Spune STATELE UNITE,

"NU MAI PERSECUTARE!"

VOGEL Denise Newsome spune, "Multumesc

ECUADOR EAN Ministrul de Externe RICARDO

Patino PENTRU picioare pentru a STATELE

UNITE ALE AMERICII REGIMULUI LUI

suprematiei TERORISTE / ALB şi aliatul său,

mama BRITIAN Mare şi Sora ei Ally Suedia! "

SUCURSALE Statele Unite "ale Guvernului (Executive / Casa Albă,

LEGISLATIVĂ / Congresul şi judiciar / Statele Unite ale Americii Curtea

Supremă), se încearcă să blocheze / obstrucţiona Procuratura Statelor Unite ale

Americii preşedintelui Barack Hussein Obama al II-lea, membrii ai Congresului şi

Curtea Supremă de Justiţie judecătorii, Baker Donelson şi aliaţii teroriste. . .

Ricardo Patino, ministrul de Externe Afaceri de Ecuador În ceea ce priveşte declaraţia Assange (Fondator

al Wikileaks): http://www.mmrree.gob.ec/2012/com042.asp

DECLARAŢIE DE Ministerul Comerţului Afacerilor Externe şi Integrării

Declaraţia Guvernului Republicii Ecuador privind Assange cererii de azil

La 19 iunie 2012, cetăţean australian naţional Julian Assange, a apărut la sediul Ambasadei din Ecuador, în

Londra, pentru a solicita protecţie diplomatică a statului Ecuador pentru a beneficia de normele existente în materie

de azil diplomatic. Solicitantul a întemeiat cererea pe teama că rezultatele s-ar putea suferi eventualele persecuţie

politică într-o ţară terţă, ar putea folosi extrădarea lui pentru a Regatului Suediei pentru a obţine extrădarea pentru

a transforma ulterior în ţara respectivă.

Guvernul din Ecuador, credincios la procedura de azil şi ataşaţi cea mai mare seriozitate în acest caz, a analizat şi a

evaluat toate aspectele implicate în aceasta, în special în argumentele prezentate de domnul Assange, pentru a

sprijini teama simt despre o situaţie în care această persoană percepe ca o ameninţare pentru viaţa, libertatea şi

siguranţa personală.

Este important să reţineţi că M R. Assange, a luat decizia de a căuta azil şi de protecţie a Ecuador peste acuzaţiile

că se spune, au fost făcute de către presupusa "spionaj şi trădare", care expune cetăţeanul care inspira frica

posibilitatea de a fiind predat în Statele Unite ale Americii St Ates de britanic, suedez sau australian, pentru că

este o ţară, a declarat Dl. Assange, urmareste-l din cauza declasificarea informaţiilor de jenant pentru guvernul

american. Este, de asemenea, reclamanta, că " o victimă a persecuţiei în diferite ţări, care derivă nu doar din ideile

şi acţiunile lor, dar din munca lor de a publica informaţii pe care compromite puternic, să publice adevărul şi, prin

urmare, expunerea corupţiei şi grave încălcări ale drepturilor omului ale cetăţenilor în jurul lumii . "

Prin urmare, pentru reclamantă, alocarea de infracţiuni politice este fundamentul a cererii de azil sale, deoarece, în

opinia sa, se confruntă cu o situaţie care implică un pericol iminent pentru el, care nu poate rezista. În scopul de a

explica teama de el inoculează o persecuţie politică posibilă, şi că această posibilitate se termină prin a deveni o

situaţie de a aduce atingere şi de încălcare a drepturilor sale, integritate şi de risc pentru siguranţa personală şi

libertate, guvernul din Ecuador în considerare următoarele:

1. Julian Assange este un comunicaţii premiate profesionale la nivel internaţional pentru lupta sa pentru

libertatea de exprimare, libertatea presei şi drepturile omului în general;

2. Că domnul Assange în comun cu audienta globala a fost de informaţii privilegiate documentar generate de

diferite surse, precum şi angajaţii afectate, ţări şi organizaţii;

3. Că există dovezi puternice de retorsiune de către ţara sau ţările care a produs informaţii dezvăluite de către

Dl. Assange, represalii care ar putea pune în pericol siguranţa lor, integritatea şi chiar viaţa lui;

4. Că, în ciuda eforturilor diplomatice de către Ecuador, ţări care au solicitat garanţii adecvate pentru a

proteja siguranţa şi viaţa de domnul Assange, au refuzat să le faciliteze;

5. Aceasta este unele autorităţi ecuadorieni că este posibilă extrădare a lui Assange, într-o ţară terţă din afara

Uniunii Europene, fără garanţii adecvate pentru siguranţa şi integritatea personală;

6. Această probă juridică arată în mod clar că, având în vedere o extrădare în Statele Unite ale Americii,

domnul Assange nu ar avea un proces echitabil, ar putea fi judecat de către instanţele speciale sau militare,

şi este puţin probabil că se aplică la crude şi degradante, şi a fost condamnat la închisoare pe viaţă sau

pedeapsa capitală, care nu ar respecta drepturile omului;

7. Asta în timp ce Dl. Assange trebuie să răspundă pentru anchetei în Suedia, Ecuador este conştient de

faptul că procurorul suedez a avut o atitudine contradictorie, care a împiedicat domnul Assange, exercitarea

deplină a dreptului legitim de apărare;

8. Ecuador este convins că le-au subminat drepturile procedurale ale lui Assange, în timpul anchetei;

9. Ecuador a constatat că domnul Assange este, fără protecţie şi asistenţă pentru a fi primite de la stat care

este cetăţean;

10. Că, după mai multe declaraţii publice de comunicaţii şi diplomatice de către funcţionarii din Marea

Britanie, Suedia şi Statele Unite ale Americii, se deduce că aceste guverne nu ar respecta convenţiile şi

tratatele, şi să acorde prioritate pentru a ierarhiei interne Facultatea de Drept, cu încălcarea normelor de

aplicare exprima universal şi,

11. Că, în cazul în care Dl. Assange este redusă la custodie, în Suedia (aşa cum se obişnuieşte în această ţară),

ar putea începe un lanţ de evenimente care ar împiedica măsuri suplimentare de protecţie luate pentru a

evita extrădarea este posibil într-o ţară terţă.

Astfel, Guvernul a Ecuador consideră că aceste argumente da substanţă la temerile lui Julian Assange, în timp ce

acest lucru poate fi o victima a persecutiei politice, ca urmare a acţiunii stabilite în favoarea libertăţii de exprimare

şi a libertăţii presei şi de respingere a poziţiei sale de abuz, care tinde sa ruleze putere în anumite ţări, ambele din

care sugerează că domnul Assange în orice moment, poate fi o situaţie de natură să pună în pericol viaţa, siguranţa

sau integritatea personală. Aceasta teama a fost dispus să îşi exercite dreptul omului de a căuta şi de a primi azil în

ambasada de Ecuador în Marea Britanie.

Articolul 41 din Constituţia Republicii Ecuador defineşte în mod clar dreptul de azil. În conformitate cu această

dispoziţie, în Ecuador sunt recunoscute pe deplin drepturile de azil şi a statutului de refugiat, în conformitate cu

legea şi instrumente internaţionale privind drepturile omului. În conformitate cu această dispoziţie constituţională:

"Oamenii care se află într-o situaţie de azil şi refugiat se bucură de protecţie specială pentru a asigura exercitarea

deplină a drepturilor lor, statul trebuie să respecte şi să asigure principiul nereturnării, precum şi de asistenţă

umanitară şi de urgenţă juridice.".

De asemenea, dreptul de azil este consacrat în articolul 4.7 din Legea privind Serviciul de Externe din 2006, care

determină capacitatea de a Ministerului Afacerilor Externe, Comerţ şi integrare din Ecuador pentru a auzi de cazuri

de azil diplomatic, în conformitate cu legile, tratatele, legislaţia şi practici internaţionale.

Ar trebui subliniat faptul că ţara noastră a fost evidenţiat în ultimii ani pentru a găzdui un număr mare de persoane

care au aplicat pentru azil teritorial sau de statutul de refugiat, care au respectat necondiţionat principiul

nereturnării şi non-discriminării, în timp ce aceasta a luat măsuri pentru a oferi statutul de refugiat într-un mod

rapid, luând în considerare circumstanţele de solicitanţi, mai ales Columbienii au fugit de conflictul armat în ţara

lor. Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi a lăudat politica de Ecuador de refugiat, şi a subliniat faptul semnificativ că

ţara nu a fost limitat la tabere pentru aceste persoane, dar au fost integrate în societate, respectarea deplină a

drepturilor omului şi a garanţiilor.

Ecuador se află dreptul de azil în catalogul universală a drepturilor omului şi, prin urmare, consideră că punerea în

aplicare efectivă a acestui drept necesită o cooperare internaţională care ţările noastre pot fi furnizate, fără de care

situaţia ar fi zadarnic, şi instituţia ar fi total ineficientă. Pentru aceste motive, şi amintind obligaţia de toate statele

s-au luat pentru a ajuta la protejarea si promovarea drepturilor omului, astfel cum este prevăzut de Carta Naţiunilor

Unite, a invitat guvernul britanic de a furniza cota sa de a atinge acest scop.

În acest scop, Ecuador a constatat, în timpul analizei instituţiilor juridice legate de azil, conformaţia de aceste

principii fundamentale implicate drept dreptul internaţional general, aceleaşi ca şi pentru importanţa şi domeniul de

aplicare au o valoare universală, deoarece păstrează în conformitate cu interesul general al întreaga comunitate

internaţională, şi au o deplină recunoaştere de către toate statele. Aceste principii, care sunt stabilite în

instrumentele internaţionale, sunt după cum urmează:

a) în materie de azil, în toate formele sale, este un drept fundamental al omului care creează obligaţii erga omnes,

adică "pentru toate" statele.

b) de azil diplomatic, refugiu (sau de azil teritorial), şi dreptul de a nu fi extrădat, expulzat, livrate sau transferate,

drepturile omului sunt comparabile, deoarece acestea se bazează pe aceleaşi principii de protecţie umane:

nereturnării şi non -discriminare, fără nici o distincţie adverse bazată pe rasă, culoare, sex, limbă, religie sau

convingeri, opinii politice sau de altă natură, origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice altă orice alte

criterii similare.

c) Toate aceste forme de protecţie sunt guvernate de principiile persoană Pro (de exemplu, mult mai favorabil

pentru a individului), egalitatea, universalitatea, indivizibilitatea, interdependenţa şi interdependenţă.

d) de protecţie se produce atunci cand statul de acordare de azil, adăpost sau necesare, sau puterea protectoare,

consideră că există un risc sau teama că persoana protejată poate fi o victima a persecutiei politice, sau este acuzat

de infracţiuni politice.

e) acordarea de azil de stat califica cauzele de azil şi de extrădare caz, se cântăreşte dovezile.

f) Indiferent care dintre formele sale sau forme sunt prezente, de azil este întotdeauna aceeaşi cauză şi aceeaşi

ordine juridică, de exemplu, persecuţie politică, care îl determină permis, şi de a proteja viaţa, siguranţa personală

şi libertatea persoanei protejate, care este scopul legal.

g) Dreptul de azil este un drept fundamental al omului, prin urmare, face parte din ius cogens, şi anume sistemul de

norme obligatorii de drept recunoscute de comunitatea internaţională ca un întreg, care nu derogării este permis,

fiind nule toate tratatele internaţionale şi a actelor de drept care se opun.

h) În cazurile care nu sunt reglementate de legislaţia în vigoare, persoana umană rămâne sub protecţia a principiilor

umanităţii şi dictează conştiinţa publică, sau care sunt sub protecţia şi imperiul a principiilor de drept internaţional

derivate din obiceiul stabilit, principiile de umanitate şi glasul conştiinţei publice.

i) lipsa unui acord internaţional sau de legislaţia internă a statelor nu pot fi invocate în mod legitim pentru a limita,

refuza sau afecta dreptul la azil.

j) normele şi principiile care reglementează dreptul la azil, nu de extrădare, nu de livrare, nu de expulzare şi de

transfer nu sunt convergente, în măsura necesară pentru a consolida protecţia şi furnizează cu eficienţă maximă. În

acest sens, sunt complementare dreptul internaţional al drepturilor omului, dreptul de azil şi a dreptului refugiaţilor

şi dreptul umanitar.

k) drepturile de protecţie a persoanei umane se bazează pe principii etice şi de valoare s universal acceptate şi de

aceea au o umaniste, sociale, solidaritate, bunăstare, paşnic şi umanitar.

l) Toate statele au datoria de a promova dezvoltarea progresivă a drepturilor omului la nivel internaţional prin

intermediul eficient la nivel naţional şi internaţional o ă.

Ecuador consideră că legea care reglementează cazul de azil a lui Julian Assange cuprinde întregul set de principii,

standarde, mecanismele şi procedurile prevăzute în instrumentele internaţionale privind drepturile omului

(indiferent dacă regionale sau universale), care includ printre dispoziţiile lor dreptul de a căuta, primească şi să se

bucure de azil pentru motive politice, convenţiile care reglementează dreptul de azil şi a dreptului refugiaţilor, şi să

recunoască dreptul de a nu fi livrat, returnate, sau expulzat, atunci când a fondat teama de a convenţiilor persecuţie

politică de reglementare a dreptului de extrădare şi să recunoască dreptul de a nu fi extrădat atunci când această

măsură acoperă persecuţie politică, şi convenţii care reglementează dreptul umanitar, şi să recunoască dreptul de a

nu fi transferat atunci când există un risc de persecuţie politică. Toate aceste forme de azil şi protecţia

internaţională sunt justificate de necesitatea de a proteja această persoană de la o persecuţie politică posibilă, sau o

posibila alocare de crime politice şi / sau a crimelor legate de acesta din urmă, care, în opinia Ecuador, pune în

pericol nu numai domnul . Assange, dar reprezintă, de asemenea, o nedreptate gravă comisă împotriva lui.

Este de necontestat faptul că statele membre, de a fi asumat atât de numeroase instrumente internaţionale şi de

fond, obligaţia de multe dintre ele din punct de vedere juridic pentru a oferi protecţie sau de azil persoanelor

persecutate din motive politice, şi-au exprimat dorinţa lor de a stabili o instituţie juridică de a proteja drepturile

omului şi libertăţilor fundamentale, pe baza unei practici general acceptate ca drept, pe care el atribuie obligaţii,

cum ar fi erga omnes, obligatorii, fiind legate de dezvoltarea respect, protecţie şi progresivă a drepturilor omului şi

a libertăţilor fundamentale, fac parte din ius cogens. Unele dintre acestea Instrumentele sunt menţionate mai jos:

a) Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1945, scopurile şi principiile Naţiunilor Unite: obligaţia de a tuturor

membrilor de a coopera în promovarea şi protecţia drepturilor omului;

b) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 1948: dreptul de a solicita şi de a beneficia de azil în orice ţară,

pentru motive politice (articolul 14);

c) Declaraţia a drepturilor şi îndatoririle omului, 1948: dreptul de a solicita şi de a beneficia de azil, din motive

politice (articolul 27);

d) Convenţia de la Geneva din 12 august 1949, relativ la protecţia persoanelor civile în timp de război: în nici un

caz să fie transferate la persoana protejată într-o ţară în care ei se tem de persecuţii pentru opiniile sale politice

(articolul 45);

e) Convenţia privind statutul refugiaţilor din 1951 şi Protocolul de la New York, 1967: interzice expulzarea sau

refugiaţii care se întorc în ţările în care viaţa şi libertatea acestora ar fi ameninţate (art. 33.1);

f) Convenţia privind azilul diplomatic, 1954: Statul are dreptul de a acorda azil şi clasifica natura infracţiunii sau

de motivele de persecuţie (articolul 4);

g) Convenţia asupra azilului teritorial din 1954: statul are dreptul să admită persoane pe teritoriul său pe care le

consideră necesare (articolul 1), atunci când sunt persecutaţi pentru credinţa lor, opiniile politice sau afiliere, sau

acte care pot fi considerate infracţiuni politice (articolul 2), acordarea de azil de stat nu poate reveni sau expulza un

refugiat care este persecutat din motive politice sau infracţiuni (articolul 3); de asemenea, extrădarea nu este

adecvată atunci când a face cu oameni care, în funcţie de statul solicitat, să fie urmărită penal pentru crime politice,

sau crime comise comune pentru scopuri politice, sau atunci când extrădarea se cere respectarea motive politice

(articolul 4);

h) Convenţia europeană privind extrădarea din 1957, interzice extrădarea în cazul în care partea solicitată

consideră că infracţiunea perceput este o politică (articolul 3.1);

i) Declaraţia de la 2312 în materie de azil teritorială din 1967 prevede acordarea de azil persoanelor care au acest

drept în conformitate cu articolul 14 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, inclusiv a persoanelor care

luptă împotriva colonialismului (articolul 1.1). Se interzice refuzul de admitere, expulzare şi întoarcere la orice stat

în care el poate fi supusă persecuţiei (articolul 3.1);

j) Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969, prevede că normele şi principiile de imperativele

generale de drept internaţional nu suportă un acord contrar, tratatul este nul, la încheierea conflictelor sale cu una

din aceste reguli (articolul 53), şi în cazul în care o nouă normă imperativă de această natură, orice tratat existent

care este în conflict cu această dispoziţie este nul şi se încheie (articolul 64). În ceea ce priveşte punerea în aplicare

a acestor articole, Convenţia permite statelor de a pretinde respectarea cu Curtea Internaţională de Justiţie, fără a

necesita acordul a statului pârât, acceptă competenţa Curţii (articolul 66.b). Drepturile omului sunt norme de ius

cogens.

k) Convenţia americană privind drepturile omului, 1969: dreptul de a solicita şi de a beneficia de azil, din motive

politice (articolul 22.7);

l) Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului din 1977, statul solicitat are dreptul să refuze extrădarea

atunci când există pericolul ca persoana este urmărită sau pedepsită pentru opiniile lor politice (articolul 5);

m), Inter-american Convenţia privind extrădarea din 1981, de extrădare nu este aplicabilă în cazul în care

persoana a fost judecat sau condamnat, sau este de a fi judecat într-o instanţă de-hoc special sau un anunţ în statul

solicitant (articolul 4.3), atunci când, în conformitate cu clasificare a statului solicitat, fie infracţiuni politice sau

infracţiuni conexe sau crime, cu un scop politic urmărit, şi atunci când, în circumstanţele cauzei, se poate deduce

că persecuţia pe motive de rasă, religie sau naţionalitate; că situaţia persoanei solicitată pot fi prejudiciat pentru

oricare din aceste motive (articolul 4.5). Articolul 6 prevede, în referire la dreptul de azil, că "nimic din prezenta

convenţie nu va fi interpretată ca limitând dreptul de azil, atunci când este cazul".

n) Carta africană a drepturilor omului şi popoarelor din 1981, urmărit de individ dreptul de a solicita şi de a

obţine azil în alte ţări (articolul 12.3);

o) Declaratia de la Cartagena din 1984, recunoaşte dreptul la adăpost, cu excepţia cazului în respins la frontieră şi

să nu fie returnat.

p) Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene 2000: stabileşte dreptul la protecţie diplomatică şi

consulară. Orice cetăţean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei ţări terţe nu este reprezentat de către statul

membru de cetăţenie, protecţia autorităţilor diplomatice şi consulare ale oricărui stat membru, în aceleaşi condiţii

ca şi cetăţenii acelui stat (articolul 46).

Guvernul din Ecuador consideră important să reţineţi că regulile şi principiile recunoscute în instrumentele

internaţionale menţionate şi în alte acorduri multilaterale prevalează asupra dreptului intern al statelor, pentru că

aceste tratate se bazează pe normele universalizarea ghidate de principii intangibil, ceea ce duce la un mai mare

respect , garantarea şi protejarea drepturilor omului împotriva atitudinii unilaterale ale acestor state. Acest lucru ar

compromite dreptul internaţional, care ar trebui să fie mai degrabă consolidat, astfel că respectarea drepturilor

fundamentale este consolidat în termeni de integrare şi de caracter ecumenic.

Mai mult, din moment ce Assange a solicitat azil în Ecuador, s-au menţinut la nivel înalt discuţii diplomatice cu

Marea Britanie, Suedia şi Statele Unite ale Americii.

În cursul acestor conversatii, ţara noastră a solicitat Marea Britanie a obţine garanţii mai stricte fata de Assange,

procesul de liber, deschis juridică în Suedia. Aceste garanţii se numără, degajate în aer o dată responsabilităţile lor

legale în Suedia, nu extrădează pentru o ţară terţă, şi anume garanţia nu se aplică cifra de specialitate. Din păcate,

în ciuda schimburile repetate de texte, Marea Britanie, la moment nu a aratat semne de dorinţa de a ajunge la

compromisuri politice, repeta doar conţinutul de texte juridice.

Avocaţii lui Assange a cerut justiţiei să ia declaraţii suedez Assange la sediul Ambasadei de Ecuador în Londra.

Ecuador a mutat oficial la autorităţile suedeze doresc să furnizeze acest interviu, cu intenţia de a nu interveni sau să

împiedice procesul legal este urmat în Suedia. Această măsură este perfect posibil si legal. Suedia nu a acceptat.

Pe de altă parte, Ecuador sunat posibilitatea ca guvernul suedez pentru a stabili măsuri de protecţie care nu sunt în

ordine Assange, extrădat în Statele Unite ale Americii. Din nou, guvernul suedez a respins orice compromis în

această privinţă.

În cele din urmă, Ecuador a scris la guvernul SUA pentru a lansa oficial poziţia sa pe Assange caz. Interogări

referitoare la:

1. Dacă există un proces în curs de desfăşurare juridică sau intenţionează să efectueze astfel de proces

împotriva lui Julian Assange şi / sau fondatorii Wikileaks organizaţiei;

2. Ar trebui să fie de mai sus adevărat, ce fel de legislaţie, cum şi în ce condiţii ar putea fi obiectul unor

sancţiuni maxime de astfel de persoane;

3. Dacă există intenţia de a solicita extrădarea lui Julian Assange în Statele Unite.

Răspunsul SUA a fost că nu poate oferi informaţii despre cazul Assange, spunând că este o chestiune bilaterală

între Ecuador şi Regatul Unit.

Cu acest fundal, Guvernul de Ecuador, adevărat tradiţia sa de a proteja pe cei care caută refugiu în teritoriul său

sau la sediul misiunilor diplomatice, a decis să acorde azil diplomatic Assange a cetăţenilor, în baza cererii depuse

la preşedintele de Republica, printr-o comunicare scrisa, din Londra, 19 iunie 2012, şi completat prin scrisoarea

din data de la Londra, pe 25 iunie 2012, pentru care guvernul din Ecuador, după o evaluare corectă şi obiectivă a

situaţiei descrise de domnul Assange, în conformitate cu pentru propriile lor cuvinte şi argumente, aprobat temerile

de recurenta, şi se presupune că există indicii că se poate presupune că pot exista persecuţie politică, sau ar putea

apărea o astfel de persecuţie în cazul în care măsurile nu sunt luate în timp util şi necesar să-l evite.

Guvernul din Ecuador este sigur că Guvernul britanic a şti cum să justiţie şi dreptate valoare a poziţiei

Ecuadorului, şi în conformitate cu aceste argumente, convinşi că Marea Britanie va oferi cât mai curând posibil,

sau de trecere în condiţii de siguranţă garanţiile necesare şi relevante pentru situaţia refugiaţilor, astfel încât

guvernele lor pentru a onora actele lor de loialitate le datorează legii şi a instituţiilor internaţionale, că ambele

naţiuni au ajutat forma de-a lungul istoriei lor comune.

Este, de asemenea, speră să se menţină neschimbate legături excelente de prietenie şi respect reciproc, care se leaga

de Ecuador şi Regatul Unit şi a popoarelor lor, aşa cum acestea sunt angajate în promovarea şi apărarea aceleaşi

principii şi valori, pentru că şi ei împărtăşesc preocupări similare cu privire la democraţie, pace, trai bun, care sunt

posibile doar dacă respectă drepturile fundamentale ale tuturor.

COMUNICAT DE PRESĂ nr 042