"Romania" by Diane CHESNAIS

184
România

description

"Romania"autor Diane CHESNAISBucuresti: Noi Media Print, 2007 (Discover Romania)

Transcript of "Romania" by Diane CHESNAIS

Page 1: "Romania" by Diane CHESNAIS

România

Page 2: "Romania" by Diane CHESNAIS

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiCHESNAIS, DIANE Romania / Diane Chesnais ; graf.: Adrian Sorin Georgescu ; foto: Ovidiu Morar, DanIoan Dinescu, Mircea Savu, ßtefan Petrescu ; ed.: Arpad Harangozo- Bucure[ti: Noi Media Print, 2007 (Discover Romania)

ISBN 973-7959-51-5

I. Georgescu, Adrian Sorin (graf)II. Morar, Ovidiu (foto)III. Dinescu, Dan Ioan (foto)IV. Savu, Mircea (foto)V. ßtefan Petrescu (foto)VI Harangozo, Arpad (ed.)

Page 3: "Romania" by Diane CHESNAIS

România

noimedia print

Page 4: "Romania" by Diane CHESNAIS

RomâCuprins

Page 5: "Romania" by Diane CHESNAIS

mâniaInvita]ie la c`l`torie

Umbrele istoriei

Credin]a la români

Oameni [i a[ez`ri

Splendoarea naturii

6

8

50

86

152

Page 6: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Invita]ie la c`l`torie

Menit` unui viitor promi]`tor în cadrul Uniunii Europene, România atrage c`l`torii str`ini prin frumuse]ile ei naturale, prin

dinamismul economic [i trecutul istoric str`lucit.

Mun]ii Carpa]i, ocupând cam o treime din suprafa]a ]`rii, încânt` prin coamele lor neatinse, locuri ideale pentru sporturi

montane [i agrement. Dac` seme]ele lor vârfuri stâncoase ofer` privirii pante spectaculoase, care pot fi escaladate pân` la o

altitudine de 2500 metri, celelalte dou` treimi ale teritoriului ]`rii se împart în mod echilibrat, între dealuri împ`durite [i întinse

câmpii fertile, str`b`tute de numeroase cursuri de apa, afluen]i ai Dun`rii; b`trânul fluviu se vars` în Marea Neagr` printr-o

delt` magnific`. Paji[tile care se acoper` prim`vara de flori pestri]e [i livezile în care toamna crengile pomilor se îndoaie sub

fructe, reprezint` acele „col]uri de rai“ cântate în baladele populare. În versurile lui, Mihai Eminescu ne invit` în inima p`durii,

la marginea lacurilor, într-un soi de empatie cu natura, a[a cum a f`cut dintotdeauna ]`ranul român [i îndep`rta]ii lui str`mo[i,

geto-dacii, înainte de cre[tinarea lor. În multe dintre satele de ast`zi reg`sim peisajele bucolice pictate de Nicolae Grigorescu

[i Ion Andreescu la întoarcerea lor de la Barbizon, spre sfâr[itul secolului al XIX-lea. Aceast` Românie pitoreasc`, etern`, a

reg`sit în ultimii ani o nou` recunoa[tere pe plan interna]ional, dup` ce a suferit timp de o jum`tate de secol izolarea impus`

de dictatura comunist`.

Bucure[tiul, metropol` de peste dou` milioane de locuitori, se mândre[te cu tineri specializa]i în cele mai bune universit`]i

din ]ar` [i din str`in`tate. În rândurile lor, o comunitate destul de numeroas` de oameni de afaceri francezi s-a integrat în

ultimii ani, f`când din Fran]a cel de-al treilea investitor str`in în România. Tradi]ia „Micului Paris” de alt`dat`, evocat de

numeroase cl`diri vechi din centrul ora[ului, a fost preluat` de „satul francez”, nou cartier reziden]ial. Recent, multe turnuri

ultramoderne, cu fa]ade de sticl` [i o]el, precum [i spa]ii noi comerciale, au ap`rut printre blocurile de beton de tip comunist.

C`l`torului în trecere prin capital` nu-i vor sc`pa aceste contraste, dar va fi atras în egal` m`sur` de via]a cultural` a

ora[ului. Gr`dinile de var` ale restaurantelor ofer` prin vegeta]ia lor, dar [i prin calitatea servirii [i ambian]a rafinat`,

posibilitatea de a petrece multe momente pl`cute.

Invita]iInvita]ie la c`l`torie

Page 7: "Romania" by Diane CHESNAIS

7

Gra]ie unei infrastructuri de transporturi în continu` modernizare, mai multe ora[e de m`rime mijlocie, aflate la mic`

distan]` de capital`, atrag întreprinz`torii str`ini. A[a sunt: centrul petrolifer Ploie[ti, Pite[tiul, cunoscut prin uzinele

Renault produc`toare a Daciei Logan, Bra[ovul, cu tradi]ia construc]iilor de tractoare [i avioane. În vest, Timi[oara este

considerat` pe drept cuvânt, ca un ora[ model, adev`rat vârf de lance al dezvolt`rii economice urbane.

Din trecutul s`u, România a mo[tenit un patrimoniu istoric [i cultural bogat, supus atât influen]elor occidentale, cât

[i celor bizantine, slave [i orientale. Cine nu cunoa[te înc` bine ]ara, va avea nevoie de un timp destul de îndelungat

pentru a descoperi pe îndelete celebrele m`n`stiri ale lui ßtefan cel Mare [i Petru Rare[ din Moldova, sculpturile

monumentale ale lui Constantin Brâncu[i din Oltenia, arta [i arhitectura brâncoveneasc` din Muntenia, vestigiile greco-

romane de pe litoralul M`rii Negre, castelele medievale din Transilvania… Muzee interesante nu se g`sesc doar în

capital`, ci [i în marile ora[e din provincie: castelul regal Pele[ din Sinaia, Muzeul Marinei Române [i Muzeul de Istorie [i

Arheologie din Constan]a, cu bogate colec]ii de antichit`]i greco-romane, tablourile marilor pictori de la muzeul

Brukenthal din Sibiu, capital` a culturii în 2007, în asocia]ie cu ora[ul Luxemburg.

Pensiunile agro-turistice contribuie la punerea în valoare a patrimoniului etnografic [i folcloric. S`rb`torile de iarn`

ofer` clipe de neuitat datorit` bucuriilor z`pezii [i mai ales obiceiurilor str`vechi: colindele din Moldova, duba[ii din Valea

Mure[ului, bori]a ceang`ilor din împrejurimile Bra[ovului [i multe altele.

Legat` de tradi]ii foarte vechi, dar antrenat` într-o modernizare accelerat`, România î[i deschide por]ile Europei [i

lumii întregi cu o poft` de via]` specific` poporului s`u. Genero[i, curajo[i, harnici [i creativi, românii primesc întotdeauna

vizitatorii str`ini cu bra]ele deschise, ospitalitatea lor fiind binecunoscut`.

]ie

Page 8: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

O civiliza]ie agricol`, latin` [i cre[tin`

Cunoscu]i de c`tre greci sub numele de „ge]i” iar de c`tre romani ca „daci”, locuitorii din antichitate ai teritoriului

României au fost men]iona]i pentru prima oar` de c`tre istoricul grec Herodot. Atra[i de bog`]iile naturale din nordul

Dun`rii, navigatorii greci întemeiaz` în decursul secolelor VII [i VI î.Hr., porturile Callatis (Mangalia), Histria [i Tomis

(Constan]a), pe litoralul M`rii Negre (Pontus Euxinus), înglobându-i pe ge]i în sfera civiliza]iei mediteraneene.

Burebista (secolul I î.Hr.) [i ulterior Decebal (87-106 d.Hr.) reu[esc s` unifice triburile dacice în state puternice, cu

centrul în mun]ii Or`[tie. Statul dac al lui Decebal este îns` cucerit de c`tre împ`ratul roman Traian în urma a dou`

r`zboaie (101 – 102 [i 105 – 106).

Transformat` în provincie roman`, Dacia prime[te o nou` capital` - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica

Sarmizegetusa construit` nu departe de vechea re[edin]` a regilor daci - [i este puternic colonizat` cu elemente latine

punându-se astfel bazele form`rii poporului român.

Dup` retragerea armatei [i a administra]iei romane la sudul Dun`rii în a doua jumatate a secolului al III-lea, migra]ia

popoarelor [i n`v`lirea slavilor (secolele VII – IX) nu au modificat semnificativ profilul etnic al poporului român, caracterul

s`u latin [i cre[tin fiind definitiv p`strate.

Evul mediu

De[i românii vorbesc aceea[i limb` [i au aceea[i origine, ei au tr`it, din Evul Mediu [i pân` la cele dou` uniri din

1859, respectiv 1918, în trei state distincte: Transilvania, ¥ara Româneasc` [i Moldova – cu excep]ia efemerei uniri a lui

Mihai Viteazul de la 1600.

UmbreleUmbrele istoriei

Page 9: "Romania" by Diane CHESNAIS

9

Transilvania – ]ara de dincolo de p`duri – a intrat în sfera de influen]` a Regatului Ungariei, odat` cu începerea

cuceririi în secolulul al XI-lea a vechilor voievodate române[ti aflate aici. Dup` b`t`lia de la Mohacs din 1526, devine

Principat, iar la sfâr[itul secolului al XVII-lea, odat` cu reculul otoman din Europa central`, trece sub domina]ia Imperiului

Habsburgic. În 1867 odat` cu înfiin]area Imperiului dualist, este reanexat` Ungariei în componen]a c`reia va r`mâne

pân` la Marea Unire din 1918.

Dup` scurta [edere a cavalerilor teutoni în ¥ara Bârsei (1211-1225), pe baza „chem`rii” regilor maghiari, coloni[ti

germani originari din Flandra, Saxonia [i regiunea renan`, cunoscu]i sub denumirea de „sa[i” se stabilesc în sudul

Transilvaniei preluând de la secui rolul de ap`r`tori ai frontierei. În 1437 nobilimea maghiar`, s`seasc` [i secuiasc` pune

bazele „aliantei celor trei na]iuni” (Unio Trium Nationum) ale c`rei privilegii se men]in pân` în secolul al XVIII-lea, românii

transilv`neni nefiind recunoscu]i ca na]iune.

În ciuda vremurilor potrivnice câ]iva nobili români ob]in func]ii înalte în statul maghiar. Ioan (Iancu) Corvin de

Hunedoara, figur` remarcabil` a luptei antiotomane este numit guvernator al Transilvaniei (1441 – 1446) [i ulterior

regent al Ungariei (1446 – 1452). Fiul s`u Matei Corvin devine unul dintre cei mai de seam` regi ai Ungariei. Re[edin]a

Corvine[tilor (sau a Huniazilor) din Hunedoara este cel mai impozant edificiu în stil renascentist din România.

Expansiunea otoman` în Balcani, ce a culminat cu ocuparea Constantinopolului în 1453, pune Valahia [i Moldova

într-o situa]ie nesigur`. Mircea cel B`trân [i Vlad ¥epe[ în ¥ara Româneasc`, ßtefan cel Mare în Moldova, se opun turcilor

prin for]a armelor. Din motive strategice, mai mul]i voievozi munteni prefer` s`-[i stabileasc` re[edin]a în a[ez`rile sub-

carpatice Câmpulung, Curtea de Arge[ sau Târgovi[te pân` pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Vlad ¥epe[ (1456 – 1462)

amplaseaz` la Bucure[ti o Curte voievodal`, care va cunoa[te o dezvoltare de seam` în decursul secolelor urm`toare.

le

Page 10: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

La cererea lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), în ¥ara Româneasc` cei mai buni constructori [i decoratori î[i

conjug` talentul pentru a da na[tere artei brâncovene[ti, sinteza original` a mai multor stiluri. M`n`stirea Hurezi devine

centrul unei vestite [coli de pictur` [i de sculptur` brâncoveneasc`. Bucure[tiul p`streaz` din aceast` epoc` o serie de

biserici, precum [i palatul princiar de la Mogo[oaia.

În Moldova, Dimitrie Cantemir (domn între 1710 – 1711), care beneficiase de o educa]ie enciclopedic` la

Constantinopol, a fost una dintre figurile importante de c`rturari ai Europei vremurilor sale.

Numirea, începând cu secolul al XVIII-lea, pe tronurile ¥`rii Române[ti [i Moldovei a domnilor fanario]i, greci originari

din Constantinopol, a contribuit indirect la difuzarea civiliza]iei [i culturii franceze.

România ca stat modern [i european

Dup` abdicarea for]at` a lui Alexandru Ioan Cuza, ales prin vot în 1859 ca domn al Moldovei [i al ¥`rii

Române[ti (unite astfel într-un singur stat), cu sprijinul împ`ratului Napoleon al III-lea, prin]ul german Carol de

Hohenzollern-Sigmaringen accede la tronul României la 10 mai 1866.

Prin participarea armatei române la r`zboiul ruso-turc din 1877 al`turi de ru[i, România î[i câ[tig`

independen]a na]ional`. La 10 mai 1881, cu prilejul proclam`rii Regatului, Carol I devenit regele României a

primit o coroan` turnat` din o]elul unui tun capturat la Plevna… So]ia sa, regina Elisabeta, prin]esa de Wied,

scriitoare cu pseudonimul Carmen Sylva, a contribuit de asemenea la r`spândirea în Europa a unei imagini

pozitive a monarhiei parlamentare române[ti.

Nepotul regelui Carol I, Ferdinand I, care devenise rege în 1914, angajeaz` armata român` în 1916 în r`zboi

al`turi de alia]ii din Antanta pentru dobândirea Transilvaniei. Actul unirii acestei vechi provincii române[ti cu

Regatul a fost semnat în 1918, la 1 decembrie (zi devenit` s`rb`toare na]ional`), la Alba-Iulia, [i confirmat` prin

tratatele de pace de la Versailles, Trianon [i Saint-Germain. Regele Ferdinand I [i so]ia sa, regina Maria, sunt

încorona]i suverani ai unei Românii cu un teritoriu de 295.049 km2 [i o popula]ie de circa 18 000 000 locuitori.

Page 11: "Romania" by Diane CHESNAIS

11

În 1919 România devine membru fondator al Societ`]ii Na]iunilor. Bucure[tiul pentru modernitatea [i elegan]a

sa î[i merit` pe deplin supranumele de „micul Paris”. Aceast` dezvoltare continu` sub domnia regelui Carol al II-lea

(1930 – 1940), în pofida dictaturii sale personale (1938 – 1940).

Cel de-al doilea r`zboi mondial [i perioada comunist`

La izbucnirea celui de-al doilea r`zboi mondial, România s-a proclamat neutr`, acordând azil la circa 100.000 de

polonezi [i evrei. Carol al II-lea abdic` la 6 septembrie 1940 în favoarea fiului s`u Mihai, în vârst` de 19 ani, dar puterea

real` îi apar]ine generalului Ion Antonescu, prim-ministru, conduc`tor al unui „stat na]ional-legionar” care orienteaz`

total economia ]`rii spre Germania nazist`. În urma Dictatului de la Viena [i a ultimatumului sovietic din 1940 România

pierduse, în trei luni, o treime din teritoriul s`u, fiind astfel nevoit` s` intre în r`zboi la 22 iunie 1941, al`turi de Germania,

contra Uniunii Sovietice.

În fa]a uria[elor pierderi umane [i materiale suferite în b`t`lia de la Stalingrad, [i luptele de ap`rare ce au urmat,

regele Mihai decide în august 1944 scoaterea ]`rii din r`zboi [i trecerea ei de partea alia]ilor contra Axei; în acela[i timp,

dictatura mare[alului Antonescu este înlocuit` de un regim constitu]ional, dar invadarea capitalei de c`tre sovietici

devenise inevitabil`.

Cu pre]ul luptelor antinaziste din Transilvania, Ungaria [i Cehoslovacia, pe baza armisti]iului de la Moscova, confirmat

de tratatul de la Paris din 10 februarie 1947, România recâ[tiga nordul Transilvaniei, dar în schimb pierdea Basarabia,

nordul Bucovinei [i Transnistria, care intrau în posesia Uniunii Sovietice. Dup` plecarea for]at` în exil a regelui Mihai I la

3 ianuarie 1948, România este transformat` într-un „satelit” al URSS-ului timp de peste patruzeci de ani.

Anii ’70 [i ’80 au fost marca]i de dictatura personal` a lui Nicolae Ceau[escu, care ajunsese la putere în 1965,

dictatur`, ce a dus la izolarea României pe plan interna]ional.

Pe calea recunoa[terii europene

Începând din 1990, România a traversat o lung` perioad` de tranzi]ie, dar [i-a reg`sit rapid libert`]ile fundamentale

[i institu]iile democratice. Economia prezint` v`dite semne pozitive din anul 2000 [i atrage numero[i investitori str`ini.

La 29 martie 2004, România a intrat în Alian]a nord-atlantic`. Dintre personalit`]ile care au sprijinit aceast` strategie

politic` face parte îndeosebi regele Mihai care, dup` 50 de ani de exil, [i-a reg`sit drepturile de cet`]ean român.

Semnarea în aprilie 2005 a tratatului de adeziune la Uniunea European` (UE) este un semn extrem de încurajator

pentru viitorul României ca stat de drept, dotat cu o economie de pia]`. Intrarea în UE la 1 ianuarie 2007 a consacrat

recunoa[terea leg`turilor istorice ale ]`rii cu Europa [i eforturile sus]inute pe plan economic [i pe plan social.

Page 12: "Romania" by Diane CHESNAIS

Vestigii daco-romane

Ramura nord-dun`rean` a tracilor balcanici, cunoscu]i de c`tre greci sub numele de „ge]i” iar de c`tre romani ca

„daci” sunt locuitorii din antichitate ai actualului teritoriului al României.

Regii Burebista (secolul I î.Hr.) [i Decebal (secolul I d.Hr.) au unificat triburile dacice într-un singur regat, Dacia cu

capitala la Sarmizegetusa în mun]ii Or`[tiei. De[i distrus` dup` cucerirea roman` de la începutul secolului al II-lea d.Hr.,

din capitala statului dac s-au p`strat numeroase vestigii inclusiv faimosul altar solar.

Mun]ii Or`[tiei, centrul politic [i militar al statului dac era puternic fortificat, dacii construind aici numeroase cet`]i

cum sunt cele de la Piatra Ro[ie, Blidaru, Coste[ti sau C`pâlna. Cetatea de la Blidaru, aflat` la 22 km de localitatea

Ora[tie, a fost cucerit` de romani în anul 102, ref`cut` ulterior de daci [i definitiv distrus` de romani în anul 106 d.Hr.

Transformat` în provincie roman`, Dacia prime[te o nou` capital` - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica

Sarmizegetusa construit` nu departe de vechea re[edin]` a regilor daci - [i este puternic colonizat` cu elemente latine

punându-se astfel bazele form`rii poporului român.

În amintirea unei b`t`lii cu dacii [i sarma]ii, în Dobrogea, Traian a în`l]at în anul 109 d.Hr. un monument

comemorativ – Tropaeum Traiani – ref`cut în zilele noastre (localitatea Adamclisi). Pe basoreliefurile care îl decorau –

p`strate în mare parte – sunt înf`]i[a]i daci [i romani, ca [i pe columna lui Traian de la Roma.

Coste[ti-Blidaru.

Vestigiile cet`]ii dacice

Page 13: "Romania" by Diane CHESNAIS

13

Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Amfiteatrul elipsoidal,

edificiu public, tipic roman

Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ruinele forumului roman

Page 14: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Vedere par]ial` a forumului roman;

detalii

Page 15: "Romania" by Diane CHESNAIS

15

Tropaeum Traiani.

Monument triumfal [i

comemorativ, ridicat

în anul 109 d.Hr. de

împ`ratul Traian;

Adamclisi, Dobrogea

Page 16: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Urmele Bizan]ului

Dobrogea, ]inutul dintre Dun`re [i Marea Neagr`, a r`mas în

st`pânirea roman`, apoi bizantin` o lung` perioad` dup` retragerea

aurelian` (271 d.Hr.). Din vremea acestei st`pâniri au r`mas m`rturie cet`]i

de piatr` ca cele de la Enisala, P`cuiul lui Soare, Dervent etc.

Cetatea de la Enisala este a[ezat` pe un deal, într-o pozi]ie

privilegiat`, dominând împrejurimile, în apropierea lacului Razim. Ea a

fost zidit`, probabil, spre sfâr[itul secolului al XIII-lea. Tehnica de

construc]ie arat` [i unele influen]e genoveze. Cetatea a apar]inut o scurt`

vreme lui Mircea cel B`trân, dar a fost cucerit` de turci la sfâr[itul domniei

acestuia, ref`cut` de ei [i a fost în cele din urm` p`r`sit`, probabil dup`

anul 1500.

Influen]a bizantin` s-a p`strat îns` secole de-a rândul în cultura [i arta

¥`rilor Române, în Evul Mediu [i în epoca modern`.

Enisala.

Ruinele cet`]ii bizantine.

Vedere de ansamblu [i poarta principal`

Page 17: "Romania" by Diane CHESNAIS

17

Page 18: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Vestigii cisterciene

Câr]a este cea mai veche construc]ie în stil gotic de pe teritoriul României, fiind datat` în anul 1202. Localitatea cu

acela[i nume se g`se[te la o distan]` de 47 km de ora[ul Sibiu (Hermannstadt). Ini]ial a fost m`n`stire a ordinului

cistercian, din care s-a p`strat corul [i latura r`s`ritean`. Detaliile arhitectonice fac din ea o adev`rat` bijuterie a stilului

gotic în România. Stilul cistercian tipic a influen]at [i alte construc]ii similare din Transilvania, distingându-se prin

elemente inconfundabile: ferestre de tip circular polilobate, nervuri masive, capiteluri din piatr` ornate cu crosete etc.

Ref`cut` dup` distrugerile pricinuite de marea n`v`lire a t`tarilor din 1241, a fost desfiin]at` ca m`n`stire în timpul

regelui Matei Corvin (1474). Corul – singura parte a vechiului edificiu p`strat` intact` pân` în ziua de azi – ad`poste[te

biserica evanghelic` a localit`]ii Câr]a.

Page 19: "Romania" by Diane CHESNAIS

19

Biserica evanghelic`

Câr]a (fosta aba]ie

cistercian`)

Page 20: "Romania" by Diane CHESNAIS

Ansamblul de la Biertan

Trei incinte, cu nu mai pu]in de trei bastioane [i [ase turnuri, constituie fortifica]iile impresionante ale complexului

arhitectural de la Biertan. Vechea biseric` de aici, apar]inând cel mai probabil stilului gotic, este pomenit` prima dat`

documentar în anul 1402. Actuala biseric` este îns` mai târzie. Superbul altar poliptic, aflat în corul bisericii [i datat

1483 – 1515, a rezistat perfect trecerii timpului.

U[a sacristiei este prev`zut` cu 13 z`voare care o închid p`trunzând simultan în ancadramentul de piatr`, în

patru direc]ii.

Turnul de sud, cunoscut [i sub numele de Turnul catolic, a îndeplinit dup` Reform` func]ia de capel` catolic` pentru

cei care r`m`seser` la aceast` confesiune. Gra]ie acestui fapt, în interior picturile murale s-au p`strat pân` în prezent.

În secolele XVI – XIX la Biertan s-a aflat re[edin]a episcopilor evanghelici din Transilvania.

Biserica fortificat` de la Biertan.

Vedere de ansamblu dinspre est

Page 21: "Romania" by Diane CHESNAIS

Interiorul bisericii.

Stindard de breasl`

[i pictur` mural`

Interiorul bisericii.

Vedere spre altarul poliptic;

se observ` tavanul cu nervuri

decorative în stil gotic

Page 22: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Cet`]i transilvane

Castelul Huniazilor (sau al Corvine[tilor) de la Hunedoara apare men]ionat în documente din veacul al XIV-lea,

când se g`sea în posesia regilor Ungariei. În anul 1409 regele Sigismund de Luxemburg îl d`ruie[te nobilului român

Voicu Corvin, care îl l`sa mo[tenire mai târziu fiului s`u, Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei. Iancu aduce

castelului ample modific`ri (în stil gotic) [i extinderi. Ele sunt reluate de c`tre fiul lui, Matei Corvin, rege al Ungariei.

Acesta din urm` îi imprim` stilul renascentist. Mai târziu principele Gabriel Bethlen (1913-1930) m`re[te castelul,

dându-i înf`]i[area actual`.

Cetatea Hunedoara.

Aspecte de arhitectur`

neogotic`: portalul capelei cu

blazonul familiei Corvine[tilor [i

galeria palatului estic

Page 23: "Romania" by Diane CHESNAIS

23

Page 24: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Castelul Bran, u[or accesibil din Bra[ov, Sinaia sau Predeal, a fost construit pe o stânc` de 60 m în`l]ime, dominând

împrejurimile. El dateaz` din anii 1377 – 1382, tradi]ia spunând c` aici se g`sea un castel mai vechi, construit la începutul

secolului al XIII-lea de cavalerii teutoni. Castelul avea rol vamal [i de ap`rare. De-a lungul timpului, a avut numero[i

proprietari: Coroana Ungariei, Principele Transilvaniei, ora[ul Bra[ov, regina Maria a României, principesa Ileana… în 1948 a

fost confiscat de regimul comunist, iar din 1956 este muzeu. În anul 2006 a fost restituit urma[ilor principesei Ileana.

Page 25: "Romania" by Diane CHESNAIS

25

Castelul Bran.

Vedere din incint`, cu

fântâna în mijloc

Castelul Bran.

Detaliu de arhitectur`;

drumul de straj`

Page 26: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Cetatea Râ[nov, în`l]at` în secolul al XIV-lea, a fost ref`cut` în secolele XV – XVI. În secolul al XVII-lea, s-a s`pat

o fântân` adânc` de 146 m. Cetatea ]`r`neasc` avea rolul de ap`rare [i ad`post pentru popula]ia local` în cazul

atacurilor turce[ti. Din anul 2003 cunoa[te o ampl` renovare.

Cetatea Râ[nov.

Fortifica]iile exterioare

Cetatea Râ[nov.

Detalii din incint`

Page 27: "Romania" by Diane CHESNAIS

27

Page 28: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Cetatea F`g`ra[ului, ridicat` în centrul ora[ului cu acela[i nume, a fost construit` în secolele al X-lea [i al XI-lea

[i reconstruit` de mai multe ori.

Mihai Viteazul [i familia sa [i-au g`sit ad`post aici în 1599. În veacurile XVI [i XVII cetatea F`g`ra[ului a fost m`rit`

[i transformat` în stilul Rena[terii. Primele modific`ri le-a suferit în anul 1538, când principele Transilvaniei ßtefan

Mailath schimba înt`ritura de lemn cu una de piatr` [i c`r`mid`. O alt` transformare s-a f`cut în 1623, când principele

Gabriel Bethlen fotific` [i mai mult edificiul, apropiindu-l de forma actual`. Acesta a servit mult` vreme ca loc de

întrunire a Dietei Transilvaniei.

Dup` 1699 cetatea trece în mâinile Hasburgilor. Deja fortica]iile sale nu mai f`ceau fa]` evolu]iei tehnicii de r`zboi,

iar noii proprietari o transform` în castel-palat în timpul domniei Mariei Tereza (1740 – 1780), aspectul s`u devenind

foarte apropiat de cel de ast`zi.

Cetatea F`g`ra[.

Vedere din exterior;

se observ` fortifica]iile în sistem Vauban

Cetatea F`g`ra[.

Vedere din curtea interioar`

Page 29: "Romania" by Diane CHESNAIS

29

Page 30: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Page 31: "Romania" by Diane CHESNAIS

Ora[e medievale

În Transilvania în cursul secolelor XII – XIV au sosit coloni[ti din spa]iul Imperiului german (din regiunile renane,

saxone) [i al Regatului Fran]ei, punând bazele a[ez`rilor aflate în teritoriul sud-transilv`nean [i în enclava bistri]ean` din

nordul acestui teritoriu.

Burgurile întemeiate de ei, a[ez`ri citadine fortificate, tipice Europei Centrale medievale, dar în special lumii germane,

au toate caracteristicile celor din lumea apusean`: ziduri [i turnuri fortificate, str`zi pietruite, înguste [i adesea în pant`,

cu treceri, poduri [i ganguri boltite. Stilul predominant este cel gotic, vizibil în construc]ia caselor, edificiilor publice [i cu

prec`dere a bisericilor.

În prezent, Sibiul [i Sighi[oara sunt cele mai tipice [i bine conservate burguri din Transilvania.

Sibiu.

Vedere din Pia]a Mic`; se remarc`

Casa Luxemburg [i turnul clopotni]`

al Bisericii Evanghelice

Sighi[oara.

Vedere general` a

ora[ului medieval

Page 32: "Romania" by Diane CHESNAIS

Cet`]i moldave

Cetatea Neam], zidit` de Petru I al Moldovei, dateaz` de la sfâr[itul veacului al XIV-lea, ca [i Cetatea de Scaun de

la Suceava. Ini]ial era compus` dintr-un fort patrulater, cu turnuri p`trate la col]uri. ßtefan cel Mare o înt`re[te,

construind o a doua centur` de turnuri semicirculare cetatea rezistând astfel asediului turcilor din 1476.

Mai târziu domnitorii Ieremia Movil` [i Vasile Lupu o refac. În 1691, aceasta rezist` asediului regelui Poloniei Ioan

Sobieski, fiind ap`rat` de o mic` garnizoan`. Din secolul al XVIII-lea, cetatea a c`zut treptat în ruin`. Ast`zi, par]ial

restaurat`, este vizitabil`.

Page 33: "Romania" by Diane CHESNAIS

Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construit` spre sfâr[itul veacului al

XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I. Tehnica de construc]ie arat` c`

me[terii erau moldoveni.

Cetatea a avut un rol foarte important în timpul domniei lui Alexandru cel

Bun [i ßtefan cel Mare, fiind extins` [i înt`rit`. Zidurile aveau circa doi metri

grosime [i zece metri în`l]ime. Cetatea nu a putut fi cucerit` de turci în 1476

[i nici de polonezi în 1497. Aici se g`sea Curtea Domneasc`, în cl`diri cu etaj,

construite solid din piatr`. Din acestea s-au p`strat par]ial pivni]ele.

Page 34: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Curtea Veche din Bucure[ti

Curtea Domneasc` din Bucure[ti (cunoscut` [i sub numele de Curtea Veche), ale c`rei începuturi se plaseaz` în

secolul al XIV-lea, a fost reconstruit` în vremea lui Vlad ¥epe[. Avea ziduri puternice, pivni]e largi [i cl`diri înc`p`toare,

pentru a ad`posti întreaga Curte Voievodal`. Cancelaria acestei Cur]i a emis hrisovul din 1459, care men]ioneaz`

pentru prima dat` ora[ul Bucure[ti, ca re[edin]` domneasc`.

Palatul a fost m`rit de domnii care au urmat. Mircea Ciobanul construie[te [i biserica „Buna Vestire”, biserica de

încoronare a domnilor ¥`rii Române[ti – cea mai veche biseric` din Bucure[ti, p`strat` pân` în prezent. Principii Matei

Basarab (1632 – 1654) [i Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) extind Curtea Domneasc`. Din secolul al XVIII-lea, ea

a c`zut în paragin`. Dup` anul 1798, pe o bun` parte din perimetrul Cur]ii Vechi s-au trasat noi str`zi [i s-au ridicat

cl`diri, inclusiv celebrul han al lui Manuc.

Ast`zi, ruinele Cur]ii Vechi, par]ial restaurat`, ad`postesc un interesant muzeu.

Page 35: "Romania" by Diane CHESNAIS

35

Vestigiile arheologice

ale fostei cur]i

voievodale ale ¥`rii

Române[ti: ruinele

palatului [i coloane de

piatr` sculptate cu

motive florale.

Page 36: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Curtea Domneasc` din Târgovi[te

Curtea Domneasc` din Târgovi[te este compus` dintr-un complex de cl`diri, construite, succesiv, în vremea

domnitorilor Mircea cel B`trân, Vlad ¥epe[, Petru Cercel [i Constantin Brâncoveanu. Turcii incendiaz` [i distrug Curtea

Domneasc` dup` moartea lui Brâncoveanu, mutând for]at capitala la Bucure[ti. Mai târziu Curtea a fost restaurat` de

Constantin Mavrocordat, îns` nu peste mult timp a suferit noi distrugeri. La sfâr[itul secolului al XVIII-lea Curtea a fost

definitiv abandonat`.

Turnul Chindiei, zidit în secolul al XV-lea – dup` toate probabilit`]ile de c`tre Vlad ¥epe[ – a fost restaurat la

mijlocul secolului al XIX-lea, f`cându-i-se unele modific`ri care i-au schimbat aspectul ini]ial. În prezent, el are o în`l]ime

de 27 de metri [i 9 metri diametru interior. Lâng` turn exist` un paraclis domnesc ale c`rui temelii se observ` [i azi.

Biserica Domneasc` Mare a fost construit` de c`tre domnitorul Petru Cercel în 1583 [i restaurat` de Matei Basarab [i apoi

de Constantin Brâncoveanu. Pe la 1800 biserica era o ruin`, fiind restaurat` între 1907 – 1910, precum [i între 1964 – 1965.

Page 37: "Romania" by Diane CHESNAIS

37

Turnul Chindiei. Construit,

probabil, de Vlad ¥epe[ a

fost ref`cut în secolul al

XIX-lea, cand i s-a dat

aspectul actual

Biserica Domneasc` Mare.

Fresce din interior

Page 38: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Cula de la M`ld`re[ti

„Cula” este un termen de origine turc` („kule” înseamn` turn de ap`rare) [i desemneaz` o locuin]` boiereasc`

fortificat`, cu unul sau dou` etaje, având la ultimul nivel un foi[or de observa]ie. Aceste mici cet`]i au fost construite înc`

din primii ani ai secolului al XVIII-lea în Oltenia [i nord-vestul Munteniei, în scopul de a se proteja în fa]a bandelor turce[ti.

Cula Greceanu face parte, împreun` cu cula Duca, din complexul muzeal M`ld`re[ti [i este una dintre cele mai vechi

construc]ii de acest fel din ]ar`. Caracteristic culelor oltene[ti este cerdacul aflat la etajul superior. Acesta are elegante

arcade trilobate sprijinite pe coloane cilindrice, scunde, groase [i are influen]e ale arhitecturii brâncovene[ti. Zidul casei

sc`rilor este prev`zut cu g`uri de tragere. Pivni]a este un spa]iu important al culei, caracteristic fiind pilonul central pe

care se sprijin` tavanul boltit.

Cu timpul se pierde rolul defensiv al culei, r`mânând doar un simbol al apartenen]ei proprietarului la o anumit`

clas` social`.

Cula Greceanu.

Detalii de interior: pictura

mural` de Olga Greceanu

(începutul secolului XX)

Page 39: "Romania" by Diane CHESNAIS

Cula Greceanu.

Vedere de ansamblu [i

detalii de exterior

Page 40: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Ansamblul brâncovenesc de la Mogo[oaia

Palatul de la Mogo[oaia, construit de Constantin Brâncoveanu în apropierea Capitalei ca re[edin]` secundar`

(destinat` fiului s`u ßtefan), este un monument definitoriu pentru arhitectura civil` monumental` a începutului de secol

XVIII în ¥ara Româneasc`.

Pe terenul cump`rat în 1681 Brâncoveanu construie[te mai întâi o biseric`, terminat` în 1688. La scurt` vreme dup`

aceea, urc` pe tronul ¥`rii Române[ti, al c`rei domn va fi pân` la decapitarea sa de c`tre turci, în 1714.

Palatul, terminat în 1702, este ridicat pe

trei niveluri: o pivni]` vast`, împ`r]it` în patru

sec]iuni, un parter cu opt înc`peri [i etajul –

destinat familiei domne[ti. La etaj se g`se[te o

superb` loggie – element arhitectural

împrumutat din Rena[terea italian` – cu

vederea spre lac.

Secretarul principelui, italianul Antonio

Maria del Chiaro, evoca ospe]ele fastuoase ce se

d`deau în palatul de la Mogo[oaia, luxul [i

bog`]ia domnitorului.

Dup` o lung` perioad` de succesive

degrad`ri, palatul intra în 1911 în proprietatea

Marthei Bibescu, care îl restaureaz` cu grij`, iar în

1945, pentru a-l salva, ea ob]ine ca acesta s` fie

declarat monument de patrimoniu.

Palatul Brâncoveanu,

fa]ada de vest [i cuhnia

(buc`t`ria domneasc`)

Page 41: "Romania" by Diane CHESNAIS

41

Arhond`ria sau Vila Elchingen

(secolul al XIX-lea).

Vedere general` [i detaliu

Page 42: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Complexul Pele[

Carol I, domn [i apoi rege al României

(1866 – 1914), întemeietorul unei dinastii

na]ionale care va domni pân` în 1947, a

patronat o vast` oper` de modernizare [i

europenizare a ]`rii. De numele lui se leag`

câ[tigarea independen]ei (1877), alipirea

Dobrogei (1878), proclamarea Regatului (1881),

[i un efort edilitar f`r` precedent.

Acesta a construit, ca re[edin]` de var` a

Familiei Regale, castelul Pele[ de la Sinaia, într-un

stil eclectic, unic în ]ara noastr`. Dac` exteriorul

poart` amprenta neorena[terii germane, iar

terasele pe cea a neorena[terii italiene, interiorul

este decorat în cele mai diverse stiluri: rococo,

baroc german, stil hispano-maur, turc, englez

etc. Castelul, m`rit succesiv pân` în 1914,

ad`poste[te valoroase colec]ii de art` european`

[i oriental`, inclusiv colec]ii de arme medievale,

tapiserii vechi, mobilier, pictur` [i art` decorativ`.

Ast`zi este deschis publicului, putând fi

vizitat ca muzeu. Din complexul Pele[ fac parte

de asemenea castelele Peli[or [i Foi[or. Asupra

Peli[orului [i-a pus amprenta în mod hot`râtor

gustul original [i rafinat al Reginei Maria.

Castelul Pele[, Sinaia

Detalii de arhitectur`

Castelul Pele[, Sinaia

(sfâr[it de secol XIX).

În prim-plan, statuia de bronz a

Regelui Carol I

Page 43: "Romania" by Diane CHESNAIS

43

Page 44: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Corpul de gard`.

Vedere de ansamblu [i detaliu

cu statui de fier reprezentând

o[teni medievali

Castelul Peli[or.

Construit dup` planurile

arhitectului Karel Liman

(1899 – 1902) [i decorat de

vienezul Bernhard Ludwig

Page 45: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 46: "Romania" by Diane CHESNAIS

Alba Iulia, ora[ul Reîntregirii

Ca urmare a particip`rii României la primul r`zboi mondial, Vechiul Regat a fost întregit cu provinciile locuite

majoritar de români, din componen]a Imperiilor vecine: Austro-Ungar [i Rus. Regele Ferdinand I întregitorul (1914 –

1927) [i Regina Maria au fost încorona]i la Alba-Iulia, la 15 octombrie 1922, ca suverani ai României Mari. Alba-Iulia a

fost aleas` pentru caracterul ei simbolic, de cetate a Unirii lui Mihai Viteazul.

Catedrala Încoron`rii, numit` [i Catedrala Reîntregirii, de rit ortodox, a fost construit` în anii 1921 – 1922 în stilul

vechilor biserici din ¥ara Româneasc`. Acesta are o turl` central` flancat` de alte turle mai mici [i un turn-clopotni]` de

58 metri în`l]ime.

Al`turi se g`se[te vechea catedral` romano-catolic` „Sf. Mihail”, construit` în a doua jum`tate a secolului al

XIII-lea. Ea a cunoscut mai multe prefaceri, degrad`ri [i restaur`ri de-a lungul istoriei. Interiorul catedralei

ad`poste[te sarcofagul lui Iancu Corvin de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, campion al luptei antiotomane.

Muzeul Unirii.

Sala Unirii [i detalii din arhitectura

exterioar` a Catedralei Încoron`rii

Page 47: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 48: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Umbrele istoriei

Biserica romano-catolic`.

Detalii de arhitectur` exterioar`

Page 49: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 50: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

Vizita, în 1999, a Papei Ioan Paul al II-lea în România, prima ]ar` ortodox` care a primit o vizit` la acest

nivel dup` c`derea comunismului, a avut o semnifica]ie profund`. Poporul român, de confesiune majoritar

cre[tin-ortodox` (86,8%), a rezervat Papei o primire deosebit de c`lduroas`. Cei care au participat la slujba

de Pa[te de la 9 mai 1999, din parcul Palatului Parlamentului, î[i aminteau c` în acel cartier, cu vreo

cincisprezece ani în urm`, zeci de biserici fuseser` deplasate sau demolate din ordinul lui Ceau[escu. Proiectul

arhitectural ambi]ios al construc]iei unei viitoare „Catedrale a Întregirii Neamului”, nu departe de acel loc, e

de natur` s` alunge amintirile ap`s`toare ale perioadei dictaturii comuniste.

Biserica Ortodox` Român`, aflat` la r`scrucea dintre influen]ele tradi]iilor slave [i cele bizantine, are o

istorie milenar`. Muntenii au credin]a c` icoana miraculoas` din biserica de la N`m`ie[ti ar fi fost g`sit` de

trei ciobani, dup` ce ar fi fost adus` în acest ]inut acum vreo dou` mii de ani de Sfântul Apostol Andrei,

principalul propagator al religiei cre[tine printre daco-romani, în Dobrogea. Cre[tinismul apostolic, implantat

în Dacia în decursul secolelor I [i II, a r`mas viu pân` în zilele noastre – dac` ar fi s` ne gândim numai la celebra

urare pascal`: „Hristos a Înviat !”.

Misionarii bizantini care se stabiliser` la sud de Dun`re, au fondat, începând din secolul al X-lea, primele

episcopate în cele 3 provincii române[ti. Necropolele [i bisericu]ele cre[tine de la Niculi]el, unde s-au

descoperit osemintele primilor martiri, sunt m`rturii ale difuziunii rapide a religiei cre[tine în spa]iul românesc.

Credin]aCredin]a la români

Page 51: "Romania" by Diane CHESNAIS

51

Mitropoliile Valahei [i Moldovei au fost înfiin]ate în anii 1359 [i respectiv 1401, [i recunoscute de

Patriarhia din Constantinopol. Numero[i voievozi din aceste dou` principate au participat la cruciadele

organizate pentru ap`rarea lumii cre[tine. Primii c`l`tori str`ini care au str`b`tut ¥`rile Române erau uimi]i de

num`rul mare de m`n`stiri [i biserici acoperite de fresce, dar [i de frumuse]ea lor pictural`. Pân` la începutul

secolului al XVII-lea, aceste edificii religioase erau construite [i decorate dup` stilul bizantin. Manuscrisele

împodobite cu miniaturi erau redactate în limba slavon`, iar începând cu secolul al XVII-lea apar primele

cronici în limba român`.

M`n`stirile erau cel mai adesea construite într-un loc retras, unele dintre ele fiind dotate cu fortifica]ii

împotriva invaziilor otomane [i t`tare. Timp de secole, românii au fost pu[i în situa]ia de a-[i ap`ra cu dârzenie

libertatea credin]ei. În aceast` epoc` au înflorit majoritatea legendelor populare legate de fondarea bisericilor.

Numele lor evoc` graba cu care erau construite („Dintr-o zi”, „Dintr-un lemn”). În`l]area lor se f`cea cu pre]ul

unor mari sacrificii, dup` exemplul lui Manole, simbolicul me[ter zidar creator al M`n`stirii Curtea de Arge[.

Constantin Brânconeavu, voievod al ¥`rii Române[ti, este o figur` emblematic` a sentimentului religios al

poporului român. Al`turi de stilul arhitectonic care-i poart` numele voievodul a r`mas în istorie prin refuzul

s`u de a lep`da credin]a ortodox` pentru a salva via]a sa [i pe cea a fiilor s`i. Constantin Brâncoveanu a fost

decapitat la Istanbul în 1714, împreun` cu cei trei fii [i ginerele s`u.

]a

Page 52: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

Odat` cu domniile lui ßtefan cel Mare [i Sfânt [i a lui Petru Rare[ arhitectura religioas` din Moldova ajunge

la deplina sa maturitate. Din aceast` perioad` dateaz` majoritatea m`n`stirilor, decorate cu fresce viu colorate,

de influen]` bizantin` [i gotic`.

În Transilvania, sub presiunea catolicismului impus de Regatul Ungariei (primul episcopat catolic a fost

înfiin]at la Alba Iulia în secolul al XI-lea) [i ulterior de Imperiul Habsburgic, confesiunea ortodox` nu a fost

recunoscut` oficial decât dup` Marea Unire de la 1918.

Românul este profund religios. Cu toate acestea, vechile credin]e p`gâne nu au disp`rut complet. Colindele

din Moldova sunt o m`rturie în acest sens. Fiecare sat din Romania se mândre[te cu biserica sa, a c`rei prezen]`

nu reprezint` doar m`rturia trecutului, ci [i simbolul unei vie]i culturale [i a unei activit`]i artizanale seculare,

înc` vii. Pe lâng` M`n`stirea Brâncoveanu din comuna Sâmb`ta de Sus, care poart` numele celebrului voievod

valah ini]iator, la sfâr[itul secolului al XVII-lea, al unui stil arhitectural [i decorativ original, tradi]ia pict`rii de

icoane pe sticl` continu` s` fie transmis` din genera]ie în genera]ie.

Aceast` leg`tur` între pictura religioas` [i arta popular`, care a existat dintotdeauna, a devenit prin recenta

dezvoltare a agro-turismului, un pretext suplimentar de a integra m`n`stirile din România în circuitele turistice.

Vizitatorii sunt invita]i s` descopere „o lume de închipuiri, de basme”.

În afar` de fresce, icoane, sculpturi în lemn [i în piatr`, ]es`turi [i obiecte de argint sau aur, principalul

element decorativ interior al bisericilor române[ti este catapeteasma acoperit` de icoane reprezentând sfin]i,

care ascunde altarul, locul unde se desf`[oar` taina euharistic`. Aurul [i argintul, omniprezente, str`lucesc în

lumina filtrat` de ferestrele înguste, aruncând o lumin` pl`cut` spre frescele [i icoanele fin pictate.

În cartierul istoric al Bucure[tiului, dealul fostei Mitropolii devine în noaptea de Înviere, un adev`rat

spectacol de lumini datorit` miilor de lumân`ri aprinse, ]inute în mâini de credincio[i. Cu prilejul acestei

s`rb`tori cre[tine, în Maramure[, ]inut binecunoscut pentru bisericile sale de lemn, locuitorii, îmbr`ca]i în

costume tradi]ionale, pomenesc, la slujbe, pe cei mor]i [i se roag` pentru cei vii.

Page 53: "Romania" by Diane CHESNAIS

53

Crucile din lemn pictate în culori vii ale „Cimitirului vesel” din S`pân]a dau la iveal` o tr`s`tur` de spirit

aparte a românilor – aceea de a privi moartea f`r` team` [i chiar cu ironie.

Prezen]a a numeroase edificii religioase apar]inând celorlalte confesiuni din România, stau m`rturie pentru

spiritul religios tolerant al poporului român. Impun`toarele catedrale romano-catolice din Alba-Iulia (secolele

XIII – XIV) [i din Arad (1902 – 1904), biserica evanghelic` din Sebe[ (secolele XIII – XIV), sinagoga din Oradea

(1890), biserica luteran` din Bucure[ti (1761 – 1774), geamia „Hunciar” (secolul al XIX-lea) sau marea moschee

„Carol I” din Constan]a (1910), sunt tot atâtea exemple ale diversit`]ii culturilor ce compun identitatea

româneasc`.

Page 54: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Semnele Credin]ei

Detalii pe o broderie cu tema

R`stignirii, ce îi înf`]i[eaz` pe

ßtefan cel Mare [i pe so]ia sa,

Doamna Maria Voichi]a (1500).

Page 55: "Romania" by Diane CHESNAIS

M`n`stirea Putna

Complexul monastic de la Putna, cuprinzând biserica, cl`dirile anexe [i fortifica]iile, a fost ridicat între 1466 [i 1469

[i restaurat de ctitorul s`u ßtefan cel Mare în 1484 dup` un puternic incendiu. Biserica poart` hramul „Adormirea Maicii

Domnului”. A fost recl`dit` de c`tre domnitorii Vasile Lupu [i Istrate Dabija între anii 1654 [i 1662. Singura construc]ie

din vremea lui ßtefan, p`strat` integral, este Turnul Tezaurului.

Biserica m`n`stirii are plan trilobat, cu altar, naos, pronaos, pridvor închis [i gropni]`. În biseric` se afl` mormintele

lui ßtefan cel Mare, Petru Rare[ [i ale altor domnitori [i doamne din dinastia Mu[atinilor.

Muzeul m`n`stirii de]ine o colec]ie important` de vechi broderii moldovene[ti religioase, manuscrise vechi cu

miniaturi, [i obiecte de cult.

În apropiere, pe Valea Putnei, se g`se[te chilia s`pat` în stânc` a lui Daniil Sihastru.

Page 56: "Romania" by Diane CHESNAIS

Fresc` pe fa]ada nordic`

Scara Raiului. În registrul

superior, scene din cartea Facerii

Biserica m`n`stirii Sucevi]a,

pridvorul deschis [i

ancadrament de fereastr`

pe fa]ada sudic`

Page 57: "Romania" by Diane CHESNAIS

M`n`stirea Sucevi]a

Ctitorie a familiei Movile[tilor din anii 1581 – 1601, m`n`stirea este alc`tuit` dintr-o spa]ioas` incint` în form` de

patrulater. Aceasta este înconjurat` de ziduri înalte, înt`rite cu masive turnuri de col] [i cu turnul por]ii. Biserica mare are

un plan alungit, compartimentat în naos triconc, gropni]`, pronaos [i pridvor închis (cu alte dou` pridvoare deschise

ad`ugate la intr`rile de nord [i sud).

Elegan]a formelor arhitectonice [i bog`]ia picturilor murale care împodobesc atât interiorul cât [i exteriorul bisericii

este remarcabil`. Picturile au fost realizate de zugravul Ion [i fratele s`u Sofronie, înainte de 1596, fiind bine p`strate.

Atrage aten]ia, printre altele, scena reprezentând „Scara Sf. Ioan Climax”, redat` într-o manier` original`.

Page 58: "Romania" by Diane CHESNAIS

M`n`stirea Moldovi]a

Lâng` ruinele m`n`stirii ctitorite în 1402 – 1410 de c`tre Alexandru cel Bun, Petru Rare[ a ridicat în 1532 actuala

m`n`stire, compus` din biserica cu hramul „Buna Vestire”, chilii [i casa domneasc`, [i înconjurat` de ziduri puternice cu

turnuri de ap`rare.

În 1612 mitropolitul Efrem a ref`cut incinta, ad`ugând alte corpuri de cl`diri. Biserica, având toate caracterele

arhitecturale statornicite în Moldova pe vremea lui ßtefan cel Mare, plus un pridvor deschis, are picturi murale în fresc`

realizate în anul 1537. Pridvorul se deschide cu trei arcade mari: în arc frânt pe peretele vestic [i cu câte o arcad` pe

peretele de sud [i pe cel de nord. Pronaosul este rectangular, cu câte dou` ferestre mari în arc frânt pe pere]ii dinspre

sud [i dinspre nord. Turla se înal]` pe o baz` dublu stelat`, element specific stilului moldovenesc. Decora]iunile apar]in,

ca stil, goticului târziu [i Rena[terii.

Page 59: "Romania" by Diane CHESNAIS

59

Fa]ada de sud a bisericii, acoperit`

cu fresce. În registrul inferior se

observ` Asediul Constantinopolului

Vedere din incint`.

Fa]ada vestic` a bisericii cu

pridvorul deschis;

în fundal muzeul m`n`stirii

Page 60: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

M`n`stirea Humor

A fost întemeiat` la începutul secolului al XV-lea de vornicul Oan` [i rectitorit` în 1530 de logof`tul Toader Bubuiog.

Zugravul Toma din Suceava o picteaz` în întregime în 1535 (atât frescele interioare cât [i pe cele din exterior). Incinta a

fost completat` prin ridicarea turnului-clopotni]` în 1641. Din punct de vedere arhitectural, biserica este format` din:

pridvor deschis, pronaos, naos [i altar. Între pronaos [i naos se g`se[te camera mormintelor. Ca o premier` pentru

arhitectura religioas` moldoveneasc`, la Humor apare pridvorul deschis. De asemenea, tot pentru prima oar` apare

diaconiconul (camera odoarelor), în partea de nord-vest. Eleva]ia bisericii surprinde prin eliminarea turlei de pe naos; în

locul ei, boltirea se face printr-o calot` sprijinit` pe arce suprapuse, ca în mai vechile biserici, ctitorite de ßtefan cel Mare

la Borze[ti [i R`zboieni.

Maica Domnului în slav`.

Pictur` mural` pe fa]ada sudic` a bisericii

Sfântul Nicolae taie copacul cu demoni.

Detaliu de pe fa]ada sudic` a bisericii

Vedere cu pridvorul bisericii

Page 61: "Romania" by Diane CHESNAIS

61

Page 62: "Romania" by Diane CHESNAIS

M`n`stirea Vorone]

Este ctitorie a voievodul ßtefan cel Mare din anul 1488, fiind construit`, conform tradi]iei, în trei luni, trei s`pt`mâni

[i trei zile. Biserica este celebr` prin pictura exterioar` [i interioar`, executat` în 1534 – 1535, în timpul lui Petru Rare[.

Frescele, realizate pe un fond albastru deschis (vestitul „albastru de Vorone]“), se caracterizeaz` prin monumentalitate

[i o compozi]ie riguroas`.

În 1547 mitropolitul Grigorie Ro[ca a ad`ugat bisericii un pridvor închis, cu picturi exterioare executate de me[terul

Marcu; pronaosul a fost pictat în 1550. Desfiin]at` ca m`n`stire în anul 1986, ea a fost reînfiin]at` dup` 1989, fiind în

prezent monument UNESCO.

Fresca de pe fa]ada de vest a bisericii (1534 – 1535) reprezint` Judecata de Apoi. Tema este des întâlnit` în frescele

bisericilor bucovinene, având o semnifica]ie teologic` important`. În imagine sunt reprezentate Por]ile Raiului cu Cel

Vechi de Zile, încadrat de semnele zodiacului (centru, sus). În planul inferior un registru îl înf`]i[eaz` pe Mântuitorul

Hristos ca Dreptul Judec`tor, încadrat de Maica Domnului [i Sf. Ioan Botezatorul. De o parte [i de alta, pe b`nci, se afl`

apostolii, veghea]i de cete de îngeri. În registrul urm`tor, elementul central este tronul Hetimasiei, la picioarele c`ruia au

îngenuncheat Adam [i Eva. În stânga tronului se afl` cetele drep]ilor, în dreapta cetele p`gânilor, formate din

necredincio[i evrei, turci, t`tari [i armeni, (o inova]ie a epocii lui Petru Rare[, care aduce pentru prima dat` în figura]ie

elementul etnic pentru caracterizarea cetei p`c`to[ilor). În registrul urm`tor sunt reprezentate c`ile pe care merg cele

dou` cete: calea Raiului (drep]ii) [i calea Iadului (necredincio[ii).

Page 63: "Romania" by Diane CHESNAIS

63

Judecata de Apoi.

Fresca de pe fa]ada de vest a

bisericii (1534 – 1535); detalii

Page 64: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

Pictur` mural` exterioar`

Arta religioas` moldoveneasc` se remarc` prin existen]a bisericilor cu pictur` mural` exterioar`, ce dateaz` din secolele

XV-XVI, din perioada domniilor lui ßtefan cel Mare [i Petru Rare[. Pictarea în totalitate a fa]adelor l`ca[urilor de cult a

constituit un fenomen artistic unic în Europa acelei perioade. Principalele subiecte evocate, ce domin` registrul iconografic

exterior sunt: Arborele lui Iesei ce simbolizeaz` genealogia lui Iisus, Imnul acatist, imn dedicat Fecioarei Maria, Judecata de

Apoi [i Asediul [i C`derea Constantinopolului, moment important ce a marcat con[tiin]a popular` a epocii.

C`derea Constantinopolului, fresc`

exterioar` pe fa]ada sudic` a bisericii

m`n`stirii Moldovi]a

C`derea Constantinopolului, fresc`

exterioar` pe fa]ada sudic` a bisericii

m`n`stirii Sucevi]a

Page 65: "Romania" by Diane CHESNAIS

Judecata de Apoi, fragment din

fresca aflat` în pridvorul deschis al

bisericii m`n`stirii Humor

Judecata de Apoi, detaliu de

fresc` din pridvorul deschis al

bisericii m`n`stirii Moldovi]a

Detaliu din scena Judecata de Apoi,

pictur` mural` exterioar` pe peretele

vestic al bisericii m`n`stirii Vorone]

Page 66: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

Page 67: "Romania" by Diane CHESNAIS

67

M`n`stirea Cernica

M`n`stirea a fost întemeiat` în 1608 de marele vornic Cernica ßtirbey, dreg`tor în vremea domnitorilor Mihai

Viteazul [i Radu ßerban. A[ez`mântul e situat pe dou` ostroave, care [i-au luat numele de la hramurile bisericilor

construite pe ele: „Sf. Nicolae” [i „Sf. Gheorghe”. M`n`stirea a fost fondat` ini]ial pe ostrovul „Sf. Nicolae”. Vechea

biseric` [i câteva case au d`inuit pân` la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. Actualul l`ca[ de cult dateaz` din anul 1815.

La Cernica a existat o [coal` de pictur` [i de copi[ti. Numeroase personalit`]i ale culturii române (Gala Galaction,

Tudor Arghezi, Pr. Dumitru St`niloae [i al]ii) au tr`it aici, au avut leg`turi strânse cu m`n`stirea sau î[i dorm somnul de

veci în cimitirul acesteia.

Bisericu]a cu hramul „Sf. Lazar”, cu o arhitectur` gra]ioas` [i interesant`, aflat` în cimitirul m`n`stirii, dateaz` din

anul 1804.

Page 68: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

M`n`stirea Curtea de Arge[

Pe locul unei biserici cl`dite în veacul al XV-lea de c`tre Vlad Dracul, domn al ¥`rii Române[ti, Neagoe Basarab ridic`,

între anii 1512 – 1514, biserica episcopal`. Aceasta a fost sfin]it` în 1517, în prezen]a patriarhului de la Constantinopol

[i a altor ierarhi ortodoc[i str`ini. Pictura a fost realizat` de zugravul Dobromir în 1526. Ulterior, biserica [i turnul por]ii

au fost renovate de c`tre domnitorii Matei Basarab [i ßerban Cantacuzino. A fost avariat` de cutremure în 1802 [i 1838,

apoi de un incendiu în 1867. La ini]iativa Regelui Carol I, biserica a fost restaurat` între anii 1875 – 1886 de arhitectul

Lecomte du Noüy (care a f`cut modific`ri, înlocuiri [i ad`ugiri) [i pictat` de fratele acestuia (din vechea pictur` de secol

XVI p`strându-se doar câteva fragmente). Carol I a vizitat de mai multe ori [antierul, interesându-se îndeaproape de

mersul lucr`rilor de renovare. Inten]ia sa a fost s` fac` din M`n`stirea Curtea de Arge[ necropol` regal` a noii dinastii.

În jurul istoriei bisericii m`n`stirii s-a creat legenda me[terului Manole care ar fi ridicat un l`ca[ de închin`ciune „cum

n-a mai fost altul” pentru Negru Vod`, construc]ie pentru care a trebuit s` sacrifice via]a frumoasei sale so]ii.

Page 69: "Romania" by Diane CHESNAIS

Vedere aerian` a

complexului monahal de la

Curtea de Arge[

Biserica m`n`stirii de la Curtea de Arge[.

Vedere de ansamblu dinspre sud-est

Turnul-clopotni]` al

paraclisului [i fântân`,

vedere dinspre sud

Page 70: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

M`n`stirea Cozia

Maica Domnului în slav`

Pictur` mural` în conca absidei

de nord a naosului

M`n`stirea Cozia este o ctitorie a voievodului Mircea cel B`trân, din anii 1387 – 1388. Biserica mare a fost construit`

în plan trilobat, cu ornamenta]ie bogat`, de c`tre me[teri veni]i din Moravia fiind pictat` între 1390 – 1391.

În 1517 ea este restaurat` de c`tre Neagoe Basarab, în aceea[i perioad` construindu-se [i fântâna din fa]`, care

îi poart` numele. În 1706 – 1707, paharnicul ßerban Cantacuzino i-a adaugat pridvorul [i i-a ref`cut pictura; tot el a

ad`ugat cerdacuri corpurilor de chilii din incinta a[ez`mântului. În naos se poate vedea înc` pictura ini]ial`. Vechiul

iconostas, din lemn, a ars [i a fost ref`cut din stucatur` în 1794. Cl`dirile au fost restaurate în mai multe rânduri,

începând cu domnitorii Gheorghe Bibescu [i Barbu ßtirbey în anii 1850 – 1856.

Voievodul Mircea cel B`trân

[i fiul s`u Mihai

Biserica mare, peretele vestic al naosului,

tablou votiv (muzeul m`n`stirii)

Vederi din incinta m`n`stirii.

Page 71: "Romania" by Diane CHESNAIS

71

Page 72: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

Pictur` mural` din pridvorul

bisericii mari

Incinta m`n`stirii.

Corpul de chilii

Page 73: "Romania" by Diane CHESNAIS

M`n`stirea Hurezi

Este ctitoria lui Vod` Constantin Brâncoveanu, terminat` în 1697.

Biserica mare (1690 – 1693) este construit` în plan trilobat cu pridvor. Decora]iunile constau, în exterior, din

panouri dreptunghiulare, firide ornamentate cu cercuri [i un ancadrament de marmur` sculptat` la u[a de la intrare.

Pictura este de o mare valoare artistic`. Pe lâng` scenele religioase, reg`sim [i o întreag` galerie de portrete ale

Brâncovenilor, Basarabilor [i Cantacuzinilor. Catapeteasma bisericii este din lemn de tei, iar candelabrul a fost lucrat

la Viena. În interiorul bisericii se g`se[te

cenotaful lui Brâncoveanu.

M`n`stirea Hurezi mai cuprinde:

biserica Bolni]ei, ctitorit` de Doamna Maria

Brâncoveanu între 1696 [i 1699, biserica-

paraclis, ctitorit` de Constantin

Brâncoveanu în anii 1696 – 1697, schiturile

„Sf. ßtefan” (ctitorit de ßtefan, fiul

domnitorului, în 1703), „Sfin]ii Apostoli” [i

„Sf. Ioan” (1698).

Incinta m`n`stirii.

Biserica mare;

în planul secund paraclisul

Page 74: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

Biserica Densu[

Biserica din localitatea Densu[ se num`r` printre cele mai vechi biserici ortodoxe române[ti. Ea dateaz` din secolul

al XIII-lea, când a fost ridicat` peste o construc]ie din secolul al IV-lea. La construirea ei s-au folosit materiale scoase din

ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. Biserica este acoperit` cu pl`ci de piatr`. Forma destul de ciudat` a edificiului a

n`scut controverse printre istorici. Unii au fost de p`rere c` biserica este de fapt un fost templu p`gân m`rit [i modificat,

adaptat cultului cre[tin, sau un mausoleu roman transformat în biseric`.

În interior s-au p`strat fragmente valoroase de pictur` mural` din anul 1443, datorate unuia dintre primii pictori

români, ßtefan Zugravul.

Page 75: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 76: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

M`n`stirea Râme]

Tradi]ia spune ca M`n`stirea Râme] a fost fondat` de c`lug`rii Romulus [i Ghenadie în anul 1214. Cel mai vechi

dintre straturile succesive ale picturii interioare din biserica veche (cu hramul „Izvorul T`m`duirii”) dateaz` din anul 1300.

M`n`stirea a fost distrus` de generalul Bukow de dou` ori în anii 1762 [i 1785, r`mânând p`r`sit` pentru un secol.

Abia în anul 1932 [i-a redobândit destina]ia ini]ial` de m`n`stire de c`lug`ri.

În 1955 devine m`n`stire de maici, iar în 1960 aceasta este desfiin]at` de regimul comunist, devenind caban`

turistic`. Din 1968 o parte dintre maicile acestei m`n`stiri se stabilesc aici ca lucr`toare de covoare, având ca îndrum`tor

pe p`rintele ieromonah Dometie. Maicile construiesc o caban` pe care o doneaz` statului în schimbul cl`dirilor m`n`stirii.

Dup` 1982 ansamblul de la Râme] redevine m`n`stire de maici.

Incinta m`n`stirii.

Cele dou` biserici v`zute

dinspre nord-est

În`l]area Domnului

Pictur` mural` \n

biserica veche (naos)

Deisis

Pictur` mural` \n biserica

veche (absida altarului)

Page 77: "Romania" by Diane CHESNAIS

77

Page 78: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

M`n`stirea Brâncoveanu - Sâmb`ta de Sus

Întemeiat` de Preda Brâncoveanu, a[ez`mântul a fost ref`cut de c`tre urma[ul acestuia, domnitorul Constantin

Brâncoveanu, în frumosul [i bogatul stil brâncovenesc. Un secol mai târziu, în 1785, ea a avut soarta altor m`n`stiri

ortodoxe din Transilvania, fiind distrus` de armata generalului austriac Bukow. Pân` în perioada interbelic`, a[ez`mântul

a r`mas p`r`sit.

Mitropolitul Nicolae B`lan reface m`n`stirea între anii 1925 – 1936 [i readuce via]a monahal` în aceste locuri. O

nou` restaurare, integral`, se va face între anii 1984 – 1993.

Page 79: "Romania" by Diane CHESNAIS

79

Page 80: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

Bisericile de lemn din Ieud

La Ieud (6 km sud de ßieu) se g`sesc dou` superbe biserici de lemn, cea „din deal” (ridicat` în secolul al XVIII-lea,

pe locul unui l`ca[ de la 1364, distrus de t`tari în 1717) [i cea „din [es”, cu hramul „Na[terea Maicii Domnului” care

dateaz` din anul 1717. Biserica „din deal” are o bogat` decora]iune din lemn sculptat. Pictura interioar` a acesteia a

fost executat` în 1782 de Alexandru Ponehalski, în stil popular.

Ca o curiozitate, între 1787 – când s-a oficiat aici prima cununie – [i 1980, la Ieud nu a avut loc nici un divor].

Ambele biserici de la Ieud au o valoare artistic` [i istoric` deosebit`, num`rându-se printre monumentele de

arhitectur` ]`r`neasc` din România cunoscute [i peste hotare. Biserica „din [es” de]ine una dintre cele mai ample colec]ii

de icoane pe sticl` din Maramure[.

Page 81: "Romania" by Diane CHESNAIS

Biserica „Na[terea

Maicii Domnului”.

Vedere general`

dinspre sud-vest

Biserica din Deal

Col]ul de sud-est al pronaosului.

Picturi murale

Page 82: "Romania" by Diane CHESNAIS

Biserica evanghelic` din H`rman

Biserica evanghelic` fortificat` din H`rman combina elemente romanice [i gotice, fiind conceput` esen]ial în

perioada romanic`. Clopotni]a este înglobat` în vestul navei centrale, fiind urmat` de corpul basilical, corul p`trat [i

absid`. Pe latura de nord se afl` o sacristie. Elementele romanice târzii sunt arcul de triumf, capitelurile ce sus]in acest

arc [i bolta în cruce a corului.

În incinta capelei se mai p`streaz` o parte din pictura mural`, de secol XV.

Fortifica]ia din jurul bisericii apare ca o incint` circular` cu cinci bastioane p`trate [i unul octogonal, construit

ulterior. Sistemul de ap`rare al por]ii cuprinde un bastion ce ad`poste[te un coridor boltit [i care are z`brele culisante.

Bastionul r`s`ritean include o capel` mai veche, acoperit` cu bol]i în cruce.

În mare parte, fortifica]ia a fost restaurat` [i completat` dup` 1593, an în care a suferit distrugeri din cauza unui

mare incendiu.

Locuin]e tip fagure

adosate la zidul de incint`

Page 83: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 84: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Credin]a la români

Biserica evanghelic` din Prejmer

Planul bisericii fortificate de la Prejmer se compune dintr-un corp longitudinal [i altul transversal, având fiecare

câte dou` travee p`trate, grupate în jurul unei travei centrale, iar în cap`t câte o absid` cu trei laturi. Acest plan

central este cu totul neobi[nuit pentru Transilvania [i a fost explicat fie printr-o înrâurire oriental` mijlocit` de cavalerii

teutoni, fie printr-un împrumut din regiunea renan`. Prima ipotez` a fost respins`.

Biserica se dateaz` pe la anul 1250. Ea a suferit modific`ri esen]iale în anii 1512 – 1515, când bra]ul vestic al

crucii a fost alungit [i acoperit cu o bolt` gotic`.

Dintre piesele de inventar mobil ale bisericii merit` men]ionat altarul poliptic de factur` sud-german` transmis`

prin influen]a austriac`, altar ce se compune dintr-o icoan` central`, reprezentându-l pe Iisus pe cruce între Sf.

Fecioar` Maria [i Sf. Apostol Ioan, [i din dou` canaturi mobile ce con]in patru icoane (Plângerea, Înmormântarea,

Învierea [i Mironosi]ele la mormânt) pe intrados, iar pe extrados alte patru (Sp`larea picioarelor ucenicilor, Cina cea

de tain`, Biciuirea [i Judecata în fa]a lui Caiafa). Schemele iconografice repet` modele sud-germane mai vechi,

elementele picturii amintind de manierismul gotic de la mijlocul secolului al XV-lea.

Vederi de interior.

stânga:

Corul [i altarul poliptic, cu o

pictur` datând din jurul anului

1450, probabil realizat` de

maestrul vienez Erhardus

dreapta:

Bolt` în stil gotic, cu nervuri din

teracot`; în fundal orga bisericii

Page 85: "Romania" by Diane CHESNAIS

85

Locuin]e tip fagure

adosate la zidul de

incint`; împ`r]ite pe trei

niveluri, aveau un dublu

rol: în timpul asediilor

serveau ca ad`post

pentru întreaga

comunitate, iar pe timp

de pace erau utilizate ca

spa]ii de depozitare

Page 86: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Bucure[tiul merit` s` fie vizitat pe îndelete pentru cl`dirile istorice, muzeele, bisericile [i spa]iile verzi din

jurul lacurilor. Centrul s`u istoric, de[i de propor]ii reduse [i în curs de reabilitare, este un fermec`tor labirint

de str`du]e, cu vestigii medievale, vitrine elegante, anticari [i pr`v`lii populare. Românul se arat` primitor,

generos [i vesel. Cunoscând oamenii îndeaproape, c`l`torul str`in în]elege sensul exact al celebrei fraze

pronun]ate de omul de stat francez Raymond Poincaré (1860 – 1934) în epoca în care Bucure[tiul era

considerat „micul Paris”: „Ce s` facem, ne afl`m la por]ile Orientului, unde nimic nu este luat în serios…”.

Aceast` aparent` u[ur`tate, mo[tenire de la ginta latin`, este în primul rând expresia unei sociabilit`]i care a

disp`rut în alte ]`ri.

Pe plan arhitectural coexist` stilurile vechi [i noi, locuin]ele individuale [i cele colective. Rumoarea ora[ului,

culorile sunt diferite în cartierele cu vile impun`toare din jurul bulevardelor Dacia sau Calea Victoriei, în zona

blocurilor din împrejurimile Palatului Parlamentului („centrul civic”) sau în jurul marilor complexe comerciale.

În mai pu]in de patru ore cu ma[ina, se poate ajunge de la Bucure[ti la plajele din Constan]a [i Mamaia,

sau pe pistele de schi care domin` Bra[ovul, ora[e cu mai mult de 300 000 de locuitori fiecare.

Fondat de greci cu 2.600 de ani în urm`, ora[ul Constan]a, ce combina boga]ia unui patrimoniu cultural

unic cu o a[ezare geografic` excep]ional` – între podgorii [i mare –, are mai multe simboluri: Casinoul,

„Fortuna [i Pontos” cei doi zei protectori a c`ror statuie este expus` la Muzeul de Istorie [i Arheologie, edificiul

roman cu mozaic, statuia poetului roman Ovidiu…

OameniOameni [i a[ez`ri

Page 87: "Romania" by Diane CHESNAIS

87

Dincolo de Carpa]i, ora[ele Bra[ov (324.000 locuitori), Sighi[oara (33.000 locuitori) [i Sibiu (180.000 locuitori)

amintesc prin zidurile lor fortificate, de saxonii veni]i în aceste ]inuturi cu aproape 1.000 de ani în urm`.

Ora[ul universitar Bra[ov între]ine schimburi culturale demne de umanistul Johannes Honterus (1498 –

1549). O statuie a sa, în stil gotic, este amplasat` în fa]a Bisericii Negre, unde a fost înhumat. Nu departe, un

restaurant condus cu succes de mari mae[tri ai gastronomiei române[ti [i interna]ionale a fost amenajat în Casa

Hirscher, cl`dire din anii 1541 – 1547, în stil renascentist.

Un festival de art` medieval` însufle]e[te în fiecare an str`zile Sighi[oarei, contribuind la punerea în

valoare a patrimoniului s`u arhitectural, clasat de UNESCO. Pe acelea[i str`du]e pline de mister, cu case

v`ruite în culori pastelate, [i sub bolta Turnului cu ceas, locuitorii de azi ai ora[ului, ca [i cei de odinioar`,

anim` acest cadru pitoresc.

Dichisit cu podoabele sale cele mai frumoase – cl`diri medievale recent restaurate [i hoteluri noi –, ora[ul

Sibiu se preg`te[te s`-[i primeasc` în 2007 vizitatorii ca o adevarat` capital` cultural` european`, în asocia]ie

cu ora[ul Luxemburg. În afar` de excep]ionalul s`u Muzeu de art` [i pictur`, „Brukenthal”, Sibiul atrage prin

vechiul s`u centru istoric cu turnuri, bastioane [i ziduri vechi de biserici.

Elegan]a citadin` a ora[ului Târgu-Mure[ (150.000 locuitori), situat pe malurile Mure[ului, exprim` vitalitatea

secuilor, ale c`ror tradi]ii sunt minunat ilustrate în „galeria oglinzilor” din Palatul Culturii. Samuel Teleki, cancelar al

Transilvaniei din 1787, a construit Palatul Apollo [i o bibliotec`, care se num`r` printre cele mai bogate din Europa.

i

Page 88: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Cluj-Napoca (320.000 locuitori), capitala istoric` a Transilvaniei, îndepline[te [i ast`zi, la nivel regional, rolul

de capital` intelectual` [i artistic` pe care îl de]inea deja în epoca de str`lucire a familiei aristocratice Bánffy.

Impun`torul palat baroc, construit între 1774 [i 1785, a fost transformat în muzeu de art`. În acest ora[ cu o

popula]ie maghiar` însemnat` ce reprezint` 20% din totalul locuitorilor, Universitatea „Babe[-Bolyai”, fondat`

în 1581, reune[te 45.000 de studen]i în cadrul unui înv`]`mânt multilingvistic. Catedrala romano-catolic` „Sf.

Mihail” se face remarcat` prin str`lucirea stilului ei gotic. Grupul statuar ridicat în fa]a catedralei, îl reprezint`

pe regele Ungariei Matei Corvin (1458 – 1490), n`scut în Cluj.

Cele trei ora[e prospere situate în apropierea grani]ei româno-ungare, cu o veche tradi]ie istoric` [i

cultural`, Oradea (200.000 locuitori), Arad (175.000 locuitori) [i Timi[oara (320.000 locuitori), reamintesc cu

elegan]`, prin numeroasele lor monumente [i cl`diri, influen]a habsburgic` în Transilvania. Pluralitatea culturilor

[i a confesiunilor locuitorilor lor, români, maghiari, sa[i, [vabi, sârbi etc. dau acestor spa]ii urbane o multitudine

de fa]ete. Cl`dirile lor vechi sunt superbe exemple de arhitectur` baroc`.

„Serb`rile cet`]ii Oradea” pun în fiecare an în valoare aceast` fortifica]ie construit` în decursul anilor 1570

– 1618 de arhitec]i italieni. Palatul amenajat ca muzeu al ¥`rii Cri[urilor î[i p`streaz` înf`]i[area imperial` de

alt`dat`.

Ora[-simbol al c`derii regimului comunist în decembrie 1989, Timi[oara este ast`zi unul dintre locurile

preferate ale investitorilor str`ini. Ambi]iosul ora[ b`n`]ean s-a remarcat întotdeauna prin originalitatea [i

elegan]a arhitecturii sale baroce care, începând din secolul al XVIII-lea, a f`cut din acesta o „mic` Vien`”.

Trecând în Oltenia, c`l`torul descoper` arta sculptural` modern`. La Târgu-Jiu, sculpturile realizate de

Constantin Brâncu[i în 1937 sunt dedicate eroilor români c`zu]i în primul r`zboi mondial.

Suprema]ia Craiovei (320.000 locuitori) asupra celorlalte ora[e din Oltenia [i prosperitatea ei se datoreaz`

înfiin]`rii Marii B`nii, a doua institu]ie politic` a Valahiei. În absen]a ei, Craiova nu ar fi ajuns probabil capitala

Page 89: "Romania" by Diane CHESNAIS

89

istoric` a Olteniei [i, ocazional, a Valahiei. Boierii au construit palate ar`toase, fântâni [i biserici, dintre care

multe s-au p`strat. Palatul în care s-a amenajat Muzeul de Art` este cel mai impun`tor. Peisagistul francez Emile

Redont, care a primit medalia de aur la Expozi]ia Universal` de la Paris în anul 1900, a creat în acest ora[ unul

dintre cele mai splendide parcuri clasice din Europa. Unul dintre fiii celebri ai ora[ului, diplomatul Nicolae

Titulescu, a fost pre[edintele Societ`]ii Na]iunilor în anii 1930 – 1931.

La Ia[i, prestigiul domnilor Moldovei se confunda cu cel al ora[ului, fost` capital` a acestui principat.

Biserica „Trei Ierarhi”, acoperit` de o broderie sculptat` în piatr`, [i biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”

ad`postesc mai multe morminte ale voievozilor. Palatul neogotic al Culturii, imens complex muzeal, le aduce

un omagiu prin decora]iunile uneia dintre cele mai frumoase s`li. Cronicarii medievali [i scriitorii clasici sunt

imortaliza]i în bronzul din parcul Copou, la câ]iva pa[i de teiul secular care l-a inspirat pe Mihai Eminescu.

Page 90: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Bucure[ti

Înfiin]at ca institu]ie în vremea lui Cuza Vod`, CEC-ul (Casa de Economii [i Consemna]iuni, denumit` în trecut

Casa de Depuneri, Consemna]iuni [i Economie) a avut un sediu propriu pe Calea Victoriei, pe locul unei vechi biserici

(„Sf. Ioan cel Mare”) din 1875. Devenit neînc`p`tor, acesta a fost demolat pentru a se face loc actualului palat,

construit între 1896 – 1900. Planurile palatului ce poart` marca academismului francez apar]in arhitectului francez

Paul Gottereau. Holul central a fost acoperit de o mare cupol` din sticl`.

De la 1900 încoace, cl`direa a rezistat foarte bine la toate cutremurele [i nu a mai suferit modific`ri.

Page 91: "Romania" by Diane CHESNAIS

91

Pe locul vechii biserici S`rindar, pe un teren alt`dat` ml`[tinos, s-a ridicat între anii 1912 – 1923 actualul Cerc Militar

Na]ional, dup` planurile arhitectului român Dimitrie Maimarolu. Fondurile pentru construirea acestui palat au provenit,

în cea mai mare parte, din cotiza]iile ofi]erilor. Edificiul are un stil eclectic de inspira]ie francez`, în care predomin`

elementele neoclasice.

S`lile interioare sunt de un bun gust remarcabil: sala de marmura, sala gotic`, sala maur`, sala norvegian`, galeria

artelor, sala oglinzilor, sala bizantin`, sala eroilor. Palatul dispune de asemenea de o sal` de teatru [i una de cinema.

În fa]a Cercului Militar se afl` fântâna S`rindar.

Page 92: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Page 93: "Romania" by Diane CHESNAIS

Arcul de Triumf, ridicat în perioada interbelic` pentru cinstirea victoriei României în R`zboiul de Întregire [i a Marii

Uniri, a fost executat dup` planurile arhitectului Petre Antonescu, într-un stil clasic, sobru.

În`l]at în 1922 cu decora]iuni provizorii din ipsos, a fost definitivat în piatr` un deceniu mai târziu. La inaugurarea

sa la 1 decembrie 1936 au participat regele Carol al II-lea, regina Maria [i marele voievod Mihai.

Arcul de Triumf este

împodobit cu numele marilor

b`t`lii din anii 1916 – 1918, cu

inscrip]ii amintind gloria

armatei române [i patriotismul

regelui Ferdinand întregitorul [i

al reginei Maria, precum [i cu

efigiile în bronz ale celor doi

suverani, repuse la locul lor

dup` 1989.

Pentru decorarea fa]adelor

monumentului, [i-au dat

concursul cei mai valoro[i

sculptori ai epocii: Jalea,

Paciurea, Fritz Storck, Medrea,

Baraschi, O. Späthe, Mac

Constantinescu, Costin

Petrescu.

Arcul de Triumf

Page 94: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Ateneul Român a fost inaugurat în anul 1888. Construit prin contribu]ie public` („Da]i un leu pentru Ateneu!”) pe

funda]iile unui circ dup` planurile arhitectilor Albert Galleron (francez) [i C. B`icoianu. Cl`direa are un stil neoclasic, cu

fronton [i coloane ionice. Lucr`rile în metal poart` semn`tura arhitectului german Schwalbach. Sala mare de concerte

este decorat` cu o fresc` circular`, cu scene din istoria românilor, semnatâ de Costin Petrescu.

În 1919 – 1920 aici a fost sediul Camerei Deputa]ilor. În prezent cl`direa este sediul Filarmonicii de Stat

„George Enescu”.

Ateneul Român

Page 95: "Romania" by Diane CHESNAIS

95

Page 96: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Vechiul Palat Regal î[i are originea în casa marelui logof`t Dinicu Golescu, construit` pe aceste locuri, pe Podul

Mogo[oaiei (Calea Victoriei) între anii 1812 – 1815 [i vândut` statului în 1833 de c`tre fiii s`i. Casa a servit drept Palat

Domnesc principelui Alexandru Dimitrie Ghica [i mai târziu primului domn al Principatelor unite, Alexandru Ioan Cuza.

Din 1866 palatul devine re[edin]a oficial` a domnitorului Carol I.

În anii 1882 – 1885, la vechiul palat al lui Golescu se adaug` alte dou` corpuri de cl`diri (realizat de arhitectul Paul

Gottereau), dând edificiului un aspect impun`tor. Corpul central va fi mistuit de fl`c`rile unui incendiu, în anul 1926.

Regele Carol al II-lea a ref`cut cl`direa Palatului Regal între anii 1935 – 1936, când acesta cap`t` aspectul actual.

Planurile apar]in arhitectului Niculae Nenciulescu, care a imprimat edificiului un aspect sobru, neoclasic. La decora]iunile

au contribuit pictori importan]i ai anilor ’30, cum ar fi Ion Theodorescu-Sion, Dimitrie Ghia]` sau D. Stoica.

În prezent, Palatul Regal ad`poste[te Muzeul Na]ional de Art` al României, cu colec]ii de art` veche [i art` modern`

româneasc`, arta european`, desene [i gravuri, art` decorativ` [i art` oriental`.

Palatul Regal

Page 97: "Romania" by Diane CHESNAIS

97

Page 98: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Palatul Cotroceni

Page 99: "Romania" by Diane CHESNAIS

99

La sfâr[itul secolului al XVII-lea,

domnitorul ßerban Cantacuzino ctitore[te

M`n`stirea Cotroceni, a c`rei biseric` s-a

p`strat pân` în timpul lui Ceau[escu, care a

demolat-o. În incint` au fost construite

casele domne[ti, folosite temporar în secolul

al XIX-lea de Barbu ßtirbey [i de Cuza-Vod`.

Palatul Cotroceni a fost construit de

regele Carol I în 1893 [i a fost re[edin]a

permanent` a prin]ului, apoi a regelui

Ferdinand [i a reginei Maria. Aceasta din

urm` a locuit aici pân` la moartea ei, în

1938. Partea veche este opera arhitectului

francez Paul Gottereau. Aripa nordic` a fost

ref`cut`, dup` 1900, de c`tre arhitectul

român Grigore Cerkez. Azi, o parte a

palatului este transformat în Muzeul

Na]ional Cotroceni, iar o alta a redevenit,

dup` 1990, re[edin]` a [efului Statului.

Page 100: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Statuia lui Barbu Catargiu, fost prim-ministru conservator,

asasinat în 1862 (Pia]a Unirii)

Lupa Capitolina, Pia]a Roman`

Darul Romei, din 1906, un omagiu adus latinit`]ii poporului român

Monumentul Eroilor Aerului, Pia]a Aviatorilor

Lucrarea sculptorilor L. Kotzebue [i I. Fekete (1935)

Statui [i monumente

Page 101: "Romania" by Diane CHESNAIS

Statuia ecvestr` a lui Mihai Viteazul (1593 -

1601), Pia]a Universit`]ii

Opera sculptorului A. Carrière Belleuse (1874)

Statuia lui Gheorghe Lazar,

Pia]a Universit`]ii

Lucrarea sculptorului I. Georgescu (1885)

Monumentul Eroilor Sanitari, Pia]a Operei

Opera sculptorului Raffaello Romanelli

Page 102: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 103: "Romania" by Diane CHESNAIS

Vechi [i Nou

Page 104: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Palatul Parlamentului

Page 105: "Romania" by Diane CHESNAIS

105

Lucr`rile pentru realizarea Casei Poporului au început în 1984, pe un teren

ob]inut din demolarea unei p`r]i importante a vechiului Bucure[ti. La construirea ei

au lucrat, zi [i noapte, circa 20 000 de muncitori. A rezultat un edificiu imens,

primul ca m`rime (330 000 mp suprafa]a construit`) din Europa [i al doilea din

lume, dup` Pentagon. Are peste 80 m în`l]ime [i 12 etaje, fiind în prezent sediul

celor dou` Camere ale Parlamentului, al Centrului Interna]ional de Conferin]e [i al

Muzeului Na]ional de Arta Contemporan`.

Page 106: "Romania" by Diane CHESNAIS

Intrarea principal` în

Parcul Herastr`u

Pia]a Charles de Gaulle (fost`

Aviatorilor) a primit actualul nume în

anii ’90, ca un omagiu adus

generalului Charles de Gaulle,

conducator al Fran]ei libere în anii

r`zboiului [i [ef al statului francez,

care a vizitat România în 1968. Pia]a,

cu noul ei nume, a fost inaugurat` în

prezen]a pre[edintelui Fran]ei,

Jacques Chirac.

Cl`direa din beton, o]el [i

sticl` al Charles de Gaulle Bussiness

Center conceput` ca imobil de

birouri a fost realizat dup` anul

2000. Amplasat vis-à-vis de

intrarea principal` în Parcul

Herastr`u, imobilul – apropiidu-se

de silueta unui zgârie-nori [i

contrastând, ca dimensiuni [i stil,

cu vilele din jur – este o crea]ie

arhitectural` foarte modern`.

Gr`dina Ci[migiu

Situat in inima Capitalei, în fa]a Prim`riei generale, Gr`dina Ci[migiu este cel mai vechi parc din Bucure[ti. Se întinde

pe aproximativ 17 ha, loc care ini]ial (începutul secolului al XIX-lea) era ocupat de o dumbrav` cu un lac format de izvoare.

La 1779, pe locul actualei gr`dini se ridic` una dintre ci[melele pe care Alexandru Ipsilanti le porunce[te pentru a asigura

necesarul de ap` potabil` pentru ora[.

Sub conducerea peisagistului vienez Carl F.W. Meyer încep lucr`rile de amenajare în anul 1847, iar în anul 1854 are

loc inaugurarea oficial`. Ast`zi putem g`si în aceast` încânt`toare gr`din` aranjamente florale [i arboricole foarte

interesante, fiind recunoscut` pentru exemplarele seculare ocrotite, pe care le ad`poste[te.

Parcuri si gr`dini

Page 107: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 108: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Muzeul Satului din Bucure[ti, cu un amplasament cât se poate de pitoresc pe malul lacului Her`str`u, este unul dintre

cele mai mari [i mai vechi muzee etnografice din întreaga Europ`.

El reprezint` rodul str`daniilor [colii sociologice române[ti, create [i animate de profesorul Dimitrie Gusti în perioada

interbelic`. Muzeul Satului a fost înfiin]at în 1936, prin aducerea a 30 de case ]`r`ne[ti din zona lor de origine [i

amplasarea acestora pe terenul de lâng` lacul Her`str`u. În acest perimetru se g`sesc nu doar case, ci [i gospod`rii

complete, cu construc]ii anexe, instala]ii tehnice din lemn [i trei mori de vânt. Exist`, de asemenea, trei biserici vechi.

În prezent, muzeul num`r` peste 300 de case tradi]ionale, amplasate pe un teren de 15 ha, fiind cel mai mare muzeu

în aer liber din Europa.

Muzeul Satului

Page 109: "Romania" by Diane CHESNAIS

109

Page 110: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Ia[i

Ora[ul Ia[i este men]ionat documentar înc` din secolul al XIV-lea. Dou` secole mai târziu acesta devine capitala

Moldovei, func]ie pe care [i-o p`streaz` pân` la unirea acesteia cu ¥ara Româneasc`, în 1859. Ia[iul redevine capital` –

a României – între 1916 [i 1918, când Bucure[tiul era ocupat de armatele Puterilor Centrale.

În centrul vechi al ora[ului a fost construit Palatul Culturii, simbol al Ia[iului începutului de secol XX. Construc]ia a

fost executat` între anii 1905 [i 1907, în stil neogotic, pe locul vechiului palat domnesc. Aici se g`sesc câteva din muzeele

ora[ului: Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, cel al ßtiin]elor Naturii, Muzeul Tehnic.

Vestigiile trecutului sunt prezente în peisajul citadin al Ia[iului de azi: Biserica „Trei Ierarhi” (ctitorit` de domnitorul

Vasile Lupu în secolul al XVII-lea), M`n`stirea Golia, M`n`stirea Galata, Biserica „Sf. Nicolae” (numit` [i Biserica

Domneasc`, ctitorit` de ßtefan cel Mare în 1491), M`n`stirea Cet`]uia, Teatrul Na]ional, Universitatea, Biblioteca

Central` Universitar` [i altele.

Mihai Eminescu.

Statui din Copou

Palatul Culturii.

Realizat de arhitectul

I.D. Berindei în perioada 1906-1925

în stil neogotic flamboaiant,

vedere general`

Page 111: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 112: "Romania" by Diane CHESNAIS

Universitatea „Al.I.Cuza”,

vedere general` [i

ornamente exterioare

Teatrul Na]ional

„Vasile Alecsandri”.

Realizat de arhitec]ii vienezi

Ferdinand Fellner [i Hermann

Helmer în perioada 1894-1896.

Detalii ornamentale exterioare

Page 113: "Romania" by Diane CHESNAIS

113

Page 114: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 115: "Romania" by Diane CHESNAIS

Constan]a

Constan]a – ce se ridic` pe ruinele anticului Tomis, colonie greceasc` – a cunoscut, de-a lungul istoriei, st`pânirea

bizantin`, genovez` [i otoman`, iar din 1878 este principalul ora[ din Dobrogea [i cel mai însemnat port românesc la

Marea Neagr`. Ca obiective re]in aten]ia Marea Moschee „Carol I”, Geamia Hunchiar, Muzeul de Istorie [i Arheologie,

statuia poetului roman Ovidiu exilat la Tomis de împ`ratul Octavian, edificiul roman cu mozaic.

Cazinoul de pe faleza Constan]ei a fost construit în 1909, dup` planurile arhitectului francez Daniel Renard, în stil

Art Nouveau, fiind o adevarat` emblem` a Constan]ei.

Cazinoul din Constan]a.

Vedere general` [i detalii

de arhitectur`

Page 116: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Cluj

Ora[ul s-a dezvoltat pe locul anticei a[ez`ri Napoca. Ca burg medieval, Clujul (Klausenburg, Kolozsvár, Castrum Clus)

este atestat documentar din secolele XII – XIII. Dup` 1241, aici s-au a[ezat sa[ii, care au devenit majoritari. Mai târziu, ca

ora[ al Imperiului Austriac, Clujul va de]ine un loc important. Din decembrie 1918, acesta intr` în hotarele României Mari.

Catedrala romano-catolic` „Sf. Mihail” (sec. XIV – XV), în stil gotic, este un adev`rat simbol al Clujului. Este o biseric`

tip hal`, c`reia i s-a adosat în 1860 un turn

neogotic. În parament sunt încastrate trei vechi

reliefuri care atrag aten]ia prin valoarea lor

artistic`. Cel de pe fa]ada vestic` îl reprezint`

pe Moise (secolului al XV-lea), iar cele sudice au

ca teme rug`ciunea de pe Muntele M`slinilor

(1401) [i R`stignirea (1505).

În 1902, în fa]a catedralei a fost

amplasat grupul statuar, din bronz, a regelui

Ungariei Matei Corvin. Ea apar]ine sculptorului

clujean Iános Fadrusz.

Catedrala romano-catolic`.

Vedere spre altar

Page 117: "Romania" by Diane CHESNAIS

Statuia ecvestr` a lui Matei

Corvin, opera sculptorului

clujean Ianos Fadrusz

Catedrala romano-catolic`.

Elemente de arhitectur`

exterioar` în stil gotic

Page 118: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Casa Matei Corvin, portal gotic.

În aceast` cl`dire, datând din veacul al XV-lea, s-a

n`scut Matei Corvin, viitorul rege al Ungariei. Azi

este sediul Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu

Pl`cu]` comemorativ` pe

Casa Matei Corvin

Palatul Bánffy [i cl`dirile

Statusului Romano-Catolic

Page 119: "Romania" by Diane CHESNAIS

119

Statuia ecvestr` a Sfântului

Gheorghe.

În fa]a bisericii reformate se afl`

copia în bronz a statuii, realizat`

în 1373 de c`tre Martin [i

Gheorghe. Originalul se afl` în

curtea Palatului Regal din Praga

Page 120: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Cl`direa Teatrului Na]ional [i

Catedrala ortodox`

Page 121: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 122: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Sibiu

Sibiul (Cibinium, Villa Hermanni, Hermannstadt) este men]ionat în documente pentru prima dat` în secolul al XII-

lea, fiind ini]ial ora[ s`sesc. Fortifica]iile, ridicate succesiv, au cuprins „ora[ul de sus” [i „ora[ul de jos”, în jurul

nucleelor reprezentate de Pia]a Mare, Pia]a Mic` [i Pia]a Huet, cu str`zile, gangurile boltite [i pasajele care le unesc.

Asediat de otomani de dou` ori în prima jum`tate a secolului al XV-lea, Sibiul rezist` gra]ie fortifica]iilor sale

(fiecare turn era între]inut [i ap`rat de câte o breasl`, obicei întâlnit [i în alte ora[e medievale transilvane). În Evul

Mediu, me[te[ugurile [i comer]ul erau foarte dezvoltate în Sibiu, aici existând nu mai pu]in de 40 de bresle.

Ora[ al culturii, Sibiul beneficia de institu]ii de înv`]`mânt public (prima [coala deschis` în 1330, gimnaziul

iezuit în 1692), colec]ii [i biblioteci bogate. Dintre acestea din urm`, merit` amintit` biblioteca baronului Samuel

von Brukenthal, care la moartea sa, în 1803, num`r` peste 16 000 de volume. Muzeul Brukenthal, care are la baz`

colec]iile baronului, este una dintre marile atrac]ii culturale

ale ora[ului; dispune de colec]ii de art`, istorie, art`

popular`, [tiin]ele naturii, precum [i de valoroasa bibliotec`

amintit` mai sus.

Pia]a Mare era centrul burgului medieval, fiind loc de

adun`ri [i centru negustoresc. Tot aici aveau loc [i execu]iile

publice. Turnul Sfatului, un adevarat simbol al ora[ului, a

fost în`l]at în 1588, pe locul unuia mai vechi, din secolele XIII

– XIV, pr`bu[it la un cutremur. Tot în Pia]a Mare se g`sesc [i

alte edificii valoroase: biserica romano-catolic` „Sf. Treime”

(secolul al XVIII-lea), Casa Haller (secolele XV – XVI), Casa

Reussner (secolele XV – XVIII), Palatul Bruckenthal (secolul al

XVIII-lea).

Pia]a Mic` (cunoscut` în Evul Mediu [i sub numele latin de

Circulus parvus) este înconjurat` de cl`diri interesante,

valoroase monumente de arhitectur`. Cele mai vechi dateaz`

din secolul al XIV-lea, iar cele mai noi din secolul al XIX-lea.

Exemple m`rturii pot fi: vechea farmacie „La Ursul Negru” –

prima din ]ara noastr` (astazi Muzeu de Istorie a Farmaciei –

cl`dire din secolele XV – XVI), Casa Artelor (fosta Hala a

M`celarilor – secolul al XV-lea; de aici porne[te spre ora[ul de

Page 123: "Romania" by Diane CHESNAIS

123

jos Scara Cet`]enilor), restaurantul „La Turn” (secolele XV – XVI),

Turnul Sc`rii Aurarilor (secolele XV – XVI, pe sub care se trece în

Pasajul Aurarilor – în trepte – spre Pia]a Aurarilor), Casa Hannes (în

care s-a amenajat Muzeul de Etnografie Universal` „Franz Binder”

– cl`dire din 1867). În apropiere, o alt` cl`dire ad`poste[te Muzeul

de Etnografie S`seasc` „Emil Sigerus”.

Pia]a Mic` este legat` prin ganguri boltite [i str`zi pietruite

înguste, cu aer medieval, de Pia]a Huet [i de Pia]a Mare.

Page 124: "Romania" by Diane CHESNAIS

Pia]a Mare

Biserica romano-catolic` [i

Turnul Sfatului (1370)

Pia]a Mare, Muzeul Brukenthal.

Construc]ie în stil baroc din

perioada 1778-1788, a fost

re[edin]a oficial` a baronului

Samuel von Brukenthal

Page 125: "Romania" by Diane CHESNAIS

125

Page 126: "Romania" by Diane CHESNAIS

Pia]a Mic`, Turnul Sfatului [i

statuia c`rturarului Gh.Laz`r

Vedere din Pia]a Mic`

Page 127: "Romania" by Diane CHESNAIS

Catedrala evanghelic`.

Statuia episcopului

Georg Daniel Teutsch (1899)

Catedrala evanghelic`.

Fresca R`stignirii [i orga

Page 128: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Târgu Jiu

Localitatea este men]ionat` documentar pentru prima dat` în anul 1406,

în vremea lui Mircea cel B`trân, sub numele de „Jiu”. Unul dintre monumentele

vechi ale urbei este Biserica Negustorilor, ridicat` între anii 1748 – 1764 pe

cheltuiala câtorva mari negustori, a[a cum arat` [i numele acesteia.

În gradina public` a ora[ului Târgu Jiu, marea atrac]ie artistic` [i turistic`

o reprezint` ansamblul sculptural realizat de Constantin Brâncu[i între anii

1937 – 1938. Acesta se compune din: Masa T`cerii, Aleea Scaunelor, Poarta

S`rutului, Coloana Infinitului (cunoscut` [i sub numele de Coloana f`r`

sfâr[it) [i Masa Festiv`. Coloana Infinitului folose[te motivul romburilor care

alc`tuiesc stâlpii de pridvor, din lemn ai caselor ]`r`ne[ti din Oltenia.

Ansamblul a fost conceput ca un complex de monumente închinate osta[ilor

români c`zu]i în r`zboiul de întregire.

Ansamblul sculptural Brâncu[i: „Masa T`cerii”,

„Coloana f`r` sfâr[it” [i „Poarta S`rutului”

construit` din travertin de Banpotoc

Page 129: "Romania" by Diane CHESNAIS

129

Page 130: "Romania" by Diane CHESNAIS

Oradea

Oradea era un important centru militar [i administrativ înc` din Evul Mediu (secolele XIII – XIV). Ora[ul este bogat în

monumente de arhitectur`: catedrala romano-catolic` (secolul al XVIII-lea – cea mai mare biseric` în stil baroc din ]ara

noastr`), „Palatul cu 365 de ferestre” (palat episcopal, în stil baroc, de secol XVIII), „Biserica cu lun`” (catedral` ortodox`,

de secol XVIII), cetatea Oradei.

Catedrala romano-catolic` a fost construit` dup` planurile arhitectului Franz Anton Hillebrandt, între 1750 – 1779.

În interior pot fi admirate fresce realizate de Johann Nepomuk Schöph din Praga.

„Biserica cu Lun`”, catedral` ortodox` zidit` între 1784 [i 1790 dup` planurile lui Jakob Eder, este celebra datorit`

sferei din turn, al c`rei mecanism dateaz` de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, redând fazele lunii.

Pasajul „Vulturul Negru” dateaz` din anii 1907 – 1909 (arhitec]i: Jakab Dezsö [i Komor Marcell). Atrag aten]ia

frumoasele vitralii Jugendstil.

Palatul Prim`riei

Construc]ie realizat` dup`

planurile arhitectului

Rimonoczy Kalmay cu

puternice elemente

Jugendstil

Palatul [i Pasajul „Vulturul Negru“

Detalii specifice arhitecturii Jugendstil

Page 131: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 132: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Bra[ov

Biserica Neagr` din Bra[ov (Kronstadt) este cea mai r`s`ritean`

catedral` gotic` a Europei, [i una dintre cele mai mari. A fost construit` în

secolele XIV – XV. Cu hramul „Sf. Maria”, ea este cunoscut` mai ales sub

numele de „Biserica Neagr`“ dup` incendiul din 1689 care i-a înnegrit

zidurile. Ferestrele, înalte [i înguste, au ancadramente gotice din piatr`, iar

contraforturile exterioare sunt împodobite cu statui. În interior se g`sesc o

orga de mari dimensiuni [i o valoroas` colec]ie de covoare orientale vechi,

din secolele XV – XVIII. Clopotul de bronz din clopotni]` cânt`re[te 6 tone.

Cl`direa central` [i emblematic` a Pie]ei Sfatului este Casa Sfatului.

Aceasta apare men]ionat` pentru prima dat` în 1420. De-a lungul

timpului ea a suferit modificari, mai ales între 1770 [i 1774, când i s-a

imprimat un stil baroc. Turnul, cu rol de supraveghere a ora[ului, a fost

construit între anii 1525 – 1528, având o în`l]ime de 58 de metri. La

început, cl`direa apar]inea breslei cojocarilor, pentru ca mai târziu s`

devin` sediul Sfatului ora[ului Bra[ov. În prezent, aici func]ioneaz`

Muzeul Jude]ean

Stema ora[ului.

Detaliu de pe Casa Sfatului

Page 133: "Romania" by Diane CHESNAIS

133

Pia]a Sfatului [i Biserica Neagr`

Vedere de pe Tâmpa

Page 134: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Casa Sfatului.

Men]ionat` prima dat` la 1420.

Actuala înf`]i[are cu turnul în stil

baroc dateaz` din secolul al XVIII-lea

Centrul vechi al ora[ului,

elemente de decora]iuni

exterioare

Page 135: "Romania" by Diane CHESNAIS

135

Page 136: "Romania" by Diane CHESNAIS

Biserica Neagr` (1384-1477).

Detalii exterioare în stil gotic [i

turnul clopotni]` cu orologiu

Page 137: "Romania" by Diane CHESNAIS

137

Page 138: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Timi[oara

Timi[oara este atestat` documentar pentru prima dat` la

1212. În 1716 a fost cucerit` de armatele prin]ului Eugeniu

de Savoya. Turcii au fost alunga]i, [i ora[ul a intrat în

componen]a Imperiului habsburgic pentru dou` secole, fiind

colonizat masiv cu germani catolici ([vabi). Tot de la începutul

secolului al XVIII-lea dateaz` [i cl`dirile emblematice ale

Timi[oarei care i-au imprimat acesteia un aspect baroc.

Catedrala ortodox` a fost inaugurat` solemn în anul 1946, de

c`tre regele Mihai I.

Numele ora[ului este legat [i de izbucnirea revolu]iei

anticomuniste din decembrie 1989, care aici a fost ini]ial

reprimat` cu violen]` de autorit`]ile comuniste.

Pia]a Unirii, Catedrala romano-catolic`

(1733-1773) [i statuia Sfintei Treimi.

Întreaga pia]` poart` pecetea stilului baroc

Page 139: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 140: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Pia]a Victoriei (Pia]a Operei),

Palatul Dauerbach

Page 141: "Romania" by Diane CHESNAIS

141

Pia]a Victoriei (Pia]a Operei).

Aici se g`sesc o serie de cl`diri

importante: Opera, Teatrul Na]ional,

Catedrala ortodox`, Muzeul

Banatului etc

Pia]a Unirii (Pia]a Domului)

Page 142: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Page 143: "Romania" by Diane CHESNAIS

143

Page 144: "Romania" by Diane CHESNAIS

Sighi[oara

Sighi[oara (Schäessburg) a fost fondat` ca ora[ medieval transilv`nean în secolul al XIII-lea de c`tre coloni[tii sa[i.

Aceasta este men]ionat` pentru prima dat` în 1280 sub numele de „Castrum Sex”.

Ca [i alte ora[e medievale din Transilvania, el dispunea de fortifica]ii, dintre care s-au p`strat însemnate por]iuni de

ziduri [i turnurile de ap`rare (turnul cu ceas, turnurile cizmarilor, croitorilor, cojocarilor, m`celarilor, frânghierilor,

giuvaergiilor, cositorarilor). Str`zile înguste, pietruite, casele în culori vesele, trecerile boltite [i ferestrele împodobite

adesea cu flori dau str`zilor Sighi[oarei un aer inconfundabil. Turnul cu ceas, adev`rata emblem` a ora[ului, dateaz`

din secolul al XIV-lea. Cu o în`l]ime de 64 m, el poart` pecetea stilului baroc, în care a fost ref`cut dup` marele incendiu

din 1676 care a distrus foarte multe dintre vechile construc]ii ale Sighi[oarei. Majoritatea caselor sunt ulterioare acestei

date, p`strând tr`s`turi baroce [i renascentiste (în variant` transilv`nean`). Una dintre pu]inele construc]ii civile p`strate

de dinainte de marele incendiu este „casa lui Vlad Dracul” în care se presupune c` ar fi locuit, între 1431 [i 1435,

principele valah cu acest nume, domn al ¥`rii Române[ti pentru o scurt` perioad`, [i tat`l lui Vlad ¥epe[.

Sighi[oara este singurul burg medieval din Europa care continu` s` fie locuit. Bine conservat, el a p`strat deopotriv`

o atmosfer` aparte, fiind o atrac]ie turistic` de prim` importan]` a Transilvaniei.

Strada îngust` din

vechea cetate, m`rginit`

de locuin]e cu o

arhitectur` medieval`

Casa cu cerb

Page 145: "Romania" by Diane CHESNAIS

Magazinul de antichit`]i

din centrul cet`]ii

Page 146: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Turnul cu Ceas.

Figurinele de pe fa]ada dinspre cetate.

La baz`, Zei]a P`cii cu o ramur` de m`slin în

m~n`, în dreapta ei, un tobo[ar care bate

sferturile de or`. Deasupra lor, Zei]a Drept`]ii, cu

balan]a în m~n`, [i Zei]a Justi]iei, legat` la ochi,

cu sabia ridicat`. Celelalte dou` statuete

simbolizeaz` Ziua [i Noaptea.

În dreapta, unul dintre cele dou` cadrane uria[e ale

ceasului, fiecare av~nd cca. 2.40m \n diametru

Turnul cu Ceas. Detaliu

Page 147: "Romania" by Diane CHESNAIS

Turnul cu Ceas [i

Casa Vlad Dracul

Potrivit legendei, aici ar fi

locuit domnitorul muntean

Vlad Dracul în timpul

[ederii lui la Sighi[oara

Page 148: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Târgu Mure[

Palatul Culturii din Târgu Mure[ a fost construit între anii 1911 – 1913 [i se remarc` prin decora]iile sale deosebite:

fresce, basoreliefuri, acoperi[ din majolic` bleu-alb-roz, mozaic monumental. Holul este decorat cu oglinzi vene]iene. Sala

Oglinzilor are [ase vitralii de o mare valoare artistic`. Cl`direa are trei etaje, iar fa]ada se face remarcat` prin decora]iunile

sale deosebite, în special mozaicul realizat dup` desenele pictorului Aladár Körösföi Kreisch.

Palatul Culturii g`zduie[te ast`zi Muzeul de Art`.

Cl`direa-monument a Prefecturii a fost construit` între anii 1905 – 1907, ca sediu al vechii prim`rii. Ea poart`

amprenta stilului Jungenstil. Turnul ei, înalt de 60 de metri, a îndeplinit la început rolul de foi[or de foc al ora[ului.

Vedere din Pia]a Trandafirilor

Page 149: "Romania" by Diane CHESNAIS

Palatul Prefecturii [i Palatul

Culturii, ornamente exterioare

specifice Jugendstil

Page 150: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Oameni [i a[ez`ri

Craiova

Craiova este atestat` documentar în anul 1475. Câteva decenii mai târziu, în timpul domnitorului Vlad C`lug`rul

(1482 – 1495), aici a fost mutat sediul B`niei, institu]ie care a existat pân` în 1831. Casa B`niei este cea mai veche cl`dire

civil` din Craiova (începutul secolului al XVII-lea), datând de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Dup` toate

probabilit`]ile, a fost ridicat` pe locul unei case a boierilor Craiove[ti, din secolul al XV-lea.

Alte monumente de arhitectur` ale

ora[ului sunt: Biserica „Sf. Împ`ra]i

Constantin [i Elena” (secolul al XVIII-lea,

construit` de familia boiereasc` Obedeanu),

M`n`stirea Co[una (din 1572, cunoscut` [i

ca M`n`stirea Bucov`]ului), Biserica Sf.

Dumitru (construit` în 1651 de Matei

Basarab [i ref`cut` ulterior de boierii

Obedeanu), Palatul Dinu Mihail (actualul

Muzeu de Art`, arhitect: Paul Gottereau,

1907), Fântâna Popova (Fântâna

Basarabe[tilor, atestat` din 1613).

Cl`direa Primariei din Craiova,

proiectat` de arhitectul Ion Mincu (1916).

Vedere dinspre parc

Page 151: "Romania" by Diane CHESNAIS

Muzeul de Art` (Palatul Dinu Mihail),

construit între anii 1899-1907 dup`

planurile arhitectului francez Paul Gottereau

Page 152: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Splendoarea naturii

Diversit`]ii peisajelor române[ti, care cuprind în mod echilibrat mun]i, dealuri [i câmpii, îi corespunde o varietate

de tipuri de locuin]e [i de tradi]ii locale. Fiecare regiune are specialit`]ile gastronomice [i vinurile ei alese, iar

agroturismul contribuie la p`strarea [i punerea în valoare a identit`]ii sale culturale.

În întinsa câmpie fertil` a B`r`ganului, unul dintre principalele drumuri na]ionale conduce de la Bucure[ti la

primele unduiri subcarpatice acoperite de pomi fructiferi [i la podgoriile de la Valea C`lug`reasc` [i Valea Arge[ului.

Coamele mun]ilor împ`durite de brazi coboar` spre paji[ti înflorite, unde siluetele turmelor de oi [i ale c`pi]elor de

fân par a se confunda de departe. Dominând creasta, vârful câte unui munte seme] se pierde în fuioare de cea]`.

Nimeni nu s-ar mira dac` vreo zân` sau vreo vr`jitoare ar ap`rea în mod miraculos din spatele stâncilor... În Vrancea,

fenomene naturale ciudate precum „vulcanii noroio[i” sau „focurile vii”, emana]ii naturale de gaz [i de lut au dat

na[tere unor legende populare, incitând imagina]ia oamenilor.

Carpa]ii v`zu]i de sus

Mun]ii Bucegi prezint` o morfologie variat`. De-a lungul V`ii Prahovei, fiecare vârf de munte are propria

legend`: Furnica, Vârful cu Dor, Piatra Ars`, Omu (2.507 m) sau Sfinxul, stânca emblematic` a Carpa]ilor. Râul lung

al Ialomi]ei ]â[ne[te din inima mun]ilor, pe care îi str`bate dând na[tere unei pe[teri superbe unde, începând din

secolul al XVI-lea, s-au ad`postit mai multe genera]ii de pustnici.

Existen]a cervideelor a dat numele unei frumoase v`i (Valea Cerbului) care coboar` înspre sta]iunile Bu[teni [i

Sinaia. Pe Caraiman, o cruce de mari propor]ii, iluminat` noaptea, este un omagiu adus osta[ilor români c`zu]i în

primul r`zboi mondial.

PeisajSplendoarea naturii

Page 153: "Romania" by Diane CHESNAIS

153

În vecin`tatea Bra[ovului [i a culoarului Ruc`r-Bran, principalul drum dintre Transilvania [i Muntenia, se înal]`

zidurile vechi, înc`rcate de istorie [i legende vampirice, ale castelului Bran. Satele Bran, Moeciu, Fundata [i ßirnea

au devenit destina]ii turistice foarte c`utate. În por]iunile stâncoase, spectaculoase din Piatra Craiului, sculptate de

vânt [i de ploaie, care poart` denumiri evocatoare („Orga Mare“,“Acul Cr`p`turii“, „Turnul Mare“ etc.), se

ad`poste[te capra neagr`, ocrotit` de lege, din care supravie]uiesc aici vreo 300 de exemplare. Plante rare

endemice, cum ar fi garofi]a de munte, sunt de asemenea ocrotite.

De la sta]iunea Poiana Bra[ov se ajunge u[or pe Vf. Post`varu (1799 m) care domin` ¥ara Bârsei. În zare, în diadema

ireal` a crestelor F`g`ra[ului, se disting vârfurile Moldoveanu (2.543 m) [i Negoiu (2.535 m), cele mai înalte din ]ar`.

Drumul Transf`g`r`[anului, inaugurat în 1974, cu o lungime de aproape 90 km, face ca „Alpii Transilvaniei”

s` fie accesibili cu automobilul. Înc` de la primele cotituri, drumul se înal]` [i ne d` impresia c` ne lu`m zborul ca

[i cum ne-am afla într-unul din acele helicoptere care se pot închiria la fa]a locului. La cel mai înalt punct al drumului

(2.036 m), mun]ii par s` se bat` în capete, devenind mai stânco[i, de parc` i-am putea atinge; relieful lor haotic ne

aminte[te de prezen]a formelor glaciare: am ajuns la Lacul Bâlea. Urmând poteca pe Strunga Dracului, doar

panselu]ele s`lbatice dau o not` mai cald` peisajului sever al stânc`riilor. Dac` ne uitam prin cadrul gol format de

stâncile cu forme ciudate ale Ferestrei Dracului, privirea îmbr`]i[eaz` o minunat` priveli[te panoramic` asupra

masivului muntos. Coborâ[ul spre hidrocentrala Vidraru este o încântare, pe un drum cu viraje impresionante.

„Dulcea Bucovin`” este împ`r`]ia culorilor: florile, frescele m`n`stirilor [i casele oamenilor au o înf`]i[are vie [i

vesel`. Valea Bistri]ei Aurii ofer` priveli[ti minunate. În acest râu tumultuos de munte, se pot pescui p`str`vi sau se

j

Page 154: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Splendoarea naturii

poate face rafting; epoca c`ut`torilor de aur [i a pluta[ilor de alt`dat` a disp`rut demult. Zidurile caselor, dichisite

[i primitoare, sunt decorate cu brâuri multicolore cu motive florale [i geometrice, care le preiau pe cele ale ]es`turilor

tradi]ionale sau pe cele pictate pe ou`le de Pa[te. Vara, barajul de pe Bistri]a [i lacul artificial Izvorul Muntelui (3.000

ha) de la poalele Ceahl`ului, în apropiere de Cheile Bicazului, ascund priveli[ti ce-]i taie r`suflarea. Mai romantic,

Lacul Ro[u poate fi str`b`tut cu barca cu vasle, printre trunchiurile de molid care str`pung suprafa]a apei aidoma

unor sculpturi moderne.

Trecerea din Bucovina în Maramure[ prin pasul Prislop se face prin mijlocul p`durilor dese, traversate de pâraiele

cu ape bogate ale mun]ilor Rodnei. Parcul Na]ional Rodna se întinde pe o suprafa]` de 47 300 ha [i cuprinde specii

vegetale rare, ca de pild` floarea de col] (numit` [i floarea reginei – leontopodium alpinum). Casele [i bisericile din

lemn stârnesc uimirea prin arhitectura lor solid` [i prin încrusta]iile lor mig`loase. Faimoasa poart` maramure[ean`,

cu motive decorative reprezentând soarele, frânghiile împletite, crucile [i roti]ele sculptate în lemn, exprim` mândria

locuitorilor. Din punct de vedere etnografic, Maramure[ul este una dintre cele mai interesante zone din Europa, cu

localnici care poart` înc` ve[mintele tradi]ionale.

În Mun]ii Apuseni, un spirit juc`u[ al naturii pare s` fi cl`dit pentru a se amuza, într-o depresiune de vreo 40m2

numit` „Cet`]ile Ponorului”, galerii subterane f`r` de sfâr[it, de origine glaciar`, care leag` între ele vreo

cincisprezece lacuri, pe[teri [i cascade. Pe acest drum de munte de în`l]ime medie (1200 m), anumite stânci sunt

foarte greu accesibile. În afar` de Sc`ri[oara, Meziad [i Pe[tera Ur[ilor majoritatea pe[terilor nu sunt amenajate

pentru vizitare turistic`. Ici [i colo, câte un panou indicator semnaleaz` vreo gospod`rie de-a mo]ilor. Vara, când

ultimile raze de soare aprind formele ghe]arului „Focul viu”, lumina p`trunde printr-un horn în inima pe[terii ca [i

cum ar da foc stalagmitelor. O galerie coboar` în pant` accentuat` pentru a urca din nou la câ]iva metri distan]`:

este „Lumea pierdut`”, zona forestier` ocrotit`, care î[i merit` pe deplin numele datorit` aspectului s`u s`lbatic,

cu drumuri singuratice care se pierd printre arbori [i stânci.

Page 155: "Romania" by Diane CHESNAIS

155

Împ`r`]ia apelor

Dun`rea str`bate printre pantele abrupte [i apropiate ale Carpa]ilor [i ale Balcanilor, la grani]a cu Serbia, pe o

distan]` de 145 km, a[a-zisele Cazane (Por]ile de Fier), ale c`ror nume amintesc „fierberea” apelor produs` în

aceast` zon`, odinioar` stâncoas`. Croazierele cu vaporul permit vizitarea vestigiilor romane [i medievale, ca [i

opririle în porturile fluviale.

La cap`tul drumului s`u, b`trânul fluviu î[i încetine[te curgerea [i depune aluviuni pe o suprafa]` de circa

2.733km2, în Delta Dun`rii. Declarat` rezerva]ie a biosferei, aceasta este o adev`rat` împ`r`]ie a apelor. Meandrele

fluviului se confund` cu o re]ea de canale [i de lacuri, ale c`ror maluri aluvionare ascund mla[tini cu stuf`ri[. Aceste

p`mânturi sunt pe alocuri acoperite de p`duri; cea de la Letea fiind cea mai spectaculoas` prin stejarii seculari [i

lianele de tip sub-tropical. Barca este mijlocul indispensabil de transport pentru pescari [i pentru turi[tii interesa]i s`

observe p`s`rile. Circa 350 de specii diferite de p`s`ri se cuib`resc în stuf`ri[uri, pelicanul fiind cel mai r`spândit

dintre acestea.

Posibilit`]ile de g`zduire sunt diversificate, de la hotelul modern la casa tradi]ional` din lemn sau la hotelul-

vapor. Apusurile de soare din Delt` sunt spectacole de neuitat, ca [i r`s`riturile privite de pe ]`rmul M`rii Negre.

Litoralul românesc are o lungime de 245 km [i este orientat spre est, Constan]a fiind unul dintre cele mai mari

[i mai vechi porturi din Europa. Portul privat din Eforie Nord, recent amenajat, permite proprietarilor de yachturi s`

acosteze la ]`rmul cu nisip fin al sta]iunii. Cu un relief aproape plat, malul M`rii Negre, mult expus soarelui, dar cu

o clim` temperat` [i f`r` umiditate, constituie un mediu sigur [i agreabil. Techirghiolul, sta]iune situat` pe marginea

lacului cu acela[i nume, este locul ideal pentru tratamentele care folosesc n`molul. Mamaia, sta]iunea cea mai

vizitat`, aflat` la o mic` distan]` la nord de Constan]a, dispune de o gam` variat` de activit`]i de agrement.

Page 156: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Semnele Credin]ei

Carpa]ii

Compu[i din trei mari grupe – Meridionali, Orientali [i Occidentali – Carpa]ii române[ti ofer` privirii peisaje pe cât de

variate, pe atât de seduc`toare.

ßoseaua Transf`g`r`[an traverseaz` Mun]ii F`g`ra[ din Carpa]ii Meridionali. Trece pe lâng` cascada Bâlea (40 m

în`l]ime) [i ajunge la lacul Bâlea, cel mai mare lac glaciar din Mun]ii F`g`ra[. În zona se mai g`sesc lacurile glaciare: Capra,

C`pri]a [i C`l]un. Un alt obiectiv spectaculos este cascada Capra. Lacul Vidraru ofer` multe posibilit`]i de agrement [i

posibilit`]i de cazare confortabil` în cabanele de pe mal.

Culoarul Ruc`r-Bran, un alt traseu spectaculos, str`bate Carpa]ii Meridionali, legând Muntenia de Transilvania. Se

întinde între localit`]ile Bran – cu celebrul castel de aici – [i Ruc`r.

Parcul Na]ional Piatra Craiului, situat în Carpa]ii Meridionali, în jude]ele Arge[ [i Bra[ov, cuprinde Masivul Piatra

Craiului [i aria Cheilor Dâmbovi]ei [i ale Cheilor Dâmbovicioarei. De un pitoresc deosebit, parcul ad`poste[te o

multitudine de specii floristice [i faunistice valoroase. Masivul Piatra Craiului contrasteaz` cu masivele din jur (F`g`ra[,

Iezer, Bucegi) prin silueta sa îndr`znea]`, remarcându-se prin a[ezarea sa de-a curmezi[ul Carpa]ilor Meridionali [i prin

altitudinea sa maxim` de 2.238 metri. Acest masiv montan impresioneaz` prin cea mai lung` [i cea mai înalt` creast`

calcaroas` din România.

Masivul Caraiman, situat tot în Carpa]ii Meridionali, binecunoscut turi[tilor care frecventeaz` Valea Prahovei, atinge

o altitudine maxim` de 2325 m, dominând împrejurimile. Celebra Cruce a fost ridicat` între anii 1926 [i 1928, din

ini]iativa reginei Maria a României.

Mun]ii Apuseni (Carpa]ii Occidentali), situa]i între v`ile Some[ului [i Mure[ului, nu dep`sesc altitudinea de 1849 m

(Vf. Cucurbata Mare). Forma]i din roci calcaroase, Apusenii ofer`, gra]ie acestei structuri geologice, o varietate de peisaje

[i de forma]iuni naturale inedite: pe[teri (Sc`ri[oara, Pe[tera Ur[ilor), izvoare subterane [i defilee spectaculoase. În`l]imile

blânde [i pantele domoale sunt o caracteristic` a peisajului Mun]ilor Apuseni.

Mun]ii F`g`ra[.

Vedere par]ial` a

lacului de baraj Vidraru

Page 157: "Romania" by Diane CHESNAIS

157

Page 158: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Splendoarea naturii

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui (Bicaz)

Cel mai mare lac artificial din România

Page 159: "Romania" by Diane CHESNAIS

159

Lacul Ro[u, lac de baraj natural [i

Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din ]ar`

Page 160: "Romania" by Diane CHESNAIS

Peisaje din culoarul

Ruc`r-Bran

Page 161: "Romania" by Diane CHESNAIS

161

Peisaje de toamn` din

zona Ruc`r-Bran

Page 162: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Splendoarea naturii

Page 163: "Romania" by Diane CHESNAIS

163

Page 164: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Splendoarea naturii

Feeria din adâncuri

Emil Racovi]`, om de [tiinta multilateral, a creat în 1907 o disciplin` nou`, biospeologia, iar în 1920 a fondat la Cluj

primul Institut de Speologie din lume. Anima]i de spiritul iscoditor al mentorului lor, urma[ii lui Racovi]` au trecut la

explorarea intensiv` a regiunilor carstice din România. Datorit` lor, num`rul de pe[teri a cresut de la cca. 500, cât a fost

mo[tenirea lui Racovi]`, la peste 12.000 în prezent, cifra care ne plaseaz` în plutonul de top al Europei. Multe dintre

aceste pe[teri sunt lungi de zeci de kilometri, adânci de câteva sute de metri, ascund s`li uria[e, râuri [i lacuri subterane,

minerale rare, fosilele unor specii de mult disp`rute, urme ale vie]uirii oamnilor începând din paleolitic pân` în evul mediu.

O adevarat` dimensiune geografic` aflat` în continu` expansiune, cu un mare poten]ial [tiintific, turistic [i explorativ.

Speologia e [tiinta care aduce lumina în întuneric, spunea Racovi]`. În ultimele dou` decenii, câteva descoperiri

speologice române[ti, al`turi de unele performan]e sportive [i culturale, au înseninat cerul monoton al imaginii României.

Nu a fost publica]ie sau televiziune important` în Europa [i SUA care s` nu prezinte pe larg Pe[tera Movile de la Mangalia,

primul ecosistem subteran din lume independent de energia solar`. Pasul omului de la Vârtop, cea mai veche urm` de

Neanderthlian datat` din lume, de 62.000 de ani, a fost primit cu maxim interes la fel ca descoperirea într-o pe[tera din

Banat a celor mai vechi oameni moderni din Europa. Foarte recent, o descoperire antropologic` f`cut` la pe[tera Baia

de Fier din Oltenia, a produs alte emo]ii în lumea [tiin]ific`.

Galeria Paradisului, Mun]ii Bihor

Un nuf`r din gr`dina cu flori de calcit,

desi[urile luxuriante din ace

[i corali [i o coloan` ferm`, împodobit`

de podoabe baroce, sunt printre

atrac]iile Pietrei Altarului

Page 165: "Romania" by Diane CHESNAIS

165

Sala Biseric`, Ghe]arul Sc`ri[oara,

Mun]ii Apuseni.

Madone, sfin]i [i altare de ghea]`

cresc sub cupola arcuit` a s`lii

Page 166: "Romania" by Diane CHESNAIS

Pe[tera Rece, Mun]ii Apuseni.

Stalactite fistulare de 2,5 metri

lungime, de extrem` fragilitate

Bazinele Cadânelor, sistemul Topolni]a-

Epuran, Podi[ul Mehedin]i.

Apele au inundat o p`dure de

stalagmite, formând o delt` mineral`

subp`mântean`

Page 167: "Romania" by Diane CHESNAIS

Tunelul Timpului, sistemul Topolni]a-

Epuran, Podi[ul Mehedin]i.

Galeria cu form` eliptic` a fost cândva

conducta natural` a apelor care

str`b`teau pe[tera

Popas în Geoda, Pe[tera Altarului,

Mun]ii Apuseni.

Cavit`]ile cândva complet inundate

au fost c`ptu[ite cu cristale

Page 168: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Splendoarea naturii

Panorama iernii în

Mun]ii Bucegi

Page 169: "Romania" by Diane CHESNAIS

169

Page 170: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Splendoarea naturii

Frumuse]ea iernii în

rezerva]ia Piatra Craiului

Page 171: "Romania" by Diane CHESNAIS

171

Page 172: "Romania" by Diane CHESNAIS

Peisaje din

Mun]ii Apuseni

Page 173: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 174: "Romania" by Diane CHESNAIS

Peisaje din

Mun]ii Apuseni

Page 175: "Romania" by Diane CHESNAIS

Moar` de ap` pe

Valea Bârnii.

Mun]ii Apuseni

Page 176: "Romania" by Diane CHESNAIS

Delta Dun`rii

Rezerva]ie natural` unic` în Europa [i atrac]ie turistic` major`, Delta Dun`rii constituie un adev`rat paradis al florei

[i faunei, cu peisaje nealterate de interven]ia omului. Întins` între bra]ele Dun`rii – Chilia, Sulina [i Sf. Gheorghe – pe

aproximativ 5.000 kmp, Delta este un p`mânt tân`r din punct de vedere geologic, format de aluviunile depuse de fluviu

la v`rsarea sa în Marea Neagr`. Delta Dun`rii reprezint` mediul natural de via]` pentru o multitudine de specii vegetale

(cele mai r`spândite sunt trestia, salcia alb` [i rogozul) [i animale. Prim`vara [i toamna, pot fi întâlnite nu mai pu]in de

300 de specii de p`s`ri, multe migratoare, care poposesc în Delt`. Pescarii vor afla aici cea mai bogat` zon` de pescuit

din România.

Trestia, o prezen]` permanent`

în Delta Dun`rii

Page 177: "Romania" by Diane CHESNAIS

Canalul

Ciob`nesc,

jude]ul Tulcea

Page 178: "Romania" by Diane CHESNAIS

România | Splendoarea naturii

Peisaje din Delta Dun`rii

Page 179: "Romania" by Diane CHESNAIS

Insula Sacalin, colonie de

pelicani [i lagun`

Page 180: "Romania" by Diane CHESNAIS

Litoralul M`rii Negre

Litoralul românesc cu poten]ial turistic se întinde de la Capul Midia, la nord, pân` la Vama Veche, la sud, cea mai

mare parte a sta]iunilor situându-se la sud de Constan]a. Unele dateaz` de la începutul secolului al XX-lea (Mamaia,

Eforie Sud / Carmen Sylva), altele sunt construite dup` al doilea r`zboi mondial (Olimp, Saturn, Venus, Neptun). Sta]iunile

litoralului dispun de factori naturali de cur`, cum sunt aerosolii din atmosfer` sau n`molul. Unele beneficiaz` [i de ape

termale. Cele mai importante ora[e ale litoralului românesc sunt Constan]a [i Mangalia, cu obiective istorice interesante

(greco-romane, bizantine, genoveze [i otomane) [i cu posibilit`]i de cazare moderne. Totodat`, acestea sunt [i cele mai

importante porturi maritime române[ti.

Hoteluri [i restaurante

Partea de nord a sta]iunii Mamaia

Plaj` [i hoteluri \n sta]iunea

Neptun-Olimp

Page 181: "Romania" by Diane CHESNAIS

181

Page 182: "Romania" by Diane CHESNAIS
Page 183: "Romania" by Diane CHESNAIS

183

Discotec~ in Neptun

Hotelul Rex, Mamaia

Page 184: "Romania" by Diane CHESNAIS

Text Diane Chesnais

FotografiiOvidiu Morar

Dan Ioan DinescuMircea Savu

Fotografii aerieneßtefan Petrescu

Redactare si legendeDaniel Foc[a

Irina SpirescuDana Voiculescu

Concep]ie grafic`Adrian Sorin Georgescu

DTP Gabriel Nicula

Coordonator proiectArpad Harangozo

© NOI MEDIA PRINT

B-dul. Nicolae B`lcescu nr. 18Bloc Dalles, Bucure[tiTel.: 021 222 79 72Fax: 021 202 91 82e-mail: [email protected]

Tip`rit la „R. A. MONITORUL OFICIAL“