Pr. Gheorghe Litiu

ROMANI! ARADANI

IN FRAMANTARILE ANILOR

1849-1850.

cu o prefatd deDr. Gh. Ciuhandu

Membru de onoare al Academiei Romane

,D1ECEZANA"Arad 1947.

www.dacoromanica.ro

Pr. Gheorghe Litiu

ROMANI! ARADANI

IN FRAMANTARILE ANILOR

1849-1850.

cu o prefaid deDr. Gin. Ciuhandu

Membru de onoare al Academiei liomâne

DIEGEZANA"--Arad 1947.

www.dacoromanica.ro

PrefattiAutorul pagintlor ce urmeazd r un Weir preot,

care promite a face cercetdri istorice serioase.Nu e tocmai la intdiele sale cercetári In acest

domeniu ; iar lucrarea de PIN e tezd pregeititoarepentru Doctorat, ceeace inseamneazd,cei avem motivede a neidaldui mutt mai mult, pentru viitor delta con-deiul Cucerniciei Sale.

Dealtfel, Aradul are ni$te arhive bogate si pa-tin utilizate peind acum pentru a desvell, eu a jutorullor, o frurnoasei viatd rornelneascei $i stdruinti de pro-gres national-bisericesc. In privinta acestor cercetari,pdrintele autor se anuntei $i ca un continuator alstrdcluintelor mele $i ale altora, in domeniul unoratari cerceteiri.

Tema ce o infatiseazd In paginile sale, insem-neazel un fel de continuare, in proportil mai mict, aunei lucreiri mai mari, a mea, cu privire la epocaepiscopului Gherasim Rat dela Arad. Ida*, de ce sunta$a de bucuros si scril aceste reinduri de prefatala o lucrare proiectatei a iva mai tdrziu dupei in-cercarea studenteascd de acum proportii mai mari,menite a infeiti$a luptele rornetneal pentru luminá cal-turald, progres national $1 pentru a lam un i pro-blem bisericeascd.

$1 (lath' va fi dela Dumnezeu, cum neicleijduescdela priceperea $i stdruinta peirintelui Gh. Litlu, arhi-vele areiciane, $1 ele numai singure, Pi vor oferi posibili-tali de a trage brazdei adiincei $1 rodnicci In. isiorio-grafia acestel peirti de Tarei Romdneasca Wei istoriescrisei peirzei acum, dupd cum s'ar ccidea.

www.dacoromanica.ro

E fin& int% e paskmat pentru asemenea car-cetdri. S cerisul e bogat, dupd cuveintulSfintei Scrip-turl $1 va trebul sd-i cdutdrn colaboratori si sd I sefacet, cu vremea, toate.Inderndndrile ce se min pen-tru tncurajarea ornulul 'pentru promovarea unorasenenea lucrcirl, a cdror necesitate cu privire la a-cest inut, o preconizase Siriodul eparhial arddan,Inca In 1833. lard a fi putut face prea mult in cauzd,in afard de initiativa particulard a cdtorva- zelosi silubitori de Istorie.

Ca unul care ml-am luat psrtea din greu din a-.ceasta .* particulard, md simt nu numal In

drept ci si dator, sd relevez nu numai problema ingeneral, el st numele until tandr care, ineurajat sicilutat de afli, i sfdtuit de mine pdnd oi ?au trdi,ne va putea credital mci a1 ce utribulm.

Paginile scrise, ce urmeazd, despre problemaromaneascd, z despre viata rorndneas( roditoareaid sub cdrmuirea episcopului de pie memorie Ghe-rasim Rat, ne servesc o domdd pipdibild, de bine ade bune nddejdi.

Arad, Decenwrie 1946.

Dr. Gheorghe CiuhanduMenibru de onaare al Acaderniei Romine.

ri3plati i-1

a,

www.dacoromanica.ro

Introdu-cereEparhia Aradului, cu un trecut de peste doua

veacuri numai dela strAmutarea scaunului delaIneu la Arad, nu-si are Inc& eerie& istoria ei. Gan-duri vechi de a se scrie aceasti. istorie, au fost.N'au lipsit nici oarecari Inceputuri. Totusi tnstarea de astäzi a lucrului, nu ne putem laudadecal cu monografii, adev&rat, unele impunKtoaresi depisind cadrul eparhiei. Monografiile aparutese ocupi. fie de anumite epoci mai bogate In eve-nimente, fie de barbatii cu rol conducitor In mer-sul lor.

ln randul acestor monografii, trebuesczate la locul de frunte, lucririle Parintelui Dr.Gh. Ciuhandu Romeinii .din ctimpia Aradului deacum cloud veacuri (Arad, 1940) pentru veaculal XVIII-Iea, iar pentru veacul al XIX-lea, mo--nografia Intitulati : Episcopii Samuil Vulcan f tGherasim Ra(. Pagini mai ales din istoria Romdni-lor Cri;eni (1830-40) Arad 1935. Aceste lucriri /)au aruncat o lumini puternica Intr'un domeniuputin cercetat.

Dintre istoricii mai vechi poate fi amintitDemetriu Popa, cu ale sale Momente din trecututeparhiei Aradului (In Biserica ;i Scoala pe anii1883 si 1884).

Doi lucritori harnici In ogorul istoriei epar-hiei noastre au fost profesorii : Dr. Avram &dean

II Vezi-le ingirate in ,Din biobibliografia parintelui Gh.Cinhandu" de Ilarion V. Felea, in Biserica gi $coala", an. LXIII(1939) Nr. 38 (17 Sept.) p.

a?e-

314-36.

www.dacoromanica.ro

6

ei Dr. Teodor Boll?. Documeatele adunate de acestizelosi cercetitori primul mort prea de timpu-riu In primul razboiu mondial au fost utilizatede secundul In a sa lstoria ;coalei normale ;i alnstitutului teologic din Arad (Arad 1922).

Epoca dela 1815 pana la 1829, cu moarteaultimului ierarh sarb, Pavel Avacumovici, cu luptaRomanilor aridani In frunte cu M. Nicoari eceilalti, pentru episcop roman, si-a gasit mai multicercetatori. Intre acestia stint: Dr. Cornelia C.Bodea .5tefan Pop 2), Damaschin Ioanovicis)altii pe cari nu-i pomenim nefiind In intentianoastra a face pomelnicul Intreg al a cestor oste-nitori. Fapt este ca In urma cercetarilor acutevi publicate pana scum, e oarecum bine studiataprima jumatate a veacului al XIX-lea, din trecu-tul eparhiei noastre, timp agitat, plin de eveni-mente hotiratoare pentru desvoltarea ulterioaraa Bisericii 5i Neamului românesc. Jumatatea acloua a veacului trecut a ramas In cea mai mareparte nestudiata. Pentru rastimpul dela 1840, undesfarseste Par. Ciuhandu, Oa. la 1847, am a dattn aceasti revista In anii 194-1 si 1945, catevaachite istorice, cari fireste, aunt departe de a fiepuizat materialul arhivistic existent si reclama.o grabnica revenire.

Cu revolutia din 1848-49 si mai. ales cu si-nodal dela Chisineu (Martie 1849) se ocupa dniiEd. 1. Gdvdnescu ei Octavian Lupo. SecundulInteo conferinta. tinuta In anii trecuti la Arad.

1) Moiee Nicola% (1784t861) vol. I Arad (fltra an) Mecc-a/um, pp. 45o.

2) Framiintiri romiineeti n urul ecaunului epiecopeec deIaArad. (Arad, 1929).

') Zile triete din Viata lui Moiee Nicoarl, Bieerica pi $coala"2918 Nr. 7. ; Cateva momenta din lupta pentrn epiecop ronianeec laArad ,Revista Teologici. (i 926).

gi

www.dacoromanica.ro

7

Cat privegte epoca mai veche, (sec. XVIII-Iea)epoca ierarhilor sarbi, In afar& de lucrarea 135x,Ciuhandu : Scinte din trecutul Romdnilor artidanidin veacul XVIII (Arad, 1934) gi a Dlui Ed. I.Civanescu : Mdrturii ronainefti din Eparhia Ara-dului in veacul al XVIll-lea (Arad,1) 1940), nu cu-noagtem altele. Deasemenea sunt putine gtirile inleg&tura cu episcopia i ierarhii ei, din vremeacand Ii avea sediul la Ineu.

Arhiva veche a Episcopiei noastre fiind Incea mai mare parte distrusa, una dintre arhivele.de mare important& pentru noi, este aceea a Mi-tropoliei din Carlovit daca mai exist& cucare am avut legaturi canonice pan& la reacti-varea Mitropoliei .ardelene (1864). In treacatnotam, ca cercet5.torul acestei arhive pe Lang&alte calitati, va trebui a& fie si un bun slavist.

Eparhia Aradului a indeplinit, cu deosebireIn veacul al XIX-Iea i un important rol cultural-national. Aceasta lature a istoriei ei, infatigatapartial In monografiile amintite, va trebui adan-cia., pentru a se arata Intreaga contributie a Bi-sericii stramogegti la mentinerea i Intirirea vietiicalturale-nationale a poporului roman.

Dupa cat este de mic interesul pentru cer-cetari istorice, dup5. càte greutAti intampin& a-dunarea, publicarea 4i studierea materialului is-tonic, prevedem a fi departe Inca vremea candvom putea avea istoria 1ntreaga a eparhiei Ara-dului, sub diferitele aspecte. Paul atunci, a urmacu publicarea unor fragmente, a unor monografii,sau chiar a aduna i publica documentele de seam&

1) In .13iserica si coala" pe anul 1 945, deasemenea in revista..Hotarul" (1936) sunt publicate acte in legatura cu istoria eparhieiin anii 1848 49.

www.dacoromanica.ro

8

cari zac In arhiva Episcopiei sau in alte arhive,,este o datorie elementarl, ei poate singurul lucrtebun ce-1 putem face In acest domeniu, In trudi.tele zile ale veacului nostru.

Dam urmare, In cele ce urmeaza, desfasu-r&rii cauzei romanesti in eparhia Araduluicontributiei Ep. Gherasim Rat la promovarea ei,Incepand cu toamna anului 1840, and si tinutufAradului ajunge a fi eliberat de räzboiul civil sipan& In August 1850, cand moare Ep. Rat.

Am socotit de trebuint& a pune inainteaacestor modeste cercetári un capitol care s& re-zume Iii linii generale orientarea politic& si bi--sericeasc& problemele mari cari framantau po-porul romanesc In anii de dupa. revolutie ca si Intot decursul veacului trecut. Ele se pot rezuma ladou& : independenta patina in cadrul imperiulutaustriac, dup& principiul de libertate i egall In-dreptatire pentru toate natiunile conlocuitoare aconstitutiei din Martie 1849; apoi independenfobisericeascii, prin restaurarea ierarhiei nationaleneatarnItoare de cea sarbeasa.

Tot Inainte de a trece la expunerea fapteloranilor 1849 si 50, am tinut s& r&spund la mntre-barea : care era atitudinea Ep. Rat fatii de pro-blema nationalii i bisericeasei a Romilnilor? Ras-punsul I-am dat dinteun Intreit punct de vedere,si anume : 1. din punctul de vedere al atitudineiobservat& de el la Sinodul dela Chisineu 6 fallde guvernul revolutionar In general, 2. analizanctrispunsul dat Patriarhului Raiaciei In cauza des-partirii ierarhice, si 3. Prin prisma raporturilorIntretinute cu Saguna. Concluzia este : in ambele-probleme Ep. Rat este pe linia traditional& a in-tereselor romanesti allturi de aguna, mai putitt,

www.dacoromanica.ro

favorizat de noroc spre a-gi putea da Intreagacontributie.

Evenimentele anilor 1849 toamna, ei pani. InIttlie 1850, le-am grupat in trei : cele cari urmA-reau trimiterea deputatilor aridani la Viena, celepentru scoaterea unei gazete rominegti gi in sfirgit

peripetiile pregAtirii 0 chemirii Sinodului din Julie1850. Se va putea vedea aici ce fel de greutAti aintimpinat Ep. Rat pentru adunarea acestui Sinod,spre deosebire de aguna, fa vorizat gi aici deImprejurari. Enorme greutiti i.a tient aici comi-earul guvernial Ioan Atzil. Acestuia se datoregteSaptul ci degi conchemarea sinoadelor eparhialeera proectati Inc& in Ianuarie 1850 gi a lui Sa-guna s'a putut tine in Martie, a lui Rat se tine&abea in 23 Julie stil vechi.

In ultimul capitol facem analiza concluzeloracestui Sinod.

Cu aceasta nu credem deloc sA fi epuizatcuprinsul celor doi ani din istoria eparhiei. Altii,san noi Insine (lac& va vrea Dumnezeu vom_Intregi lucrul nostru nedesivirOt.

Dea Domnul prilejuri nimerite, vremuri pag-nice ei putere de munci spre a putea infatigachipurile gi faptele pirintilor nostri, la al cArorsfirgit al purtirii privind, si le urmim credinte(Evrei 13,7) gi sa se intirim in rivna pentru bi-

.nele gi propigirea Neamului gi Bisericii strAmo-Meti.

9

www.dacoromanica.ro

CAP. I.

Framantari politice i biserice0i la Ro-,-manii din Ardeal §i Ungaria, indati

dupa revolutia din 1848-9.a) in privinta

pAna: ce nu s'au stins de tot focurilerevolutiei din 1948/9, popoarele de pe Intreg en-prinsul Monarhiei austriace se pre gAtesc sä. trgLcele mai mari foloa se de pe urma marilor schim-bari ce se pregAteau. Pozitia politic& a Monar-hiel fiind periclitatA, ImpAratul socoteste sA oconsolideze, a cord and popoarelor sale constitutiadin 4 Martie 1849, o constitutie democraticA, ba-zatA pe principiul egalei Indreptatiri a tuturornatiunilor. In ea se prevedea o autonomie oare-care In administratia celor mai multe popoare,ba si guvern propriu. Sunt astfel inzestrate cuaceste drepturi natiunile : ma ghiarA, sdrbeascA,croata si sãseascL Singura natiunea romana nue nici mAcar amintitA In aceastA constitutie, duplcum cetim Inteun memoriu al RomAnilor bihoreni.Acest memoriu face gi istoricul pierderii de drep-turi a Natiunii romAne, numai datorita influenteisi rAutAtii vecinilor ei si a cunoscutilor domnide piniAnt*. Aminteste servicille enorme adusede poporul roman coroanei austriace si credintaneclintitA arAtatA de acelas popor In decuraulveacurilor, dar mai ales sub durata revolutiei din1848. In urma faptului ca. Romanii din imperiuL

Incapolitica.

www.dacoromanica.ro

11

austriac formeaza. o masa. compact& de peste treimilioane. presarata. e drept cu mici insulede streini, In urma jertfelor de sange aduse, petemeiul constitutiei din 4 Martie 1849, cer i eidrepturi egale cu alte natiuni, indepen-denta national& cu proprie administratie i repre-zentare, iar imparatul sa. poarte titlul de mareDuce al Roma.nilor.

Am copiat i citat acest memofiu nustim macar de a mai fost el reprodus undevapentruc& rezum& doleantele de ordin politic aleRomanilor din vremea aceia. El dateaza. cam dintoamna anului 1849 c&ci pomeneste de demersu-rile deputatilor romani dela Viena, In frunte cuSaguna.

Din punct de vedere politic deci, Roma.niierau pentru o independenta national& In cadrulimperiului austriac. Fireste ca si chiar numai Infelul acesta, pentru Inaltele locuri, ideia era preaIndrasneata. Ministrul Bah raspunde la 18 Iulie1849 deputatiei române, ca. aceast& Impartitoaredreptate adeci asemenea independent& nationala,altor natiuni asigurata, la natiunea roman& Indeplina sa masur& nu se poate Intinde, obstan-du-r: corelatiunea acestei natiuni catre tot impe-riul pe de o parte, pe de alta cltre alte conna-tiuni".2)

Autorul memoriului nostru combate aceasta.obiectie aratând, el solidita tea ai pacea imperiu.lui cere ca sa. nu existe unele natiuni privilegiate

altele lipsite de atributele nationalititii. Pe dealt& parte, precum celelalte natiuni conlocuitoarepot fi i singure reprezentate, tot astfel nimic nu

1) Arhiva Episcopiei Aradului, Nr. 20211850.2) I bidem.

ache& :

1) gi

si

www.dacoromanica.ro

12

impiedica pe Rominii locuitori In comitatele Un-gariei ',eari mai de mult se tineau de Tran-silvanie Maramures, Bihor, Satmar, Arad giBanatul Timigan. Impreuni. cu cei din Ardeal eaalcatuiasca tara Rominilor, sub sceptrul monar-hiei austriace.

Este aci, dupi. cum se poate vedea, martu-risita limpede conftiinta grarzi(ei elnice apusene apoporului roman, constiinta care va birui pin&la sfirgit gi va reugi sa se impuna si streinilor.Dar pentru vremurile de atunci erau o indraz-neala destul de mare. N'au lipsit nici insinuarilecelor interesati, ci. Rominii au de gind si. deamini. cu fratii lor din Moldova ei Muntenia pen-tru a Infaptui Daco-Rominia.

Iata, dece Rominii au fost exclusi dela bu-1151101e constitutiei democratice, care de altfel afost de scurta durata. Imperialii n'au Invitat ni-mic din Intimplarile anilor vifornitei gi In scurf&vreme instituesc un regim absolutist care 1neacaglasul revendicarilor nationale.

b) In privinta bisericeascd.Mc& in privinta politica idealul Rominilor

era sortit el ra.man& o dorinta pioasa, nu totaga stateau lucrurile In privinta bisericeasca. Ceiedintii miscari pentru promovarea idealului inde-pendentei bisericegti se fac Inca la 1nceputul a-cestui veac, i ele se 1nvirtesc In jurul separatieide ierarhia sirbeasca si constituirea unei ierar-hii nationale independente.

In constiinta Rominilor traia Inca vie amin-tirea ierarhiei nationale independente, In fruntecu Mitropolitul de Alba-Iulia (Bilgrad) ale careifnceputuri se pierd In negura primelor inceputuride via ta romineasci pe aceste plaiuri gi se curmi

www.dacoromanica.ro

13

qadat& cu tradarea lui Atanasie ei pornirile deasuprire religioas1 din veacul al XVIII-lea.

Pe de alt.& parte nostalgia gi dorul dupA oastfel de ierarhie era alimentat de noile pornirigoviniste ale ierarhiei sarbesti, care in tot cursulveac. al XVIII-lea a tost patroana gi sprijinitoa--rea ortodoxiei din Imperiul habsburgic, aduolndreale foloase popoArelor ortodoxe, dar cu Ince-putul veac. al XIX-lea, molipsit1 de spiritul na-tionalist-govinist, se ded1 la acte de samavolniciein dauna supugilor ei de alte nationalititi.

Apare deci, ca fireascA dorinta Romanilorde a-gi vedea rest aurata vechea ierarhie natioi-nall, dacA se va avea in vedere atat amintiriletrecutului cat si vitregiile prezentului.

Problema de cApetenie, idealul bisericesc eradeci, despArtirea imediat1 de ierarhia sarbeascA,-care nu mai pAstorea in spiritul bunilor ierarhidin veac. al XVIIIlea, cari gtiau romaneste gi-foloseau aproape peste tot in relatiile eparhialeaceastA limb& Inceputul romanizArii ierarhiei su-perioare I-a fAcut Ardealul cu Vasile Moga (1810),apoi Aradul cu Nestor Ioanovici (1829), In vremece celelalte eparhii romane sunt silite a se mul-tumi cu ierarhi sarbi cari gtiau romanegte. Prob-lema separatiei ierarhice intl.& pe mini bune odat1cu venirea lui Saguna intre Romani, gi mai alesdup5. revolutia din 1848/49. Toate demersurileromanesti fati de Monarh sau Guvern, cuprindpe lang5. doleantele de ordin politic si pe cele deordin bisericesc, intre cari gi ingAduirea unuiSinod general pentru alegerea Mitropolitului ro-manesc gi restaurarea ierarhiei nationale.

La indeplinirea acestor inalte razainte o parte-bun& de contributie gi-a dat gi eparhia Aradului,

www.dacoromanica.ro

14

en episcopul ei Gherasim Rat luand parte prir .reprezentanti si actiuni locale, la toate pisirilelui Saguna, Inero pilduitoare si frateasca. cola-borare

Sinodul tinut In vara anului 1850 (23 Iu lie)cu nici o lull& Inainte de moartea ep. Rat ra,

mane ca o marturie despre aceasti colaborare,caci hotararile hii suut In mare parte hotarlrilesinodului sibiian din Martie, acelas an.

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

Atitudinea Episcopului Gherasim R at fagde cauza romineasci.

Atitudinea episcopului Rat fat& de proble-mele cari frAmAntau neamul romAnesc la Incepu-tul veac. al XIX-lea, Inainte de Revolutia din1848-49, am urmarit-o Intr'un studiu anterior, 4)in legAturA cu strAdaniile acestuia pentru sepa-ratia ierarhict de Sarbi, precum si In !egg:tura.'cu propaganda unionists. si cea maghiarizatoarea oficialitAtii. Concluzia acestor expuneri a fost:_-ep. Rat, ca primal episcop roman de pästorie maiindelungata in scaunul eparhial al Aradului, a fostunul din precursorii emancipariina(ionale-bisericeftia Toporului roman.

Dacl in periodul premergA tor Revolutiei, oatitudine favorabili promovArii intereselor supe-rioare ale Neamului si Bisericii romame$ti se puteaconcretiza prin actiuni umile 5i fAra multi publi-

1) A se vedea studiile publicate in ,Biserica i 5coala anr XVIII (1944): Limba liturgic3. romana in Catedrala din Arad,pp. 330-332 ; Profesorii clericali Patrichie i atenadie Popesculb..pp. 346-348 ; Episcopul Gherasim Rat si Protosincelul A. aguna.pp. 362-363 ; Sava Tókbly si dreptul eau de patronat... pp. 386-387;Episcopul Gherasim Rat si planuita fundatie a lui Sava TOkaly, pp.396-397. Apoi aceeasi revista, an LXIX (1940: Limba maghiarain matricolele bisericesti i corespondenta oficiala; pp. 32-33, 41-43;Chestiunea numelui si sigilului Consistorului din Oradea, pp. 91-93;Cazul preotilor dela Galsa, pp. o6-1o8; Legea din 2846, pentrulibera revenire /a Ortodoxie si urrarile ei, pp. 115-2 16, 2 53 6 6,268-169, 185-186.

Toate acestea fac parte din lucrarea cu subiectul general:Anil din urmd ai Ep. Gherasirn Rat (1840-47), care a servit-subsemnatului drept tezi de licenti in Teologie.

www.dacoromanica.ro

16

citate, In anii urmitori interesele tuturor natiuni-tor din vastul imperiu austriac, i deci si ale Ro-m&nilor, se promoveaz& prin actiuni publice inurma demersurilor categorice ale reprezentanti-"kr nationali.

Fire#e, c& in cazul poporului roman, in frunteaacestor reprezentanti se aflau ierarhii romani,-slujind dup& chemarea specific& a preotimeiArdelene, in imprejurarile de atunci deodat& ciinteresele Bisericii i pe cele ale Neamului, carevia puternic ei autentic doar in naia celei dintai.In atitudinea acestora fat& de problema biseri-cease& de cipetenie Mitropolia national& unic&

independent& se oglindea cum nu se poatemai bine, vederile acestora fat& de insisi proble-ma unititii Neamului rominesc.

Iat& de ce am pus in fruntea acestor ran-Zuri un capitol In care, din citeva momente cene stau la dispozitie, s& cunoastem atitudinea ep.Rat fat& de problemele in chestiune. Capitolulacesta 1-am socotit cu atit mai necesar cucunoscuta monografie 1) a Arhim. Ilarion Pusca-riu spune, de altfel in contrazicere cu sine Ins*si fir& a dovedi, c in problema Mitropoliei, ep.Ghersim Rat in starea debill a lui visa de tometropolie in Arad i alt& metropolie in Sibiu ;de unde se vede c& el privea metropolia de o dis-tinctiune personal& a Episcopilor de care ar fidorit si el si se impirt&seasa. $aguna la astfelde oameni nu le putea rispunde altfel cleat cucuvintele lui Hristos : Nu stiti ce ceretik.

Ne-au surprins aceste cuvinte si arltAndu-lecunoseitorilor acestor vremuri, ni s'a arltat ace-

1) Metropolia Romanilor Ortodocli d in Ungaria qi Truusil-..rania, Sibiu s 9oo. p. 77,

ei

cat

www.dacoromanica.ro

17

ea& surprindere, cu atat mai mult cu cat acelasiautor, vorbind despre rispunsul ep. Rat dat Pa-triarhului Raiacici in cauza Mitropoliei, de carene vom ocupa In cele ce urmeazi, calific& acestr&spuns ca marcant", cu o motivare temeinica."'aderand jntru toate la vederile lui $aguna", spredeosebire de rispunsul in aceeasi cauz& al ep.Hacman al Bucovinei 1).

Iat& dar o contrazicere evident& al clireiizvor 11 vedem fie in lipsa de informatie exact&fie in dorinta de a exagera greutatile in care lu--cra $aguaa pentru Mitropolie spre a scoatemai Inuit in evident& naeritele acestuia, de altfelunanim recunoscute, ceea ce nici inteun caz niciin cel&lalt nu e vrednic de lauda..

Trei sunt punctele de minecare din care vom-cerceta atitudinea episcopului fat& de cauza na-tional& si bisericeasc& a Romanilor : 1) Atitudi-nea observati. la sinodul din Chisineu i peste totfat& de guvernul revolutionar. 2) Raspunsul datPatriarhului Raiacici si 3) Raporturile cu $aguna.

a) Episcopul Rat 0 politica guvernuluiKossuth-ist.

Sinodul dela Chisineu a fost o urmare a_

proectatului Congres al Romanilor ungureni, laTimisoara, ce era s& se tin& in 15 Iunie 1848.Problemele ambelor intruairi erau cele cari pri-veau cresterea si. neatarnarea poporului roman.

atat in respectul politic cat gi in cel bisericesc..Intrunirea congresului a fost amanata. apoi z&-d&rnicit& prin Sâ.rbi, fapt care explic& cu priso-sing de ce sinodul dela Chisineu nu desbate-

jam, co. C. p. 106.1)

$i

www.dacoromanica.ro

18

-dorinta arzätoare a Rominilor In respectul bise-ricesc : separatia ierarhici de catre Sarbi.

Pe de aka. parte sinodul dela Chisineu a fostprilejuit de cererea ep. Ra t de a-i se Ingldui re-tragerea temporarä. dela conducerea epaihiei, dincauza. de boalA, si de a i se da un vicar. Deaceea o prima problem& a sinodului este alegereavicarului. Episcopul I-a propus pe ProtopopulSiriei, Teodor Popovici, de vicar, dar sinodul desigur datoriti marei majorititi de filomaghiaria ales pe preotul din Talpos Ioan Chirilescu, zisei Chirilovici.

Faptul ci episcopul a päräsit sinodul, care dealtfel a adus hotararP) de-a dreptul vitimatoareautorititii episcopale, ne Indreptiteste si. credemci. acest sinod cel putin nu a Lost pe placul lui,cu toate ajutoarele In bani rezolvite de Dragosdela Guvern pe seama clerului eparhial, In sumade 117.600 florini. Retragerea episcopului delacarmuirea eparhiei si cererea de a-i se da vicar-temporar, pare numai un pretext, deoarece Indati,dupi. InAbusirea Revolutiei, el carmueste singureparhia desi sinätatea i se Inrautatea, taindu-ifirul vietii la numai un an dupi. aceea.

Inclinam a crede ca; el era unul dintre aceiacari nadájduiau binele Neamului românesc delaIndurarea" ei spiritul de dreptate al Prea bunuluiMonarh", ca o rasplati. pentru credinciosia an.-tata de acest popor fat& de tronul austriac Intimpul revolutiei.

Asa citim Inteo scrisoare 2) a ep. Rat din 10Sep. 1849, trimisa episcopului $aguna : Nu ni se

1) A se vedea : I. Matei : Contributiuni la Istoria dreptului.canonic, vol. I. Bucuregti, 192a, p. i o5ii o ; Puscariu: o. c. pp.96ioo ;

2) Arhiva Episcopiei Aradului Nr. 95-1849.

www.dacoromanica.ro

19

va imputa de rAu neluarea de parte pima acumIn lucrArile mai late nationale, de se va cumpenisperabilul efect al unei cat de zeloase lucrAri InpArtile acestea, cu greutatea urmArilor care spreaceea, din partea fie blestematilor revoltanti, peacela timp s'ar fi produs." Episcopul se scuzipentru lancezealA In activitatea national& dintrecut si promite a lucra cu IndoitA rAvnA, acumIn ImprejurArile schimbate ale vremii, cAci zicesingur pusAciunea mea si sangele roman careIn vine Imi bate mA Indatoreaz5. la aceasta".

Alta data', arAtAnd episcopului aguna pasiificuti de dAnsul In treaba" nationall, scrie sicuvintele acestea : Cu mAhnire Ins& sum silit atiinärturisi, cA sAngele nostru, RomAnii nostri depe aicea, prin masteria timpurilor, de Incurgereastrainismului molipsiti 5i degradati, abia i numaicu indointi cuteazA asi cluta drepturile sale...pentru ca. pAnA astizi numai de aceea sau Invins(convins) cumci a face aceasta este a se espunegoanei si urgisirei strAinismului care si 0131 azi-tine usurpAnd preputerea In tArile acestea 1).

DacA dansul condamnA In termeni atat deaspri influenta strainismului asupra unora dintrefiii Neamului nostru, e limpede ci. n'a putut aveaIncredere nici In fAgAduintele desarte ale apolo-getului kossuth-ist, Joan Dragos, cu toate a aprimit oferta acestuia de a tine sinod. CA delaacest sinod nu se putea astepta la eine stie ceispravA, reese si din faptul des pomenit, ci Intreobiectele sinodului nu figureazA chestiunea de-pendentei ierarhice.. Sinodul vrea sax pund la respectpe Episcop, sa inldture rdutiffile, :Wand sä discuteinkiturarea capului rdukifilor, care consta in sub-

1) Arhiva Episcopiei Aradului, Nr. io4 0349.

www.dacoromanica.ro

2 0-

jugarea bisericeascd f i politica' a poporului rung.=sub alte natiuni, din care cauzd acesta nu se puteadesvolta potrivit firei $i traditiunilor sale.

Dar pentru obiectivitate dup& principiul raudiatur et altera pars dAm aci si pArerile unuicontemporan despre episcopul Rat si sinodul delaChisineu. E vorba de cererea preotului loan Papasesor consistorial si administrator protopopesc,.cAtre Patriarhul sArbesc In 2/14 Oct. 1850, la pu-tini. vreme dupa moartea ep. Rat, In care infie-rAnd atitudinea antisArbeascA, pe de alta. parteacuzandu-1 de simpatie pentru regimul revolutio-nar, de nepotism si alte picate, aratA cum dansula fost InlAturat dela protopopiatul Beiusului, bamai pe urna si suspendat din serviciu de cAtrefostul episcop. Magulirea Sarbilor si Invectiveleaduse fata. de carmuirea fostului episcop, se vedecA au prins deoarece, la putina vreme, 41 vedemprotopop al Beiusului. Se pare totusi O. a fost unpreot inteligent, cu destula carte pentru vremeasa ; a scris o carte de Invdtdturi creqtinefti" (1847)tipirita pe cheltuiala sa. Cu toate acestea nu pu-tea parveni la o situatie mai bung poate si dincauza vederilor sale filosArbesti, potrivnice celorale ep. Rat. Iati. ce scrie dansul: In anul 1849diecesanul episcop MArirea Sa Gherasim Rat, cuInvoirea guvernului rebel, au rAnduit a se tineaun sinod diecesan In orasul Chisineu, la care eieu ca administrator protopopesc am fost convo-cat: in acest Sinod, DI, Episcop vAzAnd cA ye-niturile din diecezd nu-i urmeazd ca fi mai naintedeoarece dela sfintirea cu gloata a preotilor, fncdera oprit darg. iscusind si aceia ca precum clerulatm si tot poporul e foarte disgustat de citredinsul, mai ales pentru purtarea sa, cu care peste

www.dacoromanica.ro

2 r

toald revolufia sau ardlat in favorul rebelilor, pu-nindu-se mai Intaiu in privinta subsistentei latracts t cu guvernul maghiar, chip& ce i s'a re-zolvat prin acela platä. de 4.000 florinti conven-tionali pe an, si Inca sub Sinod remunerandu-secu 3000 fl. cony. au cerut a i se da vicariu epis-copesc ; zisul Sinod In care era reprezentata." epar-hia prin 50 de individuuri clericali gi mirene§tivSzand ca.' are prilej Incatva a pune piedica a bu-zurilor celor espuse ce intrase In biserici prinadministratia cea necumpAtatA de sub episcopiaD lui Gherasim Rat, nici nu s'au atins de alt obiect,deciit carele strems s'au (Mut de organizarea ceadin lontru a bisericii: acestuia Sinod cu mult maisfdnal fiindu.i intregimea sf. biserici decat a trecela intrebarea hierarhicd, ideia unora de astdzi,despre aceea cu totul au tdcut ; punandu-se dard Inlucrare oranduirea stArii diecezane si anume or-ganizarea consistoriilor, dupAce vicariatul, spre"care eram chemat prin voturile reprezentantilor(nu) numai nu I-am primit, nelovindu-se cu sim-tirile mele asa dirigAtorie prin care eram silit aveni In cel mai strans nex cu nelegiuita sta. pa-nire de atuncea, ba nici am iertat ca numele meusa rAmani. sub votisare : cand au fost a se or-ganiza consistorul orldan mi-am tinut locul cela veam mai nainte ca a sesor Intru acela : Ins& vi-novAtindn el cu acest prilej prin reprezentantiiainodali din districtul OrAzii, prezidele aceluiasconsistoriu Atanasie Botco cu multe si grele faptenelegiuite, care ca prezide gi protopop le-au sivar-sit, precum Intre altele : cu prädarea banilor cesor fost culeasä dela popor i biserici spre rezi-direa curtii episcopesti orAdane, prin focul din1836 arsi, cu falsa manipulare a suctesiei unor-

2

www.dacoromanica.ro

22

orfani de sub tutelatul cors'storului, asemenea cufalsificarea protocoalelor consistoriale : care da-turi prin investigatie lamurindu-se, numitul pre-zide, pentru a Inconjura mai serioasele urmAri,singur de voia sa au resignat presidiumul gi amfost prochemat eu de a primi postul acela In lo-cul lui : cgrele degi nu dupa convingere pentruilegalitatea (sic!) ce domnea In lume, 1-am primit".

Terminand cu aceasta expunere,.preotul no-stru arata Intamplarile petrecute dupa /nabusirearevolutiei Atanasie Botco a fost reintegrat Inpostul de pregedinte, prin comisarul regesc PetruJoja din Oradea, iar el Insugi prin Insinuarileunor rauvoitori, a fost suspendat din oficiubeneficiu Inca In Septemvrie 1849. Pricina o spunesingur : a fost acuzat ca a lucrat In interesul re-belilor cu vatamarea sfinteniei ImparAtesti. Iarpricina pentru care gi-a atras mania Episcopuluio spune tot el gi ne intereseaza In chip deosebit:Episcopul meu m'a invinuit cd sunt inteo infele-gere cu sârbii, i cä as fi lucrat prin preolimea sipoporul din districtul oriidan a se face un protestasupra separatismului ierarhic ce era sä fie obiec-tul imprdstiatului Sinod din primdvara trecutd,mi-auzis ca nici In dieceza nu ma. va suferi; tot acea-sta dekiarare au facut DI Episcop catre nescaricon vocati sinodali, i cu prilejul Sinodului decu-rand In Arad finut, chid dimpreuna cu fiul sauTerentie, or zis, cei au daturi la mind' despre

mele in favorul sdrbilor fdcute ; eu la aceastanu zic alta deceit cd sant credincios bisericii." Res-tul plangerii II confine cererea de a fi reintegratIn slujba.

E vrednic de luat In seam& acest documentpentruca el cuprinde mArturia unui contimporan.

ti

pa-pirile

www.dacoromanica.ro

23

Pe de altA parte trebue a& avem In vedere caprin el vorbeste un potrivnic al Ep. Rat si maiales un potrivnic de idei, un preot care, des.' in-teligent si cu bune pregAtiri de carte reesedin stilul scrisorii, era totus subjugat, intereselorstrAine de neamul adu. Pentru el chestiunea sepa-ratiei ierarhice este ideia unora de azi" iar phi-rile In favorul sarbilor le recunoaste sin gur cand,la Invinuirile ce i se aduc, rAspunde cl e cre-dincios bisericii." E prea Invederat din tot tonulscrisorii, ca autorul nostru era unul dintre ro-minii cu vederi Inguste, cari nu-si putea inchipuio emancipare a bisericii lor de sub tutela alteibiserici, ba o socoteau oarecum impioasA, soco-tind c5. a fi credincios bisericii este egal cu afi credincios unei ierarhii straine.

Dar cu atat mai mult, prin contrar, iese laiveall atitudinea Ep. Rat In problema national&

bisericeascA a Romanilor. El era In lntregimepentru emanciparea si bisericeascA de sub ierar-hia sarbeascd, dar i politic& din sfera de influ-ent& a maghiarismului, deci pentru o natiune ro-man& independent constituita atat sub raport bi-sericesc cat si politic, In cadrul imperiului aus-triac. Ceeace desigur era o conceptie avansatA,dar fIcea parte integrant& din ideile noui i Ino-itoare ale revolutiei pa soptiste.

Cat despre faptul ea a stat "la tractare cuguvernul maghiar" In privinta remuneratiei preo-tilor Inca nu i se poate lua In nume de riu. Ches-tiunea dotatiei clerului ortodox era a tunci, ca simai tarziu, o problem& de capetenie. De ea de-pindea In bunA parte bunA starea si progresulgeneral al bisericii. N'am putut verifica, dar estefoarte probabil el Episcopul si Clerul sAu s'au

2g

si

www.dacoromanica.ro

24

ales cu banii primiti sub Sinodul din Martie 1849,ca singura remuneratie dela guvernul revolutionar-Schimbarea regimului gi deci a monedei, a adusatata saracie IlL randurile clerului i poporuluiroman, incat abea in anul urmator (6 Mai 1850)Ep. Rat arita locurilor mai inalte, prin comisaruldistrictului Oradea, Petru Ioja, situatia jalnica aedificiilor consistoriale, a functionarilor diecesaninepl1 titi de mai multi ani gi cere a se intervenipentru rezolvarea unei sume de bani pe seamaacestora.') Punctul 6 din doleantele ekprimate deSinodul din 1650 Inca oglindegte aceasta situatiejalnici.

Cat privegte atitudinea in problema separa-tiei ierarhice, aceasta rezulta clar din raspunsuIdat Patriarhului Raiacici de care ne ocupam incapitolul urmator.

b) RäspunsuEl &,t Patriarhului Raiaciciin chestiunea Mitropoliei romine

In primavara anului 1849, cand focul revo-lutiei ardea inch' cu putere, monarhia austriacA,serios sguduita prin rAzboiul intern, socotegte c5.a venit vremea organizeze imperiul pe bazenoui de largI libertate peutru natiunile sale. Fruc-tul acestei hotarari este constitutia din 4 Martie1849. Era inceputul unei serii de concesiuni a-cute popoarelor de catre monarhie, la cari, acea-sta, a fost constransfi. prin miscarile gi ideile yea-cului al XIX-lea.

In vreme ce aceasta constitutie iegea la lu-mini, Ep. Saguna petrecea la Viena gi Olmiitz,

1) Arhiva Episcopiei Aradului Nr. 132/1850.

si-gi

www.dacoromanica.ro

25

conducAnd deputatiile romAnesti care au pre zen-tat impAratului petitiunile nationale din 25 Februarie, 5,12, s i 25 Martie gi 15 Aprilie. DinViena se adreseazA Patriarhului Raiacici, la 18/211Martie 1849, cerAndu-i sa se enunte categoricpentru independenta Neamului romAnesc, atat bi-sericeascA cat gi politicA.

Patriarhul Raiacici cu data de 11 Aprilie1849 trimite 8) in copie aceasta scrisoare episco-pilor din Arad Gherasim Rat gi din Buco-vina Etrgeniu Hacman pentru da inmeritul acesta cea mai grabnic5. opinie gi decl5.-rAciune".

Scrisoarea aceasta a sosit cu mare intAr-ziere la Arad, abea pe sfArgitul lunei Octomvrie1849 cum aratA Ep. Rat in rAspunsul sAu. Inca.in 2/15 Octomvrie acelag an Ep. Saguna serie luiRat, cit Patriarhul sArbesc a impArtigit scrisoa-rea sa cu toti Episcopii gi cerea comunicerAspunsul sAu. i) Aga ca in 9/22 Octomvrie, Ep. Ratputea scrie lui SD guna c5. Inca nu a primit seri-soarea in chestiune dela Patriarhul, deci nici p5.-rerea sa nu a pututo da.8) InsfArgit cu data de.5 Noemvrie 1849 Ep. Rat scrie rispunsul sau. Eratocmai vremea cAnd eparhia Aradului mantuita.de rAzboiul civil, lua parte activa la demersurilenationale.

In rispunsul sAu Ep. Rat pornegte dela prin-cipiul fundamental al constitutiei impArA testi careera egaliiatea deplinii de drepluri a tuiuror na(io-valitätilor din imperiul ausiriac". Aceasta egalitate

Pugcariu : 0. c. p. 2022) Puscariu : o. C. p. io3

Arhiva Episcopiei Aradului Nr. 162 849.1 Arhiva Episcopiei Aradului Nr. 126-1139.

Men! Nr ad 226-1849.

')

a-gi

-6)

C)

ea.i

3)

3)

www.dacoromanica.ro

26

nu se poate realiza pan& atunci pin& candmai domnegte o natiune asupra alteia In orice-privinta.

In respectul politic, EpiscoPul se arata opti-mist fata de viitorul poporului roman, fncrezan-du-se In garantia constitutiei imperialea,T.eloasa lucrare a deputatilor nationali" trimiila Viena. In privinta bisericeasca Ep. Rat se-declara alaturi de cei cari reclama restaurareavechei mitropolii romanesti, dotata cu mitropo-liti ,din sange de roman" caruia sa i se supun&diecezele romane, precum gi acelea In cari Ro-manii alcatuesc majoritatea.

Daca pan& aci Ep. Rat este de acord cuEp. Hacman al Bucovinei, el se desparte d ce-sta atunci cand e vorba ea se stabileasca cote-latiunea Mitropolitului romanesc cu PatriarhulSarbilor, anume : dupa cum se gtie, Ep. Hacmanpropunea ca Patriarhul sarbesc sa fie recunoscutpentru ambele metropolii ca un loctiitor (Patriarhexarh) al Patriarhului Constantinopolitan, ast-fel unitatea dogmatica spirituala a celor don&mitropolii sa se reprezinte In Sinoade comune I).Ep. Rat se declara cu totul Impotriva acestei pro-puneri, In care el vede o supunere,. /nteo alt&forma, a ierarhiei române catre cea sarbeasca.

Care ar ti scopul acestei noui supuneri?se Intreaba Ep. Rat. Desigur numai dorinta dea se sustine unitatea Bisericii. Dar spune elgi aici cuvintele sale sunt magistrale, unitateaBisericii noastre nu stä intru aceea ca sà avant-Patriarh cu auctoritatea sa in lucrurile dogmatice-despuncitoriu, ci in coinfelegerea, convoirea ;iconvingerea tuturor credincioOlor laolallä. Acea--

Vezi PuFariu o. c. p.

Inca-

si in

i

std

105,,)

www.dacoromanica.ro

27

sta unitate se obtine pin Sinoade atilt universalecat f i particulare" cdrora f i Patriarhii sunt supufi".Chiar in cazul and Sarbii cu RomAnii ar tineaSinod comun, acela nu ar fi decit numai un Si-nod particular, neputAnd obliga toati BisericarAsAriteanä. Dar dacl pot tinea impreung Sinodparticular, tot astfel s'ar putea tinea sinoade par-ticulare deosebite, respectAnd datinele tradi-tia bisericii rasAritene, fAr5. ca prin aceastas5. se strice unitatea Bisericii.

Concluzia : neatdrnarea ierarhiei romdne nu-mai atunci va ft intreagd and patriarhul Sdrbilornici infro privin(d nu va incurge in indreptarea ie-rarhiei roman?.

RAspui , 1 acesta este ate se poate de ca-tegoric. El ex 'tide deci din capul locului, afir-matia lui Pusrariu pe care, repetAm : nu stim deunde a luat-o, cA Ep. Rat visa pentru sine o Mi-tropolie in Arad. Mai degrabA Hacman se gAn-dea la aceasta, ceeace s'a si intAmplat, cAci rAs-punsul sAu anticanonic ticluit, lAsa deschis5. por-tita pentru pretentiile sale de mai tArziu.

CA propunerea Ep. Eugeniu Hacman veneabine Patriarhului Raiacici nici nu mai incapevorbii. Acesta de mult se visa un fel de papaoriental al popoarelor ortodoxe din Imperiul aus-triac. Felul in care acesta trata uneori pe Epis-copii din Metropolia sa, lasa s5. se inteleagl cA-siarogl acest fel de stApAnire. Spre nenorocul lui,dar spre binele Bisericii, el a intAmpinat rezis-tent& categoricA.

Iati. ce-i scria1) Ep. Rat inteo scrisoarea din9/21 Martie 1846. ca rAspuns la desele plAngeriale nefericitilor preoti Alicoci dela Galsa, care

1) Arhiva Episcopiei AradnIui No. x38-1846.

www.dacoromanica.ro

28

izgoniti din parohie, Incercau desi in contrahotArArilor mai inalte de a reveni la postulkr, apelând la Pa triarhul. Ep. Rat Ii roag& sA. fac5.deosebire Intre lucrurile ce se tin de ApelatoriulMetropolitan si cele ce nu-i apartin, cad. scrieel mai departe vel Excellentia Vestra est E-piscopus A radiensis vel ego, si Excellentia Vestra,tunc non sum ego necessarius ; si ego tunc nonhabet Excellentia Vestra jus semet immiscendiin Dioecesim nieam cuius Gubernium mihi nonExcellentiae Vestrae est concreditum".

Iar mai departe : Scio praete-ea me in Ec-clesia esse Graeca in qua non est forma regendiMonarchica sed Aristocratica. Verum nec in Ro-mana Ecclesia, ubi Monarchica regendi formaest, tanta sibi indulget Pontifex erga Episcopos,quanta Excellentia Vestra erga me conculcationeCanonum per hanc proceduram novim sectamExcellentia Vestra excitat, qua haec est praeci-.pua Causa factae separationis Ecclesiae Romanea Graeca, per hop Excellentia Vestra appropiatsibi primatum pontificium in Ecclesia Nostra,quid hoc autem est aliud nisi Unio a quo semperabhoruit Ecclesia Graeca..." Stiindu-se lAsat Indrepturile sale arhieresti, consfintite de traditiasi invAtAtura Bisericii sale, episcopul Rat este deo dArzenie neobisnuitl. Stiu cA mA. aflu In Bi-serica greac1 spune el a carei forma.' deguvernämânt este aristocratic" §i nu imonarh4cA.Dar nici In Biserica roman& a cArei formA. deguvernAmAnt este monarhicA nu,si Inga due eata-tea Pontificele (papa) fat& de episccopi, cAte Ex-celenta VoastrA fatA de mine, cu nesocotirea ca-noanelor, prin care procedurA Excelenta VoastaatAti. formarea unei noi sciziuni, cAci aceasta este

www.dacoromanica.ro

29

pricina de c&petenie a despärtirii acute intreBiserica Romani i cea Greac& ; prin aceastaExcelenta Voastr& isi aroag& un primat pontifi-cal in Biserica noastri, ori ce altceva este acea-sta decat Unire, de care intotdeauna a fugit Bi-serica Greaca".

Episcopul Rat era intru toate de p&rereaEp. Saguna in rezolvarea problemei ierarhice.Dac& din raspunsul sin lipsesc provocirile lacanoane sau izvoare istorice, este pentruc& luc-rul acesta 41 fácuse $aguna prin brosurile salecunoscute In acest timp i In Eparhia Aradului.

Cu toate acestea r&spungul sau nu-gi pierdenimic din valoare. El este meirturia unei convingeriseindloase, pe deplin altoitei in butucul Tradi(iei iCanoanelor Bisericii Orientale. 0 convingere ex-prima ti intr'o logic& stringenta. 0 convingerecare pall& la urmá. a biruit toate piedicile inte-resate, ea fiind baza organiz&rii Bisericilor orien-tale in Biserici nationale independente, dar uniteprin traditia dogmatic& si disciplina canonicl.

c) Legaturile Ep. Gherasim Rat cuEp, Andrei Saguna

Trei episcopi romani existau in vremea a-ceasta (1849-50), In imperiul auttriac : GherasimRat al Aradului, Andrei $aguna al ArdealuluiEugeniu Flacman al Bucovinei. Eparhiile roma.-nesti ale VArsetului i Timisoarei a junseri abiasä.si capete episcopi sarbi dar cari stiau roma-neste. La at&ta se puturi ridica.

Legáturile, intre cei trei episcopi romani nuerau ins& cele care se doreau de popor a fi, maiales data, hind marea de interese streire, de multe

$

gi

www.dacoromanica.ro

30

feluri, In mijlocul cirora trAiau. Ep. Eugeniu alBucovinei era acel care fAcea o notA discordant&In aceasta. troiti de arhierei romani. Cat despreceilalti doi, Intre ei legAturile erau dintre celemai stranse si cordiale.

Am arAtat Inteun studiu anterior Inceputulacestor legaturi, Inca In 1839 Ep. Rat aflandu-seIn Carlovit stAruia pe Tanga' $agana, cu asenti-mentul Mitropolitului Stancovici, ca s'a. vie Intreromani ca presedinte al Consistorului orAdan.Saguna a refuzat la Inceput asteptindu-si promo-varea In arhidieceza sarbeascA. Dumnezeu Ia re-zervat tsA pentru Neamul romanesc, si In acea-st& situatie Ep. Rat eke cel dintaiu care se bu-curg. si-i salutA venirea.

Legaturile Intre acesti doi arhierei se lute-tesc Inca cu Inceputul toamnei anului 1849 candrevolutia fiind InAbusitA, lupta pentru emancipa-rea national& i bisericeasci a Romanilor esterelnceputa. cu puteri noi. $aguna se afla. In frun-tea ei, iar privirea lui ager& ImbrAtiseaza tot pi-mantal locuit de Romani, din imperiul austriacpoate si mai mult.

Nenorocul pentru Neamul romanesc si cauzalui, a fost cA abea la un an dupi Inceputul ace-stor stranse si rodnice legAturi Ep. Rat moare,lipsind astfel pe $aguna de. o colaborare pre-tioasA. in rdstimpul acesta de un an, colaborareadintre cei doi arhierei este intr'adeviir pilduitoare :orice initiativd ce se naste la Sibiu este imediat un-matd la Arad. Trimit sibienii deputa(i la Viena,trimit i arddanii, reprezentand acolo vointa tare

unitard a romeinisnullui din monarhie. Se consfa-

1) Episcopul Glierasim Rat gi Protosincelul Andrei aguna',.Biserica gi coala (1945) pp. 362-363.

1)

oi

pi

www.dacoromanica.ro

31

luesc sibienii in sobor diecesan, in vederealui Episcopilor din Viena, areidanii nu inteirzie sáse pregeiteascil pentru acelaf eveniment. Are ne-voie aguna de o metodicii romdneascei, o geiseqtela Arad, unde harnicti dascäli ai preparandieiaveau de mult.

Ne oprim aci cu insirarea acestoravand intentia de a expune In cele urmitoare,cronologic, eirul epistolelor schimbate 1ntre ceidoi episcopi, pentru promovarea intereselor ro-minesti. Insemnim doar acesta este restufacestui capitol c. atitudinea Ep. Rat fats. decauza nationali bisericeasca. a RomAnilor este-1ndeajuns caracterizati i prin prisma acestor le-gituri fericite.

Sinodu-

lega.turi,

i

www.dacoromanica.ro

Cap. III.

Demersurile Episcopului Rat pentru spri-jinirea trebii nationale.

a) Trimiterea deputaftlor la Viena.Cele dintai demersuri penru promovarea

intereselor nationale si bisericesti ale Rcmânilorse datoresc Ep. Saguna. Desi lucrul românesc"

cum se numesc de obiceiu toate aceste nAzuinte,era inceput inca in Februarie 1849, prin cunos-cuta petitie nationala, precum si prin cele urmA-toare, Românii din Eparhia Aradului adicaceidin tara Crisurilor nu au putut contribui cunimic la aceste demersuri, fiind ei cuprinsi Incain mrejele revolutiei care la Siria, in vecinAtateaAradului, isi traia oltimele zile. De indatA ce im-prejurArile au logAduit, Saguna reia firul legatu-rilor cu prietenul si fratele Mu mai batran delaArad, Ep. Gherasim Rat.

Inteo scrisoare datati 7 Septemvrie 1849 1),Saguna ii scrie ca dupä, ce s'a nimicit anarhiacea sangeroasa si s'a introdus ordinea cea legale,se simte todatorat sa.-1 In$tiinteze despre lucrArileintregii natiuni din inonarhia austriacá. De aceeaEp. Rat primeste in copie Petifia na(ionalei din13125 Februarie 1849 2), Promemoria despre dreptulistoric pentru autonomia Bisericii rondine, OpiniaEp. Racman din Bucovina 3), precum f i areitarea

1) Arhiva Epiecopiei Aradului No. 95/1849.2) La Puecariu: o. C. P. xo.3) idem p. 41.

www.dacoromanica.ro

33

deputafilor ronzezni din V iena ciltre Ministrul cul--telor pentru indeplinirea eparlziei veiduve din Viirfef

Acestea erau In linii mari lucrarile repre-zentantilor români pentru promovarea intereselornationale, pana cand Romanii crigeni intra i eiIn actiune. In raspunsul sau din 10 Septemvriea celas an, Ep. Rat exprima multumiri lui Sagunadin partea clerului i poporului roman aradanpentru zelul aratat si maga, pe Dumnezeu sa In-vrednicea sca lucrarea de fruct manglietor na-tiunei romane". Apoi arat& greutatile care hauImpiedecat pang. atunci sa ia parte mai activa lalucrarile nationale, si promite tot sprijinul, la careII Indatoreaza pozitia" sa i sangele roman" careIi bate in vine.

Dupa aceste luari de contact generale, Ep.Saguna nu Intarzie sa treaca la fapte si propu-neri concrete. Nu era timp de pierdut. Orice In-tarziere putea fi fatal& cauzei nationale, care Igiastepta deslegarea In sirul cauzelor celorlalte na-tiuni. De aceea cu data de 16 Septemvrie $) lacateva zile, Saguna, Intr'o scrisoare autografLcere Ep. Rat sa aleaga fara Intarziere trei saupatru barbati harnici, pe cari soi trimita cu ple-nipotentk la Viena. Acegtia vor avea sa se ala-ture lui D. Dobran qi Mocioni, cAci dela dansiivor Intelege toate".

Se pare ca Ep. Gherasim Rat nu a Intarziata da ascultare acestui sfat. In scrisoarea raspunsdin 23 Septemvrie, el arata ca a facut pregatirilenecesare pentru trimiterea deputatilor. Inca Ina-inte de hotararea sa, scrie Episcopul, comunitatea

Puscariu : o. c. p. 24.2) Arhiva Episcopiei Aradului Nr, ad. 95/z 849.3) Arhiva Episcopiei Aradului Nr. o6/1849.

2),

.).

II

www.dacoromanica.ro

34

Bisericii Catedrale romAne din Arad, despre caregtim lucruri frumoase i din anii premergAtorirevolutiei 1), se silea s. sprijineasci.tendintele con-fratilor din Transilvania, Banat gi Bucovina. Pro-priu zis aceastA. Comunitate a dus greul luptei gi

ce ep. Rat din cauza boalei a iegit din arena.Deputatii nationali erau avocatii : Vichentie

Babe' figurA proeminentä. in istoria Romanilorcrigeni Grigorie Popovici, i secretaruf cameraldin Buda, 7eodar Serbu. Acesta din urmA. gi is-cilegte petitia din 12/24 Oct. 1849, pentru sepa-ratia ierarhicä si tinerea unui sinod roman ge-neral, iar tustrei semneazA petitia Romanilor art-dani din 15 Noemvrie, in care cereau 5i ei re-solvarea petitiei nationale din 25 Februarie 1849.

Trimiterea deputatilor nationali ep. Rat oInsoteste cu o declaratie 2) public& a sa, in carese allturi intru toate fratilor sAi din Monarhie,zicAnd fntre altele : oftArile si dorintele aster-nute sunt gi simtAmAntul nostru cel din adAnculsufletului, gi bleat ne-au putut veni la cunostintl,gi al clerului ArhipAstoriei noastre incredintat.Tot In ziva in care dAdea aceastA declaratie pu-blicA, ep. Rat mai indreaptà i o circulara. 3) catreprotopopii din eparhie, si mai ales cAtre comu-nitatea Bisericii catedrale din Arad, chemAndn ipe toti sa. sprijineascA aceastA cauzi prin ajutorin b ani si prin recomandarea ei cAtre cei zelosidin popor. Pentru cei din cler cArora Ii s'ar pA-rea aceastA pAsire ca o insurectie impotriva ie-rarhiei sArbesti, episcopul aflA de bine sa se pro-

A se vedea studiul nostru : I irnba liturgicd rorndnd inCatedrala din Arad, in ,Biserica qi Scoala" an. LXVIII(1944)pp. 330-332.

Arhiva Episcopiei Aradului, Nr. ad io4/a849.Arhiva Episcopiei Aradulul, Nr.. ad io4it849.

-dupg.

l)

')

www.dacoromanica.ro

35

voace la proclamatia Patriarhului Raiacici din1848, cAtre Rom Ani, si la o scrisoare a aceluiasi-cAtre dAnsul, In care se arAta sprijinitor al re-vendicArilor românesti. FAr5. dreptate ins5, de.,oarece Raiacici, desi in 1848 semnase ProclamatiaamintitA, s'a aratat mai pe urnaA dusman nefm-picat al emancipArii nationale si bisericesti a Ro-mAnilor, si nici nu s'a Inflptuit aceastA emanci-pare atAta vreme cat a trAit el.

In sfirsit scrisoarea cu care ep. Rat facecunoscute toate aceste episcopului $aguna, se In-cheie cu amare constatAri la adresa unor RomAniarAdani cari de Incurgerea strAinismului molipsitisi degradati", nici nu cuteazA a lucra pentru pro-movarea intereselor nationale, stiind prea bineca a face aceasta insemna, ca Intotdeauna, a seexpune goanei si urgisirii strAinismului1).

Prin scrisoarea sa din 2/15 Oct., Saguna searatA satisfAcut de misurile luate de episcopulRat. El scrie : eu nu mai am nici o Indoiala. de.spre sivArsitul cel bun gi manglietor al cauzeinoastre nationale de vreme ce am fost norocos avedea din mult pretuita scrisoare a P. S. Tale...mAsurile ce ai luat spre Inaintarea trebilor na-tionale". Pentru a se putea invrednici si RomAniide binefacerile regimului constitutional $agunapropune: sA. lulm o tactic& prin care s5. arl tampopoarelor compatriotice vrednicia si dreptul na-tiunei noastre care i se cuvine". Scriind acestea$aguna se &Idea desigur i la propaganda Inscris, de aceea trimite si douA exemplare dinPromemoria, iar mai tarziu chiar 150 exemplarespre a fi vAndute In eparhia Aradului. In felulacesta se realiza unitatea de idei si de vederi

1) Arhiva Episcopiei Aradului, Nr. 126/18-19.

www.dacoromanica.ro

36

Intre Romani, ale cArei roade se vor vedea maitArziu.

Intre acestea, Ep. Gherasim avAnd probabilo noui criza. In boala care i-a chinuit ultimelezile, cu data 9 Oct., Incredinteazi Intregul dosari)al trebii nationale", Comunitatii Bisericii dinArad, spre mai departe povAtuire". Acest lucruII face cunoscut ei lui Saguna In scrisoarea deaceeaei data, arAtAnd ci deputatii aradani auplecat la Viena dar intAmpina greutAti din parteaComisarului guvernial Joan Atzel, care a opritadunarea des, bani pe seama delegatilor.

Intr'adevAr Atzel Inca In 12 Oct., stil nou(adica In Sept.) scrisese 2) episcopiei Aradului,IntrebAnd daca epispopul are cunoetinta desprestrAngerile de bani ce se fac pe sate de catrepreoti ei invatitori. In urma acestei provocariEp. Rat raspunde 2) printr'o lunga scrisoare,facAnd un resumat al demersurilor nationale acuteIn eparhia Aradului. El arata aci, ca. RomAniiarAdani au fost Intrecuti in aceasta. priving, deceialalti frati ai lor, iar ei s'au alAturat actiuniikr In urma provocArii ep. Transilvaniei, ei autrimis deputati la Viena. Pentru acoperirea chel-tuelilor acestor deputati se fac colectele benevolede pe sate. Mai arata in concluzie, cA. demersurileromaneeti s'au ficut ,,pe calea cea mai leginitaei fir& cAt mai puting. pagubl sau primejdie".

Nu am dit de alte urmari ale acestei dispute.Probabil, ci adunArile de bani au urmat, cAcidelegatii arldanilor au rAmas Inca In Viena.

1) Arhiva Epiecopiei Aradului, Nr. ad. 126/1849.2) Idem Nr. 222/1849.2) Idem ad Nr. 122/1849.

www.dacoromanica.ro

37

b) Gazeta românetascii.In fata insuccesului si neascultitrii cu care

erau tratate petitiile romaneeti la locurile preainalte mintea neastamp&rat& a lui Sagunaiscodeete noi mijloace de lupti. Aga aerie el ep..Rat in 26 Nov. 1849 : deli sant trist i mahnitin clancul inimii mete, vizand c& cauza noastr&national& ... nu se ia in coasiderare... Inca n'amdesnidijduit i prin cugetare 51 judecata mea zivaei lit miezul noptii, am devenit la 0 pirere oiconvingere despre inaintarea binelui national deobote". Aceast& parere era in legitura. cu scoa-terea unei gazete nationale romanegti la Aradssu Timieoara, prin care s'ar promova indecsebiinteresele poporului roman. In scrisoarea sa Sagunalei exprimit plrerile mai deaproape despre felulcum planuieste aceast& gazeti : anume 01 fieabiitnt& cu totul de pe campul polemic, s& operezemai mult i numai pe campul istoric, sit nu fieprea scump& ei s& nu paralizeze nici intr'un chippe Bucovina" sau pe ,Gazeta de Transilvaniaa,sa &ilea ling& sine o foaie care s& se ocupe culucrurile economice". Tot la Arad a fla Saguna oipe birbatii c&rora ii s'ar putea incredinta redactia,profesorii D. Constantini eau A Gavra. Mai adaugi ca despre acest gand a incunoetintat ei

pe Andrei Mocioni. Intr'adevar cu data de 6Decemvrie 1849 Ep. Rat primeete ei dela Mocionio scrisoare In acelag object. Pe lang& lauda ini-tiativei Sa guniene, dup& ce arat& cat de trebuin-cioas& i folositoare ar fi o astfel de ga zeta', Mojcioni insist& asupra locului eeirii gazetei acesteia",pe care el Ii crede a fi Aradul. Motiverea : unaCa pozifia sa ii tarta a fi in comunicatie aproapecu Banatul 7indfauret, cu Ardealul i cu pdrtile

www.dacoromanica.ro

38

<din sus ale Ungariei, alta iarä cà bilrba(ii recoman-tlati cu greu s'ar putea hotiiri a peinisi orasulacesta, locul kr de locuin(il".

Este limpede deci c. pentru Mocioni ca gipentru toati rominimea din monarhia austriaca,pe vremea aceia, Aradul era un orag românese-de vaz5., un ora de frumoase traditii culturalecare s'au urmat apoi in tot cursul veacului trecut.

La aceste propuneri 5i indemnuri Ep. Ratrispunde 1) ca.' a impartAgit aceasti ideie cu fruntearomânimei din Arad, pentru a-gi da parerea gipana.' atunci On& cand chestiunea se va pune ingedinta consitoriall ; fa" gAduegte cã. despre toatecele ce vor urma II va ingtiinta.

Nu gtim ce s'a ales mai departe de aceasta.propunere. Fapt e c& in gedintele consistorialedin toamna anului 1849, a le clror protocoale aurimas, nu s'a pertractat aceasta. chestiune. Eprobabil a ea s'a ingropat ()dat& cu moartea Ep.Rat. 5i cu instaurarea regimului absolutist din1850-60. Ea va reinvia mai tarziu in publicatiilestudentilor teologi afidani gi mai Varziu, in Bi-serica gi Scoala" devenita. foaia oficiali a epar-'Mei Ara dului.

c) Peripeliile convocdrii Sinodului din lulie 1850.Sinoadele eparhiale din anul 1850, dela Sibiu

zj Arad, au fost provocate de hotAthrea Patriar-hului de a tine un Sinod alcätuit dinEpiscopii Bisericii Ortodoxe din Monarhia Aus-:triaci, in Viena, pentru consultare in trebile,bisericesti.

Din scrisoarea lui Saguna din 8 IanuarieI850 citre Ep. Rat, antra c. Ministrul Cultelor,

1) Arhisa Episaapiei Aradului Nr. 118/1849 foiorni fara data).Arkiya Epieropicri Aradului, Nr. 10/186..

Raiacici

')

www.dacoromanica.ro

39

la propunerea Patriarhului Raiacici ar fi rânduitacest Sinod Episcopesc spre a se tinea in IntaiaDuminecal, a lunei lui Aprilie, dup5. calendarulum". agtina nu aflA potrivit termenul Sinoduluideoarece, de$i este Dumineca prima dupa Pasti lanemati (catolici), dup5. calendarul vechi, In uz laortodoxi, este a treia Duminica In postul mare.AritAndu-si aceasti parere despre data tineriiproectatului Sinod, Saguna aratA el a intervenitpentru schimbarea acestei date cerAnd si seamine pe Dumineca a doua dup5. Pastile orto-doxilor.

Rispunzand la aceastA scrisoare, in 17 aleaceleasi lune, Ep. Rat se aratä. si el de pArerealui Saguna, afirmAnd categoric: termenul Sino-durui nu e bine nimerit". Mai adauga o motivaredeasebit de pretioasa.:

Eu a$ fi dorit ea sA se fi Implinit mai intAiufierbintea dorintal a natiunii ncastre, ca ierarhiaroman& sä se desparta. de cea sArbeascA si numai,dupi aceasta sl se fi rAnduit atare Sinod $i dechi-lin, (deosebit) pentru ambele ierarhii".

Ep. Rat este consecvent pe linia de conduitäfixat5. in raispunsul dat Patriarhului Raiacici,care in acelas timp era linia traditionali si ca-nonica a bisericii orientale, adicA organizareabisericeascA sA urmeze celei politice-nationale.

Tot in vremea cand intre cei doi Episcopiromini se vintura chestia acestui Sinod,

sarbeasci intervine cu o recercare", incare cere slujire de parastas pentru VoivodulsArbesc tefan Suplicat, clzut In razboiul civil.Era on mijloc in aparentA nevinovat princare administratia sarbeasca a voivodinei voiadriai se InstipAneascA In eparliiile romine. Ambii

a

voivo-.-dina

www.dacoromanica.ro

40

Episcopi au rezolvat aceast& recercare raspun--zand, ca In rug&ciunile pentru ceilalti ostagi jert-fiti pentru imparat, au socotit gi pe raposatulvoivod.

E de tnsemnat i pilduitor faptul cum ceidoi Episcopi romini se consult& pini oi In chestiu-nile de arainunt, apirAnd Intru toate gi Inainteatuturor ca o singuri voint&.

Tot in aceast& ordine de idei amintim oi oscrisoare a lui *aguna din 31 Ianuarie 18501) Incare cere Ep. Rat trimiti cloud exemplare dinmetodica romand prescrisd instiiutului preparandialdin Arad. La saroitul acestei scrisori, intr'unpost-scriptum autograf, Saguna toi arat& intentiade a tine peste clteva silptamâni un sobor epar-hial stititor din preoti i mireni, pentru consul-tare asupra lipselor oi trebuintelor bisericii gigcoa lelor romineoti'. Aceasta o scria in 31 Ia-nuarie, pentruca in 4 Februarie si revin& Intr'oalti scrisoare 2) cu informatii noi In cauz& pentrubitrAnul i bolnavul Episcop dela Arad, la carese vede treaba, deoi era mai aproape de capitalaimperiului, informatiile parveneau mai grey, poateci oi pentru motivul ci fiindu I distrus& rese-dihta din Arad, locuia la fiul siu, protopopulTerentie din Cuvin.

Serisoarea aceasta repet& Inotiintarea on-noscuti despre intentia Patriarhului sdrbesc dea tine sobor episcopesc In Viena. In vederea aces-tui sobor Saguna a cerut oi dobindit Invoire delaguvernul ardelean spre a putea tinea sinodul epar-hial pe ziya de 12/24 Martie. Aceast& Inotiintare:

1) Arkiya Epiecopiei Araduliti, No. 39/185o.2) Arldra Episoopioi ArsAlalui Nr. 4.1iti..

si-i

www.dacoromanica.ro

41

trimite $aguna pentru a fi armatl dupiprejurAri, gi de cei dela Arad;

Epiqcopul Rat s'a gandit serios el dea or-mare acestei invitAri dar a asteptat sA vadA cumva decurge sinodul sibian. Dintr'o scrisoare din16 Aprilie 1850 a comandantului districtului mi-litar Oradea cAtre Ep. Rat aflAm cA acesta alansat incl in 23 Martie o circulari Orin carechema persoane clericale i civile la on sinod pe

:ziva de 11/23 Aprilie. Noi n'am dat peste vre-ourmi despre acest demers al Episcopului Rat.Dar e neindoios lucru cl a ficut-o in urma intelegerii cuE. $aguna gi dupa. pilda acestuia. Cir-cdlara lipseste gi din protocolul cfrcularelor pa-rohiei Arad. E probabil ca. va fi fost adresata,personal protopopilor. CA Ep. Rat s'a gandit inchip serios sa tin& Sinod eparhial dupl pilda

din Martie, sta mArturie actiunea cea ,trezit o imediat i anume din peana a douA in-strumente ale politicei de stat: Comandantul dis-trictului militar Oradea, von Braunho fer i comi-sarul guvernial al Judetului Arad, loan Atzel.')

Comandatul militar incepe prin a arAta CA pecale oficioasi i-a ajuns la cunostintA circularaEp. Rat din 23 Martie, prin care chema mAdu-lari civili si clerici, la un Sinod pe 11/23 Apriliepentru consfAtuire asupra trebilor bisericegti gigcolare gi cl prin aceias circularA asigurl cApentru obtinerea invoirii Prea Inalte, a fAcutpagii trebuinciogi la Excelenta sa Ces. Reg. Co-misar pentru atacerile civile ale Ungariei, Baro-nul von Gerin ger.

,,Dar trebue sa spun pe fata. prea SfintieiTale scrie acesta mai departe cA mA

Arhiva Episcopiei Aradutai No. o7/186o.

i-o

ce-lui:sibian

miri1)

tm-

www.dacoromanica.ro

42

foarte mult faptul cum ati putut convoca Sino--dul Inainte dece ati fi obtinut autorizatia, deoa-rece cererea pentru Invoirea unui Sinod cuprindeposibilitatea unui räspuns negativ gi in acest cazcererea unei noi permisiuni, cu atAt mai mult cucat e cu neputinta. sä nu va. fie cunoscuta, pro.clamatia public& prin care orice intrunire färAIngiduinta mai tnalti, In ImprejurArile de asediuexistente, stint oprite.

Episcopul ca un supus al MajestAtii Sale, nupoate nesocoti masurile ce se iau In interesul or-dinei gi sigurantei publice fárá a-si atrage ceamai grea pedeapsa. Comandantul nu uitá apoi

atraga. atentia Episcopului, ca". Clerul trebuesi se facl pilda. poporului de Indeplinirea ordi-nelor mai Inalte si Incheie atrAga.nd a tentiapentru nelndeplinirea ordinelor Episcopul Ii poateatrage pedepse grave : Sinodul proectat pe 11/23neputându se tine aunt Inteadevar de compátimitmembrii chemati cäci aceastä calãtorie au fãcut-odin buzunarul propriu fairã nici o despagubire

nici un rost.0 scrisoare aseminAtoare primegte Ep. Rat

gi din partea comisarului guvernial al JudetuluiArad, loan Atzel. Si acesta Ii cere ca, Intru catpentru tinerea acestui Sinod nu ar avea Inga.-duinti, dela locul mai Inalt, tinerea 85. o opreascá,iar pe cei chemati si-i Incunostinteze deSpreaceasta. DacS. cumva ar primi dorita Ingaduinti .

anunte si pe clânsnl. 2)Amândurora le raispunde Ep. Rat cam ace-

las lucru, arätând demersurile acute pentru con-cheirarea Sinodului. Dupá ce spune el prin

1) Arhiva Episcopiei Aradului Nr. ]o3/185o..2) Arhiva Episcopiei Aradului Nr. 11011860 9i ad a3/1 85a

.

fart 1)

sa.-1

i

cA

e

www.dacoromanica.ro

43

scrisoarea Pa triarhului sirbesc din 11 Aprilie1849 am fost provocat a-mi da pirerea fati deindependenta ierarhiei romAne, dupi ce prin seri-soarea din 18 Noemvrie si 21 Decemvrie 1849am fost Invitat la un Sinod episcopesc In Vienapentru ziva de 18 Mai a. c. am aflat de cuviintisi a dun un sinod dupi modelul celui tinut deEpiscopul ardelean Andrei Saguna, pentru a ne-consfitui ei a afla pirerea clerului i poporuluiIn numele ciruia aunt chemat si vorbesc la Si-nodul episcopesc.

Deuarece bine otiam cL fir& o Invoire preaInalta." o astfel de adunare nu se poate tinea, an*scris In ziva de 4 Aprilie Excelentei Sale BaronVon Geringer cu cererea cL pini In 11-23 Apri-lie si-mi dea riapunsul ; am atins In scrisoareamea si aceea ci din cauza postului oi sirbitori-lor Pagtelui oi pentru scurtimea timpului ai-mi In-gidue i pAni la termenul fixat s trimit con-vocarile. Rispunsul sin din 9 Aprilie m'a pus tnstare de nAdejde, aritandu-mi ci cererea mea, ne-putind fi Indepliniti de &maul din canza stAriide asediu, a fost Inaintati Inaltului Ministerin,iar despre rezultat voiu fi Ingtiintat. Astfel triescmereu cu speranti.

Se va vedea din aceetea conclude Epis-copul cA nici flu m'am gandit micar si Intre-prind ceva Impotriva rAnduelilor InapirAtesti, caulaunt gata a muri chiar pentru legile ImpAratului,de aceea am scris pentru Invoire care daci nu vasosi pe termenul fixat, flu voiu tinea nici un Si-nod. Cu aceasti intentie am plecat In 21 a luneiacesteia din Cuvin la Arad, ca. daci flu va sosiInvoirea si se publice aminarea Sinodului".

Aceasta este In scurt gi inteo traducere Ii-

www.dacoromanica.ro

ber& rispunsul Ep. Rat. Inteun post scriptum alacestui rAspuns adaugA, ca sosind au torizatia subdata de azi (acl. 22 Aprihe 1850) o anexeazi pipe aceasta.

bat deci care erau imprejurArile si oameniicu care avea de lucru Episcopul Rat la Arad. Invreme ce *aguna la Sibiu tinuse demult Sinoduleparhial, aceluias Sinod la Arad i se puneau betein roate din partea oficialititii, iar tngAduintapentru care se ficea atAta caz soseste fri prezivatermenului fixat pentru Sinod. Cu doua zile ina-inte adici. tn 20 Aprilie, comisarul Atzél mai scrieo scrisoare plini de aceleasi amenintári in careprovoacA formal pe Episcop a& emit& tndati ocircularA prin care a& anunte oprirea Sinoduluiea cel putin chematii ce locuiesc mai aproape a&nu se adune, deoarece comandantul cetAtii a fa-cut cunoscut c& au se poste tolera nici intruni-rea a lor trei persoane laolaltA, iar pentru o even-tual& Intrunire fie in Arad, fie in Cuvin, numaiEpiscopul va fi tras la rAspundere.

Cum am v&zut mai sus ingaduinta Preadesi tardivA, a sosit Aceasta tine sa o comunice 2)Episcopului si comisarul guvernial Ioan Atzel, pe/Angi faptul ca. dinsul a fost delegat in calitatede comisar al guvernului la acest Sinod. In aceastisituatie clAnsul cere BA i se comunice noua datala care area sd i se find Sinodul, numele acelor per-,soane civile si clericale cari urmeazd a fi invitate,iar in rAndul al treilea ca vestirea Sinodului ci.convocarea membrilor ad le amine pana ciind fidemsul isi va da incuviinfarea asupta kr. In moddeosebit Ii atrage atentia s& nu invite cleat

Arhiva Episcopiei Aradului No. io6/1S6.1.Episcopiei Araduliti Nr. i ii/iS6o.

InaltA,

1)

Arhiya

www.dacoromanica.ro

.45

-persoane asupra citrora, tn ce privegte purtareagi gandirea politica, nu s'ar putea face nici oexceptie.

Dupa cum se vede din tonul acestei scrisorichestiunea Sinoduluj diecezan dela Arad intrasepe- miini bune prin denumirea lui Atzel de co-misar. Daca pana atunci intirzierea unei apro-bari se datora forurilor mai 4/lake", de acuminainte aceeag actiune atit de umilitoare gi pro-ducatoare de desnidejde pentru Romani, vineprin mijlocirea comisarului Atzel. 'Caci desi Ep.Rat in raspunsul eau din 24 Aprilie, fixase dataSinodului pe data de 26 Aprilie, calendar vechiu

Rau 8 Mai chip& cel nou, Sinodul n'a ajuns sise tina, dupi cum vom vedea decit in 23 Iuulie st. v. 4 August st. nou. Cauza ? Atitudinealipsit a. de orice intelegere a comisarului Atzel,care se amesteca gi in cele mai mini amanuntede organizare a Sinodului i convocare a mem-brilor.

Episcopul Rat in raspunsul sant amintit, pro-pune a fi chemati la Sinod pe Iângi cei 14 pro-topopi ai eparhiei sale i un numar de 20 membridin Preotimea mai inteligenta, iar dintre seco-lari (mireni) pe jumatate din numarul clericilortadica 17. In acest chip inchee episcopul nu-marul chematilor I Sinodul diecezei acesteia a rapropia numarul chematilor la Sinodul diecezeiTransilvane, dupa. a carui forma., in intelesul maiinaltei ordinaciuni, i Sinodul are a se compune.

In 27 Aprilie Atzel isi comunica.2) obser-virile, aratand ca fata de termenul fixat pentruSinod nu are nici o obiectie de facut. In ce pri-

1) Arhiva Episcopiei Aradului, Nr. ad. 111/186o.2) Arkiva Episcopiei Aradului 12111851a.

www.dacoromanica.ro

46

veste membrii chemati arati ca dintre clericinumai protopopii (Erzpriester) pot fi chemati,astfel ca ceilalti preoti cari nu sunt protopopi safie scogi din tabloul chematilor. Daca prin aceastaomitere numarul membrilor s'ar imputina, reco-manda a se Invita dintre civili pe Dumitru Miclogi,.Damitru Haica gi Pavel Petri la. Deasemenea crede

ar trebui invitat si directorul gcolar DumitrwConstantin, dacá. cumva Episcopul n'are vre-oexceptiune de facut impotriva lui. Insfarsit, pof-teste si se corecteze tabloul chematilor In luminacelor de mai sus si astfel sa i se trimita, i lui.

Cu data de 17/29 Aprilie Episcopul a gi ras-puns acestei noi provocari. Noi am dat numaipeste o ciorna, räu pastrata si aproape necetibiladin care am putut afla c& Episcopul a protestatimpotriva respingerii vicarilor protopopesti si aasesorilor consistoriali cari din timpuri vechi iauparte la sedintele consistoriale.

Daca s'ar chema numai protopopii ar fi cuneputinta sa se tina Sinod deoarece sunt numai12 gi acestia batrani si unii neputinciosi: Episcopulmai anexeaza un tablou in care se a fla numelea 36 membri din der si 18 dintre mireni, propugide dansul spre a fi chemati.

A doua zi Atzel raspunde '), persistand canumai protopopii pot fi chemati dintre clerici laSinod, dar de data aceasta Intelege aci atát peprotopopii deplini (Riesperes), cat i pe vicari(Alesperes).

Anexeaza si el o lista a Sinodalilor admigide dansul, in care figureaza numai 22 clerici,protopopi gi vicari, dar curios ! si cativapreoti simpli scrisi cu creion In dosul listei, cum

1) Arhiva Episcopiei Aradului No. 126/1850.

ca.

www.dacoromanica.ro

47

sunt preotii Chirilescu Petru, Munteanu Ioan,Popescu Gheorghe si Popovici Simeon. Dintremireni admite 12.

Feta. de acest refuz incapatinat Ep. Ratgaseste ca numai are ce a stepta dela comisarulAtzel. Deaceea sisteazi corespondenta cu el gi seadreseaza 1) direct Ministerului de Interne, Cudata 24 Aprilie/6 Mai2 aratand greuta tile (Sch-wierigkeiten) pe cari i le face Atzél la acatuireaSinodului. Era chiar cu 2 zile inainte de nouadata fixate; pentru tinerea Sinodului : 26 Aprilie(8 Mai), dar se vede Ep. Rat preterit sa aminedin nou Sinodul cleat sa-1 tin& cu un numirrestrans de membri impusi de comisarul Atzél.Mai trebue adaugat si faptul ca. el aatepta multsprijin dela preotimea ,mai inteligenta", tinara,.produsa de scoalele dela Arad, care aducea unsuflu nou de idealism si constiinta national& fat&de protopopii Imbatraniti intr'o mentalitate serviltgi mai putina insufletita de marele idealuri carimijeau gi la orizontul vietii rominesti.

Iata pe scurt cuprinsul memoriului catre mi-nistru : Cu bucurie am salutat decretul InaltuluiMinisteriu din 8 Martie prin care, in urmareacererii mele din 4 Aprilie a. c. No. 811a ExcelentaSa Baron Von Geringer, mi s'a dat invoire a ti-nea un Sinod diecezan, pregatitor la Sinodul Epis-copilor din 18 Maiu 1850.

In sensul Inaltei in voiri am fixat termertpentru tinerea Sinodului ziva de 8 Maiu i dea-semenea conform instructiei, am comunicat listaindivizilor clerici si mireni ce urmeaza. a fi che-mati cu numitul de comisar sinodal, Ioan Atzel ;dar acesta prin scrisorile sale din 27 si 30 Apri-

Arhiva Episcopiei Aradului No. I25/146e.'1

www.dacoromanica.ro

48

lie impune astfel de greutiti cari fac far& rosttinerea sinodului i autoritatea mea episcopalä odispretuegte. Litre aceste greutAti este gi cuvan-tul conditional Erzpriester pe care-I cuprinde intreconditiile tinerii Sinodului. Dansul apIic. acestcuvant numai la protopopi de cari in eparhia measunt namai 12 gi 2 vicar!. In felul acesta, dap&ce multi preoti culti, intre cari gi profesoriide teologie cari nu stint protopopi, dar dela careagtept multi xnurare, vor rAmanea afar& sco-pul sinodului nu va putea fi atins.

Dealta parte dacit o diecezA poate fi repre-zentati numai printr'un numAr proportional deMembri, cred cal nu e gregit a socoti cuvintulErzpriester, mai mult ca un nume de onoare pen-tru preotie in general, care consta din diacon,preot si episcop si deci cuvintul acesta se aplicAnu numai protopopilor cum intelege DL comisarsinodal l deasemenea asesorilor consistoriali, pro-todiaconilor, sincelilor si arhimandritilor. Iar dacieu am numai 12 protopopi laltrani, dintre cariputini stint teologi absolventi i cativa civili, pottinea mai degrabA o conferinfei deal un sinodadevdrat.

Ca total altele stint imprejurArile in Tran-silvania unde se afli peste 40 protopopi absolventide teologie i unde au luat parte gi profesorii deteologie care nu stint protopopi ci preoti invatati.

0 alta greutate ce o face DI. comisar sino-dal eate depagirel instructiunilor primite, princare fara privire la lista sinodalilor fAcuta demine, in care consemnasem preoti de toate stii rile,admite numai pe protopopi, iar in local celor*erg./ recomandi a se chema dintre civili, prin.care se amestecei in drepturile mele de a alege per.

www.dacoromanica.ro

49

soane. Cred cd o face numai dinteo Mutate, princare pre mine md face rdspunzdtor fald de bise-rica mea.

Episcopul cere dela bunitatea Inaltului Mi-nister" ca 81 fie ing&duiti a lua parte oi ceilalticlerici vrednici cari Impreun& cu protopopii sLfie 35, iar num&rul civililor sä. fie sporiti la 25.

Insfargit, intru cat limba de pertract&ri vafi cea romana, iar comisarul Atzil nu o prea cu-noaote, cere ad li se dea un comisar care cunoaftebine limba romand.

Aceste erau plangerile Ep. Rat feta de in-cilcarile drepturilor sale de catre comisarul gu-vernului. Fireote, OD. daci Atzél s000tea cL oi-ag&sit omul pe care sl-1 poet& multumi cu unnod oarecare, oi-a greoit socotelile. Episcopul Ratdeli b& tram gi bolnav, cunoitea totuei bine oa-menii oi noile Imprejuriri de viatl ce se deschi-dean gi pentru poporul roman. Trebuia deci unsinod alcatuit din barbati cat mai bine aleoi, unsinod care s& prezinte in scurt toate doleantelepoporului roman, deoi sfera lui era marginita laproblemele bisericeoti i colare. E prea adevä-rat insa ca cei ce faceau aceast& Ingradire nuotiau ca poporul roman via pe atunci doar prinBiserica oi Scoala lui neavand o indepen-dent& politica avea o viata independent& InBiserica si In Scoala ei confesionala, pe care oi-ova desavaroi In anii urniatori. Aoa ca Intarireaoi emanciparea vietii bisericeoti oi ocolare a Nea-mului, erau de fapt inainte mergatoarele inde-pendentei politice.

Prea bine se poate observe acest lucru din ho-tjrLrjle miestrit ticluite ale Sinodului aradan.

La aprospe doui luni dupi memorial Epis--

ei.

5

www.dacoromanica.ro

50

copului Rat ci.tre Minister, raspunsul acestuiasoseste cu data de 26 Iunie.

Prin el se fingadue chemarea i altor membriiafara. de protopopi i anume dintre preotii ase-sori consistoriali si profesorii de teologie. Comu-nica.nd acest raspuns si comisarului Atzél acesta

ia la culostinta, 1) impreuna. cu noul termenfixat pentru tinerea sinodului : 23 Iulie 4 Au-gust 1850. In scrisoarea prin care ia la cunostinta,aceste lucruri. Atzel nu uita. sa. mai. aminteasciodatâ. ca sub durata sinodului nu se vor lua Inpertractare decal problemele bisericesti si scolare.-

In urmarea acestei scrisori Episcopul trimiteconvocarile oficiale la Sinod, purta.nd data 15Iulie st. v. 1850. De data aceasta, desi cu des-tuti. tntarziere sinodul s'a tinut. Este primul Si-nod eparhial in Arad convocat qi finut din

romemeascez ltherä, avemd la bath principiiledemocratice ale constitu(ionalismului Sagunian deznat tarziu.

In cele ce urmeaza. vom trece in revistä, pescurt hotärfrile acestui sinod.

') Arrhiva Episeepiei Aradului No,

11

initia-livd

alailink

www.dacoromanica.ro

Cap. IV.

Sinodul eparhial din 23 Iu lie 1850.

a) Participantii.Dupi multele si indelungatele peripetii des-

crise, primul sinod eparhial adunat din initiativiliberi romineasci, s'a deschis In Arad, In bise-rica catedrall, In ziva de 23 Julie stil vechiu, 1850-

Numarul participantilor este destul de re-dus, daca vom avea In vedere numärul celor pro-pusi de episcop. Ei sunt urmAtorii : Gherasim Rat,episcopul eparhial, ca presedinte, Joan Atzél co-misar regesc pentru sinod ; apoi protopopii : Ata-nasie Botco, protopop al OrAzii si presedinte alConsistorului de acolo. Acesta ca protopop nu s'aremarcat prin vreo activitate deosebità. A avutIns& un proces cu mare ri.sunet, purtat In fataConsistorului din Arad, 4n care era acuzat de maimulte picate. N'am cercetat mai de aproape ac-tele acestui proces. Stim Ina ca oamenii regi-mului revolutionar din 1898-49, au fácut sit fie-suspendat din oficiu, dar stapAnirea austriaciireveniti, 1-a repus in post. Al doilea proto-pop care sulascrie actele sinodului este GeorgiuDan, al Chisineului ; dupi el subscriu leodor Po-poviciu, al Siriei si Arseniu Adamovici, al Beiusu-lui. Acesti trei erau cei mai batra.ni protopopidin eparhie. Dupi ei subscriu cele doll& rudeniiale episcopului : loan Rat, protopopul Aradului,nepot si 7erentiu Raf, protopop al Inäului, fiud

www.dacoromanica.ro

52

episcopului. Ambii protopopi erau oameni de cocultur& frumoasi, teologic& ei filosofici, dup&moda vremii. Terentiu de pildl, era de abia untan1r de 26 de ani in vremea aceea. In catalogulhirotonitilor pe anul 1847 aflIm despre el urml--toarele date : odrsta, 23 ani, niiscut in Arad, vor-befta limbile : romdnii, maghiard. gormand, seirbdlaiind. A absolvat Academia de drepturi in Oradea

leologia in Arad. Hirotonit. la 25 Decemvrie.Aceast& mentiune despre cultura tan&rului pro-topop, nu prea mt.& in vremea aceea, Li facecinste, ei nici astazi, dupi un veac de desvoltare,no prea multi teologi s'ar putea l&ucla cu cevamai malt.

Joan Rat, protopopul Aradului, era mAnadreapt& a episcopului mereu bolnivicios, in admi-nistrarea eparhiei. El Lgureaz& in cele mai multedin comisiile de anchet& disciplinar& eau de altanaturl.

Protopopii Gavril Neteu, al Luncii (jud. Bi-hor), Petru Moldovan al Halmajului, Simeon Bicaal Beliului ; apoi asesorii George Tapos, losif Be-les, 7eodor Bucatos, loan Murdean, Miron Nicodim,Georgie Vasilievici, completeaz& ran dul clericilorin numár total de 17 persoane. Tot aci semneaz&

profesorul de teologie Ghenadie Popescu, o fi-guri insemnatd. a clerului românesc diii vremeaaceea. Aceetia din urn* asesori consistoriali eraurecrutati dintre preotii mai tineri, dar cu pre-gitiri frumoase in etiintele dreptului, filosofiei eiteologiei. La ei face aluzie episcopul Rat candaerie Ministrului de Interne, in 24 Aprilie 6Mai 1850, ci ar vrea si convoace, pe lâng& pro-topopi, ei din preotime a mai cultä, dela care --zico el Wept multi.. neurare". Amintim pe una

fi

fi

si

www.dacoromanica.ro

53

dintre ei, Georgia Vasilievici, paroh hi Giula, des-pre care cetim In catalogul hirotonitilor pe 1847,ea' avea vdrsta: 26 ani, niiscut in Miciilaca, stielimbile: maghiara, lalinä, romdai, germanii,A terminal Academia de drepturi in Oradea pi teo-logia in Arad"').

Dintre mireni au participat : loan Arcosisenator orasului Arad"; Georgie Caba, Alimen-Saris Comisariuk ; Paul Petrila, advocat"; Masses $andor, M.(edicinae) Dr., Profesor la pre-parandia romane ; Dimitrie Haica, ,advocataGeorgiu Popa, jude cerculariu In comitatul Ara-dului" ; Mihail Cociuba, Ord. Fiscariu al Comit.Arad"; Grigoriu Popoviciu, advocat".

fost alegi doi secretari : unul din parteaPetru Chirilescu, paroh In Chitighaz, gi

altul din partea mirenilor, loan Popoviciu, advocat-In total 27 participanti, In afar& de episcop gicomisar, 17 clerici (9 protopopi, 7 preoti gi 1

profcsor de teologie) si 9 mireni. Acestia au fostparticipantii la sinodul din 23 Iulie 1850. Arun-and o privire peste numele lor ne surprinde delahaceput, numarul extrem de redus, mai ales Iacomparatie cu sinodul din Martie 1849, la careau participat 51 deputati.2) Desi participantiisinodului din 1850, stint aga zicand crema inte-lectualitátii române din vremea aceea, totugi nesurprinde absenta unor elemente de nu mai pu-tini. valoare, cari, de altfel, au participat la sino-dul din 1849, cum sunt .Nicolae Jiga, Alexandru-Gavra, Moise Ghergariu, Demetriu Constantin, caa& amintim numai pe ativa. Explicatia acestui

1) Arhiva Epiesopici Aradului Nr. 8/1848.Ed. I. Gavinescu: Sinodul dela Chilineu-Arad. Solanini

attca deselaiderii, in ,Biserica i $coa/a" an )945. p. 67.4

sdrbä.

clerului,Aa

I)

www.dacoromanica.ro

54

fapt o vedem In curioasa dispozitie ministerialA,de care se lega strams Atzil, ca sa. nu participedecat protopopii sau substitutii lor, iar dintremireni pe jumatate numärul clericilor. Se intelegecä. In felul acesta numa.'rul membrilor sinoduluinu putea fi prea mare, $i au fost preferati dintremireni, cei din slujbe 5i oficii publice, cari lo-cuiau, aoroape toti ia Arad.

Cu toate aceste IngrAdiri, sinodul din 1850a fost dad.' nu cantitativ, cel putin calitativ, binereprezentat. Hotäririle aduse, cari tinteau totatatea lipsuri adânc simtite In viata noastrl bi-sericeasc a". culturalA, sunt exprimate Inteo form&mult mai precis& $i mai documentate, decitforma yn care ele erau prezentate la Chi5ineu, cuun an Inainte.

b) Desiawrarea SinoduluiIn ziva de 23 Julie 4 August, In vechea

biseridi zis 5. catedral5, de pe malul Muregului,erau adunati membrii chemati la sinod, Impreuna.cu o multime mare de popor. Protopopii AtanasieBotco, al Or&zii 5i loan Rat al Aradului, au fostdelegati sS. pofteascl pe Comisarul regesc al Si-nodului, loan Atzil, sä ia parte la slujba ChemciriiDuhulul Slant. Ascultându-le dorinta, au pornitla biseric5., unde, impreunet cu poporul, au ascul-tat cu cucerie", sf. Liturgie, In cursul cAreia,dupa o datina veche, la toate sinoadele obser-vata", reprezentantii clerului s'au cuminecat".Dupä. Liturgie s'a slujit Chemarea Duhului slant,incheiatg. cu un cuvant potrivit al Episcopului,la sarsitul cäruia, cei nechemati la sinod au fost

$i

1)

4

www.dacoromanica.ro

55

sfituiti s pirlseascA, biserica. Apoi Episcopul adeschis sinodul, prezentAnd pe comisarul At 2

Deschis fiind sinodul, Episcopul a luat cu-vAntul si gi-a arAtat recunostinta fata. de preabunul Monarh", ca a ingAduit credinciogilor Bi-sericii risa..ritene din dieceza aceasta de a tineaSinod. Natiunea român& a fost intotdeauna unadintre cele mai credincioase Tronului ,austriac giaceasti credinciogie gi-a arA tat- o mai ales in tim-purile cele mai pernicioase ale turburArilor".

Acum din nou, in numele Sinodului, care re-prezinta. poporul, episcopul se roagA pentru sa.'n5.-tatea gi indelunga stapânire a Casei de Austriagi a itapiratului Fraacisc Iosif I. In sfirgit roagApe comisarul regal sg. binevoiascd, aceast& de-clarare omagialä. a credintei gi iscusitele simtA-uninte la titnpul sa.0 a le subgterne NIaestatii

DupA aceasti cuvantare protocolarA a vorbitcomisarul regesc loan Atzel descoperind bucuriasa, cumc& prin aceasta a dobandit ocaziunea dea dovedi incAt doregte fericirea gi inaintareanatiunei romAne". Ipocritul declara chiar catoate lucrurile Sinodului cari nu s'ar impotrivicu stransa (stricta) sa instructie, singur le vapirtini la prea inaltul loc", dar nu uita s& rea-minteasci Inca odatA ceea ce, de altfel facusela atAtea scrisori ca, Sinodul in skAtuirile sale,sa. nu se abata dela lucrurile ce se ating de Bi-sericA Scoal& gi cregtere (=Educatie)". Tare-imai era teama comisarului Aztel, cI sinodalii sevor slobozi la alt soi de, discutii I Erau vizate,

desigur, discutiile cu caracter politic, in legAturS.cu drepturile nationale ale Poporului gi BisericiiromAne, care au abundat in Sinodul sibian dinMartie gi care n'au putut fi evitate nici acum.

Sale'.

4'

www.dacoromanica.ro

56

Exista o team& general& In cercurile conducitoare ale monarhiei austriece, alimentat& de de-mersurile nationale rominegti gi de privirile Rib-m&nilor Indreptate spre fratii lor din Principate-cat acegtia ar tinti la Infiintarea imperiului da-co roman*. Astfel a fost judecat&I) Promemoria'lui Saguna, tot astfel sinodul sibiian, gi desiguraceste L.meri existau, Inc& mai accentuate, gi ladeschiderea sinodului arAdan. Aceast& admoster&rispandit& In jurul demersurilor românegti a de-terminat categorica instructie dati comisaruluiregesc la sinod.

Cu cuvantarea comisarului Atzél, prima gedin-t& a sinodului aradan a luat stargit.

$!dinta urmitoare a avut loc a doua zi, 'Inaceiagi bigeric& catedral& si cu participarea ace-loragi meinbri. S'au ales doi notari pentru du-cerea Protocolului sinoclal, In persoana preotuluiPetru Chirilescu din Chitighaz, din partea cle-rului, gi a ad vocatului Joan Popovici, din parteamirenilor.

Tot ca formalitate premergItoare s'a datcitire celor doua, randueli ministeriale cu privirela convocarea gi compunerea sinodului. Prima estescrisoarea Comisarului regesc pentru afacerile ci-vile ale Ungariei von Geringer, Nr. 616 din 20Aprilie 1850, prin care comunic& Ingáduinta, so-sit& dela Ministerul de interne, cu Nr. 2208 din18 Aprilie acelagi an, de a tinea sinod compusnumai din Protopresbiteri, iar dintre mireni pejumatate numirul celor dintai. Cunoastem nemul-tumirile provocate de acest ordin aspru, precuragi demersurile pentru Indulcirea lui, din capito-

1) D. Stag., P...ou : Isteria. Traitsilyaniei, 111.4 z944, /3. 224

www.dacoromanica.ro

57

lul anterior, punctul c.: Peripetiile convocAriisinodului din Iu lie 1850". Urmarea acestora a fostranduiala, cititA acum In sinod, a consilieruluide sectiune De la Motte,Nr. 2844 din 22 Iu liesti! nou, prin care se concede a se chema In lo-cul protopopilor neputinciosi, membri dintre ase -sorii consistoriali, profesorii de teologie sau altiparohi harnici.

Dupl aceste formalitAti de rigoare, Episco-pul a luat cuvantul aratând, ca Sinodul nu arede gaud sa. aducA vrec strAmutare dogmelor bi-sericii rAsäritene", ci cugeta. a lua sub desbaterenumai lucrurile care se ating de ImbunitAtirea(stArii) clerului, Inaintarea cresterii, luminareapoporului si asigurarea unor drepturi, dela careatarnA un fericit viitoriu a Bisericii rAsAritene".

Apoi cu pA.trunzAtoare cuvinte" Episcopula vorbit despre mi$elAtatea" clerului, desprestarea InapoiatA a scoalelor $i deci a culturii po-porului roman. Pentru lecuirea acestor rane elprezint1 un proect cu toate doleantele Romanilor.Resolvarea lor o nAdAjdueste, dela netArmuritaIndurare si spiritul de dreptate al Monarhului,ciruia Poporul roman ia fost mereu credincios,precum si pe temeiul Constitutiei Imperiale din4 Martie 1849 care asigura popoarelor din Mo-narhie, egalA indreptatire.

Proectul doleantelor prezentat de EpiscopulRat cuprinde un- numir de 14 puncte, ultimul ce-rand IngAduirea unui Sinod eparhial In fiecarean, precizand organizarea, drepturile si datoriileSinodului.

Dap& Insirarea acestor doleante, protocolulcuprinde mentiunea, ca Episcopul va avea a pre-zenta si sustine aceste doleante In episcopescul

www.dacoromanica.ro

58

Sinod din Viena" si in fata prea bunului Mo-narh". Protocolul se va descrie In trei exemplareunul pentru comisar, altul pentru Episcoptreilea pentru pAstrare In arhivã 1).

Dup1 aceasta urmeazA iscäliturile sinodalikr,In frunte cu comisarul, care semneath nemtesteJohan v. Atzel, als zu dieser Synode belegieiterK. K. Regierungs-Comissde. Semneazi apoi : epis-copul Gerasim Ratiu 2) Epp.' i cei 26 de membri.

c) Hotiririle SinoduluiProectul prezentat de episcop cuprinde, cum

am zis un numir de 14 puncte cu tot a tateadoleante. Ele se in vartesc In jurul neata.rniriiBisericii ortodoxe.romane si a Imbun AtAtirii conditiilor de viata ale clerului si

Iota' pe scurt cuprinsul acestor doleante.1. Punctul prim, pornind dela problema ra-

porturilor dintre Stat si Biseria, aratA cA. Bise-rica, pentru a-si a junge scopul sâu mântuitor, arenevoe pe de o parte de protectia Statului, pe dealti parte se pofteste neaOrnarea ei". Statulnu abuzeze de puterea sa, amestecându se in drep-

Noi n'am dat peste protocolul original, care lipsegte dinarhiva Episcopiei. Am folosit un exemplar rarissim, tipgrit, aflatin posesia P. C. Sale Par. Dr. Gh. Ciuhamiu, cgruia i-a cazut in-tamplgtor in mang. Regretam ci din cauza greutgtil or de tipgrirenu putem da in anexg, cum plânuisem, intreg Protocolul Sinodului.Doritorii il pot ggsi in Foaia pentru minte, inimd ;i literaturdpe 186o pag. 129 yi urn'. (cf. I. Mateiu o. c. p. 210, note 2).

Numele de familie al episcopului Gherasim a dat prilej ladiscutii : e Rat sau Ratiu Aducem urmatoarea lgmurire : inaintade anii 2848-49 n'am dat nicgeri peste numele episcopului eerieRatia, ci numai Rat, fie cu ortografia germang Rat, fie cea ma-gliir Racz, sau rom6negte in cirile Rat, cu sunetul f, eerie cu li-tera respectiva din alfabetul cirilic, N umai dup g. acesti ani am int"lnitnumele, scris Ratiu, dar mai inult de altii. I e urmele inaintagilornogtri, am pgstrat 21 noi forma Rat.

ei at

invatatorilor.

sà

)

P

www.dacoromanica.ro

59

turile Bisericii. Astfel de abuz e si silirea uneflimbi strdine"; Iimb2 nationalii. este viata bisericiideci pe temeiul constitutiei din 4 Martie 1849 secere neatarnarea Bisericii romcinefti fi garantareaei prin lege. In felul acesta abuzurile suferitedespre partea unei limbi streine" vor lnceta.

Prima hotarire a si'noduiui cerand deci neatdr-narea Bisericii romanesti i garantarea ei prinlege, nu facea cleat Wt.* reediteze Inteo forma.acomodata imprejurarilor din ce ce mai severe,vechea dorinta a Romanilor, exprimata in con-sfatuirea tinuta la Pesta In 21 Mai 1848, InsusitiIn adunarea dela Timisara din 25 Iunie 1848,anume sd se recunoascd.prin lege na(ionalitatearomeind a Romfthilor din Ungaria" '). Daca nu seputea cere recunoasterea fiintei politice-nationalea poporului roman, se staruia pentru recunoastereaindependentei bisericesti. De observat insa, ca.ingradirea pus& de Stapanire in atributiile sino,dului, era, pe nesimtite, depAs'ita.

2. 0 mare calamitate pe capul bietilor ro-mani ortodocsi era *i lipsa de biserici. 0 parteerau din lemn In cea mai rea stare" ; aka parteau fost nimicite in timpul razboiului civil ; Insfarsit o mare parte din comunitati, prin regu-lare", au ramas far& biserica. Poporul sara.cit. nuse putea gandi la refacerea bisericilor, de aceeapunctul doi cere ca precum uncle sub revolufiunea cdzut biserica jertfd, a$a i acolo unde nici cdndnu au fost, si unde.prin regulafiune a rdmas poporulfeird bisericd, bisericile sá se reinoiascd cu chel-tuiala statului".

1) S. Dragomir Studii i doeumente privitoare la RevolutiaRomanilor din Traneilvania in anii 3 848-49, II, Sibiu 2944, pag.39..22. DOC. 11.

in

www.dacoromanica.ro

60

3. Un prejudiciu de trista amintire pentraBiserica ortodoxl, ce se cerea acum Inlaturat, eranumirea negativA, Biserica greco-neunitcr, data.'ei de catolici, dupa marea desbinare religioasidela Inceputul veacului al XVIII-lea.

Ca vi sinodul din Sibiu, acest sinod, In punctul3, cere Inlaturarea formei negative, vi sanctionareavechei numiri : Biserica rtisdriteand.

4. Punctul 4 cere garantarea din nou prialege, a neattirndrii jurisdictiei bisericesti de ceapoliticd. Aceasta jurisdictie bisericeasca. va a veasa, se conduca vi mai departe dupa. dogmele 6canoanele Bisericii rasaritene.

5. Pentru istoria dr,eptului bisericesc prezintaimportant& acest al cincilea punct. Se cere aci,ca vi pana la t: nerea unui Sinod general, sa. seadmit& organizarea Consistorului astfel, ca el sS.

aiba cel putin vase asesori actuali, notar, fiscal(jurisconsult) vi ajutorul de lipsa. Apoi, invocandprincipiul : dela oblifiduirea lucrurilor bisericestipoporul sei nu se eschidifi", cer, ca dintre cei vaseasesori doi sa. fie pe de a pururea mireni".

6. 0 trista stare de lucruri In Biserica noastra.desvalue acest punct, atunci cand vorbevte desprestarea clerului care neavdnd mijloacele traiului,este sail in locul crucii, a prinde coarrzele pluguluig.Pe temeiul principiului constitutional-democratical egalei fndreptatiri a tuturor confesiunilor, secere asigurarea dotatiei clerului ortodox, asemeneaclerului altor confesiuni printr'un fund in banigata sau bunuri nemivcatoare".

7. Sinodul atribue scaderea cresterii popo-rului roman numai incetaxii ,,fostei mitropolii ro-mane din Transilvania cu Inceputul veacului tre-cut, carea s'a Intamplat din unele linperecheri

www.dacoromanica.ro

61

religioase". El cere s5. se tagAdue tinerea unui,Sinod general care sl aleagA un Mitropolit sprepartea RomAnilor, de care si in timpurile bi-frame au mai avutTM. Motivand acest punct cacanoanele : 12 al sinodului IV ecumenic $i 34 a-postolesc, se mentioneazi ca. reactivarea mitro-poliei ardelene e o veche dorinta mai adeseoricerute a RomAnilor. E vorba de demersurile de-putatiilor romAnesti la Viena, incepAnd mai alesdin Februarie 1849, prin care se cerea intotdeauna,intre altele, si reactivarea mitropoliei nationale.

8. Un tablou nu mai putin trist decât celede pan& acum, zugr5.veste punctul opt, vorbinddespre starea coalelor romanesti de toate gradele.In' multe locuri nu sunt nici scoli, nici locuinteinvAtAtore$ti, sau sunt in stare slabd. Plata invi-tAtorului e putinA $i platita. si aceasta neregulat,cu tArAita". Ajutorul din partea Domniei de

pimAntl s'a curmat, asa ca. putini tineri buni sefac invi45.tori. Cirti de $coalS. lipsesc. Profesoriidela Institutul teologic si pedagogic sunt nepl5.-titi. de mai multl vreme. Cursurile nici nu s'auputut deschide in a aul acesta (1849-50).

Remedierea acestor rele o vede sinodul inaplicarea fati de confesiunea ortodox5, a unuitratament egal cu cel aplicat altor confesiuni.De aici rezultai deschiderea de scoli de toate gra-dele pentru RomAni i dotarea invA0 torilor.

9. 0 sec(ie romaneased la Ministerul Culte-Jar si un Consiliu $colrr din Romani pe langl In-spectoriul scoalelor, pofte$te Sinodul in punctulnoua. Era o veche dorintA. romineasa. 0 intAlnim.si fn proectul dr lege prezentat dietei unguresti"in August 1848, de 7 eodor Serb, deputatu Radneil).

1) S. Dragomir : o. C. p. a9-3a Doc. 16.

www.dacoromanica.ro

62

10-1142. Aceste trei puncte, sunt de maiputina importantA, decAt celelalte. Inteun regimcu adevarat democratic ele ar fi trebuit sA ur-meze dela sine. Dia. sinodul tine sA le amin-teasci se vede cl, cele cerute intr'Ansele insem-nau mult tn viata poporului roman. Astfel punc-tul 10 cere stipendii (burse) dela Stat i pentrutinerii romAni merituogi, Punctul 11 cere o co-misie impartial& pentru anchetarea starii fondu-rilor comune cu SArbii, din care o parte se ad-ministrau in Carlovit, alta In Pesta. Starea 1) a-cestor fonduri era necunoscutä. RomAnilor i ini-pirtAgirea lor din aeeste fonduri, de tot nein--semnatA. Punctul 12, cere ca preotii gi invAtitoriicari sunt uzufructuarii gi nu proprietarii putinu-lui p1mAnt ce.l au dela comunitAti, sA pläteasc5.contribu(ia, ca uzufructuari.

13. Acest punct este consacrat regedinteiepiscopegti din Arad, distrus1 prin detunAturiledin vecina cetate". E vorba de vechea regeding,pe malul Muregului, pe locul uncle se gAsegte aziimobilul din strada I. G. Duca Nr. 18 lAngä. ve-chea catedrall, care se afla peste drum, pe loculocupat azi de liceul Moise Nicoarä. Sinodul cereridicarea unei regedinte potriviti demnitAtiiepiscopegti".

14. Cu acest punct, desvoltat cu Organi-zarea, drepturile i datoriile Sinodului DiecezeiAradului, se sfArgegte lungul pomelnic al nacazu-

1). Situatia acestor fonduri 9i fundatii a preocupat mat siSinodul din Martie Ele sunt descrise in articolul V din"Proiepturile deputdciunii prin Sinodul Diecezei romdne gr.n. u. aradane... denumite in prieinta infiintdrit unet fundaliide crestere ci pensii...° (Original copiat de noi din Arbiva Episcopiei ort. din Oradea, Cara: numar. la anul 1849. La Arad nu le-,am gasit). Ar fi interesant de urmärit soarta acestor foarte nume..roase fonduri si fundatii romAnesti din vremea aceea.

:849.

www.dacoromanica.ro

63

rilor gi lipsurilor romAnt gti. i Incä. nu erau toateIngirate. Neglijam cuprinsul acestui punct, el fi-ind de interes mai mult pentru istoria Dreptuluibisericesc.i)

ConcluziiDocumentele vremii vorbesc despre o con-

tributie insemnati a Romani lor aradani gi In ge-neral a celor zigi ungureni", la frAmAntarile ceau urmat vifornitei din anii 1848-49. Aceste fra-mintari, rod al unei congtiinte nationale pe deplindesvoltatA, tinteau la emanciparea atAt politica catei religioasa-bisericeasci a poporului roman. Cutoata lipsa de recunogtinta si cu toatA absentaspiritului de dreptate a politicii vieneze fata depoporul roman, zorii libertatii acestui popor aurasarit In anii acestor framantAri.

Contributia Romanilor din partea vesticA aTransilvaniei la migcarile acestor ani este In ge-neral putin cunoscutA, cu toate ca cel putin uniidintre ei au vAzat limpede linia intereselor roma,negti gi au luptat pentru promovarea lor. Intreacegtia trebuesc socotiti Episcopul Cherasim Ratal Aradului Q i grupul de clerici gi mireni cariI-au Inconjurat. Meritul acestor oameni este, caau gtint BA pastreze unite-ei de actiune cu fratiilor din Ardeal gi Banat, In fr, ntea carora tronaSaguna, pentru a apArea In fata stramilor ca osingurA natiune, cu o singurA vointA, un idealunic, care degi nu va fi recunoscuta. ca atare depolitica mioapl a Monarhiei habsburgice dincare facaa parte, nu va Inceta niciodata sa seafirme ca atare.

1) Le-a studiat qi publicat in Anexele sale prof. I. Mateiuo. c. p. 112 si urm. Vezi si aneNa IV.

www.dacoromanica.ro

C4

Am arAtat pe scurt problemele politicebisericegti ale neamului romAnesc din vremeaaceea. Am analizat, din mArturii contemporane,atitudinea Episcopului Rat fata de ele. Aceastaera gi atitudinea Românilor arldani grupati injurul lui. Atat cand trimiteau deputati la Viena,cat si clnd se sfAtuiau sl. scoatl o gazetl ro-mlneascl, precum gi cand fAceau demersuri pen-tru un sinod eparhial, actiunea Românilor arldanieste la unison cu actiunea fratilor ardeleni, re-prezentati prin Saguna. Unitatea de actiune le-aadus e drept cu 14 ani in urml. biruinta, celputin in problema bisericeascl, prin reinfiintareaMitropoliei române gi reorganizarea bisericeascl.Aceasta reorganizare, care exista in slmbure inproectul de Sinod, dela 1850, s'a flcut pe bazlcu adevArat democraticl, admitand gi pe mirenila indreptarea trebilor bisericegti.

Degi far& urmAri imediate, hotArArile sino-dului din Iu lie 1850 dela Arad, allturi de cel dinMartie dela Sibiu, sunt printre cele dintli grAirirAspicate ale dreptului la viata pentru un poporsAnAtos 5i vrednic, dupl. o perioadl lung& desilitl tAcere, i cei dintai pagi hotAriti in seriamarilor realizAri ale vremurilor contemporane.

www.dacoromanica.ro

CuprinsulPag.

Prefata . 3Introducere . 5

CAP. I.Fretmánteiki politice la Romdnii din Ardeal ci

Ungaria, indatd dupd revolutia din 1848-1849 . . . . 10-14a) In privinta politica . . 10b) In privinta bisericeasca 12

CAP. II.Atitudinea Episcopului Gherasim Rat fatd de

cauza romdneascd . . . . . 15-31a) Episcopul Rat i politica guvernului

Kossuth-ist . . . . . 1.7

b) Raspunsul dat Patriarhului Raiaciciin chestiunea Mitropoliei romane 24

c) Legaturile Episcopului Gherasim Ratcu Episcopul Andrei Saguna 29

CAP. III.Demersurile Episcopului Rat pentru sprijinirea

cauzei nationale . . . . . . 3 2 50a) Trimiterea .deputatilor aradani la

Viena 32b) ,Gazeta romaneasca 37c) Peripetille convocarii sinodului din

Iulie 1850 38

CAP. IVSinodul eparhial din 23 Julie 1850 . . 51-64

a) Participantii . . . . 51

b) Desfa§urarea Sinodului 54c) Hotararile Sinodnlui . 58

Concluzli . . . 63

.

.

.

-

. . . .

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro