?ru LUMEA DRErTAII - Libris.ro › userdocspdf › 914 › In lumea dreptatii. Intuneric si... ·...

11
I. A[. Brltescu Voinegti ?ru LUMEA DRErTAII o irururuERlc $l LUMINA Et 6 :: O'

Transcript of ?ru LUMEA DRErTAII - Libris.ro › userdocspdf › 914 › In lumea dreptatii. Intuneric si... ·...

  • I. A[. Brltescu Voinegti

    ?ru LUMEA DRErTAIIo

    irururuERlc $l LUMINA

    Et6::O'

  • Cuprins

    lN r"umrn onunrAlrr

    lnlmra.drcp$fnl5t{ttunealst

    V*wlaailegP,thtlleTUnomln

    tvt:smbullzs

    C-ocrlanal*onorul8z:t/rry/mzr,nlle/

    PailATrcsneaSrtful/So

    Neamul U/regtilo'r / rzt

    Smiy*eala t* Radu Finulef / r38lvloar+nhrCastor 143

    Conttflrcul:4tB

    lNruNBR r c gt LuMl NA

    lnttrnab li luminl, / rffNicugor /16r

    Scrisortle tui Mifl Grlwtt I fil,Cd{torului fi. gala bme at dr:'mni" I r88

  • glana luitsaia/rge

    Mr,bnwrfo*.lzW,BiebilTlicl2cr6

    lilo-s'Nifl tlAr.lef / ro9

    Niorllifl Mirrcb;pnl, I ,I,s,Wwightuiu*".lWOonttwer$la

    Dur.crneful:lrrutijwatlz+5

    lnnnl,dcWl.lzgrNoteaGrrfl/zS8

    TalrrillfrlP*ent,lzgl

    illoartegnbnidl 212chaordryaltudtlr:lbuilzn

    Tipografia SIIIr( & $?EIhN SRLStrada N. Drdgan nr. 10, sector 5, Bucuregti

  • ln l,umea dreptL+Li

    De ce s-o fi ducAnd Andrei Rizescu sI-qi petreaci searala avocatul Vineanu, a cXrui sotie prime$te in toate joile, nuqtie nici el. Afaceri qi politic6 nu se pricepe si discute, cbr{inu qtie s[ joace, sd danseze, nici atAt, iar miopia lui il face sdtresarX la fieeare miqcare, de teamd s[ nu r6stoarne ceva. Sepricepe s[ cAnte din vioar[, c[ e absolvent al Conservatoru-iui; dar, din cei Ease ani de r[t[cire prin provincie, a inv[[atc[ lumea vine la sindrofie sd. rdzd., s5 vorbeasci, iar nu s[ steasmirnd ca s[ asculte muzica.

    O sI faci qi astd-searI ce a fhcutjoia trecut[: o sd se miq-te eu precauliune de Ia un grup la altul, o sd priveasc6 portre-tele qi litografiile de pe pere[i, o s[ audi aceleaqi convorbiri qiaceleaqi valsuri cAntate la pian de domniqoare, qi o s[ pleceobosit de urAt, cu dorul Bucureqtiului inzecit. Ajuns, vlzu cuo tristi mullumire cI parc[ n-ar fi altl sear[, ci tot a de joiatrecut5. In odaia din dreapta, aceleaqi doamne cu figuri p6ti-maEe, in care nu mai era nimic feminin, jucau maus scump,care le aduna galerie imprejur; in odaia de allturi jucau ace-iaqi b6rba[i; intr-alt[ parte cAliva alli inqi vorbeau despreaceeaEi tridare national[ qi micqorare a prestigiuhri ![rii; caqi in joia trecut[, cAliva ofi[eri se plAngeau c[tre domniqoarede lipsa unui lac pentru patinaj ori implrtdqeau cu bucuriehotlrArea colonelului de a pune Ia anul parchet in salonulclubului militar. Erau de fa[6 trei colegi de magistraturd ai luiAndrei, dar procurorul qi supleantuljucau pocher, iar cu pre-qedintele nu prea era in dragoste mare; mai erau Ei alli avo-ca!i, dar parte erau tot la cdrli, iar parte discutau politici; cu

  • alt[ lume nu se cuno$tea bine, nefiind in orag decdt de vreocAteva luni, noroc cI erau pe o masi aibumuri de fotografii qide c[4i poqtale ilustrate, pe care Andrei puse mAna, ca sX fa-c[ qi el ceva.

    Era adAncit in r[sfoirea lor, c6nd din odaia cu pian seauzi altceva decAt obiqnuitele valsuri. Dupi o clip[ de g0ndi-re, igi aduse aminte cd,e Mondschein-Sonnate a lui Beethoven,o bucati pe care o cAnta qi el Ia vioar6.

    LHsdnd albumurile, se strecurd pAni la uqa od[ii. CAntao fat5 imbr[catd intr-o rochie modest[, cenuqie, care i se pd-rea c[-i e cunoscuti. Se intreba cu nedumerire: unde a maiv5zut el acel chip, a c6rui frumuse[e nu sta numai in fr[ge-zimea tinerefii, dar mai ales in distincfiune: o frunte bomba-tI sub care striluceau ochi negri, sclipitori de inteligen[[, iarin p6rul negru pieptinat in sus, o vi15 de pIr alb, ca un bu-chet de iasomie!

    in vremea asta domniqoarele rddeau de glumele unuiofi1er; in odaia de allturi se iscase o cearti la o masI.

    - Fugi, domnule, d-aici, se auzea strigAnd vocea colone-lului, joci ca o mazetd. O joci de patruzeci de ani Ei tot n-aiinvStrat-o. Apoi cdnd m5 vezi c[-fl lepld picl de-un ceas...

    Lumea rAdea cu hohote.Fata care cAnta la pian, cu insuqirea pe care o au femeile

    de a vedea fhr[ sI priveasc[, observase pe tAndrul cu oche-Iari, care sta in pervazul qii de alituri qi singur asculta cusfin[enie ce cAnta ea.

    ,,Unde arn mai vdzut eu figura asta?" se frlmAnta Andreiqi, simlind pe cineva care se apropiase de dAnsul, se intoarse.

    Era Antonescu, noul director al gimnaziului, cu care f[-cuse cunoqtinfi cAteva zile mai inainte pe ulili.

    - Era sI v[ tntreb cine e domniEoara care cAnt[ la pian,dar b[nuiesc cd nu qiitri, cd sunteli venit mai de curAnd decAtmine.

    - Ba qtiu, rlspunse directorul. E domniqoara Murgu,sora nevesti-mii.

    - A"pa!? Ce bine cAnttr la pian domniqoara Murgu...Deodatl i se flcu lumind in minte qi incepu s[ rAd['

    6

  • - A, domnule Altonescu, si vezi ce lueru ciudat mi seintAmpl5. De aproape un sfert de or[ mi chinuiesc s6-miaduc aminte de unde cunosc pe domnigoara qi acum imi rea-mintesc.

    - De unde?- Acum doi ani, in vacanfa mare, am fost in treaclt vreo

    trei zile la Govora. lntr-o sear5 s-a dat o reprezentalie in fo-Iosul cantinelor Ecolare. Nu e aqa cI printre alte domniEoarea cdntat qi domnigoara Murgu?

    - ASa e.- Pdstrez qi acum afiqul cu o insemnare de cAt de bine a

    cAntat domniqoara, mi se pare, Elena Murgu.

    - Asta e nostim, zise Antonescu zAmbind. S[ i-o spunem.- A, ba nu.- Ba da, cum o ispr5vi.Se agezard pe canapea Ei urmari pe qoptite convorbirea,

    din care Andrei afl5 c5 doamna Antonescu a r[mas acas[, ne-fiind tocmai bine; ci Antonescu, din pricina aerului Giurgiu-lui, care nu-i pria, a obfinut s[ fie mutat aci, in orlqelul acestade munte; c[, m[car cI nu era venit decAt de doui luni, sim-tea o mare imbunit[]ire in s[nltate; cI Elena ii era cumnatlsi fiic[ tot intr-o vreme, deoarece ei o crescuserI, fiindci-imuriseri plrinlii cAnd era abia de qase ani; iar Antonescuafld cI nici Andrei n-are pdrinli, cI e qi el numai de gase luniin oraq.

    in vremea asta fata sfdrEise qi, intorcAndu-se, ii privea.Directorul se scul5 gi luAnd pe Andrei de mAnd il duse la

    lAnsa.

    - Eleno, d[-mi voie s[-1i prezint pe domnul Andrei Ri-z,escu. judec[tor de qedin{[ la tribunal Ei absolvent al Con-:.n-atorului la vioarl.

    Apoi istorisi, cu toate impotrivirile lui Andrei, chestiu-::a afigului de la Govora.

    - Admirabil5 e sonata asta, domniqoar[, zise Andrei, ca;i schimbe vorba. Nu qtiu dac[ ati auzit-o vreodati la pian qii--:ari.

    - Nu.- O gtii la vioari? intrebl directorul.

    7

  • - Da.Gazda, doamna Vineanu, care auzi in treaclt cuvintele

    din urmi, veni s[ st[ruiascI de Andrei s[-qi aduc[ vioara.- Te rog frumos, domnule Rizescu. Sunt trei paEi pAnI

    la dumneata.* AltS dath da, ast[-sear[ ins[ nu.- M[ inso{esc qi eu la rug[ciunea doamnei Vineanu,

    stdrui Elena Murgu. Sunt aci, vX pot acompania la pian.ii suna vocea mai dulce decAt pianul de care sta reze-

    mat[, qi privirea ei z6mbitoare ucidea orice putere de impo-trivire,

    DupI o clipd de codire se inclini:- Fie.Atunci fata flcu un pas cltre dAnsul qii zise, privinduJ

    drept in ochi:

    - Daci nu y-ar pricinui prea mult[ clutare, v-aE ruga s[aduce{i qi afiqul.

    - O! asta nu, rdspunse elindreptAndu-se spre ieqire.TotuEi l-a adus. Citise in grab[ acasi insemnarea f6cutl

    pe el qi vlzuse cd nu era nimic de ascuns; deci, inainte de aincepe sI cdnte, il scoase din buzunar qi-l intinse fetei, careciti cu obrajii inflori1i, desigur din pricina rhsfrdngerii culoriiafiqului:

    ,,Eram in picioare ldngX scen6. Cea din urml care a cAn-tat a fost domniqoara Elena Murgu, imbrlcat[ simplu intr-orochie civit[, o fati palidl la fa[d, cu ochii vii qi cu o vigh dep5r alb pe frunte. Nu qtiu ce mi-a dat de la inceput incredin-farea cX, dacl va cAnta qi aceastl domniqoar[, va cAnta bine.O parte din public se pregltea si plece, s[tul de atAta muzicd.Dar de la primele acorduri a robit toatl sala, iar cAnd a ter-minat, cu drept cuvAnt i s-au fdcut ova{ii."

    Dupi ce Andrei intocmi afiqul cu ingrijire qi-l vAri in bu-zunar, incep s[ cAnte, gi cAnth amAndoi atAt de bine Ei putereamuzicii e atAt de mare, incAt capetele se intorc, vorbele ince-teazi, pAnI qi jocul de cd4i se opreqte, to[i se inghesuiesc incadrul uqilor, iar cAnd sfArgesc, lumea izbucneqte in aplauze:

    -Admirabil!8

  • - Domnule Rizescu, nu te mai primesc fdrfl vioar[, zisegazda...

    ... $i acum, intors acasX, Andrei se gAndeqte ce r[u i-ar fip6rut s[ nu se fi dus la sindrofia lui Vineanu. Un bine nespus

    4,.ii umple inima. Iqi ia vioara qi cAnti de unul singur, pe cAndin minte ii flutur[ doi ochi negri, sub o frunte mare, cu o vitr[de plr alb, ca un buchet de iasomie...

    O pornise de jos Andrei Rizescu. Era fiul dascdlului Ri-zea de la biserica SfAntului Gheorghe din Piteqti, om shrac,flrd alt[ avere decAt venitul a trei pogoane din p[mAntul pa-rohiei. Ajutat la cheltuieli de boierul Mdrescu, ctitorul bise-ricii, Andrei a invXlat al[turi de bliatul Mlrescului; dar pecind feciorul boierului iqi trecea clasele cu propteli, biiatuldascllului ieqea printre cei dintAi.

    La sfArqirea liceului s-ar fi inscris la altl facultate decAtla Drept, dacd nu ar fi fost st[ruin]ele b[trAnului Mlrescu,care rroia si-gi aibl copilul aldturi cu Andrei, a c[rui sArgu-rnti qi cuminlenie puteau s5-i fie un indemn. Pe IAngI Facul-tatea de Drept, Andrei mai flcea qi pe cea de Filozofie gi maiurma gi Conservatorul la vioarS, talent pe care-l moqtenise de-a tate-sdu, c[ qi dascilul Rizea cAnta la vioarX. $i iariqi, pennd Andrei ducea o viatl aEezatl, necunoscAnd alte petreceriJecit cititul, vioara, lungile plimb[ri imprejurul Bucureqtiuluisi regulatele partide de Eah cu Klein, un coleg de conservator,:are-l inv[trase acestjoc, socotindu-se vinovat qi stricat dupd; sear[ petrecutl prea tArziu la ber[rie in disculii - tAnXrulltircscu iqi cheltuia viafa in cafenele qi in petreceri des-frnate.

    Dupi ce Eia luat licenfa, pe cAnd Mirescu pleca la Paris;ertru doctorat, Andrei c[p[ta, cu sprijinul boierului, un:r:st de substitut la Teleorman. Trecuserl doi ani de la intra-:*e lui in magistraturl, cAnd s-au intAmplat nenorocirile carei; -iramat deodat[ toate legiturile de recunoqtin[[ ce-l le-"i: ie neamul Mlreptilor.

    9

  • Andrei avea o sori, Ana, care mergea in casa boieruluide ajuta la cusut doamnei gi domniqoarei Mirescu. Aceast6sord, nespus de drag[ lui Andrei, a fost sedusi de tAn[rulM6rescu, intors in vacan[d de la Paris.

    Ruginea ce fata fdcuse tatdlui qi fratelui s5u a ispEqit-oprin chinurile in care s-a sfArgit, otrivindu-se. peste cAtevaluni s-a rdpus gi dascdlul Rizea, iar Andrei a r[mas singur pelume.

    De atunci, fhrl sprijinul nim[nui, numai prin purtarealui bund gi prin munca lui - eAteva studii insemnate, publ!cate in reviste juridice, atr6seseri luarea-aminte a lumiijudecltoreqti - inaintase incet, din treaptii in treapt5, ajun-gAnd in timp de qase ani judecdtor de qedin[[ aci, in acestoraq. Colegii lui ii g[seau trei cusururi: ziceau c[ este zgArcit,ursuz gi mAndru; dar n-aveau dreptate. Zgdrcitii ziceau pen-tru ci nu-qi risipea banii la c64i, dar ar fi de cercetat gi denumlrat cAli magistrali cinsti{i, fIr[ nicio altl stare, au pu-tut, ca Andrei, cu economii din leaf[, si-qi faci o biblioteclfrumuqicl, s[ cdl[toreasci o dat[ pAnI la Roma Ei sI aibi qidoui mii de lei puEi deoparte. Mdndru Ei ursuz ii ziceau pen-tru ci nu-i pl5ceau chefurile Ei nu da ghes cu dragostea nim[-nui, nu prea se ducea in lume; dar asta linea Ei de miopia lui,care-l fHcea sfios; iar dacl aveau nifici dreptate cAnd ziceaucI ,,fulger[ la Cornul caprei cAnd o rAde Rizescu", tot atAt ede adevirat c[ nu l-au vdzut niciodatl nechjit, nici nu l-auauzit vorbind altfel decAt cu nepisare mersul stdrilor sufle-teqti ale oamenilor, fhri s[ wei, pe nesimfite, te sim[i impinsspre mAhnire qi spre mizantropie, vizAnd zilnic pe oamenisub acelaqi unghi al sfAEierilor gi intremAncdrilor pentru unpeticel de interes.

    A"ga cum era, in scurta weme de cAnd era in acest oraq,pldcuse multora Ei nu erau putini acei care, avAnd o fiic[, osorX sau altd rudi de mlritat, ar fi primit cu bucurie s-o deadup[ dAnsul. Se poate, prin urmare, in[elege u$or ce vAlvl astArnit in acest orlqel, in care orice clsdtorie era un eve-niment, vestea c[ Rizescu o si se cisitoreascd cu cumnatadirectorului gimnaziului. Auzi dumneata, sI ia fatl strflinE,

    10

  • abia venitl, fdrd un ban de zestre, cAnd, slavX Domnului,erau in oraq atAtea fete frumoase, binecrescute qi cu stare.

    Lucrurile s-au intAmplat in chipul cel mai firesc.tn duminica urmdtoare sindrofiei de Ia Vineanu, Andrei

    se dusese la Antonescu.Directorul locuia chiar in localul gimnaziului, avAnd pe

    seama lui trei odli jos, in aripa dreapt[ a clIdirii. lntr-o alt[cas[, unde venea s[ facd intAia vizit6, ar fi stat cel mult zeceminute, cu mlnuqile in mAini, nemiqcat pe scaunul pe care arfi apucat s[ se aEeze; dar aci, atitudinea prietenoas[ qi lipsitlde etichet[ a lui Antonescu il f[cuse si stea mai bine de unceas.

    CAnd a intrat, solia ,pi cumnata directorului nu erau inodaie. fl primise el, intr-o hiinu{[ de cas5, p[tat5 qi ars[ inmai multe locuri de fel de fel de acide, qi intAia vorb[ i-a fost:

    - Mi rog, lii Ia etichetd? s[ mi duc s[-mi schimb haina...- Te rog, nu te deranja, rlspunse Andrei zAmbind. Iar

    dupb ce veniseri cucoanele Ei dup[ ce l-a infSliEat nevesti-si,iI intrebase dacl se gr5beqte, qi fat[ cu rdspunsul negativ allui Andrei:

    - Apoi scoate-[i minuqile. M[ rog, nu te las aga cu una,cu doul: mi-ai spus deunizi ci nu cunoqti gimnaziul qi vreausi qi-l ar[t in aminun{imi.

    $i au mers cu tolii si vadd localul gimnaziului. Era inadevdr wednic de vlzut: slli de studiu curate, mari qi lumi-ooase, sali de desen, sall de gimnastic[, o bibliotecl cum nu-r-ar fi a$teptat Andrei s[ glseascd intr-un orIEel atAt de mic;sr in sfArgit, plstrat pentru la urm5, laboratorul de fizici Ei;himis, specialitatea lui Antonescu, alituri cu un amfiteatru'"cipdtor.

    La fiecare exclamafie de admiralie a lui Andrei, direc-:::ul se intorcea cltre fatl Ei o intreba:

    - Se-i spunem aci? Ei rlspundea tot el; Nu, lasi la urmX.Antonescu era un om de vreo patruzeci qi cinci de ani,

    :il:rd- sldbut, chel ca sticla, vioi ca o wabie; porecla de ,,Neam-::'. pe care o purta din qcoal[, i se cuvenea qi pentru inf[1i-:"::ea lui, qi pentru cI in adev5r era german dupl mamd; iar

    11

  • aplecarea lui pentru qtiinfele naturale o mogtenise de la bu-nicul sdu matern, rdposatul Maller, farmacistul.

    - Uite ce am combinat noi, domnule Rizescu, zise el,dupd ce se intoarserd in odaia de primire... dar cum sL incep,cd trebuie o introducere?

    * Lasi mai tArziu, Alexandre, zise nevastd-sa.- A, nu! Nu mE qtii pe mine? Eu cAnd am ceva de spus,

    trebuie sI-l spun indati, ci m[ supdrd, parc6 mi-ar umbla unfir de p[r pe limb5. Uite ce e.

    $i incepu sI explice cum ii lipseau din laborator multelucruri esen[iale, care trebuiau neaplrat cumpdrate; c[ de laminister era gata de clpdtat suma trebuincioasX, c[ judelul,vorbise cu prefectul, n-avea fonduri.

    Atunci ce s-a gAndit? fua e cd Elena cAnt6 bine la pian?- O, foarte bine!- Eleno, aqa e c[ domnul Rizescu cAnt[ bine la vioari?- Mai mult decAt bine, rlspunse fata.Atunci era foarte simplu: s-a gAndit cX ar putea organiza

    in amfiteatrul gimnaziului un concert - era destul de inc[pi-tor amfiteatrul - qi s-ar putea scoate o sum[ destul de fru-muEic[; qi p[rAndu-i-se cd vede o miEcare de protestare a luiAndrei:

    - Mai intAi, n-o s[ ai de cAntat toatd seara, cd o s[ maifie qi alte buc6fi; bdielii o sd cAnte in cor, allii o s[ declame,allii o sI mai facl scrimd. M[ rog, de toate. S[ nu zici nu,domnule Rizescu. in orice caz, las[-md s[ mai trag n[dejdedou5-trei zile. Ce e azi? Duminici? Uite, i1i acordlm trei zilede gAndire: luni, ma4i gi miercuri, cAnd te rugim s[ vii s[prAnzeEti cu noi. Daci primeEti, vii miercuri cu vioara, dacdnu, vii fdrl vioard.

    Aqa e ci va sI fie cineva afari din cale de ursuz ca sX nuse simti atras cltre niqte oameni aqa de deschiEi la inimi?

    Miercuri seara se dusese cu vioara. Dupd-masi venise Eidoctorul Georgescu, un coleg de Ecoali al directorului, cu ne-vastS-sa, Ei petrecuserl o sear[ minunatd, ficAnd muzicd cuElena gi discut6nd impreunl cu doctorul planurile de refor-me pe care vroia si le introducl Antonescu in cursurile lui.

    t2