RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 13.1.2015

SWD(2015) 3 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Raport

Consultarea publică online privind protecția investițiilor și soluționarea litigiilor dintre

investitori și stat (ISDS) în cadrul Acordului privind Parteneriatul transatlantic pentru

comerț și investiții

(TTIP)

Data: 26.03.2015

Raport

Consultarea publică online privind protecția investițiilor și

soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) în cadrul

Acordului privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț

și investiții (TTIP)

13 ianuarie 2015

Rezumat

Directivele de negociere1 pentru negocierea Acordului privind Parteneriatul transatlantic

pentru comerț și investiții (TTIP) prevăd includerea în acord a protecției investițiilor și a

soluționării litigiilor dintre investitori și stat (investor-to-state dispute settlement –

ISDS), sub rezerva îndeplinirii unui număr de condiții. Protecția investițiilor și ISDS s-

au aflat în centrul unei dezbateri publice animate pe tema TTIP, care a avut loc în UE.

În consecință, pentru a defini mai precis abordarea de către UE a acestor aspecte

importante care îi preocupă pe europeni, Comisia a organizat o consultare publică în

perioada 27 martie-13 iulie 2014. Consultarea a conturat o posibilă abordare a UE

(denumită în continuare „abordarea propusă a UE” sau „abordarea propusă”) și a

încercat să obțină răspunsuri la întrebarea dacă abordarea propusă a UE, care diferă

substanțial de cea aplicată în cazul altor acorduri care cuprind clauze clasice de protecție

a investițiilor și de ISDS, poate găsi echilibrul corect dintre protecția investitorilor și

apărarea dreptului și a capacității UE și a statelor membre de a reglementa în interesul

public. Trebuie reamintit faptul că abordarea propusă a UE cu privire la protecția

investițiilor și ISDS a fost elaborată și pe baza experienței de arbitraj, uneori

controversat, dobândită în cadrul multor acorduri existente. Exercitând o competență

prevăzută de Tratatul de la Lisabona, UE are ocazia de a institui în întreaga Uniune un

regim reformat, care va înlocui și va elimina treptat actualele tratate încheiate de statele

membre.

1 http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11103-2013-DCL-1/ro/pdf

26.03.2015 Pagina 3 din 29

Pentru a facilita participarea la consultare și a ilustra elementele abordării inovatoare

propuse de UE a fost furnizat un text de referință2, bazat pe proiectul de acord dintre UE

și Canada (CETA).

Consultarea s-a concentrat asupra a 12 chestiuni esențiale, privind atât aspecte de fond

ale protecției investițiilor, cât și aspecte legate de ISDS. A fost introdusă și o întrebare

deschisă cu caracter general, care a permis respondenților să transmită considerente de

ordin general.

În prezentul raport, serviciile Comisiei oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor

consultării.

Comisia a primit în total aproape 150 000 de răspunsuri. Toate răspunsurile au fost luate

în considerare în mod egal. Marea majoritate, și anume aproximativ 145 000 (97 %), au

fost transmise în mod colectiv, prin intermediul a diferite platforme online care

conțineau răspunsuri predefinite, la care aderau respondenții. În plus, Comisia a primit

răspunsuri individuale de la peste 3 000 de persoane și de la aproximativ 450 de

organizații reprezentând o mare parte a societății civile din UE (organizații ale

comunității de afaceri, sindicate, organizații ale consumatorilor, firme de avocatură,

cadre universitare etc.).

În linii mari, răspunsurile conțin trei categorii de afirmații.

Deși sfera consultării s-a limitat la abordarea propusă a UE cu privire la protecția

investițiilor/ISDS în cadrul TTIP, prima categorie de afirmații indică opoziția față de

TTIP în general sau preocupări legate de acesta. Astfel de opinii au apărut și cu ocazia

consultării organizate anterior de Comisie cu privire la TTIP. Deși s-a luat notă de

opiniile respective, evaluarea rezultatelor prezentei consultări trebuie să se concentreze

pe afirmațiile privind aspectele specifice prezentate în cadrul fiecărei întrebări.

O a doua categorie indică preocupări sau opoziția față de protecția investițiilor/ISDS în

cadrul TTIP. Se reamintește faptul că această consultare are loc în contextul în care

statele membre au încredințat în unanimitate Comisiei negocierea protecției investițiilor

și a soluționării litigiilor dintre investitori și stat în cadrul TTIP, cu condiția ca rezultatul

final să corespundă intereselor UE. În consecință, directivele de negociere conțin un

element de condiționalitate și precizează clar că decizia în legătură cu includerea sau nu

a ISDS urmează să fie luată în faza finală a negocierilor. Această a doua categorie de

răspunsuri se referă la o chestiune mai amplă decât cea care a făcut obiectul consultării.

Prin urmare, această întrebare mai amplă trebuie să primească un răspuns în lumina

eforturilor depuse în prezent de UE pentru a reforma în mod substanțial protecția

investițiilor și sistemul ISDS și a evaluării acestor eforturi.

2 http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/march/tradoc_152280.pdf

26.03.2015 Pagina 4 din 29

O a treia categorie include opiniile referitoare la diferitele aspecte prezentate în cadrul

fiecărei întrebări, care sunt însoțite adesea de sugestii concrete privind calea de urmat.

Imaginea generală care rezultă din aceste răspunsuri arată o mai mare diversificare a

opiniilor. Există diferențe atât între diversele categorii de respondenți, cât și, uneori, în

interiorul aceleiași categorii. De exemplu, unii respondenți consideră că abordarea

propusă a UE nu răspunde în măsură suficientă anumitor preocupări legate de dreptul de

a reglementa, în timp ce alții atrag atenția asupra riscurilor de a reduce prea mult

protecția acordată investitorilor. Opiniile sunt împărțite în ceea ce privește aproape

fiecare întrebare.

Având în vedere cele de mai sus și fără a aduce atingere altor aspecte, se constată că

există, în special, patru domenii în care ar trebui explorată posibilitatea de a aduce în

continuare îmbunătățiri:

- protecția dreptului de a reglementa;

- instituirea și funcționarea instanțelor de arbitraj;

- relația dintre sistemele judiciare naționale și ISDS;

- reexaminarea hotărârilor pronunțate în litigiile dintre investitori și stat, prin

intermediul unui mecanism de apel.

În consecință, în primul trimestru al anului 2015 serviciile Comisiei intenționează să

continue consultarea cu părțile interesate din UE, cu statele membre ale UE și cu

Parlamentul European în domeniile sus-menționate, ca parte a unei dezbateri mai ample

privind protecția investițiilor și ISDS în cadrul TTIP, pentru a permite Comisiei să

elaboreze propuneri concrete pentru negocierile privind TTIP. Trebuie reamintit faptul

că în prezent nu au loc negocieri cu privire la aceste aspecte. Elaborarea unei noi

abordări a protecției investițiilor și a ISDS, care să corespundă pe deplin interesului UE

și să respecte integral angajamentul asumat în fața Parlamentului European, constituie

un obiectiv-cheie al negocierilor privind TTIP.

26.03.2015 Pagina 5 din 29

Cuprins

1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT 8

2. NUMĂRUL ȘI TIPOLOGIA RESPONDENȚILOR 9

2.1. Prezentare generală a răspunsurilor 9

2.2. Răspunsuri colective și dificultăți tehnice 10

2.3. Tipologia respondenților 11

3. PREZENTARE GENERALĂ A PRINCIPALELOR REZULTATE ALE

CONSULTĂRII 14

3.1. Considerații generale 14

3.2. Considerații specifice 16

4. DOMENII ÎN CARE SUNT NECESARE EFORTURI SUPLIMENTARE 26

ANEXA I. METODOLOGIA APLICATĂ ȘI PREZENTAREA CONCLUZIILOR

(DISPONIBILĂ NUMAI ÎN LIMBA ENGLEZĂ)

ANEXA II. PREZENTAREA RĂSPUNSURILOR PRIMITE DE LA CETĂȚENI

(DISPONIBILĂ NUMAI ÎN LIMBA ENGLEZĂ)

ANEXA III. PREZENTAREA RĂSPUNSURILOR PRIMITE LA FIECARE

ÎNTREBARE (DISPONIBILĂ NUMAI ÎN LIMBA ENGLEZĂ)

26.03.2015 Pagina 6 din 29

Lista abrevierilor

ACEA Asociația Constructorilor Europeni de Automobile

ALS Acord de liber schimb

BEPS Erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor

BEUC Organizația Europeană a Consumatorilor

CEEP Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publică

CEFIC Consiliul European al Industriei Chimice

CETA Acordul Economic și Comercial Global dintre UE și Canada

CNCD Centrul Național de Cooperare pentru Dezvoltare

CNF Clauza națiunii celei mai favorizate

DPI Drepturi de proprietate intelectuală

ECHR Convenția Europeană a Drepturilor Omului

ECT Tratatul privind Carta Energiei

EFILA Federația Europeană pentru Dreptul Investițiilor și Arbitraj

ETUC Confederația Europeană a Sindicatelor

ETUCE Comitetul Sindical European pentru Educație

FET Tratament corect și echitabil

GATS Acordul General privind Comerțul cu Servicii

GATT Acordul General pentru Tarife și Comerț

IBA Asociația Internațională a Barourilor

ICC Camera Internațională de Comerț

ICSID Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții

IIED Institutul Internațional pentru Mediu și Dezvoltare

IISD Institutul International pentru Dezvoltare Durabilă

ILO Organizația Internațională a Muncii

IMM Întreprinderi mici și mijlocii

ISD Investiții străine directe

26.03.2015 Pagina 7 din 29

ISDS Soluționarea litigiilor dintre investitori și stat

NHS Serviciu național de sănătate

OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OMC Organizația Mondială a Comerțului

ONG Organizație neguvernamentală

ONU Organizația Națiunilor Unite

SG Secretar general

SM State membre

SUA Statele Unite ale Americii

TACD Dialogul Transatlantic al Consumatorilor

TBI Tratat bilateral de investiții

TN Tratament național

TRIPS Aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală

TTIP Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții

UE Uniunea Europeană

UK Regatul Unit

UNCITRAL Comisia Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial

Internațional

26.03.2015 Pagina 8 din 29

1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT

În iunie 2013, Consiliul a autorizat în unanimitate Comisia Europeană să negocieze

Acordul privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP). Directivele

de negociere precizau că TTIP trebuie să includă protecția investițiilor și soluționarea

litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), cu condiția ca rezultatul final să corespundă

intereselor UE.

Având în vedere marele interes manifestat de public în domeniul protecției investițiilor

și al soluționării litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), Comisia a lansat o consultare

publică privind o posibilă abordare (denumită în continuare „abordarea propusă a UE”

sau „abordarea propusă”), cu scopul de a culege opinii, care ar putea servi ca bază

pentru negocierile privind TTIP, în legătură cu o serie de elemente cuprinse în această

abordare propusă și care sunt inovatoare în comparație cu practicile aplicate anterior și

în prezent în statele membre ale UE.

Consultarea publică a început la 27 martie 2014 și s-a încheiat la 13 iulie

20143.

Aceasta a fost deschisă tuturor cetățenilor și părților interesate din UE. Consultarea a

fost disponibilă în toate limbile UE. Comisia a dorit să obțină opinii cu privire la

următoarele 12 chestiuni esențiale:

1. domeniul de aplicare a dispozițiilor de fond privind protecția investițiilor;

2. tratamentul nediscriminatoriu al investitorilor;

3. tratamentul corect și echitabil;

4. exproprierea;

5. asigurarea dreptului de a reglementa și protecția investițiilor;

6. transparența în ISDS, acțiunile multiple și relația cu instanțele naționale;

7. etica arbitrilor;

8. conduita și calificările;

9. reducerea riscului de introducere a acțiunilor abuzive și neîntemeiate;

10. autorizarea continuării unei acțiuni (filtrul);

11. orientările furnizate de părți pentru interpretarea acordului;

12. mecanismul de apel și coerența hotărârilor.

În plus, ultima întrebare, care era deschisă, le-a permis respondenților să-și exprime

opiniile generale cu privire la protecția investițiilor și la ISDS în cadrul TTIP.

3 Pentru setul complet de documente ale consultării, a se vedea:

http://trade.ec.europa.eu/consultations/index.cfm?consul_id=179

26.03.2015 Pagina 9 din 29

Pentru fiecare chestiune, consultarea a furnizat o parte introductivă cu rol explicativ, o

descriere a abordării utilizate în majoritatea acordurilor de investiții, o descriere a

obiectivelor UE legate de TTIP, precum și texte de referință, pentru a ilustra modul în

care chestiunea respectivă ar putea fi reglementată prin dispoziții juridice.

Prezentul raport cuprinde răspunsurile primite de serviciile Comisiei în cursul

consultării. Aceste opinii nu trebuie neapărat considerate ca aparținând Comisiei

Europene sau serviciilor sale. Raportul precizează numărul și tipologia respondenților,

prezintă un rezumat al răspunsurilor și stabilește domeniile în care serviciile Comisiei

doresc să continue consultarea cu părțile interesate, cu statele membre ale UE și cu

Parlamentul European, pentru a permite Comisiei să definească poziția UE în

negocierile privind protecția investițiilor și ISDS în cadrul TTIP.

În prima anexă este descrisă metodologia aplicată pentru analiza răspunsurilor și

prezentarea rezultatelor. A doua anexă cuprinde, pentru fiecare întrebare adresată în

cadrul consultării, o prezentare detaliată a opiniilor exprimate de diferitele categorii de

respondenți. Această anexă include, de asemenea, un rezumat al răspunsurilor primite

de la cetățeni.

2. NUMĂRUL ȘI TIPOLOGIA RESPONDENȚILOR

2.1. Prezentare generală a răspunsurilor

Nivelul de mobilizare a societății civile din UE pentru această consultare a depășit

nivelurile înregistrate în general pentru consultările publice organizate de Comisie. Au

fost primite în total aproape 150 000 de răspunsuri.

La consultare au participat respondenți din toate cele 28 de state membre ale UE. Cele

mai multe răspunsuri au fost primite, în ordine, din Regatul Unit, Austria, Germania,

Franța, Belgia, Țările de Jos și Spania; răspunsurile provenind din aceste țări reprezintă,

împreună, 97 % din total4.

4 La scurt timp după încheierea consultării a fost publicată o prezentare statistică detaliată – a se vedea:

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/july/tradoc_152693.pdf

26.03.2015 Pagina 10 din 29

Tabelul 1: Distribuția răspunsurilor per stat membru

Stat membru Număr de

răspunsuri

% din total

Regatul Unit 52 008 34,8 %

Austria 33 753 22,6 %

Germania 32 513 21,8 %

Franța 9 791 6,5 %

Belgia 9 397 6,3 %

Țările de Jos 4 906 3,3 %

Spania 2 537 1,7 %

Total 144 905 97,0 %

Alte state membre 4 494 3,0 %

Total general 149 399 100,0 %

2.2. Răspunsuri colective și dificultăți tehnice

S-a constatat că un număr foarte mare de răspunsuri (aproximativ 145 000) au fost

transmise în mod colectiv, prin intermediul mai multor organizații neguvernamentale

(ONG-uri). Aceste organizații au oferit răspunsuri predefinite, la care respondenții au

aderat. ONG-urile respective au pus la dispoziție platforme online dedicate sau software

specific, conținând deseori răspunsuri predefinite, care au permis încărcarea

răspunsurilor direct în baza de date a consultării publice, facilitând astfel transmiterea

unui număr foarte mare de răspunsuri într-un interval scurt de timp. Trebuie remarcat

faptul că, deși marea majoritate a acestora au fost furnizate de cetățeni, există și unele

răspunsuri introduse de diverse organizații (a se vedea tabelul 2). Toate răspunsurile au

fost considerate contribuții valabile.

Răspunsurile colective pot fi grupate după cum urmează:

aproximativ 70 000 de răspunsuri formează șapte loturi diferite, transmise prin

intermediul a opt ONG-uri. Fiecare lot conține răspunsuri identice sau foarte

asemănătoare la toate cele 13 întrebări;

aproximativ 50 000 de răspunsuri transmise prin intermediul unei ONG au o

structură diferită. La întrebările 1-12 a fost dat următorul răspuns general: „nicio

observație – nu cred că ISDS trebuie inclusă în TTIP”, iar la ultima întrebare (nr. 13

– Evaluare generală) au fost date diverse răspunsuri;

în sfârșit, aproximativ 25 000 de răspunsuri prezintă caracteristici similare, în

sensul că nu se răspunde la întrebările 1-12, ci numai la întrebarea 13. Răspunsurile

date la întrebarea 13 diferă, însă cele mai multe exprimă opinii similare. Nu a putut

fi identificată sursa acestor răspunsuri. Având însă în vedere similitudinile cu alte

răspunsuri colective, pentru scopurile prezentului raport, acestea au fost

considerate, de asemenea, răspunsuri colective.

Din cauza numărului mare de răspunsuri încărcate simultan în baza de date, pagina de

internet a consultării publice a fost indisponibilă la data de 3 iulie 2014, timp de 2 ore.

26.03.2015 Pagina 11 din 29

Pentru a remedia inconvenientele cauzate de acest incident tehnic, serviciile Comisiei au

decis să prelungească durata consultării cu încă o săptămână. În cursul acestei

săptămâni suplimentare, mulți respondenți și-au retrimis răspunsurile. Având în vedere

însă că unele dintre aceste răspunsuri au fost înregistrate și cu ocazia primei transmiteri,

la finalul consultării existau peste 6 000 de copii exacte (respectiv, texte identice

trimise de două ori de același respondent). Pentru a putea efectua o analiză mai

aprofundată și a întocmi statistici oficiale, s-a luat decizia de a scădea aceste duplicate

din totalul răspunsurilor.

Pe lângă răspunsurile colective, baza de date a consultării a înregistrat și 3 144 de

răspunsuri individuale de la cetățeni ai UE și 445 de răspunsuri individuale de la

diferite organizații, cum ar fi ONG-uri, cadre universitare, întreprinderi, organizații

sindicale, grupuri de protecție a consumatorilor, asociații economice sau comerciale etc.

Pentru scopurile prezentării rezultatelor, aceste tipuri de răspunsuri au fost denumite

„răspunsuri individuale de la cetățeni” și, respectiv, „răspunsuri individuale de la

organizații”.

2.3. Tipologia respondenților

Distribuția răspunsurilor per categorie de respondenți este următoarea:

Tabelul 2: Distribuția răspunsurilor per categorie de respondenți

Tip de respondenți Total

răspuns

uri

Cetățeni

148 830

Organizații, din care: 569

Cadre universitare 8

Întreprinderi 60

Firme de consultanță 15

Instituții guvernamentale/autorități de reglementare 11

Cabinete de avocatură 7

Organizații neguvernamentale 180

Asociații profesionale reprezentând întreprinderi din UE 66

Sindicate & organizații reprezentând sindicate din UE 42

Organizații neguvernamentale de tip umbrelă 22

Grupuri de reflecție 21

Alte organizații 137

Total copii exacte (răspunsuri trimise de două ori) 6 346

Total răspunsuri colective (fără copiile exacte) 139 464

Total răspunsuri individuale 3 589

Total răspunsuri 149 399

26.03.2015 Pagina 12 din 29

În cursul procesului de analiză, au fost identificate 12 copii exacte, care nu au influențat

însă rezultatul global indicat în prezentul raport.

Numai un mic număr de respondenți (mai puțin de 1 % din total) au precizat că au

efectuat o investiție în SUA.

Organizațiile care au răspuns diferă foarte mult în ceea ce privește natura, scopul și

mărimea, dar, împreună, reprezintă segmente ample ale societății civile europene.

Trebuie reținut faptul că împărțirea în diferite tipuri de organizații rezultă exclusiv din

ceea ce au declarat respondenții în formularul online al consultării, disponibil pe site-ul

de internet al Comisiei.

Elementele referitoare la tipologia respondenților expuse în continuare sunt relevante în

scop ilustrativ.

Cadre universitare

Cadrele universitare au inclus un grup (care a transmis un răspuns comun) de 120 de

experți universitari în legislație comercială și de investiții, legislația UE, legislație

internațională și drepturile omului, drept constituțional, drept privat, economie politică

și alte domenii, Departamentul de Drept European, International și Comparativ – Secția

Drept Internațional și Relații Internaționale de la Universitatea din Viena și

Observatorio sobre la Protección Jurídica de Inversiones en el Exterior (Observatorul

pentru Protecția Juridică a Investițiilor Externe) de la Universitatea Pontificia de

Comillas (ICAI-ICADE) din Madrid (Spania).

Întreprinderi

În plus, serviciile Comisiei au primit răspunsuri de la 60 de întreprinderi, și anume de la

27 de microîntreprinderi (întreprinderi cu mai puțin de 10 angajați), 14 IMM-uri și

19 întreprinderi mari. Printre acestea din urmă s-au numărat întreprinderi multinaționale

foarte mari din UE (de exemplu, Total, Alstom, Veolia, GDF-Suez, Versalis, Daimler,

Iberdrola, Repsol) și din afara UE (de exemplu, Chevron, Japan Tobacco, Philip

Morris), dintre care multe au fost implicate în cauze de ISDS de notorietate.

Consumatori

Interesele consumatorilor au fost reprezentate, printre altele, de Organizația Europeană a

Consumatorilor (BEUC), de Dialogul Transatlantic al Consumatorilor (TACD) și de

Federația Europeană a Utilizatorilor de Servicii Financiare (Better Finance).

Asociații economice sau comerciale

Printre asociațiile economice sau comerciale s-au numărat BusinessEurope și Consiliul

Economic Transatlantic, precum și un număr semnificativ de camere de comerț din

diferite state membre (de exemplu, din Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța,

Germania, Țările de Jos, Spania, Suedia și Regatul Unit). Au fost primite, de asemenea,

multe răspunsuri de la organizații care își desfășoară activitatea în sectoare sau domenii

specifice, cum ar fi serviciile, produsele chimice, produsele alimentare, băuturile

26.03.2015 Pagina 13 din 29

alcoolice, comerțul cu amănuntul, petrolul și gazele, automobilele, tehnologia

informației, metalele neferoase și editurile. Au participat și două asociații reprezentând

serviciile publice: Aqua Publica Europea – Asociația europeană a operatorilor publici

din domeniul apei și Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publică

(CEEP).

Printre asociațiile profesionale la nivel european care au răspuns la consultare se numără

ACEA (producătorii de automobile), DigitalEurope (tehnologiile informației), CEFIC

(industria chimică), Eurometaux (metale neferoase) și European Services Forum

(servicii).

Organizații guvernamentale

Au răspuns guvernele regionale și parlamentele regionale sau partidele politice dintr-o

regiune germană (Bavaria) și una austriacă (Vorarlberg), precum și un partid politic din

Parlamentul german, un partid politic dintr-o regiune germană, Parlamentul Bavariei și

orașele München și Nantes.

Organizații neguvernamentale

Au participat la consultare organizații neguvernamentale (ONG-uri) din toate sectoarele

principale. Două treimi dintre acestea au mai puțin de 500 de membri, în timp ce altele

au membri în toată Uniunea Europeană. S-au remarcat contribuțiile din partea marilor

organizații de mediu europene, cum ar fi Biroul European pentru Mediu (European

Environmental Bureau), Greenpeace, Prietenii Pământului (Europa) (Friends of the

Earth Europe) și Transport & Mediu (Transport & Environment).

Dintre ONG-urile naționale care au răspuns, s-au remarcat Uniunea pentru Conservarea

Naturii și Biodiversității (Germania) (Naturschutzbund), Greenpeace Germania,

Federația Germană a Asociațiilor de Consumatori (Verbraucherzentrale

Bundesverband), Centrul National de Cooperare pentru Dezvoltare 11.11.11. (Belgia)

(CNCD 11.11.11), Liga Drepturilor Omului, Mișcarea Muncitorească Creștină

(Mouvement Ouvrier Chrétien), Solidaritatea Mondială (Wereldsolidariteit), Uniunea

Federală a Consumatorilor (Franța), Asociația pentru Taxarea Tranzacțiilor Financiare

și pentru Acțiunea Cetățenească (Attac) și Prietenii Pământului, organizația britanică

pentru combaterea sărăciei la nivel mondial (War on Want) și mișcarea britanică pentru

echitatea comerțului (Trade Justice Movement), Prietenii Pământului (Finlanda),

Consiliul danez al consumatorilor și inițiativa Access Campaign (Campania pentru

accesul la medicamente) a organizației Médecins Sans Frontières.

Printre ONG-urile din afara UE care au participat la consultare s-au numărat Public

Citizen (SUA), Consiliul Canadienilor (Council of Canadians) și Rețeaua pentru

Echitatea Comerțului (Canada) (Trade Justice Network).

Din rândul grupurilor de reflecție, au trimis contribuții Institutul Internațional pentru

Dezvoltare Durabilă (IISD), Institutul Internațional pentru Mediu și Dezvoltare (IIED)

și Institutul Internațional de Mediere (care nu a răspuns la întrebări, dar a transmis un

set recomandat de orientări pentru mediere).

26.03.2015 Pagina 14 din 29

Sindicate

Printre organizațiile din domeniul sindical care au răspuns se numără principala

organizație-umbrelă a sindicatelor europene, și anume Confederația Europeană a

Sindicatelor (ETUC). Au participat în mod direct la consultare și multe organizații

naționale, de exemplu, din Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Țările de

Jos, Suedia și Regatul Unit.

Au răspuns la întrebări și sindicate care reprezintă sectoare specifice, de exemplu:

educația (Comitetul Sindical European pentru Educație – ETUCE), editurile

(Federația Editorilor Europeni), serviciile publice (Federația Europeană a Sindicatelor

din Serviciile Publice), industriile producătoare și energie (industriAll), finanțele (de

exemplu, Nordic Financial Sectors), transporturile (Federația Europeană a Lucrătorilor

din Transporturi) și serviciile (UNI Europa).

Majoritatea sindicatelor au dat răspunsuri detaliate, pe fond. Se pare că a existat un

anumit grad de coordonare, având în vedere numărul semnificativ de răspunsuri similare

sau chiar identice.

Alți respondenți

Printre respondenții de renume din alte categorii se numără Law Society din Anglia și

Țara Galilor, Secretariatul Cartei Energiei (ECT), Federația Europeană pentru Dreptul

Investițiilor și Arbitraj (EFILA), precum și principalele curți de arbitraj internaționale

(Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerț

din Stockholm și Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la

Investiții – ICSID).

3. PREZENTARE GENERALĂ A PRINCIPALELOR REZULTATE ALE CONSULTĂRII

Diferitele părți interesate care au participat la consultare reprezintă o mare diversitate de

interese din UE. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că se constată divergențe

importante între punctele de vedere, nu numai de la o categorie de respondenți la alta, ci

și în interiorul aceleiași categorii. De asemenea, este util să se observe că cele mai multe

răspunsuri detaliate, care conțin sugestii specifice privind calea de urmat, provin, în

principal, de la diferite organizații individuale.

3.1. Considerații generale

Răspunsurile colective reflectă o largă opoziție față de soluționarea litigiilor dintre

investitori și stat (ISDS) în cadrul TTIP sau în general. Majoritatea răspunsurilor se

opun, de asemenea, TTIP-ului în general.

În aceste răspunsuri, mecanismul ISDS este perceput ca o amenințare la adresa

democrației și a finanțelor publice sau a politicilor publice. Se consideră, de asemenea,

că acesta nu este necesar între UE și SUA, ținând seama de sistemele judiciare

respective, care sunt percepute ca fiind solide. Astfel de opinii sunt în mare măsură

împărtășite de cele mai multe sindicate, de marea majoritate a ONG-urilor, de instituțiile

26.03.2015 Pagina 15 din 29

guvernamentale și de mulți respondenți din categoria „Alte organizații”, inclusiv de

organizațiile consumatorilor. Multe răspunsuri colective exprimă îngrijorări specifice

legate de acționarea în justiție a guvernelor de către corporații pentru sume mari de bani,

fapt care, în opinia lor, creează un „efect de descurajare” a exercitării dreptului de a

reglementa. În plus, unele răspunsuri din partea sindicatelor exprimă o neîncredere

generică în independența și imparțialitatea arbitrilor sau preocupări legate de faptul că

ISDS poate oferi investitorilor posibilitatea de a eluda instanțele naționale și legile ori

reglementările naționale.

În schimb, marea majoritate a asociațiilor economice sau comerciale și majoritatea

întreprinderilor mari susțin ferm introducerea protecției investițiilor și a ISDS în TTIP,

în timp ce întreprinderile mici sunt mai critice. Un număr considerabil de răspunsuri

subliniază rolul pozitiv pe care îl pot avea investițiile străine directe în creșterea

economică și ocuparea forței de muncă. Acestea indică faptul că normele privind

protecția investițiilor pot sprijini investițiile prin crearea unor condiții echitabile de

concurență pentru UE și SUA. Unele răspunsuri precizează că investitorii din UE nu

beneficiază întotdeauna de o protecție adecvată în instanțele din SUA. În consecință, se

face un important apel la prudență pentru a nu reduce nivelul de protecție cu care sunt

obișnuiți investitorii europeni.

Din cauza diversității de interese reprezentate de respondenții din categoria largă „Alte

organizații”, opiniile exprimate de aceștia sunt, în general, împărțite. Opozanții

protecției investițiilor și ISDS-ului aduc, în esență, argumentele menționate mai sus.

Susținătorii sunt de părere că nu există dovezi ale deficiențelor mecanismului ISDS.

Aceștia consideră că nu există nicio criză privind protecția investițiilor și utilizarea

ISDS care să justifice o revizuire semnificativă.

În ceea ce privește abordarea propusă pentru protecția investițiilor, multe sindicate,

ONG-uri, organizații ale comunității de afaceri și alte tipuri de respondenți recunosc

eforturile depuse de UE pentru îmbunătățirea sistemului de protecție a investițiilor. Cu

toate acestea, un număr semnificativ de sindicate și un mare grup de ONG-uri consideră

că modificările incluse în abordarea propusă nu sunt suficiente pentru a soluționa

preocupările lor legate de protecția investițiilor și de ISDS. Pe de altă parte, mai mulți

respondenți din diferite categorii, considerând că abordarea propusă merge prea departe,

își exprimă o profundă îngrijorare cu privire la scăderea nivelului de protecție a

investițiilor.

Un număr semnificativ de asociații economice sau comerciale își precizează în diferite

moduri susținerea pentru îmbunătățirile propuse ale ISDS în cadrul TTIP sau, în termeni

generali, subliniază faptul că ar sprijini un sistem ISDS mai favorabil incluziunii și mai

coerent, caracterizat de transparență și etică. Mai multe întreprinderi consideră că, în

forma sa actuală, abordarea propusă pentru TTIP reduce semnificativ nivelul de

protecție prevăzut de acordurile de investiții în vigoare. Unii respondenți, care se

declară ONG-uri, critică abordarea propusă, pentru subminarea protecției acordate

investițiilor, și susțin că standardele mai reduse de protecție a investițiilor ar putea avea

efecte negative în Europa ca urmare a scăderii investițiilor atrase.

26.03.2015 Pagina 16 din 29

Numeroși respondenți din mai multe categorii subliniază necesitatea de a apăra dreptul

de a reglementa în interesul public. Alți respondenți, în special întreprinderi și asociații

economice sau comerciale, consideră însă că nu există nicio contradicție între normele

internaționale privind investițiile și dreptul statelor de a reglementa.

Un număr semnificativ de respondenți din diferite categorii consideră că abordarea

propusă nu este echilibrată, în sensul că favorizează investitorii. Prin urmare, acești

respondenți solicită impunerea unor obligații mai stricte pentru investitori, în special cu

privire la drepturile omului și la normele sociale și de mediu sau, în sens mai general, cu

privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor.

În ceea ce privește abordarea propusă pentru ISDS, numeroși respondenți sprijină

principiul creșterii transparenței. Totuși, aceștia consideră și că, dacă în procedurile de

ISDS s-ar introduce o clauză de protecție a informațiilor confidențiale, aceasta ar putea

fi utilizată în mod abuziv de investitori pentru a ascunde publicului informații-cheie.

Introducerea unui cod de conduită pentru arbitri este, de asemenea, apreciată în general

ca fiind un fapt pozitiv, deși mulți respondenți se îndoiesc că independența arbitrilor

poate fi garantată. Există și o opinie generală potrivit căreia instanțele naționale sunt

mai adecvate decât ISDS și, în multe cazuri, se precizează că numai aceste instanțe ar

trebui să soluționeze litigiile dintre state și investitorii străini. Deși există și unele

răspunsuri favorabile, mulți respondenți consideră însă că aceste reforme nu sunt

suficiente pentru a soluționa preocupările lor legate de ISDS în general.

Au fost exprimate, de asemenea, temeri legate de faptul că accesul la mecanismul ISDS

rămâne de facto, în cele mai multe cazuri, o prerogativă a întreprinderilor mari,

deoarece, din cauza costurilor și a complexității sale, recurgerea la acest mecanism este

dificilă pentru micii investitori privați. Se consideră că este recomandabil un mecanism

de soluționare a litigiilor mai potrivit pentru IMM-uri.

3.2. Considerații specifice

Întrebarea 1. Domeniul de aplicare a dispozițiilor de fond privind protecția

investițiilor

În ceea ce privește domeniul de aplicare a protecției investițiilor, opiniile sunt diferite.

Excluderea societăților de tip „cutie poștală” prin cerința referitoare la desfășurarea de

operațiuni comerciale substanțiale este bine primită de numeroși respondenți din diferite

categorii, însă acest sprijin nu este unanim. De exemplu, există un număr de cetățeni

care se îndoiesc de eficacitatea în practică a abordării propuse. Unele cadre universitare,

cabinete de avocatură, întreprinderi sau sindicate solicită formularea și definirea mai

clară a operațiunilor comerciale substanțiale. Pe de altă parte, o minoritate a asociațiilor

economice sau comerciale consideră că ar trebui permise societățile care practică „treaty

shopping” (respectiv, își structurează activitatea pentru a profita de convențiile fiscale

cele mai avantajoase) și cele de tip „cutie poștală”, dacă sunt înființate în conformitate

cu legislația aplicabilă. Unii respondenți, de exemplu, din rândul asociațiilor economice

sau comerciale, recomandă includerea unei clauze privind refuzul acordării beneficiilor,

în locul unei referințe la operațiuni comerciale substanțiale.

26.03.2015 Pagina 17 din 29

În ceea ce privește definiția investițiilor, unii respondenți consideră că aceasta este prea

restrictivă, în timp ce alții cred că este prea largă. Numeroși respondenți din diferite

categorii au solicitat clarificarea anumitor termeni utilizați, în special în legătură cu

caracteristicile unei investiții. Un mare număr de sindicate au indicat că ar prefera o

definiție restrictivă, de exemplu limitată exclusiv la ISD. Numeroși respondenți din

diferite categorii refuză ideea că investițiile de portofoliu sau investițiile speculative ar

putea fi protejate.

Există diverse solicitări de excluderi orizontale, de exemplu, excluderea serviciilor

publice sau a anumitor sectoare sensibile (cum ar fi sănătatea, educația, mediul sau

piețele financiare), idee căreia i se opun ferm un număr semnificativ de asociații

economice sau comerciale, care doresc ca exceptările și limitările să fie minime.

Mai mulți respondenți din rândul asociațiilor economice sau comerciale și al

întreprinderilor susțin definițiile largi, care acoperă, de exemplu, toate drepturile de

proprietate intelectuală, investițiile intangibile și o serie de contracte specifice. Unii

respondenți solicită, de asemenea, extinderea protecției investițiilor, inclusiv a ISDS-

ului, pentru a include și faza prealabilă stabilirii. Există și sugestii semnificative ale

respondenților din diferite categorii (de exemplu, cadre universitare, asociații

economice sau comerciale, sindicate) privind clarificarea trimiterii la legislația

aplicabilă.

Întrebarea 2. Tratamentul nediscriminatoriu al investitorilor

Unii respondenți consideră că nediscriminarea este un tratament deja prevăzut de

legislațiile naționale sau de legislația UE și, prin urmare, nu este necesar să fie inclusă

în mod explicit în TTIP. Alții sunt de părere că discriminarea ar putea fi justificată în

anumite cazuri. În schimb, multe asociații economice sau comerciale precizează că

nediscriminarea este un principiu foarte important pentru investiții, care devine chiar

esențial dacă se dorește asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

Opiniile diferă și în privința excepțiilor generale. Unii respondenți (de exemplu,

sindicatele) consideră că acestea ar trebui să fie mai largi, și anume să se aplice tuturor

dispozițiilor de protecție a investițiilor, în timp ce alții (de exemplu, asociațiile

economice sau comerciale) cred că ar trebui menținute la un nivel minim, pentru a evita

protecționismul disimulat. Anumiți respondenți pun sub semnul întrebării eficacitatea în

domeniul investițiilor a excepțiilor concepute în principal pentru aspecte legate de

comerț.

Opiniile diferă și în ceea ce privește clauza națiunii celei mai favorizate (CNF). Unii

respondenți (de exemplu, din rândul ONG-urilor) consideră că aceasta nu este necesară.

Alții (de exemplu, din categoria „Alte organizații” sau „Asociații economice sau

comerciale”) cred că aceasta este esențială. Intenția UE de a evita importul, prin

intermediul CNF, al unor norme mai favorabile de procedură sau de fond privind ISDS

este considerată de respondenții din rândul cetățenilor, dar și al organizațiilor, fie ca

nefiind suficient de clară, fie ca fiind insuficientă sau excesivă, în sensul că riscă să

26.03.2015 Pagina 18 din 29

transforme CNF într-o obligație aproape lipsită de semnificație. Există o cerere

generalizată pentru mai multă claritate.

Întrebarea 3. Tratamentul corect și echitabil

Pentru majoritatea respondenților care au trimis răspunsuri colective, majoritatea

sindicatelor și unele ONG-uri, standardele de tratament corect și echitabil (FET)

prezintă motive serioase de îngrijorare, fie ținând seama de anumite cazuri de ISDS, fie

din cauza temerilor legate de faptul că abordarea propusă permite încă ample

interpretări instanțelor de arbitraj. Mai mulți respondenți din mediul de afaceri și din

categoria ONG-urilor sau a altor organizații își exprimă îngrijorarea față de reducerea

nivelului de protecție printr-o revizuire a standardelor de FET, despre care se consideră

că oferă o protecție esențială. Cel mai important domeniu de consens pare să fie

necesitatea de a asigura faptul că FET nu poate fi interpretat ca un angajament sau ca o

promisiune că mediul juridic care îl privește pe investitor va rămâne neschimbat

(„clauza de stabilizare”).

Există un interes general pentru o mai mare claritate, în special în legătură cu anumiți

termeni utilizați în lista închisă de tratamente care definește acest standard. În ceea ce

privește modul de definire a FET, și anume, printr-o listă închisă sau deschisă, părerile

respondenților diferă însă de la o categorie la alta. Au fost exprimate unele preocupări

de ambele părți în ceea ce privește posibilitatea ca părțile să revizuiască conținutul

standardului în cursul duratei de valabilitate a TTIP (și anume, unii se tem că acest lucru

ar putea conduce la o extindere a domeniului de aplicare a standardului, în timp ce alții

se tem că, în practică, ar fi dificil ca părțile să ajungă la un acord în acest sens).

Chestiunea așteptărilor legitime suscită, de asemenea, un interes considerabil, unii

respondenți argumentând că acestea nu ar trebui incluse, în timp ce alții susțin că

abordarea propusă nu le ia în considerare în măsură suficientă. Respondenții din diverse

categorii consideră că ar fi utile sau necesare clarificări suplimentare.

În sfârșit, în ceea ce privește includerea sau nu a unei clauze de tip „umbrelă”, părerile

diferă, de asemenea, de la o categorie de respondenți la alta.

Întrebarea 4. Exproprierea

Cele mai multe opinii exprimate în legătură cu acest subiect se referă la exproprierea

indirectă. Unii respondenți precizează că nu trebuie să se plătească despăgubiri pentru

toate măsurile de reglementare luate de state, în timp ce alții consideră că orice măsură

de reglementare care are același efect ca o expropriere trebuie să prevadă plata unei

compensații. Acest lucru reflectă de fapt divergența mai amplă de opinii dintre

specialiștii și practicienii din acest domeniu, și anume dintre adepții doctrinei „puterilor

statului” și cei ai doctrinei „exclusivității efectului”.

Unii respondenți consideră, de asemenea, că anumiți termeni sunt neclari. De exemplu,

majoritatea cetățenilor, precum și unele sindicate, cadre universitare și grupuri de

reflecție consideră că referința la proporționalitate sau la legitimitatea anumitor măsuri

26.03.2015 Pagina 19 din 29

publice creează incertitudine, deoarece poate conduce la o marjă prea largă de

interpretare.

Unii respondenți, de exemplu, din rândul sindicatelor, consideră că noțiunea de

„expropriere indirectă” trebuie restrânsă semnificativ, de exemplu, astfel încât să nu

acopere profitul pierdut. Alți respondenți, în principal din mediul de afaceri, consideră

că abordarea propusă diminuează, în special în comparație cu tratatele bilaterale de

investiții (TBI), protecția împotriva celui mai mare risc cu care se confruntă investitorii

în străinătate, deoarece aceasta permite statelor să nu acorde despăgubiri pentru

măsurile luate în anumite sectoare (de exemplu, în sănătate). Acest lucru ar putea

prejudicia investițiile în sectoarele respective în raport cu investițiile în alte sectoare.

Întrebarea 5. Asigurarea dreptului de a reglementa și protecția investițiilor

Marea majoritate a respondenților din aproape toate categoriile sunt de acord cu

obiectivul general de a găsi echilibrul adecvat între protecția investițiilor și confirmarea

dreptului de a reglementa în interesul public. Cu toate acestea, nu sunt numeroși

respondenții care aprobă abordarea propusă; se înregistrează, mai degrabă, o divergență

considerabilă de opinii. De exemplu, unii consideră că abordarea propusă nu este

suficientă, alții estimează că este prea generală, iar alții susțin cu fermitate că nu există

niciun conflict între dreptul de a reglementa și protecția investițiilor.

Unii respondenți (de exemplu, cadrele universitare, grupurile de reflecție) cred că

abordarea propusă este prea laxă, deoarece referința la dreptul de a reglementa figurează

în preambul și poate fi neobligatorie. Pe de altă parte, alții (de exemplu, sindicatele)

consideră că această abordare este prea restrictivă, deoarece, de exemplu, referințele nu

se aplică standardelor de protecție a investițiilor. Unii respondenți, precum cei din

mediul de afaceri, resping anumite excepții sau limitări (de exemplu, cele privind

subvențiile sau achizițiile publice) care se aplică protecției investițiilor sau recomandă,

în general, prudență în utilizarea unor astfel de limitări.

Întrebarea 6. Transparența în ISDS

Transparența în procedura de ISDS și accesul la audieri sunt obiective aprobate de

majoritatea respondenților. Cu toate acestea, apar preocupări în două direcții.

Primul grup de preocupări, exprimate în principal de ONG-uri și de sindicate, se referă

la faptul că unele excepții de la dispozițiile privind transparența, care au scopul de a

proteja informațiile comerciale confidențiale, pot fi interpretate în sens prea larg și riscă

să submineze eficacitatea transparenței. Există și preocuparea că instanța ar putea

dispune de o marjă de discreție prea mare pentru a decide în ce circumstanțe poate fi

blocat accesul publicului la audierile publice. Celălalt grup de preocupări, exprimate de

către organizațiile comunității de afaceri și de către întreprinderi, se referă la faptul că

dispozițiile privind transparența ale abordării propuse merg mai departe decât

majoritatea sistemelor juridice naționale, iar acest fapt poate conduce la riscul ca

informațiile efectiv confidențiale și secretele comerciale să fie divulgate. Există și

preocuparea că accesul publicului la audieri ar putea politiza acțiunile intentate de

întreprinderi, inducând riscul de afectare a corectitudinii procedurii.

26.03.2015 Pagina 20 din 29

Întrebarea 7. Acțiunile multiple și relația cu instanțele naționale

În ceea ce privește relația cu instanțele naționale, mulți respondenți fac afirmații

generale în locul observațiilor specifice cu privire la abordarea propusă. De exemplu,

multe ONG-uri, inclusiv ONG-urile de tip umbrelă, consideră că numai instanțele

naționale ar trebui să soluționeze litigiile dintre state și investitorii străini. Există însă și

un număr de respondenți cu o poziție mai moderată, care fie nu exclud ISDS în anumite

situații, fie fac observații mai concrete pentru cazul în care se introduce ISDS. Aceștia

sunt de părere că, de regulă, instanțele naționale ar trebui să fie preferate, deoarece sunt

mai bine plasate pentru a soluționa litigiile dintre investitori și state. Prin urmare, ei

susțin ideea de a încuraja o procedură internă, dar mulți consideră că abordarea propusă

nu stimulează suficient recurgerea la căile de atac interne. Aceștia argumentează că

dispozițiile propuse nu obligă sau nu incită investitorii să introducă acțiuni în instanțele

naționale. În schimb, se susține în continuare, dispozițiile respective se limitează la a

obliga investitorii să aleagă între instanțele naționale și arbitrajul internațional, pentru a

evita procedurile paralele. Prin urmare, unii dintre acești respondenți pledează în mod

direct pentru introducerea cerinței de a epuiza căile de atac interne înainte de a putea

recurge la ISDS, care ar deveni astfel o soluție de ultimă instanță.

În schimb, aproape toate întreprinderile mari și asociații economice sau comerciale, deși

înțeleg obiectivul de încurajare a procedurilor interne, consideră că investitorul trebuie

să fie liber să aleagă oricare dintre cele două căi de atac – internă sau internațională – și

că ISDS nu trebuie să fie neapărat o soluție de ultimă instanță. În opinia acestora, există

chestiuni care sunt mai bine soluționate în instanțele naționale, dar, pe de altă parte,

există și chestiuni care necesită arbitraj internațional. Unele dau ca exemplu

discriminarea în favoarea întreprinderilor locale, care nu este interzisă de legislația

SUA. Altele se referă la faptul că instanțele locale pot să nu fie în măsură să aplice

direct obligații care decurg dintr-un tratat internațional. Altele consideră că instanțele

locale pot acorda imunitate statelor-gazdă, în special dacă este vorba de acte publice.

Acestea recunosc și că există acțiuni care nu intră în competența arbitrajului

internațional, cum ar fi examinarea constituționalității unei măsuri. În general, toate

întreprinderile mari și asociațiile economice sau comerciale se declară împotriva cerinței

obligatorii de a epuiza căile de atac interne, deoarece aceasta nu va conduce decât la

întârzieri inutile. Întreprinderile (și asociațiile economice sau comerciale) sunt, în

general, și împotriva așa-numitei soluții fork-in-the-road („bifurcație de drumuri”, care

obligă investitorul să aleagă între instanțele naționale și arbitrajul internațional).

Majoritatea respondenților din rândul ONG-urilor și al altor organizații, care nu adoptă

o poziție de principiu împotriva ISDS ca atare, sprijină abordarea propusă, care evită

procedurile paralele și dubla despăgubire. Unii consideră însă că dispozițiile propuse nu

sunt suficiente pentru a garanta eliminarea procedurilor paralele sau a practicii de

„treaty shopping”. Pe de altă parte, unele întreprinderi și asociații economice sau

comerciale nu sunt de acord cu propunerea ca afiliații investitorului reclamant să nu

poată introduce acțiuni în sistemul ISDS în nume propriu. Acestea consideră că, dacă

există un risc de suprapunere a despăgubirilor, instanțele ulterioare vor ține seama de

26.03.2015 Pagina 21 din 29

acest aspect în deciziile lor de acordare a rezultatelor unor proceduri de arbitraj inițiale,

dacă circumstanțele impun acest lucru.

În sfârșit, aproximativ jumătate din respondenții (din toate categoriile) care formulează

observații specifice privind medierea sprijină abordarea propusă, care încurajează

medierea. Aceștia sunt de acord și cu sugestia ca recurgerea la mediere să fie posibilă pe

întreg parcursul procedurilor interne și de ISDS. Cu toate acestea, unii consideră că

propunerea nu încurajează suficient medierea, iar câțiva respondenți au sugerat că ar

trebui să fie obligatorie o mediere prealabilă prezentării în fața unei comisii.

Întrebarea 8. Conduita, etica și calificările arbitrului

În ceea ce privește etica și conduita arbitrilor, mulți respondenți sunt de părere că

normele privind independența arbitrilor și procedurile riguroase de selecție a acestora

sunt esențiale. Multe răspunsuri salută încercarea UE de a trata această chestiune. Unii

respondenți se îndoiesc însă că abordarea propusă de UE va oferi garanții suficiente sau

susțin că aceasta nu a fost testată în practică. Câțiva dintre aceștia (ONG-uri, cadre

universitare) consideră că reglementarea conduitei arbitrilor este imposibilă din cauza

caracteristicilor intrinseci ale ISDS; alții (mai ales întreprinderile, unele cabinete de

avocatură și unele cadre universitare) susțin că nu trebuie exagerată chestiunea

conflictelor de interese ale arbitrilor și că normele existente (cum ar fi orientările IBA,

normele ICSID etc.) reglementează problema în măsură suficientă.

În opinia unor respondenți, competențele care li se cer arbitrilor sunt prea restrictive;

unii dintre aceștia (mai ales ONG-uri) sunt de părere că arbitrii ar trebui să aibă

experiență și în domeniul social sau al mediului, iar alții (cabinete de avocatură,

întreprinderi) subliniază nevoia de arbitri cu cunoștințe specifice (tehnice), care sunt

relevante pentru litigiul respectiv.

Numeroși respondenți salută propunerea UE referitoare la codul de conduită și la

normele privind contestarea arbitrilor ISDS, deși mulți dintre ei (ONG-uri, cadre

universitare, grupuri de reflecție și guverne) se tem că acestea nu vor fi obligatorii în

practică (a se vedea clarificările din anexa III, întrebarea 7).

În ceea ce privește descalificarea arbitrilor, unii respondenți (grupuri de reflecție,

guverne și cadre universitare) susțin că procedura ar trebui extinsă pentru a acoperi și

lipsa de calificare (nu numai lipsa de independență, ca în abordarea propusă). Unii

participanți la consultare se declară în mod explicit favorabili ideii de a încredința

Secretarului General al ICSID sarcina de a decide în cazurile de contestare a arbitrilor,

în timp ce alții (ONG-uri) nu au încredere în acesta, apreciind că favorizează SUA (a se

vedea clarificările din anexa III, întrebarea 7).

În sfârșit, mulți respondenți consideră că listele de persoane calificate reprezintă un pas

în direcția bună. Cu toate acestea, abordarea propusă de UE este deseori criticată ca

fiind doar o soluție alternativă (respectiv utilizată numai dacă părțile litigante nu

desemnează arbitri sau nu pot conveni asupra desemnării președintelui).

26.03.2015 Pagina 22 din 29

Alți participanți la consultare (întreprinderi mari, cabinete de avocatură și instituții de

arbitraj, cum ar fi ICC) obiectează față de întocmirea de liste, deoarece acestea ar

restrânge posibilitățile de alegere de care dispun părțile litigante. Listele sunt, de

asemenea, criticate pentru că favorizează statele (întrucât investitorii nu participă la

întocmirea lor), politizează numirea arbitrilor și împiedică desemnarea arbitrilor cu

cunoștințe specifice, relevante pentru litigii.

Întrebarea 9. Reducerea riscului de introducere a acțiunilor abuzive și neîntemeiate

Observațiile referitoare la acțiunile abuzive și neîntemeiate se concentrează asupra

mecanismului de eliminare a acțiunilor abuzive, în special asupra domeniului de

aplicare și asupra aspectelor procedurale ale acestuia, precum și asupra rolului exercitat

de arbitri în astfel de acțiuni.

Examinând mecanismul de eliminare a acțiunilor abuzive, un mic număr de asociații

economice sau comerciale, precum și alte organizații și firme de consultanță, susțin că

acțiunile abuzive și neîntemeiate nu au reprezentat o problemă în trecut și, prin urmare,

nu este necesar să se abordeze această chestiune în prezent. În aceeași optică, mai multe

sindicate și asociații economice sau comerciale consideră că un astfel de mecanism

există deja în normele de arbitraj ale ICSID, astfel încât instituirea unui nou mecanism

nu ar crea valoare adăugată.

În observațiile lor cu privire la domeniul de aplicare a principiului, un mic grup de

respondenți reprezentând, în esență, sindicate și ONG-uri își exprimă opinia că sfera

acțiunilor abuzive și nefondate, astfel cum este definită în text, nu va fi suficientă pentru

a împiedica investitorii să abuzeze de sistem. Aceștia regretă faptul că mecanismul nu

va exclude acțiunile care pot cauza prejudicii grave de natură publică. Deși mai mulți

respondenți din toate categoriile au pledat pentru o mai bună definire a acțiunilor

abuzive/neîntemeiate, nu au fost făcute propuneri concrete de formulare a definiției.

Respondenții comentează, de asemenea, pe larg procedura propusă pentru tratarea

acțiunilor abuzive și neîntemeiate. În acest context, comisiile naționale ale Camerei

Internaționale de Comerț își exprimă îngrijorarea că cele două articole pot avea ca efect

combinat întârzieri procedurale inutile. Pentru a combate riscul ca un stat să ridice în

mod sistematic obiecții cu scopul de a întârzia procedura, unele ONG-uri, asociații

economice sau comerciale și cabinete de avocatură sugerează ca procedura să trateze și

„obiecțiile abuzive”.

În legătură cu principiul „cine pierde plătește”, majoritatea celor care trimit observații se

opun aplicării stricte a acestuia. Observațiile s-au referit la domeniul de aplicare și la

efectul principiului.

În ceea ce privește domeniul de aplicare, unii respondenți, în esență, asociații

economice sau comerciale, ONG-uri și alte categorii, sugerează aplicarea principiului în

etapa în care instanța pronunță hotărârea cu privire la existența unei acțiuni abuzive și

neîntemeiate. Conform unei alte sugestii din partea ONG-urilor și a guvernelor, care

26.03.2015 Pagina 23 din 29

urmărește să descurajeze și mai mult introducerea de acțiuni abuzive, instanțelor ar

trebui să li se permită să impună și o sancțiune părții care a introdus o acțiune abuzivă,

pe lângă plata cheltuielilor de arbitraj. Un mic număr de ONG-uri și de sindicate

sugerează și definirea mai clară a „circumstanțelor excepționale”, deoarece consideră că

această dispoziție poate conduce la dezbateri îndelungate. În sfârșit, câteva asociații

economice sau comerciale, întreprinderi și alți respondenți susțin că arbitrii ar trebui să

își păstreze competența de a decide cu privire la cheltuieli, pe baza propriei evaluări.

În ceea ce privește efectele principiului, o serie de respondenți din categoria asociațiilor

economice sau comerciale, a ONG-urilor și a întreprinderilor, precum și din alte

grupuri, susțin că aplicarea fără discriminare a principiului „cine pierde plătește” ar

putea descuraja IMM-urile să utilizeze mecanismul ISDS: riscul de a plăti cheltuielile în

cazul eșecului acțiunii le-ar putea determina să nu recurgă la ISDS. În opinia câtorva

asociații economice sau comerciale, un alt efect al principiului constă în faptul că

aplicarea sa ar descuraja găsirea unei căi alternative de soluționare a diferendului. În

schimb, în opinia unui număr de ONG-uri, un stat ar putea fi dispus să ajungă la un

acord pentru a evita plata unor taxe ridicate.

Întrebarea 10. Autorizarea continuării unei acțiuni (filtrul)

Mulți respondenți, în special din rândul asociațiilor economice sau comerciale, se tem

că utilizarea de filtre în procedurile de soluționare a litigiilor poate conduce la o

puternică politizare a litigiilor, astfel încât recomandă evitarea acestora. Unii consideră

că mecanismul de filtrare nu ar conduce la un sistem de arbitraj mai just și mai echitabil,

în timp ce alții se tem că mecanismul de filtrare propus ar putea îngreuna sau împiedica

obținerea de către investitori a unei hotărâri neutre și independente în cauzele/acțiunile

lor.

În schimb, mulți respondenți, în special din rândul cetățenilor și al sindicatelor,

consideră că filtrul nu ar fi un mijloc eficace de stopare a acțiunilor introduse în

sistemul ISDS, din cauza caracterului său consensual.

În același timp, o serie de respondenți se declară în favoarea introducerii filtrului; de

exemplu, unii consideră că filtrul este justificat în perioade de criză financiară mondială,

iar alții îl susțin deoarece, în opinia lor, acesta este un mijloc de a preveni riscul de

interpretări abuzive din partea instanțelor de arbitraj.

Întrebarea 11. Orientările furnizate de părți pentru interpretarea acordului

Marea majoritate a respondenților la această întrebare nu sunt satisfăcuți de modul în

care abordarea propusă stabilește controlul exercitat de părți asupra interpretării

acordului (și anume, prin interpretări obligatorii și prin dreptul de intervenție al părții

care nu se află în litigiu), dar motivele criticii diferă.

26.03.2015 Pagina 24 din 29

Unii (mai ales ONG-uri și sindicate) consideră că propunerile nu oferă părților suficient

control asupra procedurilor de arbitraj, în timp ce alții (mai ales asociațiile economice

sau comerciale și întreprinderile) se declară împotriva intervenției părților în instanțele

de arbitraj, care ar trebui să fie libere să decidă și asupra chestiunilor de interpretare.

Aceasta reflectă pozițiile fundamentale cu privire la ISDS: cei care aduc argumente

împotriva ISDS doresc un control mai mare al părților asupra procesului de arbitraj și

consideră propunerile insuficiente în acest sens, iar cei care sunt favorabili instanțelor

de arbitraj nu sunt dispuși să accepte controlul părților și mecanismele care limitează

potențial competențele acordate instanțelor.

Respondenții care sunt de părere că mecanismele de interpretare propuse sunt

insuficiente invocă argumentele expuse în continuare. În primul rând, interpretările

obligatorii necesită acordul ambelor părți. În special ONG-urile consideră că partea care

nu se află în litigiu nu trebuie să aibă drept de veto. În al doilea rând, o serie de

respondenți (în principal, ONG-uri și sindicate) susțin că, în realitate, instanțele pot să

nu se considere obligate să respecte interpretările „obligatorii”, iar mecanisme de

impunere a acestora nu există.

Respondenții (asociații economice sau comerciale și întreprinderi) care sunt de părere că

mecanismele de interpretare propuse merg prea departe își exprimă îngrijorarea că

propunerile oferă părților prea multă putere. Aceștia susțin că opiniile părților, în loc să

fie obligatorii pentru instanțele de arbitraj, ar trebui să aibă doar caracter de

recomandare. Principalele motive invocate împotriva interpretărilor obligatorii sunt

riscul de politizare a litigiilor în curs, riscul de subminare a competențelor arbitrilor și

preocupări cu privire la crearea unui sistem prea rigid. Preocupările legate de

interpretările obligatorii sunt exprimate cu mai multă fermitate atunci când se

preconizează eventuala aplicare a acestora în cauzele în curs. În special asociațiile

economice sau comerciale, întreprinderile, cabinetele de avocatură și camerele de

comerț avertizează împotriva acestei aplicări, susținând că ar fi contrară unui proces

echitabil și ar pune în pericol securitatea juridică a investitorilor.

În sfârșit, mai mulți respondenți au, de asemenea, dubii cu privire la dreptul de

intervenție al părții care nu se află în litigiu. Ei consideră că acesta ar trebui exercitat cu

prudență și bună credință și ar trebui însoțit de garanții care să asigure că nicio

intervenție nu perturbă sau nu îngreunează nejustificat procedurile de arbitraj și nu

prejudiciază în mod necuvenit vreuna din părțile litigante.

Întrebarea 12. Mecanismul de apel și coerența hotărârilor

Propunerea privind un mecanism de apel nu este nici respinsă integral, nici sprijinită

integral.

Numeroși respondenți din toate categoriile se declară, în principiu, în favoarea unui

mecanism de apel sau chiar îl consideră indispensabil. Această opinie este exprimată în

26.03.2015 Pagina 25 din 29

special de multe ONG-uri și de câteva asociații economice sau comerciale, întreprinderi,

sindicate, ONG-uri de tip umbrelă și organizații guvernamentale. Deși recunosc

avantajele posibilității de apel, acestea indică totuși o serie de probleme. Prin urmare, nu

există o opinie clară nici pentru, nici contra unui mecanism de apel; părerile diferă,

depinzând mai degrabă de forma concretă a mecanismului și de măsura în care

problemele pot fi soluționate sau nu.

Principalul avantaj recunoscut al unui mecanism de apel este contribuția sa la asigurarea

unei mai mari coerențe și, în consecință, și la asigurarea securității juridice.

Dezavantajele cel mai des menționate sunt costurile și întârzierile cauzate procedurii.

Unii respondenți propun introducerea de termene obligatorii pentru limitarea

întârzierilor.

Atunci când examinează utilitatea unui mecanism de apel, o serie de respondenți (atât

ONG-uri, cât și întreprinderi) se îndoiesc că abordarea propusă va reuși să atingă

obiectivele. ICC și unele asociații economice sau comerciale susțin, în acest sens, că un

mecanism de apel riscă să compromită caracterul definitiv al arbitrajului, subminând

astfel însuși fundamentul arbitrajului internațional. Din motivul sus-menționat, acestea

se opun, în principiu, mecanismului de apel. Anumiți respondenți (în principal, câteva

comisii naționale ale ICC) consideră că nu este necesar un mecanism de apel, deoarece

există suficiente mecanisme care pot fi utilizate: mecanismele de control prevăzute de

Convenția ICSID și de Convenția de la New York și-au dovedit eficacitatea și oferă un

bun echilibru între caracterul definitiv și corectitudinea procedurii. În sfârșit, un număr

semnificativ de respondenți din diferite categorii (de exemplu, asociații economice sau

comerciale, ONG-uri, grupuri de reflecție, organizații guvernamentale) precizează că

serviciile Comisiei ar trebui să furnizeze mai multe informații despre structura și

funcționarea mecanismului de apel sau susțin că nu pot analiza propunerea din lipsă de

informații detaliate.

Majoritatea răspunsurilor relevante sunt, în principiu, favorabile unui mecanism de apel.

Cu toate acestea, poziția adoptată față de propunere este mai degrabă negativă, deoarece

este preferat un alt mecanism de apel decât cel prezentat în documentele consultării.

Multe asociații economice sau comerciale și întreprinderi, precum și câteva ONG-

uri, alte organizații și unele comisii naționale ale ICC consideră că, dacă este nevoie

de un mecanism, acesta trebuie elaborat la nivel multilateral, de exemplu, în strânsă

cooperare cu UNCITRAL, ICSID și ICC.

În sfârșit, un mic număr de ONG-uri sugerează că, dacă va fi înființat un mecanism

de apel, acesta trebuie să ia forma unei curți internaționale.

O preocupare majoră exprimată de un număr semnificativ de respondenți se referă la

faptul că, odată cu multiplicarea tratatelor bilaterale de investiții, există riscul de

fragmentare masivă a ISDS. Fiecare tratat bilateral de investiții poate avea propriul

său mecanism de ISDS, iar instanțele pot ajunge la interpretări diferite ale acelorași

dispoziții, cuprinse însă în tratate diferite. În consecință, acești respondenți propun

26.03.2015 Pagina 26 din 29

stabilirea a ceea ce ei numesc un „Mecanism general de apel”, care ar urma să se

aplice tuturor tratatelor de investiții.

O serie de respondenți pledează, de asemenea, pentru garanții suplimentare. Aceștia

susțin că mecanismul de apel depinde de independența arbitrilor și propun, de exemplu,

ca acesta să ia forma unui organ permanent, cu membri permanenți.

În ceea ce privește eventuala sferă a unui apel, majoritatea respondenților care au trimis

observații cu privire la subiectul respectiv, consideră că aceasta nu ar trebui să includă o

revizuire completă (de drept și de fapt), ci numai temeiul juridic (fie exclusiv, fie

împreună cu aspectele procedurale). Aceasta este opinia unui număr de ONG-uri

(inclusiv de tip umbrelă) și a câtorva asociații economice sau comerciale și

întreprinderi.

Întrebarea 13. Evaluare generală

Răspunsurile primite la această întrebare deschisă au fost deja prezentate în termeni

generali la începutul prezentei secțiuni. Mai multe detalii sunt disponibile în anexe.

4. DOMENII ÎN CARE SUNT NECESARE EFORTURI SUPLIMENTARE

Prezentul raport cuprinde rezultatele consultării publice privind abordarea propusă a UE

pentru negocierea protecției investițiilor și a ISDS în cadrul TTIP. După cum se indică

în avizul consultării, principalul obiectiv urmărit de aceasta a fost răspunsul la

întrebarea dacă abordarea propusă pentru TTIP, ilustrată de textele de referință

prezentate, reușește să atingă un echilibru corect între protecția investitorilor și apărarea

dreptului și a capacității UE de a reglementa în interesul public.

În linii mari, răspunsurile conțin trei categorii principale de afirmații:

i) afirmații care indică opoziția față de TTIP în general;

ii) afirmații care indică preocupări legate de protecția investițiilor/ISDS în cadrul

TTIP sau în general și

iii) afirmații care conțin opinii specifice privind aspectele supuse consultării.

Afirmații care indică opoziția față de TTIP în general

Prima categorie se referă la afirmații care indică opoziția față de TTIP în general.

Ca urmare a consultării precedente privind TTIP și a dezbaterii publice din acest

domeniu, Comisia are cunoștință de opiniile diverselor părți interesate cu privire la

TTIP în general. Prezenta consultare s-a limitat însă explicit la abordarea propusă pentru

protecția investițiilor/ISDS în cadrul TTIP. Deși s-a luat notă de opiniile respective,

evaluarea rezultatelor acestei consultări trebuie să se concentreze pe afirmațiile privind

aspectele specifice prezentate în cadrul fiecărei întrebări.

26.03.2015 Pagina 27 din 29

Afirmații care indică opoziția față de ISDS în cadrul TTIP sau în general

A doua categorie de afirmații indică preocupări legate de protecția investițiilor/ISDS în

cadrul TTIP sau în general. Se reamintește faptul că această consultare are loc în

circumstanțele specifice în care Consiliul a încredințat în unanimitate Comisiei

negocierea unor standarde înalte de protecție a investițiilor și de ISDS în cadrul TTIP,

cu condiția ca rezultatul final să corespundă intereselor UE. În consecință, directivele de

negociere conțin un element de condiționalitate și precizează clar că decizia în legătură

cu includerea sau nu a ISDS urmează să fie luată în faza finală a negocierilor.

Prin urmare, această a doua categorie de răspunsuri se referă la o chestiune mai amplă

decât cea care a făcut obiectul consultării. În consecință, această întrebare mai amplă

trebuie să primească un răspuns în lumina eforturilor depuse în prezent de UE pentru a

reforma în mod substanțial protecția investițiilor și sistemul ISDS și a evaluării acestor

eforturi. .

Se reține faptul că o serie de preocupări se bazează pe cauze ISDS în care nu s-a

pronunțat încă nicio hotărâre. Rezultatele și consecințele acestor cazuri nu sunt

cunoscute. Prin urmare, orice concluzii în acest sens sunt premature. Serviciile Comisiei

sunt însă de acord că riscurile pentru dreptul de a reglementa, care sunt inerente în

aceste cauze, trebuie să facă obiectul unei dezbateri.

În al doilea rând, în multe cazuri, aceste preocupări se bazează pe introducerea de

acțiuni ISDS în temeiul acordurilor de investiții în vigoare sau pe abordarea adoptată în

acordurile de investiții în vigoare. Trebuie reamintit faptul că abordarea propusă pentru

protecția investițiilor și ISDS a fost elaborată și pe baza constatării că rezultatele

arbitrajului efectuat în temeiul multor acorduri existente au fost, uneori, controversate.

UE, în exercitarea unei competențe prevăzute de Tratatul de la Lisabona, are ocazia de a

institui în întreaga Uniune un regim reformat, care va înlocui și va elimina treptat

tratatele existente ale statelor membre5. Întrucât abordarea propusă diferă semnificativ

de textele acordurilor existente pe plan mondial, este dificil ca, pe baza unor texte vechi,

să se tragă concluzii definitive cu privire la meritele abordării propuse a UE. Abordarea

propusă conține, în special, norme de asigurare a transparenței procedurii de ISDS. Prin

urmare, în acordurile UE activitatea instanțelor de ISDS nu va putea fi secretă, iar

părțile interesate nu vor putea fi împiedicate să intervină și să-și prezinte opiniile.

Abordarea propusă reprezintă, de asemenea, un pas important în direcția soluționării

preocupărilor legate de conduita și etica arbitrilor, în special prin introducerea unui cod

de conduită și a unei liste predefinite („lista”), din care părțile litigante în sistemul ISDS

își pot alege arbitrii. Această listă va permite evitarea conflictelor de interese încă de la

început. În al treilea rând, în ceea ce privește preocupările legate de eventualele

amenințări la adresa legislației de interes public, trebuie remarcat faptul că ISDS este

5 În acest context, se poate face referire și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii

Europene.

26.03.2015 Pagina 28 din 29

strict un mecanism de asigurare a aplicării dispozițiilor referitoare la protecția

investițiilor. ISDS nu este un sistem care conferă investitorilor dreptul de a revizui sau a

modifica legislația. Pentru a introduce o acțiune, investitorii trebuie să poată dovedi

încălcarea unuia dintre standardele de protecție a investițiilor, precum și prejudiciul

economic rezultat pentru investițiile străine efectuate. În plus, abordarea propusă a UE

urmărește să răspundă preocupărilor legate de necesitatea de a evita contestarea

dreptului de a legifera sau de a reglementa în scopuri publice, prin clarificarea

standardelor de protecție a investițiilor și evitarea interpretărilor nejustificate.

De exemplu, conform dispozițiilor reformate privind exproprierea sau conform

definiției mai precise a noțiunii de „tratament corect și echitabil”, o acțiune introdusă de

un investitor împotriva legislației de interes public care doar îi reduce profiturile nu mai

poate avea succes.

Cu toate acestea, echilibrul care trebuie atins între dreptul de a reglementa și protecția

investițiilor se află în centrul prezentei consultări și este recunoscut ca unul dintre

domeniile în care trebuie continuate eforturile.

În ceea ce privește conduita investitorilor, abordarea propusă protejează numai

investițiile efectuate în conformitate cu legislația aplicabilă în statul gazdă. Acest lucru

înseamnă că investitorii trebuie să respecte toate obligațiile aplicabile în statul-gazdă, de

exemplu, în temeiul drepturilor fundamentale, al dreptului muncii sau al dreptului

mediului. Statul-gazdă poate în continuare să definească obligațiile specifice care li se

aplică investitorilor pe teritoriul său. În plus, una dintre noutățile importante ale

abordării propuse este că, în același acord, dispozițiile privind protecția investițiilor și

dispozițiile privind dezvoltarea durabilă se susțin reciproc. Acestea din urmă includ,

printre altele, trimiteri specifice la convențiile internaționale privind munca sau mediul

ori interdicția de a reduce nivelurile de protecție a muncii și a mediului pentru a atrage

investiții. Acestea cuprind, de asemenea, trimiteri la actualele sisteme internaționale de

responsabilitate socială a întreprinderilor, care se aplică direct conduitei investitorilor.

Afirmații care conțin opinii specifice privind aspectele supuse consultării

A treia categorie cuprinde afirmațiile care conțin opinii specifice privind aspectele

supuse consultării. Acestea sunt foarte detaliate și includ foarte frecvent recomandări

specifice pentru abordarea propusă a UE. Multe răspunsuri recunosc că abordarea

propusă reprezintă un progres în comparație cu modelele existente.

Imaginea care reiese din aceste răspunsuri oferă o gamă mai extinsă și mai detaliată de

informații și, prin urmare, constituie un rezultat important al prezentei consultări. Există

diviziuni clare între pozițiile adoptate de anumite categorii de respondenți, dar există și

domenii de consens posibil sau real, în special cu privire la îmbunătățirile viitoare.

Această analiză confirmă faptul că punctul de plecare pentru reflecția asupra poziției UE

în cadrul TTIP este abordarea propusă în textul de referință. Cu toate acestea,

consultarea arată și faptul că mai sunt încă necesare eforturi pentru negocierea TTIP.

Această negociere poate avea caracteristici specifice, care necesită o definire mai

precisă a poziției UE. De exemplu, relațiile dintre UE și SUA în domeniul investițiilor

26.03.2015 Pagina 29 din 29

sunt categoric cele mai ample și mai profunde din lume. Trebuie să se țină seama de

aceste circumstanțe, precum și de faptul că TTIP are implicații mai extinse decât alte

acorduri negociate de UE.

Având în vedere cele de mai sus și fără a aduce atingere altor aspecte, se constată că

există, în special, patru domenii în care ar trebui explorată posibilitatea de a aduce în

continuare îmbunătățiri:

- protecția dreptului de a reglementa;

- instituirea și funcționarea instanțelor de arbitraj;

- relația dintre sistemele judiciare naționale și ISDS;

- reexaminarea hotărârilor pronunțate în litigiile dintre investitori și stat, prin

intermediul unui mecanism de apel.

În consecință, în primul trimestru al anului 2015 serviciile Comisiei intenționează să

continue consultarea cu părțile interesate din UE, cu statele membre ale UE și cu

Parlamentul European în domeniile sus-menționate, ca parte a unei dezbateri mai ample

privind protecția investițiilor și ISDS în cadrul TTIP, pentru a permite Comisiei să

elaboreze propuneri concrete pentru negocierile privind TTIP. Trebuie reamintit faptul

că în prezent nu au loc negocieri cu privire la aceste aspecte. Elaborarea unei noi

abordări a protecției investițiilor și a ISDS, care să corespundă pe deplin interesului UE

și să respecte integral angajamentul asumat în fața Parlamentului European, constituie

un obiectiv-cheie al negocierilor privind TTIP.

***