Romania Comunism

22
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social - Politice Relații Internaționale și Studii Europene ROMÂNIA ȘI TRATATELE DE PACE DIN SECOLUL XX

description

comunism sovietic

Transcript of Romania Comunism

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai

Facultatea de Filosofie i tiine Social - Politice

Relaii Internaionale i Studii Europene

ROMNIA I TRATATELE DE PACE DIN SECOLUL XX

andor Alexandra Carina

RISE III

Grupa II

Democraia romneasc - o consecin a comunismului

Comunismul sovietic

Instaurarea regimului comunist n Romnia

Tranziia spre democraie

Comunismul sovietic Comunismul a fost una dintre cele mai controversate perioade din istoria naiunilor europene. El a reuit s se incube i s se statorniceasc n societatea european, att n vest, dar mai ales n partea estic, att n extindere, geografic, ct i n adncime, n straturile gndirii indivizilor i popoarelor. Dei promisiunea lui se baza pe principiul ,,Fiecare dup puteri, fiecruia dup nevoi, s-a dovedit a fi la nivelul aplicabilitii un recipient al rspndirii terorii, durerii i opresiunii. Idei pe care generaii ntregi de oameni i-au furit vise s-au dovedit a fi doar promisiuni utopice, dar fr un fundament practic, sau realizate pe premise greite.

Pentru a avea o viziune mai comprehensiv asupra comunismului, este necesar prezentarea promisiunilor pe care Karl Marx i Friedrich Engels le promoveaz n cadrul ,,Manifestului Partidului Comunist.Acesta este un document teoretic i programatic al socialismului tiinific, scris la sfritul anului 1847 n Londra, la solicitarea Ligii Comuniste, prima organizaie marxist din lume, i publicat n februarie 1848. Manifestul Partidului Comunist cuprinde scopurile i programul Ligii Comuniste.

ntr-o viziune de ansamblu, manifestul expune noua concepie despre lume a marxitilor, rezumat la materialismul dialectic i istoric, teoria socialismului tiinific, a luptei de clas i a rolului istoric revoluionar al proletariatului.

Lupta de clas este legea fundamental a dezvoltrii ornduirilor antagoniste. Capitalismul este duman al muncitorilor (sau proletariatului) i trebuie s se destrame. Victoria va aparine proletariatului Partidului Comunist ca avangard a clasei muncitoare. Proprietatea privat de tip capitalist trebuie s dispar i s devin proprietate colectiv, iar relaiile sociale ntemeiate pe exploatare i asuprire trebuie s fac loc colectivitii.

Manifestul Partidului Comunist cuprinde i un capitol numit ,,Poziia comunitilor fa de diferitele partide de opoziie n care critic principalele curente socialiste neproletare: feudale, burgheze, mic-burgheze, precum i a socialismului utopic, expunnd bazele strategiei i tacticii luptei politice a clasei muncitoare. Finalul Manifestulului Partidului Comunist se ncheie cu o chemare pe care comunitii o fac ctre toi proletarii sau ctre toat muncitorimea din Europa, sintetizat n sintagma Proletari din toate rile, unii-v!

Revoluia bolevic din 1917 a fost unul din evenimentele cruciale ale secolului XX. Conform aprecierilor revoluionarilor momentului i susintorilor revoluiei de atunci i pn astzi, ceea ce s-a ntmplat n Rusia nu este nici mai mult, nici mai puin dect preluarea puterii de ctre popor i crearea unui stat i a unei societi noi, conduse de clasa muncitoare.

Aceast interpretare susine c Lenin, aplicnd teoriile revoluionare ale lui Karl Marx, a condus Partidul Bolevic la victorie n beneficiul maselor. n urmtorii trei ani, bolevicii au fost nevoii s-i apere revoluia mpotriva forelor reacionare numite n general albe i s lupte mpotriva ncercrilor de invazie a Rusiei de ctre puterile capitaliste occidentale. Bolevicii au reuit i, la data morii lui Lenin n 1924, Partidul Comunist bolevic trasase bazele dezvoltrii URSS ca primul stat cu adevrat socialist al lumii. Rusia Sovietic a devenit astfel liderul i modelul tuturor celorlalte naiuni i popoare care aspirau la schimbri revoluionare.

Considerarea revoluiei sovietice drept eveniment unic al istoriei este un punct de vedere esenial al analizei marxiste a ntmplrilor dintre anii 1917-1924. Marxitii, afirmnd c istoria universal se explic prin lupta de clas, susin c anul 1917 a marcat nceputul ridicrii proletariatului (clasa muncitoare exploatat) din ntreaga lume mpotriva burgheziei (clasa capitalist exploatatoare) i c astfel inevitabilul triumf al muncitorimii ncepuse.

Observatorii nemarxiti resping ideea determinismului inevitabil n istorie i vd revoluia bolevic dintr-o alt perspectiv. Criticii bolevismului pun accent pe proporiile reduse ale Revoluiei din Octombrie. Dei accept c urmrile acesteia au importante semnificaii, resping n acelai timp interpretarea ei ca o micare de mas, descriind-o drept o lovitur bolevic oportunist care a reuit nu datorit sprijinului maselor, ci datorit slbiciunii guvernului provizoriu, mpotriva cruia fusese ndreptat. Departe de a fi preluarea puterii de ctre mase, Revoluia din Octombrie a fost o deposedare a maselor de putere, fapt dovedit de dizolvarea violent n ianuarie 1918 a Adunrii Constituante, singurul corp naional ales democratic n istoria Rusiei. Represiunea care a caracterizat consolidarea puterii bolevice a rmas trstura cea mai evident a guvernrii sovietice ulterioare.

Credina lui Lenin era c, odat ce scnteia revoluiei se va aprinde n Rusia, flacra ei se va ntinde cuprinznd i statele vecine, ceea ce nu s-a ntmplat, puciurile bolevice din Germania i Ungaria fiind nbuite, n timp ce, la intrarea forelor bolevice n Polonia n 1920, polonezii au reacionat ca naionaliti i nu ca o clas revoluionar freasc, alungnd Armata Roie venit s-i elibereze. Rusia sovietic s-a trezit singurul stat revoluionar ntr-o lume capitalist ostil. ntre aceste dou coli de gndireuna preamrind virtuile revoluiei drept o mare for eliberatoare, alta condamnnd-o drept o micare fundamental opresiv exist o varietate de interpretri partizane, critice sau neutre. ns, toi comunitii l consider pe Lenin drept interpretul infailibil al teoriei marxiste i printe al revoluiei sovietice.

Fr nici o indoial, personalitatea lui V. I. Lenin, prin interpretarea teoretico-programatic pe care a dat-o marxismului (leninismul), s-a impus ca protagonist al acestei etape. n cadrul micrii revoluionare ruse, grupul bolevic condus de Lenin s-a deosebit prin refuzul ideii prbuirii capitalismului ca rezultat al luptelor economice spontane ale muncitorilor i prin importana deosebit pe care o acord contiinei teoretice si politice in lupta revoluionar. Se configura n aceste fel rolul Partidului Comunist ca avangard contient, reprezentant al clasei muncitoare i garant al cuceririi puterii de stat.

Curnd dup revoluia rus din 1917, proiectul de a instaura o democraie muncitoreasc a sovietelor a deschis calea spre luarea puterii de catre Partidul Comunist, aciune justificat de nsprirea conflictului de clas n interior i prin ncercuirea" revoluiei de ctre puterile internaionale capitaliste. Regimul comunist rus s-a caracterizat printr-un centralism deosebit de puternic si prin identificarea statului cu partidul, ceea ce tindea sa anuleze libertile i drepturile individuale. Trsturile autoritare au fost accentuate pn la paroxism de sistemul de putere creat de Stalin intre 1924 si 1953: la impunerea unei concepii monolitice a partidului i la cultul personalitii conductorului, care au fcut s dispar orice posibilitate de dezbatere politic, s-au adugat persecuii deosebit de severe mpotriva dumanilor reali i poteniali. Stalin a justificat acest sistem prin necesitatea de a construi socialismul ntr-o singur ar" ntr-un context internaional ostil, subordonnd exigenelor statului sovietic pe cele ale miscarii revoluionare din Occident, mpotriva tezei revoluiei permanente".

In timp ce pe vremea lui Lenin s-a experimentat convieuirea regimului colectivist cu formele de proprietate privat, n special la sate, Stalin a optat definitiv pentru colectivizarea forat a agriculturii i planificarea central a ntregii dinamici economice dup planuri cincinale", axate pe dezvoltarea rapid a industriei grele. n jurul acestei opiuni a avut loc ruptura dintre Stalin si N. Buharin i au fost iniiate marile epurri" din rndurile partidului i ale statului, care au facut milioane de victime in anii '30. Victoria in cel de-al Doilea Rzboi Mondial a permis exportarea regimului comunist mai intai in tarile din Europa Rasariteana ramase sub influenta URSS, apoi in Cuba si in urma procesului de prabusire a sistemului colonial, si in unele state din Africa si din Asia de sud-est.

Instaurarea regimului comunist n Romnia

Instaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere al regimurilor comuniste de ctre Uniunea Sovietic n Europa de Est dup ncheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cauza fundamental a comunizrii acestui spaiu romnesc i a Europei de Est dup 1945 a fost intrarea acestui spaiu sub ocupaia militar direct a armatei sovietice . n Romnia, armata sovietic a intrat mai nti ca armata inamic de ocupaie, iar dup 23 august 1944, statutul lor s-a schimbat in armate aliate de ocupatie. n 1958 armatele sovietice s-au retras din Romania in urma unei intelegeri dintre Nichita Hrusciov si Gheorghiu Dej, seful comunitilor romni. Statutul internaional al Romniei a fost stabilit prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 care confirma meninerea Romniei n sfera de influen sovietic. Romnia era considerat nvins, iar trupele militare sovietice aveau misiunea de a impune prevederile tratatului.

Regimul comunist a fost impus n Romnia de ctre Uniunea Sovietic prin intermediul partidului comunist local. Acesta a luat nastere in 1921 prin desprinderea comunitilor din partidul socialist. n 1924 Partidul Comunist a fost interzis n Romnia pentru c a pus la cale o lovitur de stat n Basarabia. Prin actul din 23 august 1944 Regele Mihai I a inlturat regimul de dictatur al Marealului Antonescu si a proclamat revenirea Romniei la democraie. Regele a fost sprijinit de armata i partidele democratice P.N.., P.N.L. i P.S.D. Ca o consecin a nlaturrii guvernului din regimul Antonescu, Romnia a ieit din aliana Axei i a continuat rzboiul alturi de Naiunile Unite. Prin proclamarea revenirii la democraie dupa 23 august 1944 Partidul Comunist a fost acceptat n viaa public din Romnia. Instaurarea comunismului in Romania s-a fcut n patru etape:

Instaurarea primului guvern controlat de comuniti sub conducerea lui Petru Groza la 6 martie 1945. Regele Mihai a fost obligat de reprezentanii Uniunii Sovietice in Romnia s numeasc acest guvern condus de comuniti n locul guvernului condus de generalul Nicolae Radescu.

Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfurat ntr-un climat de teroare creat de forele comuniste i aliaii lor. Comunitii tiau c au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplicat si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%.

Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil. . Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist).

4. La 30 decembrie 1947, autoritatea comunist, n frunte cu Gheorghiu Dej i Petru Groza l-au forat pe regele Mihai I s semneze un act de abdicare. Regele a fost ameninat cu moartea i antajat cu executarea unui numr mare de detinui politici aflai n nchisori, arestai n perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. n aceeai zi, autoritile comuniste au proclamat Republica Popular Romn. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei.

Etapa regimului stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej se caracterizeaza prin:

Aplicarea modelului sovietic sovietizarea societatii, a economiei si a culturii pe principiul luptei de clasa, supravegherea institutiilor, nationalizarea si colectivizarea si un fenomen de rusificare, insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba straina.

Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici prezenti in toate ministerele, armata rosie, sovietica de ocupatie, care devine armata aliata pana in 1958 cand s-au retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si SOVROMURILE, societati mixte, romano-sovietice, prin care Romania era exploatata economic, desfiintate in 1955 si 1956, dupa ce datoria Romaniei a fost achitata.

Guvernarea prin teroare si institutii de represiune securitatea(politia politica), militia (inlocuia politia), justitia si armata.

Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. In 1948 are loc inlaturarea lui Lucretiu Patrascan, arestat pentru deviatie nationalista, era un intelectual de o alta statura morala eclipsandu-i pe ceilalti. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte pentru ca Dej se temea sa nu fie reabilitat si sa-l inclocuiasca. In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de rivail Ana Pauker, T. Georgescu si V. Luca, insa Pauker a fost scoasa din functie, nu si inchisa ca si ceilalti. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski si Miron Constantinescu este arestat.

Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o promovare a atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimulrilor comuniste in lume. Declaratia P.M.R. din 1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul drum in formarea regimului comunist. Ceausescu va urma aceleasi principii. Etapa regimului naional comunist (1965-1989) Este vorba de preluarea ideilor nationalismului etnic alaturi de cele ale stalinismului, numindu-se si national-comunism. Acestea sunt teoretic incompatibile, dar apar dupa 1953 atunci cand liderii comunisti doresc sa se indeparteze de U.R.S.S. punand accent pe nationalismul etnic pentru a-si capata autoritate proprie. Pe calea nationalissta au mers si regimurile care au pus bazele pe nationalismul etnic, acestea aducand si valorile nationaliste selectate in baza criteriilor comuniste. Aici intra ideea superioritatii natiunii/neamului romanesc, nu in formele extreme ale regimului nazist, fata de lumea occidentala si fata de minoritatile etnice luand forma curentului protocronist (superioritatea in decursul istoriei a lumii si culturii romanesti fata de lumea universala).

Cultul personalitatii al lui Nicolae Ceausescu, de a aduna valorile romanesti in favoarea conditiilor el devenind un cumul al valorilor si culturii romanesti. Din punct de vedere politic avea scopul de a crea o simpatie populara benevola. Lupta pentru putere care a fost data de Ceausescu importanti de pe vremea lui Dej. Ceausescu a fost sef politic in armata, functie ce l-a propulsat in problema cadrelor partidului construindu-si o retea de sustinere. Dupa moartea lui Dej, Ceausescu a fost ales drept succesor, parand a fi cel mai usor de manipulat. Dupa ce a ajuns secretar general incepe sa limiteze mostenirile lui Dej, schimband numele partidului Partidul Comunist Roman si creand Republica Socialista Romania.

Intre 1965 si 1974 inlatura majoritatea partizanilor lui Dej . In 1968, Ceausescu il scoate din functie pe rivalul sau Alexandru Draghici si il asasineaza pe Lucretiu Patrascan din ordinele lui Dej pentru ca era national-comunist. In perioada 1970-1971 ii elimina din functii pe Alexandru Barladeanu si Ion Iliescu. Incepe interdictia operelor de cultura din Occident, cenzura era facuta de Comitetul de Stat pentru Cultura. Ceausescu a inventat functia de Presedinte al Statului.

Momentul 1968 reprezint un moment de cotitur n istoria universal, o etap important n derularea relaiilor dintre rile semnatare ale Tratatului de la Varovia. Intervenia celor cinci ri partenere n Cehoslovacia, n noaptea de 20 spre 21 august 1968, a produs un oc imens n rndul comunitii internaionale, dar i o accentuare a scindrii relaiilor dintre rile lagrului socialist. Anul 1968 este, n acest sens, vrful de lance al rupturii, chiar dac nu definitive, de URSS a unora dintre rile-satelit ale vecinului de la Rsrit, cu precdere n ceea ce privete viziunea comun de nfptuire a socialismului.

Ampla demonstraie de fore din Praga i din ntreaga Cehoslovacie a constituit o bun ocazie pentru producerea faliei ce avea s anune dispariia de mai trziu a regimurilor democraiilor populare i a URSS. Poziia Romniei fa de invazia pus la cale de URSS, Polonia, Bulgaria, RD German i Ungaria a fost una foarte ferm, Nicolae Ceauescu declarnd, n ziua adunrii populare din Piaa Palatului Republicii, 21 august 1968, c este de neacceptat ca un stat socialist, ca state socialiste s ncalce libertatea i independena altui stat . Discursul n for al liderului comunist romn ascundea n el germenii regimului autocrat ce avea s se instaureze treptat la Bucureti.

Tranziia ctre democraie

Trasaturile dictatoriale ale sistemului stalinist au fost supuse criticii de catre Hrusciov chiar din 1956. Destalinizarea si abandonarea celor mai opresive metode n-au fost suficiente totusi pentru a frana alunecarea comunismului sovietic spre un elefantiazis birocratic sclerotic, dar au contribuit mai ales la slabirea legaturilor cu unele partide comuniste europene din Occident (PCI primii), care, constiente de infruntarea dintre socialismul real" din tarile comuniste si exigentele de libertate inradacinate in Occident, au ajuns in cativa ani la elaborarea democratica a principiilor marxiste. Cotitura politica radicala realizata in URSS de catre M. S. Gorbaciov in 1985, intemeiata pe altoirea treptata a elementelor democratice in sistemul politic si de economie de piata in sistemul economic sovietic, daca a avut succes in crearea unei opinii publice embrionare in tara, a unor forme de pluralism si a unei noi participari politice si in aducerea unei destinderi in relatiile cu Occidentul si a unei categorice imbunatatiri a imaginii internationale a URSS, nu a reusit sa realizeze totusi o reforma in profunzime a sistemului si sa redreseze o economie de-acum istovita de stagnarea birocratica si de un aparat militar impovarator. Prabusirea regimurilor comuniste, care incepand din 1989 a antrenat toate tarile comuniste din Estul Europei si a dus chiar la dezmembrarea URSS in 1991, isi gaseste motivatiile, in afara de colapsul economiei si al aparatului birocratic de partid, intr-o multitudine de factori: scaderea tensiunii in raporturile cu SUA, cresterea tensiunilor etnice si nationale in imperiul sovietic, dorinta de a face sa creasca consumurile individuale la un nivel cel putin comparabil cu cel din democratiile occidentale, afirmarea libertatilor politice, civile, religioase si culturale ale tuturor cetatenilor.

Prabusirea comunismului in Europa Rasariteana a avut ecouri semnificative si in multe partide comuniste din Lumea a Treia si din Occident, in interiorul carora a inceput sa se atenueze din ce in ce mai mult apelul la idealurile si traditia comunista (in 1991 Partidul Comunist Italian si-a schimbat denumirea in Partidul Democratic al Stangii), in timp ce modelele de lupta de clasa au fost reconsiderate drept idealuri de solidaritate sociala.

Dup cderea regimului comunist n Romnia, fostele partide politice ce au fost nchise n timpul fostului regim au nceput s reapar. Astfel, nceputul anului 1990 aduce Partide precum: Naional- Liberal, Naional- rnesc, Cretin- Democrat. n ultimile zile ale lunii decembrie i nceputul lunii ianuarie s-au format i diverse grupuri politice care susineau puterea, dar, n acelai timp, a aprut i opoziia. Btlia pentru putere ncepe n primele alegeri libere pentru Romnia. Primele alegeri s-au desfurat pe 20 mai 1990.

Intervalul urmtor de timp poate fi caracterizat ca fiind unul provizoriu, cu multe conflicte interne i cu lipsuri n ceea ce privete legitimitatea.

Fr s realizeze, Romnia a intrat din nou ntr-o izolare politic i economic. Romnia a dorit s continue relaiile cu statele Organizaiei Tratatului de la Varovia numulumind putere occidentale. Implementarea democraiei i a economiei libere a durat mai mult dect s-au ateptat oficialii romni. Procesul trecerii de la comunism la democraie a societii romneti este caracterizat ca unul fiind de lung durat.

Schimbarea regimului comunist n cel democratic a nsemnat pentru ara noastr, n primul rnd, schimbarea mentalitii, de organizare, de implementare i implicare a oamenilor publici ctre ceteni. Uneori acest lucru nu a fost neles, iar puterea a fost mulumit de situaie ce se crea. Datorit revoluiei, n anul 1990, poporul romn a devenit ntr-un final o naiune.

Romnia n 1989 a reuit s i achite datoria extern, iar din acel moment, ara noastr a fost rupt de pia internaional. Restabilirea legturilor cu Fondul Monetar Internaional realizndu-se cu dificultate. Dup 1989, societatea economic romneasc a cunoscut un declin dramatic. Lsnd ca industria s cad, liderii politici au sperat ca agricultura s fie un domeniu prosper.

Politica pe care a abordat-o ara noastr n euforia vremurilor a fost cu o viziune internaional, cu valori ce nu se aflau n graniele Romniei, dar viziunea nu a putut fi implement.

Desluirea implicaiilor politice ce au stat la baza revoluiei din decembrie vor mcina o parte din elita politic. Astfel, opoziia va fi mereu mpotriva regimului condus de Ion Iliescu.

Ali factori care ar fi trebuit s stea la modernizarea rii noastre au fost Tratatele semnate cu Italia, Frana i Germania. Aceste trei state au ncercat s ajute Romnia i n integrarea la structurile supranaionale. Frana i Italia cernd Comisiei Europene s adopte o politic mai blnd fa de guvernul de la Bucureti deoarece acesta se afla ntr-o perioad de acomodare cu noul statut i cu noua democraie

Romnia a ncercat s i asigure securitatea naional ncercnd s adere la marile organisme supranaionale, Uniunea European i Organizaia Atlanticului de Nord. Astfel, pentru a adera la structurile supranaionale, Romnia a avut de parcurs un drum lung. Primul lucru pe care trebuia Romnia s l implementeze pentru a adera la cele dou structuri a fost democraia i alegerile libere. Fapt ntmplat. Dup acest punct bifat de pe agenda diplomatic, trebuia s avem Tratate de cooperare i bun vecintate cu vecinii. Tratatetele cu Ucraina, Ungaria, Republica Moldova au fost cele mai grele de parafat n diplomaia romneasc.

. Diplomaia romneasc s-a descurcat cu provocrile cu care s-a ntlnit, reuind astfel s creeze relaii de cooperare care au definit mai trziu Romnia. O clas politic adevrat i responsabil va reui s gseasc soluii optime pentru Romnia pentru a depi criza instituional care se afl din 1989. Nu pot s nuadmite c reprezentanii statului romn din 1989 au reuit s se implice n activitatea politic exterioar a vremii. Singurul lucru care le-a lipsit a fost sigurana.

n prezent, Romnia face parte din ambele structuri internaionale, astfel n 2004, am aderat la NATO, iar n 2007 la Uniunea European. Drumul a fost lung pn la aderarea Romniei la aceste organisme suprastatale, dar important e c s-au vzut roadele ncepute de diplomaia anilor 1990, n prezent. Nici n momentul actual, Romnia nu a atins cerinele occidentale, dar trecerea timpului trebuie s o fac. Romnia este un factor pasiv ateptnd s primeasc directive, dei prin mrimea teritoriului i a populaiei este ndreptit s aib un cuvnt greu de spus ntre statele dezvoltate ale momentului.

n momentul de fa, societatea romneasc nc simte pagubele produse de fostul regim, dar i de alegerile greite fcute de oamenii noii puteri ai anilor 1989. De altdel, toate statele foste socialiste au cunoscut o tranziie ce este caracterizat printr-o criz financiar, diminuarea produciei industriale, deteriorarea grav a nivelului de trai, corupie.

Bibliografie

Karl Marx i Friedrich Engels. Opere, vol. 19, Bucureti, Editura politic, 1964

David Preastland, Steagul rosu. O istorie a comunismului, Editura Litera, Bucureti, 2012

Karl Marx i Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, articolul ,,Poziia comunitilor fa de diferitele partide de opoziie

Besancon Alain, Originile intelectuale ale leninismului, Editura Humanitas, Bucureti, 2012

Medvedev Roy, Oamenii lui Stalin, Editura Meridiane, Bucureti, 1993

Racovian Mihai, Alexandru Vaida Voievod i Conferina de Pace de la Paris, Cluj Napoca, 1996

Constantin Corneanu, Sub povara marilor decizii. Romnia i geopolitica marilor puteri, Editura Cetatea de Scaun, Bucureti, 2013

Vladimir Tismneanu, Despre comunism, Editura Humanitas, Bucureti, 2005

Alina Mungiu- Pippidi Politica dupa comunism, Humanitas, Bucuresti, 2002

www.europa.eu

Karl Marx i Friedrich Engels. Opere, vol. 19, Bucureti, Editura politic, 1964, pp. 314-318

David Preastland, Steagul rosu. O istorie a comunismului, Editura Litera, Bucureti, 2012, pag. 34

Karl Marx i Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, articolul ,,Poziia comunitilor fa de diferitele partide de opoziie

Besancon Alain, Originile intelectuale ale leninismului, Editura Humanitas, Bucureti, 2012, pag. 48

Ibidem, pag. 67

Ibidem, pag. 73

Medvedev Roy, Oamenii lui Stalin, Editura Meridiane, Bucureti, 1993, pag.21

Ibidem, pag. 38

Racovian Mihai, Alexandru Vaida Voievod i Conferina de Pace de la Paris, Cluj Napoca, 1996, pag. 37

Constantin Corneanu, Sub povara marilor decizii. Romnia i geopolitica marilor puteri, Editura Cetatea de Scaun, Bucureti, 2013, pag. 39

Vladimir Tismneanu, Despre comunism, Editura Humanitas, Bucureti, pag 87

Cuvntarea lui Nicolae Ceauescu din Piaa Palatului Republicii, n Scnteia, an XXXVII, nr. 7802, 22 august 1968, p. 1

Alina Mungiu- Pippidi Politica dupa comunism, Humanitas, Bucuresti, 2002

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htm