Romania si evreii in sec. XIX-XX.

8/13/2019 Romania si evreii in sec. XIX-XX.

http://slidepdf.com/reader/full/romania-si-evreii-in-sec-xix-xx 1/58

ROMÂNIA ŞI EVREII ÎN SEC. XIX-XX

În volumul I din culegerea de articole publicate de revista americană THE DEARBORNINDEPENDENT proprietatea marelui industria! Henr" #ord tipărit $n Rom%nia $n &'(originalul american sub titlul *IDO+,- INTERNA.IONA- la pagina &/' r%nd (0 scrie122234estiunea rom%nească este de asemenea o c4estiune 5idovească !i to6i rom%nii vorbnite ca de o 8.ară *idovească8 din cau9ă că ei au cunoscut prin oamenii lor de stat teribcare a :ost e;ercitată de 5idovii americani contra 6ării lor o presiune care se e;tinde asuprcelor mai necesare pentru trai !i care au constr%ns Rom%nia să semne9e tratate care sunt umilitoare ca acelea pe care le pretindea Austria de la 7erbia !i care au provocat ră9boiul m

B<nai B<rit4 =I2O2B2B2> sau 8#iii -egăm%ntului8 lo5ă :rancmasonică e;clusiv evre$n:iin6ată $n &?0@ la Ne orC2 In &'(& avea 0( de lo5i pe $ntreg păm%ntul care a :odistricte $n &'(/ sFa sc4imbat pre!edintele comitetului e;ecutiv după (/ de ani de e;erci6iuAdol: Graus2 In locul lui a venit un Al:red 2 Go4n2 Patru din membrii e;ecutivului !iFaure!edin6ele la Berlin +iena Bucure!ti !i Istanbul2 In &'(/ Terra a :ost $mpăr6ită $n &/ d) $n 72,2A2 districtul ? $n ermania districtul ' $n Rom%nia2 Deci al doilea district caeuropeană2 ,n 7c4 eig a scris $n &'&) =rom%nii erau $n plin ră9boi de re$ntregire a neambro!urică1 Indicatorul institu6iilor !i organi9a6iilor evreie!ti din Rom%nia2 -a pagina ? ascrie1 Toate lo5ile din 6ară sunt supuse 5urisdic6iunii acestui comitet 222 Adică comitetulRom%nia a I2O2 B<nai B<rit42 Tot 7c4 eig numeste 7an4edrinul evreiesc din Rom%niadenti:ica lo5ei B<nai B<rit4 !i se compunea din 1 dr2 Adol: 7tern pre!edinte dr2 2 Be

pre!edinte dr2 H2 Erdreic4 mentor *ose: 7terian secretar B2 Bercovici casier drBrani!teanu -eo 4eller consilieri 2 Bucov secretar a5utor2

Prima lo5ă B<nai B<rit4 din Rom%nia a :ost creată de consulul 7tatelor ,nite la Bucurerancmasonul iudeu Ben5amin Pei;otto $n &?)( trimis $n misiune specială spre"a ameliora soarta

evreilor persecutaţi&2 Pei;otto determină c4iar interven6ia ministerului de e;terne al 72,2A2 evreilor prin intermediul :rancmasonului 7imon Jol:2 arele Orient al Rom%niei creat dupost $n:iin6at tot prin :unc6ionari ai ambasadei 72,2A2

În &'() Districtul IK Rom%nia al lo5ei B<nai2 B<rit4 era compus din &0 lo5i după cum8#raternitatea8 Nr2 @?LFBucure!ti 8Pei;otto8 @?&FBrăila 8Bien8 @?(F ala6i 8+ii8Egalitatea8 @'@FPloie!ti 83oncordia8 @'0F oine!ti 8-umina8 /@0FBucure!ti 87am8 enora48 @'/FPiatra Neam6 8Orient8 'F3ernău6i 87alom8 &L(/F3lu5 8Humanita8A4ava8 &L?&FBra!ov 8Progresul8 F Roman2 În martie &'@L dispăruseră lo5ile B<naF +aslui 8 eimonide8 F Hu!i 8Instruc6iunea8 F #oc!ani 8-uptătorul8 F 3raiova 8Dr7everin 8 onte:iore8 F Pite!ti 8 ood4art8 FT%rgovi!te 83remieu;8 F Bacău Boto!anc%teva nume din 8Ilustrul 7an4edrin8 ales $n mai &'()1 dr2 I2 Niemerover mare pre!edin7eidman !i avocatul #ilip 34e:ner F vicepre!edin6i Garl Gliiger mentor B2 Bercovici Fevrei secretari !i membri(2

Acest paragra: se raportea9ă la opinia 5usti:icată e;primată $n primul paragra: de către BEARBORN INDEPENDENT2

*osep: BerCovit9 pre!edintele -o5ei Noua #raternitate din Bucure!ti director politic a-<INDEPENDEN3E RO AINE corespondent la -E TE P7 a spus la adunarea generală d&'() a lo5ilor e;clusiv iudaice B<nai B<rit41 Dumnezeu a făcut România Mare pentru ca patru feevrei sa devină o unitate@2

&



-eon old!tein F Buletinul arei -o5i Mion nr2 ' pagina ) 1...din iniţiativa Lojilor să se înfiiîn toate oraşele bănci evreieşti cu capitaluri evreieşti cu acţionari evrei cu consilieri adşi cenzori evrei pentru ajutorarea comerţului evreiesc.

Protocol &/1...!ână sa ne ridicam la putere noi vom crea şi înmulţi lojile masonice în toatedin lume noi vom atra#e în ele pe toţi aceia care sunt sau ne pot fi a#enţi eminenţi. $ceste lforma principalul birou al informaţiilor noastre şi mijlocul cel mai influent al activităţii noasvom centraliza toate aceste loji într&o administraţie cunoscută numai de noi sin#uri care va din înţelepţii noştri... !roiectele politice cele mai secrete ne vor fi cunoscute şi vor ajun#e înstăpânirea noastră din ziua apariţiei lor.

Dr2 J2 #ilderman pre!edintele ,2E2P2 !i al consiliului central evreiesc din Rom%nia acă pe cons%ngenii săi nuFi interesea9ă Palestina căci rolul lor poate :i mai bine $ndeplin=aten6ie cititori>1 '%() *% !)M+%, %-D-!L % /(*!$, căci nu cuprinde nici pe departe pe0ilometru pătrat numărul limită de locuitori02

Avocatul i!u Jeissman recunoa!te e;isten6a unei probleme evreie!ti $n Rom%nia !i Poa:irmă că nu este locul a se vorbi de un surplus de popula6ie evreiască pentru motivul că Rdeparte de a :i atins gradul de densitate a popula6iilor din 6ările occidentale/ 2

7,NDA EKPRE77 =&'@?> publică o teorie a unui evreu din 3ernău6i con:orm căreia Polonia !i Rom%nia ar trebui să cede9e c%te @LF0L2LLL Cm( care să alcătuiască viitorul stat evreicare să cuprindă o parte din Bucovina Basarabia ali6ia !i ,craina cu capitala la Odess6ări cedante ar :i obligate să $nscrie un buget necesar acestei 6ări a lui Israel2

Petre c4iopul F domnul unteniei &/ ?1...1idovii vin în ţară şi împrumută sătenilor cu domari ce nu pot plăti... !entru că iau prin camătă sân#ele raialelor şi unde mer# fac mii de supsub cuvânt de bani2 .

Re:eratul comisiei $nsărcinată de generalul En9enberg să studie9e problema evreilor di..aici în ţară jidovii obişnuiesc a cumpăra ţăranului dinainte puiul din ou mierea în floarpântecele mamei pe un preţ mic şi prin această camătă a su#e cu totul pe locuitori şi a&i adusărăcie aşa încât ţăranii împovăraţi astfel de datorii şi pentru viitor nu află alt mijloc de mâ

decât să fu#ă din ţară...)

eneralul En9enberg guvernatorul Bucovinei a răspuns comunită6ii evreie!ti după e;pcămătarilor !i c%rciumarilor1...!ână acuma n&am văzut jidan la plu# nici pe unul îndeplinindţărănească dar am văzut arând pentru jidovi şi anume câmpurile cele mai roditoare pe carearendaş le ţine pentru el şi bietului ţăran îi dă desi#ur cele mai rele?2

2 Gogălniceanu răspuns la nota lui -a +alette ministrul de e;terne al #ran6ei iudai9aegătură cu aplicarea art2 &L din -egea poli6iei rurale $n &? '1...De aceea nu numai astăzi daroate timpurile sub toate re#imurile domnii şi bărbaţii de stat ai României şi în #eneral t

care se interesează de această ţară s&au preocupat de necesitatea de a împiedica e3ploatarpoporului român de către un alt popor care îi este străin de către evrei4.

-a prima vedere mo9aicul de citate !i in:orma6ii de mai sus contra9ice subtitlul O +IM7I7TE I3 2 7punem la prima vedere deoarece $n :ond mo9aicul poate :i ordonat ca estructură a sistemului pe careF& :ormea9ă Rom%nia ca stat careF!i a:irmă de secole nă9undependen6ă suveranitate integritate teritorială !i liberă de9voltare a na6iunii !i tot de s

supusă unor tendin6e imperialiste apar6in%nd ca elemente organice unor alte sisteme statasau :inanciare care au considerat !i $ncă consideră Rom%nia ca o pradă2

A de9vălui con6inutul !i sensul evolu6iei societă6ii rom%ne!ti !i al statului na6ional un$ritre &?0?F&''0 a :ace anali9a unor laturi esen6iale ale e;isten6ei sociale !i ale progresudenti:ica :actorii care au determinat esen6a vie6ii sociale $n etapele devenirii comunită6ii

p%nă la Ră9boiul de Independen6ă F după acest ră9boi p%nă la marile răscoale 6ărăne!ti (



precum !i a Ră9boiului balcanic din &'&@ a radiogra:ia lupta de interese contrarii intere$n perioada primului ră9boi mondial $n cea interbelică $n perioada celui deFal doilea rapoi $n cea Cominternistă a socialismului na6ional !i $n cea a contrarevolu6iei $nseasistemic tema noastră de cercetare1 RO NIA 3A O PRAD 2 3u speci:icarea că ne vom numai de unul din elementele perturbatoare ale istoriei noastre moderne evreimea care ormea9ă un sistem $nc4egat compus dintrFo diversitate de elemente corelate !i interdep

stări di:erite ale coneF;iunilor acestora !i de o structură cu totul deosebită !i antagonică strustatului na6ional Rom%nia2

7ă ne preci9ăm1 evolu6ia legică a statelor rom%ne!ti .ara Rom%nească oldova !i Trvi9at doctrinar !i practic unirea lor $ntrFun singur stat na6ional eliberat de orice asuprireper:ec6ionarea cadrului statal a institu6iilor :undamentale eliberarea socială per:ec6iorecerea avu6iei na6ionale din bene:iciul străinilor care o acaparaseră $n epocile c%t au st

Rom%ne!ti $n bene:iciul rom%nilor !i al statului lor na6ional2Evolu6ia legică a comunită6ii evreie!ti din .ările Rom%ne!ti !i Rom%nia de subordon

suprastatală cu interese religioase doctrinare economice spirituale suprastatale a vecontradic6ie cu interesele na6ionale considerate de supraFstatul iudeu ca :or6a principală dnstaurarea Republicii ,niversale2 3omunită6ile !i mai t%r9iu comunitatea evreiască din R

bucurat de spri5inul masiv diplomatic politic :inanciar !i massFmedia al Alian6ei ,niveral statelor occidentale iudai9ate1 #ran6a Anglia 72,2A2 al :rancmasoneriei reu!ind ca istoriei moderne a rom%nilor să reali9e9e de9ideratele :undamentale ale :rancmasonerie

F să constituie un 7TAT ÎN 7TATF să organi9e9e un 7TAT DEA7,PRA 7TAT,-,IF să arunce $n luptă acest 7TAT Î POTRI+A 7TAT,-,I RO N27trategia pe timp scurt mediu !i lung adoptată de Alian6a ,niversală Israelită :a6ă de .ă

Rom%ne!ti !i mai apoi de Rom%nia a :ost re9ultatul unei anali9e comple;e de ordin psi4oeconomic demogra:ic politic $n care au intrat $n calcul gradul de ocupare al teritoriulelementele c4eie al strategiei pe termen lung> strati:icarea socială raporturile de clasă

economică a!e9ările omene!ti comer6ul resursele naturale2 Abia la începutul secolului XX ideologiievreimii şi doctrinarii Republicii Universale destăinuie în lucrările lor faptul că şi-au fixat dreptobiectiv strategic transformarea unei părţi din teritoriul românesc în parte componentă a unui viitorstat iudeu în estul Europei pentru a canali9a aici $ntreaga emigra6ie mo9aică din Rusia ,Polonia mut%nd pe Nistru !i Nipru vec4iul imperiu al C4a9arilor de la gurile :luviului +o

Abia după constituirea ,niunii 7ovietice !i trecerea ei sub despotismul iudeu Rom%niadisputată de iudeoFbol!evism care a ac6ionat $n spa6iul social al proletariatului !i de iudeocare prin intermediul :rancmasoneriei !i al :inan6ei a ac6ionat $n spa6iul social al clasei poposedante ambele direc6ii urmărind acela!i scop1 subordonarea Rom%niei intereselor lopolitice des:iin6area statului na6ional acapararea puterii !i stăp%nirea resurselor materi$n:ăptuirii Republicii ,niversale1 :ie $n varianta iudeoFbol!evică :ie $n varianta iudeoFcaPentru aF!i reali9a obiectivul strategic $n Rom%nia Alian6a ,niversală Israelită !i toate subordonate au :olosit tactici corelate stării generale europene stării speci:ice estului europro:it%nd de ră9boaiele 9onale sau mondiale spre a ob6ine avanta5e deosebite pentru comevreiască de pe teritoriul 6ării noastre2 3ele mai importante tactici :olosite $n a doua 5umăsecolului trecut corelate la evenimentele europene :abricate de :rancmasonerie ca organ eAlian6ei ,niversale Israelite au :ost ob6inerea Emancipării Evreilor prin revolu6iile de la $n ma5oritate 9drobitoare de :rancmasoni IN+AMII-E 7,33E7I+E ale evreilor ru!i !i gali

oldova !i Basarabia cu o in:iltrare masivă subterană $n untenia Transilvania aram

Banat ob6inerea Î P NTENIRII sau a INDI ENAT,-,I sub presiunea diploma6iei eur@



a:lată $n subordinea :inan6ei iudaice !i sub aceea!i presiune ob6inerea DREPT,RI-OR3ET .ENE TI care prin spri5inul :inan6ei suprastatale au :ăcut din evreimea re9identă $puterea economică dominantă cu o in:luen6ă ma5oră $n s:era politicului2

INVAZIILE. STATISTICI, CIFRE, ADEVĂRURI

P%nă $n secolul al K+IIIFlea pre9en6a evreilor $n .ările Rom%ne!ti este nesemni:icaticreditori ai unor domni negu6ători de robi veni6i $n ,rdi Alai F coloanele nes:%r!ite carearmatele turce!ti nu sunt men6iona6i $n documente nici $n descrierile călătorilor străinsumă de istorici scriitori !i ga9etari evrei au $ncercat să acredite9e te9a anteriorită6ii lor dacic $naintea :ormării poporului rom%n2

De la Bernard 7tambler cu a sa -<HI7TOIRE DE7 I7RAE-ITE7 RO, AIN7 ET -E DROD<INTER+ENTION la *2B2 Brociner cu 3HE7TI,NEA I7RAE-I.I-OR RO ANI !i Eliae;istă o $ntreagă literatură evreiască :abricată spre a servi drept ba9ă istorică !i 5uridică te9Rom%niei cu evreii din Europa de Est !i $n:iin6ării unui stat iudeu dacă nu pe tot cuprinRom%ne!ti măcar $n Bucovina !i Basarabia2

Întemeietorul !colii istorice a anteriorită6ii evreimii pe teritoriul dacienu este $nt%mplăelve6ian eneva :iind un centru puternic al :rancmasoneriei al studiilor rabinice !i al Alniversale Israelite2 El se nume!te dr2 *o4ann aspard Bluntsc4li av%nduFi drept discip7c4 art9:eld 7incerus 2 Halev" 7tambler E2 7c4 art9:eld *osep4 BerCo it9 un-ăutarul un 7amuel arcus din 7mirna2 -ucrările lor apar pe timpul bătăliei pentru $mpămc%!tigarea drepturilor politice2 Bătălie sus6inută de $ntreaga diploma6ie iudai9ată din Euca !i de corul massFmediei mondiale de sub conducerea antei ,niversale Israelite demoast:el interesul ma5or pentru RO NIA2 Iată c%teva titluri1 O3HIRE A7,PRA I7TORIEIE+REI-OR ÎN RO NIA F &??)&L =a se citi cu aten6ie titlul1 evreii $n Rom%nia> EK3,R

I7TORI3E A7,PRA I7TORIEI E+REI-OR ÎN RO NIA DE -A ÎN3EP,T P N -AI*-O3,- A3E7T,I +EA3 F &??? && GHAMARII I E+REII DIN RO NIA&(2 Aceia!i cor$n:iin6ea9ă societatea istorică 8Iuliu Barasc48 $n !edin6ele căreia ace!ti istorici improvi9aucrările spre a constitui precedentele necesare presei evreie!ti mondiale !i a :urni9a centre

politice !i economice o 5usti:icare 8!tiin6i:ică8 a presiunilor e;ercitate asupra Rom%niei27amuel arcus din 7mirna1222e posibil ca românii de azi să. fie urmaşii 05azarilor evrei.Bernard 7tambler $n introducerea te9ei de doctorat sus6inută la Paris1 Două popoare ale aceleia

naţiuni=n2n2 rom%nii !i evreii>îşi disputau dreptul primului ocupant la finele secolului ultim&@2 Nicolae Iorga a:irmă că nu e;istă nici o men6iune documentară despre evrei p%nă la &/

Reic4erstor:ler ambasador austriac la curtea lui Petru Rare! care a bătut toată oldovapomene!te printre ceilal6i străini cu toate că pe la &@@L erau c%6iva evrei tătari la 3etobliga6i să trăiască $n a:ara 9idurilor ora!ului2 -a &0&( călătorul :rance9 uillebert de -enpomene!te2 Evrei turce!ti apar la 34ilia că9ută sub Imperiul otoman cam pe la 5umătatea sK+IFlea c%nd apar !i evrei spanioli concura6i $n negu6ătoria de vite F geleplaCul F de ecare :ăceau contrabandă ocoleau vămile domne!ti !i pe cele ale t%rgurilor deci practicavamală silinduF& pe Petre c4iopul acum domn $n oldova săFi e;pul9e9e la ? ianua

arile centre de emigrare evreiască spre oldova sunt Imperiul 6arist cu ali6ia !i ,crainBucovina ocupată de austrieci2 În ambele imperii 6arist !i 4absburgic au loc mani:estărie sub :ormă de pogromuri dăr%mări de sinagogi $nrolări $n armată e;pul9ări :ie su

drastice ca acel *,DEN ORDN,N F Regulamentul Evreilor F edictat la (? decembrie &))0



$mpărăteasa aria Tere9ia prin care se limita numărul căsătoriilor al locuitorilor evrei dinegustorilor evrei2 7pre pildă $n Timi!oara nu puteau trăi mai mult de 0' :amilii de evreiamilii nu puteau :i dec%t ? negustori !i doar negustori de vec4ituri2

In Bucovina trup moldovenesc trăiau $nainte de răpire cam (LL :amilii de evrei la au adăugat $ncă @LL venite pe urmele armatei ruse!ti de ocupa6ie2 În &))? recensăm%ntaustriac găse!te ?LL de :amilii $n &)?( sunt l L/L :amilii din care generalul En9enberg amilii2 -a &)?L ma5oritatea era :ormata din 6etteljuden evrei cer!etori2 -a &?)& guvernatorul

să muncească păm%ntul :apt care iFa determinat să :ugă $n oldova a!a că din )&0 :amrămas numaiF&)/ F :enomenul se va repeta $n Rom%nia socialistă c%nd prin na6ionali9$ntreprinderilor comer6ului sistemului :inanciarFbancar răm%n%nd :ără stăp%nirea mproduc6ie au emigrat $n masă2 3%nd autorită6ile austriece leFau cerut să aibă un capital dau părăsit Bucovina :ugind $n oldova2

Alian6a ,niversală Israelită prin emisarii săi con:orm obiectivelor strategice :i;ate a apropagandistic $n comunită6ile estFeuropene diri5%nduFle emigra6ia spre Basarabia !i au ane;at Basarabia la &?&( ru!ii au găsit aici $n 5ur de / LLL :amilii evreie!ti stabilite punei 5umătă6i de secol ca urmare a emigrărilor succesive din ,craina !i Rusia2 3on:orm m7 inin ei erau1...lipsiţi de orice cultură foarte bi#oţi rapaci şi vrăjmaşi ai celorlalte neamuocuiau în mulţimi compacte prin oraşele şi târ#urile 6asarabiei unde se ocupau cu comerţul

camătă iar la #raniţă cu contrabanda&02 Prin sate erau c%rciumari speculan6i ai 6ărănimiiAutorită6ile 6ariste au vrut săFi scoată din ora!e !i săFi :i;e9e $n sate ca agricultori2 Au :osate de evrei cu &L /?' de su:lete $n l L?( gospodării2 E;perimentul a :ost ratat ma5oritat8agricultorilor8 :ugind $napoi $n ora!e !i t%rguri2 3ei careFau rămas :ie că au ruinat gosa adăpostul lor au :ăcut cămătărie sau negustorie $n &?/? sFa cunoscut un spor consider

evreimii prin noi valuri de inva9ie )? )/& de su:lete din care 0& /(/ erau bărba6i !i @) (revenind && @ evrei la &LL de locuitori2 Numai la 34i!inău trăiau &' @(' evrei la Hot7oroca &@ ?(0 la Bal6i ' ?& F asta e;plic%nd :enomenul evreiesc antistatal bol!evic dnire ca !i urmarea acestuia la materiali9area pactului RibbentropF olotov2 Actele o:icia

pentru perioada &?/?F&?)& următoarele date demogra:ice1 rom%ni F '( LLL ruteni F&)/L după care urmea9ă bulgarii cu abia 0? )/L locuitori !i $n ordine descrescătoare ru!6iganii !i armenii2 Autorită6ile ruse!ti de ocupa6ie stabilesc că evreii :ug de orice recensărecen9a $n &?'& numai &0& &)/ evrei din totalul celor e;isten6i $n anul &? L la 34i!in@(0 evrei2 3re!terea spectaculoasă a numărului de evrei $n Basarabia are motive obiectivpropagandei Alian6ei ,niversale Israelite2 Încă de la &?@L sub 6arul Nicolae I evreii scu stră!nicie $n Rusia :iind i9goni6i de prin t%rguri !i ora!e dar la ( septembrie &?@Lmperial prin care li se acordă privilegiul de a se a!e9a $n Basarabia :i$nd scuti6i de biru

pe doi ani2 ai mult2 3a să scape de plaga evreimii din Polonia ocupată !i din guvernăm%6arul acordă evreilor polone9i !i 4ersonegi scutire de impo9ite pe / ani de $ndată ce vor trese vor a!e9a $n Basarabia&/2Este prima manevră 6aristă de a scăpa de evreimea care năpădise ora!ele ruse!ti2 A dou6arului Nicolae I este uca9ul care prelunge!te cu $ncă trei ani scutirea de impo9ite a evreilBasarabia privilegiu căruia 6arul Ale;andru II $i adaugă un altul1 comercian6ii evrei din plătesc pentru dreptul de patentă mult mai pu6in dec%t comercian6ii ru!i2 Inva9ia evreimacest rai 6arist a :ost provocată !i din motivul de a de9na6ionali9a Basarabia !i de a :ace dipopula6ie minoritară de privilegiile evreilor bucur%nduFse mai t%r9iu to6i negustorii stprintrFun alt uca9 se acordă 6ăranilor ru!i pălma!i sau iobagi elibera6i de stăp%nii lor da!e9a $n Basarabia2 In &?'( 34i!inăul număra ) ?@( de case un templu israelit @L de c

rugăciune2/



3are erau caracteristicile etnoFsociale ale acestor mase de inva9ie migr%nd spre raiulmoldovenesc conduse de rabinii care aveau instruc6iunile emisarilor Alian6ei ,niversale consultăm pe contemporani2 Internun6iul papal la &)'01...-vreii aşezaţi în Moldova sunt evreimizerabili pe care austriecii nu voiau mai de mult să&i ţină în 6ucovina72 ... 3ontele d<Hauterivesecretar al domnitorului Ale;andru avrocordat =&)?/F&)?L>1...numai datorită nemţilor ei n&aurămas cei mai mari şarlatani şi au căpătat preferinţă pentru lucrările de tâmplărie de croitoceasornicărie pe care le e3ecută de altfel destul de prost... au cea mai e3traordinară fi#ură poate vedea în vreun colţ al lumii8 cu capul pătrat sus ascuţit jos acoperit cu o căciula dinnea#ră ale cărei fire stau ridicate ca nişte ţepi de arici de sub care atârnă doi zulufi de păr cde lun#i în timp ce spatele capului le este. ras ei mai au pe deasupra şi un cioc mic la vârceea ce le dă înfăţişarea unor capre de $n#ora79 .

+iceconsulul :rance9 la Ia!i +iollier la &?('1...mizerabili bocce#ii cea mai mare parte fărdomiciliu va#abonzi plini de datorii bă#aţi în afaceri suspecte de mizeria vieţii...sau1...%eamspeculativ viclean şi şarlatan care a dus populaţia română la mizerie7: . T4ibault -e:ebre1...-i treca setoşi de câşti# nimic nu&i demoralizează nici o vorbă nu&i descurajează nici o aroi#neşte. -i acceptă cu umilinţă sau cel puţin în tăcere observaţiile cele mai severe asprimilari... -i solicită cu umilinţă o comandă de la cel care i&a #onit cu un minut mai înainte şi un

nu&i va descuraja pentru că persistenţa lor va înfrân#e repulsia clientului... $lear#ă din proproducător căutând marfă stabilind preţuri făcând târ#uri totul cu o ardoare cu o îndempricepere surprinzătoare... ,oţi aceia care cumpără de la evrei trebuie să verifice cu în#rijire de care se serveşte #reutatea mărfii banii pe care îi numără facturile... !reţurile pot fi e3cântarul fals #reutăţile măsluite socoteala #reşită... ;ăranii sunt victimele lui de predilecţieînşală la tot8 la monedă la socoteală la #reutate la balanţă şi la mai cine ştie ce&'222 Pou ueviloarte $nvă6at consul al lui Napoleon Bonaparte $n volumul III din +O A E DAN7 -A

ed2II libre I+ c4ap2 I+ p2 @0LF@/L $n care descrie ravagiile ciumei $n T4esalia1...(âţiva turcifataliştirămaseră la Lansa cu evreii care traficând ultimele lucruri ale celor morţi răspânddatorită acestui comerţ & sacrile#iu ciuma până la <alonic unde mai mult ca 7= >>> pers

în acest an funest pentru ?recia.Ră9boiul rusoFturc din &?(?F&?(' cu ocuparea .ărilor Rom%ne!ti de către armatele taria&?/ constituie prile5ul unei noi inva9ii masive de evrei din ali6ia Podolia ,craina

Basarabia :ie slu5itorind armatele de ocupa6ie :ie trecind Prutul nepă9it $n contingent-a recensăm%ntul e;ecutat $n oldova la &?L@ din ordinul domnitorului Al232 oru9

/00 capi de :amilie evrei a!e9a6i prin sate !i ( @?' la ora!e !i t%rguri rotund @ LLL capi a6ă de &/& /0' cre!tini sau cca &( LLL evrei :a6ă de L0 LLL cre!tini sau &(S evrei :a

rom%ni !i c%teva minorită6i neimportante numeric2 Numai după un an $n &?L0 divanualarmea9ă din pricina in:iltrărilor masive de evrei2 In &?(L domnitorul i4ai u6u ordonărecensăm%nt2 Numărul :amiliilor evreie!ti a crescut la 0 )(? din care '?0 la sate !i @ )00 %rguri $nsum%nd &? '&( su:lete adică o cre!tere de /? @@S $n &) ani sau @ 0@S sunt !i mai e;plicite $n satele oldovei e;istau l (LL c%rciumari evrei $n t%rguri !i ora!

evrei iar la Ia!i l (/ adică L)? capi de :amilie cu o cre!tere de l @/L :amilii rata iiind de ( @(S sau @ ) S pe an2 #a6ă de anul &?L@ rata inva9iei evreie!ti a :ost $n

Intre &)? F&?'( evreii din Ia!i plătesc contribu6ii de 0 LLL lei cota negustorilor cre!t&L) L lei adică evreii &?S F cre!tinii ?(S asta e;plic%nd raportul numeric $ntre negucei cre!tini $n &?L@ Ia!ul numără /( :amilii de evrei ca $n &?(( să numere l L'' :amilicre!tere de /@S $n &' ani2 -a &?(L $n B%rlad sunt numai (L de case evreie!ti la Roman acela!i an dug4enile Bercului *idov la Boto!ani după un i9vod din &?(? la (0 negustori



negustori evrei2 -a &?(L $n Doro4oi erau (@( :amilii evreie!ti $n Her6a @@' $n 7uceaBoto!ani /&&2

Pentru Bucure!ti consilierul de lega6ie Glause it9 dă următoarele date $n &?(01 ?L Locuitori $ntre care 0 LLL germani !i LLL evrei ma5oritatea supu!i austrieci :rance9i

Bucure!tiul este invadat de evrei2 3atasti:ul 4a4amFba!ei Haim Here! notea9ă că $n &?&@Bucure!ti venind din Austria !i Turcia peste l LLL de evrei2

In cursul ră9boiului rusoFturc din &?() evreii din Ia!i invadea9ă Bucure!tiul silinduF&spătar Al2 4ica să nu $ngăduie dec%t a!e9area străinilor care se ocupă cu plugăria2

Programul inva9iei .ărilor Rom%ne!ti mai apoi a Principatelor ,nite !i Rom%niei de pse e;ecută minu6ios cu tenacitate !i :olose!te două metode1 una ilegală trecerea grani6eclandestin a!e9area $n comunită6ile constituite apoi mituirea :unc6ionarilor publici penactelor necesare !i una legală mult mai pu6in u9uală :ăc%nduFse apel la consulatele strordinul centrelor de presiune iudaice2 Dacă ci:rele !i procentele date mai sus demonstrea9entă dar sus6inută an de an cele patru recensăminte din &?/' &? L &?'' !i &'&( certnva9ia a atins cote ma;ime !i că Rom%nia era pe cale să a5ungă acel Păm%nt al #ăgăduini;at de Alian6a ,niversală Israelită2

Recensăm%ntul din &?/' stabile!te o cre!tere de ((S a evreilor $n oldova :a6ă de anul &comunită6ile evreie!ti $nsum%nd &&' LLL su:lete ca $n &?'' evreii să a5ungă la &'/ ??) &L &/S din totalul popula6iei numai la Ia!i trăind @' 00& evrei :a6ă de @? ( cre!tiniIa!ul devine un ora! evreiesc capitala unui 5ude6 $n care trăiesc 0 0 evrei !i &0/ &@

de t%rguri !i ora!e ale oldovei trăiau la &?''1 0& 0 ) evrei $n cele ora!e nere!edin$n sate & L&'2 Interesant este că numai && sate din oldova de nord nu aveau c%rciumevrei $n &'&( numărul evreilor din oldova scade la & ) /'L cei lipsă găsinduFse $n uOltenia !i Dobrogea după cum urmea9ă1 $n untenia ? ?/( evrei din care 0@? a!e9ade 5ude6 $n ora!e !i t%rguri l 0/ !i la sate '/? cu & )&S din totalul popula6iei $n Dstabiliseră 0 () evrei iar $n Oltenia 0 'L 2 -a &'&L $n Bucovina se $nregistrau &L( '&popula6ie de )'/ )&' su:lete asta $nsemn%nd o rată de inva9ie pe /0 de ani de )@&S(L2

,nul din 6inuturile rom%ne!ti :i;at ca obiectiv principal al emigra6iei din ali6ia !i Bucoaramure!ul2 Alegerea nu este $nt%mplătoare 3onsiderat ca o cetate naturală bogată pu6in densă aramure!ul constituie a doua placă turnantă a emigra6iei evreie!ti din estulspre centrul !i vestul acestuia ca !i ba9a de opera6ii pentru in:iltrarea $n Transilvania 3rDe unde $nainte de &?/) evreii nu se ridicau dincolo de &0 /?& de su:lete $n &'LL a5ungsu:lete2 +alea I9ei a +i!eului cercul 7ig4etului devin obiective principale ale in:iltrărilorecătorile din nord2

7tatisticile mag4iare din anul &'&L atestă că $n Transilvania trăiau &&? &)' evrei &&ace!tia :iind stabili6i $n a!e9ările urbane iai $n Banat a5unseseră la ci:ra de &' /L&(&2

De la Ernest Des5ardins care a vi9itat Principatele $n &? ) d%nd un număr de 0LL Laici din care nici (LL LLL nu erau născu6i pe teritoriul inva9iei trec%nd prin E ER<RANDE EN3I3-OPEDIE ,NI,NEA E+REI-OR P NTENI(( studiile lui B2P2 Ha!deI2 3odrescu A232 3u9a *2 Tanoviceanu *ean -ev" !i Eminescu lu%nd $n considerar*,DEN IN RO ANIEN a dr2 Art4ur Ruppin aprecierile cr%ncenului du!man al rom%nil-peb articolele din RE+,E DE7 DE,K ONDE7 p%nă la statisticile o:iciale din ,ngariaAustria !i Rom%nia am putea stabili că $n anul &'&L trăiau pe teritoriul nostru na6ionalcă datorită sporului anual la &'&? c%nd se reali9ea9ă visul de aur al rom%nilor $n Rom%nia dat m%nă cu m%nă un număr de l ()/ LLL evrei certi:ic%nd a:irma6ia lui *osep4 BerCo$nceputul acestui capitol1 Dumnezeu a făcut România Mare pentru ca patru feluri de evrei să d

unitate.)



Planul strategic pe termen lung al Alian6ei Israelite ,niversale care vi9a trans:ormarea R$ntrFun nou Israel $!i atinsese primul obiectiv1 constituirea masei de manevră dintrFo popevreiască puternică numerice!te capabilă să 5oace rol determinant $n economie !i politicnterna6ional :inanciar diplomatic !i de massFmedia pe :ondul e;isten6ei celor două ma

putere interna6ionale1 iudeoFcapitalismul !i iudeoFcomunismul2

RĂZBOIUL JURIDIC

Eminescu $n TI P,- din &) decembrie &??&1...(5estiunea de căpetenie pentru istoria şicontinuitatea de dezvoltare a acestei ţări este ca elementul românesc să ramâie cel determinasă dea tiparul acestei forme de stat ca limba lui înclinările lui oneste şi #eneroase bunulc@un cuvânt #eniul lui să ramâie şi pe viitor norma de dezvoltare a ţării şi sa pătrundă puruaceastă dezvoltare.

După obiceiul păm%ntului evreii nu aveau dreptul de a depune mărturii $mpotriva creputeau căsători cu cei de alte religii norme consemnate $n 3ondica lui 3aragea !i 3odul lu3allimac4i2

Hrisovul din @L iulie leat )()( =anul &) 0> dat de te:an i4ail Racovi6ă1 222 $şişderea 5otărâmDomnia Mea nimenea din străini afară de moldoveni ce se vor aşeza aici în ţară să nu acumpăra aici moşie nici vie nici casă nici moară prăvălie nici nimic alte lucruri neA

3onstantin oru9i pedepse!te cu !treangul pe evreii care iau păm%nt $n arendă desc4ise a!a9ă prin sate =&))?>2

-a (0 noiembrie &)?( Ale;andru avrocordat inter9icea evreilor să locuiască la sate !i sacolo c%rciumi2 3a urmare a re:eratului F $n termenii timpuluianaforeaua &divanului care consem..că breasla jidovilor care s&a obişnuit cu acest fel de urmări a cumpăra cu anul moşiile şi darende prin sate nu puţine supărări şi pa#ube pricinuiau nu numai la stăpânii de moşii darocuitorii acelor sate căci mai întâi de tocmelele ce făceau ei cu stăpânii moşiilor şi cu zap

e dau pentru tocmeli niciodată nu le ţineau ci fel de fel de pricini şi amestecături arătau spă#ubirea stăpânilor moşiilor. Bi în loc unde era să se folosească stăpânul de venitul moşiei pă#ubi şi supărări aveau... pe săteni ii îndatorau cu bani din vânzările băuturilor şi unde de pbăuturi rămânea cineva dator câte cu ceva ca nişte înşelători ii încărca şi îi năpăstuia mai mîndoit şi întreit din care cei mai mulţi din locuitori se sărăceau cu totul. Bi alte multe sărăcpa#ube se făceau şi se pricinuiau şi la stăpânii moşiilor şi la locuitorii satelor de vreme cesunt porniţi a cerca c5ipuri cu care ar putea să însele să năpăstuiască ori pe stăpânii moşiocmelele ce fac ori pe locuitori să&i încarce la datoriile ce rămân de pe băutură. ...$ceste or fiind ştiute şi nesuferite de către toţi au silit domniile din trecut să 5otărască ca să lipseidovii de prin sate(@2

Din e;perien6ă spre a prote5a comer6ul me!te!ugurile via6a socială $n general $na e;istat un cadru 5uridic restrictiv :a6ă de inva9iile pa!nice ale evreilor cadru care limitacontrola sever activitatea comunită6ilor evreie!ti ba9ate pe arendă c%rcium%rit camăambulant !i alte $ndeletniciri speculative2 Paralel cu inva9ia .ărilor Rom%ne!ti mai apoiPrincipatelor ,nite a Regatului Rom%niei Rom%niei ari Republicii Populare Rom%7ocialiste Rom%ne !i Rom%niei postFdecembriste Alian6a ,niversală Israelită prin mi5inanciare economice diplomatice !i politice a dus vreme de două secole o campanie sta

sili domnia guvernele conducerea statului să dea drepturi depline evreimii sFo $mpămacorde privilegii !i să :acă din ea un suprastat subordonat 7an4edrinului universal2 -upta

acordarea de drepturi cetă6ene!ti invadatorilor evrei este declan!ată :ă6i! de oculta interna?



cu instalarea tutelei puterilor europene asupra Principatelor !i sub o :ormă sau alta mereacă din evreime :or6a conducătoare a statului se prelunge!te p%nă $n actualitatea la 9i2

declarat $mpotriva statului rom%nesc :ace parte din ansamblul loviturilor menite să suborRom%nia intereselor istorice ale evreimii mondiale2

,+R?* -L . Ră9boaiele austriacoFturcoFruse duse pe păm%ntul .ărilor Rom%ne!ti urocuparea lor c%nd de austrieci c%nd de ru!i au :ost e;presia politică a unor necesita6i ede des:acere $n Est pentru Austria cucerirea 7tr%mtorilor de către Rusia !i stăp%nirea boa5unse legendare2

Dimitrie BantasFGomensCi aprecia9ă la &?L? că Bucure!tiul este222cu puţin mai mic decâtMoscovaAC. Amiralul 3iceagov =memorii &?&(> scrie că untenia este1...poate re#iunea cea mairoditoare din -uropa(/ 2 In cartea 3 - TORI R, I ÎN O-DO+A I ,NTENIA de 4eorg4Be9viconi la pagina @0' unul dintre ace!tia călătorind $ntre acin !i iurgiu scrie1...!artea aceebo#ată în roade şi cereale îndestulată de toate bunătăţile cu adevărat rai dumnezeiesc adDunăre şi de râuri mai mici de izvoare ce cur# din munţi şi păduri bo#ată în peşti şi în toşi păduri şi lanuri de #râu şi vite şi stupi cu albineA2 . eneralul rus *eltu4in raport secret Arm@& iulie &?('1222,oată întinderea dintre !rut Dunăre şi lanţul Munţilor (arpati ocupată de !rincuprinde pământul cel mai fertil brăzdat de diferite râuri flotabile. 222 %u mă voi referi aici laavantajul #raniţei noi formată de Dunăre şi Munţii (arpaţi nu voi lamuri folosul dat de poca în timp de război să se or#anizeze aprovizionarea armatei într&o ţară îmbelşu#ată în locuactuale din 6asarabia şi %ovorosis0 nu voi pomeni avantajele în caz de război cu turcii dinia de operaţii pe Dunăre şi de a muta teatrul de război pe malul drept8 toate aceste avanta

perfect cunoscute #uvernului şi de aceea eu îmi îndrept atenţia spre celelalte împrejurări loccalea instituţiilor comerciale să se e#alizeze profiturile provinciilor noastre din sud cu foloasrincipatelor căci altfel independenţa acestor ţări faţă de Rusia în condiţiile or#anizării ocnterne va avea drept urmare concurenţa cea mai pă#ubitoare pentru noi în lucrările de care

aproape în mod e3clusiv comerţul nostru din Marea %ea#răA9 .U i4ail Gogălniceanu (0 noiembrie &?0@ cuv%nt de desc4idere a cursului de istor

Academia i4ăileană F Ia!i despre Tudor +ladimirescu1...în ala5ia stea#ul naţional vestindromânilor că vremea venise pentru ca ţara să scuture stăpânirea străinilor să depărteze abucare o rodeau şi sa dobândească #uvern naţional...

U În Proclama6ia de la Pade! !i $n cele de la Bucure!ti se impun ideile de revendicări sneat%rnare internă de drept inalienabil al na6iunii de a $nlocui cu :or6a o autoritate a cărnu emana de la ea2

U Raportul ministrului 3elor Două 7icilii la Istanbul iova4 Battista Navon din &L msublinia9ă că Tudor +ladimirescu urmăre!te să pună capăt abu9ului să :r%ne9e ilegalită6anario6i să ceară principe na6ional !i constitu6ie emanată de la realită6ile !i nevoile 6ări

U 8Audien6a8 lui Tudor la ,drit9Ci cancelarul Agen6iei austriece F (( martie &?(& T+ladimirescu spune1...-u nu voi înceta de a cere cu #las tare restaurarea drepturilor şi pronomării Româneşti.Tot Tudor +ladimirescu1...românii trebuie a dobândi de la turci cu forţa ceea au putut dobândi cu binele(?2

U Agentul austriac de la Ia!i Iosi: von Raab trimite in:orma6ii cancelarului etterniccomunica acestuia că principiile subliniate de Tudor sunt1lăudate în mod public.Agentul austriacBucure!ti von HaCenau raportea9ă teribilului cancelar intrigant1...spiritul de libertate şi nesupunsuflat de la slu#erul ,udor va cuprinde ca o boală conta#ioasă pe românii din ,ransilvania c

nici ei nu sunt trataţi cu blândeţe de stăpânii lor domeniali(' 2U De la &@'@ la &?)) untenia oldova !i Transilvania au plătit Imperiului Otoma

)?L leiFaur sau @0& L(& Cg2 aur2'



U Imperiul 4absburgic a 6inut sub ocupa6ie Transilvania $ntre & ?)F&'&? Banatul $Oltenia $ntre &)&?F&)@' !i Bucovina $ntre &))/F&'&? storc%nd impo9ite contribu6ii m$n valoare de (20/L LLL LLL lei aur sau ?/) /LL Cg2 aur deci stăp%nind numai (@& an&LL de ani Bucovina a 5ecmănit de două ori mai mult dec%t turcii care au stăp%nit 0?0Rom%ne!ti2

U În perioadele de ocupa6ie rusească dintre &) 'F&?/0 untenia !i oldova au :ost starmatele de ocupa6ie de (LL LLL LLL leiFaur egal 0/& Cg2 aur numai $n ?/ ani crespective :ără să socotim stoarcerea Basarabiei2

U F un leu aur V L @((/ grame de aurU În &)'( armatele 6ariste invadea9ă Polonia $n &)'@ Polonia este $mpăr6ită $ntre Ru

&)'/ Polonia este $mpăr6ită $ntre Rusia Prusia !i Austria care dictau politica centralFest $mpotriva Turciei a:lată $n plin declin militar economic !i politic2 In lupta dintre Rusia Austria !i Turcia pentru 4egemonie la Dunărea de *os area Neagra !i 7tr%mtori rom%cetatea Hotinului la &)&@ trans:ormată $n raia de către turci care :ără nici un drept cAustriei la &))/ !i Rusiei Basarabia la &?&( Austria ane;%nd temporar Oltenia $ntre &

U Între &)&&F&?&( au loc !ase ră9boaie $ntre cele trei mari puteri cu o durată de (@ bună măsură pe teritoriile oldovei !i unteniei2

U Tratativele de pace de la #oc!ani $ntre ru!i !i turci F iulie august &))(2 Delega6ii muplenipoten6iarului austriac T4ugut1...!rincipatele moldo&vala5e au stătut totdeauna slobode sudomnii lor pământeni. ...(erem din nou vec5ile noastre drepturi şi a ne pune tntr&o stare deneatârnare...@L

U Preliminariile păcii de la i!tov F &)'& divanul .ării Rom%ne!ti către plenipoten6iaaustrieci1 să se restituiască 4otarul de la linia Dunării să se des:iin6e9e raialele domnulcătre to6i repre9entan6ii 6ării independen6a !i suveranitatea să :ie garantate de Rusia !i Aunui tribut :i; către Poartă2

U &?L) moldovenii $i solicită lui Napoleon Bonaparte unirea celor două 6ări rom%ne$ndepărtarea protec6iei oricărei puteri străine2 222,nirea $ntrFo222 Dacie sau ala5ie Mare ca şi o

reaşezare a or#anizării interne sub forma unei republici aristo&democraticeştiE7

. oldovenii care adresea9ă lui Napoleon nu !tiau că la ) iulie &?L) la Tilsit se $nc4eia un tratat secret deru!i !i :rance9i prin care ace!tia se $n6eleg să 8sustragă8 Imperiului otoman toate 6ările cuacesta $n Europa2 3on:orm acestui tratat secret speran6a rom%nilor Napoleon Bonapa&?L? la Er:urt $nt%lninduFse cu 6arul Ale;andru I $!i dă consim6ăm%ntul ca acesta

oldova !i untenia2 Iată te;tul1...'naltele părţi contractante se an#ajează să considere dreptcondiţie absolută a păcii cu $n#lia ca ea să recunoască Finlanda ;ara Românească şi Moldofăcând parte din mperiul rus.Din articolul ?1...'mpăratul %apoleon recunoaşte numita reunire5otarele mperiului rus în această parte e3tinse până la Dunăre@(222

U Rusia $n propunerile de pace :ăcute Imperiului otomanF &?&L1...!rincipatele Moldova alaMare şi Mică şi 6asarabia se alipesc prin acest tratat de pace pe veci mperiului rus cu orcetăţile şi satele cu locuitorii acestora de ambele se3e şi cu averea lor. Fluviul Dunărea va înainte #raniţa între cele două imperii@(2

Iminen6a ră9boiului cu Napoleon $l :ace pe 6ar să lase din preten6ii mai ales la s:aturpolitici !i comandan6i militari2 Amiralul ordvinov a :ost cel mai radical $ncerc%nd săFautocrat că1...buna stare a mperiului rus nu cerea ane3area Moldovei şi alac5iei că nu esnecesară cucerirea de teritorii noi ci de îmbunătăţirea celor e3istente@@2 Negociatorul care neFaBasarabia este generalul Gutu9ov comandantul armatelor 6ariste de la Dunăre $n compnegociatorii turci mitui6i prin intermediul lui anuc be" !i anume :anario6ii Dumitrac4e P

&L



oru9i !i al6i doi :ra6i oru9i care au ascuns sultanului scrisoarea trimisă de Napoleon privestea că $ncepe campania $mpotriva Rusiei2

U -a & W(? mai &?&( se $nc4eie Pacea de la Bucure!ti prin care Rusia $ncorpora BasU Istoricul basarabean -eon Gasso de9văluie planul rusesc de cucerire a Principatelor !i

$n patru gubernii2 Posesiunea Basarabiei iFa costat pe ru!i1 (LL milioane ruble !i vie6ile oameni acel Gasso ar%t%nduFse mul6umit că Rusia sFa apropiat de Peninsula Balcanicpicior solid la Dunăre@02

U Amiralul 3iceagov care &Fa $nlocuit pe Gutu9ov $n mai &?&( a :ost $mpotriva oi a cerut 6arului $mputerniciri să renun6e la acest teritoriu2

U Garl ar; despre Tratatul de la Bucure!ti1...,urcia nu putea ceda ce nu&i aparţinea pentroarta otomană recunoscuse acest lucru când la GarloHitz presata de poloni să cedeze Mola5ia ea răspunsese că nu are dreptul de a face cesiune teritorială deoarece capitulaţiile

confereau decât un drept de suzeranitate@/2U 3ARTEA DE -E EFGAN,NA E eliberată de sultan $n &)'( glăsuie!te1;ara Românească

Moldova fiind din trecut şi până acum slobode în toate privinţele prin separare la cancelarinterzicerea călcării lor cu piciorul toate dările şi arenzile se află pe seama voievozilor @2

U Perioada cumplită pentru rom%ni cuprinsă $ntre deceniul ) al secolului al K+IIIFlea secolului al KIKFlea ia s:%r!it odată cu Ră9boiul 3rimeii c%nd occidentalii intervin cu ara5utorul Turciei silind indirect Rusia săF!i retragă armatele din Principate opera6ie careulie &?/02 -a 3on:erin6a de la +iena din &/ martie &?// la care au participat Anglia #Rusia !i Turcia marile puteri garant%nd integritatea Imperiului otoman condi6ie a ec4ileuropean se discută situa6ia Principatelor care după aprecierea diploma6ilor pre9en6i1atin#ea foarde aproape interesele obşteşti ale -uropei@)2 Ast:el ia s:%r!it protectoratul rusesc $nlocuit cprotectorat colectiv al puterilor participante la 3on:erin6ă :apt care impunea sc4imbarea onterne !i punea problema unirii lor care devenise o problemă europeana de re9olvarea căr

depindeau interesele economice !i politice ale marilor puteri implicate $n Ră9boiul 3rimeiU Punctul de v%r: al bătăliei duse de marile puteri pentru aF!i asigura suprema6ia $n b

Negre pentru a stăp%ni 7tr%mtorile gurile Dunării !i a libera naviga6ia pe marele :luvicu mi5loace economice diplomatice !i militare a :ost Ră9boiul 3rimeii2 Principatele rombene:iciat par6ial de acest amplu con:lict european po9i6ia lor geoFstrategică ca !i :aptuldeveni o e;celentă pia6ă de des:acere pentru industriile !i manu:acturile occidentale atrăg%asupra lor !i implic%nduFle de aici $ncolo $n absolut toate problemele esen6iale ale Euro

U După e!uarea 3on:erin6ei de la +iena lucrările sFau mutat la 3onstantinopole $n ianără nici un re9ultat :apt care a condus la 3ongresul de la Paris desc4is la (? :ebruarie &?/

drept scop principal restabilirea ec4ilibrului european2 Au participat1 Anglia #ran6a ARusia 7ardinia !i Prusia2 In !edin6a din ? martie #ran6a prin ministrul său de e;ternenvestit cu :unc6ia de pre!edinte al 3ongresului ridică problema ,nirii Principatelor2 Nu s

asupra de9baterilor2 -a @L martie se semnea9ă Tratatul de Pace2 In ceea ce ne prive!te acdes:iin6area protectoratului Rusiei stabilit după pacea de la Adrianopole Principatele sunsub tutela Turciei !i sunt puse sub garan6ia celor ) Puteri sultanul $n colaborare cu ambputerilor semnatare va $ntocmi un :irman electoral care să convoace $n cele două Principamenite săF!i e;prime op6iunile politice1 pro sau antiFunioniste care vor :i consemnate despecială de in:ormare :ormată din repre9entan6ii Puterilor semnatare cu sediul la Bucure!tini!tea publică $n Principate va :i tulburată $nalta Poartă nu putea interveni cu trupe :ără

Puterilor2 Articolul KKI prevede reane;area la oldova a 5ude6elor 3a4ul Bolgrad !i IsmDunării !i Insulei erpilor2 Articolul KK+I stabile!te constituirea :or6elor armate na6iona

men6inerea securită6ii interne !i pa9a :rontierelor2&&



Invit cititorii să :acă singuri trimiteri la anii &'00F&'0/ c%nd Rusia $!i ia revan!a tot la decembrie &'?' cu $ntreaga 6esătură de interese mondiale care au vi9at !i vi9ea9ă Rom%nacest subcapitol cit%nduF& pe unul din mul6ii sus6inători :rance9i ai ,nirii precum *ulesEdgar Xuinet T4ibault !i anume *2A2 +aillant care $ncă din &?/0 a scris $n ga9eta -ADintre toate popoarele creştine le#ate mperiului turcesc moldo&vla5ii au luptat mai binede ani pentru independenţă şi dacă sunt încorporaţi şi tributari ei nu sunt nici subju#aţi niara lor este tot a lor şi prin toate vicisitudinile istoriei lor ei şi&au păstrat dreptul la auto

vorbesc toţi aceeaşi limbă şi această limbă este #ermenul unei naţionalităţi deja puternică@?2Această na6ionalitate puternică stăp%nă pe păm%ntul 6ării av%nd bresle de me!te!u

rămase $n urma de9voltării capitaliste din Occident ad%nc tulburată de lupta marilor putstăp%nirea Estului a intrat $n strategia Alian6ei ,niversale Israelite ca obiectiv principal nstalarea maselor evreie!ti dislocate din Polonia !i Rusia2 Pentru asigurarea protec6iei 5u

acestor mase de emigran6i clandestini Alian6a ,niversală Israelită a :olosit cu succes13ON7,-II I 3ON7,-ATE-E DIN PRIN3IPATE2 In urma prevederilor de la GuciuCFGa

=un sat din sudul Dobrogei> se instalea9ă $n Principate consulatele străine de la Ia!i !i Bca obiect al activită6ii supraveg4erea aplicării tratatului sub raport economic social !i polru!i se instalea9ă la &)?( cei austrieci la &)?@ ai Prusiei la &)?/ ai #ran6ei la &)'? !i aa &?L@2 3on:lictele latente sau subterane dintre aceste puteri lupta lor de interese de to

re:lectă $n activitatea acestor consuli care supralicitea9ă protec6ia străinilor stabili6i $n Prsub 5urisdic6ia lor ca cetă6eni ai 6ărilor respective numi6i la noi sudiţi impun%nd pentru ace!tia uregim 5uridic de e;cep6ie un regim supraFna6ional !i antiFna6ional $mpotriva căruia a lui politica rom%nească vreme de un secol !i 5umătate2 *ocul de interese al Alian6ei ,niver

se :ace prin intermediul consulilor occidentali $ndeosebi prin cei ai Austriei :ără ca :ranbritanicii să :acă e;cep6ie2 P%nă la instalarea consulatelor străinii erau supu!i unor normcare apărau comer6ul !i produc6ia de măr:uri auto4tonă2 3onsulii interpret%nd clau9ele cum le dictau interesele sau cum li se dicta de către diploma6ia căreia $i apar6ineau !iFaatribu6iile e;ercit%nd presiuni asupra domnilor :anario6i !i asupra organelor administrati

5udecătore!ti impun%nd un nou regim de capitula6iuni ilegal de care $n 'L la sută dpro:itat masele evreie!ti emigrate din ali6ia !i Bucovina :ăc%nd apel la cetă6enia lor aurusească2 Ale;andru 32 oru9i acordă monopoluri !i protec6ie sudi6ilor evrei după cum ur..$le3andru (onstantin Moruzi oievod... Dumneata el <pătar şi Dumneata -pistat al $#iei fne&am înştiinţat Domnia mea pentru breasla evreilor care cu voia Domniei au fost şi sunt psălăşlui în politia Domniei mele 6ucureşti care petrec cu orânduiala lor făcându&şi alişve5rana fără de vreo urmare împotrivă că unii alţii din prăvăliaşi şi din orăşeni îi supără a nalişverişul lor feluri de c5ipuri îi înjură şi le batjocoreşte copiii cu vorbe 5ulitoare... poruncDumneavoastră că să daţi straşnică poruncă de înştiinţareE4... $n continuare :anariotul dă porunevreii să :ie prote5a6i a!a cum i sFa cerut de consuli care prin ambasadorii de la 3onstantn:luen6a pe marele vi9ir spre aF& ma9ili2 3ite91...şi aşa să aibă odi5nă ovreii a petrece în oraşulDomniei mele nesupăraţi ca nişte primiţi care&şi plătesc dajdia la visteria Domniei mele

pace..20L

Iată un act 5uridic care acordă protec6ie evreilor emigran6i nu celor păm%nteni penspeci:ică $n pitac ca sunt 8primi6i82 Alt :anariot a:lat sub dictatul consulilor 3onstantin Hmituit de evrei dă celor din #oc!ani la septembrie &)'? dreptul de a avea un ceau! dpu6ini2 -a numai două 9ile la ? septembrie &)'? nume!te staroste al ovreilor pe David sscute!te pe ovrei de toate dările $n a:ara de cele de ruptoare !i :ace c4emări către cei din Rusia să se a!e9e c%t mai mul6i $n 6ară2 3a acte 5uridice $ndreptate $mpotriva 6ării pe

bunăvoin6a consulilor austrieci !i ru!i Hangerli organi9ea9ă o administra6ie evreiască in&(



administra6ia de stat d%nd liber comer6ului cu produse alcoolice iar printrFun pitac din&)'? dă dreptul evreilor de a :i me!te!ugari ceapra9ari !i legători de căr6i scutinduFi de Acela!i 5oc $l :ace :anariotul 3onstantin Ipsilante corupt de :inan6a evreiască !i a:lat la oconsulilor care la &?L( recunoa!te inva9ia evreilor d%nd invadatorilor drepturi deplinevorbim de :anariotul i4ail u6u care poate :i socotit $ntemeietorul bugetului comunită6ii

oldova ba9a materială a statului $n stat alcătuit de comunitatea iudaică din oldova2 Prdin && martie &?(L li se acordă autori9a6ia de a $n:iin6a 8gabela8 ta;ă obligatorie la :iecarne cu!er2 -a & iulie &?&/ :anariotul 7carlat 3alima4 acordă evreilor 9ara:i un regulamse pot constitui $n breaslă urmare a articolului @ din Tratatul de la Bucure!ti $nc4eiat l$ntre ru!i !i turci despre care am mai vorbit !i prin care ni sFa răpit Basarabia2

In vreme ce $n Rusia se instituise serviciul militar obligatoriu pentru evrei !i se pusese de ruble pentru portul ca:tanului tradi6ional !i (/ de ruble pentru perciuni măsuri care au emigre9e 9eci de mii de evrei careFau luat calea Principatelor consulii ru!i !i prevederileRegulamentului Organic au :ăcut ca masele de emigran6i evrei să :ie prote5ate $n Principa$mpăm%ntenite2 Domnul i4ail 7turd9a aprobă $ntemeierea coloniilor evreie!ti pe mo!iilcontra unei mite substan6iale2 A!a se nasc t%rgu!oarele sordide Drăgu!anii 3ovurluiului#rumu!ica Boto!anilor este trans:ormată $ntrFo cloacă idem Negre!tii +asluiului2

In untenia cu toate insisten6ele consulilor lucrurile stăteau alt:el dec%t $n oldovae;istă evrei $n sate2 Peste voin6a consulilor se ridică re9isten6a 6ăranilor !i negu6ătorilor &?0' inisterul de Interne dă ordin pre:ec6ilor să nu tolere9e a!e9area evreilor prin sate $narenda!i de 4angii !i c%rciumari !i săFi silească pe cei aciui6i pe teritoriu să plece $n terIn &?@/ prin6ul 4ica recomanda 3onsiliului Administrativ să nu permită intrarea evreilocei cu pa!apoarte de tran9it să nu primească autori9a6ie de !edere dec%t ma;imum o lună2

Revolu6ionarii de la &?0? :oarte mul6i dintre ei :rancmasoni $nsu!induF!i ideile cu rancmasoneriei :rance9e diri5ată de oculta iudaică b%ntui6i de romantism politic au cr

na6ional se poate $ntemeia prin $ncetă6enirea tuturor aluviunilor minoritare rămase pe solPrincipatelor $n urma seismelor socioFpolitice din ultima sută de ani2 A!a se :ace că rigo

permite evreilor să 6ină c%rciumi prin sate !i modi:ică legea recrutării ast:el că la s:%r!iturecrutul evreu plătind poate :i $nlocuit cu un recrut moldovean0&2

O SINTEZĂ NECESARĂDin :ragmentele subcapitolelor T R ,IE-I !i 3ON7,-II I 3ON7,-ATE-E DIN

PRIN3IPATE cititorul poate lesne deduce că :a6ă de problema evreiască din .ările Rom%consolidat $n cursul timpului istoric două atitudini traduse $n acte 5uridice după cum urmatitudine de respingere a emigran6ilor evrei !i de $ngrădire a posibilită6ilor de a se stabili $n epoca :anariotă a Revolu6iei de la &?0? !i a domniei lui Al2 I 3u9a o atitudine binevantă2 Prima atitudine demonstra responsabilitatea istorică :a6ă de na6iune $n ansamblul eidoua i9vora :ie din interese mesc4ine ca mita :ie sub presiunea centrelor de putere :ie romantism politic care anula perspectiva istorică de dragul unor lo9inci umanitare $n spateoarte concret ac6iona Alian6a ,niversală Israelită spre a cuceri po9i6ii c4eie $n Principat

RE ,-A ENT,- OR ANI3 se ocupă !i de NA.I,NEA E+REIA73A $n articolul '0 AneP după cum urmea9ă1 &FÎi este oprit după vec4ile obiceiuri de a lua $n arendă păm%7e reglementea9ă modul de aF!i procura carnea l II F 7e reglementea9ă dreptul de a lucrprin sate l III cum se percep ta;ele datorate statului asupra cărnii !i păsărilor prin ad5udsinagogi l I+ :elul cum copiii evreilor pot :i admi!i $n !colile publice cu condi6ia să poacostum ca ceilal6i elevi2 Tot $n articolul '0 se stabilea ca recensăm%ntul să :i;e9e situa6ia

ca cei vagabon9i să :ie e;trăda6i0(

2&@



In &?@/ se inter9ice tribunalelor de a legali9a contractele de arendă cu noti:icarea că 5contravin să :ie destitu6i !i 5udeca6i

Regulamentul din l iunie &?@' F guvernul 7turd9a F articolul 0 cuprinde măsuri seveamănun6ite cu scopul de a $mpiedica inva9ia evreilor !i a inter9ice vagabonda5ul lor prin

Deci9ia 3onsiliului Administrativ din && martie &?0L recomandă să nu :ie e;cepta6i dprevederile Regulamentului din &?@' nici evreii vagabon9i născu6i $n 6ară2

Am vorbit despre 3on:erin6a Ambasadorilor de la 3onstantinopol de după Ră9boiul 3rsă subliniem că #ran6a !i Anglia masoni9ate au introdus $n Protocolul de la && ianuarie &articole privinduFi pe evrei trecu6i sibilin sub titulatura de străini !i aten6ieclasa a populaţiuniidreptul de a poseda bunuri nemi!cătoare $n am%ndouă Principatele !i :ără nici o deosebisau cult de a se bucura de egalitatea drepturilor civile !i $n mod particular de dreptul de poate :ormele cu condi6ia ca e;ercitarea drepturilor politice să :ie suspendată pentru indig

unei protec6iuni străine F sudi6ii2 Articolele K+ !i K+II strecurate prin :raudă de :rancmarance9ă nici nFau :ost discutate la 3ongresul de la Paris iar atunci c%nd comisarii britan

au $ncercat să le impună comisarul rus sFa pronun6at $mportivă2 3ite91...<tarea morală şi socială evreilor în Moldova este de aşa natură că admiterea lor de a se bucura de drepturi politice şisuprimarea anumitor restricţiuni le#ale ce îi privesc pot aduce mari neajunsuri0@2

Iată că $mpotriva presiunilor e;ercitate de Alian6a ,niversală Israelită 3on:erin6a de laaugust &?/' stabilind cu de la sine putere dispo9i6iile generale ale unei 3onstitu6ii a Princistipulea9ă clar $n c4estiunea evreiască cite9 din articolul 0 1 Moldovenii şi valac5ii de orice rit cse vor bucura deopotrivă de drepturile politice e3erciţiul acestor drepturi va putea fi e3tinsculte prin dispoziţiuni le#islative002

3oncesia :ăcută presiunii iudeoF:rancmasonice este cuprinsă $n acestva putea fi e3tinstermenolosit de evreime $n gigantica ei bătălie pentru cucerirea Rom%niei2 Primul pas orc4estr

Israelită ,niversală a :ost publicarea la Paris a bro!uricii lui I2 Barasc41 E AN3IPAREAI7RAE-I.I-OR RO NI bro!urică prin care presa iudaica euroFamericană a :ăcut motiv dmondială2 Ion HeliadeFRădulescu Ion Brătianu rareori Gogălniceanu au militat pentru

Barasc4 :ie din oportunism politic :ie din diploma6ie av%nd nevoie de spri5inul #ran6e$ngăduitor a cărui $ngăduin6ă a avut e:ecte de9astruoase pe termen lung :iind Al2I2 3u9

ALEXANDRU IOAN CUZA ŞI EVREII. Nimic nu !tirbe!te rolul istoric al marelui nostru domnitor creatorul Rom%niei moder

ne$nsemn%nd să $mpiedicăm e;erci6iul 5udecă6ii critice de dragul cli!eelor al sc4emelon:orma6ii2 Domnitorul Al2I2 3u9a secondat de Gogălniceanu sunt autorii seculari9ării av

mănăstire!ti ai legii rurale !i $mproprietăririi 6ăranilor ai organi9ării statului modern prcomunală a consiliilor 5ude6ene a contabilită6ii publice a 3ur6ii de 3onturi a 3onsili3amerelor de 3omer6 a sistemului de măsuri !i greută6i metrice a $nvă6ăm%ntului ap3odului civil 3odului penal !i de procedură penală2 Tot ei ini6ia9ă spri5inul marilor comrom%ne!ti din sudul Dunării vi9%nd o politică rom%nească grandioasă pe $ntregul arearom%ni ca să nu mai vorbim de Transilvania2 Dar prietenia lui cu directorul general al PTelegra:ului 3e9ar -ibrec4t vec4ile lui legături :rancmasonice &Fau :ăcut să nu ia nici o$mpotriva inva9iei evreie!ti $n plină recidivă $mpotriva stabilirii evreilor $n satele oldoe;ercitării comer6ului cu băuturi spirtoase ba mai mult $n &? L c%t !i $n &? / anpractică un program de emancipare graduală a evreilor cu toate că $n virtutea art2 0 al 3onven6iei de la Paris 3odul 3ivil din &? 0 permitea numai $rnpăm%ntenirea individua3onsiliul de 7tat după &L ani de la pre9entarea unei peti6ii către Domn2 -e dă egalitatea

civile dreptul de a se $nrola $n armată2 Kenopol scrie că a doua 9i după ceremonia $ntro&0



unei deputatiuni evreie!ti1 %u vreau să văd în !rincipatele *nite nici creştini nici jidani ci numromâni0@2

TRATATUL DE LA BERLIN, ADOLPHE CREMIEUX,ALIANŢA ISRAELITĂ UNIVERSALĂ ŞI CAMERELE DE REVIZUIRE

O scurtă rememorare2 După revolu6ia lui Tudor +ladimirescu se $ncearcă o re:ormă prdomeniul constitu6ional2 3ărvunarii moldoveni boieri de treapta a doua !i a treia $naint7tur9a să :ie numit domn alcătuiesc un proiect de constitu6ie la &?(( $n care se cons:inomului se sc4i6ea9ă organi9area puterilor statului se stabilesc impo9itele !i se accentueei de clasă principiul egalită6ii aplic%nduFse numai boierilor2 Proiectul(ărvunarilor este respins dTurcia su9erană !i Rusia protectoare :iind prea progresist !i 8revolu6ionar82 Regulamentuapropie oarecum de no6iunea cadrul !i :unc6ionalitatea unei constitu6ii aristocratice meprivilegiile boierilor dar organi9%nd administra6ia :inan6ele 5usti6ia mili6ia na6ionOrganic se aplică $n untenia la &?@& $n oldova la &?@( durea9ă p%nă la &?/? c%3onven6ia de la Paris iar aceasta este $nlocuită cu 7tatutul lui 3u9a care :unc6ionea9ă p%adoptarea 3onstitu6iei votată la @L iulie &? 2 Domnitor era principele 3arol I de Ho4en7igmaringen venit $n 6ară la ?W(L mai &? debarcat la TurnuF7everin după ce călăDusseldor: sub identitatea cetă6eanului 3arol Hettingen din T4al circumscrip6ia ,nter4ernpa!aport elve6ian spre a evita interdic6iile Austriei a:lată $n termeni ostili cu Prusia2 3ar5urăm%ntul la &LW(( mai &? !i 3onstitu6ia se votea9ă la @L iulie &? 2

In cei ) ani de domnie ai lui +odă 3u9a Alian6a ,niversală Israelită $!i reali9ase aproape integplanul de inva9ie a Principatelor rata anuală a inva9iei :iind $n 5urul a (/ LLL su:lete2

O:ensiva interna6ională !i internă pentru emanciparea evreilor vi9ea9ă legi:erarea acestconstitu6ie2 Iuliu Barasc4 scria la &? & $n E AN3IPAREA I7RAE-I.I-OR DlN RO N...n(onstituţiune a !rincipatelor va ţine drept onoare de a înscrie marele principiu al e#alităţii

reli#ioase civile şi politice care este primul semn al libertăţii unei naţiuni şi sâr#uinţa proa prosperităţii sale...7tatutele 7ocietă6ii Israelite din Ia!i $!i propun la &? 0 să c%!tige drecetă6ene!ti pentru evrei2 a9eta I7RAE-IT,- RO N proprietate a lui Iuliu Barasc4 !i A2propovăduia principiile toleran6ei !i egalită6ii2

Pe măsură ce se lucrea9ă la elaborarea 3onstitu6iei sau se discută problema 3onstitu6ieagravea9ă con:lictul ideologic $ntre Alian6a Israelită :ilialele sale din Principate !i patrio&? @ $n ga9eta +IITOR,- din Ia!i marele patriot rom%n A2D2 Holban replică dur la pnternă !i interna6ională iar D2 Popassu diplomat al ,niversită6ii din Halle publică bro

7A, N, 7,NT E+REII #O-O7ITORI PRIN3IPATE-OR ,NITEQ din care cite91...<au noirespin#em cu ener#ie şi dispreţ impertinentele pretenţiuni ale evreilor şi ne silim a scăpa primijloacele cele mai nimerite şi mai ur#ente c5iar de jidanii pe care îi mai avem din nenorocrenunţăm la independenţă ba c5iar la e3istenţa statului şi a naţiunii române pentru a deveniloţii dispreţuiţi de jidani0/2

,niunea Israelită din Ia!i răspunde prin pre!edintele ei dr2 7ilber9 eig2 Polemica atingAtunci c%nd se apropie convocarea 3onstituantei Alian6a ,niversala Israelită intervine $nc4iar pre!edintele !i :ondatorul ei Adolp4e 3remieu; cel care a dus #ran6a la ruină !i la $a &?)L2 3um Alian6a ,niversală Israelită socotea Principatele ,nite ca pe un posibil Israel

străduise să ca9e9e aici masele evreie!ti dislocate din Rusia !i Polonia cum sosise momeegi:ere9e sau nu condi6ia cetă6enească a evreilor intra6i clandestin $n Principate Adolp

sose!te la Bucure!ti !i după $nvă6ăturile PROTO3OA-E-OR $ncearcă să corupă $nsu!i&/



o:erinduFi un $mprumut de (/ milioane :ranci cu dob%ndă mică $n sc4imbul acordării depolitice coreligionarilor săi2 uvernul bucuros de pomană :ără să 5udece consecin6ele ermen lung :ormulea9ă articolul cu următorul con6inut1...confesiunea nu constituie în Român

piedică la naturalizare.Reac6ia populară atinge dimensiunile unei răscoale $ntru at%t e;ploatarea evreiască tr

maselor2 7emnalul se dă $n oldova a5unsă colonie evreiască tulburările $ntin9%nduFcuprin9%nd Bucure!tiul !i trăg%nd un semnal de alarmă la 3ameră2 7e devastea9ă prăvăldăr%mă o sinagogă abia 9idită se maltratea9ă evreii2 Te;tul articolului propus de guvecu celebrul articol ) care va :ace obiectul atacului Alian6ei ,niversale Israelite la Tratatul i va de9lăn6ui o luptă politică dură internă !i interna6ională pentru abrogarea lui2

ARTI3O-,- ) din 3onstitu6ia votată la @L iulie &? anulea9ă toate bene:iciile legii dincare evreii puteau :i naturali9a6i individual la &L ani după depunerea cererii către domnitospeci:ică1 222 7inguri streinii de rit cre!tin vor putea ob6ine naturali9area2

+otarea articolului ) !i a 3onstitu6iei a $nsemnat o $n:r%ngere interna6ională a Alian6eIsraelite !i un vot de blam pentru pre!edintele ei Adolp4e 3remieu;2

Reac6ia sFa mani:estat $n $ntreaga presă europeană de sub controlul :inan6ei iudaice cRom%nia !i poporul rom%n cu insulte :%c%nduF& pe Eminescu să intre $n luptă !i să pde articole privind problema evreiască $n Rom%nia2 E!ecul lui 3remieu; $n Rom%nia a cadoptarea unui plan strategic mult mai amplu pregătinduFse Rom%niei o lovitură indirecRom%nia era vasala Turciei2 +ec4ile capitula6ii ne:iind $ncă abolite Alian6a ,niversală inali9ea9ă ini6iativa evreilor din Anglia str%n!i $n $n#lo&1eHis5 $ssociation convoc%nd o con:

europeană a tuturor asocia6iilor evreie!ti din Europa spre a cere Turciei să acorde evreilocare se propun a se acorda cre!tinilor2 In:orma6ia apare $n INDEPENDEN3E BE- E caEv !"" #"$ R%&'$"( ) !*+"! ("* ( )!( /% #"$ (0! )! *!$!1"0""...

Iată riposta lui Eminescu $n 3,RIER,- DE IA I din / decembrie &?) 1 222P+)! "/! !+ %!0+$% 0+) 2$ !/! 0 !)!$3""/! !v !"/% #"$ R%&'$"( +$) $!2$# ! ) 3")!. A+

2$05!"() ) ()()! 2$ (0! ) !$ 0+ R%&'$"(... C%$1! "$3(=n2n2 a Alian6ei ,niversale Israelite>! v

%1! " #! "6+ #! ( (&! )!0( 2$ #" 0+3"" 0! )"+$" 0( ! /! 0%& /"0! 4" &(" &+/)%&'$", !6(/( 2$# ! ) 3" ! ( 788 888 #! /" ")% " " !0+ !3" ! )! !$) + !" % 0!v"(3 4" % % +/ $% ) + 0 !# 0 ( !1! ( &%( )!( ! !#! "$ (*"! #!0') &%v") "%/... #( 0'$# 2$ 3( (v!& 988 888 #! /+0 )% " 0( ! %#+0, 3 ($"", $+ 2$(0!4)"( 788 888 #! !0+/($3" (" %#+0)!/% , 2$0') 1"!0( ! !v !+ ) "( 0 #"$ &+$0"" +$+" "$6+ 3 ($ %&'$. D ! )+ "/! #-$"(/% 0"v"/! 4" +*/"0! $+-$ !&# ! )+/ #! ( !; /%()( % % +/ $% ) + 2$ *+$ v%"!.

Între &? !i &?)) $n primul deceniu al domniei lui 3arol I Alian6a ,niversală Israelmi!care presa europeană care montea9ă un scenariu uria! $mpotriva Rom%niei di:u9%nante9iste !tiri despre persecu6ia evreilor declan!%nd un ră9boi psi4ologic mondial cam

ră9boiului rece !i al campaniei mondiale $mpotriva lui Nicolae 3eau!escu2U Eminescu $n articolul de mai sus1 222P($( ()+$0"( &(" 1"! 2$0 4( )! (/"($3!, 0( 0!(+$"v! (/ , 0( ! 0%$ " ! 0+ +4"/! 2$05" ! 2$ 0%$) ( $(3"!" %&'$!4)", $%" v)%)#!(+$( /+$6+/ $( +/+", 0 0" $+ $! "!& $"0" #! 2$<+ )+ "/! ! !" <"#%v!#!0/(&(3""/! % ()% "/% "#!(/"4)", ! 0') v !&! ! v% *( #! !;" )!$3( % % +/+" $

U Eminescu $n E+REII I 3ON#ERIN.A articol $n 3,RIER,- DE IA I ' ianuarie &...!&"$3"! 0( ! 0'4)"6 )%()! # ! )+ "/! 1 (0 "1"0"" 4" &+$0 ! 0!( !v !"( 0 .

#"$ A#+$( !( (#-5%0 -(+ /'$ "$ &!&% ""/! /% 0 (0!4)" %(&!$"=n2n2 evreii c%rciuma/!%) v! 0 * +)+ "/! ... A ) :" 0'$# +$ !1!0) % !4)! #! /( (0! ) ) (1"0 ! +$ !v !

&



LLO=D, % 6($ !#(0)() #! !v !" 4" #+ !/ JOURNAL DES DEBATS >")!&? #! 0 "/*()"0! #"$ T+ @! )($ 0( !) !0'$#+- ! 2$ R%&'$"(.

omentul ales de Alian6a ,niversală Israelită spre a impune Rom%niei naturali9area evcel al 3ongresului de la Berlin care a urmat ră9boiului rom%noFrusoFturc din &?)) con:eurma să rati:ice statutul independent al Rom%niei !i deplina ei suveranitate2 7pri5inită de cancelarul de :ier care era vădit ostil domnitorului 3arol $ndeosebi de plenipoten6iarul Jadington in:luen6%nd repre9entan6ii Italiei Angliei Alian6a ,niversală Israelită prininan6e reu!e!te să in:luen6e9e marile puteri ast:el incat $n Tratatul de la Berlin din (? iul

condi6ionea9ă recunoa!terea independen6ei statului rom%n de acordarea de drepturi politArticolul 00 impus de Alian6a ,niversală Israelită puterilor semnatare stipula că1... $(3"%$(/"" )+

+)! "/% , 0%&! 0"($3" (+ (/3"", v% 1" ) ()(3" 2$ R%&'$"( 1 #!% !*" ! #! ! 1!0) !6(/")()!...Deci to6i evreii ru!i polone9i germani austrieci intra6i clandestin

peste LL LLL de imigran6i2 Madarnice demersurile lui I2 Brătianu !i Gogălniceanu careprincipiul de neamestec $n treburile interne ale 6ării2 BismarcC bate cu pumnul $n masăcu inva9ia cer%nduFi domnitorului la presiunea banc4erilor evrei de la Berlin ca Romrăscumpere căile :erate :apt cunoscut ca a:acerea 7trousberg2 3ongresul de la Berlin este Alian6ei ,niversale Israelite !i al Rusiei care a5unge din nou la urile Dunării2 Alian6a ,niIsraelită c%!tigă emanciparea politică a evreilor din Bulgaria prin art2/ din Turcia prin ar7erbia prin art2 @/ !i din untenegru prin art2 ()2Reac6ia din 6ară este aproape de răscoală $mpotrivirea porne!te de la Ia!i2 arile putemodi:icarea art2 ) din 3onstitu6ie !i această modi:icare nu se putea :ace dec%t de către 3oregiuitoare1 3amera !i 7enatul2 Desc4iderea sesiunii &?)?F&?)' are loc abia a doua 9i dup

rom%ne iau $n stăp%nire Dobrogea adică la &/ noiembrie &?)? $ntreaga sesiune va :i c4estiunea israelită devenind nodul discordiei $ntre guvernul Brătianu care era obligat săal Tratatului de la Berlin condi6ie obligatorie pentru a ni se recunoa!te independen6a !i onu voia să audă de revi9uirea articolului ) revi9uire care p%nă la urmă a avut e:ecte ne:aRom%nia2 A2D2 Holban adresea9ă o PROTE7TA.IE domnilor repre9entan6i ai 3amerelo

av%nd ane;ate tabele cu un mare număr dte semnături prin care respingea $ncetă6enirea evreilor2 Re6in din PROTE7TAREA lui A2D2 Holban un adevăr de mare !i dramatică act..* ) '$"" $%4) " D%&$")% ", 2$ ! %0"/! 0 ")"0!, (+ !1! () (0 "1"0! 1%;)! $! !$) + ( 0%$ ! v( 1%$#+/ !(/ (/ "$#! !$#!$3!" /% $(3"%$(/!0 2

Înainte de a anali9a situa6ia creată prin articolul 00 al Tratatului de la Berlin o scurtă paasupra rolului ne:ast al #ran6ei iudai9ată $n c4estiunea evreiască din Rom%nia2 O bună pdomnitorului 3arol la Paris era doamna 3ornu care iFa scris alarmată $ncă din &? ) că $datorită politicii antievreie!ti a lui Brătianu opinia publică este din ce $n ce mai antirom%Desigur nu mai sublinie9 rolul presei iudaice $n :ormarea opiniei publice :rance9e !i europersonalitate publică proeminentă de mare acurate6e morală $i răspunde că pretinsa cesa :ost e;agerată peste măsură Brătianu ne:ăc%nd altceva dec%t să aplice o măsură admincontra evreilor care desc4id $n mod ilegal c%rciumi prin sate măsură spri5inită pe ordin$nsu!i $mpăratul Napoleon al IIIFlea la presiunea Alian6ei ,niversale Israelite !i a lui 3remelegra:ia9ă domnitorului 3arol $n aceea!i problemă ridicată de presa evreiască la rang de

capitală a umanită6ii2 Te;tul telegramei1...%u trebuie să las în neştiinţă pe $lteţa oastră cât deopiniunea publică se mişcă aici de persecuţiunile ale căror victime se zice că sunt israetiţii dMoldova. %u pot crede că #uvernu luminat al $lteţei oastre să autorizeze măsuri atât de coumanităţii şi civilizaţiuniiC9 .

3arol I răspunde prin telegrama din &(W( mai &? )2 3ite9 din te;t1...Măsurile ce #uvernul a

că trebuie să iea n @au nimic e3cepţional şi intră în dreptul comun.Iată !i ceva din te;tul scrisorii&)



completea9ă telegrama1...<untem acuzaţi din nou în ziare că persecutăm pe evrei pentru e#e a licenţelor opreşte pe evrei de a deţine debite prin sate. Dar aceasta este o măsură înţel

suntem 5otărâţi a respin#e orice reclamaţiune sau interventiune în acesta privinţă. ,rebuie săcunoască cineva satele din Moldova pentru a putea să aprecieze ce acţiune vătămătoare e3erevreul asupra populaţiunii de la ţară cu rac5iul său falsificat...0?

U E2 Drumont $n -A #RAN3E EN*,I+I scria că #ran6a gra6ie lui Jadington 5uca ronoble6e al unui 5andarm care a legat m%inile na6iunii rom%ne slabe pentru a permite 5cu tăria vitriolului pe g%tle5ul muribundului2

In cele ce urmea9ă ne ocupăm de reac6ia na6ionala la c4estiunea israelit% impusă prinTratatului de la Berlin2 -a lucrările 3amerei de revi9uire participă v%r:urile personalită6il+asile Alecsandri +asile 3onta Titu aiorescu P2P2 3arp andac4e Gostac4e 2 %Negru99i2 7e :ormea9ă două curente de opinie2 ,nul radical !i intransigent av%nduF& ca ilo9o:ul +asile 3onta al doilea pentru o revi9uire condi6ionată propusă de A2D2 Holban

PROTE7TARE2 Pentru a lămuri motivele curentului radical antirevi9ionist iată c%tevaucruri care &Fau generat2

Registrele regimentelor care au luptat $n Ră9boiul de Independen6ă consemnea9ă că $nmurit un soldat evreu lovit de o sc4i5ă !i că al6i trei solda6i evrei au murit de ti:os la croitobucătăriile de etapă2

Incep%nd din &?0? marii bărba6i de stat ai rom%nilor $!i asumă istoria ca responsabcăut%nd să construiască structura 5uridică a 6%rii să cree9e institu6iile care să de:ineascpromove9e via6ă economică na6ională !i să asigure rom%nilor po9i6ia suverană $n toate sociale economice politice !i culturale2 In acest proces comple; de edi:icare a statului nmodern a:lat sub dublă stăp%nire1 a $naltei Por6i !i a Puterilor garante ca să nu mai vonterludiul stăp%nirii ruse!ti era :iresc ca lupta pentru promovarea intereselor na6ionale s

sistem de legi cu caracter limitativ :a6ă de pu9deria străinilor aciui6i ilegal $n Principate2 reac6ionat ve4ement cu ecou $n presa europeană !i transatlantică av%nd spri5inul brutalniversale Israelite au :ost evreii2

I2 32 Brătianu $n drum spre Paris are la Berlin o $ntrevedere cu 3o4en pre!edinteleamenin6ă că Rom%nia :ără spri5inul evreiesc este pierdută2 -egea din &? 0 pentru constiavoca6ilor permitea numai intrarea rom%nilor !i a străinilor na6ionali9a6i $n acest corp2 Anterdic6ie pentru evrei $n comer6ul de drog4erie2 Actul care a st%rnit ecouri $n presa eu

americană a :ost 3irculara din (0 aprilie &? ) dată de I232 Brătianu in calitatea lui de mininterne prin care se e;pul9au to6i evreii vagabon9i de prin sate circulară care completa

nr2((' din / septembrie &? a ministrului de interne N2 3re6ulescu prin care se cerea pnu mai tolere9e a!e9area $n 6ară a evreilor supu!i sau nu unei protec6iuni străine ca 4angisau arenda!i2

7e e;plică e;presia 8sunt supus austriac82 Ion Brătianu declara la &?)) că :iecare evreu vlict cu autoritatea spre a ie!i ba9ma curată se declara supus austriac2 Din zece contravenienţi lampozite 4 sunt evreideclara I232 Brătianu0' 2

E;pul9area a 9ece evrei vagabon9i prin ala6i !i a altor (/ din satele Bacăului iFa adus lBrătianu un potop de in5urii $n $ntreaga presă iudeoFeuropeană !i americană2 Plutocra6ia?el1udentum&Fa determinat pe Napoleon al IIIFlea săFi dea prin6ului 3arol I telegrama pe careprodusFo $n acest capitol2

SESIUNEA DRAMATICĂ 9 - 9 . 7esiunea 3orpurilor -egiuitoare &?)?F&?)' estee;emplară pentru istoricul parlamentarismului rom%nesc2 Parlamentarii aveau ca temă revarticolului ) din 3onstitu6ia impusă de Puterile europene care repre9entau interesele marii

evreie!ti !i pe ale Alian6ei ,niversale Israelite cele mai puternice centre de presiune :iind &?



repre9entată prin $mpăratul Napole;ion al IIIFlea !i diplomatul Jadington !i ermania repcancelarul BismarcC2 Puterile impuneau Rom%niei acordarea de drepturi civice !i politicmigran6i evrei intra6i clandestin $n 6ară ceea ce repre9enta un pericol na6ional date :iin

speculative ale evreilor !i :aptul că se constituiseră ca stat $n stat2 uvernul I232 Brătianuciocan !i nicovală2 Independen6a ob6inută cu armele pe c%mpul de luptă trebuia recunoseuropene cu condi6ia revi9uirii articolului ) ma5oritatea parlamentară av%nd suportul opera $mpotriva revi9uirii2 Holban mergea p%nă la a renun6a la recunoa!terea independen6daca era răscumpere cu un preţ aşa de sân#eros. $ avea răbdare aşteptând ca -uropa mai bine luminasupra propriilor ei interese să devie mai ec5itabilă către noi care reprezentam în /rient idecultura instituţiunile şi interesele sale=>. +asile 3onta depune o mo6iune antirevi9ionistă sem32 4ica E2 4ica I232 Negru99i P2 3a9imir 32 3iupercescu N2 Blaremberg B2 Tetcanu2 In replică Alian6a Israelită din Rom%nia $ncearcă săFi o:ere )L LLL lei spre amo6iunea2 7e constituie un centru de putere moldovenesc antirevi9ionist condus de +ernepus condi6ii 9drobitoare lui I232 Brătianu2 3u o abilitate diplomatică !i politică de mare s$ncepe 5ocul tergiversărilor care va e;aspera Puterile le va u9a răbdarea u9%nd !i demoi consisten6a articolului 00 din Tratatul de la Berlin ast:el că la octombrie &?)' c%nd a

revi9uit a :ost votat de Adunarea Deputa6ilor el era redactat con:orm intereselor na6ionaceea ce impuseseră arile Puteri2

3%teva citate din scrisorile domnitorului 3arol I adresate tatălui său principele 3arol AHo4en9ollern pe careF& in:orma asupra actelor sale politice pe careF& consulta !i pe cmedie9e la Berlin c4estiuni $n litigiu2 7crisoarea datata Bucure!ti /W&) noiembrie &?)?%umai după desc5iderea (amerelor şi după sc5imbarea ministerului absolut necesara ţinâde rezolvarea c5estiunii evreieşti vom avea o situaţie limpede în afacerile interne... !uterilecred că e3ercită prin întârzierea recunoaşterii independenţei noastre opresiune asupra ţârii însă în privinţa aceasta pentru că păzirea lor produce numai îndârjire faţă de străinătate. Rc5estiunii evreieşti nu se va face din cauza aceea nici mai curând nici mai târziu şi bărbaţpolitici declară că vor ale#e timpul care li se va părea mai potrivit. $devărat că eu mi&aş pu

e3ercita influenţa cred însă că e mai prudent dacă nu voi insista pentru ca să se potolesurescitarea ma3imă=7.7crisoarea datată Bucure!ti & W(? :ebruarie &?)'1 222 Din afară e Rusia care ne apasă în tot fel

aflând un sprijin în ?ermania înlăuntru e c5estia evreiască care după cum am prevăzut canul trecut produce cele mai mari dificultăţi şi nu va putea fi rezolvată aşa de curând... dupvor face ale#erile pentru noua (onstituantă care va avea să rezolve definitiv c5estia evreiascvor dezlănţui toate patimile ... discuţiunile în (onstituantă se vor prelun#i până la vară şi eu apuţină speranţă că soluţiunea ce o aşteptăm va mulţumi -uropa/( 2

7crisoarea datată Bucure!ti @W&/ aprilie &?)'1 222am trecut norocos peste prima parte a campprimejdioase care mi&a fost impusă prin tratatul de la 6erlin ţara a recunoscut necesitatea articolului 9 din (onstituţie ... %u trebuie să ne ascundem însă în#rijorarea că e vorba de oîntreprindere în#reunată încă din cale afară prin iritaţia de care e cuprinsă mai ales întrea#aMoldovă. $m discutat în timpul din urmă cu mulţi bărbaţi influenţi de acolo care au în privc5estiunii evreieşti o judecată obiectivă cu toate că le&am atras atenţiunea asupra primejdiameninţă din străinătate ei vedeau totuşi piedici de nebănuit şi se temeau de neorânduială. Mitropolitul din aşi am vorbit două ceasuri conjurându&7 să predice pace şi concordie şimai tolerant decât toţi ceilalţi. (ând mi&a răspuns că Moldova creştină nu trebuie să fie datăevreilor i&am atras atenţiunea cât este de primejdios de&a alimenta astfel de idei... Mai esc5estiune #rea... răscumpărarea căilor ferate pentru care ne#ociem deja de un an dar fără

din cauza condiţiunilor apăsătoare ale banc5erilor din 6erlin. (5estiunea evreiască şi răscum&'



căilor ferate sunt două probleme aşa de mari încât abia se pot rezolva în acelaşi timp. n ac5estiunile se afirmă influenţa lui 6leic5roder. Mă duc pentru câteva zile la aşi unde e cena#itaţiunii contra evreilor şi unde aceştia din urmă încă sunt din când în când provocatori./@

7crisoarea datată Bucure!ti &W&@ iunie &?)' $ncepe după cum urmea9ă1 %e aflăm acum cufundpână în #ât în c5estiunea evreiască a cărei rezolvare se va mai amâna ... 6rătianu zice8 de cprea puţin de la (amere vom avea -uropa contra noastră de vom cere mai mult vor respi(amerele. & în (onsiliul de ieri am fost de următoarea părere8 7I să se ştear#ă fără discuţie arespectiv din (onstituţie AI să se acorde evreilor născuţi în ţară şi anume din părinţi care s&ot în ţară şi nu s&au bucurat niciodată de protecţie străină drepturile cetăţeneşti pe lân#ă

următoarele condiţiuni8 aI să fie făcut serviciul militar bI să plătească birul personal cI teunei şcoli româneşti dI e3ercitarea unei meserii în ţară... $r accepta (amerele aceastaJ Mai că mîndoi ... în (amere se manifesta c5iar de pe acum o rezistenţă pasiva care e #reu de înfrânt moldoveni se arată o iritaţiune care creşte şi o indispoziţie aşa de mare pentru concesiuni faevrei...=C

7crisoarea datată Bucure!ti (L iunieW( iulie &?)'1am cerut ca #uvernul să se declare 5otărât c5estiunea evreiască... ?uvernul caută să influenţeze (amerele ca să acorde unei cate#orii anude evrei drepturile cetăţeneşti nu află însă ascultare... %ici ameninţările -uropei nu fac impLa 6erlin sunt 5otărâţi să intervină... să ne prescrie ce drepturi să dam evreilor. *n astfel de pînţele#e că ar mării iritaţiunile în ţară... talia se mulţumeşte cu şter#erea articolului 9 din (oot aşa cum $n#lia cu naturalizarea câtorva evrei. Kadin#ton. însă cere o soluţionare radicală6erlin se insistă pentru... răscumpărarea căilor ferate în condiţiunile cerute de banc5erii d@a//

7crisoarea datată Bucure!ti & W(? iulie &?)' $ncepe a!a1 %enorocita c5estiune evreiască a devadevărată luptă uriaşă care trebuie purtată cu ţara şi cu străinătatea... !e când ţara mă prezintun apărător al drepturilor evreieşti străinătatea se plân#e că nu le respectez destul... Mă creîndreptăţit a pretinde de la Reprezentanţii poporului ca să afle pentru c5estia evreieascâ o socare să apere înainte de toate interesele economice ale ţârii şi să ofere Marilor !uteri posibilia se declara mulţumite. Dacă am putea înconjura criza prin naturalizarea unui sin#ur evreu

cel mai fericit ... ntrarea lui Go#ălniceanu ca Ministru de nterne am declarat&o ca absoldin cauza a#itaţiunilor ve5emente din Moldova... (ea mai mare iritaţiune a produs în ţară înîn Moldova propunerea de a se da drepturi civile la anumite cate#orii de evrei8 petiţiuni mscrisori ameninţătoare adresate mie părea că se vor înscena demonstraţiuni mai mari. .. !utmari au obosit în afacerea aceasta devenind prin multe amânări şi dificultăţi mai puţin e3că se vor declara mulţumite cu propuneri ec5itabile=2 .

Re9isten6a na6ională la dictatul arilor Puteri a $nvins2 Articolul ) din 3onstitu6ia de lmodi:icat după o luptă politică care a durat & luni2 Adunarea Deputa6ilor a votat articoluedin6a din octombrie &?)' cu &@( de voturi pentru ' voturi contra !i ( ab6ineri2 P2P2

Bobeica2 +asile Alecsandri se pronun6ă $n 7enat $mpotriva revi9uirii spun%nd $n discuRe#ret de a constata că evreii din Moldova afară de foarte puţine e3cepţii s&au arătat vecnepăsători de soarta României ba pot zice c5iar ostili propăşirii noastre naţionale. *nirearincipatelor a fost pentru ei un doliu ...I$#! !$#!$3( R%&'$ , % !&"6 ( !, 4" /+ )( %&!$) + (0!( "$#! !$#!$3 +$ &%)"v #! ( 0+& " *($"", #! ( 0 !4)! 0(& ) 4" ( !0+

&":! "!" %*4)!4)"9.Articolul ) modi:icat acorda evreilor dreptul de a cere naturali9area $n mod individual p

cerere adresată 3amerelor !i de a ob6ine naturali9area ca !i ceilal6i străini :ără dreptul demobile rurale drept de care se bucurau $n e;clusivitate numai rom%nii2 Iată !i con5ura6

care a impus Rom%niei modi:icarea articolului ) din 3onstitu6ia de la &? 1 ermania p

(L



BismarcC Austria prin contele Andrass" Anglia prin lordul Beacons:ieldFDisraeli repinan6ei evreie!ti !i primFministru #ran6a prin Jaddington Italia prin 3onti2

??@ de evrei care $ntrFun :el sau altul serviseră $n armată sau serviseră armata au :ost $n bloc2

EFECTE. CONSECINŢEodi:icarea articolului ) din 3onstitu6ia de la &? rati:icată de 7enat la &&W(@ oct

avut consecin6e grave pentru Rom%nia desc4i9%nd 6ara valurilor succesive de inva9ie acordarea drepturilor politice conduc%nd la acapararea economiei băncilor !i :inan6elor ast:eprea5ma celui de al doilea ră9boi mondial )LS din economia na6ionala apar6inea străiniloma5oritate absolută evrei2 In perioada &?)'F&'@' Rom%nia devine pentru evreimea mond*,DEN-AND PAR EK3E-EN3E adică 6ară evreiască prin e;celen6ă construită prin mi5politice economice !i propagandistice de către Alian6a ,niversală Israelită con:orm planupe termen lung care vi9a trans:ormarea Rom%niei $n NO,- I7RAE-2 Perioada de v%r: a deconomice !i politice evreie!ti $n Rom%nia antebelică se reali9ea9ă $n timpul domniei ne:aste a r3arol al IIFlea condus de amanta sa ElenaF runbergFJol:F-upescu !i prin ea de oculta :inevreiască !i de :rancmasonerie :apt care a născut legic reac6ia na6ională prin i!carea -egprin introducerea $n s:era politicului a :ormulei N, ER,7 +A-A3HI3,7 apar6in%nd omulAl2 +aidaF+oievod2

Perioada &?)'F&'@' se caracteri9ea9ă prin lupta pentru supravie6uirea na6ionalului care convarianta :undamentală a Istoriei rom%nilor variantele de9na6ionali9ării !i coloni9ării aactorilor e;terni de agresiune care !iFau disputat Rom%nia1 catolicismul !i iudaismul $n c

variante1 iudeoFcapitalismul !i iudeoFcomunismul2 Invarianta :undamentală a istoriei rompentru supravie6uire !i consolidarea na6ionalului se caracteri9ea9ă $n perioada amintită pbărba6ilor politici de a organi9a :undamenta consolida !i a da continuitate statului na6iondependent Rom%nia2 Aspectul 5uridic al cadrului statal $ntrFo Rom%nie abia eliberată

domina6ia politică a Por6ii !i a Puterilor garante alcătuia temelia edi:iciului $n construc6iearticolului ) a :ost doar $nceputul ac6iunilor destabili9atoare ini6iate de Alian6a ,niversală

a nu permite organi9area !i consolidarea statului na6ional rom%n după Protocoale statul ndu!manul de moarte al supraFstatului evreiesc2 -egea pentru crearea Bursei de comer6 dinde constituire a 3amerelor de comer6 din &?? codul de comer6 din &??) care con6inea privitoare la componen6a etnică a consiliilor de administra6ie legea pentru e;ploatarea ca&??' care prevedea că străinii vor :i anga5a6i numai $n lipsa speciali!tilor rom%ni legeprimar din &?'@ a $nvă6ăm%ntului pro:esional unde străinii erau primi6i numai ca audiconsim6ăm%ntul ministrului $n !colile de arte !i meserii $n propor6ie de o cincime din l$n !colile comerciale contra unei ta;e anuale dar mai ales legea pentru $ncura5area indusdin &??) care impunea ca două treimi din lucrători să :ie rom%ni $n termen de / ani de la abricii au st%rnit protestele presei iudaice din 6ară din Europa !i 7tatele ,nite2 Alian6a

Israelit% a contracarat violent procesul de consolidare a statului na6ional prin crea6ia 5uripersecu6ii ine;istente pogromuri apel%nd la conducătorii marilor puteri con5ug%nd :al calomniilor $ndreptate asupra bărba6ilor politici cu mi!carea rapidă a emisarilor trimi!sa supraveg4e9e aplicarea articolului 00 al Tratatului de la Berlin că9ut $n moarte naturala&?)'2 .inta calomniilor Alian6ei !i ale presei subordonate au :ost I232 Brătianu !i i4ail G

Articolul ) din legea rurala prin care se inter9icea $nstrăinarea proprietă6ii 6ăranului a unei campanii $mpotriva lui Brătianu2 3%nd Gogălniceanu $n calitate de ministru de inteemeiul articolului &L din legea asupra poli6iei rurale din &? ? dă ordin pre:ec6ilor ca p

de dreptul de a acorda sau re:u9a autori9a6ia de a se a!e9a $n comună a oamenilor :ără căpăt%i

=vagabon9i negustori ambulan6i> comunită6ile evreie!ti din 6ară st%rnesc o :urtună $n(&



se pl%ng Alian6ei invoc%nd persecu6iile la care sunt supu!i evreii de către autorită6ile rsălbatice2 Alian6a trage s:orile marionetelor ei din guvernul iudeoF:rance9 !i marc4i9ul -aordin agentului diplomatic :rance9 de la Bucure!ti ellinet să adrese9e guvernului o not$mpotriva e;pul9ării din sate a evreilor =vagabon9i> :apt care le9ea9ă dispo9i6iile 3onstitGogălniceanu răspunde demn !i :erm spun%nd că $n Rom%nia c4estiunea evreiască esteoc5estiune naţionala şi totodată o c5estiune economică... $tât #uvernul cât şi naţiunea avemdea fi în#rijoraţi de pro#resele acestei naţiuni străine care trăieşte în mijlocul nostru şi al cărcreşte nepre#etat prin imi#rarea evreilor din ?aliţia şi din !odolia provincii ale vec5ii !olonimitrofe cu România.../? 2

3%nd $n &?'/ se aplică legea poli6iei rurale de către partidul liberal revenit la putere acalomnii !i proteste 8europene8 care culminea9ă atunci c%nd guvernul $nc4ide 5umătatevreie!ti de la sate aplic%nd legea monopolului băuturilor spirtoase din &?)@ prin care nsăte!ti puteau bene:icia de licen6e pentru c%rcium%rit Alian6a ,niversală Israelită a cerunterven6ia diplomatică a Puterilor2 Altă v%n9oleală europoFamerican% c%nd pentru a a

na6ională $n &??@ se promulgă legea $mpotriva comer6ului de loterie !i $n &??0 legeacomer6ului ambulant ambele practicate de evrei loteria slu5ind banc4erii evrei din -ipsc3iclonul protestelor euroFamericane este :ormat $n deceniul ) al secolului &' cre!te $n indeceniile ? !i ' $n propor6ie geometrică :a6ă de rata consolidării 5uridice a statului na6ioca oc4iul lui să atingă Bucure!tiul $n &'L( c%nd se votea9ă legea meseriilor care dădea drpractică numai acelor străini care puteau dovedi că $n 6ara lor cetă6enii rom%ni se bucureciprocitate2 Nu puteau dovedi li se putea elibera o autori9a6ie $n condi6ii speciale decomer6 !i industrie2 Alian6a ,niversală Israelită mobili9ea9ă presa !i diploma6ia2 7tatele ,Americii intră $n alertă2 7ubsecretarul de stat Ha"e emite note către puterile semnatare alea Berlin2 Rom%nia a călcat $n picioare articolul 002 Deci Rom%nia trebuie!te pedepsită

I$v( "($)!" 1+$#(&!$)(/! ( " )% "!" %&'$"/% 0 !( !( S)()+/+" N(3"%$(/ U$")U$"v! (/ I (!/") , "$ &( ( #! &($!v ( !v !"/% (#+4" 2$ R%&'$"(, 2" % +$

+)! "/% ) "$! 4" ( 1"$($3!" + (- )()(/! %6 (&+/ #! ) ($ 1% &( ! ( 3 "2

RĂZBOIUL DEMO RAFIC

At%t dr2 J2 #ilderman pre!edintele ,niunii Evreilor Păm%nteni =,2E2P2> c%t !i2avJeissman lansaseră teoria păm%ntului rom%nesc neocupat capabil să primească mase deatingă gradul de densitate al popula6iei din Occident2 Pe această teorie sFa ba9at strategianiversale Israelite pentru a motiva inva9ia !i a sc4imba raportul demogra:ic al Principateloavoarea evreilor :i;%nduF!i ca ba9ă e;perimentală oldova2 In capitolul IN+AMII-E2

3I#RE ADE+ R,RI am dat ci:re !i statistici care demonstrea9ă punerea $n practică a strademogra:ice pentru crearea masei de manevră puternică numerice!te capabilă să 5oace ro$n economie !i politică prin spri5inul ocultei interna6ionale2 Ră9boiul demogra:ic dus de $mpotriva Rom%niei sFa des:ă!urat pe c%teva teatre principale de opera6iuni :iind sus6economic $n principal vi9%nd distrugerea :ibrei biologice a poporului rom%n scădereanatalită6ii cre!terea ratei mortalită6ii $n compara6ie cu cre!terea e;cesivă a natalită6ii la scăderea ratei mortalită6ii2 Acestui spor demogra:ic i se adaugă rata sporita a inva9iei amcomponente :ăc%nd ca $n ) decenii masa de manevră israelita pornită de la c%teva miipeste l ()/ LLL dintre care )LS posedau mai bine de )LS din avu6ia na6ională2

Date oficiale ale natalităţii şi mortalităţii în anul 7:9= pentru Moldova8((



Boto!ani ortodoc!i născu6i /)& mor6i ?&&evrei născu6i )(L mor6i ))

Doro4oi ortodoc!i născu6i (@) mor6i (/Levrei născu6i @)) mor6i (//

Ia!i ortodoc!i născu6i &((0 mor6i &))/evrei născu6i &'L@ mor6i &(&@

Neam6ul ortodoc!i născu6i @ ' mor6i &?&evrei născu6i @ ? mor6i &??

7uceava ortodoc!i născu6i &@( mor6i @(evrei născu6i (@0 mor6i (L

3i:rele demonstrea9ă că $n a doua 5umătate a secolului trecut rom%nii au trecut printrFdemogra:ica cu o rată negativa a natalită6ii !i cu o rata mare a mortalită6ii :enomen cardupă lovitura de stat !i contrarevolu6ia din decembrie &'?' av%nd acelea!i cau9e economicspirituale $n vreme ce masele de imigran6i evrei au cunoscut $n epoca o detentă demogrreali9e9e planul Alian6ei de a domina oldova2 De aici ostilitatea presei mondiale evreie!unirii principatelor care sc4imba raportul de :or6e demogra:ice $n :avoarea rom%nilor2 3ra maselor evreie!ti a sc4imbat :i9ionomia unor t%rguri !i ora!ele moldovene!ti pervertindar4itectural !i a creat implanta6ii evreie!ti autonome pe teritoriul oldovei cam $n genul sraelite din teritoriile arabe cucerite23%teva ci:re care re:lecta procesul de iudai9are al Basarabiei secven6a anului &'L(2 P

din acesta 9onă1 ( &0@ LLL su:lete din care1 l @(@ &/& rom%ni (0) LLL evrei /)( ?bulgari germani găgău9i ruteni lipoveni ca9aci !i al6ii2 Iată :i9ionomia t%rgurilor

Ora! Total locuitori Rom%ni Evrei3a4ul ) 'LL l ?/L @)LLBăl6i (& LLL 0@LL ?)LLHotin @& ?LL 0/LL &(LLLOr4eiu &0 ?LL /LLL )LLL

Tig4ina @/ 0LL &LLLL ?LLL3ălăra!iFT%rg ( @0/ l L&?34i!inăul &@& LLL L LLL/'

In primul deceniu al secolului (L $n oldova erau /0 LL evrei2 Recordul $l de6inea 7adagura din 0 ?@ locuitori $n &??L erau @ ??? evrei la +i5ni6a din 0 &/ locuitor$n 3ernău6i $n acela!i an &??L erau &0 00' locuitori din care 0 ?& evrei ca $n &?'Lani numărul evreilor să se ridice la &) @/' la o popula6ie de /& &)& locuitori2

Acela!i spor demogra:ic prin inva9ie !i na!teri se constata $n aramure! 3ri!ana BanTransilvania2 Am mai notat că p%nă la revolu6ia din &?0? $n tot Ardealul nu erau dec%t$n &'&L după statistica mag4iara să :ie &&? &)' :ără aramure! cu L ?)? !i Banat cu L2

Pentru Ia!i $n perioada &? 'F&?) evreii $nregistrea9ă un plus de @ (/& su:lete ortode / 0&/2 Intre &??& F&?'L se nasc la Ia!i &&2 (@ copii cre!tini :a6ă de &0 )@) copiino6iunile ortodoc!i !i cre!tini eviden6a născu6ilor !i a mor6ilor :iind 6inută dup% obicecatasti:ele bisericilor iar la evrei de către rabini2 In perioada amintită mortalitatea cre!tinmare la Ia!i dec%t a evreilor1 au murit &@ (L0 cre!tini :a6ă de &L (' evrei $n cele &@

oldovei mortalitatea ortodoc!ilor depă!e!te natalitatea cu ?'& $n vreme ce la evrei natalidepă!e!te mortalitatea cu l @??2 In 5ude6e din oldovă1 Bacău Ia!i Putna Tecuci evreii au crescut $ntre &?@' F &?'( cu &LLLS prin inva9ie !i na!teri2 -a Bucure!ti $n augnasc 0@& de copii cre!tini dar mor @)L cre!tini la evrei se nasc & de copii !i mor @

octombrie sporul de evrei este de @LSl

2(@



In perioada &?)LF&?'@ untenia dă un e;cedent de &0 )(& evrei la un total de @@ 'născu6i :a6ă de un e;cedent de &) '0@ ortodoc!i la un total de @?('?? copii născu6i dinslabul spor demogra:ic al muntenilor :a6ă de sporul demogra:ic al coloniilor israelite oricdemogra:ie po9itiva :a6ă de cea negativă a moldovenilor2 In ultimii / ani ai secolului trecuevreilor la na!teri a :ost de &) LS :a6ă de al ortodoc!ilor rămas la &@ /LS asta $n +ec4vreme ce peste mun6i $n $ntreaga Transilvanie $ntre &?'LF&'LL evreii cresc cu ' /LS cu &S2

area ,nire constituie $n Rom%nia anului &'&? o masă de manevră economică !i politide l ()/ LLL su:lete a!a cum am notat mai sus(2

După primul ră9boi mondial $n care Rom%nia a :ăcut parte din coali6ia 6ărilor Aliate $nvingătoare d%nd 5ert:e care au $nsumat ?LL LLL de mor6i !i suma :abuloasă de )( mi

arile Puteri aliate iFau aplicat acela!i regim discriminatoriu ca la Tratatul de la Berlin $n n:luen6a Alian6ei ,niversale Israelite careF& manevra pe pre!edintele 7tatelor ,nite marerancmason J2 Jilson dar deopotrivă pe pre!edintele #ran6ei 3lemenceau prin manevre

atitudini dictatoriale i sFau impus Rom%niei condi6ii drastice pentru a :i $nrobită :inan6eiO parante9ă lămuritoare1 din martie &'&' a luat :iin6ă 3onsiliul e:ilor de 7tate sau 3onsilPatru sau 3ei Patru ari F THE BI #O,R adică Anglia #ran6a 72,2A2 !i Italia !i 3on

ini!trilor de E;terne sau 3onsiliul 3elor 3inci sau 3ei 3inci ici THE -ITT-E #I+E1 Angl#ran6a 72,2A2 Italia *aponia marile puteri autonuminduFse autoritatea suprema a 3opace2 In această calitate dictatoriala au mers at%t de departe cu obră9nicia $nc%t na6iunnu li sFa permis să e;amine9e te;tele proiectelor Tratatelor de Pace :iind puse $n :a6a :ap-a instiga6iile secrete ale Alian6ei ,niversale Israelite #ran6a iudai9ată a $mpins lucrurilevoind să trate9e Rom%nia ca pe un statneutru!i nualiat.

Andre Tardieu1...$m dus lupte dure pentru a face să i se recunoască lui 6rătianu şi Româncalitatea de aliat. -u aveam împotriva mea pe (lemenceau care nu&i ierta armistiţiul sau pecare declara că nu ţine cont de tratatul nostru de alianţa din 7472... 'n concluzie în numele se comite o mare nedreptate vrând să se pedepsească România pentru nefericirile sale de car

responsabili aliaţii săi...@

23ontele de 7aintFAulaire ambasadorul #ran6ei $n Rom%nia $n timpul ră9boiului $n3ON#E7F7ION D<,N +IE,K DIP-O ATE1...După acest război al dreptului România careoţi aliaţii noştri a avut cel mai mult de suferit era cea mai prost tratată.. -videnta dreptate a

sale şi presiunea opiniei publice europene impresionate de imensitatea sacrificiilor acestei ţăriumfat...2C.

I2I232 Brătianu1...Din nefericire adversarii noştri politici e3ploatează aici=n2n2 la Paris>împotrinoastră neîncrederea şi cupiditatea oamenilor de afaceri şi influenţa lor asupra 5otărârilor po7au $n telegrama din @ iunie &'&'1...situaţia aici s&a precipitat şi s&a a#ravat foarte tare... în tprezentat $ustriei România nu fi#urează decât pentru a&şi vedea impuse condiţiuni care&ndependenţa politică şi compromit #rav libertatea economică/23are era c4eia $n condi6iile ce trebuiau impuse Rom%nieiQ Protec6ia minorită6ilor te

subtil care vi9a $n special protec6ia evreilor păm%nteni dar mai ales a celor $n tran9it acordarea liberului tran9it pentru toate măr:urile mi5loacele de transport !i supu!ii PuteriAsociate :ără nici un :el de vamă $n condi6ii cel pu6in egale cu cele ale supu!ilor rom%anularea independen6ei !i trans:ormarea 6ării $n colonie a capitalului străin2 Din nou AliaIsraelită $ncearcă să impună un regim pre:eren6ial !i privilegii pentru israeli6i prin Bert4epre!edintele comisiei pentru garan6iile acordate minorită6ilor căruia I2I232 Brătianu $i s&'&'1...;ara asi#ură e#alitatea în drepturi libertăţi politice şi reli#ioase tuturor cetăţenilor...

România nu va admite intervenţia #uvernelor străine în acţiunea de aplicare a le#ilor sale in(0



I2I232 Brătianu se re:erea direct la DecretulFlege (L?/ din (( mai &'&' art2 l care 4otăra1 Locuitorisraeliţi din ec5iul Re#at majori născuţi în ţară sau din întâmplare în străinătate din

domiciliaţi în ţară care nu au fost supuşi nici unui stat străin sunt cetăţeni români şi se vooate drepturile cetăţeneşti dacă manifestă această intenţie.

Acela!i 5oc ca $n &?)'2 i urmările lui pe teatrul de opera6iuni demogra:ic2 Perioada &putea $mpăr6i din punctul de vedere al cre!terii demogra:ice evreie!ti $n Rom%nia :unc6evenimentele europene care au ridicat noi valuri de inva9ie israelite m%n%nduFle spre tcare a :ost Rom%nia acelui timp !i anume1

U valul de emigran6i evrei din ali6ia st%rnit de o:ensiva generalului rus Brusilov vac%teva 9eci de mii de israeli6i $n aramure! !i c%teva mii $n oldova =&'& >

U după unirea Basarabiei alt val st%rnit de revolu6ia bol!evică evrei posedan6i :ugi6populară sau agen6i cominterni!ti veni6i de peste Nistru care a scurs $n Basarabia !i olde emigran6i =&'&?F&'&'>

U ră9boiul rusoFpolonU masacrele lui Bella G4un $n ,ngaria apoi represiunile s%ngeroase ale amiralului Ho

valuri succesive de emigran6i evrei spre 3ri!ana Arad !i Transilvania =&'&'>U &'@@ venirea Iui Hitler la putere $n ermania ridică o puternică emigra6ie evreias

găse!te adăpost $n Rom%niaU Alipirea Austriei la cel de al treilea Reic4 inva9ia 3e4oslovaciei de către aceasta cPoloniei st%rnesc cele trei valuri de inva9ie israelită care $!i a!tern masele emigrante $n Rom%nia

eneralul Averescu $n legătură cu guvernarea sa $n &'(01...'n timpul #uvernării mele populevreiasca din ol5inia şi!odolia #onită de bolşevici s&a în#rămădit la %istru şi mi&a cercoreli#ionarii din ţară să le dau permisiunea să intre în 6asarabia. (ălăuzit de un sentiment umanitate am dat învoirea cerută cu condiţia ca şederea lor la noi va fi vremelnică... $m coînsă cu re#ret că mulţi evrei prin fraudă şi falsuri au căutat şi caută încă să rămână în ţ29 .

Acordarea pa!apoartelor NAN7EN re:ugia6ilor politici evrei $n &'(( :ără o eviden6ă rig&'@ guvernul acordă drept de a9il unui număr de (L2LLL evrei emigran6i din ,2R27272

2 Ebner $i mul6ume!te $n 9iarul 3MERNOJITMER MEIT,N :alsi:icarea actelor de $n$ncep%nd cu gre:ierul Negrea av%nduFi complici pe notarii din Ro4o9a !i *ucica +ec4esamsarul Isac 3ondesberg banda de :alsi:icatori de pa!apoarte evrei din 3ernău6i asocia9iaristului orit9 Jecsler alias Puiu +erea tra:ic%nd autori9a6ii de !edere $n 6ară a supu!il=&'@/> ac6iunile :rauduloase de $nscriere $n registrele de cetă6enie operate de avocatulBlumen:eld 9is Puiu cei L LLL de evrei cu acte :alse descoperi6i $n aramure! c%nd ga con:iscat un vra: de bilete de identitatea :alse un stoc de !tampile :alse ac6iunile ocultEvreilor Rom%ni prin care au ob6inut $ncet%6enirea 9eci de mii de emigran6i evrei au :ăevreilor din Rom%nia are să cunoască o nouă cre!tere vertiginoasă după primul ră9boi mbene:iciind de protec6ia directă !i indirectă a Alian6ei ,niversale Israelite2

#a6ă de noul pericol al inva9iei 3abinetul ( instruc6ie cere primului procuror la (? noieveri:icarea tuturor certi:icatelor de $ncet%6enire eliberate $n puterea decretuluiFlege Nr2 &'&'2 Revi9uirea certi:icatelor de $ncetă6enire se :ace de către ministerul de 5usti6ie !i republică $n onitorul O:icial Nr2 ()@ din (0 noiembrie &'@' din cei &) @' solicitan6i recunoscu6i @'( &)0 unui număr de ((/ ((( solicitan6i anul%nduFliFse titlul de na6ionalitu9urpat prin :raudă2

3onsult%nd statisticile rom%ne!ti !i străine ale deceniului @ re6in următoarele date rcre!terea demogra:ică a evreilor $n Rom%nia are1

U Art4ur Ruppert pro:esor de sociologie universitatea din Ierusalim1 ?@0 @00

U Jiesel cu @LL LLL mai mult dec%t poate suporta Rom%nia(/



U *,DI73HE7 -EKI3ON1 l &@L LLL2U N2 Popp după o anali9ă pluridisciplinară $n care include !i recensăm%ntul din (' de

din popula6ia totală de &' @(/ '/& locuitori ai Rom%niei ari evreii numără l '? @ ? suci:ra cea mai e;actă cunosc%nd că numai din ,ngaria !i ali6ia $n timpul !i după primulmondial sFau scurs $n Rom%nia peste /LL LLL evrei2

In perioada celui de al doilea ră9boi mondial numărul evreilor din nordFestul Transilva$mpu6inat prin deportările $n masă !i uciderile săv%r!ite de regimul 4ort4"st de ocupa6ieeritoriu prin emigrările $n Palestina deportările $n Transnistria !i pierderile su:erite $n 9

au purtat opera6iuni militare pentru eliberarea Basarabiei Her6ei !i Bucovinei2 Asupra cpierderilor evreie!ti autorul păstrea9ă o re9ervă totală ele :iind dublate sau triplate din mopropagandistice :iind trans:ormate $n mi5loace de presiune pentru a sili Rom%nia să plăcompensa6ii sub di:erite :orme repet%nduFse !anta5ul de după Ră9boiul Independen6ei articolului 00 al Tratatului de la Berlin din &?)? mai apoi !anta5ul economic de după primmondial culmin%nd cu !anta5ul de după lovitura de stat din &'?' c%nd partea evreiascăantastica ci:ră de 0LL LLL evrei victime ale 84olocaustului8 ine;istent $n Rom%nia2

Intre anii &'0/ !i &'?' $n perioada de vala4i9are a structurilor politice !i administrative asocialistFtotalitarist sFa $nt%mplat un :enomen opus inva9iei din ultima sută de ani2 aspier9%nd controlul economic !i politic al 6ării au emigrat $n valuri succesive :ie $n IsraeOccident după ci:rele date de 3ultul o9aic din Rom%nia $n anul &''0 răm%n%nd pe tcirca @/ LLL evrei ci:ră nereală mul6i din emigran6ii postbelici $ntorc%nduFse :ie cu relu%nduF!i cetă6enia de ba!tină :ie sub :ormă de investitori $n societă6i cu capital mi;t privat2

EFECTE. CONSECINŢEInva9ia evreiască $n Rom%nia e;ploatarea acesteia vreme de un secol inten6ia de a o

1udenland$n Noua Palestina apoi părăsirea Rom%niei $n masă este una din cele mai tracare istoria a datFo rom%nilor după stăp%nirea :anariotă2

Ră9boiul demogra:ic dus $mpotriva Rom%niei de Alian6a ,niversală Israelită a $mbogevreie!ti de emigran6i a păgubit sectorul :orestier agricultura comer6ul industria $n care a scos peste 4otare o mare parte din valorile produse $m 6ară a creat tensiuni socialecultura !i spiritualitatea na6ională demonstr%nd la scara istoriei că1

U Evreii au :ost !i sunt o na6iune aparte suprastatală neasimilabilă care nu sFa ideni devenirea legică a poporului rom%n e;cep6iile :ăc%nd notă discordantă cu tendin6ele

absolute marc%nd po9itiv domeniul $n care au activat2U Eminescu1/ seminţie care câşti#a toate drepturile fără sacrificii şi munca e cea evreiasc

orice popor drepturile publice şi private au fost rezultatul unei munci seculare şi a unor sacrînsemnate... (e servicii a adus omenirii îndărătnicul şi e#oistul neam evreiescJ... $poi sunt too armă a străinilor în contra noastră... -vreii sunt o armie economică o rasă de asociaţi natucontra a tot ce nu e evreu. ?

RĂZBOIUL ECONOMIC

Ră9boiul economic dus de invadatorii evrei $mpotriva poporului rom%n a trecut prin mstorice $n directă interdependen6ă cu evolu6ia economică mondială !i cu procesul de stă

acesteia de către :inan6a evreiască de:ininduFse ca instrument principal al ră9boiului tota

urmărea trans:ormarea Rom%niei $n 1udenland.Atragem aten6ia cititorilor că $mpăr6irea ră9b(



otal $ntrFo sumă de ră9boaie cu caracter limitat este o opera6ie arbitrară impusă de neceesen6iali9ării problemelor abordate !i că ră9boaiele 5uridic demogra:ic economic cultpsi4ologic sFau purtat simultan $n cone;iune str%nsă cu evenimentele interne !i interna6ioevolu6ia mondială a Alian6ei Israelite ,niversale !i obiectivele acesteia cunosc%nd o evoascendentă pe două direc6ii convergente de o:ensivă strategică1 l F direc6ia capitalistă !i (comunistă2

După opinia autorului ră9boiul economic dus $mpotriva poporului rom%n de către evre$mpăr6i $n două etape istorice distincte2 Prima etapă apar6ine epocii inva9iei primitive dormării !i consolidării Alian6ei Israelite ,niversale c%nd conducerea centrală israelită nu

controlul mondial total al comunită6ilor evreie!ti etapa a doua apar6in%nd epocii $n careIsraelită ,niversală sFa trans:ormat $n guvernul suprastatal al evreimii mondiale pun%ndplanul strategic pe termen lung de stăp%nire a planetei cunoscut sub numele de Republic

Autorul recunoa!te cu m%4nire că at%t $n etapa primitivă a ră9boiului economic c%tmodernă complicii con!tien6i sau incon!tien6i ai evreilor la cucerirea economiei rom%nedomnitori mai ales :anario6i o parte $nsemnată din marea boierime !i a $naltului cler !iunc6ionărimea coruptă de toate gradele din conducerea tuturor institu6iilor celor două Pri

$ncep%nd cu primăriile !i termin%nd cu ministerele Rom%niei ari2 Procesul istoric de ceconomică a Rom%niei de către evreime a culminat $n perioada interbelică sub domnia ne3arol al IIFlea de Ho4en9ollern 7igmaringen condus de evreime prin intermediul amantei runbergFJol:F-upescu :iind reluat sub alte :orme $n epoca iudeoFCominternistă de dupalimente9e $n epoca de construire a statului socialistFadministrativ c%nd $ntreaga econ

6ării a slu5it e;clusiv interesele poporului rom%n2 După lovitura de stat din decembrie &'economic purtat de evreime $mpotriva Rom%niei sFa reactivat prin mi5loacele clasice alecapitalului evreiesc pe pia6a rom%nească sub protec6ia diplomatică !i politică a 7tatelorAmericii !i a alia6ilor ei occidentali !i sub presiunea mortală a #ondului onetar Interna6io

EPO3A PRI ITI+ 2 Invităm cititorii la un e:ort de imagina6ie :ăcut din carlinga unui ecare ar 9bura la punct :i; la c%teva mii de metri deasupra centrului geometric al Rom%nie

posesia :ormulei con:orm căreia potrivit doctorului NiColai Go9%rev timpul este o :ormormulă prin care $l putem :ace reversibil cu toate că dic6ionarele de astronomie $l de:inormă :undamentală de e;isten6ă a materiei $n mi!care e;prim%nd simultaneitatea !i coor

succesiva legică a evenimentelor obiective :iind ireversibil2 7untem $n epoca lui 3onstanBr%ncoveanu !i pe tot teritoriul Rom%niei vedem sub noi conacele boiere!ti sau castelelepă!unile montane pline de turmele de oi cele de c%mpie saturate de cire9i !i 4erg4elii vi ora!ele cu uli6ele stăp%nite de breslele me!terilorFnegu6%tori vedem !lea4urile pe car

c4ervanele negu6ătorilor 4arabale uria!e cu coviltir pline de măr:uri unele vin din statelaustriece altele din Polonia altele din Balcani altele de la ucrainieni !i tătari $n portuor:otă se $ncarcă !i descarcă galioanele !i caicele dubasurile !i !eicile $n strigătele c%r

armatorilor2 Alte c4ervane pleacă din 6ară spre cele patru puncte cardinale2 Distingem clcaracteristicile economiei :eudale mo!iile boiere!ti !i clericale care produc gr%ne vite mpăsări miere ceară !i pe!te 6arinile ob!tiilor săte!ti atelierele me!terilor bresla!i prăvdug4enile negu6ătorilor totul sub puterea legilor păm%ntului care prote5au cu stricte6e ena6ională stabilind ce !i c%nd pot vinde negu6ătorii străini c%t pot sta $n 6ară la ce tplătesc cine are dreptul la pietre de moară cine la vamă la vaduri2 Tabloul dinamic vă9uansamblul lui pitoresc plin de via6ă !i culoare este un tablou na6ional căruia negu6ătoriragu9ani !i turci tătari !i le!i unguri !i sa!i nem6i !i vene6ieni levantini !i arabi $i adami!care !i nota speci:ică t%rgurilor interna6ionale2

()



U iulio ancinelli $n -A +ITAR DE- PADRE1 222morunul de Dunăre e mare cât omul...întrânsul se #ăseşte câte un butoi de icre'2

U +lad .epe! a tras $n 6eapă negu6ătorii sa!i care $mpotriva poruncilor au :ăcut concnegu6ătorilor rom%ni2

U atei 7tr"CovsCi cronicar polon !i călător la noi $ntre &/)(F&/)/1acolo muntean sârb #talian lume amestecata9C.

U Pavel 7trasburg trimisul lui ustav Adol: la .arigrad despre Bucure!ti la & @(1 2 piaţa oraşera plină de mărfuri de preţ pe care ne#ustorii italieni #reci armeni şi turci le scoseseră spvânzare)L2

NeFam $ntors la 3onstantin Br%ncoveanu pentru că atunci se semnalea9ă pre9en6a ban*idovul *uda usabac *idovul !i entesi Avram *idovul careF!i aveau sediile la .arigradădeau $mprumuturi voievodului e;tin9%nduF!i aria opera6iunilor căm%tăre!ti la boieriDob%n9ile a5ungeau la (0SF( S2 ,n *idovul 7ilitraru $i :urni9a Br%ncove%nului silitrapra:ul de pu!că2

Este in:iltra6ia la v%r:2 Pentru aF!i plăti datoriile domnitorii dau $n arendă banc4erilevrei str%ngerea di:eritelor biruri sau le acordă monopoluri comerciale2 Este $nceputul răeconomic2 7etea de bani pe!in pentru aF!i satis:ace nevoia de lu; $i $ndeamnă pe marii bpier9anie prin $mprumuturi2 3el dint%i c%rciumar evreu care vinde 4orilcă se stabile!te pPopricani pe *i5ia a vistiernicului lordac4e 3antacu9ino2 3%rciumarul se numea oscua!e9at pe vremea domnitorului moldovean 4eorg4e te:an =& /0F& /?> !i avea dreptulpe!tele din 4ele!teul mo!iei !i aF& vinde la Ia!i2 Re6inem termenul de OR NDAR de :acăruia $i adăugăm alte două pro:esii speculative primitive1 ARENDA !i 3 TAR2

Primul or%ndar F c%rciumar evreu la Ia!i este semnalat $n & @2 In & )L un -a9%rcasă !i pivni6ă la 7toe!ti2 7e pre:igurea9ă desenul strategiei evreie!ti2 7pecula2 7e pun ba9direc6ii de atac la sistemul economic na6ional !i la :ibra biologică a maselor 6ărăne!ti2 Evataca legile breslelor legi protec6ioniste :a6ă de păm%nteni spărg%nd unitatea acestoraunui secol $nlocuind comer6ul manu:actura !i industria na6ională cu posedan6ii evrei $

aplic%nd politica lor interna6ională :a6ă de stăp%nii păm%ntului care prin această stăp%stăp%nii 6ării politică prin care au $ncercat să le ia locul :ie prin arendarea mo!iilor :ie u9urii c%nd la un credit ridicol prin procedeul dob%n9ilor la dob%n9i au scos la v%n96ărănească pe care !iFau $nsu!itFo pe sume mici2 Prin c%rcium%rit !i :abricarea băuturildin bucate stricate :ie prin amestec cu spirt metilic au atacat :ibra biologică a 6ărănimii !i%rgove6ilor sporind rata mortalită6ii !i diminu%nd alarmant rata natalită6ii a!a cum am

statistici $n capitolul precedent2Ră9boiul economic dus de evreime $mpotriva rom%nilor a vi9at cele două mari obiect

economice1 mo!ia $mpreună cu satele dependente de ea deci proprietatea :unciară !i orao!ia !i satul au :ost atacate prin cr%!mari arenda!i !i cămătari2

Ora!ul a :ost atacat prin cămătari cr%!mari negustori !i micii meseria!i2 7c4ema estepentru epoca inva9iei primitive2 Ea se va $mbogă6i cu trecerea :iecărui deceniu ast:el $ns:%r!itul secolului al &' lea ma5oritatea comer6ului a meseriilor a pro:esiilor liberale inan6elor a aren9ilor deci ?LS din economie va :i $n posesia evreilor2

ROLUL NEFAST AL BOIERILOR ŞI AL CLERULUI. In &)0& !i $n anul următor căpi7oroca se pl%nge domnitorului că boierii de margine v%nd toate vămile 5idovilor ca !i run petic de mo!ie la vadul Nistrului1...caută să pună orândari pe la vaduri şi au făcut luntre de în vad pentru <radina şi fac ce li&i voia jidovii pe la vaduri de se petrec oameni fel de fel p%istru... Mă ro# Măriei ,ale să scrii carte la cei cu moşiile să nu fie mar#inea în voia jidovil

nu se va ridica aceasta eu nu pot da samă de mar#ine)&

2(?



Este limpede cum !i prin intermediul cui sFau desc4is por6ile oldovei inva9iei evreie!Prin &)( evreii iau $n arendă Răreanca sat al mănăstirii 7latina apoi Bor4e!tii pes

3ala:ende!ti 4ele!teul de pe mo!ia marelui logo:ăt asta tot $n &)0& după care arendea4ele!tee casării cumpără iarmaroace poduri !i vaduri ale boierilor2 ,n Isac 7ara $!i a!amunte cumpăr%nd br%n9ă de oi !i vaci cu bani pe!in 9a4ăr !i colane de :ir2 +aduri au c7oroca Or4eiu og4il%u 34i!inău -ăpu!na !i +i5ni6a2

Intre &) 0F&) evreii se a!a9ă pe păm%ntul mănăstirii Neam6 t%rguind locul de cast:el $nc%t să aibă drept de mo!tenire1222iară eu să nu vândzu casa nimărui numai eu să trăiesîntr@ânsa şi după mine copiii mei plătind pe an două oca de ceară sau zece orţi e#umenulu9A.

-a &)0& doi evrei din 7uceava erau or%ndari ai mitropoliei2-a &))/ Ale;andru Ipsilanti $năl6%nduF& la rangul de staroste pe evreul Pilat careF& s

dă un 4risov pentru evrei $n care se scrie1...să ţină povarnele pe care le&am făcut cu c5eltuiala6ucureşti pe locul ce li s&a dat de la Domnie şi sina#o#a lor )@2

rigore 4ica dă $n martie &))) un 4risov asemănător pentru arcu *idovul pe careF& rangul de 4aramba!%1 222 peste toţi jidovii care se află atât în oraşul assi cât şi pe afară la satâr#uri9C.

In &) ) la B%rlad era1 222un rând al du#5enilor jidoveşti)/ 2 In &?&) cuceresc comer6ul ambupe atunci cumpără dug4enile mitropoliei din Ia!i ca stoleri croitori c%rciumari pitari !disting ca contrabandi!ti1 scoteau din 6ară mone9i de aur $n calupurile de ceară oblig%nsă dea un pitac ca la vremea topitului cerii să se c4eme vel vame!ul care să supraveg4e9e opecetluitul vaselor2

In &)?0 vistiernicul Ienac4i 3antacu9ino vinde lui 7olomon oisăi -eibă 5idov din Bsatelor lui din 7oroca1 be9menul pe case di5ma moara de la 4ele!tee moara cu cai peAcela!i boier de origine grecească dă pe un an altui evreu1222orânda băuturii satului (ăbujti cu mde acolo şi a partilor din moşia ,oleştii din acest ţinut al <ucevei ale dumisale anac5e (antbiv vel vistier 92 .

In &?() aga 3onstantin 3onta dă evreului 7mil #oc!ăneanu supus austriac $n arendă p

mo!ia 7ăve!ti2Am consemnat că de la mi5locul secolului al &?Flea li sFa inter9is evreilor să 6ină c%din pricina de9astrului demogra:ic economic !i moral produs prin :alsi:icarea băuturilor !6ăranilor prin poli6e :alse !i $nvoieli $nrobitoare2 Prin presiuni mită !i a5utorul consuliloridicată la &?L02 Re9ultatul1 $n &?(L sunt $n satele oldovei '?0 capi de :amilie c%rciumca $n &?() să :ie $nregistra6i &(LL de c%rciumari2

In capitolul R MBOI,- *,RIDI3 am citat din poruncile domne!ti date de te:an i4ail R3onstantin oru9i !i Ale;andru avrocordat $mpotriva evreilor or%ndari !i c%rciumari sun pericol na6ional $ncă din &)?(2 Din documentele anali9ate !i publicate par6ial $n acestdesprind două atitudini clare !i contradictorii :a6ă de ră9boiul economic ascuns sau :ă6i! devrei poporului rom%n o atitudine de respingere $ngrădire !i supraveg4ere strictă a aceconomice evreie!ti av%nd drept atitudine compensatorie prote5area activită6ilor economdes:ă!urate de rom%ni5 atitudine mereu contracarată de interese străine prin regimul consrancmasoneriei !i banc4eriiFc%mătari care !iFau subordonat o parte din domnitorii :anari

boierime !i clerul $nalt !i o atitudine de cooperare spri5in !i stimulare a activită6ilor econevreie!ti cu $ngrădirea rom%nilor la care au concurat to6i :actorii e;terni !i interni amindomnitori :anario6i boieri !i clerici :iind corup6i !i primind mită pentru aFi :avori9a pe ev

U Pentru atitudinea NA.IONA- am mai cita pe Ale;andai oru91 222 -vreii au făcut tributareoate valorile ca şi toate clasele societăţii de la cei mai bo#aţi proprietari la cei mai săraci

('



U Domnul Ion 7andu 7tur9a $n pl%ngerea adresată sultanului1unii dintre evrei vin în ţâri în calde sudiţi înşalâ locuitorii după care dau falimente frauduloase şi mănâncă banii raialelor94. Dom

oldovei $ntre &?(( !i &?(? el cere sultanului cu adresă directă la evrei1 ca supu!ii străin6ină prăvălii !i case de locuit cu c4irie să nu mai cumpere imobile oră!ene!ti grădini !i vpoată lua mo!ii $n arendă pe via6ă şi pentru tot neamul lorsă nu poată da $mprumuturi $mpovăspecul%nd asupra cursului sc4imbător al banilor ast:el $nc%t pot cumpăra păm%nturi pe

U +odă Al2 oru9i protectorul economiei na6ionale trimite la &? mai &?L0 căr6i circsprăvniciilor cu un con6inut e;emplar alarmat de nemul6umirile 6ărăne!ti care vor i9b

răscoală de la &'L)2 3ităm1 222 Din slobozenia ce până acum au avut jidovii a cumpăra veniturimoşie aici în ţară cu care prinzând locul stăpânului moşiilor şi puterea stăpânirei asupra venu puţine asuprelnice plân#eri se văd. Deci această urâtă urmare ce din nebă#are de seamă nsocotit fiind cu totul împotriva le#ii creştineşti şi a Domniei noastre bunăvoinţă de a aveac5ipul acesta stăpânire asupra creştinului mai mult nu s&au putut suferi ce am 5otărât ca toprească şi jidovi cumpărători moşiilor să nu fie?L2

U 3odul lui 7carlat 3allimac4i domn al oldovei rămas $n vigoare $ntre &?&)F&?articolele &@0L &@0(F&@0 măsuri amănun6ite $mpotriva c%m%tarilor evrei cu sa pierderea dreptului de a lua dob%n9ile legale2 Articolul &0@L le inter9ice acestora de

păm%nturi2U Pentru atitudinea ANTINA.IONA- cu urmări grele pentru un secol !i 5umătate de isrom%nească dăm c%teva e;emple de:initorii2U -a septembrie &)') Hangerli +odă desc4ide seria pitacurilor domne!ti :avorabile evr

coti9au la visteria lui particulară d%nd evreilor din #oc!ani dreptul de a avea un ceau!2 -&)'? $i scute!te pe evrei de toate dările !i $l $ncura5ea9ă pe starostele lor David sin oise 6ară c%t mai mul6i evrei2 Toată breasla ovreiască să :ie scutită de1toate alte orânduieli ce vor ieşi altă ţeară fără de ruptoarea numai să o dee?&2 3onstantin Hangerli organi9ea9ă breasla 5idovstat $n stat2 -a &@ septembrie $n urma altui bac!i! dă un pitac prin care acordă evreilopractica unele me!te!uguri ca legătoria de căr6i !i ceapr%9ăria :ără a plăti nici o dare2

U ,n alt corupt de evrei !i mitarnic 3onstantin Ipsilante acordă evreilor tot ce ace!tia $ncep%nd cu intrarea liberă $n Bucure!ti2 -a #oc!ani unde sunt numai !ase :amilii evreie!tmăcelarii să taie vite după ritul mo9aic !i prin &?L0 evreii se puteau :ace păm%nteni printdomnesc2

U i4ail u6u este $ntemeietorul bugetului comunită6ii evreie!ti din oldova prin 4risomartie &?(L iar $n untenia acela!i lucru $l :ace :anariotul Ion 3aragea2

U Economia na6ională este torpilată mortal la () iunie &?(L c%nd consulul austriac sileegali9e9e drepturile supu!ilor străini cu cele ale păm%ntenilor :ără $nsă a avea obliga6ii

-a & iulie &?&/ cu cinci ani $naintea acestei lovituri mortale 7carlat 3allimac4i acoevrei un regulament prin care se constituiau $ntrFo breaslă aparte2

ASALTUL PROPRIETĂŢII FUNCIARE. DATORIILE IPOTECARE. Epoca primitivă ară9boiului economic purtat de evreime $mpotriva poporului rom%n se caracteri9ea9ă prindusă pe mai multe direc6ii !i anume1

&2 Direc6ia principală de o:ensivă a vi9at păm%ntul !i proprietarii de păm%nt2(2 Direc6iile secundare au vi9at spargerea unită6ii breslelor cucerirea pie6ii creditelor

i cămătarii evrei c%!tigarea unor monopoluri $n comer6ul de importFe;port stăp%nireambulant2

@2 i5locul :olosit permanent a :ost specula2

@L



Pe direc6iile secundare de o:ensivă evreimea a ac6ionat prin mită !i corup6ie prin speprin scumpirea măr:urilor de proastă calitate născ%nd o aversiune generală sinteti9ată plApusenilor $n versurile1

ancule fecior de Moţ Fă&mi o bâtă de trei coţi<ă omor jidovii toţi...U Iată c%teva aprecieri ale unor contemporani1 #r2 *2 7ul9er1 prosperă prin fabricarea rac5iului

prin comerţul de tot felul şi sunt cămătari având asupra moralităţii şi culturii poporului aceenfluenţă vătămătoare ca în !olonia?( . 3unoa!tem dintrFun capitol precedent opinia generalulu

En9enberg guvernatorul Bucovinei despre evreii din această provincie rom%nească2U Parant consulul :rance9 la Ia!i raportea9ă $n &)'?1 222numărul evreilor este considerabil c

că sunt mai dispreţuiţi decât ceilalţi supuşi. <unt cu toate acestea câteodată menajaţi de #uvcăruia îi procura mulţi bani. $cest soi de oameni fac bandă aparte şi se ocupa de afaceri mercei ucid comerţul şi descurajează pe puţinii ne#ustori cinstiţi care ar vrea să&l vadă înflorind?@222

Pe direc6ia principală de o:ensivă1 P NT,- ca producător de arendă deci mi5loc derurală !i prin sărăcirea claselor stăp%ne de păm%nt $n special prin ruinarea boierimii !i $din domeniul politic al conducerii statului evreimea a ob6inut succese remarcabile2 A :onec4ib9uită de lu; a boierimii obiceiul de a trăi $n străinătate ambele cer%nd bani pe!in6ărani a :olosit vinderea pe datorie dob%n9i la dob%n9i specul%nduFi pe seama alcoospeculei :ondului :unciar este e;celent anali9at de Eminescu $n suita de articole publicate $Timpul din maiFiunie &?)' !i republicată $n edi6ia $ngri5ită de Pro:2 I2 3re6u sub titlul 3HI7RAE-IT =dat de Eminescu> $n volumul I1 2 E INE73, F OPERA PO-ITI3 editur3ugetareaF eorgescu Dela:ras &'0&2

3HE7TI,NEA I7RAE-IT cuprinde patru articole F document1 I F ,M,RA II2 REM,-A-E ,M,REI ÎN RO NIA III2 IND,7TRIE I 3O ER. I+2 RE ,-AREA RE-A.I,NI-OE+REI-OR ÎN PR,7IA2

In esen6ă este vorba de liberali9area dob%n9ilor !i urmările ei $n Europa centrală !i est

numai $n &?)0 !iFau pierdut averile peste &L LLL de 6ărani din provinciile austriece2 eprimitiv al capitalismului sălbatic :unc6iona $n :elul următor1 cămătarul evreu :ie că avea eritoriu :ie că era cr%!mar $mprumuta 6ăranului o sumă de bani cu dob%ndă !i termen

general o săptăm%nă sau o lună2 7au i se avansau măr:uri pe credit2 3reditul cu dob%ndăermen scurt2 .ăranul debitor nu putea plăti datoria !i dob%nda la termen2 3r%!marul sau

adaugă o dob%ndă la dob%ndă2 3%nd creditul primitiv la care sFau adăugat dob%n9i la drotun5it creditorul $!i aduce debitorul $n :a6a autorită6ii locale !i ob6ine o poli6ă sau un niversală Israelită reu!e!te $n &? ) să ob6ină dreptul ca evreii să posede imobile $n &?iberali9ea9ă dob%n9ile2 Tot $n acest an $ncep v%n9ările silite ale debitorilor care au sem

poli6e2 E;emplele date de Eminescu pentru ali6ia !i Bucovina sunt $nspăim%ntătoare2 Aproaste lic4idea9ă proprietatea :unciară $n :olosul cămătarilor c%rciumarilor !i banc4eriBucovina anului &? 0 sFau e:ectuat /) de v%n9ări silite după intrarea $n vigoare a liberacapitalului !i a dob%n9ilor $n anul &?)/ se :ac (/@ de v%n9ări silite $n &?) @)/ $n

ali6ia v%n9ările silite sporesc cu /S $n &? ? cu ()@S $n &?)@ cu /(/ S $n &?)0 !i c&?)/2

Dr2 R"d9o sC" $n raportul către 3ameră1222 folosul capitalistului din ?aliţia întrece de E C7> ori câşti#ul ce&7 poate avea a#ricultorul sau industriaşul... <unt cazuri când datoriile priE>> sau C>> de florini în urma prelun#irilor a adău#irii dobânzilor la dobândă şi a clauzs&au urcat după trei ani la suma de 7= >>> sau A> >>> florini cazuri în care pentru 2> de

dat o poliţă de 2>> de florini de plătit după 2 luni?0

2@&



Raportul economic al vremii este net $mpotriva rom%nilor2 Din cele /)?0 :irme 8cre!ti@)/) sunt rom%ne!ti2 Armenii de6in 0?) grecoFbulgarii @@ !i al6i străini 'L)2 Deci rom%ne!ti la @@0( :irme evreie!ti sau @ )/) :irme rom%ne!ti la /@ ' :irme străine2

U Din &?@' p%nă $n &?/' o:ensiva economică evreiască spri5inita :inanciar de peste săF!i $mbunătă6ească per:orman6ele !i sa sc4imbe $n :avoarea evreilor raportul de :or6e7tatistica contribuabililor urbani !i rurali din oldova $n &?@' spune că din (& /@ posedeci contribuabili && &(& erau cre!tini !i &L 0&/ evrei adică /& 0S cre!tini !i 0? @numai după ) ani sunt @L //L patentări din care &0 ?@@ cre!tini !i &/ )&) evrei adică 0a6ă de /& 0/S evrei2 3i:rele sunt edi:icatoare2 7e adaugă nota6ia că :oarte mul6i evrei n

ambulan6i practicau eva9iunea :iscală scăp%nd oricărei statistici2U 3%rciumăritul sătesc răm%ne !i $n secolul al &'Flea una din direc6iile o:ensivei evre

poporului rom%n at%t pe teatrul de opera6iuni economic c%t !i pe cel de slăbire a :ibr&?@& sunt $n oldova &(0L de :amilii de c%rciumari2 În 6inutul Her6a la (?L@ :amilcr%!mari2

U Datoriile 6ăranilor moldoveni $n &?@0 ma5oritatea către cr%!marii !i cămătarii evmilioane lei vec4i adică de două ori bugetul oldovei care $n &?@( era de ) 0(/ ' ( lei veaproape c%t bugetul .ării Rom%ne!ti2

U 7itua6ia din untenia sub aspectul o:ensivei economice evreie!ti este radical alta dec%oldova ponderea evreilor $n economie :iind negli5abilă p%nă la ,nirea Principatelor2 EBucure!ti un :el de bursă la 8Hanul cu Tei8 in:luen6a 9ara:ilor ne:iind semni:icativă2 3%

evrei la Bucure!ti ca Hal:on $n &?@L :ra6ii Elias $n &?@) Hilel anoa4 $n &?0) careAlian6a Israelită ,niversală !i :rancmasoneria ar :i :inan6at revolu6ia de la &?0? at%t de neevreimii pentru c%!tigarea drepturilor !i libertă6ilor civice !i politice au concuren6i bancsau levantini care le $ngrădesc teatrul de opera6iuni numinduF& noi pe cel mai puternic B%ltăre6u a5uns :igură legendară prin c%!tigurile sale :abuloase2

U Încep%nd dinspre s:%r!itul primei 5umătă6i a secolului al &'Flea evreimea din oldevină stăp%nă pe averea imobiliară prin intermediul instrumentelor de credit !i reu!e!te s

$ntemeierea Băncii Na6ionale care ar :i reglat !i ordonat circula6ia :inanciară !i ar :i pus bnstitu6ii na6ionale de credit spre paguba cămătarilor !i banc4erilor evrei2 Prin instrumenpoteci evreii au reu!it săF!i subordone9e $n oldova o bună parte din marea proprietate

boierească2PAŞOPTISMUL, UNIREA PRINCIPATELOR ŞI NOUA FAZĂ A RĂZBOIULUI

ECONOMIC??

-a () martieW? aprilie &?0? revolu6ionarii moldoveni :oarte mul6i dintre ei apar6in%neriei dintrFun idealism romantic :ărăFsă cunoască rela6iile de subordonare ale acesteia niversală Israelită $n urma adunărilor de la Ia!i alcătuiesc un comitet pentru redactarearevolu6ionar intitulat PETI.IA PRO3-A A.IE $n :runtea comitetului a :ost desemnat +asAlecsandri2 Peti6iaFProclama6ie a avut (/ de puncte re:ormele economice stipulate de easubstan6ă lor teoretică au :ost speculate de evreime $n :olos propriu !i $n dauna economiDe9voltarea comer6ului a :ost lo9inca preluată de evreime din Peti6iaFProclama6ie :iindrealitate prin de9voltarea comer6ului evreiesc sub protec6ia politică a Alian6ei ,niversale Ispri5inul capitalului :inanciar interna6ional bene:iciind de o propaganda sus6inută prin psubordonată din Principate !i din străinătate2 După revolu6ia de la &?0? evreimea spre sdeceniului / devine principalul arenda! de mo!ii ca la s:%r!itul secolului al &'Flea să se omari trusturi arendă!e!ti pune m%na pe :urniturile publice pe perceperea acci9elor !i a cbancă $!i $ntăre!te 4egemonia $n comer6ul cu amănuntul !i debutea9ă $n comer6ul mar

@@



Petrolul !i aurul verde F pădurile cu industriile a:erente devin obiective principale ale ră9beconomic cu e:ecte devastatoare pentru 6ară2 Nu scapă din m%ini prostitu6ia !i comer6ul

U -a Ia!i $n &?@' la ' bresle erau () bresla!i rom%ni ca $n &'L' să răm%nă )& la //U În &'LL din totalul de ' '@) comercian6i !i meseria!i ( L/? erau rom%ni (& &'0

restul al6i străini2U În &'L0 la Ia!i erau negustori evrei )/S la Boto!ani )/ (S la Doro4oi )( 'S la TecuU În Ardeal !i Banat pro:ită de patenta imperială din &0 septembrie &?/( pentru a pract

comer6ul ambulant devenind mar:agii !i boccegii cum erau numi6i peste mun6i2U area a:acere care a :ăcut din evreime stăp%na economică a Rom%niei a :ost conces

re:erit la serialul lui Eminescu E7TI,NEA I7RAE-IT capitolul III1 IND,7TRIE !i 3O Ecare cităm1 222(oncesionarul caută a lua concesia oricum căci ştie că prin corupţie prin falsprin înşelăciune va pune lucrurile pe cale bună. $ceeaşi preferinţă şi aceeaşi procedare la daaccizelor. $stăzi mai toate accizele comunale sunt în mâinile israeliţilor nu numai în Moldovdincolo de Milcov. (5iar perceperea de impozite indirecte ale statului precum ale băuturilospirtoase au ajuns în mâinile israeliţilor încât în materie de impozite indirecte israeliţii au ourisdicţie... statul le&a oferit acestora putinţa de a mânui capitalul public veniturile bu#etu

statului al judeţelor şi al comunelor. (u aceasta au fost înlesniţi a&şi face capitaluri cu banii pubÎn anul bugetar &?'@F&?'0 sumele $ncasate din perceperea acci9elor au totali9at / )@

Procentul care revine perceptorilor evrei este uria! $n raport cu munca depusă !i riscurile amult2 Evreimea reu!e!te să monopoli9e9e aprovi9ionările pentru armată $ncep%nd cu ec4ermin%nd cu materialele de toate genurile2 A:acerea devine o mină de aur2 Prost 4rănită

pie6ii prost ec4ipată prost dotată una scrie pe 4%rtie alta se dă la ca9an !i la maga9iarmata devine una din principalele surse de $mbogă6ire a :urni9orilor evrei2 Armata !i stanstitu6iile publice $ncep%nd cu societatea căilor :erate2

Aici :acem o parante9ă2 Nu evreii sunt vinova6i de :aptul că spre s:%r!itul secolului al m%na pe mai toate concesiunile statului rom%n $nsu!induF!i sume :abuloase pe care $nalta leFau trans:erat $n străinătate2 +inovata principală de o iresponsabilitate egală cu $n

av%nd consecin6e tragice pentru poporul rom%n a :ost clasa politică !i :unc6ionărimea $mai umil con6opist !i termin%nd cu mini!trii2 Atunci ca !i astă9i corup6ia a :ost !i este elede9integrator al statului evreimea devenind stăp%na !tiin6ei !i artei de a corupe2

STRUCTURI MODERNE ECONOMICO- FINANCIAREŞI HE EMONIA IUDAICĂ

U Ale;andru oru9 un mare economist al secolului al &'Flea rom%nesc $n opera sa de căp !ro#t Liberte 1 Y+Fa6i g%ndit vreodată la i9vorul tuturor averilor evreie!ti reali9ate $n ace!ti (/ de ani din urmăQ

3are din noi nuF!i aminte!te de -eibaFGa4ane a"er Ho::er !i o sută al6ii al căror capital monetar nurecea de /LFDL duca6i astă9i sunt de 9ece ori milionari2 Aceasta pentru că $ntrFo 6ară lipsită de

monedă na6ională ei au speculat asupra monedelor străine evalu%nduFle peste valoarea lor $ntrFo 6arăipsită de credit public ei au !tiut să tragă toate c%!tigurile posibile din creditul lor privatE apoi au avut $nm%inile lor agiul !i sc4imbul tuturor monedelor $n circula6ie !i $n u9 la noiE $n :ine $n a:ara de camătăau apăsat asupra societă6ii !i asupra nevoilor ei cu toată puterea intereselor lor 222 At%ta timp c%t nuvom $ntrebuin6a creditul vom su:eri preten6iile banc4erului evreu2Z '?

U I232 Brătianu $n discursul la mesa5 din &L ianuarie &? & cere $n:iin6area unei bănc

scont !i circula6ie spre a pune capăt speculei cămătăre!ti evreie!ti2 Din te;tul scrisorii lui căt@0



avrog4eni publicată $n RO N,-1 222*nei naţiuni cucerite de tăişul săbiei îi rămâne drepturevendicare şi mijlocele de descoperire pe când din contră o naţiune cucerită prin mijloaceleeste nimicită pentru totdeauna în drept şi în fapt 2''

U Între &?/) c%nd se $n:iin6ea9ă Banca Na6ională a oldovei cu capital străin $n concinanciarului prusian #redric4 -2 Nulandt =care a dat :aliment $n &?/?> !i p%nă $n &??& unc6ione9e Banca Na6ională a Rom%niei :undată prin lupta neostoită a lui I2 32 Brătianu

Eugeniu 3arada sFa dat o luptă de culise cr%ncenă $ntre cămătarii !i banc4erii evrei reprcapitalul :inanciar suprastatal !i na6ionali!tii rom%ni av%nd drept mi9ă crearea institu6imoneda na6ională2 Autorul recunoa!te meritele de $nalt patriotism a celor care au $nc4is creditului inva9iei capitalului străin $nrobitor2

U -a / aprilie &?)@ sFa promulgat legea care a creat 3reditul #unciar Rom%n institu6proprietari de păm%nt care au acoperit prin inscrip6ii ipotecare un capital de (L ('? /0/ leiapele9e la :inan6e străine2

U -a &?)/ ia :iin6ă 3reditul #unciar ,rban prin Decretul domnesc nr2 (&(' din &) decembU i!carea pentru creditul rom%nesc ini6iată de economi!tii A2D2 Holban D2P2 ar

de la Brad se consolidea9ă $n &? / prin a treia victorie a patrio6ilor rom%ni ob6inută $mcămătarilor !i banc4erilor evrei1 3asa de Depuneri !i 3onsemna6iuni2

U +ictoria se desăv%r!e!te la l decembrie &??L cu Banca Na6ională av%nd un capital LLL leiWaur la care statul participă cu 0 milioane leiWaur2 3apital na6ional administra6singurul evreu care a :unc6ionat ca cen9or doar un an a :ost banc4erul Hillel anoa42 +remani Banca Na6ională &Fa avut ca director pe Eugeniu 3arada =&??@F&'&L> care a lup$mpotriva pătrunderii capitalului evreiesc !terg%nd cu m%na lui de pe tabloul scontului a Ia!i &@ evrei care nu pre9entau garan6ii morale2

U În mai &??' se instituie etalonul aur2U În &'&& se $ntemeia9ă Banca Rom%nească2 E;istă $n Rom%nia &?@ de bănci cu

& L )/) L?0 lei !i un :ond de re9ervă de /? @(0 '&@ lei2 In decembrie &'&& deci la s:%e;istau $n Rom%nia &') bănci cu un activ de ( () LL/ /?@ lei aur2 In &'&? stocul metalic

Na6ionale Rom%ne $nsuma /LL &// 'L leiWaur depu!i după cum urmea9ă1 ?L 0 ' /L lReic4sbancC ermania '? &L/ ?LL leiWaur la BanC o: England F Anglia !i @(& /?L 0/a (& decembrie &'& la compartimentul de re9ervă al Băncii 7tatului din oscova depo

Gremlin $n &)@? de lă9i2U -upta oamenilor politici patrio6i a :ost să cree9e o re6ea largă de institu6ii de credit c

ve9e ini6iativa particulară rom%nească să apere 6ărănimea de cămătarii evrei cu un cuveconomia na6ională $mpotriva capitalului e;ploatator evreiesc !i străin2 Prin presiunile e;eAlian6a ,niversală Israelită mai ales după $n:r%ngerea su:erită pe c%mpul de luptă arendăeconomic dus de evreime $mpotriva poporului rom%n $ncepe să c%!tige bătălie după băt6iile impuse de Alian6ă !i :rancmasonerie după primul ră9boi mondial atunci c%nd 5ocuost dictate !i coordonate de :inan6a suprastatală evreiască a5unsă superFputerea unică peEVREII ACAPAREAZĂ PROPRIETATEA NAŢIONALĂ. 3onstitu6ia din &'(@ elabora

presiunea postFbelică a Alian6ei ,niversale Israelite $ncă de la tratativele de pace de la Par&'&' desc4ide drum liber inva9iei evreie!ti $n economia Rom%niei2 Bucur%nduFse de sub scutul Alian6ei !i al presei mondiale evreie!ti iudaismul se instalea9ă $n Rom%nia c-upta na6ionali!tilor rom%ni apăra6i de articolul ) al 3onstitu6iei din &? pentru salvarena6ionale su:eră lovituri mortale2 După primul ră9boi mondial evreii $ncep să cumpere rom%ne!ti2

În &'L@ 'L?' proprietari urbani evrei posedau $n oldova @&S din proprietatea :unci

valoare de &&@ @)L 0@ leiWaur :a6ă de (& &(& cre!tini care posedau proprietă6i urb@/



&(& )&? lei aur2 Numai la Ia!i (L(? proprietari evrei stăp%neau imobile $n valoare de 0&eiWaur iar ( /' proprietari cre!tini stăp%neau imobile $n valoare de & LL ))? leiWau

&)@ evrei proprietari stăp%nesc valori :unciare mai mari dec%t &(0& cre!tini2 Evreii1 &cre!tinii1 &( &L0 LLL leiWaur2 -a Doro4oi /) evrei au proprietă6i egale cu /& ?@L /Lcre!tini posedă valori de ( ?@L LLL leiWaur $n t%rgul i4ăileni stăp%nesc ?(S din valoacestuia la :el $n H%rlău Her6a T%rgul #rumos #ălticeni +aslui2

După centrali9atorul :irmelor $nscrise $n registrele 3amerelor de 3omer6 !i Industrie diare a anului &'@? care $nsumau ((' L0@ :irme pe provinciile istorice !i etniile rom%nă

aveam următoarea situa6ie1F $n Basarabia1 / 'L( :irme rom%ne!ti &? ?@ evreie!tiF Banat1 ) @&' 8 @ L0@ 8F Bucovina1 l //@ 8 ?& @ 8F 3ri!ana aramure!1 0 (') 8 / )/& 8F Dobrogea1 / L 8 @L 8F oldova1 && /)/ &/')' 8F untenia1 0')0@ 8 ' @F Oltenia1 &@ ?/ 8 //LF Transilvania1 ))') 8 &(L&/ 87ingurul comentariu care se :ace la acest centrali9ator este acela care sublinia9ă că el esnumeric :ără să spună nimic de mărimea :irmei puterea ei economică rela6iile din 6ară

not%nd $nsă că multe :irme evreie!ti repre9intă valoarea a 9eci de :irme rom%ne!ti !i stăpbune vaduri comerciale av%nd rela6ii cu re6eaua interna6ională evreiască de comer6 !i :inal :irmelor pe ora!e dă următoarele ci:re1 Bacău1 &)L :irme rom%ne!ti && evreie!ti rom%ne!ti &/ evrei!ti Boto!ani1 &LL rom%ne!ti )?( evreie!ti Bucure!ti1 ? ') romevreie!ti ala6i1 '00 rom%ne!ti &L() evreie!ti -ugo51 ('? rom%ne!ti &LL evreie!tirom%ne!ti 0L& evreie!ti Rădău6i1 (? rom%ne!ti @'' evreie!ti Tg2 ure!1 '/ rom%neTurnu 7everin1 @) rom%ne!ti /? evreie!ti2

U Din &)/ @( c%rciumi &&0 )&( apar6ineau evreilor !i L &0 rom%nilor2U Anali9%nd 8Anuarul importatorilor !i e;portatorilor8 8Indicatorul repre9entan6ilorBucure!ti8 economi!tii au tras conclu9ia că evreii au monopoli9at comisionul cel mai rencomer6 !i :ără nici un risc2 Din 0/L repre9entan6e $n Bucure!tiul anului &'@? doar 0? apneevreilor2 Repre9entan6ii evrei serveau $n 5ur de (?/L case străine1 de produse metalurge4nice !i electrote4nice de te;tile de articole c4imice de produse alimentare de produi $ncă o gamă largă de produse de :aian6ă de pielărie case din toată lumea2

U -a import rom%nii repre9intă &@S !i &?S la e;port evreii de6in%nd restul p%nă larăm%n%nd pe seama altor străini2 3%teva date2 Importatorii de produse alimentare1 rom@'? de te;tile1 rom%ni &() evrei &0@ metalurgice1 rom%ni &/( evrei l @/L2 -a ealimentare1 rom%ni 00 evrei !i străini @0/ lemnFc4erestea1 rom%ni (? evrei !i străinpăsări1 rom%ni 0' evrei !i străini (?)2

A :ace anali9a raportului dintre rom%ni !i evrei pe categorii de măr:uri la importFe;porsă scriu un volum separat1 blănuri păsări tăiate !i :icat de g%scă cascavaluri !i br%n9eti miere ouă !i carne nuci cură6ate !i $ntregi struguri !i prune uscate pielicele :ructe

categoriile vinurile cerute $n toată Europa $n &'@? la pre6uri de bat5ocură adică &LLei deci acest uria! e;port de :ructe care numai $n &'@? a a5uns la suma de 0@& ?&L

propor6ie de peste 'LS $n m%na evreilor2U 3omer6ul enFgros a :ost 'LS $n m%na evreilor $n plus au avut concesiuni importan

doar monopolul des:acerii produselor 32A2 2 cumpărat de magna6ii :inan6elor evreie!ti2@



U Evreii pătrund masiv $n meseriile curate rentabile !i u!oare $n &'@' avem //L de crom%ni !i ( 'LL evrei &?L bi5utieri rom%ni !i l /LL de evrei opticieni rom%ni /L !i evr&LL2

3 TE+A PRE3IM RI2 Adevărul istoric mă obligă să sublinie9 lupta dusă de marea burom%nească repre9entată de Partidul Na6ional -iberal $mpotriva 4egemoniei capitaluluiudaic 4egemonie pentru care Alian6a ,niversală Israelită a des:ă!urat o activitate comple

mobili9%nd toate centrele de putere !i presiune de care dispunea pe plan mondial2 -egisladin anii &'(@F&'(0 :undamentată 5uridic prin 3onstitu6ia din &'(@ a impus un sistem propentru capitalul rom%nesc din păcate anulat par6ial prin dreptul de concesiune al statuluegea minelor din iulie &'(0 numai statul putea e;ercita dreptul de proprietate asupra tuturo

miniere ale subsolului2 #isura prin care dă năvală capitalul evreiesc se produce c%nd este e;ploatarea acestor bogă6ii legea preci9%nd că statul le poate e;ploata $n regie proprie saconcesionare2 Ori !tim că la acordarea concesiunilor corup6ia :unc6ionea9ă per:ect !i căeste recomandată ca o dogmă imbatabilă $n lupta pentru subminarea statelor na6ionale2 De;ploatare a 9ăcămintelor subsolului se acordă prioritar societă6ilor anonime miniere rom%acelora care aveau cel pu6in LS capital social de6inut de cetă6eni rom%ni2 După $ncet%dintre &?)'F&'(0 marii capitali!ti evrei deveniseră !i cetă6eni rom%ni2 -egea nFa re9istat d-a presiunea Alian6ei ,niversale Israelite !i a capitalului :inanciar suprastatal a :ost modi:ic&'(/ acord%nduFse avanta5e egale tuturor societă6ilor celor de6inute de cetă6eni rom%procentul de la peste LS la /L &S2 Ast:el sFau desc4is por6ile inva9iei capitalului evreiavu6iei noastre na6ionale2 7ingura perioadă din istoria modernă a rom%nilor c%nd Rom%5e:uită de străini !i mai ales de evreime sFa situat $ntre anii &' /F&'?' $n epoca socialismadministrativ c%nd $ntreaga avu6ie na6ională a slu5it intereselor !i de9voltării Rom%ni

U Anul &'(0 se caracteri9ea9ă prin e:ortul 5uridic al marii burg4e9ii de a asigura un :elN, ER,7 +A-A3HI3,7 $n via6a economică a 6ării stăp%nită de evreime !i de străini2 -egcomerciali9ării !i controlului $ntreprinderilor economice ale statului acorda condi6ii avantcapitalului privat $n e;ploatarea unor $ntreprinderi ale statului ca1 naviga6ia :luvială serve;ploatarea generatorilor de energie =căderi de apă ga9e naturale petrol cărbune>2 -eg

acorda avanta5e substan6iale investitorilor $n producerea energiei electrice cu condi6ia cenergia produsă să se re9erve statului2 Tipică pentru e:ortul de rom%ni9are este legea apeca ma5oritatea capitalului să :ie rom%nesc iar pre!edintele directorii !i (W@ din număradministratorilor !i cen9orilor să :ie cetă6eni rom%ni2

In anul &'@? ramurile industriei grele1 metalurgie c4imie materiale de construc6ii !de6ineau @&S din $ntreaga industrie prelucrătoare :iind la egalitate cu doar trei ramuri au!oare1 alimentară lemn !i pielărie care de6ineau tot @&S din produc6ia industriei prelu&'@? anul de re:erin6ă !i de v%r: al perioadei interbelice consumul de produse industri$n propor6ie de ))SF)?S2 Industria u!oară acoperea $n propor6ie de ?/SF'LS nevoile de co6ării care din pricina sărăciei maselor erau :oarte scă9ute $n compara6ie cu standardele

U +olumul mare al datoriei e;terne acapararea unor $ntreprinderi importante de către străin $n ma5oritate evreiesc monopoli9area de către evrei a unor $ntregi ramuri industcomer6ului au accentuat dramatic e:ectele marii cri9e economice din &'@@2 Dacă $n &'(de locuitor era de && &LL lei !i :iscalitatea de (LS $n &'@@ venitul pe cap de locuitor ei iar :iscalitatea crescuse la ( /S2

U 3apitalul social al societă6ilor industriale din Rom%nia era $n &'(( de ) /0' LLL LLL&'@L acest capital sFa ridicat la suma de @ L0 LLL LLL lei acoperind doar 0? (S dmobili9ate ale activelor lor2

U Industria petrolului sFa găsit $n propor6ie de )/S $n m%inile capitalului monopolist

esc care 5e:uie bogă6ia principală a Rom%niei e;trăg%nd !i valori:ic%nd la e;port $n &@)



peste /S mai mare dec%t $n &'(' $n condi6iile $n care pre6urile pe pia6a mondială se ppeste LS :a6ă de &'('2 E;ploatarea sălbatecă a 9ăcămintelor a dus la epui9area multora diali!tii străini evreii !i capitali!tii auto4toni au $ncasat $n numai @ ani peste ? miliarde

U uvernul na6ionalF6ărănesc modi:ică legea minelor $n &'(0 acord%nd monopoluricondi6ii :oarte avanta5oase perimetre petroliere vaste din proprietatea statului !i participa6a di:erite $ntreprinderi $n spatele acestor tran9ac6ii pe seama avu6iei na6ionale $n ma

au stat evreii2U Datoria publică a Rom%niei la l ianuarie &'(' era de &&/ )@) ')? valută străină !i a

iind $ndatorat pie6elor :inanciare :rance9e !i engle9e acolo unde dicta Alian6a ,niversală U Între &'((F&'(? capitalurile străine !i evreie!ti au scos din Rom%nia dividende !i dob

valoare de /' @LL LLL lei2U -a (? ianuarie &'@@ partidul na6ionalF6ărănesc subordonea9ă economia rom%neas

nterna6ionale prin 3onsiliul 7ocietă6ii Na6iunilor care aprobă colaborarea te4nică consuinali9ată $n de9astruosul 8plan de asanare de la eneva82 Asta $nsemna cum $nseamnă

actele privind e;ecutarea bugetului sau legi:erările $n materie :iscală bancară !i monetarăi nu se pot e:ectua :ără avi9ul atunci al repre9entan6ilor 7ocietă6ii Na6iunilor acum :ăr

#ondului onetar Interna6ional ambele crea6ii ale Alian6ei ,niversale Israelite $n vedereRepublicii ,niversale2

U În literatura de specialitate se :olose!te din motive oportuniste termenul de 8capital stse speci:ice cine erau acei străini ce pondere o aveau evreii după cum nici c%nd este vorom%nesc nu se speci:ică ponderea evreilor $n acest a!aF9is capital rom%nesc2 7ub proniversale Israelite care a impus Rom%niei stipula6ii $nrobitoare $n tratatul de pace uniumonopoliste str%ineFevreie!ti au declan!at o:ensiva $mpotriva capitalului rom%nesc2 Dinpetroliere create după primul ră9boi mondial prin &'(? capitalul rom%nesc participa docel engle9 cu ( 0S :rancoFbelgian cu @/ ?S restul al6i străini $n industria metalurgstrăin2 Industria c4imică1 ) S străin2 7ocietă6ile :orestiere 0/S străin2 Industria te;tilă1 &

DIN3O-O DE APAREN.E2 7ă vedem ce $nseamnă $n :apt 8capitalul rom%nesc82 Într

ră9boaie mondiale pentru anul &'@? Indicatorul industriei rom%ne!ti dă un număr de &bumbac in !i c%nepă cu un total de &02LLL ră9boaie 6esătorii $n care sFau investit &'@)2 Evreul +eno -as9lo $n &'(/ comisFvoia5or cu capital misterios cumpăra :abrica careFi produce ?L milioane plasate $ntrFo altă :abrică la Bucure!ti depune sute de milioamută sediul $n Palestina a5unge mare proprietar !i stăp%n al unei :abrici de tuburi Bergm6esătorii rom%nii au p%nă $n &'0L doar &LS evreii /LS restul de 0LS apar6ine 8străabrici de spirt ' erau evreie!ti L apar6ineau străinilor cele rom%ne!ti neec4ival%nd

personal !i capital cu :abrica de spirt !i dro5die a evreului Neumann din Arad av%nd inv&LL2LLL2LLL lei2 Din 0 :abrici de ciocolată @& erau evreie!ti din &/L :abrici de pevreie!ti =Abramovici Perlberg4er #ilderman Glein elber>2 Din () :abrici de c4er&'( erau ale evreilor2 Din )( de :abrici $n 5ude6ul 3iuc erau evreie!ti $n Trei 7cauneBra!ov &/ din (( $n Bucovina ?( din &L 222 $n personalul te4nic superior din $ntreprierau &LS rom%ni !i /LS evrei 0LS :iind al6i străini2 Evreii e;ploatau nemilos codrii din

aramure! ure! Bra!ov Odor4ei Trei 7caune Neam6 3ara!F7everin2 3onsor6iile 8 ot4lieb 7entler !i 7c4ra:t8 au 5e:uit patrimoniul :orestier al 6ării a!a cum Nu4ăm Jeispădurile date de stat societă6ii 8-etea8 sau cum văduva atilda Her!cu .apu a prădat ocoluPădurile din Negre!tiiF+asluiului dobor%te de a!aF9isul baron 7imbenbo4n alături de soevreie!ti 8+alea Trotu!ului8 8 olt98 8#oresta8 !i altele !i altele<au devastat codrii 6ăriiau :ost t%l4ări6i de $ntreprinderea evreiască 8 ersing !i -essel8 cu sediul la +iena un6i

ost 5ecmăni6i de societă6ile 87amuel runstein !i #iul8 8Adalbert8 !i 8Bi4oreanca82 a@?



pădurilor ca Guobler Nusbau Tisc4ler Burger rodler au prădat mun6ii :alnici ai Roăcut miliarde !i sFau dus cu ele peste 4otare2 3omplicii la 5a: politicienii mari !i mici p

administrativă locală care a aprobat sute de mii de cereri :ictive de lemn de :oc sau de consmăsluite $n numele locuitorilor de către antreprenorii evrei ca oise Davidovici 7trul !iPolăC 7trul Petală care au desp%durit aramure!ul2 7au Iacob -andve4r din Gut"FPoloniacomplicitate cu -eon 7c4ar: !i oise Burger au tăiat $n &'@) pe o autori9a6ie de (L2LLL m0?2LLL metri cub molid secular de pe valea 3eremu!ului2

2 anoilescu222P #+ "/! $-(+ +1! ") 2$ !0%/!... 0') (+ +1! ") 2$ ($" #! vTragedia codrilor merge m%năFn m%nă cu tragedia petrolului2 3ele ?' de societă6i pet

$n:iin6ate p%nă la @& decembrie &'@L au supt din subsolul 6ării @ (/L LLL tone 6i6ei one $n &'(? / )0L LLL $n &'@L ) @/L LLL $n &'@( !i ? 0@L @&' tone $ntre &'@0F

$ncepe secătuirea re9ervelor na6ionale de 6i6ei $n &'@) produc6ia scade la )2(?'2L&/ toa5ungă ia / ' ( @(& tone2

Politicienii vremii au cedat avutul !i venitul statului reali9ate din redeven6e societă6ii8Redeven6a8 numită de Nicolae Iorga 8una din marile :ortăre6e iudaice82

De detenta spectaculoasă a industriei metalurgice interbelice pro:ită masiv evreimea2 Emai lămuritor !i tipic este dat de 8regele :ierului8 a; Ausc4nitt stăp%nul absolut al ,9inDomeniilor Re!i6aF,2D2R2 TitanFNădragF3ălan intimul !i sponsorul regelui 3arol al IIcon:identul !i s:etnicul concubinei acestuia ElenaF runbergFJol::F-upescu2 a; Ausc4nittde tari:e vamale pre:eren6iale de pre6uri ma;imale de permise de e;port de contingentde comen9i masive din partea statului2 Avea directori al6i evrei ca #ilip Alter I2 AbramoPurcerea doar /LS dintre ingineri erau rom%ni din personalul te4nicFadministrativ $n ndoar &'L erau rom%ni2 rupul 7teeg :ostul proprietar austriac al Re!i6ei a păstrat 0LS d&'@L grupul 7teeg se une!te cu grupul engle9oFiudaic JicCers !iF& impun la conducere piul unui negustor de :ierărie din ala6i2 Împreună cu ala;a dăruise regelui corupt &LL L

8din partea industriei grele8 timp de ) ani pierduse regulat sume consistente la masa de pregelui $i mai dăruise un armăsar purFs%nge $n valoare de LLL lire sterline !i cu sum

scoase din 6ară a $n:iin6at sau a participat masiv la capitalurile unor u9ine din străinătate1Amstrong din -ondra andel!on din Haga 7treegF+iena 3EPIF onaco Ga4nFAle;anddemonstr%nd plastic modul $n care sFa constituit capitalul :inanciar suprastatal evreiesc pe;ploatarea na6iunilor care au acceptat domina6ia economică a evreimii2

De la Ausc4nitt 8regele :ierului8 la #isc4er #riedric4 proprietarul :abricii de geamuri sbecuri 8Putna8 cu (L 00( LLL lei investi6ii !i /'( de lucrători de la :abrica de esen6e 83ioe;clusiv evreiască cu venit curent anual de @? LLL LLL lei la industria $ncăl6ămintei destăp%nită de evreii Brăni!teanu #ainsilber !i Bac4is de la cartelul :abricilor de ciment arepre9entant general pe evreul P2 Paulig cu personal de conducere ma5oritar evreiesc cpeste grani6ă ?/S din bene:icii la trustul geamurilor deg4i9at sub :irma societă6ii 87ovenmagna6ii Oscar Gau:mann Bac4us F evreu ungur !i 7aporta evreu spaniol de la o bună ndustria c4imică la industria para9itară a 9a4ărului de la trustul 4%rtiei cu al său bene:ica societatea evreiască 72A2R2P2I2A2 stăp%nită de Ira +erner un 7olomon !i al6i (L de

evrei Rom%nia interbelică a :ost o colonie iudaică2Regimul de tăiere $n abatoare :i;area preturilor cu amănuntul la alimentele co!ni6ei 9i

comer6ul alimentar engros monopolul pe!telui congelat prin societatea 8#rigul8 cartel p-ovens4on Davids4on 7imilovici Teo:ilovici industria 4otelieră unde evreul Misu e;pmari1 8 arna8 8Ne F orC8 8Nisa8 !i 8 ociman8 iar i!u Rosenberg e;ploata 8Princ8-u;<< Z3arol8 8-ido8 !i 8+ene6ia8 ceapră9ăria !i croitoria militară e;ploatate de &@

a6ă de cele @ rom%ne!ti !i $ncă o mie de bran!e comerciale industriale :inanciare au c@'



udeu dominant $n Rom%nia are2 ?LS din conducători !i personalul de direc6ie era evrerom%nii :iind utili9a6i la munca brută !i necali:icată2

In &'@ un număr de / '@L politicieni de toate rangurile erau pripă!i6i $n consiliile da l )LL $ntreprinderi evreie!ti !i străine primind bac!i!uri pentru $nalta trădare a intereselvaloare de l (&/ LLL LLL lei $n 5etoane tantieme !i le:uri2 Pe listele bac!i!urilor se găsea pre:ec6i de la !e:i de cabinet la parlamentari toată :auna partidelor importante ale vre

acestei :aune politicianiste era să $ndrepte către $ntreprinderile !i a:acerile evreie!ti venitusă asigure ta;e vamale pre:eren6iale !i să prote5e9e administrativ pe cei $n solda cărora int&'(LF&'@? evreimea a stors Rom%nia de peste &LL miliarde lei av%nd complici ? / dpersonalită6i politice cărora li sFau plătit tantieme $n valoare de )/ LLL LLL $n răstimpu

3a să $nc4eiem capitolul dramatic al sub5ugării economice a Rom%niei de către evreimveniturile industriei de ulei e;tras din :loarea soarelui punea $n rela6ie (LL LLL de 6ărani &LL de industria!i2 3ei (LL LLL de 6ărani produceau &?2LLL vagoane de săm%n6ă !i cvaloarea uleiului cei &LL de industria!6i din care peste 'LS evrei c%!tigau &(LS2 DinAstra4an colectate de misi6ii evrei $n număr de ?LL LLL pe an la pre6 de ac4i9i6ie /L lentermediarii au reali9at prin v%n9area lor $n 72,2A2 aproape l miliard lei2

EFECTE. CONSECINŢEU Ră9boiul economic purtat de evreime $mpotriva poporului rom%n sFa bucurat de o

strategicoFoperativă centrali9ată de o doctrină clară cuprinsă $n PROTO3OA-E actualistorice de către Alian6a ,niversală Israelită care a asigurat o parte din logistică prin :inan6suprastatală !i un spri5in masiv politic diplomatic !i moral prin 4egemonia e;ercitată pe p$n toate domeniile coordonate de supraFstatul evreiesc al cărui contur !i structură sFau reaprimul ră9boi mondial prin -iga Na6iunilor2

U Pentru cucerirea obiectivelor economice evreimea sFa slu5it de arma corup6iei2 Boa9a cuceririi c%rciumăritului !i arend%!itului :unc6ionari de toate gradele $ncep%nd cui termin%nd cu clasa politică de la mini!tri la rege $n cadrul statului parlamentar au :o

diverse :orme :ăc%nduFse vinova6i de cele mai odioase acte de $naltă trădare :a6ă de av

a6ă de starea na6iunii !i :a6ă de viitorul ei2U Du!mană de moarte a statului na6ional evreimea a :olosit toate armele capabile săFeconomic1 :alsul !i u9ul de :als eva9iunea :iscală :alimentul :raudulos contrabanda :n:luen6e de servicii !i obiecte ine;istente sau ireali9abile tra:ic de devi9e escroc4erii !

$ncredere2 Asul :urni9orilor de in:luen6e !i servicii cu sau :ără garan6ii pripă!it pe l%ngApărării Na6ionale a :ost Beri Jeismann2 orit9 #inCelstein se ocupa tot acolo de ob6inerpensii necuvenite pentru :al!i invali9i de ră9boi Harr" -ev" lic4ida contra cost contraven6#rant9 at4ias !i eorge Dobro olsCi escrocau naivii care doreau construc6ii ie:tine 7oloAppleberg era capul unei $ntreprinderi de plăsmuit recipisele 3asei de Depuneri2 Nego6uldevi9e care submina valuta 6%rii era practicat de evrei $n &'@? pira6ii valutei na6ional3agero 7amuel2 Ieremia ros92 escroc de talie autoproclamat $ndrumător al e;portului distribuitor al devi9elor prin declara6ii :alse de e;port al petrolului2 Abra4am Berg escrode c4erestea tipic pentru :aună1 evreu supus american născut $n -ituania tra:ic%nd deportul liber Dan9ig2 ,n Rappaport escroca doritorii de a a5unge vedete la Holl" ood un

oldsc4laeger vindea timbre 8cap de 9imbru8 :alse Al:2 Bergesen :ăcea contrabandă cu nava -O-A regele contrabandei cu 6esături de bumbac !i mătase din aramure! se numeaPinCas Raul2

3ontrabanda cu aur are a!ii ei1 ros9 3agero orit9 Har Iosi: runberg :irma Ernstesingur an a trecut peste grani6ă &2LLL Cg aur2 Nu4ăm Atatc4ii era specialist $n scoatere

pre6ioase Haim Jeinberger transporta aur cu ma!ina la +iena via Bor!2 7pecialist $n ace0L



rabinul Ervin oldstein din 5ude6ul Hunedoara2 E;portul clandestin de devi9e declara6iii import de măr:uri2 ,ria!a a:acere de e;port clandestin de piei :ulgi !i pu: :ăcută de 7olo

Jeingarten alta a rabinului 7elter !i a unui ottlieb din 3ernău6i sau e;portul clandestin dcecuri :alse sau :ără acoperire a:acerea dr2 Ottenbreit sau :alsi:icarea de accepte !i certiop6iune !e: de bandă 7amuel -inder sau bilete de liberă trecere !e:ul bandei orit9 Je;lpublică apăr%nd ca ga9etarul Puiu +erea2 Tra:ican6ii spirtului negru au păgubit statul cu 8spirtari8 -obel !i Triton au :ost condamna6i să plătească despăgubiri $n valoare de ' & LL

U Din capitalul bancar de '20LL milioane lei rom%nii au de6inut &0S !i evreii )S2 Pcapăt tran9ac6iilor oneroase :ăcute de băncile evreie!ti se instituie 3onsiliul 7uperior Bancatribu6ia de a controla băncile !i casele de sc4imb iar $n &'@? se lic4idea9ă tovără!iile e$mprumut !i păstrare din Basarabia2 În &'@? din @ (@ contabili ( &0@ erau evrei2

U -a Bursa de e:ecte !i măr:uri din &'( mi5locitori &@' sunt evrei !i @ rom%ni iarcare m%nuiau !i devi9ele &L? erau evrei2

U Dr2 I2 Rădulescu1 evreii de6in $n marea industrie capitaluri de ()S la petrol !i derivandustria c4imică2

U 3omer6ul de bani e;ercitat de toate băncile $ntre &'( F&'@L a $nregistrat un rula5 b?LL LLL lei cu bene:icii la o dob%ndă de (0S de ( (LL LLL LLL din care rom%nii au

/L LLL LLL iar evreii de &? //L LLL LLL lei2Bene:iciile comer6ului de bancă $n &'@&2 &&2LLL2LLL din care rom%nii au luat ( S minoritarii &(S străinii /S !i evreii /)U Din bene:iciul comer6ului al comer6ului cu cereale cu medicamente evreii de6inmult dec%t ?LS2

U Din e;portul :ăcut de evrei !i al6i străini $n perioada &'&'F&'0L a rămas $n străinătatcontravaloarea de /@ )/@ '/L LLL lei sau $n medie anuală peste ( miliarde lei2 )/S din buurniturilor a apar6inut evreilor2 Numai pentru o :urnitură de medicamente $n &'@ $n va

milioane cota :urni9orilor evrei a :ost de l 0? milioane adică ' S2Datele sumare de mai sus ne conduc la conclu9ii de9astruoase $n ceea ce prive!te repar

venitului na6ional !i anume1 $n anul &'() evreii din Rom%nia au c%!tigat '' miliarde rom

miliarde $n &'@( evreii au c%!tigat ?L miliarde rom%nii au scă9ut spectaculos la () mdin venitul na6ional total de & & miliarde lei evreii au c%!tigat &L& miliarde !i rom%nEste epoca radicali9ării mi!cării legionare !i a unei reac6ii antisemite de masă2

U Dacă se :olosesc datele Institutului 3entral de 7tatistică pentru anul &'@ c%nd suno:icial numai )/ LLL de evrei c%!tigul pe cap de evreu a :ost de &@@ LL lei iar celrom%ni etriici au reali9at un venit pe cap de locuitor de numai ( LLL lei2 Estime9 că $nreal al evreilor din Rom%nia se apropia de ( milioane2 i $n acest ca9 evreii intra6i $n 6asuccesive din ultimul secol reali9au un c%!tig anual dublu dec%t al rom%nilor care vremau construit 6ara prin 5ert:e necurmate prin munca !i dăruirea a sute de genera6ii2

U Prin e;ploatarea s%ngeroasă a resurselor naturale ale Rom%niei !i a muncii poporuluevreimea a dus statul $n pragul :alimentului arunc%nd masele $n cea mai cr%ncenă mi9economic purtat de evrei $mpotriva Rom%niei a luat s:%r!it după cel deal doilea ră9boi m&& iunie &'0? după un secol de la revolu6ia din &?0? sFa votat legea pentru na6ionali9a$ntreprinderilor industriale miniere bancare de transport !i de asigurări&L@2

RĂZBOIUL PSIHOLO IC

O P,NERE ÎN TE 2 3unoscut din cele mai vec4i timpuri practicat de toate armatele

oate centrele de putere pentru a destabili9a 86inta8 sau inamicul pentru aFi anula moralu0&



psi4ologic sFa constituit ca o categorie bine de:inita de agresiune cu doctrină strategiesi logistică proprie $n timpul !i după cel deFal doilea ră9boi mondial2 #iind legat de mi5lon:ormare !iFa per:ec6ionat strategiile $n interdependen6ă cu per:ec6ionarea tele:oniei ra

cinematogra:iei televi9iunii parapsi4ologiei ga9etăriei tiparului electronicii !i ciberobiectiv principal manipularea g%ndirii sentimentelor ac6iunilor !i comportamentelor icategorii socioFpro:esionale alese ca 6inta sau a maselor manipulare care să destabili9e9diminue9e sau săFi anule9e unitatea de voin6ă s%Fi parali9e9e vite9a de reac6ie să crepanică socială să macine unitatea na6ională a 6intei activ%nd :or6ele centri:uge matericon:licte interetnice !i intercon:esionale sau prin a6%6area rivalită6ilor politice2

U În ră9boiul psi4otronic un rol important $l are massFmedia prin posibilitatea de a depn:orma6ia2 Desigur in:orma6ia $n $n6elesul ei !tiin6i:ic :ilo9o:ic dar !i $n $n6elesul e

realitate care determină mi!carea materiei calitatea e;isten6ei de a :i organi9ată !i capacitorgani9a de a ierar4i9a $n sisteme după de:ini6ia academicianului i4ai Drăgănescu2 An:orma6ia $nseamnă a de9organi9a2 -a nivelul stat na6ional societate na6ională na6iun

manipularea !i demotivarea in:orma6iei poate conduce la perturba6ii macro !i microFsociacoe9iunii la de9orientare !i demobili9are psi4oFmorală la subminarea capacită6ii de re9na6iunii2 E;emplul tipic de ră9boi psi4ologic dus $mpotriva Rom%niei $l constituie evenidecembrie &'?' !i $ntreaga perioadă care iFa urmat2

PROTOCOALELE ŞI RĂZBOIUL PSIHOLO ICProtocolul &0222M( !/! v% #!v!$" ()') #! )+/! #! 05"&* "/! 1 1' 4") (/! (#

! 0( ! $%" /! v%& "$ )"6( "$) ! 0 !4)"$" 0'$# v%& +*&"$( "$ )")+3""/! /% 6v% )%/! ( % "0! #"$ ( )!( $%( ) .

Protocol (222E;" ) % &( ! 1% 3 2$ &'"$"/! 6+v! $!/% &%#! $! 0( ! +$! 2$ &% %( !/% 4" (0!( )( ! )! ! (... D( 6+v! $!/! +$) "$0( (*"/! #! ( %1")( #! (

( ( 0 :+) 2$ &'"$"/! $%( ) !.Protocol @222Z"( "4)" 2$) ! "$: )% " 4" (&1/!)( " 2$# :$!3" ()(0 :"/$"0 !

(#&"$" ) ()"v (/ $(3"+$"/% , (*+:+/ /% #! (+)% ")()!, ! ( #!1"$")"v *+4""$ )")+3""/% 4" (0! ) /+0 + v( %v%0( /%v")+ " 0( ! v% v!$" #! /( % +/(3"( Protocol )222N%" ) !*+"! 1% 3 & 6+v! $!/! 0 !4)"$! (#% )! & + " 0( !

$% ) + /($ 0( ! ! ( % "! #!<( #! 3"$)( ( ) "+&1 )%( !, !;! 0")'$# % ! "+$!+*/"0!... 4" 0( ! 2$ !(/")()! ! )! 1% &() #! $%" "$ (<+)% +/ (4(-$+&")!" +)!+3"$! !;0! 3"+$" !( ! )! #!<( 2$ &'$( $%( ) .

Protocol &(222N%" v%& ) ()( ! ( 2$ 1!/+/ + & )% ...v%& +$! 4(+( ! !( 4" v1 '"!/!. V%& 1(0! (0!/(4" /+0 + 4" 0+ 0!/!/(/)! +*/"0(3"+$"... 0+& (& +)!( 0 ( $%

! !" #(0 (& &'$! !; +4" 0 ")"0!" "$ (&1/!)! 4" "$ 0 3"...i acum ATEN.IE RO NP% % +/ $+ v( "&" $"0" % 4)" ! 0( ! 0( ! #! +* + (v!65! !( $%( )

#!<( (0!( )(, 2$ )"& +/ #! 1(3 , "$ 1( )+/ 0 )%()! 4)" "/! +$) !0! 3"%$()! "$+$#! !/! +$) 0!$) (/":()! #"$ )%()! 3"/! /+&""... L")! ()+ ( 4" <+ $(/" &+/ +$) &(" "& % )($)! 1% 3! !#+0()"v! 4" 2$ 0%$ !0"$3 6+v! $+/ $% ) + v( #!v!$" %&+/)! <+ $(/!... D(0( $%" ! &")!& 8 :"( ! "v()!, $%" v%& % 6($":( G8 %A0!( )( $+ ) !*+"! %* ! v() #! +*/"0, !$) + 0( ! &%)"v )%()! <+ $(/!/! +*/"0(0+ ( ( !$3 #! % "$"+$" 4" )!$#"$3! 0+ )%)+/ 0%$) ( "", 0'4)"6'$# ( )1!/ 2$0 !#!(#v! ( "" $%4) " ( )1!/ v% 0 #!( 2$ 0+ ( $%( ) 4" v% 1" 1 0+3" "$%1!$(00! )( % /+0 ( ! !$) + )" " ! 0 "")% +/ (+ !#")% +/ ) !*+"! %*3"$ (+(+)% ") 3". A )1!/ $%" v%& 0+$%(4)! 2$ !(/(*"/ 0! ()(0+ " ! ! ( 0%$) ( $

)( ! /! 0%$) (0( & +*/"0'$# &(" 2$("$)! !; /"0(3"+$" ( + ( +*"!0)+/+"... P0(



% 6($! 0( ! $! ()(0( ! $%" v% 1" % 6($! 0 !()! #! $%" 4" !/! v% ()(0( !;0/+ "v (00( ! $%" / $+"& /! 05"&* & % " /! !/"&"$ &... N%" v%& *" +" ! (#v!

"6+ ($3 #"$ 0(+: 0 !" $+ v% &(" (v!( /( #" %:"3"( /% $"0" +$ % 6($ #! !!$) + ( + "&( % +*/"0(3"+$! v( 1" (0!/( 0 !;0") " ")+/ +*/"0 1 &%)"v

Baronul oise onte:iore222A)')( )"& 0') $%" $+ v%& 3"$! 2$ &'$ ! ( #"$ /+&!(% "0! (" 1(0! ! )! :(#( $"0. N%" ) !*+"! ) '$"& (+ "$1/+!$3 & :"( !/! #"$2$ 0% #! ( /!6( /( %05" 4" ( (& 6" % % +/8 .

Protocol /222N%" ) !*+"! #" "< & !#+0(3"+$!( %0"!) 3"" 0 !4)"$! 2$ (4( 1!/ 2

2$ !( / *"0"+$!( #! 0+ (< "" 2$ 1(3( % "0 !" 2$) ! "$#! " 0( ! 0! ! "$"3"()"Protocol '222 "$ ! , /"*! )()! "$#"v"#+(/ 4" &(" "& % )($) 0( )%()!, "$ !#0+/)+ , $%" (& 1 '&() "() ( 1+$#(&!$)(/ ( !;" )!$3!" /"*! !...ATEN.IE RO NI1 222N%(& ) 0"), (& $ +0") 4" #!&% (/":() )"$! "&!( 0 !4)"$ "$ &"</%0+/ +$!" !#+0)!% "" 1(/ ! !$) + $%", #( ! 0( ! $%" /!-(& "$ " () /% .

Protocol &0222...I$ 3 "/! $+&")! 2$("$)()! $%" (& 0 !() % /")! ()+ (* + # , &+ #(#!:6+ ) )%( !.

Protocol /222 Î$ %0"!)()!( 0 !4)"$ $%" (& /($)() #" 0% #"( 4" %)! )( !(.

OBIECTIVE. STRATE II. 3on:orm Protocoalelor0%$1% & "$)! ! !/% A/"($3!" UI (!/")! #! ( ) ($ 1% &( R%&'$"( 2$) -% J+#!$/($# con:orm locului re9ervat Rom%niei $cuceririi puterii mondiale at%t ca ba9ă de opera6ii c%t !i ca :urni9oare de venituri substanterna6ională suprastatală ră9boiul psi4ologic purtat de evreime $mpotriva poporului ro

două aspecte caracteristice2 ,nul corelat la ră9boiul mondial psi4ologic purtat de Alian6ădependen6e 9onale regionale !i continentale celălalt aspect vi9%nd obiectivele rom%nestructurile care determinau !i :undamentau sistemul statului na6ional unitar2 Alian6a ,niveIsraelită av%nd $n Rom%nia rami:ica6ii legale1 Alian6a Evreilor Păm%nteni :rancmasocomunist a ac6ionat strategic pe două direc6ii o:ensive care răspundeau per:ect situa6iei a 6ării a:lată $n 4otar cu Rusia intrată $ncă de la 5umătatea secolului trecut $n strategia Al

reali9area revolu6iei mondiale !i după &'&) cu ,niunea 7ovietică unde Alian6a e;perimentaudeoFcomunistă a construirii Republicii ,niversale2 Prima direc6ie de o:ensiva vi9a nereanită6ii Na6ionale ca după $n:ăptuirea ,nirii Principatelor !i a arii ,niri săF!i concentre9eor6ele pentru a destabili9a !i :ragmenta statul na6ional unitar a doua direc6ie de o:ensiv

descompunerea morală !i spirituală a poporului rom%n pentru a putea :i e;ploatat $n cadrucapitalist valorile e;ploatate :iind te9auri9ate $n Occident parte din ele slu5ind la constrIsrael2

U Prima direc6ie de o:ensivă a :ost diri5ată spre categorii socioFpro:esionale ostile cape;ploatate s%ngeros de potenta6ii acestuia evreii :olosind doctrine socialiste !i comunisobiectiv de9membrarea Rom%niei sovieti9area ei cu $ncepere din deceniul al doilea alKKFlea :olosind ca portFstindard partidul comunist condus de evrei2U A doua direc6ie de o:ensivă a :ost diri5ată spre v%r:urile politicoFeconomice !i cultuanula re9isten6a spre a le corupe !i a le trans:orma $n unelte servile prin intermediul cărostoarsă economia na6ională capitalismul răm%n%nd alternativa salvatoare $n ca9ul c%ncomunistă ar e!ua2

U Pentru reali9area scopurilor propuse de către ră9boiul psi4ologic purtat de evreime $poporului rom%n corelat cu ră9boiul 5uridic demogra:ic !i economic strategii au numdeterminat obiectivele ră9boiului !i anume1 opinia publică cultura na6ională artele sp6in%nd cont de $nvă6ăturile lui ar; care de:ineau rela6iile dintre clasele sociale !i mi5loa

produc6ie precum !i de comple;itatea rela6iilor interFetnice interFcon:esionale interF0@



U Ră9boiul psi4ologic a :ost purtat :ără $ntrerupere $mpotriva Rom%niei de la 5umătarecut p%nă astă9i !i va :i purtat $n continuare p%nă c%nd umanitatea sătulă de domina6i

capitalului :inanciar suprastatal va pune capăt imperiului mondial iudaic sau con:orm pProtocoalelor obosită derutată destabili9ată va accepta sclavia $n imperiul universal c8poporul ales82

ARME. Prima !i cea mai e:icientă armă de atac a :ost !i este presa :olosită să destabili9ee;ploate9e opinia publică să compromită să minimali9e9e !i să ridiculi9e9e cultura artspiritualitatea na6ională să dinamite9e ideile lor :undamentale născute pe parcursul e;perspeci:ice poporului rom%n să pună $n practică strategia alimentării con:lictelor interFetncon:esionale interFculturale interFsociale2 O a doua armă cu bătaie lungă vi9%nd spa6culturii si artelor este aceea de a crea o cultură paralela culturii na6ionale antagonică acearte paralele artelor na6ionale cu scopul de a le elimina treptat din 8con!tiin6a publică peanacronismului !i primitivismului lor :unciar2 Aici se $nsumea9ă $ntregul arsenal al ră9bopsi4ologic de la de9in:ormare la calomnie de la persuasiune la 9von de la discreditare lsen9a6ionale de la abaterea aten6iei opiniei publice de pe probleme esen6iale !i pericole neesen6ial la manipularea unor :actori politici culturali sindicali de la into;icare psi4convulsia socială de la pornogra:ie la trivialitate !i morbiditate2

PRE7A evreiască din Rom%nia a :ost !i este o ane;ă activă a presei mondiale evreie!ticau9ei interna6ionale !i suprastatale a iudaismului mondial $mpotriva statului na6ional ude apari6ia ei $n Rom%nia cu spri5in :inanciar interna6ional evreimea din 6ară a purtapsi4ologic $mpotriva poporului rom%n prin intermediul presei mondiale evreie!ti2

U Eminescu $n IN7O-EN.A AMETE-OR E+REIE TI1... -( % $") #"$ (1( ( + ( #!% !*" ( + ( C(&! !" $%( ) ! +$ %)% #! "$<+ "". T%()! 6(:!)!/! !v !!4)" #"$ +$65"+ " (/! /+&"" 0+ "$ %/!$)( 0( (0)! " )"0 4" ) (#"3"%$(/ ( $!(&+/+" /% "*( + -$! )%() &+ # "( !$!/% /% $! +4"$()!... A)+$0", 0( /( +$ !&$(/ 0%$v0% +/ #! "$ +/)! (/ 6(:!)!/% !v !!4)"8 ... Reac6ia lui Eminescu este st%rnită de o:ensiva psi4mondială declan!ată de presa evreiască spre a impune Rom%niei modi:icarea articolului )

3onstitu6ie deci $n spri5inul ră9boiului 5uridic pentru c%!tigarea cetă6eniei2U Eminescu $n E+REII I 3ON#ERIN.A1222PESTHER-LLO=D % 6($ !#(0)() #! !v !"#+ !/ JOURNAL DES DEBATS >"#!&? #! 0 "+ 0!$! /*()"0! #"$ T+ @! )($ 02$ R%&'$"(... P+$'$# %#() &'$( ! ! ( !+ % !($ , 0( ! 2$ 6!$! ! $+ &(" ( ! #! 3/+&"$( !(, 0" (3'3( !( + "/% 2$) ! 0/( ! 4" % %( !, +4% /"-" +$ % "-0!P+*/"0+/ 0(1!$!/!/% , *(:() ! " ! 0+/)+ ( !+ % !($ 4" !)% #! $%+) 3" #! !$:(3

/ 0! ! 2$ 0")" !( &%$ ) +%:") 3"/% 0! ! v% 1" !) !0'$# 2$ R%&'$"(. Ev !"+ % !($ 0!!( 0! (+ 1 0+) #"$ * +)+ "/! " )%( ! /( $%" - %) (v87.

U În anul &?) cu pu6in $nainte de Ră9boiul Independen6ei apare $n revista pari9iaI--,7TRE un desen $n peni6ă care istorice!te declan!ea9ă atacul psi4ologic $mpotrivRom%ne dus de atunci cu tenacitate de presa evreiască interna !i mondială ca o componea ră9boiului psi4ologic care a culminat prin &''@ cu incriminarea acesteia ca autoare a 4din timpul celui de al doilea ră9boi mondial2 3a o :atalitate a de9in:ormării locul presupubarbarism este ora!ul Ia!i2 După &&0 ani rabinul oses Rosen reia te9a invent%nd pogroi 4olocaustul te9a este preluată de $ntreaga massFmedia mondială $n scopul de a !anta5 stoarce :oloase2 Desenul respectiv repre9intă o trupă sub arme !i sub comandă arunc%nd

caldar%m $n ni!te :erestre !i purta următoarea legendă1 ani:esta6ie militară contra evreilNici uni:ormele nici strada nu puteau :i identi:icate ca :iind rom%ne!ti2 E;emplul este tipac6iune de de9in:ormare !i into;icare prin presă2

00



U Eminescu $n articolul mai sus citat1 22Ev !+/ 0( ! !#"6!(: PESTER LLO=D 4" +&+M(65"( " 0%$) ( ! &($"/% 4" ( 0!/% /(/)! $(3"%$(/") 3" ! )! (0!/(4 0( !, "$ NE FREIEPRESSE +&+3 ! ! &($" 0%$) ( M(65"( "/% ...

U 3%nd sFa $n:iin6at presa evreiască din Rom%nia aceasta a preluat o parte din sarcipsi4ologic av%nd misiunea de a alerta presa mondială prin colporta5ul de9in:ormărilor !i opiniei publice mondiale cu !tiri :alse2 Ast:el ga9eta lui Arm%nd -ev" -<ETOI-E D<ORmisti:icat p%nă la incredibil ni!te corec6ii aplicate evreilor din 3a4ul +%lcov !i Ismail deortodoc!ii bulgari ru!i greci !i rom%ni din pricină că un 7ielberman $n complicitate cu au :urat bani !i odoare s:inte din catedrala de la Ismail parte din odoare :iind găsite $n latAsta $n &?)(2 Din pedepsirea unor t%l4ari de odoare biserice!ti Arm%nd -ev" a :ăcut untirea :iind preluată de presa mondială evreiască $n scopul de a compromite Rom%nia !i a

să dea drept de cetate evreilor2Arma psi4ologică a misti:icărilor de9in:ormărilor cu obiect precis a calomniilor a :os

cooperarea presei iudaică din Rom%nia F presă iudaică mondială după o sinusoidă a intereconomice !i sociale evreie!ti pe toata perioada istorică &?/LF&''0 de9lăn6uind campani$mpotriva tuturor valorilor na6ionale mai ales atunci c%nd se pregăteau asalturi asupra ude interes pentru evreime2 De la Gogălniceanu la I232 Brătianu Ionel !i +intilă Brătianu P%rvan Iorga +asile 3onta de la Eminescu la oga de la are!alul Averescu la 3eau!deea de patriotism la cea de etnicitate de la valorile ortodo;iei la cele ale moralei populascăpat ră9boiului psi4ologic secular purtat de evrei $mpotriva Rom%niei2

U Iată o pre9entare F amenin6are a Alian6ei ,niversale Israelite :ăcuta de amintitul Armscopul de persuasiune psi4ologică1 222A/"($3( U$"v! (/ I (!/") + & !4)! 2$ 2$(/)( +&($")( % (03"+$! *"$!1 0 )%( !=aten6ie > #! ( 1" 0+ *+$ v%"$3 ( 0+/)() #! )%()! 6+#! ( /+&"$( % "$"( +*/"0 4" #! ( #%&"$( ! 0!" &(" !0(/0") ($3"... ( #!:/ $3+" v'$$"0" 0!" &(" )( " $+ /!-( +)!( !:" )(... !( ( ! 0+v'$)+/ ! !#! 4" * (3+/ /+$6...&L) Deci ga9etaevreu din Rom%nia amenin6ă guvernul !i poporul cu interven6ia Alian6ei pre9ent%nduniversală2

U 3a orice ră9boi ră9boiul psi4ologic purtat de evrei $mpotriva Rom%niei a cunoscuto:ensive de:ensive de tran!ee a ob6inut succese par6iale $n anumite 9one ale :rontuluiglobal cu toată imensa des:ă!urare de :or6e !i mai ales de logistică $n po:ida spri5inuluicooperării cu :or6ele reunite ale evreimii mondiale a su:erit o $n:r%ngere cvasiFtotală $ncucerind doar indivi9i i9ola6i coruptibili !i declasa6i moral neav%nd nici o in:luen6ă a6ărăne!ti care eliber%nduFse de sub 5ugul arendă!esc au rămas impenetrabile la atacul psiudaismului :orti:icate :iind $n comple;ul1 proprietate :unciara F tradi6ie F etnicitate spec

Fmitologie2

O ETAPIZARE NECESARĂU Houtson 7te art 34amberlain pe la &'LL1 222A0% #(3" !v !"/% )%() %)!03"( /!6((0% #(3" )+)+ % ) "$"/% ... / (3"-"=deoarece nu mai pute6i $mpiedica aceasta> /+0 !:! !

0'& +/ 0%&! 0"(/ 4" "$#+ ) "(/, #( 0%$) %/(3"-" *"$! 0+& /+0 !(: . N+ /! #(3" 2$%/")"0! 4" # ! )+ " #! % "!)()! + (/ . A 1(0! (0!( )( ( 2$ !&$( !$) + R%&"$+0"#!. Ş" * 6(3" #! !(& 0( !v !"" $+ (<+$6 #%&"$! % "$"( +*/"0

&"$3"/! 4" "$"&"/! "$ ) '$" !( 40%/"" 4" ( %#+03"+$"" #! /"* "!&L?27:atul acestui mare prieten al rom%nilor nFa :ost ascultat $n mai pu6in de /L de ani ev

cucerit cea mai mare parte din presa rom%nească tipogra:iile editurile radioul librări$ntregul sistem cultural !i de propagandă cu o retragere tactică $n perioada de valac4i9ar

i a $ntregului aparat administrativFpolitic ca după lovitura de stat din &'?' să reia $n :or60/



asupra tuturor mi5loacelor massFmedia de la 9iare !i radio la televi9iune de la edituri lase rein:iltre9e !i să domine $n universită6i !i la academie $n sistemul de cercetare !tiin6iadministra6iei culturii2

U arc4i9ul Peppoli la !edin6a senatului italian din &) :ebruarie &?)'1... Î$ R%&'$"( 05! )"+v !"/% ! )! % 05! )"+$! %0"(/ . Î$ :"+( 2$ 0( ! v% (v!( !v !"" # ! )+/ #! ( %

)%) %/+/ %&'$ /! v( ( ( 3"$! 4" &"0( % "!)()! v( #" ( ! 2$ 2$) !6"&!8 .U Presa evreiască din Rom%nia sFa născut calomniind 6ara !i administra6ia ei calom

armele puternice ale ră9boiului psi4ologic prin care se $ncerca anularea valorilor na6ionalor cu valori culturale supreme nume apar6in%nd minorită6ii iudaice2 Evolu6ia temati

presei evreie!ti au avut o plani:icare e;actă $n :unc6ie de evolu6ia Rom%niei !i a interesela6ă de Rom%nia2 O sc4i6ă generală a obiectivelor !i bătăliilor montate $n cadrul ră9boiu

aproape secular ar $nsuma1 - Bătălia presei evreie!ti pentru dob%ndireaFcetă6eniei !i c%!tigarea drepturilor polit

cu presa evreiască mondială2 Perioada istorică &?/)F&'&0 cu ma;imum de elan $nainte după Ră9boiul Independen6ei !i cu centrul de greutate $n anii &?)?F&?)' pe timpul tratativpace :inali9ate la Berlin $n :avoarea evreilor2

K - Bătălia presei evreie!ti dată $mpotriva arii ,niri $mpotriva Rom%niei !i armatei sprimului ră9boi mondial subordon%nduFse intereselor germanoFaustroFungare !i trans:cel mai :idel colaborator al ocupantului2 Perioada &'&0F&'(L cu centrul de greutate $n an$n timpul ocupa6iei unteniei !i la tratativele de pace de la Paris c%nd evreimea c%!tigădrepturile cetă6ene!ti !i pe deasupra mari privilegii economice2

G - Bătălia presei evreie!ti dusă $mpotrivă statului na6ional unitar Rom%nia are a cuna6ionale a valorilor na6ionale a artelor !i spiritualită6ii rom%ne!ti $ncerc%nd să imparte paralele manu:acturate $n laboratoarele sioniste !i comuniste2 Bătălia sFa dat pe douăconvergente1 al presei evreie!ti comuniste !i ane;elor ei !i al presei evreie!ti slu5ind interecapitali!ti supraFstatali2 Perioada &'(LF&'@? cu centrul de greutate $n anii &'@LF&'@?rancmasoneriei !i al presei mondiale evreie!ti al regelui iudai9at 3arol al IIFlea !i al cam

ca $n ordinea politică să $n:r%ngă i!carea -egionară mi!care net na6ionalistă iar $n orartistică !i spirituală să destabili9e9e unitatea acestor domenii ba9ată pe tradi6ie !i de9voltsensul primatului elementelor :undamentale ale na6ionalului2

- Bătălia presei evrei9ate condusă de iudeoFCominterni!tii importa6i din ,niunea 7ovi$ncercat nimicirea na6ionalului $n toate articula6iile sale culturale artistice !i spiritualenterna6ionalismul proletar :actor 4otăr%tor al construirii Republicii ,niversale2 Proletcu

cu teroarea poli6ienească cu $nc4isorile !i lagărele de muncă :or6ată a :ost opera presei cevrei $n perioada &'0?F&' L cu centrul de greutate $n deceniul / p%nă la moartea lui 7talpu6ini ani după2

- Bătălia presei mondiale evreie!ti spri5inită de evreimea din Rom%nia din perioada Ni a construc6iei Rom%niei moderne ca parte componentă a ră9boiului psi4ologic declancapitalismul mondial $mpotriva statelor socialistFtotalitare din Europa de Est cu centrul d

perioada 3eau!escu &'?0F&'?' c%nd evreimea a $ncercat deturnarea culturii na6ionale prinră9boiului psi4ologic pregătind $mpreună cu evreimea mondială lovitura de stat din dece

7 - Bătălia evreimii din Rom%nia spri5inită masiv de evreimea interna6ională pentru po9i6iile c4eie $n sistemul politic !i a monopoli9a mi5loacele massFmedia de la presa scvi9ual de a domina $nvă6ăm%ntul universitar editurile tipogra:iile sistemul de di:u9bătălie $n plină des:ă!urare cu re9ultate notabile pentru evreime !i cu urmări temporar depentru cultura artele spiritualitatea rom%neasca obligată săF!i re:acă unitatea2 3entrul

apăsat pe anii &''LF&''@ perioadă $n care evreimea a distrus institu6iile :undamentale al0



prin import masiv de subliteratură se;oFpornogra:ică de apologie a violen6ei a reu!it să cdiversiune morală pe termen limitat $n anumite straturi mai labile ale societă6ii noastre2

Note9 că de :apt Rom%nia a :ost 6inta celui deFal treilea ră9boi mondial ră9boi atipică6i! din &'0/ $n &'?' !i că dominanta acestuia a :ost componenta lui psi4ologică că din &

Rom%nia este $n continuare obiectiv al ră9boiului atipic1 economic social politic !i pscarte :iind scrisă $n condi6ii morale spirituale !i sociale ostile c%nd contrao:ensiva iudmondial $ncearcă să trans:orme 6ara $ntrFo semicolonie a capitalismului suprastatal evrei

PERIOADA CALOMNIILOR > ? Întemeietorul presei evreie!ti din Rom%nia este Iuliu emigrant din ali6ia la &?0& care $n (( martie &?/) $mpreună cu un evreu venit $n misiArmand -ev" edite9ă o ga9etă bilingvă $n rom%nă !i :rance9ă1 I7RAE-IT,- RO N2 Iueste caracteri9at de ga9etarii evrei drept1... "/+ ) + %& #! 4)""$3 ... 0"v"/":()% +/ R%&'$2$)'"" "%$"! " (" 0+/)+ "" !+ % !$!, (" &% (v+ "/% !+ % !$!, (" 4)""$3!" !+ %2$v 3 &'$)+/+" + ! "% %&'$, !0+ % +/ 4)""$3!" %&'$!...&&L Deci ră9boiul psi4ologic cuarmele lui1 de9in:ormarea denigrarea compromiterea $ncepe bilingv prin I7RAE-IT,- Rcontinuă cu1 AMETA RO N F bilingvă $n rom%nă !i idi! editor #eldmann 9is 3%mTI P,- F DIE MEIT Bucure!ti &?/' bilingvă rom%năFidi! editori Na:tali Popper 3a4ET-EDABER =TI P,- DE +ORBIT> $n idi! editor Arie 7ielberstein F &? / -<E3HO DF$n rom%nă !i :rance9ă la ala6i editor 72 3armelin av%nd subtitlu1 comercial agricartistic !i literar PRE7A RO NA F Brăila +IITOR,- F ala6i aprilie &? 4ebdomamoral religios comercial artistic editor Antoine -ev" -<E7PERAN3E $n decembrieBucure!ti editor Antoine -ev" -<ETOI-E D<ORIENT &? ' F Bucure!ti editor Arm%nevreu tot :rance9 care $n &? ) retipăre!te I7RAE-IT,- RO N este e;pul9at pentru caloe9area intereselor na6ionale !i $n &??) reeditea9ă la Paris E3HO D<ORIENT 5urnal int

politic literar artistic :inanciar !i comercial ca o continuare a 9iarelor 3ON3ORDE dinE3HO DAN,BIEN de la ala6i2 Acest $mputernicit al Alian6ei2 ,niversale Israelite pentrupresă evreiască $n Rom%nia pentru a agita problema evreiască !i a o transmite de:ormată evreie!ti din #ran6a repre9intă la valoare tipică instrumentulFarmă sau agentul :olosit $n

psi4ologic2 7ubliniem pu9deria de ga9ete evreie!ti apărute $n a doua 5umătate a secolularmă prioritară a ră9boiului psi4ologic precum1 R, NI73HE PO7T F&?)& mai t%r9iuRO N editor consulul american evreu !i :rancmason Pei;otto +O3EA AP R TOR,-&?)( organ politic literar !i comercial editor 2 #eldmann cu concursul elevilor1 7c4Rosenblum !i PonCer PREMENT,- &?) Bacău editor A2 -2 -obel #RATERNITATEBucure!ti editori I2 Auerbac4 !i A272 old acest old va scoate $n &??L $n Bucure!tiAP R TOR,- la #oc!ani $n &??( apare 7TINDARD,- editor Ad2 7teinberg $n &??@cotidian trans:ormat $n -<INDEPENDEN3E RO, AINE $n &?'L E A-ITATEA tipărit7c4 art9:eld E I RANT,- la ala6i !i #oc!ani $n &??/ la Ia!i E3O,- TINERI II +ODREPTATEI la &??/ F tribuna liberei cugetări editor arcu 7c4 art9:eld la Bucure!ti +I7RAE-IT tipărită de 3arol Agatsein ÎN#R .IREA la Bucure!ti $n &?? av%nd ca tem$n 7,A tot $n &?? la Bucure!ti RE+I7TA I7RAE-IT a societă6ii 8$n:ră6irea Mion8-, EA I7RAE-IT 2

7e conturea9ă curentul socialist evreiesc care se va trans:orma $n iudeoFbol!evism !i ca&??)F&?') va edita un !ir de ga9ete ca1 -, INA #RATERNITATEA PROP IREAE A-ITATEA ÎNAINTE A7I I-AREA E AN3IPAREA DREPT,RI-E P NTEADORIN.A spri5inind puternic campania interna6ională de acordare a drepturilor politiceevreilor2

,n Braunstein F Brăni!teanu care conducea -, INA din Ia!i luptă $mpotriva emigrării ev

pled%nd pentru de9voltarea lor $n Rom%nia 6ara lor de ba!tină2 Miari!ti ca Na:tali Po0)



7ielberstein 3ărmelin A2-2 -obel Auerbac4 old Hur it9 7c4 art9:eld BraunstePauCer 7teinberg Agatstein BecC Rubinstein 9is I2 Rubis !i 7ac4e Petreanu apoi

4elerter 4eller sociali!tiFcomuni!ti apoi pu9deria de ga9ete !oviniste care apar $ntre ca1 MION ANA+ATH MION DRA O7TEA DE 7ION +O3EA 7ION,-,I DARABADOR,- 7ION,-,I TRIB,NA 7ION,-,I A33ABE,- HAMOETM BAR GO73HEBAGADI AH *,DEN-AND !i altele demonstrea9ă cum sFau constituit $n Rom%nia ba9eunită6ile de !oc coloana a +Fa !i instrumenteleFarmă ale ră9boiului psi4ologic dus de ev$mpotriva statului !i poporului rom%n2

U A232 3u9a1... C #! !( ! !" 2$ &'"$"/! +$+" $!(& ) "$ 4" $!( "&"/(*"/, !/!&!$)"$ !;0!/!$3 ! )! % (#!v () $!$% %0" !.

U Evreii introduc anonimatul $n presă !i pentru a $n!ela opinia publică $!i iau drept psemai neao!e nume rom%ne!ti u9urp%nd p%nă !i numele voievo9ilor rom%ni2

U Aplică cu s:in6enie $nvă6ăturile Alian6ei !i ale Protocoalelor păstr%nd $n secret scprincipal masc%nduFl printrFo diversiune abilă presa lor $mbrăc%nd o diversitate de tcontradictorii1 de la sionismul 4abotnic la comunismul interna6ionalist $n :apt lovind acstatul na6ional unitar !i institu6iile sale :undamentale2

U În perioada &?/)F&'&0 presa evreiască din Rom%nia a :urni9at presei mondiale evrede9in:ormări despre n%pustirea rom%nilor asupra evreilor 5e:uind casele !i :ăc%nd să c=Pei;otto :ebruarie &?)(> !i că1 mii de evrei au traversat Dunărea pentru a căuta re:ugiPresa evreiască sus6in%nd că de6ine date din de9baterile parlamentare a inventat mi!cărilde la +aslui&&@ $n &? ? inven6ie preluată de Alian6a ,niversală Israelită care a tipărit un ae;emplare prin care cere milă !i a5utor :inanciar pentru &/L capi de :amilie alunga6i inumaor &&02 Adevărul prelucrat de ga9etele evreie!ti !i aruncat pe pia6a de9in:ormării mondialeotul altul1 (/ de evrei !iFau desc4is c%rciume cu brevete pe nume :alse2 Adevărul trans:o

Pei;otto $ntrFun 4olocaust prin $necare $n Dunăre a :ost altul1 evreii vagabon9i prin sateloldovei au :ost str%n!i la ala6i iar cei imigra6i ilegal din Dobrogea sau Bulgaria a:late

urcească sau din Istanbul au :ost trecu6i Dunărea !i preda6i autorită6ilor turce!ti2 Pe c%

ace!tia probabil cu antecedente turcii iFau aruncat $n Dunăre2 De aici presa mondială erans:ormat Rom%nia $ntrFo 6ară de barbari !i uciga!i operă de denigrare căreia deceniua adăugat noi :a6ete care au $ntregit $n &'?' imaginea unui popor neguvernabil de canibade 4andicapa6i2

U Amintesc c%teva din bro!uricile veninoase evreie!ti care se ocupau cu demolarea imRom%niei $n lume 6in%nd de purtarea ră9boiului psi4ologic $n epoca de care ne ocupăemancipation des Israelites en Roumanie8 Paris F&? & autor Iuliu Barasc4 8,ne circulministerielle ou la ignorance obligatoire en Roumanie82 Henri 3armelin evreu austriac peditor de ga9etă F sau cea apărută la -emberg $n &'L& sub semnătura lui *erico PoloniusBalCan4albinsel&&/grati:ic%nd Rom%nia ca pe o 6ară de antropo:agi !i 4otento6i sălbateci2

U În TI P,- lui Hur it91 222 a se nesocoti 5idovii este a se nesocoti inteligen6a !i civilipentru că nu este nici un 5idov1 4amal bir5ar sacagiu etc2 care să nu !tie a citi $n limbaurmare să nu :ie civili9at&&2

U Presa evreiască din Rom%nia lansea9ă de9in:ormări grave preluate de presa mondialmasacre ale evreilor la Tecuci !i mari de9ordini la iurgiu $n noiembrie &?)? 6ăranii apă%rgului DarabaniFDoro4oi $mpotriva evreilor turbulen6i aplic%nduFle o bastonadă :ă

răni6i mor6i asedii 5a:uri a!a cum au apărut de9in:ormările peste 4otare2 3ampania capresei evreie!ti din Rom%nia condusă cu dibăcie spre a intimida guvernul parlamentul !ispre a le !anta5a $n vederea ob6inerii unor :oloase economice politice !i sociale a declan

7,A un val de proteste de mitinguri antiFrom%ne!ti ca cel de la -ondra din l :ebruarie &'L0?



poetul evreu Mang ill Israel a declarat că Rom%nia este iadul pe păm%nt pentru evrei :ărde ce dacă este a!a constituie $n acela!i timp un teritoriu de emigra6ie :ascinatoriu pentde evrei2

U Tipică pentru metodele de de9in:ormare pentru cura5ul de a misti:ica adevărul cel mpentru a s:ida opinia publică rom%nească documentele istorice !i a induce $n eroare opinmondială este 8proclama6iunea8 din &( ianuarie &?') redactată de către evreii ga9etei DRdin #oc!ani adresată 8Bărba6ilor de stat ai Rom%niei8 tipărită sub :ormă de a:i! !i lipităBucure!tiului2 3ităm din te;t1... 8 888 #! )"$! " !v !" 0( ! "-(+ #() ) "*+)+/ /% #! '$

3 ", 0! (0+&(, &(" &+/) 0( $"0"%#() , 0+ % "$ " )!$) ! "%( , 2$ 1(3( 6 (v!/#! 1 4%( 2$ O "!$), 0( 1"! !0+$% 0+3" 0( 1"" /!6")"&" (" (0! )!" 3 " 0( 4"%&'$" 9.

inciuna atinge limitele nebuniei2 În tran!eele Plevnei a murit un singur soldat evreu !i$ng4e6at al6i trei au murit de ti:os la etape per total 0 evrei pe l%ngă peste &L LLL decelor 0 mor6i se cerea $mpăm%ntenirea a /L LLL de 8eroi8 care pe tot timpul ră9boiulua:aceri unii din ei prosper%nd pe seama :urniturilor !i aprovi9ionărilor armatei2 De9in:opreluată de presa mondială st%nd la ba9a documentării unei căr6i apărută $n 7,A1 THE *PARTO,T b" Peter 32 adison F Ne orC &'L@ $n care se scrie negru pe alb că primii sau luat cu asalt parapetele Plevnei erau evrei !i că at%t generalii otomani c%t !i cei rom%evrei2Releul calomniilor al de9in:ormărilor al misti:icărilor pe scurt al ră9boiului psi4oloperioadă de presa evreiască din Rom%nia $mpotriva statului !i a poporului rom%n avea te+iena Berlin Paris -ondra !i Ne F orC2 -a Paris Alian6a ,niversală Israelită tipărea usinteti9a campania calomniilor buletin in:ormativ di:u9at sinagogilor !i comunită6ilor evpretutindeni servind ca sursă documentară la editarea bro!urilor pistol antiFrom%ne!ti2

,n alt buletin apărea la -ondra $n &'L(1 THE RO, ANIAN BO,--ETIN care se ocupa cu8persecu6iile8 su:erite de evrei $n Rom%nia22 Acela!i lucru $l :ăcea ONDE I--,7TRE Association ca organi9a6ie politică periodicul RE+,E PO-ITIX,E -ITTERAIRE PE7T

--O D #RANG#,RTER MEIT,N BER-INER TA ETB-ATT +ORJAERT72U Este semni:icativă reac6ia guvernului la &??/ $mpotriva publici!tilor calomniatori1ost e;pul9a6i1 Elias 7c4 art9:eld dr2 aster apoi de la B,GARE7TER TA B-ATT dr2

Bettel4eim de la B,GARE7TER MEIT,N primul redactor Iulius 7c4e$n de la HA*OERosen:eld dr2 I2 Auerbac4 ic4el A9iel !i un colaborator de la +O3EA BOTO ANI-O

U O mostră de scriitură calomnioasă produsă de dr2 aster 9is Ronetti Roman1 222 Ro$nseamnă nimic $n cultură !i economie2 Bulgaria iFa luatFo cu mult $nainte2 Rolul ei $ne;clusiv politic222&&?

PACTUL CU INAMICUL >K? Perioada &'&0F&'(L se de:ine!te prin trei campanii de pree;ecutate de evreime toate trei vi9%nd demolarea aspira6iilor na6ionale1 area ,nire !i $nRom%niei postbelice capitalului :inanciar !i monopolurilor evreie!ti transna6ionale $ncăBură4 Braunstein devine proprietarul cotidianului DI INEA.A pe careF& pune la dispo9ipropagandei germane contribuind din plin la into;icarea !i de9in:ormarea opiniei publicepublicarea !tirilor de pe :rontul apusean con:ec6ionate de repre9entan6ii ermaniei la Bu$nceput de Jald4ausen mai apoi de +on den Bus4e2 Acest +on den Bus4e manipul%nd :oprin intermediul unor proprietari de 9iare evrei care iFau desc4is calea spre Agen6ia Romcon:ec6ionat comunicate :alse despre victoriile strălucite ale armatei germane !i ale Puterilspre a contribui la destabili9area opiniei publice ostilă acesteia !i a o orienta spre op6iunea3ele trei campanii de presă vi9ea9ă perioada de neutralitate &'&0F&'& c%nd presa evr

Rom%nia a militat pentru intrarea $n ră9boi alături de ermania !i AustroF,ngaria gest c0'



scopul :undamental al politicii rom%ne!ti proclamat $n revolu6ia de la &?0?1 area ,nireperioada ocupa6iei germane a unteniei c%nd a trecut de partea inamicului !i perioada pratatului de pace de la Paris c%nd a agitat problema libertă6ii absolute a capitalului spre

Alian6ei ,niversale Israelite prete;tul de aF& in:luen6a pe 3lemenceau pe ministrul de e;tevreul -uigi -u99ati pe pre!edintele 7tatelor ,nite Jilson $n :avoarea evreimii din Rom%ondurile puse la dispo9i6ie de marii industria!i germani prin Deuts4er rossFIndustrieller

cumpărat !i sFau editat la Bucure!ti $n perioada neutralită6ii ga9etele1 7EARA INER+O-DO+A POPOR,- .ARA B,GARE7TER TA EB-ATT INDEPENDEN.A cu *o4n

+IITOR,- cu rossman !i Brociner $ntors din e;il2 Miari!ti !i tipogra:i evrei pe l%ngă ră9psi4ologic dus $mpotriva idealului na6ional au practicat la propriu spiona5ul $n :avoarea3entrale transmiterea 4ăr6ilor arelui 7tat a5or tipărite $n tipogra:iile lor tra:ic%nd la nem6esc M, -,D+I situat la Intrarea Malomit !tiri 9vonuri !i sc4imb de in:orma6ii cu aputerilor străine2

Presa evreiască pusă $n slu5ba ocupantului a de9in:ormat destabili9at demorali9at !ipopula6ia unteniei !i locuitorii capitalei $n legătură cu mersul opera6iunilor militare pe

oldova :ăc%nduFse ecoul miilor de de9ertori evrei din Armata Rom%nă !i 5andarmul oasum%nduF!i tristul !i 5osnicul rol de delator2

ATAC LA FIINŢA NAŢIONALĂ >G? Primul ră9boi mondial costă Rom%nia ?LL LLL d)( miliarde leiWaur din care organismele Alia6ilor $i recunosc la tratatul de pace doar @eiWaur2 3omisia de repara6ii care !iFa 6inut con:erin6a la 7pa $n Belgia a 4otăr%t $n moabu9iv prin repre9entantul Angliei David -lo"d eorge ca Rom%nia să primească doar &repara6iile germane !i &L //S din cele orientale2 ,milită !i nedreptă6ită prin in:luen6a Aliniversale Israelite !i a :rancmasoneriei repre9entată de Jilson pre!edintele 7,A care nu pure9isten6a rom%nilor la planurile Alian6ei de a trans:orma 6ara $n *udenland Rom%niaimpul 3on:erin6ei de Pace de la Paris 6inta atacurilor concentrice ale puterilor aliate care

starea economică de9astruoasă au $ncercat sFo trans:orme $n colonie a capitalului evreienterna6ional2 7e !tie că $n (& decembrie &'& !i la (& iulie &'&) guvernul rom%n a trim

a oscova te9aurul Băncii Na6ionale depo9itul 3asei de Depuneri !i 3onsemna6iuni vaPinacoteca 7tatului bi5uteriile 3oroanei odoare ale unor mănăstiri incunabule manusdin te9aurul Academiei Rom%ne2

U 3u economia distrusă cu te9aurul 6ării $nstrăinat cu o datorie e;ternă de ră9boi de eiFaur Rom%nia a trebuit săF!i mobili9e9e toate resursele umane !i materiale spre a sup

ră9boiului de $ntregire a neamului sub lo9inca demnă !i patriotică a lui I232 Brătianu1 PRÎN INE lo9incă venită $n contradic6ie :lagrantă cu planul iudaic de evrei9are a Rom%nreali9are a Republicii ,niversale prin intermediul -igii Na6iunilor2

U Pe acest :ond de instabilitate economică de dictat al monopolurilor iudeoFoccidentaeconomie de liberali9are evreimea din Rom%nia a trecut la asaltul :inal al ră9boiului psorgani9at $mpotriva poporului rom%n odată cu apari6ia primului număr din I7RAE-IT,-7tăp%nă pe cea mai mare parte din pădurile 6ării evreimea a stăp%nit u!or :abricarea 4%pus stăp%nire pe tipogra:ii pe tipărirea de carte !i material propagandistic pe 9iare pe sistemul de di:u9are al presei2 Pasul următor este cucerirea cinematogra:ului obiectivelesuccesiunile :i;ate de strategia monopoli9ării mi5loacelor massFmedia sunt1 agen6ia de !tradioul universită6ile2

U #ăurirea Rom%niei ari $n bună parte opera morală ideologică !i doctrinară a inteleavut o urmare nea!teptată !i dureroasă $n structura ideatică a acestei pături sociale după răde evreime unui tir ideologic de9integrator sus6inut prin :oloase materiale consistente o

ntelectualitatea umanistă 9iari!ti scriitori universitari sFa rupt de idealurile na6ionale/L



antrenată de curentele decadente imorale !i sub :lamura libertă6ii absolute a promovat popatologicul e;alt%nd p%nă $n 9onele ira6ionalului egocentrismul subiectivismul !i indiRe9ultatul a :ost ralierea ei directă sau indirectă la :or6a centri:ugă creată de evreime !i $ncon!tientă sau incon!tientă ca indivi9iFarmă $n unită6ile de diversiune cu care sFa purtatpsi4ologic interbelic2 ,n contingent masiv2din ace!ti intelectuali a :ost :ormat din nerom%

3aracteri9asem epoca interbelică ca pe o $nte6ire a ră9boiului psi4ologic purtat $mpotrna6ional unitar Rom%nia are pe două direc6ii de o:ensivă1 una iudeoFcomunistă alta iuav%nd acela!i obiectiv1 de9membrarea teritorială anularea culturii na6ionale a valoriloartelor !i spiritualită6ii :ie prin minimali9area !i marginali9area lor :ie prin crearea uneiarte paralele care să slu5ească demorali9ării de9integrării morale destabili9ării con!tiin

Pentru a ilustra violen6a ră9boiului psi4ologic lupta pe tăr%m ideologic $ntre NA.IONANTINA.IONA- cu urmările ei socioFpolitice reproduc par6ial doar titlurile !i con6inusingure pagini din 9iarul ,NI+ER7,- anul al /0Flea Nr2 / iercuri Ianuarie &'@) paginst%nga sus2 Titlu cu literă groasă1

CINE SUNTI$# +& )% "", #( 0 /"", &!$)% "" % % +/+" %&'$, 0!" 0( ! $! #(+ /!03"" $%

0( ! "$<+ ""$# $(3"%$(/" &+/ (+)%5)%$"/% !6 )! 0 R%&'$"!" (/) %( ) , 0!0%&+$":!:! 3( ( % ")(/"! 0( !-" 5 $!4)! #"$ *!/4+6, +$) + & )% "" $!(%4" A#!v4" D"&"$!(3(Avrum Brauer Rosen:eld =9is 3onst2 raur>

7mil PauCer =Emil PauCer>7aniel -abin =9is Traian +lad atei Basarab>Bura4 Braunstein =9is B2 Brani!teanu>

4idale 4er! Brauer = r2 raur>Ai!ig Brauer =Ale;2 raur>Avrum 3o4ler =Ale;andru 3ălin>

2 Gonit9 =32 artin ister JalC>

Galman Blumen:eld =7crutător 7ever Borna>Bura4 -ei9arovici =Barbu -ă9ăreanu>Alter oise sin 4idale =Ale;2 ruia>Avrum 7c4uldman =A2 7andu>-eon Rec4ter =-ascar 7ebastian>7amson Avramovici =A2 P2 7amson>Bura4 Rosenberg =B2 R%peanu>

oldner Nat4an =N2 Aurescu>I6ic Rosen:eld =I2 Ross>Osias Gendler =O2 -ernea>Rosent4al =Ralea> Nat4an Ganner =N2 3onstantin>Al2 #inCelstein =#2 Economu>Haim 7a4or =H2 7oreanu>Ana Brauer =Ana 3anaradre> Ervinia Oster9et9er =E2 arg4ita> Avrum -eibovici =

I2 liCsman =Dr2 grec> David #uc4s =#2 Dima> Artur Bergman =A2 unte> A2 ##%lceanu> #2 Brauer =#2 BruneaF#o;>

I2 7c4 art9 =I2 Negreanu> GleCner losi: =I2 Petea> I2 Blumen:eld =I2B2 #lorian>32 74on:eld =32 7ăteanu> Avrum Rosent4al =A2 Ralea> #roite Adelstein =#eli; Aderc

Bla9ian> orit9 rimberg = iron rindea> Her! 3rit9man =H2 3re6eanu>2/&



D2 Jol: A2 #ridman 7troming4er 2 74oen:eld -2 Etting4er arcel arcus IancGnodt -2 Ro9en:eld Otilia rimberg 3arola BlanC 7mil oldman August orit9 7I2 Berman Bloc4 Heinric4 Al:ons +ogel Art4ur +ogel O2 ariovici I2 asso: H2

U 7ub aceasta listă un alt titlu1EKP,-MAREA -,I ARTON HERTM

inisterul de interne a semnat 5urnalul pentru e;pul9area editorului arton Hert9 care sFvinovat de atitudine antirom%neasca prin răsp%ndirea unor bro!uri subversive2 De ani deeditura Hert9 acea literatura imorală de :ascicole care otrăvea su:letul tineretului nostru2descinderilor :%cute de autorită6ile civile !i militare s<a dovedit ca editura Hert9 se :%cnstrumentul de propaganda al ideilor subversive ce se r%sp%ndeau $n toată 6ara prin sucarton Hert9 $n urma acestui :apt e;amin%nduFiFse !i actele pe ba9a cărora arton He

mag4iar =n2n2 evreuFmag4iar> ob6inuse cetă6enia rom%nă s<a constatat că se :olosise3u e;pul9area lui Hert9 s<a :ăcut $nceputul unei ac6iuni de pro:ila;ie sociala care trebu

$ntindă asupra tuturor veneticilor pripă!i6i pe aceste meleaguri !i care au ob6inut cetă6enicăi dubioase2

U 7ub acest te;t al treilea titlu1PROPA ANDA 3O ,NI7T -A RANI.A DE E7T A . RII3omunism sub paravanul organi9a6iilor pro:esionale legale2 L de procese cu peste /L

Intelectualii evrei principalii agen6i comuni!ti2Ia!i @ ianuarieIn cursul anului &'@ consiliul de ră9boi al corpului 0 armată a :ost aproape complet o

5udecarea proceselor de comunism222 7unt procese care datea9ă de ani de 9ile datorită scare recurg agen6ii oscovei222 Din totalul de LL inculpa6i trei s:erturi sunt de origine ecuvine ca grupările na6ionaliste care nu constituiesc pericol de stat cu tot elanul lor tinepoate e;agerat !i $ntreaga gri5ă să le :ie $ndreptată numai către cei care urmăresc distrugerrom%n2

U -a mi5locul paginii cu litere deFo !c4ioapă1+IA.A PO-ITI33răciunul soldatului rom%n222 În 4rubele Anei PauCer Galman Blumen:eld !i Bura4 Braunstein F agen6ii plăti6

6ării F $!i $nnumără argintii trădării !i :ac o mică parte F una suta mii lunar F tovară!ului lparavanului directorial celui care vinde pe un blid de linte su:letele :ra6ilor săi rom%ni odios i4ail 7adoveanu222 În 9iua Na!terii Domnului Isus 34ristos n<au avut sărbătoarerom%ni ci au :ost pu!i să pă9ească la 8Adevărul8 !i Diminea6a8 in:amele :ăpturi cari atavică pregătesc Rom%niei soarta 7paniei ne:ericită 222R%&'$"&!( #%( &! !$) + 0 (/)1!/)%/! ( 0( (6!$3", #%v!#"3" (" 0% + 3"!" v <&(4!, ) "$" 1 $"0" % /!6 )+% ")(/"! , #!( 2$# +& ", /!03"" 4" ! 1"#! 1()+ " 2$ %/")"0( "$)! $ 4" !;)0+/)+ (/ , ( )" )"0 4" !/"6"%( ( +$+" % % */(<"$ '$ /( )!&*!/" &.3ople!ită $n barourimedicină civilă !i militară ar4itectură strivită $n presă :armacie !i $n mai toate pro:esides:iin6ată $n industrie !i comer6 rom%nimea doarme lăs%nd grani6ele desc4ise sutelorcona6ionali ro!ii ai lui Galman Blumen:eld pribegi viermăno!i $n numele cărora vorbe!

i4ail *idoveanu2 Rom%nimea doarme !i :iii ei pă9esc speluncile camu:late ale Anei PauU 7ub acest articol tot cu litere deFo !c4ioapă1 Blestemata piele de !arpe a dFlui i4aU Pe cele trei coloane din dreapta paginei alt titlu17<A, DE73HI7 POR.I-E P, 3 RII-OR 3A 7 IA7 3O ,NI TII

<enzaţionalul caz al comunistului Moise <ur /(



... în ziua de E> Decembrie 74E2 comunistul Moise <ur fiul milionarului cu acelaşi nu(5işinău a fost pus în libertate condiţionată înainte dea fi ispăşit cei E ani de puşcărie... Meste in#iner şi în străinătate activa în rândul comuniştilor internaţionali... -l vine la (5işinăunstalează clandestin o tipo#rafie şi împănează 6asarabia cazărmile satele cu manifeste c

fel de fel de îndemnuri dar mai ales îndemnuri împotriva actualei forme de #uvernământ.împotriva inte#rităţii teritoriale a statului român punând în discuţie le#itimitatea frontierei România şi Rusia... a a#itat pentru introducerea re#imului sovietic în România.

3u toate protestele opiniei publice :iul comunist al milionarului din 34i!inău este pus $peste capul deci9iei Nr2 &)@ din & septembrie &'@ a 3ur6ii superioare de 5usti6ie midirec6ii de o:ensivă ale ră9boiului psi4ologic1 iudeoFcomunismul !i iudeoFcapitalismul sereciproc !i $!i manevrea9ă $n comun reperele strategice pe linii multiple interioare spri5iAlian6a ,niversală Israelită2

Pentru a ilustra a:irma6iile :ăcute de 9iarul ,NI+ER7,- din articolul(răciunul soldatului rom$n legătură cu asaltul dat de evreime pentru cucerirea po9i6iilor c4eie $n $ntreaga suprastRom%niei interbelice dau c%teva date statistice culese din lucrările de specialitate ale tim

In perioada &'@LF&'@? ob6in diplome universitare 0 @L) evrei !i l )' evreice adicăicen6ia6ii epocii2 Da Dar din procentul de )L /LS licen6ia6i rom%ni $n anul universiost trimi!i la studii $n străinătate (&(& studen6i din care numai / ( rom%ni !i &//' evrei

valută :orte cu primă de &?S !i @?S plătinduFse din bugetul statului stocul de devi9e :orstuden6i evrei $n #ran6a &0@ studiau medicina2 In vreme de un deceniu au studiat medstrăinătate &/L/ studen6i evrei mul6i intra6i $n conspira6ia mondială iudeoFcomunistă2

IntrFo perioadă de & ani evreimea a c%!tigat prioritate $n domeniul :armaceutic d%icen6ia6i care ca !i medicii pe banii părin6ilor sau cu $mprumuturi de la băncile evreiearmacii !i cabinete medicale particulare $n &'@? erau $n Rom%nia are 0 L&) medici

evrei @0@ unguri /&( germani !i @L& alte na6ionalită6i evreii repre9ent%nd 0L &rela6ii medicii evrei $!i asigură o bună parte din conducerea institu6iilor medicale din 6arăproprietatea #ondului Bisericesc din 3ernău6i F avea / medici cre!tini !i &0 evrei spitalul

34i!inău era condus numai de medici evrei ca !i spitalul de boli nervoase 7ocola din Ia!ie4nic al E:oriei 7pitalelor 3ivile condus de doi evrei din (L de circumscrip6ii medicale a7ăla5 &/ erau conduse de evrei ca medici de plasă $n Bucovina Basarabia !i nordul Amedici consultan6i la Asigurările sociale evreii ating 0LS2 $n Bucure!tii timpului LS devrei2 -a :acultatea de medicină :unc6ionau $n &'@? &L asisten6i universitari evrei ( cpreparatori !i (/ docen6i evrei :acultatea :iind trans:ormată $ntrFo microF*udenland2

-a cre!terea spectaculoasă a numărului de medici evrei au contribuit manoperele unui esriu $n epocă evreul -eonte anevici care :ăcea medici pe bandă rulantă ec4ival%nd diplprin coresponden6ă sau atestatul cu doi martori a unor re:ugia6i care motivau pierderea a

Dr2 D2 Enacovici1 222 Ycum vin $n 6ară ei $ncep o reclamă de!ăn6ată că vindecă toamari ca la c%rciuma cu pre6uri anun6ate ca la :ri9erii cu specularea 6ăranului care estecameră $ntunecoasa !i i se plimba un bec obi!nuit pe piept !i spate2Z&&'

U 7tomatologia !i dentistica au :ost monopol evreiesc2 De la tinic4igiul ,nsim Jeinberg practica te4nica dentară $n Bucure!ti la cei (0 de :al!i medici stomatologi evrei din Ia!i lacroitorii !i bir5arii evrei deveni6i denti!ti p%nă la stomatologi evrei adevăra6i monopolconsolidat prin cele ? din &L laboratoare dentare din capitală !i celor ? din &L maga9ine dengros !i endetail a articolelor dentare2

U Din totalul de & ') :armacii con:orm cu AMETA #AR A3II-ORW&'@? 0( erauevreilor !i L& $n a rom%nilor restul apar6in%nd altor na6ionalită6i conlocuitoare2 #ar

re9ervă1 (0? rom%ni 0L( evrei2 Arendarea :armaciilor $n &'@) este o lovitură sub centu/@



armaci!tilor rom%ni :armaci!tii străini scria NEA ,- RO NE731222ca să&şi realizeze ma3de câşti# majorează înspăimântător preţurile la medicamente şi le falsifică pe cât îi lasă ini&(L2

In august &'@? comisia pentru revi9uirea diplomelor ob6inute $n străinătate retrage drpractică unui număr de &() :armaci!ti !i :armaciste2

U ,na din armele principale :olosite $n ră9boiul psi4ologic a :ost !i este 5usti6ia2 A corumagistra6i a distruge $ncrederea $n dreptate !i institu6iile care ar trebui sFo repre9inte să :avori9e9e pe cei pu6ini $n dauna celor mul6i a pierde adevărul $n labirintul legilor prin sălile tribunalelor luni !i ani de 9ile $nseamnă a aplica perceptele Protocoalelor pentde9organi9a din interior statul na6ional2 3unosc%nd că evreii constituie un :actor destabilavocatură legea din &? 0 leFa inter9is accesul $n aceasta pro:esie $mpotriva acestei ledin &'L) numărul avoca6ilor evrei cre!te spectaculos după primul ră9boi mondial $n &avoca6i de:initivi evrei !i &/? stagiari adică @ 0 :a6a de ( @'0 rom%ni ca $n &'@& ci

) avoca6i evrei :a6ă de (0( rom%ni iar $n &'@/ să :ie l @ / avoca6i evrei :a6ă de @rom%ni ci:rele re:erinduFse numai la baroul Il:ov $n Basarabia erau @0& avoca6i romBucovina (L' rom%ni !i ?@ evrei $n Ardeal )L rom%ni !i 0 l evrei $n Banat (&L ro-a 7ăla5 0/ rom%ni !i 00 evrei -a -ăpu!na &(' rom%ni !i &&) evrei -a Arad &(@ rom%a Bi4or &(? rom%ni !i &@/ evrei2 3a !i $n ar4itectură $n medicină !i :armacie reac6ia

d%r9ă $mpotriva iudai9ării avocaturii2Avocatul 232 ure!an constată că dosarele avoca6ilor evrei $nscri!i $n barou su:eră ddove9ii indiscutabile a cetă6eniei rom%ne !i că nu se respectă cele mai elementare :orme p

$nscriere2 7Fa mers at%t de departe cu s:idarea auto4tonilor $nc%t baroul prim al 6ării aalcătuiască un regulament pentru e;aminarea avoca6ilor evrei la cunoa!terea limbii rom%nevrei din Bucovina au re:u9at e;amenul2 3a !i $n presa la baroul Il:ov pledau 3o4en 7imo7ima Missman Bercu 9is Dan Deleanu Haimovici 7andu 9is Darie 7andu Berman 9is +ladimir Aurel Berman Hu6a 9is Hu6a P2 4eorg4e 7c4oen:eld -eonard 9is Pa5i!te B2

arcus 9is Ilarie +oronca =!i scriitor> MigelFMa4aria M ei:el 3arola F Hoga! 3arola 9is 7andu Trotu! !i al6ii p%nă la numărul amintit2

U Din radiogra:ia sumară a direc6iilor de o:ensivă evreie!ti !i a obiectivelor acestora simpede că ră9boiul psi4ologic dus $mpotriva poporului rom%n $n perioada interbelică a caracter total impun%nd un numerus iudaicus in toate pro:esiile care vi9au sănătatea psi4poporului rom%n !i că reac6ia rom%nească de apărare a :iin6ei na6ionale a :ost energică $&'@?2

U Nicolae Iorga despre presa iudaică din Bucovina1 222 Maculatură infectă scrisa de samsari şa#ramaţi într&o #ermana imposibilă de #5eto presa aceasta fără du5 şi fără limbă naţionalăîmpiedicat două decenii circulaţia scrisului românesc şi a în#reunat răspândirea #ândurilor dsolidaritate naţională românească222&(&

Hec4ter F 7ebastian gra:oman !i cenaclist pripă!it pe la 8#unda6iile Regale81 222 !asiune iubireeroism sacrificiu sunt nişte "lucruri sfinte" bune de pus în #5ilimele şi de e3pus în vitrina pomeneşti de mare circulaţie&&(2

U Asac4i !i Eliade Rădulescu Eminescu !i Gogălniceanu Alecsandri Bari6iu 7imedevin 6inta presei iudaice !i cu ei valorile sacre bat5ocorite de Hec4terii careFo scriu2 Rosdirector la DI INEA.A !i apoi ata!at de presă la Jas4ington Avrum emerle Brauer Rose9is 3onstantin raur este director la ADE+ R,- iar $n &'@) !i la DI INEA.A coproprie7mil PauCer 7amuil -abin cel 9is c%nd Traian +lad c%nd atei Basarab 7mil Honigm#agure este director la -,PTA He:ter cu o condamnare de / ani pentru pacti9are cu inamicconducea -E O ENT iar Isra Israel Bercovici conducea -<INDEPENDEN3E RO, AIN

/0



U Miari!tii evrei se $ncuibea9ă $n toate sinecurile statului2 Numai din :ondul cultural aIa!i $ncasea9ă $n &'@) suma de (@0 /LL lei2 Bene:icia9ă de gratuită6i la transport pun agen6iile de publicitate din () de agen6ii de acest gen numai ( sunt rom%ne!ti2 onopoliiscale !i industriale un Ioil arcus devenit Iulian arius este director proprietar la

AD INI7TRA.IA #INAN3IAR Fpentru meritul de a :i :ost băcan la Bu9ău2 -ev" Haralacondamnat pentru că se dădea drept inspector :inanciar edita TRIB,NA #INAN3IARA alTăreanu !i Naumescu publicau IND,7TRIE !i 3O ER. AMETA #INAN3IARA !i AM3APITA-EI reviste de !anta5 iar AMETA 3 7 TORII-OR de :apt o :oaie a prostitu6editată de cuplul 7milovici F Tanti 3lara prea bine cunoscuta $n epocă2

U Între &'&?F&'@? au :unc6ionat $n Rom%nia are (L0 edituri din care @& au :ostminorită6ilor !i &(L evreie!ti care au tipărit ?& autori2 Din ace!tia au :ost &'? rom%nii 0@( de evrei2 Din tira5ul de @LL LLL e;emplare rom%nii au avut ) / LLL minor

evreii 0 &0? LLL2 -a Bucure!ti din /' de librării evreii de6ineau @)2U Escaladarea ră9boiului psi4ologic !i cucerirea po9i6iilor c4eie $n massFmedia se :ina

nstalarea evreului Hartig la conducerea agen6iei RADOR cu un salariu anual de (0 LLLacest post de legătură cu massF media interna6ională Hartig a manevrat in:orma6iile dindauna 6ării căreia iFa creat $n străinătate o imagine cu totul de:avorabilă cone;%nd ră9bntern cu cel purtat pe plan mondial de Alian6a ,niversală Israelită opera6iune reluată de

slu5itorii ei $n perioada ră9boiului rece !i ampli:icată la cote ma;ime după decembrie &'?'7ucursala de la 34i!inău a agen6iei de !tiri RADOR slu5ind o 9onă deosebit de disputpsi4ologic totul $ncep%nd cu propaganda !i termin%nd cu artele !i cultura a :ost conduAbra4am Gendler care lucra $n serviciul sovieticilor prin secretarul agen6iei Bu4eler $n au găsit materiale de propagandă comuniste !i un ci:ru pentru ben9i Hug4es2 Bu4eler a :osa / ani $nc4isoare !i Gendler a :ugit la Paris2

U Evreii din Basarabia !i Bucovina au tipărit o presă antina6ională milit%nd pentru rupBasarabiei !i alipirea ei la ,2R27272 evreii din Ardeal au tipărit o presă revi9ionistă $n :angariei ma5oritatea celor @@L de perioadice scrise $n ungure!te :iind conduse sau edita

imbă mag4iară2U Pentru $n6elegerea pro:undă a e:ortului uria! :ăcut de Alian6a ,niversală Israelită sprobiectivele :i;ate $n Rom%nia pe cele două variante1 iudeoFcomunistă !i iudeoFcapitalistsă 2stăruim asupra contribu6iei la e:ort a massFmediei iudaice din Rom%nia e:ort :ăcut pinan6ei interna6ionale evreie!ti !i a unor state interesate $n destabili9area internă a 6ării c

a:lat sub domina6ie iudaică !i ,ngaria revi9ionistă27A*TO #RI77,*7A ERDE- I A AROR7A 7MABAD7A NAP-O ARAD

GOEMIDEN ERDE- HIR-AP RE E- ARADI #RI77 ,*7A TE E7+ARI HIR-GE-ET BRA77OI -APOG NE,I7A iudeoFrevi9ioniste !i !ovine ungure!ti2 IudeoFruucrainiene1 && ga9ete $n rusă / $n ucraineană (L $n idi! !i ebraică suspendate $n :ebruactivitate antistatală2 Numai la Bucure!ti $n a:ară de marile cotidiene ADE+ R,- !i DI INpresa iudaică slu5ind $n ră9boiul psi4ologic $nregimenta1 3,RIER,- I7RAE-IT 3,+ NT,NO7TR, RENA TEREA NOA7TR !i ÎN#R .IREA scrise pentru evrei apoi cele $n lrance9ă enumerate la $nceputul acestui capitol completate cu1 AR ,7 editor Hartig A

3eac%ruFDavid sin I6ic Eulenberg REA-ITATEA ADE+ R,- -ITERAR RA PA A7PORT,RI-OR 3REDIN.A editor argulies IN#OR A.IA editor 7araga TE POPOP,-AR,- EK3E-7IOR ÎN3OTRO NA7A RE3I I7B NDA A+ NT,- AMETA3APITA-EI 7E NA-,- la care se adaugă -, EA RO NEA73 editor multimiliardarul Ausc4nitt !i cele cunoscute ca1 HA7 ONAEA NT,IREA A,RORA 7O3IA-I7 ,-

PRE7A ,* GE-ET -a 3ernău6i apar ? cotidiene minoritare !i unul rom%nesc2 -a Ia!i evr//



cotidiene1 -, EA *,RNA-,- NO,TATEA MI,A pe c%nd rom%nii unul singur1 3HE-a Piatra Neam6 sunt @ ga9ete evreie!ti2 7ubliniem că monopolul presei iudaice din Basacondus de oise Oresten $n &'&)F&'&? !e: de bandă teroristă bol!evică uciga! al patrio6Hodorogea de Isac Rosent4al 9is Ion Plugaru !i el terorist delator !i călău9ă a bandelorHirsc4 9is Ion Duplo"en condamnat la 3onstan6a ca spion2 87indicatul 9iari!tilor rom%nide I6ic Alterbonn 9is Ale;andru Ter9iman condamnat la &L ani pentru insulte aduse 3oroacorespondentul o:iciosului sovietic I7+E7TIA era Elias Gendler alias Adrian %ndea care

oscova sFa dedat la o campanie cr%ncenă de calomnii $mpotriva 6ării2

EFECTE. CONSECINŢE > ?. D! )(*"/":( !( /")! ()+ "" 4" ( )!/% .7tăp%nind (W@ din pr

$n rom%ne!te !i $n limbile minoritarilor '/S din agen6iile de publicitate agen6ia de !tiriucr%nd pe :iliera iudeoFcomunistă cu oscova !i pe :iliera Alian6ei ,niversale Israelite cu

putere :inanciare suprastatale dar si cu cele comuniste cu -iga Na6iunilor !i organismelerancmasoneria evreimea din Rom%nia a constituit cel mai puternic deta!ament de luptă

ră9boiul psi4ologic dus $mpotriva statului na6ional unitar Rom%nia $n perioada &'&?F&capăt domina6iei ei absolute de către guvernul na6ionalist condus de poetul Octavian og

U Nicoale Iorga1 222 ilnic în aceste foi =n2n2 evreie!ti>toate mizeriile noastre sunt e3puse subuate în batjocură pârâte în faţa lumii pentru a ne discredita întinse în faţa noastră pentru a

demoraliza&(@2U Nic4i:or 3rainic1<coborârea omului spre animalitate a fost adusă şi propa#ată de spiritulcare a substituit înălţarea prin decădere paradisul prin porno#rafie... %imeni nu se ridică îm

ori#inalităţii ci împotriva descrierii fără rost... a porcăriilor înşirate ca mătăniile&(02U Toussenel1 222 !orcul este emblema jidanului. Murdăria #5etto&ului este or#anică & acea

neruşinare proverbială în care a trăit de secole. ,ot ei au introdus cultul vec5ilor !5alap5ori &e3poziţie la Roma şi $tena de ima#ini neruşinate ca şi trecerea din #ură în #ură a e3presiilocomice fără să alăture şi acea parte artistică&(/2

U Ed2 Drumont $n -A #RAN3E EN*,I+IE pune $n pagină pericolul social al pornogra:practicata de evreime ca !i cel al campaniilor antireligioase2

U Henr" Popper ucenic al lui A2 7teuerman1 222nu accept noţiunea de 6rătescu& oineştiNlimdulce pentru copii prostie şi suferinţă faţă de problemele artistice&( 222 $n aceea!i oală arunc%3e9ar Petrescu !i Ionel Teodoreanu 2 Note9 că Al2 BrătescuF+oine!ti a :ost unul din scriitmilitat $mpotriva pericolului iudaic din presă literatură !i arte :igur%nd pe lista neagră evreie!ti !i pe cea a iudeoFCominterni!tilor de după &'0/ pe l%ngă $ntreaga pleiadă de sc$ncep%nd cu Eminescu !i termin%nd cu Radu "r sau +asile ilitaru2

U Octavian oga1 222 nfiltraţia lui srael a cucerit metodic tara & comerţ industrie bănc#azete şi literatura unde a atins cel din urmă popas intrând astfel în templu aşa ca trecerea#azetă la literatură s&a făcut pe nesimţite&()2

oga citea9ă 8antologia8 celor L de scriitori evrei $n care este lansat 8Bardul na6ionaoldstein cu pseudonimul 3amil Balta9ar2 Este epoca $n care sub acoperirea !i $n osanaudaice sau iudai9ate evreii pătrund masiv $n teatru operă artele plastice mu9ica !i m

mai ales $n care se eri5ea9ă $n directori de opinie $ncerc%nd să monopoli9e9e critica liteplastice de teatru !i mu9ică2 #ără :or6ă :ără patul germinativ al et4osului :ără :or6a pri artelor populare talente speculative !i interpretative evreii nu $nseamnă mai nimic $n

crea6iei dar prin critică $ncearcă să distrugă crea6ia na6ională !i sFo substituie cu manu:din Rom%nia dar mai ales de peste 4otare2 3ă pu9deria de iudeoFmanu:acturieri a :ost ree;cep6ia au :ormatFo creatori evrei sau critici de artă sau mari oameni de cultură pro:undpoporului rom%n !i culturii sale na6ionale este un adevăr care trebuie subliniat cu toată ob

/



dar cum capitolul anali9ea9ă ră9boiul psi4ologic dus de evreime $mpotriva poporului romnu intră deocamdată $n aten6ia autorului2

U Dr2 A2 Balotă despre literatura !i artele decadente1 222o infiltraţie lentă de spiroc5eţi ce cautăparalizeze toţi centri nervoşi ai trupului etnic&(?222

U Dr2 N2 inovici1 222ne&am ocupat de protecţia animalelor dar n@am întemeiat o societpună frâu imoralităţii e3primata prin teatru cinema şi literatură porno#rafică2&('

U Pictorul 3onstantin +l%descu1 222în literatură şi în artă superficialul mesc5inăria platitu#rosolănia trivialitatea porno#rafia au fost promovate pe planul marilor cuceriri ale spirca atare cubism dadaism futurism primitivism şi nesfârşitul şir de reţete inventate peste aboratoarele impertinenţei sterile au scos capul pe rând la lumina zilei în urlete de trâmbiţ

cu reclamă desfrânată în presa lor =n2n2 a evreilor>complice şi conştientă de valoarea destructivacestor atentate la bunul #ust şi bunul simţ la temelia edificiului moral ridicat cu pioasă râvdecursul secolelor de cultură şi civilizaţie&@L2

U 7e;til Pu!cariu1 222aceeaşi sete de sensibilitate libidinoasă o #ăseşti la ţi#ani şi la evrei cânsă facă artal@& 2

U Nic4i:or 3rainic1 222 jidanii fabrică revistele pentru lectura copiilor noştri şi opera de distrusunetului românesc începe tocmai de la copiii de şcoală. 1idanii au acaparat trei sferturi din didactică ceea ce înseamnă milioane de ve5icule pe an pentru a turna aceeaşi otravă iudaic#eneraţiile tinere desfiinţându&le din pruncie... -vreii dictează prin editurile pe care le deţi"idealurile" de artă josnică pe care la insinuează prin trustul criticei care susţine tot ce e poşi defăima tot ce e valoare reprezentativă românească prin reclama turbată în junii tuturor"operelor" de destrămare sufletească&@(2

U Al2 3a9aban1 222casele de editura "fără perdea"se aseamănă cu casele de toleranţă unde e în funcţie de adevărat pro3enet & făcând din literatură un fel de damă de consumaţie care mpudic în vitrinele librăriilor din centru şi de la periferie&@(2

U Nicolae Iorga1 222(artelaţi pentru teatre cartelaţi pentru ziaristică şi pentru literatură evrazi stăpânii cinemato#rafelor. <e poate să le convie a face o naţie de nebuni de criminali şi

dezmăţaţi dar noi nu o putem în#ădui2&@0

U Din &@ teatre bucure!tene doar 0 sunt rom%ne!ti !i din /) de cinematogra:e numai proprietari rom%ni restul apar6in evreilor $n toată 6ara e;istau 0 / săli de cinematograapar6ineau rom%nilor2 3ele /L de case de :ilme au :ost $n $ntregime evreie!ti :iind cartesindicat F cartel care dispunea dictatorial de distribuirea :ilmelor2 3ele @ case de :ilme romEDI7ONF:ilm proprietar arinescu O232R2F:ilm proprietar Dumitrescu !i 7tan lonescu proprietar N2 %lcă a:late $n minoritate 9drobitoare abia au putut supravie6ui concurencartel evreiesc2

U +iolent sau insinuant prin corup6ie !i persuasiune prin legături politice evreimeagama metodelor oculte spre a dob%ndi suprema6ia $n teatru !i operă2 In anul &'@L la stuNa6ional din pia6a Regele 3arol sFa montat un spectacol comemorativ dedicat scriitoruluial rom%nilor Robert de #lers2 Prin manipulări de culise un rol principal a :ost atribuit unevreice :apt care a prile5uit o mani:esta6ie studen6ească viguroasă studen6imea considac6iunea este provocatoare222 Opera Rom%nă primea o subven6ie de (/ LLL LLL lei de LLL lei de la unicipiul Bucure!ti buget tentant pentru evreimea din Rom%nia2 A!a se :numărul unu al operei a5unge un c%ntăre6 de m%na !aptea :luierat !i 4uiduit de public1 9is Radu 7teiner care la $nceputul stagiunii &'('F&'@L elimină din institu6ie artiste !i artiAle;andru #eraru 3onstan6a Dobrescu Ale;andra Ele:terescu Nina Bote9 Edgar Istra7te:anovici 3ristescu umpl%nd scena cu evreii1 Alga9i -eon Blum Eugenia Babad A

Rosensten2 Acela!i Ru4ăm 7teiner a5uns !i regi9or $l concedia9ă pe maestrul assini !i $n/)



nume!te pe -eon Blum păstr%nd pentru sine monopolul traducerii unor opere străine $ntrrom%neascăFidi! plină de trivialită6i precum $n 83avalerul ro9elor8 traducere !i interp4uiduieli2 Notăm că e;celenta solistă Ale;andra #eraru este so6ie de o:i6er invalid de ră9rebuit să c%nte alături de celebrul bas aliapin :iind $nlocuită cu o mediocritate străină1

Go4ansCa impusă de 7olomon BisCer un evreu de in:luen6ă2 Protagoni!tii operei1 2 N*ean Atanasiu eorge #olescu contrasemnea9ă un memoriu adresat primului ministru semde arti!ti cer%nd să se pună capăt iudai9ării institu6iilor rom%ne!ti de cultură !i artă2

U În &'@L directorul societă6ii de radiodi:u9iune era evreul Her!cu Bla9ian2U -o5a $n e;clusivitate evreiască B<nei Brit4 !edin6a din ( decembrie &'(/ dupăFami

nterven6ia 8:ratelui8 dr2 Bauberg4er1 222 şi apoi e3istă o altă or#anizaţie de tineret8 e Oaşamer O$ici vin în contact studenţi şi elevi care au principii şi care aspiră la un ideal mare şi frumosineri nu fumează nu beau alcool şi şi&au impus sin#uri principiul abstinenţei se3uale... ?â

aici într&un oraş ca 6ucureşti e3istă totuşi tineri care luptă pentru curăţenia se3uală caralcool căutând cu dra#oste şi ener#ie către idealul vec5i ebraic222&@/

EFECTE. CONSECINŢE >K?. Dacă ră9boiul psi4ologic total purtat de evreime $mpotrivpoporului rom%n culturii !i spiritualită6ii sale a reu!it să destabili9e9e o parte din intelecnu a recep6ionat semnalele NA.IONA-,-,I a:lat $n pericol de moarte ced%nd tenta6iilor oevreime $ncep%nd cu cosmopolitismul continu%nd cu pornogra:ia !i termin%nd cu $ncderom%ni9are a culturii na6ionale $n măsură 9drobitoare el a avut un e:ect invers dec%tradicali9%nd intelectualitatea na6ionalistă care a creat organisme speci:ice culturale spirpolitice pentru apărarea :iin6ei na6ionale2 Această intelectualitate a e;plorat $n ad%ncime$n mod superior :ilonul etnic de mare !i inegalabilă originalitate !i unicitate $mbogă6indtiin6elor artelor literaturii cu opere devenite clasice demonstr%nd deri9oriul pseudoF

pseudoFartelor manu:acturate $n atelierele evreie!ti2 O simplă punere $n paralel a numelontelectualilor na6ionali!ti cu cele ale evreilor slu5ind ră9boiul psi4ologic demonstrea9ă

acestor agen6i ca !i ine;isten6a lor $n cultura rom%nească2U Nicolae Iorga !i Brociner -ucian Blaga !i I2 Blumen:eld 9is I2B2 Ilarion Nae lone

3ut9man 9is H2 3re6eanu ircea +ulcănescu !i Avrum Gendler 9is A2 %ndea Octavia"r ircea Eliade Top%rceanu Arg4e9i e4edin6i 32 RădulescuF otru doctorii 342 arinescu 3amil Petrescu -iviu Rebreanu Br%ncusi -upa! Al2 -epădatu 7ilviu

Ovid Densu!ianu2 +asile P%rvan Horia Hulubei Emil Racovi6ă Al2 P4ilippide Hort3ălinescu Petre Andrei 42 BogdanFDuică erban 3ioculescu +ladimir 7treinu TonBunescu Nicolae Dărăscu 42 Petra!cu eorge Enescu ariana +entura cite9 la $ntscriitori pictori oameni de !tiin6ă critici literari :ilologi actori ai NA.IONA-,-,I nu$nscrie aici $ntreaga pleiadă a culturii na6ionale interbelice căreia i se opune Avrum Brau9is 3onst2 raur 4idale 4er! Brauer 9is r2 raur Bură4 -ei9arovici 9is Barbu -ă9ăre

oise sin 4idale 9is Al2 ruia #roite Adelstein 9is #eli; Aderca !i a!a mai departe2 anuevreiască maculatură deri9orie a poluat temporar !i numai la supra:a6a cultura rom%neadouă lucruri1 să aducă noi c%!tiguri :inanciare evreimii !i să introducă viermele $ndoielii slabe $n acela!i timp ră9boiul psi4ologic purtat de evreime $mpotriva rom%nilor a radic

Romania si evreii in sec. XIX-XX.

Documents

Transcript of Romania si evreii in sec. XIX-XX.