Roman Diana.ppt

7/25/2019 Roman Diana.ppt

1/16

COMPORTAMENTUL

DEPENDENT DEDROGURI,TUTUN I ALCOOL

I INTERVENII ASUPRALOR

Masterand, Anul IMasterand, Anul I::Roan D!ana ,Roan D!ana ,

"ru#a PS$%&"ru#a PS$%&


2/16

Alcoolul dependen a de alcool

Elementul esential al dependentei de orice substanta ilconstiutie un grup de simptome cognitive,comportamentale si fiziologice indicand ca individulcontinua uzul substantei in ciuda aparitiei unor problemeimportante in legatura cu substanta. Exista un pattern deautoadministrare repetata care duce de regula la

toleranta, abstinenta si la un comportament de luarecompulsiva a drogului. Dorinta ardenta este posibil sa fieexperimentata de cei mai multi indivizi cu dependenta deo substanta, daca nu chiar de toti.

De cele mai multe ori, persoanele care

consuma abuziv alcool sau cele dependentede alcool neaga sau refuza discuiilereferitoare la consumul si problemele cauzatede dependena de alcool. Consumul de alcoolpoate cauza in timp dependena psihica sidependena zica.

Alcoolul este un hipnotic sedativ care induce depresiasistemului nervos central, dind consumatorului o starede relaxar


3/16

Semne ale dependen ei psihice:- starile de indispozi ie (frustrare, anxietate, stari depresive sunt inlaturate prin consum!

- anticiparea consumului, planificarea consumului i a ocaziilor de a consuma!- evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute!- in fa a unor situ tii limita sau a unor momente cu mare presiune emo ional" (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie dependentul se gandeste automat la consumul de alcool..

Semne ale dependen ei fizice:

- in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor!- dificulta i de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers!- transpira ie, stare de greata si#sau varsaturi!- durere de cap, tensiune, probleme cardiace!- tulburari de somn!- alte semne specifice sevra$ului alcoolic


4/16

Teoria bolii alcoolice:Moderna teorie a bolii alcoolice sugereaza caaceasta ar cauzata de o boala a creierului caracterizata de alterareastructurii si a funciei cerebrale. Existena alcoolismului ca boala este

acceptata de unele persoane din lumea medicala si cea stiintica, desicritici exista. Asociatia Americana Medicala a declarant ca alcoolismul este

o boala in !"#.%iscul de a dezvolta alcoolsim depinde de numerosi factori, cum este

mediul incon&urator. Cei cu istoric familial de alcoholism sunt maipredispusi de a dezvolta boala, totusi indivizii dezvolta alcoolism si faraistoric familial pozitiv. Cum consumul de alcool este necesar dezvoltariialcoolismului, disponibilitatea si atitudinea de acceptare faa de alcool

prezenta in mediul de viaa al unui individ afecteaza tendinta sa de a faceboala. Datele stiintice arata ca la barbati si femei alcoolismul estedeterminat genetic "' ( #' ), lasind *' ( "' ) factorilor de mediu


5/16

Cele tre! 'a(e ale al)ool!sulu!:Alcoolismul este o boala cronicaav+nd capacitatea de a distruge cariera, familia si sanatatea zica adependentului pe termen lung. Debutul alcoolismului nu este greu de

depistat si poate tratat. Dezvoltarea bolii urmeaza in mod normal treifaze de inceput, de mi&loc si nala. Cu cit dependentul sau familia saidentica mai repede aceste faze cu atit este mai usor de stopatdezvoltarea bolii.

*a(a de !n)e#ut a de#enden+e! de al)ool- individul consuma alcool pentru a se relaxasau pentru a face faa unor probleme temporare care ii cauzeaza anxietate. C+nd bea durereaeste mai usor de suportat, simindu(se bine, astfel consumul de alcool devine mecanismul

standard prin care acesta face fata problemelor. n timp dezvolta un obicei x pe care nicimembrii familiei sale nu il pot recunoaste intotdeauna. Consumatorul pare normal in aceststadiu, putind considerat chiar mai stabil emotional si increzator in sine.Daca este intrebat asupra cantit/ii de alcool consumata acesta isi va rationaliza poria dealcool intr(un fel in care sa convinga pe cei apropiai de absena unei probleme cu alcoolul,petermen scurt.

*a(a de !lo) a de#enden+e! de al)ool- in care pacientul dezvolta o dependena zicacompleta faa de drog. Dorinta de a consuma alcool creste progresiv, iar daca individul s(astraduit in prima faza sa(si controleze consumul acum aceasta rezistenta a cedat. 0e masura ceaportul de alcool creste, capacitatea organismului de a procesa alcoolul scade. Dependentulintra in stare de ebrietate foarte repede chiar si la cantitati mici de alcool. n acest stadiu artrebui sa e evident pentru toata lumea, chiar si pentru alcoolic ca exista o problema, desiacesta de&a simte ca a pierdut lupta.


6/16

Faza finala a dependentei de alcool este marcata de bautul obsesiv si evitarea disperata

de a accepta problema. Acum toate persoanele din jurul dependentului observa problema.Cind confrunta dependentul acesta devine agresiv, defensive sau chiar violent. Sanatatea

fizica degenereaza sistematic terminind cu decesul daca nu este tratata. Doar alcoolicul

hotaraste cind vrea ajutor de specialitate si sa se vindece.


7/16

I#l!)a+!!le #s!-!atr!)e ale al)ool!sulu!:Consumul de lunga durataa alcoolului poate cauza o gama larga de probleme mentale desanatate. 0roblemele cognitive severe nu sunt neobisnuite1 aproximativ' ) dintre toate cazurile de demena sunt legate de consumul de

alcool, fac+nd alcoolismul a doua cauza de demena. 2ulburarilepsihiatrice sunt frecvente la alcoolici, 3" ) suferind afectari psihiatricesevere. Cele mai prevalente simptome psihiatrice sunt anxietatea sidepresia. 4imptomele se agraveaza in timpul sevra&ului alcoolic, dar seamelioreaza sau dispar in abstinenta continuata. 0sihoza, confuzia sisindromul organic cerebral pot cauzate de consumul de alcool

conducind la diagnostice gresite precum schizofrenie. 2ulburarea depanica se poate dezvolta sau agrava ca rezultat direct al consumului petermen lung al alcoolului.

%ulburarile psihiatrice difera in functie de sex. &emeile cu dependen a de alcool prezintadiagnostic psihiatrice precum depresia ma$ora, anxietatea, panica, bulimie, stres post-traumaticsau tulburari de personalitate de granita. 'arba ii cu dependen a de alcool au diagnostice psihiatrice precum narcisism, personalitate antisociala, tulburare bipolara, schizofrenie,hiperactivitate si deficit de aten ie. &emeile alcoolice au in istoricul lor familial abuz sexual sifizic, violenta domestica fata de populatia generala, care pot conduce la o tendinta mai marede a dezvolta boli psihiatrice si dependenta de alcool.


8/16

Alcoolul te face sa iei decizii riscante si dupa ce a iesitdin sange .Cea mai grava consecinta a consuntredecesele cauzate de cancer la nivel mondial suntatribuite consumului de alcool. Expertii estimeaza capeste "') din cazurile de decese la femei ar ptuea evitate prin diminuarea consumului de alcool la unpahar pe zi.

Alte studii au constatat ca rata mortalitatii asociata cuconsumul de alcool 5sinucideri si diverse tipuri de

accidente6 este de doua ori mai mare la femei decat labarbati. De asemenea, femeile sunt mai sensibile ladezvoltarea de leziuni ale creierului in urma consumuluide alcool si de substante nocive. 7n alt efect negativ alconsumului de alcool in randul femeilor este cadereaparului.


9/16

FUA!U",D#$#%D#% A & &%!#'(#% &&

8umatul este o de#enden+a .!olo"!)a. 2otu9i exista 9ialte motive pentru care suntem legai de igari, in afara

de dependena zica faa de nicotina. Cind oameniiincearca sa se lase trebuie sa invinga si un o.!)e!#s!-olo"!)/ *uatul #rodu)e o de#enden+a de 0$1or! a! are de)at al)oolul 3! egala cu dependena decocaina. !"('') din fumatori devin dependeni denicotina. Motivele inceperii fumatului sunt mai ales

psihologice. :amenii sunt sedusi de a incerca tutunuldupa observarea efectului ;glamour; pe care il daulmele fumatului. Dependena de nicotina face acestobicei greu de lasat o data inceput, dar aceastadependena poate depa9ita si controlata la douasaptamini dupa ce motivele psihologice ale fumatuluisunt eliminate.


10/16

Dependenta de nicotina are o latura psihologica. De multe ori, fumatul este asociat unoractivitati placute si unor momente relaxante ale zilei cum ar fi:prima cea ca de cafea de diminea a!

pauzele de la munca sau dupa activita i de rutina!consumul de alcool ) multi fumatori sunt de parere ca alcoolul si tutunul merg cel mai bineimpreuna!prezen a altor persoane, in special daca si acestea sunt fumatoare!momente de stres ) ma$oritatea fumatorilor obisnuiesc sa fumeze in momentele in care seconfrunta cu o situatie stresanta sau cu un nivel ridicat de implicare emotionala!*ofatul

dupa mas" ) ma$oritatea fumatorilor au o dorin a mai puternica de a fuma imediat dupa ce aumancat!Factori de risc)

+arinti fumatori!+rieteni fumatori!&actorul ereditar ) geneticienii sunt de parere ca motivul pentru care unii incearca sa fumeze dar

nu devin fumatori, in timp ce altii devin foarte repede, este probabil legat de prezenta unor genemostenite de la parinti.'oli mentale ) persoanele care sufera de depresie, tulburare bipolara, schizofrenie sau alte bolipsihice devin mai usor dependente de nicotina.onsumul de alcool sau droguri.


11/16

Consilierea antitabagic* - este o activitate prin care se urm"re*teidentificarea de c"tre fum"tori a gndurilor, emoiilor *i comportamentelorasociate consumului de tutun, con*tientizarea daunelor fumatului, ca n celedin urm" persoana s" se simt" plin" de resurse *i s" hot"rasc" schimbarea

(n cazul nostru renunarea la fumat.onsilierea antitabacic" este indicat" tuturor pacienilor cu dependen"nicotinic" diagnosticat" prin metode specifice. Acest tip de consiliere aremai multe componente, dintre care:- evaluarea statusului de fum"tor- sfat minimal antifumat- interviu motivaional, explicarea beneficiilor renun"rii la fumat

- tratamentul medicamentos- terapie cognitiv ) comportamental"- metode complementare (acupunctura, hipnoza, etc


12/16

D'+U'&&"#,D#$#%D#%!A &

&%!#'(#% &&"# ASU$'A "+'

/na dintre cele mai importante noiuni n ceea ce prive*te drogul, este ns"*idefinirea conceptului. %ermenul de drog se refer" la substane psihoactive, adic"

substanele chimice care influeneaz" funcionarea sistemului nervos uman. 0nfiecare zi, pe tot cuprinsul globului p"m1ntesc, milioane de oameni folosescdroguri. Acest lucru nu se nt1mpl" doar n societ"ile moderneonsumul licit alunor droguri se face n domeniul medical atunci c1nd se folosesc ca remedii contradurerii (opiul, morfina *i heroina, de exemplu sau la ameliorarea unor st"ri ndiverse afeciuni, precum *i n aciunile de dezintoxicare a consumatorilor dedroguri. onsumul drogurilor ncepe cu efecte psihice 2n"l"toare3 (naltapercepie a sunetelor *i culorilor, starea de beatitudine *i chiar transa *i sf1r*e*tecu efecte fizice, psihice *i sociale dezastruoase. Drogul te scoate dintr-o stare denormalitate, sau de tulburare, te introduce n lumea falsei bucurii, dup" care tearunc" cu brutalitate n chinuri cumplite, afect1nd at1t sufletul, c1t *i trupul.


13/16

T!#ur! de )o#ortaent de4!ant deter!natede )onsuul de dro"ur!

a omportamente psihotice, uneori n forme grave. 4ndividul aude voci, are iluzii ciudate ,crede c"oamenii vorbesc despre el sau este urm"rit de cineva, induc panic" *i stare psihotic" acut", ceea ce este

foarte periculos, c"ci pot rezulta fapte de o violen" extrem".b omportamente agresive, violente sau criminale. onsumul unor droguri poate duce chiar la crime.

Se recurge deseori la $afuri, spargeri *i alte infraciuni, n vederea obinerii banilor necesari pentrucump"rarea drogurilor.

c omportamente labile. onsumatorii de droguri devin agitai *i imprevizibili, pot fi un momentcalmi *i prieteno*i, ca apoi s" devin" furio*i *i amenin"tori.

d omportamente confuze. Dificult"ile psihice produc confuzie, dezorientare, scad coordonarea *iechilibrul, prelungesc timpul de reacie *i diminueaz" memoria recent". De aceea este periculos s" se iadecizii s" se conduc" ma*ina, motocicleta sau bicicleta, sau s" se munceasc" cu utila$e *i ma*ini n aceast"stare.

e omportamentul suicidar. Dac" nu fac rost de bani prin violen", ncorsetai de durerile fizice *ipsihice, toxicomanii se g1ndesc la sinucidere *i, muli dintre ei, chiar apeleaz" la aceast" 2porti"3.

f onsumul de droguri afecteaz" n mod serios comportamentul afectiv. 0n general, toxicomanii n

perioada de sevra$, nu mai au sentimente. 5u au mil", nu au dragoste, nu au $en", iar de r"bdare nici nupoate fi vorbag 6agabonda$ul. &uga de acas" se constituie ca o deteriorare comportamental" grav" cu o evoluie

spectaculoas" ce este dublat" deseori de alte forme aberante cum ar fi prostituia *i perversiunile sexuale.


14/16

h omportamentul depresiv. 5evroza depresiv" este probabil cea mai grav" afeciune nevrotic". ei cesufer" de aceasta sunt incapabili s" treac" peste necazurile vieii ntr-o anumit" perioada de timp. Ei suntcuprin*i de tristee, apatie *i letargie, p1n" c1nd mintea lor nu mai funcioneaz" normal.

iomportamentul paranoic. %oxicomanii cu tulbur"ri paranoice sufer" halucinaii. Ei pot aveahalucinaii de gelozie (acuz" persoana iubit" de infidelitate, de grandoare (se consider" persoane superioare,de inferioritate (*i autosugereaz" scopuri nalte, ireale, n vederea dep"*irii sentimentului de e*ec.

%oxicomaniile par s" fie cancerul care suprim", nu numai organismul consumatorului de droguri, dar*i#mai ales psihicul acestuia, prin dezorganizarea tragic" a personalit"ii umane.

de drog prin voin" proprie semnalez" faptul c" ne afl"m de$a n stadiul de 3dependent"3.f Dac" administrarea este totu*i intrerupt" n mod abrupt, vom tr"i o suferin" cu simptome mintale *i

fizice, distincte pentru fiecare clas" de substane. Este 3sindromul de abstinen"3 sau de 3sevra$3 (n"rcare.


15/16

Factori prezen i -n dezvoltarea narcomanieic"utarea senza iilorinfantelismul psihictoleran a sc"zut" fa " de comportamente deviante,criticism,fa " de institu iile sociale,succeptibilitate fa " de idei noi i impresii,interes pentru crea ie,impulsivitatemica valoare a realiz"rilor,a a tept"rii succeselor academice,a credin ei religioase,conformism,sentimentul bunastarii psihologice,respectul scazut de

normele general acceptabile de comportamentAlt" grupa se refer" la condi iile educa ionale educa ia n familie incomplet"ocuparea n afara casei permanent" a unuia din p"rin iabsen a altor copii in familietat"l lipse te sau are un caracter slabo mam" excesiv de gri$ulie,care cedeaza sau din contra excesiv de dominatoareostilitate sau conflicte ntre p"rin i


16/16

MASURILE CU CARACTER PSI5OPRO*ILACTICAspectele importante sunt

Roman Diana.ppt

Documents

Transcript of Roman Diana.ppt