezulta -te din demolãri. Astfel se fac eco -no mii substanøiale de timp ši debani, dacã instalaøia se depla sea -zã cãtre material. De exemplu,Kleemann produce peste 40 detipuri de instalaøii mobile. Datoritãconstrucøiei modulare existã ši altevariante ce satisfac cerinøele clien -øilor, în cazul aplicaøiilor speciale.Indiferent de sistemul de acøionarefolosit, toate instalaøiile Kleemannau un generator propriu care estefolosit pentru a alimenta cu ener -gie benzile transportoare, jgheabu -rile vibrante ši sistemele de sortare.

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Fig. 2

Fig. 3

58 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Page 59: RUE 02.2011r

Plusul de capacitate de energie alacestor generatoare poate fi folositpentru alimentarea cu curent a al -tor instalaøii, precum conveioare dedepozitare sau sisteme de sortare,realizându-se astfel economii. Sepot alimenta cu curent electricscule electrice pentru întreøinerepre cum: pistoale de impact, com -presoare, aparate de sudurã saulãmpi [1].

2.1. Concasoare cu fãlci pe še -nile Mobicat [2]Instalaøia Mobicat este folositãpentru minerale naturale, precumši pentru dešeuri industriale, de lacele mai slabe la cele mai dure.Concasarea materialului de bazã,trebuie sã se facã astfel încât sãre zulte forma geometricã finalãdoritã de constructor, distribuøiagra nulometricã ši puritatea, astfelîncât sã se conformeze cu cerin -øele severe ale standardelor decalitate superioarã pentru beton šiasfalt. În consecinøã, procesul deconcasare implicã ši altceva [2]:sortare primarã eficientã; control

in teligent pentru o alimentare op ti -mã; un concasor cu reglare varia -bi lã ši un motor de mare putere; oevacuare fãrã uzuri mari ale con -ca sorului.Kleemann fabricã o gamã largã deconcasoare cu fãlci între 33 ši 400 t,cu o capacitate de produc øie ce va -riazã între 100 ši 1500 t/h. Utilajelecare cântãresc pânã la 70 de tonepot fi transportate cu ušu rinøã šisunt folosite uzual pentru carierelede piatrã ši reciclare. Utilajele maimari de 100-400 t sunt larg di men -sionate ši au mo toa re electrice pen -tru rocã moale ši rocã durã.Seria de concasoare cu fãlciMobicat cuprinde modelele: MC100, MC 110, MC 120, MC 125, MC140, MC 160.Aplicaøiile pentru concasoarele cufãlci Kleemann pentru sfãrâmarede roci naturale ši reciclare sunt in -dicate în graficul din fig. 3 [2].Concasoarele Mobicat cu fãlcisunt cu oscilaøie compusã, folositeîn primul rând pentru concasareapri marã a mineralelor, cât ši a re -ziduurilor provenite din construc øii.

Concasoarele cu fãlci de tip Mobi -cat au construcøie modularã ši suntposibile diferite configuraøii aleutilajului, pentru a satisface ce rin -øele clientului în funcøie de apli -caøie (v. fig. 4).

Denumirea folositã pentru conca -

sorul cu fãlci MOBICAT MC 110 ZS

(fig. 4) este definitã astfel [2]: MC-MOBICAT; 110 - lãøimea gurii dealimentare a concasorului, în cm; Z- sortare primarã activã, cu douãetaje; R - variantele care au un ali -mentator vibrant de alimentare cugrãtar integrat (bare grizzly); S -sortare finalã în instalaøie.Componentele conceptului Mobicatde concasor mobil cu fãlci pe še -nile sunt indicate în fig. 5 [2]:1. Buncãrul de alimentare ši ali -men tatorul (fig. 5 a)Echipament:

- buncãr de alimentare, con -struit din oøel rezistent la uzurã;- pereøi pliabili ai buncãrului,cu acøionare hidraulicã;- vibrator cu motoare electri -ce, cu frecvenøã reglabilã;

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 59

Fig. 4

Page 60: RUE 02.2011r

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201160

- alimentator vibrant, capotat

cu blindaje Hardox inter -

schim babile.

Opøional:

- extensii pentru buncãrul de

alimentare, de exemplu pen -

tru încãrcarea cu ajutorul unui

încãrcãtor frontal;

- blindaj al buncãrului din

oøel Hardox.

Avantaje:

- controlul alimentãrii în func -

øie de sarcina concasorului;

- o mai mare eficienøã a între -

gii instalaøii cu încãrcare con -

tinuã;

- accesibilitate remarcabilã la

toate componentele;

- rezistenøã mare la uzurã în

zo nele de descãrcare a

mate rialului.

2. Sortare primarã

2.1. Ciur pentru aplicaøii grele cudouã etaje (fig. 5 b)Echipament:

- ciur cu douã etaje, cu os ci -

laøie independentã de ali men -

tator;

- etaj superior, opøional cu

ba re sau cu placã perforatã;

- etaj inferior, opøional cu pla -

sã din sârmã de oøel sau

placã oarbã din cauciuc;

- transmisie prin arbore car -

da nic;

- lagãre cu baie de ulei ši gar -

nituri labirint.

Avantaje:

- sortare eficientã a sterilului

din materialul de la alimen ta -

re, ceea ce asigurã aliment a -

rea corectã a concasorului ši

evitarea blocãrii acestuia;

- uzuri reduse ale blindajelor

concasorului;

- cerinøe reduse privind între -

øi nerea;

- acces facil la sistemul de

acøionare;

- înlocuire rapidã a sitelor,

folo sind platforma de service;

- sortare primarã flexibilã, cu

o gamã extinsã de variante

de sortare.

2.2. Sistem de alimentare cu grã -tar (bare grizzly) (fig. 5 c)Echipamente:

- alimentator vibrant cu sis tem

de sortare primarã inte grat;

- nivel superior opøional cu

grã tar sau placã perforatã;

- vibrator cu motoare elec tri -

ce, cu frecvenøã reglabilã.

Avantaje:

- construcøie compactã, adec -

vatã pentru instalaøiile de re ci -

cla re ši pentru aplicaøii cu ma -

terial de alimentare curat sau

cu cantitãøi mici de parte finã;

- greutate redusã;

- sortare primarã flexibilã, da -

to ritã diverselor variante de

echipament.

3. Concasor (fig. 5 d)

Echipament:

- concasor SStR, cu regim de

lucru greu;

- reglare hidraulicã a fantei

(MC 100/110);

- reglare a fantei asistatã hi -

dra ulic (MC 120, MC 125, MC

140, MC 160);

- lagãre cu rulmenøi larg di -

men sionaøi;

- acøionarea reversibilã a con -

casorului (MC 100/110);

- sondã de nivel a mate ria lu -

lui din camera de concasare.

Fig. 5a

Fig. 5b

Fig. 5c

Fig. 5d

Page 61: RUE 02.2011r

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Opøional:

- fãlci speciale pentru granu -

laøie finã sau pietriš de râu;

- diferite geometrii pentru din -

øii fãlcii.

Avantaje:

- concasor extrem de pu ternic;

- forøã mare de compresiune

ši cursã mare;

- construcøie robustã sudatã,

cu mare regiditate;

- înlocuirea rapidã a fãlcii

con casorului, acces ušor la

mecanismul de fixare;

- încãrcare regulatã continuã,

datoritã sondei de nivel ši

pro tecøie la suprasarcinã;

- gurã de încãrcare mare, op -

ti mizatã pentru dimensiuni

mari, datoritã înãløimii de ali -

men tare mari;

- deschidere mare sub zona

de descãrcare a conca so ru lui.

4. Extractor vibrant ši conveior

de descãrcare (fig. 5 e)Echipament:

- blindaje Hardox fixate cu

šuruburi;

- acøionare cu motoare elec -

trice cu variator de frecvenøã;

- bandã de evacuare latã, cu

vitezã micã.

Avantaje:

- rezistenøã mare la uzurã;

- duratã de viaøã mai lungã a

benzii principale, datoritã în -

cãr cãrii cu ajutorul extrac to ru -

lui vibrant;

- eficienøã optimã a magne tu lui,

datoritã vitezei reduse a benzii;

- flux continuu al materialului.

5. Šasiu (fig. 5 f)Echipament:

- construcøie deschisã;

- segmente ale cadrului su -

da te ši pretensionate;

- componente de înaltã cali ta -

te pentru deplasarea pe šenile.

Avantaje:

- accesibilitate optimã în toa -

te compartimentele utilajului

pen tru întreøinere, curãøare ši

reparaøii;

- construcøie care nu se

curbea zã, datoritã grinzilor de

susøinere integrate;

- distribuøie uniformã a greu -

tã øii, pentru a se asigura o

ma nevrabilitate optimã ši ca -

pa citate de a urca pante.

6. Sistemul de acøionare (fig. 5 g)Echipament:

- acøionare diesel-electrico-

hidraulic;

- generator electric de mare

pu tere pentru acøionarea sis -

te melor electrice;

- motor diesel larg dimen sio -

nat, rãcit cu apã cu turbine;

- capotaj etanš ši insonorizat

care etanšeazã întregul sis -

tem de acøionare;

Opøional:

- sisteme speciale de rãcire

ši de încãlzire pentru condiøii

extreme de climã.

Avantaje:

- consum redus de carburant;

- zgomot ši poluare reduse;

- protecøie excelentã împotri -

va murdãriei ši intemperiilor;

- accesibilitate optimã pentru

realizarea întreøinerii;

- capacitate suplimentarã a

instalaøiei electrice, astfel în -

cât pot fi alimentaøi ši aløi

con sumatori (scule electrice,

lãmpi, compresoare etc.).

7. Instalaøia electricã, sistemul

de comandã (fig. 5 h)Echipament:

- sistem de comandã PLC

Siemens cu afišaj LCD pentru

61

Fig. 5e

Fig. 5f

Fig. 5g

Fig. 5h

Page 62: RUE 02.2011r

comenzi manuale ši funcøio -

na re automatã;

- dublã carcasã etanšã pen -

tru dulapul electric, izolare fa -

øã de vibraøii cu sistem încor -

po rat de presiune contra pra -

fu lui;

- conectori pentru cablul de

co mandã pentru interbloca -

rea dispozitivelor auxiliare;

- prize de 230 V ši 400 V pen -

tru alimentarea elementelor

au xi liare.

Opøional:

- sistem de climatizare pentru

condiøii extreme de climã;

- sistem de service de la dis -

tan øã cu modem GSM;

- intrare pentru instalaøie sta -

øio narã de alimentare elec tri -

cã cu comutator de selectare

(MR 122 ši MR 170).

Avantaje:

- protecøie optimã împotriva

pra fului ši a umezelii (carcasã

dublã etanšã);

- comenzi simple logice;

- diagnozã directã a defec te -

lor, erorile fiind afišate pe

display-ul LCD;

- eliminarea rapidã a defec te -

lor folosind modemul GSM.

8. Separator magnetic (opøional)

(fig. 5 i) Echipament:

- magnet de mare eficienøã,

alimentat electric, sau mag -

net permanent;

- mecanism hidraulic de ridi -

ca re/coborâre;

- motor electric reversibil pe

con veiorul magnetului;

- jgheab larg dimensionat,

din oøel inoxidabil, pentru

des cãrcarea dešeurilor.

Opøional:

- comandã „ridicare hidrau li -

cã a magnetului” datã prin ra -

diotelecomandã;

- utilajul este pregãtit pentru

mon tarea ulterioarã a unui

mag net.

Avantaje:

- blocajele pot fi eliminate

prin ridicarea magnetului din

ra diotelecomandã;

- distanøã nominalã mare în -

tre magnet ši conveiorul de

des cãrcare, ceea ce are ca

efect mãrirea siguranøei în ex -

ploatare;

- eficienøa mãritã a extrac to -

rului magnetic, datoritã vitezei

reduse a conveiorului de des -

cãr care.

9. Unitate de sortare finalã (dis -

ponibilã opøional pentru MC 110)

(fig. 5 j) Echipament:

- ciur de sortare cu un singur

etaj, cu suprafaøã mare de sor -

tare;

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201162

Fig. 5e

Fig. 5f

Fig. 6

Page 63: RUE 02.2011r

- întindere longitudinalã a si tei; - poate fi coborât prin acøi o -nare hidraulicã pentru înlo cui -rea sitei de sortare; - lagãre cu funcøionare în baiede ulei cu etanšare labirint;

- bandã extractivã lateralã “refuz”pe ciur. Avantaje:

- timp foarte scurt pentru înlo -cuire (decuplare, înlocuire sitãši cuplarea la utilaj); - opøional, stocarea refuzului deciur sau reintroducerea aces -tuia în buncãrul de ali men tare aconcasorului (circuit închis);- realizarea de produse cali -brate (0-32, 0-45, 0-63 etc.); - este posibil transportul fãrãdemontarea sistemului desortare.

Mobicat MC 110 R (fig. 6) [2]

În fig. 6 este prezentat un con ca sormobil cu fãlci pe šenile model MC110R. Având dimensiunile gurii deîncãrcare de 1100x700 mm, estenormal sã fie folosit mai mult încariere de piatrã, în comparaøie cumodelul MC 100. Acest utilaj aretotuši un gabarit redus, care îl faceušor de transportat, ši o masã de

45-50 t. Modelul MC 110 are ceamai largã gamã de aplicaøii dintretoate concasoarele cu fãlci [2].Ciurul vibro-oscilator pentru apli ca -øii grele, cu douã etaje, al versiuniiZ poate fi echipat cu site de sor ta -re diferite, în funcøie de aplicaøie.Astfel, materialul trece prin siste -mul de presortare: o parte treceprin concasorul pentru reducereauzurilor acestuia, restul fiind eva cu -a tã cu ajutorul conveiorului de ste -ril. Acesta poate fi montat atât înstânga utilajului, cât ši în dreaptalui, ceea ce conferã utilizatorului

libertatea de alegere a poziøiei delucru în raport cu celelalte utilaje.Modelul MC 110R, mai ušor ši maisimplu de manevrat, are un grãtarcu bare grizzly integrat. Ca ši MC100, sistemul MC 110 dispune deun moment mare al forøei, acøio na -re hidraulicã reversibilã ši reglareacomplet hidraulicã a fantei de eva -cuare din concasor. În fig. 7 esteprezentatã o vedere a modeluluiMB 110Z [2]. Datele tehnice ale concasorului cufãlci mobil de tipul MC 110 suntindicate în tabelul 1 [2].

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

63Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Material de prelucrat (x)

MC 110R(S) MC 110Z(S)

piatrã naturalã (de ex. calcar, granit,bazalt), ceramic, beton, moloz

Mãrimea la intrare [mm]

Intrare concasor, lãøime xadâncime [mm]

Lungime cu/fãrã sortare L1, L2 [mm]

Lãøime fãrã conveior lateral [mm]

Înãløimea de încãrcare H [mm]

Masa cu/fãrã sistem de sortare [kg]

Capacitatea de încãrcare [t/h] (xx)

pânã la max. 1050x650

1100x700

pânã la aprox. 250

13600/16500

3000

3900

45000/49000

pânã la aprox. 300

14450/17370

4240

50000/54000

Notã: toate datele se referã la variante constructive standard, în poziøia de lucru;

(x) - la cerere sunt posibile ši alte materiale de prelucrat;

(xx) - în funcøie de tipul ši compoziøia materialului de prelucrat, de mãrimea

încãrcãturii, de tipul de sortare preliminarã ši de granulaøia finalã.

Tabelul 1

Fig. 7

Page 64: RUE 02.2011r

Un motor diesel de 266 kW, la care

pompele hidraulice ši generatorul

electric se cupleazã cu flanšã,

furnizeazã atât energia pentru

concasor, cât ši pentru motoarele

electrice ale conveioarelor, ale

alimentatorului ši ale sistemelor de

sortare. Opøional, modelul MC 110

poate fi echipat ši cu o unitate de

sortare finalã, în vederea producerii

unei granulaøii calibrate.

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201164

1. Buncãr de alimentare

MC 120 MC 125

- capacitate de încãrcare [t/h] - dimensiuni de alimentare [mm]- înãløime de încãrcare [mm]- capacitate buncãr (opøional) [m3]

2. Alimentator vibrator- lãøime x lungime [mm] - tip alternative (opøional)

1200 x 3500-

Notã: ???Tractoare cu

Tabelul 2

3501100 x 700

48008 (11)

6601200 x 900

580010 (15)

MC 140 MC 160

7001300 x 1000

650012 (20)

13001400 x 1100

840015 (24)

1200 x 3500alimentator cu racleøi

1350 x 4100alimentator cu racleøi

1500 x 4100alimentator cu racleøi

3. Sortare primarã- tip

- lãøime x lungime [mm]- tip alternative- lãøime x lungime [mm]

sistem sortare cu 2 etaje

1200 x 2500alim. wobble1250 x 4000

regim greu

1250 x 3000alim. wobble1250 x 4000

-

1400 x 3500-

1250 x 6000

-

1500 x 4000-

1600 x 6000

4. Bandã steril- lãøime x lungime [mm]- înãløime de descãrcare [mm]

650 x 60003200

1000 x 80004000

1000 x 80004000

1000 x 80004600

5. Concasor cu fãlci- cu oscililaøie compusã - lãøime x adâncime [mm]- masã concasor [kg]- putere acøionare [kW]- gama de regim fantã [mm]- productivitatea [t/h]

SStR12001200 x 800

24500160

85 - 160pânã la 350

SStR12501250 x 1000

44500200

100 - 250pânã la 600

SStR14001400 x 1130

52000200

100 - 250pânã la 700

SStR16001600 x 1250

77000315

130 - 300pânã la 1500

6. Extractor vibrant - lãøime x lungime [mm] 1300 x 2500 1200 x 2600 1400 x 2600 1500 x 2600

7. Transportor principal- lãøime x lungime [mm]- înãløime de descãrcare [mm]

1400 x 100004000

1200 x 125004000

1400 x 125003850

1600 x 170005400

8. Tren de rulare- mãrime D7 D8H D8H D9G

9. Generator diesel-electric- puterea motorului [kW] - generator [ KVA]

273400

399540

399540

460700

10. Unitate de sortare finalã- tip

- lãøime x lungime [mm]- înãløime de descãrcare refuz de ciur- înãløime de descãrcare evacuare

-

---

sistem sortare cu2 etaje

1550 x 400032002900

-

---

-

---

11. Transport- înãløime transport [mm]- lungime transport fãrã (cu) unitate de sortare [mm]- lãøime idem. [mm]- masã transport utilaj [kg]

4050

18200298070000

3600

16600 (23200)320044500

4200

19200365052000

4200

24000370080000

Page 65: RUE 02.2011r

Mobicat MC 120, 125, 140 ši 160

[1, 2]. Caracteristicile tehnice aleconcasoarelor mobile pe šenile cufãlci MC 120, MC 125, MC 140 šiMC 160 sunt indicate în tabelul 2 [2].Echipamentul de bazã:

- pereøi rabatabili ai bun cã ru -lui de alimentare, acøionaøihidraulic; - alimentator vibrant cu reglajîn frecvenøã; - senzor optic la intrarea înconcasor; - telecomandã; - sistem de control PLC cuafišaj LCD; - dulap electric dublu cap su -

lat, antipraf, presurizat ši cuamortiozare pneumatice.

Opøiuni:

- extensie buncãr; - bandã lateralã eliminare steril;- concasor cu fãlci rabatabil,acøionare hidraulicã doar laMC 100R; - separator metale: electro -mag net/magnet permanent; - sistem de pulverizare anti -praf de joasã presiune; - capote bandã principalã cualuminiu sau prelate; - sistem de mentenanøã de ladistanøã prin GSM.

Mobicat model MC 125 (fig. 8) [2].În funcøie de echipãrile sale, mo -de lul MC 125 are o greutate între110 ši 120 t. Construcøia, conceptulpentru acøionare ši puterea insta la -tã sunt corespunzãtoare pentrufolosirea mašinii în carierele depiatrã. În fig. 8 este prezentat un conca -sor mobil cu fãlci pe šenile modelMC 125ZS, iar în fig. 9 se prezintão vedere de ansamblu a mašiniiMC 125. Concasorul cu fãlci de 43 tmodel SStR 1250x1000 mm, lamodelul MC 125, are un motor deacøionare cu puterea de 200 kW

cu ajutorul cãruia este menøinutã

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

65Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Fig. 8

Fig. 9

Page 66: RUE 02.2011r

mišcarea masei inerøiale, ce constãdintr-un arbore excentric, o falcã mo -bilã a concasorului ši un volant. Lun -gimea fãlcii mobile ši cursa sa sim -plã reprezintã o construcøie extremde durabilã în exploatare, specificãaces tui tip de concasor. Principiulacøio nãrii com plet electrice cores -pun de cu regle mentãrile din carie re -le de piatrã mo derrne. Utilajul se poa -te conec ta ši la o sursã staøionarã decu rent electric. Motorul diesel al ge -ne ratorului diesel-electric cu care esteechipatã instalaøia mobilã este de399 kW ši transferã ener gia cãtre ungenerator de 540 KVA. În timpul func -øionãrii, concasorul Mobicat MC 125ge nereazã sufi cien tã rezervã deputere pentru a ali menta con su ma -to rii externi (sis teme de sortare cuvibraøii, lãmpi, scule electrice sau com -presoare). Acest model folosešte sis -teme flexi bile de conveioare cu ban -dã, alimentate de la generatorul elec - tric, pentru transportul materialuluiconcasat la o instalaøie de prelu cra -re staøionarã. Datoritã con struc øiei mo -

dulare a concasoarelor Mobicat, mo -delul MC 125 poate fi dotat opøionalcu echipamente pentru aplicaøii spe -ciale, cum ar fi un alimentator cu roleprofilate pentru sortare preliminarã, uti -lizat pentru material cu mult pãmântsau cu aderenøã mare. Aša-numitaversiune S a modelului MC 125 are ounitate de sortare finalã, cu un etajsau douã ši este destinatã pentru alucra direct sau indirect cu echi pa -men te precum un con ca sor se cun -dar cu con sau cu impact. Astfel,produsul concasat, din care se eli mi -nã granulele fine cu ajutorul sis te -mului de sortare, va determina o re -ducere a uzurii concasorului cu conši crešterea performanøelor acestuia. În fig. 10 sunt prezentate diferite so -lu øii de alimentatoare: cu bare, curole ši cu placã vibrantã per foratã [2].Mobicat model MC 140 (fig. 11 ši12) [2]. Acest model MC 140 estefolosit pentru aplicaøii de mare ca pa -citate ši dimensiuni mari ale mate ria -lului alimentat, pânã la 1300x1000mm. În funcøie de con diøiile locale ši

de depozitul de pia trã, pot fi integratediferite module ši unitãøi de încãr ca -re, la fel ca ši în cazul modelului MC125. Sistemul de sortare masiv, cu olungime mai mare de 3 m, cu douãetaje, este dotat cu o treaptã supli -men tarã pen tru o mai bunã se pa -rare a ma terialului primar. La etajulsuperior pot fi montate diferite con fi -guraøii de bare grizzly, cât ši plãciperfo ra te, construite din oøel rezistentla uzurã.Dacã zãcãmântul nu este poluat,materialul ce trece de primul etaj desortare poate sã by-pass-eze con ca -sorul, direct pe banda de evacuareprincipalã, scãzând astfel uzurile lablin dajele concasorului. Acest lucruse realizeazã prin mon tarea uneiplãci oarbe din cauciuc la etajul infe -rior al presortatorului. Alternativ, ma -terialul sortat poate fi descãrcat pe obandã transpor toa re montatã lateral,care are o lun gi me de 8 m ši o lã øi -me de 1000 mm ši care poate fi mon -tatã pe ambele pãrøi ale conca so ru -lui. Conceptul de acøionare completelectricã, cu opøiunea de intrare dealimentare de la o instalaøie electricãstaøio na rã, permite prelucrarea eco -nomicã a pietrei naturale compacteši abra zive. Chiar ši vârfurile de sar -cinã create de materialele dure pot fipreluate de motorul diesel de 400kW. Concasorul cu fãlci cu os cilaøiecompusã cu masã de 54 t poate fifolosit pentru aproape toa te ope ra -øiile de prelucrare a rocilor naturale.

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201166

Fig. 10

Fig. 11

Page 67: RUE 02.2011r

În fig. 12 este prezentatã o vedere deansamblu a instalaøiei mobile cuconcasor cu fãlci pe šenile modelMC 140 [2].Reglarea fantei de descãrcare poa tefi realizatã cu ušurinøã folo sind sis -temul de reglaj asistat hi dra ulic, darši prin alegerea diferi te lor geometriipentru fãlcile conca so rului, obøi nân -du-se astfel diferite game de pro -duse. Ši la acest model se folosešteun senzor optic montat la intrareaconcasorului, prin care se asigurã oîncãrcare continuã. Opøiunile acestuimodel MC 140 constau în folosireaunui sistem de evacuare cu ex trac -tor vi brant montat sub concasor. Ma -te rialul concasat care se sparge înbucãøi ascuøite sau care este dur šiabraziv este preluat de extrac to rul vi -brant blindat cu plãci Hardox, re zis -tente la uzurã.

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Fig. 12

Fig. 13

Page 68: RUE 02.2011r

Materialul este de ver sat pe trans por -torul cu ban dã prin cipal de eva cu -are, ceea ce asigurã acoperirea uni -formã a întregii lãøimi a acestuia. Per -fo rã ri le ši uzura se reduc astfel con -side ra bil, în special când se producgra nu laøii finale între 0-400 mm [2].Mobicat Model MC 160 (fig. 13 ši14) [2]. Cel mai mare concasor pešenile cu fãlci, Mobicat MC 160, aremontat un concasor cu oscila øie com -pusã, cu masa de 77 t. Fal ca esteconfecøionatã din douã pãrøi ši are ogreutate de 15 t. Este acøi o nat de unmotor electric cu pu te rea de 315 kW,iar capacitatea de concasare este depânã la 1000 t/h pentru piatrã durã,de exemplu gra nit, ši de pânã la1500 t/h pen tru calcar. În fig. 13 este prezentatã instalaøiade concasat MC 160 Z pe šenile, iar

în fig. 14 - ansamblul de instalaøiialcãtuit dintr-un alimentator pe še ni -le cu o mašinã de concasat pe še -nile, model MC 160 PRR. Vede rea deansamblu a instalaøiei Mobi cat MC160PRR este redatã în fig. 16 [2].Materialul de prelucrat poate aveadimensiuni de pânã la 1400 x1100mm. Pentru a realiza astfel de ca pa -citãøi de producøie se folosesc ca -mioane de mare capacitate (dum -pere), de 41 t, pentru încãr ca rea con -casorului. Un buncãr cu un volum de90 m3 este încãrcat folosind douãdumpere de 41 t capa ci tate fiecare.Un conveior ma siv cu plãci cu acøio -nare hidraulicã de mare putere ducematerialul cã tre sistemul de sortarepreliminar sau cãtre un separator cucame, care se poate folosi în mod op -øio nal. Datoritã dimensiunilor ši gre u -

tãøii sale, unitatea de încãrcare are unšasiu separat. În versiunea cla sicã,modelul MC 160 este în cãrcat folo -sind un excavator. La fel ca la toateutilajele pentru cariere de piatrã dinseria Mobicat, motoarele elec tricesunt alimentatre de un ge ne ratorelec tric larg dimensionat. Pu terea luieste datã de un motor die sel de 18 l,de 500 kW. În cazul va ri antei MC 160PRR, greutatea totalã este de 400 t šieste distri bu itã pe douã sisteme dešenile acøionate hidraulic (fig. 14 ši fig.

15), pe când în varianta MC 160Zinstalaøia are doar un singur sis temde šenile, dupã cum se poate vedeadin fig. 13. Rezervele de pu tere alemodelului MC 160 permit alimentareaunor sisteme fiabile de transportoarecu bandã. Carac teristicile tehnice alemodelului MC 160 Z sunt indicate întabelul 2 [2].

Mobicat utilaje speciale. Pe lân gãinstalaøiile de serie ši utilajele stan -dard, firma Kleemann proiec tea zã šiconstruiešte ši conca soa re mobilecu fãlci pentru aplicaøii spe ciale [2].Având ca bazã mo de lele existente,sunt proiectate uti la je pentru aplicaøiispeciale, în func øie de materialulalimentat (de exemplu: materialul dela intrare are mai mult pãmânt saumateri a lul respectiv este greu decon casat sau de sortat). Pentru apli -caøiile cu mai multe etape de con ca -sare, de exemplu pentru pre parareaagre ga telor de beton, con casoarelemo bile cu fãlci Mobicat sunt folo sitepentru conca sarea primarã. Datoritãsortãrii pri mare eficiente ši con struc -øiei ro bus te, ele prelu crea zã chiar šimaterial dur sau ade rent, astfel cãinstalaøia de prelu cra re ulterioarã amateria lului este alimentatã în modoptim cu ma te riale. Specificaøiile

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201168

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

Page 69: RUE 02.2011r
Page 70: RUE 02.2011r

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

pentru in sta laøii mobile cu mai multe

etape de con casare-sortare nece si -

tã o ex pertizã proceduralã bine fun -

da men tatã. Existenøa modulelor ne -

ce sare face posibilã implementarea

tuturor op øi unilor de proiectare ši

pen tru instalaøii ši componente indi -

vi dua le complexe (fig. 16) [ 2].

Curbe granulometrice. Graficele

pentru concasare sunt prezentate în

fig. 17. Graficele pentru conca sa re

in dicã gama în care se poate afla

gra nulaøia doritã. Toate curbele din

fig. 17 se referã la conca soa re le mo -

bile cu fãlci din seria Mobicat [2]. Ca -

racteristicile fizice care in flu en øeazã

aceste curbe sunt des crise mai jos.

Materialul primar

- dimensiuni la intrare. Re -

comandarea pentru o bu nã

func øionare a utilajului este ca

dimensiunea maximã de la

intrare sã nu depã šeas cã 80%

din mãrimea speci fi catã a des -

chiderii de la in tra re a conca -

sorului;

- forøa de compresiune. Se

recomanmdã sã fie folosit con -

casorul SStR pentru ma te riale

minerale cu o rezis ten øã la com -

presiune de 300 N/mm2;

- tipul de minerale. Con ca -

soarele cu fãlci, cu oscilaøie

compusã din seria SStR, pre -

lucreazã roci naturale cu du ri -

tate micã pânã la duritate ma -

re precum calcarul, dolo mi ta,

gra nitul, bazaltul, dia bazul, cuar -

øul sau gresia, dar ši rezi duuri

de la construcøii precum mo lo -

zul, cãrãmizile ši betonul armat

(v. aplicaøiile pentru aceste

con casoare din fig. 3).

Gradul de reducere. Gradul maxim

de reducere (raportul dintre gra nu la -

øia de la intrare ši granulaøia de la

iešire) depinde de proprietãøile fizico-

mecanice ale materialului primar.

Re zultã urmãtoarele valori orien ta ti ve:

- pentru pietre de duritate mi cã

pânã la moderatã, precum ši

pentru dešeurile de la con -

struc øii, maxim 7:1;

- pentru pietre de duritate mo -

deratã pânã la mare, în func øie

de rezistenøa la com presiune

ši de tenacitate, pâ nã la 5:1;

Depãširea gradului de mãcinare are

ca efect reducerea perfor man øelor

de mãcinare ši crešterea uzu rii.

Concasarea optimã este tot dea una

rezultatul corelãrii perfecte a com po -

nentelor utilajului (alimen ta to rul, uni -

tatea de sortare primarã, concasorul

cu fãlci, extractorul ši unitatea de

sortare finalã), precum ši al abilitãøii

operatorului [2]. n

Va urma...

Bibliografie:

1. * * * – Concasoare, sortare ši

reciclare, Kleemann, despre noi,

Wirtgen Group, 2009

2. * * * – Concasoare cu fãlci, pe

šenile, Mobicat, Kleemann, Wirtgen

Group, 2009

3. * * * – Concasoare cu impact, pe

senile, Mobirex, Kleeman, Wirtgen

Group, 2009

4. * * * – Mobicon MCO, Crawler

Mobile Crushing Plants, Mobile

Crushing Plants, Kleemann, 2009

5. * * * – Mobiscreen MS 16D;

MS19D, Track-mounted Screening

Plants, Kleemann, Wirtgen Group,

2008

6. * * * – Mobiscreen MS 15Z; MS

16Z; MS 20D, Mobile Screening

Plants, Kleeman, Wirtgen Group,

2008

7. * * * – Tehnical Description,

Powercrusher PC 10/55 J; PC 12/65

J; PC 13/10 IG; PC 16/10 IG, Hartl,

Powercrusher

8. * * * – Tehnical Description HCS

Gruzzly Screen; HCH37/15-HCSV

37/15, Hartl, Powercrusher

9. Beilich, E.; Becherescu, D.;

Thalep, M., Cuptoare ši utilaje în

industria silicaøilor, Volumul II, Mašini

ši aparate, Editura Didacticã ši

Pedagogicã, Bucurešti, 1973

10. Sârbu, L., Observaøii asupra con -

strucøiei, funcøionãrii ši prin ci pii lor de

calcul a instalaøiilor mo bi le pe

šenile de concasat ši sortat agre -

gate mi ne rale, Al XVI-lea Simpozion

Na øio nal de Utilaje pentrtu Con -

strucøii, SINUC 2010, Secøiunea II –

Utilaj Teh nologic, Lucrarea nr. II-10,

Bucurešti, 16-17, decembrie, 2010,

Universitatea Tehnicã de Construcøii

Bucurešti, Facultatea de Utilaj

Tehnologic, p. 19

Fig. 17

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201170

Page 71: RUE 02.2011r

LINTEC

Înainte delivrare!

Timp redusde

montare-demontare

Costuri reduse detransport

Fãrãfundaøii de

beton

Nu suntnecesaretrailere

speciale!

Asamblareîn doar 12 ore!

Preinstalareši pretestare

STAØII DE BETOANE în CONTAINERE ISO

Page 72: RUE 02.2011r

ASPECTE PRIVIND IDENTIFICAREARESURSELOR DE CREŠTERE APRODUCTIVITÃØII MUNCII la executarea mecanizatã alucrãrilor de construcøii

Caracteristica fundamentalã a etapei pe care otrãim este gãsirea celor mai eficiente cãi dediminuare a efectelor crizei economice, de

dezvoltare ši perfecøionare continuã a activitãøii productive, cu implicaøii deosebite încorelaøia angajat - firmã - client - mediu economic naøional, marcatã de accelerareaprocesului de integrare europeanã. Aceasta obligã la organizarea ši coordonareamuncii de conducere la toate nivelurile, la conceperea ei, cu o metodologie elaboratãši compatibilizatã în toate departamentele firmei în care se desfãšoarã.

Dr. ing. Ioan PETREADrd. ing. Carmen NECULAIRIDEX GROUP CONSTRUCØII BUCUREŠTI

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

72 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Dacã dezvoltarea ši orga ni -

zarea este caracteristica de

bazã, atunci misiunea deci -

den øilor ši angajaøilor este de a con -

duce, cunoašte, deøine ši îndrepta

fenomenele apãrute pe direcøii ši la

niveluri bine studiate, în aša fel încât

folosirea resurselor necesare desfã -

šurãrii activitãøii productive sã asi gu -

re prosperitate ši dezvoltare în ve de -

rea diminuãrii efectelor nedorite.

Perfecøionarea organizãrii ši coor -do nãrii producøiei reprezintã un

proces complex, cu caracter con -

tinuu, care comportã identificarea

de mãsuri ši folosirea de metode ši

tehnici deter minate pe baze de stu -

dii ši calcule tehnico-economice ca -

re sã asigure utilizarea maximã a

Page 73: RUE 02.2011r

condiøiilor de producøie ši creštere aproductivitãøii muncii. Asigurareaevoluøiei unui an samblu de procesede producøie, pro cese tehnologicecu respectarea normelor de pro tec -øia muncii, sin cro nizarea efectuãrii întimp a dife ritelor activitãøi specificelucrãrilor de construcøii, înlãnøuireacorespun zã toare a echipamentelortehnologice implicate în procesulde meca ni za re, folosirea raøionalã atimpului de lucru, organizarea încondiøii op time a activitãøilor cu ca -rac ter au xi liar, îm bunãtãøirea mente -nabilitãøii, asi gu rarea resurselor ne -ce sare, achi zi øia de echipamenteper formante, per fecøionarea activi tã -øii de trans port ši depozitare repre -zintã genuri de ac øiuni care trebuieavute în vedere de manager šidepartamente, justificate din punctde vedere economic ši teh nic, careîn final sã asigure îm bu nãtãøireaproductivitãøii.Activitatea echipamentelor teh -

nolo gi ce pentru construcøii se des -

fã šoa rã în foarte multe sectoare ci -

vile ši industriale. În toate acestesectoare echipamentele utilizate tre -buie sã lucreze într-un cadru or ga -nizat care sã asigure o mecanizareeficientã a lucrãrilor de construcøii.Organizarea lucrãrilor trebuie sã sebazeze pe analiza sinteticã a tipului

de lucrãri, a activitãøilor ce se rea li -zeazã în do me niul proceselor teh -nologice de pen dente de lucrãri ši atipurilor de echi pamente tehno lo -gice utilizate.Baza teoreticã a activitãøii de ela -borare a proiectului de mecanizarea lucrãrilor de construcøii o con sti -tuie teoria analizei structurii sis teme -lor, ce folosešte ca instrument de lu -cru metoda grafurilor de succesiuneši interdependenøã a activitãøilor înreøelele tehnologice.Concepøia sistemicã oferã bazeleunei elaborãri integrale a proceselortehnologice analizate, tratând în tre -gul ca o entitate unitarã ši nu ca osimplã alãturare a elementelor com -ponente.Astfel, prima condiøie care se pu -

ne celui ce elaboreazã pro iec tul

de mecanizare este sã štie naturaši complexitatea lucrãrilor, în ve de -rea organizãrii ši stabilirii gamei deechipamente tehnologice pentruexe cutarea mecanizatã a activi tã -

øilor programate. O a doua condiøie

care se cere este sã cunoascãbine atât funcøionarea echipamen -telor, cât ši sistemul lor de operare,sã aleagã corect tipul de utilaj, des -pre care trebuie sã afle:• Performanøele funcøionale;• Performanøele constructive;• Performanøele tehnologice;• Performanøele de exploatare.Specialistul trebuie sã cunoascãtoa te aceste amãnunte pentru a pu -tea realiza corelarea sistemului ac -tivitate-echipament, în ansamblul lu -crãrii. Neconcordanøa între para me -trii principali ai sistemului activitate-echipament duce la micšorarea ca -pacitãøii de lucru ši a eficienøei eco -nomice.Formarea raøionalã a sistemului

de echipamente tehnologice se

apre ciazã cu ajutorul carac te ris ti -

cilor ši indicatorilor specifici. A -

ceštia trebuie sã corespundã ce -

rinøelor tehno lo gice ši economice

ale lucrãrilor care se executã.

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

73Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011

Page 74: RUE 02.2011r

Indicatorii de bazã cu ajutorul cã -

rora se apreciazã eficienøa fo lo -

sirii echi pamentelor tehnologice

sunt: timpul de realizare a unei

lucrãri ce implicã mai multe echi -

pamente conform sche melor de

mecanizare ši costul lucrãrii exe -

cutate.

Caracteristicile ši indicatorii specifici

echipamentelor tehnologice pentru

construcøii sunt daøi în tabelul 1.Organizarea lucrãrilor de construcøiinu poate fi îndeplinitã astfel încât sãasigure creštera productivitãøii decâtanalizând deficienøele apãrute înpro cesul de producøie. În cadrul uneifirme, structurile ši com por tamenteleinteracøioneazã, nu de puøine ori pro -vocând disfuncøiuni care se tra ducprin costuri ascunse. Analiza a cestorcosturi permite des co pe ri rea ši e va -luarea resurselor de pro ductivitate.Structurile pot fi: fizice, tehno lo gi -

ce, organizatorice, mentale, în timp

ce comportamentele sunt: indivi -

du ale, ansamblu de activitãøi, pe

categorii, colective.

Disfuncøiunile se regãsec în:• Organizarea lucrãrilor;• Comunicare, coordonare, impli care;• Managementul timpului;• Condiøiile de muncã;• Instruirea adecvatã.Cheltuielile ascunse se regãsesc în:• Pregãtirea personalului;• Calitatea lucrãrilor;• Accidente de muncã;• Productivitatea directã.Analiza timpilor neproductivi, a cos -turilor ascunse (care nu sunt repe -rate în sistemele cu care este dotatãfirma, cum ar fi bugetul, costurile deex ploatare, contabilitatea generalã šicontabilitatea analiticã), permite gã -sirea ši evaluarea resurselor de pro -ductivitate.

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201174

Caracteristicileechipamentului tehnologic

pentru construcøiiIndicatori principali

1. Caracteristici funcøionale

Puterea motorului termic

Forøa de tracøiune

Viteza de deplasare

Forøe tehnologice specificeechipamentelor de schimb

Viteze tehnologice la mecanisme

Presiuni ši debite în acøionarea hidraulicã

Presiunea exercitatã pe teren, suborganele de rulare

Rampa maximã de acces

Eficacitatea frânelor

2. Parametrii constructivi

Tipul šasiului ši al sistemului de rulare

Realizarea direcøiei de deplasare

Mãrimile geometrice de gabarit

Raze de viraj

Ampatament

Ecartament

Masa mašinii ši a echipamentelor

3. Caracteristici tehnologiceši de exploatare

Forøe realizate la organele active

Dimensiunile caracteristice aleorganului de lucru

Consumul de lubrifianøi

Consumul orar de combustibil

Durata teoreticã a ciclului de lucru

Productivitatea teoreticã

4. Caracteristici economice

Cheltuieli de mentenanøã (întreøinere šireparaøii)

Timpul de lucru între douã întreøineritehnice

Costul întreøinerilor tehnice raportate launitatea de producøie

Tabel 1

Page 75: RUE 02.2011r

Detectarea originii timpilor nepro duc -tivi presupune analiza:Timpilor de execuøie a activitãøilor:

• Timpii ireductibili de execuøie;• Timpii de execuøie care rezultã dinproiectul corespunzãtor realizat allucrãrii, dar ši din ciclurile optime delucru ale utilajelor;• Timpii care rezultã din imper fec øi -un ile specificaøiilor cuprinse în pro -iectul lucrãrii;• Timpii rezultaøi din ciclurile neop ti -me ale utilajelor în frontul de lucru;Timplor de execuøie a lucrãrii:

• Timpii neproductivi rezultaøi dinimperfecøiunile corelãrii echipametteh nologic - activitate de execuøie;Timpului anual de producøie:

• Timpii neproductivi rezultaøi din im -pe rfecøiunile strategiei ši mana ge -men tului de šantier;• Timpii neproductivi rezultaøi din com -portamentul ši pregãtirea operatorilorde utilaj;• Timpii neproductivi rezultaøi din pe -r i oadele de întrerupere a activitãøiišantierului.Oricare ar fi metoda de analizã apli -catã, diagnosticele duc la acøiuni decorectare. Ce se va face cu timpulrezultat? Acesta poate fi consideratca un potenøial, deci trebuie cãutatedirecøii de dezvoltare ale activitãøii fir -mei care sã foloseascã acest timpcâštigat.Determinarea productivitãøii muncii

cu un utilaj într-un front de lucru, in -

di ferent de operatorul utilajului, ne -

ce sitã o analizã logicã a unei ac ti vi -

tãøi efectuate mecanizat cu un anu -

me echipament tehnologic, care

par curge cinci etape:

• Analiza foarte detaliatã a proce su -lui de lucru ši cuantificarea lui în fazeelementare;• Mãsurarea fiecãrei faze elemen ta re;

• Aplicarea principiilor ši regulilor sim -plificãrii muncii ši legilor economieide mišcare;• Însuširea, în final, a unui nou modde abordare, îmbunãtãøit ši sim pli -ficat;• Mãsurarea fiecãrei faze a cicluluide lucru pentru a putea calcula – cuajutorul evaluãrii mišcãrilor ši al coe -ficienøilor de simultaneitate, ai re pa -osului, etc. – noul timp total, necesardesfãšurãrii procesului, câštigurilerea lizate ši rezultatele studiului.

Existã o percepøie grešitã a unoracare considera cã “a crešte pro duc -

tivitatea” este echivalent cu “a lucra

mai repede”, inexactitate pe care oîntâlnim câteodatã în activitatea pro -ductivã, confundând astfel pro duc ti -vitatea cu randamentul muncii.Randamentul se mãsoarã printr-

un raport între cantitatea lucrãrii

reali zate ši cantitatea de lucrare

prevãzutã sau raportul între tim -

pul realizat ši timpul prevãzut.

Productivitata (producøia normatã ce

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2011 75

Page 76: RUE 02.2011r

trebuie realizatã în unitatea de timp,

în condiøiile efective de lucru, valorile

acesteia fiind folosite la pro gra ma -

rea lucrãrilor executate mecanizat),

depinde de un sistem de factori (na -

turali, umani, tehnici, organizatorici,

eco nomici, psihologici), fiind legatã

de conceperea frontului de lucru ši

alegerea utilajului, ši poate fi cres cu -

tã prin analizã ši recon ce perea sis -

temului utilaj-front de lucru, in di fe -

rent de cine îl deservešte. Dim po tri -

vã, randamentul depinde în mod ex -

clusiv de îndemânarea operatorului.

Practica dovedešte cã atunci când

se trece de la o activitate nestudiatã

la o una organizatã din punctul de

vedere al mecanizãrii acesteia, pro -

ductivitatea poate crešte foarte mult,

în timp ce înlocuirea unui operator

nepriceput cu unul mai îndemânatic

ši mai rapid în efectuarea comen zi -

lor, pãstrând modul de organizare al

frontului de lucru, nu aduce decât o

creštere a randamentului de maxi -

mum 25-30%.

Desigur, înøelegerea problematicii ši

implementarea metodelor avansate

de organizare presupun crešterea

cu noštinøelor lucrãtorilor intelectuali,

perfecøionarea organizãrii lucrãrilor

ši a ridicãrii gradului de calificare a

operatorilor. Firmele care au în ve -

dere asemenea aspecte obøin suc -

cese considerabile. Deci ele sunt con -

vinse cã nu e suficient sã ai e chi -

pamente tehnologice performante

pentru crešterea productivitãøii.

În consecinøã, managerul trebuiesã testeze separat productivitateafiecãrei resurse: capitalul, mate -ria lele, timpul ši cunoštinøele, darceea ce conteazã este pro duc -tivi tatea de ansamblu. n

BIBLIOGRAFIE1. Gerbier, J., Organizare ši con du -

ce re, Ed. Politicã, Bucurešti, 1971

2. Petrea, I., Echipamentele tehno lo -

gice performante, productivitatea ši

calitatea ca factori determinanøi în

eficientizarea executãrii mecanizate

a lucrãrilor de pãmânt, Revista de

Unelte ši Echipamente, Anul X, Nr. 10,

octombrie 2009

M A N A G E M E N T   T E H N O L O G I C

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201176

Page 77: RUE 02.2011r
Page 78: RUE 02.2011r

POZA LUNII

Page 79: RUE 02.2011r
Page 80: RUE 02.2011r

R E V I E W S

By its most compact and agile

compressor, Atlas Copco is

launching the newest concept

Atlas Copco is launching a new

concept in the field of air compre -

ssors through the new XAS 27 (27 l/s,

7 bar) compressor. XAS 27 is the first

compressor included in the Atlas

Copco Portable Air series, driven by a

gasoline engine. With the most

compact sizes among our portable

compressor series, this equipment

was designed to provide exceptional

versatility.

The new XAS 27 id driven by a robust

and feasible Honda engine, which

exceeds the requirements of the

current regulations with regard to the

emissions. It is designed with

trapezoid drive line and a winding

gear with rails. The engine drives the

new Atlas Copco C55 element. Also,

XAS 27 is an absolute first for the

entire Atlas Copco Portable Air series

because it is the first gasoline engine

based compressor.

The king is back- Case has

launched a new series of T type

bulldozer – excavators

The new T Series comprising four

Construction King loader-excavator

machineries, manufactured by Case

Construction Equipment, provide a

higher operation speed and a better

output at an adjusted fuel con sump -

tion. Construction King repeats his tory

and pushes forward the loader-

excavator machineries market.

The novelty of T series from Case

resides in the fact that the operators

may select the machinery depending

on the specific tasks they must

execute, especially due to the

possibility of selection between one

of the two transmission types,

Powershift and Powershuttle, which

improve the machinery control and

switch the traction from two wheels to

four wheels. Each of the four types of

machineries, included in this series,

provides a reduced fuel consumption

by 10%, and a loading capacity

increased by 20%. Also, these

machineries are 30 de shorter,

making them easier to transport.

The new RT9150E brand from

Grove – the most powerful mobile

crane on tyres on the market

Starting this fall, Manitowoc is

manufacturing a new version of

mobile crane on tyres (for

construction sites). RT9150E is the

largest version of such crane existing

on the market, with a capacity of 135

tone and equipped with 60 m

telescopic bracket, the longest

bracket in its series. This exceptional

operational height becomes another

unparalleled characteristic of this

version.

The new Grove crane may reach a

maximum height of 95.3 m at the

peak. Due to the bracket impressive

height, RT9150E may be used in

projects which, usually, would have

required an extension bracket. The

new crane successfully combines the

proven Grove technologies of tout-

terrain auto-cranes and of the mobile

cranes on tyres, the result being a

new undeniable market leader for this

segment of machineries.

These are the main characteristics

which attracted the clients and which

have been underlined by Doyle

Bryant, Marketing Product Manager

for Manitowoc during the product

launching at Crane Expo, event

organized at Shady Grove, between

3-8 October 2010.

EFFICIENT SORTING AND

CRUSHING INSTALLATIONS ON

RAILS: CONSTRUCTION,

OPERATION AND GENERAL

CALCULATION PRINCIPLES

The need to obtain larger quantities

of high quality construction materials,

extracted from quarries and pits

imposed the use of new

technologies in this field by the

operation of highly efficient mobile

sorting-crushing installations. Here are

the new efficient mobile installations,

designed by using components

specific for this field (basic

machineries), like: jaw breakers, cone

crusher, impact crusher, pierced

plates or rods jugger for primary

sorting, final sorting separators,

vibrating feeders, breaker extraction

feeders, as well as the bet carrier

assembly used on the technological

scheme for Granulometric sorting of

the obtained products.

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201180

Page 81: RUE 02.2011r

R E V I E W S

TECHNOLOGICAL EQUIPMENTS

FOR MICRO-PILOTS EXECUTION

Widening the technologies for

construction works execution, by

using the micro-pilots under the most

difficult situations, was generated,

mainly, by the development, design

and manufacture of efficient drilling-

injection technological equipments

(CASAGRANDE, ECODRILL, KELLER,

KLEMM etc.), able to ensure the

projects execution at maximum

quality and efficiency standards.

Although the used technologies and

equipments involved high

investments, these procedures have

been included in the works portfolio of

Romanian construction companies,

like: SC GEOSOND SA, SOPMET SA,

STUMP, ZÜBLIN România etc. In

Romania, the micro-pilots

technologies have been used during

several executed works and are

currently used for certain under way

works executed on national roads,

bridges and foundation rehabilitation.

PRESSURIZED WATER JET

EQUIPMENTS FOR DEMOLITION

The demolition with pressurized water

jet equipments

This method is designed for the

operations like removal of the affected

part and remedy of the structure,

keeping the un affected part of the

structure (for instance, on roads,

bridges, airport tarmac, tunnel walls,

etc.) This method is preferred by

comparison with other demolition

equipments like: manually driven

pneumatic or hydraulic hammers or

road cutter (on roads and platforms)

Exceptional technologies and

unique solutions for the Komatsu

equipments

Komatsu and its subsidiary, Modular

Mining Systems Inc. (Modular), are

celebrating 30 years of partnership in

providing the most efficient

autonomous mining technologies

existing on the global market. Since

the start of the Modular Mining

Systems Inc. company, in 1979, when

the first system of special transport

management was developed (in 1996

this company became a member of

the Komatsu Group) and until the

development of a new system,

namely DISPATCH NextGen, Modular

remained the main supplier of

electronic management solutions for

the mining machineries fleet in the

world. Modular was the promoter of

this unique electronic system for

mining machineries operation and

has implemented it on such

equipments in 1980, for the first time.

ASPECTS REGARDING THE

IDENTIFICATION OF PRODUCTS

FOR LABOR EFFICIENCY INCREASE

WHEN UPON THE MECHANIZED

EXECUTION OF THE

CONSTRUCTION WORKS

The basic characteristic of the phase

we are in is finding the most efficient

ways of downsizing the economic

crisis effects and of constant

developing and perfecting the

manufacture activity, with special

implications on the employee –

company – client – national

economic environment relation,

marked by the speed-up of the

European integration process. This

implies the organization and

coordination of the management on

all levels, as well as conceiving the

management by a methodology

drawn up and harmonized in all the

departments of a company.

Bosch Group gets back on growth

– the sales shall exceed EUR 50

billiards in 2011

Bosch Group has come back on

growth and already reached the level

of sales recorded in 2007, before the

crisis. According to the preliminary

results, during the finacial year 2010

the global supplier of technology and

services has obtained sales of over

EURO 47.3 billiards, by 24% more than

during the previous year (2009: EURO

38.2 billiards). „This is the highest level

reached by annual sales in the history

of 125 years of the company”, said

Franz Fehrenbach, President of the

Robert Bosch GmbH Directors Board.

The profits of Bosch Group have, also,

improved significantly. Thus, the

company’s profit before taxing has

returned to the target level of 7- 8

percentage of the sales for year 2010,

after a loss of EURO 1.2 billiards

during the pervious year. n

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 201181

Page 82: RUE 02.2011r

Talon de abonamenT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-202.82.69 sau pe e-mail: [email protected].

doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7 lei nn 6 luni 12 lei nn 1 an 22.50 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:denumirea firmei..................................................................................domeniul de activitate al firmei:...........................................................numele ši prenumele.............................................................................Funcøia..................................................................................................departament.........................................................................................adresã: Strada..............................................nr...... bloc....................Sc........... etaj.......ap.............................................................................localitate.........................................Judeø..........................Sector..........Cod poštal.............. Telefon..........................Fax....................................

Plata se va face cãtre SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, CIF RO 22254549cont RO12RZBR0000060009757116 Banca Raiffeisen, Sucursala Unirii. Înpreøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale.

atenøie!!! nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sãfie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"

OfErtA dE publiCitAtE pEntru 2011:Modul 1 apariøie (Euro)

1/1 A4 900

1/2 A4 500

1/4 A4 300

Coperta 1 2600

Coperta 2 2000

Coperta 3 1600

Coperta 4 22002 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferã

un spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatorii

ši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor

pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 –

500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 –

300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

Page 83: RUE 02.2011r

Macarale pe camion

Capacitate maximã de ridicare (11,88 t)

Lungime maximã a braøului (24,20 m)

Operare rapidã

Puternic

Precis

Robust

unde forØA conteAzÃ!

AK 620

Page 84: RUE 02.2011r