Romanian J of - Revista...

184

Transcript of Romanian J of - Revista...

Page 1: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un
Page 2: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of urology

editor In Chief: Acad. Prof. Dr. Ioanel Sinescu editor emeritus: Prof. Dr. Doc. eugeniu Proca

National Editorial Board:

Prof. Dr. Petrișor Geavlete, București Conf. Gabriel Glück, București Dr. Costică Novac, Iași Conf. Dr. Valentin Ambert, București Dr. Radu Constantiniu, București Prof. Dr. Gheorghe Bumbu, Oradea Prof. Dr. Radu Boja, Târgu Mureș Prof. Dr. Viorel Tode, Constanța Prof. Dr. Ioan Coman, Cluj-Napoca Prof. Dr. Ioan Ioiart, Arad

International Editorial Board:

Prof. Dr. John Denstedt (Ontario, Canada) Prof. Dr. Mircea Golimbu (New York, SUA) Prof. Dr. Imre Romics (Budapesta, Ungaria) Prof. Dr. Michael Marberger (Viena, Austria) Prof. Dr. Rien Nijman (Groningen, Olanda) Prof. Dr. Dirk De Ridder (Leuven, Belgia) Prof. Dr. Hendrik Van Poppel (Leuven, Belgia) Prof. Dr. Theo M. de Reijke (Amsterdam, Olanda) Prof. Dr. Andrzej Borowska (Varșovia, Polonia) Prof. Dr. Marek Sosnowski (Lodz, Polonia), Prof. Dr. Peter Hammerer (Braunschweig, Germania) Prof. Dr. Per-Anders Abrahamsson (Malmö, Suedia) Dr. Călin Ciofu (Paris, Franța)

Executive Editor:Dr. Constantin Gîngu, București

Associate Editors: Dr. Cristian Surcel, București Dr. Cătălin Baston, București Dr. Robert Stoica, București Dr. Alexandru Dick, București

Editorial Office:Fundeni Clinical Institute, Center of Uronephrology and Renal Transplantation

258 Șos. Fundeni, district 2, 022328 Bucharest, RomaniaTel./Fax: 004021-300 7570; e-mail: [email protected]

Page 3: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Program științific

Topici de congres

Scientificprogramme

Congress topics

Sesiuni ePostere moderate

1. Cancer de prostată 1 2. Cancer de prostată 2 3. Oncologie 4. Litiază 1 5. Litiază 2 6. Infecții ale tractului urinar 7. Laparoscopie 8. Tumori uroteliale 9. Urologie funcțională și incontinență 10. HBP + Uretră + Penis 11. Varia

Sesiuni Video

1. Video 1 - Varia 1 2. Video 2 - Varia 2

Moderated ePosters Sessions

Prostate cancer 1 Prostate cancer 2 Oncology Lithiasis 1 Lithiasis 2 Urinary tract infections Laparoscopy Urothelial tumors Functional urology and incontinence BPH + Urethra + Penis Varia

Video Sessions

Varia 1 Varia 2

Page 4: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 3

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Scop: Rata de depistare a cancerului de prostată prin biop-siere transrectala (PBP) ecoghidată in Clinica de Chirurgie Urologica și Transplant Renal IC Fundeni, pe o perioada de 12 luni (2016).

Pacienţi şi metodă: Indicația de biopsiere a prostatei s-a decis pe baza examenului clinic (tușeu rectal) sau a valorilor PSA-ului (peste 4ng/ml). 612 pacienți au avut indicație de puncție biop-sie prostatică. Vârsta medie a lotului a fost de 68.12 ani (me-diană 68 de ani), având între 41- 85 de ani. Valoarea medie a PSA-ului la pacienții propuși pentru PBP a fost de 18.5ng/ml (mediană 8ng/ml), variind între 3-5000ng/ml.

Rezultate: Din totalul de 612 pacienți cu biopsierea transrec-tala a prostatei, 364 (59.74%) au fost decelați cu neoplasm prostatic, 75 de pacienți (12,25%) au fost decelați cu leziuni suspecte (PIN cu grad înalt și ASAP), iar un număr de 173 de pacienți (28,26%) au avut puncții negative. Lotul de pacienti cu biopsii pozitive au avut vârsta medie de 69 de ani (mediană 69.28 ani), cu limite între 50-82 de ani. PSA-ul mediu a fost de 20,.21ng/ml (median 9ng/ml). Lotul de 75 de pacienți cu bi-opsii suspecte (ASAP, HGPIN) au avut vârsta medie de 68 de ani (mediană 68 ani). Valoarea PSA-ului mediu a fost de 10.9/ml (median 7.75ng/ml). Lotul de 173 pacienți 173 cu biopsii negative au avut vârsta medie de 66 de ani (mediană 66 ani). Valorile PSA-ului mediu au fost de 8.63/ml (median 7.34ng/ml). Lotul de pacienti 84 de pacienți cu prostatectomie radicală au avut vârsta medie de 66 de ani (mediană 67 ani), cu limite între 50-73 de ani. La momentul operator, PSA-ul mediu a fost de 10.6ng/ml (median 7.1ng/ml), cu limite între 4.5-46ng/ml.

Concluzii: Biopsierea prostatei sub ghidaj ecografic pe cale transrectală are o rată mare de diagnosticare a cancerului de prostate (60%), cu o incidență redusă a complicațiilor (hema-turie, uretroragie, stare febrila) cu condiția respectarii riguro-ase a algoritmului indicației si a protocolului de pregatire a pacienților.

PM.1.1. Rezultatele biopsiei prostatice ecoghidate transrectal în diagnosticul cancerului de prostată

The results of transrectal ultra-sound guided prostate biopsy in

diagnosing prostate cancerG. Gluck1,2, B. Spiridonescu2, Manuela Chiriţă2, B. Radu2, I. Sinescu1,2

Purpose: To evaluate the rate of prostate cancer diagnosis by transrectal ultrasound guided prostate biopsy over a period of 12 months (2016) in our department.

Material and methods: Prostate biopsy (PB) was performed when the digital rectal exam (DRe) or the PSA values (over 4ng/ml) indicated it. A number of 612 patients benefited of prostate biopsy. The mean age of the cohort was 68.12 years (median age 68 years), between 41 and 85 years old. The mean PSA value was 18.5ng/ml (median value 8ng/ml), vary-ing between 3-5000ng/ml.

Results: From the total of 612 patients in whom prostate biopsy was performed, 364 (59.74%) were diagnosed with prostate cancer, 75 patients (12.25%) had suspicious lesions (high grade PIN and ASAP) and 173 patients (28.26%) had negative biopsies. The group of 364 patients with positive biopsies had a mean age of 69 years (median 69.28 years), between 50 and 82 years old. The mean PSA value was 20.21 ng/ml (median 9 ng/ml). In the suspicious lesions group the mean age at diagnosis was 68 years (median 68 years) and the mean PSA value was 10.9 ng/ml (median value – 7.75 ng/ml). The patients with negative biopsies had a mean age of 66 years (median 66 years) and a mean PSA of 8.63ng/ml (me-dian – 7.34 ng/ml). Radical prostatectomy was undergone in 84 patients, with a mean age of 66 years (median 67 years), ranging between 50-73 years old. The mean PSA value was 10.6ng/ml (median value 7.1ng/ml), ranging between 4.5-46ng/ml.

Conclusions: Transrectal ultrasound guided prostate biopsy has a high rate in diagnosing prostate cancer (60%), with a low incidence of complications (hematuria, urethrorrhagia, fever) when correctly applying the algorithm of prostate bi-opsy indication and pre-procedural patient preparation.

G. Gluck1,2, B. Spiridonescu2, Manuela Chiriţă2, B. Radu2, I. Sinescu1,2

1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România2 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România

1“Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

2Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute,

Bucharest, Romania

Page 5: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 164

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Introducere. Imaginea de fuziune este procesul de combina-re a informaţiilor relevante din două sau mai multe fotografii într-o singură imagine care deţine mai multe informaţii decât oricare dintre imaginile separate. Metoda provine din tehnica de brahiterapie.

Pacienţi şi metodă. Imaginea de fuziune poate fi utilizată prin-tr-un soft ce suprapune imaginile în timp real de pe ecografia transrectală pe cele înregistrate la mRMN sau cu suprapunere cognitivă. Am utilizat procedeul de suprapunere cognitivă cu următoarele indicaţii: pacienţi cu una sau mai multe PBP nega-tive şi PSA între 4 şi 10ng/ml, PSA în creştere sau PSA liber sub 10 %, HGPIN sau ASAP pe PBP anterioare. 54 de pacienţi care au efectuat pe bazaRMN-ului multiparametric (scor PIRADS v2 peste 3) PBP, prin fuzionare cognitivă între rezultatul RMN, ecografia transrectală şi PBP. Vârsta medie a pacienților a fost de 65de ani, cu PSA mediu de 7,7ng/ml.

Rezultate. Rezultatul histopatologic a indicat prezenţa unei histologii maligne prostatice în cazul a 20 pacienţi (35,8%) iar la 9 pacienti(17%) s-a depistat HGPIN sauASAP.14 pacienti au avut scorul Gleason 7 sau mai mult.

Discuţii. Rata de diagnostic a cancerului de prostată localizat prin puncţie prostatică transrectală ecoghidată randomizată este de până la 46% în cele mai performante clinici şi utilizând 24 de puncţii. Scopul fuziunii cognitive este localizarea zonelor suspecte decelate în urma evaluării mRMN permiţând astfel efectuarea PBP eco-ghidată transrectal în zonele de elecţie urmată de prelevarea uzuală a celor 12 puncţii randomizate.

Concluzii. Cancerul de prostată poate fi detectat pe mRMN. Fuzionarea cu ecografia transrectală permite urologului să treacă de la etapa biopsierii randomizate (oarbe) la biopsia ţintită a zonelor suspecte.

PM.1.2. Fuziunea cognitivă între RMN multiparametric şi ecografia transrectală în diagnosticul cancerului de prostată

Cognitive fusion of MRI and transrectal ultrasound for

diagnosis of prostate cancer

G. Gluck1,2, Manuela Chirită2, B. Spiridonescu2, B. Radu2, Ioana Lupescu3, Monica Hortopan4, V. Herlea4, I. Sinescu1,2

G. Gluck1,2, Manuela Chirită2, B. Spiridonescu2, B. Radu2, Ioana Lupescu3, Monica Hortopan4,

V. Herlea4, I. Sinescu1,2

1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România2 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România3 Departamentul de Radiologie şi Imagistică Medicală, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România4 Departamentul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România

1“Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

2 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute,

Bucharest, Romania3 Radiology and Medical Imaging Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

4 Pathology Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

Introduction. Image fusion is the process of combining rele-vant information from two or more images in one image that is more informative than any of its derivates. The method is usually used in brachytherapy.

Methods and materials. The process can be obtained by using either a soft which overlaps MRI images on transrec-tal ultrasound images in real time or by cognitive fusion. We used cognitive fusion in patients with one or more negative prostate biopsies and a PSA of 4-10 ng/ml, rising PSA or free PSA < 10%, histopathology of HGPIN or ASAP. 53 patients investigated using multi-parametric MRI (PIRADS score 3 or more), undergone cognitive fusion ultrasound guided pros-tate biopsy.

Results. Cancer positive biopsies were reported in 20 pa-tients (35.8%) and 9 patients (17%) with HGPIN/ASAP histol-ogy when cognitive fusion biopsy was performed. Gleason score was 7 or more in 14 cases.

Discussions. Cancer detection rate reported in well-known urologic departments by randomized transrectal ultrasound guided prostate biopsy is 46% when 24 cores are obtained. Cognitive fusion biopsy requires multi-parametric MRI imag-es that are superposed by the operator over the ultrasound images. This process allows aimed biopsy of the tumor lesions followed by the usual randomized 12 cores prostatic biopsy.

Conclusions. Prostate cancer can be detected by MRI. Cogni-tive fusion allows the urologist to perform more than a ran-domized biopsy; it allows an aimed biopsy of the prostatic tumor lesions.

Page 6: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 5

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Introducere: Mai multe studii de tip genome-wide, realizate in populatiile europene au identificat o serie de variatii genetice frecvente, asociate cu cancerul de prostata. Factorii genetici identificati reprezinta un po-tential promitator in stabilirea unor noi criterii de agre-sivitate ale cancerului de prostata. Scopul lucrarii este acela de a prezenta asocierea unor biomarkeri identi-ficati in studiul nostru, biomarkeri ce au o stransa aso-ciere cu cancerul de prostata.

Materiale si metode: Datele folosite sunt rezultatul proiectului ProMark, proiect desfasurat in perioada 2008-2012 si a inclus 990 subiecti cu cancer de prostata confirmat AP si 1034 de martori cu diferite afectiuni ale prostatei excluzand cancerul.

Rezultate: In urma secventierii realizate in cadrul De-CODe pentru fiecare individ inclus in studiu, s-a obtinut un numar de 716.503 SNP-uri genotipate. Ulterior, aces-tui numar de SNP-uri i s-a “imputat” setul public de date “1000 Genomes”, rezultand un numar total de 24 milio-ane SNP-uri. Dintre acestea doar 0,041% au atins un nivel de corelatie necesar replicarii acestui fenotip, totusi nu toate aceste rezultate reprezinta corelatii biologice cu cancerul de prostata, multe din ele fiind rezultate alea-torii. In urma testului de asociere realizat, toate 111 de SNP-uri cunoscuta ca fiind asociate cu aceste fenotip, au fost regasite in rezultatele cohortei ProMark. Acesti 111 markeri ocupa 66 locusuri ce sunt asociate cu cancerul de prostata dintre acestea, doar 13 regiuni au atins un prag semnificativ statistic de corelat cu riscul de CP.

Concluzi: Pentru a obtine rezultate mai concludente, studiile clinice asupra SNP-urilor implicate in cancerul de prostata necesita o abordare mult mai complexa. In timp ce unele variatii genetice au implicatii bine defi-nite, actiunile multor altora raman incerte.

PM.1.3. Impactul biomarkerilor genetici în cancerul de prostată – noi perspective

New perspectives on the impact of genetic biomarkers

in prostate cancerD. Rădăvoi1,2, I. Dragomirişteanu1, S. Nedelea1, V. Jinga1,2, O. Codreanu1, B. Sandu1

Introduction: Several genome-wide association stud-ies in european populations have identified more than a dozen common genetic variants that are associated with prostate cancer. Genetic factors offer a potential-ly promising line of approach for further clarification of prostate cancer aggressiveness. The purpose of the study is to reveal the association between

Materials and methods: We used information pro-vided by the results of the ProMark study, conducted between 2008-2012, in which where included 990 pa-tients with PCa, histological confirmed, and 1034 con-trols,

Results: After the sequencing, done with DeCode ge-netics, for each subject included in the study, a total number of 716.503 SNPs where found. Fallowing this, we imputated to all the SNPs found, the public set of biomarkers found in the data base of “1000 Genomes”, resulting a total number of 24 million SNPs, from which only 0,041% have reached a correlation level vital for replication of this phenotype. Not all the results had bi-ological correlation with prostate cancer, some of them where random results. After the association test, all the 111 SNPs, known to be linked to this phenotype, where found in ProMarks study results. All of these 111 SNPs occupy 66 chromosome loci, that are strong associated with prostate cancer, from there only 13 had statistical-ly significant association with prostate cancer.

Conclusions: Clinical studies on SNPs should be per-formed in well-powered, studies, with a more complex approach. While some of the variants have compelling mechanisms, the role of many others remains unclear.

D. Rădăvoi1,2, I. Dragomirişteanu1, S. Nedelea1, V. Jinga1,2, O. Codreanu1, B. Sandu1

1 Spitalul Clinic “Th. Burghele”, Clinica de Urologie, Bucureşti, România2 U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România

1 Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania

2 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Page 7: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 166

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Introducere: Studiile genetice asupra cancerului de prostata au identificat o serie de biomarkeri implicati in aparitia si evolutia cancerului de prostata. Cu toate ca utilitatea acestor biomarkeri inca nu este clara, factorii genetici identificati reprezinta un potential promitator in diagnosticarea precoce, stabilirea unor noi criterii de agresivitate ale cancerului de prostata precum si in prezicerea raspunsului la tratment. Scopul acestei lu-crari este de a scoate in evidenta anumiti factori geneti-ci asociati cu formele agresive de cancer de prostata.

Materiale si metode: Studiu genetic asupra populat-iei romane, ce a fost realizat la Spitalul Th. Burghele in perioada 2009-2011 si a inclus 990 subiecti cu cancer de prostata confirmat AP si 1034 de martor.

Rezultate: Din cele 30 de SNP-uri identificate in studiul nostru, 14 au prezentata o asociere semnificativ statistica si clinico-patologica (p<0.05). Mai mult de jumatate din cazuri au avut PSA-ul la momentul diagnosticarii >10ng/ml si aproximativ 70% dintre subiectii au intrat in studiu cu stadiul local avansat, T3, T4, fapt ce arata un screening sarac al populatiei romane). Din cele 14 SNP-uri, 2 din-tre ele (rs1447295 and rs16901979), ambele situate pe acelasi locus pe cromozomul 8, au fost asociate cu cazuri-le cu agresivitate crescuta, T3, T4, nivelul crescut al PSA-ului, precum si Gleason 8-10. Deasemeni SNP rs1447295 a fost asociat si cu un nivel crescut al PSA-ului (p:0,01)

Concluzi: Identificarea si diferentierea clara a formelor agresive de cele neagresive ale cancerului de prostata, are o mare importanta clinica in preventia si tratamen-tul acestei afectiuni. Pentru a obtine rezultate mai con-cludente, studiile clinice asupra SNP-urilor implicate in cancerul de prostata necesita o abordare mult mai complexa.

Genetic biomarkers and their involvement in

prostate cancer aggressivenessO. Codreanu 1, B. Cheorpeacă1, A.S. Rascu1,2, R. Petca1,2, D. Toma1, D. Rădăvoi1,2, D. Bădescu1,2, V. Jinga1,2

Introduction: Genetic studies, regarding prostate can-cer, have discovered several biomarkers involved in the development and evolution of prostate cancer. However, the clinical utility of the biomarkers is still unclear; they have a potential important role in future diagnostic, clas-sification and treatment options. The aim of this study is to identify and examine significant associations of spe-cific polymorphisms with the aggressiveness and clinical forms of prostate cancer among a screened cohort, in or-der to predict the outcome of patients with PCa.

Materials and methods: A genetic study among Ro-manian patients conducted at “Burghele” Medical Clin-ic of Urology from Romania, made between 2009 and 2011, included 990 patients with PCa, histological con-firmed and 1034 controls.

Results: From a panel of over 30 SNPs identified in our study, only 14 were associated with significantly clini-co-pathological characteristics of the disease (p<0.05). More than half of cases had PSA levels >10 ng/ml, and over 70% of cases entered the study with locally ad-vanced tumors staged T3 and T4, aspects that reveal a lack in population screening. From all the 14 SNPs analyzed 2 of them (rs1447295 and rs16901979) both situated on 8q24, where found to have significant risk for high grade tumors (Gleason 8-10) and high-grade clinical stage cTNM at diagnosis. Also SNP rs1447295 was associated with high PSA levels (p:0,01).

Conclusions: Discovering genetic variants that distin-guish aggressive from nonaggressive forms of prostate cancer is of critical clinical importance for disease pre-vention and treatment. For more compelling results, genetic studies of SNPs, in the field of prostate cancer need to have a larger approach.

1 Clinica de Urologie,

Spitalul Clinic “Th. Burghele”, Bucureşti, România2 U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, România

O. Codreanu 1, B. Cheorpeacă1, A.S. Rascu1,2, R. Petca1,2, D. Toma1, D. Rădăvoi1,2,

D. Bădescu1,2, V. Jinga1,2

1 Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania

2 U.M.F. “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

PM.1.4. Biomarkeri genetici asociaţi cu formele agresive de cancer prostatic

Page 8: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 7

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Introducere si obiective. Obiectivele acestui studiu au fost sa evalueze valoare predictiva a densitatii PSA si raportului PSA liber/ PSA total pentru detectarea cancerului de prostata in randul pacientiilor cu PSA<10ng/ml.

Materiale si metoda. Am efectuat un studiu retrospectiv pe o perioada de 6 luni (iunie 2016 - decembrie 2016) pe 224 pacienti cu PSA <10ng/ml care au facut punctie biopsie pro-statica in clinica noastra. Pacientii au fost evaluatii folosind urmatorii parametrii: varsta, volum prostatic, PSA total, PSA liber, densitate PSA, raport PSA liber/ PSA total, rezultat histo-patologic, scor Gleason.

Rezultate. Am inregistrat 129 pacienti cu PSA cuprins intre 1.35 si 10ng/ml. Pacientii au fost impartiti in 2 loturi: unul cu diagnostic pozitiv de cancer de prostata si un lot de pacien-ti cu rezultat negativ. Am inclus 54 cazuri cu diagnosticul de cancer de prostata pe buletinul anatomo-patologic si 75 de cazuri cu diagnostic negativ de malignitate. 44 pacienti au avut scorul gleason ≤ 7 si restul de 10 > 7. Varsta medie a pacientilor a fost de 67 de ani. Valoarea medie a PSA-ului si volumului prostatic pentru cei cu cancer de prostate a fost de 7.35 ng/ml, respective 32.19 cc si a celor din celalalt lot de 6.99 ng/ml, respectivv 43cc. Am obtinut valori diferite ale densitatii PSA si raportului PSA liber/PSA total. Valoare medie a densitatii PSA a fost de 0.3 pentru grupul cu biopsie pozitiva si 0.18 pentru celalalt si valoare medie a raportului psa liber/psa total a fost de 9.4% pentru grupul cu biopsie pozitiva si respectiv 14%.

Concluzii. Folosind densitatea PSA si raportul PSA liber /PSA total, se poate face o mai buna diferentiere intre cancerul de prostate si boala benigna decat folosirea solitara a PSA.

PM.1.5. Utilitatea densităţii PSA şi raportului PSA liber/PSA total pentru îmbunătăţirea screening-ului pentru cancer de prostată la pacienţii cu PSA < 10 ng/ml

The use of PSA density and free/ total PSA for improving screening

of prostate cancer in patients with a total PSA < 10 ng/ml

J. Aurelian1,2 , M. Stăncioiu1, A. Grasu1, V. Ionescu1, G. Opriş1, A. Petrescu1, D. Bădescu1,2, R. Petca 1,2, V. Ambert1,2, V. Jinga1,2

Introduction and Objectives. The objective of this study was to evaluate the predictive value of PSA density and free PSA/total PSA ratio for improving the screening of prostate cancer in patients with a total PSA of under 10 ng/ml

Materials and Method. We carried out a study on a period of 6 months (June - December 2016) on 224 male patients with PSA <10 ng/ml that underwent Trans-rectal ultrasound guid-ed needle biopsy of the prostate. The patients were assessed using the following parameters: age, prostate volume, PSA level, PSA density, free/total PSA ratio, and anatomo-patho-logical study, Gleason classification for malignancy.

Results. Of the total 57% (129 cases) had a PSA level between 1.35 to 10 ng/ml. We recorded 41.86% (54 cases) with pros-tate cancer on the histo-patological report and 58.13% (75 cases) with a negative report for malignancy. 44 patients had a Gleason score ≤ 7 and 10 had a score > 7. The mean age of the patients was 67. The mean value of the PSA volume was 32.19ml for the positive biopsy group and 43 ml for the nega-tive group. We recorded a notable difference in the PSA den-sity and free PSA ratio of the two groups. The mean value of the psa density was: 0.18 for the negative biopsy group and 0.3 for the positive biopsy. The free PSA ratio mean value was 14% for the negative group and 9.4% for the positive one.

Conclusion. The determination of free PSA and PSA density allows for a better discrimination between prostate cancer and benign disease than the isolated use of the PSA in pa-tients with PSA levels <10 ng/mL.

J. Aurelian1,2 , M. Stăncioiu1, A. Grasu1, V. Ionescu1, G. Opriş1, A. Petrescu1, D. Bădes-

cu1,2, R. Petca 1,2, V. Ambert1,2, V. Jinga1,2

1 Spitalul Clinic de Urologie “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucuresti, România2 Universitatea de Medicina si Farmacie, Bucuresti, România

1 “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, Romania

Page 9: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 168

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Introducere si Obiective. Aspectul cel mai important al prostatectomiei radicale este controlul cancerului, urmate de continenta si functia sexuala postoperato-rii care joaca un rol vital in calitatea vietii pacientilor cu cancer de prostata. Obiectivul acestui studiu a fost reprezentat de autoevaluarea impactului prostatecto-miei radicale asupra functiei sexuale.

Material si Metoda. Am realizat un studiu prospectiv în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele“ între anii 2015 – 2016. Am evaluat pacienții diagnosticați cu cancer de prostata in stadiu localizat sau local avansat, inainte si dupa realizarea prostatec-tomiei radicale. Pacientii au completat chestionarele QLQ-C30 si QLQ-PR25 pentru autoevaluarea calitatii vietii si a functiei sexuale.

Rezultate. Distribuția de vârstă a celor două grupuri a fost urmatoarea: pentru lotul preoperator media a fost 63.52 ani, iar pentru lotul postoperator medie a fost de 66,23 ani. La întrebarea „Cat de placut a fost pentru d-voastra actul sexual?“, 65% dintre pacientii din grupul preoperator si 51% dintre pacientii din lotul postopera-tor au răspuns “destul de putin” sau “foarte mult”. În ceea ce privește întrebarea „Cat de activ ati fost din punct de vedere sexual?“ 26,3% dintre pacientii din lotul preoper-ator au răspuns: “destul de putin” si “foarte mult”. Pentru lotul post operator, pacientii au răspuns cu “destul de putin” si “foarte mult” in procent de doar 13,8%. În ceea ce privește întrebarea: „Ati intampinat probleme la obti-nerea si mentinerea erectiei?“, 21,5% dintre pacientii din lotul preoperator și 81% dintre pacientii din lotul post-operator au răspuns „destul de putin“ și „foarte mult“.

Concluzii. Pastrarea functiei sexuale dupa prostatecto-mia radicala devine un indicator important de a evalua beneficiile interventiei chirurgicale. Un nivel crescut de dovezi si un numar crescut de pacienti evaluati pot oferi date complete asupra beneficiilor prostatectomiei radicale.

PM.1.6. Autoevaluarea funcţiei sexuale după prostatectomie radicală

Patient reported sexual function after radical prostatectomy

Introduction and Objectives. The most important as-pect of radical prostatectomy is cancer control. Besides cancer control, continence and sexual function play a cru-cial role in the quality of life of patients after surgery. The objective of the study was to assess the impact of radical prostatectomy on sexual function after the surgery.

Materials and Method. We carried out a prospective study in “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Depart-ment of Urology. The study took place between 2015 - 2016 and we evaluated patients diagnosed with pros-tate cancer in localized or locally advanced stage with the use of two questionnaires – QLQ-C30 and QLQ-PR25 pre and post radical prostatectomy. We divided the pa-tients in 2 groups: a preoperative group and a postoper-ative group that underwent radical prostatectomy.

Results. The age distribution of the two groups was: for the preoperative group the mean was 63.52 yr, and for the postoperative group the mean was 66.23 yr. On the question “To what extent was sex enjoyable for you?” 65% from the preoperative group, and 51% from the other group responded quite a bit, very much. Re-garding the question “To what extent were you sexual-ly active”: 26.3% of the preoperative group responding: quite a bit, very much, as for the other group: 13.8% responded the same. As for the question of: “difficulty of getting and maintaining an erection” 21.5% from the preoperative group and 81% from the post-operative group responded “quite a bit ” and “very much”.

Conclusion. With time preservation of sexual function after radical prostatectomy is becoming an important indicator of evaluating the benefits of surgery. We need prospective randomized studies on big cohorts of pa-tients that include a control group that will evaluate the impact of radical prostatectomy on sexual function. An increased level of evidence will increase the impact of these studies and can increase the outcome of radi-cal prostatectomy on sexual function.

J. Aurelian1,2, M. Stăncioiu1, A. Grasu1, V. Ionescu1, R. Petca1,2, V. Ambert1,2, V. Jinga1,2, P. Armean1,2

J. Aurelian1,2, M. Stăncioiu1, A. Grasu1, V. Ionescu1, R. Petca1,2, V. Ambert1,2,

V. Jinga1,2, P. Armean1,2

1 Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, România

1 “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, Romania

Page 10: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 9

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Introducere. Unul dintre principalii factori de risc în adenocarcinomul prostatic este vârsta. Obiectivul lu-cararii este de a analiza tipul si managementul terapeu-tic al pacienților diagnosticați in a 4-a decada de viață.

Material si Metoda. Au fost analizate 2468 de puncții ecoghidate transrectal efectuate în perioada 2013-2016 care ulterior au beneficiat de tratament chirurgical sau non-chirurgical în clinica noastră. Diagnosticul a fost stabilit pe piese histopatologice prelevate prin puncție biopsie prostatică ecoghidată, in 2 cazuri fiind implicat un singur lob. Au fost urmarite modificari ale TR, valorile PSA, criterile imagistice ( scor PI-RADS ), 2 pacienți fiind diagnosticați clinic cu carcinomatoză prostato-pelvină.

Rezultate. Au fost diagnosticați 17 pacienți aflați în gru-pa de vârstă 40-49 de ani dintre care 4 (23,52%) prezen-tau în antecedentele heredo-colaterale istoric de cancer prostatic. Valoarea medie a PSA a fost de 7,85ng/ml. În 9 cazuri s-a practicat prostatectomie radicală (8 pacienti cu Gleason 4+3/3+4=7 și 1 caz Gleason 3+3=6), 2 pa-cienți au optat pentru supraveghere activă conform crit-erilor PRIAS ( sub 3 biopsii pozitive, Scor Gleason 3+3=6), 2 au urmat tratament oncologic non-chirurgical datorită stadiului local avansat ( cT4, Gleason 4+5=9, determinări secundare osoase), iar 4 au fost pierduți din evidență. Concordanța între puncție biopsie și piesa de prostatec-tomie: suprastadializare în 64,71% din cazuri (1 caz de la Gleason 6 la 3+4=7, iar în 5 cazuri de la 3+4=7 la 4+3=7 - 35,29%). Boala localizată bilateral, limitată, (pT2c) a fost identificată la 8 (88,88%) pacienți în timp ce 1 a prezen-tat afectare unilaterală ( pT2b).

Concluzii. Cancerul de prostată nu este mai agresiv la pacienții tineri decât în celelalte grupe de varstă con-form rezultatelor anatomo-patologice. O serie de studii genetice explorează oportunitatea consilierii/screenin-gul pacienților care prezintă rude de gradul I diagnos-ticate cu neoplasm al prostatei.

PM.1.7. Cancerul de prostată în populaţia tânără

Prostate cancer in the young population

R. Dănău1,2, G. Predoiu1, C. Calin1, R. Petca1,2, F. Vărzescu1, G. Burtea1, F. Bengus1, T. Constantin1,2, B. Braticevici1,2, V. Jinga1,2

Introduction. Age is one of the main important risk factors associated with prostate adenocarcinoma. Our objective is to analyze the therapeutic management of patients diagnosed in 4th the decade of life.

Matherial and Method. We have analyzed 2468 tran-srectal ultrasound guided biopsies performed be-tween 2013-2016 that subsequently followed surgical or non-surgical treatment in our clinic. The diagnosis was established on the histological tissue collected by transrectal ultrasound biopsy, 2 cases presented unilat-eral disease. The parameters that were monitored con-sisted of modifications in digital rectal examination, imaging criteria (PI-RADS score), PSA value, 2 patients were diagnosed with prostato-pelvic carcinomatosis.

Results. 17 patients in the age group 40-49 years were diagnosed positive, including 4 patients (23.52%) with family history of prostatic cancer. The mean PSA value was 7,85ng/ml. 9 cases underwent radical prostatec-tomy (8 patients with Gleason Score 3+4/4+3=7 and 1 case of Gleason Score 3+3=6), 2 patients opted for ac-tive surveillance according to PRIAS criteria (less than 3 positive cores, Gleason score 3+3=6), 2 followed on-cological treatment due to locally advanced disease at presentation time (cT4, Gleason score 4+5=9, bone me-tastasis), and 4 cases were lost to follow up. The concor-dance between the biopsy and radical prostatectomy specimen was overrating in 64,71% cases (1 case from Gleason 6 to Gleason 3+4=7, and 5 cases from Gleason 3+4=7 to 4+3=7 – 35,29%). Organ confined disease im-plicating both lobes (pT2c) was identified in 8 patients (88,88%) while 1 patient had unilateral disease ( pT2b).

Conclusions. Prostate cancer is no more aggressive in young patients than in other age groups according to histopathological findings. A series of genetic studies are exploring the opportunity of counseling/screening of patients that present positive family history (grade 1 relatives) with prostatic adenocarcinoma.

R. Dănău1,2, G. Predoiu1, C. Calin1, R. Petca1,2, F. Vărzescu1, G. Burtea1, F. Bengus1,

T. Constantin1,2, B. Braticevici1,2, V. Jinga1,2

1Spitalul Clinic „Prof.Dr. Th. Burghele” Bucuresti, România2Universitatea de Medicina UMF„ Carol Davila” Bucuresti, România

1 „Prof.Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 „Carol Davila” Medical University, Bucharest, Romania

Page 11: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1610

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Introducere: Am intenționat să analizâm rezultatele biopsiei prostatice la pacienți cu caracteristici similare, fără biopsii anterioare, comparând trei metode - biop-sia cu ajutorul fuziunii de imagini RMN/ecografie tran-srectala (FB), biopsia cognitivă - puncționarea după vizualizarea initială a imaginilor RMN (CB) si biopsia standard transrectală (SB).

Material şi metodă: În perioada noiembrie 2016 - mart-ie 2017 am realizat un studiu retrospectiv pe un lot de 89 pacienti fără biopsii anterioare, cu caracteristici similare în ceea ce privește PSA, vârstă, istoric de cancer de prostată. Interpretarea imagistica s-a realizat comform scorului PI-RADS v2, imaginile fiind realizate cu ajutorul RMN-ului multiparametric 3T. Am comparat rezultatele celor trei metode biopsice din punct de vedre al ratei de detecție a cancerului și din punct de vedere al scorului Gleason.

Rezultate: Din cei 89 de pacienți 32 au avut biopsie prin fuziune de imagini (FB), 20 biopsie cognitivă și 37 biopsie prostatică standard. Rata de detecție a cancerului a fost semnificativ mai mare în grupul FB (43,75%) comparativ cu celelalte două grupuri CB (35%) și SB (32,43%). În ceea ce privește scorul Gleason, rata de detecție a cancerelor cu Gleason cel puțin 7 a fost semnificativ mai mare in lotul FB comparativ cu lotul SB (59,37% vs 35,13%) iar rata de detectie a cancerelor cu Gleason cel mult 6 a fost 40,63% în lotul FB comparativ cu 64,87% în lotul SB.

Concluzii: Biopsia prin fuziune de imagini RMN-ultra-sonografie (FB) crește rata de detecție a cancerului de prostată comparativ cu biopsia cognitivâ și cu cea stan-dard. În plus crește rata de detecție a cancerelor sem-nificative clinic cu scor Gleason mai mare sau egal cu 7.

PM.1.8. Studiu comparativ al metodelor fuziune de imagini / cognitiv / standard în biopsia de prostată

Comparative study of three methods fusion / cognitive and

standard for prostatic biopsy

V. Mădan, A. Rădulescu, A. Aungurenci, F. Rădulescu, O. Pacu, C. Stănescu, V. Zahiu, M. Dinu

Introduction: We intended to analyze results of three different prostatic biopsy methods in patients with similar characteristics without prior biopsies: fusion biopsy (the fusion of MRI and TRUS images)(FB), cogni-tive biopsy (biopsy after the visualization of MRI pros-tatic images)(CB) and standard transrectal biopsy (SB).

Material and methods: Between November 2016 and March 2017 we’ve done a retrospective study on a 89 biopsy naive patients with similar characteristics regarding PSA, age and prostate cancer history. The image interpretation was done using PI-RADS v2 score obtained after a 3T multiparametric MRI. We compared the prostate cancer detection rates and Gleason score obtained among the 3 cohorts.

Results: From 89 patients 32 were in FB lot, 20 patients were in cognitive biopsy lot (CB) and 37 in standard bi-opsy lot. The overall prostate cancer detection rate was significantly higher in FB group (43.75%) compared with the other two groups CB (35%) and SB (32.43%). Gleason score ≥ 7 detection rate was significantly high-er in FB group vs. SB group (59.37% vs 35.13%) and Gleason 6 or lower detection rate was 40.63% in FB group vs 64.87% in SB group.

Conclusions: MRI-ultrasound fusion biopsy (FB) has a significantly higher cancer detection rate when com-pared with cognitive and standard biopsy. It also has a higher detection rate for clinically significant prostate cancer with Gleason score at least 7.

V. Mădan, A. Rădulescu, A. Aungurenci, F. Rădulescu, O. Pacu, C. Stănescu,

V. Zahiu, M. Dinu1 Spitalul Universitar de Urgență Militar Central, Clinica de Urologie, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila’” Bucureşti, România

1 Central Universitary Emergency Military Hos-pital, Urology Department, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacology “Carol Davila” Bucharest, Romania

Page 12: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 11

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1

Introducere și obiective: Protocolul curent de diagnostic al cancerului de prostată (CaP) constă în tușeul rectal, determin-area PSA și biopsia de prostată. Biopsia standard este efectu-ată sub ghidaj ecografic și constă în prelevarea de 12 probe sistematice, dar aceasta a avut ca rezultat subdiagnosticul și substadializarea CaP cu risc înalt. S-a observat că IRM multi-parametrică (IRMmp) prezintă o sensibilitate și o specificitate crescute pentru diagnosticul CaP. Scopul studiului actual este de a evalua rolul IRMmp în asistarea biopsiei de prostată.

Materiale și metode: Începând cu iulie 2016, 75 de pacienți au fost evaluați prin IRMmp pentru suspiciunea de CaP. Un număr de 32 de pacienți au prezentat leziuni cu un scor PIRADS de cel puțin 3, aceștia fiind ulterior incluși în studiu, efectuându-se biopsie cognitivă sau fusion. Au fost prelevate 12 fragmente biopsice sistematice și 2 în plus pentru fiecare leziune identi-ficată pe IRMmp. Parametrii evaluați au fost performanța diag-nostică a biopsiei, scorul PIRADS, scorul Gleason.

Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost 60.3 ani, iar valoarea medie a PSA 5.68 ng/ml. Biopsia de prostată IRM-fu-sion a fost praticată în 19 cazuri, iar în 13 cazuri s-a practicat biopsie ghidată cognitiv. Un număr de 19 pacienți au fost di-agnosticați cu adenocarcinom prostatic (28.12%), dintre care 3 au fost diagnosticați prin biopsie cognitivă, iar ceilalți prin biopsie fusion. Opt dintre pacienții diagnosticați cu cancer au avut leziuni cu scor PIRADS ≥4. Procentele de fragmente pozi-tive dintre cele sistematice, respectiv ghidate prin IRMmp au fost 25.6%, respectiv 80%. La evaluarea histopatologică, 77,7% dintre pacienți au fost diagnosticați cu adenocarcinom de prostată cu scor Gleason ≥7.

Concluzii: IRM multiparametric prezintă avantaje importante în ghidarea biopsiei de prostată. Identificarea cu precizie a CaP asigură un diagnostic cert al bolii semnificative clinic, oferind astfel posiblitatea de realizare exclusivă a biopsiilor țintite.

PM.1.9. Rolul IRM multiparametric pentru asistarea biopsiei de prostată

The role of multiparametric MRI for the guidance of

prostate biopsy

e. Căta2, Iulia Andraş1,2, A. Tamas-Szora1, Cătălina Bungărdean1, L. Grad1, M. Gavriliţă1, N. Crișan1,2, I. Coman1,2

Introduction and objectives: The current diagnosis of pros-tate cancer consists of digital rectal examination, PSA and prostate biopsy. The standard biopsy is performed with ultra-sound guidance and is represented by 12 systematic cores, which led to underdiagnosis and understaging of prostate cancer. It was observed that multiparametric MRI (mpMRI) increased the sensitivity and specificity of the diagnosis of prostate cancer. The aim of this study is to evaluate the role of mpMRI in assisting prostate biopsy.

Materials and methods: Since July 2016, 75 patients were evaluated by mpMRI for the suspicion of prostate cancer. The mpMRI consisted of T2, DWI and DCe sequences. A number of 32 patients presented lesions with PIRADS score of at least 3, were included in the study and subsequently underwent cognitive or fusion-guided prostate biopsy (12 systematic cores and another 2 targeted cores from every lesion identi-fied on mpMRI). The assessed parameters were the diagnostic yield of prostate biopsy, PIRADS score, Gleason score.

Results: The mean age of the patients was 60,3 years and median PSA was 5.68 ng/ml. For 19 patients TRUS-FUSION biopsy was performed, while for the rest 13 patients we per-formed cognitive TRUS biopsy. Prostate cancer was identified in 9 cases (28.12%), of which 3 were diagnosed by cognitive TRUS biopsy, and 6 were diagnosed by TRUS-FUSION biopsy. eight of the patients diagnosed with prostate cancer had a PI-RADS≥4. The mean percentages of positive biopsy cores out of systematic and MRI-guided number of cores were 25.6% and 80%, respectively. After pathological assessment, 77.7% of the patients were diagnosed with clinically significant prostate adenocarcinoma (Gleason score≥7).

Conclusion: Multiparametric MRI shows important advan-tages for the guidance of prostate biopsy. The accurate iden-tification of prostate cancer ensures a reliable diagnosis of clinically significant prostate cancer and offers the possibility of performing targeted biopsy exclusively. 

e. Căta2, Iulia Andraş1,2, A. Tamas-Szora1, Cătă-lina Bungărdean1, L. Grad1, M. Gavriliţă1, N.

Crișan1,2, I. Coman1,2

1 Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România

1 Cluj-Napoca County Clinical Hospital, Romania

2 ”Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania

Page 13: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1612

Canc

er d

e pr

osta

tă –

1 PM.1.10. Corelația dintre particularitățile clinico-biologice și statusul marginilor de rezectie în cazul prostatectomiei laparoscopice 3D FullHD

The correlation between positive surgical margins and clinical

and biological particularities in FullHD 3D

laparoscopic prostatectomyM. Gavriliţă, Viktoria Nyberg, Iulia Andraş, N. Crişan, B. Petruţ, Z. A. Mihaly, I. Coman

Introduction: Laparoscopic radical prostatectomy 3D FULL-HD- einstein Vision has been introduced from 2015 in our ex-perience, which has showed good oncological and functional results. In order to improve functional results the nerve-spar-ing dissection was performed every time it was possible.

Method and material: In the prospective study, we in-troduced 172 patients operated in endoPlus Clinic during the period 10 January 2015 - 30 March 2017. Patients were grouped depending on the value of PSA (≤10ng/ml, 10-20ng/ml, ≥ 20ng/ml), Gleason’s score (≤ G6, G7, ≥G8), clinical stage (localized, local-advanced) and the type of nerve-spar-ing dissection (bilateral, unilateral, non-NS). We have done statistical correlation between incidence of positive surgical margins and each research parameter separately.

Search results: Positive surgical margin (R1) was confirmed in 28% of cases (49c/172p). 30 cases were presented with pT2, and 19 cases - pT3. No patients with R1 were detected in cT1 stage. The incidence of R1 would be over 35% in case of PSA ≥ 10ng/ml and Gleason’s score ≥ 7. In 16 cases with R1 (32,6%) it was observed upstaging from cT2 to pT3 on HPe. Localization R1 at the apex (R1a) - 36c, R1 at the base (R1b)-13c, 4 cases – R1 mixed. R1a on the right side (R1aR) - 25c, R1a on the left side (R1aL) - 11 cases. From all cases R1, in 18 pa-tients (36%) were performed NS dissection (1/13 – pT2b, 9/52 – pT2c, 3/12 – pT3a, 5/9 – pT3b). Cases with pT2a at whom we performed NS did not show positive surgical margins. The highest probability R1 during NS dissection was at patients with pT3 histopathological stage.

Conclusions: Probability of positive surgical margins is in-creased in high risk patients with localized cancer at whom after NS procedure was confirmed upstaging on HPe.

M. Gavriliţă, Viktoria Nyberg, Iulia Andraş, N. Crişan, B. Petruţ, Z. A. Mihaly, I. Coman

Spitalul Clinic Municipal, Departamentul Urologie, Cluj-Napoca, RomâniaClinica “Endo Plus” Cluj-Napoca, România

Cluj-Napoca Municipal Hospital, Department of Urology

“Endo Plus” Clinic, Cluj-Napoca, România

Introducere: În experiența clujană, din 2015 a fost introdusă prostatectomia radicală laparoscopică 3D FULLHD - sistemul einstein, care a demonstrat rezultate oncologice și funcțio-nale bune pe termen mediu. Pentru îmbunătățirea rezul-tatelor funcționale, de fiecare dată când a fost posibil, s-a optat pentru disecția nerve-sparing.

Material și metodă: Am luat în studiu prospectiv, 172 de pa-cienți operați în clinica endoPlus în perioada 10 ianuarie 2015 – 30 martie 2017. Pacienții au fost grupati în dependență de valoarea PSA (≤10ng/ml, 10-20ng/ml, ≥20ng/ml), scor Glea-son (≤ G6, G7, ≥G8), stadiul clinic (localizat, local-avansat) și tipul de disectie nerve-sparing (bilateral, unilateral, non-NS). Am corelat statistic incidența marginilor de rezectie pozitivă cu fiecare parametru de cercetare separat.

Rezultate: Marginea de rezectie pozitivă (R1) s-a confirmat în 28% de cazuri (49c/172p), dintre care pT2 – 30c, pT3 – 19c. Pacienții stadializați cT1 nu au prezentat R1. Incidența de R1 este de peste 35% dacă PSA ≥10ng/ml și dacă scor Gleason ≥ 7. În 16 cazuri cu R1 (32,6%) s-a înregistrat upstaging pe rezu-ltatul eHP de la cT2 la pT3. Localizarea R1 la apex (R1a) – 36c, R1 la baza (R1b) – 13c, 4 cazuri au prezentat R1 combinat. R1a pe partea dreapta (R1aD) – 25c, R1a pe partea stanga (R1aS) – 11 cazuri. Dintre toate cazurile cu R1, 18 pacienti (36%) au fost cu disectie NS (1/13 – pT2b, 9/52 – pT2c, 3/12 – pT3a, 5/9 – pT3b). Cazurile pT2a care au beneficiat de NS nu au prezentat margini pozitive. Cea mai mare probabilitate de R1 în cazul disectiei nerve sparing a fost la pacienții stadializati histopa-tologic pT3.

Concluzii: Probabilitatea de apariție a marginilor de rezecție pozitive este crescută la pacienții diagnosticați preoperator cu cancer localizat, high risk, la care s-a practicat nerve-spar-ing și s-a confirmat ulterior upstaging pe eHP.

Page 14: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 13

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Obiectiv. Prezentarea experienței inițiale și a tehnicii prostatectomiei radicale laparoscopice în Institutul Re-gional de Oncologie Iași

Material și metodă. În perioada aprilie 2016 - martie 2017 au fost realizate 16 prostatectomii radicale laparo-scopice, din care primele 3 au beneficiat de participar-ea si sustinerea activa a echipei conduse de Dr B Petrut de la Institutul Oncologic din Cluj Napoca. Pacientii au beneficiat de prostatectomie radicala laparoscopica, o parte necesitand si limfadenectomie pelvina. Pacien-tii au fost pozitionati in maniera standard, iar abordul utilizat a fost cel extraperitoneal, utilizand 5 trocare. Ulterior inciziei fasciei endopelvine, disectia prostatei s-a realizat in ordine, in plan posterior si latera, apoi anterior. In urma controlului hemostatic al complexului venos dorsal si transectiei uretrei, prostata a fost extra-sa in sac de organ. Anastomoza uretro-vezicala a fost realizata prin sutura cu fire separate.

Rezultate. Varsta medie a pacientilor a fost de 68 de ani, volumul prostatic intre 26 si 52cmc, iar scorul Glea-son 6-7. Timpul de interventie a fost intre 180 - 360 min-ute, iar pierderile sangvine intre 300 si 1500ml. Timpul de spitalizare postoperatorie a fost 4 - 8 zile, incluzand 1 zi in sectia de terapie intensiva. Cateterizarea uretro-vezicala a fost mentinuta intre 10 si 21 de zile. 1 caz a necesitat conversie datorita controlului insuficient al hemostazei (cu evolutie ulterioara favorabila).

Concluzie. Prostatectomia radicala laparoscopica este o interventie dificila, dar cu potentiale beneficii semni-ficative pentru pacient, conform rezultatelor obtinute in alte centre. experienta noastra initiala ne incurajeaza continuarea escaladarii pe curba de invatare, si sublini-aza importanta formarii unei echipe operatorii si men-tinerii unei cadente minime de interventii.

PM.2.1. Prostatectomia radicală laparoscopică – experienţa Institutului Regional de Oncologie Iași

Laparoscopic radical prostatectomy – the experience

of The Regional Oncology Institute in Iasi

M. Hogea1, B. Petruţ2, Oana Miron1, I. Tomac1, A. Pănuță1, D. V. Scripcariu1, C. Toma1, Mihaela Buna-Arvinte1, V. Scripcariu1

Objective. To present the experience and technique used ni the first series of laparoscopic radical prosta-tectomies in the Regional Oncology Institute.

Materials and Method. Between April 2016 and March 2017 there were 16 cases of laparoscopic radical prosta-tectomy. The first 3 cases benefited from the assistance and guidanceof the team led by Dr Petrut, invited from the Oncology Institute Cluj Napoca. The patients un-derwent radical prostatectomy, some requiring pelvic lymphadenectomy. The patients were positioned in the usual manner, and the operative space created extraper-itoneally. 5 access points were used. Following the en-dopelvic fascia incision, the prostate was dissected extra-fascially, in order – posterior, lateral and anterior aspect. Following dorsal vein complex hemostasis and urethral transection, the prostate was removed in a specimen bag. The vesical – urethral anastomosis was performed by separate sutures, and a catherer left indwelling.

Results. Average patient age was 68, prostate volume between 26 and 52 cc. Gleason score on biopsy was between 6 and 7. The operative time was between 180 and 360 minutes, blood loss between 300 and 1500ml. Postoperative hospital stay was between 4 – 8 days, in-cluding an average of 1 day in the intensive care ward. The urinary catheter was maintained for 10 to 21 days. Conversion to the open approach was required in one case due to insufficient hemostasis (with ultimately fa-vourable outcome).

Conclusion. Laparoscopic radical prostatectomy is a difficult procedure, but with the potential to offer the usual advantages of laparoscopy. Our initial series of cases encourages us to continue the climb on the learning curve and underlines the importance of team-work and necessity of minimal work volume.

M. Hogea1, B. Petruţ2, Oana Miron1, I. Tomac1, A. Pănuță1, D. V. Scripcariu1, C. Toma1, Mihaela Buna-Arvinte1, V. Scripcariu1

1 Institutul Regional de Oncologie Iași, România2 Institutul Oncologic Cluj Napoca, România

1 Iaşi Oncologic Regional Institute, Romania2 Cluj Napoca Oncologic Institute, Romania

Page 15: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1614

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere si obiective: Scopul acestei prezentari este evaluarea rezultate obtinute cu tehnici moderne de iradiere, ce presupun escaladarea dozei si ghidarea imagistica a fasciculului la fiecare sedinta de iradiere, la pacientii cu adenocarcinom de prostata localizat cu risc scazut si intermediar.

Material si metoda: Au fost evaluati 12 de pacientii cu cancer de prostata localizat de risc scazut (PSA <10ng/ml, Scor Gleason < 6 si cT<T2a) ce au beneficiat de ra-dioterapie exclusiva si 17 pacienti cu cancer de prostata localizat de risc intermediar (PSA =10-20ng/ml sau Scor Gleason 7 sau cT2b-T2c) ce au beneficiat de radiotera-pie externa si terapie de deprivare androgenica (ADT) < 6 luni, tratati in perioada ianuarie 2012 - decembrie 2015 prin tehnica IMRT-VMAT cu doze totale cuprinse intre 74 si 78Gy cu ghidare imagistica pe markeri fidu-ciali de aur intraprostatici.

Rezultate: In martie 2017 toti pacientii se prezentau fara semne de recidiva clinica sau biologica la minim 23 de luni de la finalizarea radioterapiei si mai mult de 19 luni de la intreruperea tratamentului hormonal. Tox-icitatea acuta urinara si digestiva grad 1 si 2 conform criteriilor CTCAe 4 au prezentat 92% dintre pacienti; unul dintre pacienti a necesitat montare sonda urinara pentru retentie acuta de urina. Toxicitate tardiva: un pa-cient a prezentat rectita radica evidentiata endoscopic, fara expresie clinica si un pacient a prezentat strictura uretrala tratata prin uretrotomie interna optica.

Concluzii: Iradierea externa reprezinta o optiune efi-cienta de tratament pentru pacientii cu cancer de pros-tata localizat din grupul cu risc scazut si intermediar cu un profil acceptabil de toxicitate. Injectarea unui gel „spacer” transperineal intre prostata si peretele ante-rior al rectului poate limita toxicitatea acuta si tardiva rectala.

PM.2.2. Radioterapia definitivă pentru pacienţii cu ADK de prostată cu risc scăzut şi intermediar

Definitive radiotherapy for patients with low and intermediate risk

prostate cancerG. Ricu1,2, C. Barbu1, R. Ionescu1, I. Giurgiu1, D. Ratea1, R. Popa1, D. Adam1, C. Chirircuţă1

Introduction and Objectives: The purpose of this pre-sentation is to evaluate the results obtained with mod-ern radiation techniques, involving dose escalation and image guided radiotherapy, in patients with low and intermediate risk prostate adenocarcinoma

Material and Method: There were evaluated twelve low-risk prostate cancer patients (PSA <10ng / ml, Gleason score <6 and cT <T2a) who received exclusive radiotherapy and seventeen patients with intermediar risk prostate cancer (PSA = 10-20ng / ml or Gleason 7 or cT2b-T2c score) benefiting from external radiotherapy and androgen deprivation therapy (ADT) <6 months, treated from January 2012 to December 2015 using the IMRT-VMAT technique with total doses between 74 and 78Gy with image guidance on intraprostatic fidu-cial gold markers.

Results: In March 2017, no patient showed signs of clinical or biological recurrence at least 23 months af-ter the completion of radiotherapy and more than 19 months after interuption of hormonal therapy. Acute urinary and digestive grade 1 and 2 toxicity according to the CTCAe 4 criteria presented 92% of patients. One patient required urinary probe for acute urinary reten-tion. One patient presented rectal teleangiectasia, en-doscopically revealed, without clinical expression, and one patient presented urethral stricture treated by op-tic internal urethrotomy.

Conclusions: external irradiation is an effective treat-ment option for patients with localised prostate cancer in low and intermediate risk group with an acceptable toxicity profile. Injecting a transperineal „spacer” gel between the prostate and the anterior wall of the rec-tum can limit acute and late rectal toxicity.

G. Ricu1,2, C. Barbu1, R. Ionescu1, I. Giurgiu1, D. Ratea1, R. Popa1, D. Adam1, C. Chirircuţă1

1 Centrul de Radioterapie Amethyst, Bucureşti, România2 Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare Bucureşti, România

1 Amethyst Radiotherapy Centre, Bucharest, Romania

2 Medico-Military Scientific Research Centre, Bucharest, Romania

Page 16: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 15

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere si obiective: Scopul lucrarii de fata este reprezentat de stabilirea momentului optim pentru inceperea radioterapiei dupa prostatectomia radicala pentru pacientii cu risc crescut pentru recidiva la nive-lul lojei prostatice.

Material si metoda: Au fost evaluati toti pacientii tra-tati ( 44 pacienti) in clinica noastra in perioada ianuarie 2012 - decembrie 2016, care au suferit prostatectomie radicala pentru carcinom prostatic si care au prezentat la raportul anatomopatologic: efractie capsulara, inva-zia veziculelor seminale, margine de rezectie pozitiva, ganglioni limfatici pozitivi, precum si pacientii la care PSA era detectabil la mai mult de 2 luni de la interven-tia chirurgicala. Toti pacientii au fost restadializati imag-istic inainte de initierea radioterapiei.

Rezultate: In martie 2017, 84% dintre pacientii ce au efectuat radioterapie adjuvanta se prezentau fara semne de recidiva clinica sau biologica in timp ce in grupul pacientilor cu radioterapie de salvare 33% prez-entau reluare sau continuare de evolutie a PSA.

Concluzii: Supravietuirea fara semne de recidiva bio-logica a fost mai buna pentru pacientii cu radioterapie adjuvanta versus pacientii cu radioterapie de salvare. Acest fapt se poate datora initierii precoce a radiotera-piei dar si a unui bias de selectie a pacietilor in functie de factorii de risc.

PM.2.3. Radioterapia adjuvantă versus radioterapia de salvare post prostatectomie radicală

Adjuvant versus salvage radiotherapy after

radical prostatectomyG. Ricu1,2, C. Duran1, M. Poroschianu1, A. Anica1, M. Suditu1, V. Ciocâltei1, N. Guraliuc1, C. Chirircuţă1

Introduction and Objectives: The aim of this paper is to establish the optimal time for starting radiotherapy after radical prostatectomy for patients at increased risk of relapse in the prostatic bed.

Material and Method: There were evaluated all 44 patients treated in our clinic from January 2012 to December 2016, who underwent radical prostatec-tomy for prostate carcinoma and who presented at anatomopathological report: extra prostatic efraction, seminal vesicle invasion, positive resection margins, positive lymph nodes, and patients in whom PSA was detectable more than 2 months after surgery. All pa-tients were imagistically restaged before radiotherapy was initiated.

Results: In March 2017, 84% of patients who received adjuvant radiotherapy showed no signs of clinical or biological relapse while 33% of patients with salvage radiotherapy had PSA progression.

Conclusions: Survival without signs of biological re-currence was better for patients with adjuvant radio-therapy versus salvage radiotherapy patients. This may be due to the early initiation of radiotherapy, but also to a selection bias based on risk factors.

G. Ricu1,2, C. Duran1, M. Poroschianu1, A. Anica1, M. Suditu1, V. Ciocâltei1,

N. Guraliuc1, C. Chirircuţă1

1Centrul de Radioterapie Amethyst, Bucureşti, România2Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare Bucureşti, România

1 Amethyst Radiotherapy Centre, Bucharest, Romania

2 Medico-Military Scientific Research Centre, Bucharest, Romania

Page 17: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1616

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere. La ora actuală există controverse privind agresivitatea tumorilor prostatice cu scor Gleason 3 + 3 = 6. În condițiile speranței de viată în România de 71 ani la bărbați se pune problema daca la pacienții peste 70 ani cu scor Gleason 6 inițial se mai impune prosta-tectomia radicala.

Obiectiv. Am urmărit variația scorului Gleason de la preparatele de puncție biopsie prostatică la cele de prostatectomie radicală, mai ales la pacienții cu scor Gleason 6 inițial.

Material și metode. În perioada 2015 -2016, în Clinica Urologică Timișoara s-au efectuat 61 prostatectomii rad-icale. Vârsta pacienților a fost cuprinsă între 55 ani și 75 ani, peste 70 ani fiind 14,7% dintre aceștia. S-au analizat rezultatele histologice la piesele de prostatectomie radi-cală comparativ cu cele din puncția biopsie diagnostică.

Rezultate. Majoritatea pacienților (39 de cazuri) au prez-entat după prostatectomia radicală același scor Gleason ca si la puncție, la 2 pacienți scorul Gleason a scăzut, iar la 20 pacienți (32,8%) acesta a crescut. Din ultimul grup, 16 pacienți au prezentat scor Gleason 6 inițial. Dintre acești 16 pacienți, la care scorul Gleason a crescut, 11 pacienți au prezentat un nivel preoperator al PSA sub 10 ng/ml și 5 pacienți au avut vârsta de peste 70 ani.

Concluzii. Datorită posibilității de creștere a scorului Gleason de la puncția biopsie prostatică la prostatecto-mia radicală, este necesară efectuarea unei intervenții radicale la orice scor Gleason inițial.

PM.2.4. Upgrading histologic – De la puncţia biopsie prostatică transrectală la prostatectomia radicală

Hystological upgrading – From transrectal prostate biopsy

to radical prostatectomy

R. Minciu, A. Cumpănaș, P. Boiborean, L.C. Daminescu, R. Bardan, L.B. Dragoș, M. Botoca

Introduction. There are currently controversies re-garding the aggressivity of prostatic tumors with 3 + 3 = 6 Gleason score. Considering the life expectancy of only 71 years of Romanian males, we wonder if in pa-tients over 70 years with a preoperative Gleason score of 6 the radical prostatectomy is still indicated.

Objective. We have followed the variations of the Glea-son score from the pathological specimens of prostate biopsy to those of radical prostatectomy, especially in patients with an initial Gleason score of 6.

Material and methods. Between 2015 and 2016, in our Department were performed 61 radical prostatec-tomies. The age of the patients was between 55 and 75 years, over 14.7% of them being over 70. We have analyzed the pathological exam results for the radical prostatectomy specimens, comparing them with those from the prostate biopsy.

Results. The majority of the patients (39 cases) had the same Gleason score for the prostate biopsy and the radical prostatectomy specimens, in two cases the Gleason score has decreased, while in 20 patients (32.8%) it has increased. From those 20 patients, 16 had an initial Gleason score of 6; 11 of these patients (with a Gleason score increase) had preoperative PSA levels under 10 ng/mL, and 5 of them had ages over 70 years.

Conclusions. Due to the possible increase of the Glea-son score from the prostate biopsy to the radical pros-tatectomy, we think that a radical intervention is need-ed, even in patients with lower initial Gleason score.

R. Minciu, A. Cumpănaș, P. Boiborean, L.C. Daminescu, R. Bardan,

L.B. Dragoș, M. BotocaClinica de Urologie, U.M.F. “Victor Babeș” Timişoara, România

Department of Urology, “Victor Babes” University of Medicine and

Pharmacy, Timisoara, Romania

Page 18: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 17

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere si obiective. Descoperirea incidentala a cancerului de prostata in fragmentele tisulare rezultate in urma rezectiei transuretrale a prostatei si adenomec-tomiei transvezicale variaza intre 1.2% si 1.6%. Procen-tul poate creste pana la 5% daca luam in considerare cazurile de cancer de prostata diagnosticate la distanta de rezectiile prostatice pentru hiperplazia benigna de prostata (HBP). Aceasta lucrare evidentiaza aspectele chirurgicale si functionale in cazul prostatectomiei rad-icale la pacientii cu interventii anterioare pentru HBP.

Materiale si metode. In ultimii 3 ani, 24 de pacienti cu interventii anterioare pentru HBP au fost supusi prosta-tectomiei radicale in centrul nostru. Dintre acestia, 18 erau documentati cu rezectie transuretrala a prostatei (TURP) sau vaporizare laser, in timp ce 6 prezentau in antecedente adenomectomie transvezicala. Fiecare procedura mentionata prezinta un impact asupra raporturilor intraoperatorii sau posibilelor complicatii, precum aderentele postoperatorii semnificative, oblit-erarea spatiului Retzius sau distorsionarea planurilor de clivaj in cazul adenomectomiei, sau grade variabile de fibroza, tesut cicatriceal si inflamatie periprostat-ica post TURP. Din cei 24 de pacienti documentati cu interventii anterioare pentru HBP, 8 au fost diagnosti-cati incidental cu cancer de prostata in urma analizei histopatologice a fragmentelor tisulare rezultate si 16 au fost diagnosticati la distanta, prin punctie prostat-ica ghidata transrectal, in urma cresterii PSA-ului. In 4 cazuri din lotul pacientilor diagnosticati post TURP, ter-apia hormonala a fost recomandata de prima intentie pentru cancerul de prostata.

PM.2.5. Prostatectomia radicală la pacienţii cu intervenţii anterioare pentru HBP

Radical Prostatectomy in Patients with Previous Surgery

for BPHC. Gîngu1,2, A. Andreşanu2, A. Dick2, M. Crăsneanu2, S. Ianiotescu2, A. Mihancea2, A. Orezanu2, C. Baston1,2, Florentina Bealcu2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

Introduction and objectives. Incidental histopatho-logical findings of prostate cancer in tissue specimens after transurethral resection of the prostate (TURP) and transvesical adenomectomy varies from 1.2% to 1.6%. The ratio gets as high as 5% if we take into account prostate cancer developed years after prostate resec-tion for benign hyperplasia. This paper emphasizes sur-gical and functional aspects of radical prostatectomy in patients with previous prostate surgery for benign hyperplasia (BPH).

Materials and methods. In the last three years, 24 patients with previous prostate surgery for BPH un-derwent radical prostatectomy in our center. Of them, 18 were documented with TURP or laser vaporization, while the other 6 had undergone open adenomecto-my. each previous procedure has an impact on intra-operative aspects and possible complications, such as significant surgical adhesions, obliteration of the Retzius space and distortion of the surgical planes in cases of open adenomectomy, or variable grades of fi-brosis, scar tissue and periprostatic inflammation after TURP. Of the 24 patients documented with previous prostate surgery, 8 were incidentally diagnosed with prostate cancer by histopathological findings in tissue specimens and the other 16 were diagnosed through transrectal prostate biopsy at a later date, after PSA ris-ing. In 4 of the post TURP cases, hormone therapy was immediately recommended as the main treatment for prostate cancer.

Results. A delay of at least 3 months between TURP and

C. Gîngu1,2, A. Andreşanu2, A. Dick2, M. Crăsneanu2, S. Ianiotescu2, A. Mihancea2, A. Orezanu2, C. Baston1,2, Florentina Bealcu2,

Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România2 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România

1 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

2 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute,

Bucharest, Romania3 ICU 2nd Department, Fundeni Clinical Institute,

Bucharest, Romania

Page 19: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1618

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2 Rezultate. O temporizare de cel putin 3 luni intre TURP si prostatectomia radicala s-a impus pentru a limita inflamatia si fibroza din adiacenta jonctiunii prostato-vezicale. Intr-un caz cu adenomectomie transvezicala in antecedente, prostatectomia nu a fost posibila prin prisma fibrozei extensive ce impiedica o disectie adecvata, pacientul fiind indrumat catre ra-dioterapie. In celelalte 23 de cazuri, operatia si-a atins toate obiectivele, inclusiv prezervarea sfincterului si a bandeletelor neurovasculare. Procedura chirurgicala post – adenomectomie transvezicala a fost mai dificila pana la disectia aderentelor perivezicale, ulterior nein-registrandu-se complicatii. Cu privire la TURP si vapor-izarea laser, in 60% din cazuri s-a inregistrat recurenta sau rezectie incompleta a adenomului de prostata, in-cluzand si lobul median. Prezervarea sfincterului a fost posibila in toate cazurile, fara diferente semnificative comparativ cu prostatectomiile standard. In 20 de ca-zuri a fost posibila prezervarea bilaterala a bandeletelor neurovasculare si in 3 cazuri s-a realizat prezervarea unilaterala. Incizia si reconstructia colului vezical au fost minutioase, pentru a evita afectarea orificiilor ureter-ale, cu amplasare modificata prin prisma interventiilor anterioare. Tinand cont de riscul de refacere deficitara al anastomozei uretro-vezicale, sonda Foley a fost su-primata la 14 zile postoperator (vs. 8-10 zile in cazul pacientilor fara antecedente chirurgicale pentru HBP). Rezultatele histopatologice au identificat 11 pacienţi cu pT2a, 8 - pT2b si 4 - pT2c Pe parcursul reevaluarilor periodice, nu s-au inregistrat recurente biochimice, iar un pacient a prezentat strictura de anastomoza uret-ro-vezicala, ce a necesitat incizia colului vezical.

Concluzii. Interventiile chirurgicale anterioare pentru HBP pot influenta aspectele tehnice ale prostatectomiei radicale, precum disectia si reconstructia colului vezical pentru a realiza o anastomoza uretro-vezicala adecvata sau de a prezerva bandeletele neurovasculare. Se obtin rezultate functionale si oncologice corespunzatoare, desi TURP si adenomectomia transvezicala sporesc dificultatea chirurgicala in aceste cazuri. Prin urmare, acesti pacienti ar trebui indumati catre prostatectomie radicala fara ezitare, in locul altor terapii improprii.

radical prostatectomy was imposed to limit the inflam-mation and fibrosis of the prostatovesical junction. In one case of previous transvesical adenomectomy, the prostatectomy was impossible due to extensive fibro-sis, impairing a proper dissection and the patient was referred to eBRT. In the other 23 cases, the operation achieved all the objectives, including neurovascular bundle and sphincter preservation. Following transves-ical adenomectomy, the surgical procedure was more difficult until the bladder adhesions were dissected, no further complications being encountered afterwards. Regarding laser vaporization and TURP, 60% of the op-erative specimens revealed recurrence or incomplete resection of the BPH volume, including the median lobe. Sphincter preservation was achieved in all cases, with no significant difference from the standard radical prostatectomy. In 20 cases bilateral neurovascular bun-dle preservation was possible and in the other 3 cases a unilateral preservation was achieved. Careful bladder neck incision and reconstruction were needed in or-der to avoid injury of ureteric orifices, often displaced from their anatomic position due to prior surgery. Con-sidering the risk of poor healing of the vesicourethral anastomosis, the Foley catheter was removed after 14 days (vs. 8-10 days for patients without previous pros-tate surgery). Histopathology reports mentioned that 11 patients had pT2a local stage, 8 presented pT2b and 4 - pT2c. In the follow-up, no biochemical recurrence was registered and 1 patient presented anastomotic stricture that required bladder neck incision.

Conclusions. Previous prostate surgery may influence technical aspects of the radical prostatectomy, such as dissection and reconstruction of the bladder neck in order to achieve suitable vesicourethral anastomosis or neurovascular bundle preservation. Although TURP or transvesical adenomectomy increase surgical difficulty of these cases, adequate functional and oncologic re-sults are achieved. Therefore these patients should be referred to radical prostatectomy without restraints, in-stead of other improper treatments.

Page 20: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 19

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere. Prostatectomia radicală retropubică asistată ro-botic devine o metodă din ce în ce mai utilizată în tratamen-tul chirurgical al cancerului de prostată. Din luna iulie 2016, printr-un program de colaborare cu Clinica a 2-a Chirurgicală a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara în cad-rul unui program finanțat de Uniunea europeană, am început să efectuăm prostatectomii radicale asistate robotic.

Obiective. Ne-am propus să evaluăm rezultatele preliminare ale primelor intervenții din perspectiva desfășurării inter-venției chirurgicale (durată,incidente, complicații), a evoluției postoperatorii și a rezultatelor oncologice.

Material și metodă. Au fost analizate retrospectiv primele 10 cazuri de prostatectomie radicală asistată robotic utilizând sistemul Da Vinci Xi, fiind evaluate: durata intervenției, inci-dentele și complicațiile intraoperatorii și postoperatorii, du-rata spitalizării, rezultatele examenului histopatologic, conti-nența și funcția erectilă.

Rezultate. Durata medie a intervențiilor (după docarea sistemului) a fost de 310 minute (220 - 380 minute), cu trend constant de scădere. Timpul mediu de docare a sistemului a fost de 40 minute. Sângerarea intraoperatorie medie de 320 ml. Durata medie a spitalizării postoperatorii a fost de 4,5 zile (2-7 zile). Rezultatele examenului histopatologic au in-dicat artefacte de prelevare (induse termic) la toate cazurile studiate, mai pronuntate in zona bazei prostatice. Marginile pozitive (toate R1- microscopice) au fost egal consemnate ca frecvență în baza și în apexul prostatei.

Concluzii. Prostatectomia radicală asistată robotic este o procedură chirurgicală care , odată parcurse etapele inițiale, poate fi asimilată relativ ușor în cadrul activităților operatorii curente. Avantajul pneumoperitoneului și a poziției Trende-lenburg a pacientului la 24-26 de grade fac ca sângerărille să fie reduse chiar în etapele inițiale ale curbei de învățare, reco-mandând aces tip de procedură pentru începători, înainte de a aborda chirurgia robotică mai complexă de tipul tumorec-tomiilor sau nefrectomiilor parțiale.

PM.2.6. Prostatectomia radicală asistată robotic cu sistemul Da Vinci Xi - experiența inițială a Clinicii Urologice Timișoara

Robot assisted radical retropubic prostatectomy with Da Vinci Xi -

the initial experience of the Timisoara Department of Urology

A. Cumpănaș1, O. Ferician1, S. Lațcu1, G. Sbârnă1, A. Păunescu1, R. Bardan1, M. Botoca1, A. Dema2, F. Lazăr3

Introduction. Robot assisted radical retropubic prostatecto-my (RALP) is widely used in the surgical treatment of prostate cancer. From July 2016, by a cooperation within the frame-work of an eU program with the 2-nd Surgical Clinic of the emergency County Hospital Timisoara we started to perform RALPs.

Objectives. The aim of our study was to asses the preliminary results of RALPs, with special regard to the surgical procedure itself, as well as postoperative outcomes and oncologic re-sults.

Material and methods. The first 10 RALPs performed using Da Vinci Xi system were retrospectively analyzed regarding the length of the procedure, intraoperative and postoper-ative complications, postoperative hospitalization length, pathological reports, potency and continence.

Results. The mean length of intervention (once the dock-ing was completed) was 310 min (range 220-380). The mean docking time was 40 min. The mean intraoperative blood loss was 320 ml. Postoperative hospitalization time ranged between 2 and 7 days (mean - 4.5 days). Pathological results revealed thermic artifacts on all specimens, more intense on the base of the prostate. Positive surgical margins (all R1- mi-croscopic) were equally observed on the apex and the base of the prostate.

Conclusions. Once the basic steps are learned, RALP can be easily introduced within the routine clinical practice. The ad-vantages of pneumoperitoneum and Trendelenburg position makes the bleeding to be very low, reccomending this pro-cedure for the first steps in robotic surgery, before moving forward to more complex and difficult cases as renal tumo-rectomies or partial nephrectomies.

A. Cumpănaș1, O. Ferician1, S. Lațcu1, G. Sbârnă1, A. Păunescu1, R. Bardan1,

M. Botoca1, A. Dema2, F. Lazăr3

1 Clinica Urologică, UMF Victor Babeș Timișoara, România2 Disciplina de Morfopatologie, UMF Victor Babeș Timișoara, România3 Clinica a 2-a Chirurgie, UMF Victor Babeș Timișoara, România

1 Dept of Urology, UMF Victor Babeș Timișoara, Romania

2 Dept of Pathology, UMF Victor Babeș Timișoara, Romania

3 Dept of Surgery - 2nd Surgical Clinic , UMF Victor Babeș Timișoara, Romania

Page 21: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1620

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere: Antigenul specific de prostată (PSA) a fost uti-lizat ca un biomarker predictiv pentru cancerul de prostată (PCa), studiile demonstrând însă limitele acestuia. Biomarker-ul ideal trebuie să distingă PCa de afecţiunile benigne şi să indice tumorile agresive, deoarece metastazele reprezintă o cauză majoră de mortalitate în PCa, și dă posibilitatea unei caracterizări precoce a PCa, în legătură cu viitorul potenţial de agresivitate.

Material şi metodă: Studiu pilot, prospectiv, caz-control, care evaluează importanţa nivelului seric de Fascin-1 la pacienţii cu PCa. După aprobarea comisiei de etică a Universităţii de Medicină şi Farmacie, Tîrgu Mureş (nr. 52 din 24.03.2016) am început includerea pacienţilor cu suspiciune clinică de cancer de prostată, urmată de puncţia-biopsie de prostată, şi formar-ea lotului control, cu vârstă similară. Determinarea serică uti-lizată: Test de imunoadsorbţie cu anticorpi marcaţi enzimatic (eLISA). Înainte de tratament am colectat serul si l-am pastrat la -80 C până la determinarea Fascin-1. Pentru determinare am folosit kit-ul eLISA al USBiological, Salem, MA, USA (Hu-man Fascin nr.cat. 024943, interval de detecţie 0.312-20 ng/ml), utilizând protocolul standard, emis de producător.

Rezultate: Caracteristicile biochimice ale pacienţilor cu PCa diferă de control, legat de nivelele de PSA (88.23 vs. 1.42 ng/ml, p<0.001) şi densitatea PSA (1.89 vs. 0.05, p<0.001) şi nu diferă legat de vârstă (p=0.17) şi volumul prostatic (p=0.18). Am determinat nivelul seric de Fascin-1 la 32 de pacienţi cu PCa, diagnosticaţi prin puncţie biopsie de prostată. Nive-lul median al Fascin-1 la pacienţii cu PCa a fost 12.44 ng/ml (limite 4.04-23.5 ng/ml) comparat cu 9.39 ng/ml (limite 3.96-14.49 ng/ml) la pacienţii control(p<0.001).

Concluzii: Fascin-1 poate reprezenta un nou biomarker de interes in diagnosticul cancerului de prostată. Rezultatele no-astre arată că Fascin-1 este secretată în ser şi la pacienţii con-trol, sănătoşi, dar semnificativ statistic mai mare la pacienţii diagnosticaţi cu PCa.

Confirmare: Această lucrare a fost suportată din grantul de cercetare intern, finanţat de Universitatea de Medicină şi Farmacie, Tîrgu Mureş, România. “Fascin an eventu-al new biomarker in prostate cancer”. Contract number: 17800/22.12.2015.

PM.2.7. Nivelul seric de FASCIN-1 e mai mare la pacienţii cu cancer de prostată decât la pacienţii de control sănătoşi

Serum level of FASCIN-1 is higher in patients with prostate cancer

than in healthy controls

Introduction: Prostate specific antigen (PSA) has been used as a prostate cancer biomarker, studies demonstrating its limitations. The ideal prostate cancer (PCa) biomarker needs to distinguishing PCa from benign prostate conditions and differentiating between aggressive and indolent tumors, as metastases represent a major cause of mortality in PCa. Novel biomarkers can represent an alternative to PSA, allowing an early characterization of PCa according to future aggressive potential.

Material and Methods: Prospective case-control pilot study, assessing the importance of serum Fascin in prostate cancer patients. After ethical approval of the study by the ethical committee of the University of Medicine and Pharmacy, Tîr-gu Mures, Romania (no. 52 from 24.03.2016) we started to include patients with clinical suspicion of prostate cancer that underwent biopsy in our department and age-matched male controls. enzyme-linked immunosorbent assay (eLISA) serum determination. Before treatment we collected serum and stored it at -80 C until serological determination of Fas-cin-1 was performed. We used to determine serum Fascin level a quantitative sandwich eLISA kit from USBiological, Sa-lem, MA, USA (Human Fascin no.cat. 024943, detection range 0.312-20 ng/ml), according to the manufacturer’s standard protocol.

Results: Prostate cancer patients biochemical characteristics differed from controls in PSA (88.23 vs. 1.42 ng/ml, p<0.001) and PSA density (1.89 vs. 0.05, p<0.001) levels and did not dif-fer as age (p=0.17) and prostate volume (p=0.18) were con-cerned. We determine serum level of Fascin at time of diag-nosis in 32 patients with biopsy proven prostate cancer. Mean serum level of Fascin in PCa patients was 12.44 ng/ml (range 4.04-23.5 ng/ml) compared to 9.39 ng/ml (range 3.96-14.49 ng/ml) in controls (p<0.001).

Conclusions: Fascin-1 might be a new biomarker of interest in prostate cancer diagnosis. Our results showed that Fascin-1 is secreted in serum also in healthy controls, but it is statisti-cally significant higher in patients diagnosticated with PCa.

Acknowledgements: This paper was supported by an inter-nal grant financed by University of Medicine and Pharmacy, Târgu Mureş, Romania. “Fascin an eventual new biomarker in prostate cancer”. Contract number: 17800/22.12.2015.

S. O. Tătaru1, D. Bălan1, Adina Huțanu2, Anca Sin2, C. Chibelean1,2, M. D. Vartolomei1,2,

Mártha Orsolya1,2S. O. Tătaru1, D. Bălan1, Adina Huțanu2, Anca Sin2, C. Chibelean1,2, M. D. Vartolomei1,2, Mártha Orsolya1,2

1 Clinica de Urologie Târgu Mureş, România2 Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, România

1Târgu Mureş Urology Department, Romania2 Tîrgu Mureş University of Medicine and

Pharmacy, Romania

Page 22: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 21

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere: In europa, cancerul de prostata este cea mai comuna neoplazie intalnita la barbat, care metastazeaza de obicei in ganglionii limfatici regionali si oase, cu implicare limfoganglionara supradiafrag-matica rar intalnita.

Prezentare de caz: Descriem cazul unui barbat de 58 de ani, initial cu suspiciune de limfom, cu ganglioni limfatici cervicali mariti in volum, datorita unui can-cer de prostata metastazat la acest nivel, ca si prezen-tare clinica initiala. Pacientul acuza scadere marcata in greutate, cu aparitia unei mase laterocervicale stangi. Biopsiile din ganglionii laterocervicali stangi descop-era metastaze dintr-un carcinom nediferentiat. Com-puter tomografia toracelui, abdomenului si pelvisului identifica limfadenopatii multiple localizate paraaortic si paracaval stang, cea mai mare de 74 mm care com-prima ureterul stang, cauzand ureterohidronefroza stanga. examenul digital rectal identifica o prostata moderat marita in volum si indurata in totalitate si cu un antigen specific de prostata de 740 ng/ml. Biopsia transrectala stabileste diagnosticul de adenocarcinom de prostata. Diagnosticul final a fost de adenocarcinom de prostata cu metastaze ganglionare supraclaviculare stangi.

Concluzii: Cancerul de prostata metastazeaza primar la nivelul ganglionilor limfatici regionali si oase, urmat de plamani, vezica, ficat si glande suprarenale. Implicarea ganglionilor limfatici cervicali este rara. La barbatii de varsta medie, posibilitatea existentei unui cancer de prostata primar, silentios, trebuie avuta in vedere in diagnosticul diferential al unor adenopatii ganglionare cervicale.

PM.2.8. Cancer de prostată cu manifestare clinică iniţială de limfadenopatie cervicală metastatică

Cervical lymph nodes metastases from prostate cancer as initial clinical

presentation – case report

Introduction: In europe, prostate cancer is the most common malignancy in men, which often metastasizes in the regional lymph nodes and bone, with rare supra-diaphragmatic lymph node involvement.

Case presentation: We describe the case of 58-year-oldmale, initially misdiagnosed with lympho-ma, with cervical lymph node enlargement due to met-astatic prostate cancer as the initial clinical presenta-tion. The patient complaint of severe weight loss over the past six months, with a left cervical palpable mass. The biopsies from the lymph node revealed metasta-ses from an undifferentiated carcinoma. The computed tomography of the thorax, abdomen and pelvis identi-fied multiple lymphadenopathies located left paraaor-tical and paracaval and interaorticocaval, with the larg-est size of 74 mm, that compress the left ureter, causing left hydronephrosis. The rectal digital exam revealed a indurated and moderate enlarged prostate and the prostatic specific antigen was 740 ng/ml. Transrectal ul-trasonography guided prostate biopsy revealed bilat-eral adenocarcinoma. The final diagnosis was prostate adenocarcinoma with left supraclavicular lymph node metastases.

Conclusions: Prostate cancer spreads primarily to the regional lymph nodes and bones, followed by lung, bladder, liver, and adrenal gland. Cervical lymph node involvement in prostate cancer is rare. In middle aged men, the possibility of a silent prostatic primary cancer should be considered in differential diagnosis during investigation of metastases of cervical lymph nodes.

O.S. Tătaru1, D. Porav1, 2, Orsolya Martha1,2, A. Brad1, Veronica Ghirca1, O. Vida1,

M.D. Vartolomei1,2, A. Friedl1, C. Todea1,2

O. S. Tătaru1, D. Porav1,2, Orsolya Mártha1,2, A. Brad1, Veronica Ghirca1, O. Vida1, M.D. Vartolomei1,2, A. Friedl1, C. Todea1,2

1 Clinica de Urologie, Târgu Mureş, România2 Universitatea de Medicina şi Farmacie, Târgu Mureş, România

1 Urology Clinic, Târgu Mureş, Romania2 University of Medicine and Pharmacy, Târgu

Mureş, Romania

Page 23: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1622

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere si obiective. Obiectivul studiului nostru este de a determina rata de detectie a cancerului de prostata prin utilizarea punctie biopsii prostatice trans-perineale ghidata ecografic versus punctia biopsie pro-statica transrectala ghidata digital si cresterea detectiei precoce a bolii la pacientii care sunt candidati pentru tratamentul curativ.

Materiale si metoda. Am inclus in studiul nostru un numar de 300 pacienti din sectia noastra incepand cu anul 2005 pana in prezent. S-a suspectat existenta unui cancer de prostate datorita cresterii nivelului PSA, tu-seu rectal modificat sau amandoua.

Rezultate si concluzii. exista o crestere marcata (22%) a detectiei cancerului de prostata utilizand punctia bi-opsie prostatica transperineala si de asemenea exista o crestere a numarului de cazuri de pacienti cu cancer de prostata localizat, (53%) acesti pacienti fiind candidati pentru tratamente curative.

Introduction and Objectives. The objective of our study was to determine the rate of detection of pros-tate cancer by use of transperineal ultrasound guided biopsy versus digital transrectal prostate biopsy and the increasing of early detection of disease in patients suitable for curative treatments.

Materials and methods. We included in our analysis a number of 300 cases from our department starting with year 2005 until present. The cancer was suspected in these patients either because elevated PSA, abnor-mal DRe or both.

Results and conclusion. There was a significant in-crease in detection of prostate cancer (22%) using transperineal ultrasound prostate biopsy and also an increase of cases with localized disease (53%), candi-dates for radical treatments.

PM.2.9. Creşterea ratei de detecţie a cancerului de prostată şi a numărului de cazuri de pacienţi candidaţi la metode curative de tratament, prin utilizarea puncţiei biopsii prostatice transperineale ghidată ecografic

Increased Early Detection of Pros-tate Cancer and of number of cases

suitable for curative treatments by use of Transperineal Ultrasound

Guided Prostate Biopsy

M. Lazăr, L. Maxim, F. Angelescu, I. ScârneciuM. Lazăr, L. Maxim, F. Angelescu, I. ScârneciuClinica de Urology, Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov, România

Clinic of Urology, Emergency County Hospital Braşov, Romania

Page 24: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 23

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Scop: Prostatectomia radicală retropubică şi-a consacrat de-a lungul timpului statutul de intervenție “gold standard” pent-ru adenocarcinomul de prostată. Știind faptul că principalele posibile complicații postoperatorii sunt pierderea funcției sexuale şi incontinența urinară, am încercat în acest studiu inițial implementarea unei tehnicii chirurgicale având scop îm-bunătățirea continenței urinare post prostatectomie radicală.

Material şi metodă: Am efectuat un studiu prospectiv pe 12 pa-cienți cu adenocarcinom al prostatei in stadiu localizat propușii pentru practicarea intervenției chirurgicale radicale (prostatec-tomie radicală retropubică) tratați în Clinica de Urologie Oradea între decembrie 2016 - martie 2017 la care s-a montat suspensie suburetrală realizată din duct deferent (male sling), manoperă practicată în același timp operator cu intervenția de bază.

Rezultate: Având în vedere faptul că este o tehnică chirur-gicală practicată recent in clinica noastră rezultatele sunt parțiale referitoare la îmbunătățirea continenței urinare post prostatectomie radicală. Informațiile postoperatorii au fost colectate în timpul internării, iar apoi la controalele de la 1-3-6 luni. Sonda uretro-vezicala tip Foley a fost suprimată la cca. 2-3 săptămâni postoperator. Numărul de tampoane utilizate zilnic, la o săptămână după suprimarea sondei uretro-vezi-cale (1 lună postoperator) s-a redus la 0-1 în cazul a 9 pacienți (75%), 2-3 pentru 3 pacienți (25%). Avantajul recuperării con-tinenței urinare urmând a fi urmărit așa cum ne-am propus la 3-6-12 luni postoperator.

Concluzii: Practicarea în același timp operator, a prostatecto-miei radicale retropubice/suspensia suburetrală cu țesut “na-tiv” realizată din ductele deferente ancorate la pube, așa cum se realizează cu succes în Clinica de Urologie din Oradea pare să fie o manevră chirurgicală benefică, fezabilă în combaterea incontinenței urinare postoperatorii a bărbatului. Aceste re-zultate preliminare trebuie confirmate pe eșantioane mai mari de pacienți şi timp mai îndelungat.

Purpose: Radical retropubic prostatectomy has devoted over time intervention status of “gold standard” for prostate adeno-carcinoma. Knowing that the main possible complications are loss of sexual function and urinary incontinence, we tried this initial study with implementing a surgical technique intended to improve urinary continence after radical prostatectomy.

Material and methods: We conducted a prospective study of 12 patients with localized stage prostate adenocarcinoma nom-inated for practicing radical surgery (radical retropubic prosta-tectomy) treated at Oradea Urology Clinic between December 2016 - March 2017 to which a suburethral suspension made of duct deferens (male sling ) was mounted, labor practiced at the same operative time with basic surgical intervention.

Results: Since it is a newly introduced surgical technique in our clinic the results concerning the improvement urinary continence following radical prostatectomy surgery are par-tial. Postoperative information has been collected during hospitalization and controls at 1-3-6 months. Foley type ure-thro-vesical catheter was suppressed approx. at 2-3 weeks after surgery. The number of pads used daily, a week after the urethro-vesical catheter suppression (1 month after surgery) was reduced to 0-1 in 9 patients (75%) and 2-3 in 3 patients (25%).The advantage urinary continence recovery will be pursued as we wanted to 3-6-12 months postoperatively.

Conclusions: Practicing in the same operative time the radi-cal retropubic prostatectomy / “native” tissue suburethral sus-pension made up of duct deferens anchored to pubic bone, as it is successfully practiced in the Oradea Urology Clinic seems to be a beneficial, feasible surgical procedure in combating postoperative urinary incontinence in men. These preliminary results have to be confirmed in larger samples of patients and a longer time.

PM.2.10. Studiu privind montarea unui sling suburetral autolog reali-zat din duct deferent în timpul pros-tatectomiei radicale retropubice

A study on autolog suburethral sling made of deferent duct during

radical retropubic prostatectomy

C. Buzlea1,2, M. Vârlan1, D. Grumeza1, K. Nacer1, S. Ţiganu1, M. Şandor1, Camelia Buzlea2,

B. Buhaș1, Daniela Jovrea1, Gracia Okemba1, C. Albu1, G. Bumbu1,2

C. Buzlea1,2, M. Vârlan1, D. Grumeza1, K. Nacer1, S. Ţiganu1, M. Şandor1, Camelia Buzlea2, B. Buhaș1, Daniela Jovrea1, Gracia Okemba1, C. Albu1, G. Bumbu1,2

1 Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România2 Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Oradea, România

1 Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania

2 Oradea University of Medicine and Pharmacy, Romania

Page 25: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1624

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Introducere: Biomarkerii de diagnostic și prognostic în cancerul de prostată sunt intens studiați la nivel de țesut, dar se știe prea puțin despre relevanța clinică a biomarkerilor epigenetici exprimați în fluide biologice. Studii epidemiologice au raportat asocierea dintre me-tilarea globală obținută din fluide biologice și diferite tipuri de cancer. Studiul nostru evaluează relația dintre metilarea globală la pacienții noi diagnosticați cu can-cer de prostată în comparație cu PSA.

Materiale și metode: Acest studiu cuprinde 60 de pacienți cu cancer de prostată, 100 pacienți cu HBP, și 20 pacienți clinic aparent sănătoși din județul Arad. Pacienții au fost examinați clinic și paraclinic, diagnos-ticul de cancer de prostată fiind confirmat prin nive-lul PSA și biopsie prostatică. Toți pacienții au semnat consimțământ informat. Am colectat sânge periferic, ser/plasmă și probe de urină. ADN-ul a fost extras din sânge cu ajutorul kitului Qiagen și s-au folosit reactivi și metode specifice pentru determinarea globală a 5mC și genă specifică a GSTP1. Rezultatele au fost analizate prin metode statistice.

Rezultate: Pacienții au fost grupați în funcție de vârstă și nivelul PSA. Datele au fost analizate în grupurile de pacienți la aceleași intervale de timp. S-a observat că vârsta influențează nivelul de 5mC. Am observat variații similare în nivelul 5mC la grupurile analizate (p = 0.790). Analiza post-hoc a arătat nivele semnificativ mai ridi-

PM.2.11. Evaluarea relevanței clinice a metilării globale şi specifice din fluide biologice la pacienţii nou diagnosticaţi cu cancer de prostată comparativ cu PSA

Clinical relevance of global and specific methylation in body fluids

of newly diagnosed prostate cancer patients in conjunction with PSA

Background: Development of prostate cancer (PC) biomarkers to guide terapeutic decission at the time of diagnosis has been extensively studied at the tissue lev-el but less is known about the clinical relevance of epi-genetic biomarkers in biofluids. epidemiologic studies have reported association between global methylation and several cancers in body fluids. Our study evaluates the discriminating power of body fluids global meth-ylation in newly diagnosed PC patients in conjunction with PSA.

Methods: This study involved 60 PC patients, 100 males with benign prostatic hyperplasia (BPH), and 20 healthy individuals from Arad. All patients were examined clinically and PC occurrence was confirmed by PSA and prostate biopsy. All patients signed the in-formed consent. Peripheral blood, serum/plasma, and urine samples were collected. DNA was extracted from blood using Qiagen kit and specific methods along with reagents were used to detect global 5mC levels and GSTP1 methylation. The data were statistically an-alyzed.

Results: Subjects were stratified by age and PSA lev-el. Data were analyzed as differences among different categories of patients at the same time point. We as-sessed the effect of age on 5mC levels. We found a sim-ilar variance in 5mC percentages among the groups in-vestigated (p = 0.790). Application of post-hoc analysis

Miklos Imola1, A. Greluș1, D. Botezatu1, I. Ioiart1, D. Nica2, Belengeanu Valeria2,

Cristina Popescu2,3Miklos Imola1, A. Greluș1, D. Botezatu1, I. Ioiart1, D. Nica2, Belengeanu Valeria2, Cristina Popescu2,3

1 Clinica de Urologie, Spitalul Judeţean Arad, România2 Institute of Life Sciences, Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” din Arad, România 3 Facultatea de Medicină, Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” din Arad, România

1 Arad County Hospital, Clinic of Urology Arad, Romania

2 Institute of Life Sciences, “Vasile Goldiș” Western University of Arad, Romania

3 Faculty of Pharmacy, “Vasile Goldiș” Western University of Arad, Romania

Page 26: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 25

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

cate de 5mC la pacienții cu cancer de prostată față de cei din grupul cu adenom de prostată (p = 0.011). În grupul control valorile măsurate la diferite intervale de urmărire au fost asemănătoare (Anova, p = 0.487).

Concluzii: Nivel detectabil de 5mC a fost observat în toate probele de sânge. Pattern de metilare variabil a fost obținut în funcție de severitatea cancerului de prostată și vârsta pacientului. Rezultatele noastre arată că nivelul genomic de 5mC este semnificativ modificat și este detectabil în sângele periferic al pacienților cu cancer de prostată.

Confirmare. Acest studiu este suportat de un grant prin CNCS – UeFISCDI România, număr proiect PN-II-RU-Te-2014-4-2854”. Mulțumim tuturor medicilor din județul Arad, care au colaborat cu noi.

showed significantly higher 5mC levels for PC patients than for BPH (p = 0.011). In controls the measured val-ues at different time points were similar (Anova, p = 0.487).

Conclussions: Detectable level of 5mC was observed in all blood samples. Variable methylation patterns were obtained depending on severity of PC and age. Our data show that the genomic 5mC level is markedly changed and can be detected from peripheral blood in PC patients.

Acknowledgments. This work was supported by a grant of the Romanian CNCS – UeFISCDI, project num-ber PN-II-RU-Te-2014-4-2854”. We thank to all MD from Arad that accepted to collaborate in this study.

Page 27: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1626

Canc

er d

e pr

osta

tă –

2

Prezentare caz clinic. Se prezinta cazul unui bolnav in varsta de 61 de ani, caruia i s-a practicat in urma cu doi ani, pentru CP, prostatectomie radicala, cu lim-fadenectomie extinsa (Gleason 8), urmata de radioter-apie externa, datorita afectarii unor grupe ganglionare pelvine.

Bolnavul a dezvoltat ulterior un diverticul gigant sub-uretral, posibil secundar radioterapiei, care a fost sanctionat chirurgical intr-o maniera “suis generis” cu rezultat foarte bun functional.

PM.2.12. Diversticul sub-uretral după prostatectomie radicală

Sub-urethral diverticulum after radical prostatectomy

Presentation of a clinical case. We expose the case of a 61-years-old patient, who supported two years ago, for PC, radical prostatectomy with extensive lymph-adenectomy (Gleason 8), followed by external radio-therapy due to the involvement of pelvic lymph nodes.

The patient later developed a sub-urethral giant diver-ticulum, possibly secondary to radiotherapy, which was surgically sanctioned in a “suis generis” manner with a very good functional result.

M. Bucur, B. Batir, M. Pisoschi, O. Răduţă, B. Streza

M. Bucur, B. Batir, M. Pisoschi, O. Răduţă, B. Streza Sectia Clinica de Chirurgie Urologica, Spital Clinic CF2, Bucureşti, România

Clinical Section of Urological Surgery, CF 2 Clinical Hospital, Bucharest, Romania

Page 28: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 27

Onc

olog

ie

Introducere. Numărul cazurilor cu tumori bilaterale sincrone de căi urinare superioare fără interesarea vezicii urinare ra-portate în literatură este extrem de mic, iar al celor de recid-ivă în cazul tratamentului conservator este cu atât mai mic. Tratamentul chirurgical este fără îndoială tratamentul corect, dar alegerea formei de chirurgie trebuie adaptată cazului. În cazuri bine selecționate, cu tumori cu grad scăzut de agresiv-itate se poate recurge și la forme de chirurgie conservatoare, în încercarea de a prezerva cât de mult posibil din funcția re-nala.

Material și metodă. Vă prezentăm cazul unei paciente de 68 de ani, cunoscută clinicii noastre din anul 2014 când, pentru tumoră uroteliala bazinetală bilaterală s-a practicat nefrecto-mie dreaptă și rezecția formațiunii tumorale bazinetale stân-gi. Rezulatul histopatologic din 2014 a evidențiat carcinom urotelial papilar pT2G1/2 pe partea dreaptă și tumoră urote-lială papilară cu potențial scăzut de malignitate (PUNLMP) pe partea stângă.

Urmărirea imagistică la fiecare 6 luni a fost normală până la 2,5 ani, când prezintă episod de hematurie macroscopică și este diagnosticată tomografic cu recidivă tumorală bazine-tală stângă.

Rezultate. După completarea protocolului investigațional și obținerea consimțământului informat, s-a practicat lombot-omie iterativă, pielotomie cu evidențierea unei formațiuni tumorale cu bază mică de implantare la nivelul joncțiunii pielouretrale, rezecția subiacentă a ureterului și supraiacentă a bazinetului cu limită de siguranță chirurgicală și reanasto-moza ureterului la bazinet prin tehnica Heyns-Anderson cu drenaj uretero-pielo-transrenal pe sonda Malecot. Rezultatul histopatologic decelează carcinom urotelial pT2G2 cu margi-ni chirurgicale negative.

Concluzii. Chirurgia conservatoare poate reprezenta o opți-une terapeutică dar tratamentul acestei grupe de pacienți trebuie individualizat, iar urmărirea regulată este o necesitate.

PM.3.1. Opțiune terapeutică pentru tumoră urotelială bazinetală recidivată pe rinichi unic chirurgical

Therapeutic option for recurrent urothelial tumor

on single surgical kidney

Introduction. The number of cases with superior synchro-nous bilateral urinary tract tumour without bladder involve-ment reported in the literature is extremely low and of those regarding the relapse rate for conservative treatment is even lower. Surgical treatment is undoubtedly the right treatment, but the choice of surgery must be adapted to the case. In well-selected cases, with low-grade tumors, conservative sur-gery can also be used to try to preserve as much as possible from kidney function.

Material and method. We present the case of a 68-year-old patient known to our clinic from 2014 with bilateral urinary tract tumour for witch right nephrectomy and the resection of the left renal pelvis tumor was performed. The histopatho-logical result in 2014 revealed papillary urothelial carcinoma pT2G1/2 on the right side and low-grade malignant papillary urothelial tumor (PUNLMP) on the left. The imaging follow-up every 6 months was normal up to 2.5 years, when after a mac-roscopic haematuria episode the patient is diagnosed tomo-graphically with left renal pelvis tumor recurrence.

Results. After completing the investigative protocol and ob-taining the informed consent, iterative lombotomy was per-formed, pyelotomy with the highlighting of a small-base-im-plantation tumor in the junction between the ureter and the renal pelvis, underlying resection of the ureter and supraia-cent of the pelvis with surgical safety margin and reanasto-mosis of the ureter with the pelvis by the Heyns-Anderson technique with uretero-pielo-transrenal drainage on the Malecot catheter. The histopathological result detects pT2G2 urothelial carcinoma with negative surgical margins.

Conclusions. Conservative surgery may be a therapeutic option but the treatment of this patient group needs to be individualized and regular follow-up is a must.

C. Codoiu1,2, B. Hăineală1,2, S. Margaritis2, A. Preda2, C. Baston1,2, I. Sinescu1,2

1 UMF “Carol Davila”, București, România2 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, București, România

1 UMF “Carol Davila”, Bucharest, Romania 2 Center for Urology and Renal Transplantation,

Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

C. Codoiu1,2, B. Hăineală1,2, S. Margaritis2, A. Preda2, C. Baston1,2, I.Sinescu1,2

Page 29: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1628

Onc

olog

ie

Introducere și obiective. Tratamentul urologic mod-ern al tumorilor testiculare a devenit mai complex și mai solicitant, datorită progreselor realizate în întele-gerea biologiei tumorale precum și al răspunsului la terapiile chirurgicala și medicamentoasa.

Scopul acestei lucrări este de a prezenta tratamentul chirurgical complex al unui pacient cu un teratom gi-gantic retroperitoneal dezvoltat post RPLND și chimi-oterapie.

Materiale și metode. Un pacient de 23 de ani s-a prez-entat în clinica noastra cu scadere ponderală și cu o masă abdominală dură. Din anamneză reținem ca în urmă cu 3 ani suferise o orhidectomie inghinială în altă clinică (carcinom embrionar mixt si teratom pT2), urmată de trei cicluri de BeP pentru o masa adenopat-ica retroperitoneală descoperita în urma examelului CT. Cum masa adenopatică a suferit o minima regresie postchimioterapie în aceiași clinica s-a efectuat RPLND stang (rezultat histopatologic - carcinom embrionar si teratom). Postoperator pacientul a fost îndrumat către medicul oncolog pentru continuarea chimioter-apiei. Ulterior pacientul a abandonat controalele pe-riodice oncologice si urologice pană la prezentarea în clinica noastră. La internare markerii serici tumorali erau normali, examenul CT diagnosticand o formați-une gigantică retroperitoneală ce exercită un puternic efect de masă asupra tuturor structurilor abdominale, fară semne directe de invazie în organe adiacente, și o hidronefroză stanga de grad IV. Datorită severității tabloului clinic și luand în considerare probabilitatea

PM.3.2. RPLND de salvare pentru teratom gigant retroperioneal

Salvage-RPLND for Giant Retroperitoneal Teratoma

Introduction and objectives. In modern urology the treatment of testicular tumors has become more com-plex and more demanding, as we are understanding more about tumor biology and its various responses to surgical and medical therapies. Our aim is to pres-ent the complex surgical treatment of a patient with a giant retroperitoneal teratoma developed in a post RPLND and post chemoterapy setting.

Materials and methods. A 23 years old patient was referred to our clinic with weight loss and a huge firm abdominal mass. From the anamnesis we discovered that 3 years earlier he had underwent an inguinal or-chiectomy in another clinic (pT2 mixed embryonal car-cinoma and teratoma), followed by three cycles of BeP for a retroperitoneal nodal mass discovered on the CT scan. The nodal mass had minimal reduction postche-motherapy, so a left RPLND was performed in the same clinic (embryonal carcinoma and teratoma in the HP report). The patient was referred back to the oncologist to continue the chemotherapeutic regime. Afterwards the patient suspended the follow-up protocol until he came in our clinic. All the serum markers were normal and the CT scan revealed a huge retroperitoneal tumor that exerted an effect on all the abdominal structures, without signs of direct invasion into adjacent organs, and a left kidney grade IV hydronephrosys. Given the severity of the patient’s general status and considering the high probability of a teratoma diagnosis we pro-ceeded with the surgery, performing a full template salvage RPLND. A large Chevron incision was made in

C. Gîngu1,2, M. Crăsneanu2, A. Dick2, A. Andreşanu2, S. Ianioțescu2, A. Mihancea2, C. Baston1,2, Florentina Bealcu2, Liliana Domnişor3, Mihaela Mihai4, I. Sinescu1,2

1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România2 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România4 Laboratorul de Anatomie Patologică, Institu-tul Clinic Fundeni, București, România

1 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

2 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute,

Bucharest, Romania3 ICU 2nd Department, Fundeni Clinical

Institute, Bucharest, Romania4 Pathology Department,

Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

C. Gîngu1,2, M. Crăsneanu2, A. Dick2, A. Andreşanu2, S. Ianiotescu2, A. Mihancea2,

C. Baston1,2, Liliana Domnişor3, Mihai Mihaela4, I. Sinescu1,2

Page 30: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 29

Onc

olog

ieînaltă de diagnostic de teratom, s-a decis efectuarea unui RPLND de salvare. Abordul a fost efectuat printr-o incizie Chevron pentru a putea expune complet cavi-tatea abdomnială. Intraoperator s-a decelat o tumora retroperitoneala gigantică de aproximativ 60 cm, cu numeroase mici tumori secundare lobulate, bine de-limitate de țesuturile adiacente, cu chiste si calcificări focale. Intestinul subțire și intestinul gros au fost com-plet mobilizate și plasate într-un camp umed pe abdo-menul pacientului. S-a efectuat o disectie migaloasă în jurul tumorii, cu numeroase suturi vasculare, simple sau sprijinite pe material hemostatic. S-a efectuat un RPLND extensiv avand ca limite superior hilurile renale, inferior vasele iliace comune și lateral cele două ure-tere. Rinichiul stang a fost excizat în bloc cu un lobul tumoral ce era atasat sinusului renal stang. S-a efectuat o disectie minuțioasă a peretelui aortic anterior pentru a nu leza artera mezenterică superioară. Artera mezen-terică inferioară a fost ligaturată. După efectuarea unei hemostaze atente trei tuburi de dren au fost amplasate: unul in retroperitoneul stang și două în retroperitoneul drept.

Rezultate. Pacientul și-a reluat tranzitul intestinal în ziua a V-a postoperatorie si a fost externat in a XIV-a zi postoperatorie, fară complicații chirurgicale majore. examenul anatomopatologic a caracterizat formați-unea ca fiind un teratom tridermic cu zone de necorză. Pacientul nu a prezentat semne de recurență tumor-ală 18 luni mai tarziu, interval după care si-a suspendat orice forma de control medical.

Concluzii. Masele recurente retroperitoneale cu di-mensiuni în crestere, la pacientii cu RPLND si chimioter-apie in antecedente necesită extirpare chirurgicală da-torită probabilității înalte de existență a unui teratom. Deși solicitantă datorită numeroaselor aderențe post-operatorii și a reacțiilor postchimioterapie, intervenția chirurgicală nu trebuie amanată, acești pacienți putand beneficia de operatia de salvare. Deoarece aceste in-terventii pot fi foarte complicate din punct de vedere tehnic, ele implicand un risc mare de leziuni vasculare sau de organe, ele trebuie efectuate in centre teritare de catre chirurgi cu experiență oncologică.

order to completely expose the abdomen. Intraopera-tively we found a main huge 60 cm tumor, and several secondary small lobulated masses with good delimi-tation from the surrounding tissues, with cysts and fo-cal calcifications. The small bowel and the large bowel segments were fully mobilized, rotated and carefully placed in a moist pad on the patient’s abdomen. Care-ful dissection was performed around the large abdom-inal vessels, and various vascular sutures were placed, simple or rested on haemostatic agents. A full template RPLND was performed with the renal hilum represent-ing the upper limit of dissection, the common iliac ves-sels the inferior limit, and as the lateral limits the left and right ureters. The left kidney was removed enbloc with one of the adjacent tumor lobules that was firmly attached to the left renal sinus. Particular attention was used when dissecting the anterior aspect of the aorta in order not to injury the superior mesenteric artery. The inferior mesenteric artery was ligated. After careful hemostasis three drain tubes were placed: one in the left retroperitoneum and two in the right retroperito-neum.

Results. The patient resumed intestinal transit in the 5th day postoperative, and was discharged 14 days af-ter the surgery, with no major complications. The histo-pathology report revealed mature tridermic teratoma with areas of necrosis. 18 months later there were no signs of recurrence, afterwards the patient suspending any form of follow-up.

Conclusions. Recurred retroperitoneal masses in pa-tients with testicular cancer who underwent RPLND and chemotherapy need to be surgically treated be-cause of the high probability of teratoma, especially if they are evolving in size. Although surgically de-manding due to the postoperative adhesions and the postchemotherapy reaction, these cases should not be abandoned as they can benefit from salvage surgery. As the surgery can be very complex, these cases need to be treated in high volume centers by experienced oncologic urologic surgeons given the high risks of vas-cular and organ lesions.

Page 31: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1630

Onc

olog

ie

Introducere: Sindromul Wuderlich (ruptura renală spon-tană) reprezintă o entitate patologică rară, descrisă pent-ru prima dată de în 1856. Cele mai frecvente cauze sunt tumorile renale, primul loc fiind ocupat de carcinoamele cu celulă clară și angiomiolipoame. Tabloul clinic variază în funcție de gradul și durata sângerării. Scopul studiului a fost reprezentat de evaluarea particularităților de diag-nostic și tratament ale acestei entități.

Material şi metodă: În perioada Ianuarie 1997 - Ianu-arie 2017, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic “Sf. Ioan” au fost evaluați și tratați 12 pacienți cu ruptură renală spontană. Au fost reevaluate aspectele clinice și paraclinice precum și atitudinea terapeutică și evoluția acestor pacienți.

Rezultate: Din cele 12 cazuri, 8 au prezentat carcino-ame cu celule clare, 2 angiomiolipoame, un caz cu chist renal rupt și unul cu cariocarciom renal. Trei din pacienți s-au prezentat cu șoc hemoragic secundar sângerării, iar o pacientă a fost trasferată în clinică după descoper-irea hematomului retroperitoneal în cursul laparoto-miei pentru suspiciune de sacină extrauterină ruptă. În celelalte cazuri simptomatologia a fost reprezentată de dureri lombare (8 cazuri), hematurie (6 cazuri), varsături (2 cazuri). În toate cazurile, ecografia a indicat prezența colecției perirenale, diagnosticul fiind precizat prin tomografie computerizată. S-a intervenit chirugical în urgență în 9 cazuri și programat, după reechilibarea pacientului în 3 cazuri. În 10 cazuri s-a practicat nefrec-tomie, la un pacient cu angiomiolipom - nefrectomie parțială și rezecția chistului renal într-un caz. Nu s-au înregistrat complicații postoperatorii semnificative.

Concluzii: Sindromul Wunderlich reprezintă o com-plicație gravă a tumorilor renale benigne sau maligne. Stabilirea rapidă și corectă a diagnosticului sunt deter-minate pentru un tratament adevcvat.

PM.3.3. Sindromul Wunderlich – particularități de diagnostic și tratament

Wunderlich syndrome - diagnosis and

treatment particularities

Introduction: Wunderlich Syndrome is a rare con-dition, described for the first time in 1856. The most frequent causes are represented by renal tumors, es-pecially renal cell carcinoma and angiomyolipoma. The clinical presentation depends on the degree and duration of the bleeding. The aim of the study was to evaluate the diagnosis and treatment particularities.

Material and methods: Between January 1997 – Jan-uary 2017 in “Saint John” emergency Clinical Hospital were diagnosed and treated 12 patients with sponta-neous renal rupture. Clinical and imaging aspects as well as therapy options were revised.

Results: From the total number of cases, 8 patients were diagnosed with renal cell carcinoma, 2 with an-giolipoma, one with renal cyst and another one with choriocarcinoma. Three patients were admited with hypovolemic shock, one patient was transfered in our department after retroperitoneal hematoma had been discovered during laparotomy for ectopic pregnancy suspicion. In the other cases the simptoms were: lum-bar pain (8 cases), haematuria (6 cases), vomiting (2 cases). In all patients, perirenal colection was described ultrasonographically, the diagnostic being certified by CT. In 9 cases, emergency surgery was necessary. In other 3, the procedure was done after pacient re-equil-ibration. In 10 cases nephrectomy was performed. In one patient with angiolipoma, partial nephrectomy was done. The patient with renal cyst was subjected to cyst resection. No significant complications were en-countered.

Conclusions: Wunderlich syndrome is a feared com-plication of benign or malign renal tumors. Corect and promt diagnosis is mandatary for an appropriate treat-ment.

D. Georgescu1,2, R. Mulţescu1, I. Arabagiu1,2, e. Constantinescu1, B. Geavlete1,2, P. Geavlete1,2

D. Georgescu1,2, R. Mulţescu1, I. Arabagiu1,2, e. Constantinescu1, B. Geavlete1,2, P. Geavlete1,2

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

1 “St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

Page 32: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 31

Onc

olog

ie

Introducere: Prezentam doua cazuri de tumori intras-crotale, unul (barbat 78 ani) in care tumora se dezvol-ta paratesticular drept (epididim) nmanifestata prin marirea de volum a hemioscrotului drept. Celalalt caz (barbat 82 ani) formatiune tumorala voluminoasa, he-miscrot stang cu evolutie de mai multi ani. Se decide orhiectomie dreapta si excizia formatiunii scrotale. Macroscopic, caz 1: formatiune chistica, 200ml lichid serocitrin, noduli ovalari, cenusiu-albiciosi cu diametrul de 3cm cu aspect lipomatos atasata epididimului. Caz 2: Sase formatiuni tumorale cu diametre intre 3,5/2,5 – 30/21cm, cenusiu-albiciosi sau galbui cu zone de necroza si hemoragie, zone lipomatoase.

Material si metode: S-au efectuat blocuri de parafina sectionate la microtom si colorate conventional Hema-toxilina-eosina, markeri imunohistochimici: proteina S100, CD34, Ki67, p16, MDM2, CDK4.

Rezultate: examenul microscopic a evidentiat variatii ale marimii celulelor adipoase, atipii nucleare, numar variabil de lipoblaste ce se intrepatrund cu zone colagene, adipoc-ite mature, zone mixoide si zone de necroza, vasculariza-tie de tip plexiform si mitoze atipice. Profilul imunohisto-chimic: proteina S100 pozitiva in zonele bine diferentiate CD34 pozitiv difuz in celulele tumorale, Ki67 pozitiv 50% in componenta de sarcom nonlipogenic, MDM2 pozitiv nuclear difuz (caz 1), CDK4 pozitiv difuz (caz 2).

Concluzie: Diagnosticul histopatologic a fost de lipo-sarcom dediferentiat. Liposarcoamele regiunii parates-ticulare sunt rare (mai putin de 200 de cazuri au fost comunicate in literatura). Se recomanda orhiectomie radicala si o perioada de supraveghere prelungita da-torita posibilelor recurente tardive. Tratamentul adju-vant include radioterapia si tine cont de diagnosticul histopatologic.

PM.3.4. Două cazuri rare de liposarcom dediferenţiat al regiunii scrotale

Two rare cases of a Dedifferentiated Liposarcoma

of Scrotal Region

Introduction: We report two cases of intrascrotal re-gion tumors. In one case (78 years old man) tumor was developed on right paratesticular region (epididim) with right scrotal swelling. The second case (82 year old man) consisted in a bulky tumor on left scrotal re-gion for many years. Case 1: Gross appeareance was a cystic mass with grey oval nodules, 3cm diameter and 200ml of citrine liquid attached to the epididim. Case 2: Six solid masses with variable size range 3,5/2,5cm – 30/21cm gray and yellowish with areas of necrosis and haemorrhage, lipomatos areas.

Material and Methods: Paraffin embedded and cross sections were prepared in the conventional manner stained with Hematoxylin-eosin and immunohisto-chemistry markers: S100, CD34, Ki-67, p16, MDM2, CDK4.

Results: In both cases microscopic examination showed variation in cells, nuclear atypia of adipocytes, stromal cell and variable number of lipoblastos set in collagenous blackground. There were mature adipo-cytes showing variation in cell size. Focally mixoid and necrosis areas, plexiform vascularisantion and atipical mitoses. Immunohistochemistry: CD34 was positive in tumor cell, Ki67 was 50% in non lipomatos areas, MDM2 reactivity was positive infirs case, CDK4 was positive in second case.

Conclusion: Histopathological diagnosis was of de-differentiated liposarcoma. Liposarcomas of paratesti-cucular region are rare (less than 200 cases have been reported in the literature to date). Radical orchiectomy and an extended period of follow up is required. Adju-vant treatment should include radiation therapy.

A. Petrescu1, L. Mitrache1, G. Berdan1, J. Aurelian2, D. Rădăvoi2, M. Budău2, D. Pop3,

C. Ardeleanu4

A. Petrescu1, L. Mitrache1, G. Berdan1, J. Aurelian2, D. Rădăvoi2, M. Budău2, D. Pop3, C. Ardeleanu4

1 Laboratorul de Anatomie Patologica, Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucuresti, Romania2 Urologie, Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucuresti, Romania3 Institutul de Patologie „Victor Babes”, Bucuresti, Romania4 SC Onco Team, Spitalul Monza, Bucuresti, Romania

1 Department of Pathology, „Prof. Dr. Th. Bur-ghele” Hospital, Bucharest, Romania

2 Department of Urology, „Prof. Dr. Th. Bur-ghele” Hospital, Bucharest, Romania

3 Institute of Pathology „Victor Babes”, Bucha-rest, Romania

4 Onco Team CS, Monza Hospital, Bucharest, Romania

Page 33: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1632

Onc

olog

ie

Introducere: Se raporteaza cazul unui pacient in varsta de 28 de ani care se prezinta la Spitalul Clinic Burghele cu simptomatologie sugestiva pentru o infectie de tract urinar si durere scrotala. Pacientul este investigat ecografic, decelandu-se o formatiune tumorala situata la nivelul testicului stang. Se efectuaza examen RMN, unde nu se oberva alte leziuni. Markerii tumorali serici au fost evaluati si se incadrau in limite normale. Se intervine chirurgical si se practica orhiectomie radicala stanga.

Materiale si metode: Piesa chirurgicala este trimisa in Serviciul de Anatomie Patologica pentru examinare si procesare. Au fost examinate lame colorate hematox-ilina-eozina si van Gieson. Markerii imunohistochimici PLAP si OCT3/4 au fost utilizati.

Rezultate: Piesa chirurgicala consta in testiculul stang ce prezinta central o formatiune cu diametru de 1 cm, albicioasa, consistenta ferma. Microscopic, s-a obervat o arie extinsa de fibroza, cu neoplazie in situ cu celu-le germinale (IGCNU) la periferia zonei de fibroza si cu atrofie aproape completa de tubi seminiferi. S-au efec-tuat teste imunohistochimice (PLAP, OCT3/4), care au confirmat prezenta neoplaziei in situ cu celule germi-nale. Diagnosticul final a fost cel de tumora testiculara regresata cu celule germinale (burn-out tumor).

Concluzii: Tumora regresata cu celule germinale reprezinta un diagnostic rar in patologia urogenitala. In afara cicatricii, IGCNU, atrofia tubilor seminiferi, hip-erplazia de celule Leydig si calcificarile intratubulare sunt necesare ca elemente de diagnostic. Nu se cunosc mecanismele prin care se produce acest eveniment. Pacientii trebuie investigati exhaustiv, pentru decelar-ea unei posibile metastaze la momentul diagnosticului.

PM.3.5. Tumoră testiculară burn-out la pacient de 28 de ani

Testicular burn-out tumor in a 28 year old patient

Background: We present the case of a 28-year-old pa-tient who was admitted at Burghele Clinical Hospital with urinary tract infection symptoms and scrotal pain. Ultrasonography revealed the presence of a tumor, lo-calized in the left testis. No other lesions were found at MRI examination. Seric tumoral markers had values within the normal limits. Left radical orchiectomy was performed.

Material and methods: The surgical specimen was sent to pathology for processing and examination. He-matoxilin-eozin and van Gieson colored slides were ex-amined. PLAP and OCT3/4 immunomarkers were used.

Results: The specimen was the left testis presenting a centrally localized tumor, whitish color, firm consisten-cy. Microscopically, we observed an extended area of fibrosis, with germ cell neoplasia in situ (IGCNU) at the periphery, and almost complete seminiferous tubules atrophy. Immunohistochemistry confirmed the pres-ence of germ cell neoplasia in situ. The diagnosis made was burn-out testicular germ cell tumor.

Conclusion: Burned-out testicular tumors are a rare entity in urogenital pathology. Besides the scar, IGCNU, seminiferous tubules atrophy, intratubular calcifica-tions and Leydig cell clusters are necessary elements for the diagnosis. The mechanism that leads to this phenomenon in some patients is unknown. It is very important to further investigate the patient, in order to discover possible metastases.

G. Berdan1, L. Mitrache1,2, I. Cozea3, V. enache3, M. Dumitrache1, C. Sima1,

M. Budău1, B. Daniel1,2, Amelia P.1

G. Berdan1, L. Mitrache1,2, I. Cozea3, V. enache3, M. Dumitrache1, C. Sima1, M. Budău1, B. Daniel1,2, Amelia P.11 Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, România2 UMF Carol Davila, Bucuresti, România3 Institutul Victor Babes, Bucuresti, România

1 Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti, Romania

2 UMF Carol Davila, Bucuresti, Romania3 Institutul Victor Babes, Bucuresti, Romania

Page 34: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 33

Onc

olog

ie

Introducere: In lucrarea de fata se raporteaza doua cazuri de tumori de coliziune renale. Primul caz este o pacienta de 64 de ani cunoscuta de 11 ani cu o tumora chistica renala dreapta. Ultimul examen CT certifica progresia tumorii cu cresterea di-mensiunilor si modificarea aspectului. Al doilea caz este o pa-cienta de 74 de ani internata pentru hematurie si dureri lom-bare stangi. Clinic si paraclinic se deceleaza o tumora renala stanga. Asadar, in ambele cazuri se practica nefrectomia totala.

Materiale si metode: Piesele chirurgicale au fost examinate si procesate in serviciul de Anatomie Patologica conform meto-dei clasice. S-au examinat lame colorate hematoxilina-eozina si van Gieson. S-au aplicat markeri imunohistochimici: actina, HMB-45, S100, CD34, Ae1-Ae3, calretinina, inhibina, synapto, cromo, Ki67, CD117, Vim, CD20, CD23, CD30, desmina, CK7, CD38, CD68

Rezultate: Intr-un caz (pacienta de 64 ani) s-a observat o tumo-ra renala dreapta polara, solida de 7/5,5 cm, culoare brun-ros-cata asociata cu o tumora nodulara de 1/1 cm, culoare galbuie, aspect lipomatos, localizata pe fata externa convexa a rinichi-ului. Al doilea caz (pacienta de 74 ani) a prezentat o tumora renala stanga de 15/13/10,5 cm, solida cu cicatrice centrala, neincapsulata, culoare brun-roscata ce ocupa 90% din volumul renal si o tumora solida neregulata, de 4 cm, culoare albicioasa, localizata la nivelul tesutului adipos perirenal si facand corp co-mun cu cealalta tumora; de asemenea, s-a examinat un nodul peritoneal asemanator tumorii de 4 cm. Investigatiile ulterio-are au pus in evidenta, in primul caz, existenta unui oncocitom asociat cu angiomiolipom, iar, in al doilea caz, un oncocitom asociat cu liposarcom slab diferentiat.

Concluzii: Tumorile renale de coliziune sunt rare cu mai putin de 30 de cazuri raportate in literatura. In lucrarea de fata, se raporteaza primul caz de oncocitom asociat cu liposarcom. Atragem atentia asupra examinarii atente a piesei chirur-gicale, in special in oncocitoamele mari, pentru a exclude asocierea unei tumori maligne ce poate avea impact major asupra prognosticului pacientului.

PM.3.6. Tumori de coliziune renale: raportarea a două cazuri de oncocitom renal asociat cu angiomiolipom, respectiv liposarcom

Renal collision tumors: two cases reports of renal oncocytomas

associated with angiomyolipoma and liposarcoma

Background: In this paper we report two cases of renal colli-sion tumor. One is about a 64 years old female patient known to be having a cystic right renal tumor for 11 years. At the last CT exam, the tumor showed increasing dimensions and a modified solid aspect. The second case is a 74 years old fe-male patient admitted in the hospital for hematuria and left lumbar pain. Clinical and CT exam reveal a left renal tumor. Therefore, total nephrectomy was performed in both cases.

Material and methods: Surgical specimens were processed in the Pathology Department using the classical method. He-matoxilin-eozin and van Gieson colored slides were obtained. Immunohistochemical markers were used (actin, HMB-45, S100, CD34, Ae1-Ae3, calretinin, inhibin, synapto, cromo, Ki67, CD117, Vim, CD20, CD23, CD30, desmin, CK7, CD38, CD68).

Results: In one case (64 years old female) the kidney present-ed a 7/5,5 cm polar solid mahogany-brown tumor associated with a 1/1 cm yellow nodular tumor located on the outside convex surface of the kidney. The second case (74 years old female) consisted in a 15/13/10,5 cm unencapsulated mahog-any-brown tumor with central scar occupying 90% of kidney volume and a 4 cm irregular whitish nodular tumor located in the perirenal fat intermingling with the other tumor; also a peritoneal biopsy resembling the 4 cm tumor was examined . Following histopathology and immunohistochemical exams, the first case proved to be an oncocytoma associated with angiomyolipoma, while the second case consisted in oncocy-toma and poorly differentiated liposarcoma.

Conclusion: Renal collision tumors are rare events with less than 30 cases reported in the literature. We report the first case of oncocytoma associated with liposarcoma. We high-light the need for thorough gross exam of large oncocytomas to exclude an associated malignancy as this may change the patients’ prognosis.

L. Mitrache1,2, S. enache3, F. Vasilescu3, D. Bădescu1,2, B. Braticevici1,2, M. Comin1,2,

P. Mircea1, M. Budău1, G. Berdan1, A. Petrescu1

L. Mitrache1,2, S. enache3, F. Vasilescu3, D. Bădescu1,2, B. Braticevici1,2, M. Comin1,2, P. Mircea1, M. Budău1, G. Berdan1, A. Petrescu1

1 Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti2 UMF Carol Davila, Bucuresti3 Institutul Victor Babes, Bucuresti

1 Spitalul Clinic de Urologie Prof. Dr. Th. Burghele, Bucuresti

2 UMF Carol Davila, Bucuresti3 Institutul Victor Babes, Bucuresti

Page 35: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1634

Onc

olog

ie

1 Spitalul Clinic ”Prof Th Burghele”, Clinica de Urologie, Bucuresti, România2 Spitalul Clinic ”Prof Th Burghele”, Departamentul de Anatomie Patologica, Bucuresti, România3 Spitalul Clinic ”Prof Th Burghele”, Departa-mentul de Imagistica, Bucuresti, România

1 ”Prof Th Burghele”Clinical Hospital, Urology Department, Bucharest, Romania

2 ”Prof Th Burghele”Clinical Hospital, Pathology Department, Bucharest, Romania

3 ”Prof Th Burghele”Clinical Hospital, Ultrasound and Radiology Department,

Bucharest, Romania

Introducere. Cancerul testicular reprezinta 1% dintre neo-plasmele barbatului. Aproximativ 95% dintre ele au origine in celulele germinale. Cancerul testicular prezinta rata de vindecare excelenta, datorita chimiosensibilitatii si diagnos-ticului precoce. Diagnosticarea tardiva se traduce printr-un prognostic nefavorabil. 20-30% dintre pacienti au metastaze la prima prezentare. Invazia scrotului este rara si apare in ca-zul tumorilor extensive.

Material si metoda. Va prezentam un caz rar de tumora tes-ticulara giganta asociata cu invazia scrotului. Un pacient de 44 de ani a fost internat pentru marirea de volum a hemis-crotului drept, cu evolutie de 4 ani, scadere ponderala 40kg in ultimele 3 luni si stare generala alterata. examenul clinic a identificat masa scrotala giganta cu circulatie colaterala im-portanta. Analizele biochimice au aratat: anemie severa (Hb 5,6g/dl) si markeri tumorali crescuti (AFP=8037UI/ml, BetaH-CG=, LDH=2445). RMN de scrot si pelvis a evidentiat masa tumorala voluminoasa cu origine la nivelul testiculului drept, avand structura heterogena. De asemenea a identificat ad-enopatii pelvine si metastaze osoase femurale bilateral. S-a practicat orhiectomie bilaterala prin abord inghinal si rezec-tie scrotala. examen histopatologic: tumora testicul drept gi-ganta (32/22/18cm si greutate 9kg) ce invadeaza ductul sper-matic si scrotul, continand doua tipuri histologice, respectiv tumora de sac Yolk (70%) si seminom.

Rezultate. evolutia postoperatorie fara complicatii si plaga operatorie vindecata complet. Pentru o stadializare corecta s-a practicat evaluare imagistica secundara cu CT torace si abdomen, care a evidentiat multiple metastaze pulmonare si osoase. S-a stabilit stadiul IIICpT4N2M1bS2 si s-a continuat tratamentul oncologic cu chimioterapie adjuvanta.

Concluzii. Cazul este deosebit prin dimensiunile impresion-ante ale tumorii, fiind o forma rara de prezentare, conform datelor citate in literatura de specialitate.

PM.3.7. Tumoră testiculară gigantă cu invazie scrotală: prezentare de caz

Giant testicular tumor with scrotal involvement:

a case report

Introduction. Testicular cancer is relatively rare accounting for 1% of male neoplasm. Aproximately 95% of all testicular neoplasm are of germ cell origin. Testicular cancer show ex-cellent cure rates based on their chemosensitivity and early diagnosis. Late diagnosis translates into a significant prog-nostic worsening. 20-30% of patients with GCT present with metastatic disease at first presentation. Scrotal involvement is rare and occur in case of very extensive tumors.

Material and methods. We report a rare case of giant testic-ular tumor associated with scrotal involvement. A 44-year-old patient was admitted for a 4-year history of right scrotal swell-ing, 40 kg weight loss in 3 months and impaired physical con-dition. Clinical examination detected a giant scrotal mass with wide venous blood vessels that could be seen through the skin. Laboratory tests showed: severe anaemia (Hb=5,6 g/dl) and tumor markers highly elevated: AFP=8037 UI/ml, beta-HCG=, LDH=2445 U/I. The IRM of scrotum and pelvis showed an enor-mous tumor mass originated from the right testicle, with infilt-ate growth and heterogenous structure, enlarged lymphatic nodes in the pelvis and bilateral femoral bone metastases. Bilateral inguinal orchiectomy and local resection with a wide margin was performed. Pathology report: giant right testicular tumor (32/22/18 cm in size and a weight of 9 kg) that invaded the spermatic cord and scrotum. Histologically 2 different types of tumors were found: Yolk sac tumor (70%) and seminoma.

Results. Postoperative period went without complication and the wound healed completely. To stage corectly the dis-ease a second examination was performed with abdominal and chest CT which revealed multiple lung and bone metas-tases. The patient was diagnosed with stage IIIC pT4N2M1bS2 mixed germ cell tumor of the right testis. The treatment was continued with chemotherapy courses.

Conclusion. Delayed presentation was not due to limited acces to appropriate medical facilities as cited in other studies but to the patients ignorance of the massive scrotal swelling. A review of the literature showed that this form of presentation is rare.

I. Chira1, M. Botea1, T. Dida1, L. Mitrache2, M. Budău3, N. Chirca1, P. Soava1,

G. Predoiu1, V. Jinga1

I. Chira1, M. Botea1, T. Dida1, L. Mitrache2, M. Budău3, N. Chirca1, P. Soava1, G. Predoiu1, V. Jinga1

Page 36: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 35

Onc

olog

ie

¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”, Iași, România ² Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, Iași, România

¹ Urology and Renal Transplant Clinic, “Dr. C.I. Parhon” Clinical Hospital, Iași, România

² University of Medicine and Pharmacy “ Gr. T. Popa”, Iași, România

Introducere: Ghidurile actuale recomanda nefrectomia partiala ca tratament standard pentru tumorile renale in stadiul T1a si inclina catre largirea indicatiei si pentru tu-morile stadializate T1b, daca se preteaza tehnic.

Material si metoda: Am evaluat retrospectiv dosarele medicale ale pacientilor internati in Clinca de Urologie si Transplant Renal din Iasi in perioada 01.12.2012–31.12.2016 la care s-a practicat nefrectomie partiala deschisa pentru tumora renala, cu scopul de a evalua riscurile, complicatiile si beneficiile metodei.

Rezultate: Au fost inclusi in studiu 17 pacienti consecu-tivi, cu varsta cuprinsă între 27 și 68 de ani (medie 54,58 ani). Durata medie operatorie a fost de 171 minute (între 120 și 255 de minute), iar durata medie de ischemie calda a fost de 15,18 minute (intre 12 si 21 de minute). Stadiul tumoral a fost T1a în 15 cazuri (88,23%) și T1b în celelalte 2 (11,77%), iar dimensiunea medie a tumorilor a fost de 34,66 mm (între 25 și 55 mm). Rezultatul anatomopato-logic a confirmat stadializarea in 16 cazuri (93,33%), 1 caz fiind substadializat prin TC, histopatologic fiind eviden-tiat stadiul pT3a. examenul histopatologic a evidentiat carcinom cu celula clara in 14 cazuri (88,23%), carcinom renal papilar tip I la 2 pacienți si oncocitom într-un caz. Complicatiile postoperatorii au fost intalnite la 4 cazuri (23,52%) si au fost din clasa II Clavien. Nu au fost intalnite complicatii din clasele III, IV si V Clavien.

Concluzii: Nefrectomia partiala este o metoda chirur-gicala sigura, care poate inlocui cu succes, in cazuri se-lectate, nefrectomia radicala.

PM.3.8. Nefrectomia parţială deschisă - experienţa Clinicii Urologice Iaşi

Open Partial Nephrectomy – experience of the

Urological Department Iasi

Background: Current guidelines recommend partial nephrectomy as standard treatment for stage T1a renal tumors and slide to widen indication to T1b staged tu-mors, if technically suitable.

Methods: We retrospectively reviewed the medical re-cords of patients admitted in The Department of Urolo-gy and Renal Transplantation Iasi between 01.12.2012-31.12.2016 for open partial nephrectomy for renal tumor, in order to assess the risks, complications and benefits of the method.

Results: There were included in the study 17 consec-utive patients aged between 27 and 68 years (mean 54.58 years). The mean duration of surgery was 171 minutes (between 120 and 255 minutes), while the average duration of warm ischemia was 15.18 minutes (between 12 and 21 minutes). Clinical tumor stage was T1a in 15 cases (88.23%), and T1b in the remaining 2 (11.76%), while the average size of the tumors was 34.66 mm (between 25 and 55 mm). Histopathology confirmed the clinical staging in 16 cases (93.33%), 1 case being understaged by CT, as pathology revealed stage pT3a. Histopathology revealed clear cell carcino-ma in 14 cases (82.35%), type I papillary renal cell car-cinoma in 2 patients and oncocytoma in 1 case. Class II Clavien postoperative complications were recorded in 4 cases (23.52%). No class III, IV and V Clavien complica-tions were encountered in our cases.

Conclusions: Partial nephrectomy is a safe surgical procedure, which can replace successfully, in selected cases, radical nephrectomy.

V. D. Radu1.2, R. Andriciuc1.2, I. Tomac1, C. Ristescu1, B. Novac1.2, C. Costache1.2

V. D. Radu1.2, R. Andriciuc1.2, I. Tomac1, C. Ristescu1, B. Novac1.2, C. Costache1.2

Page 37: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1636

Onc

olog

ie

Introducere: Tumorile renale parenchimatoase reprez-intă aproximativ 3% din totalul tumorilor maligne ale adultului (aproximativ 9 cazuri noi pe an la 100.000 de locuitori). Dintre acestea, numai aproximativ 5% sunt tu-mori renale bilaterale. Si mai rare sunt tumorile renale bi-laterale, sincrone, cu doua tipuri histopatologice diferite. Atitudinea chirurgicală recomandată de către comuni-tatea urologică pentru astfel de cazuri este cea de con-servare a parenchimului renal („nephron-sparing”).

Material și metodă: Vă prezentam cazul unui pacient de 56 de ani, ce s-a prezentat în serviciul nostru pentru colică nefretică dreaptă, la care investigațiile imagistice (inițial ecografie, ulterior tomografie computerizată) au decelat: tumoră renală dreaptă polar inferioară de 5/5 cm, tumoră renală stângă medio-renală de 5/4 cm și calcul ureteral pelvin drept cu uretero-hidronefroză secundară.

Rezultate: S-a practicat inițial ureteroscopie retrogradă dreapta cu fragmentarea calculului ureteral pelvin, ex-tragerea fragmentelor și inserția unui stent ureteral „JJ”. La câteva zile după suprimarea stentului ureteral drept, s-a practicat nefrectomie radicală stângă, examenul histopatologic decelând un carcinom cu celulă renală cromofobă. Ulterior s-a practicat nefrectomie parțială dreaptă, examenul histologic decelând un carcinom re-nal cu celulă clară, cu margini negative. La 2 ani de su-praveghere oncologică, pacientul nu prezintă recidivă tumorală, iar valoarea creatininei serice s-a menținut în jurul valorii de 1,5 mg/dl.

Concluzii: Nefrectomia parțială pentru tumori renale la pacienții cu rinichi unic se poate efectua și pentru tu-mori mai mari de 4 cm, dacă poziția acestora permite obținerea unor margini de siguranță. Conform ghidului Asociației europene de Urologie, indicația de ”neph-ron-sparing surgery” în cazul tumorilor renale T1 pe rinichi unic este absolută.

PM.3.9. Tumoră renală bilaterală sincronă relevată de colica nefretică litiazică

Bilateral sinchronous renal tumour revealed by renal colic

Introduction: Renal parenchimatous tumours repre-sent about 3% of all the malignant tumour of adults (about 9 new cases per year in 100.000 individuals). Out of these, only 5% are bilateral renal tumours. The bilateral sinchronous renal tumours, with two different histopathological types are even more rare. The man-agement recommended by the urological community in these cases is the nephron-sparing surgery.

Material and method: We present the case of a 56 year-old patient, who was admitted in our department for right renal colic. The imaging investigations (ultra-sound, then computerized tomography) identifided: lower pole right renal tumour 5/5 cm, medio-renal left tumour 5/4 cm and lower right ureteric calculus with secondary uretero-hydronephrosis.

Results: Initially, a right retrograde ureteroscopy man-aged to fragment and extract the pelvic ureteral stone, followed by the insertion of a „JJ” ureteral stent. Several days after the removal of the right ureteral stent, a left radical nephrectomy was done and the histopatholog-ical evaluation showed chromophobe renal cell car-cinoma. Afterwards, a right partial nephrectomy was performed and the pathological examination revealed clear cell renal cell carcinoma, with negative margins. At two years of oncological surveillance, the patient has no tumor recurrence, and the level of serum creati-nine is constant around 1,5 mg/dl.

Conclusions: Partial nephrectomy for renal tumors in patients with a solitary kidney can be made for tumors larger than 4 cm, if their position allows for safety mar-gin. According to the european Association of Urology guidelines, the indication of „nephron-sparing sur-gery” for T1 renal tumors in a solitary kidney is absolute.

V.D. Radu1, e. Șova1, C. Ristescu1, N.C. Bar2, R.C. Costache1

V.D. Radu1, e. Șova1, C. Ristescu1, N.C. Bar2, R.C. Costache1

1 Spitalul Clinic ”Dr. C. I. Parhon”, Iași, România2 Centrul de diagnostic ”Arcadia”, Iași, România

1 ”Dr. C. I. Parhon” Teaching Hospital, Iași, Romania

2 Diagnostic Center ”Arcadia”, Iasi, Romania

Page 38: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 37

Onc

olog

ie

Obiective. evaluarea morbiditatii perioperative ale cis-tectomiei radicale la pacienti in varsta de peste 75 ani.

Material si metodă. Acest studiu retrospectiv a analizat datele medicale referitoare la incidenta si factorii predic-tori ai complicatiilor ce au aparut intr-un interval de timp de 90 de zile dupa cistectomia radicala la pacienti peste 75 ani, Datele a 68 pacienti in varsta de peste 75 ani (75-90, medie 79,6) au fost comparate cu cele ale unui grup de control (gc) constand in 82 pacienti ca varsta sub 75 ani (40-74, media 64,8), toti pacientii fiind operati intre 2010-2016 de acelasi chirurg si folosind aceeasi tehnica. Toti pacientii au beneficiat de cistectomie radicala pen-tru tumori vezicale infiltrative, cu limfodisectie standard si ureteroileocutaneostomie. Pacientii au fost evaluati dupa Indexul de Comorbiditate Charlson (CCI) si Scorul Societatii Americane de Anesteziologie (ASA) . Sistemul de gradare Clavien-Dindo a fost folosit pentru clasificar-ea complicatiilor postoperatorii.

Rezultate. Nu au fost observate diferente semnifica-tive intre cele doua grupuri cu privire la timpul operator (246 vs 273 min. in gc), pierdera de sange (610 vs 596 ml in gc), numarul de zile petrecute pe sectia de terapie intensiva postoperator (3,6 vs 3,8 zile in gc) si numarul de zile de spitalizare (17,24 vs 17,38 zile in gc). Nu a fost observata o diferenta semnificativa in procentul total de complicatii postoperatorii (54,9% vs 54,7% in gc), cu toate acestea diferente semnificative au existat in privin-ta complicatiilor de grad scazut (45,6% vs 36,6% in gc), grad inalt (8,8% vs 18,4% in gc) si mortalitatea postoper-atorie (1,5 vs. 3,7% in gc ). Nu exista corelatie intre vars-ta si rata ,respectiv severitatea complicatiilor dar au fost observate corelatii semnificative intre rata complicatiilor si scorul CCI, scorul CCI ajustat in functie de varsta, scorul ASA, valorile creatininei si GFR preoperatorii

Concluzii. Cistectomia radicala cu ureteroileocuta-neostomie este o procedura sigura pentru pacienti in varsta cu tumori veyicale infiltrative atent selectati si intr-o stare rezonabila de sanatate. Varsta cronologica nu ar trebui sa fie un factor determinant in alegerea tratamentului optim pentru acest grup de pacienti.

PM.3.10. O evaluare a riscurilor cistectomiei radicale la pacientul vârstnic

An evaluation of the safety of radical cystectomy in

elderly patientsN. Vesa1, L. Neagoe2, R. Minciu2, A. Kranz1N. Vesa1, L. Neagoe2, R. Minciu2, A. Kranz1

1 Department of Urology, St. Elisabeth Hospital, Iserlohn, Germany2 Department of Urology; Asklepios Statdklinik Bad Wildungen, Germany

1 Department of Urology, St. Elisabeth Hospital, Iserlohn, Germany

2 Department of Urology, Asklepios Statdklinik Bad Wildungen, Germany

Objective. The objective of this study was to evaluate the perioperative morbidity of radical cystectomy in patients older than 75 years

Material and methods. This retrospective study re-viewed and extracted electronic medical data on the incidence and predictors of adverse events that oc-cured during and within 90 days after radical cystec-tomy in pacients aged over 75. Data from 68 pts. aged >75 (75-90, mean 79.6) were compared against a con-trol group (cg) of of 82 pts. aged <75 (40-74, mean 64.8) all pts. being operated between 2010-2016 by thesame surgeon using the same tehnique. All pts. received rad-ical cystectomy for MIBC, with standard pelvic LND and ureteroileocutaneostomy. The patients were scored on the Charlson Comorbidity Index (CCI) and American Society of Anesthesiologists Score (ASA). Clavien-Din-do grading system was used for the classification of surgical complications.

Results. No significant difference was observed be-tween the two groups regarding the operation time (246 vs 273 min. in cg), blood loss (610 vs 596 ml in cg), postoperative ICU stay (3,6 vs 3,8 days in cg) and hos-pitalisation (17,24 vs 17,38 days in cg). No significant difference was observed in the overall complication rate (54,9% vs 54,7% in cg), there was however a signif-icant difference in low grade complication rate (45,6% vs 36,6% in cg), high grade complication rate (8,8% vs 18,4% in cg) and mortality (1,5 vs. 3,7% in cg). The rate and grade of complications did not correlate with the age, however there was significant correlation be-tween CCI, age adjusted CCI, ASA score, preoperative creatinin, preoperative GFR and the overall complica-tion rate.

Conclusions. Radical cystectomy with ureteroileocu-taneostomy is a safe procedure for properly selected elderly patients with MIBC who are in reasonably good health. Cronological age alone should not be a decid-ing factor in determining the optimal treatment for el-derly patients with this pathology.

Page 39: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1638

Liti

ază

– 1

1 Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila”, Bucureşti, România2 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România

1 ”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania2 Center for Uronephrology and

Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

Introducere şi Obiective: Litiaza renală reprezintă o provocare continuă în patologia urologică. Hipercal-ciuria este implicată în 30-60% din cazuri. Una dintre etiologiile hipercalciuriei este hiperparatiroidismul pri-mar (HPT), secundar unei supraproducții a hormonului paratiroidian (PTH), având ca substrat afectarea uneia sau a tuturor celor patru glande paratiroide. Prevalența litiazei renale datorată HPT este de 7-8%. Obiectivul acestui studiu este de a analiza retrospectiv prevalența HPT în litiaza recurentă în centrul nostru și evoluția după tratamentul HPT.

Materiale şi Metode: Din 2004 pană în 2016, 185 de cazuri de litiază recurentă (în special cea de oxalat de calciu și fosfat de calciu) au fost incluse în acest studiu .Toți pacienții au fost evaluați imagistic prin: sumar de urină, urocultură, ecografie renovezicala, Urografie, scanări CT și URO-CT cu reconstrucție 3D în ultimii ani și analiza biochimică a calculului. Dozarile PTH-ului și 1,21 hidroxivitamină D, valorile serice ale calciului și fosforului, fosfatul și calciul în urină au fost, de aseme-nea, evaluate.

Rezultate: Au fost identificați 21 de pacienți cu liti-ază recurentă secundară Hiperparatiroidismului, cu o prevalentă de 11,3%. Vârsta medie a grupului a fost de 53,2 ani (38-64 ani). Toți pacienții au prezentat în me-die două episoade de recidivă. Managementul ulterior al litiazei a inclus măsuri generale de prevenire (aport lichidian optim, dietă hiposodată și o dietă echilibrată cu evitarea alimentele bogate în oxalat), alcalinizarea urinii și diuretice tiazidice. Procedurile de rezolvarea a

PM.4.1. Hiperparatiroidismul – factor important în litiaza renală complexă recurentă

Hyperparathyroidism – important factor in

recurrent complex renal lithiasis

Introduction and Objectives: Nephrolithiasis is a chal-lenging frequent disease in urology. Hypercalciuria is involved in 30-60% of nephrolithiasis. One of the etiol-ogies of hypercalciuria is primary hyperparathyroidism (HPT), secondary to an overproduction of parathyroid hormone (PTH) frequently due to a dominant adenoma gland or dysplasia of all four glands. The prevalence of calcium lithiasis due to HPT is 7-8%. The objective of this study is to analyze retrospectively the prevalence of HPT in recurrent calcium lithiasis in our center and evolution after HPT treatment.

Materials and Methods: From 2004 to 2016, 185 cases with complex staghorn recurrent calcium oxalate and phosphate lithiasis entered in the study. All patients were checked by image techniques of diagnostic - IVP, CT scans and URO-CT with 3D reconstruction in the last years, urinalyses, ultrasound, infraredspectroscopy of stone fragments. Infrared spectroscopy revealed calci-um oxalate and phosphate and high values of calciuria were found by urinalyses. PTH levels, 1,21 hydroxyvi-tamin D levels, serum values of calcium and phospho-rous, phosphate and calcium in urine were further eval-uated.

Results: 21 patients associated recurrent calcium com-plicated staghorn lithiasis and HPT, with a prevalence of 11.3%. The mean age of the group study was 53.2 years (38-64). All patients presented a mean of two recurrence urolithiasis episodes. Follow-up manage-ment included general preventive measures (adequate daily fluid intake, low dietary intake of sodium, and a

M. A. Manu1,2, B. Pârliţeanu2, V. Hurduc2, D. Moiseanu2, Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2

M. A. Manu1,2, B. Pârliţeanu2, V. Hurduc2, D. Moiseanu2, Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2

Page 40: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 39

Liti

ază

– 1

litiazei renale au fost reprezentate de PNL (nefrolioto-mie percutanată) în 12 cazuri, chirurgie deschisă în 7 cazuri și 2 cazuri de eSWL. Concomitent pacienții au fost îndrumați către endocrinolog în vederea stabilirii tratamentului corespunzător, chirurgical și/sau me-dicamentos. Perioada medie de urmărire a fost de 3 ani și jumătate. Din cei 21 de pacienți, 14 au suferit trata-ment chirurgical iar restul au primit agenți calcimimeti-ci (cinacalcet) și bifosfonați pentru a controla calcemia și densitatea osoasă minerală. După paratiroidectomie ,pacienții au prezentat scăderi ale calciului seric și ale calciului urinar pe 24 de ore, înregistrându-se un singur caz de recurență litiazică. Din grupul celor tratatati con-servator, 5 cazuri de recidivă au fost raportate și au fost tratate astfel: PNL (2 cazuri), eSWL (2 cazuri) și pielolito-mie prin abord clasic(1 caz).

Concluzii: Pentru urologi hipercalciuria și litiaza renală recurentă atât oxalică cât și fosfo-calcică reprezintă o adevărată provocare, iar hiperparatiroidismul trebuie considerat drept factorul etiologic. În studiul nost-ru, asocierea litiazei renale complexe și HPT a fost de 11,3% din cazuri. Profilul hormonal și serologic este obligatoriu de efectuat. Paratiroidectomia reprezintă tratamentul de elecție al HPT complicat cu litiază renală recurentă. evaluarea complexă a pacientului cu litiază recurentă, a structurii biochimice a calcului și inițierea de tratamentului farmacologic specific structurii bio-chimice vor duce la scăderea morbidității acestei pa-tologii.

balanced diet voiding high oxalate food), urine alka-lization (alkaline citrate) and thiazide diuretics. Stone treatment was represented by PNL (percutaneous nephrolithotomy) in 12 cases, open surgery in 7 cases and 2 cases by eSWL. The patients were also sent to the endocrinolog in order to reevaluate and establish treat-ment option, surgery and/or medication. The mean fol-low up period was 3 and half years. 14 patients with recurrent calcium lithiasis and HPT underwent specific endocrine surgery, while the other 7 received calcimi-metic agents (cinacalcet) and bisphosphonates in or-der to control calcemia and mineral bone density. After parathyroidectomy, serum calcium and 24-h urine cal-cium values lowered and only one lithiasis recurrence was noticed, while 5 patients within the non-surgical group redeveloped urolithiasis and were treated by PNL (2 cases), eSWL (2 cases) and open surgery (1 case).

Conclusion: Patients with recurrent calcium lithiasis and hypercalciuria represent a true challenge for the urologists and hyperparathyroidism must be consid-ered as their stone etiology. In our study, the associa-tion of complex calcium nephrolithiasis and HPT was 11.3%. Consider HPT also without lithiasis. Biochemical and hormonal data (serum calcium, phosphate, PTH) must be analyzed. As it seems, the best treatment of recurrent calcium lithiasis secondary to HPT is parathy-roidectomy. A detailed follow-up examination of every patient and stone-specific metabolic evaluation and pharmacological prevention after every stone frag-mentation will reduce the morbidity of this disease.

Page 41: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1640

Liti

ază

– 1

1 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România2 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România3 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

1 Center for Uronephrology and Renal Transplantation,

Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania2 ICU 2nd Department,

Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania3 “Carol Davila” University of Medicine and

Pharmacy, Bucharest, Romania

Introducere. Obiectivul lucrării este compararea rezu-ltatelor puncției ecoghidate și fluoroghidate în cadrul nefrolitotomiei percutanate.

Materiale și Metode. Au fost evaluați 221 pacienți la care s-a practicat NLP de către același chirurg în perioada Martie 2014 - Martie 2017. În funcție de tipul puncției percutanate, pacienții au fost împărțiți în două grupuri – 93 pacienți cu puncție caliceală ecoghidată și 128 pacienți cu puncție caliceală fluoroghidată.

Rezultate. Ratele stone-free au fost aceleași în cele două grupuri. Timpul mediu de fluoroscopie a fost mai scăzut în grupul puncției ecoghidate. Masa litiazică me-die a fost mai crescută în grupul puncției fluoroghidate, în timp ce durata medie a intervenției a fost aceeași în cele două grupuri.

Concluzii. Ambele tipuri de acces percutanat, eco si fluoroghidat, pot fi folosite pentru a puncționa cali-cele dorit în cadrul nefrolitotomiei percutanate. Totuși, puncția ecoghidată oferă o expunere mai scăzută la ra-diații, oferind aceleași rate de stone-free, prin compara-ție cu puncția fluoroghidată

PM.4.2. Puncția ghidată ecografic vs. fluoroscopic în nefrolitotomia percutanată

Ultrasound vs fluoroscopic guided access for percutaneous

nephrolithotomy

Introduction. The objective of this study is to compare the outcomes of ultrasonographic and fluoroscopic ac-cess for percutaneous nephrolithotomy.

Materials and Methods. The medical records of 221 patients treated with PCNL by the same surgeon be-tween March 2014 and March 2017 have been evalu-ated. According to access type, patients were divided in two groups – 93 patients with ultrasound-guided ca-lyceal access and 128 patients with fluoroscopic-guid-ed calyceal access.

Results. The stone-free rates were the same in the two groups. The average fluoroscopy time was lower in the ultrasound-guided access group. The average stone burden was higher in the fluoroscopic-guided access group, while the mean operative time was the same in the two groups.

Conclusion. Both ultrasonographic and fluoroscop-ic guided access can be used for entering the desired calix in percutaneous nephrolithotomy. However, ul-trasound-guided access provides lower exposure to radiation with similar stone-free rates, compared to flu-oroscopic-guided access.

C. Petcu1,3, e. Angelescu1,3, V. Cerempei1, Carmen Savu2, R. Vrabie1,3, I. Băicoianu1, I. Sinescu1,3

C. Petcu1,3, e. Angelescu1,3, V. Cerempei1, Carmen Savu2, R. Vrabie1,3,

I. Băicoianu1, I. Sinescu1,3

Page 42: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 41

Liti

ază

– 1

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

1 “St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania

2 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Introducere: Ureteroscopia flexibilă a devenit în zilele noastre o procedură practicată de rutină la nivel glob-al. Scopul acestui studiu a fost evaluarea indicaţiilor, limitelor și eficacității ureteroscopiei flexibile pe un lot semnificativ de cazuri și pe o durată lungă de timp.

Material şi metodă: În perioada Ianuarie 2007-Ianuarie 2017, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic “Sf. Ioan” s-au practicat 1227 de proceduri retrograde terapeu-tice sau de diagnostic utilizand ureteroscoape flexibile. Au fost evaluate retrospectiv indicațiile, endoscoapele utilizate, eficacitatea procedurilor și rata complicațiilor.

Rezultate: În 194 cazuri a fost utilizat un ureteroscop flexibil conventional de generatia I Storz, in 691 din ca-zuri un ureteroscop flexibil digital Storz Flex-Xc, in 68 din cazuri un ureteroscop flexibil conventional Wolf Cobra, în 181 de cazuri un ureteroscop flexibil digital Olympus URF-V și în 93 de cazuri un ureteroscop flexi-bil digital Olympus URF-V2. Din cele 1227 de proceduri 9,9% au fost efectuate in scop diagnostic, 3,2% pentru tratamentul conservator al tumorilor pielocaliceale și 86,9% pentru tratamentul litiazei pielocaliceale (asociate eventual cu altă patologie precum diverticulul pieloca-liceal sau stenoză infundibulară). În cursul procedurilor diagnostice, explorarea întregii căi urinare superioare a fost posibilă în 90% din cazuri (1105 pacienți). Rata de stone-free la cazurile de litiază a fost de 93,8% după o procedură, 95.4% după a doua procedură și 98,1% după trei proceduri. Rata complicațiilor a fost 20.6%, 17,6% Clavien I și II, 5.1% Clavien III, 0% Clavien IV și V.

Concluzii: Abordul ureteroscopic flexibil retrograd reprezintă o metodă eficientă atât în diagnosticul cât și în tratamentul a patologiei renale. De asemenea, rata complicațiilor este relativ redusă, majoritatea acestora fiind minore.

PM.4.3. Ureteroscopia flexibilă - experienţa Clinicii de Urologie „Sf. Ioan” pe 10 ani

Flexible ureteroscopy – “Saint John” Emergency Clinical hospital experience on 10 years

Introduction: Nowadays flexible ureteroscopy be-came a routine procedure utilized globally. The aim of this study was to evaluate the indications, limits and ef-ficacy of flexible ureteroscopy on a significant number of cases and on a long follow-up period.

Material and methods: Between January 2007 – Janu-ary 2017 1227 diagnosis and treatment retrograde flex-ible ureteroscopic procedures were performed in “Saint John” emergency Clinical Hospital. We retrospectively reviewed the indications, endoscopes’ types, procedur-al efficacity and complications rates.

Results: A fiberoptic first generation Storz flexible ure-teroscope was used in 194 cases, a digital Flex-Xc in 691 cases, a fiberoptic Wolf Cobra in 68 cases, a digital Olympus URF-V in 181 cases and an Olympus URF-V2 in 93 cases. 9.9% of the procedures were diagnostic, 3.2% therapeutic for upper urinary tract tumors and 86.9% for pyelocaliceal lithiasis (associated or not with other patologies such as pyelocaliceal diverticulum or infun-dibulum stenosis). During the diagnostic procedures inspection of the entire upper urinary tract was possi-ble in 90% of the cases (1105 patients). Stone free rate in lithiasis cases was 93.8% after one procedure, 95.4% after the second and 98.1% after the third one. Com-plication rate was 20.6%, 17.6% Clavien I and II, 5.1% Clavien III, 0% Clavien IV and V.

Conclusions: Retrograde flexible ureteroscopic ap-proach is an efficient diagnostic and treatment method for renal pathology. Also the complication rate is rela-tively reduced, most of them being minor ones.

B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, D. Georgescu1,2, C. ene1,2, P. Geavlete1,2

B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, D. Georgescu1,2, C. ene1,2, P. Geavlete1,2

Page 43: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1642

Liti

ază

– 1

Introducere: Scopul acestui studiu a fost de a evalua eficacitatea ureteroscopiei flexibile digitale (FURS), la pacienții cu litiază renală multiplă.

Material și metodă: Pacienții au fost tratați cu ajutorul unui ureteroscop flexibil Olympus URF-V2 asociat cu un laser Holmium-YAG cu putere de 20 watt și lungime de undă de 2.1μm pentru litotriția calculilor. Pacienții au fost considerați stone-free dacă nu au prezentat frag-mente reziduale în timpul procedurii endoscopice sau radiologic după litotriție. Între ianuarie 2016 și ianuarie 2017, 36 de pacienți cu litiază renală multiplă au fost incluși în studiu (13 pacienți cu dimensiunea calculului de peste 10 mm și 23 de pacienți cu o dimensiune sub 10 mm a calculului).

Rezultate: Vârsta medie a fost de 52 ani (interval 25-77 ani), iar dimensiunea medie a calculilor a fost de 12,5 ± 6,1 mm. Numărul mediu de calculi a fost de 3,27 ± 2,14. Rata totală de stone-free după o singură procedură de fURS a fost de 80,5%. În cazul pacienților cu calculi reziduali, dimensiunea medie a calculilor a scăzut de la 12,8 ± 8,6 mm la 5,2 ± 3,2 mm. Rata de stone-free la pacienții cu dimensiuni ale calculilor ≥ 10 mm a fost de 69,2% și 82,6% la pacienții cu dimensiuni de <10 mm ale masei litiazice. Complicațiile au fost înregistrate la trei (8,3%) pacienți, incluzând infecții ale tractului uri-nar în două cazuri și hematurie la un pacient, toate fiind prezente la pacienții cu dimensiune medie a calculilor peste 10 mm.

Concluzii: Nu au avut loc complicații majore. fURS este o opțiune eficace de tratament la pacienții cu litiază re-nală multiplă. Rata de stone free per procedură unică este mare, cu o rată scăzută de complicații.

PM.4.4. Rezultatele ureteroscopiei flexibile digitale în litiaza renală multiplă

The outcomes of the digital flexible ureteroscopy

in multiple renal calculi

Introduction: The aim of this study was to assess the effectiveness of digital flexible ureteroscopy (fURS) in patients with multiple renal stones.

Material and methods: Patients were treated using an Olympus URF-V2 flexible ureteroscope associated with a Holmium-YAG laser of 20 watt power and 2.1 μm wavelength for stone lithotripsy. Patients were consid-ered stone free if no residual stones were seen endo-scopically and radiographically after the procedure. Between January 2016 and January 2017, 36 patients with multiple renal calculi were included in our study (13 patients with stone size over 10 mm and 23 pa-tients with stone size under 10 mm).

Results: The mean age was 52 years (range 25-77 years) and the mean stone size was 12.5 ± 6.1 mm. The mean number of stones was 3.27 ± 2.14. The overall stone-free rate after a single procedure of fURS was 80.5%. In the remaining patients with residual stones, the mean stone burden dropped from 12.8 ± 8.6 mm to 5.2 ± 3.2 mm. The stone-free rate in patients with a stone bur-den ≥ 10 mm was 69.2% and 82.6% in patients with a stone burden < 10 mm, respectively. Complications have been recorded in three (8.3%) patients, including urinary tract infection in two and hematuria in one pa-tient, all of them appearing in cases with stones over 10 mm.

Conclusions: No major complications occurred. The fURS is an effective treatment option in patients with multiple unilateral renal stones. Single procedure stone-free rates are high with a low rate of only minor complications.

B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, D. Georgescu1,2, V. Iordache1, C. ene1,2, P. Geavlete1,2

B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, D. Georgescu1,2, V. Iordache1, C. ene1,2, P. Geavlete1,2

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

1 “St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania

2 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Page 44: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 43

Liti

ază

– 1

Introducere: Indicațiile ureteroscopiei flexibile în trat-amentul litiazei renale au cunoscut în ultima perioadă o extindere semnficativă. Managementul litiazei asociate malformațiilor implică probleme terapeutice specifice. Scopul acestui studiu a fost evaluarea indicaţiilor, lim-itelor și eficacității ureteroscopiei flexibile la pacienții cu litiază renală asociată malformațiilor reno-ureterale.

Material şi metodă: În perioada ianuarie 2014-ian-uarie 2017 în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic “Sf. Ioan” au fost tratați prin ureteroscopie flexibilă cu litotriție laser 21 de pacienti cu litiază renală asociată malformațiilor reno-ureterale. Au fost evaluate retro-spectiv indicațiile, endoscoapele utilizate, eficacitatea procedurilor și rata complicațiilor.

Rezultate: Indicațiile ureteroscopiei flexibile la pacienții cu litiază renală asociată malformațiilor au fost reprezen-tate de 3 cazuri cu rinichi ectopic pelvin, 6 pacienți cu rinichi in potcoavă, 8 cazuri cu duplicitate pielo-ureterală și 4 cu litiază în diverticul caliceal. Dimensiunea medie a calculilor a dost de 1.4 cm. Din punct de vedere al apara-turii, în 7 cazuri s-a folosit un ureteroscop flexibil digital Storz Flex-Xc, în 6 de cazuri un ureteroscop flexibil digi-tal Olympus URF-V iar în 8 Olympus URF-V2. Litotriția s-a efectuat cu un laser Dornier Medilas 20W Holmium laser cu fibra laser de 270 microni si aparatul. Rata de stone-free după o procedură a fost de 80.9 % după o procedură și de 90.4% după două proceduri. Rata complicațiilor a fost 14.2 %, (3 complicații Clavien I și II).

Concluzii: Abordul ureteroscopic flexibil retrograd reprezintă o metodă eficientă în tratamentul litiazei asociate malformațiilor reno-ureterale. Rata compli-cațiilor este relativ redusă, majoritatea acestora fiind minore.

PM.4.5. Ureteroscopia flexibilă digitală în litiaza renală asociată malformațiilor reno-ureterale

Flexible ureteroscopy in renal lithiasis associated with

reno-ureteral abnormalities

Introduction: Nowadays flexible ureteroscopy indica-tions has significantly extended. Renal lithiasis asso-ciated with reno-ureteral malformation imply specific management problems. The aim of this study was to evaluate the indications, limits and efficacy of flexible ureteroscopy in patients with renal lithiasis associated with reno-ureteral abnormalities.

Material and methods: Between January 2014 – Jan-uary 2017 21 patients with renal stones associated with reno-ureteral abnormalities underwent flexible ureteroscopic procedures in “Saint John” emergency Clinical Hospital. We retrospectively reviewed the in-dications, endoscopes’ types, procedural efficacity and complications rates.

Results: The indications of flexible ureteroscopy in pa-tients with kidney litiasis associated with reno-ureteral abnormalities consisted in 3 cases with pelvic kidney, 6 cases with horseshoe kidney, ureteral duplications (8 cases) and intradiverticular lithiasis (4 cases). The mean stone size was 1.4 cm. A digital Flex-Xc was used in 7 cases cases, a digital Olympus URF-V in 6 cases and a digital Olympus URF-V2 in 8 cases. Lithotripsy was done using a Dornier Medilas 20W Holmium laser with 270 microns fibers. Stone free rate in lithiasis cases was 80.9% after one procedure and 90.4% after the second one. Complication rate was 14.2%, (3 complicationsCla-vien I and II).

Conclusions: Retrograde flexible ureteroscopic ap-proach is an efficient treatment method for renal stones associated with reno-ureteral abnormalities. The complication rate is relatively reduced, most of them being minor ones.

B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, D. Georgescu1,2, Georgiana Bălan1,2, C. ene1, P. Geavlete1,2

B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, D. Georgescu1,2, Georgiana Bălan1,2, C. ene1, P. Geavlete1,2

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

1 “St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

Page 45: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1644

Liti

ază

– 1

Introducere: Ureteroscopia flexibilă a devenit o alter-nativă de primă linie în tratamentul litiazei renale. Li-totriția extracorporeală și nefrolitotomia percutanată sunt influențate de indicele de masă corporală (BMI). Scopul acestui studiu a fost să analizeze eficacitate și siguranța uretroscopiei flexibile în tramentul litiazei re-nale la pacienții obezi (BMI>30 kg/m2).

Material şi metodă: În perioada Ianuarie 20015-Ianu-arie 2017, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic “Sf. Ioan” s-au practicat 42 de ureteroscopii flexibile pent-ru tratamentul litiazei renale la pacienți cu BMI>30 kg/m2.. Au fost evaluate retrospectiv caracteristicile pa-cienților, eficacitatea procedurilor și rata complicațiilor.

Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 54 de ani (între 31-74 ani) iar indicele de masă corporală me-diu de 34.8 ± 0.5. Dimensiunea medie a calculilor a fost de 1,15 cm (între 0.8 și 2.3 cm) . In 14 cazuri a fost utilizat un ureteroscop flexibil digital Storz Flex-Xc iar in 28 de cazuri un ureteroscop flexibil digital Olympus URF-V2. Rata de stone-free la cazurile de litiază a fost de 90,4% după o procedură și 95,2% după două proceduri. Au fost înregistrate 6 complicații (14,2%), Clavien I și II.

Concluzii: Abordul ureteroscopic flexibil retrograd reprezintă o metodă eficientă și sigură de tratament al litiazei renale la paceinții obezi asigurând rate de suc-ces asemănătoare cu cele ale procedurilor efectuate la pacienții normoponderali precum în condițiile unei rate reduse a complicațiilor. fURS is a safe and efficient option for the management of urinary lithiasis in obese patients.

PM.4.6. Ureteroscopia flexibilă digitală în tratamentul litiazei renale la obezi

Digital flexible ureteroscopy in obese patients

Introduction: Flexible ureteroscopy became a first line treatment alternative in renal stone treatment. The results of extracorporeal lithotripsy and PNL are influenced by the body mass index (BMI). The aim of this study was to evaluate the efficacy and the safety of flexible ureteroscopy in obese patients ((BMI>30 kg/m2).

Material and methods: Between January 2015 – Jan-uary 2017 42 retrograde flexible ureteroscopic pro-cedures for renal lithiasis in patients with BMI>30 kg/m2 were performed in “Saint John” emergency Clinical Hospital. We retrospectively reviewed patients charac-teristics, efficacity and safety of the procedure.

Results: Patients mean age was 54 years (between 31 and 74) and mean BMI was 34.8 ± 0.5. The mean stone size was 1.15 cm (between 0.8 and 2.3 cm). A digital Flex-Xc was used in 14 cases, and a digital Olympus URF-V in 28 cases. The stone-free rate was 90.4% after one procedure and 95.2% after two procedures. Com-plication rate was 20.6%, (6 complications Clavien I and II).

Conclusions: Retrograde flexible ureteroscopic ap-proach is an efficient and safe treatment method for renal stones in obese patients. He ensure succes rate comparable with the procedure in non-obese patients and a reduced rate of complications.

D. Georgescu1,2, B. Geavlete1,2, Georgiana Bălan1,2, R. Mulţescu1, C. ene1, P. Geavlete1,2

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan”, Bucureşti, Romania2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, Romania

1 “St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bucharest

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest

D. Georgescu1,2, B. Geavlete1,2, Georgiana Bălan1,2, R. Mulţescu1, C. ene1, P. Geavlete1,2

Page 46: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 45

Liti

ază

– 1

Introducere: Litiaza renală asociată bolii polichistice ridică probleme specifice de management. Scopul studiului a fost reprezentat de evaluarea siguranței și eficacității ureteroscopiei flexibile cu litotriție laser la pacienții cu nefrolitiază asociată bolii polichistice re-nale.

Material şi metodă: În perioada Ianuarie 2007-Ianu-arie 2017, în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic “Sf. Ioan” abordul ureteroscopic flexibil cu litotriție laser a fost utilizat la un număr de 11 pacienți cu litiază renală asociată bolii polichistice renale. Au fost evaluate retro-spectiv eficacitatea și siguranța acestor intervenții.

Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 61 de ani (între 52 și 71 de ani). Șapte pacienți se aflau în pro-gram de dializă cronică. Localizarea calculilor a fost ba-zinetală în 5 cazuri, caliceală inferioară în 2 cazuri, mi-jocie un caz și multiplă 3 cazuri. Un pacient a prezentat litiază bilaterală. Dimensiunile calculilor au fost cuprise între 1 cm și 2,4 cm. Rata de stone-free a fost de 72,7% după o procedură și 90,9% după a doua procedură. Rata complicațiilor a fost 27.2% (3 cazuri) fiind reprez-entate de febră într-un caz, hematurie persistentă în-tr-un caz și colică renală în cel de-al treilea.

Concluzii: Abordul ureteroscopic flexibil retrograd reprezintă o metodă sigură și eficientă de tratament în litiaza renală asociată cu boala polichistică renală.

PM.4.7. Ureteroscopia flexibilă la pacienții cu litiază renală și boală polichistică autosomal dominantă

Flexible ureteroscopy in patients with nephrolithiasis associated

with autosomal dominant polycystic kidney disease (ADPKD)

Introduction: Nephrolithiasis associated with autoso-mal dominant polycystic disease impose specific man-agement problems. The aim of this study was to evalu-ate the safety and efficacy of flexible ureteroscopy and holmium laser lithotripsy for the management of these cases.

Material and methods: Between January 2007 – Jan-uary 2017 in “Saint John” emergency Clinical Hospital, flexible ureteroscopy with laser lithotripsy was per-formed in 11 cases with nephrolitiasis associated with ADKPD. We retrospectively reviewed the efficacity and the safety of these procedures.

Results: The mean sge of the patients was 61 years (between 52 and 71 years). Seven patients underwent chronic dialisis. Stone location was pyelic în 5 cases, inefrior calyx in one case and multiple in 3 cases. One patient presented bilateral lithiasis. Stone sizes were between 1 cm and 2.4 cm. Stone free rate after one procedure was 72.7% and 90.9% after the second ones. The complication rate was 27.2%, (3 cases) being rep-resented by fever in one case, persistent hematuria in one case and renal colic in another one.

Conclusions: Flexible ureteroscopy with holmium la-ser lithotripsy is a safe and effective method for the treatment of patients with ADPKD and associated nephrolithiasis.

D. Georgescu1,2, B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, C. ene1, V. Iordache1,2, L. Chiperi1, P. Geavlete1,2

D. Georgescu1,2, B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, C. ene1, V. Iordache1,2, L. Chiperi1, P. Geavlete1,2

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

1 “St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bu-charest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

Page 47: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1646

Liti

ază

– 1

Obiectiv: Am analizat prospectiv rezultatele urmarile utilizarii de sonda ureterala vs sonda JJ pentru drenaj dupa efectuarea nefrolitotomiei percutanata fara mon-tare de nefrostomie (tubeless).

Material şi metodă: Un total de 120 de pacienti cu liti-aza pielica pentru care s-a practicat nefrolitotomie per-cutanata tubeless in cadrul Spitalului Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele” si au fost inrolati in acest studiu. Acest lot a fost constituit din 60 de pacienti la care s-a montat son-da ureterala si 60 la care s-a montat sonda JJ la sfarsit-ul interventiei. Cele doua metode de tratament au fast comparate din punct de vedere al duratei procedurale, hemoragie intraoperatorie, durere postoperatorie ma-surata pe scala analog-vizuala (SAV), necesarul de an-algezice, simptomatologie legata de purtarea de stent, durata spitalizarii, gradul refluxului vezicoureteral si complicatii analizate conform sistemului Clavien-Dindo.

Rezultate: Nu au fost consemnate diferente din punct de vedere statistic intre cele doua grupuri de pacienti in ceea ce priveste timpul operator, scorul pe scara analog vizua-la, cerinta de analgezice, scaderea hemoglobinei, durata spitalizarii si rata complicatiilor. Comparativ cu grupul ce-lor stentati cu sonda JJ, pacientii la care s-a montat sonda ureterala au prezentat mai putine complicatii legate de cateter si diminuarea refluxului vezicoureteral sever.

Concluzii: montarea de sonda ureterala pentru drenaj dupa realizarea NLP este o alternativa sigura montarii de sonda JJ la pacientii cu calculi bazinetali. Avanta-jele oferite de sonda ureterala fata de sonda JJ sunt: reducerea ratei complicatiilor legate de prezenta sten-tului, scaderea riscului aparitiei de reflux vezicoureteral sever si bineinteles evitarea unei alte interventii endo-scopice pentru extragerea stentului ureteral.

PM.4.8. Sonda ureterală vs sonda JJ după NLP tubeless

Externalized ureteral catheter vs Double J stent after tubelessPNCL

Objective: We prospectively analyzed the outcomes of using externalized ureteral catheter vs Double-J ureter-al stent (JJ) in tubeless percutaneous nephrolithotomy (PCNL).

Patients and methods: A total of 120 patients with calculi located in the renal pelvis underwent tubeless PCNL in “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital and have been enrolled into this study. Sixty and 60 pa-tients had ureteral catheter and JJ positioning at the conclusion of the procedure, respectively. The two ap-proaches have been compared for operative time, in-traoperative blood loss, postoperative visual analogue pain scale (VAS) score, analgesic requirement, stent-re-lated symptoms, hospital stay, degree of vesicoureteral reflux (VUR) on the operative side, and complications according to the Clavien–Dindo system.

Results: There were no statistically significant differ-ences between the two groups regarding the mean operative times, mean VAS scores, analgesic require-ments, mean hemoglobin drop, mean hospital stay, and overall complication rate. However, compared with DJ group, eUC group presented fewer postoperative stent-related symptoms and less occurrence of severe vesicoureteral reflux.

Conclusions: Positioning a ureteral catheter in tube-less PCNL is a safe alternative to JJ in patients with re-nal pelvis calculi. The ureteral catheter provides several benefits: reduced stent-related discomfort, lowered the occurrence of severe VUR, and of course obviated the need of a second endoscopic procedure.

C. Sima1, D. Bădescu1,2, D. Rădăvoi1,2, M. Dumitrache1, I.P. Ionel1, A.S.C. Rascu1,2,

C. Toma1, N. Chirca1, M. Pascu1, C. Medar1,2, M. Budău1, V. Jinga1,2

C. Sima1, D. Bădescu1,2, D. Rădăvoi1,2, M. Dumitrache1, I.P. Ionel1, A.S.C. Rascu1,2, C. Toma1, N. Chirca1, M. Pascu1, C. Medar1,2, M. Budău1, V. Jinga1,2

1 Spitalul Clinic “Prof Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România2 UMF Carol Davila, Bucureşti, România

1 “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 ”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Page 48: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 47

Liti

ază

– 1

Introducere: Ureteroscopia reprezinta metoda de electie aleasa in tratamentul calculilor ureterali care nu se elimina spontan. În cazul litiazei ureterale bilaterale opțiunile sunt intre a efectua procedura in mai multe etape sau o ureteroscopie bilaterala sincron, înlăturând necesitatea unor interventii multiple. Ureteroscopia bi-laterala efectuata in aceeasi sedinta a fost criticata da-torita riscului teoretic de lezare a ambelor uretere.

Material şi metodă: Studiu retrospectiv efectuat pe o perioada de 2 ani, intre 01.2015 - 12.2016 in Clinica de Urologie – Spitalul Clinic Prof. Dr.Th. Burghele, a inclus un numar de 1242 de interventii dintre care au fost se-lectate 23 de ureteroscopii bilaterale efectuate intr-o singura sedinta.

Rezultate: 20 (86,95%) de pacienti au fost diagnostica-ti cu litiaza ureterala bilaterala , oligo-anurie și creșterea nivelului de creatinina serica. 15(65,21%) pacienti cu ureteroscopie bilaterala intr un singur timp, calculii fiind extrasi sau fragmentati si extrase fragmentele . Toti au avut montate sonde JJ (5 bilateral si 10 unilat-eral ) timp de 2 saptamani postoperator. La 6 pacienti (26,08%) pe o parte calculi au fost extrasi iar pe cealalta datorita localizarii, subjonctional sau ureter lombar su-perior , au fost impinsi retrograd in rinichi. La 2 pacienti (8,69%) s- au efectuat procedurii multiple, incluzand dilatatie ureterala , montare sonde JJ timp de 1 luna postoperator si o noua sesiune de ureteroscopie bilat-erala sincron cu extragerea calculilor.

Concluzii: Ureteroscopia bilaterala efectuata in aceeasi sedinta este o opțiune terapeutică adecvata , cu prop-riile sale indicații specifice putand fi realizată în condiții de siguranță, cu riscuri minime, dar depinde si de expe-rienta chirurgului. Aceasta poate reduce timpul de spit-alizare , previne anesteziile multiple și scade costurile.

PM.4.9. Ureteroscopia bilaterală într-un singur timp

Bilateral same session ureteroscopy

Introduction: Ureteroscopy represents the therapy of choice for the treatment of ureteric stones. In the case of bilateral synchronous ureteric calculi, the options are between a staged or a synchronous procedure. Bilater-al ureteroscopy can be done in one sitting, obviating the need for multiple procedures. Same-session uret-eroscopy for stone disease has been critiqued due to the theoretical risk of injury to both ureters.

Material and method: In this retrospective study of a 2-year period, between 01.2015 - 12.2016 at „Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Department of Urology ,were performed 1242 ureteroscopic procedures, of whitch 23 were selected as same session bilateral uret-eroscopy for bilateral ureteric calculi.

Results: Of 23 patients with bilateral ureteral 20(86.95%) had oligo-anuria and increased serum cre-atinine. In 15(65.21%) patients bilateral ureteroscopy was performed successfully, stones were fragment-ed and extracted. All had a JJ stent (10 unilateral and 5 bilateral ) for 2 weeks postoperative. In 6 (26.08%) patients bilateral ureteroscopy was performed, in one side the stone was extracted successfully, in other side the stone was pushed into the kidney. Multiple proce-dures, witch included ureteral dilatation, DJ stent for 1 month and another successful bilateral ureteroscopy were needed in 2 patients.

Conclusions: Bilateral same-session ureteroscopy is an appropriate therapeutic and diagnostic option, with its own specific indications, can be performed safely with minimal risks, but it depends on the experience of the surgeon. It can reduce hospital stay, prevent multiple anesthesia, and alleviate the costs.

R. Petca1,2, F. Vărzescu1, R. Popescu1, G. Burtea1, Aida Petca2, G. Predoiu1,

R. Danău1,2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

R. Petca1,2, F. Vărzescu1, R. Popescu1, G. Burtea1, Aida Petca2, G. Predoiu1, R. Danău1,2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

1 Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, Clinica de Urologie, România 2 Univesitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, România

1 „Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy „Carol Davila”, Bucharest, Romania

Page 49: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1648

Liti

ază

– 1

Introducere. În centrul nostru ureteroscopia semirigidă este o intervenție chirurgicală care este practicată și de medici rezidenți. Obiectivul acestui studiu a fost să evaluam sigu-ranța acestei intervenții atunci când ea este practicată de medici rezidenți în comparație cu medici primari urologi.

Material si metodă. Am realizat un studiu prospectiv a 24 de cazuri consecutive ce au necesitat ureteroscopie semirigidă în centrul nostru în perioada 1.01 - 15.03.2017. Cazul a fost distribuite egal în cele două grupuri. Am urmărit diferite vari-abile precum vârsta, sexul bolnavilor, constante bioumorale, dimensiunea maximă a calculilor. Alți parametrii urmăriți au fost numărul de zile în care pacientul a prezentat hematurie și numărul total de zile de spitalizare.

Rezultate. Din cele 24 de cazuri, am selectat 12 bărbați si 12 femei cu o vârstă medie de 44,75 ani ± 15.042 și o vârstă mediană a întregului lot de 45 de ani. Valoarea medie a he-moglobinei este de 13.995 ± 1.140 g/dl. Lungimea medie a calculilor a fost de 8.7917 mm, iar durata medie de spitalizare a celor 24 de pacienți a fost 3.583 ±0.717. Perioada medie de spitalizare a pacienților din grupul medicului primar a fost 3.083 zile și o valoare medie a zilelor de hematurie de 2.0833. Perioada medie de spitalizare in grupul medicului rezident a fost de 4.0833 zile si o medie a numărului de zile cu hema-turie postoperatorie de 2.5 zile. Am realizat testul ANOVA și am descoperit o diferența în ceea ce privește perioada de spitalizare și perioada de hematurie postoperatorie este mai importantă la o dimensiune a calculilor ≥ 9 mm(p<0.0001).

Concluzii. Ureteroscopia semirigidă este o intervenție oblig-atoriu de știut pentru orice urolog, ea fiind sigură chiar și atunci când este realizată de medici urologi. Studiul nostru arată că există diferențe în ceea ce privește rezultatul atunci când calculul este ≥ 9 mm. Nu am înregistrat complicații ma-jore in cele doua grupuri.

PM.4.10. Evaluarea siguranței ureteroscopiei semirigide practicată de urologi rezidenți – studiu comparativ

Safety evaluation of ureteroscopy procedures in residents

Introduction. In our center semirigid ureteroscopy is one of the interventions that make the residency curriculum. The purpose of this study was to evaluate the safety of semirigid ureteroscopy performed by urology residents in our center, compared to senior urologist.

Materials and method. We performed a study of 24 prospec-tively selected, consecutive patients that had semirigid uret-eroscopy in our center from 1.01 - 15.03.2017. We assigned selected cases to be performed by either an senior urologist or a 5th year urology resident. We recorded periprocedural information like age, gender, blood work parameters, stone length measured on intravenous pyelography, also number of postoperative hematuria days and total hospital stay.

Results. From the 24 selected cases we had 12 male(50%) and 12 female(50%), with a mean age of 44.75 years ± 15.042 years, mean preoperative hemoglobin was 13.995 ± 1.140 g/dl. Mean stone length (longest stone axis) was 8.7917 mm. Mean hospital stay was 3.583 ±0.717 days with a minimum of 3 days and a maximum of 5 days. Mean number of macro-scopic hematuria days was 2.2917 ± 1.0826 days. In the senior urologist group, the mean hospital stay was 3.083 days and a mean number of hematuria days of 2.0833 compared to the resident group in which mean hospital stay was 4.0833 days and mean number of postoperative hematuria days was 2.5. We realized a ANOVA test and found that there was a slight difference when stone length ≥ 9 mm - hospital stay increas-es in the resident group of patients(p<0.0001).

Conclusion. Ureteroscopy is a must know procedure, it’s safe even when it is performed by urology residents, although our study shows slightly better results with an experienced sur-geon regarding hospital stay and postoperative hematuria. We didn’t have any major complications. Stone size is an im-portant factor which differentiates our two groups.

R. Petca1,2, G. Predoiu1,2, R. Popescu1, V. Voinescu1, R. Dănău1,2, Daniela Moișanu1,

D. Diaconescu1, C. Medar1,2, Aida Petca2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

R. Petca1,2, G. Predoiu1,2, R. Popescu1, V. Voinescu1, R. Dănău1,2, Daniela Moișanu1, D. Diaconescu1, C. Medar1,2, Aida Petca2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

1 Spitalul Clinic “Prof. Dr. Theodor Burghele” , București, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” , București, România

1 “Prof. Dr. Theodor Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

Page 50: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 49

Liti

ază

– 1

Introducere. Colica renală în sarcină reprezintă o provocare diagnostică și terapeutică cu multiple riscuri materno-fetale. Opțiunile de diagnostic imagistic sunt limitate de efectul mutagen al radiațiilor. Tratamentul, fie el medicamentos sau chirurgical, se asociază cu riscuri crescute și necesită îngrijire multi-disciplinară.

Material și metode. În acest studiu retrospectiv, des-fășurat în perioada 01.01.2015-12.12.2016 am analizat datele a 29 de persoane gravide diagnosticate cu colică renală. Parametrii urmăriți au fost: vârsta, trimestrul de sarcină, simptomele la prezentare, probe bio-umorale (HLG, creatinină, sumar urină, urocultură), metodele de diagnostic și tratamentul.

Rezultate. Vârsta gestațională medie la prezentare a fost de 24.65 de săptămâni (trimestrul 2), cu o perioadă medie de spitalizare de 3.27 zile. Simptomul predom-inant a fost durerea în flanc în 26 din cazuri, 13 dintre acestea prezentând și febră asociată. Infecția de tract urinar a fost diagnosticată în 14 cazuri, e.Coli fiind ger-menele cel mai frecvent implicat (10 cazuri). Dintre cele 29 de cazuri, la 6 paciente a fost suficient tratamentul medicamentos, la 23 fiind necesară intervenția chirur-gicală. S-au practicat 12 URS pentru litiază, 10 cazuri fi-ind cu extragerea completă a calculului. Drenajul urinar prin sondă JJ s-a practicat 22 de paciente, nefrostomia fiind necesară într-un singur caz.

Concluzii. ecografia este principala metodă de diag-nostic în colica renală la gravide datorită caracteristi-cilor non-invazive. Tratamentul chirurgical endoscopic reprezintă metoda de tratament de elecție în cazurile complicate, neresponsive la tratament medicamentos. Diagnosticare corectă, tratamentul și urmărirea colicii renale la gravide necesită echipa multidisciplinară.

PM.4.11. Tratamentul colicii renale la gravide

Treatment of renal colic during pregnancy

Introduction. Renal colic during pregnancy represents a diagnostical and terapeutical challenge with various risks for both mother and child. The effect that X-Ray radiations has on the mother and the fetus limits the imaging diagnosis alternatives. Both,medical and sur-gical treatment associates high risks and needs multi-disciplinary involvement.

Material and methods. Within this retrospective study, developed between 01.01.2015-12.12.2016, data of 29 pregnat women diagnosed with renal colic were analyzed. The parameters followed were: age,pregnan-cy trimester, presenting symptoms, blood tests, urine tests, diagnosis methods and treatment.

Results. The mean gestation time was 24.65 weeks (tri-mester 2) , with an average hospital stay of 3.27 days. The most common symptom was flank pain, accused in 26 cases out of which 13 include also fever. Lower and upper urinary tract infections were revealed in 14 cases, with e.Coli as the principal germ involved (10 sit-uations). From the 29 cases included in this study, 6 pa-tients were conservatory treated, while surgical treat-ment was needed for 23 cases. 12 URS were performed for renal calculi, in 10 cases the complete extraction be-ing possible. Renal drainage was used for 23 patients (22 JJ stents and 1 nephrostomy).

Conclusion. Renal ultrasonography is the principal di-agnosis method in renal colic during pregnancy due to its non-invasive characteristics. Although the conserva-tory treatment is the first line intention, the endoscopic intervention is the only aproach in complicated cases. A multidisciplinary involvment of obstetrician , urologist and radiologis is needed for correct diagnosis, treatment and follow up in renal colic during pregnancy.

R. Petca1,2, R. Popescu1, G. Predoiu1,2, F. Vărzescu1, R. Danau1,2, D. Diaconescu1,2,

Daniela Moișanu1, Aida Petca2,3, V. Jinga1,2, B. Braticevici1

R. Petca1,2, R. Popescu1, G. Predoiu1,2, F. Vărzescu1, R. Dănau1,2, D. Diaconescu1,2, Daniela Moișanu1, Aida Petca2,3, V. Jinga1,2, B. Braticevici1

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România2 Universitatea de Medicina și Farmacie “Carol Davila”,București, România3 Clinica de Obstetrică și Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență ELIAS, București, România

1 Dep. of Urology, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clini-cal Hospital, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

3 Dep. of Gynecology, ELIAS Emergency Hospi-tal, Bucharest, Romania

Page 51: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1650

Liti

ază

– 1

Introducere si obiective. In ciuda eficientei ca procedura terapeutica, nefrolitoomia percutanata (NLP) prezinta un risc mai mare de complicatii comparativ cu alte proceduri en-doscopice. Lucrarea isi propune, prin analiza retrospectiva a cazuisticii pe un an, sa stabileasca care sunt factorii de risc pentru aparitia complicatiilor infectioase post NLP

Material si metoda. Am analizat retrospectiv 668 interventii de tip NLP efectuate la 588 pacienti in perioada 01.01.2015 - 31.12.2015. Pentru 525 pacienti s-a efectuat o singura pro-cedura de tip NLP, la 53 pacienti s-a efectuat NLP in 2 timpi, la 6 pacienti in 3 timpi si la 4 pacienti in 4 timpi. S-a urmarit rata complicatiilor infectioase in functie de variabilele: sex, varsta, dimensiunea calculilor, numarul de interventii, prezenta de HN, ITU preoperator.

Rezultate. 97(16.5%) pacienti au prezentat complicatii infec-tioase, 28 (4.76%) dintre acestia dezvoltand ITU asimptomat-ica postoperator (urocultura preoperator negativa), 48 (8.1%) pielonefrita acuta, iar 21 (3.57%) sepsis. Dintre pacientii cu complicatii infectioase, 71 (12.07%) au fost de sex feminin (fata de 26 (4.42%) de sex masculin). Legat de numarul de proceduri, dintre pacientii care au prezentat complicatii in-fectioase, la 23 pacienti s-a efectuat NLP in 2-4 timpi (com-parativ cu 74 cu o singura procedura). 51 dintre pacienti au prezentat urocultura pozitiva la internare, dintre acestia, 48 dezvoltand complicatii infectioase. La pacientii cu calculi > de 3 cm, rata ITU postoperator a fost crescuta comparativ cei-lalti pacienti. Prezenta hidronefrozei nu a fost corelata cu un risc mai mare de ITU postoperator.

Concluzii. Factorii de risc pentru complicatiile infectioase post NLP sunt reprezentati de sexul feminin, volumul litiazic, numarul necesar de proceduri si prezenta a ITU preoperator.

PM.4.12. Factori de risc pentru complicaţiile infecţioase post NLP - analiza retrospectivă pe un an (2015)

Risk factors for infectious complications after PNL,

a retrospective one year analysis (2015)

Introduction and objectives: In spite of its efficiency as a therapeutic procedure, PNL is associated with a higher risk of complications compared to other endoscopic procedures.

This paper intends to establish the risk factors for PNL infec-tious complications, through a retrospective analysis of the cases encountered over one year.

Material and methods. 668 PNL that were carried out on 588 patients were analyzed during 01.01.2015-31.12.2015. 525 patients only required one procedure, 53 patients re-quired 2 procedures, 6 patients required 3 interventions and 4 patients required 4 interventions. The rate of infectious complications was analyzed in relationship to the variables: age, sex, stone size, number of procedures, the presence of HN and preoperative UTI.

Results. 97 (16.5%) patients presented infectious complica-tions. 28 of them (4.76%) developing UTI, 48 (8.1%) pyelo-nephritis, and 21(3.57%) sepsis. Amongst the patients with infectious complications, 71(12.07%) are female (compared to 26 male – 4.42%). 23 of the patients with infectious compli-cations underwent 2 -4 PNL procedures (as opposed to 74 pa-tients with one procedure). The rate of postoperative UTI was higher for stone size >3cm. Hydronephrosis was not correlat-ed with a higher risk of developing infectious complications

Conclusions. The risk factors for PNL infectious complications are represented by: female sex, stone volume, the number of necessary procedures and the presence of preoperative UTI.

D. Brînzan1, T. Constantin1,2, V. Ambert1,2, T. Radu1,2, Y. Salaheddin1, V. Voinescu1,

C. Călin1, S. Andrei1, D. Damian1, M. Niţă1, R. Danău1,2, B. Braticevici1,2, V. Jinga1,2

D. Brînzan1, T. Constantin1,2, V. Ambert1,2, T. Radu1,2, Y. Salaheddin1, V. Voinescu1, C. Călin1, S. Andrei1, D. Damian1, M. Niţă1, R. Dănău1,2, B. Braticevici1,2, V. Jinga1,2 1 Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucuresti, România2 Universitatea de Medicina “Carol Davila”, Bucuresti, România

1 “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest

2 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Page 52: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 51

Liti

ază

– 1

Introducere. Litiaza urinară reprezintă principala cauză uro-logică de durere abdominală la gravide al cărei tratament este vital pentru evoluţia adecvată a mamei şi fătului. Pe lângă diversele complicaţii urologice posibile, litiaza poate constitui un factor de risc major pentru naşterea prematură sau chiar pentru periclitarea naşterii normale. Scopul lucrării este de a prezenta un caz deosebit de litiază la gravidă ce a fost tratat cu succes în clinica noastră.

Materiale şi metode. O pacientă în vârstă de 27 ani, gravidă în 8 săptămâni, s-a prezentat la camera de gardă acuzând col-ică renală stângă. ecografic, s-a decelat o ureterohidronefroză stângă de grad III cu suspiciunea de litiază ureterală. După cuantificarea riscului operator, s-a decis efectuarea de uret-eroscopie retrogradă (URSR) şi montare de stent autostatic (SA) (pacientă alitiazică postoperator). La patru săptămâni, extragerea stentului s-a efectuat cu dificultate datorită unor încrustaţii severe (cu restanţe intraureterale) ce a necesitat montarea SA permanent. Ulterior au fost necesare multiple înlocuiri de SA, unele cu URSR concomitentă şi extragere de calculi.

Rezultate. Prezenţa medie intracorporeală a stentului a fost de 4-5 săptămâni, inferioară recomandărilor date de pro-ducător (1 an). Înlocuirea SA a fost efectuată datorită apariţiei obstrucţiei ureterale şi a complicaţiilor infecţioase secundare (colică renală recurentă, pielonefrită obstructivă). Pacienta a prezentat infecţie urinară în mod constant, deşi cu etiologii diferite: Proteus, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas Aeru-ginosa. Naşterea s-a produs în săptămâna a 38-a fără compli-caţii. Calculii reziduali au fost extraşi ureteroscopic. Steriliza-rea urinii a fost realizată prin tratament antibiotic iar la 3 luni pacienta a fost declarată „stone-free”.

Concluzii. Litiaza urinară şi sarcina pot constitui o asociere morbidă nefastă, al cărei tratament poate fi deosebit de dificil datorită multiplelor restricţii impuse pentru evitarea afectării fătului: terapia adecvată a durerii, interzicerea radiaţiilor ioni-zante, restricţii privind utilizarea antibioticelor, a anesteziei şi chiar a unor procedee terapeutice (ex. eSWL).

PM.4.13. Litiaza urinară şi sarcina: o provocare terapeutică

Stone burden and pregnancy: a therapeutic challenge

Introduction. Urolithiasis is the main cause for urological-re-lated abdominal pain in pregnant women, whose manage-ment is vital for the well-being of both mother and fetus. Be-sides the various urological complications it can determine, lithiasis can be a major risk factor for preterm labor and even alteration of normal labor. We aim to present a particularly challenging case of lithiasis in a pregnant woman that was successfully treated in our department.

Methods. A 27-year old pregnant (8 weeks) female patient was referred to our department complaining of severe recur-rent left-sided flank pain. Initial assessment revealed a sus-picion of ureteral lithiasis with a grade III left-sided uretero-hidronefrosis. After risk assessment, the decision for surgical treatment was taken and the patient underwent retrograde ureteroscopy (URSR) with JJ stent insertion (patient was stone-free afterwards). At 4 weeks the stent was removed with difficulty as severe incrustation was present (with resid-ual stone casts within the ureter), with subsequent perma-nent JJ drainage. Multiple JJ stent changes were performed, some with concomitant URSR and stone extraction.

Results. The average JJ stent indwelling time was 4-5 weeks despite their official recommended period (1 year duration). Changes were required because of obstruction and subse-quent infectious complications (reflux pyelonephritis, recur-rent renal colic). Infection status was constant although the germs were different between cultures: Proteus spp., Kleb-siella pneumoniae, Pseudomonas Aeruginosa. Delivery oc-curred uneventfully in the 38th week of gestation. Residual stoned were removed at URSR. Urine was sterilized on anti-biotic treatment and the patient was stone free at 3 months.

Conclusion. Urolithiasis and pregnancy can be a serious morbid association in young women whose management can be particularly difficult as multiple restrictions have to be applied to avoid fetal involvement: adequate pain manage-ment, interdiction for use of ionized radiation, restrictions for antibiotics, analgesics, anesthesia and even therapeutic pro-cedures (e.g., eSWL).

I.A. Nechifor-Boilă1,2, A. Oltean1, O. Iliuţă1, Orsolya Mártha1, C. Chibelean1

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, România2 Disciplina de Anatomie şi Embriologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, România

1 Department of Urology, Mureş County Hospital, Romania

2 Department of Anatomy and Embriology, University of Medicine and Pharmacy

Târgu-Mureş, Romania

I.A. Nechifor-Boilă1,2, A. Oltean1, O. Iliuţă1, Orsolya Mártha1, C. Chibelean1

Page 53: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1652

Liti

ază

– 1

Introducere: eSWL a fost introdusă în practica medicală în anul 1980, în Germania, fiind un tratament non-invaziv spe-cial utilizat în tratamentul litiazei reno-ureterale. Aceasta se practică în mod curent cu focalizare radiologică în două inci-dențe, menținându-se astfel, prin monitorizare fluoroscopică, calculul în focarul undei de șoc. Astfel, bolnavul fiind expus iradierii, monitorizarea dozelor administrate devine necesară.

Scopul acestei lucrări este determina corelația dintre doza de iradiere și localizarea calculului în timpul ședinței de litotriție extracorporeală.

Material și metodă: Studiul a fost retrospectiv, pe o perio-adă de 1 an ( 1 ianuarie-31 decembrie 2015), fiind incluși în studiu un număr de 597 de pacienți, care au beneficiat de eSWL în Clinica Urologie Târgu Mureș. Din totalul pacienților, 300 (50,25 %) au fost de sex masculin și 297 (49,75 %) de sex feminin.

Rezultate: Localizarea calculilor la pacienții studiați a fost după cum urmează: calice superior 47 cazuri, calice mijlociu 35 cazuri, calice inferior 160 cazuri, bazinet 193 cazuri, jon-cțiune pielo-ureterală 19 cazuri, ureter lombar 96 cazuri, ure-ter iliac 10 cazuri și ureter pelvin 42 cazuri. Doza medie de iradiere în cazuistica noastră a fost: 420,04 µGy pentru calculii situați în calicele superior, 461,15 µGy pentru cei situați în calicele mijlociu, 399,24 µGy pentru cei din calicele inferior, 405,46 µGy pentru calculii bazinetali, 430,03 µGy pentru liti-aza din joncțiunea pielo-ureterală, 384,61 µGy pentru calculii din ureterul lombar, 343,16 µGy pentru cei din ureterul iliac și 287,59 µGy în ureterul pelvin.

Concluzii: Cu toate că există mici diferențe între doza de iradiere pentru diversele localizări ale calculului, valorile identificate demonstrează în continuare viabilitatea și repet-abilitatea litotriției extracorporeale în tratamentul litiazei re-no-ureterale la pacienții care se pretează acestui tratament.

PM. 4.14. Corelația dintre doza de iradiere și localizarea calculului în timpul ședinței de litotriție extracorporeală

The correlation between the dose of irradiation and the location of the

calculi during the extracorporeal lithotripsy session

Introduction: eSWL was introduced into clinical practice in 1980 in Germany, as a non-invasive treatment specifically used to treat reno-ureteral stones. Currently the focus of the stone is radiological, in two incidences to maintain, by fluo-roscopic monitoring, the stone in the shock wave area. Thus, the patient beeing exposed to radiation, it becomes neces-sary to monitor the administered dose. The purpose of this paper is to determine the correlation between radiation dose and the location of the calculi during extracorporeal lithotrip-sy session.

Material and methods: The study was retrospective, for a period of one year (1 January to 31 December 2015). Were in-cluded in the study a total of 597 patients who received eSWL in Targu Mures Urology Clinic. Of all patients, 300 (50.25%) were male and 297 (49.75%) female.

Results: The location of calculi in studied patients were as follows: upper calyces 47 cases, medium calyces 35 cases, inferior calyces 160 cases, renal pelvis 193 cases, ureteropel-vic junction 19 cases, lumbar ureter 96 cases, iliac ureter 10 cases and pelvic ureter 42 cases. The average irradiation dose in our study was: 420.04 μGy for stones located in the upper calyces, 461.15 μGy the ones located in the middle calyces 399.24 μGy for inferior calyces, 405.46 μGy for pelvic calculi, 430.03 μGy for ureteropelvic stones, 384.61 μGy for stones in the lumbar ureter, 343.16 μGy for iliac ureter and 287.59 μGy in pelvic ureter.

Conclusions : Although there are small differences between the dose of radiation to the various locations of the calculi, the identified values further demonstrate the viability and repeatability of extracorporeal lithotripsy in the treatment of reno-ureteral lithiasis, in patients which are suitable for this treatment.

A. Brad¹, S. Tătaru¹, N. Szekeres¹, Corina Mateescu¹, A. O. Vida¹, C. Todea1,2, Or-

solya Amota¹, Carmen Simion¹, D. Porav1,2, Orsolya Martha1,2

A. Brad¹, S. Tătaru¹, N. Szekeres¹, Corina Mateescu¹, A. O. Vida¹, C. Todea1,2, Orsolya Amota¹, Carmen Simion¹, D. Porav1,2, Orsolya Martha1,2

1 Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean Mureș, România2 Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureș, România

1 Mureş County Clinical Hospital, Urology Clinic, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy Târgu-Mureş, Romania

Page 54: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 53

Liti

ază

– 2

Introducere: Scopul acestei lucrari este de a realiza o analiza comparativa intre tehnicile de punctie monoplan si biplan utilizate pentru obtinerea traiectului de nefrostomie in cadrul nefrolitotomiei percutanate.

Material şi metodă: Au fost analizate retrospectiv datele a 67 de pacienți diagnosticați cu litiază renalălla care s-a practicat nefrolitotomie percutanată în perioada 1 iunie 2016 – 1 martie 2017. In 28 de cazuri (grup 1) a fost folosita tehnica de punctie bi-plan - imaginea radiologica in cazul acestei tehnici a fost ajustata utilizand 2 proiectii fluoroscopice, una verticala si una de 30 de grade. La 39 de pacienti (grup 2) a fost folosita tehnica mono-plan - abordarea calicelui s-a realizat dupa injectarea substantei de contrast, fluoroscopul fiind plasat in plan vertical. Majoritatea NLP-urilor au fost realizate pe un singur traiect; in 4 cazuri au fost necesare 2 traiecte de punctie. Au fost analizate caracteristicile pacienţilor, dimensiunea medie a calculilor, timpul operator, complicaţiile intra – şi postoperatorii, rata de stone-free.

Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 51 de ani, tim-pul operator mediu a fost de 67,5 minute (64,5 minute pentru grupul 1 fata de 70 minute pentru grupul 2) iar dimensiunea medie a calculilor a fost de 22 mm (interval 17-48 mm). O son-da JJ a fost montată intraoperator la 4 pacienţi. Niciun pacient nu a prezentat hemoragie semnificativă; 3 pacienti au necesi-tat transfuzie sanguină. Rata globală de stone-free a fost 88,6% (89% fata de 85%). Complicațiile postoperatorii au fost reprez-entate de durere postoperatorie (24,3%), febră (18,2%), hema-turie (15,8%). Nu au existat diferente semnificative statistic intre cele 2 grupuri in ceea ce priveste complicatiile postoperatorii.

Concluzii: Tehnica de punctie biplan pentru nefrolitoto-mia percutanata se poate realiza in conditii de siguranta si permite accesul sigur la nivelul calicelui dorit. Desi rata de iradiere a chirurgului este mai mare comparativ cu tehnica monoplan obtinerea traiectului se face mai usor in conditiile unei anatomii renale modificate.

PM.5.1. Nefrolitotomia percutanată: avantajele puncţiei biplan

Percutaneous nephrolithotomy: biplanar puncture technique

advantages

Introduction: The aim of this paper is to realize a compar-ative analysis between monoplanar and biplanar puncture techniques used for nephrostomy tract acquired during per-cutaneous nephrolithotomy.

Patients and method: The data of 67 patients diagnosed with renal lithiasis which underwent percutaneous nephroli-thotomy between 1st June 2016 – 1st March 2017. In 28 cases (group 1) biplanar puncture technique was used: the radiol-ogy image is adjusted based on different fluoroscopic pro-jections, including vertical and 30 degree positions. In 39 de cases monoplanar technique was used - calyx puncture was performed after the collecting system was visualized with a contrast agent with the C-arm in vertical position. Most PCNL were completed through a single percutaneous tract; in 4 cases 2 tracts were required. The patients characteristics, the mean stone size, the operative time, intra and post-operative complications and the stone free-rate were analysed.

Results: The mean age of the patients was 51 years, the mean operative time was 67,5 minutes (64.5 minutes for group 1 vs. 70 minutes for group 2) and the mean stone burden was 22 mm (range 17- 48 mm). A double JJ stent was placed during surgery in 4 patients. No patient had significant hemorrhage; 3 patients required blood transfusion. The overall stone free rate was 88.6%. The postoperative complications were repre-sented by postoperative pain (24.3%), fever (18.2)%, hema-turia (15.8%). No statistically significatnt differences between the two groups regarding complications were observed.

Conclusions: Biplanar puncture technique for percutaneous nephrolithotomy is safe to use and allows the secure access to the desired calyx. Although the exposure time to radation is higher than monoplanar technique the tract acquiry is eas-ier in cases with modified renal anatomy.

V. Cauni1, B. Mihai1, M. Drăguţescu1, I. Buraga2, R. Barbilian2, J. Desai3

1 Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, București, România2 Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina, București, România3 Department of Urology, Samved Hospital, Ahmedabad, India

1 Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 ICU Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

3 Department of Urology, Samved Hospital, Ahmedabad, India

V. Cauni1, B. Mihai1, M. Drăguţescu1, I. Buraga2, R. Barbilian2, J. Desai3

Page 55: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1654

Liti

ază

– 2

Introducere: Nefrolitotomia percutanata este o interventie chirurgicala minim invaziva care poate avea uneori compli-catii serioase. Sangerarea intra sau postoperatorie este una dintre complicatiile uneori redutabile asociate acestui tip de interventie chirurgicala. Scopul acestei lucrari este de a evalua siguranta si eficienta acidului tranexamic in reducerea sangerarii la pacientii cu litiaza renala care beneficiaza de nefrolitotomia percutanata.

Material şi metodă: Au fost analizate retrospectiv datele a 82 de pacienți diagnosticați cu litiază renală la care s-a prac-ticat nefrolitotomie percutanată în perioada 1 martie 2016 – 1 martie 2017. Raportul de calculi coraliformi fata de cei non-coraliformi a fost de 1:2. Majoritatea NLP-urilor au fost realizate pe un singur traiect; in 2 cazuri au fost necesare 2 traiecte de punctie. Pacientii au fost impartiti in 2 grupuri: 38 (grup 1) au primit o doza de 1 g de acid tranexamic cu 1 ora preoperator urmata de 3 doze orale de 500 mg in ur-matoarele 24 de ore in timp ce 44 de pacienti (grup 2) nu au primit acest tip de medicatie. Datele cilinice ale pacientilor au fost analizate retrospectiv.

Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 57 de ani, tim-pul operator mediu a fost de 71,5 minute ( 68 de minute pen-tru grupul cu acid tranexamic si respectiv 82 de minute pent-ru grupul control)iar dimensiunea medie a calculilor a fost de 24 mm (interval 21-59 mm). Rata globală de stone-free a fost 86,5%. Complicațiile postoperatorii au fost reprezentate de du-rere postoperatorie (26,8%), febră (13,4%), hematurie (15,8%), sepsis (2 cazuri - 2,4%). Scaderea in medie a hemoglobinei in grupul cu acid tranexamic a foat mai mica comparativ cu gru-pul de control (1,2 g vs 2,3 g); de asemenea, rata de transfuzie a fost mai mare in grupul de control (5 pacienti vs. 1 pacient).

Concluzii: Utilizarea acidului tranexamic ca agent antifibrin-olitic in cadrul nefrolitotomie percutanate este o metoda sig-ura si ieftina asociata cu o reducere semnificativa statistic a sangerarii si a necesitatii de transfuzie sanguina.

PM.5.2. Nefrolitotomia percutanată: utilizarea acidului tranexamic pentru prevenirea complicaţiilor hemoragice

Percutaneous nephrolithotomy: the use of tranexamic acid

for prevention of hemorrhagic complications

Introduction: Percutaneous nephrolithotomy is a minimally invasive surgical intervention which can have serious com-plications. Intra or postoperative blood loss is one of the very serious complications associated with this type of surgical in-terventions. The aim of this paper is to evaluate the efficiency and safety of tranexamic acid in reducing blood loss in patients with renal lithiasis treated by percutaneous nephrolithotomy.

Patients and methods: The data of 82 patients diagnosed with renal lithiasis which underwent percutaneous nephro-lithotomy between 1st March 2016 – 1st March 2017. The staghorn versus non-staghorn calculi ratio was 2:1. Most PCNL were completed through a single percutaneous tract; in 2 cases 2 tracts were required. The patients were divided in two groups: 38 (group 1) received 1 g of tranexamic acid at induction followed by 3 oral doses of 500 mg during 24 hours, while 44 patients (group 2) did not receive tranexamic acid. The clinical data of the patients were compared.

Results: The mean age of the patients was 57 years, the mean operative time was 71.5 minutes (68 minutes for the tranexamic acid group and 82 minutes for the control group) and the mean stone burden was 24 mm (range 18-59 mm). The overall stone free rate was 86.5%. The postoperative complications were represented by postoperative pain (26.8%), fever (13.4)%, hematuria (15.8%), urinary sepsis (2 cases – 2.4%). The mean hemoglobin drop in the tranexam-ic acid group was significantly lower than that of the control group (1.2 g vs 2.3 g); also the transfusion rate was higher in the control group (5 patients vs. 1 patient).

Conclusions: The use of tranexamic acid as a antifibrinolyth-ic agent in percutaneous nephrolithotomy is safe and cheap and is associated with reduced blood loss and a lower trans-fusion rate.

B. Mihai1, R. Barbilian2, M. Drăguţescu1, I. Buraga2, V. Cauni

B. Mihai1, R. Barbilian2, M. Drăguţescu1, I. Buraga2, V. Cauni1 Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, București, România2 Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina, București, România

1 Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 ICU Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

Page 56: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 55

Liti

ază

– 2

Introducere: Scopul acestei lucrări este incercare de a identifica factorii preoperatori predictivi pentru succe-sul ureteroscopiei flexibile ( rata de stone free, numar de proceduri).

Material şi metodă: În perioada 1 ianuarie 2013 – 1 ianuarie 2017 un număr de 324 pacienți cu litiază re-nală au beneficiat de ureteroscopie flexibilă cu litotriție cu laser Ho:YAG : datele clinice ale acestor pacienti au fost analizate retrospectiv. Au fost utilizate 3 tipuri de ureteroscoape flexibile: Storz Flex Xc, Olympus P5 si Olympus P6.Litotriţia a fost realizată cu ajutorul unui laser Ho:YAG Auriga QI de 30 W și a unui laser Ho:YAG Storz Calculase II de 20W. 62% din pacienti au avut son-da JJ montata preoperator. Teaca de acces ureteral de 14 Fr a fost folosită în 51,5% din cazuri. În toate cazuri-le la sfârşitul intervenţiei chirurgicale a fost montată o sondă JJ.

Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 51 de ani, timpul operator mediu a fost de 72,5 minute iar di-mensiunea medie a calculilor a fost de 13mm (interval 4-28 mm)Timpul operator mediu a fost 71,5 de min-ute (interval 24 – 126 minute). Rata stone-free imediată a fost apreciată a doua zi postoperator prin ecografie abdominală si radiografie renală simplă şi a fost 74,3% (241 de pacienţi) . Rata de stone free la 1 lună de zile a fost apreciată prin ecografie abdominală, urografie intravenoasă sau tomografie computerizată şi a fost de 78,3% (254 de pacienţi). Complicațiile postopera-torii au fost reprezentate de durere postintervențion-ală (17,6%) febră (12,9%), hematurie (15,7%) și sepsis

PM.5.3. Factori predictivi pentru succesul ureteroscopiei flexibile

Predictive factors for the outcome of

flexible ureteroscopy

Introduction: The aim of this paper is an assay to iden-tify the perioperative predictive factors for the out-come of flexible ureteroscopy (F-URS) ( the stone free, number of procedures).

Patients and methods: Between 1st January 2013 – 1st January 2017, 324 patients diagnosed with renal lithiasis underwent flexible ureteroscopy with Ho-YAG lithotripsy: the clinical data of those patients were ana-lysed. Three types of flexible ureteroscopes were used - Storz Flex Xc, Olympus P5 and Olympus P6. Lithotripsy was performed using a 30 W Ho:YAG Auriga laser and a 20W Ho:YAG Storz Calculase II laser. 62% of patients had a double J stent inserted before surgery. An uret-eral access sheath of 14 Fr was utilised in 51.5% cases. In all cases a double J ureteral stent was placed at the end of surgery.

Results: The mean age of the patients was 51 years, the mean operative time was 72.5 minutes and the mean stone burden was 13 mm (range 4-28 mm). The immediate stone-free rate was determined in the sec-ond postoperative day by abdominal ultrasound or plain renal X-ray and was 75.5% (182 patients). The one month stone free rate was determined by abdominal ul-trasound, intravenous urography or computed tomog-raphy and was 78.3% (241 patients).The postoperative complications were represented by postprocedural pain (17.6%), fever (12.9%), hematuria (15.7%) and uri-nary sepsis (1.54% - 5 cases managed in a conservative manner). The analysed predictive factors were age, stone size, stone site, double J stent placement. Stone

M. Drăguţescu1, B. Mihai1, F. Tănase1, I. Buraga2, R. Barbilian2, V. Cauni1

1 Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, București, România2 Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina, București, România

1 Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 ICU Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

M. Drăguţescu1, B. Mihai1, F. Tănase1, I. Buraga2, R. Barbilian2, V. Cauni1

Page 57: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1656

Liti

ază

– 2

size influenced the stone free rate (91 % for stones < 10 mm and 62% for stones > 15 mm) and the number of procedures (41 second look F-URS for calculi >10 mm and just 2 for calculi <10 mm). The stone free rate was modified by stone location (89% superior calyx, 86% middle calyx and 72% for inferior calyx). The patients with double J stents placed before surgery had a higher stone free stone than unstented patients (86% vs 51 %).

Conclusions: Flexible ureteroscopy is an efficient method in the treatment of renal calculi with a stone free rate that can be compared with percutaneous nephrolithotomy. Size and stone location and double J stent presence are important predictive factors for the succes of this kind of surgery.

urinar (1,54% - 5 cazuri rezolvate conservator). Au fost luati in considerare ca si factori predictivi varsta, di-mensiunea calculului, localizarea acestuia, prezenta sondei double J preoperator. Dimensiunea calculului a influentat semnificativ rata de stone free ( 91 % pentru calculi sub 10mm si respectiv 62% pentru calculi > 15 mm) si numarul de proceduri efectuate (41 URS-F sec-ond look pentru calculi >10 mm si respectiv 2 pentru calculi <10 mm). Rata de stone free a variat si in functie de localizarea calculului ( 89 % calice superior, 86 % ca-lice mijlociu si respectiv 72% pentru calice inferior). Pa-cientii cu sonde JJ montate preoperator au avut o rata de stone free mai buna comparativ cu pacientii nesten-tati (86% vs 51 %).

Concluzii: Ureteroscopia flexibilă este o metodă efi-cientă în tratamentul calculilor renali cu o rată de stone-free comparabilă cu nefrolitotomia percutanată . Dimensiunea si localizarea calculilor precum si prezen-ta sondei double J preoperator sunt factori importan-ti predictivi pentru succesul acestui tip de interventie chirurgicala.

Page 58: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 57

Liti

ază

– 2

Introducere: Hemoragia severă sau persistentă este o complicatie rara a nefrolitotomiei percutanate care poate necesita un tratament intervențional. Obiectivul nostru a fost evaluarea riscului hemoragic post nefroli-totomie percutanata si managementul acestei compli-catii la pacientii tratati in sectia de Urologie a Spitalului Clinic Colentina.

Materiale și metode: Am analizat retrospectiv datele a 472 de pacienți la care s-a practicat nefrolitotomie per-cutanata in perioada iunie 2012 – martie 2017. Au fost înregistrate caracteristicile pacientilor, complicatiile hemoragice postoperatorii si tratamentul acestora. Am raportat incidența, modalitatea de tratament și rezul-tatele clinice.

Rezultate: Repartiția pe sexe a fost de 254 (53,8%) băr-bați și 218 (46,2%) femei. Vârsta medie a fost de 52,9 ani. 263 (55,7%) de pacienti au prezentat litiaza renala dreap-ta iar 209 (44,3%) pacienti litiaza renala stangă. 96 (20,3%) de pacienti au avut litiaza coraliforma. Scaderea medie a hemoglobinei a fost de 1,73 g/dl in prima zi postoperator. Din cei 472 de pacienti, 49 (10,4%) au prezentat hemora-gie ce a necesitat transfuzii. In 5 (1%) cazuri s-a practicat embolizare arteriala supraselectiva cu rezultate favorabi-le in 4 cazuri. La 2 pacienti s-a practicat nefrectomie de hemostaza (1 caz la care sângerarea a persistat după em-bolizare si un alt caz care a prezentat soc hemoragic ce a nu raspuns la reechilibrare la 12 ore post NLP).

Concluzii: Pacienții cu hematurie severa și intermi-tenta trebuie monitorizați atent, în cazul unui necesar crescut de transfuzii, embolizarea supraselectiva fiind o solutie eficienta. Desi embolizarea supraselectiva este o tehnica minim invaziva de electie, nefrectomia de urgenta ramane o solutie in cazurile de soc hemoragic sever ce nu raspund la manevrele de reechilibrare he-modinamica.

PM.5.4. Complicaţiile hemoragice post NLP în Secţia de Urologie a Spitalului Clinic Colentina

Bleeding complications after PCNL in Urology Department of

Colentina Clinical Hospital

Objective: Severe or persistent bleeding is a rare com-plication of percutaneous nephrolithotomy which may require interventional treatment. Our objective was to assess the risk of hemorrhage after PCNL and the com-plications management in the Urology Department of Colentina Clinical Hospital.

Methods: We retrospectively analyzed the data of 472 patients who underwent percutaneous nephrolithoto-my between June 2012 and March 2017. We evaluated patients’ characteristics, postoperative bleeding com-plications and their management. We reported inci-dence, treatment modality and clinical outcomes.

Results: Gender distribution was 254 (53.8%) men and 218 (46.2%) women. The average age was 52.9 years. 263 (55.7%) patients had right renal stones and 209 (44.3%) had left renal stone. 96 (20.3%) patients had staghorn stones. Mean decrease in hemoglobin was 1.43 g/dl in the first postoperative day. Of the 472 pa-tients, 49 (10.4%) had bleeding that required transfu-sions. In 5 (1%) cases arterial embolization was required that was efficient in 4 cases. In 2 patients, nephrectomy was practiced (in one case the bleeding persisted after embolization and in another it was practiced 12 hours post PCNL for unresponsive hemorrhagic shock).

Conclusions: Patients with severe and intermittent hematuria should be closely monitored and in case of increased need for transfusions, arterial embolization is an effective solution. Although arterial embolization is an effective minimally invasive technique, emergency nephrectomy remains a solution in cases of unrespon-sive hemorrhagic shock.

V. Cauni1, A. Chuaibi1, F. Tănase1, B. Mihai1, M. Drăguţescu1, R. Barbilian2, I. Buraga2

V. Cauni1, A. Chuaibi1, F. Tănase1, B. Mihai1, M. Drăguţescu1, R. Barbilian2, I. Buraga2

1 Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, București, România2 Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina, București, România

1 Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 ICU Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

Page 59: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1658

Liti

ază

– 2

Introducere: Nefrolitotomia percutanată (NLP) este una din procedurile minim invazive de tratament a cal-culilor bazinetali voluminoși (peste 2 cm) și a calculilor multipli inclavați în joncțiunea pieloureterală (JPU). Da-torită îmbunătățirilor în tehnică și echipament NLP este considerată o opțiune sigură de tratament cu o inci-dență scăzută a complicațiilor. Calculii renali voluminoși beneficiază de tratament multi-modal – sandwich ter-apie – asociind în plus eSWL și Ureteroscopie flexibilă.

Material şi metodă: Prezentăm 2 cazuri, ambele diag-nosticate cu litiază renală. În primul caz calculul este situat la nivel renal drept, formă compusă cu localizare bazinetală, prelungire în tija calicelui superior și inferior având dimensiuni de 6/4 cm, inclavat in JPU. În al doilea caz calculul este situat la nivel renal stâng în bazinet, calice inferior și mijlociu cu dimensiuni de 4/4 cm. În ambele situații diagnosticul de certitudine a fost stabil-it paraclinic: ecografie renală, radiografie simplă și uro-grafie. În ambele cazuri s-a efectuat NLP în pronație cu energie ultrasonică iar la pacientul cu calcul de 6/4 cm a fost necesară o reintervenție cu laser pentru calculul migrat in tija calicelui superior.

Rezultate: În ambele cazuri s-a extras mai mult de 75% din volumul total al calculului cu eliberarea bazinetului și remisia hidronefrozei, restanțele urmând a fi abor-date într-un timp ulterior prin metode minim invazive.

Concluzii: Dificultatea dată de volumul mare și lo-calizarea calculilor poate fi depășită prin măsuri de siguranță suplimentare luate intraoperator. Utilizarea a două mandrene în ambele cazuri reprezintă soluția salvatoare pentru incidentele inerente care pot apărea.

PM.5.5. Abordul percutanat al litiazei coraliforme, utilizarea a două mandrene - măsură obligatorie de siguranță – caz clinic

The percutaneous approach of staghorn stones, the use of two mandrels - a mandatory safety

measure – clinical case

Introduction: Percutaneous Nephrolithotomy (PCNL) is one of the minimally invasive treatment procedures of big pelvic stones (over 2 cm) and multiple stones in ureteropelvic junction (UPJ). Due to improvements in technique and equipment, PCNL is considered a safe treatment option with a low incidence of com-plications. Large volumetric renal stone benefit from multi-modal treatment - sandwich therapy - addition-ally associating eSWL and Flexible Ureteroscopy.

Material and method: We present two cases, both di-agnosed with renal stones. In the first case, the stone is situated in the right kidney, a complex form with a bas-al location, an extension in the upper and lower calyx with 6/4 cm in size, engraved in the UPJ. In the second case, the stone is located in the pelvis of the left kidney with extension in the lower and middle calyx and 4/4 cm in size. In both situations the diagnostic of certainty was established paraclinical: renal ultrasound, simple radiography and urography. In both cases, PCNL was performed in pronation with ultrasonic energy but for the patient with 6/4 cm stone a laser reintervention was required for a migrated stone in the superior calyx.

Results: In both cases, the complete stone free rate was above 75% with the release of the renal pelvis and with remission of hydronephrosis. The remaining stones wore treated afterword by minimally invasive methods.

Conclusions: The difficulty of high volume and loca-tion of renal stones can be overcome by additional safety measures taken intraoperatively. The use of two mandrels in both cases is the saving solution for inci-dents that may appear.

B. Buhaș, Daniela Jovrea, C. Buzlea, K. Nacer, D. Grumeza, Gh. Bumbu

B. Buhaș, Daniela Jovrea, C. Buzlea, K. Nacer, D. Grumeza, Gh. BumbuClinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România

Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania

Page 60: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 59

Liti

ază

– 2

Introducere. Pacientă în vârstă de 59 de ani, fără istoric urologic, se prezintă în clinica noastră acuzând simp-tome urinare joase de aproximativ 6 luni de zile, care s-au accentuat în ultima perioadă. S-au efectuat inves-tigații imagistice, în prima etapă ultrasonografie ab-dominală, apoi computer tomografie cu substanță de contrast, care au decelat un calcul cu alură coraliformă la nivelul vezicii urinare de 30/30 mm, cu o prelungire la nivelul ureterului drept de 50/15 mm, cu ureterohi-dronefroză dreaptă secundară gradul II.

Material și metode. Pacienta a fost internată în Clinica Urologică Timișoara. Prima etapă a tratamentului chiru-rgical a constat în litotriția mecanică a piesei intravezi-cale cu cistolitotritorul Punch și montarea retrogradă a unui stent ureteral JJ la nivelul ureterului drept. A doua etapă a tratamentului a constat în litotriția laser a pie-sei ureterale (fragment de 30mm restant după prima intervenție) prin intermediul ureteroscopiei semirigide și plasarea unui stent ureteral JJ la sfârșitul intervenției.

Rezultate și concluzii. Pacienta a fost externată cu stare generală foarte bună, cu remiterea simptomatol-ogiei și a ureterohidronefrozei drepte, fără fragmente reziduale. În concluzie, tratamentul endoscopic, prin diferite proceduri combinate, este fezabil, chiar și în ca-zul unor calculi de mari dimensiuni, înlocuind cu succes tratamentul chirurgical clasic.

PM.5.6. Calcul vezical cu alură coraliformă – rezolvare endoscopică

Staghorn-like bladder stone – endoscopic management

Introduction. A 59-year old female patient, with no previous urological history, has visited our Clinic com-plaining of lower urinary tract symptoms for about 6 months, which were worsened recently. Imaging inves-tigations were conducted: in the first stage, abdomi-nal ultrasound, and thereafter computed tomography with contrast, which have shown a staghorn-like blad-der stone of 30/30 mm, with an extension in the right ureter of 50/15 mm, with right secondary level II uret-erohydronephrosis.

Material and methods. The patient was admitted in the Department of Urology in Timișoara. The first stage of surgery consisted of mechanical lithotripsy of the bladder part of the stone using a Punch lithotripter, followed by the mounting of a retrograde ureteral JJ stent in the right ureter. The second stage of treatment consisted of laser lithotripsy of the ureteral part of the stone (30mm fragment remaining after the first inter-vention) through semi-rigid ureteroscopy and JJ uret-eral stent placement at the end of the procedure.

Results and conclusions. The patient was discharged in a very good overall condition, with remission of symptoms and right ureterohydronephrosis, without residual fragments. In conclusion, multimodal endo-scopic treatment is feasible, even in the case of large bladder stones, and successfully replaces the classical surgical treatment.

O. Ferician, Adela Ferician, Sandra Marţiş, R. Bardan, A. CumpănaşClinica Urologică Timișoara, România Department of Urology, Timișoara, Romania

O. Ferician, Adela Ferician, Sandra Marţiş, R. Bardan, A. Cumpănaş

Page 61: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1660

Liti

ază

– 2

Introducere: Nefrolitotomia percutanata(NLP) este o metoda deja consacrata de tratament a litiazei pielo-caliceale cu dimensiuni mai mari de 2cm. Calculii cu o configuratie aparte pot impune efectuarea interventiei in mai multi timpi pentru a elimina cat mai mult din masa litiazica.

Material si metoda: Am evaluat retrospectiv pacientii internati in Clinica de Urologie si Transplant Renal din Iasi in perioada 01.12.2014–31.12.2016 la care s-a prac-ticat NLP cu scopul de a evalua riscurile, complicatiile, beneficiile cat si costurile practicarii NLP in doi sau mai multi timpi.

Rezultate: Au fost inclusi in studiu 306 pacienti, cu varsta medie de 52.89ani. La 73 pacienti s-a efectuat NLP in 2 timpi, la 5 fiind necesar si un al treilea timp. Costurile medii au fost semnificativ mai mari in grupul de pacienti la care s-a efectuat NLP in 2 timpi (NLP-II) (4917RON vs 8297RON). Complicatiile din clasa Cla-vien I, au fost intalnite mai frecvent in grupul cu NLP-II (38.46% vs 28.08%). Complicatiile Clavien II au fost de asemenea mai frecvente in grupul cu NLP-II (26.92% vs 12.28%). Clavien IIIb au fost mai frecvente in grupul NLP II (7.4% vs 8.97%) insa diferenta a fost minima.Nu s-au intalnit complicatii in acesti ani din grupul IIIb sau V (deces). Cu toate acestea rata de stone-free la NLP II comparativ cu NLP I a fost mai mica (68.42% vs 46.15%).

Concluzii: efectuarea unui timp suplimentar aduce dupa sine costuri de spitalizare mai ridicate, dar pe de alta parte complicatiile interventiei nu sunt crescute semnificativ. In ciuda faptului ca rata de stone-free este semnificativ mai mica in cazul NLP-II, lucru datorat ca-zurilor mai complexe ce au necesitat mai multi timpi operatori, nefrolitotomia percutanata efectuata in mai multi timpi este o metoda sigura pentru pacient insa cu dezavantaje care impun o analiza atenta si o informare corecta a pacientului.

PM.5.7. Nefrolitotomia percutanată în doi timpi – avantaje şi costuri

Multiple session percutaneous nephrolithotomy – benefits and costs

Introduction: Percutaneous nephrolithotomy (PCNL) is a well-established method of treatment for kidney stones larger than 2 cm. Stones with a special configu-ration may require multiple sessions in order to remove as much as possible the lithiasis mass.

Methods: We evaluated retrospectively patients hospi-talized in the Urology and Renal Transplant Clinic from Iasi between 01.12.2014-31.12.2016 who underwent PCNL in order to assess the risks, complications, costs and benefits of PCNL practice in two or more operative sessions.

Results: There were 306 patients included in the study, with a mean age of 52.89 years old. In 73 patients was performed PCNL with 2 sessions (PCNL-II), 5 of them required a third operative session. Average costs were significantly higher in the group of patients that was conducted PCNL-II (4917 RON vs. 8297 RON). Clavien grade I complications were encountered more fre-quently in the PCNL-II (38.46% vs. 28.08%). Clavien II complications were also more common in the group with PCNL-II (26.92% vs. 12.28%). Clavien IIIb was more common in PNL II group (7.4% vs. 8.97%) but the dif-ference was minimal. There were no groups with IIIb or V (death) degree complications in the study. However, the stone-free rate in PCNL-II group was lower than PCNL-I group (68.42% vs. 46.15%).

Conclusions: Making extra operative sessions brings higher costs of hospitalization; on the other hand there are no significantly increased surgery complications. Despite the fact that the stone-free rate is significant-ly lower in the case of PCNL-II, which is due to more complex cases that required more operative sessions, percutaneous nephrolithotomy performed in more operative sessions is a reliable method but with disad-vantages that require careful consideration and correct patient information and consent.

R. Andriciuc1,2, C. Ristescu1, I. Tomac1, D. Puia1,2, C. Pricop1,2

¹ Urology and Renal Transplant Clinic, “Dr. C.I. Parhon” Clinical Hospital, Iași, Romania

² University of Medicine and Pharmacy “Gr. T. Popa”, Iași, Romania

R. Andriciuc1,2, C. Ristescu1, I. Tomac1, D. Puia1,2, C. Pricop1,2

¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”, Iași, România² Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, Iași, România

Page 62: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 61

Liti

ază

– 2

Introducere: Pentru tratamentul calculilor ureterali putem utiliza fie URS fie eSWL. expunerea la radiatii in timpul aces-tor doua proceduri poate sa reprezinte un criteriu pe care sa-l luam in considerare in momentul in care stabilim startegia terapeutica pentru litiaza renala.

Materiale si metoda: Am evaluat 87 de pacienti internati in Clinica de Urologie Iasi intre 01.07.2013 to 01.01.2014 pent-ru litiaza uteterala lombara si plevina. Am comparat dozele emise de floroscop in timpul celor doua proceduri. Am im-partit pacientii in doua grupuri in functie de localizarea cal-culului: calcul ureteral lombar si calcul ureteral pelvin dar si in functie de tratamentul aplicat: URS si eSWL.

Rezultate: Din totalul de 87 de pacienti la 41 s-a efectuat eSWL iar la restul de 46 de pacienti s-a practicat URS. Dintre pacientii inclusi in studiu 53 erau barbati si 34 erau femei. Pacientii la care s-a practicat eSWL pentru calcul ureteral lombar au fost expus la radiatii ionizante cuprinse intre 154cGycm2-890cGy-cm2 iar cei cu calcul ureteral pelvin au primit intre 111cGy-cm2--910cGycm2. In grupul pacientilor la care s-a efectuat URS pentru calcul ureteral lombar doza de radiatii a fost intre 200cGycm2-2304cGycm2, in timp ce doza pentru calcul ure-teral pelvin a fost de 166cGycm2-1765cGycm2. Complicatiile aprute in cursul celor doua interventii au post putine, 5 dintre pacientii la care s-a practicat eSWL au declarant durere in cur-sul procedurii, iar la trei dintre pacientii la care s-a practicat URS s-au obiectivat stenoze ureterale fapt care a dus la cresterea timpului operator in aceste cazuri dar si la cresterea dozelor de radiatii emise in cursul acestor proceduri.

Concluzii: Ambele metode folosesc razele X pentru detectia calculilor, fragmentarea acestora dar si pentru monitorizarea ulterioara a pacientilor cu litiaza, de aceea este importanta doza de radiatii la care sunt expusi acesti pacienti.

PM.5.8. Iradierea pacientului: este un criteriu de care ținem seama atunci când decidem strategia terapeutică în litiază?

Should we consider patient irradiation when deciding

treatment strategy for renal stones?

Introduction: For the treatment of ureteric stones we can use either URS or eSWL. Radiation exposure during this treat-ment may represent a criterion to be taken into consideration when establishing the therapeutic strategy. The aim of this study was to evaluate whether the two procedures are pref-erably considering the use of X-rays for the management of urinary lithiasis.

Materials and methods: We evaluated 87 patients admit-ted to Department of Urology in Iaşi from 01.07.2013 to 01.01.2014 for lumbar or pelvic ureteral lithiasis. We com-pared the radiation dose recorded by the fluoroscopy device.

We divided the patients into two groups: those with lumbar ureteral stones and those with pelvic ureteral stones and also two groups: those to which we performed eSWL and those to which we performed URS.

Results: From the total of 87 patients, in 41 of them we per-formed eSWL and the rest of 46 underwent URS. In terms of gender distribution this study comprised of 53 men and 34 women. Patients who underwent eSWL for lumbar uret-eral lithiasis were exposed to an ionizing radiation dose be-tween 154cGycm2-890cGycm2, while for those who were treated for pelvic ureteral lithiasis, the received dose was between 111cGycm2--910cGycm2. In the URS group for lumbar ureteral lithiasis the radiation dose was between 200cGycm2-2304cGycm2, while patients with pelvic ureteral lithiasis received a dose between 166cGycm2-1765cGycm2. The complication rate was low: in the eSWL group was pain (5 patients) and in the URSR group was ureteral stricture (3 patients) which extended the time of the procedures and rise the radiation dose. Only one patient suffered “stein strasse”.

Conclusions: We discuss separately the issue of patient ir-radiation during the procedure; both methods using X-rays for stone detection and fragmentation monitoring patients with lithiasis are exposed to radiation for both diagnostic and therapeutic purposes.

A. Miron1,2, C. Pricop1,2

¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic “Dr. C.I. Parhon”, Iași, România² Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa”, Iași, România

Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital “Dr. C.I. Parhon”, Iasi, Romania

² University of Medicine and Pharmacy “Gr. T. Popa”, Iasi, Romania

A. Miron1,2, C. Pricop1,2

Page 63: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1662

Liti

ază

– 2

Introducere: Litiaza vezicală reprezintă aproximativ 5% din litiaza tractului urinar. În general, acestea se formează prin obstrucția colului vezical de cauze mul-tiple, infecții urinare asociate cu vezică neurogenă, sau obiecte străine intravezicale. Acestea sunt mai frecven-te la bărbați decât la femei.

Material și metodă: Pacienta P.A. în vârstă de 56 de ani s-a prezentat cu dureri la nivel pelvin și simptomatolo-gie urinară joasă, constând în :imperiozitate mictiona-la, disurie, hematurie macroscopică. La admisie, exam-enul echografic decelează o formațiune hiperecogenă de ~6/5/6 cm la nivelul vezicii urinare (posibil calcul vezical), ce mulează peretele acesteia. examenul clinic: Formațiune dură, palpabilă în hipogastru. În urma to-mografiei computerizate se confirmă diagnosticul de litiază vezicală (Calcul de aproximativ 64/58 mm). S-a decis intervenția chirurgicală endoscopică, practicân-du-se Litotritie balistică (Nefroscop) și Litotritie Punch, cu extracția în totalitate a calculului în ședință unică, în mediu Glicină 10gr-Manitol 10gr (1%+1%) soluție uro-logică osmolaritate 188,1mOsm/L ph 5,7.

Rezultate: La suprimarea sondei uretrovezicale 7 zile postoperator, pacienta prezintă micțiuni spontane, cu reziduu vezical postmicțional de aproximativ 20 ml. ecografia de control la 14 zile nu decelează prezența de calculi vezicali. examenul fragmentelor calcare relevă calcul struvit (fosfat amoniaco-magnezian).

Concluzii: Litotritia transuretrala a litiazei vezicale uti-lizând un nefroscop este o metodă sigură și eficientă, fără a crește rata morbidității. Utilizarea nefroscopului în litotritia vezicală, poate duce la dispariția cistolitotomiei.

PM.5.9. Litiaza vezicală gigant la femei – prezentare de caz

Giant urinary bladder lithiasis – Case presentation

Introduction: Urinary bladder stones comprise ap-proximately 5% of the urinary tract lithiasis. Generally, these are formed by bladder neck obstruction of mul-tiple causes, urinary infections associated with neuro-genic bladder, or foreign intravesical objects. These are more common in men than in women.

Materials and methods: Patient P.A. aged 56 years experienced pelvic pain and lower urinary tract symp-toms, consisting of: urgency, dysuria, macroscopic hematuria. Upon admission, the echographic exam reveals a hyperecogenic formation of ~ 6/5/6 cm in the bladder (possibly vesical calculus) that comes inti-mately to the bladder wall. Clinical examination: hard, hypogastric palpable mass. Computed tomography confirms the diagnosis of bladder lithias (Calculus of approximately 64/58 mm).

endoscopic surgical intervention was decided, using ballistic lithotripsy (Nefroscope) and Punch lithotripsy, with the complete extraction of the calculus in a single session using Glycine 10gr-Mannitol 10gr (1% + 1%) os-molarity solution 188.1mOsm / L Ph 5.7.

Results: Upon suppression of the urethral catheter af-ter 7 days postoperatively, the patient presented spon-taneous micturitions with approximately 20 ml left in the bladder after a complete void. Ultrasound exam-ination at 14 days does not detect the presence of blad-der calculi. examination of limestone fragments reveals struvite stone (ammonia-magnesium phosphate).

Conclusions: Transurethral lithotrisis of vesicular lithia-sis using a nephroscope is a safe and effective method, without increasing the rate of morbidity. The use of ne-phroscope in bladder lithotripsy may lead to the disap-pearance of cistolithotomy.

M. Stan1,2, I. Iorga1,2, F. Voinea1,2

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Constanța, România2 Universitatea “Ovidius” din Constanța, România

1 County Emergency Clinical Hospital „Sf. Apos-tol Andrei” Constanta, Romania

2 „Ovidius” University Constanta, Romania

M. Stan1,2, I. Iorga1,2, F. Voinea1,2

Page 64: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 63

Liti

ază

– 2

Introducere: Litiaza renală la copil are o incidență în creștere în tările dezvoltate, cu risc mare de recurență. Se asociază cu infecții urinare, malformații ale aparat-ului excretor renal și tulburări metabolice. Opțiunile de tratament sunt: litotriție extracorporeală (eSWL), nefrolitotomie percutanată (NLP și mini-NLP), chirurgie retrogradă intrarenală și chirurgia deschisă. experiența acumulată în NLP și Mini-NLP la adult ne-a determinat să folosim aceste tehnici în tratamentul litiazei reno-ureterale la copil. Nefrolitotomia percutanată (NLP) reprezintă o opțiune fezabilă pentru pietre între 1-2 cm și tratamentul de elecție pentru calculii renali mai mari de 2cm. Mini-perc sau mini-NLP a fost dezvoltat pent-ru a reduce leziunile renale potențiale asociate nefro-litotomie percutanate standard, durerea postoperato-rie şi reducerea morbiditătii asociate instrumentarului mai mare, cum ar fi sângerarea intra și postoperatorie. Scopul lucrării este de a analiza eficacitatea și siguranța NLP și mini NLP la copil.

Material şi metodă: Am analizat prospectiv 12 pa-cienți (12 unități renale) care au fost beneficiat de NLP și Mini-NLP pentru litiază renală, în perioada ianuarie 2014 - martie 2017. Vârsta medie a pacienților a fost 5,6 ani (între 2-17). Repartiția pe sexe: 5 fete (41,6%) și 7 băieți (58,5 %). Diagnosticul a fost stabilit prin: ex-amen clinic, examene de laborator, examen ecografic, urografie intravenoasa. Litiază renală unică < 1 cm a fost prezentă la 3 p, litiază renală multiplă <1cm la 4 p, aceștia beneficiind de Mini-NLP, litiază coraliformă la 5p la care s-a practicat NLP. Instrumentar operator: nefroscop Stortz, ureteroscop semirigid Stortz 9.5 Fr, teacă de acces renal 14 Fr, fragmentarea calculului cu ultrasunete cu Calcuson Storz. Perioada de urmărire a fost de 12 luni (media 2-18 luni).

PM.5.10. NLP şi Mini NLP la pacientul pediatric

Mini-PCNL and PCNL in pediatric patients

Introduction: The Kidney stones in childhood has an increasing incidence in developed countries with high risk of recurrence. It is associated with urinary tract in-fection, renal excretory malformations and metabolic disorders. Treatment options are: extracorporeal lith-otripsy (eSWL), percutaneous nephrolitotomy (PCNL mini-PCNL), retrograde intrarenal surgery and open sur-gery. experience in PCNL and mini- PCNL at the adult patients lead us to use these techniques in the treat-ment reno-ureterale stones at the children. Percutane-ous nephrolithotomy (PCNL) is a feasible treatment op-tion for the stones between 1-2 cm and the treatment of choice for renal stones larger than 2 cm. Mini-perc or mini- PCNL was developed to reduce the potential kidney damage related to the standard percutaneous nephrolithotomy (PCNL), postoperative pain and de-creasing the morbidity associated with larger instru-ments, such as intra- and postoperative bleeding. The purpose of this paper is to analyze the efficacy and safe-ty of PCNL and mini- PCNL in pediatric patients.

Methods: We prospectively analyzed 12 patients (12 renal units) which received Mini-PCNL and PCNL for kidney stones in the period January 2014 - March 2017. The mean age of patients was 5.6 years (between 2- 17). Gender distribution: five girls (41.6%) and 7 boys (58.5%). The diagnosis was established by clinical ex-amination, laboratory tests, ultrasound, intravenous urography. Mini-PCNL was performed at 3 p (single stones <1 cm), multiple urolithiasis <1 cm - 4 p, PCNL in 5 p -coraliform stones. Surgical instruments: ne-phroscope Stortz 26 Fr., Stortz semirigid ureteroscope 9.5 Fr, renal access sheath 14 Fr, fragmentation stone with ultrasonic Calcuson Storz. Follow-up period was 12 months (average 2-18 months).

N. Grigore, A. HaşeganN. Grigore, A. Haşegan

Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

Page 65: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1664

Liti

ază

– 2

Rezultate: NLP s-a efectuat la 5 pacienți și Mini-NLP la 7 p. Toți pacienții au fost poziționați în decubit ven-tral sub anestezie generală cu intubație orotraheală. Din pacienții cu Mini-NLP. 2 p (16,6 % ) au fost stent-less tubeless și 5 p tubeless. Postoperator suprimarea sondei vezicale în prima zi și ablația nefrostomei în ziua 2 postoperator. Sângerarea intraoperatorie și postop-eratorie a fost minimă, fără a fi nevoie de transfuzie. Durata medie a procedurii a fost de 45 minute (26 - 90 minute). Rata de stone-free a fost de 100%.Complicații postoperatorii (infecție urinară, dureri)(Clavien Grade 1) au fost rezolvate conservator. Valoarea medie a spit-alizării a fost de 3,5 zile (cu o medie între 3-6 zile).

Concluzii: NLP și Mini-NLP sunt o opțiune terapeutică fezabilă în tratamentul litiazei renale la pacientul pe-diatric cu rata de stone free de 100%. Rata de succes depinde de experiența chirurgului în chirurgia endou-rologică.

Results: PCNL was performed at 5 patients and Mini-PCNL at 7 p. All patients were in the prone position un-der general anesthesia with endotracheal intubation. For patients with Mini-PCNL 2 p (16.6%) were stentless tubeless and 5 p tubeless. Suppression of urinary cath-eter in first day and nephrostomy ablation in day 2 after surgery. Mean hospital stay was 3.5 days (average 3-6 days). Intraoperative and postoperative bleeding was minimal, without the need of transfusion. The mean duration of the procedure was 45 minutes (26-90 min-utes). Stone-free rate was 100%. Postoperative compli-cations (urinary tract infection, pain) (Clavien grade 1) were resolved conservatively.

Conclusions: PCNL and Mini-PCNL is a feasible thera-peutic option in the treatment of urolithiasis in pedi-atric patients with stone free rate of 100%. The success rate depends on the surgeon experience in endourol-ogy surgery.

Page 66: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 65

Liti

ază

– 2

Introducere: Tratamentul endourologic al calculului ureteral lombar superior reprezinta o provocare: de la by-pass-arile dificile, la abordul ureteroscopic per pri-mam cu riscurile aferente, pana la drenajul renal per-cutanat.

Material si metoda: Pacientul A.I. in varsta de 58 de ani se prezinta in serviciul nostru acuzand dureri lombare stg cu caracter colicativ, intermitent cu debut de aprox-imativ 6 luni.examenul ecografic si urografia stabilesc diagnosticul de calcul ureteral lombar superior stang, ureterohidronefroza stanga secundara. Dupa o pre-gatire corespunzatoare, sub rahianestezie, se intervine endourologic si se tenteaza drenaj ureteral intern, dar stenoza angulara adiacenta calculului nu poate fi de-pasita. Se decide montare de nefrostomie percutanata a minima 8 Ch. sub control ecografic si fluoroscopic transpapilar calice inferior posterior. RRVS practicata in prima zi postoperator evidentiaza migrarea formatiunii litiazice la nivelul calicelui inferior. Se practica eSWL ,ce reuseste fragmentarea satisfacatoarea a calculului. Se reintervine endourologic, se monteaza drenaj ureteral intern pentru a evita formarea fistulei si se suprima son-da de nefrostomie.

Rezultat: Dupa suprimarea stentului ureteral pacientul elimina spontan fragmentele litiazice rezultate, carac-terul stone free fiind confirmat de RRVS.

Concluzii: Tratamentul multimodal endourologic, per-cutantat si eSWL al calculului ureteral reprezinta o al-ternativa moderna pentru ureterolitotomie.

PM.5.11. Calcul ureteral lombar, tratament multimodal - Caz clinic

Lumbar ureteral calculi, multimodal treatment - Case report

Introduction. endourologic treatment of the upper lumbar ureteral calculi represents a challenge includ-ing difficult bypassing, per primam uretheroscopy ap-proach with the related risks, and renal percutaneous drainage.

Material and method. We present a case of a 58 years old male patient who presents in our urology depart-ment with intermittent colicky left lumbar pain, onset about six months ago. Ultrasound examination and urography establish the diagnosis of left upper lumbar ureteral calculus and left secondary ureterohydrone-phrosis. After proper preparation, in spinal anesthe-sia, internal ureteral drainage installation is tried, but the angular stenosis adjacent to the calculus cannot be by-passed. Percutaneous nephrostomy is installed transpapillary in the inferior posterior calyx, with ultra-sound and fluoroscopy guidance. Day one postop plain radiography highlights lithiasis migration to the inferi-or calyx. eSWL efficiently fragments the calculi. The ne-phrostomy is extracted and internal ureteral drainage is inserted to avoid the fistula.

Results. After the extraction of the ureteral stent lithia-sis fragments are spontaneously eliminated, stone free character being certified by plain radiography.

Conclusion. Combined endourological, percutaneous and eSWL treatment represents a modern alternative for ureterolithotomy.

M. Guliciuc1, R. Andrei1, C. Ghilic1, M. Marinescu1, I. Filip1, A. Grecu2

M. Guliciuc1, R. Andrei1, C. Ghilic1, M. Marinescu1, I. Filip1, A. Grecu2

1 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi, România2 Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, România

1 Galaţi Urgency Clinical Hospital, Romania2 Brăila Urgency County Hospital , Romania

Page 67: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1666

Liti

ază

– 2

Introducere: Circa pînă la 90% din calculii reno-uret-erali au ca indicație de tratament Litotriția extracor-poreală cu Unde de Șoc (eSWL). Conform datelor din literature de specialitate tratamentului prin eSWL pot fi supuși pacienții cu calculi ureterali pînă la 1,5 cm. Litotritia extracorporeala este o metoda sigura si efi-cientă, dar numai pentru cazurile care se incadrează în indicațiile specifice. Rata de succes a interventiilor este foarte mare, și variază în funcție de compozitia, dimen-siunile și localizarea calculilor.

Material și metode: În studiu a fost incluși 865 pa-cienți (545 bărbați, 320 femei, cu vîrsta cuprinsă între 18–72 ani) tratați prin eSWL în Clinica de Urologie Dial-iză și Transplant Renal în perioada anilor 2013- Noiem-brie 2016. Diametrul mediu al calcululilor au fost ~10 mm. Statistic sa analizat rata de ”stonefree”, durata pro-cedurii (min), complicațiile post eSWL.

Rezultate: La 865 pacienți au fost efectuate 1283 sed-ințe eSWL. După prima sedință de tratament rata totală de stone-free a fost 52%. După a doua ședință rata de stone free a fost 70%. Timpul mediu pe procedură a fost de 30(±5) min pentru eSWL. Complicațiile minore înregistrate: durerea lombară, hematuria și febră nu am avut ca complicație și „steinstrasse” la 4.5% de pacienți. Rata eșecului după eSWL a constituit 12%.

Concluzii: eSWL este o metodă sigură de tratament a litiazei urinare cu o rată mare de ”stonefree” cînd indi-cațiile sunt bine definite. In majoritatea cazurilor după procedură complicațiile care apar sunt minore dar pot apărea complicații majore care sunt importante de de-pistat și tratat corespunzător.

PM.5.12. Litotriția extracorporeală cu unde de şoc în tratamentul calculilor ureterali

Extracorporeal shock-wave lithotripsy for treatment of

ureteral stones

Introduction: Approximately until 90% of ureteral stones have for treatment indication extra Corpore-al Shock Wave Lithotripsy (eSWL). We like to report our experience with over 800 patients with ureteral stones treated with eSWL. According to data from the literature – the indication for treatment by eSWL have ureteral stones up to 15 mm. The success rate of in-terventions is very high, and depending on the stone composition, size and location.

Material and methods: The study included 865 pa-tients (545 males, 320 females, aged 18–72 years) treated with eSWL between 2013 and November 2016. The stone diameter was in medium 10 mm. Like a therapeutic procedure, eSWL may be accompanied by complications. Most of these complications are minor complications, but in a lower percentage, major com-plications can be appear. We statistical analyzed stone free rate, procedure time and complications.

Results: After first episode of treatment the total stone-free rate was 52%. From total number of 865 patients, 1283 of eSWL procedures were made. After the second procedure, the stone free rate 70 % for eSWL. The mean operating time was 30(±5) min for eSWL. From the minor complications was: lumbar pain, hematuria and transi-tional fever. Major complications – acute obstructive pyelonephritis in 0.8 % of patients, renal subcapsular hematoma was no detected and „steinstrasse” in 4,5% patients. The unsuccessful rate after eSWL was 12%.

Conclusion: eSWL is a safe method to treat stone dis-ease with high  rate  of  stonefree when proper indica-tions are followed. In majority of cases after procedure the complications are minor but can appear and the major complications and its necessary to identify as soon as possible and to treat as well.

A. Bradu1, e. Ceban1, A. Galescu2, A. Oprea1, V. Ghicavîi1,2, A. Tănase1,2, D. Tănase1,2

1 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemitanu”; Chişinău, Rep. Moldova2 IMSP Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Rep. Moldova

1 State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemitanu”; Chişinău, Rep. Moldova

2 Republican Clinical Hospital, Chişinău, Rep. Moldova

A. Bradu1, e. Ceban1, A. Galescu2, A. Oprea1, V Ghicavîi1,2, A. Tănase1,2, D. Tănase1,2

Page 68: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 67

Liti

ază

– 2

Introducere: Litiaza renală (LR) este una dintre cele mai frecvente patologii din structura maladiilor urologice și se de-pistează la aproximativ 1-3% din populația generală, având o frecvență de peste 70% la pacienții ce cuprind vârsta de 20-50 ani, fapt care duce la pierderea capacității de muncă.

Material și metodă: Studiul a fost efectuat pe un lot de 58 pacienți cu diferite forme de urolitiază tratată chirurgical și 30 pesoane sănătoase din lotul martor în perioada anilor 2010 – 2014. Metodele de laborator speciale au fost utilizate pentru examinarea imunității celulare, umorale și gravității procesu-lui inflamator.

Rezultate: La pacienții în faza activă a pielonefritei cronice calculoase s-a depistat micșorarea semnificativă a T limfoc-itelor (de la 65,3% la 53,5%, p<0.001) în majoritate din contul T helperilor (de la 44% la 34,5%, p<0.001). Creșterea T supre-sorilor a fost semnificativă (de la 12,3% la 19,2%, p < 0.01). Conținutul B limfocitelor s-a micșorat de 1,3 ori (de la 14% la 10,8%, p < 0.001), Ig A – de 2,3 ori (de la 2,7g/l la 1,2g/l, p<0.001), Ig G – de 1,3 ori (de la 12,4g/l la 9,68g/l, p<0.001), cu o creștere a valorilor Ig M (de la 1,8g/l la 3,96g/l, p<0.001). Interleukina 1 β a crescut de 2,7 ori (de la 24,6 la 68,6 pg/ml, p<0.001), iar Interleukina 2 – numai de 1,5 ori ( de la 2,4 la 3,6 pg/ml, p<0.01). Aceste rezultate atestă prezența imunodefi-cienței severe.

Concluzie: Litiaza renală decurge cu schimbări din partea sistemului imun, atât la nivel celular cât și umoral, iar apre-cierea statutului imun la acești pacienți permite aprecierea tacticii de tratament în perioada pre și postoperatorie nu doar cu antibacteriene ci și terapie imunomodulatorie.

PM.5.13. Modificările imunologice în urolitiaza complicată

The immunological changes in complicated urolithiasis

Introduction: The kidney stones diseases is one of the most common pathology in the structure of urological diseases and it is detected in about 1-3% of the general population, with a frequency of more than 70% in patients of 20-50 years age, that led to losing of capacity for work.

Material and methods: The study was conducted during years 2010-2014, on a group of 58 patients with various forms of urolithiasis treated surgically and control group served 30 healthy persons. The cellular and humoral immunity and in-terleukins were studied for evaluation of severity of the in-flammatory process.

Results: In patients in the active stage of chronic calculus pyelonephritis, a significant decrease of T-lymphocytes com-pared to the normal indexes (from 65.3 ± 1.6 to 53.5 ± 1.2%, p < 0.001) was detected in the majority from the Т-helper ac-count (from 44 ± 2.0 to 34.5 ± 1.6%, p < 0.001). Increasing the number of Т-suppressor was also significant (from 12.3 ± 1.5 to 19.2 ± 1.4%, p < 0.01). The content of B lymphocytes decreased 1.3 times compared to the norm (from 14.0 ± 0.7 to 10.8 ± 0.3%, p < 0.001), IgА - 2.3 times (from 2.7 ± 0.15 to 1.2 ± 0.03 g/ l, p < 0.001), IgG - 1.3 times (from 12.4 ± 0.3 to 9.68 ± 0 32 g/ l, p < 0.001) with the values increasing in plasma levels Ig М (1.8 + 0.07 to 3.96 ± 0.02 g/ l, p < 0.001). Interleukin-1β obtained indices exceeded the normal values 2.7 times, be-ing statistically significant (from 24.6 + 1.5 to 68.6 ± 1.5, p < 0.001), whereas the values of interleukin-2 - only 1.5 times (from 2.4 ± 0.12 to 3.6 ± 0.36, p < 0.01). These results show the presence of severe immunodeficiency.

Conclusion: The urolithiasis arise with changes in the im-mune system, both the cellular and humoral, and assessing of immune status in these patients allows appreciating the treatment strategy in pre and postoperative period not only antibacterial but also immunomodulatory therapy.

e. Ceban1, P. Banov1, A. Gălescu2, A. Bradu1, A. Josan1

e. Ceban1, P. Banov1, A. Gălescu2, A. Bradu1, A. Josan1

1 Catedra de Urologie și Nefrologie Chirurgicală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Rep. Moldova2 Secţia Urologie, Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Rep. Moldova

1 Department of Urology and Surgical Nephrology, State University of Medicine and

Pharmacy “Nicolae Testemitanu”, Chişinău, Republic of Moldova

2 Department of Urology, Republican Clinical Hospital, Chişinău, Republic of Moldova

Page 69: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1668

Liti

ază

– 2

Introducere: Litiaza renală ocupă un loc important în mala-diile urologice afectând circa 1-3 % din populația generală. Din momentul depistării la pacient a litiazei renale trebuie de iniți-at metafilaxia urolitiazei, care presupune crearea unor condiții pentru normalizarea tulburărilor metabolice prin ajustarea di-etei, stilului de viața și administrarea medicației specifice.

Material și metodă: Studiu a inclus 160 pacienți cu urolitiază recidivantă, în perioada anilor 2010-2016, dintre care 110 au fost supuși tratamentului metafilactic, 50 nu au urmat trat-amentul metafilactic (lot de control). Pacienții supuși trata-mentului metafilactic au fost repartizați în două loturi: primul lot (n=58) – metafilaxie specializată și al doilea lot (n=52) – metafilaxie generală. eficacitatea comparativă a tratamentu-lui aplicat în loturi a fost precizată cu ajutorul indicilor Hazard, Kaplan-Meier, RR – riscul relativ și NNT (number needed to treat) – numărul de pacienți necesar de tratat pentru evitarea unui eveniment.

Rezultate: Hazardul apariţiei recidivei se măreşte concomi-tent cu majorarea intervalului de timp de la înlăturarea calcu-lului recidivant, la un an după înlăturarea calculului constituie circa 8%, la doi ani – circa 22% și la trei ani aproximativ 30%. Conform curbelor Kaplan-Meier, recurența urolitiazei s-a de-pistat la 12,1% pacienți din lotul I, în lotul II – la 25% și 44% pacienți din lotul control. RR al apariției recurenței urolitia-zei în lotul I a fost RR=0,22; p=0,0001, în lotul II – RR=0,495; p=0,044. În baza rezultatelor obținute s-a determinat că riscul apariției recidivării urolitiazei la pacienții din lotul II, este de 2,02 ori mai mic și în lotul I de 4,55 ori mai mic comparativ cu lotul III. Indicele NNT pentru lotul I a constituit 4 (CI95% 2,1-6,3), pentru lotul II – 6 (CI95% 2,7-111,8).

Concluzii: Abordarea metafilactică a pacienților contribuie la micșorarea frecvenței recidivelor litiazei urinare. Identificarea indicilor declanșatori ai dezvoltării recidivelor litiazei urinare a contribuit la elaborarea unui algoritm de conduită și trata-ment metafilactic a pacienților cu urolitiază recidivantă.

PM.5.14. Eficacitatea metafilaxiei în litiaza urinară

The efficacy of metaphylaxis in recurrent kidney stones disease

Introduction: Urolithiasis is an important burden, affecting about 1-3% of the general population. From the moment of detection of kidney stone, patients should initiate metaphy-laxis of urolithiasis, which requires the creation of conditions for the normalization of metabolic disorders by adjusting diet, life-style and administration of specific medication.

Material and methods: The study included 160 patients with recurrent urolithiasis, during the years 2010-2016, of which 110 were subjected to metaphilaxis treatment, 50 have not received metaphilaxis (control group). Patients undergoing metaphilaxis treatment were divided into two groups: the first group (n=58) - specific metaphylaxis and the second group (n=52) - general metaphylaxis. Comparative efficacy of the treatments was assessed by the indices Hazard, Kaplan-Meier, RR - relative risk and NNT (Number Needed to Treat) - the num-ber of patients necessary to treat to avoid an event.

Results: The hazard of stone recurrence rises with increasing of time from recurrent stone removal, and one year after stone removal it’s 8%, in two years - about 22% and about 30% in three years. According to the Kaplan-Meier curves, urolithia-sis recurrence was detected in 12.1% of patients in group I, in group II - 25% and 44% of patients in the control group. The RR of recurrence of urolithiasis in group I was RR = 0.22; p = 0.0001, in group II - RR=0.495; p=0.044. Based on the obtained results it was determined that the risk of recurrence of urolithi-asis in group II is 2.02 times lower, and in group I in 4.55 times lower than in group III. NNT index for the I group was 4 (CI95% 2.1 to 6.3), for the group II - 6 (CI95% 2.7 to 111.8).

Conclusions: The metaphylaxis approach of patients helps to decrease the frequency of recurrences of urinary stones. The identifying of triggers indices in recurrence of urinary stones helped in development of an algorithm of management and metaphylaxis treatment of patients with recurrent urolithiasis.

P. Banov1, e. Ceban1, I. Cojocaru1, A. Gălescu2, A. Tănase1

P. Banov1, e. Ceban1, I. Cojocaru1, A. Gălescu2, A. Tănase1 1 Catedra de Urologie și Nefrologie Chirurgicală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Rep. Moldova2 Secţia Urologie, Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Rep. Moldova

1 Department of Urology and Surgical Nephrology, State University of Medicine and

Pharmacy “Nicolae Testemitanu”, Chisinau, Republic of Moldova

2 Department of Urology, Republican Clinical Hospital, Chisinau, Republic of Moldova

Page 70: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 69

Liti

ază

– 2

Introducere si obiective: Obiectivul acestei lucrari este de a evalua complicatiile intraoperatorii medii si severe ale nerfolitotomiei percutanate in experienta personale.

Material si metode: In perioada mai 2009 - martie 2017 am efectuat un numar de 1027 de nefrolitotomii percutanate in Clinica de Urologie Tirgu Mures. Am evaluat complicatiile intraoperatorii ale NLP conform clasificarii Clavien-Dindo (Gradele III-V). De mentionat ca toti pacientii supusi NLP au avut montata nefrosto-mie de tip Foley la sfarsitul interventiei.

Rezultate: Un numar de 9 pacienti au avut nevoie de interventii chirurgicale pentru rezolvarea coplicatiilor aparute intraoperator, interventii care s-au efectuat la maxim 12 ore post NLP. Toate reinterventiile s-au efec-tuat in anestezie generala (Clavien 3b) datorita unor colectii hemoragice/lichidiene in spatiul retroperitone-al/intrperitoneal. In 5 cazuri s-a practicat abord laparo-scopic transperitoneal cu deschiderea concomitenta a spatiului retroperitoneal si drenaj, in 2 cazuri s-a practi-cat explorare deschisa a retroperitoneului pentru evac-uarea unor hematoame retoperitoneale voluminoase, un caz a necesitat nefrorafie iar pentru un caz s-a prac-ticat nefrectomie. Doi pacienti au fost incadrati in clasa Clavien 4 si au fost reprezentati de un caz de cecitate tranzitorie (Clavien 4a) iar un caz a fost cu insuficienta multiorgan (Clavien 4b). Nu am avut cazuri de NLP cu complicatii de tip Clavien Grad 5.

Concluzii: Studiul retospectiv a evidentiat o proportie scazuta a complicatiilor intraoperatorii fara complicatii de tip Clavien 5.

PM.5.15. Complicaţiile intraoperatorii medii şi severe ale nefrolitotomiei percutanate. Experienţa personală pe 1000 cazuri

Medium and severe intraoperative complications

of PCNL. Personal experience on 1,000 cases.

Introduction and bjectives: The objective of this pa-per is to assess the medium and severe intraoperative complications of percutaneous nephrolitotomy in per-sonal experience.

Material and Methods: Between May 2009 - March 2017 I performed a total of 1027 percutaneous neph-rolitotomy in Clinic of Urology Tirgu Mures. I evaluat-ed intraoperative complications of PCNL according to Clavien-Dindo classification (Grades III-V). To note that for all patients undergoing PCNL I inserted a Foley ne-phrostomyat the end of the intervention.

Results: A total of 9 patients needed surgery to resolve intraoperative complications in the first 12 hours post PCNL. All further surgery were performed under gen-eral anesthesia (Clavien 3b) due to bleeding collection / fluid in the retroperitoneal / intrperitoneal space. In 5 cases it was practiced laparoscopic transperitoneal ap-proach simultaneous retroperitoneal exploration and drainage . In 2 cases was practiced open surgery with the exploration of retroperitoneum due to a bulky he-matoma in the retoperitoneum space,1 case required nephroraphia and a case was practiced nephrectomy. Two patients were classified as class 4 Clavien and were represented by a case of transient blindness (Clavien 4a) and one case was multiorgan failure (Clavien 4b). I had no cases of PCNL complications Clavien 5 type.

Conclusion: The retospectiv study revealed a low num-ber of intraoperative complications, without Clavien 5 type complication.

D. Porav1,2D. Porav1,2

1 Universitatea de Medicina si Farmacie Târgu Mures, Romania2 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judetean Mures, Romania

1 University of Medicine and Pharmacy Târgu Mures, Romania

2 Clinic of Urology, Mures County Clinical Hospital, Romania

Page 71: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1670

Liti

ază

– 2

Introducere și obiective: Obiectivul acestei lucrari este de a evalua complicatiile postoperatorii medii si severe ale nerfolitotomiei percutanate in experienta personale.

Material și metode: In perioada mai 2009 - martie 2017 am efectuat un numar de 1027 de nefrolitotomii percutanate in Clinica de Urologie Tirgu Mures. Am evaluat complicatiile postoperatorii ale NLP conform clasificarii Clavien-Dindo (Gradele III-V).

Rezultate: Din totalul pacientiilor supusi NLP un nu-mar de 17 pacienti au prezentat complicatii de tip Cla-vien III-IV. 9 pacienti au prezentat sangerare importanta dupa 48 de ore postoperator in momentul suprimarii nefrostomiei. Pentru 6 dintre acestia am practicat lom-botomie cu nefrorafie si montare intraoperatorie a unei nefrostomii (Clavien 3b). La trei pacienti am montat nefrostomie de urgenta sub control radiologic (Clavien 3b). Celelalte 8 cazuri au fost din grupul Clavien 4b si au fost reprezntate se 2 cazuri de trombembolism pulmo-nar si 6 cazuri de stare septica cu deficienta multiorgan. De mentionat ca au fost si 2 cazuri de perforatie de co-lon care nu au necesitat reinterventie chirurgicala. Nu au fost cazuri de deces postoperator (Clavien 5).

Concluzii: Studiul retospectiv a evidentiat o proportie scazuta a complicatiilor postoperatorii fara complicatii de tip Clavien 5.

PM.5.16. Complicațiile postoperatorii medii și severe ale nefrolitotomiei percutanate. Experiența personală pe 1000 cazuri

Medium and severe postoperative complications

of PCNL. Personal experience on 1,000 cases

Introduction and bjectives: The objective of this pa-per is to assess the medium and severe postoperative complications of percutaneous nephrolitotomy in per-sonal experience.

Material and Methods: Between May 2009 - March 2017 I performed a total of 1027 percutaneous neph-rolitotomy in Clinic of Urology Tirgu Mures. I evaluated postoperative complications of PCNL according to Cla-vien-Dindo classification (Grades III-V).

Results: A total of 17 patients had postoperative Cla-vien III-IV type complications after PCNL. Nine patients experienced major bleeding at 48 hours postoperative-ly at the moment of neprostomy extraction. For 6 of them I have practiced lombotomy with intraoperative suture of the kidney land reisertion of the nephrosto-my (Clavien 3b). In 3 patients I reinserted the nephros-tomy under x-ray control (Clavien 3b). The other 8 cases were from Clavien 4b group and were represented by two cases of pulmonary embolism and 6 cases of sep-sis with multiorgan dysfunction. To be mentioned that there were also two cases of perforation of the colon that did not require surgical intervention. There were no postoperative deaths (Clavien 5).

Conclusion: The retospectiv study revealed a low num-ber of postoperative complications, without Clavien 5 type complication.

D. Porav1,2D. Porav1,2

1 Universitatea de Medicina si Farmacie Târgu Mures, Romania2 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judetean Mures, Romania

1 University of Medicine and Pharmacy Târgu Mures, Romania

2 Clinic of Urology, Mures County Clinical Hospital, Romania

Page 72: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 71

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Introducere. Colita generată de Clostridium difficile este o infecție oportunistă cauzată de perturbări apărute la nive-lul tractului gastrointestinal prin folosirea antibioticelor cu spectru larg. Modul de transmitere al infecției cu Clostridium difficile se realizează pe cale fecal-orală, reprezentând o reală problemă în special la nivelul instituțiilor sanitare. Tratamen-tul de primă intenție este asocierea a două antibiotice – van-comicina si metronidazolul, însă cu şanse de până la 35-55% de recurență. În cazul pacienților cu recurențe se tentează aceeaşi schemă terpeutică însă cu rezultate mai puțin favor-abile, indicația chirurgicală putând fi luată în considerație în astfel de cazuri. Un nou tratament propus în tratarea infecție cu Clostridium Difficile este transplantul de microfloră intes-tinală, cu rezultate încurajatoarea în literatura de specialitate (92% şanse de curabilitate). Lucrarea de față are ca scop prez-entarea rezultatelor unei astfel de terapii pe un număr de 6 pacienți diagnosticați cu Clostridium difficile.

Material şi metode. Studiul cuprinde 8 pacienți de sex mas-culin ce au fost diagnosticați cu Clostridium difficile la 4-6 zile postoperator pentru intervenții din sfera urologică (status postcistectomie) prin test rapid pentru toxina A şi B. După obținerea consimțământului informat al pacientului, trata-mentul de primă intenție a fost reprezentat de transplantul de microfloră intestinală realizat prin prelevarea unei probe de scaun de la pacient sănătos şi diluția sa în cca 100-500ml soluție salină, suspensie ce ulterior se filtrează şi se adminis-trează pacientului pe sondă nazogastrică şi clismă.

Rezultate. Remisia completă a simptomatologiei (87,5% per 12h) s-a înregistrat după prima administrare a tratamentului în cazul a 7 pacienți, un sigur pacient necesitând o a doua administrare pentru remisia completă a simptomatologiei. La o urmarire medie de 21 luni (între 10 şi 32 luni) niciun pacient nu a prezentat recurențe infecțioase.

Concluzii. Deşi această nouă terapie constituie încă subiectul studiilor în domeniu, rezultatele sunt încurajatoarea, oferind clinicienilor o modalitate de tratament cu riscuri minime şi costuri scăzute.

PM.6.1. Bacterioterapia: Opţiune terapeutică în infecţiile cu Clostridium difficile

Fecal microbiota transplantation – a treatment option in Clostridium

difficile infections

Introduction. Clostridium difficile colitis is an opportunist infection caused by disturbances in the lower intestinal tract due to use of broad spectrum antibiotherapy. C. difficile is transmitted from person to person by fecal-oral route repre-senting a serious problem especially in sanitary institutions. First line treatment combines two antibiotics – metronidazol and vancomycin, but with high chances of recurrences (35-55%). The same treatment is also applied in recurrences with poor results. Nevertheless surgery can be taken into consid-eration in such cases. A new treatment proposed in treating C. difficile infections is fecal microbiota transplantation show-ing encouraging results in medical literature – 92% disease resolution. Our study presents the results of fecal microbiota transplantation in 5 patients diagnosed with C. dificille colitis.

Material and methods. 8 male patients were diagnosed in day 4-6 postoperatively (radical cystectomy) by Toxin A/B test with C. difficile enterocolitis. First line treatment was fecal mi-crobiota transplantation after patient informed consent was obtained. A stool sample collected from a healthy relative was diluted in 100-500ml of saline solution, filtered and ad-ministrated by nasogatric tube and enema.

Results. Complete remission of symptoms was achieved after first administration in 7 patients (87.5% per 12h), only one patient requiring a second administration for complete disease resolution. At a median follow-up of 21 months (be-tween 10-32 months) no recurrence was recorded.

Conclusions. Despite of the fact that this new therapy is still the subject of many undergoing studies, the results are promising, offering a cheap low risk treatment strategy in colitis caused by Clostridium difficile.

G. Gluck1,2, Manuela Chiriţă2, B. Spiridonescu2, B. Radu2, I. Sinescu1,2

G. Gluck1,2, Manuela Chiriţă2, B. Spiridonescu2, B. Radu2, I. Sinescu1,2

1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România2 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România

1 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania2 Center for Uronephrology and

Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

Page 73: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1672

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Introducere. Virusul Papilloma uman poate fi consider-at una dintre plăgile epocii moderne. este direct legat de numeroase boli unele dintre ele tratabile altele cum sunt neoplasmele mai mult sau mai puţin. Bărbaţii sunt un rezervor de transmitere a acestei boli.

Material şi metodă. Am încercat să elucidăm care este este cel mai bun sit pentru prelevarea probelor, dacă pot fi coroborate mai multe siteuri şi dacă apare efectul de “clustering”.

Rezultate. Multe aspecte procedurale diferă, de asemenea şi metodele de analiză moleculară diferă( PCR nu este inclus fiind considerat “gold standard”). ex-istă diferenţe până şi în cazul procedeului de “brushing” uretral. Cea mai mare prevalenţă pare să fie la nivelul pielii (penian, scrotal si apoi perineu) urmată de uretră şi zona anală.

Concluzii. Organele genitale externe s-au dovedit o surpriză cu prevalenţa lor mare, uretra a reprezentat o dezamăgire, din păcate mecanismul de transmitere a infecţiei mai trebuie studiat.

PM.6.2. Prevalenţa HPV la bărbaţi în funcţie de zonă anatomică

HPV prevalence in men according to anatomic site

Introduction. Human Papilloma Virus (HPV) can be considered one of the modern age plagues. It is linked to many diseases some of them bothersome but treat-able others like neoplasia not so much. Men are con-sidered the reservoir for the transmission of this virus.

Material and Method. We tried to elucidate which is the best sampling anatomical site, if there is a corrobo-rative aspect in using more sites and also the existence of clustering phenomenon.

Results. There were significant anatomic site disparities in the reporting of HPV (Human Papilloma Virus) prev-alence. The pre-procedural and procedural methods vary, also the pathological analysis used (besides PCR - Polymerase Chain Reaction). There are differences even in the urethral brushing procedure. Most of them identify the skin (penile or scrotum or perineum) as the highest prevalence zone followed by urethra and anal area.

Conclusions. The external genitalia is quite surprising for its high prevalence, urethra proved rather disap-pointing, the transmission mechanism from male to female still needs understanding.

D. Spînu, O Bratu, D. Marcu, D. MischianuD. Spînu, O. Bratu, D. Marcu, D. Mischianu

Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, Bucureşti, România

Clinic of Urology, „Dr. Carol Davila” University Emergency Central Military Hospital, Bucharest,

Romania

Page 74: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 73

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Introducere: Gangrena Fournier reprezintă gangrena ga-zoasă a organelor genitale externe, cu evoluție gravă și rată ridicată de mortalitate. Această infecție este produsă prin asocierea germenilor aerobi și anaerobi survenind în major-itatea cazurilor la bolnavii imunodeprimati.

Material si metoda: În ultimii 10 ani in clinică au fost inter-nați 112 pacienti cu Sindrom Fournier. Protocolul de investi-gaţii a cuprins evaluarea bioumorală şi imagistică a pacientu-lui (ecografie abdominală și scrotală), urocultură, cultura din secreţia colectată din plagă.Toți pacienții au fost operați în urgentă iar la 62 dintre ei, sindromul gangrenos fuzase deja la prezentare în regiunea anterioara a abdomenului, frecvent inghinal uni sau bilateral si hipogastric.Dintre aceștia la 25 fuzeele au progresat pe peretele anterior și anterolateral al abdomenului dupa intervenția din urgența, fiind necesare re-intervenții de degajare și delimitare a extensiilor.Prezentam cazul unui pacient la care extensia s-a produs la tot membrul inferior stg. fiind necesare multiple intervenții in clinica de Ch.Plastica.Pacientul T.I in varstă de 52 de ani fara tare organ-ice asociate se prezinta pentru gangrena gazoasa a organelor genitale externe și gangrena perianala cu fuzeu fesier stg.Operat în urgeța,culturile recoltate au evidentiat enterococ spp si Stafilococ .După 12 ore dezvolta edem al membrului inferior stg. pentru care se solicită consulturi multidisciplin-are suspicionându-se TF mb inf stg. eco Dopler evidențiaza ax vascular liber, ridicându-se suspiciune de tromboza iliacă.Se solicita CT abdomen care concluzioneaza ax vascular Aor-toiliofemural liber, constatând aer in 1/3 superioara a coapsei stg prinsă în campul de examinare. Consultul de Ch plastică decide reintervenția constatând fasceită necrozantă pe toate grupele musculare ale coapsei și gambei stg. Pansamentele zilnice și tratamentul antiinfecțios duc la stoparea procesului necrotic și la granularea plăgii. Se practică operații plastice de acoperire a defectelor cutanate. Bolnav externat pe cale de cicatrizare. Prezentăm controlul la 30 zile dupa externare.

Concluzii: Gangrena Fournier este o boală gravă a cărei evoluţie depinde de momentul prezentarii pacientului la medic, tratamentul medico-chirurgical adecvat, cât şi de co-morbidităţile acestuia.In majoritatea cazurilor fuzeele necro-tice sunt ascendente. Noi prezentăm o evoluție neobițnuită de fuzee care cuprind în întregime membrul inferior stâng.

PM.6.3. Gangrena Fournier – Prezentare de caz

Fournier gangrene – „St John” Clinical Emergency Hospital Clinical case

Introduction: Fournier gangrene represents the gaseous gangrene of the external genital organs, with serious evo-lution and high mortality rate. This infection is produced by aerobes and anaerobes germs, occurring mostly in immuno-compromised patients.

Material and Methods: In the last 10 years 112 patients with Fournier syndrome were hospitalized in the clinic.The investi-gative protocol included: bioumoral and imagistic investiga-tion of the patient (abdominal and scrotal echography), urine culture and culture of the pus collected from the wound. All patients were operated in emergency. 62 of the pacients pre-sented in our clinic had already extended gangrenous syn-drome, in front of the abdomen, often unilateral or bilateral inguinal and hypogastric. After the emergency intervention , 25 patients of this 62, had progressed gangrane in the ante-rior and anterolateral wall of the abdomen, requiring reinter-vention with the role of stopping the extension of the infec-tion. We describe the case of a patient who had extension all around the inferior left leg and who also required multiple plastic surgery intervations. The patient IT, aged 52 years with no associated organic disease, presents for gaseous gan-grene of external genital organs and perianal gangrene with extension to left buttock. emergency intervention revealed cultures of enterococcus spp and Staphylococcus. After 12hours he develops lower left limb edema which raises the suspicion of left limb thrombophlebitis requiring multidisci-plinary consults. Vascular eco Dopple shows free vascular ax, raising suspion of iliac thrombosis. We required abdominal CT which concludes free Aortoiliofemural vascular ax, noting air trapped in 1/3 of left superior limb. Plastic surgery con-sult recommends re-intervention and detects infection of left thigh and calf muscular groups. Daily bandage and antibiotic treatment ended the infectious process and led to wound granulation. Plastic surgery was done to cover skin defects. The pacient was released after cicatrization. We present the examination after 30 days from discharge.

Conclusions: Fournier gangrene is a serious disease whose evolution depends on the early presentation of the patient to the physician, the medical and surgical treatment and the associate comorbidities. In most cases the infection progress-es ascendently. We report an unusual infection development comprising entirely left inferior limb.

I. Arabagiu, M. Brăgaru, D. Georgescu, V. Iordache, e. Constantinescu, R. Mulțescu,

B. Geavlete, P. Geavlete

I. Arabagiu, M. Brăgaru, D. Georgescu, V. Iordache, e. Constantinescu, R. Mulțescu, B. Geavlete, P. GeavleteSpitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan”, Clinica de Urologie, Bucureşti, România

Saint John” Emergency Clinical Hospital, De-partment of Urology, Bucharest, Romania

Page 75: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1674

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Introducere: Schemele de terapie antiretrovirala au transformat infectia cu HIV intr-o boala cronica si astfel imbunatatirea calitatii vietii acestor pacienti a devenit un tel important pentru medicii curanti. Scopul lucrarii a fost sa evalueze prevalenta disfunctiei erectile (De) si a deficientei de testosteron la un grup de barbati HIV pozitivi aflati in evidenta Institutului National de Boli Infectioase “Prof.Dr.Matei Bals” Bucuresti.

Materiale si metoda: O cohorta de barbati HIV pozitivi a fost inclusa in studiu si acestia au completat chestion-arul IIeF. Nivelul testosteronului total a fost dozat la cei cu o afectare a functiei erectile, moderata si moderata spre usoara.

Rezultate: 46 de pacienti cu infectie HIV au comple-tat chestionarul IIeF (intrebarile 1,2,3,4,5,15 cu scor maxim 30), avand varste intre 23 si 69 de ani (varsta medie 36,4±10,8 ani), 45 (98%) dintre ei aflati in trat-ament antiretroviral. 24 (52%) pacienti au un grad de afectare a functiei erectile. 15 pacienti au prezentat De usoara (scor intre 22-25), 6 pacienti au prezentat De moderata spre usoara (scor intre 17-21), 3 pacienti au prezentat De moderata (scor intre 11-16).Testosteronul total a fost dozat la 3 pacienti, toti avand valori normale (>10nmol/L), 6 dintre pacienti au refuzat testarea.

Concluzii: acest studiu a evidentiat o prevalenta a De de 52% in randul barbatilor cu infectie HIV.

PM.6.4. Afectarea funcţiei erectile la bărbaţii cu HIV

Erectile dysfunction in men with HIV

Introduction: The antiretroviral therapy has trans-formed HIV infection into a chronic disease thus im-proving the quality of life of HIV patients has become one of the main focus points for physicians. The aim of the study was to evaluate the prevalence of erectile dysfunction (eD) and testosterone deficiency in a co-hort of HIV-infected patients, affiliated to the National Institute of ID “Prof. Dr. Matei Bals”, Bucharest.

Materials & methods: We evaluated a cohort of HIV in-fected men. They completed a IIeF questionnaire. Total testosterone was dosed in a subset of patients report-ing eD mild and moderate or worst.

Results: 46 HIV-infected men have completed the questionnaire (questions 1,2,3,4,5,15 with a maximum score of 30), with ages between 23 to 69 years (mean age 36,4±10,8), 45 (98%) of them receiving antiretrovi-ral therapy. 24 (52%) patients had a degree of erectile dysfunction. 15 patients had mild eD (score between 22-25), 6 patients had mild to moderate eD (score between 17-21), 3 patients had moderate eD (score between 11-16). Total testosterone was tested for 3 patients, 6 refused the test, all having normal values (>10nmol/L).

Conclusions: This study showed that the prevalence of eD is about 52% among HIV infected men.

N. Chirca1, C. Sima1, D. Rădăvoi1, C. Persu1, Anca Streinu-Cercel2

N. Chirca1, C. Sima1, D. Rădăvoi1, C. Persu1, Anca Streinu-Cercel2

1 Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele” Bucureşti, România2 Institutul National de Boli Infectioase “Prof. Dr. Matei Balş” Bucureşti, România

1 Urology department of Clinical Hospital “Prof. Dr. Th. Burghele” Bucharest, Romania

2 National Institute of Infectious Diseases “Prof. Dr. Matei Bals” Bucharest, Romania

Page 76: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 75

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Introducere şi obiective. În România consumul de antibiotice este excesiv şi în continuă creştere. Scopul lucrării este de a analiza asocierea între expunerea la antibioticele cu spectru larg şi dezvoltarea infecţiilor cu Clostridium Difficile.

Material şi metodă. Din ianuarie 2015-martie 2017, am realizat un studiu retrospectiv pentru a evalua inci-denţa şi prevalenţa pacienţilor cu Clostridium Difficile. Pacienţii care au prezentat simptomatologie au fost testaţi pentru infecţii cu C.Difficile prin testele imu-nologice - toxina A,B şi GDH. Au fost urmărite o serie de factori precum vârsta, sexul, patologia urologică de bază, tratamentul antibiotic administrat şi numărul de zile până la diagnosticarea infecției cu C. Difficile.

Rezultate. Am înrolat 134 de pacienţi care au dezvoltat infecţii cu C.Difficile. Vârsta medie a fost de 66,85 ± 12,187 ani. Repartiţia pe sexe a fost de 100 bărbaţi (74,6%) şi 34 femei (25,4%). Prevalenţa maximă a fost în cazul HBP, 26 cazuri (19,4%), urmată de patologia litiazică - 23 cazuri (17,2%), şi tumorile vezicale infiltrative 23 cazuri (17,2%). Cea mai frecventă clasă de antibiotic prescrisă până la de-clanşarea simptomatologiei (4-6 scaune diareice, apoase, explozive) a fost reprezentată de cefalosporine de gene-raţia 3-a , 77 cazuri (57,5%), urmată de carbapeneme, 21 cazuri (15,7%). Perioada medie de administrare până la instalarea manifestărilor a fost de 4,77 ± 3,02 zile. Pozi-tivarea tuturor markerilor imunologici s-a constatat în 84 de cazuri (62,7%), 24 de pacienţi (17,9%) au prezen-tat doar GDH pozitiv asociat tabloului clinic. Nu există o corelaţie puternică (Pearson’s R = 0,283) între numărul de zile de administrare a tratamentului antibiotic şi pozitiva-rea toxinelor (p<0,001).

Concluzii. Aplicarea unor programe de utilizare raţională a antibioticelor şi de control al infecţiilor nosocomiale eficiente şi unitare la nivel naţional reprezintă una dintre modalităţile de limitare a procesului mai sus prezentat.

PM.6.5. Enterocolita prin Clostridium Difficile la pacienții cu patologie urologică

Clostridium Difficile enterocolitis in patients

with pathological urology

Introduction. In Romania the consumption of antibi-otics is excessive and constantly increasing. The aim of the paper is to analyze the association between expo-sure to broad spectrum antibiotics and the develop-ment of Clostridium Difficile.

Methodology. Between January 2015 and March 2017, we conducted a retrospective study to assess the incidence and prevalence of patients with Clostridium Difficile. Patients who have experienced symptoms have been tested for C.Difficile infections by immuno-logical tests - toxin A, B and GDH. A number of factors such as age, gender, basic urological pathology, antibi-otic treatment administered, and number of days until diagnosis of C. difficile infection were followed.

Results. We enrolled 134 patients who developed C.Difficile infections. The mean age was 66.85 ± 12.187 years. The gender distribution was 100 males (74.6%) and 34 women (25.4%). The highest prevalence was in the case of HBP, 26 cases (19.4%), followed by lithiasis pathology - 23 cases (17.2%), and infiltrative vesicular tumors 23 cases (17.2%). The most frequent class of antibiotic prescribed to trigger symptomatology (4-6 diarrheal, explosive, watery stools) was the third gen-eration cephalosporins, 77 cases (57.5%), followed by carbapenems, 21 cases (15 , 7%). The median duration of administration until the onset of manifestations was 4.77 ± 3.02 days. Positivity of all immunological mark-ers was found in 84 cases (62.7%), 24 patients (17.9%) had only positive GDH associated with the clinical pro-file. There is no strong correlation (Pearson’s R = 0.283) between the number of days of antibiotic treatment and the positivity of toxins (p <0.001).

Conclusions. Applying rational use of antibiotics and controlling nosocomial infections nationwide is one of the ways to limit the above process.

I. Sandu1,2, I. Ionel1,2, G. Predoiu2, C. Toma Dumitrescu1, R. Toader1, J. Aurelian1,2,

D. Badescu1,2, V. Jinga1,2

I. Sandu1,2, I. Ionel1,2, G. Predoiu2, C. Toma Dumitrescu1, R. Toader1, J. Aurelian1,2, D. Badescu1,2, V. Jinga1,2

1 Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucuresti, Romania2 Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, Romania

1“Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, Romania

Page 77: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1676

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Introducere. Pielonefrita xantogranulomatoasă este o patologie rară care se caracterizează prin inflamația și distrucția parenchimului renal, secundară obstrucției cronice. Simptomatologia și datele paraclinice nu sunt patognomonice și adesea diagnosticul poate fi confun-dat cu cel de tumoră renală. CT este metoda imagistică de elecție pentru evaluarea bolii, diagnosticul de cer-titudine fiind stabilit de examenul anatomo-patologic.

Material și metode. Au fost analizate, retrospectiv, 21 de persoane diagnosticate cu pielonefrită xantogranu-lomatoasă, în perioada 01.01.2015-31.12.2016, din Sp. Cl. Th. Burghele. Cazurile au fost selectate pe baza di-agnosticului anatomo-patologice, parametrii analizați fiind: vârsta , sex, simptomatologia, probe bio-umorale, investigații imagistice, terapia medicamentoasă, chiru-rgicală și complicațiile.

Rezultate. Vârsta medie a pacienților a fost de 56 de ani, cu predominanța pentru sexul feminin (18 cazuri). Clinic, simptomatologia a fost dominată de durere lombară (18 cazuri) și febra (11 cazuri). Paraclinic, 14 pacienți au prezentat anemie, 12 hiperleucocitoză, uri-na fiind pozitivă în 14 cazuri ( predominant cu e.Coli- 9 cazuri). Imagistic a fost decelată litiază renală asoci-ată în 14 cazuri, cu afectare predominanată pe partea dreapta- 12 cazuri. La 13 pacienți s-a practicat drenaj de tip nefrostomie sau sonda JJ. S-au practicat 20 de nefrectomii totale (15 pe cale clasică și 5 pe cale laparo-scopică) și 1 nefrectomie parțială- chistectomie.

Concluzii. CT rămâne metoda imagistică de ejecție, însă diagnosticul de certitudine este rezultatul anato-mo-patologic. Tratamentul constă în antibioterapie și tratament chirurgical de urgentă pe cale clasică sau laparoscopică.

PM.6.6. Caracteristici clinico-patologice ale Pielonefritei Xantogranulomatoase la adulți

Clinical and pathological features of Xantogranulomatous Pyelonephritis in adults

Introduction. Xantogranulomatous pyelonephritis is a rare pathology that is characterized by inflamma-tion and destruction of renal parenchyma secondary to chronic obstruction. Symptoms and laboratory data are not pathognomonic and diagnosis can often be mistaken for renal tumor. The imaging investigation of choice is CT, but the certain diagostic is established af-ter anatomo-pathological examination.

Material and methods. Between 01.01.2015-31.12.2016, there were retrospectively analyzed 21 cases diagnosed with xatogranulomatous pyelonephritis from Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital. The cases were selected based on pathology exam. The analyzed data were: age, sex, blood tests, urine tests, imaging evaluation, medical therapy, surgical treatment and complications.

Results. The average age of the patients was 56 years old, with 18 females and 3 males. Fever (11 cases) and flank pain (18 cases) were the most common mani-festations. The laboratory findings showed anemia in 14 cases, leukocytosis in 12 cases, with the urine tests positive in 14 cases and e.Coli was the most commom organism (9 cases). The imaging findings revealed as-sociated renal calculi in 14 cases , the right side being the most often affected (12 cases). 13 patients needed renal drainage through nephrostomy or JJ stent. The surgical treatment consisted in 20 nephrectomies (15 open nephrectomies and 5 laparoscopic nephrecto-mies) and 1 partial nephrectomy.

Conclusion. CT is the most accurate imaging method, but the certain diagnosis is established by the histolog-ical examination results. The treatment consists in anti-biotherapy and surgical treatment for urgency that can be claisc or laparoscopic.

R. Petca1,2, R. Popescu1, G. Predoiu1,2, C. Călin1, Luminița Mitrache1, C. Medar1,2, Amelia Petrescu1, Aida Petca2,3, V. Jinga1,2, B. Braticevici1

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România2 Universitatea de Medicina și Farmacie “Carol Davila”,București, România3 Clinica de Obstetrică și Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență ELIAS, București, România

1 Dep. of Urology, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

3 Dep. of Gynecology, ELIAS Emergency Hospital, Bucharest, Romania

R. Petca1,2, R. Popescu1, G. Predoiu1,2, C. Calin1, Luminita Mitrache1, C. Medar1,2,

Amelia Petrescu1, Aida Petca2,3, V. Jinga1,2, B. Braticevici1

Page 78: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 77

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Obiectiv: Pielonefritele acute litiazice sunt urgente urologice frecvente.Decizia terapeutica este adesea lu-ata fara un rezultat al bilantului bacteriologic.Noi vom evalua daca intensitatea febrei,leucocitozei si cresterea CRP sunt factori predictivi ai bilantului bacteriologic.

Metodă: este un studiu retrospectiv pe 106 pacienti cu pileonefrita acuta litiazica tratati in serviciul nostru intre iunie 2012 si martie 2017.Au fost inclusi toti pacientii cu calcul urinar obstructiv,febrili care au beneficiat de anti-bioterpie , drenaj a cailor urinare in urgenta cu de prel-evarea sistematica de urina din bazinet. Temperatura la internare ,leucocitoza,CRP si rezultatele probelor bac-teriologice (urocultura probei din vezica urinara,a celei recoltate din bazinet si hemocultura) au fost evaluate si comparate. Hemocultura nu s-a efectuat sistematic.

Rezultate: Initial probele bacteriologice au fost neg-ative in 43(106) cazuri,ulterior in 10 cazuri(43) germe-nele a fost identificat in urocultura probei din bazinet si intr-un caz hemocultura a fost pozitiva.In final la un total de 32 pacienti bilantul bacteriologic a fost neg-ativ-grup 1. Temperatura medie (38,30C), leucocitoza (11400/mm3) si CRP (76mg/dl) din grupul 1 nu au fost diferite de cele din grupul 2 (respectiv 38,40C,11900/mm3,CRP-94mg/dl). Din primul grup 6 (32) si 12 (74) din grupul 2 primisera empiric antibiotic inaintea prel-evarii probelor bacteriologice. Antibioticul s-a intrerupt la 48 ore postoperator la 10(32) pacienti din grupul 1. evolutia a fost favorabila ca si la cei care au urmat anti-bioterapie in continuare.

Concluzii: Pielonefrita acuta litiazica trebuie tratata de la prima suspiciune clinica deoarece bilantul initial nu permite prevederea rezultatului bacteriologic. In studi-ul nostru 30 % aveau urocultura negativa. Intreruperea tratamentului antibiotic este o problema discutabila.

PM.6.7. Pielonefrita acută litiazică şi bilanţul bacteriologic negativ

Lithiasic acute pyelonephritis and negative bacteriology balance

Objective: Lithiasic acute pyelonephritis is a common urological emergency. Therapeutic decision is often take without a result of bacteriological balance. We will assess whether the intensity of fever, leukocytosis and increased CRP are predictors of bacteriological balance.

Method: We retrospectively analyzed data of 106 pa-tients with lithiasic acute pyelonephritis treated in our service between June 2012 and March 2017. We includ-ed all patients with obstructive urinary stones associ-ated with fever, which received antibiotics, emergency urinary drainage and systematic urine sampling from renal pelvis. The temperature at admission, leukocyto-sis, CRP and results of bacteriological samples (bladder urine culture, renal pelvis urine culture and blood cul-ture) were evaluated and compared. Blood culture was not performed systematically.

Results: Initial bacteriological tests were negative in 43 (40,6%) patients. Of them, in 10 patients urine culture from the renal pelvis was positive and in one case blood culture was positive. 32 patients, finally, had negative bacteriological balance - group 1. The average tempera-ture (38,30C vs. 38,40C, group 1 vs. group 2), leukocyto-sis (11,400/mm3 vs. 11,900/mm3) and CRP (76mg/dl vs. 94mg/dl) were similar in both groups. 6 patients in the first group and 12 from the second group received em-pirical antibiotic therapy before urine sampling. The antibiotic was stopped at 48 hours after the surgery to 10 patients in the Group 1. Postoperative evolution was favorable as at those following further antibiotic.

Conclusions: Lithiasic acute pyelonephritis should be treated from the first clinical suspicion because initial balance does not allow the provision of bacteriological outcome. In our study 30% had negative urine culture. Discontinuation of antibiotic is a questionable issue.

V. Mitroi1, A. Chuaibi1, F. Tanase1, B. Mihai1, M. Drăguţescu1, R. Barbilian2, I. Buraga2, V. Cauni1

V. Mitroi1, A. Chuaibi1, F. Tanase1, B. Mihai1, M. Drăguţescu1, R. Barbilian2, I. Buraga2,

V. Cauni1

1 Sectia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureşti, România2 Sectia ATI, Spitalul Clinic Colentina, Bucureşti, România

1 Urology Department, Colentina Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 Anaesthesiology Department, Colentina Clini-cal Hospital, Bucharest, Romania

Page 79: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1678

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Introducere: Infectiile urinare sunt considerate cele mai fecvente infectii intraspitalicesti. Nu doar flora rezistenta reprezinta un impediment in tratarea acestora ci si comor-biditatile pacientilor (stenturi urinare, neoplazii, diabet, liti-aza urinara, etc) care ar putea favoriza dezvoltarea infectiilor urinare multidrogrezistente. Am dorit sa evaluam spectrul de rezistenta al infectiilor urinare la pacientii spitalizati.

Material şi metodă: Am evaluat fisele medicale ale pacienti-lor cu uroculturi pozitive internati in Clinica Urologica Iasi in perioada 2013-2016.

Rezultate: Au fost inclusi 1742 pacienti (1171 barbati si 571 femei) cu varsta cuprinsa intre 18-95 ani, varsta medie 65,05 ani (SD-14,69). Ca si factori favorizanti, 643 erau purtatori de diverse stenturile urinare (Sonde vezicale- 406, NSP- 76, stenturi JJ- 161), 165 declarau constipatie habituala, 497 nu aveau apa curenta si 471 nu aveau WC in casa. Alte comor-biditati identificate au fost antecedentele neoplazice 447 ca-zuri, diabetul zaharat 133 pacienti si hepatita/ciroza hepatica 69 cazuri Cei mai frecventi germeni izolati au fost Klebsiella – 43,11% (n=751), urmat de e.coli – 20,78% si Pseudomonas – 14,17%. Rata de rezistenta in vitro a fost in cazul penicilinelor cuprinsa intre 98,02% (ampicilina) si 34,74% (Augmentin), pt cefalosporine intre 95,19% (cefuroxime) si 56,68% (cephalex-in) iar pentru fluorochinolone, antibiotice frecvent utilizate de prima intentie, intre 82,72% (levofloxacina) si 75,40% (ci-profloxacina). Carbapenemele au prezentat rezistenta intre 48,65% (meropenem) si 21,16% (ertapenem), Gentamicina 74,84%, TMP-STX 62,54% iar Tigeciclina 37,62%. Antibioticele cu rezistenta relativ scazuta au fost fosfomicina (32,72%), van-comicina (29,82%) si colistin (22,88%).

Concluzii: Infectiile urinare nozocomiale raman o provocare pentru clinicieni atat in ceea ce priveste tratamentul dar si prevenirea acestora. Vazand un procent important de germe-ni rezistenți pentru unele antibiotice pe care le administram empiric, considerăm că strategia noastră pentru pacientii cu risc ar trebui să fie reanalizata.

PM.6.8. Există antibiotice la care ar trebui să renunţăm temporar atunci când tratăm empiric infecţiile urinare?

Are there any antibiotics we should give up for a period of time when

we are treating empirically urinary tract infections?

Introduction: Urinary infections are considered the most fre-quent infections in hospitals. Not just the resistant germs rep-resent A drawback for their treatment but also comorbidities (urinary stents, cancers, diabetes, urinary stones, etc.) which may favor the development of multidrug urinary infections. We wanted to assess resistance spectrum of urinary tract in-fections in hospitalized patients.

Material and methods: We reviewed the medical records of patients with positive urine cultures hospitalized in Urologi-cal Clinic Iasi between 2013-2016.

Results: We enrolled 1742 patients (1171 men and 571 wom-en) aged 18-95 years, mean age 65.05 years (SD 14.69). As favoring factors, 643 had different urinary stents (Bladder catheter-406, nephrostomy-76, JJ stents-161), 165 declared habitual constipation, 497 had no running water and 471 had no toilet in the house. Other identified comorbidities were history of cancer 447 cases, 133 patients had diabetes and 69 cases hepatitis / cirrhosis. The most frequent isolated germ was Klebsiella - 43.11% (n = 751), followed by e.coli - 20.78% and Pseudomonas - 14.17%. The rate of in vitro resistance to penicillin was between 98,02% (ampicillin) and 34.74% (Aug-mentin), for cephalosporin between 95.19% (cefuroxime) and 56.68% (cephalexin) and for fluoroquinolones, common-ly used as first line antibiotics, between 82.72% (levofloxacin) and 75.40% (ciprofloxacin). Carbapenems resistance was be-tween 48.65% (meropenem) and 21.16% (ertapenem), Gen-tamicin 74.84%, STX TMP-62.54% and Tigecycline 37.62%. Antibiotics with relatively low resistance were fosfomycin (32.72%), vancomycin (29.82%) and colistin (22.88%).

Conclusions: Nosocomial UTIs remain a challenge for cli-nicians both in terms of treatment but also for prevention. Seeing an important percentage of resistant germs for some antibiotics we use to administrate on empirical bases, we consider that our strategy for the risk group patient should be reanalyzed.

D. Puia1,2, V. Rădăşanu1, C. Pricop1,2D. Puia1,2, V. Rădăşanu1, C. Pricop1,2

¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic “Dr. C.I. Parhon”, Iași, România² Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa”, Iași, România

¹Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital “Dr. C.I. Parhon”, Iaşi, Romania

²University of Medicine and Pharmacy “ Gr. T. Popa”, Iaşi, Romania

Page 80: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 79

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

Introducere: Cistita emfizematoasă este o formă foar-te rară de infecție complicată a tractului urinar (237 de cazuri raportate în literatură) și este caracterizată prin prezenta bulelor de gaz în interiorul peretelui și lumen-ului vezical. este întâlnită mai ales la femei în vârstă, cu diabet zaharat dezechilibrat, cele mai frecvente simptome fiind durerea abdominală (80%), hematuria (60%) și febra (50%); pneumaturia, a cărei apariție este favorizată de glicozurie, nu este decelată decât după cateterismul uretro-vezical. explorările imagistice (ra-diografia renovezicala simplă și, mai ales tomografia computerizată abdomino-pelvină) stabilesc diagnos-ticul. Tratamentul antibiotic intravenos, cateterizarea vezicală și controlul glicemiei determină o mortalitate relativ redusă (3-12%), intervențiile chirurgicale fiind rezervate doar cazurilor foarte grave.

Material și metodă: Vă prezentăm cazul unui pacient de 65 de ani, ce s-a adresat unității de primiri urgențe acuzând dureri abdominale difuze. examenele de lab-orator și ecografia abdominală au decelat litiază coled-ociană și sindrom inflamator important, motiv pentru care s-a intervenit, în serviciul de chirurgie generală, practicându-se colecistectomie și anastomoză coledo-co-duodenală. Intra-operator s-au decelat false mem-brane la nivelul buclei sigmoidiene, placate la nivel pelvin, efectuându-se visceroliză, lavaj și drenaj multi-plu. Post-operator starea clinică a pacientului s-a dete-riorat progresiv, motiv pentru care s-a decis efectuarea unei tomografii computerizate abdomino-pelvine, ce a decelat pneumo-peritoneu și bule de gaz prezente in

PM.6.9. Cistita emfizematoasă – dificultăți de diagnostic și tratament

Emphysematous cystitis - diagnostic and treatment

difficulties

Introduction: emphysematous cystitis is a very rare form of complicated urinary tract infection (237 cases reported in the literature) and is characterized by the presence of gas bubbles inside the bladder wall and lumen. It is especially common in elderly women with uncontrolled diabetes, the most common symptoms being abdominal pain (80%), hematuria (60%) and fe-ver (50%); The pneumaturia, whose presence is favored by glycosuria, is not detected until after bladder cath-eterization. Imaging studies (plain KUB X-ray and, es-pecially abdominal-pelvic computerized tomography) establishes the diagnosis. Intravenous antibiotic treat-ment, bladder catheterization and glycemic control re-sults in a relatively low mortality (3-12%), with surgical interventions being reserved only for very severe cases.

Material and Method: We present the case of a 65 year-old patient who was admited in the emergency room for diffuse abdominal pain. Blood analysis and abdominal ultrasound have revealed main biliary tract stones and important inflammatory syndrome, for which cholecystectomy and coledoco-duodenal anas-tomosis was performed, in the general surgery depart-ment. During surgery, false membranes covering the sigmoid loop and adherences to the bladder were de-tected and viscerolysis, lavage and multiple drainage were performed. The post-operative patient’s clinical condition gradually deteriorated; this was the reason for the decission to perform an abdomino-pelvic com-puterized tomography, which detected pneumo-peri-toneum and gas bubbles present in the bladder wall

V. D. Radu1,2, e. Șova1, P. Onofrei1,2, C. Costache1,2

V. D. Radu1,2, e. Șova1, P. Onofrei1,2, C. Costache1,2 1 Spitalul Clinic ”Dr. C. I. Parhon”, Iași2 Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” Iași

1 Spitalul Clinic ”Dr. C. I. Parhon”, Iași2 Universitatea de Medicină și Farmacie

”Gr. T. Popa” Iași

Page 81: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1680

Infe

cții

ale

trac

tulu

i uri

nar

grosimea peretelui vezical și ale peretelui abdominal anterior subombilical.

Rezultate: Consultul urologic ulterior a decis efectuar-ea laparotomiei iterative, cu explorarea regiunii pelvine, intraoperator decelându-se distrugerea peretelui ante-rior vezical, cu supurație și necroză la nivelul peretelui vezical restant. Deși s-a practicat cistectomie totală cu ureterostomie cutanată splintată și a fost continuată antibioterapia cu spectru larg, evoluția a fost nefavor-abilă cu decesul pacientului la 24 de ore postoperator.

Concluzii: Cistita emfizematoasă rămâne o afecțiune rar întâlnită, dar tot mai frecvent identificată, datorită utilizării pe scară largă a metodelor imagistice perfor-mante. Tratamentul medical, instituit precoce, asigură vindecarea în majoritatea cazurilor. Depistarea tardivă a cistitei emfizematoase, după apariția complicațiilor (perforație vezicală, șoc septic etc), întunecă prognos-ticul și crește exponențial mortalitatea.

and anterior subombilical abdominal wall.

Results: The subsequent urological evaluation decid-ed to perform iterative laparotomy and exploration of the pelvic region, whitch reveled the destruction of the anterior bladder wall, with suppuration and necrosis of the remaining bladder wall. Although total cystecto-my with cutaneous ureterostomy was performed and the broad spectrum antibiotic therapy was continued, the evolution was unfavorable leading to the patient’s death 24 hours after surgery.

Conclusions: emphysematous cystitis remains an un-common, but increasingly identified disease due to the extensive use of high-performance imaging methods. Medical treatment instituted early ensure successful healing in most cases. The delayed detection of em-physematous cystitis, after the occurrence of complica-tions (bladder perforation, septic shock, etc.), worsens the prognosis and exponentially increases mortality.

Page 82: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 81

Lapa

rosc

opie

Introducere. Chirurgia minim invazivă reprezintă o alter-nativă tot mai pupulară, mai ales în cazul operațiilor pentru patologie benignă. În cazurile complexe putem alterna între abordul retroperitoneoscopic si cel transperitoneal în ve-derea obținerii beneficiului maxim pentru pacient.

Material și metodă. Vă prezentăm cazul unui pacient de 57 de ani investigat pentru dureri lombare drepte și diagnosti-cat tomografic cu chist simplu renal polar superior drept, de 90/85mm și adenom suprarenalian stâng de 30/20mm.

Rezultate. Se intervine inițial retroperitoneoscopic pentru rezolvarea chistului renal drep. Prin intermediul unei lombot-omii minime (10-12mm) se pătrunde in spațiul retroperitone-al, unde se practică dilatație cu balon și apoi introducerea al-tor două trocare de lucru de 5mm. trocarul optic se introduce pe gaura de lombotomie. Rezolvarea chistului renal are loc în manieră standard. După vindecare, într-o nouă internare, se intervine transperitoneal, prin introducerea trocarului op-tic la vedere la marginea mușchiului drept abdominal, apoi adaugarea a două trocare de lucru de 10mm și de 5mm. După rezecția coloparietală si disecția ligamentului renolienal este necesară introducerea unui nou trocar de sprijin de 5mm. Se practica adrenalectomie cu sigilarea venei centrale a suprare-nalei cu clipuri Hem-o-lock.

Concluzii. Chirurgia laparoscopică în cazuri selecționate prezintă numeroase avantaje față de chirurgia deschisă. Abordul retroperitoneoscopic poate fi combinat cu cel trans-peritoneal în vederea obținerii celor mai bune rezultate pen-tru pacient. Pentru patologia de complexitate mică-medie abordul retroperitoneal oferă avantajul unei recuperări mai rapide atât la prin rata mică de complicații ale plăgii cât și prin evitarea deschiderii cavității peritoneale. În cazul patologiei complexe, abordul transperitoneal 3D oferă avantajul unui spațiu larg de manevră și a unei orientări în spațiu mult supe-rioară abordării clasice 2D.

PM.7.1. Chistectomie dreaptă retroperitoneoscopică și adrenalectomie stângă laparoscopică 3D - prezentare de caz

Right retroperitoneoscopic chistectomy and

left 3D laparoscopic adrenalectomy - case presentation

Introduction. Minimally invasive surgery is an increasingly alternative to open surgery, especially for benign pathology. In complex cases, we can alternate between retroperitoneo-scopic and transperitoneal approaches in order to obtain the maximum benefit for the patient.

Material and method. We present the case of a 57-year-old patient investigated for right lumbar pain and diagnosed tomographically with a 90/85mm right renal cyst and a 30/20mm left adrenal tumor.

Results. Initially, retroperitoneoscopic surgery is performed to solve the right kidney cyst. By means of a minimal lum-botomy (10-12mm) we enter into the retroperitoneal space where balloon dilation is performed followed by the inser-tion of two other 5mm work trocars. The optic trocar is in-serted into the lumbotomy hole. Renal cyst s resolved in the standard manner. After healing, in a new admission, trans-peritoneal surgery s performed by inserting the visual trocar at the edge of the rectus abdominis muscles, then adding two 10mm and 5mm work trocars. After resection of the col-oparietal space and dissection of the enorenal ligament we feel the need to introduce a new 5mm support trocar. Adre-nalectomy is practiced and hemostasis achieved by sealing the central adrenal vein with 2 Hem-o-lock clips.

Conclusions. Laparoscopic surgery in selected cases has many advantages over open surgery. The retroperitoneo-scopic approach can be combined with the transperitoneal one in order to obtain the best results for the patient. For the low to medium complexity pathology, the retroperitoneal approach offers the advantage of a faster recovery both at the low rate of wound complications and by avoiding open-ing the peritoneal cavity. In the case of complex pathology, the 3D transperitoneal approach offers the advantage of a wide space for maneuvers and a space orientation far superi-or to the classic 2D approach.

C. Codoiu1,2, B. Hăineală1, 2, S. Margaritis2, M. Dobra2, I. Sinescu1,2

C. Codoiu1,2, B. Hăineală1,2, S. Margaritis1, M. Dobra2, I. Sinescu1,2

1 UMF “Carol Davila”, București, România2 Centrul de Uronefrologie și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, București, România

1 UMF “Carol Davila”, Bucharest, Romania 2 Center for Urology and Renal Transplantation,

Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

Page 83: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1682

Lapa

rosc

opie

Introducere: Chirurgia minim invaziva reprezinta tend-inta actuala in multe specializari, la fel si in urologie. Deprinderea abilitatilor practice pentru astfel de pro-ceduri devine esentiala in cadrul pregatirii rezidentului urolog. Scopul acestui studiu a fost acela de a demons-tra ca utilizarea educatiei medicale prin simulare imbu-natateste abilitatile practice ale incepatorilor urologi in laparoscopie folosind un instrument accesibil precum un box trainer.

Material si metoda: Studiul a presupus evaluarea subiectiva si obiectiva ale abilitatilor practice a 20 de rezidenti urologi cu experienta limitata in laparoscopie. Fiecare participant a fost evaluat inainte de desfasurar-ea activitatii practice pe simulator in maniera subiectiva printr-un chestionar de autoevaluare, respectiv obiec-tiv prin executarea unui nod patrat, nod chirurgical si a 2 tipuri de suturi pe material sintetic (simpla intrerupta, surjet) pe o lungime de 10 cm de plaga. Rezidentii au fost impartiti in 2 grupe ( A- 5 cursanti, B-15 cursanti) ce au efectuat aceleasi proceduri, cu aceleasi instrumente si materiale de lucru, dar cu un numar diferit de ore ac-tivitate practica. Grupul A a desfasurat 10 ore de activi-tate practica, in timp ce grupul B doar 3 ore.

Rezultate si concluzii: educatia prin simulare medicala cu ajutorul box trainerului este un instrument util pent-ru a imbunatati abilitatile practice si timpul de executie al manevrelor generale, cu diferente semnficative intre cele 2 grupuri de rezidenti urologi.

PM.7.2. Utilizarea simulatoarelor de tip Box Trainer de laparoscopie îmbunătăţeşte abilităţile practice ale rezidenţilor urologi

Using simulators such as laparoscopic Box Trainers

improves the practical skills of urology residents

Introduction: Minimally invasive surgery represents the actual tendency in many medical domains, includ-ing also urology. Gaining practical skills for such proce-dures becomes essential when preparing the resident physicians in urology. The purpose of this study is to demonstrate that using medical simulation as an edu-cation tool improves the practical skills of the urology house officers in laparoscopy by using an accessible tool such as a box trainer.

Materials and methods: The study includes the objec-tive and subjective evaluation of the practical skills of 20 urological residents with limited experience in lap-aroscopy. each participant was evaluated before the doing practical activity on the simulator both in a sub-jective manner by filling a self-evaluation form and ob-jective by timing the duration of doing a square knot, a surgical knot and 2 types of sutures on synthetic ma-terials (simple interrupted, simple continuous suture) on a 10 cm wound. The participants were divided in two groups (A-5 participants, B-15 participants). each group executed the same procedures with the same in-struments and materials, but with a different duration of practice. Group A had access to 10 hours of training, while group B to only 3.

Results and conclusions: Medical education with the help of a laparoscopic box trainer is an useful tool for improving practical abilities and the time of execution of general procedures with significant difference be-tween the 2 groups of urology residents.

C. Toma1, C. Sima1,2, D. Toma1, M. Dumitrache1, S. Rascu1,2, D. Rădăvoi1,2, V. Jinga1,2

C. Toma1, C. Sima1,2, D. Toma1, M. Dumitrache1, S. Rascu1,2, D. Rădăvoi1,2, V. Jinga1,2

1 Spitalul Clinic “Prof. Dr. Theodor Burghele”, Bucureşti, România2 UMF “Carol Davila”, Bucureşti, România

1 Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania

2 U.M.F. “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Page 84: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 83

Lapa

rosc

opie

Introducere. Scopul acestui studiu a fost de a identifica com-plicațiile postoperatorii în urma nefrectomiei transperitone-ale laparoscopice realizate de o singură echipă chirurgicală, pe un grup de 77 de pacienți, în cadrul secției de urologie a Spitalului Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”.

Materiale și metode. În perioada 1 ianuarie 2011-15 martie 2017, 77 de pacienți au fost supuși intervenției chirurgicale (38 bărbați și 39 femei). Vârsta medie a pacienților a fost 57.56 ani (22-89 ani). S-au practicat 12 nefroureterectomii, 39 de nefrectomii radicale, 26 de nefrectomii simple, prin abord laparoscopic transperitoneal, având următoarele indicații chirurgicale: 52 patologii tumorale, 3 pionefroze, 6 atrofii renale, 16 hidronefroze și ureterohidronefroze de gradul IV. Abordul a fost realizat prin tehnicile Veress și Hasson (32:45).

Rezultate. Nu au fost identificate leziuni viscerale în urma utilizării tehnicii Veress. Convertirea la chirurgia clasică a fost necesară în doua cazuri. Complicații intraoperatorii au fost 3/77 (3.89%) cazuri de leziuni splenice, tratate conservator. Compli-cații postoperatorii, după cum urmează: un pacient a prezentat extragerea accidentală a drenajului lombar, cu evoluție favor-abilă, 3/77 (3.89%) – serom, un pacient (1.29%) a necesitat ad-ministrarea de transfuzii sanguine, la un alt pacient s-a decelat un hematom lombar; 11/77 (14.28%) – ileus și 1/77 (1.29%) – diaree prin infecție cu Clostridium difficile. Complicații postop-eratorii tardive: eventrație postoperatorie 1/81 (1.29%). Durata medie a intervenției a fost de 114.26 minute (90-180 minute), iar cea de spitalizare de 5.61 zile (3-10 zile).

Concluzii. Nefrectomia prin abord laparoscopic transperito-neal reprezintă cea mai bună alternativă a chirurgiei clasice, cu o morbiditate redusă, durată de spitalizare redusă, recu-perare postoperatorie mai rapidă și reintegrare socială cu rezultate cosmetice superioare.

PM.7.3. Nefrectomia prin abord laparoscopic transperitoneal - complicații. Experiența unei singure echipe chirurgicale

Laparoscopic transperitoneal nephrectomy - complications.

The experience of a single surgical team

Introduction. The goal of this study is to evaluate the com-plications following transperitoneal laparoscopic nephrec-tomy performed by a single surgical team for 77 patients in the department of Urology of „Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital.

Material and methods. Between 1st January 2011 – 15th March 2017, 77 patients have undergone surgery, from which 38 were men and 39 women. The average patients’ age was 57.56 years (between 22-89 years). There were performed 12 nephroureterectomies, 39 radical nephrectomies, 26 simple nephrectomies by laparoscopic transperitoneal approach, having the following surgical indications: 52 tumoral pa-thologies, 3 pionephrosis, 6 kidney atrophies, 16 4th degree hydronephrosis and ureterohydronephrosis. The acces was realized by Veress and Hasson technique (32:45).

Results. There weren’t any visceral lesions following Veress technique. Classic surgery conversion was needed in two cases. Intraoperatory complications were 3/77 (3.89%) cas-es of splenic injuries which were treated by conservative means. Postoperatory complications were as follows: one patient presented accidental lumbar drainage extraction, 3/77 (3.89%) – seroma, one patient (1.29%) needed a blood transfusion, another patient presented a lumbar hematoma (1.29%), 11/77 (14.28%) – ileus, Clostridium difficile diarrhea – 1/77 (1.29%). Late postoperatory complications was post-op-erative eventration in 1/77 (1.29%). Average duration of inter-vention was 114.26 minutes (90-180 minutes). Mean length of hospital stay was 5.61 days (3-10 days).

Conclusions. excisional kidney surgery by transperitoneal laparoscopic approach represents a safe alternative to classic surgery, with a low morbidity, a reduced length of hospital stay, quicker recovery and social reintegration with superior cosmetic results.

D. Diaconescu1, F. Vărzescu1, S. Sandu1, G. Roșoga1, G. Burtea1, M. Popescu1, R. Dănău1,2, C. Medar2,3, R. Petca1,2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

D. Diaconescu1, F. Vărzescu1, S. Sandu1, G. Roșoga1, G. Burtea1, M. Popescu1, R. Dănău1,2, C. Medar2,3, R. Petca1,2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

1 Dep. de Urologie, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România 2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România3 Dep. de Imagistică medicală, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România

1 Dep. of Urology, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

3 Dep. of Medical Imaging, “Prof. Dr. Th. Bur-ghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

Page 85: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1684

Lapa

rosc

opie

Introducere. Nefrectomia parțiala reprezintă tratamentul chirurgical de elecție al tumorilor renale de mici dimensi-uni. Având în vedere beneficiile chirurgiei nephron-sparing și tendința către minim invazivitate, nefrectomia parțială a devenit un punct de interes în ultimii ani. Studiul de față an-alizează morbiditatea perioperativă a pacienților cu nefrecto-mie parțială clasică (OPN) și nefrectomie parțială laparoscop-ică (LPN), comparând incidența complicațiilor, a marginilor pozitive de rezecție chirurgicală și funcția renală.

Materiale și metode. Între 1 Ianuarie 2011 – 31 Decembrie 2016, au fost operați 48 de pacienți (femei/bărbați - 25/23). LPN a fost efectuată în 18 cazuri, în timp ce pentru 30 de pacienți s-a preferat abordul clasic. Indicația operatorie a fost reprezentată de prezența imagistică (CT sau IRM) a unei formațiuni tumorale renale < 70mm. Cele două grupuri au fost analizate din punct de vedere al vârstei, indexului de co-morbiditate Charlson, eGFR, dimensiunii tumorale și scorului PADUA. Pacientii au avut indicație chirurgicală absolută în 12 cazuri, indicație relativă în 6 cazuri, în timp ce 30 au avut in-dicație electivă.

Rezultate. Vârsta medie a fost de 54.74 ani (24 - 77 ani). Di-mensiunea medie tumorală a fost de 36.81mm (OPN/LPN 39.06/34.15mm). Follow-up-ul mediu a fost de 23.35 luni, fără diferențe semnificative din punct de vedere al frecvenței complicațiilor în cadrul celor două grupuri. Timpul mediu de ischemie a fost inferior pentru OPN (17 vs. 21 minute). Scă-derea medie a eGFR postoperator a fost mai mică pentru LPN. Perioada de spitalizare postoperatorie a fost redusă pentru grupul LPN (5.69 vs. 8.53 zile).

Concluzii. Nefrectomia parțială poate fi efectuata prin abord clasic sau laparoscopic, rezultatele postoperatorii fiind com-parabile, atât timp cât echipele operatorii beneficiază de experiență chirurgicală similară. Totuși LPN este asociată cu o durată redusă de spitalizare postoperatorie, recuperare și reintegrare socio-profesională mai rapidă.

PM.7.4. Nefrectomia parțială pe cale clasică vs. pe cale laparoscopică - Experiența unui singur centru

Open vs. Laparoscopic partial nephrectomy - a single

center experience

Introduction. Partial nephrectomy is the preferred surgical management of small renal masses. Given the potential ben-efits of nephron sparing surgery and the shift to minimally-in-vasive approaches, partial nephrectomy has become a point of interest in recent years. Our study examined perioperative morbidity of open (OPN) versus laparoscopic partial nephrec-tomy (LPN) comparing complications, positive surgical mar-gins and early renal function.

Material and method. Between 1st January 2011 – 31st De-cember 2016, 48 patients have undergone surgery (women/men - 25/23). 18 underwent LPN (laparoscopic partial ne-phrectomy), while 30 OPN (open partial nephrectomy). The surgical indication was given by the imagistic display (CT or MRI) of a renal tumor < 70mm. The groups were analyzed by age, Charlson comorbidity index, eGFR, clinical size and PAD-UA score. 12 patients had an absolute surgical indication, 6 had a relative indication, while 30 had an elective indication.

Results. The average patients’ age was 54.74 years (24 - 77 years). Median tumor size was 36.81 mm (OPN/LPN 39.06/34.15mm). Median follow-up was 23.35 months, with-out significant difference with respect to complication rates between OPN and LPN. Median ischemia time was shorter for OPN (17 vs. 21 minutes). Median eGFR drop was inferior for LPN. Postoperative hospitalization period was shorter for LPN (5.69 vs. 8.53 days).

Conclusions. Partial nephrectomy can be performed open either laparoscopically, with similar postoperative results, as long as the operating teams have a similar surgical experi-ence. Although LPN is associated with a shorter postopera-tive hospital stay, faster recovery and socio-professional re-integration.

D. Diaconescu1, F. Vărzescu1, D. Ioniță1, F. Benguș1, C. Călin1, I. Chira1, R. Dănău1,2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

1 Dep. de Urologie, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucuresti, Romania 2 Universitatea de Medicina și Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti, Romania

1 Dep. of Urology, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

D. Diaconescu1, F. Vărzescu1, D. Ioniță1, F. Benguș1, C. Călin1, I. Chira1, R. Dănău1,2,

V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

Page 86: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 85

Lapa

rosc

opie

Introducere. Scopul acestui studiu a fost de a evalua rezultatele nefrectomiei parțiale pe cale laparoscopică transperitoneală la pacienții cu duplicație pieloureter-ală congenitală completă, realizată de o singură echipă chirurgicală din secția de urologie a Spitalului Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România.

Materiale și metode. În perioada Ianuarie 2012 - Mar-tie 2017, 4 paciente au fost diagnosticate cu duplicație pieloureterală, dintre care 3 au prezentat hidronefroză polară superioară și o pacientă hidronefroză polară inferioară. Rinichiul afectat a fost localizat pe par-tea stângă în 3 cazuri și într-un singur caz pe partea dreaptă. Într-unul dintre cazuri, a fost identificată o localizare atipică a unuia dintre orificiile ureterale, re-spectiv la nivelul colului vezical, în timp ce în celelalte cazuri a existat o implantare normală intravezicală. S-au practicat nefrectomii parțiale prin abord laparoscopic transperitoneal cu excizia polului renal afectat. Accesul a fost realizat prin intermediul tehnicii Hasson. Toate pacientele au avut sondă JJ montată preoperator.

Rezultate. Vârsta medie a pacientelor a fost de 26.25 de ani. Convertirea la chirurgia prin abord deschis a intervenției operatorii nu a fost necesară. Nu au fost identificate complicații intraoperatorii. S-au identificat urmatoarele complicații postoperatorii: urinom la nive-

PM.7.5. Hidroneroză polară la pacienții cu duplicație pielo-ureterală - indicație pentru nefrectomie parțială prin abord laparoscopic transperitoneal

Polar hydronephrosis in patients with duplex collecting

system - an indication for laparoscopic

partial nephrectomy

Introduction. The goal of this study is to evaluate re-sults following transperitoneal laparoscopic hemine-phrectomy for patients with congenital complete du-plication of the collecting system performed by a single surgical team in the Department of Urology, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania.

Material and methods. Between January 2012 and March 2017, 4 female patients were admitted to our department with complete duplex collecting system from which 3 presented upper pole hydronephrosis and 1 lower pole hydronephrosis. The affected kidney was situated on the left side in 3 cases and on the right in one. In one case, one of the duplex (affected) ureter-al orifices had an abnormal implantation draining into the bladder neck, while the rest had a normal intravesi-cal drainage. There were performed laparoscopic trans-peritoneal heminephrectomies with the excision of the affected, dilated renal pole. The access was realized by Hasson technique. All patients had double J stents in place preoperatively.

Results. The average patients’ age was 26.25 years. Open surgery conversion was not required. There weren’t any intraoperative complications. Postopera-tive complications were as follows: a 200cc lower renal pole urinoma (1/4), Clostridium difficile diarrhea – 1/4

D. Diaconescu1, F. Vărzescu1, S. Sandu1, G. Roșoga1, G. Burtea1, R. Popescu1, R. Dănău1,2, M. Pascu3, R. Petca1,2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

1 Dep. de Urologie, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România 2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România3 Dep. de Imagistică medicală, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România

1 Dep. of Urology, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

3 Dep. of Medical Imaging, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital,

Bucharest, Romania

D. Diaconescu1, F. Vărzescu1, S. Sandu1, G. Roșoga1, G. Burtea1, R. Popescu1, R. Dănău1,2,

M. Pascu3, R. Petca1,2, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

Page 87: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1686

Lapa

rosc

opie

lul polului renal inferior de aproximativ 200ml (1/4), in-fecție cu Clostridium difficile la 48 de ore postoperator (1/4). La 1 an postoperator a fost identificată o singură complicație postoperatorie tardivă (1/4) hidrocalicoză, care a fost excizată. Durata medie a intervenției chirur-gicale a fost de 137.5 minute (120-180 minute). Durata medie de spitalizare a fost de 7.25 de zile (5-9 zile).

Concluzii. Duplicația pieloureterală cu hidronefroză polară este o afecțiune rară care beneficiază de nefrec-tomia parțială prin abord laparoscopic, aceasta fiind considerată o intervenție chirurgicală sigură, ce oferă avantajul unei proceduri minim invazive cu o morbidi-tate perioperatorie diminuată (durată de spitalizare re-dusă și recuperare postoperatorie mai rapidă).

at 48 hours postoperative. There was one late postop-erative complication (1/4) – one hydrocalicosis which required excision at 1 year follow-up. Average duration of intervention was 137.54 minutes (120-180 minutes). Mean length of hospital stay was 7.25 days (5-9 days).

Conclusions. Complete duplex collecting system with polar hydronephrosis is a rare sight and benefits of heminephrectomy by laparoscopic approach which is a safe intervention, with a low morbidity and offers the advantages of a minimally invasive procedure: a reduced length of hospital stay, quicker recovery and social reintegration with superior cosmetic results.

Page 88: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 87

Lapa

rosc

opie

Introducere: Rinichiul în potcoavă este o malformație con-genitală rară cu o incidență de 0,25% din populația globală. Datorită particularităților anatomice caracteristice, patolo-gia litiazică și sindromul de joncțiune pielo-ureterala sunt frecvent întâlnite la pacienții cu această malformație. Deși abordul chirurgical deschis este considerat mai sigur pentru tratamentul patologiilor rinichiului în potcoavă, abordul mi-nim-invaziv (laparoscopic sau endoscopic) poate avea rezul-tate similare cu o recuperare postoperatorie rapidă.

Material şi metodă: În perioada iulie 2016 - martie 2017 în clinica noastră au fost internați 3 pacienți cu rinichi în potcoavă, dintre care 2 cu patologie litiazică și o pacientă cu sindrom de joncțiune pielo-ureterala stângă, cu hidronefroză grad III a hemiunității afectate. Unul dintre pacienții cu litiază fusese diagnosticat cu un calcul coraliform stâng cu dimensiuni de 25/30 mm, cu hidronefroză grad III a hemiunității aferente, iar al doilea fusese diagnosticat cu un calcul joncțional drept de aproximativ 16/26 mm, parțial-obstructiv, cu hidronefroză grad III la nivelul hemiunității aferente. Toți pacienții au fost beneficiat de chirurgie minim invaziva: ureterolitotomie respectiv pieloplastie laparoscopică stângă, în timp ce, pentru litiaza coraliformă s-a practicat nefrolitotomie percutanată.

Rezultate: Timpul operator pentru operațiile laparoscopice a fost cuprins între 240-320 de minute, iar pentru nefrolitoto-mie a fost de 130 de minute. Nu au existat complicații intraop-eratorii, care să necesite conversia operațiilor. evoluția post-operatorie a pacienților a fost favorabilă, cu reluarea rapidă tranzitului intestinal și externare la 3-5 zile postoperator. Rata de stone free pentru pacienții cu litiază a fost de 90 respectiv 100%. Aprecierea gradului de obstructie post pieloplastie s-a efectuat cu ajutorul scintigrafiei.

Concluzii: Abordul minim invaziv pentru patologia benignă a rinichiului în potcoavă poate reprezenta o alternativă efi-cientă a operațiilor deschise, având rezultate funcționale sim-ilare si recuperare postoperatorie rapidă.

PM.7.6. Abordul minim invaziv al rinichiului în potcoavă

Minimal invasive surgery for horseshoe kidney

Introduction: Horseshoe kidney is a rare congenital malfor-mation, which has an incidence of 0.25% in global population. Due to some anatomic specific features, stone disease and ureteropelvic junction obstruction syndrome are frequently encountered to patients that have this kind of malformation. Although open surgery is considered a safe approach for the treatment of horseshoe kidney conditions, the minimal-inva-sive approach (laparoscopic or endoscopic) may have similar results with short postoperative recover period.

Materials and methods: During July 2016 and March 2017 in our clinic were admitted 3 patients with horseshoe kidney out of which 2 had stone disease and one female patient had left ureteropelvic junction obstruction syndrome, with grade III hydronephrosis of the impaired unit. One patient with stone disease was diagnosed with left staghorn calculus of 25/30 mm, with grade III hydronephrosis, and the second one was diagnosed with a right junction calculus of approximate 16/26 mm, partly obstructive, with grade III right hydrone-phrosis. All patients were operated minimal-invasive: laparo-scopic ureterolithotomy respectively pyeloplastia, while the patient with staghorn calculus had a percutaneous nephro-lithotomy.

Results: Operative time for laparoscopic operations ranged between 240 and 320 minutes, while for the percutaneous nephrolithotomy the operative time was 130 minutes. We have not encountered intraoperative complications that could require the conversion to open surgery. Postoperative recovery was favourable for all patients, with rapid recover of bowel function and rapid discharge in 3-5 days after the surgery. Stone-free rate for the patients with stone disease was 90 and 100%. Functional recovery of the kidney after py-eloplasty was scintigraphicaly assessed.

Conclusions: The minimal-invasive approach for benign con-ditions in horseshoe kidney may be regarded as an efficient alternative for open surgery, with similar functional results and rapid postoperative recovery.

A. Aungurenci, V. Mădan1,2, F. Rusu, A. Iliescu, C. Iatagan, G. Picu, S. Ioniţă, A. Rădulescu,

V. Botea, L. Chirilă, M. Dinu

A. Aungurenci, V. Mădan1,2, F. Rusu, A. Iliescu, C. Iatagan, G. Picu, S. Ioniţă, A. Rădulescu, V. Botea, L. Chirilă, M. Dinu1 Spitalul Universitar de Urgență Militar Central, Clinica de Urologie, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, România

1 Central Universitary Emergency Military Hos-pital, Urology Department, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacology “Carol Davila” Bucharest, Romania

Page 89: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1688

Lapa

rosc

opie

Introducere: Laparoscopia constituie o alternativă adecvată funcțional și oncologic în abordul unei game variate de pa-tologii urologice, inclusiv maligne, în anumite situații fiind considerată “standardul de aur”. Tehnica minim invazivă aduce o serie de beneficii atât de ordin clinic (scădere a mor-bidității postoperatorii), cât și socioeconomice (spitalizare minimă, reintegrare mai rapidă) sau cosmetice. În schimb, deși urmează aceleași principii chirurgicale ca ale abordului “clasic”, anumite impedimente practice pot duce la o creștere semnificativă a gradului de dificultate al intervențiilor.

Material și metodă: În perioada aprilie 2015 - martie 2017, 77 pacienți au beneficiat de intervenții laparoscopice, din care 68 pentru boli neoplazice - 32 nefrectomii radicale (tumori renale stadiul T1a – T3), 5 nefroureterectomii radicale (tumori uroteliale inalte, stadiul T1-T2), 15 nefrectomii parțiale (stadi-ul T1a-T1b) si 16 prostatectomii radicale laparoscopice, iar 9 pentru patologii benigne - chistorezecții (2 cazuri), pieloplas-tii (4 cazuri), biopsie ganglion retroperitoneal (1 caz), ureter-oliza (1 caz), ureterolitotomie (1 caz).

Rezultate: În cazul nefrectomiei radicale, timpul mediu de intervenție a fost 120 minute, pierderi sangvine medii 100 ml. 3 interventii au necesitat conversie la abord clasic (un caz de nefroureterectomie, o nefrectomie radicala si o prostatecto-mie radicala) datorită controlului nesatisfăcător al hemosta-zei. Abordul retroperitoneal a fost aplicat în 4 cazuri (2 chis-torezecții și 2 pieloplastii), cu durata medie de 60, respectiv 120 minute, fără pierderi sangvine semnificative. Abordul ex-traperitoneal a fost aplicat in cazul tuturor prostatectomiilor, cu mentiunea ca primele 3 interventii au beneficiat de susti-nerea activa a dl Dr B Petrut si echipei sale.

Concluzii: Aplicarea tehnicilor minim invazive în tratamen-tul patologiei urologice poate asigura rezultate oncologice și funcționale comparabile cu abordul clasic, cu avantajul scăderii impactului traumatismului chirurgical. Selecția co-respunzătoare a pacienților, formarea unei echipe operatorii și asigurarea progresului pe curba de învățare sunt necesare pentru a putea menține calitatea actului chirurgical.

PM.7.7. Laparoscopia în patologia urologică – experiența Institutului Regional de Oncologie Iași

Laparoscopy in urologic pathology – the experience of the Regional

Institute of Oncology, Iași

Introduction: Laparoscopy has proven itself to be an ade-quate alternative both functionally and oncologically in a wide range of urologic pathology, including malignancies, and in some cases is considered the gold standard. Minimal invasiveness brings advantages both from a clinical (lower morbidity), socio-economic (shorter hospital stay, faster re-turn to regular activity) and cosmetic perspective. Although it may follow the same basic principles of the classic approach, certain technical inconveniences lead to an increase in the difficulty to perform surgery laparoscopically

Material and methods: From April 2015 till March 2017, 77 patients underwent laparoscopic procedures: 68 for malig-nancy - 32 radical nephrectomies (stage T1a-T3), 5 radical nephroureterectomies (upper tract urothelial tumors, stage T1-T2), 15 partial nephrectomy (stage T1a-T1b) 16 radical prostatectomies - and 9 for benign pathology - 2 cyst resec-tions, 4 pyeloplasties, 1 excision of a retroperitoneal lymph node, 1 ureterolysis and 1 ureterolithotomy.

Results: For radical nephrectomies, average surgical time was 120 minutes, average blood loss 100 ml. 3 interventions required conversion - a nephroureterectomy, a nephrectomy and a prostatectomy, all due to unsatisfactory haemostasis. The retroperitoneal approach was used in 4 cases (2 cyst re-sections and 2 pyeloplasties), with an average time of 60 and 120 minutes respectively, with no significant blood loss. The extraperitoneal approach was used in all radical prostatecto-mies, with a special mention to the active support and par-ticipation of Dr B Petrut and his team in the first three cases.

Conclusions: Minimally invasive procedures can offer com-parable oncologic and functional results to the classic ap-proach, with the advantage of lower surgical morbidity. Pa-tient selection, teamwork and perseverance is paramount to raising the quality of the surgical maneuvers.

M. Hogea1, B. Petruţ2, Oana Miron1, I. Tomac1, A. Panuță1, D. V. Scripcariu1, C. Toma1, Mihaela Buna-Arvinte1, V. Scripcariu1

1 Institutul Regional de Oncologie Iași, România2 Institutul Oncologic Cluj Napoca, România

1 Regional Institute of Oncolgy Iași, Romania2 The Oncology Institute Cluj Napoca, Romania

M. Hogea1, B. Petruţ2, Oana Miron1, I. Tomac1, A. Panuță1, D. V. Scripcariu1, C. Toma1, Mihaela Buna-Arvinte1, V. Scripcariu1

Page 90: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 89

Lapa

rosc

opie

Introducere: Ureterul circumcav, mai frecvent descris ca ure-ter retrocav este o anomalie de dezvoltare a venei cave infe-rioare, deși este adesea considerată ca fiind cauzată de o dez-voltare improprie a ureterului. există două tipuri descrise, cu buclă înaltă sau buclă joasă, ambele fiind în principal, asimp-tomatice, pacienții dezvoltând simptome în funcție de gradul de compresiune, fie obstrucție ureterală dreaptă parțială fie infecții recurente ale tractului urinar cauzate de staza urinară. Cu toate că este o boală congenitală, simptomele se dezvoltă, de obicei, în al treilea sau al patrulea deceniu de viață.

Material și metode: Acesta este cazul unei paciente în vârstă de 57 ani, care a fost internată în Clinica de Urologie a Spitalului „Dr. C. I. Parhon” Iași, acuzând dureri lombare drepte de aproximativ trei luni, intermitente, cu perioade de accentuare. Imagistic s-a decelat ureter retrocav, provocând obstrucție ușoară, ce a explicat durerea lombară și ureterohidronefroza gradul II. Procedura a inceput prin inserția endoscopică a unui stent ureteral JJ drept. După montarea trocarelor și realizarea pneumoperitoneului, s-a decolat colonul ascendent și duodenul, cu identificarea venei cave și a traiectului retrocav al ureterului. S-a izolat ureterul, urmat de secționarea acestuia deasupra joncțiunii pieloureterale drepte. Ulterior s-a descrucișat ureterul și s-a plasat anterior si lateral de vena cavă inferioară. După rezectia unui segment din ureterul dilatat s-a efectuat pieloplastie dreaptă cu fir resorbabil continuu, urmată de închiderea peritoneului.

Rezultate: După procedură pacienta a avut o evoluție favorabilă, cu diminuarea simptomelor. Controlul imagistic ulterior a evidențiat diminuarea obstrucției ureterale, cu remiterea simptomatologiei algice și externare în a patra zi postoperator, revenind ulterior pentru suprimarea stentului JJ la 6 săptămâni postoperator.

Concluzii: Incidența redusă a unei astfel de anomalii em-brionare subliniază importanța stăpânirii chirurgiei minim invazive și evidențiază procentul de cazuri de succes, în lit-eratura medicală fiind înregistrate puțin peste 200 de cazuri.

PM.7.8. Abordarea laparoscopică transperitoneală a ureterului retrocav

Transperitoneal laparoscopic approach

of a retrocaval ureter

Introduction: A circumcaval ureter, more commonly de-scribed as a retrocaval ureter is a development anomaly of the inferior vena cava, although it is often considered as being caused by an improper ureteral development. There are two types described, with a high loop or a low loop, both being mainly asymptomatic, with patients developing symptoms depending on the degree of compression either a partial right ureteral obstruction or recurrent urinary tract infections due to urinary stasis. Although is a congenital disease, symptoms develop usually in the third or fourth decade of life.

Material and methods: Such is the case of a 57 year-old pa-tient who was admitted in the Department of Urology of the Parhon Teaching Hospital, accusing right lumbar pain which persisted for three months. Imaging explorations detected retrocaval ureter, causing a light obstruction, explaining the back pain and second degree ureterohydronephrosis. The procedure began by endoscopic insertion of a JJ ureteral stent. After mounting trocars and achieving pneumoperito-neum, the ascending colon and duodenum were decollated with the identification of the inferior vena cava and the retro-caval path of the ureter. We isolated the ureter, followed by the section of the ureter just above the pieloureteral junction. We passed the ureter anteriorly of the inferior vena cava and after the resection of a segment of dilated ureter, we prac-ticed pieloplasty with continuous resorbable suture, followed by closure of the peritoneum.

Results: After the procedure the patient had a favorable evo-lution with the diminishing of the admission symptoms. Later imaging evaluation revealed diminished ureteral obstruction and remission of the painful syndrome, with discharge from the hospital on the 4th day after surgery and 6 weeks later she came back for the “JJ” stent removal.

Conclusions: The low percentage of such an embryological anomaly to occur adds up to the importance of mastering minimally invasive surgery and underlines the percentage of successful cases, despite the small number of just over 200 cases recorded in medical literature.

B. Novac1,2, R. Andriciuc1,2, C. Costache1,2

¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”, Iași, România² Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, Iași, România

¹ Urology and Renal Transplant Clinic, “Dr. C.I. Parhon” Clinical Hospital, Iaşi, Romania

² University of Medicine and Pharmacy “Gr. T. Popa”, Iaşi, Romania

B. Novac1,2, R. Andriciuc1,2, C. Costache1,2

Page 91: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1690

Lapa

rosc

opie

Introducere: Nefroureterectomia radicală reprezintă tratamentul de elecție în tumorile uroteliale înalte,prin care se excizează în bloc rinichiul, întregul ureter inclu-zând mucoasă vezicală perimeatică (cistectomie per-imeatică endoscopică ,clasică sau laparoscopică). Ne-froureterectomia se poate efectua în variantă clasică, laparoscopică-(transperitoneală și retroperitoneală) și robotică. Tehnica nefroureterectomiei radicale laparo-scopice prin abord retroperitoneal impune doi timpi: unul laparoscopic în care se excizează rinichiul și ure-terul pe tot traiectul cu limfodisecție, apoi printr-o in-cizie ilio-inghinală (Gibson) se practică excizia meatului ureteral incluzând coleret vezical cu sutură vezicală și extragerea în bloc a piesei operatorii.

Material și metodă: Nefroureterectomia radicală lap-aroscopică prin abord retroperitoneal s-a practicat la 13 pacienți în perioada 2014-2017. Diagnosticul s-a sta-bilit în urma investigațiilor clinice și paraclinice: cistos-copie, UroCT, Ureteroscopie.

Rezultate: Localizare tumorală: pielocaliceală - 9 p, ureter proximal - 2 p, ureter distal- 2 p. Stadiu tumoral: T1-1 p, T2-3 p, T3-7 p, T4-2 p, N1-2 p, N0- 11 p, M1-3 p (plamân). Vârsta medie 62.5 ani (53-82 ani). Timpul operator mediu 110 minute (90 -190 minute), fără tulburări hemodinamice majore pe parcursul intervenției. Nu s-au întregistrat complicații intraoperatorii (vasculare sau intestinale). Pierderile sangvine intraoperatorii aproximativ 80 ml (50-100 ml). Reluarea tranzitului intestinal în a doua zi postoperator. Tuburile de dren și sonda uretro-vezicală au fost suprimate la 2 zile postoperator. Media de spitalizare 5zile (3-8 zile). Perioada de urmărire postoperatorie de aproximativ 6,5 luni (3-24 luni), cu examen cistoscopic la 3 luni în

PM.7.9. Nefroureterectomia radicală laparoscopică retroperitoneală pentru tumorile uroteliale înalte

Retroperitoneal laparoscopic radical nephroureterectomy for

high urothelial tumors

Introduction: Radical nephroureterectomy is the treat-ment of choice in high urothelial tumors, which are ex-cised kidney with fat, whole ureter, including a portion of the bladder (perimeatic cystectomy endoscopic, classic or laparoscopic). Nephroureterectomy can be performed in open surgery, laparoscopic (transperito-neal and retroperitoneal) and robotics. The technique of laparoscopic radical nephroureterectomy through retroperitoneal approach requires two steps: first, lap-aroscopic removal of kidney and the whole length of ureter, and then, through an ilioguinal (Gibson) inci-sion is performed the excision of ureteral meatus, with bladder sutures and extraction in block of the operator piece.

Material and method: Laparoscopic radical nephro-ureterectomy through retroperitoneal approach was practiced at 13 patients during 2014-2017. Diagnosis was established after clinical and laboratory investi-gations: cystoscopy, UroCT (Computed Tomography Urography), ureteroscopy.

Results: Location of the tumor: pyelocalyceal- 9 p, prox-imal ureter- 2 p, distal ureter - 2 p. Tumor stage: T1-1 p, T2-3 p, T3-7 p, T4-2 p, N1-2 p, N0- 11 p, M1-3 p (lung). Average age was 62.5 years (53-82 years). The average operating time was 110 minutes (90 -190 minutes) without major hemodynamic disturbances during the operation. Have not registered intraoperative compli-cations (vascular or intestinal). Intraoperative average blood loss was 80 ml (between 50-100 ml). Resump-tion of bowel in the second postoperative day. Drain-age tubes and urinary catheter were suppressed to 2 days postoperatively. Average hospitalization period was 5 days (3-8 days). Postoperative follow-up period

N. Grigore, A. HaşeganN. Grigore, A. Haşegan

Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

Page 92: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 91

Lapa

rosc

opie

primul an apoi anual, tomografie computerizată anuală.

Concluzii: Nefroureterectomia radicală laparoscopică prin abord retroperitoneal are avantajul unei expuneri rapide a pediculului vascular, evită pneumoperitoneul, risc scăzut de leziuni a organelor intraperitoneale, ileus mai scurt, risc mic de diseminare intraperitoneală, durerile postoperatorii diminuate, dimesiunea inci-ziei mai mică, durata de spitalizare și perioada de convalescență reduse, cu integrare socio-profesională rapidă. Asocierea cistectomiei perimetice clasică cu sutură vezicalăare avantajul scurtării timpului de menținere a sondei uretro-vezicale. Abordul lapa-roscopic retroperitoneal reprezintă o opțiune minim-invazivă a acestei patologii, cu rezultate oncologice cel puțin egale cu chirurgia deschisă.

of approximately 6.5 months (3-24 months) exam cys-toscopy at 3 months in the first year and then annually, annual CT.

Conclusions: Retroperitoneal laparoscopic nephro-ureterectomy has multiple advantages: quick exposure of vascular pedicle, avoids the pneumoperitoneum, low risk of damage to intraperitoneal organs, fast re-sumption of bowel activity, low risk of intraperitoneal dissemination, less post-operative pain , smaller in-cision, short hospital stay and convalescence period and rapid socio-professional integration. Combination of classical perimeatic cystectomy with bladder suture has the advantage of shortening the time of maintain-ing the urinary catheter. Retroperitoneal laparoscopic approach is a minimally invasive treatment option with oncological results at least equal to open surgery.

Page 93: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1692

Lapa

rosc

opie

Introducere: Patologia adrenală beneficiază de avanta-jele laparoscopiei, fiind un organ retroperitoneal greu accesibil. Suprarenalectomia laparoscopică reprezintă tratamentul de elecție în patologia tumorală suprare-naliană. Modalitățile de abord sunt în funcție de poziția pacientului și calea de acces in spațiul retroperitoneal: abord anterior transperitoneal, abord lateral: transperi-toneal, retroperitoneal, abord posterior retroperitoneal.

Material și metodă: Retrospectiv am analizat 11 pa-cienți (p) în perioada 2014-2017 cu patologie tumorală suparenaliană.

Rezutate: Vârsta medie 52 ani (43-79), localizarea tu-morii: stânga 7 p, dreaptă 5 p. Sex: femei -8, bărbați -3. Dimensiunile tumorale între 3-8 cm. Indice de masă corporală (BMI): supraponderali (25-30)- 2 p, obezi (30-40)- 6 p, obezitate morbidă (>40)- 3 p. Modalitățile de abord: anterior transperitoneal: 2 p, lateral retroperi-toneal: 6 p, posterior retroperitoneal 4 p. Pierderi de sânge: aprox.50 ml, cu media între 20-110 ml, durata intervenției: 70 min (50-180 min). Fără complicaţii intra şi postoperatorii. Toți pacienții au prezentat emfizem subcutanat care s-a remis spontan în 24 ore.Mobiliza-re precoce cu reluarea tranzitului intestinal în prima zi postoperator. Durata de spitalizare: 2 zile (1-4 zile). examinarea histopatologică a piesei operatorii: feocro-mocitom 5 p, adenom 5 p nesectretant, metastază su-prarenală de neoplasm pulmonar 2 p.

Concluzii: Abordul retroperitoneoscopic al glandei suprarenale are multiple avantaje: spațiul de disecție minim, repere antomice evidențiate clar, evită pneu-moperitoneul, contactul intestinelor cu sangele, recu-perare postoperatorie rapidă, aspect estetic superior.

PM.7.10. Suprarenalectomia laparoscopică în tratamentul tumorilor adrenale. Experienţa Clinicii de Urologie Sibiu

Laparoscopic adrenalectomy in treatment of adrenal tumors.

The experience of Sibiu Urology Department

Introduction: The pathology of adrenal gland benefits from the advantages of laparoscopic surgery, being a retroperitoneal organ. Laparoscopic adrenalectomy is the treatment of choice in the adrenal tumor pathol-ogy. The types of approach are related to the patient’s position and parietal access in the retroperitoneal space: anterior approach-transperitoneal, lateral ap-proach-transperitoneal, retroperitoneal, posterior ap-proach-retroperitoneal.

Material and method: Retrospectively we analyzed 11 patients (p) between 2014-2017 with tumor adrenal pathology.

Results: The mean age 52 years (43-79), the location of the tumor: 7p left, right 5 p. Sex: -8 p women, men -3 p. Tumor dimensions between 3-8 cm. Body Mass Index (BMI): overweight (25-30) - 2 p, obese (30-40) -6 p, morbid obesity (> 40) - 3 p. Ways of approach: an-terior - transperitoneal: 2 p, lateral- retroperitoneal : 6 p, posterior – retroperitoneal : 4 p. Blood loss: aprox.50 ml with an average between 20-110 ml, the operating time: 70 minutes (50-180 minutes), mean hospitaliza-tion- 2 days (1-4 days). All patients had subcutaneous emphysema witch was resolved spontaneously with-in 24 hours. early mobilization, resuming of intestinal transit in the first postoperative day. Histopathology of the specimens: 5 p pheochromocytoma, 5 p adenoma, 2 p adrenal metastasis of lung cancer.

Conclusion: The retroperitoneoscopic approach of the adrenal gland has many advantages: the minimum area of dissection, anatomic landmarks clearly high-lighted, avoids the pneumoperitoneum and bowel contact with the blood, rapid post-operative recovery, and higher esthetic appearance.

N. Grigore, A. Haşegan

Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

N. Grigore, A. Haşegan

Page 94: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 93

Lapa

rosc

opie

Introducere: Nefrectomia radicală sau parțială prin abord laparoscopic retroperitoneal reprezintă tratamentul standard al tumorilor renale în stadiul T1 sau T2, conform ghidurilor Asociației europene de Urologie (eAU).

Material şi metodă: Am analizat retrospectiv un număr de 62 pacienți (p) care au beneficiat de nefrectomie radicală, ne-frectomie parțială sau excizie tumorală prin abord retroperi-toneal în perioada ianuarie 2014 – Martie 2017.

Rezultate: Vârsta medie a pacienţilor a fost de 55,4 ani (38-82). Sex: 28 p – femei, 34 p- bărbați. (Body Mass Index) BMI: normoponderali(<25)- 26 p ,supraponderali (25-30)- 20 p, obezi (30-40)-7 p, obezitate morbida (>40)- 9 p. Stadiul tu-moral preoperator a fost T1 în 20 p (32,2 %) şi T2 la 40 pacienţi (64,5 %) T3 la 2 p (3,3 %). Intervenția chirurgicală a constat în nefrectomie radicală la 42 p (67,7 %), nefrectomie parțială la 12 p (19,3 %) și excizie tumorală la 8 p (13 %). Durata medie a intervenției chirurgicale a fost 154 minute (90 – 230 min-ute). Durata medie de clampare a arterei renale pentru ne-frectomiile parțiale sau exciziile tumorale a fost de 18 minute (15-30 minute). Tehnica fară clamparea arterei renale a fost utilizată la 3 pacienți. Durata medie de spitalizare a fost de 4,1 zile (3 - 7 zile). Pacienții nu au prezentat complicații majore intra și postoperatorii. Toți pacienții au prezentat emfizem subcutanat care s-a remis spontan în 24 ore. Intervenția a fost convertită la chirurgia deschisă în 3 cazuri datorită sângerării intraoperatorii importante, 1 pacient necesitând transfuzie de sânge. Breșă peritoneală accidentală -5 pacienți.

Concluzii: Obezitatea nu este o contraindicație a abordului laparoscopic, permite mobilizarea precoce, trauma tisulară minimă. Abordul retroperitoneoscopic al tumorilor renale este superior abordului clasic prin mobilizarea precoce a pa-cientului, rata mică de complicații ale plăgii, durata mică de spitalizare, reintegrare socio-profesională rapidă a pacientu-lui. Reluarea rapidă a tranzitului intestinal prin evitarea cav-ității peritoneale oferă beneficii suplimentare față de abordul laparoscopic.

PM.7.11. Tratamentul laparoscopic retroperitoneal al tumorilor de parenchim renal

Treatment of renal tumors by retroperitoneal

laparoscopic approach

Introduction: Laparoscopic radical or partial nephrectomy by transperitoneal or retroperitoneal approach is the stan-dard treatment of renal cell carcinoma stage T1 or T2, accord-ing to the guidelines of the european Association of Urology (eAU).

Material and method: We retrospectively analyzed a num-ber of 62 patients (p) who underwent radical nephrectomy, partial nephrectomy or tumor excision by retroperitoneal ap-proach between January 2014 - March 2017.

Results: Mean age of patients was 55.4 years (average age between 38-82). (Body Mass Index) BMI: normal body weight (<25) - 26 p, overweight (25-30) - 20 p, obese (30-40) -7 p, morbid obesity (> 40) - 9 p. Pre-operative tumor stage T1- 20 p (32.2 %), T2- 40 p (64.5%), and T3- 2 p (3,3 %). Sur-gery consisted in radical nephrectomy 42 p (67.7 %), partial nephrectomy 12 p (19.3 %) and tumor excision to 8 p (13.0 %). The mean duration of surgery was 154 minutes (between 90-230 minutes). The mean duration of renal artery clamping for partial nephrectomy and tumor excision was 18 minutes (15 – 30 minutes). No ischemia procedure was used in 3 patients. Mean hospital stay was 4.1 days (3-7 days). Patients had no major intra and post-operative complications. All patients had subcutaneous emphysema witch was resolved sponta-neously within 24 hours. The procedure was converted to open surgery in 3 patients because of important intraoper-ative bleeding, 1 p requiring blood transfusion (Clavien-2). Accidental open of peritoneum - 5 patients.

Conclusion: Obesity is not a contraindication for laparo-scopic approach, allows the early mobilization, minimal tis-sue trauma. Retroperitoneoscopic approach of renal tumors is superior to open surgery by early mobilization of the pa-tient, the low rate of wound complications, short duration of hospitalization, and fast socio-professional reintegration of patient. early resumption of the bowel by avoiding the peri-toneal cavity offers additional benefits to the laparoscopic approach.

A. Haşegan, N. GrigoreClinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu; România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

A. Haşegan, N. Grigore

Page 95: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1694

Lapa

rosc

opie

Introducere. Datorită avantajelor chirurgiei laparoscopice, pieloplastia efectuată astfel, reprezintă o abordare din ce in ce mai frecventă a stenozei joncțiunii pieloureterale. Par-ticularitatea acestui caz este reprezentată de prezența unei anomalii vasculare care comprimă joncțiunea pieloureterală.

Material si metodă. Pacient în vârstă de 20 ani se inter-nează în Clinica de Urologie Craiova acuzând dureri lombare stângi. Pacientul a efectuat UIV într-un alt serviciu de Urolo-gie, descoperind hidronefroză stângă. examenul CT efectuat confirmă hidronefroza gr. II, fără obstacol vizibil. Pacientul este diagnosticat cu sindrom de joncțiune pielo-ureterală. Rezultatele constantelor biologice au fost în limite normale. examenul preanestezic nu descoperă contraindicații pentru efectuarea chirurgiei laparoscopice.

Rezultate. Se intervine laparoscopic, pe cale transperitoneală. Pneumoperitoneul a fost creeat folosind minilaparotomia. După disecția bazinetului stâng și a ureterului proximal stâng se descoperă o venă renală polară inferioară care ștrangulează joncțiunea pieloureterală. După secționarea ureterului se constată stenoza joncțiunii pieloureterale. Se practică decru-cișarea ureterului și rezecția joncțiunii pieloureterale stângi. Se montează stent ureteral JJ 6 CH laparoscopic și sutura tip surjet a anastomozei pieloureterale cu fir resorbabil. Intraoperator nu au existat incidente, drenajul postoperator a fost minim. Stent-ul ureteral se extrage la 30 zile postoperator.

Concluzii. Chirurgia laparoscopică prezintă numeroase avan-taje comparativ cu cea clasică, însă necesită o curbă de învățare mai lungă, o mai bună capacitate de evaluare a pacienților și de management al complicațiilor intra sau postoperatorii.

PM.7.12. Pieloplastie efectuată laparoscopic – Prezentare de caz

Laparoscopic pyeloplasty – Case report

Introduction. Due to advantages of laparoscopic surgery, this approach of pyeloplasty represents an increasingly fre-quent approach to pieloureteral junction stenosis. Particular-ity of this case is represented by the presence of a vascular abnormality that compresses the pyeloureteral junction.

Materials and method. 20-year-old patient hospitalized in Urology Department of Craiova accusing left lumbar pain. Pa-tient performed UIV in another urology department, finding left hydronephrosis. CT test confirm grade II hydronephrosis without any visible obstacle. Patient is diagnosed with py-elo-ureteral junction stenosis. Results of biological constants were within normal limits. Pre-anesthetic examination does not reveal any contraindications for laparoscopic surgery.

Results. Transperitoneal laparoscopy is performed. Pneumo-peritoneum was created using minilaparotomy. After dissec-tion of the left renal pelvis and proximal left ureter, a lower polar renal vein is discovered, that compresses the pyelouret-eral junction. After resection of the ureter, stenosis of the py-eloureteral junction is observed. The ureter is decrossed and resection of the left pyeloureteral junction is performed. Ure-teral stent JJ ??6 CH is placed and a surjet suture of the anas-tomosis with a resorbable thread is performed. There were no incidents, postoperative drainage was minimal. The ureteral stent is removed after 30 days.

Conclusions. Laparoscopic surgery has many advantages compared to clasic surgery, but requires a longer learning curve, better patient assessment capability and intra or post-operatory complications management.

G. Mitroi1, A. Drocaş1, C. Nedelcuţă2, O. Drăgoescu1, C. Folcuţi2, C. Mitoaica2, D. Dănilă2, G. Popescu2, V. Șurlin3, Alice Găman4, P. Tomescu1

1 Clinica de Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, România2 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, România3 Clinica de Chirurgie Generală, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, România4 Departamentul de Bacteriologie Virusologie Parazitologie, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, România

1 Urology Department, University of Medicine and Pharmacy Craiova, Romania

2 Urology Department, County Emergency Clinical Hospital Craiova, Romania

3 General Surgery Department, University of Medicine and Pharmacy Craiova, Romania4 Department of Bacteriology Virology and

Parasithology, University of Medicine and Pharmacy Craiova, Romania

G. Mitroi1, A. Drocaş1, C. Nedelcuţă2, O. Drăgoescu1, C. Folcuţi2, C. Mitoaica2,

D. Dănilă2, G. Popescu2, V. Șurlin3, Alice Găman4, P. Tomescu1

Page 96: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 95

Tum

ori u

rote

liale

Introducere: Ureteroscopia flexibilă a devenit o proce-dură populară în multe centre spitalicești. Scopul aces-tui studiu a fost de a evalua indicațiile ureteroscopiei flexibile retrograde de diagnostic.

Material și metodă: Între ianuarie 2016 și ianuarie 2017, ureteroscopia flexibilă retrogradă de diagnostic a fost efectuată în departamentul nostru în 56 de cazuri. S-a urmărit evaluarea unui defect de umplere a tractu-lui urinar superior (11 cazuri), hematurie unilaterală (15 cazuri), obstrucție a tractului urinar superior (10 cazuri), citologie urinară anormală (7 cazuri) și urmărire după tratament conservator al tumorilor uroteliale ale tract-ului urinar superior (13 cazuri). A fost utilizat în toate cazurile un ureteroscop flexibil Olympus URF-V2.

Rezultate: Ureteroscopia flexibilă de diagnostic a iden-tificat modificări ale tractului urinar superior în 34/36 cazuri: tumori pielocaliceale (15 cazuri), litiază (10 ca-zuri), diverticul pielocaliceal (2 cazuri), leziuni vasculare caliceale (6 cazuri), leziuni sugestive de tuberculoză urinară, mai târziu confirmate prin prelucrare bacterio-logică (1 caz). În 2 cazuri de hematurie nu au fost iden-tificate leziuni sugestive. În toate cazurile cu citologie anormală s-au decelat formațiuni tumorale uroteliale înalte. În 3 dintre cei 13 pacienți cu tumori uroteliale ale tractului urinar superior s-a identificat recurență tu-morala. În 7 cazuri, au apărut complicații postoperatorii minore: colica renală (4 cazuri) și febră (3 cazuri).

Concluzii: Din experiența noastră, ureteroscopia flexi-bilă retrogradă a demonstrat că poate reprezenta o metodă utilă și uneori necesară pentru evaluarea pa-tologiilor tractului urinar superior.

PM.8.1. Ureteroscopia flexibilă de diagnostic – experiența Spitalului Clinic de Urgență “Sf. Ioan”

Diagnosis flexible ureteroscopy – “St. John” Clinical Hospital of

Emergency experience

Introduction: Flexible ureteroscopy has become a popular procedure in many centers. The aim of this study was to evaluate the indications of diagnostic ret-rograde flexible ureteroscopy.

Material and methods: Between January 2016 and January 2017, diagnostic retrograde flexible ureteros-copy was performed in our department in 56 cases. It was aimed to evaluate a filling defect of the upper urinary tract (11 cases), unilateral hematuria (15 cases), obstruction of the upper urinary tract (10 cases), ab-normal urinary cytology (7 cases) and follow-up after conservative treatment of upper urinary tract urotheli-al tumors (13 cases). An Olympus URF-V2 flexible uret-eroscope was used in all patients.

Results: Diagnostic flexible ureteroscopy identified up-per urinary tract changes in 34/36 cases: pyelocaliceal tumors (15 cases), lithiasis (10 cases), pyelocaliceal di-verticulum (2 cases), caliceal vascular lesions (6 cases), suggestive lesions of urinary tuberculosis, later con-firmed by bacteriological work-up (1 case). In 2 cases of hematuria no suggestive lesions were identified. In all cases with abnormal cytology, upper urinary tract tu-mors were detected. In 3 of the 13 patients with upper urinary tract urothelial tumors, tumoral recurrence was identified. In 7 cases, minor postoperative complica-tions occurred: renal colic (4 cases) and fever (3 cases).

Conclusions: According to our experience, retrograde flexible ureteroscopy proved that it may be a useful and sometimes necessary method for evaluating the upper urinary tract pathologies.

B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, D. Georgescu1,2, C. ene1,2, P. Geavlete1,2

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

1 “St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania

2 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

B. Geavlete1,2, R. Mulţescu1, D. Georgescu1,2, C. ene1,2, P. Geavlete1,2

Page 97: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1696

Tum

ori u

rote

liale

Introducere: Complicatiile postoperatorii precoce ale cistectomiei radicale sunt bine documentate, iar unele dintre ele pot pune in pericol viata pacientului. Va prezentam un caz de tromboza aortica completa asociata cu tromboza bilaterala de artere iliace (co-mune, interne, externe) si tromboza bilaterala de artere renale. Din cunostintele noastre, este al4-lea asemenea caz raportat in literatura, tromboza arteriala in sine fiind o complicatie postoperatorie rarisima.

Prezentare caz: Prezentam cazul unui pacient de 78 de ani, fost fumator, cunoscut cu hipertensiune arteri-ala esentiala in tratament, scleroemfizem pulmonar si tumora vezicala infiltrativa operata (TUR-V efectuat in ianuarie 2017). Pacientul este internat in martie 2017 in serviciul nostru in vederea tratamentului chirurgi-cal cu viza radicala. Se practica cistectomie radicala cu ureterostomie cutanata in “teava de pusca”. Sangerare intraoperatorie minima (cca 300ml), timp operator - 5 ore, pacient normotensiv pe toata durata interventiei chirurgicale. evolutia postoperatorie a fost favorabila, cu mobilizarea precoce in ziua 1, reluarea tranzitului pt gaze in ziua a2a si pt materii fecale in ziua a3a, supri-marea SNG in ziua a2a si a tubului de dren in ziua a3a. In dimineata zilei a5a postoperator, pacientul afirma 3 scauna diareice si dureri de membru inferior stg. Se recolteaza proba pt test rapid de Clostridium difficile - pozitiva. Bolnavul se izoleaza si se initiaza tratament specific. Se solicita consult de chirurgie vasculara care pune diagnosticul de ischemie cronica acutizata de membru inferior stang, contraindica RFA prin by-pass

PM.8.2. Complicaţie postoperatorie letală în chirurgia pelvină cu viză oncologică – tromboza aortică după cistectomie radicală

Lethal postoperative complication after radical cystectomy

for bladder tumour – Aortic Thrombosis

Introduction: early postoperative complications after radical cystectomy are well documented and some of them are life threatening. We present an aortic throm-bosis case associated with bilateral iliac (common, internal, external) and renal artery thrombosis. As far as we know this is the fourth reported case, arterial thrombosis itself being an extremely rare postop com-plication.

Case presentation: We present the case of a 78 year old male, ex-smoker, with a history of hypertension, pulmonary sclero-emphysema and a pT2G3 infiltrative bladder tumour (TUR-B in January 2017). The patient was hospitalized in our clinic in March 2017 for radical surgical treatment of his bladder tumour. Radical cys-tectomy with cutaneous ureterostomy was performed. There was minimal intraoperative blood loss (300 ml), OR time was 5 hours, and the patient was normoten-sive throughout the operation. Post-operatively, the patient’s evolution was good - mobilization on day 1, bowel movement on day 3, and the NG tube and drain-age tube were removed on day 3. On the 5th post-op day, the patient had three diarrheic stools and pain in the left lower limb. A rapid test for Clostridium difficile was performed and it came out positive. The patient was isolated and specific treatment was initiated. A vascular surgeon was called for a consult and he con-firmed the diagnosis of acute left lower limb ischemia - bypass surgery was contra-indicated and specific treat-ment was initiated. Twenty hours after the patient was isolated, abdominal pain and low intensity dyspnea oc-

V Mirciulescu1, L. Goman1, D. Soroiu1, D. Georgescu1, M. Mansour1, M. Bloju1,

Mihaela Avel2, P. Geavlete1

V. Mirciulescu1, L. Goman1, D. Soroiu1, D. Georgescu1, M. Mansour1, M. Bloju1, Mihaela Avel2, P. Geavlete1 1 Clinica de Urologie, 2 Secția ATI Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan”, Bucureşti, România

1 Urology Clinic,2 ICU “Saint John” Clinical Emergency Hospital,

Bucharest, Romania

Page 98: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 97

Tum

ori u

rote

liale

si prescrie tratament specific. La cca 20 de ore dupa izolarea bolnavului, acesta afirma dureri abdominale si dispnee usoara fara ortopnee. Se decide transferul pacientului in serviciul ATI si se initiaza suport ventila-tor cu C-PAP NI. La 12 ore dupa admisia in ATI, starea pacientului se agraveaza, devine oliguric si instabil he-modinamic si necesita IOT cu VM, suport vasopresor cu noradrenalina si suport cu furosemid pe injectomat. De asemenea, acesta dezvolta meteorism abdominal im-portant. Se solicita consult de chirurgie generala care ridica suspiciunea de megacolon toxic si se efectueaza CT toraco-abdomino-pelvin cu substanta de contrast - Rezultat: tromboza completa de aorta abdominala, artere iliace bilateral (comune, externe, interne) si ar-tere renale bilateral cu multiple zone de infarct renal bilateral; duoden, anse enteral, colon destins, cu perete rectal mult ingrosat (pe substrat de enterocolita cu Clostridium difficile). Pacientul sucombeaza 6 ore mai tarziu.

Discuţii: Acesta este al 4-lea si cel mai grav caz de trom-boza arteriala raportat in literatura. Tromboza arteriala postoperatorie, desi extrem de rara, trebuie luata in considerare si tratata in urgenta la toti bolnavii care prezinta simptomatologie specifica, deoarece evolutia este fulminanta, iar in unele cazuri incompatibila cu viata.

curred. He was transferred to the ICU, where NI C-PAP ventilation is initiated. Twelve hours later, his status worsens - he becomes oliguric and hemodynamically unstable and required OTI with MV, and treatment with Norepinephrine and Furosemide on infusers. The pa-tient’s abdomen becomes distended and the general surgeon raises the suspicion of toxic megacolon. Tho-raco-abdomino-pelvic CT with contrast is performed which reveals complete thrombosis of the abdominal aorta and of the iliac and renal arteries bilaterally with bilateral renal infarction; large distention of the du-odenum and of the lower GI tract, and signs of acute Clostridium difficile infection. The patient succumbed 6 hours later.

Discussion: This is the fourth reported case of aortic thrombosis. Although it’s an extremely rare compli-cation, patients presenting signs of arterial thrombo-sis must be treated swiftly, as it can be lethal in many cases.

Page 99: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 1698

Tum

ori u

rote

liale

Introducere. Virusul papiloma uman este legat indubi-tabil de anumite neoplazii. În unele dintre ele cum este cancerul de col uterin rolul lui a fost demonstrat în timp ce în altele există încă loc de discuţii.

Material şi metodă. Ne referim în această lucrare la implicarea HPV in cancerul de vezică urinară. Neoplas-mul de vezica urinară cuprinde mai multe entităţi cele mai comune fiind: cancerul urotelial, carcinomul scua-mos, adenocarcinomul , neoplazia de câmp urotelial inversat şi nu in ultimul rând un mix între carcinomul urotelial şi cel scuamos.

Rezultate. Preocuparea multor lucrări este legata de încercarea de a descoperi un marker tumoral, din pă-cate p16 şi p53 nu s-au dovedit atât de bune precum s-a crezut. Sunt de asemenea studii care încearcă să afle dacă există o conexiune între HPV şi tumorile vezicale.

Concluzii. există numeroase argumente care sustin implicarea acestui virus in tumorile vezicale, totuşi sunt necesare studii suplimentare pe loturi mai mari de pa-cienţi.

PM.8.3. Rolul HPV în neoplaziile vezicale

Implications of HPV in bladder neoplasia

Introduction. Human Papilloma Virus (HPV) is linked to several malignancies. Some of them like cervix can-cer had already been proven.

Material and Method. One of them which we refer in this topic is the bladder cancer. The general term blad-der cancer include many types of neoplasia most com-mon being urothelial carcinoma, squamous cell carci-noma, adenocarcinoma, inverted urothelial neoplasia and last but not the least a mix between urothelial neo-plasia with squamous cell carcinoma differentiation.

Results. The search for a valuable infection marker has never stopped; unfortunately p16 and p53 are not so reliable as it would have seemed to be at the beginning of the research. even the role of this virus in this type of neoplasia raises a lot of questions that remain to be answered

Conclusions. There are numerous proofs that link HPV and bladder neoplasia, still we need to investigate fur-ther.

D. Spînu, D. Marcu, O. Bratu, D. Mischianu

Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, Bucureşti, România

Clinic of Urology, University Emergency Central Military Hospital „Dr. Carol Davila”, Bucharest,

Romania

D. Spînu, D. Marcu, O. Bratu, D. Mischianu

Page 100: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology 99

Tum

ori u

rote

liale

Introducere: Scopul prezentării noastre este de a evidentia rolul metodei imunocitochimice în îmbunătățirea diagnostic-ului citologic urinar.

Material si metode: In perioada aprilie 2016 - Aprilie 2017, a fost realizat un studiu prospectiv pe un grup de 20 de pa-cienți, internati in cadrul sectiilor de Urologie din Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele“ cu suspiciuni de malignitate. Au fost prelevate probe de urină (50 ml) din emisia spontana matinala și probe de lavaj urinar, care au fost centrifugate la 2000 rpm / min timp de 10 minute, folosind centrifuga Het-tich eBA 20. A fost îndepărtat supernatantul, iar in sedimentul (1 ml) după obținerea frotiurilor pentru diagnosticul citologic conventional s-a adăugat (5 ml) lichid fixator (formaldehidă, diluție 10%) pentru obtinerea unor citoblocuri încorporate în parafina. Citoblocurile au fost sectionate la microtom (2µm) pentru aplicarea de markeri tumorali, printre care: CK7, P40, 34βe12, PSMA.

Rezultate: In trei din douăzeci de probe de material bio-logic analizate nu au fost concordante cu testarea imuno-histochimica datorită autolizei din etapa preanalitica. Car-cinoamele uroteliale au fost evidentiate folosind următorii markeri: CK7, P40, 34βe12. Folosind anticorpi PSMA, am con-statat că una dintre probe a avut celule epiteliale atipice cu origine prostata.

Concluzii: Metoda este utilă în special în cazurile în care bi-opsia este dificil sau chiar imposibil de obținut.

PM.8.4. Optimizarea diagnosticului citologic al probelor de urină prin imunocitochimie

Urine specimens cytological diagnostic optimisation through

immunocytochemistry

Introduction: The purpose of our presentation is to under-line the role of immunocytochemistry metehod in the im-provement of urinary cytological diagnostic.

Material and methods: Between April 2016 – April 2017 a prospective study has been accomplished on a group of 20 patients whit presumed malignancy, hospitalized in the Urol-ogy Department of „Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital. Urine samples from spontaneous morning emission (50 ml) and urinary lavage samples have been taken and were cen-trifuged at 2000 rpm/min for 10 minutes using Hettich eBA 20 Centrifuge. The supernatant was removed and after ob-taining the slides for the cytology diagnostic, fixation liquid (formaldehyde, 10X dilution) was added to the sediment (5 ml) in order to obtain paraffin embedded cytoblocks. The cytoblocks were cut using a microtome (2µm) for the treat-ment with different tumor markers among which: CK7, P40, 34βe12, PSMA.

Results: In three out of twenty analysed samples the biologi-cal material was not concordant with the immunohistochem-istry testing due to the autolysis from the preanalytical step. Urothelial carcinomas were found using the following mark-ers: CK7, P40, 34βe12. Using PSMA antibody, we found that one of the samples had atypical epithelial cells with prostate origin.

Conclusions: The method is useful especially in the cases in which the biopsy is difficult or even impossible to obtain.

e. Turcu1,2, B. Braticevici3, I. Chira3, D. Diaconescu3, C. Ardeleanu2, A. Petrescu1, G. Mihaescu4

¹ Laboratorul de Anatomie Patolologica, Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele “, București, România² SC. OncoTeam Diagnostic, Spitalul Monza, București, România³ Urologie, Spitalul Clinic„ Prof. Dr. Th. Burghele“, București, România4 Universitatea București, Facultatea de Biologie, București, România

1 Anatomopathology Laboratory, „Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 SC OncoTeam Diagnostic, Monza Hospital, Bucharest, Romania

3 Urology Department, „Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

4 Biology Faculty, University of Bucharest, Bucharest, Romania

e. Turcu1,2, B. Braticevici3, I. Chira3, D. Diaconescu3, C. Ardeleanu2,

A. Petrescu1, G. Mihaescu4

Page 101: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16100

Tum

ori u

rote

liale

Introducere. Cistectomia radicală reprezintă tratamentul standard pentru pacienţii cu cancer de vezica invaziv in mus-culară T2 – T4a, alte indicaţii fiind reprezentate de tumorile vezicale cu risc înalt, recurente sau T1G3.

Material si metode. În anul 2016, în Spitalul Clinic Prof. Dr. Theodor Burghele, s-au practicat 41 de cistectomii radicale. Au fost analizate in manieră retrospectivă aceste cazuri, fiind notate: vârsta pacientilor, sexul, perioada de spitalizare post-operatorie, tipul de derivaţie urinară, valorile hemoglobinei pre si postoperator si complicaţiile postoperatorii.

Rezultate. Dintre pacienţii supuşi cistectomiei radicale, 70.73 % au fost bărbaţi si 29.27 % femei. Vârsta medie a fost de 67.3 ani (52-81ani), iar perioada medie de spitalizare postoperatorie a fost de 19 de zile (7-46 zile). Derivaţia urinară cea mai folosită a fost ureterostomia cutanată - 90.24 % din cazuri, derivatia Meinz II la 7.3 %, neovezica sigmoidiană la un pacient - 2.44%. Postoperator, 4/41 pacienţi au necesitat reintervenţie chirur-gicală. Limforagia prelungită a fost notată la 6/41 pacienţi, iar 3/41 pacienţi au prezentat supuraţie de plaga postoperato-rie. In cazul cistectomiei radicale, hemoragia intraoperatorie este semnificativă, 70.73% dintre pacienţi au prezentat ane-mie posthemoragică acută.Principalele complicaţii legate de derivaţiile urinare au fost reprezentate de infecţiile de tract urinar, acestea fiind întâlnite la 51.22 % din pacienţi, iar 17.07 % au prezentat infecţii de tract urinar recurente.

Concluzii. Cistectomia radicală se poate realiza in condiţii de siguranţă la pacienţii atent selectionaţi, dar morbiditatea postoperatorie e relativ crescută. Cele mai frecvente compli-caţii postoperatorii sunt legate de derivaţiile urinare, dintre care infecţiile de tract urinar sunt cele mai des întâlnite.

PM.8.5. Cistectomia radicală – experienţa Clinicii Urologie, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele” în anul 2016

Radical cystectomy – Urology Departament of Clinical

Hospital “Prof. Dr. Th. Burghele” 2016 experience

Introduction. Radical cystectomy is the standard treat-ment for muscle invasive bladder cancer T2-T4a, other indication are high risk, recurrent or T1G3 tumors.

Material and method. In 2016, 41 radical cystectomies were performed in “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hos-pital. Medical records were reviewed in a retrospective manner. Age, sex, postoperative hospital stay, urinary diversion type, pre and postoperative hemoglobin val-ues and postoperative complications were noted.

Results. Of 41 patients, 70.73% were male and 29.27 % female. The average age was 67.3 years (52-81 years), mean postoperative hospital stay was 19 days (7-46 days). Cutaneous ureterostomy was performed in 90.24 % cases, Meinz II 7.3%, sigmoid neobladder in 1 patient. Surgical reintervention was necessary in 4/41 cases. 6/41 patients had prolonged lymphatic drain-age and 3/41 had wound complications. Blood loss is an important intraoperative complication, 70.73% had postoperative anemia. Common urinary diversion re-lated complications were urinary tract infection - 51.22 % cases, 17.07 % had recurrent urinary tract infections.

Conclusion. Radical cystectomy is a safe intervention in selected patients, but postoperative morbidity is high. Most frequent postoperative complications are related to urinary diversion, of which urinary tract in-fections are the most common.

R. Petca1,2, D. Ioniţă1, F. Benguş1, C. Călin1, C. Medar2,3, D. Diaconescu1, R. Dănău1,2, M. Budău2,3, D. Damian1, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

1 Clinica Urologie, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România2 UMF “Carol Davila”, Bucureşti, România3 Departamentul de Imagistică, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România

1 Urology Departament, Clinical Hospital “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucharest

2 Carol Davila Univeristy of Medicine and Pharmacy, Bucharest

3 Departament of Medical Imaging, Clinical Hospital “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucharest

R. Petca1,2, D. Ioniţă1, F. Benguş1, C. Călin1, C. Medar2,3, D. Diaconescu1, R. Dănău1,2,

M. Budău2,3, D. Damian1, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2

Page 102: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology101

Tum

ori u

rote

liale

Introducere: Rata de supraviețuire a pacienților cu tumoră vezicală non-muscular invazivă este în majoritatea cazurilor favorabilă, totuși probabilitatea recurenței si a progresiei de-pind de numeroși factor de risc clinico-patologici. Din această pricină se explică necesitatea urmăririi pe termen lung a aces-tor pacienți cu determinarea supraviețuirii pe termen lung.

Obiective: Obiectul lucrării a fost de a determina supra-viețuriea pe 10 ani a pacienților cu tumoră vezicală non-mus-cular invazivă.

Material și Metodă: Studiu monocentric, retrospectiv. 164 de pacienți cu tumoră vezicală non-muscular invazivă au fost incluși din Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Județean Tîr-gu Mureș din perioada ianuarie 2006 – decembrie 2007. Cri-teriu de includere: cancer vezical stadiul T1 și Ta în momentul diagnosticului. O bază de date a fost creat în Microsoft excel și urmărirea pacienților a fost efectuată prin contact telefonic. Analiza statistică a fost efectuată cu Programul STATA 11.

Rezultate: Vârsta medie a fost de 65 de ani (IQR 58-72). 133 (81.10%) bărbați și 31 (18.90%) femei. Tumori T1 în 30 (18.29%) de cazuri, din care toți au beneficiat de tratament cu BCG (6 săpt.). CIS a fost asociat în 2 cazuri (1.22%), tumori G1 în 42 (25.61%), G2 în 78 (47.56%) și G3 în 44 (26.83%) ca-zuri. Recidivă în 39 (23.78%) cazuri. Progresie în in 15 (9.15%) cazuri cu urmărire medie de 43 de luni. Supraviețuirea pe 10 ani a fost 53.6% cu urmărire medie de 112 luni (IQR 69-123). Am efectuat analiza Cox regresivă și factorii predictivi independenți pentru supraviețuirea pe 10 ani au fost vârsta și numărul tumorilor la momentul diagnosticului. Scor eO-RTC>6 a fost asociat cu supraviețuire scăzută.

Concluzii: Unul din doi pacienti cu tumoră vezicală non-mus-cular invazivă supraviețuiesc mai mult de 10 ani de la diag-nostic, varsta mai inaintată si numarul crescut de tumori in-tavezicale scad prognosticul de supravietuire pe termen lung.

PM.8.6. Supraviețuire generală la 10 ani după diagnosticul de cancer vezical non-muscular invaziv

10 year overall survival after non-muscle invasive bladder

cancer diagnosis

Introduction: Non-muscle invasive bladder cancer (NMIBC) survival rate is mostly favorable, however the recurrence and progression probability rates depend on several clini-cal-pathological risk factors. Therefore the necessity for long-term follow-ups are needed to determine the overall survival of these patients.

Objectives: The aim of our study was to investigate the long term overall survival (OS) rate of NMIBC patients.

Material and Methods: Monocentric, retrospective study. 164 patients with NMIBC were enrolled from the Urology Clinic of Mures County Hospital between January 2006 and December 2007. Including criteria were: T1 and Ta bladder cancer in the moment of diagnosis. A patient database was created in Microsoft excel and the follow-up was performed with telephonic contact of the patients. STATA 11 Program was used for statistical analysis.

Results: The median age was 65 years (IQR 58-72). 133 (81.10%) males and 31 (18.90%) females. T1 tumors were in 30 cases (18.29%) all had BCG 6-weeks schedule, CIS was as-sociated in 2 cases (1.22%), G1 tumors in 42 (25.61%), G2 in 78 (47.56%) and G3 in 44 (26.83%) cases. Recurrence occurred in 39 (23.78%) cases. Progression in 15 (9.15%) cases with me-dian follow-up 43 months. Overall survival was 53.6 % at a median follow-up of 112 mo (IQR 69-123).We performed Cox regression analysis and independent predictive factors for overall survival were age and number of tumors at diagnosis. Higher eORTC score than 6 was predictive for worse OS.

Conclusion: One out of two patients with NMIBC survives longer than 10 years after diagnosis, age and increased num-ber of tumors lower the long-term survival prognosis.

D. Bălan, S. Tătar, S. Chiujdea, A. Friedl, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, M.D. Vartolomei, Anca Sin, Mártha OrsolyaClinica de Urologie, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, România

Department of Urology, Mureş County Hospital, Romania

D. Bălan, S. Tătar, S. Chiujdea, A. Friedl, D. Porav-Hodade, C. Chibelean,

M.D. Vartolomei, Anca Sin, Mártha Orsolya

Page 103: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16102

Tum

ori u

rote

liale PM.8.7. Impactul penselor de

biopsie de unică folosinţă asupra deflecţiei ureterorenoscoapelor flexibile moderne şi a debitului soluţiei de irigare

The impact of the single use biopsy devices on the modern

flexible ureterorenoscopes deflection and irrigant flow

Introduction & objectives. Biopsy of the upper tract urothelial tumours is of the utmost importance for diagnosing and choosing the optimal treatment. For lesions located in the lower pole calyx, the biopsy for-ceps should not hamper the FURS deflection. The aim of our study was to evaluate the impact of the single use biopsy devices on the flexible ureterorenoscopes deflection and irrigant flow.

Materials & methods. We utilized two single use bi-opsy devices (Piranha, Boston Scientific; BIGopsy, Cook) and nine flexible ureterorenoscopes (BOA vision and COBRA vision, Richard Wolf; FLeX X² and FLeX Xc, Karl Storz; LithoVue, Boston Scientific; URF-P5, URF-P6, URF-V and URF-V2, Olympus) for this study. Passing the biopsy forceps through the flexible ureterorenoscopes we measured the maximal deflection for each device. We recorded the irrigant flow for each flexible uret-erorenoscope with the biopsy forceps in the working channel, using an electronical balance. The saline bag was at 40 cm height and was connected to the flexible ureterorenoscope with a T-flow Dual Port (Rocamed) irrigation line.

Results. Piranha caused higher deflection impairment than BIGopsy in all flexible ureterorenoscopes. The lowest deflection angle (160º) was observed on URF-P6 with Piranha and the highest (199º) on URF-V with BI-Gopsy. Irrigation flow was better with BIGopsy than Piranha in all flexible ureterorenoscopes. Highest flow (2.6 ml/sec) was obtained with COBRA and BIGopsy. Lowest flow (0.5 ml/sec) was observed with both FLeX

L.B. Dragoş1, L.C. Daminescu1, P. Boiborean1, G. Pupca1, R. Minciu1, O. Traxer2, M. Botoca1

1 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Pius Branzeu” Timişoara, Dept. of Urology, Timişoara, România 2 Hopital Tenon, Université Pierre et Marie Curie - Paris VI, Dept. of Urology, Paris, France

1 “Pius Branzeu” Emergency Clinical Hospital, Timişoara, Dept. of Urology, Timisoara,

Romania2 Hopital Tenon, Université Pierre et Marie Curie

- Paris VI, Dept. of Urology, Paris, France

L.B. Dragoş1, L.C. Daminescu1, P. Boiborean1, G. Pupca1, R. Minciu1, O. Traxer2, M. Botoca1

Introducere si Obiective. Biopsia tumorilor uroteliale ale tractului urinar superior prezinta o maxima impor-tanta in vederea diagnosticului corect si alegerii trata-mentului optim. Pentru biopsierea leziunile situate la nivelul grupelor caliceale inferioare pensele de biopsie ar trebui sa permita o deflectie corespunzatoare a ure-terorenoscopului flexibil. Scopul acestui studiu este de a evalua impactul pe care pensele de bipsie de unica folosinta il au asupra deflectiei ureterorenoscoapelor flexibile moderne si asupra debitului solutiei de irigare.

Material si Metoda. Am utilizat doua pense de biopsie de unica folosinta (Piranha, Boston Scientific si BIGop-sy, Cook) si noua ureterorenoscoape flexibile (BOA vi-sion si COBRA vision, Richard Wolf; FLeX X² si FLeX Xc, Karl Storz; LithoVue, Boston Scientific; URF-P5, URF-P6, URF-V si URF-V2, Olympus). Introducand pensele de biopsie prin canalul de lucru am masurat deflectia maxima realizabila cu fiecare ureterorenoscop flexibil. Totodata, folosind o balanta electronica de precizie si asezand pungile cu solutie salina la 40 cm. inaltime fata de masa de lucru, am masurat debitul solutiei de irigare atunci cand canalul de lucru al ureterorenoscoapelor flexibile era ocupat de pensele de biopsie.

Rezultate. Pensa Piranha a limitat deflectia uretero-renoscoapelor flexibile mai mult decat BIGopsy in toate cazurile. Cea mai slaba deflectie (160°) s-a observat utilizand Piranha si URF-P6 iar cea mai buna (199°) folosind BIGopsy si URF-V. Debitul solutiei de irigare a fost intotdeauna superior folosind BIGopsy fata de Piranha. Cel mai mare debit (2.6 ml/sec) a fost obtinut

Page 104: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology103

Tum

ori u

rote

liale

utilizand pensa BIGopsy si ureterorenoscopul flexibil COBRA vision. Cel mai scazut debit a fost observat cand pensa Piranha a ocupat canalul de lucru al FLeX X2 sau al URF-P6.

Concluzii. Deflectia si debitul solutiei de irigare au fost sever afectate de ambele pense de biopsie de unica folosinta. BIGopsy a afectat mai putin deflectia ureterorenoscoapelor flexibile si debitul solutiei de irigare fata de Piranha insa este cunoscut faptul ca utilizarea BIGopsy reduce mai mult campul vizual al ureterorenoscoapelor flexibile. Biopsierea tumorilor situate in calicele inferioare poate fi dificila cu oricare dintre pensele de unica folosinta comparate. Selectia pensei potrivite trebuie adaptata fiecarui caz.

X2 and URF-P6 when Piranha occupied the working channel.

Conclusion. Deflection and flow were severely affect-ed by both biopsy devices in all flexible ureteroreno-scopes. BIGopsy caused less deflection and flow im-pairment than Piranha, but it is known to have a bigger reduction in the field of view. Approaching a lower pole calix might be difficult with both devices and selection should be based on an individual case-by-case basis.

Page 105: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16104

Tum

ori u

rote

liale

Introducere: Lucrarea de fata isi propune sa identifice factorii favorizanti care ne permit efectuarea cistecto-miei la varste cat mai inaintate.

Material şi metodă: Între 2007-2017, 15 pacienti cu varste peste 80 ani au beneficiat de cistectomie totala pentru carcinom vezical infiltrativ. Analiza rezultatelor din centre cu experienta in cistectomia radical permit identificarea bolnavilor cu varsta peste 80 ani care pot prelungi durata si calitatea vietii prin operatie. Au fost selectati pacienti cu scor ASA (American Society of An-esthesiologists) 1-3, la care s-a corectat anemia si insu-ficienta renala preoperator. Tipul de derivatie urinara, capacitatea pacientului de a se adapta la noua viata cu derivatie urinara, transfuzia de sange in perioada perioperatorie, explicarea beneficiilor, intelegerea si acceptarea lor sunt factori cheie pentru succesul cis-tectomiei la varstnici.

Rezultate: Din pacientii operati 13 au fost de sex mas-culin, 2 de sex feminin. Doi pacienti au avut vezica uri-nara de substitutie dupa tehnica Studer, 3 implantare tip Mainz II si 10 ureterostomie cutanata. Supravietu-irea a fost similara pacientilor mai tineri cu o decada, selectia pacientilor fiind mai riguroasa.

Concluzii: Cistectomia totala se poate efectua cu suc-ces si la varste inaintate. Derivatia urinara si adaptarea la noua viata nu trebuie sa deterioreze calitatea vietii pacientului.

PM.8.8. Cistectomia la pacienţi peste 80 de ani

Cystectomy in patients older than 80 years

Introduction: This paper aims to identify criteria that allow us to perform cystectomy in older people.

Material and Method: 2007-2017 of 15 patients older than 80 years were operated with total cystectomy for muscle invasive bladder cancer. Analysis of results from experienced centers in radical cystectomy allows iden-tification of patients older than 80 years can prolong the quality of life through surgery. We selected patients with ASA (American Society of Anesthesiologists) 1-3, with corrected preoperative anemia and kidney fail-ure. The type of urinary diversion, the patient’s abili-ty to adapt to new life with urinary derivation, blood transfusions in the perioperative period, explaining the benefits with understanding and acceptance are key factors for success cystectomy in the elderly.

Results: From the operated patients 13 were male, two female. Two patients had bladder substitution with Studer technique, 3 Mainz type II implantation and 10 skin ureterostomy. Survival was similar to younger pa-tients with a decade, by more rigorous patient selec-tion.

Conclusions: Total cystectomy can be performed suc-cessfully in old age. Urinary derivation and adaptation to new life should not deteriorate the quality of life for these patients.

H. Mureşanu, I. Ioiart, Miklos Imola

Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, România

“Vasile Goldiș” Western University of Arad, Romania

H. Mureşanu, I. Ioiart, Miklos Imola

Page 106: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology105

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere. Scopul acestei lucrări este de a prezen-ta experienţa noastră în tratamentul fistulelor urinare complexe (fistule vezico-vaginale şi uretero-vaginale) secundare histerectomiei radicale pentru neoplazii genitale preidiate.

Materiale şi metodă. Între ianuarie 2014 şi mai 2017, 12 paciente cu status post histerectomie radicală şi radioterapie pelvină pentru cancere ginecologice, au fost incluse în lucrarea noastră. Fistulele urinare au fost obiectivate după o perioadă medie de 17.4 zile (7-34 zile) postoperator, din cauza creşterii drenajului pel-vin sau prin prezenţa incontinenţei vaginale. În toate cazurile s-a practicat nefrostomie percutanată pe par-tea afectată şi montarea unui cateter uretro-vezical, ca primă etapă a tratamentului, ulterior s-a încercat cura chirurgicală a fistulelor la minim 3 luni de la diagnostic. Nu au fost obiectivate semne de recidivă oncologică la nicio pacientă la momentul chirurgiei reconstructive.

Rezultate. Timpul mediu de la diagnostic până la intervenţia chirugicală a fost de 15.1 săptămâni (interval 12-18 săptămâni). Majoritatea pacientelor au primit o doză medie de ~70Gy (65-110 Gy), atât prin radioterapie externă cât şi brahiterapie. În 8 cazuri (66.6%) s-a practicat cura fistulelor utilizând tehnica O’Connor modificată cu ureterocistoneostomie directă

PM.9.1. Managementul fistulelor urinare complexe secundare tratamentului radiochirugical al neoplaziilor ginecologice

Management of complex urinary fistulas after

radiosurgical treatment of genital cancers

Introduction. The purpose of this paper is to present our experience in the management of complex urinary fistulas (vesicovaginal and ureterovaginal fis-tulae) secondary to radical hysterectomy for preirra-diated genital malignancies.

Material and methods. From January 2014 to May 2017, 12 patients that underwent previous surgery for pre irradiated gynecological cancers were included in our paper. Urinary fistulas were objectified after a mean time of 17.4 days (7-34 days) postoperative due to sudden increase of pelvic drainage or to presence of vaginal incontinence. In all cases percutaneous ne-phrostomy on the injured side and bladder catheteriza-tion was performed as first step, and surgical repair was attempted after at least 3 months. All cases were cancer free at the time of fistulae surgery.

Results. Mean time to surgery after diagnosis was 15.1 weeks (interval 12-18 weeks). Most patients re-ceived on average 70 Gy (65-110 Gy) both external and brachytherapy. In 8 cases (66.6%), primary vesico-vaginal fistulae repair was performed using modified O’Connor technique with direct ureterocystoneostomy in 5 cases, and Boari flap or psoas hitch ureteric reim-plantation in the other 25%. In the other cases (33%), due to significant postradic fibrosis and small bladder

C. Pavelescu1, C. Surcel1,2, C. Mirvald1,2, V. Mihai1, S. Najjar1, V. Cerempei1, Carmen Savu3, I. Sinescu1,2

1 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicina şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România3 Departamentul de Anestezie şi Terapie Intensiva, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România

1 Centre of Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute,

Bucharest, Romania2 “Carol Davila” University of Medicine and

Pharmacy, Bucharest, Romania3 Anestesiology and Intensive Care Unit,

Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

C. Pavelescu1, C. Surcel1,2, C. Mirvald1,2, V. Mihai1, S. Najjar1, V. Cerempei1,

Carmen Savu3, I. Sinescu1,2

Page 107: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16106

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

în 5 cazuri şi Boari Flap sau Psoas Hitch în celelalte 25%. În restul cazurilor (33.3%), cura fistulelor nu a fost posibilă din cauza capacitaţii vezicale mici sau fibrozei radice importante; s-a practicat exenteraţie pelvină anterioară cu derivaţie urinară cutanată ileală în 3 cazuri şi ureterostomie cutanată directă la o pacientă. Rata de succes a fost de 71% (5 cazuri) în lotul de reconstrucţie per primam. Reparaţia secundară a fost încercată la toate pacientele cu recurenţă, cu un singur rezultat favorabil. În cele 2 cazuri (66,6%) cu fistule recurente s-a practicat exenteraţie anterioară şi ureterostomie cutanată . Stenoza de implantare uretero-ileală a fost obiectivată într-un singur caz, necesitând drenaj urinar extern prin nefrostomie la 6 luni postoperator. Au fost efectuate proceduri suplimentare în 4 cazuri (25%), colostomie temporară la o pacientă şi enterectomie segmentară în alte 3 cazuri.

Concluzii. Fistulele urinare complexe secundare trat-amentului radio-chirurgical al cancerelor genitale reprezintă o complicaţie redutabilă cu impact semni-ficativ asupra calităţii vieţii. Reconstrucţia chirurgicală primară trebuie încercată în toate cazurile, însă pelvec-tomia anterioară poate reprezenta o opţiune în cazurile cu fistule de mari dimensiuni, leziuni postradice severe şi fistule recurente.

capacity, primary repair was impossible and anterior exenteration was performed with ileal conduit in 3 pa-tients and cutaneous ureterostomy in the other case. In the primary repair group, success rate was 71% (5 cases). Secondary repair was attempted in all recurrent patients, with only one successful result. Anterior exen-teration and cutaneous ureterostomy was performed in the 2 cases (66.6%) with recurrent fistulas. Stenosis of uretero-ileal anastomosis was recorded in one case, requiring nephrostomy at 6 months postoperative. Ad-ditional procedures were performed in 4 cases (25%), a temporary colostomy in one patient and segmental enterectomy 3 patients.

Conclusions. Complex urinary fistulas after radio-sur-gical treatment of genital malignancies represent a challenging complication with significant impact on the quality of life of the patients. While primary surgical repair should be attempted in all cases, anterior exen-teration may represent an option in patients with large fistulas, severe postradic lesions and recurrent fistulas.

Page 108: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology107

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere. Rezidiul postmicțional (PVR) este consid-erat ca patologic în orice situație, deși valorile sale sunt diferite de la un pacient la altul fără a fi standardizate. Scopul aceste lucrări este de a analiza diagnosticul uro-logic din spatele rezidiului mare, protocolul de diag-nostic și tratamentul utilizat.

Material și Metodă. Acest studiu retrospectiv a s-a bazat pe analiza documentelor medicale ale pacienților ca au avut un PVR peste 250 ml la evaluarea inițială, indiferent de simptomatologie. Au fost incluși numai pacienții la care a fost disponibilă cel puțin încă o evaluare ulterioară.

Rezultate. Analiza a inclus 36 pacienți. Cea mai comună cauză a fost vezica neurologică (23 cazuri), apoi dissinergia vezico-sfincteriană (6 cazuri), hipo-activitatea vezicală (4 cazuri) sau detrusor acontractil (3 cazuri). În toate cazurile s-a considerat că rezidiul mare nu este datorat unei obstrucții mecanice. examenul urodinamic a fost efectuat cel puțin odată în cadrul vizitelor pacientului, dar nu întotdeauna la prima eva-luare. Opțiunile de tratament au inclus dezobstrucția chirurgicală, care nu a rezolvat problema rezidiului în nici unul dintre cazuri, autosondajul intermitent, foarte eficient dar foarte dificil de acceptat de către pacient, sau utilizarea manavrelor de provocare, ineficiente din punct de vedere al rezidiului. Un pacient a fost tratat cu neuromodulare sacrată, fără reducerea semnificativă a rezidiului. 31 cazuri (86%) au avut cel puțin un episod simptomatic de infecție urinară, iar 9 pacienți (25%) au prezentat diverse grade de insuficiență renală.

Concluzie. Obstrucția mecanică nu poate fi singura cauză pentru un reziduu vezical cu valoare mare. exa-menul urodinamic ar trebui efectuat la prima prezen-tare, ținând cont de numărul relativ redus de pacienți cu această condiție. Un reziduu vezical mare nu indică trata-ment chirurgical, ci trebuie să determine o evaluare foarte amănunțită a pacientului. Autosondajul intermitent este cel mai eficient tratament, deși majoritatea pacienților acceptă cu greu această opțiune. Nu este posibilă stan-dardizarea unei scheme terapeutice în acest caz.

PM.9.2. Managementul pacientului cu reziduu postmicțional mare

The management of the high PVR patient –

a single center experience

Introduction. The post void residual volume (PVR) is an abnormal finding in any circumstance; still some patients have significantly higher volumes than others. The aim of this paper is to review the conditions behind the high PVR, the evaluation protocol and the treatment used.

Material and Methods. This is a retrospective study evaluating the hospital files of patients in the last four years who had a PVR of more than 250 ml at the initial evaluation, regardless of their symptoms. Only patients in which follow up data was available were included in our review so evolution after treatment and complica-tions could be also recorded.

Results. A total of 36 patients were included. The most common cause of high PVR in our series was a neuro-genic bladder (23 cases). Other causes include detru-sor-sphincter dyssinergia (6 cases), underactive detrusor (4 cases) or areflexive bladder (3 cases). Although some patients presented some degree of mechanical obstruc-tion, all of them also presented another condition from the ones mentioned before, which increased the PVR. Urodynamics was not routinely performed during the initial evaluation but was performed at one of the fol-lowing visits for a better understanding of the behavior of the bladder. Treatment options were surgical desob-struction, which failed to solve the PVR in all cases, CIC, very effective but not easily accepted by the patient, and the use of provocative maneuvers, which also did not cure the PVR. One patient underwent sacral neuro-modulation, PVR remained present. 86% (31 cases) of our patients had at least one symptomatic UTI episode and 25% (9 cases) had some degree of renal failure.

Conclusions. Obstruction alone is not explanatory for a high PVR. Urodynamic testing should be done during the initial evaluation, considering the relatively low number of patients with this condition. An increased PVR does not indicate surgery, but should lead to in-depth evaluation. CIC is still the ultimate treatment in such cases, although most patients are initially reluctant to it. Standardization of treatment is not possible for high PVR patients.

C. Persu1, D. Rădăvoi1, N. Chirca1, M. Pascu2, Marina Budau2, C. Medar2, M. Pârlog1, V. Jinga1

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România2 Sectia de Radiologie, Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România

1 Department of Urology, Th. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest, Romania

2 Department of Radiology, Th. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest,

Romania

C. Persu1, D. Rădăvoi1, N. Chirca1, M. Pascu2, Marina Budau2, C. Medar2, M. Pârlog1, V. Jinga1

Page 109: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16108

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere. Utilizarea absorbantelor pentru inconti-nență (PAD test) este utilizată pe scară largă ca unitate de măsură a gravității pierderilor involuntare de urină, deși nu există nici o standardizare în privința volumu-lui de urină ce poate fi stocat de acestea. Scopul studi-ului nostru este cuantificarea volumului de urină care îl determină pe pacient să schimbe absorbantul, în contextul în care această percepție are impact asupra numărului zilnic de absorbante utilizate.

Material și Metodă. Am efectuat un studiu prospectiv ce a inclus 20 femei și 10 bărbați cu incontinență uri-nară, indiferent de mecanism. Am utilizat absorbante XL, care au fost cantărite, apoi scufundate in apă și cântărite din nou, măsurând astfel un volum de 230 ml stocați. Pacienții au primit același tip de absorbante precum și cântarul de precizie și au fost instruiți să își schimbe tam-poanele așa cum o făceau și înainte, dar să le cântărească după utilizare și să noteze valorile obținute timp de două zile consecutive. Pacienții au notat și dacă au schimbat absorbantul datorită senzației de ud sau din alt motiv.

Rezultat. Pacientele au raportat senzația de ud la vol-ume variind între 10 și 230 ml, iar când absorbantul a fost schimbat din alte motive, volumul fost între 0 și 230 ml. La aceeași pacientă, volumul la care se schimbă absorbantul a fost cuprins între 11 și 230 ml. În grupul bărbaților, senzația de ud a fost raportată la volume între 50 și 230 ml, iar absorbantele schimbate din alte motive aveau între 0 și 230 ml. Volumul mediu per pa-cient a fost cuprins între 18 și 230 ml.

Concluzie. evaluarea volumului de urină pierdut invol-untar utilizând absorbante nu este o metodă eficientă. Ar putea fi utilizată pentru a monitoriza același pacient, dar nu pentru a compara mai mulți pacienți.

PM.9.3. PAD test pentru cuantificarea pierderilor involuntare de urină

How reliable is the pad test for

quantifying urinary incontinence?

Introduction. The pad test is widely accepted as a measure of the seriousness of urinary incontinence, al-though no clear standard exists regarding the volume of lost urine. Our study aims to quantify the volume of urine that makes a patient change the pad, since this impacts the total daily number of pads.

Material and Method. Our prospective study includ-ed 20 women and 10 men with urinary incontinence, regardless the mechanism. We used XL size absorbent pads which were weighted dry and then submerged into water and weighted again, so a maximum capac-ity of 230 ml was measured. The patients were given the same type of absorbent pads and were requested to change them the way they usually did before. The patient had to weigh each pad after changing it and to enter the value in a table, for two consecutive days, using the same scale, also provided by us. The patients were also asked to note if they changed the pad be-cause they were feeling wet or because of other cause.

Results. In the female group, when they reported feel-ing wet, the urine volume ranged between 10 and 230 ml while when the pad was changed for other reason, the volume ranged between 0 and 230 ml. In one in-dividual, the average volume per pad ranged between 11 and 230 ml in this group. In the male group, the wet sensation associated volumes between 50 and 230 ml and the other reason for changed had behind it vol-umes of 0 to 230 ml. In men, the average volume per pad ranged between 18 and 230 ml.

Conclusion. evaluating the daily volume of lost urine using the number of pads is unreliable. It can be of some use for monitoring a single individual but it loses sense when trying to compare larger number of patients.

C. Persu, N. Chirca, M. Pârlog, V Jinga

Clinica de Urologie, Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România

“Th. Burghele” Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest, Romania

C. Persu, N. Chirca, M. Pârlog, V. Jinga

Page 110: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology109

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere. Grosimea peretelui vezical poate fi măsu-rată într-o manieră simplă, non-invazivă, în cadrul pro-tocolului uzual de evaluare a pacientului cu vezică uri-nară neurologică. Scopul acestui studiu prospectiv este corelarea acestei valori cu celelalte rezultate paraclinice și identificarea rolului predictiv pe care o poate avea.

Material și metodă. În ultimele 18 luni, un total de 48 pacienți, cu vezică neurologică de diverse etiologii au fost evaluați după protocolul standard, iar grosimea peretelui vezical a fost efectuată în timpul ecografiei. Protocolul a mai inclus examen urodinamic si urocul-tură. S-a efectuat o analiză statistică utilizând testul Stu-dent. Valorile normale de grosime a peretelui vezical au fost considerate max 3.3 mm pentru bărbați, respectiv 3 mm pentru femei, măsurate la nivelul peretelui anterior.

Rezultate. Toți pacienții incluși au avut o valoare anor-mală a grosimii peretelui vezical conform definiției no-astre. Deși 33 pacienți (69%) aveau infecție la momentul evaluării inițiale, aceasta nu s-a putut corela statistic cu grosimea peretelui. În majoritatea cazurilor, s-a observat că o presiune detrusoriană mai mare asociază o grosime mai mare, dar rezultatul nu a fost susținut de analiza statistică. Nici prezența refluxului sau hidronefroza nu au putut fi corelate cu grosimea peretelui. Dissiner-gia vezicosfincteriană a asociat valori mari ale grosimii peretelui (p<0,003), iar complianța vezicală scăzută este puternic asociată cu creșterea grosimii vezicale (p<0.001).

Concluzii. O grosime mare a peretelui vezical asociază o complianță vezicală mai scăzută și o probabilitate mai mare ca pacientul să prezinte dissinergie vezicos-fincteriană. Grosimea peretelui vezical nu este corelată cu infecția sau valoarea presiunii detrusoriene, nici cu prezența refluxului sau a hidronefrozei.

PM.9.4. Grosimea peretelui vezical ca element de diagnostic în protocolul de evaluare a pacientului cu vezică neurologică

The place of bladder wall thickness measurement

in the evaluation protocol of the neurogenic bladder patient

Introduction. Bladder wall thickness (BWT) is one sim-ple, noninvasive test for evaluating lower urinary tract symptoms in neurogenic bladder patients. We aimed to see how this value correlates with paraclinical inves-tigations during a prospective study.

Material and Methods. During the last 18 months, a total of 48 patients, men and women, with neurogen-ic bladder of various etiologies were evaluated using a standardized protocol, including ultrasonography with BWT measurement and upper tract evaluation, inva-sive urodynamics and urinalysis. A statistical analysis was performed using the t-test. Abnormal BWT was considered anything above 3.3 mm in men and 3 mm in women measured on the anterior wall.

Results. All the patients in this series had an abnormal BWT as per our definition. Although infection was pres-ent in 69% of our patients (33 cases), no statistical cor-relation could be demosntrated. We observed that the higher the Pdet value is, the higher the BWT in many cas-es, however no statistical significance could be demon-strated. Also, no statistical correlation could be found be-tween BWT and the presence of reflux or hydroneprosis. Detrusor sphincter dyssinergia (DSD) associated higher values of BWT (p<0.003). Lower bladder compliance is strongly correlated with the increase of BWT (p<0.001).

Conclusions. A higher BWT associates a lower bladder compliance and a higher chance the patient has DSD. BWT is not correlated with infection, nor with the Pdet value. There was no correlation between the BWT and the presence of reflux or hydronephrosis.

C. Persu1, D. Rădăvoi1, N. Chirca1, M. Pascu2, Marina Budau2, C. Medar2, M. Pârlog1, V. Jinga1

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România2 Secţia de Radiologie, Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti, România

1 Department of Urology, Th. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology, Bucharest, Romania

2 Department of Radiology, T h. Burghele Clinical Hospital, Dept of Urology,

Bucharest, Romania

C. Persu1, D. Rădăvoi1, N. Chirca1, M. Pascu2, Marina Budau2, C. Medar2, M. Pârlog1, V. Jinga1

Page 111: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16110

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere. Inconţinenţa urinară de efort este una dintre cele mai frecvente patologii ale femeii adulte. De peste 15 ani tehnicile chirurgicale minim invazive prin abord transvaginal ( TOT şi TVT) au devenit tot mai pop-ulare atât în rândul pacientelor cât şi în rândul medi-cilor, ajungând în prezent soluţia de ales în cazul unei astfel de patologii.

Material şi metodă. În perioada ianuarie 2012-ianua-rie 2017 am efectuat 107 intervenţii prin abord trans-vaginal pentru incontinenţă urinară de efort. În 74 de cazuri am efectuat TOT, iar în restul cazurilor am efec-tuat TVT ( pacientele prezentau şi cistocel). Preoperator pacientele au fost examinate clinic (testul la tuse fiind pozitiv în toate cazurile), ecografic şi de asemenea în toate cazurile s-a efectuat sumar de urină şi urocultură.

Rezultate. Vârsta medie a pacientelor incluse în acest studiu a fost de 59,7 ani, 76,3% dintre acestea fiind la menopauză în momentul internării. Valoarea medie a IMC-lui a fost de 28,7 şi numărul mediu de nasteri a fost de 2,1. Durata intervenţiilor a variat între 15 şi 40 de minute, fiind mai mare în medie cu 5-10 minute în cazul TVT datorită cistoscopiei. Intervenţiile au decurs fără in-cidente. În ccea ce priveşte complicaţiile postoperatorii menţionam : 27 de cazuri de imperiozitate micţională, 7 cazuri de dispareunie de novo, 2 cazuri de retenţie com-pletă de urină, un caz de eroziune a mucoasei vaginale şi un caz de expunere a meşei de polipropilenă.

Concluzii. Intervenţiile minim invazive prin abord transvaginal pentru incontinenţă urinară de efort uti-lizănd meşe de polipropilenă şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului, devenind strandardul de aur în managementul acestei patologii.

PM.9.5. Abordul minim invaziv în incontinenţa urinară de efort la femei

Minimally invasive surgical management of stress urinary

incontinence in women

Introduction. Female stress urinary incontinence is a one of the most frequent pathologies, with debilitating symptoms. For more than 15 years transvaginal sling procedures have become the solution to choose when treating stress urinary incontinence.

Material and methods. From January 2012 to Janu-ary 2017 we have performed 107 procedures for stress urinary incontinence using transvaginal polypropylene mesh implants. 74 patients out of 107 have undergone the transobturator tape procedure and 33 patients were operated using the TVT technique, which was per-formed for the patients who also presented cystocele.

Results. The mean age of the patients included in this study was 59,7 years (35-78 years) and 76,3% of them were at menopause. The mean BMI was 28,7 and the mean number of births was 2,1 (ranging from 1 to 4). The operative time has ranged from 15 minutes to 40 minutes and it was higher in the cases where we have performed TVT due to cystoscopy, which was done in order to ex-clude the presence of bladder injuries that may have ap-peared during the retropubic insertion of the helicoidal needle. No intraoperative complications have occurred. As postoperative complications we mention 27 cases of urgency urinary incontinence, 7 cases of de novo dyspa-reunia, two cases of urinary retention, one case of vaginal mesh erosion and one case of mesh exposure.

Conclusions. The transvaginal sling procedures for SUI have proven over the years to be a good solution, due to low rates of complications, high efficacy and signifi-cant improvements of the patient’s quality of life.

D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu

Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, Bucureşti, România

Clinic of Urology, University Emergency Central Military Hospital „Dr. Carol Davila”,

Bucharest, Romania

D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu

Page 112: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology111

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere. Prolapsul genital este o patologie frecventă a femeii adulte, cu un important impact nega-tiv asupra calităţii vieţii pacientelor. 75% din cazurile de prolaps genital sunt reprezentate de prolapsul genital anterior. De aproximativ 15 ani abordul transvaginal minim invaziv utilizând meşe de polipropilenă a devenit standardul de aur în managementul acestei patologii.

Material şi metodă. În perioada octombrie 2013 – oc-tombrie 2016 am efectuat 84 de intervenţii prin abord transvaginal utilizând meşe de polipropilenă cu 4 braţe pentru prolaps genital anterior. Pacientele incluse în acest studiu prezentau cel puţin cistocel grad II cu simp-tome deranjante. Vârsta medie a pacientelor a fost de 59 de ani, numărul mediu de naşteri a fost 2, 66 de paciente fiind la menaopauza şi 49 de paciente aveau viaţă sex-uală activă în momentul internării. evaluarea preopera-torie a presupus examen fizic, analize de urină, ecogra-fie de a aparat urinar şi utilizarea de chestionare pentru evaluarea simptomelor, calităţii vieţii şi funcţiei sexuale.

Rezultate. Succesul anatomic a fost obţinut în 94% din-tre cazuri, doar 5 paciente prezentând recidivă la 6 luni de la intervenţie. Postoperator s-a constatat o amelio-rare semnificativa a simptomelor urinare, precum şi a scorurilor chestionarelor administrate pentru evaluarea calităţii vieţii, a simptomelor şi a funcţiei sexuale. În ceea ce priveşte complicaţiile apărute postoperator menţio-nam 8 cazuri de eroziune vaginală, 5 cazuri de expunere a meşei, 3 cazuri cu dispareunie de novo şi 7 cazuri în care pacientele acuzau discomfort pelvin cronic.

Concluzii. Managemetul prolapsului genital anterior utilizând implantul transvaginal de meşe de polipro-pilenă a dovedit în timp că este o metoda eficientă de tratament, obţinand rezultate superioare abordului cla-sic şi celui laparoscopic.

PM.9.6. Managementul minim invaziv al prolapsului genital anterior

Minimally invasive management of

anterior genital prolapse

Introduction. Anterior vaginal wall prolapse accounts for approximately 75% of all pelvic organ prolapses. Transvaginal mesh surgery has become the gold stan-dard treatment for patients with anterior vaginal wall prolapse due to its numerous advantages.

Material and methods. Between October 2013 and October 2016 we have performed 84 transobturator vaginal implants using four arms polypropylene mesh for patients with anterior vaginal wall prolapse. The pa-tients included in our study presented at least stage two cystocele, with bothersome symptoms. The mean age was 59,1 (±7,4) years and the mean vaginal parity was 2 (1-4). 18 (21,42%) patients out of 84 and 49 patients were sexual active. Before the surgery we have evaluated the symptoms, the quality of life and sexuality using self-ad-ministered questionnaires (Pelvic Floor Distress Invento-ry, Pelvic Floor Impact Questionnaire and Pelvic Organ Prolapse- Urinary Incontinence- Sexual Questionnaire).

Results. The rate of anatomical success achieved after surgery was high, 94% (79 patients out 84 patients), only 5 patients (5,95%) presenting relapse at 6 months. We have noticed significant improvements regarding previ-ous urinary complaints. As postoperat ive complications we mention 8 patients (9,52%) with vaginal erosion, 5 patients ( 5,9%) with mesh exposure, 3 cases (3,57 %) of de novo dyspareunia and 7 patients with chronic pelvic discomfort. The scores of the questionnaires used in the preoperative evaluation were significantly improved.

Conclusions. The transobturator four arms polypropyl-ene mesh implant has proven over the years to be effi-cient, achieving superior results to those obtained when using the classic approach and even to laparoscopy.

D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu

D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu

Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, Bucureşti, România

Clinic of Urology, University Emergency Central Military Hospital „Dr. Carol Davila”, Bucharest

Page 113: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16112

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere. Leziunile iatrogene în chirurgia pelvi-sului reprezintă o patologie destul de frecventă care necesită un diagnostic rapid pentru a putea beneficia de un tratament cât mai eficient.

Material şi metodă. Am luat în discuție cazul unei paci-ente în vârstă de 33 de ani multipară (2 sarcini), 1 naștere pe cale naturală și o cezariană efectuată în urma cu 2 luni. În perioada imediat postoperatorie, pacienta prez-intă pierderi involuntare de urină prin vagin. Bilanțul preoperator pentru stabilirea diagnosticului include: echografie- aspect normal al sistemului genitourinar; Cistografie retrogradă - fără extravazat din vezica uri-nară; Cistoscopie - retrotrigonal, pe linia mediană o plică de mucoasă vezicală cu 2 orificii care nu pot fi cateter-izate; Vaginoscopie - col uterin,vagin normal ; Histero-salpingografia retrogradă- la introducerea substanței de contrast în cavitatea uterină, aceasta se exteriorizează printr-un traiect vezicouterin și opacifiază și vezica uri-nară. Se stabilește diagnosticul de fistulă vezicouterină pentru care se practică cura chirurgicală clasică a fistulei și capitonarea spațiului vezicouterin cu epiploon.

Rezultate. Postoperator, pacienta are evoluție favora-bilă, după suprimarea sondei uretro-vezicale și a tub-ului din cavitatea uterină nu prezintă pierderi de urină.

Concluzii. Diagnosticul imediat și corect al compli-cațiilor permite tratamentul acestora, cu sechele minime asupra funcției normale a sistemului genito-urinar. O le-ziune uterină poate fi diagnosticată intraoperator, post-operator imediat sau tardiv. Atunci când este depistată tardiv, intervenția reparatorie devine de o complexitate sporită cu posibile sechele importante pentru paciente.

PM. 9.7. Leziuni iatrogene ureterale în uroginecologie: Fistulă vezicouterină – caz clinic

Iatrogenic ureteral injuries in urogynecology: Vesicouterine

fistula – clinical case

Introduction. Iatrogenic injuries in pelvic surgery are a very common pathology that require a quick diagnosis in order to be able to benefit of an effective minimally invasive treatment.

Material and method. We took up the case of a 33 years old multipara (2 pregnancies), 1 natural birth, and one caesarian section performed 2 months ago. In the im-mediate postoperative period, the patient experiences involuntary loss of urine through the vagina. The pre-op-erative checklist for diagnosis included: echography - normal aspect of the genitourinary system; Retrograde cystography - without any contrast extravasation from the bladder; Cystoscopy revealed a bladder mucosal with 2 openings retrotrigonal, on the median line that cannot be catheterized; Vaginoscopy – uterine neck, nor-mal vagina; Retrograde hysterosalpingography – during the contrast agent is introduction into the uterine cavity, it is exposed through a vesicouterine fistula and opacify the urinary bladder. It establishes the diagnosis of vesi-couterine fistula for which the classic fistula surgical cure is practiced and the epiploon vesicouterine is padded.

Results. Postoperatively, the patient has a favorable evo-lution, after suppression of the uretrovesiclal catheter and the uterine cavity tube no urinary loss has been observed.

Conclusions. Immediate and accurate diagnosis of in-traoperative injuries allows their treatment with minimal sequelae on the normal function of the genito-urinary system. A uterine lesion can be diagnosed intraoper-atively, postoperatively immediately or late. When it is detected late, reparative intervention becomes more complex with possible serious sequelae for patients.

S. Ţiganu, Daniela Jovrea, K. Nacer, B. Buhaș, C. Buzlea, D. Grumeza, Gh. Bumbu

S. Ţiganu, Daniela Jovrea, K. Nacer, B. Buhaș, C. Buzlea, D. Grumeza, Gh. BumbuClinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România

Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hos pital, Romania

Page 114: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology113

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere: Prolapsul uterovaginal avansat, un su-biect controversat cu atitudini terapeutice și variante chirurgicale multiple beneficiază de tratament curativ complet prin găsirea elementelor anatomice de sus-pensie cu sau fără utilizarea meșelor de polipropilenă.

Obiective: Prin studiul nostru, am dorit sa dovedim că suspensia sacrospinoasă reprezintă cheia in reușita corecției chirurgicale a prolapsului pe cale vaginală.

Material şi metodă: Am luat in studiu un număr de 307 paciente din cazuistica Clinicii de Urologie Oradea. Au fost luate in studiu paciente cu defect anterior, cen-tral, posterior și mixt.

Concluzii: Suspensia sacrospinoasă reprezintă elemen-tul central care asigură repoziționarea și menținerea organelor pelviene in poziție anatomică. La acest ele-ment principal adăugându-se variante tehnice diferite in funcție de compartimentul abordat.

PM.9.8. Fixarea apexului vaginal la LSS – studiu

Sacrospinous ligament fixation – study

Introduction: Advanced uterovaginal prolapse is a controversed subject with multiple therapeutic atti-tudes and surgical options which benefits from com-plete curative treatments by finding the right anatomic suspension elements with or without the use of poly-propylene meshes.

Objectives: With our study, we wish to prove that sac-rospinous suspension represents the key element in surgical correction of vaginal prolapse.

Material and methods: We studied a total of 307 pa-tients of the Oradea Urology Clinic casuistry. Were tak-en into account patients with anterior, middle, posteri-or and associated compartments prolapses.

Conclusions: Sacrospinous suspension represents the core element which provides repositioning and main-taining of the pelvic organs in anatomic position. To this core element we can add various surgical technics depending of the approached compartment.

K. Nacer, Daniela Jovrea, C. Buzlea, M. Şandor, Gracia Okemba, S. Ţiganu, B. Buhaș, Gh. Bumbu

Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România

Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania

K. Nacer, Daniela Jovrea, C. Buzlea, M. Şandor, Gracia Okemba, S. Ţiganu,

B. Buhaș, Gh. Bumbu

Page 115: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16114

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere: Tulburările de continență anală și urinară post-partum reprezintă o stare care alterează marcat conduita de viață a unei paciente tinere imediat după naștere.

Material şi metodă: Am analizat cazul unui paciente de 38 de ani care se prezintă în clinică cu alterarea controlului pentru urină și materii fecale apărute în urmă cu zece ani imediat post-partum. La trei ani post-partum a existat o intervenție chirurgicală cu intenție reparatorie (Perineoplastie), însă fără rezultat. În clinica noastră s-a practicat: refacerea sfincterului anal + Perineoplastie + excizia traiectului fistulos vagino-cutanat + miorafia ridicătorilor anali și refacerea centrului tendinos ca prim timp operator, iar în timpul doi peste șase luni – TOT.

Rezultate: S-au obținut continență pentru materii fe-cale și urină.

Concluzii: Un diagnostic corect și o chirurgie ana-tomică cu refacerea structurilor fasciale și sfincteriene, oferă întotdeauna rezultate postoperatorii favorabile.

PM.9.9 Incontinenţa anală la paciente tinere – caz clinic

Anal incontinence in young patients – clinical case

Introduction: Anal and urinary postpartum conti-nence disorders are conditions that alters marked the life of a young patient immediately after birth.

Material and methods: We have analyzed a case of a 38 years patient who presents in our clinic with alter-ations in urine and faeces control for the last ten years occurring immediately post-partum. In three years postpartum there was an intentional reconstructive surgery (Perineoplasty), to no avail. In our clinic was practiced: anal sphincter restoration + Perineoplastiy + vagino-cutaneous fistulous tract excision + myorrhaphy of the anal lifters and tendon recovery as first surgical step, and during the second one over six months - TOT.

Results: Faeces and urine continence were obtained.

Conclusions: A correct diagnosis and anatomical sur-gery with the reconstruction of fascicular and sphinc-teric structures always provide favorable postoperative results.

M. Şandor, Daniela Jovrea, C. Buzlea, B. Buhaș, K. Nacer, Gracia Okemba, Gh. Bumbu

M. Şandor, Daniela Jovrea, C. Buzlea, B. Buhaș, K. Nacer, Gracia Okemba, Gh. Bumbu

Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România

Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania

Page 116: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology115

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere: Chistul cartilaginos subsimfizar paraure-tral reprezintă o entitate benigna, foarte rar întâlnita, în literatura fiind prezentate puține cazuri, cu etiopatog-enie incertă neexistând astfel un protocol terapeutic standardizat.

Material şi metodă: Prezentăm cazul unei paciente de 65 de ani cu simptomatologie obstructivă subvezicală: este investigată clinic, endoscopic, imagistic cu stabili-rea diagnosticului de formațiune tumorală fără carac-tere imagistice de malignitate, parauretrală, subsim-fizară. Se intervine chirurgical printr-o incizie eliptică între meatul uretral și simfiza pubiană care permite dis-ecția extra capsulară a formațiuni și extragerea acesteia în totalitate. Diagnosticul histopatologic este de chist cartilaginos subsimfizar.

Rezultate: Simptomatologia obstructivă s-a remis postoperator, examenul histopatologic a confirmat prezența unei formațiuni tumorale benigne, inter-venția chirurgicală a putut evita posibilele complicații nefaste ale chirurgiei parauretrale.

Concluzii: Această variantă de formațiune tumorală benignă, chist cartilaginos subsimfizar, reprezintă o rari-tate, dar poate fi diagnosticată si încadrată corect într-un plan terapeutic prin IRM. examinarea atentă preoperato-rie poate preveni posibilele complicații ale intervențiilor chirurgicale in această zonă, leziuni nervoase, vasculare, cu consecințe importante postoperatorii.

PM.9.10. Chist cartilaginos parauretral – caz clinic

Cartilaginous paraurethral cyst – clinical case

Introduction: Paraurethral subsimfizar cartilaginous cyst is a benign entity, rarely encountered in literature and presented in few cases with uncertain etiology and thus no standardized treatment protocol.

Material and methods: We present a case of a 65 years old female patient with subvesical obstructive symp-toms. We proceed to clinical, endoscopic and imagistic investigations setting the diagnosis of tumor formation without signs of malignant characters with paraure-thral and subsimfizar location. We performed an ellipti-cal incision between the urethral meatus and the sym-physis pubis with extra capsular dissection, allowing its complete removal. The histopathological diagnosis is subsimfizar cartilaginous cyst.

Results: Obstructive symptoms have been solved postoperatively. Histological examination confirmed the presence of a benign tumor formation, the surgery could avoid possible complications after paraurethral surgery.

Conclusions: This variant of benign tumor formation, subsimfizar cartilage cyst is a rare entity, but can be di-agnosed and accurate classified therapeutically using MRI. Careful pre-operative examination can prevent possible complications of surgery in this area, nerve damage, vascular diseases with significant postopera-tive consequences.

D. Grumeza, Daniela Jovrea, C. Ianc, C. Buzlea, S. Ţiganu, C. Albu, K. Nacer, Gh. Bumbu

D. Grumeza, Daniela Jovrea, C. Ianc, C. Buzlea, S. Ţiganu, C. Albu, K. Nacer, Gh. Bumbu

Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România

Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania

Page 117: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16116

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Introducere: Diagnosticul corect al prolapsului vaginal impune încadrarea defectului într-un anumit grad și stabilirea corectă a tipului de defect: anterior, mijlociu, posterior și mixt.

Material şi metodă: Studiul nostru se bazează pe analiza cazuisticii din clinica de urologie Oradea.

Diagnosticul corect și complet este stabilit in urma examenului clinic - tușeu vaginal, examen cu valve, endoscopie - cistoscopie și vaginoscopie. Diagnosticul corect ne permite să adoptam o atitudine chirurgicală reparatorie mai puțin invazivă și fără utilizare de meșă de polipropilenă in stadiile 2, și în anumite situații sta-diul 3 de cistocel sau rectocel, ținând cont și de alte criterii precum vârsta, comorbidități sau alte intervenții chirurgicale în antecedente.

Rezultate: Atunci când nu există un prolaps de apex vaginal, corecția cu țesuturi native respectiv refacerea fasciei pubo-cervicale și fixare la ATFe în cistocel și refa-cerea fasciei inter vagino-rectale și a centrului tendinos în rectocel reprezintă varianta terapeutică optimă.

Concluzii: Pacientele tinere, active sexual cu defect an-terior sau posterior grad 2 sau 3, fără alterarea apexu-lului vaginal au ca prima indicație cura chirurgicală pe cale vaginală cu țesuturi native.

PM.9.11. Defect de compartiment vaginal anterior sau posterior – corecţie cu ţesuturi native – studiu

Anterior or posterior vaginal wall defect – cure using

native tissues – study

Introduction: Correct diagnosis of vaginal prolapse requires defect framing in a certain degree and the cor-rect defect type determination: anterior, middle, poste-rior and mixed.

Material and methods: Our study is based on casuistry analysis in Oradea Clinic of Urology. A proper and com-pletely established diagnosis based on - vaginal exam, valves exam, endoscopy - cystoscopy and vaginosco-py. A correct diagnosis allows us to take a less invasive reconstructive surgery without use of polypropylene mesh in cystocele and rectocele stages 2-3, taking into account other criteria such as age, comorbidities and other surgical history.

Results: When there is no vaginal apex prolapse, the native tissue correction respectively pubo-cervical fas-cia reconstruction and fixing to ATFe in cystocele, rec-tovaginal fascia and tendinous center reconstruction in rectocele is the best therapeutic option.

Conclusions: Young and sexually active patients with grade 2-3 anterior or posterior defect, without vaginal apex alteration have as first indication surgical cure us-ing native vaginal tissues.

Gracia Okemba, Daniela Jovrea, D. Grumeza, B. Buhaş, C. Buzlea, C. Albu, Gh. BumbuClinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România

Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital, Romania

Gracia Okemba, Daniela Jovrea, D. Grumeza, B. Buhaş, C. Buzlea, C. Albu, Gh. Bumbu

Page 118: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology117

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Obiectiv: Neuropatia diabetica poate determina dis-functii multi organice. Scopul acestei lucrari este de a evidentia importanta investigatiilor urodinamice in diagnosticul disfunctiilor mictionale la pacientii cu dia-bet zaharat care necesita tratament chirurgical.

Material si metoda: Am efectuat un studiu retrospec-tiv pe o perioada de 4 ani (2013-2016) la Clinica de Urologie Tg. Mures, in care am inclus 64 de pacienti cu diabet zaharat si tulburari mictionale de stocare si evacuare care au fost investigati din punct de vedere urodinamic (debitmetrie, studiu presiune-debit).

Rezultate: Dintre cei 64 pacienti examinati, majoritatea au fost barbati, 36 pacienti si 28, femei. Simptomatologia pacientilor a fost preponderent de evacuare in 45 cazuri (70,31%) si de stocare in 19 cazuri (29,68%). Rezidiul post mictional a fost absent in 26 cazuri, intre 50-100 ml in 19 cazuri, 100-150 ml in 7 cazuri si peste 150 ml in 12 ca-zuri. Valoarea medie a acestuia a fost de: 142,19 ml (91,18 DS). In majoritatea cazurilor, valoarea Qmax (debit urinar maxim/sec) a fost scazuta, avand o medie de:8,61 ml/s (5,13 DS). Dupa efectuarea studiului presiune-debit s-a evidentiat urmatoarele rezultate: detrusor hipocontrac-til in 33 cazuri, detrusor acontractil in 10 cazuri, hiperac-tivitate detrusoriana in 6 cazuri, obstructie subvezicala (adenom de prostata, strictura uretrala, prolaps genital gr III/IV) in 22 cazuri. Valoarea medie a indicelui de con-tractilitate detrusoriana (BCI) in cazurile cu detrusor hipocontractil sau acontractil a fost de: 60,15 (30,83 DS).

Concluzii: Aceste rezultate evidentiaza faptul ca in urma efectuarii investigatiilor urodinamice, in majoritatea ca-zurilor, scaderea contractilitatii detrusoriene a fost cauza disfunctiilor mictionale la pacientii cu diabet zaharat. Pa-cientii diabetici cu disfunctii mictionale de evacuare, in special, necesita o mai mare atentie in ceea ce priveste diagnosticul, incluzand efectuarea investigatiilor urodi-namice inaintea efectuarii unui tratament chirurgical.

PM.9.12. Disfuncţii micţionale la pacienţii cu diabet zaharat

Bladder dysfunctions in patients with diabetes

Objective: Diabetic neuropathy can induce multi or-gan dysfunction. The purpose of this paper is to high-light the importance of urodynamic investigations in diagnosis of bladder dysfunctions in patients with dia-betes when a surgical treatment is considered.

Material and method: We performed a retrospective study over a period of 4 years (2013-2016) in Clinic of Urology from Targu Mures. We included 64 patients with diabetes, storage and voiding dysfunctions, who were urodynamical investigated (uroflowmetry and pressure flow study).

Results: Trough the 64 patients, majority were men, 36 and 28, women. The voiding dysfunction was the pre-dominant symptomatology, in 45 cases (70,31%) fol-lowed by storage dysfunction in 19 cases (29,68%). Post void residual urine (PVR) was absent in 26 cases, be-tween 50-100 ml in 19 cases, 100-150 ml in 7 cases and over 150 ml in 12 cases. The average of PVR was 142,19 ml (91,18 SD).In majority of the cases, the value of peak flow rate (Qmax) was low, having an average of 8,61 ml/s (5,13 SD). Pressure flow study revealed the follow-ing results: detrusor underactivity in 33 cases, areflexia in 10 cases, detrusor overactivity in 6 cases, and blad-der outlet obstruction in 22 cases. The median value of Bladder Contractility Index (BCI) in cases with detrusor underactivity and areflexia was 60,15 (30,83 SD)

Conclusions: These data of this paper suggest that the voiding dysfunctions was the most common symptom and the impaired detrusor contractility was the most common urodynamical finding in patients with dia-betes. Diabetic patients with voiding dysfunctions, in particular, require more attention in terms of diagnosis, including the urodynamic investigations before per-forming a surgical treatment.

V. Ghirca, A. Nechifor-Boila, C. Todea, A. Brad, O. Vida, D. Porav-Hodade,

C. Chibelean, O. Martha

V. Ghirca, A. Nechifor-Boila, C. Todea, A. Brad, O. Vida, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, O. MarthaClinica de Urologie Târgu Mureş, România Târgu Mureş Urology Department, Romania

Page 119: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16118

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Obiectiv: In multe dintre cazuri, incontinenta urinara de efort (IUe) necesita tratament chirurgical, urmarindu-se ameliorar-ea sau remiterea siptomatologiei pe termen lung. In anumite conditii pot aparea complicatii care pot afecta golirea vezicala.

Material si metoda: Prezentam cazul unei paciente in varsta de 66 ani cunoscuta cu IUe pentru care s-a montat bande-leta suburetrala TOT in 2012 cu remiterea simptomatologiei. Cinci ani mai tarziu, pacienta s-a prezentat in serviciul nostru acuzand jet urinar subtiat, intarziat, disurie, efort abdominal la mictiune, senzatia de evacuare vezicala incompleta. Simp-tomatologia a debutat insidios in urma cu aproximativ 6 luni.

Rezultate: Clinic-bandeleta suburetrala se palpeaza la tuseul vaginal. ecografic se evidentiaza rezidiul post mictional, 200 ml. Debitmetria evidentiaza o curba debitmetrica intrerupta, realizata cu efort abdominal, Qmax=17 ml/s, RPM= 180 ml. Studiul presiune debit a evdentiat o vezica urinara de capacitate normala, in faza de umplere: fara pierdere de urina la tuse sau la manevra Valsalva, fara contractii detrusoriene neinhibate, complianta pastrata; in faza de evacuare- contractie detrusoriana absenta, mictiunea nu a putut fi initiata nici prin presa abdominala. In urma investigatiilor efectuat s-a stabilit diagnosticul de detrusor acontractil, retentie cronica incompleta de urina si s-a intervenit chirurgical practicandu-se excizia bandeletei suburetrale. evolutie postoperatorie favorabila cu mictiuni spontane.

Concluzii: este importanta efectuarea de rutina a examenului urodinamic la toate pacientele care sunt programate pentru tratamentul chirurgical al IUe in vederea informarii acestora de posibilele evolutii postoperatorii.

PM.9.13. Aportul investigaţiilor urodinamice în precizarea prognosticului funcţional pe termen lung al pacientelor cu incontinenţă urinară de efort propuse pentru tratament chirurgical

The contribution of urodynamical investigations in determination

of long term functional prognosis in patients with stress urinary incontinence when a surgical

treatment is considered

Objective: In many cases, stress urinary incontinence (SUI) requires a surgical treatment, intending the improvement or remission of the symptomatology on long term. Under certain conditions can appear complications that can cause voiding dysfunctions.

Matherial and method: We present the case of an 66 years old female with history of SUI for which a transobturator tape was inserted in 2012. After surgery the symptomatology was remitted. Five years later, the patient came into our service accusing weak and delayed stream, dysuria, micturition with abdominal effort, incomplete voiding sensation. The symp-tomatology had an insidious debut 6 mounts before.

Results: Clinical- the tape was suburethral palpated on dig-ital vaginal examination. Ultrasound revealed 200 ml post void residual urine (PVR). The uroflowmetry curve was flat, interrupted, obtained with abdominal effort, peak flow rate (Qmax) was 17 ml/s, PVR=180 ml. Pressure flow study re-vealed a normal bladder capacity, in filling phase- without loss of urine on abdominal effort, preserved bladder compli-ance; in voiding phase- detrusor contraction was absent, the micturition could not be initiated either on abdominal effort. After all those investigations we established the following di-agnosis: detrusor areflexia, incomplete urinary retention and we performed the excision of the suburethral tape. The pa-tient’s evolution was favorable with spontaneous micturition.

Conclusions: Is very important to take into account the rou-tinely practice of urodynamical investigations to all patients who are scheduled for surgical treatment of SUI in order to inform patients of possible outcomes after surgery.

Veronica Ghirca, A. Nechifor Boila, C. Todea, D. Porav-Hodade, A. Biro, Z. Szabo,

Orsolya Martha, C. Chibelean

Veronica Ghirca, A. Nechifor Boila, C. Todea, D. Porav-Hodade, A. Biro, Z. Szabo, Orsolya Martha, C. Chibelean

Clinica de Urologie Târgu Mureş, România Târgu Mureş Urology Department, Romania

Page 120: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology119

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ențăPM.9.14. Neuromodularea

centrilor sacraţi ai micţiunii: rezultate funcţionale, complicaţii, factori predictivi

Sacral neuromodulation: functional results, complications

and predictive factors

Introduction: Sacral nerve stimulation (SNM) constitutes one of the therapeutic alternatives for the management of an ar-ray of lower urinary tract dysfunctions as diverse as overactive bladder (OAB), urinary retention, or painful bladder syndrome. The aim of our study is to report the efficacy, postoperative adverse events, as well as to assess potential correlations be-tween patient parameters and functional outcome.

Material & Methods: A retrospective single-center sin-gle-operator study was carried out between September 2009 and February 2017. 65 patients underwent SNM testing for OAB, urinary retention or painful bladder syndrome. Pa-tient satisfaction and clinical amelioration were subjectively evaluated by the operator according to post-operatory data compared to the initial symptomatic complaint. efficacy was evaluated using 3 categories:1) cured: the patients has no more symptoms; 2) ameliorated: the patient had a moderate relief of symptoms; 3) secondary failure: after an initial relief of symptoms, the device has lost its efficacy. Chi-squared tests were performed in order to assess correlations between treatment efficacy and demographic data, treatment delay, medical and surgical priors.

Results and conclusions: 65 patients, 50 women and 15 men, mean age 67 were tested. 20 patients did not undergo a definitive implant procedure. In terms of efficacy, we report 31 patients with a positive (cured or ameliorated) response out of 45 patients who had undergone a definitive implant. Correlations between age (p=0.08), sex (p=0.83), treatment delay (p=0.8), concomitant psychiatric medication (p=0.73) and efficacy were not statistically significant. 3 device remov-als took place because of local infection. Our series confirms the SNM efficacy for lower urinary tract symptomatology with a low rate of complications. However, additional studies are required in order to better identify predictive factors for efficacy as well as to perform a better patient selection.

T. Coroi1, A. L. Pop2, A. Demey3T. Coroi1, A. L. Pop2, A. Demey3

1 Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, Secţia de Urologie, Cluj-Napoca, România2 Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Departamentul de Marketing, Cluj-Napoca, România3 Centre Hospitalier Métropole Savoie, Secţia de Urologie, Chambéry, Franţa

1 Cluj-Napoca County Hospital, Department of Urology, Cluj-Napoca, Romania

2 Faculty of Economics and Business Adminis-tration, Marketing, Cluj-Napoca, Romania

3 Centre Hospitalier Métropole Savoie, Dept. of Urology, Chambéry, France

Introducere: Stimularea electrică a centrilor sacraţi ai micţi-unii reprezintă una dintre alternativele folosite în tratamen-tul simptomatic al unei game de disfuncţii precum vezica hiperactiva, retenţia urinară, sau sindromul dureros pelvian. Scopul acestui studiu este de a prezenta eficacitatea, efectele secundare post-operatorii, precum şi de a evalua potenţialele corelaţii între parametrii pacienţilor şi rezultatele funcţionale.

Material şi metodă: Un studiu retrospectiv longitudinal mo-no-centric mono-operator a fost realizat în perioada septem-brie 2009 - februarie 2017. 65 pacienţi au fost supuşi testului de neuromodulaţie pentru retenţie urinară, vezica hiperacti-va, sau sindrom dureros pelvian. Satisfacţia pacienţilor, pre-cum si ameliorarea simptomatologiei au fost evaluate în mod subiectiv de către operator în funcţie de datele post-opera-torii comparate cu simptomatologia si rezultatele bilanţului urodinamic pre-operator. eficacitatea a fost evaluată uti-lizând 3 categorii: 1) Vindecat: remisie completa a simpto- matologiei. 2) Ameliorat : remisie parţială a simptomatologiei. 3) eşec secundar : dupa o ameliorare iniţiala a simptomatolo-giei, dispozitivul îşi pierde eficacitatea. Teste Chi pătrat au fost realizate pentru a evalua corelaţii statistice între eficacitatea tratamentului şi datele demografice, perioada dintre apariţia simptomatologiei şi testul de neuromodulaţie şi anteceden-tele patologice ale pacientului.

Rezultate şi concluzii: 65 pacienţi (50 femei, 15 bărbaţi), cu vârsta medie de 67 ani au fost supuşi testului. Implantul dis-pozitivului definitiv nu s-a realizat pentru 20 pacienţi. 31 din cei 45 pacienţi cu implant definitiv au prezentat un răspuns favorabil (Vindecat sau ameliorat). 3 cazuri de infecţie au necesitat îndepărtarea dispozitivului definitiv. Corelaţiile între vârstă (p=0.08), sex (p=0.83), perioada debut simptome-test neuromodulare (p=0.8), medicaţie psihiatrică concomitentă (p=0.73) şi eficacitate nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Seria de pacienţi confirmă eficacitatea neu-romodulaţiei cu o rată scăzută de complicaţii. Cu toate aces-tea, studii suplimentare sunt necesare pentru a realiza o mai bună identificare a factorilor predictivi, precum şi o selecţie îmbunătăţită a pacienţilor candidaţi la test.

Page 121: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16120

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

Obiectiv. Obiectivul studiului nostru a fost de a confir-ma validitatea unui nou chestionar de evaluare a incon-tinenței urinare, conținând 21 de întrebări, împărțite în patru subscale.

Material şi metode. În scopul validării noului ches-tionar, am selecționat trei loturi de paciente cu incon-tinență urinară. Primul lot a conținut 30 de paciente di-agnosticate cu incontinență urinară de efort, al doilea lot 26 de paciente cu incontinență urinară prin urgență micțională, iar al treilea lot 15 paciente cu incontinență urinară mixtă. Pacientele din primul lot au fost împărțite în două subgrupuri de câte 15, pacientele din primul subgrup (A1) fiind supuse unei intervenții de montare a unei bandelete suburetrale transobturatorii (TOT), iar cele din al doilea subgrup (A2) urmând un program de modificare a stilului de viață. Pacientele din al doilea lot au fost împărțite, de asemenea, în două subgrupuri de câte 13; astfel, pacientele din primul subgrup (B1) au urmat un tratament oral cu anticolinergice, iar cele din subgrupul al doilea (B2) au fost de acord să urmeze un program de modificare a stilului de viață. În fine, cele 15 paciente cu incontinență urinară mixtă din al treilea lot (C) au urmat și ele un program de modificare a stilului de viață. Pacientele au completat de două ori chestion-arul, înainte de inițierea tratamentului și după trei luni de tratament, iar analiza statistică s-a efectuat pentru fiecare din cele patru subscale ale chestionarului.

Rezultate. La finalul perioadei de evaluare de 3 luni, un număr de 13 paciente din subgrupul A1, de 11 paciente din subgrupul A2, de 11 paciente din subgrupul B1, de

PM.9. 15. Validarea unui nou chestionar de evaluare a incontinenţei urinare

Validation of a new questionnaire for the evaluation of

urinary incontinence

Objective. The aim of our study was to confirm the va-lidity of a new questionnaire for the evaluation of uri-nary incontinence, comprised of 21 questions, divided into four subscales.

Material and methods. We have selected three groups of female patients with urinary incontinence: the first group was composed of 30 patients diagnosed with stress urinary incontinence (SUI), the second group of 26 patients with urge urinary incontinence (UUI), and the third group of 15 patients with mixed urinary incontinence (MUI). The patients from the first group were divided in two subgroups of 15 each: pa-tients from subgroup A1 underwent the insertion of a transobturator suburethral tape (TOT), while those from subgroup B2 have followed a lifestyle change program. The patients from the second group were divided, too, in two subgroups of 13 each: those from subgroup B1 underwent oral therapy with anticholin-ergics, while those from subgroup B2 have followed a lifestyle change program. Finally, the patients from the third group (C) have also followed a lifestyle change program for three months. The patients have complet-ed the questionnaire twice, before therapy initiation and at three months of treatment, and statistical anal-ysis was performed for each of the four subscales of the questionnaire.

Results. At the end of the three-month evaluation period, a number of 13 patients from subgroup A1, 11 patients from subgroup A2, 11 patients from sub-group B2, 10 patients from subgroup B2, and 11 pa-

R. Bardan, Cristina Bălărie, Adela Ferician, A. Cumpănaș, M. Botoca

R. Bardan, Cristina Bălărie, Adela Ferician, A. Cumpănaș, M. BotocaClinica Urologică Timișoara

Department of Urology, Timișoara

Page 122: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology121

Uro

logi

e fu

ncți

onal

ă și

inco

ntin

ență

10 paciente din subgrupul B2, respectiv de 11 paciente din grupul C au completat chestionarul de evaluare a incontinenței. Variațiile procentuale ale scorurilor me-dii ale celor patru subscale, defalcate pe subgrupurile de studiu, sunt prezentate în tabelul următor:

Grup A Grup B

Grup CSub-grup

A1

Sub-grup

A2

Sub-grup

B1

Sub-grup

B2

Variație % S.I -48,1% -19,1% -17,2% -3,3% -4,5%

Variație % S.II -41,5% -17,8% -5,8% -11,1% -8,2%

Variație % S.III -5,8% -12,6% -26,3% -11,6% -9,2%

Variație % Q1 S.IV -32,1% -8,8% -28,7% -9,2% -6,6%

Variație % Q2 S.IV -39,3% -9,7% -16,1% -7,5% -12,1%

Putem observa că pacientele din subgrupul A1 au prezentat cea mai importantă ameliorare a scorurilor medii ale subscalelor I (de evaluare a severității incon-tinenței) și II (de evaluare a incontinenței de efort), în timp ce pacientele din subgrupul B1 au obținut o ameliorare semnificativă a scorurilor medii ale subscalei III (de evaluare a incontinenței prin urgență micțională). De asemenea, aceste rezultate demonstrează rolul limitat al măsurilor terapeutice de modificare a stilului de viață, indiferent de tipul incontinenței urinare.

Concluzii. Prin evaluarea pacientelor cu incontinență urinară de efort, prin urgență micțională, sau mixtă, la momentul diagnosticului și la 3 luni de la începerea/efectuarea tratamentului, se confirmă că noul chestion-arul este un instrument util de diagnosticare și urmărire a evoluției incontinenței urinare.

tients from group C have completed the incontinence evaluation questionnaire. The percentual variations of the average scores of the four subscales, broken down into the study subgroups, are presented in the follow-ing table:

Group A (SUI) Group B

Group CSub-group

A1

Sub-group

A2

Sub-group

B1

Sub-group

B2

% Variation S.I -48,1% -19,1% -17,2% -3,3% -4,5%

% Variation S.II -41,5% -17,8% -5,8% -11,1% -8,2%

% Variation S.III -5,8% -12,6% -26,3% -11,6% -9,2%

% Variation Q1 S.IV -32,1% -8,8% -28,7% -9,2% -6,6%

% Variation Q2 S.IV -39,3% -9,7% -16,1% -7,5% -12,1%

We can observe that the patients from subgroup A1 had the best improvement of the average scores of the subscales I (evaluating the incontinence severity) and II (evaluating stress urinary incontinence), while the patients from the subgroup B1 have achieved a signifi-cant improvement of the average score of the subscale III (evaluating urge incontinence). Moreover, these re-sults confirm the limited role of lifestyle changes, re-gardless the type of urinary incontinence.

Conclusions. The evaluation of female patients with stress / urge / mixed urinary incontinence at the time of the diagnosis and at three months from the therapy start has confirmed that the questionnaire is a useful tool for the diagnosis and follow-up process.

Page 123: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16122

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere. Metodele de tratament ale adenomului de prostată sunt diverse și trebuie adaptate mărimii prostatei și comorbidităților pacientului. Vaporizarea LASeR a prostatei se adresează cu precădere pacienților cu risc înalt cardiovascular sau celor cu tratament anti-coagulant cronic. Acest studiu își propune să prezinte experiența Clinicii noastre în ceea ce privește procedu-ra și rezultatele clinice după mai mult de 2 ani de folo-sire a metodei.

Material și metodă. În perioada decembrie 2014 – martie 2017, au fost tratați 260 de pacienți cu adenom de prostată folosind vaporizarea LASeR. Am folosit LA-SeR de tip diodă, cu o lungime de undă de 940 nm, cu putere între 175 și 250 watti. Din cei 260 de pacienți, 21 (8,07%) au avut litiază vezicală secundară dintre care 14 (5,38%) au avut litiază vezicală voluminoasă, cu cel puțin un calcul mai mare de 3 cm. Pacienți au prezentat patologie asociată diversă: cardiopatie ischemică 107 (41,15%), fibrilație atrială 41 (15,76%), stenturi vascu-lare 31 (11,92%), hipertensiune arterială 58 (22,30%), accidente vasculare cerebrale 8 (3,07%), insuficiență renală cronică 16 (6,15%), diabet zaharat 45 (17,3%), limfom Hodgkin 6 (2,3%). 37,69% dintre pacienți au fost sub tratament anticoagulant. Vârsta media a pa-cienților a fost 71,4 ani (interval 56 – 81), volumul pros-tatic mediu măsurat ecografic transrectal preoperator a fost 74,28 cmc (interval 32 – 220); 37 pacienți (14,23%)

PM.10.1. Vaporizarea laser a prostatei – o metodă eficientă de tratament a adenomului de prostată pentru pacienții cu comorbidități importante

LASER vaporization of the prostate – an efficient method

of treatment for prostate enlargement for patients with

major comorbidities

Introduction. Treatment methods of the prostate ad-enoma are diverse and should be adapted to the size of the prostate and comorbidities of the patient. LASeR vaporisation is primarily targeted at patients with high cardiovascular risk or those with chronic anticoagulant therapy. This study aims to present our clinic’s expe-rience in clinical procedure and outcomes after more than 2 years of use of the method.

Material and method. Between December 2014 and March 2017, 260 patients with prostate enlargement were treated using LASeR vaporization. I used a di-ode type LASeR, with a wavelength of 940 nm, with a power between 175 and 250 watts. Of the 260 pa-tients, 21 (8.07%) had secondary bladder lithiasis, of which 14 (5.38%) had bulky bladder lithiasis with at least one stone greater than 3 cm. Patients presented various associated pathologies: ischemic cardiopathy 107 (41.15%), atrial fibrillation 41 (15.76%), vascular stents 31 (11.92%), hypertension 58 (22.30%), stroke 8 (3.07%), chronic renal failure 16 (6.15%), diabet melli-tus type 2 - 45 (17.3%), Hodgkin’s lymphoma 6 (2.3%). 37.69% of patients were undergoing anticoagulation. The average age of patients was 71.4 years (range 56-81), the mean prostate volume measured preopera-tively by transrectal ultrasonography of the prostate was 74.28 cmc (range 32-220); 37 patients (14.23%) had an urinary catheter inserted prior for urinary retention.

B. Hăineală1,2, C. Codoiu1,2, S. Margaritis1,2, C. Baston1,2, M. Dobra1, C. Dudu1, I. Sinescu1,2

B. Hăineală1,2, C. Codoiu1,2, S. Margaritis1,2, C. Baston1,2, M. Dobra1, C. Dudu1, I. Sinescu1,2

1 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, București, România2 U.M.F. „Carol Davila” București, România

1 Center for Uronephrology and Renal Transplantation,

Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania2 „Carol Davila” University of Medicine and

Pharmacy, Bucharest, Romania

Page 124: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology123

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

au avut sondă uretrovezicală anterior intervenției, montată pentru retenție de urină.

Rezultate. Cantitatea medie de energie aplicată a fost de 101,21kJ (interval 30,32 – 188,60). 20 pacienți au prezentat hematurie ușoară imediat postoperator, fără impact semnificativ asupra nivelului hemoglo-binei. Sonda uretro-vezicală a fost suprimată în medie la 4,5 zile (interval 3-12) iar timpul mediu de spitalizare a fost 7,2 zile (interval 4 -14). 41 pacienți (15,76%) au prezentat infecție urinară după suprimarea sondei ure-tro-vezicale. Reziduul urinar mediu a scăzut de la 235,4 ml la 15,6 ml măsurat la un an. Pentru 8 pacienți (3,07%) a fost necesar TURP de regularizare a lojei prostatice, ulterior intervenției, 2 cazuri în primele 3 luni si 6 cazuri între 12 și 24 de luni. Șase pacienți (2,3%) au dezvoltat stricturi uretrale în intervalul 9 – 27 de luni.

Concluzii. Pacienții cu adenom de prostată și tare im-portante asociate, pot beneficia de vaporizare LASeR datorită riscului extrem de mic de sângerare intra și postoperatorie, iar faptul că medicația anticoagulantă sau antiagregantă, în majoritatea cazurilor, nu trebuie schimbată, reprezintă un mare avantaj. Procedura de-termină o îmbunătățire importantă a simptomatolo-giei urinare a pacienților, cu o perioadă relativ scurtă de spitalizare și o rată minimă a complicațiilor atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

Results. The average amount of energy applied was 101.21kJ (range 30.32 - 188.60). 20 patients experi-enced mild haematuria immediately postoperative-ly without impact on hemoglobin level. The bladder catheter was suppressed on average at 4.5 days (range 3 -12) and the mean hospitalization time was 7.2 days (range 4-14). 41 patients (15.76%) experienced urinary infection after suppression of the bladder catheter. The average urinary residue decreased from 235.4 ml to 15.6 ml measured at one year. For 8 patients (3.07%) TURP was required to regulate the prostatic lobe, after the intervention, 2 cases in the first 3 months and 6 cases between 12 and 24 months. Six patients (2.3%) developed urethral strictures within the range of 9 to 27 months.

Conclusions. Patients associated with major comor-bidities and prostate adenoma may benefit from LA-SeR vaporisation due to the extremely low risk of intra and post-operative bleeding, and the fact that anti-co-agulant or anti-aggregation medication in most cases should not be changed is a great advantage. The pro-cedure leads to a significant improvement in patients with urinary symptoms and a relatively short period of hospitalization and a minimal rate of complications both in the short and long term.

Page 125: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16124

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere. Tratamentul endoscopic al adenomului de prostată reprezintă o formă eficientă, modernă si care evită dezavantajele determinate de chirurgia deschisă. Pentru pacienții care au prezentat asociat și litiază vezi-cală secundară voluminoasă, am folosit litotriția LASeR și vaporizarea LASeR a prostatei, lucrarea propunându-și să prezinte rezultatele acestei metode de tratament.

Material și metodă. În perioada decembrie 2014 – mart-ie 2017 au fost tratați 260 de pacienți cu adenom de pros-tată folosind vaporizarea LASeR a prostatei. Din cei 260 de pacienți, 21 (8,07%) au avut litiază vezicală secundară dintre care 14 (5,38%) au avut litiază vezicală volumi- noasă, cu cel puțin un calcul mai mare de 3 cm. Pentru cei 14 pacienți, numărul mediu de calculi a fost de 2,43. Cinci pacienți au avut câte un singur calcul, iar restul între 2 și 7 calculi. Volumul mediu al prostatei măsurat preoperator transrectal a fost de 53 cmc (interval 45-67 cmc).

Rezultate. Pentru vaporizarea adenomului de prostată am folosit LASeR de tip diodă, cu o lungime de undă de 940 nm, cu putere între 175 și 250 Wați, iar pentru li-totriție LASeR am folosit Solvo Holmium:YAG LASeR, cu o frecvență între 3–20 Hz și o putere maximă de 30 wat-ti. Timpul mediu de litotriție a fost de 27 de minute, iar timpul operator mediu total a fost de 70 de minute. La un singur pacient, la care abordul a fost prin traiectul de cistostomie permanentă, pacientul fiind paraplegic, nu a fost vaporizat adenomul de prostata. A fost înregistrată intraoperator o singură complicație și anume o mică le-ziune vezicală care a fost tratată conservator. Nu au fost înregistrate alte complicații intra sau postoperatorii.

Concluzii. Asocierea dintre litotriția LASeR si vaporizarea LASeR ca formă de tratament pentru pacienții cu aden-om de prostată și litiază vezicală voluminoasă reprezintă o soluție terapeutică extrem de utilă, care poate înlocui cu succes chirurgia deschisă sau metoda de litotriție me-canică, ineficientă pentru calculi vezicali atât de mari.

PM.10.2. Tratamentul endoscopic cu ajutorul LASER-ului al adenomului de prostată asociat cu litiază vezicală voluminoasă

Cystoscopic LASER treatment of prostate adenoma associated with

bulky bladder lithiasis

Introduction. endoscopic treatment of the prostate adenoma is an effective, modern form and avoids the disadvantages caused by open surgery. For patients who presented bulky secondary bladder lithiasis, we used LASeR lithotripsy and LASeR vaporization of the prostate. This paper is aiming to present the results of this method of treatment.

Material and method. Between December 2014 and March 2017, 260 patients with prostate adenoma were treated using prostate LASeR vaporization. Of the 260 patients, 21 (8.07%) had secondary bladder lithiasis, of which 14 (5.38%) had bulky bladder litias with at least one stone greater than 3 cm. For the 14 patients, the average number of calculi was 2.43. Five patients had one stone, and the rest between 2 and 7 stones. The mean prostate volume, measured by TRUS preopera-tively, was 53 cm (range 45-67 cm).

Results. For the vaporization of the prostate adenoma we used a diode LASeR with a wavelength of 940 nm with a power between 175 and 250 watts, and for LASeR lithotripsy we used the Solvo Holmium: YAG LASeR with a frequency between 3-20 Hz and A maximum power of 30 watts. Average lithotripsy time was 27 minutes and total mean operator time was 70 minutes. In one patient, where the approach was through the permanent cistos-tomy tract, the patient being paraplegic, the prostate adenoma was not vaporized. A single complication was recorded intraoperatively, namely a small bladder failure that was treated conservatively. No other intraoperatory or postoperative complications were recorded.

Conclusions. The combination of LASeR lithotripsy and LASeR vaporization is a form of treatment for pa-tients with prostate adenoma and bulky bladder lithi-asis and it is an extremely useful therapeutic solution that can successfully replace open surgery or mechani-cal lithotripsy, inefficient for large bladder stones.

B. Hăineală1,2, C. Codoiu1,2, S. Margaritis1,2, C. Baston1,2, M. Dobra1, C. Dudu1, I. Sinescu1,2B. Hăineală1,2, C. Codoiu1,2, S. Margaritis1,2,

C. Baston1,2, M. Dobra1, C. Dudu1, I. Sinescu1,2

1 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, București, România2 U.M.F. „Carol Davila” București, România

1 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute,

Bucharest, Romania2 „Carol Davila” University of Medicine and

Pharmacy, Bucharest, Romania

Page 126: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology125

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere si Obiective. Hipospadiasul este al doilea cel mai intalnit defect congenital al sistemului genital masculin, dupa criptorhidie, avand incidenta de 1 la 250 de nou nascuti. Hipospadiasul reprezinta o anom-alie complexa a penisului ce include meatul uretral sit-uat ventral intre gland si perineu, defectele de piele si dartos cu preput dorsal, defect ventral de spongios, defect al platoului uretral, al corpilor cavernosi si al glandului, si curbura peniana ventrala. Reconstructia hipospadiasului este o operatie dificila, cu o rata mare de esec, cunoscut ca hipospadias cripple. Indreptarea penisului (ortoplastie) este in sine o provocare, adesea lasata nerezolvata sau partial rezolvata. Scopul acestei lucrari este sa detalieze tratamentul chirurgical al incur-barii peniene in contextul hipospadiasului cripple.

Materiale si Metode. In ultimii 10 ani (ianuarie 2007 - ianuarie 2017) 163 pacienti cu hipospadias au fost tratati in departamentul nostru. Dintre acestia, 62 de pacienti avusesera pana la 9 interventii chirurgicale anterioare, in diferite etape ale vietii lor, dezvoltand hi-pospadias cripple, iar 19 dintre ei prezentau incurbare peniala ventrala semnificativa. Pentru toate cazurile am folosit tehnica “Bracka” in doi timpi cu grefa de mucoa-sa bucala. In timpul I operator s-a practicat o rezectie extinsa si completa a platoului uretral defect si s-a inla-turat tesutul parauretral din partea ventrala a corpilor cavernosi, obtinand o indreptare peniana semnificativa sau chiar completa. Apoi am plasat grefa de mucoasa bucala pe corpii cavernosi, recoltata de la nivelul ambi-lor obraji, lasand uretra “a plat” pentru 6 luni. In timpul

PM.10.3 Tratamentul chirurgical al incurbării peniene în contextul hipospadiasului Cripple

The Surgical Treatment of Penile Curvature in the Context of

Hypospadias Cripple

Introduction and Objectives. Hypospadias is the sec-ond most common congenital defect of the male gen-ital system, after cryptorchidism, being encountered in 1 out of every 250 baby boys. It represents a com-plex abnormality of the penis comprised of a ventral urethral meatus located between the glans and the perineum, ventral skin and dartos defects with dorsal preputial hood, ventral defect of the spongiosum, de-fective urethral plate, corpus cavernosum and glans, and ventral penile curvature. The hipospadias repair is a difficult operation, with a high rate of failure, that become known as hipospadias cripple. Penile straight-ening (orthoplasty) is in itself a challenging task, often left unresolved or suboptimally solved. The aim of this paper is to detail the surgical treatment of penile curva-ture in the context of hypospadias cripple.

Materials and Methods. During the last ten years (January 2007 – January 2017) a total number of 163 patients with hypospadias have been treated in our department. Of them, 62 were already operated up to nine times prior, at different stages of their lives, end-ing up with hypospadias cripple, and 19 of them also showed significant ventral chordee. For all cases we used a two stage “Bracka” technique with buccal mu-cosa graft. During the first stage we completely and ex-tensively resected the defective urethral plate and the scarred paraurethral tissue from the ventral part of the corpora cavernosa, obtaining a significant or complete penile straightening. Then we placed a proper buccal mucosa graft on the corpora cavernosa, harvested

C. Gîngu1,2, A. Dick2, M. Crăsneanu2, C. Baston1,2, O. Himedan2, S. Ianiotescu2,

A. Andreşanu2, A. Mihancea2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

C. Gîngu1,2, A. Dick2, M. Crăsneanu2, C. Baston1,2, O. Himedan2, S. Ianiotescu2, A. Andreşanu2, A. Mihancea2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România2 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România

1 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

2 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute,

Bucharest, Romania3 ICU 2nd Department,

Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

Page 127: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16126

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

al II-lea operator s-a corectat, daca a fost cazul, orice incurbare peniana restanta folosind tehnica Nesbitt modificata sau plicaturarea dorsala, tubularizand apoi platoul uretral. O sonda Foley 18 Fr a fost montata in timpul operatiei si s-a inlaturat dupa 3 saptamani.

Rezultate. Pacientii au fost externati la 4-5 zile postop-erator. In toate cazurile s-a obtinut o indreptare com-pleta sau acceptabila a penisului. Complicatiile au fost legate de primul timp operator (10% - necroza grefei) sau de al doilea (25% – fistule), si s-au intalnit in 35% din cazuri. Toti pacientii au avut mictiuni normale fo-losind neomeatul distal. Fluxul urinar mediu a fost de 15 ml/sec.

Concluzii. Ortoplastia este una dintre cele mai dificile parti ale reconstructiei chirurgicale a hipospadiasului si ramane deseori nerezolvata dupa interventiile avute in copilarie. Rezectia completa a defectului platoului ure-tral si inlaturarea tesutului parauretral fibrotic duc la o indreptare adecvata a penisului evitand atat plicatura-rea dorsala, cat si micsorarea lungimii penisului. Proce-deul in doi timpi cu corectii suplimentare ale incurbarii, in timpul al II-lea, daca este necesar, este recomandata in locul conservarii platoului uretral si a plicaturarii in primul timp operator.

from both inner cheeks, and left “a plat” for about six months. In the second stage we corrected if necessary any remnant chordee using a dorsal modified Nesbitt technique or dorsal plication, and then tabularized the urethral plate. The 18 Fr Foley catheter placed during the operation was removed after three weeks.

Results. The patients were discharged 4-5 days post-operative. Complete or acceptable straightening of the penis was obtained in all cases. Complications re-lated to the first stage (necrosis of the graft – 10%) or the second stage of the repair (fistulae – 25%) occurred in a total of 35% of the cases. All patients had normal micturitions using the distal neomeatus. Voiding was measured at a median of 15 ml/sec.

Conclusions. Orthoplasty is one of the most difficult tasks in the hypospadias repair surgery, and is often unresolved after interventions performed during child-hood. Complete resection of the defective urethral plate and the scarred and fibrotic parauerthral tissue leads to adequate penile straightening, avoiding im-portant dorsal plication and penile length loss. A two stage procedure, with further correction of the chordee in the second step if necessary is advisable, instead of urethral plate conservation and dorsal plication in the first stage.

Page 128: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology127

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere si obiective. Hipospadiasul, una din cele mai frecvente malformatii genitale masculine, repezin-ta insertia meatului uretral pe partea ventrala a penisu-lui, in loc de varful glandului. Poate varia ca localizare, de la nivelul regiunii glandulare (hipospadias distal) pana la nivelul perineului (hipospadias proximal). Aces-ta din urma, desi considerabil mai rar, este mult mai di-ficil de tratat, intrucat presupune reconstructia intregii circumferinte si lungimi a uretrei. Scopul acestei lucrari este de a prezenta managementul chirurgical al unui caz dificil de hipospadias cripple perineal.

Materiale si metode. Un pacient in varsta de 21 de ani s-a adresat clinicii noastre pentru hipospadias perineal, tratat inadecvat in copilarie in cadrul unui departament de pediatrie, cand segmentul de uretra perineala a fost creat folosindu-se grefa de piele scrotala, in timp ce seg-mentul penian a fost reconstruit din lambou de preput si piele peniana si lasat ulterior “a plat”. examenul clinic a evidentiat meatul uretral perineal, cu calculi uretrali dezvoltati pe fire de par cresute in interiorul segmentu-lui perineal. Am optat pentru tratamentul chirurgical in doi timpi, la distanta de cel putin 6 luni. In prima etapa, uretra perineala deficitara a fost complet excizata si s-au prelevat doua segmente de mucoasa bucala de la nive-lul ambilor obraji, ce au fost grefate pe corpii cavernosi pentru a inlocui vechea grefa de piele scrotala. Dupa perioada de asteptare de 6 luni, grefa maturata de mu-coasa bucala a fost tubularizata impreuna cu lamboul de preput, fiind creata neouretra. O sonda Foley 16 Fr a fost mentinuta timp de trei saptamani.

PM.10.4. Hipospadias perineal – uretroplastia în doi timpi – prezentare de caz

Two Stage Perineal Hypospadias Cripple Repair – case report

Introduction and Objectives. Hypospadias, one of the most prevalent birth defects of the male genitalia, consists of the insertion of the urethral meatus on the ventral side of the penis instead of the tip of the glans. It can vary in location from the glanular region (distal hy-pospadias) towards the perineum (proximal hypospadi-as). The later, although far less common, it is a lot more difficult to treat as it requires the reconstruction of the whole circumference and the full length of the urethra.

The aim of this paper is to present the surgical manage-ment of a difficult case of perineal hypospadias cripple.

Materials and Methods. A 21 year old patient pre-sented in our clinic with a perineal hypospadias, inade-quately treated during his infancy and early childhood at a pediatric department, when the perineal segment of the urethra was created using a scrotal skin graft, while the penile segment was reconstructed from a prepuce and penile skin flap and left “a plat”. The phys-ical examination revealed a perineal urethral meatus, with urethral calculi formed on hair grown inside the perienal segment. We decided on a two stage repair technique, spaced over a six months period. During the first stage the defective perineal urethra was complete-ly removed, and two long buccal mucosa segments were harvested from both inner cheeks and grafted to the corpora cavernosa to replace the old scrotal skin graft. After the wait period of six months the matured buccal mucosa graft was tabularized together with the prepuce flap and the neourethra was created. An 16 Fr Foley catheter was left in place for about three weeks.

C. Gîngu1,2, A. Dick2, C. Baston1,2, M. Crăsneanu2, S. Ianiotescu2, A. Andreşanu2, O. Himedan2,

A. Mihancea2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

C. Gîngu1,2, A. Dick2, C. Baston1,2, M. Crăsneanu2, S. Ianiotescu2, A. Andreşanu2, O. Himedan2, A. Mihancea2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România2 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România

1 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania2 Center for Uronephrology and

Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

3 ICU 2nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

Page 129: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16128

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Rezultate. Nu au fost observate complicatii precoce sau tardive de-a lungul celor doua etape ale interven-tiei. Pacientul a fost externat la 5 zile de la grefare si la 6 zile de la tubularizare. Sonda Foley a fost suprimata dupa 21 de zile, inregistrandu-se mictiuni normale prin neomeat, la un flux de 18 ml/sec.

Concluzii. Cu toate ca hipospadiasul ramane una din-tre cele mai dificile patologii ale medicului urolog, chiar si cele mai complicate cazuri perineale pot fi tratate cu success. Tratamentul in doi timpi reprezinta o tehnica versatila, intrucat ofera posibilitatea de a utiliza gre-fa de mucoasa bucala in combinatie cu lambouri de preput si piele peniana pentru a reconstrui intreaga circumferinta si lungime a uretrei.

Results. No immediate or late complications were ob-served after any of the two stages of the intervention. The patient was discharged 5 days after the grafting and 6 days after the tubularization. The Foley catheter was removed after 21 days and normal micturitions us-ing the neomeatus were possible, voiding at 18 ml/sec.

Conclusions. Although hypospadias remains one of the most challenging problems of the urologist, even the more severe perineal cases can be successfully treated. A two stage repair is a versatile technique as it allows the use of buccal mucosa grafts in combination with prepuce and penile skin flaps to reconstruct of the whole circumference and full length of the urethra.

Page 130: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology129

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere şi Obiective: În era tehnologiei „Holmi-um laser” și Green light laser” , rezecția transuretrală a prostatei (monopolar sau bipolar) este incă considerată standardul de aur pentru tratamentul hipertrofie be-nigne prostatice (HBP). Studiile publicate în literatura de specialitate demonstrează că rezecția bipolară prezintă rate de sângerare mai mici și capacitate de coagulare mai profundă comparativ cu cea monopolară. Acest studiu evaluează și compară rolul Dutasteridei în rata de sângerare după TUR-P sau TURIS la pacienții cu terapie anticoagulantă orală și HBP (tratați sau nu preoperator cu dutasterida, administrată singură sau asociată cu al-fa-blocante sau alte terapii timp de cel puțin 3 luni).

Materiale şi Metode: Între 2011 și 2016, un total de 108 pacienți aflați în tratament cu anticoagulant oral și HBP au suferit TUR-P sau TURIS. Aceștia au fost impăr-titi în patru grupe: 26 de pacienți au primit dutasteridă timp de cel puțin 3 luni și au fost supuși TUR-P, 28 de pacienți au primit dutasteridă timp de cel puțin 3 luni și au suferit TURIS, 26 pacienți cu HBP și TUR-P și 28 pacienți cu TURIS, ultimele două grupuri cu alte trata-mente, dar fără dutasteridă înainte de intervenția en-doscopică. Pacienții cu intervenții anterioare la nivelul prostatei sau cancerului de prostată sau stricturi de ure-tră sau cu formațiuni tumorale concomitente la nivelul vezicii urinare au fost excluși. Cu cinci zile înainte de in-tervenția endoscopică, tratamentul anticoagulant oral a fost schimbat cu heparină cu greutate moleculară mică. Analizale de sânge de rutină înainte și 24 de ore după tratament, nivelul PSA, markerii de coagulare (PT,

PM.10.5. Studiu comparativ al sângerării post TUR-P / TURIS ± Dutasteridă la pacienţii sub tratamentul anticoagulant

Bleeding control in TUR-P +/- TURIS using Dutasteride prior to surgery

in patients under oral anticoagulant treatment

Introduction and Objectives: In the era of Holmium laser or Green light laser technologies, transurethral resection of prostate (monopolar or bipolar) is still considered the golden standard for BPH surgical treat-ment. Studies published in the literature demonstrate that bipolar resection presents lower bleeding rates and deeper coagulation capacity. This study evaluates and compare the role of Dutasteride in bleeding rate after TUR-P or TURIS in patients with oral anticoagulant therapy and BPH (treated or not preoperatively with dutasteride alone or associated with alpha blockers or other therapies for at least 3 months).

Materials and Methods: Between 2011 and 2016, a total of 108 patients with oral anticoagulant treatment and BPH underwent TUR-P or TURIS. They were divided into four groups: 26 patients received dutasteride for at least 3 months and underwent TUR-P , 28 patients received dutasteride for at least 3 months and under-went TURIS, 26 patients with HBP and TUR-P and 28 pa-tients with TURIS, the last two groups with other treat-ments but no dutasteride prior to endoscopic surgery. Patients with previous surgery of the prostate, pros-tatic cancer, urethral stricture or concomitant bladder tumors were excluded. Five days before surgery oral anticoagulant therapy was switched on low molecular weight heparin therapy. Routine blood analysis before and 24 h after procedure, PSA level, coagulation mark-ers (PT, APPT, INR), IPSS score, prostatic volume and Q max were evaluated. Parameters of interest were con-sidered: blood loss (evaluated by measuring Hb and

M. A.Manu1,2, B. Pârliţeanu2, V. Hurduc2, D. Moiseanu2, Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2

M. A. Manu1,2, B. Pârliţeanu2, V. Hurduc2, D. Moiseanu2, Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2

1 Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila”, Bucureşti, România2 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România

1 ”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania2 Center for Uronephrology and

Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest,Romania

Page 131: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16130

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

APPT, INR), scorul IPSS, volumul prostatic și Q max au fost evaluate. Parametrii de interes au fost reprezentați de: pierderea de sânge pe parcursul procedurii (evalu-ată prin măsurarea nivelurilor Hb și Hematocrit înainte și la 24 de ore după intervenție),frecvența episoadelor de retenție prin cheaguri, necesitatea irigării continue a vezicii urinare și numărul de zile de spitalizare.

Rezultate: Nu au existat diferențe semnificative în cele patru grupuri privind volumul inițial al prostatei, nivelele PSA, vârstă, timpul de operare și volumul țesu-tului de rezecție. În cadrul grupului de pacienți operați TURP s-a observat o pierdere sanguină mai puțin sem-nificativă la pacienții tratați cu dutasteridă preoperator. (ΔHb = 1.06g/dL ± 0.84g/dL vs. 1.75 g/dL ± 1.05g/dL; ΔHCT = 3.55% ± 2.7% vs. 5.2% ± 2.5%). În cazul inter-vențiilor TURIS, nu s-a înregistrat o variație mare a he-moglobinei între cele două grupe , dar avantajul a fost de partea pacienților tratați cu dutasteridă înainte (ΔHb = 0.75g/dL ± 0.80g/dL vs. 1.03g/dL ± 1.24g/dL; ΔHCT = 1.91% ± 2.54% vs. 3.81% ± 2.42%). Nu a fost nevoie de transfuzie de sânge. episoade de retenție prin cheaguri au fost înregistrate în toate cele patru grupuri, preva-lența cea mai mică fiind asociată TURIS. Lavajul vezical cu soluție salină a fost păstrat timp de 2 zile în toate gru-purile. Grupul TURIS + dutasteridă a prezentat cea mai scăzută durată de spitalizare medie, 3,5 zile , însă me-diile celorlate grupuri au fost similare (între 4 și 5 zile).

Concluzii: În studiul nostru, chiar dacă datele sunt semnificative din punct de vedere statistic dar fără diferențe clinice majore, pacienții cu HBP tratați cu dutasteridă înainte de intervenția endoscopică de prostată (TURP / TURIS) au înregistrat variații mici de hemoglobină pre și postoperator, mai puține episoade de retenție urinară prin cheaguri și o durată mai scurtă de spitalizare, cu un avantaj global al TURIS.

Hematocrit levels before and 24 h after surgery, ΔHb, ΔHCT), episodes of clot retention, the need of continu-ous bladder irrigation and hospital stay.

Results: No significant difference in the four groups regarding initial prostatic volume, PSA levels, age, op-eration time and resection tissue volume was noticed. Significant low postoperative blood loss values was observed in the TURP dutasteride group vs TURP no-dutasteride group (ΔHb = 1.06g/dL ± 0.84g/dL vs. 1.75 g/dL ± 1.05g/dL; ΔHCT = 3.55% ± 2.7% vs. 5.2% ± 2.5%). In TURIS two groups, blood loss difference was less sig-nificant than in TURP two groups but anyway in the ad-vantage of patients treated with dutasteride prior to sur-gery (ΔHb = 0.75g/dL ± 0.80g/dL vs. 1.03g/dL ± 1.24g/dL; ΔHCT = 1.91% ± 2.54% vs. 3.81% ± 2.42%). There was no need for blood transfusion. Clot retention was present in all four groups but with fewer episodes in the TURIS patients. Continuous saline bladder irrigation was kept for a mean of 2 days in all groups. The lowest aver-age hospital stay was found in the TURIS + dutasteride group with an average of 3.5 days but values in all other groups were similar (between 4 and 5 days).

Conclusion: In our study, even if statistically significant but with no clinical major differences, BPH patients under anticoagulants treated with dutasteride prior to prostate endoscopic surgery – TURP/TURIS had lower blood loss, clot retention episodes and hospital stay, with an overall advantage of TURIS.

Page 132: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology131

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere și Obiective: Scopul studiului a fost de a determina dacă și în ce sens ar putea fi influențat sta-tusul antioxidant (statusul antioxidant total (TAS) și grupările sulfhidril (SHG)) de tratamentul cu dutasteridă la pacienții cu hiperplazie benignă de prostată (HBP).

Material și Metodă: Acest studiu prospectiv a inclus 110 pacienți diagnosticați cu HBP (nici un tratament medical sau chirurgical, greutate normală și starea de nutriție adecvată). Au fost evaluate nivelele serice ale markerilor antioxidanți înaintea tratamentului cu dutasteridă și la 6 luni de la începerea tratamentului. Vârsta medie a pacienților a fost de 55,3 ± 3,2 ani, volu-mul mediu al prostatei a fost de 40,1 ± 6,5 g, iar valoar-ea medie a PSA a fost de 2,1 ± 0,6 ng/ml. Determinările TAS și SHG au fost efectuate folosind tehnici imunoen-zimatice sau tehnici spectrofotometrice.

Rezultate: este important de menționat că SHG a fost corelată negativ cu volumul prostatei (r = - 0,30, p <0,05) în timp ce TAS nu a avut nici o corelație cu acest paramet-ru. Primele valori medii serice SHG (pmol/L) au fost de 354.77 ± 46,19 pmol/L și ale TAS (mmol/l) au fost de 1,22 ± 0,27 mmol/l. La șase luni de la începerea tratamentului cu dutasteridă, se poate observa o creștere semnificativă statistic a valorilor serice medii ale SHG (pmol/L) (384.71 ± 65.34 pmol/L, p <0,05), precum și a nivelelor serice me-dii ale TAS (mmol/L) (1,40 ± 0,40 mmol/l, p <0,05).

Concluzii: Scăderea producției de dihidrotestosteron sub tratamentul cu dutasteridă pare să aibă un rol sem-nificativ în normalizarea statutului antioxidant (TAS și SHG) la pacienții cu hiperplazie benignă de prostată.

PM.10.6. Statusul antioxidant la pacienții cu hiperplazie benignă de prostată după tratamentul cu dutasteridă – rezultate la 6 luni

The antioxidant status in patients with benign prostatic hyper-

plasia after the treatment with dutasteride - outcomes at 6 months

Introduction and Objectives: The aim of the trial was to determine whether and in which sense could the treat-ment with dutasteride influence the antioxidant status (to-tal antioxidant status (TAS), and sulfhydryl groups (SHG)) in patients with benign prostatic hyperplasia (BPH).

Material and Methods: This prospective study included 110 patients diagnosed with BPH (no medical or surgical treatment, normal weight and adequate nutritional sta-tus). There was quantified the serum levels of antioxidant markers before the treatment with dutasteride and 6 months after starting the medication. The mean age was 55.3 ± 3.2 years, the mean prostate volume was 40.1 ± 6.5 g and the mean PSA value was 2.1 ± 0.6 ng/mL. The de-terminations of TAS and SHG were performed using en-zyme-immunoassay or spectrophotometric techniques.

Results: It is important to mention that SHG was neg-atively correlated with the volume of the prostate (r=- 0.30, p<0.05) and TAS had no correlation with this pa-rameter. The initial average serum SHG values (μmol/L) were 354.77±46.19 μmol/L and the average serum TAS levels (mmol/L) were 1.22±0.27 mmol/L. Six months af-ter the beginning of the treatment with dutasteride, it can be observed a statistically significant increasing of the average serum SHG values (μmol/L) (384.71±65.34 μmol/L, p<0.05), and of the average serum TAS levels (mmol/L) (1.40±0.40 mmol/L, p<0.05).

Conclusions: The decreasing of the production of dihy-drotestosterone under the treatment with dutasteride seems to have a significant role in normalization of the antioxidant status (TAS and SHG) in patients with be-nign prostatic hyperplasia.

C. ene1, I. Nicolae2, C.D. ene3, B. Geavlete1, P. Geavlete1, S.R. Georgescu2

C. ene1, I. Nicolae2, C.D. ene3, B. Geavlete1, P. Geavlete1, S.R. Georgescu2

1 Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan”, București, România2 Spitalul Clinic de Boli Tropicale și Infecțioase “Victor Babeș”, București, România3 Spitalul Clinic de Nefrologie “Carol Davila”, București, România

1 Clinical Hospital of Emergency “St. John”, Bucharest, Romania

2 Clinical Hospital of Tropical and Infectious Diseases “Victor Babes”, Bucharest, Romania

3 Clinical Hospital of Nephrology “Carol Davila”, Bucharest, Romania

Page 133: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16132

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s PM.10.7. Adenomectomia transvezicala, indicaţie încă prezentă în tratamentul chirurgical al adenomului de prostată

Suprapubic prostatectomy, indication still present in

surgical treatment of BPH

e. Constantinescu, D. Georgescu, B. Geavlete, I. Arabagiu, R. Mulţescu, e. Alexandrescu,

V. Iordache, A. ene, M. Stan, P. Geavlete

e. Constantinescu, D. Georgescu, B. Geavlete, I. Arabagiu, R. Mulţescu, e. Alexandrescu, V. Iordache, A. ene, M. Stan, P. GeavleteClinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan”, Bucureşti, România

“St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bucharest, Romania

Introducere: Adenomectomia transvezicală a pierdut teren in ultimele decade în fața tehnicilor endoscopice de tratament al hiperplaziei benigne de prostată. Scop-ul lucrării a fost identificarea indicațiilor prezente ale acestei intervenții chirurgicale.

Materiale si metode: Au fost evaluate 48 de cazuri de hiperplazie benignă de prostată internate în clinica no-astră, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan, în ultimii 3 ani, pentru care s-a practicat adenomectomia transvezicală.

Rezultate: Adenomectomia transvezicală a fost prac-ticată pentru adenoame voluminoase în 16 cazuri (un rol important având uneori și opțiunea pacientului), pentru adenoame de prostată asociate cu diverticuli vezicali voluminoși în 10 cazuri și pentru adenoame de prostată asociate cu litiază vezicală în 22 cazuri. Com-plicațiile postoperatorii au fost reprezentate de sânger-are în 6 cazuri (5 au fost manageriate conservator și un caz a necesitat intervenție endoscopică), accident vas-cular ischemic cerebral – 1 caz, supurație de plagă în 4 cazuri (bolnavi purtători de sondă preoperator).

Concluzie: Adenomectomia transvezicală reprezintă o indicație încă actuală în cazurile selecționate de aden-om de prostată. Metoda prezintă o morbiditate asoci-ată semnificativă.

Introduction: Suprapubic prostatectomy lost ground in the last decade in front of endoscopic surgical tech-niques of BPH treatment. The purpose was finding indi-cation still present of this surgical technique.

Material and methods: 48 cases of BPH were evaluat-ed in our clinic, Saint John Clinic emergency Hospital in the last 3 years and treated with suprapubic prostatec-tomy technique.

Results: Suprapubic prostatectomy had been prac-ticed for voluminous BPH in 16 cases (a very import-ant role was the patient’s option), for BPH associated with intravesical diverticulum in 10 cases and for BPH associated with vesical lithiasis in 22 cases. Postopera-tory complications were represented by hemoragy in 6 cases (5 of them were treated conservatory and 1 case needed endoscopical surgery treatment), ischemic transitory accident in one case, and incision suppura-tion in 4 cases (patients that had urethro-vesical cathe-ter preoperatory).

Conclusion: Suprapubic prostatectomy is still an actu-al indication in selected cases of BPH. The method has a high morbidity associated.

Page 134: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology133

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere. Fractura peniană este definită ca lezi-unea traumatică a tunicii albuginee a penisului. este o condiție urologică rară dar reprezintă întotdeauna o ur-gență ce necesită tratament imediat. Dacă aceasta nu este corect tratată, rapid, poate avea consecințe fizice, funcționale dar și psihologice.

Material și metodă. Obiectivul studiului nostru ret-rospectiv a fost acela de a prezenta experiența clinicii în ce privește cauzele, acuzele clinice, tratamentul, complicațiile postoperatorii și urmărirea bolnavilor tratați pentru fractură de corpi cavernoși. În perioada 01.01.1995- 31.12.2015, în cadrul clinicii noastre au fost evaluați 52 pacienți cu ruptură peniană. După exam-inarea clinică, s-a efectuat examen ecografic. Toți pa-cienții au fost tratați chirurgical.

Rezultate. Pacienții au avut vârste cuprinse între 21 și 64 de ani (medie 32 de ani). În 37 cazuri, fractura peniană a survenit în timpul actului sexual, 12 cazuri au fost trau-matice (cădere sau rostogolire în pat cu penisul erect) iar în 3 cazuri a survenit în timpul masturbării. De aseme-nea, în 5 cazuri a fost implicată și uretra. În ce privește locul rupturii, acesta a fost întotdeauna transversal-22 rupturi ventro-laterale, 20 dorso-laterale, 6 laterale și 4 ventrale. Prima evaluare postoperatorie a fost efectuată la 6 luni și a constat în examen clinic și ecografie peniană. Toți cei 52 pacienți au avut funcția sexuală prezervată. Opt pacienți au experimentat parestezii tranzitorii, în 15 cazuri pacienții au raportat un penis mai mic și în 10 ca-zuri s-a raportat o latero-deviație minoră.

Concluzii. Cu toate că fractura peniană este o condiție urologică rară, trebuie tratată corespunzător din cau-za posibilelor consecințe ireversibile pe care le poate avea. este ușor de stabilit diagnosticul, clinic, și dacă este necesar, ecografic. Tratamentul este chirurgical, oferind rezultate bune și o rată mică a complicațiilor pe termen lung.

PM.10.8. Fractura peniană: experienţa unui singur centru

Penile Fracture: a single center experience

Introduction. Penile fracture is defined as a traumatic lesion of the tunica albuginea of the penis. It is a rare urological condition but it is always an emergency re-quiring immediate treatment. If the condition is not properly managed, including a fast reaction, it might lead to physical and functional consequences but also psychological changes.

Materials and methods. The objective of our retro-spective study was to present our experience, includ-ing the causes, clinical presentation, treatment, compli-cations after surgery and follow up of penile fracture. Between 01.01.1995 and 31.12.2015, in our clinic we evaluated 52 cases of penile fracture. After clinical ex-amination, an ultrasound exam was performed. All pa-tients received surgical treatment.

Results. The patients were aged between 21 and 64 (mean value at 32 years). In 37 cases the penile fracture occurred during intercourse, 12 were traumatic (falling onto the erect penis or rolling over in the bed) and 3 fractures occurred during masturbation. In 5 cases the urethra was also involved. Regarding the rupture site it was always transversal - 22 cases were with ventro-lat-eral rupture, 20 with dorso-lateral rupture, 6 with later-al and 4 with ventral rupture. First postoperative eval-uation was made after six months and it consisted in clinical examination and ultrasound evaluation. All 52 patients had conserved the sexual function. eight pa-tients experienced transitory paraesthesia, in 15 cases the patients reported a smaller penis and 10 patients had a minor lateral deviation.

Conclusions. Although penile fracture is a rare urolog-ical condition, it must be properly managed because of the potential irreversible consequences it might have. It can be easily diagnosed clinically and if needed ul-trasonographicaly. Surgery is the treatment of choice, offering good outcomes and a low rate of long term complications.

M. Pârlog1, D. Toma1, N. Chirca1,2, C. Persu1,2, V. Iconaru1, V. Roman1, I. Dragomirișteanu1,

D. Bădescu1,2, V. Ambert1,2, V. Jinga1,2

M. Pârlog1, D. Toma1, N. Chirca1,2, C. Persu1,2, V. Iconaru1, V. Roman1, I. Dragomirișteanu1, D. Bădescu1,2, V. Ambert1,2, V. Jinga1,2

1 Clinica Urologie Spitalul “Prof. Dr. Theodor Burghele”, București, România2 UMF Carol Davila, București, România

1 ”Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Department of Urology, Bucharest, Romania

2 UMF Carol Davila Bucharest, Romania

Page 135: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16134

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere. Uretroplastiile sunt indicația de ghid pentru tratamentul stricturilor uretrale recurente cu rezultate foarte bune. Recidiva stricturilor uretrale este posibilă chiar si după acest tip de tratament chirurgical. In cazul unei recidive după uretroplastie bulbară propu-nem un abord endoscopic pentru a corecta problema.

Material și metodă. Am realizat un studiu retrospectiv a 127 cazuri de uretroplastii bulbare realizate într-un singur centru și de către un singur chirurg. Perioada de studiu a fost din 2011 până în 2014, iar pacienții au fost urmăriți până în prezent. Am identificat 7 cazuri de uretroplastie bulbară la care stricturile au recidivat și pentru care s-a practicat uretrotomie optică internă. Am realizat un studiu retrospectiv în care am analizat vârsta, tehnica chirurgicală folosită, etiologia stricturii, timpul până la recidivă și urmărirea postoperatorie.

Rezultate. Am avut 7 cazuri din perioada menționată cu o vârstă medie de 56.42±21.862 ani. Timpul mediu de la uretroplastie până la uretrotomia optică internă a fost de 16.285±13.996 luni, cu un minim de 1 lună și un maxim de 42 de luni. Perioada medie de urmărire a fost de 35±17.165 luni. Din cele 7 cazuri menționate am identificat ca etiologii 3 iatrogene, 1 posttraumatică și 3 idiopatice și s-au practicat 6 uretroplasti de substituție cu grefa de mucoasă bucală și o rezecție segmentară cu anastomoză termino-terminală. Toate cele 7 cazuri au fost evaluate periodic clinic, chestionar de calitate a vieții și uroflowmetrie, cu rezultate foarte bune.

Concluzii. Uretrotomia optică internă este o posibilă variantă terapeutică pentru recidivă după uretroplastia bulbară. este o variantă accesibilă si simplu de realizat din punct de vedere tehnic. Oferă posibilitatea rezolvă-rii cu un disconfort minim pentru pacient si reduce cos-turile evitând realizarea unei alte uretroplastii.

PM.10.9. Tratamentul stricturilor uretrale recidivate prin uretrotomie optică internă după uretroplastie bulbară

Treatment of stricture reoccurrence through

internal urethrotomy after bulbar urethroplasty

Introduction. Urethroplasty a guideline indication in the management of intractable urethral strictures with very good results. Stricture recurrence is possible and thus reintervention is needed. In cases of recurrence we propose an endoscopic approach to fix this problem.

Material and method. We realized a retrospective study on 127 cases of bulbar urethroplasty, from a sin-gle center and single surgeon experience. Study period was chosen between 2011 and 2014 and were followed up to present day. We found 7 cases of bulbar urethro-plasty that had recurred and an endoscopic approach was used. We retrospectively analyzed age, surgical procedure, stricture etiology, time from urethroplasty to internal urethrotomy and follow up to present day.

Results. We had 7 cases out of 127 in the mentioned time period, that presented with recurrence of stricture after urethroplasty, with a mean age of 56.42±21.862 years. Mean time from bulbar urethroplasty to internal urethrotomy was 16.285±13.996 months, with a mini-mum of 1 month and a maximum of 42 months. Mean period of follow up was 35±17.165 months. With a mini-mum of 18 months and a maximum of 62 months. Out of the 7 cases presented we identified as stricture etiology 3 iatrogenic, 1 posttraumatic and 3 unknown and we did 6 bulbar urethroplasty with buccal mucosa graft (ventral onlay) and 1 resection and end-to-end anastomosis. Af-ter internal urethrotomy all 7 cases had periodic clinical evaluation, QOL questionnaires and uroflowmetry. All cases had a satisfactory result on 6 month’s follow up.

Conclusions. We found that performing and internal urethrotomy might be curative in cases of urethral stric-ture reoccurrence after bulbar urethroplasty. Internal urethrotomy is easily accessible and technically simple, with a chance to cure the patient in carefully selected cases, with minimal patient discomfort and decreased costs compared to performing a second urethroplasty.

G. Predoiu1,2, V. Voinescu1, R. Petca1,2, R. Danău1,2, B. Braticevici1,2, V. Jinga1,2

G. Predoiu1,2, V. Voinescu1, R. Petca1,2, R. Danău1,2, B. Braticevici 1,2, V. Jinga1,2

1 Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” , Bucureşti, România

1 “Prof. Dr. Theodor Burghele” Clinical Hospital, Urology Department, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, Romania

Page 136: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology135

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere. Priapismul este o patologie urologică importantă care presupune apariţia unei erecţii per-sistente (peste 4 ore), ce nu dispare spontan şi nici după ejaculare.

Material şi metodă. Vă prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 28 de ani care s-a internat în clinica noas-tră pentru stare de semierecţie permanentă şi imposi- bilitatea iniţierii actului sexual, simptomatologia da-tând de aproximativ două săptămâni când pacientul a prezentat un traumatism genital moderat. examinarea ecografică Doppler a penisului şi pelvisului a evidenţi-at prezenţa unei fistule arterio-cavernoase şi astfel am stabilit diagnosticul de priapism arterial post-trau-matic. În colaborare cu radiologia intervenţională am efectuat arterioagrafie care a relevat exteriorizarea sub-stanţei de contrast de la nivelul unui ram arterial al ar-terei obturatorii drepte ce iriga corpul cavernos drept- anevrism de mici dimensiuni. Am realizat cateterizarea ramului arterial în cauză şi am efectuat embolizarea acestuia cu particule de polivinil alcool.

Rezultate. Arteriografia de control a relevant absenţa in-cărcării zonei anevrismale cu substanţă de contrast şi ab-senţa sângerarii. Intervenţia de embolizare a decurs fără incidente, pacientul fiind externat în ziua intervenţiei. evoluţia a fost favorabilă cu îmbunătăţirea semnificativă a funcţiei sexuale pe parcursul următoarelor 30 de zile, pacientul primind şi inhibitori de 5 fosfodiesterază.

Concluzii. embolizarea selectivă reprezintă metoda de elecţie în managementul priapismului non-ischemic, da-torită numeroaselor avantaje pe care le prezintă: abord minim invaziv, recuperare rapidă, rezultate bune, se rea- lizează sub anestezie locală, durată redusă a intervenţiei, absenţa complicaţiilor întâlnite în chirurgia clasică.

PM.10.10. Priapism post-traumatic – prezentare de caz

Post-traumatic priapism – case presentation

Introduction. Priapism is an important urological pa-thology that implies the appearance of a persistent erection (over 4 hours), which does not disappear spontaneously or after ejaculation.

Material and Method. We present the case of a 28 years old patient who was admitted in our clinic for perma-nent penile semirigidity and for the inability to initiate sexual contact, symptoms that persisted for almost two weeks, after a moderate genital trauma. Penile Doppler ultrasonoghraphy has revealed the presence of an ar-teriovenous fistula at the level of the right corpus cav-ernous. In collaboration with interventional radiology department we have performed angiography, investiga-tion that revealed contrast extravasation from an arterial branch of the right obturator artery, branch that irrigat-ed the right corpus cavernosum. We have performed the catheterization of the obturator arterial branch that was responsible for the priapism and we have realized its embolization using polyvinyl alcohol particles.

Results. The postembolization angiography revealed the absence of contrast extravasation, sign that the pro-cedure was effective. We haven’t encountered any com-plications during or after the procedure and the patient was discharged during the same day. The postoperative evolution was favorable, the patient noticing significant improvements regarding the sexual function. The pa-tient has received 5 phosphodiesterase inhibitors.

Conclusion. Selective embolization represents the gold-standard in the management of non-ischemic pri-apism, due to the many advantages that it presents: it is a minimally invasive procedure, it has a rapid recovery, it provides good results, it is performed under local an-esthesia, the operative time is short, it has fewer com-plications than conventional surgery.

D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. Mischianu

D. Marcu, O. Bratu, D. Spînu, R. Anghel, D. MischianuClinica de Urologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, Bucureşti, România

Clinic of Urology, University Emergency Central Military Hospital „Dr. Carol Davila”,

Bucharest, Romania

Page 137: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16136

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere: Proteza peniană reprezintă soluţia de rezolvare definitivă a disfuncţiei erectile, atunci când celelalte metode au eşuat sau nu sunt tolerate. Re-curgerea la această metodă de tratament necesită o motivaţie fermă din partea pacientului pentru contin-uarea vieţii sexuale precum şi existenţa medicului care să o realizeze.

Obiective: Ilustrarea acestei motivaţii de a avea o viaţă sexuală normală, în contextul unui capitol mai puţin cunoscut privind începuturile implantărilor peniene în ţara noastră, prin prezentarea istoricului medical a unui pacient căruia i s-a implantat o proteză peniană semirigidă din două piese, în urmă cu 36 ani.

Material şi metodă: În noiembrie 2016 s-a prezen-tat un pacient în vârstă de 67 ani, cu solicitarea de a i se schimba o proteză peniană semirigidă implantată în urmă cu 36 de ani. În 1979, la 30 de ani, pacientul a suferit un accident de circulaţie soldat cu fractură de bazin şi ruptură de uretră membranoasă rezolvată prin anastomoză termino-terminală.Ulterior pacientul a prezentat disfuncţie erectilă care putea fi rezolvată doar prin implantarea unei proteze peniene. În acea perioadă singurul care implanta proteze peniene în ţara noastră era doctorul Ionescu Constantin.În 01.04.1980, la Spitalul CFR 2, acesta i-a implantat o proteză peniană semirigidă din două piese.Ulterior pacientul şi-a putut relua viaţa sexuală reuşind să aibă un copil.Singura problemă a fost că proteza peniană era aproape rigidă şi nu putea fi lipită de abdomen proeminând astfel pe sub haine, creind un disconfort social. În plus, în ulti-mii ani s-a produs extruzia protezei la nivelul corpului cavernos stâng. Acestea au fost motivele pentru care pacientul a venit pentru extragerea protezei semirigide

PM.10.11. Proteză peniană semirigidă schimbată după 36 ani

Penile prosthesis changed after 36 years

Introduction: Penile prosthesis implantation is a definitive solution in treating erectile dysfunction when other meth-ods fail or are intolerable. Resorting to this kind of treatment needs a strong motivation for a normal sex life and the surgi-cal expertise of the urologist to perform the operation.

Objectives: To underline the motivation for a normal sex life, in the historical context of penile prosthesis implantation in our country, by presenting the medical history of a patient which had a two-piece malleable prosthesis implanted 36 years ago.

Material and method: A 67 years old patient presented in November 2016 whit the request to change a malleable pe-nile prosthesis implanted 36 years ago. At age 30, in 1979 the patient was implicated in a MVA from which he suffered multiple pelvic bones fractures and posttraumatic membra-nous urethra lesion which was resolved by termino-terminal anastomosis. Afterwards the patient presented severe erec-tile dysfunction for which he needed a penile prosthesis. In that time the only surgeon that realized this kind of surgery in our country was Dr. Ionescu Constantin. On 01.04.1980 at the CFR 2 Hospital the patient underwent a surgical implan-tation of two-piece malleable penile prosthesis. Afterwards the patients was able to resume normal sexual activity and have a child. The problem was that the penile prosthesis was to rigid and was unable to be placated on the inferior ab-domen, which made it visible through his clothes and thus creating a social discomfort. On top of it all, in later years an extrusion lesion developed at the level of the left corpus cav-ernosum. This were the motives for which the patient wanted to change his 36 years old rigid penile prosthesis for a three-piece inflatable one. On 3.02.2017, at the Medas hospital we intervened and performed extraction of the penile prosthesis through distal and peno-scrotal corporotomies. extrusion le-sion was resolved through primary suture of the lesion. After-wards we implanted a three-piece AMS 700 CXR.

Results: There were no intraoperative or postoperative com-plications. He presented at 4 week after surgery for implant activation and at 6 weeks he resumed normal sexual activity.

V. Voinescu, G. PredoiuV. Voinescu, G. Predoiu

Spitalul Medas, Bucureşti, România Medas Hospital, Bucharest, Romania

Page 138: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology137

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

şi înlocuirea ei cu o proteză peniană cu trei piese.În 03.02.2017, la spitalul Medas s-au extras componentele protezei semirigide prin corporotomi distale şi la baza penisului, perforaţia corpului cavernos stâng s-a rezol-vat prin corpororafie după care s-a implantat o proteză cu trei piese AMS 700 CXR.

Rezultate: Nu au fost complicaţii intraoperatorii sau posoperatorii. Pacientul s-a prezentat pentru începerea activării protezei la 4 săptămâni iar după 6 săptămâni şi-a reluat viaţa sexuală alături de soţia lui.

Concluzii: Pacientul prezentat arată că motivaţia unei vieţi sexuale normale nu depinde doar de vârstă. Aces-ta şi-a dorit un implant atât la 30 de ani dar şi la 67 de ani, deşi până atunci suportase disconfortul social al protezei semirigide.Pe de altă parte la 30 de ani când încetarea vieţii sexuale ar fi fost devastatoare, a avut şansa unei proteze peniene semirigide în ţară, într-o perioadă dificilă politico-economic, datorită doctorului Ionescu Constantin.

Conclusions: The presented case show that the desire to have a normal sexual life doesn’t have anything to do with age. He wanted a penile prosthesis at 30 years but also at 67, although he bared the social discomfort of a rigid prosthesis. On the other hand, at age 30 when a normal sexual life is par-amount, he had the chance to obtain a malleable prosthesis in our country, in a difficult political and economical period due to the efforts of Dr. Ionescu Constantin.

Page 139: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16138

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere: Obiectivul este de a prezenta tehnica chirurgicală, experiența introducerii în practica clinică a enucleerii prostatice utilizând laserul Holmium, curba de învățare, precum și rezultatele inițiale.

Material şi metodă: Începând cu 12/11/2015 și până la 17/10/2016 au avut loc 121 de intervenții de enucle-ere prostatică. Au fost incluși pacienți cu hipertrofie be-nignă de prostată, volum prostatic estimat peste 60ml cu eșec de farmacoterapie sau care au preferat chiru-rgia ca tratament. Au fost excluși pacienții cu infecție acută de tract urinar sau suspiciune clinico-biologică de cancer prostic. S-a practicat urmărire postoperato-rie la 1 lună și respectiv 3 luni cu evaluare ecografică și debimetrie urinară.

Rezultate: În 9 cazuri s-a realizat conversie la rezecție prostatică bipolară. Dintre cei 87 de pacienți care s-au prezentat la vizitele de follow-up, 16 au efectuat investi-gațiile cerute la 1 lună postoperator și nici unul la 3 luni. A existat un singur caz de incontinență urinară totală pentru care s-a montat sfincter urinar artificial. Debitul urinar maximal era ameliorat semnifictiv la 1 lună post-operator. În 73 dintre cazuri a fost necesar tratament antimuscarinic pentru primele 3 luni postoperator.

Concluzii: Complianța la studiu a fost redusă. enu-cleerea prostatică cu laser Holmium este o tehnică chirurgicală minim-invazivă fezabilă pentru volume prostatice mari, cu curbă rapidă de învățare și rezultate funcționale bune.

PM.10.12. Enucleerea prostatică cu laser Holmium – tehnica chirurgicală, curba de învățare și rezultate într-un centru cu volum mare de intervenții

Holmium laser prostate enucleation – surgical technique,

learning curve and results in a high-volume center

Introduction: The aim is to present the surgical tech-nique, the experience with the introduction of the Hol-mium laser enucleation in clinical practice, the learning curve and the initial results.

Material and method: Between 12/11/2015 and 17/10/2016 there were 121 Holmium laser prostate enucleations. We included patients suffering from be-nign prostate hyperplasia with prostate volumes higher than 60ml, with pharmacotherapy failure or that chose surgery as treatment. We excluded patients presenting acute urinary tract infection or bio-clinical suspicion of prostate cancer. We conducted follow-up at 1 and 3 months postoperatively with ultrasound evaluation and urinary flowmetry.

Results: Conversion to bipolar prostate resection was required in 9 of the cases. Among the 87 patients that presented for follow-up, 16 had undergone the pre-scribed investigations at 1 month and none at 3 months. There was one case of total urinary incontinence that required the installation of an artificial urinary sphinc-ter. The maximal urinary flow rate was significantly im-proved 1 month after surgery. Anti-muscarinic agents were prescribed in 73 cases during the first 3 months after surgery.

Conclusions: Study compliance was low. Holmium la-ser prostate enucleation is a minimally-invasive surgical technique that may be used for high prostate volumes, with steep learning curve and good functional results.

C.D. Pop1, Y. Rouscoff2, D. Charbit2, A. Rivière2, N. B. Delongchamps2, M. Peyromaure2

C.D. Pop1, Y. Rouscoff2, D. Charbit2, A. Rivière2, N. B. Delongchamps2, M. Peyromaure2

1 Departamentul de Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România2 Serviciul de Urologie, Spitalul Cochin, Facultatea de Medicină, Universitatea „Paris-Descartes”, Paris, Franța

1 Department of Urology, „Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy,

Cluj-Napoca, Romania2 Department of Urology, Cochin Hospital,

Faculty of Medicine, „Paris-Descartes” University, Paris, France

Page 140: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology139

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere: Pentru intensificarea plăcerii sexuale sunt cunoscute o multitudine de metode. Injectarea sub pielea penisului a diferitelor materiale sintetice (silicon) sau a diferitelor tipuri de uleiuri mineale pen-tru creșterea dimensiunii transversale a penisului este o metodă mai puțin cunoscută. Această metodă este mai frecvent folosit în estul europei, Rusia, Turcia, un-ele state din sud- estul asiei. În cele mai multe cazuri sunt folosite materiale de origine care nu sunt sigure din punct de vedere medical. Din această cauză se pot întâlni numeroase complicații necrotice, fibrotice, exul-cerații a pielii și a subcutisului penian. Managementul acestor cazuri prezintă o provocare profesională impor-tantă cu posibilitatea de a lăsa pacientul cu disfuncție morfo- funcțională și estetică a penisului.

Obiectiv: Am analizat cazul unui pacient cu augmen-tație peniană prin injectare subcutanată de vaselină cu scopul de a prezenta evoluția patologiei și tratamentul deformității peniene.

Material și metodă: Din cazuistica Clinicii de Urologie Tîrgu Mureș prezentăm managementul și evoluția unui pacient cu injectare subcutanată de vaselină în scopul augmentației peniene.

Rezultat: Putem vorbi de o modalitate rară a creșterii dimensiunii peniene, dar o cauză importantă de lezi-une tisulară semnificativă în cele mai multe cazuri. Cu un management adecvat și tehnică chirurgicală adec-vată totuși este posibilă reconstrucția peniană și obți-nerea unui rezultat funcțional și estetic acceptabil.

PM.10.13. Complicațiile augmentației peniene și plastia peniană – prezentare de caz

Complications of penile augmentation and it’s treatment- case report

Introduction: To intensify sexual pleasure are known a variety of methods. Injection under the penis skin of different synthetic materials (silicon) or various types of mineral oils in order to increase the transversal size of the penis is a less known method. This method is com-monly used in eastern europe, Russia, Turkey, some countries in Southeast Asia. In most of cases the used materials are not safe in medical point of view. Because of this we can meet numerous complications, like ne-crotic, fibrotic and exulcerations of the penis skin and subcutaneous tissue. The management of these cases represents an important professional challenge with possibility to let the patient with penile morpho-func-tional and aesthetic dysfunction.

Obiectives: We have analyzed a patient with penile augmentation by subcutaneous injection of Vaseline in order to present the evolution of the pathology and treatment of penile deformity.

Material and method: From casuistic of Tîrgu Mureș Urological Clinic we present the management and evo-lution of a patient with subcutaneous injection of Vase-line in order to penile enlargement.

Results: We can talk about a rare modality in penis size increasing method, which can lead to significant tissue damage in most of cases. With proper management and suitable surgical techniques, still it is possible the reconstruction and achieving functional and aestheti-cally acceptable result of the penis.

Spitalul Clinic Județean Târgu-Mureș, România Târgu Mureș County Hospital, Romania

A. O. Vida, A. Brad, N. Szekeres, Ghirca Veronica, D. Porav-Hodade,

C. Chibelean, Mártha Orsolya, C. Todea

A. O. Vida, A. Brad, N. Szekeres, Ghirca Veronica, D. Porav-Hodade, C. Chibelean, Mártha Orsolya, C. Todea

Page 141: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16140

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere și obiective. Fistula congenitala cutana-to-prostatică şi vezicală reprezintă o comunicare între vezica urinară şi piele (în cazul nostru perianal stânga), traversând ţesutul prostatic.

Materiale și metodă. Un pacient în vârstă de 56 de ani, cunoscut cu fistulă urinară congenitală cutanată (perianal stânga), se prezintă cu sindrom disuric prin prezenţa unui adenom voluminos de prostată, micţiuni incomplete şi rezidiu postmicţional aproximativ 300 ml. examenul clinic obiectivează prezenţa unui orificiu fistulos perianal stânga. Se efectuează fistulografie sub ecran fluoroscopic şi fistulografie cu CT pelvis, care evi-denţiază traiectul fistulos.

Întrebare. este indicată rezecţia transuretrală a pros-tatei (TUR-P) în acest caz?

PM.10.14. Un caz de fistulă urinară congenitală cutanato-prostatică și vezicală (perianal stânga)

A case of congenital cutane-ous-prostatic and urinary bladder

fistula (left perianal)

Introduction and objectives. Congenital cutaneous - prostatic and urinary bladder fistula is a communica-tion between the bladder and the skin (in our case left perianal ), crossing the prostate tissue.

Materials and method. A 56-year-old patient known with congenital cutaneous urinary fistula (left perianal) presents with dysuria syndrome by the presence of a voluminous prostate adenoma, incomplete micturi-tions and post-micturition residual approximately 300 ml. The clinical examines the presence of a left perianal fistula. Fistulography is performed under fluoroscopic screen and CT pelvis fistulography, which reveals fistu-lous tract.

Question. Is the transurethral resection of the prostate (TUR-P) indicated in this case?

G. Beg1, V. Lineschi1, R. Croitoru1, J. Corcan1, O. Tincu2, I. Secasan1

G. Beg1, V. Lineschi1, R. Croitoru1, J. Corcan1, O. Tincu2, I. Secasan1

1 Secția de Urologie, Spitalul Județean de Urgență Reșița, România2Secţia de Radiologie şi Imagistică Medicală, Spitalul Județean de Urgență Reșița, România

1 Department of Urology, Reșița Emergency County Hospital, Romania

2 Department of Radiology and Medical Imaging, Reșița Emergency County

Hospital, Romania

Page 142: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology141

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere: Defectele anatomice ale penisului pot fi congenitale sau dobândite. In evaluarea pacientului cu disfuctie erectilă si defecte antomice peniene, pentru a stabili o conduită terapeutică corectă, este important de a concretiza atât gradul cât şi mecanismul de afec-tare a funcţiei erectile, rolul durerii fiind primordial.

Material şi metode: În studiu au fost incluși 86 de pa-cienţi cu defecte anatomice congenitale sau dobîndite ale penisului, evaluaţi în cadrul clincii în perioada anilor 2014 – 2016. Intervalul de vîrstă a pacienţilor: 18 – 43 ani. Criterii de includere în studiu: prezența unui defect anatomic congenital sau dobândit, parteneriat sexual stabil, absența patologiilor organice asociate. Metode de evaluare: IIeF-5 și scala VAS.

Rezultate: Din 86 de pacienți, doar 32 (37%) au fost evaluați cu funcție erectilă normală iar 63% au prezintat disfuncție erectilă de divers grad. Prevalența disfuncției erectile la pacienții cu fren scurt și fimoză a fost de 59%. Cauza principală a De la pacienții cu fren scurt este du-rerea în erecție şi asocierea facultativă a anxietății față de erecție. La pacienții cu fimoză, durerea în repaos și în special în erecție, este cauza principală a De. Pacienții cu Maladia Peyroni, primar depistată, prezintă durere în erecție în doar 23% din cazuri, disfunția erectilă fiind prezenta în 62%, având și o componentă psihogenă importantă. evaluarea pacienților post tratament a confirmat absența De la 75% din pacienți și reducerea durerii în repaos și/sau erecție de la 50% la 18%.

Concluzii: Durerea în repaos și/sau erecție, precum și anxietatea față de durere, sunt factorii principali cau-zali ai disfuncției erectile fiind indicatorul de bază și un semn predictiv important în stabilirea tacticii de trata-ment a defectelor anatomice peniene.

PM.10.15. Funcţia erectilă la pacienţii cu defecte anatomice ale penisului

Erectile function in patients

with anatomical penile disorders

Introduction: Anatomical penile disorders can either be congenital or acquired. While examining a patient with anatomical penile disorder and with complaints of erec-tile dysfunction (eD), the main task of the physician is to establish the degree as well as the mechanism of erectile dysfunction in order to decide what the right treatment is.

Materials and Methods: The study was performed during the year 2014 and year 2016. A total of 86 pa-tients with the age ranged between 18-43 years that presented congenital or acquired penile disorders were included in this study. Criteria of enrolling the partic-ipants: the presence of congenital or acquired penile disorders, a stable sexual partner, and the absence of another associated organic abnormality. Question-naires used: IIeF-5, VAS.

Results: Out of 86 patients, only 32 (37%) were ap-preciated with normal erectile function while 63% presented erectile dysfunction of various degrees. The prevalence of the erectile dysfunction in patients with tight frenulum and phimosis equals to 59%. The main cause of eD in these patients is the pain during the erection with or without anxiety to erection. In patients with phimosis, the pain at rest and especially during an erection, is the main cause of eD. Patients with Peyronie Disease, mayor found, suffer from pain during an erec-tion in a total of only 23% out of all cases, while the eD is present in 62%, the last one being accompanied by an important psychogenic component. The evaluation of the patients after the treatment confirmed the ab-sence of eD in 75% of patients and the increase in pain at rest and/or during erection from 50% to 18%.

Conclusion: The pain at rest and/or during erection, as well as the anxiety to pain are the main factors causing erectile dysfunction showing and important predictive sign while choosing the treatment tactic of the ana-tomic penile disorders.

USMF “Nicolae Testemiţanu”, Catedra de Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, Chişinau, Rep. Moldova

“N.Testemiţanu” SMPhU, Urology and Surgical Nephrology Department,

Chişinău, Rep. of Moldova

I. Dumbrăveanu, I. Arian, A. Pleșacov, A. Tănase

I. Dumbrăveanu, I. Arian, A. Pleșacov, A. Tănase

Page 143: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16142

HBP

+ U

retr

ă +

Peni

s

Introducere: Disfuncţia erectilă (De) este una dintre cele mai frecvente probleme medicale ale bărbatului adult cu o frecvenţă de peste 50%. Pe de altă parte, prezenţa acuzelor urinare joase este una dintre cauzele importante ale adresării la medicul urolog. Către acest moment sunt multe studii care arată corelaţii directe între De şi simptomatologia LUTS, independent de alte comorbidităţi, dar nu este identificată cert prioritatea apariţiei şi manifestării acuzelor.

Material şi metode: În perioada 2008 – 2016 au fost ex-aminaţi 726 pacienţi cu De, dintre care 398 s-au adresat pentru tulburări de erecţie, ca principal şi unic simptom, în absenţa altor maladii diagnosticate anterior. Vârsta pa-cienților: 21 – 73 ani. Pentru diagnostic am utilizat ches-tionarele SHIM, IPSS, NIH-CPSI, AMS. Pacienţii au fost div-izaţi în 3 grupe: între 21 şi 40 ani – 202 pacienţi, între 41 şi 60 ani - 142 pacienţi şi peste 61 ani – 54 pacienţi.

Rezultate: Analiza chestionarelor IPSS a arătat prezenţa LUTS la 126 de bărbaţi (32%), cu diferenţe seminficative între grupele de studiu, 14 bărbaţi din prima grupă (7%) respectiv 67 de bărbaţi (47%) şi 45 de bărbaţi (83%) din grupele 2 şi 3. 59 (30%) de bărbaţi din grupele 2 şi 3 au fost dignosticaţi cu adenom de pros-tată, prostatită cronică – 35 (18%), adenocarcinom de prostată – 3 (1,5%). Au fost analizate şi corelaţiile între Indexul Masei Corporale, nivelul de trigliceride şi cho-lesterol, De şi LUTS

Concluzii: Simptomatologia LUTS este puţin asociată cu De la pacienţii tineri (7%), dar prezenţa la majori-tatea bărbaţilor trecuţi de 40 ani, inclusiv 83% la cei tre-cuţi de 60 ani (p< 0.05). Disfuncţia erectilă poate fi un marcher precoce nu doar a patologiilor cardiovasculare sau endocrine, ci şi a celor urinare.

PM.10.16. Simptomatologia LUTS la pacienţii cu adresabilitate primară pentru disfuncţie erectilă

Lower urinary tract symptoms (LUTS) in patients with erectile

dysfunctions in primary visit

Introduction: erectile dysfunction (eD) is one of the most common health issue in adult males, with a frequency of over 50%. On the other hand, the presence of lower urinary tract symptoms (LUTS) is one of the most com-monly reported reasons that led patients to consult with their urologist. Nowadays, a lot of studies have shown the correlation between eD and LUTS, independently of any other comorbidities, although the priority of complaints occurrence and manifestation hasn’t been identified.

Materials and methods: A total of 726 patients with eD were examined between 2008-2016, 398 of them pre-sented erectile dysfunctions as the main and the only symptom, without any other previously diagnosed pa-thology. The age range was 21 to 73 years. For diagnosis, we used SHIM, IPSS, NIH-CPSI, AMS questionnaires. Pa-tients were divided into 3 groups according to age: 202 patients – between 21 and 40 years, 142 patients – be-tween 41 and 60 years and over 61 – 54 patients.

Results: IPSS questionnaires analysis demonstrated LUTS presence in 126 men (32%), with significant dif-ferences between age groups, 14 men into the first age group (7%), respectively 67 men (47%) and 45 men (83%) into the second and the third group. 59 (30%) patients from the second and the third group were di-agnosed with prostate adenoma, 35 (18%) with chron-ic prostatitis and 3 (1,5%) with prostate cancer. Also, it was analysed the correlation between Body Mass In-dex, triglycerides level an cholesterol, eD and LUTS.

Conclusions: LUTS is poorly associated with eD in young patient (7%), but is present in the majority of men over 40, including 85% of men over 60 (p<0.05). erectile dys-funcyion can be an early marker not only for cardiovascu-lar and endocrine diseases, but also for urinary disorders.

I. Dumbrăveanu, I. Arian, G. Scutelnic, A. Tănase

I. Dumbrăveanu, I. Arian, G. Scutelnic, A. TănaseUSMF “Nicolae Testemiţanu”, Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, Chişinău, Rep. Moldova

“N. Testemiţanu” SMPhU, Department of Urology and

Surgical Nephrology, Chişinău, Rep. of Moldova

Page 144: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology143

Vari

a

Introducere. În transplantul renal, au fost identificați o serie de factori de risc legați de caracteristicile do-natorilor și receptorilor, de tehnicile chirurgicale de efectuare a transplantului sau de imunologie, care au o influență importantă asupra funcției grefei renale. Funcția întârziată a grefei (FIG) este una dintre cele mai importante și frecvente complicații care apar în perio-ada imediat posttransplant în randul grefelor renale prelevate de la donatori viu-înrudiți sau cadavru, cu un impact major asupra supraviețuirii grefei renale si cu consecinte pe term lung.

Obiective. Scopul studiului a fost evaluarea factorilor cu valoare predictivă asociați cu întârzierea funcției grefei renale la pacienții transplantați renal cu timp de ischemie rece (TIC) mai mică de 12 ore.

Materiale si Metode. Am efectuat un studiu prospec-tiv observational, incluzând o serie de 80 de pacienți transplantați renal ce au primit grefe renale de la do-natori cadavru sau viu-înrudiți, în perioada ianuarie-au-gust 2016 în centrul nostru. Dosarul medical al dona-torilor și al receptorilor a fost revizuit și analizat în ceea ce privește rezultatul imediat al transplantului renal. Apariția FIG a reprezentat obiectivul principal al studi-ului, definit ca necesitatea efectuării dializei tempora-re post-transplant. TIC a fost mai mic de o oră pentru grefele renale prelevate de la donator viu-înrudiți si respectiv mai mic de 12 ore pentru cele prelevate de la cadavru. Predictorii FIG au fost investigați folosind un model de regresie logistică.

Rezultate. Un total de 67 de receptori au fost incluși de la donatori cadavru și 13 de la donatori viu-înrudiți.

PM.11.1. Predictorii independenţi ai funcţiei grefei renale întârziate la pacienţii transplantaţi cu timp de ischemie rece sub 12 ore

Independent predictors of delayed graft function among kidney

transplant recipients with cold ischemia time less than 12 hours

Introduction. In kidney transplantation, a number of risk factors related to donor and recipient character-istics, transplant surgery techniques or immunology were identified to have important influence on graft function. Delayed graft function (DGF) is one of the most important and frequent complication occuring in the early posttransplantation period of living or de-ceased donor kidneys with a great impact on graft sur-vival and long term consequences.

Ojective. The aim of the study was to evaluate the pre-dictors associated with delayed graft function in kid-ney transplant recipients with cold ischemia time (CIT) less than 12 hours .

Patients and methods. We performed a prospective observational study including a series of 80 patients with kidney transplant received from deceased or liv-ind donors performed from January to August 2016 in our center. The medical records of donor and trans-plant recipents were reviewed and analysed in regards with early outcome of transplantation. Occurence of DGF was the primary study endpoint, defined by the requirement of temporary post-transplat dialysis. CIT was lower than one hour and 12 hours in all kidneys from living and deceased donors respectivelly. Predic-tors of DGF were investigated using a logistic regres-sion model.

Results. A total of 67 recipients were included from de-ceased and 13 from living donors. The median age of the recipients was 39.3 +/- 11.5 years. The majority of recipients were males (65%). Pre-transplant creatinine level of recipients was 7.76±2.78 mg/dl. The incidence

1 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România2 UMF „Carol Davila” Bucureşti, România

1 Center for Uronephrology and Renal Trans-plantation, Fundeni Clinical Institute,Bucharest

2 ”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy,Bucharest,Romania

C. Baston1,2, R. Vrabie1, C. Gingu1,2, I. Manea1, S.S. Guler Margaritis1,2, C. Dudu1,

C. Codoiu1,2, A.T. Preda1, L. Domnisor1, D. Teodorescu1, I. Sinescu1,2

C. Baston1,2, R. Vrabie1, C. Gîngu1,2, I. Manea1, S.S. Guler Margaritis1,2, C. Dudu1, C. Codoiu1,2, A.T. Preda1, L. Domnişor1, D. Teodorescu1, I. Sinescu1,2

Page 145: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16144

Vari

a

Vârsta medie a receptorilor a fost de 39,3 +/- 11,5 ani. Majoritatea receptorilor au fost bărbați (65%). Valoarea creatininei pre-transplant a receptorilor a fost de 7,76 ± 2,78 mg / dl. Incidența FIG a fost de 13,8% (11pts) și de 7,7% (1pt) în rândul receptorilor de la donatori viu-înrudiți. Analiza multivariată a arătat că nivelul cre-atininei pre-transplant a receptorilor, sexul masculin al receptorului, vârsta receptorilor> 40 de ani, donatorul cadavru, dializa peritoneala pre-transplant și hemo-dializa pre-transplant au fost predictori independenți asociați cu FIG. Cu toate acestea, nivelul creatininei înainte de transplant a fost singurul factor predictiv cu valoare semnificativ statistic (HR 1,30, CI 1,02-1,65, p = 0,02), care a crescut riscul de FIG cu 30% pentru fiecare creștere de 1 mg / dl a creatininei serice.

Concluzii. In concluzie, incidența FIG a fost de 13,8% în studiul nostru și singurul predictor independent sem-nificativ al FIG a fost nivelul de creatinină pre-trans-plantant.

of DGF was 13.8% (11pts) and 7.7% (1pt) among trans-plant recipients from living donors. Multivariate anal-ysis showed that recipient pre-transplant creatinine level, recipient male gender, recipient age > 40 years, deceased donor, pre-transplant peritoneal dyalisis and pre-transplant hemodyalisis were independent pre-dictors associated with DFG. However, only recipient pre-transplant creatinine level was statistical signifi-cant (HR 1.30, CI 1.02-1.65, p=0.02) which increases the risk of DGF by 30% for every 1mg/dl increase of serum creatinine.

Conclusions. In summary, the incidence of DGF was 13.8% in our study and the only significant indepen-dent predictor of DGF was recipient pre-transplant cre-atinine level.

Page 146: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology145

Vari

a

Introducere şi Obiective: Priapismul malign, descris pentru prima dată de către Peacock în 1938, reprezintă o complicație rară a cancerului de prostată, datorată inva-ziei celulelor tumorale la nivelul sinusurilor cavernoase.

Materiale şi Metode: Această lucrare prezintă cazul unui pacient de 61 de ani, diagnosticat cu un cancer prostatic local avansat ce a prezentat priapism malign la 2 săptămâni post radioterapie și la 6 luni de la diag-nosticul inițial.

Rezultate: Pacientul a fost diagnosticat în urmă unei puncții biopsie prostatică cu un cancer de prostată lo-cal avansat, risc înalt, Gleason 9 (4+5). S-a inițiat hor-monoterapia (Flutamide și Goserelin) în combinație cu radioterapie. La două săptămani de la terminarea ra-dioterapiei acesta s-a prezentat acuzând erecție perma-nentă și dureroasă și glob vezical.examenul computer tomografic și rezonanta magnetică au relevat multiple determinări secundare pulmonare, hepatice, și osoase, adenopatii ilio-obturatorii bilaterale și tromboza partială a sinusurilor cavernoase. O echipă multidisciplinară, în vederea stabilirii conduitei ulterioare a pacientului, a decis: montarea unui drenaj urinar suprapubian, reechil-ibrarea bio-umorală a pacientului, începerea chimioter-apiei și tratament paleativ, cu scopul reducerii dureri și îmbunătățirii calități vieții pacientului. evoluția pacien-tului a fost una rapidă către deces, acesta survenind la scurt timp după cea de-a două sedintă de chimioterapie.

Concluzii: Priapismul malign este o complicație rară secundară unui patologii neoplazice. O evaluare a ca-zurilor publicate relevă existența a aproximativ 130 de astfel de cazuri secundare cancerului de prostata. Pria-pismul malign poate fi considerat un important factor în stabilirea duratei de supraviețuire a pacientului cu cancer de prostată.

PM.11.2. Priapismul malign complicație a cancerului de prostată – studiu de caz

Malignant priapism, complication of

prostate cancer – case report

Introduction and Objectives: Malignant priapism, first time described in 1938 by Peacock, is a rare dis-order secondary to the invasion into the cavernousal sinuses of the malignant cells.

Materials and Methods: The paper presents a case of 61 years old man diagnosed with prostate cancer which presented malignant priapism two weeks after radiotherapy and 6 months from cancer diagnostic.

Results: The patient was diagnosed after prostate bi-opsy with locally advanced high grade prostate cancer Gleason (4+5).He started on Hormonotherapy (Flut-amide and Goserelin) in combination with radiothera-py. Two weeks after the last radiotherapy procedure he presented permanent and painful erection and com-plete urine retention. A full body scan revealed multi-ple pulmonary, hepatic and bone lesions, pelvic lymph nodes and partial thrombosis of the corpus caverno-sum. We inserted a cystostomy tube ant referred the patient to oncology for chemotherapy and palliative treatments. The patient further evolution was dreadful; he died after only two chemotherapy sessions.

Conclusion: Malignant priapism in an extremely rare condition. Review of literature reveals about 500 cases of secondary penile malignancies. It represents an im-portant factor in survival rates of patients with prostate cancer.

1 Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila”, Bucureşti, România2 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România

1 ”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania2 Center for Uronephrology and

Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest,Romania

M. A. Manu1,2, B. Pârliţeanu2, V. Hurduc2, D. Moiseanu2, Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2

M. A. Manu1,2, B. Pârliţeanu2, V. Hurduc2, D. Moiseanu2, Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2

Page 147: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16146

Vari

a

Introducere: Scopul lucrării este prezentarea unui caz particular de duplicitate pieloureterala completă cu implantare vaginală a ureterului pielonului superior descoperit la o femeie de vârstă adultă.

Material și metodă: Pacientă în vârstă de 38 de ani cu pierderi de urina prin vagin din copilarie interpretate ca incontinență urinară, cu multe consulturi ginecolog-ice, cu 3 nașteri pe cale vaginală, se internează pentru precizare diagnostic. Sunt evaluate dificultățile de di-agnostic și tratamentul cazului la vârsta adultă.

Rezultate: ecografia suspicionează duplicitate pielo-ureterală dreaptă cu hidronefroză pe pielonul superior. Urografia intravenoasă evidențiază pe clișeele tardive schiță de excreție pe polul superior renal drept, duplic-itate pieloureterală stângă incompletă. examenul CT evidențiază duplicitate pielo-ureterală dreaptă com-pletă cu posibila deschidere a ureterului superior intra-vaginal, excreție tardivă cu hidronefroză importantă pe pielonul superior. Cistoscopic – uretră de aspect normal, un singur orificiu ureteral pe partea dreapta, fără fistula vezicală. Ureteropielografie retrograda – aparent as-pect normal. La vaginoscopie - se reușeste evidențierea orificiului ectopic de deschidere a pielonului superior în vagin pe peretele anterior și se se practică uret-eropielografie. Se practică apoi nefrectomie parțială pe pielonul superior drept cu ureterectomie subtotală. Pe piesa operatorie se evidențiază parenchim mult redus. Pacienta a fost informată privind oportunitatea dar și de morbiditatea asociată ureterectomie totale și s-a de-cis să se efectueze doar ureterectomie subtotală.

Concluzii: Particularitatea cazului constă în descoperirea acestei malformații la vârsta adultă și problemele de diag-nostic și tratament determinate. Datele din literatura pe-diatrică privind necesitatea ureterectomiei totale în cazul ectopiei ureterale arată mai puțin de 10% șanse de re-op-erație pentru îndepărtarea ureterului distal, preferându-se să se reducă morbiditatea asociată acestei operații.

PM.11.3. Ureter ectopic cu implantare vaginală pe duplicitate pieloureterală completă la vârsta adultă – caz clinic

Ectopic ureter with vaginal implantation in complete

pyeloureteral duplication in adulthood - case repor

Introduction: The aim of the study was to present a particular case of complete pyeloureteral duplication with vaginal implantation of the superior ureter diag-nosed in an adult female patient.

Material and methods: The 38 years old patient, with vaginal urine leakage since childhood, previously di-agnosed as urinary incontinence, with multiple gyne-cological checkups, 3 vaginal births, is hospitalized for diagnostic. Diagnosis and treatment difficulties associ-ated with the adult patient were assessed.

Results: Ultrasound exam revealed possible pyelouret-eral duplication with hydronephrosis on the upper ure-ter. The late films of intravenous urography showed a pattern of excretion in the right renal upper pole and left incomplete pyeloureteral duplication. CT high-lighted right complete pyeloureteral duplication with vaginal implantation of the superior ureter and late ex-cretion with important hydronephrosis in upper pole. On cystoscopy the urethra was normal and there was a single right normal ureteral orifice, without bladder fistula. The retrograde ureteropyelography was appar-ently normal. The vaginoscopy brings evidence of the ectopic superior ureteral opening in the anterior wall of the vagina and retrograde ureterography was per-formed. Upper pole partial nephrectomy with subtotal ureterectomy was performed. The parenchyma of the upper pole was significantly reduced. The patient was informed about the opportunity of total ureterectomy but also about associated morbidity of the procedure and decided to undergo partial ureterectomy only.

Conclusion: The particularity of this case is represent-ed by the late diagnosis of the defect in adulthood. Pediatric literature data on the need for total ureterec-tomy in ureteral ectopy show less than 10% chance of re-operation for the removal of distal ureter, preferring to reduce morbidity associated with this operation.

F. Stănescu, D. Georgescu, G. Bălan, B. Geavlete, M. Brăgaru,

C. Moldoveanu, P. Geavlete

F. Stănescu, D. Georgescu, G. Bălan, B. Geavlete, M. Brăgaru, C. Moldoveanu, P. GeavleteClinica de Urologie Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” București, România

“St. John” Clinical Hospital of Emergency, Bu-charest, Romania

Page 148: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology147

Vari

a

Introducere: Ştangularea peniană cu inel metalic este o patologie clinică rară şi reprezintă o urgenţă chirurgi-cală urologică.

Material şi metodă: Doi pacienţi cu vârsta de 60 şi re-spectiv 20 ani au fost aduşi la Unitatea de Primiri Ur-genţe de la Spitalul Clinic de Urgenţă ”Sfântul Ioan” Bucureşti, în anul 2016 (aprilie şi iulie) în vederea unui consult urologic de specialitate. În urma examenului local, s-a constatat că pacienţii aveau la baza penisului 3 inele, şi respectiv 1 inel de duraluminiu, edem import-ant, coloraţie violacee tegumentară, necroză tegumen-tară (doar cel de 20 ani). Din declaraţiile acestora am reţinut că au dorit să le utilizeze în scop erotic pentru îmbunătăţirea performanţei sexuale.

Rezultate: Tăierea inelelor s-a realizat sub ser fiziolog-ic rece cu ajutorul unui microflex, protejand penisul cu şmirghel și o sondă canelată. Cateterismul uretro-vezi-cal nu a fost necesar. Perioada de spitalizare a fost de 48 ore. În cursul internării s-a efectuat tratament antibiotic (Cefort, Metronidazol, Gentamicina) şi antinflamator (Voltaren). În plus, pentru pacientul cu un singur inel s-a realizat lavaj cu apă oxigenată şi ser betadinat. evoluţia pacienţilor a fost favorabilă sub tratament. Aceştia s-au externat în stare ameliorată, urmând a continua trata-mentul la domiciliu.

Concluzii: Încarcerarea peniană cu dispozitive circu-lare metalice poate avea consecinţe grave. Decompre-sia de urgenţă a penisului prin îndepărtarea inelelor metalice este necesară pentru a preveni potenţialele complicaţii. Microflexul nu există în dotarea obișnuită a camerei de gardă într-un serviciu de urgenţă și reprez-intă din punctul nostru de vedere cea mai bună soluţie pentru astfel de cazuri.

PM.11.4. Utilizarea instrumentarului neconvenţional în urologie la camera de gardă

The use of unconventional instruments

in emergency room of urology

Introduction: The penile incarceration with encircling metallic object it is a rare clinical pathology and a uro-logical surgical emergency.

Material and method: Two patients aged 60 and 20 years were brought to the emergency room from „Saint John” emergency Clinical Hospital Bucharest in 2016 (April and July) to a urology specialist consultation. Following local examination, it was found that patients had at the base of the penis 3 rings and 1 ring dural-umin, important edema, skin up violet color, skin ne-crosis (only the 20 years). I noted in their statements that they wanted to use erotic aim to improve sexual performance.

Results: Cutting rings was carried out in the cold saline by a microflex protecting penis with sandpaper and a grooved probe. Urinary catheterization was not neces-sary. The hospital stay was 48 hours. During hospitaliza-tion was performed antibiotics (Cefort, Metronidazole, Gentamicin) and anti-inflammatory (Voltaren). In addi-tion, patients with a single ring lavage was performed with hydrogen peroxide and betadine serum. evolu-tion was favorable under treatment patients. They were discharged in improved condition, will continue treat-ment at home.

Conclusions: Penile incarceration with circular metal devices can have serious consequences. emergency decompression by removing metal rings penis is need-ed to prevent potential complications. Microflex no or-dinary room endowment call in an emergency service and is in our view the best solution for such cases.

1 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă ”Sfântul Ioan”, Bucureşti, România2 Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” Bucureşti, România

1 Department of Urology,”Saint John” Emergen-cy Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 ”Carol Davila” Univesity of Medecine and Pharmacy Bucharest, Romania

C. Moldoveanu1, B. Geavlete1,2, D. Georgescu1,2, C. ene1,2, F. Stănescu1,

G. Bălan1, C. Bulai1, M. Jecu1,2, P. Geavlete1,2

C. Moldoveanu1, B. Geavlete1,2, D. Georgescu1,2, C. ene1,2, F. Stănescu1, G. Bălan1, C. Bulai1, M. Jecu1,2, P. Geavlete1,2

Page 149: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16148

Vari

a

Context. Asteptarile referitoare la sistemele de sana-tate s-au modificat profund in ultimele decenii, exerci-tand o presiune in continua crestere asupra asigurarii calitatii. De aceea, majoritatea tarilor au dezvoltat me-canisme de acreditare pentru furnizorii de ingrijiri de sanatate, ca sisteme voluntare sau obligatorii de asig-urarea calitatii. este si cazul Romaniei, care incearca sa dezvolte acreditarea spitalelor incepand cu anii ’90.

Material si metoda: Am aplicat un chestionar cu 23 de itemi la 78 de asistenti medicali care lucreaza in sectiile de urologie ale unui spital clinic din Bucuresti, inainte si dupa acreditare. Chestionarul a avut patru sectiuni ded-icate cunostintelor despre calitate, acreditare si legislat-ie, precum si perceptiei personalului asupra satisfactiei pacientilor. Primele trei scoruri au fost calculate ca pro-portie a raspunsurilor corecte din respectiva sectiune.Scorul perceptiei personalului asupra satisfactiei pacien-tilor a fost calculat ca scor mediu alocat de responden-ti. Am comparat rezultatele utilizand testul T de mostre pereche pentru variabilele scalei si testul Chi patrat sau testul probabilitatii exacte Fisher pentru cele calitative.

Rezultate: Am obtinut o crestere a scorurilor cunostin-telor despre calitate, acreditare si legislatie, dar semni-ficatia statistica a fost obtinuta numai pentru legislatie. De asemenea, perceptia personalului asupra satisfactiei pacientilor s-a imbunatatit semnificativ dupa acreditare.

Concluzii: In studiul nostru, pregatirea pentru acredi-tare a condus la imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste cunostintele personalului despre legislatie si perceptia personalului despre importanta satisfactiei pacientilor.

PM.11.5. Mecanisme de asigurarea calităţii – impactul asupra cunoştinţelor asistenţilor medicali din clinica de urologie despre calitate, legislaţie şi acreditare

Quality assurance mechanisms – impact on nurses’ knowledge from

the Urology Clinic about quality, legislation and accreditation

Background: The expectations related to health sys-tems have been profoundly changed in the last de-cades, putting a continuously higher pressure on qual-ity assurance. Thus, most of the countries have been developed accreditation mechanisms for health care providers, either as voluntary, or compulsory systems for quality assurance. This is also the case of Romania, that tries to develop hospitals accreditation since the late 90’ ies.

Methods: we applied a 23 items questionnaire in 78 nurses working in a the Urology Departments of a Clin-ical Hospital from Bucharest before and after accredi-tation. The questionnaire had four sections dedicated to knowledge about quality, accreditation and legis-lation respectively and to staff perception on patients’ satisfaction. The first three scores were calculated as proportion of correct answers for the respective sec-tion. The score of staff perception on patients’ satis-faction was calculated as mean score allocated by the responders. We compared the results using the paired samples T test for scale variables and the Chi square or Fisher exact test for qualitative ones.

Results: we obtained an increase in scores of knowledge about quality, accreditation and legislation respectively, but the statistical significance was met only for legisla-tion. Also the staff perception on patients’ satisfaction has been improved significantly after accreditation.

Conclusion: In our study the preparation for accredi-tation conducted to significant improvements in staff knowledge about legislation and in staff perception about importance of patients’ satisfaction.

Ileana Paula Ionel1,2, Florentina Ligia Furtunescu1, V. Jinga1,2,

P. Armean1

Ileana Paula Ionel1,2, Florentina Ligia Furtunescu1, V. Jinga1,2, P. Armean1

1 Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, România2 Spitalul Clinic “Prof. Dr. T. Burghele” Bucureşti, România

1 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, Romania

2 Clinical Hospital “Prof. Dr. T. Burghele” Bucharest, Romania

Page 150: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology149

Vari

aPM.11.6. De ce costurile investigaţiilor imagistice ale unui pacient cu colică renală sunt atât de diferite?

Why the costs of imagistic investigations

of a patient with renal colic are so different?

D. Puia1,2, R. Andriciuc1, C. Pricop1,2D. Puia1,2, R. Andriciuc1, C. Pricop1,2

¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic “Dr. C.I. Parhon”, Iași, România² Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa”, Iași, România

¹ Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital “Dr. C.I. Parhon”, Iaşi, Romania

² University of Medicine and Pharmacy “Gr. T. Popa”, Iaşi, Romania

Introducere: Colica renala e unul dintre cele mai frecvente motive de adresare a pacientilor la unitatile de primire a urgentelor. Pentru diagnosticul pozitiv si evalu-area gradului de urgenta sunt necesare o serie de inves-tigatii (conform recomandarilor eAU). Am comparat cos-tul acestora la spitalele de stat/private, in Romania si in diverse tari europene conform ofertelor de pe internet.

Material si metoda: Am colectat si comparat datele privind pretul oficial al investigatiilor necesare diag-nosticului de colica renala din Romania si diverse tari europene de pe site-urile diverselor institutii medicale. Rezultatele au fost exprimate in euro (1 euro=4,5 ron).

Rezultate: Pretul echografiei aparatului urinar in spital de stat din Iasi e de 13,33 €, spital privat Iasi 26,66€, spit-al privat Bucuresti 44,44€, in alte tari europene e de 50€ ( Germania), 62€( elvetia), 58€ (Spania), 60-75€ (Italia) si 75-120€ (Franta). Pentru efectuarea unei radiografii renal simple ( nu toti pot efectua examen CT fara substanta de contrast in urgenta! ) preturile sunt de 7,11€ in spital de stat romanesc, 13,33€ spital privat Romania, 10€ (Spania), 25-40€ (Italia), 24-63€ (Franta), 37€ (elvetia si Germania). Tinand cont de recomandarea eAU de efectuarea CT na-tiv in colica renala, preturile pt aceasta sunt de 60-102,22€ Romania, 200€ Italia, 396€ Franta, 510€ Austria.

Concluzii: Desi din punct de vedere tehnic serviciile de care beneficiaza pacientii sunt relativ identice, diferentele de pret sunt semnificative. Pacientii care nu au asigurare medicala si care opteaza pentru servicii medicale private in Romania sau mai ales in alte tari europene sunt nevoiti sa plateasca sume considerabil mai mari pentru servicii de calitate foarte asemanatoare.

Introduction: Renal colic is one of the most common reasons for addressing to emergency rooms units. For a positive diagnosis and evaluation of the severity of the disease a series of investigations are required (as recommended eAU). We have compared their cost at state/private hospitals in Romania and in various euro-pean countries based on the offers on the internet.

Material and methods: We collected and compared data on the official price of the necessary investiga-tions for the diagnosis of renal colic in Romania and various european countries on the websites of various medical institutions. Results are expressed in euros (1 euro =4.5 RON).

Results: The price for a renal echography in a state hos-pital in Iasi is 13.33€, 26.66 € in a private hospital from Iasi, 44.44 € in a Bucharest private hospital, in other eu-ropean countries is 50 € (Germany), 62 € (Switzerland) 58 € (Spain), 60-75 € (Italy) and 75-120 € (France). For an abdominal X-ray film (not all of us can have the pos-sibility to perform an NCCT in emergency) the prices are 7.11€ in a Romanian state hospital, 13.33€ Romanian private hospital,10€ in Spain, 25-40€ in Italy, 24-63 € in France, 37 € in Switzerland and Germany. Taking into account the eAU recommendation to perform a NCCT in renal colic, prices for it are from 60 to 102.22 € in Ro-mania, 200€ in Italy, 396 € in France and 510 € Austria.

Conclusions: Although technically the medical ser-vices that patients benefits are identical, using the same technologies, price differences are significant. Patients who do not have medical insurance and/or choose for private medical services in Romania and especially in other european countries are required to pay consider-ably higher amount of money for investigations of very similar quality.

Page 151: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16150

Vari

a

Introducere: Litiaza urinara e o afectiune cu incidenta in creste ce afecteaza pacientii tineri. Datorita tendin-tei de a recidiva, tinerii reprezinta o categorie speciala de interes datorita implicatiilor medico-economice la aceasta categorie de pacienti.

Material si metoda: Am evaluat fisele medicale si de-contul spitalizarii pacientilor litiazici cu varsta maxima 45 ani, internati in Clinica Urologica Iasi in 2015 versus 2016.

Rezultate: Au fost inclusi 752 pacienti, 348 barbati si 404 femei, cu varsta medie 32,73 ani, fara diferenta semnificativa intre ani (33,03 vs. 32,47, p=0,35). In 2015 s-au efectuat 356 internari continue si 336 internari de zi, iar in 2016 396 respectiv 344. Nr total de zile de spit-alizare a fost in 2015 de 1610 iar in 2016 de 1774. Am remarcat ca in 2015 s-au efectuat semnificativ mai pu-tine eSWL (93 vs. 199, p<0,05) iar costurile totale au fost proportionale 12632 euro(2015) vs 15322 euro(2016). La pacientii internati in 2016 s-a efectuat un numar mai mare de cateterisme ureterale 117 vs 113 (din care 115 vs 100 in primele 24 ore) si au avut o incidenta mai cres-cuta a comorbiditatilor astfel: ITU 85 vs. 62, IRA 79 vs.58, sindrom inflamator 117 vs 114, acest lucru coroborat cu numarul mai mare de pacienti poate explica costurile totale de spitalizare mai mari in 2016 (360470 euro vs. 342000 euro)

Concluzii: Tot mai multi pacienti tineri cu litiaza si co-morbiditati necesita interventii urologice. Profilaxia ac-tiva, accesul la tehnologii moderne si metafilaxia per-sonalizata a litiazei le poate ameliora situatia si per total sa scada costurile.

PM.11.7. Litiaza renală la pacienţii tineri: costurile sunt în creştere!

Urolithiasis in young patients: the costs are increasing!

Introduction: Urinary lithiasis is a disease with increas-ing incidence affecting young patients. Because of the well documented tendency to relapse, young people are a special category of interest both for the heath and economic implications.

Material and methods: We reviewed the medical re-cords and hospitalization bills of lithiasic patients un-der 45 years, admitted in our clinic in 2015 versus 2016.

Results: A total 752 patients were admitted in these 2 years, 348 men and 404 women, average age 32.73 years. In 2015, 356 continuous hospitalizations and 336 day care hospitalizations were performed (total 1610 days) and in 2016, 396 respectively 364 (total 1774 days). We found that in 2015 significant less SWL pro-cedures were made (93 vs. 199, p<0.05) and total costs of the procedures was proportional 12632 euro (2015) vs. 15322 euro (2016). In 2016 vs. 2015 a higher num-ber ureteral catheterization was performed 137 vs. 113 (of which 115 vs. 100 in the first 24 hours). The expens-es for the JJ stent extraction were also higher in 2016 (5833 eURO vs. 5288 euro). The patients hospitalized in 2016 compared with 2015 had a higher incidence of comorbidities such as: UTI 95 vs. 62, AKI 79 vs.58 , inflammatory syndrome 137 vs. 114, and this, together with the increasing number of patients may explain the total costs of hospitalization highest in 2016 (360470 vs. 342000 euro).

Conclusions: More and more young lithiasic patients with more comorbidities need an urologic interven-tion. Active prophylaxis, the access to modern technol-ogies and personalized scientific metaphylaxis of uro-lithiasis can improve their situations and overall, can limit the costs.

¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic “Dr. C.I. Parhon”, Iaşi, România² Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa”, Iași, România

D. Puia1,2, C. Pricop1,2 D. Puia1,2, C. Pricop1,2

¹ Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital “Dr. C.I. Parhon”, Iaşi, Romania

² University of Medicine and Pharmacy “Gr. T. Popa”, Iaşi, Romania

Page 152: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology151

Vari

a

Introducere: Prezenta sondei de nefrostomie percutanata, indiferent de boala de baza a pacientului, poate sa determine complicatii. Acestea vor duce la amplificarea suferintei bol-navului, cresterea a riscului infectios, cresterea numarului de prezentari in urgenta si, nu in ultimul rand, cresterea costur-ilor ingrijirii lui.

Materiale si metoda: Am elaborat un material informativ pentru ingrijirea sondei de nefrostomie care se ofera la ex-ternare din 01.01.2016 la toti pacientii la care se insera sonda de nefrostomie percutanta. In studiu au fost inclusi 26 de pa-cienti purtatori cronici de sonda de nefrostomie percutanata aflati in evidenta clinicii din 01.01.2015 si am comparat rata de complicatii legata de prezenta stomei pe anul 2015 (fara materialul informational) cu rata complicatiilor in anul 2016 la aceeasi pacienti cand acestia au primit la externare informatii scrise privid ingrijirea la domiciliu.

Rezultate: Din cele 26 de cazuri analizate 7(26,9%) pacien-ti aveau inserate sonde de nefrostomie Foley iar 19(73,07%) sonde de nefrostomie tip “mono J”. Numarul total al in-locuirilor de sonde de nefrostomie in 2015 la acesti 26 de pacienti a fost de 135 (59 de inlocuiri la termen; 76 depozi-tionari), fata de anul 2016 cand numarul de inlocuiri al sonde-lor de nefrostomie a scazut la 97 (89 de inlocuiri la termen; 8 depozitionari). Costul total al internarilor celor 26 de pacienti in anul 2015 a fost de 224.018RON, cu un cost mediu pe pa-cient de 8.616 RON, iar costul internarilor in anul 2016 a fost de 121.795RON, cu un cost mediu pe pacient de 4.684RON.

Concluzii: Materialul informativ oferit pacientilor reduce rata complicatiilor (scazand numar de depozitionari cu 48%), cat si o reducere semnificativa a costurilor de internare (54% / an). De mentionat ca un impact mai mare al materialul in-formativ s-a constatat la pacientii din mediu urban cu studii superioare sau medii.

PM.11.8. Impactul fişei de informare a pacientului cu nefrostomie percutanată asupra prevenţiei complicaţiilor legate de sonda la domiciliu

The impact of patient information sheet about the prevention of

complications related to the percutaneous nephrostomy

at home

Introduction: The presence of percutaneous nephrostomy can cause complications, regardless of the underlying disease of the patient. This will lead to increased patient suffering, in-creased risk of infection, increasing number of emergency presentations and, last but not least, the rising cost of care.

Material and method: We developed an patient information sheet about nephrostomy homecare that was been offered to all patients with percutaneous nephrostomy discharged from our clinic since 01.01.2016. The study included 26 pa-tients with percutaneous nephrostomy dwelling performed in our clinic care from 01.01.2015 and compared the rate of complications related to the nephrostomy in 2015 (without material information) with the complications rate in 2016 from the same patients when they received written informa-tional material about the homecare.

Results: Of the 26 examined cases, 7 (26.9%) patients had Foley catheter nephrostomy and 19 (73.07%) patients have “mono J” type nephrostomy catheter. The total number of nephrostomy catheter replacements in 2015 at these 26 patients was 135 (59 replacements on time; 76 for deposi-tioning of the probe) compared to 2016 when the number of nephrostomy catheter replacements dropped to 97(89 re-placements on time, 8 for depositioning of the nephrostomy probe). The total cost of the 26 patient admissions in 2015 was 224.018RON, with an average cost per patient of 8.616RON, and the cost of admissions in 2016 was 121.795RON, with an average cost per patient of 4.684RON.

Conclusions: In conclusion, the information material pro-vided to patients reduce complication rate (decreasing the depositioning number with 48%) and a significant reduc-tion in hospitalization costs (less with 54%/year). It should be mentioned that the greater impact of the informational material has been found in patients living in urban areas with medium or higher education

A. Miron1,2, C. Ristescu1, C. Vechiu1, D. Puia1,2, C. Pricop1,2

A. Miron1,2, C. Ristescu1, C. Vechiu1, D. Puia1,2, C. Pricop1,2

¹ Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic “Dr. C.I. Parhon”, Iași, Romania² Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa”, Iași, Romania

¹ Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital “Dr. C.I. Parhon”, Iasi, Romania

² University of Medicine and Pharmacy “Gr. T. Popa”, Iasi, Romania

Page 153: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16152

Vari

a

Introducere: Fibroza retroperitoneală cunoscută şi sub nu-mele de Boala Ormond reprezintă o afecţiune idiopatică, cu caracter benign ce constă în apariţia unor arii de ţesut fibrotic în spaţiul retroperitoneal ce adesea interesează structurile anatomice de la acest nivel cum ar fi Aorta, Vena Cavă Infe-rioară şi Ureterele determinând astfel fenomene compresive. Stabilirea diagnosticului reprezintă de multe ori o provocare. Biopsia este obligatorie în acest caz pentru a confirma sau infirma caracterul de malignitate. Tratamentul de bază este medicaţia imunosupresoare în cazurile uşoare până la mod-erate, ajungându-se ca în cazurile severe să necesite trata-ment chirurgical.

Material şi metodă: Pacient în vârstă de 65 ani se internează in Clinica de Urologie din Constanţa cu fenomene de IRA ob-structivă, dureri lombare bilaterale, creatinină elevată (8 mg/dl), greţuri, vărsături şi stare generală alterată. În urma inves-tigaţiilor imagistice se constată Hidronefroză bilaterală prin compresie ureterală extrinsecă de către o tumora retroperi-toneală. Se decide şi se practică inserţia bilaterală de stenturi ureterale Double J transtumorale şi prelevare de biopsie din spaţiul retroperitoneal. evoluţia postoperatorie favorabilă, starea pacientului se ameliorează, externându-se cu stare generală bună cu valori ale creatininei de 1,4 mg/dl. Rezul-tatul anatomopatologic relevă fibroză cu caracter hipocelular ce asociază hialinizare extensivă şi discret infiltrat inflamator cronic. Se instituie tratament cu Glucocorticosteroizi şi Chela-tori de estrogeni urmărindu-se evoluţia pacientului periodic.

Rezultate şi concluzii: Conduita terapeutică a Fibrozei ret-roperitoneale poate reprezenta o adevarată provocare dat fiind caracterul idiopatic cat şi momentul stabilirii diagnostic-ului. există şanse mari de vindecare a acestei afecţiuni atâta timp cât este diagnosticată precoce iar tratamentul este in-stituit cât mai rapid. endoprotezarea ureterală trebuie luată în considerare chiar din momentul diagnosticului pentru a evita apariţia sau agravarea hidronefrozei prezente. Controlul periodic presupune urmărirea constantelor fiziologice cât şi efectul medicaţiei cu corticosteroizi şi chelatori de estrogeni.

PM.11.9. Fibroza retroperitoneală Retroperitoneal fibrosis

Introduction: Retroperitoneal fibrosis known as Or-mond Disease is an idiopathic and benign disorder consisting of the appearance of fibrotic areas of tissue in the retroperitoneal space that often is interesting anatomical structures at this level such as the aorta, in-ferior vena cava and the ureters, causing compression. Diagnosis is often a challenge. Biopsy is required in this case to confirm or rule out malignancy character. The base treatment are immunosuppressive medication in mild to moderate cases, leading to severe cases that re-quire surgical treatment.

Materials and methods: 65 years old patient was hospitalized in the Clinic of Urology in Constanta with obstructive acute renal failure, bilateral lumbar pain, elevated creatinine (8 mg/dl), nausea, vomiting and malaise. Following imaging investigations finds bilat-eral hydronephrosis by extrinsic ureteral compression by a retroperitoneal tumor. The following attitude is decided: bilateral ureteral catheterization and biopsy of the retroperitoneal space. Favorable postoperative evolution, the patient’s condition improves, discharg-ing with good general condition and creatinine 1.4 mg/dL. The biopsy reveal hipocellular fibrosis with exten-sive hyalinization and discreet chronic inflammatory infiltrations.

Results and Conclusions: The management of retro-peritoneal fibrosis can be a challenge given the idio-pathic character and the moment of diagnosis. There are a high chances of healing as long as this condition is diagnosed early and treatment is established as soon as possible. Ureteral catheterization should be consid-ered right from diagnosis to prevent the occurrence or worsening of hydronephrosis. Periodic monitoring requires constant monitoring physiological effect of medication and corticosteroid and estrogen binders.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa, România

O. Azis, O. Osman, I. Iorga, F. Voinea O. Azis, O. Osman, I. Iorga, F. Voinea

„Sf. Apostol Andrei” Clinical Emergency Hospital, Constanţa, Romania

Page 154: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology153

Vari

a

Introducere și obiective: Fistula uretero-vaginală (FUV) reprezinta o comunicare între ureter și vagin, de regulă în urma intervențiilor în sfera pelvina pentru patologie ginecologică. În această lucrare prezentăm diagnosticul și tratamentul a două cazuri de FUV post histerectomie subtotală laparoscopică pentru fibroma-toză uterină.

Materiale și metodă: Douăpaciente în vârstă de 47, respectiv 42 de ani, la o lună dupa histerectomie subtotală laparoscopică pentru fibromatozặ uterină, prezinta ecografic hidronefroză dreaptă, clinic pierd-eri involuntare de urină la nivel vaginal. În primul caz urografia i.v. arată stop al substanței de contrast la nivel pelvin, examenul CT evidențiind și extravazat al substanței de contrast la acest nivel, precum și traiect-ul fistulos. În al doilea caz urografia i.v. arată prezența de extravazat la nivel pelvin. În ambele cazuri se prac-tică ureteropielografie retrogradă, cu evidențierea ex-travazatului la nivel pelvin, se montează stent ureteral JJ 6 Ch. Clinic pierderile de urină se remit din prima zi postoperator. După 6 săptămâni se înlocuiesc stentu-rile ureterale JJ de la 6 la 7 Ch, care se suprimă ulterior după 3 luni.

Rezultate: Clinic remiterea pierderilor de urină pe cale vaginală, ecografic rinichi fără hidronefroză, urografic funcție renală păstrată cu ușoară zonă de stenoză la nivel pelvin.

Concluzii: Ținând cont de numărul în creștere al inter-vențiilor în sfera ginecologică, cu posibile leziuni ale tractului urinar, stentarea ureterală în cazul FUV reprez-intă o metodă eficientă, cu un număr redus de zile de spitalizare și un impact minim asupra calității vieții.

PM.11.10. Tratamentul minim invaziv al fistulei uretero-vaginale post histerectomie subtotală laparoscopică

Minimally invasive treatment of uretero-vaginal fistula

after laparoscopic supracervical hysterectomy

Introduction and objectives: Ureterovaginal fistula (UVF) is an abnormal passageway existing between the ureter and the vagina, usually after pelvic surgery for gynecological pathology. In this work we present the diagnosis and treatment of two cases of UVF after laparoscopic supracervical hysterectomy for uterine fi-broids.

Materials and method: Two women of 47, respec-tively 42 year-old, with laparoscopic supracervical hys-terectomy for uterine fibroids one month prior to the presentation, complaining of vaginal urinary leakage, ecographically they are presenting right sided hydro-nephrosis. In the first case intravenous urography re-vealing pelvic obstruction and CT scan periureteral leakage of contrast dye, also the fistula path. In the sec-ond case intravenous urography revealed periureteral leakage of contrast dye. In both cases retrograde py-elography revealed pelvic periureteral leakage of con-trast dye, and then we have placed ureteral stents 6 Ch. The resolution of the vaginal urinary leakage occurred first day after procedure. The 6 Ch ureteral stents were replaced with 7 Ch after 6 weeks and after 3 months these were removed.

Results: Resolution of the vaginal urinary leakage, ecogragraphically no hidronephrosis, urographically preserved renal function, with a slight pelvic ureteral stenosis.

Conclusions: Considering the increasing number of pelvic surgery for gynecological pathology, with pos-sible lesions of urinary tract, ureteral stenting in UVF is efficient, short hospitalization and minimally impact on quality of life.

G. Beg, V. Lineschi, R. Croitoru, J. Corcan, I. Secăşan

G. Beg, V. Lineschi, R. Croitoru, J. Corcan, I. Secăşan Secția de Urologie, Spitalul Județean de Urgență Reșița, România

Department of Urology, Reșița Emergency County Hospital, Romania

Page 155: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16154

Vari

a

Introducere: Herniile lombare incizionale reprezintă 6 % din totalul herniilor peretelui abdominal ceea ce reprezintă un procent relativ mic comparativ cu cele ale peretelui abdominal anterior. Datele literaturii nu dau un răspuns elocvent asupra metodelor de prognozare a apariţiei herniilor postlumbotomice.

Material şi metode: A fost efectuat studiu retrospectiv pe un număr de 70 pacienti cu hernii lombare incizio-nale care au fost trataţi prin lombotomie pentru diferite patologii renoureterale. Pentru evidenţierea factorilor de risc au fost analizaţi parametrii clinici şi demografici ai acestor pacienţi.

Rezultate: Hernia lombară incizională a fost asoci-ată mai fecvent vîrstei de peste 60 ani la 48(69%) pa-cienţi, diabetului zaharat în cazul a 42(60%) pacienti, obezitatăţii de grad II-III la 34(48,5%) pacienţi, BPCO la 28(40%) pacienţi, discolagenozelor - varice a membre-lor inferioare, hemoroizi, tromboflebită la 30(43%) pa-cienţi, 55(78%) sex femeninşi 15(22%) masculin.

Concluzii: Factorii predispozanţi herniilor lombare postincizionale au caracter morfologic, fiziopatolog-ic cât și biochimic. Vârsta de peste 60 ani, diabetul zaharat, obezitatea şi patologia pulmonară cronică reprezintă factori de risc exponenţiali.

PM.11.11. Factori de risc în hernia lombară incizională

Risc factors for incisional lumbar hernia

Introduction: Incisional hernias represent 6% of the total number of abdominal wall hernias, which rep-resents a relatively small proportion compared to the anterior abdominal wall hernias. Literature data do not give an eloquent answer to the methods of forecasting the occurrence of incisional hernias.

Material and methods: A retrospective study was per-formed on a total of 70 patients with incisional lumbar hernias that were treated for various reno-ureteral pa-thologies by lumbotomy. In study were analyzed the demographic and clinical parameters to highlight the risk factors of these patients.

Results: Incisional hernia was frequently associated with age above 60 years in 48 (69%) patients, diabetes in 42 (60%) patients, obesity grade II-III – 34(48.5%) pa-tients, COPD in 28 (40%) patients, collagen diseases - varicose veins of the lower limbs, hemorrhoids, throm-bophlebitis in 30 (43%) patients, womens - 55 (78%) cases and males - 15 (22%) cases.

Conclusion: The incizional lumbar hernia risk factors have morphological character, as well as pathophysio-logical and biochemical. Age above 60, diabetes mili-tus, obesity, chronic pulmonary disease are risk factors for the occurrence of lombar incisional hernia.

1 Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, IP USMF “N. Testemiţanu”, Chişinău, Rep. Moldova2 Secţia Urologie, Spitalul Clinic Republican din Chişinău, Rep. Moldova

A. Josan1, e. Ceban1, P. Banov1, G. Scutelnic2, A. Tănase1

A. Josan1, e. Ceban1, P. Banov1, G. Scutelnic2, A. Tănase

1 Department of Urology and Surgical Sephrology, State University of

Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republic of Moldova

2 Department of Urology, Republican Clinical Hospital, Chişinău, Republic of Moldova

Page 156: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology155

Vari

aPM.11.12. Tratamentul chirurgical vs tratamentul conservator în fracturile peniene

Surgical treatment vs conservative treatment

in penile fractures

1 Universitatea de Medicina si Farmacie Târgu Mures, Romania2 Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judetean Mures, Romania

D. Porav1,2, C. Chibelean1,2, C. Todea1,2, S. Nedelcu2, A. Chiujdea2, N. Szekeres1,2, A. Friedl2, Orsolya Martha1,2

D. Porav1,2, C. Chibelean1,2, C. Todea1,2, S. Nedelcu2, A. Chiujdea2, N. Szekeres1,2,

A. Friedl2,Orsolya Martha1,2

1 University of Medicine and Pharmacy Târgu Mures, Romania

2 Clinic of Urology, Mures County Clinical Hospital, Romania

Introducere si obiective: Fracturile peniene sunt rar intalnite in practica medicala si reprezinta o urgenta urlologica majora. Tratamentul chirurgical este con-siderat standardul in terapia acesteia. In unele cazuri se poate aplica insa si o terapia conservatoare. Acest studiu are ca scop evaluarea rezultatelor celor 2 terapii in fracturile peniene.

Material si metode: In perioada 2007-2017 in Clinica de Urologie Tirgu Mures un numar de 5 pacienti au fost internati cu fracturi peniene. La 3 dintre acesti paci-enti s-a practicat interventie chirurgicala pentru trata-mentul fracturii peniene, iar la 2 dintre acestia terapie conservatoare, acestia din urma refuzand tratamentul chirurgical. Am urmarit durata de spitalizare, aparitia angulatiei peniene in erectie si functia erectila la mai mult 3 luni post terapie.

Rezultate: Varsta medie a fost de 28 de ani la pacientii cu terapie chirurgicala vs 22 de ani la pacientii cu ter-apie conservatoare. Durata medie de spitalizare a fost de 7 zile vs 9 zile. IIeF 1-5,15 a fost de identic, 27. La un pacient cu terapie conservatoare a aparut o angulatie usoara de aproximativ 10 grade.

Concluzii: Chiar daca rezultatele terapiei conservatoare par a fi similare terapiei chirurgicale, posibilitatea apar-itiei angulatiei peniene sau a unei disfunctii erectile ulterioare in cazul terapiei conservatoare trebuie sa ne conduca la aplicarea unei terapii precoce chirurgicale.

Introduction and bjectives: Penile fractures is rare medical condition and is a major urlogical emergen-cy. Surgery is considered the standard in its therapy. In some cases it can be applied a conservative therapy. This study aims to assess the results of the two thera-pies in penile fractures.

Material and Methods: Between 2007-2017 in Tirgu Mures Urology Clinic a total of five patients were ad-mitted with penile fracture. At 3 of these patients was practiced surgery for treatment of penile fracture and at 2 of them conservative therapy because they re-fused surgery. We followed hospitalization period, the occurrence of penile angulation during erection and erectile function at more than 3 months post therapy.

Results: Mean age was 28 years for patients with sur-gical therapy vs 22 years for patients with conserva-tive treatment. Average length of hospitalisation was 7 days vs 9 days. IIeF 1-5,15 was identical IIeF, 27. In 1 patient with conservative therapy there was a slight angulation aproximate 10 degrees.

Conclusion: Although the results appear to be similar for conservative and surgical therapy, penile angula-tion or erectile dysfunction possibility in patients with conservative therapy must lead us to apply early surgi-cal therapy.

Page 157: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16156

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere si obiective. Litotripsia extracorporeala cu unde de soc, ureteroscopia si nefrolitotomia percutanata reprezinta proceduri minim invazive in tratamentul calculilor renali. Dar toate aceste proceduri pot fi nefavorabile in anu-mite circumstante si pot avea complicatii neplacute cum ar fi: sangerare, leziuni la nivelul sistemului colector renal si uretra, calculi reziduali si conditii septice. Pielolitotomia laparoscopi-ca poate fi luata in considerare in aceste situatii pentru ca are avantajele eficientei operatiei deschise, in acelasi timp redu-cand invazivitatea.Scopul acestei prezentari video este sa ev-identiem pielolitotomia retroperitoneoscopica 3D ca o pro-cedura eficienta si sigura in anumite cazuri de litiaza renala.

Materiale si metode. Din ianuarie 2016 pana in mai 2017 am efectuat 10 pielolitotomii laparoscopice 3D. Va prezentam cazul unui pacient tanar de 18 ani, care a fost trimis catre cli-nica noastra cu dureri in flancul drept. examinarile ecografice si CT au aratat prezenta unui calcul pielic drept de 21 mm si hidronefroza dreapta gradul 2 secundara. Am optat pen-tru efectuarea pielolitotomiei 3D retroperitoneoscopica. Un stent ureteral JJ a fost inserat preoperator. Operatia s-a efec-tuat in decubit lateral stang, utilizand trei trocare: unul de 12 mm, pentru camera, antero-inferior de varful coastei a XII-a, si doua trocare de 5 mm: unul la nivelul liniei axilare anterioare si altul la nivelul unghiului costo-vertebral.

Rezultate. Timpul operator a fost de 50 de minute. Pierderea de sange a fost neglijabila si nu au fost complicatii sau inci-dente intraoperatorii. Calculul a fost inlaturat intr-o singura piesa. Pacientul a fost externat in a IV-a zi postoperator. Stentul ureteral JJ a fost extras dupa 21 de zile. La controlul de 3 luni, pacientul era asimptomatic, cu rinichi drept normal ecografic.

Concluzii. Pielolitotomia laparoscopica este considerata acum prea invaziva pentru utilizarea de rutina, dar poate fi efectuata la pacienti atent selectionati. Abordul recomandat este retro-peritoneoscopic pentru a preveni contaminarea peritoneului. Complicatiile cauzate de alte tratamente pentru litiaza renala pot fi evitate folosind aceasta metoda sigura si fara risc de a avea calculi restanti. Sitemul laparoscopic 3D reduce timpul operator asigurand o perceptie mai buna a profunzimii, si im-plicit gesturi chirurgicale mai rapide si mai precise.

V.1.1. Pielolitotomia retroperitoneoscopică 3D

3D Retroperitoneoscopic Pyelolithotomy

Introduction and objectives. extracorporeal shockwave lithotripsy, ureteroscopy and percutaneous nephrolithotomy represent all minimally invasive procedures for the treatment of kidney stones. But they all may be suboptimal in certain circumstances, and could have unpleasant complications, such as bleeding, urethral or renal collecting system lesions, residual stones and septic conditions. Laparoscopic pyeloli-thotomy may be considered in these situations, because it combines the effectiveness of open surgery, while reducing the invasiveness. The aim of this video is to present the 3D retroperitoneoscopic pyelolithotomy a safe and effective procedure in selected cases of renal stones.

Materials and methods. From January 2016 to May 2017 we performed ten 3D laparoscopic pyelolithotomies. We present the case of an 18 years old male patient, who was referred to our clinic for right flank pain. The ultrasonographic and CT ex-aminations revealed a 21 mm right pyelic stone and secondary grade 2 hydronephrosis. We decide to perform a 3D retroperi-toneoscopic pyelolithotomy. The JJ stent was inserted preop-eratively. The surgery was performed in the flank position us-ing three ports, a 12 mm one just antero-inferior to tip of 12th rib for the camera and two 5 mm working ports, one at the anterior axillary line and other at the costo-vertebral angle.

Results. The operative time was 50 minutes. Blood loss was neglectable, and no intraoperative complications or inci-dents were encountered. The stone was removed completely in one piece. The patient was discharged on the 4th postop-erative day. The JJ stent was removed after 21 days.  At the three months follow-up the patient was asymptomatic, with normal right kidney on the ultrasound.

Conclusions. Laparoscopic pyelolithotomy is now considered overly invasive for routine use, but it can be done with proper patient selection. The recommended approach should be retro-peritoneoscopic, avoiding peritoneal contamination. Complica-tions related to other renal stone treatments could be averted this way, with a fast, safe and stone free recovery. The 3D vision system reduces the operative time as it ensures better depth perception and faster and more precise surgical gestures.

1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România2 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România

C. Gîngu1,2, A. Mihancea2, A. Dick2, M. Crăsneanu2, S. Ianiotescu2, A. Andreşanu2, A. Orezanu2, C. Baston1,2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

C. Gîngu1,2, A. Mihancea2, A. Dick2, M. Crăsneanu2, S. Ianiotescu2,

A. Andreşanu2, A. Orezanu2, C. Baston1,2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

1 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania2 Center for Uronephrology and

Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

3 ICU 2nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

Page 158: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology157

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere și obiective. Stenoza de joncţiune pielo-uretală este o boală congenitală si reprezintă cea mai comună cauză de hidronefroză perinatală. Incidenţa este de 1 la 1500 de naşteri, dar de multe ori este di-agnosticată la adulti, in 10% din cazuri fiind bilaterală. Chiar dacă această malformaţie poate fi tratată prin endopielotomie, cea mai buna opţiune curativă este pieloplastia, fie prin operatie clasică fie laparoscopic.

Scopul acestui film este de a prezenta pieloplastia lapa-roscopică 3D ca tratament pentru stenoza de joncţiune pieloureterală bilaterală asociată cu litiză renală stangă.

Materiale si metode. In anul 2016 în clinica noastră s-au efectuat doua pieloplastii laparoscopice 2D si sais-prezece 3D. Vă prezentăm cazul unui tânăr de 28 de ani care a fost diagnosticat ecografic şi CT cu sindrom de joncţiune pieloureterală bilaterală, cu hidronefroză grad III simptomatica pe partea dreaptă, si gradul II şi patru calculi secundari de pana la 1 cm in diametru pe stanga. Am început cu pieloplastia dreaptă, pacientul fiind aşezat în decubit lateral stâng. Abordul a fost tran-speritoneal şi au fost folosite trei trocare: un trocar op-tic de 12 mm pararectal deasupra ombilicului si două trocare de 5 mm, unul pe linia mediană sub apendicele xifoid şi al doilea sub vârful coastei a XI-a. Presiunea de insuflaţie a fost de 12 mm Hg. După decolarea col-oparietală şi identificarea ureterului s-a continuat cu o disecţie ascendentă până la nivelul pelvisului renal, de care a fost amplasat un fir de suspensie pentru a fa-cilita restul procedurii. Bazinetul a fost incizat lateral şi ureterul spatulat un cm sub stenoză efectuându-se o

V.1.2. Pieloplastia bilaterală laparoscopică 3D

Bilateral 3D Laparoscopic Pyeloplasty

Introduction and objectives. Ureteropelvic junction obstruction is a congenital condition, and the most common cause of perinatal hydronephrosis. It occurs in one in every 1500 births, but is often diagnosed during adult life, and is bilateral in 10% of cases. Although this malformation can be treated by endopyelotomy, the gold standard remains pyeloplasty, either open or lap-aroscopic. The purpose of this video is to present the 3D laparoscopic pyeloplasty as treatment for bilateral ureteropelvic junction obstruction associated with left renal calculi.

Materials and Methods. During 2016 in our center two 2D and sixteen 3D laparoscopic pyeloplasties were performed. We present a case of a 28-year-old male diagnosed through ultrasound and abdominal CT scan with bilateral ureteropelvic junction obstruction, symptomatic grade III right hydronephrosis and grade II left hydronephrosis with four secondary left kidney stone up to 1 cm in diameter. We started with a right 3D laparoscopic pyeloplasty, with the patient on a left lateral decubitus position. The approach was transperi-toneal, using one 12 mm optic trocar placed pararectal-ly just above the umbilicus, and two 5 mm trocars one on the midline beneath the xiphoid process, and one beneath the tip of the 11th rib. The insufflation pres-sure was 12 mm Hg. After right colorectal mobilization the ureter was identified and dissected towards the renal pelvis where a suspension thread that helps the procedure was placed. The pelvis was laterally incised, the ureter spatulated 1 cm under the stenosis and a

C. Gîngu1,2, A. Dick2, S. Ianiotescu2, C. Baston1,2, M. Crăsneanu2, A. Andreşanu2, A. Mihancea2,

A. Orezanu2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

C. Gîngu1,2, A. Dick2, S. Ianiotescu2, C. Baston1,2, M. Crăsneanu2, A. Andreşanu2, A. Mihancea2, A. Orezanu2, Liliana Domnişor3, I. Sinescu1,2

1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România2 Centrul pentru Uronefrologie și Transplant Renal, București, România3 Clinica de Anestezie de Terapie Intensivă II, Institutul Clinic Fundeni, București, România

1 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania2 Center for Uronephrology and

Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

3 ICU 2nd Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania

Page 159: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16158

Vide

o –

Vari

a –

1

pieloplastie Hynes-Anderson standard cu fire separate vicryl 4.0. Apoi utilizând o tehnică personală un stent JJ 7 Fr a fost montat prin trocarul drept de 5 mm. Pelvisul renal a fost inchis cu un fir în surjet şi un tub de dren de 14 Fr a fost plasat în apropierea zonei de sutură. Sonda Foley a fost scoasă în a III-a zi iar pacientul a fost exter-nat în a IV-a zi postoperatorie, dupa suprimarea tubului de dren. Stentul JJ a fost extras dupa 30 de zile. Două luni mai tarziu a fost efectuată piloplastia laparoscop-ică 3D stângă si extragerea celor patru calculi.

Rezultate. Prima intervenţie a durat 90 de minute iar a doua 100 de minute. Nu s-au înregistrat incidente in-traoperatorii sau complicaţii. Pacientul a fost externat în a IV-a zi postoperatorie dupa ambele intervenţii iar stenturile JJ au fost scoase după patru săptamâni. La controlul de trei luni, ambii rinichi arătau perfect nor-mali, fară semne de hidronefroză reziduală.

Concluzii. Pieloplastia laparoscopică, prin lipsa inci-ziilor parietale, este caracterizată de o durere mai mica şi o recuperare mai rapidă a pacientului. Sistemul 3D HD, conferind o percepţie a adancimii structurilor, asig-ura o vedere mai bună în interiorul cavităţii abdomina-le, facilitând astfel gesturi chirurgicale mai sigure şi mai rapide.

standard Hynes-Anderson pyloplasty with separate 4-0 vicryl sutures was performed. A 7 Fr JJ stent was placed using a personal technique trough the right 5 mm tro-car. The pelvis was closed with a running suture. A 14 Fr drain tube was placed. The Foley catheter was removed on the 3rd day and the patient was discearged on the 4th day after suppressing the drain tube. The JJ stent was removed after 30 days. Two months later a left 3D laparoscopic pyeloplasty was conducted, in a similar fashion, while also removing the four kidney stons.

Results. The first intervention had an operating time of approximately 90 minutes, and the second lasted 100 minutes. There were no introperative incidents or later complications. The pacient was discharged on the 4th postoperative day after both surgeries. The JJ stents were suppressed after a period of 4 weeks. At the three months follow-up ultrasound revealed normal kidneys, with no sign of residual hydronephrosis.

Conclusions. Laparoscopic pyeloplasty, having no pa-rietal incisions, is characterized by less pain and a faster recovery for the patient. The 3D HD vision system, pro-viding depth perception, ensures a better view inside the abdominal cavity, which in turn translates into fast-er and safer surgical gestures.

Page 160: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology159

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere: Nefrectomia radicală laparoscopică se poate realiza prin abord transperitoneal sau retroperitoneal, prin diferite tehnici chirurgicale. Abordul retroperitoneal poate fi dificil de utilizat pentru tumorile renale de dimensiuni mari. Obiectivul nostru este evaluarea particularităților tehnice ale abordului bipolar (abordul retroperitoneal pentru ligatura și secționarea arterei renale, iar apoi abordul transperitoneal pentru ligatura și secționarea venei renale și disecția circum-ferențială a rinichiului) în nefrectomia radicală laparoscopică pentru tumori renale voluminoase.

Material și metodă: În serviciul nostru, acestă intervenție s-a practicat pentru trei pacienți diagnosticați cu tumoră renală dreaptă voluminoasă. Pentru abordul retroperitoneal, timpii operatori sunt: disecția pe fața anterioară a mușchiului pso-as, cu deschiderea fasciei Gerota, disecția ascendentă până la nivelul pedicului renal și identificarea, cliparea și secționarea între clipuri Hem-o-lock a arterei renale drepte. Pentru abor-dul transperitoneal, timpii operatori sunt: decolarea medială a colonului ascendent, cu pătrunderea în spațiul retroperi-toneal, cliparea și secționarea venei renale, disecția circum-ferențială a tumorii, cliparea și secționarea ureterului, drenaj lombar. Parametrii perioperatori urmăriți au fost timpul oper-ator, pierderile de sânge, complicații, creatinina și hemoglobi-na serică, perioada de spitalizare și rezultatul histopatologic.

Rezultate: Timpul operator mediu a fost de 185 minute. Pierderile sangvine au fost de 400 ml. Niciunul dintre pa-cienți nu a necesitat transfuzii de sânge și nu a dezvoltat insuficiență renală postoperator. Odată cu reluarea rapidă a tranzitului intestinal la 48 ore postoperator a fost suprimată sonda uretro-vezicală și drenajul lombar la 72 ore postoper-ator, iar pacienții au fost externați în a 5-6-a zi postoperator. Rezultatul examenului histopatologic a fost carcinom cu celule renale, cu celule clare, pT3aN0M0LoV1Ro (2 cazuri) și pT3aN0M0LoVoRo (1 caz).

Concluzii: Nefrectomia radicală laparoscopică prin abord bi-polar al pediculului renal reprezintă o alternativă la nefrecto-mia radicală clasică pentru tumorile renale voluminoase sau local avansate prin minim invazivitate, control bun al hemo-stazei și prin păstrarea criteriilor de radicalitate oncologică

V.1.3. Nefrectomia laparoscopică prin abord bipolar în tumorile renale voluminoase

Bipolar laparoscopic nephrectomy

for large renal tumors

Introduction: Different techniques have been introduced to perform laparoscopic radical nephrectomy using either the transperitoneal or the retroperitoneal approach. For the larg-est renal tumors, retroperitoneal approach may be challeng-ing. Our purpose is to evaluate the surgical technique of the bipolar approach (retroperitoneal approach for the renal ar-tery control follwed by the transperitoneal approach for the renal vein control and the circumferential dissection of the kidney) in laparoscopic radical nephrectomy for large renal tumors.

Material and Methods: In our departament, 3 patients un-derwent this procedure for large right renal tumors. The sur-gical steps for the retroperitoneal approach are: dissection of the anterior face of the psoas muscle, with the opening of the Gerota’s fascia, dissection up to the renal pedicle, iden-tification of the renal artery, then the artery is clipped with Hem-o-lock clips and cut. The surgical steps for the transperi-toneal approach are: mobilisation of the right colon, opening the retroperitoneal space, the renal vein is clipped and cut, circumferential dissection of the renal tumor, the ureter is clipped and cut, lombar drainage. Perioperative parameters including operative time, blood loss, complications, creatinin and hemoglobin seric values, postoperative hospitalisation and pathology data were analyzed.

Results: The total operative time was 185 minutes. Blood loss was 400 ml. No intra or postoperative complications were re-ported. None of the patients had renal failure and need blood transfusion. After the resumption of the intestinal tranzit af-ter 48 hours, the bladder catheter was removed and the lum-bar drainage was removed after 72 hours. The patients were discharged after 5-6 days. Histopathological report showed clear cell renal cell carcinoma, pT3aN0M0LoV1Ro (2 cases) and pT3aN0M0LoVoRo (1 case).

Conclusions: Bipolar laparoscopic nephrectomy is an al-ternative to open radical nephrectomy for large or local ad-vanced renal tumors through minimal invasiveness, good hemostasis and good oncological results.

Roxana Andra Coman, N. Crișan, L. Grad, M. Gavrilita, Iulia Andras, I. Coman

Roxana Andra Coman, N. Crișan, L. Grad, M. Gavrilita, Iulia Andras, I. ComanSecția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca

Urology Departament, Municipal Hospital, Cluj-Napoca

Page 161: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16160

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere și obiective. Nefrectomia parțială laparoscop-ică s-a dezvoltat ca o alternativă minim-invazivă la abordul clasic pentru tratamentul tumorilor renale mici (sub 4 cm). În ultimii ani, indicația pentru nefrectomie parțială s-a extins și pentru tumorile renale mai mari de 7 cm (stadiul T1b). Nefrec-tomia parțială laparoscopică poate fi realizată atât prin abord transperitoneal, cât și prin abord retroperitoneal. Deși abor-dul retroperitoneal este de obicei evitat datorită anatomiei mai puțin familiare, acesta oferă acces direct la nivelul arterei renale, cu un timp operator redus și limitarea oricărei posibile complicații la nivelul spațiului retroperitoneal.

Material și metodă. Pentru abordul retroperitoneal, am utili-zat 3 trocare de 12 mm, cu o dipoziție triunghiulară și un trocar de 5 mm pentru ajutor. După disecția spațiului retroperitone-al, am identificat prezența a două artere renale, care au fost izolate pe lasou. Nefrectomia parțială a fost realizată în timp de ischemie caldă, cu pensarea ambelor artere renale. Renorafia a fost realizată cu fir resorbabil, securizat cu clipuri Hem-o-lock.

Rezultate. Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 78 de ani, care s-a prezentat pentru diagnosticarea incidentală a unei for-mațiuni tumorale renale drepte, de 5/4.2 cm, stadializată cT1b-N0M0, scor PADUA 7. S-a practicat nefrectomie parțială dreaptă. Timpul operator total a fost de 120 minute, timpul de ischemie caldă a fost de 21 minute, iar pierderile sangvine au fost min-ime. Nu am ânregistrat complicați intra- sau postoperatorii. Dre-najul lombar a fost suprimat în ziua 3 post-operator. Rezultatul histopatologic al piesei de nefrectomie parțială a stabilit diag-nosticul de carcinom papilar tip 2, pT1bNxMxL0V0R0.

Concluzii. Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord ret-roperitoneal este fezabilă și pentru tumori în stadiul cT1b în centre cu experiență în laparoscopie, asigurând un timp op-erator redus și o rată scăzută de complicații.

V.1.4. Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord retroperitoneal pentru tumori renale în stadiul cT1b

Laparoscopic partial nephrectomy for cT1b tumors

by retroperitoneal approach

Introduction and objectives. Laparoscopic partial nephrec-tomy has emerged as a minimally-invasive alternative to the open approach for the treatment of small renal masses up to 4 cm. In the last years, the indication for partial nephrectomy has been extended also for more advanced stages (T1b). The laparoscopic partial nephrectomy can be performed either by transperitoneal approach, or retroperitoneal approach. Although the retroperitoneal approach is usually avoided be-cause of a less familiar anatomy, it provides direct access to the renal artery, with reduced operative time and a limitation of any possible complication to the retroperitoneal cavity.

Materials and methods. For the retroperitoneal approach we used three 12 mm trocars with a triangular disposition, and one 5 mm trocar for the assistant. After the dissection of the retroperitoneal space, two renal arteries were identified and isolated. Next, the tumor was identified and dissected. The partial nephrectomy was performed during the warm ischaemia time. For renorraphy we used resorbable suture, secured with Hem-o-lock clips.

Results. We present the case of a 78 years old male, who was incidentally diagnosed with a 5/4.2 cm right renal tumor, staged as cT1bN0M0, PADUA score of 7. We performed ret-roperitoneoscopic right partial nephrectomy. The operative time was 120 mins, the warm ischaemia time was 21 minutes and the blood loss was minimal. There were no intraoperative or post-operative complications. The drainage was removed on the 3rd post-operative day. The histopathological result revealed papillary carcinoma type II, pT1bNxMxL0V0R0.

Conclusions. Laparoscopic partial nephrectomy by retroper-itoneal approach is feasible for T1b tumors in centers with ex-perience in laparoscopic surgery, ensuring shorter operative time and low complicaton rates.

I. Andraș1, N. Crişan1,2, F. Dobrotă1, P. Kadula1, R.C. Giurgiu1, D.V. Stanca1,2, I. Coman1,2

I. Andraș1, N. Crişan1,2, F. Dobrotă1, P. Kadula1, R.C. Giurgiu1, D.V. Stanca1,2, I. Coman1,2

1 Secția Urologie, Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, România2 Departamentul de Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, România

1 Urology Department, Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania

2 Urology Department, ”Iuliu Hațieganu” University of Medicine and

Pharmacy Cluj-Napoca, Romania

Page 162: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology161

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere: Adrenalectomia efectuată laparoscopic și-a dovedit până la ora actuală caracterul minim in-vaziv și avantajele față de metoda clasică în tumorile suprarenaliene secretante cât și în cele nesecretante. Adrenalectomia laparoscopică asistată robotic de către sistemul DaVinci SI este din ce în ce mai utilizată în cen-trele urologice care dispun de dotare adecvată.

Obiective: Prezentarea particularităților tehnice pas cu pas ale adrenalectomiei robotice versus laparoscopica standard (film video) transperitoneale pentru fecro-mocitomame bilaterale.

Materiale și metodă: În Centrul de Chirurgie Robotică Urologică Cluj-Napoca au fost efectuate din noiembrie 2009 până în prezent 21 adrenalectomii asistate ro-botic si 19 laparoscopic standard din care una bilater-ala pentru ambele tehnici. Am evaluat particularitatile acestor tipuri de interventii minim invazive, dificultatile cat si parametrii perioperatorii (timp operator, pierderi de sânge, complicații), numărul zilelor de spitalizare post operator, timpul de reluare a tranzitului intestinal și momentul de mobilizare al pacientului.

Rezultate: Investigațiile clinice corelate cu examenul histopatologic au relevat ca ambele tumori au fost feocromocitoame . Timpului operator efectiv a fost 180 minute (robotic) vs. 200 minute (laparoscopic stan-dard). Pierderile de sânge au fost în sub 150 ml. Intraop-erator nu au existat incidente majore și nu a fost cazul conversiei. Mobilizarea pacientilor a avut loc a doua zi postoperator, tranzitul s-a reluat la 36 ore iar externarea

V.1.5. Adrenalectomia bilaterală laparoscopică asistată de robotul DaVinci SI vs. laparoscopică standard pentru feocromocitoame bilaterale simultane

Bilateral robotic DaVinci SI laparoscopic adrenalectomy vs.

standard laparoscopy for simultaneous bilateral

pheochromocytoma

Introduction: The laparoscopic adrenalectomy has proven to date it’s minimally invasive nature and ad-vantages compared to the traditional method in se-creting and non secreting adrenal tumors. Robotic assisted laparoscopic adrenalectomy by DaVinci SI system is increasingly used in urological centers which have adequate facilities.

Objectives: Presentation of the technical peculiarities of robotic versus laparoscopic standard adrenalectomy (videos) for transperitoneal bilateral pheochromocyto-mas .

Materials and methods: The Urological Robotic Cen-ter in Cluj-Napoca performed from November 2009 to date 21 laparoscopic robotic assisted and 19 standard adrenalectomies out of which one bilateral for both techniques. We evaluated the peculiarities of this type of minimally invasive surgery, difficulties and postop-erative parameters (operative time, blood loss, compli-cations), number of hospitalization days after surgery, resumption of bowel movements and the mobilization of the patient.

Results: Clinical investigations related to histopatho-logical examination revealed that both were pheochro-mocytoma tumor. Actual operative time was 180 min-utes (robotic) Vs. 200 minutes (standard laparoscopy). The loss of blood were below the 150 ml. Intraoperative there were no major incidents and was not the case of conversion. Mobilization of the patient has occurred the day after the operation, bowel movement taken

Secția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România

Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania

R. Couţi, D. L. Grad, C. D. Pop, V. Simon, A. Popa, D. V. Stanca, N. Crişan, I. Coman

R. Couţi, D. L. Grad, C. D. Pop, V. Simon, A. Popa, D. V. Stanca, N. Crişan, I. Coman

Page 163: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16162

Vide

o –

Vari

a –

1

după 5 zile. Nu au existat incidente anestezice majore .

Concluzii: Adrenalectomia efectuata prin tehnici minim invazive pentru tumorile secretante bilaterale de suprarenala este o alternativă viabilă pentru inter-ventia clasica prin prisma rezultatelor peri-operatorii și post-operatorii obținute. Disecția și manevrele in-tra-operatorii sunt facilitate de vederea 3D și gradele de libertate oferite de sistemul chirurgical DaVinci SI, avantaje utile mai ales in cazurile de feocromocitom. In centrele cu experienta, laparoscopia standard este o alternativa fezabila chirurgiei robotice cu rezultate su-perpozabile.

up to 36 hours and the patient was discharged after 5 days. There were no major anesthetics incidents.

Conclusions: Adrenalectomy performed by minimally invasive techniques for bilateral secreting adrenal tu-mors is a viable alternative to the classic intervention based on the peri-operative and post-operative results. Dissection and maneuvers are facilitated by intra-oper-ative 3D view and degrees of freedom offered by Da-Vinci surgical system, advantages especially useful in cases of pheochromocytoma. In experienced centers, standard laparoscopy is a feasible alternative to robotic surgery with overlapping results.

Page 164: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology163

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere: Tumorile renale în stadiu avansat, cu ex-tensie venoasă la nivelul venei cave inferioare, impun strategii chirurgicale de complexitate crescută cu risc important de complicații intra și postoperatorii.Abor-dul laparoscopic reprezintă o alternativă avantajoasă atât pentru accesul minim invaziv pe care îl oferă,dar și pentru izolarea facilă a structurilor vasculare.

Obiectiv: Filmul video prezintă tehnica nefrectomiei radicale drepte cu cavotomie pentru tromb tumoral infrahepatic prin abord bipolar retroperitoneal și tran-speritoneal.

Material și metodă: Abord retroperitoneal cu 4 tro-care. Se izolează,se clipează și se secționează între clipuri artera renală dreaptă și venele lombare. Se re-poziționează trocarele pentru abord transperitoneal. Se decolează spre medial colonul ascendent și flexu-ra colică dreaptă. Se izolează vena cavă inferioară. Se izolează pe lasou vena renală stangă. Se plasează lasou la nivelul venei cave inferioare la 2cm caudal față de nivelul vărsării venelor renale, precum și la 4cm cranial, sub venele hepatice. Se strâng cele 3 lasouri cu ocluz-ia circulației venoase la nivelul venei cave inferioare și a venei renale stângi. Se efectuează cavotomie cu ex-tragerea trombului tumoral și secționarea venei renale drepte la nivelul abușării acesteia în vena cavă inferio-ară, urmată de cavorafie în dublu strat cu fir monofil-ament neresorbabil. Se extrag lasourile cu restabilirea circulației venoase în vena cavă inferioară și vena re-nală stângă. Se extrage piesa de nefrectomie în sac de organ. Drenaj lombar și pelvin.

V.1.6. Nefrectomia radicală dreaptă cu trombectomie la nivelul venei cave inferioare prin abord laparoscopic bipolar: retroperitoneal și transperitoneal

Right radical nephrectomy with thrombectomy in the inferior vena

cava through laparoscopic bipolar approach: retroperitoneal

and transperitoneal

Introduction: Advanced renal tumors with venous extension to the inferior vena cava require complex surgical strategies with increased intra- and postoper-ative complications risks. Laparoscopic approach is an attractive alternative for both minimally invasive ac-cess they provide, but also for easy isolation of vascular structures.

Objective: The video presents the technique right radi-cal nephrectomy with cavotomy for infrahepatic tumor thrombus by bipolar approach retroperitoneal and transperitoneal.

Material and method: Retroperitoneal approach with 4 trocars.The right renal artery and lumbar veins are iso-lated, clipped and sectioned. Trocars are repositioned for transperitoneal approach.Ascending colon and right colic flexure are mobilized medially. Inferior vena cava is isolated. The left renal vein is isolated and a tour-niquet is placed. Tourniquet is placed on the inferior vena cava 2 cm caudal to the renal vein spillage,as well as cranial 4cm below the hepatic veins.After fastening all of the tourniquets venous occlusion in the inferior vena cava and left renal vein is obtained. Longitudi-nal cavotomy is performed with tumor thrombus ex-traction and the right renal vein is sectioned, followed by double layer non resorbable monofilament suture. All tourniquets are released and venous circulation in the inferior vena cava and left renal vein is restored. Ne-phrectomy specimen is extracted in organ bag. Lumbar and pelvic drainage are placed.

1 Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România2 Clinica E-URO, Cluj Napoca, România

1 Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania

2 E-URO Clinic, Cluj Napoca, Romania

D.L. Grad1, P. Kadula1, Iulia Andraş1, R. Couţi1, Margareta Moga1, A. Z. Mihaly2,

N. Crişan2, I. Coman2

D.L. Grad1, P. Kadula1, Iulia Andraş1, R. Couţi1, Margareta Moga1, A. Z. Mihaly2, N. Crişan2, I. Coman2

Page 165: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16164

Vide

o –

Vari

a –

1

Rezultate: Timpul operator – 280 minute. Pierderile sangvine - 300ml. Mobilizarea progresivă a pacientu-lui din ziua 3 postoperator. Tranzit intestinal reluat în ziua 3 postoperator. Suprimare drenaj lomba r- ziua 2 postoperator,iar cel pelvin - ziua 5 postoperator. Timpul de spitalizare - 10zile. Fără complicații intraoperatorii sau postoperatorii precoce. Rezultatul histopatologic a indicat carcinom cu celule renale clare, Fuhrman 2, ISUP 2, pT3aNxMxL0V1R0.

Concluzii: Nefrectomia radicală cu trombectomie la nivelul venei cave inferioare poate beneficia de abord laparoscopic în cazuri selecționate. Deși este o tehnică dificilă ce presupune abilități laparoscop-ice avansate și experientă vastă a chirurgului,aceas-ta poate fi considerată fezabilă și oferă avantajul identificării relativ facile a elementelor vasculare și disecția minuțioasă a venei cave inferioare. Abor-dul bipolar retroperitoneal și transperitoneal oferă un management eficient al pediculului renal.

Results: Operating time was 280minutes. Blood loss 300ml. Progressive mobilization of the patient from day 3 postoperatively. Bowel movements resumed on day 3 after surgery. Lumbar drainage extraction on postoperative day 2, and the pelvic drainage on day 5.Hospital stay was 10 days. No intraoperative or early postoperative complications. Histopathological result showed clear cell renal carcinoma, Fuhrman 2 ISUP 2 pT3aNxMxL0V1R0.

Conclusions: Radical nephrectomy with thrombec-tomy in the inferior vena cava may benefit from lap-aroscopic approach in selected cases. Although it is a difficult technique that requires advanced laparoscopic skills and experience of the surgeon, it can be consid-ered feasible and offers the advantage of relatively easy identification of vascular elements and thorough dis-section of the inferior vena cava. Retroperitoneal and transperitoneal bipolar approach provides an efficient management of renal pedicle.

Page 166: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology165

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere: Nefrectomia parțială este recomanda rea pentru tumorile renale T1a. Rezultatele funcționale sunt determinate direct de timpul de ischemie. enu-cleerea fără timp de ischemie reprezintă o alternativă pentru tumorile cu localizare renală. Prezentăm teh-nica chirurgicală cu enucleere laparoscopică pentru o tumoră renală dreaptă T1a cu 2 artere.

Material și metodă: Intervenția laparoscopică s-a practicat prin abord retroperitoneal cu 4 trocare. S-a re-alizat disecția pe fața anterioară a mușchiului psoas cu izolarea arterelor renale pe lasou. Se practică izolarea masei tumorale renale și enucleerea fără timp de ische-mie, urmată de renorafie.

Rezultate: Nu au existat incidente intraoperatorii și postoperatorii. Timpul de ischemie a fost zero. Timpul operator a fost de 90 minute. Pierderile sangvine au fost de 50 ml. Drenajul lombar a fost suprimat la 3 zile post-operator, sonda Foley la 2 zile postoperator, iar pacienta a fost externata a V-a zi postoperator. examenul histo-patologic a pus în evidență un angiomiolipom renal.

Concluzii: Nefrectomia parțială laparoscopică prin enucleere și-a dovedit utilitatea pentru tumorile renale T1a cu rezultate oncologice și functionale bune.

V.1.7. Enucleorezecție laparoscopică retroperitoneală 2D pentru tumoră renală

3D laparoscopic retroperitoneal enucleoresection of kidney tumours

Introduction: Partial nephrectomy is a recommen-dation for kidney tumors T1a. Functional results are determined directly of time of ischemia. enucleation without time of ischemia it is an alternative for local-ized renal tumors. We present the surgical technique of laparoscopic enucleation for a renal tumor on the right T1a with 2 arteries.

Material and Methods: Laparoscopic intervention was performed through retroperitoneal approach with 4 trocars. Dissection was performed on the front face of the psoas muscle with isolation of the renal arteries with lasso. It is practiced isolating of the tumor mass and enucleation without time of ischemia and followed by renorafy.

Results: No intra or postoperative incidents were re-ported. Ischemia time was 0 minutes, whilst total opera-tive time was 90 minutes. Blood loss was 50 ml. Bladder catheter was removed on day 2, lumbar drainage on 3rd day, and the patient was discharged after 5 days. Histo-pathological report showed renal angiomyolipoma.

Conclusions: Laparoscopic partial nephrectomy by enucleation has proven useful for T1a tumors, with good oncological and functional results.

Secția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, RomâniaClinica E-URO Cluj-Napoca, România

Urology Department, County University teaching Hospital Cluj-Napoca

E-Uro Clinic, Cluj-Napoca

A. Cealan, D. Pop, V. Simon, A. Popa, C. Porumbel, F. Dobrota, N. Crișan, I. Coman

A. Cealan, D. Pop, V. Simon, A. Popa, C. Porumbel, F. Dobrota, N. Crișan, I. Coman

Page 167: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16166

Vide

o –

Vari

a –

1

introducere: Nefrectomia radicală sau parțială laparo-scopică prin abord transperitoneal sau retroperitoneal este tratamentul de elecție în tumorilor renale ( stadiul T1 sau T2).

Material și metodă: Nefrectomia parțială laparoscop-ică prin abord retroperitoneal s-a efectuat la 12 pacienți. Poziția pacientului în decubit lateral. Accesul retroperi-toneal printr-o incizie la vârful coastei a –XII, cu disecție digitală pentru crearea camerei de lucru. Montarea tro-carelor sub control digital sau la vedere (4 trocare).

Rezultate: Diametrul mediu al tumorii 3.5 cm (3-6,5cm), localizarea tumorală: pol superior 4 p, pol in-ferior 6 p, mediorenal 2 p. Timp mediu de clampare al arterei renale 18 min., cu o medie între 15-30 min., su-tura parenchimului renal s-a efectuat cu fir 0 poliglac-tin într-un singur plan. Pierderi sangvine 150 ml (media între 100-340 ml). Filmul prezintă tehnica nefrectomiei parțiale prin abord retroperitoneoscopic în tratamen-tul tumorilor renale.

Concluzii: Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord retroperitoneal este o procedură fezabilă, min-im-invazivă, cu rezultate oncologice similare chirur-giei clasice, dar net superioară din punct de vedere funcțional și estetic.

V.1.8. Nefrectomia parțială laparoscopică prin abord retroperitoneal în tratamentul tumorilor renale

Laparoscopic partial nephrectomy through

retroperitoneal approach in the treatment of kidney tumors

Introduction: Laparoscopic radical or partial nephrec-tomy by transperitoneal or retroperitoneal approach is the treatment of choice in stage T1 or T2 of renal tu-mors.

Material and method: Patient (p) in lateral decubitus position. Retroperitoneal access through an incision at the tip of twelfth rib with digital dissection to develop a working space. Trocars position under digital or visual surveillance (4 trocars).

Results: Laparoscopic partial nephrectomy through retroperitoneal approach was performed in 12 patients.The average tumor diameter 3.5 cm (3-6,5cm), the loca-tion of the tumor: the upper pole 4 p, the lower pole 6 p, mediorenal 2 p. The average time of clamping of renal artery 18 min., with an average 15-30 min. Renal parenchymal suturing was performed with 0 Polyglac-tin in a single plane. Blood loss: 150 ml (with an average between 100-340 ml). The film shows partial nephrec-tomy technique by retroperitoneoscopic approach in the treatment of renal tumors.

Conclusions: Laparoscopic partial nephrectomy through a retroperitoneal approach is a feasible pro-cedure, minimally invasive, with similar onocologic re-sults to conventional surgery, but superior in functional and aesthetic terms.

Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu; România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

A. Haşegan, N. Grigore A. Haşegan, N. Grigore

Page 168: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology167

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere: Suprarenalectomia laparoscopică reprez-intă tratamentul de elecție în patologia tumorală su-prarenaliană.

Material şi metodă: Filmul prezintă experiența Clinici de Urologie Sibiu în tratamentul laparoscopic retroper-itoneal al tumorilor suprarenale, efectuat la 9 pacienți cu patologie suprarenaliană.

Rezultate: Abord lateral retroperitoneal la 6 p. Poziţia pacientului în decubit lateral. Accesul retroperitone-al printr-o incizie de 1,5 cm la vârful coastei a –XI, cu diseţie digitală pentru crearea camerei de lucru. Mon-tarea trocarelor sub control vizual sau digital (4 tro-care). Abord posterior retroperitoneal la 4 p. Poziţia pacientului în decubit ventral. Accesul retroperitoneal printr-o incizie la nivelul costei a XII de 1,5 cm cu dis-ecţie digitală pentru crearea camerei de lucru. Montar-ea trocarelor sub control digital unul la vârful coastei a XI şi unul în unghiul costomuscular (3 trocare). Pierderi de sânge: 80 ml. Durata intervenției: 90 min, fără inci-dente intraoperatorii. Durata de spitalizare: 2 zile. Toți pacienții au prezentat emfizem subcutanat care s-a re-mis spontan în 24 ore. Mobilizare precoce cu reluarea tranzitului intestinal în prima zi postoperator.

Concluzii: Suprarenalectomia laparoscopică retroper-itoneală este superioară chirurgiei laparoscopice prin abord transperitoneal şi chirurgiei clasice. evitarea pneumoperitoneului, minimalizarea disecţiei, trauma-tism parietal minor, incizii mici, conduc la scăderea du-rerilor postoperatorii, diminuarea perioadei de conva-lescenţă cu recuperare şi integrare socio-profesională rapidă.

V.1.9. Suprarenalectomia laparoscopică prin abord retroperitoneal în tratamentul tumorilor adrenale

Laparoscopic adrenalectomy by retroperitoneal approach

in the treatment of adrenal tumors

Introduction: Laparoscopic adrenalectomy is the treatment of choice in adrenal tumor pathology.

Material and method: The film presents experience of Urology Clinic Sibiu in retroperitoneal laparoscopic treatment of adrenal tumors, performed in 9 patients with adrenal pathology.

Results: Retroperitoneal lateral approach to 6 p. Patient in lateral decubitus position. Retroperitoneal access through an incision of 1.5 cm from the tip of twelfth rib under digital dissection to create the working space. Four trocar were position under visual or digital con-trol. Retroperitoneal posterior approch to 4 p. Patient in ventral decubitus position. Retroperitoneal access through an incision of 1.5 cm from the tip of twelfth rib with digital dissection to create workingspace. Trocar position under digital control, one at the top of twelfth rib and one in costomuscular angle (3 trocars). Loss of blood: 80 ml. Mean operative time: 90 min without in-traoperative incidents. Medium hospitalization period was two days. All patients had subcutaneous emphy-sema which has been resolved spontaneously within 24 hours. early mobilization with resumption of bowel activity in the first postoperative day.

Conclusions: Laparoscopic retroperitoneal adrenal-ectomy is superior to laparoscopic transperitoneal surgery and open surgery. Avoiding pneumoperitone-um, minimize dissection, minor parietal trauma, small incisions lead to lower postoperative pain, reduced recovery period of convalescence and quick socio-pro-fessional integration

Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

N. Grigore, A. HaşeganN. Grigore, A. Haşegan

Page 169: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16168

Vide

o –

Vari

a –

1

Introducere: Nefroureterectomia radicală reprezintă tratamentul de elecție în tumorile uroteliale înalte, prin care se excizează în bloc rinichiul cu grăsimea per-irenală şi întreg ureterul, incluzând mucoasă vezicală perimeatică (cistectomie perimeatică endoscopică ,cla-sică sau laparoscopică).

Material și metodă: Tehnica nefroureterectomiei rad-icale laparoscopice prin abord retroperitoneal impune doi timpi: unul laparoscopic în care se excizează rin-ichiul și ureterul pe tot traiectul cu limfodisecție, apoi printr-o incizie ilio-inghinală (Gibson) se practică exci-zia meatului ureteral incluzând coleret vezical cu su-tură vezicală și extragerea în bloc a piesei operatorii. Nefroureterectomia radicală laparoscopică prin abord retroperitoneal s-a practicat la 13 pacienți în perioada 2014-2017.

Rezultate: Poziția pacientului în decubit lateral. Acce-sul retroperitoneal prin-o incizie la vârful coastei a –XII, cu disecție digitală pentru crearea camerei de lucru. Montarea trocarelor sub control digital sau la vedere (4 trocare). Timpul operator 100 minute, fără tulburări he-modinamice majore pe parcursul intervenției. Nu s-au întregistrat complicații intraoperatorii (vasculare sau intestinale). Pierderile sangvine intraoperatorii aproxi-mativ 70 ml. Reluarea tranzitului intestinal în a doua zi postoperator. Tuburile de dren și sonda uretro-vezicală au fost suprimate la 2 zile postoperator. Durata spital-izării- 5 zile.

Concluzii: Abordul laparoscopic retroperitoneal în tu-morile uroteliale înalte reprezintă o opțiune minim-in-vazivă, cu rezultate oncologice cel puțin egale cu chiru-rgia deschisă.

V.1.10. Nefroureterectomia radicală laparoscopică retroperitoneală pentru tumorile uroteliale înalte

Retroperitoneal laparoscopic radical nephroureterectomy

for high urothelial tumors

Introduction: Radical nephroureterectomy is the treatment of choice in high urothelial tumors, which are excised kidney with fat, whole ureter, including a portion of the bladder mucosa (perimeatic cystectomy endoscopic, classic or laparoscopic).

Material and method: Laparoscopic radical nephro-ureterectomy through retroperitoneal approach re-quires two steps: one laparoscopic the excision of kidney and ureter along the whole length, and then through an incision ilioinguinal (Gibson) is practiced excision meatus ureteral including the portion of the bladder with sutures bladder and extraction in block the operator piece. Laparoscopic radical nephroureter-ectomy through retroperitoneal approach was per-formed at 13 patients during 2014-2017.

Results: Patient in lateral decubitus position. Retroper-itoneal access through an incision at the tip of twelfth rib with digital dissection to create workingspace. Tro-car position by digital or visual control (4 trocars). The average operating time 100 minutes without major hemodynamic complications during the operation. We have not registered intraoperative complications (vascular or intestinal). Intraoperative blood loss 70 ml. Resumption of bowel activity in the second postopera-tive day. Drainage tubes and urinary catheter were re-moved in the second postoperative day. Medium hos-pitalization period was 5 days (range 3 to 8 day).

Conclusions. Retroperitoneal laparoscopic approach in high urothelial tumors is an minimally invasive op-tion with oncologic results at least equal to open sur-gery.

Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

N. Grigore, A. Haşegan N. Grigore, A. Haşegan

Page 170: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology169

Vide

o –

Vari

a –

1

Obiective. Prezentarea unei tehnici modificate, fara ligatura, a cistectomie radicale.

Material şi metodă. Metoda noastra implica utilizarea extensiva a electrocauterului bipolar, a unui sistem bi-polar pentru sigilare vasculara (Aesculap Cayman) si a clipurilor vasculare, permitand o tehnica practic lipsita de ligaturi in cistectomia radicala cu derivatie urinara. O descriere pas cu pas a tehnicii este inclusa in material-ul video prezentat. Acest studiu retrospectiv a analizat date privind incidenta complicatiilor intra si postoper-atorii (in primele 90 zile) ale cistectomie radicale dupa tehnica mentionata mai sus. Pacientii au fost operati in-tre 2010 si 2016 pentru tumori vezicale infiltrative, toti pacientii beneficiind de cistectomie radicala cu limfo-disectie standard si ureteroileocutaneostomie. Au fost inregistrate date privind durata operatiei, pierderea de sange, numarul de zile petrecute pe sectia de terapie intenstiva postoperator, numarul de zile de spitalizare. Clasificarea Clavien-Dindo a fost utilizata pentru evalu-area complicatiilor postoperatorii.

Rezultate. Varsta medie a pacientilor a fost 72,18 ani. Timpul mediu de operatie a fost 260 minute, pierderea de sange in medie de 600ml. Pacientii au petrecut in medie 3,69 zile pe sectia de terapie intensiva, spitaliza-rea medie fiind de 17 zile. Complicatii intraoperatorii au aparut in 2 cazuri. Mortalitatea intraoperatorie a fost 0. Complicatii postoperatorii (in primele 90 zile) au aparut in 54,8% din cazuri, majoritatea fiind insa complicatii de grad scazut (74,72% Clavien I-II). Mortalitatea post-operatorie a fost 2,6%.

Concluzii. Tehnica noastra modificata, fara ligatura, de cistectomie radicala este o procedura sigura ce permite un timp de operatie relativ scurt, cu o rata scazuta de complicatii intra si postoperatorii.

V.1.11. O tehnică modificată, fără ligatură de cistectomie radicală

Modified no ligature technique of radical cystectomy

Objectives. To present our modified no ligature teh-nique of radical cystectomy.

Material and methods. Our tehnique involves the ex-tensive use of bipolar electrocautery, bipolar vessel sealer (Aseculap Cayman) and vascular clips, allowing for a virtually ligature-less radical cystectomy with uri-nary diversion. A step-by-step description of the tech-nique is included in the video. This retrospective study reviewed and extracted electronic medical data on the incidence of adverse events that occurred during and within 90 days after radical cystectomy in 150 patients operated with the above mentioned tehnique be-tween 2010-2016. All pts. received radical cystectomy for MIBC, with standard pelvic LND and ureteroileocu-taneostomy. We recorded the operation time, blood loss, postoperative ICU stay and hospitalisation length. The Clavien-Dindo grading system was used for the classification of surgical complications.

Results. Mean age of the patients was 72.18. Aver-age operative time was 260 mins, average blood loss 600ml, ICU stay 3,69 days amd the average duration of hospitalisation 17 days. Intraoperative complica-tions occured in 2 cases. Intraoperative mortality was 0. Postoperative complications (in the first 90 days af-ter operation) occured in 54,8% of the cases, however the vast majority were low grade complications (74,72 %Clavien grade I-II). Postoperative mortality was 2,6%.

Conclusions. Our modified no ligature radical cys-tectomy technique is a safe procedure which allows a shorter operative time while having a low rate of intra and postoperative complications.

1 Dept. of Urology, “St. Elisabeth“ Hospital, Iserlohn, Germany2 Dept. of Anesthesiology, “St. Elisabeth“ Hospital, Iserlohn, Germany

1 Dept. of Urology, “St. Elisabeth Hospital“, Iserlohn, Germany

2 Dept. of Anesthesiology, “St. Elisabeth“ Hospital, Iserlohn, Germany

N. Vesa1, L. Neagoe1, U. Roghmann2, A. KranzN. Vesa1, L. Neagoe1, U. Roghmann2, A. Kranz1

Page 171: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16170

Vide

o –

Vari

a –

2

Introducere. Sindromul persistenței de duct Müllerian reprezintă o patologie rară, cu transmitere autozomal rece-sivă, caracterizată de prezența structurilor derivate din ductul Müllerian (uter, trompe uterine, vagin) la un fenotip masculin cu cariotip 46XY.

Materiale și metodă. Pacient în vârstă de 35 de ani, se prez-intă pentru durere hipogastrica difuză, în evoluție de aprox-imativ 5 luni și infertilitate primară. examenul clinic evidenți-ază testicul stâng hipotrofic și absența testiculului drept de la nivelul bursei scrotale, Imagistic, IRM abdomino-pelvin evidențiază: testicule hipotrofice, cel drept cu hipoplazie ex-tremă și o anomalie congenitală reprezentată de o structură localizată pelvis-subperitoneal postero-lateral stâng față de vezica urinară, cvasitriunghiulară, structural prezentând 3 straturi, cu aspect sugestiv pentru vestigiu uterin.

Rezultate. Laparoscopia exploratorie evidențiază o formați-une pelviană, macroscopic cu aspect de corp uterin, asociind 2 structuri tubulare asemănătoare trompelor uterine orien-tate către orificiile profunde ale canalelor inghinale. exam-enul anatomo-patologic evidențiază, un vestigiu uterin, ce prezintă cavitate pe secțiune, cu mucoasă îngroșată. Micro-scopic se identifică uter cu perete alcătuit din fibre muscu-lare, vase mici cu perete îngroșat și endometru cu hiperplazie glandulară simplă și edem, decelându-se un mic polip adeno-matos cu baza la nivelul fundului uterin. De o parte și de alta a uterului se constată structuri alcătuite din fibre musculare concentrice și țesut conjunctiv, compatibile cu alcătuirea his-tologică a ductului deferent. Cariotipul pacientului este 46XY, stabilindu-se diagnosticul de persistență de duct Müllerian.

Concluzii. Persistența structurilor Mülleriene beneficiază de aportul terapeutic al chirurgiei laparoscopice, asociată cu o traumă operatorie minimă, cu beneficiul dispariției riscului de transformare malignă

Background. Persistent Müllerian duct syndrome (PMDS) is a  rare, autosomal recessive disorder, characterized by the presence of Müllerian duct derivatives (uterus, fallopi-an tubes, cervix and vagina) in male phenotypes and 46XY karyotypes.

Materials and methods. We report the case of a 35 years old male patient, who presented for diffuse hypogastric pain, in evolution for approximately 5 months and primary infertili-ty. On physical examination, the right scrotal sac was empty, while the left scrotal sac contained a hypotrophic testicle. The MRI investigation displays hypotrophic testicles, the right one with extreme hypoplasia, and a congenital anomaly rep-resented by a structure located pelvic subperitoneal, poste-ro-lateral on the left side of the bladder, structurally present-ing 3 layers, with a suggestive aspect for a uterine vestige.

Results. exploratory laparoscopy shows the presence of pel-vic tumor, with the macroscopic aspect of a uterus with two tubular structures, which appear to be fallopian tubes. The histological examination, highlights the presence of a uterine vestige with a central cavity and thickened mucosa. Micro-scopically, typical aspect of a uterus, with a wall made out of muscular fibers, small vessels with a thickened endothelium and endometrium with simple glandular hyperplasia and edema, displaying a small adenomatous polyp at the level of the uterine fundus. On each side of the described organ, structures made out of concentric muscular fibers and con-junctive tissue, compatible with the histological structure of the vas deferens are found. The patients karyotype is 46XY so the diagnosis of persistent Müllerian duct syndrome is given.

Conclusions. Laparoscopic removal of the Müllerian struc-tures can be accomplished with minimal surgical trauma and the benefit of no malignancy risk in the future.

V.2.1. Persistența de duct Müllerian: Diagnostic incidental în cursul unor investigații de rutină pentru infertilitate masculină - studiu de caz

Persistent Müllerian duct syndrome: Rare incidental finding

during check-up for male infertility - a case study

1 Dep. de Urologie, Spitalul Clinic “ Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România 2 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România3 Dep. de Imagistică Medicală, Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, București, România

1 Dep. of Urology, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Bucharest, Romania

2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania

3 Dep. of Medical Imaging, “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital,

Bucharest, Romania

D. Diaconescu1, F. Vărzescu1, G. Predoiu1, D. Ioniță1, R. Popescu1, R. Dănău1,2, C. Medar2,3, V. Jinga1,2, V. Ambert1,2, B. Braticevici1,2

D. Diaconescu1, F. Vărzescu1, G. Predoiu1, D. Ioniță1, R. Popescu1, R. Dănău1,2, C. Medar2,3,

V. Jinga1,2, V. Ambert1,2, B. Braticevici1,2

Page 172: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology171

Vide

o –

Vari

a –

2

Introducere: După experiența a 172 de prostatectomii radi-cale laparoscopice 3D FULLHD efectuate, în prezent, tot mai des se optează pentru disecția bilaterală intrafascială a ban-deletelor neuro-vasculare la pacienții activi sexuali, cu risc scăzut. Prostatectomia radicală asistată robotic (RALP) a dem-ostrat eficiența acestei metode prin obținerea rezultatelor bune oncologice și funcționale. În acest film este prezentată tehnica de disecție nerve-sparing intrafascială bilaterală la un pacient cu prostatectomie radicală laparoscopică (PRL3D).

Material și metodă: În PRL3D abordul este properitoneal cu 4 trocare în poziție standard. Timpii operatori sunt iden-tici cu cei de la RALP. Disecția și eliberarea planului posterior cu respectarea fasciei Denonvillers a facilitat procedura de nerve-sparing. Anastomoza uretro-vezicală a fost efectuată în dublu sens cu fir Quill.

Rezultate: Pacient 57 de ani, activ sexual, a prezentat într-un an o creștere a valorii PSA de la 2,92 la 4,82 ng/ml. Punctia biopsie prostatei ecoghidată a confirmat adenocarcinom prostatic Gleason 6 (1 trase pozitiv MMS din cele 12), cazul clinic fiind stadializat: cT1c, low-risk. S-a practicat PRL3D cu nerve-sparing intrafascial, bilateral. Timpul operator a fost 90 min., timpul de anastomoza – 15 min. Limfadenectomie pel-vină nu s-a practicat având în vedere riscul de invazie gangli-onară de 1%. Pierderile sanguine au constituit 300 ml. Tubul de dren a fost suprimat la Z2 postoperator. Pacientul a fost complet continent la a 7-a zi postoperator după suprimarea sondei uretro-vezicale. Acesta a confirmat prezența erecțiilor și a continenței urinare la o lună postoperator.

Concluzii: Procedura de disecție intrafascială a bandeletelor neuro-vasculare bilateral ameliorează semnificativ rezultatele funcționale postoperatorii în cazul prostatectomiei radicale laparoscopice.

V.2.2. Disecţia nerve-sparing intrafascială bilaterală în prostatectomia radicală laparoscopică 3D FULL HD

Laparoscopic 3D FULL HD intrafascial bilateral nerve-sparing

dissection in patient with prostate cancer

Introduction: After an experience of 172 3D FullHD laparo-scopic radical prostatectomy, in the sexually active patients, with low-risk, more often we opted for bilateral intrafascial dissection of neuro-vascular bundles. Robotic assisted radical prostatectomy (RALP) has demonstrated the effectiveness of this technic with good functional and oncological results. This film will present the intrafascial bilateral nerve-sparing dissection technique in a patient with laparoscopic radical prostatectomy (LRP3D).

Material and method: In LRP3D we performed an preperito-neal approach with 4 trocars in standard position. The intra-operatives steps are identical to those in RALP. NS procedure is performed easier if it’s realized after the posterior dissec-tion. Urethro-bladder anastomosis was performed with Quill wired in two-way directions.

Results: A 57 years-old, sexually active patient, had an ele-vation of PSA value from 2.91 to 4,82 ng/ml in a year. After ultrasound guided prostate biopsy (1 from 12 samples was positive - MML) it was confirmed prostate cancer Gleason 6 (3+3). The staging was cT1c stage, low risk. It was performed PRL3D an intrafascial bilateral nerve-sparing dissection. The operative time was 90 min. Anastomosis time - 15 min. There was no pelvic lymphadenectomy practiced due to low-risk lymph node invasion 1%. Blood loss was 300 ml. The drain was suppressed in 2nd postoperative day. The patient was completely continent at the 7th postoperative day. The pa-tient presented erections and urinary continence at the first postoperative control.

Conclusions: Intrafascial bilateral nerve-sparing dissection significantly improves the post-operative functional out-comes in the case of laparoscopic radical prostatectomy.

1 Spitalul Clinic Municipal, Departamentul Urologie, Cluj-Napoca, România2 Departamentul Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie, Cluj-Napoca, România

1 Cluj-Napoca Municipal Hospital, Department of Urology

2 Department of Urology, University of Medicine and Pharmacy Cluj-Napoca

M. Gavriliţă1, Victoria Nyberg2, Iulia Andraş1, A. Boc1, R.C. Giurgiu1, N. Crişan1,2, I. Coman1,2

M. Gavriliţă1, Victoria Nyberg2, Iulia Andraş1, A. Boc1, R.C. Giurgiu1, N. Crişan1,2, I. Coman1,2

Page 173: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16172

Vide

o –

Vari

a –

2

Introducere: Cistectomia radicală reprezintă tratamentul standard pentru tumorile vezicale invazive muscular și o opțiune de tratament pentru tumorile vezicale non-invazive muscular high-risk. Interesul pentru tehnici minim invazive precum cistectomia radicala laparoscopica este în crestere în centrele din întreaga lume. În video film prezentam experi-enta initiala si tehnica chirugicala utilizata în serviciul nostru pentru un caz de tumora vezicala invaziva muscular.

Material şi metode: Cistectomia radicala laparoscopica cu limfadenectomie pelvina si derivatie cutanata transile-ala tip Bricker s-a practicat pentru un pacient în vârsta de 55 de ani cu diagnosticul de tumora vezicala pT1G3. Abor-dul laparoscopic a fost transperitoneal cu 4 trocare de lucru (1 trocar pentru camera, 2 trocare pentru chirurg și 1 trocar pentru asistent). Interventia chirurgicala presupune incizia peritoneului in fundul de sac Douglas, cu disectia posterio-ara si izolarea veziculelor seminale, izolarea si sectionarea bilaterala a ureterelor, disectia fetei posterioare si anterioare a vezicii cu controlul pediculilor vasculari, incizia uretrei in-tre clipuri, limfadenectomia pelvina, introducerea piesei de cistoprostatectomie si a tesutului limfoadipos in sacul de organ si extragerea acestuia prin incizie mediana. Derivatia urinara cutanata transileala este continuata in laparotomie dupa extragerea trocarelor de lucru, prin incizie paramedi-ana dreapta. Au fost urmarite: timpul operator, pierderile de sange, incidente intraoperatorii, complicatiile postoperatorii si analgezia postoperatorie.

Rezultate: Timpul operator in cazul pacientului prezentat a fost de 330 minute, pierderile de sange de aproximativ 720 ml, nu au existat incidente intraoperatorii sau complicatii. postop-eratorii. Marginile de rezectie au fost negative, cei 4 limfogan-glioni excizati au fost liberi de tumora. Pacientul s-a mobilizat a treia zi postoperator, și-a reluat tranzitul intestinal a 4-a zi post-operator și nu a necesitat administrarea de antialgice majore.

Concluzii: Cistectomia radicala laparoscopica este o alterna-tiva terapeutica minim invaziva fezabila pentru pacientii cu tumori vezicale infiltrative. experienta noastra initiala con-firma morbiditatea minima a acestei interventii cu rezultate bune oncologice pe termen scurt.

V.2.3. Cistectomia radicală laparoscopică cu limfadenectomie pelvină şi derivaţie cutanată transileală tip Bricker pentru tumoră vezicală invazivă muscular

Laparoscopic radical cystectomy with pelvic lymphadenectomy

and transileal cutaneous derivation Bricker type in an

muscle invasive tumor

Introduction: Radical cystectomy represent the gold stan-dard for muscle invasive bladder tumor with high risk. Inter-est for minimally invasive procedures such as laparoscopic radical cystectomy is growing in centers around the world. In this video clip we present our inital experience andthe sur-gical technique used in our department for a case of muscle invasive bladder tumor.

Material and methods: Laparoscopic radical cystectomy with pelvic lymphadenectomy and transileal cutaneous der-ivation Bricker type was used for a 55 years old patient diag-nosed with a pT1G3 vesical tumor. Transperitoneal approach with 4 trocars (1 trocar for the camera, 2 trocars for the sur-geon and 1 trocar for the assistant). The surgical procedure implies incision of the peritoneu in pouch of Douglas, with posterior disection and seminal vesicle isolation and bilater-al section of the ureters, anterior and posterior disection of the bladder controlling the vascular pedicle, urethral incision between the clips, pelvic lymphadenectomy, entrapment of the bladder, prostate, the lymphatic and fat tissue in endo bag before extraction through median incision. Transileal cutaneous derivation of the urine is realized by laparotomy after trocars extraction, throught right paramedian incision. We collected the following data : operative time, bloodloss, intraoperative complications, post operative complication and post operative analgesia.

Results: Operative time for this patient was 330 minutes, blood loss approximately 720 mL, no intra operative or post operative complications. Resection margins were negatives, the 4 resected lymph nodes were tumor free. The patient was mobilised 3 days after the surgery, bowel movement on day 4 post operative and no major pain killers were introduced.

Conclusions: Laparoscopic radical cystectomy is a feasible minimally invasive therapeutical alternative for invasive blad-der tumors. Our initial experience confirms a low morbidity for this procedure with good short term oncologic outcomes.

Secția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, RomâniaClinica E-Uro, Cluj-Napoca, România

A. Szabo, A. Boc, N. Crişan, D.V. Stanca, I. Andraş, L. Grad, R. Couţi, I. Coman

Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania

E-Uro Clinic, Cluj Napoca, Romania

A. Szabo, A. Boc, N. Crişan, D.V. Stanca, I. Andraş, L. Grad, R. Couţi, I. Coman

Page 174: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology173

Vide

o –

Vari

a –

2

Introducere. Cancerul de vezica este a 4-a malignitate in frecventa. Cistectomia laparoscopica este o alterativa minim invaziva in centre cu experienta.

Obiectiv. Filmul video prezinta tehnica de cistectomie radi-cala laparoscopica cu nerve sparing pentru o tumora vezicala voluminoasa.

Material şi metodă. Dupa evaluarea anestezica, pacientul este pozitionat in decubit dorsal. Am utilizat 4 trocare (12mm, 2 de 10 mm si unul de 5 mm). Se creeaza pneumoperitoneul si prin abord transperitoneal se identifica, diseca si izolea-za pe lasou ureterele bilateral. Se diseca perete posterior a vezicii urinara pana la veziculele seminale unde se ligatureaza ductele deferentiale. Disectie latero-posterior a vezicii pe am-bele parti si clipare pediculilor vasculari. Disectie anterioara si ligatura plexului Santorini. Izolare si ligatura pediculilor pros-tatici cu nerve sparing pe dreapta. Disecta si ligatura uretrei, urmata de disectia retroprostatica. Clipare si sectionare ure-terelor, cu recupa pentru examenul histopatologic extempo-raneu (R0). Plasarea piesei de cistectomie in punga de organ si imfadenectomie pelvina. Ureterostomie cutanata bilaterala si drenaj pelvin.

Rezultate. Timpul operator afost de 4,5 ore cu pierdere de sange de 700 mL. Pacientul s-a mobilizat dupa 2 zile; tubul de dren s-a suprimat la 3 zile post-operator. examenul anatomo-patologic a stabilit carcinom urotelial infiltrativ pT3aN2Mx G3.

Concluzii. Cistectomia laparoscopica este o alternativa min-iminvaziva fezabila pentru cazurile dificile de tumori vezicale cu morbiditate peri-operatorie redusa.

V.2.4. Cistoprostatectomie laparoscopică cu nerve sparing pentru o tumoră vezicală volumimoasă

Laparoscopic Cystoprostatectomy with nerve sparing of

a large bladder tumor

Introduction. Bladder cancer is the 4th tumor in frequency. Laparoscopic cystectomy is a minimally invasive alternative in centers with experience.

Objective. Video clip that presents the technique for radical cystectomy with nerve sparing in a large bladder tumor

Material and methods. After anesthesiological evaluation we performed a radical cystoprostatectomy. The patient is positioned in dorsal decubitus. We used 4 trocars (12mm, 2 of 10 mm and 1 of 5 mm). Pneumoperitoneum insufflation and transperitoneal approach until the right iliac ureter, identified dissected and isolated on a loop. The same process is applied on the left ureter. We have dissected the posterior wall of the bladder until the seminal vesicle where we ligature the ductus deferens. Latero posterior dissection on both parts of the bladder with ligature of the pedicles. Anterior dissection and ligature of the Santorini plexus. Isolation and ligature of prostate pedicle on both parts with nerve sparing on the right part. Dissection and ligature of the urethra followed by retroprostatic dissection . Clipping and section of the ureters, intra operative anatomopathological exam of distal parts of the ureters (R0). Cystectomy and entrapment of the resected organ in an endo bag. Pelvic lymphadenectomy Bilateral cu-taneous ureterostomy with 10 Ch tubes bilateral. Two pelvic drain tubes.

Results. The surgery lasted 4h30 with 700 mL of blood loss. The patient mobilized after 2 days and the drain tubes were removed after 3 days. Anatomopathological exam concluded pT3aN2Mx G3 of an infiltrative urothelial carcinoma.

Conclusion. Laparoscopic cystectomy is a minimally invasive technique useful in complicated cases of bladder tumor with low perioperative mobilization

Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, RomâniaUniversitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, RomâniaClinica E-Uro, Cluj Napoca, România

Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania;

University of Medicine and Pharmacy „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, RomaniaE-Uro Clinic, Cluj Napoca, Romania

P. A. Kadula, N. Crişan, Iulia Aandras, Andreea Szabo, D. Pop, Z. Mihaly, M. Graviliţă, I. Coman

P. A. Kadula, N. Crişan, Iulia Aandras, Andreea Szabo, D. Pop, Z. Mihaly, M. Graviliţă, I. Coman

Page 175: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16174

Vide

o –

Vari

a –

2

Introducere si Obiective. Tumorile vezicale intradivertic-ulare reprezinta aproximativ 1% din toate tumorile vezicii urinare.Lipsa stratului muscular din interiorul vezicii urin-are creste riscul de perforatie in timpul interventiei endo-scopice si face ca rezultatul anatomopatologic sa fie mai dificil de interpretat, neexistand stadiul T2.

Prezentare de caz. Pacient B.N in varsta de 71 ani, fara antecedente personale patologice semnificative, care se prezinta cu un episod de hematurie macroscopica cu debut recent. Investigatiile imagistice iniatiale (ecogra-fie abdominala) nu ridica suspiciunea unei formatiuni tumorale intravezicale. rinichi stang, rinichi drept nor-mali morfologic. Se efectuaza URO-CT cu substanta de contrast – latero-vezical dreapta o formatiune nod-ulara cu contur lobat cu dimensiuni de 3,4/3,2/2,5 cm izodensa nativa cu priza omogena de contrast, cu o calcificare inclusa de 6 mm la nivelul zonei de contact cu peretele lateral drept al vezicii urinare pe care il in-filtreaza extinzandu-se in lumenul vezicii urinare pe o distanta de 9 mm. Se practica cistoscopie sub anestezie intravenoasa care evidentiaza diverticul vezical situat la nivelul peretelui lateral drept, ocupat in intregime de o formatiune tumorala polipoida.Tratamentul a fost endoscopic: TUR-V monopolar urmat de instilatii endo-vezicale cu agent chimioterapic. Rezultatul histopato-logic – material bioptic, reprezentat de perete de vezica urinara (mucoasa si submucoasa). In 70% din preparat, se identifica focare de infiltrate tumorale uroteliale. Fara semne de invazie vasculara.(pT1G2). Reevaluare cistoscopica cu NBI la 1 luna de la interventia chirurgi-cala, fara semne de recidiva tumorala, zone de fibrina si inflamatorii la nivelul peretelui diverticulului.

Discutii si concluzii. Tumorile uroteliale in diverticul vezical au un prognostic mai putin bun fata de celelalte tumori uroteliale ale vezicii urinare, cu risc mai crescut de a evolua de la un stadiu T1 la un stadiu T3

V.2.5. Tumoră vezicală situată într-un diverticul vezical. O provocare terapeutică endoscopică

Bladder tumor located in a bladder diverticulum.

A therapeutic endoscopic challenge

Introduction and objectives. Intradiverticular bladder tumors represent approximately 1% of all urinary blad-der tumors. The lack of muscular tissue inside the urinary bladder increases the risk of perforation during endo-scopic intervention and makes the anatomopathological result difficult to be interpreted, as there is no stage T2.

Case presentation. Patient B.N, aged 71, with no sig-nificant personal pathological antecedents, who shows up with a macroscopic haematuria episode, with early debut. Initial imagistic investigations (abdominal ultra-sound) do not raise any suspicions with regard to a intra-vesical tumor formation. left kidney, right kidney mor-phological normal. Abdominal contrast –enhanced computed tomography (CT) is performed – in the right part of the bladder a nodular formation with lobate outline, sized 3,4/3,2/2,5 cm with homogeneous con-trast enhancement, with a 6 mm included calcification at the level of contact with the right wall of the urinary bladder, which it penetrates and extends 9 mm in the urinary bladder lumen. Cystoscopy under intravenous anaesthesia is performed, by means of which intravesi-cal diverticulum is highlighted, at the level of the right wall, totally occupied by a polypoid tumor formation. Treatment was endoscopic: monopolar transurethral resection of the bladder (TUR-V) followed by intravesi-cal instillations with chemotherapy agent. Pathological result – bioptic material, represented by urinary bladder wall (mucosal and submucosal layer). Within 70% of the material infiltration niduses of urothelial tumor are iden-tified. Without signs of vascular invasion (pT1G2). Cys-toscopic evaluation with NBI one month after surgery, without signs of tumor recurrence, areas of fibrin and inflammatory areas at the level of the diverticulum wall.

Discutions and conclusions. Urothelial tumors in bladder diverticulum have a slight worse prognosis than other urothelial tumors of the urinary bladder, with a higher risk of evolution from level T1 to level T3.

Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, România

L. Maxim, M. Lazăr, I. Scârneciu

Urology Clinic, County Clinical Emergency Hospital of Brasov,

Romania

L. Maxim, M. Lazăr, I. Scârneciu

Page 176: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology175

Vide

o –

Vari

a –

2

Introducere: Prostatectomia radicală laparoscopică sau robotică este tratamentul de elecţie pentru pacien-tii cu cancer de prostată localizat (PT1-T2) şi speranţa de viaţă de peste 10 ani. Scopul prezentării este de a evalua pacienţii cu cancer de prostata care au benefici-at de prostatectomie radicală laparoscopică extraperi-toneală cu limfodisecţie ilio-obturatorie bilaterală.

Material şi metodă: Am analizat retrospectiv 6 paci-enti la care s-a practicat prostatectomie radicală lapa-roscopică extraperitoneală pentru cancer de prostată în perioada 2016-2017. Vârsta pacienţilor a fost între 57-60 ani. Valoarea PSA-ului seric 6-13 ng/ml cu un scor Gleason între 6-9. Stadiul clinic: T1-2 p, T2b- 2 p, T2c- 2 p. Filmul prezintă tehnica prostatectomie radicale lap-aroscopice extraperitoneale cu limfodisecție iliobtura-torie bilaterală.

Rezultate: Pacient în decubit dorsal în poziţie trende-lenburg. Incizie subombilicală de 2 cm cu disecţie dig-itală a spaţiului properitoneal şi montarea a 5 trocare sub control digital. Timpul operator între 240- 360 min-ute. Pierderi sangvine intraoperatorii 800 ml. Durata spitalizării 4-10 zile cu o medie de 7.6 zile. Suprimar-ea sondei uretro-vezicale la 7 zile postoperator. Conti-nenţă urinară bună imediat postoperator şi la distanţă.Timp de urmărire 2-18 luni.

Concluzii: Prostatectomia laparoscopică extraperito-neală prezintă multiple avantaje: evită pneumoperito-neului, traumă parietală minimă, permite o vizualizare și o disecție superioară a bandeletelor neurovasculare cu o continență urinară precoce superioară, crescând şansele de erecţii normale postoperator.

V.2.6. Prostatectomia radicală laparoscopică extraperitoneală în tratamentul cancerului de prostată. Experienţa iniţială

Extraperitoneal laparoscopic radical prostatectomy in

the treatment of prostate cancer. Initial experience

Introduction: Laparoscopic or robotic radical prosta-tectomy is the treatment of choice for patients with localized prostate cancer (PT1-T2) and life expectancy over 10 years. Retrospective evaluation of patients with prostate cancer who underwent extraperitoneal lapro-scopic radical prostatectomy and bilateral internal iliac and obturator lymphadenectomy.

Material and method: We retrospectively analyzed 6 patients who received extraperitoneal laparoscopic radical prostatectomy for prostate cancer during 2016-2017. 57-60 years. Patient’s age was between 56-72 years, preoperative PSA levels between 6-13 ng/ml, with a Gleason score of 6-9. Clinical stage: T1-2 p, p T2b- 2, T2c- 2 p. The film shows the technique of extraperito-neal laparoscopic radical prostatectomy with bilateral internal iliac and obturator lymphadenectomy.

Results: Patient in dorsal decubitus - Trendelenburg position. Subumbilical incision with preperitoneal space dissection, and five trocars position under digi-tal control. Average operating time between 240- 360 min. Intraoperativ blood loss was 800 ml. Mean hospi-talization was 7.6 days (4-10 days). Urinary catheter was removed on the seventh postoperative day. Good con-tinence and erectile function. Follow up between 2-18 months.

Conclusions: extraperitoneal laparoscopic prostatec-tomy has certain advantages: avoiding pneumoperito-neum, minimal postoperative incision, allow a superior view and dissection of the neurovascular strip with ear-ly urinary continence, increasing the chances of normal erections after surgery.

N. Grigore, A. HaşeganN. Grigore, A. HaşeganClinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

Page 177: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16176

Vide

o –

Vari

a –

2

Introducere: Litiaza renală este o afecțiune comună care apare și la gravide. Tratamenul presupune măsuri conservatoare de ameliorare a durerii și/sau infecției.Tratamenul endoscopic este rezervat cazurilor compli-cate care nu raspund la tratament sau pun în pericol evoluția sarcinii. Obțiunile terapeutice sunt: montare de stent JJ, ureteroscopie cu ureterolitotriție, nefrosto-mie, NLP, MiniNLP. NLP-ul sau Mini-NLP-ul este rezervat cazurilor cu săptămână mică de sarcină la care montar-ea stentului sau ureteroscopia nu a rezolvat obstrucția litiazică. Mini-NLP-ul a fost dezvoltat pentru a reduce morbiditatea asociată instrumentarului mai mare, cum ar fi sângerarea intra și postoperatorie, durerea postop-eratorie și leziuni renale potențiale asociate nefrolitoto-mie percutanate standard (traiectul percutanat folosit fiind de 14 Fr., similar nefrostomiei). Decubitul dorsal în poziție supin oferă acces renal și ureteral bun, permite efectuarea concomitentă a ureteroscopiei și nu inter-ferează cu ventilația diafragmatică.

Material și metodă: Cazuistica clinicii este de 4 paci-ente gravide cu săptămână mică de sarcină la care s-a practicat Mini-Nlp în poziție supin. Diagnosticul s-a sta-bilit în urma anamnezei, clinic, bioumoral și ecografic. Instrumentarul folosit a fost ureteroscopul semirigid Stortz 9.5 Fr., teacă de acces renal de 14 Fr., fragmentar-ea calculului cu ultrasunete cu Calcuson Stortz.

Rezultate: Filmul prezintă tehnica Mini-NLP în pozitie supin (Valdivia-Galdakao) sub ghidaj ecografic efectuat la o gravidă de 32 de ani, cu sarcină de 10 săptămâni în evoluție, cu antecedente litiazice. Diagnosticul a fost de calcul (8mm) inclavat în joncțiunea pielo-ureterală dreaptă, hidronefroză secundară gr.II, cu stent ureteral JJ 6 ch montat sub calcul în urmă cu 3 săptămâni.

Concluzii: Mini-perc este o procedură sigură, cu rată de complicații scăzută la pacientele gravide cu calculi de dimensiuni mici şi mijlocii (< 1cm)

V.2.7. Mini-NLP în supin la gravidă pentru calcul inclavat în joncțiunea pieloureterală

Mini NLP in supine position to pregnant women with stones

blocked in the pieloureteric junction

Introduction: Kidney stones are a common condition that occurs in pregnant women. The treatment requires conservative measures of pain relief and / or infection. endoscopic treatment is reserved for complicated cas-es that do not respond to medical treatment or endan-gering the pregnancy outcomes. Therapeutic options are: JJ stenting, ureteroscopy with ureterolithotripsy, nephrostomy, PCNL, Mini-PCNL. PCNL or Mini- PCNL is reserved for cases with low weeks of pregnancy, where mounting of the stent or ureteroscopy did not resolve lithiasic obstacle. Mini-perc or mini- PCNL was devel-oped to reduce the morbidity associated with larger instruments, such as intra- and postoperative bleed-ing, postoperative pain and potential kidney damage associated with standard percutaneous nephrolithot-omy (percutaneous paths being used of 14 Fr., similar to nephrostomy). Supine position provides renal and ureteral access, allows simultaneous ureteroscopy and does not interfere with diaphragmatic ventilation.

Material and method: Our practice it is 4 pregnant patients with low week pregnancy that was practiced Mini PCNL in supine position. Diagnosis was estab-lished based anamnesis, clinical exam and ultrasound. The instrumentation used was the semi-rigid uretero-scope Stortz 9.5 Fr., renal access sheath 14 Fr., stone fragmentation with ultrasonic Calcuson Stortz

Results: The film presents the technique of Mini- PCNL in supine position (Valdivia-Galdakao) performed un-der ultrasound guidance to a pregnant 32 years old, with 10 weeks of pregnancy in evolution, with lithiasis history. The diagnosis was right stone (8mm) blocked in pyelo-ureteric junction with secondary hydrone-phrosis gr.II with ureteral stent 6 JJ ch 6,mounted be-low the stone, 3 weeks ago.

Conclusion: Mini-perc is a safe procedure with low complication rate in pregnant patients with small and medium-sized calculi (< 1 cm).

A. Haşegan, N. GrigoreA. Haşegan, N. GrigoreClinica de Urologie, Facultatea de Medicină Sibiu, România

Urology Clinic, Faculty of Medicine Sibiu, Romania

Page 178: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology177

Vide

o –

Vari

a –

2

Introducere: Prolapsul avansat utero-vaginal sau pro-lapsul de boltă, incluzând aici gradele trei și patru, ben-eficiază de multiple variante chirurgicale de corecție pe cale abdominală sau vaginală. Adăugăm o variantă nouă, suspensia la ligamentul ilio-pectineal pe care o vom prezenta în această lucrare.

Material şi metodă: Din cazuistica Clinicii de Urolo-gie Oradea, se prezintă cazul clinic al unei paciente în vârstă de 72 ani cu prolaps utero-vaginal grad patru, si cu un DIU montat de 15 ani. Se practică histerecto-mie totală cu anexectomie bilaterală și pectopexie cu meșă de polipropilenă a bontului vaginal. Intervenția presupune ancorarea bontului vaginal în porțiunea mi-jlocie a meșei și pasajul lateral al brațelor meșei până la ligamentele ileo-pectineale unde se fixează, asigurând suspensia.

Rezultate şi Concluzii: Pectopexia asigură o fixare fer-mă și eficientă a bontului vaginal cu corecția defectului de compartiment vaginal anterior și posterior, evitân-du-se posibilele efecte secundare ale chirurgiei vaginale.

V.2.8. Prolaps avansat – Pectopexie

Advanced prolapse – Pectofixation

Introduction: Advanced utero-vaginal prolapse or vault prolapse, including grades third and fourth ben-efits from multiple surgical variants of correction in abdominal or vaginal way. We present a new variant of suspension to the ilio-pectineal ligament.

Material and methods: From casuistry of Oradea Urol-ogy Clinic, we present a clinical case of a 72 years old female patient with utero-vaginal prolapse grade four, and an IUD installed 15 years ago. It was decided to be practice a total hysterectomy with bilateral anexecto-my and pectofixation with polypropylene mesh of vag-inal vault. The intervention involves vault anchoring to the middle portion of the mesh and mesh lateral arms fixation to the ileo-pectineal ligament, ensuring sus-pension.

Results and Conclusions: Pectofixation provides a firm and efficient fixation of the vaginal vault with an-terior and posterior vaginal compartment correction avoiding possible side effects of vaginal surgery.

Daniela Jovrea, K. Nacer, C. Buzlea, D. Grumeza, S. Ţiganu, Gh. Bumbu

Daniela Jovrea, K. Nacer, C. Buzlea, D. Grumeza, S. Ţiganu, Gh. BumbuClinica Urologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, România

Urology Department, Oradea Emergency Clinical Hospital,

Romania

Page 179: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16178

Inde

x au

tori

AAandras Iulia V 2.4Adam D. PM 2.2Albu C. PM 2.11, PM 9.10, PM 9.11Alexandrescu e. PM 10.7Ambert V. PM 1.5, PM 1.6, PM 10.8, PM 4.12, V 2.1Amelia P. PM 3.5Amota Orsolya PM 4.14Andraş Iulia PM 1.9, PM 1.10, V 1.3, V 1.4, V1.6, V 2.2, V 2.3Andrei R. PM 5.11Andrei S. PM 4.12Andreşanu A. PM 2.5, PM 3.2, PM 10.3, PM 10.4, V 1.1, V 1.2Andriciuc R. PM 3.8, PM 5.7, PM 7.8, PM 11.6Angelescu e. PM 4.2Angelescu F. PM 2.9Anghel R. PM 9.5, PM.9.6, PM 10.10Anica A. PM 2.3Arabagiu I. PM 3.3, PM 6.3, PM 10.7Ardeleanu C. PM 3.4, PM 8.4Arian I. PM 10.15, PM 10.16Armean P. PM 1.6, PM 11.5Aungurenci A. PM 1.8, PM 7.6Aurelian J. PM 1.5, PM 1.6, PM 3.4, PM 6.5Avel Mihaela PM 8.2Aziz O. PM 11.9

BBădescu D. PM 1.4, PM 1.5, PM 3.6, PM 4.8, PM 6.5, PM 10.8Băicoianu I. PM 4.2Bălan D. PM 2.7, PM 8.6Bălan G. PM 11.3, PM 11.4Bălan Georgiana PM 4.5, PM 4.6Bălărie Cristina PM 9.15Banov P. PM 5.13, PM 5.14, PM 11.11Bar N.C. PM 3.9

Barbilian R. PM 5.1, PM 5.2, PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7Barbu C. PM 2.2Bardan R. PM 2.4, PM 2.6, PM 5.6, PM 9.15Baston C. PM 2.5, PM 3.1, PM 3.2, PM 10.1, PM 10.2, PM 10.3, PM 10.4, PM 11.1, V 1.1, V 1.2Batîr B. PM 2.12Beg G. PM 10.14, PM 11.10Belengeanu Valeria PM 2.11Benguş F. PM 1.7, PM 7.4, PM 8.5Berdan G. PM 3.4, PM 3.5, PM 3.6Biro A. PM 9.13Bloju M. PM 8.2Boc A. V 2.2, V 2.3Boiborean P. PM 2.4, PM 8.7Botea M. PM 3.7Botea V. PM 7.6Botezatu D. PM 2.11Botoca M. PM 2.4, PM 2.6, PM 8.7, PM 9.15Brad A. PM 2.8, PM 4.14, PM 9.12, PM 10.13Bradu A. PM 5.12, PM 5.13Brăgaru M. PM 6.3, PM 11.3Braticevici B. PM 1.7, PM 3.6, PM 4.9, PM 4.10, PM 4.11, PM 4.12, PM 6.6, PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, PM 8.4, PM 8.5, PM 10.9, V 2.1Bratu O. PM 6.2, PM 8.3, PM 9.5, PM.9.6, PM 10.10Brînzan D. PM 4.12Bucur M. PM 2.12Budău M. PM 3.4, PM 3.5, PM 3.6, PM 3.7, PM 4.8, PM 8.5Budău Marina PM 9.2, PM 9.4Buhaș B. PM 2.10, PM 5.5, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.9, PM 9.11Bulai C. PM 11.4Bumbu G. PM 2.11, PM 5.5, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.9, PM 9.10, PM 9.11, V 2.8Buna-Arvinte Mihaela PM 2.1, PM 7.7Bungărdean Cătălina PM 1.9Buraga I. PM 5.1, PM 5.2, PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7

Autor / număr rezumat

Author / abstract number

Page 180: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology179

Inde

x au

tori

Burtea G. PM 1.7, PM 4.9, PM 7.3, PM 7.5Buzlea C. PM 2.10, PM 5.5, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.9, PM 9.10, PM 9.11, V 2.8Buzlea Camelia PM 2.10

CCalin C. PM 1.7, PM 4.12, PM 6.6, PM 7.4, PM 8.5Căta e. PM 1.9Cauni V. PM 5.1, PM 5.2, PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7Cealan A. V 1.7Ceban e. PM 5.12, PM 5.13, PM 5.14, PM 11.11Cerempei V. PM 4.2, PM 9.1Charbit D. PM 10.12Cheorpeacă B. PM 1.4Chibelean C. PM 2.7, PM 4.13, PM 8.6, PM 9.12, PM 9.13, PM 10.13, PM 11.12Chiperi L. PM 4.7Chira I. PM 3.7, PM 7.4, PM 8.4Chirca N. PM 3.7, PM 4.8, PM 6.4, PM 9.2, PM 9.3, PM 9.4, PM 10.8Chirilă L. PM 7.6Chirircuţă C. PM 2.2, PM 2.3Chiriţă Manuela PM 6.1, PM 1.1, PM 1.2Chiujdea S. PM 8.6Chiujdea A. PM 11.12Chuaibi A. PM 5.4, PM 6.7Ciocâltei V. PM 2.3Codoiu C. PM 3.1, PM 7.1, PM 10.1, PM 10.2, PM 11.1Codreanu O. PM 1.3, PM 1.4Cojocaru I. PM 5.14Coman I. PM 1.9, PM 1.10, V 1.3, V 1.4, V 1.7, V 2.2, V 2.3, V 2.4, V1.5, V1.6Coman Roxana Andra V 1.3Comin M. PM 3.6Constantin T. PM 1.7, PM 4.12Constantinescu e. PM 3.3, PM 6.3, PM 10.7Corcan J. PM 10.14, PM 11.10Coroi T. PM 9.14Costache C. PM 3.8, PM 6.9, PM 7.8Costache R.C. PM 3.9Couţi R. V1.5, V1.6, V 2.3Cozea I. PM 3.5Crăsneanu M. PM 2.5, PM 3.2, PM 10.3, PM 10.4, V 1.1, V 1.2Crișan N. PM 1.9, PM 1.10, V 1.3, V 1.4, V 1.5, V 1.6, V 1.7, V 2.2, V 2.3, V 2.4Croitoru R. PM 10.14, PM 11.10Cumpănaș A. PM 2.4, PM 2.6, PM 5.6, PM 9.15

DDamian D. PM 4.12, PM 8.5Daminescu L.C. PM 2.4, PM 8.7Danău R. PM 1.7, PM 4.9, PM 4.10, PM 4.11, PM 4.12, PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, PM 8.5, PM 10.9, V 2.1

Daniel B. PM 3.5Dănilă D. PM 7.12Delongchamps N. B. PM 10.12Dema A. PM 2.6Demey A. PM 9.14Desai J. PM 5.1Diaconescu D. PM 4.10, PM 4.11, PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, PM 8.4, PM 8.5, V 2.1Dick A. PM 2.5, PM 3.2, PM 10.3, PM 10.4, V 1.1, V 1.2Dida T. PM 3.7Dinu M. PM 1.8, PM 7.6Dobra M. PM 7.1, PM 10.1, PM 10.2Dobrotă F. V 1.4, V 1.7Domnişor Liliana PM 2.5, PM 3.2, PM 10.3, PM 10.4, PM 11.1, V 1.1, V 1.2Drăgoescu O. PM 7.12Dragomirişteanu I. PM 1.3, PM 10.8Dragoș L.B. PM 2.4, PM 8.7Drăguţescu M. PM 5.1, PM 5.2, PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7Drocaş A. PM 7.12Dudu C. PM 10.1, PM 10.2, PM 11.1Dumbrăveanu I. PM 10.15, PM 10.16Dumitrache M. PM 3.5, PM 4.8, PM 7.2Dumitrescu C. T. PM 6.5Duran C. PM 2.3

Eenache S. PM 3.6enache V. PM 3.5ene A. PM 10.7ene C. PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 8.1, PM 10.6, PM 11.4ene C.D. PM 10.6

FFerician Adela PM 5.6, PM 9.15Ferician O. PM 2.6, PM 5.6Filip I. PM 5.11Folcuţi C. PM 7.12Friedl A. PM 2.8, PM 8.6, PM 11.12Furtunescu Florentina Ligia PM 11.5

GGalescu A. PM 5.12, PM 5.13, PM 5.14Găman Alice PM 7.12Gavriliţă M. PM 1.9, PM 1.10, V 1.3, V 2.2Geavlete B. PM 3.3, PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 6.3, PM 8.1, PM 10.6, PM 10.7, PM 11.3, PM 11.4Geavlete P. PM 3.3, PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 6.3, PM 8.1, PM 8.2, PM 10.6, PM 10.7, PM 11.3, PM 11.4

Page 181: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16180

Inde

x au

tori

Georgescu D. PM 3.3, PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 6.3, PM 8.1, PM 8.2, PM 10.7, PM 11.3, PM 11.4Georgescu S.R. PM 10.6Ghicavîi V. PM 5.12Ghilic C. PM 5.11Ghirca V. PM 9.12Ghirca Veronica PM 2.8, PM 2.9, PM 9.13, PM 10.13Gîngu C. PM 2.5, PM 3.2, PM 10.3, PM 10.4, PM 11.1, V 1.1, V 1.2Giurgiu I. PM 2.2Giurgiu R.C. V 1.4, V 2.2Gluck G. PM 1.1, PM 1.2, PM 6.1Goman L. PM 8.2Grad D. L. V1.5, V1.6Grad L. PM 1.9, V 1.3, V 2.3Grasu A. PM 1.5, PM 1.6Graviliţă M. V 2.4Grecu A. PM 5.11Greluș A. PM 2.11Grigore N. PM 5.10, PM 7.9, PM 7.10, PM 7.11, V 1.8, V 1.9, V 1.10, V 2.6, V 2.7Grumeza D. PM 2.10, PM 5.5, PM 9.7, PM 9.10, PM 9.11, V 2.8Guler Margaritis S.S. PM 11.1Guliciuc M. PM 5.11Guraliuc N. PM 2.3

HHăineală B. PM 3.1, PM 7.1, PM 10.1, PM 10.2Haşegan A. PM 5.10, PM 7.9, PM 7.10, PM 7.11, V 1.8, V 1.9, V 1.10, V 2.6, V 2.7Herlea V. PM 1.2Himedan O. PM 10.3, PM 10.4Hogea M. PM 2.1, PM 7.7Hortopan Monica PM 1.2Hurduc V. PM 4.1, PM 10.5, PM 11.2Huțanu Adina PM 2.7

IIanc C. PM 9.10Ianiotescu S. PM 2.5, PM 3.2, PM 10.3, PM 10.4, V 1.1, V 1.2Iatagan C. PM 7.6Iconaru V. PM 10.8Iliescu A. PM 7.6Iliuţă O. PM 4.13Ioiart I. PM 2.11, PM 8.8Ionel I. PM 6.5Ionel I.P. PM 4.8Ionel Ileana Paula PM 11.5Ionescu R. PM 2.2Ionescu V. PM 1.5, PM 1.6Ioniță D. PM 7.4, PM 8.5, V 2.1

Ioniţă S. PM 7.6Iordache V. PM 4.4, PM 4.7, PM 6.3, PM 10.7Iorga I. PM 5.9, PM 11.9

JJecu M. PM 11.4Jinga V. PM 1.3, PM 1.4, PM 1.5, PM 1.6, PM 1.7, PM 3.7, PM 4.8, PM 4.9, PM 4.10, PM 4.11, PM 4.12, PM 6.5, PM 6.6, PM 7.2, PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, PM 8.5, PM 9.2, PM 9.3, PM 9.4, PM 10.8, PM 10.9, PM 11.5, V 2.1Josan A. PM 5.13, PM 11.11Jovrea Daniela PM 2.10, PM 5.5, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.9, PM 9.10, PM 9.11, V 2.8

KKadula P. V 1.4, V 1.6, V 2.4Kranz A. PM 3.10, V 1.11

LLațcu S. PM 2.6Lazăr F. PM 2.6Lazăr M. PM 2.9, V 2.5Lineschi V. PM 10.14, PM 11.10Lupescu Ioana PM 1.2

MMădan V. PM 1.8, PM 7.6Manea I. PM 11.1Mansour M. PM 8.2Manu M. A. PM 4.1, PM 10.5, PM 11.2Manu Rucsandra PM 4.1, PM 10.5, PM 11.2Marcu D. PM 6.2, PM 8.3, PM 9.5, PM.9.6, PM 10.10Margaritis S. PM 3.1, PM 7.1, PM 10.1, PM 10.2Marinescu M. PM 5.11Mártha Orsolya PM 2.7, PM 2.8, PM 4.13, PM 4.14, PM 8.6, PM 9.12, PM 9.13, PM 10.13, PM 11.12

Marţiş Sandra PM 5.6Mateescu Corina PM 4.14Maxim L. PM 2.9, V 2.5Medar C. PM 4.8, PM 4.10, PM 6.6, PM 7.3, PM 8.5, PM 9.2, PM 9.4, V 2.1Mihaescu G. PM 8.4Mihai B. PM 5.1, PM 5.2, PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7Mihai Mihaela PM 3.2Mihai V. PM 9.1Mihaly Z. A. PM 1.10, V 1.6, V 2.4Mihancea A. PM 2.5, PM 3.2, PM 10.3, PM 10.4, V 1.1, V 1.2Miklos Imola PM 2.11, PM 8.8Minciu R. PM 2.4, PM 8.7Minciu R. PM 3.10Mircea P. PM 3.6Mirciulescu V. PM 8.2

Page 182: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

nr. 2 / 2017 • vol 16 Romanian Journal of Urology181

Inde

x au

tori

Miron A. PM 5.8, PM 11.8Miron Oana PM 2.1, PM 7.7Mirvald C. PM 9.1Mischianu D. PM 6.2, PM 8.3, PM 9.5, PM.9.6, PM 10.10Mitoaica C. PM 7.12Mitrache L. PM 3.4, PM 3.5, PM 3.6, PM 3.7Mitrache Luminița PM 6.6Mitroi G. PM 7.12Mitroi V. PM 6.7Moga Margareta V1.6Moișanu Daniela PM 4.10, PM 4.11Moiseanu D. PM 4.1, PM 10.5, PM 11.2Moldoveanu C. PM 11.3, PM 11.4Mulţescu R. PM 3.3, PM 4.3, PM 4.4, PM 4.5, PM 4.6, PM 4.7, PM 6.3, PM 8.1, PM 10.7Mureşanu H. PM 8.8

NNacer K. PM 2.10, PM 5.5, PM 9.7, PM 9.8, PM 9.9, PM 9.10, V 2.8Najjar S. PM 9.1Neagoe L. PM 3.10, V 1.11Nechifor Boila A. PM 4.13, PM 9.12, PM 9.13Nedelcu S. PM 11.12Nedelcuţă C. PM 7.12Nedelea S. PM 1.3Nica D. PM 2.11Nicolae I. PM 10.6Niţă M. PM 4.12Novac B. PM 3.8, PM 7.8Nyberg Viktoria PM 1.10, V 2.2

OOkemba Gracia PM 2.11, PM.9.8, PM 9.9, PM 9.11Oltean A. PM 4.13Onofrei P. PM 6.9Oprea A. PM 5.12Opriş G. PM 1.5Orezanu A. PM 2.5, V 1.1, V 1.2Osman O. PM 11.9

PPacu O. PM 1.8Pănuță A. PM 2.1, PM 7.7Pârliţeanu B. PM 4.1, PM 10.5, PM 11.2Pârlog M. PM 9.2, PM 9.3, PM 9.4, PM 10.8Pascu M. PM 4.8, PM 7.5, PM 9.2, PM 9.4Păunescu A. PM 2.6Pavelescu C. PM 9.1Persu C. PM 6.4, PM 9.2, PM 9.3, PM 9.4, PM 10.8Petca Aida PM 4.9, PM 6.6, PM 4.10, PM 4.11Petca R. PM 1.6, PM 1.4, PM 1.5, PM 1.7, PM 4.9, PM 4.10, PM 4.11, PM 6.6, PM 7.3, PM 7.5, PM 8.5, PM 10.9

Petcu C. PM 4.2Petrescu A. PM 1.5, PM 3.4, PM 3.6, PM 8.4Petrescu Amelia PM 6.6Petruţ B. PM 1.10, PM 2.1, PM 7.7Peyromaure M. PM 10.12Picu G. PM 7.6Pisoschi M. PM 2.12Pleșacov A. PM 10.15Pop A. L. PM 9.14Pop C.D. PM 10.12, V1.5Pop D. PM 3.4, V 1.7, V 2.4Popa A. V 1.5, V 1.7Popa R. PM 2.2Popescu Cristina PM 2.11Popescu G. PM 7.12Popescu M. PM 7.3Popescu R. PM 4.9, PM 6.6, PM 7.5, PM 4.10, PM 4.11, V 2.1Porav-Hodade D. PM 2.8, PM 4.14, PM 5.15, PM 5.16, PM 8.6, PM 9.12, PM 9.13, PM 10.13, PM 11.12Poroschianu M. PM 2.3Porumbel C. V 1.7Preda A. PM 3.1Preda A.T. PM 11.1Predoiu G. PM 1.7, PM 3.7, PM 4.9, PM 4.10, PM 4.11, PM 6.5, PM 6.6, PM 10.9, PM 10.11, V 2.1Pricop C. PM 5.7, PM 5.8, PM 6.8, PM 11.6, PM 11.7, PM 11.8Puia D. PM 5.7, PM 6.8, PM 11.6, PM 11.7, PM 11.8Pupca G. PM 8.7

RRădăşanu V. PM 6.8Rădăvoi D. PM 1.3, PM 1.4, PM 3.4, PM 4.8, PM 6.4, PM 7.2, PM 9.2, PM 9.4Radu B. PM 1.1, PM 1.2, PM 6.1Radu T. - PM 4.12Radu V. D. PM 3.8, PM 3.9, PM 6.9Rădulescu A. PM 1.8, PM 7.6Rădulescu F. PM 1.8Răduţă O. PM 2.12Rascu A.S. PM 1.4Rascu A.S.C. PM 4.8Rascu S. PM 7.2Ratea D. PM 2.2Ricu G. PM 2.2, PM 2.3Ristescu C. PM 3.8, PM 3.9, PM 5.7, PM 11.8Rivière A. PM 10.12Roghmann U. V 1.11Roman V. PM 10.8Roșoga G. PM 7.3, PM 7.5Rouscoff Y. PM 10.12Rusu F. PM 7.6

Page 183: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un

Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2017 • vol 16182

Inde

x au

tori

SSalaheddin Y. PM 4.12Şandor M. PM 2.10, PM.9.8, PM 9.9Sandu B. PM 1.3Sandu I. PM 6.5Sandu S. PM 7.3, PM 7.5Savu Carmen PM 4.2, PM 9.1Sbârnă G. PM 2.6Scârneciu I. PM 2.9, V 2.5Scripcariu D. V. PM 2.1, PM 7.7Scripcariu V. PM 2.1, PM 7.7Scutelnic G. PM 10.16, PM 11.11Secaşan I. PM 10.14, PM 11.10Sima C. PM 3.5, PM 4.8, PM 6.4, PM 7.2Simion Carmen PM 4.14Simon V. V 1.5, V 1.7Sin Anca PM 2.7, PM 8.6Sinescu I. PM 1.1, PM 1.2, PM 2.5, PM 3.1, PM 3.2, PM 4.1, PM 4.2, PM 6.1, PM 7.1, PM 9.1, PM 10.1, PM 10.2, PM 10.3, PM 10.4, PM 10.5, PM 11.1, PM 11.2, V 1.1, V 1.2Soava P. PM 3.7Soroiu D. PM 8.2Șova e. PM 3.9, PM 6.9Spînu D. PM 6.2, PM 8.3, PM 9.5, PM.9.6, PM 10.10Spiridonescu B. PM 1.1, PM 1.2, PM 6.1Stan M. PM 5.9, PM 10.7Stanca D.V. V 1.4, V1.5, V 2.3Stăncioiu M. PM 1.5, PM 1.6Stănescu C. PM 1.8Stănescu F. PM 11.3, PM 11.4Streinu-Cercel Anca PM 6.4Streza B. PM 2.12Suditu M. PM 2.3Surcel C. PM 9.1Șurlin V. PM 7.12Szabo A. V 2.3, V 2.4Szabo Z. PM 9.13Szekeres N. PM 4.14, PM 10.13, PM 11.12

TTamas-Szora A. PM 1.9Tănase A. PM 5.12, PM 5.14, PM 10.15, PM 10.16, PM 11.11Tănase D. PM 5.12Tănase F. PM 5.3, PM 5.4, PM 6.7Tătar S. PM 8.6Tătaru O. S. PM 2.7, PM 2.8Tătaru S. PM 4.14Teodorescu D. PM 11.1Ţiganu S. PM 2.10, PM 9.7, PM.9.8, PM 9.10, V 2.8Tincu O. PM 10.14Toader R. PM 6.5Todea C. PM 2.8, PM 4.14, PM 9.12, PM 9.13, PM 10.13, PM 11.12Toma C. PM 2.1, PM 4.8, PM 7.2, PM 7.7Toma D. PM 1.4, PM 7.2, PM 10.8Tomac I. PM 2.1, PM 3.8, PM 5.7, PM 7.7Tomescu P. PM 7.12Traxer O. PM 8.7Turcu e. PM 8.4

VVârlan M. PM 2.10Vartolomei M.D. PM 2.7, PM 2.8, PM 8.6 Vărzescu F. PM 1.7, PM 4.9, PM 4.11, PM 7.3, PM 7.4, PM 7.5, V 2.1Vasilescu F PM 3.6Vechiu C. PM 11.8Vesa N. PM 3.10, V 1.11Vida O. PM 2.8, PM 4.14, PM 9.12, PM 10.13Voinea F. PM 5.9, PM 11.9Voinescu V. PM 4.10, PM 4.12, PM 10.9, PM 10.11Vrabie R. PM 4.2, PM 11.1

ZZahiu V. PM 1.8

Page 184: Romanian J of - Revista Urologiarevista-urologia.ro/wp-content/uploads/2017/08/The-33rd-Congress... · B. Radu , I. Sinescu1,2 1 UMF “Carol Davila” Bucureşti, România ... tr-un