A v

MITOLOGIE ROMANA/

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOQIALISTE ROMaNIA. .1937

- colindul de cerb 51/}- la daci 509- la cclti 509- iconografic 5il- masca de cerb 511- relatia cu soarele 510- toponimie 473

eel' bel' 532, 534cere 371cerceve Ie 451Cerealia 443Ceres 443, 488, 553, 557cervimorf 510Cetania lui Zosim:1 263Cheile BiculLli 468, 571china ntropii ;

- iconografie 5;l3- oamenii cu cap de cline 533- sf. Hristofor 533

Chiper Crai 586chiparosLlI 495Chronos-Moloch 68ciclul baladclor:

- duniirene 477- baiducilor 599- hotomanilor 599- NoviicesLilor 587 -591-- pastoral 584-586- lui Piicalii 601-604

ciobanul :- Bucur 437- mirific 547- mos 545- ursi tor 163

ciobiinita ursitoare 163circulatia In cosmos:

- ascendentii 574- c!escendenUi 574- In spiral:'! 569

Ciresar (luna) 435Ciubiir Vodii 604Ciuleandra (roman) 373ciuma 320Ciumarea 320dinele:

- biirbat 532- camcterul Iui sacru 5Q1l- carpalic 531- ciobiinesc 532- datul In tiirbacii 553--554- ispasitor 533- lui Jupiter 532- soiurile de dini 532- zeitei Diana 532- zeitei Hecate 532

c.lntecul cocorilor In cel' 437cinl3tori (rastimp din noapte). 286Clotho 165coarne:

- de aur 93- de bcrbec 519- de bour 405- de CO!lsacrare 201, ~. 333. 500>- ale J unii 3£>5

coasa 548cocosLlI :

- negru, 318- solar 201

codrul:- cetate vegetalii 482, 484- etimologie 271- numele Ardealului 271

cogaionism 358Cogainon 114. 465colae:

- de pomanii 494- numit Craciun 554

oolinda 67coloana cerului 359

- ipostazii ascendentii 439- ipostazii descendentii 439- nesflrsitii :160, 610- semnificatic idcogramicii 439

Columna lui Traian 65, 109, 476, 499, 549,617cornetii 402cornlndarc 180cornoarii 62, 385, 470comorile 458

- lui Decebal 470- Dochiei 470- tarabosilor 470

constelatii 402, 404 -405contra-solomonar 424 -425copila~ (Anul Nou) 432Corbea viteazul 592corbul138, 149, 592:

- acolit solar 531- divinatoriu 520- 1n heraldica 511- negru 589- profetic 520- simbol al necrofagiei 520

Corenti 377, 434cornu I 487Cosingas 109, 113Cosinzeana 396 - 399cosmaI' 303Cotys 75, 95,Crai NOll 430, 433Craiul peslilor 544craniu 86 :

- cupii 170- perforat 170- trepanat 170

Criiciun 68, 69, 75, 329, 330, 331, 543Criiciuneasa 68Criiiasa pesloaicelor 544Creal1ga de am (interludiu misteric) 612.

614creatia ;

- eroticii 286- neeroticii 286

crin (floare) 495criofor 545criosfinxul 545criterii etnomagice 318Criviitul 217cruce:

- de voinic 587- 1nsemn funeral' 194, 472- 1nsemn solar 369, 472- toponimie 472

ospateaza intr-o lini~te solemna; ~i al doilea diurn, a doua zi dimineata,inainte de inmormintare, la care luau parte numai rudele apropiate aremortului, a~ezate pe prispa in jurul sicriului, in c,-erese afla mincarea mor-tului. Din pomana pusa in sicriu se ospatau numai rudele apropiate alemortului. OspMul funeral' nocturn semnifica masa Iuata de mort cu stra-mo~ii ~i mo~ii iui divinizati, iar ospatul diurn pe prispa, cu pomana insicriu, era un relict care transsimboliza antropofagia rituala printr- un simu-lacru de praznic ritual inainte de inmormintare. Restul'ile acestui al doileaospat funeral' erau Hi,sate in sicriu ~i mol'tul a~ezat peste ele pentl'u a fiinmormintat astfel.

Tot 0 tl'anssimbolizare funel'ara a antropofagiei l'ituale se intilneapin a nu de mult in Gorj, la scoaterea mortului in sicriu din casa. Cindsicriul ajungea deasupl'a pl'agului, cei ce-l purtau pe brate il trageau inauntruin casa, cei de pe pl'ispa il trageau in afal'a .

.In acest rit juneraJ' de tJ'ecere peste pragul casei, care desparte celedoua lumi, cea familial a de cea comunitara, intilnim un alt aspect sofis-ticat al transsimbolizarii antropofagiei rituale . .In ritul desprinderii defamilie, reprezentata prin cei din casa, purtatorii sicriului dinauntrulpragului mu~cau u~or din colturile scindurilor de brad ale sicriului, smul-gind citeva a~chii pe care dupa trecerea pragului Ie scuipau in sicriu.Smulgerea cu dintli a a~chiilor din sicriu ~i scuiparea lor apoi in sicl'iu erauo alta forma disimulata a primitivei antropofagii rituale, care in exem-plul anterior marca mincatul pomenii din sicriu numai de catre rude.Se mai dadea de pomana un pom intreg fie cu obiecte, fie pentru uzufruct.

Col'tegiul funeral' se inchega in curtea casei celui decedat.Oeata unchia~ilor constituiti in trena junerara insotea pe mort pina.

la desprinderea lui totala de familie, la inmormintare, in snnete de flaute~i buciume, un de tropoteau pe loc 0 hora statuta, in bocetele familiei.

22. Insemne Iunerare: Nunta mortului. Pasarea sufletuilli. - Pemormint se implanteaza treptat ~ase 'insemne mnerare, care indeplinesein economia rituala ~ase functiuni distincte: tar1qul (care marcheazaprezenta lui apotropaica), sulija sau sageata bradului, bradul (caremarcheaza cosubstantialitatea brad-om ~i comunitatea de destin, uneori~i arborele psihopomp), stilpul (simplu neornat, barbatesc sau femeiesc,ori impodobit cu pasarea s1ljletului), crucea (insemn solar al mortului)~i troi,ta (insemn mitologic al credintei mortului)69.

Ce semnificatie magico-mitica prezinta fiecare insemn funeral', luatin parte, ~i toate in ansamblu, cind se implinta pe acela:;;!mormint ~

Toate insemnele stilimorfe funerare sint succedanee ~i simulaore alecoloanei cerului, care la rindul ei este un substitut al arborelui cosmic (careeste totodata ~i arbore ceresc). Oontinutul mitologic al acestor monumentestilimorfe de tipul succedaneelor ~i simulacrelor I-am relevat intr-un studiude mitologie botanica.

Dintre aeeste ~ase insemne ale mormintului, ne vom ocupa indeosebide brad (sulita bradului sau sageata bradului), de stUp : simplu sau cn pasa-rea sujletului, de stUpul cer1llui sau coloana cerului ~i de troija.

Bradul simplu, sulija bradului, sageata bradului sint trei variante alebradului junera1'. In aeeste trei forme bradul simplu se punea la capulmormintului la toti tinerii, indiferent daea erau sau nu lumiti (adica insu-rati) . .In aeeasta faza a eultului funeral' al bradului eonta numai daruireasau infratirea de la na~tere a tinarului sau tinerei eu bradul, in baza con-eeptiei cosubstantialitatii arbore-om, alias .brad-om. Tntr-o mitologie a

bradul1li70, parinW noului-nascut, pentru a preveni un destin presupusnenorocit, diiruian sau inf1'iijeau copilul cu un brad. Din acea clipa soartacopilului era scrisa in virful bradului. ParinW ingenuncheau inaintea

bradului ~i rosteau: "Brade marii! Brad, / nu te minia, / nu te Infoia, /rogu-ma brad tie / 8a-l prime~ti pe ( ... ) / fat-iubit / rupt din tine / ~i cittraie~ti/ ~a-l ocrote~ti pe ( ... )". In cazuHnjrdJi1'ii, parintii rosteau : "Brade,

Stilp funerartransformntuncori in stilp cruciform

ell molivlIl ~arpellli, inOltenia.

Sli!pi-coln<1lll~ de lemn pentr\lmOflllinl (ell cnarlle de consaera resimulale ~i disimulatc), dupli

Tudor PamHlc.

Stllpi barbiitesti, CucilIlala,Fagiiras'

prie spiritualitat,ii pre-, proto- ~i romane. Poporul roman interpreteazasoarele ~i rosturile lui eosmiee, tercstre ~i lume~ti, ea fiind esent,iale pentIlleoneeptia ~i viziunea lui terestra despre viata ~i lume.

2. Povestiri etiologice. - In legatura eu genezasoarelui, poporul roman a iseodit muIte povestiri etioZo-gice : mituri, Zegende, baZade ~i basme mitice. Din acestepatru eategorii de povestiri etiologice noi ne oprim la celemai explieite : la ZegencleZemitice. Incercind 0 sistematizctrea genului, reducem legendele mitice despre creatia soare-lui la trei arhetipuri: 1) un arhetip dupa care soareie afost ereat din capul locului ca astru, apoi personijicatca divinitate cereasea; 2) alt arhetip dupa care soarele afost creat dintr-un ou (fara a preciza din ce soi de pa-sare mitica) ~i zvirlit in cer, un de gaIbenu~ul lui s-a me-tamorfozat in astru, ~i 3) alt arhetip dupa care soarele afost creat din cremene ~i aur in chip de om, pe care I-a fa-cut luminator al cerului.

Conform primei legende mitice arhetipale, soarelea fost creat 0 data cu luna, luceferii, stelele ~i come-tele ca piirti concrete intrinseci ~i integrate in arborele cos-mic ~i totodata ea podoabe divine ale arborelui cosmic. Dinapele primordiale s-au ridicat arborele cosmic, bradul, in-careat de straIucire, straluminind adincurile din juru -i culumina lui orbitoare, care s-a coneentrat in soare, luna,luceferi ~i stele.

Dupa a doua legenda mitica, consemnata numaipartial de Elena Niculita-Voronca, soarele s-a faeut din.tr-un ou: "A fost un om ~i avea un ou. EI a fo~t ineu.iat oul intr-o Iada ~i altul ce ~tia, cind s-a dus omul deacasa, i-a dat drumul ~i din aeela s-a faeut mai apoi soa-rele pe eel''' 4. Din relatarile de teren intreprinse de noiin Bucovina intre 1937-1939, referitoare la acest ou~dincare s-a facut soarele, a reie~it ca oul s-a spart de balta.

de cle~tar a cerului; din gaIbenu~ul lui s-a facut soarele ~i, din albu~,nourii care aluneea sub eel'.

Noi inclinam sa credem ca legenda mitiea despre soarele creat dinoul zvirlit in cer este mai degraba 0 reeditare a ouZui cosmic pe care I-a.::;eulptat in diferite ipostaze C. Braneu~i ~i despre care istorieii artei aufiicut atitea speeulatii. rin sa precizez ca ~i cel care scrie aceasta luerarea fost antrenat de aceasta tema a oului cosmic, Ia care am faeut referintemitologiee (cum se va putea constata in capitolul final MitoZogia romanii~i artele).

Dupa a treia legenda mitica arhetipala, soarele a fost eonceput intHca 0 faptura divina creata de Fartat pentru a lumina lumea care orbecaia inintuneric, incit trupurile erau pline de rani ~i murdare. ~i Fartatul "s-a.apucat sa faca soarele. A scaparat 0 data cu eremenea in piatra cea scumpa,dar n-a putut face; a ie~it 0 sabie. A scaparat a doua oara ~i-a i~it 0

.gramajoara ca 0 jemna mica, rotunda ( ... ) a suflat duh sfint ~i s-a faeutsoarele, mare ~iIuminos, mai mare deeit pamintul nostru, ~iI-a dat degraba.I';ubpamint. Cind ( ... ) s-au sculat oamenii; acum era mai multa lumina.Se uitau toti cu mirare in toate partile; zorile ro~eau cerul, intunerieul

Coloana discofo-ra, Valea Oltului,Vi~tea de Jos,

Fagara~.

din ce in ce mai tare se ~tergea ~izina albiiacoperea pamintul intreg. Oamenirse uitau plini de bucurie unii Ia altii, dar erau a~a de zgiriati ~i Ioviti. lataca intr-un Ioc pe ceriu, 0 stralucire mai mare se arata, iar de sub pamintse ridica pe-ncetul ceva rotund stralucitor din cale afara, incit Ie Iua vede-rile privindu-l; era sfintul soare; rasarea ! De spaima ~i de bucurie mare,au cazuti to\, CIA. jq a ]a I rIY.JI 1:>:. _

}~ir~'t~'~1;::.--~~-~~~- - ./?I

SecXII 10 ® ~ +1---- ------ -

Stc W-XIV I EB·®,

~~;;~,~~7J'~~~J~~~~'jProtectia soarelui invocata pe u grindi\o

interioarii de casa, dupa 1. Voinescu.Insemne solare pe funduri de vase de lut,secolul XlI-XIV e.n., din Muzeul de istorie,

Bra~ov.

. A treia Iegenda mitica arhetipala prolifereaza citeva tipuri, variante~i invariante mitice referitoare Ia originea antropomorfa a soarelui.

Sub raport tipologic soarele prezinta: 1) 0 structura antropomo1jaand1'ogina: e totodata barbat ~ifemeie, iama infati~at ca barb at ~ivara ca.femeieG; ~i 2) 0 structura antropomorfa sexuata, sau barbat, sau femeie 7.

mitonimice, iar din adstrat transpozitiile cre~tinizate ale unoI' mitonimearhaice, cu transsimbolizare populara.

Aceasta e situatia mitonimelor stnl .•..echi dc pc Ceahlfm, care autransmitificat ~i tn\'nssimbolizat : mitonimul vechi care probabil se numeaV'iJ1ul sacnt" cu numdc cl'e~tiniz2t Altar. Urcarea pe munte, c~\'re a.•..ealoc in noapte solstitiului de Yara, s-a tl'am;format in pelerinaje de sinta~Maria etc.

Din cercetarile noai'tre <leteren am consemnat unele complexe topo-nimice mitice care se refera la citeYR aspectc concrete ale sistemului mito-logic popular rom:1n. Dintre aceste complexc toponimice mitice meutl0-nam pe cele referitoare bfitonimile mitice, la zoonimele mitice, la socionimelemitice, la etnonimele mitice, la antroponimele mitice ~i la theonime.

SC]litam aici citeva aspecte speciale asupra localizarii unoI' fitonimemitice. Intr-o lucrarc dc rnitologie romanii 39 am cartografiat complexelemitologice refel'itoal'e la fitonimele mitice dc pe tel'itoriul Romaniei : padu-r'ile considerate 'in trecut sacre, etrborii sacri, cu exemplarele mentionate intr:.lditie ~itranssimbolizarea arboreltti sacrn (brad1ll) 'in substitutullui coloanacerului, cu succedaneele ~i Simtllac1'ele corespunzi:'ttoare, reflectate in topo-nimia 10cal:'1,.

Dintre fitominele mitice care reflecta, un succedaneu al coloaneicerului mcntion:'iln "echinl topic St'ilp, in semul de st'ilp sacru, de st'ilp ellcerttlui. Topicul Stilp se intindea piniila inceputul secolului al XX-lea, informa simpla, dat la cel putin trei a~eziiri <lill jUdetele Bdila, Buzan 9iPrahova. In forma, lexicalii compma 11intilnim dat culmii St'ilpi~OTUl-Pacumru (judetul Arge~i). Iorgu Iordan sustine ca "toponimele derivatedin notiunea « stilp )}siut amintiri despre numcroasele delimitari de proprie-tati agricola comune, ,1 carol' necesitate se facea tot mai simtita pe maSnrfuce constiinta de comunitate razasea"ca sliibea," 40. Nu cunoai'tem decitpartial'povestirile etiologice cc stau la baza. unoI' a 'emenea topi~e ag1'imcn-sumle. Din anchetele noastre de teren ~i din consemnarile unoI' anch eefectuate de etnografi ~i folclOl'i~ti, plltcm sa ne referim la citeva denUlniride localitati care au 0 explica,tie legendara mai mult sau mai putin precisii.Dintre acestea ne referim la legenda carnunei St'ilpu (judetul Buzau), careconfirma ca numele ei vine de la un presupus st'ilp mimculos, ce se afla odi-nioara in vatra satului cu acela~i nume; idcm, legenda vechii a~ezariSt'ilpu (judetul Vrancea), care atribuie numele generic unui stUp ce stapineacrugul cerului pe vremea uria~ilor, a,~ezat in vatra satului.

Aceea~i explicatie ne oferaancheta de teren pentru simulacrele stilpuluicerului : troita ~i crucea. Toponimicul mitic troita abunda mai ales undeconstructia troitei a dainuit pina in secolul al XX-lea. Pretutindeni in-tilnim topice de tipul acesta : La troita, La troita de lemn, La troifa depiatra, La troita din deal, La troita din vale, La troita de hotar, La troitadin ogoare etc.

Toate aceste toponime i~i au povestirea lor etiologica, ceea ce inseamnac~ a existat un nucleu mitonimic arhaic. Exista ~i sate cu nume de Troitd(judetul Mure~). Idem, in privinta topicelor cu termeni de cruce: CruceaCiorii, cimp (judetul Bistrita- Nasaud), Cruceet Corbulni, movila (jude~ulBraila), Crucea Lupului, gorgan linga Zimnicea (judetul Teleorman),Movila cu Ct'uce (judetul Buzau), Piscttl Crucii (judetul Prahova) etc. Pelocurile respective nu mai exista in prezent asemenea semne. Idem, douamici catune: Cruceni (judetul Arad), Ct'ucic50r (judetul Maramure~). aunumele de icoana mentionam topicele : Ptt'1,ul cu Icoana in muntele :Mu~