ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

83
UNIVERSITATEA „ CONSTANTIN BRANCOVEANU” – PITESTI FACULTATEA MANAGEMENT MARKETING IN AFACERI ECONOMICE – Rm. Valcea Specializarea: “CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE” ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE Conf. Univ. Dr:

description

ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Transcript of ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Page 1: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

UNIVERSITATEA „ CONSTANTIN BRANCOVEANU” – PITESTI

FACULTATEA MANAGEMENT MARKETING INAFACERI ECONOMICE – Rm. Valcea

Specializarea: “CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE”

ROLUL INFORMATIEI CONTABILE

IN LUAREA DECIZIILOR

ECONOMICE

Conf. Univ. Dr:LUŢĂ DORINA

Absolvent, CREŢU DUMITRA

-2011-

Page 2: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

CUPRINS:

CAP 1: ROLUL SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC.....................................................................................................31.1. Informatia.......................................................................................31.2. Informatiile economice- notiune, clasificari..................................51.3. Surse de date si informatii..............................................................81.4. Rolul contabilitatii in furnizarea informatiilor economice.............9

CAP II: CONTABILITATEA CA SISTEM DE INFORMARE SI ASISTARE A DECIZIEI...........................................................................152.1. DECIZIA –esenţa managementului.............................................182.1.1. Elemente ale procesului decizional...........................................................21

2.2. Conţinutul deciziilor din entităţile economice.............................222.2.1. Cerinţe faţă de deciziile de conducere.....................................................24

2.2.2. Etapele şi fazele procesului decizional...................................................26

2.3. Rolul situatiilor financiare anuale in furnizarea informatiilor contabile conform OMFP 3055/2009..................................................292.3.1. Utilizatorii situatiilor financiare anuale..................................................30

2.3.2. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale.............31

CAP III. INFORMATIILE FURNIZATE DE SITUATIILE FINANCIARE

ANUALE LA S.C. COM ACTIV S.A..................................................33

3.1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII..................................................................33

3.1.1.ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII LA S.C. COM ACTIV S.A......34

3.2.1.BILANTUL CONTABIL AL S.C. COM ACTIV S.A LA

31.12.2010..........................................................................................................36

3.2.2. NOTELE EXPLICATIVE ALE BILANTULUI S.C. COM ACTIV

S.A.......................................................................................................................39

Concluzii ............................................................................................................45

Bibliografie ........................................................................................................47

2

Page 3: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

CAP I: ROLUL SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC

1. 1 Informatia

Informaţia, în sensul general, reprezintă o ştire, o noutate, un mesaj care

provine din orice domeniu al cunoaşterii, acest concept exprimând o formulă

scrisă, susceptibilă, de a aduce o cunoştinţă.

Informaţia poate fi considerată un bun de consum de masă, fiind folosită de

o mulţime de utilizatori: întreprinderi mici şi mijlociii, societăţi cotate la bursă,

investitori, stat, etc1.

Iniţial, termenul de informaţie a fost introdus în domeniul tehnic pentru a

desemna incertitudinea înlăturată prin realizarea unui eveniment dintr-un set de

evenimente posibile. Ulterior, semnificaţia termenului s-a extins la cunoaştere,

în general, adică la apariţia unui element nou, necunoscut anterior, asupra

realităţii înconjurătoare; în acest scop se utilizează simboluri care, prin asocierea

lor cu realitatea, furnizează informaţie.

Calitatea informaţiei este caracterizează printr-un număr de atribute:

• Viteză – stabileşte timpul necesar unei informaţii pentru a parcurge

drumul de la emitent la receptor;

• Frecvenţă – reprezintă numărul de informaţii de acelaşi tip într-o unitate

de timp, determinând ritmicitatea informaţiilor;

• Accesibilitate – depinde de mijloacele de comunicaţie, gradul de

pregătire a personalului, modalităţile de stocare etc.;

• Actualitate – reprezintă capacitatea informaţiei de a prezenta evenimente

recente;

• Inteligibilitate – presupune proprietatea unei informaţii de a fi percepută

de către utilizatori;

• Fiabilitate – reprezintă capacitatea informaţiei de asigura o imagine reală

şi sigură a unui eveniment/obiect;1 Negescu, M.,D., Caracteristicile informaţiei financiare în contextul evoluţiilor contemporane, Revista Contabilitate si informatică de gestiune, nr. 9/2004, Editura ASE, Bucureşti, p. 147

3

Page 4: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

• Pertinenţă – presupune calitatea informaţiei de a oferi răspunsuri într-o

situaţie dată;

• Vârstă – se exprimă prin durata din momentul colectării informaţiilor,

până în momentul transpunerii în acţiune a deciziilor luate pe baza acestora.

În contextul evoluţiilor contemporane ale activităţilor întreprinderii,

dezvoltarea economiei de piaţă, creşterea gradului ei de complexitate a

determinat o evoluţie corespunzătoare a informaţiei economico-financiare. Acest

tip de informaţie caracterizează situaţia patrimonială a întreprinderii, rezultatele

activităţii economico-financiare, modul de utilizare a resurselor materiale şi

umane, atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru terţi (acţionari, clienţi, bănci,

organe fiscale, alte persoane fizice sau juridice).

Evoluţiile actuale ale societăţii moderne impun perfecţionarea continuă a

informaţiei economico-financiare. Ea trebuie construită astfel încât să răspundă

atât cerinţelor conducerii pentru fundamentarea deciziilor, cât şi nevoilor

informaţionale ale partenerilor întreprinderii.

Informaţia, de obicei, este un caz particular al reflectării ca formă de

interconexiune dintre două procese materiale astfel încât proprietăţile unuia

(procesul emitent) se reproduc în al doilea (procesul destinatar)2. Informaţia este

alcătuită din date care au fost prelucrate într-o formă utilă pentru destinatar şi

care au o valoare reală pentru planificare, control sau luarea deciziilor.

Informaţia economică, specifică activităţilor economice, poate fi definită ca

o comunicare, ştire sau mesaj, care conţine elemente noi de cunoaştere a unor

stări, situaţii, condiţii de manifestare a anumitor fenomene sau procese

economice3. La nivelul agentului economic, informaţiile economice, sub forma

datelor specifice în care se constituie, se obţin din anumite surse interne sau

externe şi servesc comunicării în interiorul organizaţiei către anumiţi destinatari.

Drumul parcurs de informaţie de la obţinere şi până la valorificarea sa trece prin

mai multe etape: culegere – prelucrare – transmitere – primire – utilizare.

2 Căinap, I., Bătrâncea I., Analiza economică şi financiară a firmelor industriale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj - Napoca, 1993, p. 1333 Baciu, A., Bazele contabilităţii, Asociaţia Academică Avram Iancu, Cluj – Napoca, 1993, p.2

4

Page 5: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Totalitatea, metodelor, tehnicilor şi instrumentelor folosite pentru culegerea,

înregistrarea, transmiterea, circulaţia, prelucrarea şi valorificarea informaţiilor

într-un sistem reprezintă sistemul informaţional.

Activităţile informaţionale pot fi descrise ca ansamblul acţiunilor care

privesc producţia şi utilizarea informaţiei.

Sensul cuvântului informaţie nu poate fi explicat decât în relaţie cu alţi doi

termeni: date şi cunoştinţe. O dată este un semn, un simbol, care rezultă direct

din observarea faptelor. Este o materie primă care, prin tratare, va fi

transformată în informaţii. O informaţie rezultă din tratarea datelor astfel, încât

să răspundă nevoilor unui utilizator, într-un context care îi este propriu.

Analiştii financiari preiau informaţia brută şi o transformă într-un alt tip de

informaţie, care reflectă capacitatea lor de a înţelege, sintetiza şi interpreta

informaţia în calitatea ei de materie primă. În mod concret, ei realizează trei

tipuri de activităţi referitoare la informaţie:

• căutarea de informaţii private, care nu sunt disponibile publicului;

• analiza, procesarea şi interpretarea informaţiilor în scopul previziunii

(analiza predictivă);

• analiza performanţelor trecute (analiza retrospectivă);

Astfel, observăm că relaţia lor cu informaţia contabilă nu este una simplă.

Pe de o parte, informaţia contabilă reprezintă un factor de producţie pentru

analişti iar, pe de altă parte, aceeaşi informaţie reprezintă, pe piaţă, un produs

competitiv pentru rapoartele de analiză.

5

Page 6: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

1.2. Informatiile economice - notiune, clasificari

Informatia economica reprezinta o comunicare, o stire sau un mesaj ce

contine elemente noi de cunoastere a unor stari sau a conditiilor de manifestare a

anumitor fenomene sau procese economice din trecut, prezent sau viitor.

Informatiile reprezinta elemente noi in raport cu alte cunostinte prealabile.

Expresiile concrete, suportul pe baza carora se obtin informatiile poarta

denumirea de date. Datele sunt reprezentative prin diferite cuvinte, cifre, semne,

propozitii,etc.

La randul lor datele isi au suportul material intr-o serie de mijloace

materiale sau tehnice care se numesc purtatori de date. Ei au calitatea de a

conserva, stoca si restitui datele.

Principalii purtatori de date sunt documentele economice, diferitele registre,

anumite situatii si purtatorii tehnici de date: benzi si cartele perforate, benzi si

discuri magnetice, dischete, microfilme etc.

Clasificarea informatiilor economice

Informatiile economice fiind variate, se pot clasifica dupa diferite criterii:

Vârstă

Pertinenţă

Fiabilitate

Inteligibilitate

Actualitate

Accesibilitate

Frecvenţă

Viteză

INFORMATIA

6

Page 7: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

a) Dupa continutul lor informatiile economice pot fi de planificare sau de

programare, efective si de control.

• Informatiile de planificare sau de programare se concretizeaza sub forma

obiectivelor prevazute in planurile si programele de activitate ale fiecarei unitati

patrimoniale si reflecta dinamica si proportiile acestei activitati, pentru diferite

perioade de gestiune viitoare.

• Informatiile efective caracterizeaza operatiile si procesele economice

efectuate intr-un anumit loc si timp.

• Informatiile de control rezulta din compararea informatiilor efective cu

informatiile de planificare sau de programare, cu prevederile legale, cu

hotararile conducerii unitatii si echipei manageriale. Ele reflecta abaterile de la

obiectivele prevazute.

b) Dupa forma de prezentare se deosebesc informatiile orale, scrise si

audiovizuale.

• Informatiile orale sunt folosite in comunicarile directe dintre oameni, prin

viu grai, in cadrul activitatilor zilnice.

• Informatiile scrise sunt consemnate in carti, documente, registre, note de

serviciu, circulare, scrisori, procese verbale etc.

• Informatiile audiovizuale se obtin prin intermediul comunicatiilor facute

le telefon, fax, radio, televizor, prin grafice, scheme, filme etc.

c) Dupa etaloanele informationale folosite pentru exprimarea lor

informatiile economice pot fi cantitative si valorice.

• Informatiile cantitative permit cunoasterea fenomenelor si proceselor

economice din punct de vedere cantitativ, cu ajutorul etaloanelor informationale

corespunzatoare.

• Informatiile valorice exprima aceste fenomene si procese economice in

etalon banesc.

d) Dupa sfera de cuprindere informatiile economice pot fi: sintetice si

analitice.

7

Page 8: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

• Informatiile sintetice asigura cunoasterea generala, de ansamblu a

activitatiilor economice. Ele se intalnesc la nivelul unitatilor de baza ale

economiei nationale si la nivelul organelor de sinteza ale statului.

• Informatiile analitice fac posibila cunoasterea detaliata a activitatilor

desfasurate, caracterizand amanuntit si concret aceste activitati din fiecare

unitate patrimoniala si subunitatile sale organizatorice.

e) Dupa scopul pentru care sunt folosite pot exista informatii de conducere

sau dirijare, de raportare si de reglare.

• Informatiile de conducere sau de dirijare se concretizeaza sub forma

dispozitiilor, hotararilor, deciziilor, recomandarilor etc. emise de organele de

conducere catre organele inferioare acestora.

• Informatiile de raportare sunt furnizate de sistemul condus catre sistemul

conducator privind starea si compotamentul verigilor organizatorice ale

unitatilor patrimoniale. Tot in aceasta categorie intra si informatiile transmise

departamentelor si ministerelor, organelor de sinteza.

• Informatiile de reglare urmaresc indreptarea, corectarea activitatilor

economice, atunci si acolo unde apar dereglari in desfasurarea fenomenelor si

proceselor economice. Reglarea acestora se face pe baza informatiilor de

control.

f) In functie de reflectarea in timp a proceselor si fenomenelor economice

deosebim: informatii active sau dinamice, pasive si previzionale.

• Informatiile active fiind culese in timpul desfasurarii proceselor si

fenomenelor economice, influenteaza evolutia actuala si ulterioara a acestora

(informatii privind derularea contractelor de aprovizionare, calitatea produselor

fabricate, cererea de marfuri pe piata).

• Informatiile pasive se mai numesc si istorice. Ele reflecta fenomene si

procese economice petrecute, servind la analiza activitatii desfasurate (bilantul

contabil, contul de profit si pierdere, anexa la bilant, raportarile statistice).

8

Page 9: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

• Informatiile previzionale se refera la procese si fenomene economice ce se

vor desfasura in perioada viitoare de gestiune (programele de activitate, bugetele

intreprinderii).

1.3. Surse de date si informatii

Cele mai reprezentative surse de date si informatii economice sunt:

a) planificarea economica care furnizeaza date informationale de plan si

prognoza economica, a caror pondere este de 28% din totalul informatiilor

economice;

b) evidenta economica, furnizeaza date informationale efective si care

reprezinta aproximativ 70% din totalul informatiilor economice, ce se distribuie

astfel:

• 46-50% sunt informatii furnizate de contabilitate;

• 9-13% sunt informatii furnizate de statistica economico-sociala;

• 11% sunt informatii furnizate de evidenta operativa;

c) alte surse cum ar fi, de exemplu, legislatia economico-financiara,

furnizeaza diferite informatii cu o pondere de 2% din totalul informatiilor

economice.

9

Page 10: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Sursa: intocmit de autor pe baza datelor prezentate.

1.4.Rolul contabilitatii in furnizarea informatiilor economice

Sistemul informaţional economic (SIE) reprezintă ansamblul mijloacelor şi

procedeelor de obţinere, stocare şi utilizare a informaţiilor într-un perimetru al

activităţii economice, ca rezultat al investirii unor resurse umane de capital.

Un sistem informaţional economic constituie un ansamblu organizat de

informaţii complexe, care se obţin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite

surse şi care sunt necesare pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea

activităţii economice. Importanţa unui astfel de sistem derivă din aceea că el

asigură cunoaşterea în orice moment a stării şi funcţionării întreprinderii oferind

informaţii despre modul în care se utilizează resursele, despre existenţa unor

deficienţe şi a necesităţii examinării acestora, etc.

Contabilitatea

Planificarea economica

Evidenta operativa

Statistica ec-sociala

Alte surse

49%28%11%10%2%

10

Grafic Nr. 1

Page 11: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Informaţia, îndeosebi informaţia economică este astăzi prezentă în toate

domeniile de activitate, fiind un element indispensabil progresului. Realităţile

societăţii modene arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea

gradului de complexitate a acesteia trebuie să se dezvolte corespunzător – ca

arie, conţinut şi operativitate – informaţia economică pentru ca ea să poată:

• furniza exact elementele necesare luării deciziilor;

• furniza exact situaţia patrimonială a întreprinderilor;

• furniza rezultatele activităţii economico-financiare.

O componentă esenţială a sistemului informaţional economic (nucleul

acestuia) o reprezintă contabilitatea, fiind considerată astăzi o disciplină

ştiinţifică independentă, cu statut propriu în familia ştiinţelor sociale (sistemul

ştiinţelor economice).

Gruparea informaţiilor economice şi financiare, la nivel microeconomic,

poate fi următoarea:

• Informaţii care provin din surse exterioare întreprinderii (aferente pieţei

interne şi internaţionale);

• Informaţii care provin din surse interne (din evidenţa operativă, statică şi

financiar contabilă a întreprinderii).

Sursele de informaţii ale analizei financiare sunt:

- Informaţii financiare: situaţiile financiare anuale (bilanţ, cont de profit şi

pierderi, fluxuri de numerar, notele explicative), raportările semestriale şi

trimestriale, evoluţia cotaţiilor la bursă, informaţii privind concurenţa,

previziunile analizelor financiare etc;

- Informaţii economice: evoluţia activităţii economice, evoluţia preţurilor,

evoluţia sectorului de activitate, situaţia economică generală, perspectivele

economice, evoluţia cursurilor de schimb ale monedei naţionale etc.;

- Alte informaţii: evaluarea riscurilor de creditare, fuziuni şi achiziţii,

raporturi de gestiune etc.

Informaţiile generale se referă la conjunctura economică, respectiv la

situaţia generală a economiei la un moment dat, rezultatele economice ale

11

Page 12: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

agenţilor economici fiind influenţate în mod direct de recesiunile sau

expansiunile economice. Într-o conjunctură economică favorabilă activităţile

întreprinderilor au o tendinţă de creştere, la fel ca şi profiturile şi, implicit,

cotaţiile la bursă, care evoluează direct proporţional cu acestea. Există instituţii

care oferă informaţii generale despre economie în ansamblu şi despre fiecare

sector de activitate (ex. Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a

României).

Foarte importante sunt şi calificativele date de societăţile internaţionale de

rating care sunt absolut necesare mai ales analizelor financiare comandate de

investitori. Aceste informaţii devin foarte necesare mai ales în momente în care

economia îşi schimbă cursul, de la recesiune spre expansiune şi invers.

Informaţii despre sectorul de activitate, importanţa unui studiu supra

sectorului de activitate decurgând din faptul ca evoluţia generală a unei

întreprinderi este dată în cea mai mare parte de evoluţia sectorului din care face

parte. Informaţiile necesare pentru aprecierea evoluţiei sectorului de activitate

cuprind:

• Natura produselor;

• Procesele tehnologice utilizate;

• Structura producţiei care are o incidenţă semnificativă asupra rezultatelor

şi rentabilităţilor, asupra duratei de rotaţie a stocurilor, asupra mijloacelor de

finanţare;

Informaţii privind întreprinderea, sursele de informaţii privind

întreprinderea fiind diverse. Unele informaţii sunt obligatorii şi publice, altele

sunt oferite în exclusivitate acţionarilor.

Marea majoritate a informaţiilor privesc latura fiscală şi cuprind bilanţul,

contul de rezultate, anexe şi note explicative care trebuie oferite instituţiilor

financiare şi care sunt oferite spre publicare în presa economică şi fiscală de

specialitate. În general, analiza financiară utilizează toate sursele de informaţii

care pot clarifica anumite aspecte pentru a putea stabili un diagnostic financiar.

Graţie caracterului său sistematic, omogen şi diversităţii informaţiilor pe care le

12

Page 13: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

oferă, contabilitatea apare ca principal furnizor de informaţii necesare analizei

financiare. Însă, cadrul prevăzut de reglementări şi de normalizare a

înregistrărilor şi tratamentelor evenimentelor economice induc un formalism

care creează dificultăţi în stabilirea unui diagnostic financiar. Totuşi există o

serie de limite ale informaţiilor contabile:

• Utilizarea costului istoric şi inflaţia: datele furnizate de contabilitate sunt

exprimate în cifre istorice, nefiind ajustate cu indicele preţurilor de consum,

astfel încât pentru a putea asigura comparabilitatea datelor este necesară o

retratare a acestora.

• Utilizarea diferitelor metode de evaluare a stocurilor (FIFO, LIFO, CMP)

care creează dificultăţi în efectuarea de comparaţii între întreprinderi. Analistul

financiar trebuie adesea să privească dincolo de datele din situaţiile financiare

pentru a elimina aceste discrepanţe;

• Tratamentul evenimentelor extraordinare – analistul trebuie să determine

care din elementele extraordinare trebuie luate în analiza financiară, mai ales

prin prisma faptului ca prin armonizarea contabilităţii cu directivele europene

multe din elementele extraordinare sunt considerate ca fiind aferente exploatării.

Pe lângă informaţiile prezentate mai sus, analizei financiare îi sunt necesare

şi informaţii calitative:

• Potenţialul tehnic exprimat prin calitatea echipamentelor, asimilarea

tehnologiilor noi, calificarea personalului, nivelul productivităţii constituie

factori importanţi care determină competitivitatea prezentă şi viitoare ale unei

întreprinderi şi implicit performanţele financiare;

• Potenţialul comercial – la stabilirea căruia sunt necesare nu numai

informaţii generale, cum ar fi cifra de afaceri, care se regăsesc în situaţiile

financiare, ci informaţii detaliate privind structura acesteia pe sortimente, clienţi,

caracterul de sezonalitate, cota de piaţă etc.;

• Calitatea organizaţiei, capacitatea echipei manageriale, gradul de adecvare

a sistemului de gestiune, calitatea relaţiilor de muncă etc. Importanţa şi

13

Page 14: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

diversitatea informaţiilor folosite determină complexitatea analizei economice

pentru stabilirea unui diagnostic.

Utilizarea informaţiei de către analiştii financiari se referă la patru aspecte

cheie:

• perspectivele de creştere ale economiei se bazează pe aşteptările viitoare,

în ceea ce priveşte economia, ca întreg, industria în general şi societatea

analizată, în particular acordându-se atenţie deosebită factorilor care au cea mai

mare influenţă asupra performanţelor viitoare aşteptate (profitul, dividendul şi

preţul acţiunii);

• factorii semnificativi ai pieţei financiare, accentul punându-se pe

identificarea factorilor care influenţează poziţia întreprinderii pe piaţă;

• parametrii de investiţii, fiind luate în considerare dividendele şi preţul

pieţei în conjuncţie cu riscul acceptat;

• strategii de investiţii, unde recomandările de a investi pe termen scurt,

mediu sau lung au la bază două aspecte: aşteptările în comportamentul preţului

acţiunilor şi sincronizarea în ceea ce priveşte performanţele întreprinderii.

Informaţia constituie o abstracţie, un produs al cunoaşterii inteligente, dar

în acelaşi timp o realitate omniprezentă. Ea domină şi explică universul, evident

până la limita atinsă de procesul cunoaşterii. În domeniul economic, informaţia

este prezentă de la celula sau operaţia cea mai insignifiantă, o simplă tranzacţie,

până la megastructuri: concern, holding, companii transnaţionale sau mondială.

Informaţiile contabile furnizate de către conturile contabile sintetice şi

analitice servesc analizei economico-financiare drept materie primă de prim

rang, în elaborarea unor diagnostice puternic bazate pe realitatea economico-

financiară surprinsă cu acurateţe de conturile contabile în cauză.

Întrucât elementele patrimoniale ce compun activul unei întreprinderi nu

pot înregistra decât modificări de natura creşterii sau descreşterii, contul contabil

devine un puternic instrument de comensurare a acestor modificări. Pentru ca

informaţia furnizată de către conturile contabile să fie fructificată la adevărata ei

valoare, este necesară instituirea unei legături indisolubile între informaţiile

14

Page 15: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

generate de conturi şi analiza economico-financiară. Automatizarea pe scară

largă a operaţiunilor ce reflectă mişcările suferite de conturile contabile într-un

anumit exerciţiu financiar, şi posibilitatea obţinerii într-un timp scurt a

documentelor de sinteză contabilă (balanţa de verificare, bilanţul contabil,

contul de profit şi pierdere) face posibilă apariţia în cadrul managementului

financiar-contabil a unei noţiuni nesperate de nimeni – „reflectarea în timp real

de către conturile contabile a tuturor mişcărilor de natură patrimonială la nivelul

unei entităţi economice”.

Pentru realizarea faptică a acestui deziderat este nevoie ca instrumentului

contabil numit „cont” să i se asocieze noi valenţe şi funcţii, astfel încât operarea

unei simple debitări sau creditări să genereze informaţii utile managementului

financiar-contabil, de preferinţă în timpul cel mai scurt cu putinţă.

În analiza eficienţei globale a unei întreprinderi este deosebit de importantă

cantitatea şi calitatea informaţiilor de natură financiar-contabilă existentă la un

moment dat în sistemul întreprinderii economice, de preferinţă la nivele din ce

mai analitice.

Modelarea matematică posibilă de efectuat în condiţiile tehnologiei

informaţiei actuale, deschide porţile implementării funcţiilor de producţie

(economice) la nivelul oricărei întreprinderi, indiferent de dimensiunea ei.

În general, o funcţie de producţie economică reflectă dependenţa

funcţională dintre factorii care determină realizarea producţiei sau profitului

unei întreprinderi. Este evident faptul că pentru a obţine o rentabilitate

superioară la nivelul întregii activităţi economice, o întreprindere trebuie să-şi

maximizeze funcţia economică a profitului, şi să-şi minimizeze funcţia

economică a costurilor. Pe baza informaţiilor furnizate de către conturile

sintetice şi analitice, la nivelul fiecărei întreprinderi se construieşte bilanţul

contabil, ca sinteză a tuturor modificărilor de natură patrimonială regăsite la

nivelul unui exerciţiu financiar-contabil.

15

Page 16: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

CAP II: CONTABILITATEA CA SISTEM DE INFORMARE SI

ASISTARE A DECIZIEI

Contabilitatea poate fi privita ca un instrument ce permite comunicarea de

informatii economice, cu alte cuvinte, ca un limbaj economic universal.

Pentru lumea de astazi, contabilitatea este o activitate practica desfasurata

de profesionisti care au rolul de a furniza informatii utile pentru luarea deciziilor

la nivelul entitatilor economice. Cunoasterea contabila contemporana are in

spate o jumatate de mileniu de literatura contabila si dispune de comunitati

stiintifice puternice, care vehiculeaza si produc cunostinte specifice in acest

domeniu.

Construirea informatiei contabile porneste de la observarea unei entitati si a

activitatilor specifice acesteia. Prelucrarea datelor in vederea obtinerii

informatiilor se face operand cu limbajul si mijloacele specifice sistemului

contabil, astfel incat acestea sa raspunda nevoilor utilizatorilor.

Activitatile informationale specifice domeniului contabil sunt cele care

privesc producerea si utilizarea informatiei contabile. Acestea constau in actiuni

care vizeaza crearea, colectarea, stocarea, prelucrarea datelor si

transmiterea informatiilor. Ele presupun operatii de inregistrare si calcul,

precum si analiza, interpretarea, gruparea si utilizarea informatiilor in luarea

deciziilor.

Contabilitatea are un rol primordial in comunicarea financiara prin

inregistrarea tuturor operatiunilor economico-financiare ale entitatii si

sintetizarea acestora in situatiile financiare. Astfel, ea indeplineste un rol dublu:

- In plan extern, reprezinta un instrument de comunicare financiara, prin

informatiile furnizate utilizatorilor externi;

- In plan intern, reprezinta un instrument de gestiune aflat la dispozitia

managerilor.

16

Page 17: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

In literatura contabila modul de organizare a sistemului informational

contabil a impus doua concepte: monoismul si dualismul contabil. Optiunea

pentru un model sau altul de organizare este conditionata de restrictii economice

si politice, de concepte si teorii contabile, precum si de presiunea si influenta

utilizatorilor de informatii contabile dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza.

Ca limbaj formalizat al afacerilor, contabilitatea firmei realizeaza

reprezentarea interna si externa a organizatiei. Desi nu este singura sursa de

informare, contabilitatea reprezinta sistemul de informare cel mai adecvat

nevoilor entitatilor.

Importanta si rolul contabilitatii in cadrul sistemului informational pentru

decizii este covarsitor deoarece ea face legatura intre activitatile economice si

factorii decizionali, dupa cum reiese si din urmatoarea schema:

Grafic Nr. 2

CONTABILITATEA CA SISTEM INFORMATIONAL PENTRU

DECIZII

Sursa: Claudia Burtescu, Dorina Luta, “Contabilitate Generala”,Editura

Independenta Economica, Pitesti 2008, pag. 10

17

ACTIVITATIECONOMICE

ORGANE DE DECIZIE

CONTABILITATE

CUANTIFICARE ACTIVITATI ECONOMICE

PRIN INREGISTRARE

DATE

PRELUCRARE DATE SI

STOCARE

COMUNICARE INFORMATII ORGANELOR DE DECIZIE

NEVOIE INFORMATII

DATE

ACTIUNE

Page 18: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Pentru a lua o decizie corecta si eficienta managerul trebuie sa stabileasca

scopul urmarit, sa identifice mijloacele si variantele pentru atingerea lui, sa

aleaga varianta considerata a fi optima, sa puna in practica si sa urmareasca

aplicarea acesteia, sa analizeze rezultatele. Informatia contabila are o importanta

esentiala in tot acest proces decizional.

Prioritatea informatiei contabile in procesul decizional deriva din

urmatoarele particularitati:

Dispune de un grad de certitudine, relevanta, credibilitate superior celorlalte

sisteme de informare;

Sunt complete, neutre, consemnand in mod integrat si analitic activele,

datoriile si capitalurilor entitatii sub aspectul marimii, structurii, provenientei si

destinatiei lor;

Asigura controlul corelatiei dintre venituri si cheltuieli, active si resurse;

Utilizand procedee specifice si comune si altor stiinte, asigura atat

cunoasterea globala, cat si analitica a elementelor entitatii;

Contabilitatea asigura calcularea costurilor de productie, bugetarea lor, a

veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare;

Fundamenteaza strategiile economice viitoare pe baza rezultatelor obtinute

in perioada raportata;

Deci atunci cand o decizie vizeaza probleme economice, contabilitatea

ofera informatii pentru trei functii manageriale: planificare, control si evaluare.

La nivelul unei organizatii contabilitatea este cel mai important

element al sistemului informational, deoarece:

a) Cele mai multe decizii la nivel microeconomic sunt luate pe baza

informatiilor furnizate de contabilitate;

b) Permite managerilor si utilizatorilor externi de informatii sa aiba o

imagine asupra întregii organizatii;

18

Page 19: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

c) Realizeaza legatura cu celelalte componente ale sistemului informational

al întreprinderii, prin integrarea informatiilor privind aceste activitati într-o baza

comuna.

Unii autori au definit contabilitate ca un „joc social” care are reguli,

actori (jucatori) si mize.

În cazul contabilitatii privite ca „joc social” participa:

a) Normalizatori contabili, organismele de reglementare contabila, care au

rolul de a produce norme contabile;

b) Producatorii de informatii contabile, profesionisti contabili care îsi

desfasoara activitatea ca salariati în diferite organizatii, firme de servicii

contabile sau cu titlu individual;

c) Controlorii calitatii informatii contabile, auditorii financiari care

realizeaza un control extern si independent al informatiei contabile;

d) Utilizatorii de informatii contabile, din interiorul întreprinderii

(managerii) si externi (banci, investitori, fisc, sindicate).

Participantii la acest joc social pot fi avantajati în detrimentul altora,

dea aceea este de preferat ca reglementarea contabilitatii firmelor este dorit sa se

faca de catre organisme independente de normalizare contabila în care sa fie

implicati toti cei interesati de informatia contabila.

2.1. DECIZIA –esenţa managementului

Element esenţial al procesului de conducere, decizia reprezintă actul de

trecere de la gîndire la acţiune. Prin aceasta se urmăreşte găsirea celor mai

raţionale căi de acţiune viitoare menite să asigure eficienţa maximă a acţiunilor

conducerii. Procesul sporirii continue a eficienţei acţiunilor conducerii impune

ca orice decizie adoptată să aibă o temeinică fundamentare ştiinţifică.

Caracteristic deciziei este faptul că ea reprezintă, expresia unui act raţional,

coerent formulat, pe baza interpretării unor informaţii ce se prelucrează în

19

Page 20: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

scopul alegerii unei alternative menită să conducă la realizarea obiectivelor

prestabilite.

Decizia constituie un element esential al managementului fiind

instrumentul sau specific de exprimare cel mai important. Nivelul calitativ al

conducerii unei unitati se manifesta cel mai bine prin deciziile elaborate si

aplicate.

In literatura de specialitate exista o multime de definitii pentru decizie. Pe

baza datelor oferite de practica decizionala, a fost formulata definitia deciziei

astfel:

Decizia reprezintă un proces dinamic, raţional, în care, pe baza unor

informaţi corespunzătoare, se alege o linie de acţiune, dintre un număr oarecare

de posibilităţi (alternative)în scopul influenţării activităţii executanţilor şi de a se

obţine un anumit rezultat.

Din definiţia deciziei se pot reţine următoarele elemente :

- este privită ca un proces de alegere raţională ;

- reprezintă actul final în stabilirea direcţiei de acţiune a realizării unui

obiectiv ;

- acţiunea poartă denumirea de decizie numai în măsura în care corespunde

unei situaţii de alegere ;

- dirijează activitatea subordonaţilor etc. în condiţiile în care acţiunea unui

conducător este impusă de evenimente fără a avea posibilitatea de a opta o altă

alternativă, nu este vorba de o decizie.

Asigurand conducerii posibilitatea de a atrage şi combina resursele

disponibile şi de a dirija procesul de producţie, decizia de conducere reprezintă

principalul instrument de realizare a obiectivelor stabilite pentru o anumită

perioadă dată. Dat fiind faptul că în cadrul unei situaţii decizionale acelaşi

obiectiv poate fi înfăptuit pe mai multe căi, cu resurse diferite, se solicită din

partea conducerii societăţii o înaltă competenţă profesională şi responsabilitate,

atat în ceea ce priveşte stabilirea variantelor posibile, evaluarea lor şi alegerea

celei mai avantajoase, cat si cu privire la consecinţele acestora.

20

Page 21: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Cu cât acţiunea factorilor (cu influenţă pozitivă sau negativă) ce nu au fost

consideraţi iniţial este mai frecventă şi rezervele mai numeroase, cu atît mai

mult devine mai necesară intervenţia conducerii prin adoptarea de noi decizii.

Acestea justifică afirmaţia că decizia implică o combinaţie raţională între

experienţă şi creativitate. Experienţa permite evaluarea efectelor diferitelor

soluţii posibile, comparativ cu rezultatele înregistrate în ciclurile decizionale

anterioare, iar creativitatea face posibilă imaginarea de noi alternative, pentru

care experienţa anterioară nu poate furniza informaţii asupra consecinţelor

aplicării acestora.

Subordonarea întregii activităţi decizionale experienţei acumulate în

activitatea de conducere, fără a recurge la creativitate şi la unele metode

adecvate, ca : simularea, scenariile, modelarea economico-matematică în

vederea identificării unor variante pentru cazurile decizionale, poate avea

consecinţe negative, atat în ceea ce priveşte stimularea iniţiativei creatoare, cat

şi a rezultatelor obţinute în urma materializării în practică a deciziilor.

Avînd în vedere implicaţiile multiple ale deciziilor asupra activităţii şi

rezultatelor societăţii rezultă cu multă acuitate necesitatea elaborării unui număr

corespunzător de variante şi evaluarea reală a consecinţelor fiecăreia dintre

acestea. Cunoaşterea calităţii deciziilor şi implicaţiile acestora înainte de a fi

adoptate reduce riscul apariţiei unor consecinţe nedorite după materializarea lor

si declanşarea unui nou ciclu decizional pentru corecţie,

După adoptarea lor, calitatea deciziilor este evaluată prin efectele provocate

prin mărimea abaterilor faţă de consecinţele preconizate. Din cele precizate mai

sus rezultă importanţa evaluării calitative a deciziilor, anterior aplicării lor,

pentru că pe această cale se poate evita, în mare măsură, risipa de resurse,

energie umană, timp etc., impuse de adoptarea celor de corecţie.

In societate, necesitatea adoptării deciziilor de conducere se impune cel

puţin în următoarele situaţii:

1) modificări în structura calităţii factorilor de producţie alocaţi;

21

Page 22: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

2) în situaţia în care factorii perturbatori au creat un dezechilibru între

subsistemul conducător şi subsistemul condus, ceea ce pune în pericol realizarea

obiectivului propus. Acest dezechilibru poate fi generat şi de o activitate

anterioară necorespunzătoare, cum ar fi, spre exemplu, repartizarea

necorespunzătoare a sarcinilor de producţie pe subdiviziunile organizatorice în

raport cu resursele de factori de producţie repartizate, nestăpînirea schimbărilor

intervenite în sistem etc. Toate acestea vor impune o nouă concepţie în gîndirea

materializată în conţinutul deciziilor ;

3) în situaţia în care există echilibru între cele două subsisteme cu privire la

realizarea obiectivului propus, dar conducerea unităţii depune eforturi pentru a

obţine rezultate superioare. Aceasta presupune o nouă corelare a obiectivelor cu

resursele materiale şi umane de care dispune.

2.1.1. Elemente ale procesului decizional

Problematica complexă ridicată de adoptarea unei decizii fundamentate

ştiinţific necesită cunoaşterea elementelor ce trebuie avute în vedere la

elaborarea acestora.

Decidentul reprezintă persoana care, în virtutea funcţiei pe care o ocupă, are

dreptul de a decide.

In procesul de luare a deciziei se presupune că decidentul este nemulţumit

de o situaţie existentă sau de perspectiva unei situaţii viitoare şi posedă dorinţa,

prin autoritatea pe care o are, de a iniţia măsuri menite să modifice această

situaţie. Pentru a urmări realizarea obiectivelor sale, decidentul trebuie să

dispună de mijloacele necesare prin care să poată influenţa starea lucrărilor pe

care doreşte să o realizeze.

Un rol deosebit de important în creşterea capacităţii decizionale îl au

diferitele forme de colaborare ale acestora cu specialişti în probleme de

conducere, cum ar fi consultaţii, cooptarea acestor specialişti în diferite organe

22

Page 23: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

de conducere ale unităţii etc., precum şi frecventarea unor forme de specializare

organizate, la care se adaugă cursurile postuniversitare de specialitate.

Mediul ambiant, al doilea element al procesului decizional, reprezintă

cadrul în care acţionează decidentul. Acesta are o influenţă deosebită în

asigurarea creşterii eficienţei procesului decizional, în acest sens pot fi amintite

următoarele : perfecţionarea relaţiilor de producţie ; îmbunătăţirea continuă a

sistemului de programare, perfecţionarea formelor de organizare şi conducere în

profil teritorial; creşterea nivelului de pregătire generală şi de specialitate ;

creşterea nivelului tehnic al unităţilor ca urmare a investiţiilor alocate ;

introducerea unor metode moderne de programare şi urmărire a producţiei prin

prelucrarea automată a datelor ; aplicarea în practică a rezultatelor cercetării etc.

In procesul decizional aceste tendinţe sînt concretizate în creşterea

numărului de variabile si restricţii — limită, multiplicîndu-se interdependenţa

dintre ele. Pentru ca în procesul decizional să se asigure rezultatele scontate este

necesar ca factorii decizionali să se autoperfecţioneze permanent, pentru a putea

face faţă dificultăţilor generate de transformările survenite în mediul ambiant.

Mulţimea alternativelor — variantele posibile de adoptat în vederea

realizării obiectivelor propuse. Particularităţile tehnice şi economice îşi pun

amprenta asupra procesului decizional şi amplifică elementele necesare de luat

în considerare

Mulţimea criteriilor posibile de luat în considerare pentru aprecierea

variantelor de decizie. Criteriile pot fi de natură economică, tehnică, socială etc.,

fiecărui criteriu îi corespunde unul sau mai mulţi indicatori. Unele au un caracter

obligatoriu, la care trebuie să răspundă fiecare variantă luată în considerare, iar

altele au un caracterer relativ, exprimat de elementele prin care se realizează

diferenţierea variantelor şi aprecierea lor.

Mulţimea consecinţelor alternativelor. Fiecărei alternative îi corespund

anumite consecinţe, concretizate în nivelul indicatorilor luaţi în considerare la

aprecierea acestora. Alegerea variantei optime înseamnă alegerea alternativei

23

Page 24: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

căreia îi corespund consecinţele cele mai avantajoase în raport cu scopul

urmărit.

2.2. Conţinutul deciziilor din entităţile economice

Adoptarea deciziei constituie un act de alegere specific uman, care

determină un anumit curs al evenimentelor. Fiecărei decizii îi corespunde un

anumit specific, în funcţie de natura problemei pe care o abordează, de

particularităţile condiţiilor în care se desfăşoară procesele de producţie şi de

consecinţele pe care le are asupra activităţii de ansamblu ale unităţii într-o

anumită perioadă de timp, în funcţie de problematica cu caracter tehnic ce

urmează a fi reglementată prin adoptarea deciziilor, se stabileşte natura

economică a acestora, concretizată în nivelul indicatorilor economici rezultativi.

Ca urmare, se constată interdependenţa dintre conţinutul tehnic si economic al

deciziilor, dar, în acelaşi timp există şi o delimitare între cele două aspecte

determinată de particularităţile restricţiilor, natura informaţiilor şi metodele

folosite în construirea variantelor de decizie.

Realizarea obiectivelor societăţii pe cele mai raţionale căi sînt condiţionate,

în mare măsură, de identificarea şi evaluarea unui complex de probleme

decizionale care apar în procesul de funcţionare a sistemului, atît în ansamblul

său, cît şi la nivelul diferitelor subsisteme.

La nivelul sistemului principalele probleme decizionale pot fi structurate în

funcţie de mai multe criterii, printre care pot fi amintite : parametrii conducerii

— intrările în sistem, procesele economice din sistem, ieşirile; activităţile

desfăşurate menite să asigure reglarea şi funcţionarea optimă a subsistemelor;

probleme decizionale care apar în funcţie de orzontul de timp considerat etc.

Pentru asigurarea funcţionării sistemului la parametrii prestabiliţi, de mare

importanţă este alocarea factorilor de producţie, care trebuie să corespundă ca

mărime şi structură condiţiilor naturale, specificului proceselor tehnologice, cît

24

Page 25: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

şi exigenţelor economice. Asigurarea nivelului şi structurii factorilor de

producţie se realizează prin intrările în sistem. Intrările se stabilesc în funcţie de

structura de producţie, tehnologiile ce urmează a fi aplicate, condiţiile concrete

în care se desfăşoară procesul de producţie, stocurile existente la începutul

perioadei etc. în acelaşi timp, optimizarea structurii de producţie precede

soluţionarea următoarelor probleme : stabilirea profilului şi gradului de

specializare a întreprinderii; gradul de integrare a prelucrării producţiei ;

structura organizatorică etc.

2.2.1.Cerinţe faţă de deciziile de conducere

Cele mai importante cerinţe a procesului decizional se pot considera

următoarele:

Adoptarea oricărei decizii de conducere trebuie să aibă la bază o

fundamentare complexă, care să rezulte din informarea permanentă cu noutăţile

obţinute de cercetarea ştiinţifică, rezultatele aplicării acestora în producţie, astfel

încît să se realizeze o producţie sporită cu o înaltă eficienţă economică.

Cunoaşterea strictă a realităţii din societate reprezintă o altă cerinţă

importantă pentru încadrarea deciziilor într-un proces obiectiv de conducere.

Dacă la elaborarea deciziilor se procedează la „ajustarea" informaţiilor şi se iau

în seamă cu precădere elementele subiective, deciziile adoptate sînt lipsite de

fundamentul ştiinţific, iar consecinţele nu vor fi cele scontate.

Deciziile de conducere trebuie să se bazeze pe o analiză reală şi complexă a

situaţiei din trecut, pe realităţile prezentului şi să vizeze situaţia de perspectivă.

Eficienţa deciziilor de conducere este determinată, în mare măsură, de

momentul adoptăriilor. Adoptarea acestora în timp util reprezintă o cerinţă de

bază pentru buna desfăşurare a activităţii , mai ales dacă se are în vedere

influenţa factorilor naturali asupra sistemului. Această cerinţă presupune

respectarea intervalului de timp disponibil. Atît luarea cu întîrziere a unor

decizii, cît şi adoptarea lor pripită, au consecinţe negative asupra rezultatelor

25

Page 26: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

economice şi financiare. Adoptarea la momentul oportun a unor decizii

presupune existenţa unui sistem informaţional corespunzător naturii deciziei ce

urmează a fi adoptată. Deciziile care vizează obiective majore, ce antrenează un

volum important de resurse, avînd consecinţe de lungă durată, solicită un volum

de informaţii mai mare, cu un anumit grad de prelucrare.

Adoptarea deciziilor trebuie să se realizeze numai de către persoanele

investite cu acest drept. Această cerinţă impune realizarea unui echilibru între

autoritatea ierarhică şi autoritatea profesional-morală a decidenţilor.

Formularea corespunzătoare a deciziilor reprezintă o cerinţă esenţială

pentru înţelegerea şi traducerea corectă în practică. Decizia trebuie formulată

clar, concis, să permită atât înţelegerea fără echivoc a soluţiei adoptată cît şi

implementarea acesteia, fără a solicita explicaţii suplimentare.

Aceasta presupune ca decizia să indice : obiectivul urmărit, mijloacele de

acţiune, persoanele responsabile de implementarea ei, termenul de execuţie,

modul de informare cu privire la evoluţia consecinţelor sau a etapelor de

implementare etc., în funcţie de natura deciziei, în formulare pot fi incluse şi alte

elemente, cum ar fi, în cazul deciziilor economice, suma şi volumul mijloacelor

financiare, nivelul factorilor de producţie alocaţi, nivelul indicatorilor rezultativi

etc.

Coordonarea deciziilor reprezintă o altă cerinţă importantă, asigurînd

sesizarea şi înlăturarea unor contradicţii ce pot apărea între deciziile de

ansamblu şi cele complementare. Această corelare a deciziilor nu restrînge

iniţiativa conducătorilor aflaţi la niveluri ierarhice inferioare, ci, dimpotrivă,

înfăptuirea obiectivelor de ansamblu ale unităţii pot fi realizate numai prin

stimularea iniţiativei acestora, astfel încît să mobilizeze toate resursele materiale

şi umane din domeniul său de activitate.

Adoptarea unei decizii, indiferent de nivelul ierarhic sau domeniul de

activitate, presupuneelaborarea mai multor alternative, care reflectă posibilităţile

de realizare a obiectivului propus.

26

Page 27: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Pentru fiecare alternativă trebuie să se determine consecinţele previzibile,

evaluarea acestora şi, în funcţie de rezultatele date, se alege alternativa ce

corespunde cel mai bine scopului urmărit.

Stabilirea unui număr corespunzător de alternative, analiza temeinică a

acestora, reprezintă o cerinţa de bază pentru fundamentarea deciziilor. Pentru

realizarea în practică a acestor cerinţe este necesar ca decidentul să dispună de

un anumit volum de informaţii oportune şi de un anumit de timp de la

identificarea problemei pînă la necesitatea adoptării acesteia. Prelucrarea

automată a datelor are menirea de a uşura transpunerea practică a acestei cerinţe.

2.2.2. Etapele şi fazele procesului decizional

Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau

cand respectiva situatie are un caracter repetitiv, variabilele implicate fiind

foarte bine cunoscute de catre decident, nu mai este necesara o culegere de

informatii si o analiza a lor. La baza actelor decizionale se afla experienta si

intuitia managerilor.

Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se

pregateste, adopta, aplica şi evaluează decizia managerială Adoptarea deciziilor

de conducere viabile presupune organizarea şi sistematizarea activităţii

managerilor, astfel încît lucrările să se desfăşoare într-o succesiune logică

Derularea procesului decizional, în ansamblul său, impune parcurgerea

amumitor etape cărora le corespund anumite faze.

Principalele etape ale procesului decizional sînt: etapa pregătitoare,

stabilirea variantei de decizie, aplicarea deciziei, evaluarea rezultatelor obţinute.

Etapa pregătitoare cuprinde următoarele faze :

— identificarea problemei şi aprecierea situaţiei, care impune declanşarea

procesului decizional, în acest scop este necesar ca decidentul să cunoască la

27

Page 28: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

timp apariţia factorilor ce influenţează funcţionarea sistemului sau

subsistemului, determinîndu-i abateri de la parametrii prestabiliţi.

— formularea scopului urmărit de decident, prin intervenţia sa asupra

restabilirii funcţionării normale a sistemului sau subsistemului. Importanta

acestei faze constă în asigurarea concentrării atenţiei asupra consecinţelor

influenţei factorilor perturbatori si a rezultatelor scontate prin materializarea

deciziei.

— culegerea informaţiilor necesare elaborării variantelor. In această fază se

stabilesc informaţiile necesare, volumul, structura, termenul de transmitere,

persoanele care răspund de culegerea şi prelucrarea acestora, astfel încît să se

obţină informaţii agregate cu capacitate mai completă de reflectare asupra

fenomenelor sau proceselor vizate.

Stabilirea variantei de decizie este cea de-a doua etapă şi îi corespund

urmâtoarele faze :

— stabilirea unui sistem riguros de indicatori sau parametri, cu ajutorul

cărora să se poată evalua consecinţele fiecărei alternative. Sistemul de indicatori

trebuie să fie unitar pentru toate variantele şi să răspundă scopului urmărit de

decident prin realizarea obiectivului propus.

— analiza comparativă a variantelor. Cu ajutorul unui sistem corespunzător

,de indicatori stabiliţi în faza precedentă, se evidenţiază implicaţiile ce

rezultă ,prin aplicarea lor în practică. Această analiză se efectuează avînd, în

principal, două obiective :

a) resursele materiale, financiare şi umane solicitate de fiecare variantă ;

b) rezultatele de producţie şi implicaţiile economice ale acestora.

— alegerea variantei ce oferă rezultatele cele mai bune. In procesul

decizional momentul opţiunilor este hotărîtor, această fază are implicaţiile cele

mai mari asupra rezultatelor finale ale societăţii . De modul în care decidentul

apreciază consecinţele variantei pentru care optează depinde în rnare măsură

mobilizarea resurselor interne, îmbinarea factorilor de producţie şi, în final,

realizarea obiectivului propus.

28

Page 29: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Aplicarea deciziei constituie cea de-a treia etapă. Această etapă trebuie

pregătită cu foarte mare atenţie, ea presupune adoptarea în prealabil a unui plan

de acţiuni cu privire la informarea componenţilor unităţii implicaţi în înfăptuirea

deciziei adoptate. Totodată, pentru materializarea deciziei este: nevoie de o

formulare precisă a sarcinilor, prin încredinţarea lor persoanelor celor mai

indicate a le duce la îndeplinire şi prin transmiterea acestora la momentul cel

mai indicat şi într-o formă adecvată, în cadrul societăţii .

Evaluarea rezultatelor obţinute încheie procesul decizional, în această,

etapă se determină măsura în care obiectivele fixate au fost îndeplinite, cauzele

care au generat eventualele abateri, influenţa factorilor aleatori asupra-

rezultatelor preconizate, în continuare se analizează critic modul de desfăşurare

a etapelor şi fazelor procesului decizional, efectuîndu-se intervenţii de corectare,

dacă acestea se impun (decizii de corecţie), elaborarea unor concluzii cu privire

la perfecţionarea metodelor folosite, în scopul îmbunătăţirii activităţii în

următorul proces decizional.

La elaborarea deciziilor strategice si tactice este necesar ca procesul

decizional să se desfăşoare în totalitatea sa, respectând anumite criterii şi reguli,

în funcţie de tipurile de probleme, pentru că orice eroare neeliminată poate

antrena un consum nejustificat de resurse sau conduce la nerealizarea

obiectivului propus.

Delimitarea etapelor şi fazelor pentru fiecare problemă în parte, depinde, în

mare măsură, de competenţa decidentului.

29

Page 30: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Grafic Nr. 3

PROCESUL DECIZIONAL

Sursa: Claudia Burtescu, Dorina Luta, “Contabilitate Generala”, Editura

Independenta Economica, Pitesti 2008, pag. 11

Prioritatea informatiei contabile in procesul decizional deriva din

urmatoarele particularitati4:

Dispune de un grad de certitudine, relevanta, credibilitate superior

celorlalte sisteme de informare;

Sunt complete, neutre, consemnand in mod integrat si analitic activele,

datoriile si capitalurile entitatii sub aspectul marimii, structurii, provenientei si

destinatiei lor;

Asigura controlul corelatiei dintre venituri si cheltuieli, active si resurse;

Utilizand procedee specifice si comune si altor stiinte, asigura atat

cunosterea globala, cat si analitica a elementelor entitatii;

Contabilitatea asigura calcularea costurilor de productie, bugetarealor, a

veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare;

Fundamenteaza strategiile economice viitoare pe baza rezultatelor

obtinute in perioada raportata.

4 M. Epuran, V. Babaita, C. Imbrescu, “Teoria contabilitatii”, Editura Economica, Bucuresti, 2004, pag 35

30

Stabilirea scopului urmarit

(planificarea)

Identificarea mijloacelor si

variantelor pentru

atingerea lui

DECIZIE(alegerea variantei

considerata a fi optima)

Punerea in practica a deciziei si urmarirea

executarii ei

Analizarezultatelor

Page 31: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Deci atunci cand o decizie vizeaza probleme econoice, contabilitatea ofera

informatii pentru trei functii manageriale: planificare, control si evaluare.

2.3. Rolul situatiilor financiare anuale in furnizarea informatiilor contabile

conform OMFP 3055/2009

Situaţiile financiare anuale reprezintă forma de bază în publicarea

informaţiei contabile, având ca obiectiv oferirea de informaţii privind poziţia

financiară, performanţa şi fluxurile de numerar ale unei întreprinderi utile unei

game largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Conturile anuale, prin modul de participare la circuitul „informaţie –

analiză - decizie”, sunt considerate baza de referinţă în procesul conducerii

activităţii economico-financiare a întreprinderii.

Ca funcţie previzională a conturilor anuale, acestea utilizează în procesul de

conducere curentă şi de perspectivă informaţiile contabile şi financiare, iar pe

baza acestora efectuânduse calcule previzionale asupra modului în care se va

desfăşura activitatea în perioadele următoare, prin aceste calcule asigurându-se

stabilirea unor indicatori cât mai precişi şi respectiv decizii economice cât mai

eficiente.

Situatiile financiare anuale se intocmesc potrivit Ordinului Ministerului

Finantelor Publice n. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile

conforme cu directivele europene, in cap 2, sectiunea 1 regasindu-se Dispozitii

Generale Privind Situatiile Financiare Anuale, iar in sectiunea 2 Utilizatorii si

caracteristicile Calitative Ale Situatiilor Financiare Anuale.

2.3.1. Utilizatorii situatiilor financiare anuale

Utilizatorii situatiilor financiare intocmite potrivit prezentelor

reglementarii includ investitorii acuali si potentiali, personalul angajat,

creditorii, furnizorii, clientii, institutiile statului si ale autoritatii, precum si

31

Page 32: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

publicul. Acestia utilizeaza situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din

necesitatile lor de informatii. In functie de partile interesate, necesitatile de

informatii pot include urmatoarele:

a) Investitorii . Ofertantii de capitol purtator de risc si consultantii lor sunt

preocupati de riscul inert tranzactiilor si de rentabilitatea investitiilor lor. Ei au

nevoie de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau

sa vanda instrumente de capitol. Actionarii sunt interesati si de informatii care le

permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati devidende.

b) Angajatii. Personalul angajat si grupurile sale reprezentative sunt

interesati de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea angajatilor lor.

Acestia sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea

entitatii de a plati dividende.

c) Creditorii. Creditorii sunt interesati de informatii care le permit sa

determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi rambursate la

scadenta.

d) Furnizorii si alti creditori. Furnizorii si alti creditori sunt interesati de

informatii care le permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi

platite la scadenta. Furnizorii si alti creditori sunt, in general, interesati de

entitate pe o perioada mai scurta decat creditorii, cu execeptia cazului in care ei

sunt dependenti de continuitatea activitatii entitatii, atunci cand aceasta este un

client major.

e) Clientii. Clientii sunt interesati de informatii despre continuitatea

activitatii unei entitati, in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu

entitatea respectivasau sunt dependenti de ea.

f) Institutiile statului si alte autoritati. Institutiile statului si alte autoritati

sunt interesate de alocarea resurelor si implicit de activarea entitatiilor. Acestea

solicita informatii pentru a reglementa activitatea entitatilor, pentru a determina

politica fiscala si ca baza pentru calculul venitului national si al altor indicatori

statistici similari.

32

Page 33: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

g) Publicul. Entitatile pot afecta publicul in diferite moduri. De exemplu,

entitatiile pot avea o contributie substantiala lla economia locala in multe

moduri, mai ales prin numarul de angajati si colaborarea cu furnizorii locali.

Situatiile financiare pot ajuta publicul furnizand informatii referitoare la

evolutiile recente si tendintele legate de prosperitateaentitatii si a sferei de

activitate a acesteia.

Desi nu toate necesitatile de informatie ale utilizatorilor pot fi satisfacute

de situatiile financiare cu scop general, exista informatii care por interesa toti

utilizatorii.

2.3.2. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale

Carateristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei

oferite de situatiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt

inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, si comparabilitatea.

(1) Inteligibilitatea. O calitate esentiala a informatiilor furnizate de

situatiile financiare este aceea ca ele trebuie sa fie usor intelese de utilizatori. In

acest scop, se presupune ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind

desfasurarea afacerilor si a activitatilor economice, de notiuni de contabilitate si

au dorinta de a studia informatiile prezentate, cu atentia cuvenita. Totusi,

informatiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse in situatiile

financiare datorita relevantei lor in luarea deciziilor economice, nu ar trebui

excluse doar pe motivul ca ar putea fi dificil de inteles pentru anumiti utilizatori.

(2) Relevanta. Pentru a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante

pentru luarea deciziilor de catre utilizatori. Informatiile sunt relevante atunci

cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa

evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, sa confirme sau sa corecteze

evaluarile lor anterioare.

33

Page 34: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Relevanta informatiei este influentata de natura sa si de prgul de

semnificatie. In anumite cazuri, natura informatiei este suficienta, prin ea insasi,

pentru a determina relevanta sa. In alte cazuri, atat natura, cat si pragul de

semnificatie sunt importante.

In intelesul prezentelor reglementari, se considera ca o informatie este

semnificativa daca omisiunea sau prezentarea sa eronata poate influenta

deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale.

In analiza semnificatiei unui element sunt luate in considerare marimea si/sau

natura omisiunii sau a declalatiei eronate judecate in contextul dat.

(3) Credibilitatea. Pentru a fi utila, informatia trebuie sa fie si credibila.

Informatia este credibila cand nu contine erori semnificative, nu este

partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a

propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte.

Pentru a fi credibila, informatia trebuie sa reprezinte cu fidelitatea

tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte, fie

este de asteptat, in mod rezonabil, sa le reprezinte.

Pentru ca informatia sa prezinte credibil evenimentele si tranzactiile pe

care isi propune sa le reprezinte, este necesar ca acestea sa fie contabilizate si

prezentate in concordanta cu fondul si realitatea lor economica, si nu doar cu

forma lor juridica, potrivit pct. 46 din prezentele reglementari.

De asemenea, pentru a fi credibila, informatia cuprinsa in situatiile

financiare trebuie sa fie neutra, adica lipsita de influente. Situatiile financiare nu

sunt neutre daca, prin selectarea si prezentarea informatiei, influenteaza luarea

unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un

obiectiv predeterminat.

In exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in

conditii de incertitudine, este necesara includerea unui grad de precautie, astfel

incat activele si veniturile sa nu fie subevaluate.

Pentru a fi credibila, informatia din situatiile financiare trebuie sa fie

completa. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in

34

Page 35: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

eroare si astfel sa nu mai aiba caracter credibil si sa devina defectuoasa din

punct de vedere al relevantei.

(4) Comparabilitatea. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile

financiare ale unei entitati in timp, pentru a identifica tendintele in pozitia

financiara si performantele sale. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile

financiare ale diverselor entitati, pentru a le evalua pozitia financiara si

performanta. Astfel, masurarea si prezentarea efectului financiar al acelorasi

tranzactii si evenimente trebuie efectuate intr-o maniera consecventa in cadrul

unei entitati si de-a lungul timpului pentru acea entitate si intr-o maniera

consecventa pentru diferite entitati.

O consecinta importanta a calitatii informatiei de a fi coparabila este ca

utilizatotii sa fie informati despre politicile contabile utilizate in elaborarea

situatiilor financiare si despre orice modificare a acestor politici, precum si

despre efectele unor astfel de modificari. Utilizatorii trebuie sa fie in masura sa

identifice diferentele intre politicile contabile pentru tranzactii si alte evenimente

asemanatoare utilizate in aceeasi entitate de la o perioada la alta, cat si de

diferite entitati. Conformitatea cu prezentele reglementari, inclusiv prezentarea

politicilor contabile utilizate de entitate, ajuta la obtinerea comparabilitatii.

Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si

nu trebuie sa devina un impediment in introducerea de politici contabile

imbunatatite. Nu este indicat pentru o entitate sa continue sa evidentieze in

contabilitate, in aceeasi maniera, o tranzactie sau un alt eveniment daca politica

adoptata nu mentine caracteristicile calitative de relevanta si credibilitate. Nu

este indicat pentru o entitate sa-si lase politicile contabile nemodificate atunci

cand exista alternative mai relevante si mai credibile.

Este, de asemenea, important ca situatiile financiare sa prezinte informatii

corespunzatoare pentru perioadele precedente.

(5) Pentru ca informatia sa fie relevanta si credibila, sunt necesare

urmatoarele:

Informatia sa fie oportuna pentru luarea deciziilor de catre utilizatori;

35

Page 36: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Beneficiile de pe urma informatiei sa depaseasca costul acesteia;

III. INFORMATIILE FURNIZATE DE SITUATIILE FINANCIARE

ANUALE LA S.C. COM ACTIV S.A.

3.1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

S.C. COM ACTIV S.A. Rm. Valcea, a fost infiinţată in anul 1994, fiind

inregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J38/1720/1994 şi işi

desfăşoară activitatea in conformitate cu prevederile legale ale actului

constitutiv.

S.C. COM ACTIV S.A. cu sediul in Rm. Valcea, Str. Ferdinand, nr. 58, Cod

Unic de Înregistrare RO 6784136, are ca obiect principal de activitate conform

codului CAEN: Fabricarea de construcţii metalice si parţi componente ale

structurilor metalice

Societatea este persoană juridică romană, are forma juridică de societate

pe acţiuni cu capital privat şi işi desfăsoară activitatea in conformitate cu legile

romane si cu statutul stabilit la constituire.

Societatea are 5 membrii acţionari si anume : KISS FRANCISC- acţionar

principal, KISS MARIA, KISS FRANCISC ROMEO, KISS LENKE, ŢÂRLEA

EDITH. Capitalul social subscris si vărsat este in sumă de 88.897 lei.

S.C. COM ACTIV S.A. are ca obiect de activitate producţia de piese si

subansamble obţinute prin presaj, ambutisare, sudură, prelucrări metalice prin

aschiere, acoperiri metalice (zincare electrolitică), si diferite confecţii metalice

conform documentaţiei beneficiarilor. In cei aproximativ 17 ani de activitate,

firma a colaborat pe bază de comenzi si contracte cu firme importante:

ELECTRICA SA, ROMVAG Caracal, Automobile DACIA, HIDROSERV SA,

ELCO SA, Uzina Electrica Doicesti, HERVIL SA, OLTCHIM SA,

ELECTROCENTRALE, RETRASIB etc.

36

Page 37: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

S.C. COM ACTIV S.A. este agent comercial inregistrat ca plătitor de

impozit pe profit incepând cu 01-01-2007 si firma plătitoare de tva incepând cu

data de 10-01-1995.

3.1.1.ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII LA S.C. COM ACTIV S.A.

Toate activităţiile de producţie si auxiliare se desfăsoară in cadrul

aceluiaşi amplasament, situate pe strada Ferdinand, Nr. 58, Rm. Vâlcea.

Activitatea de producţie este condusă de un şef de producţie care este

subordonat administratorului si are următoarele atribuţii:

Organizează, îndrumă si controlează toate activităţile de producţie;

Conduce activităţile productive ale societăţii comerciale;

Colaborează cu celelalte structuri organizatorice ale întreprinderii;

Organizează şi ia măsuri pentru respectarea procesului tehnologic;

Asigură realizarea produselor in concordanţă cu normele şi

condiţiile de calitate stabilite, cu normele de tehnică a securităţii şi

a măsurilor de protecţie a muncii;

Urmăreste continuu modul in care este folosită forţa de muncă şi

stabileste necesarul acesteia in perspective, in funcţie de

prospectarea pieţei si a unor comenzi ferme;

Controlează modul de folosire a capacităţilor de producţie in

conditiile de eficienţă maximă in secţia de producţie;

Răspunde de perfecţionarea cunostinţelor tuturor salariaţilor

cuprinşi in procesul de producţie.

Societatea comercială este dotată cu mijloace de producţie şi forţă de muncă

specializată in domeniul construcţiei metalice si a produselor din metal.

S.C. COM ACTIV S.A a avut in medie 13 angajaţi in cursul anului 2010.

3.2. Situatiile financiare anuale - sursa principala de informatii contabile

37

Page 38: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Potrivit reglementărilor contabile prevazute de Directivele Europene a IV-a si a

VII-a aprobate de O.M.F.P. nr. 3055/2009, persoanele juridice care la data

bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii( denumite

in continuare criterii de mărime):

total active:3.650.000 euro;

cifra de afaceri neta:7.300.000 euro;

număr mediu de salariaţi in cursul exerciţiului financiar:50;

intocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:

bilanţ prescurtat;

cont de profit şi pierdere;

note explicative la situaţiile financiare anuale.

Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia

fluxurilor de numerar;

Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate

constituie un tot unitar.

3.2.1. BILANTUL CONTABIL AL S.C. COM ACTIV S.A LA 31.12.2010

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de

active, datorii şi capital propriu ale entitaţii la sfarşitul exerciţiului financiar,

precum şi in celelalte situaţii prevazute de lege. În bilanţ elementele de active şi

datorii sunt grupate după natură si lichiditate, respectiv natură si exigibilitate.

Bilanţul societăţii S.C. COM ACTIV S.A. a fost intocmit conform prevederilor

in vigoare de o firmă specializată, membru CECCAR cu care societatea are

incheiat un contract de prestare servicii contabile si intocmire situaţii financiare

anuale.

A. Activele imobilizate

38

Page 39: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

La finalul anului 2010 S.C. COM ACTIV S.A. nu a avut solduri in conturi de

imobilizări necorporale.

Imobilizările corporale au cunoscut o evoluţie datorată creşterii imobilizărilor

corporale in curs de execuţie, ct. 231, societatea investind in prezent pentru

deschiderea unei spalătorii auto.

B. Activele circulante.

Stocurile au cunoscut o evoluţie fată de inceputul anului 2010, crescând de la

207.583 lei la inceputul anului la 229.295 lei la sfarsitul anului 2010.

Creanţele la sfârşitul anului 2010 au fost in sumă de 229.295 lei, printr-o analiză

a balanţei de verificare de la 31.12.2010 se vede că ponderea cea mai mare,

peste 90%, din suma este datorată creanţelor de la clienţi.

*S.C. COM ACTIV S.A nu a avut in cursul anului 2010 investitii pe termen

scurt, conform bilanţului.

* casa si conturi la bănci: din bilanţ reiese că soldul este de 15.453 lei, cea mai

mare valoare venind din soldul casei 13.908 lei.

* datoriile (care trebuiesc plătite intr-o perioadă de pană la un an) la sfarşitul

anului 2010 aveau un sold de 142.840 lei. O analiza a balanţei de verificare

dezvăluie că cea mai mare pondere a datoriilor (116.426 lei) sunt datorii căre

furnizori, aceasta problemă apare din cauza facturilor emise de S.C. COM

ACTIV S.A a căror scadenţa este de 60 de zile, iar facturile primite de la

furnizori au o scadenţă de 30 de zile. Cu toate acestea la sfârşitul anului 2010

sumele de încasat de la clienţi au fost duble decat sumele de plată către

furnizori.

Bilanţul contabil ne dezvăluie si informaţii referitoare la capitalul subscris vărsat

(88.897 lei), primele de capital (253.811 lei) si despre rezervele din reevaluare

(253.811 lei) si reflectă si modificarea lor in cursul anului, care in cazul

exemplului nostru nu au suferit modificari.

Profitul exerciţiului financiar a scăzut faţă de exerciţiul anterior de la 5.773 lei la

1.240 lei.

39

Page 40: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

FORMULARUL 10 al bilaţului contabil ne furnizează informaţii importante

referitoare la activele societaţii, creanţe, datorii si rezultatul exercitiului

financiar putându-se compara cu sodurile de la 01.01.2010 inscrise in bilant.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE (formularul 20)

1) Cifra de afaceri netă a cunoscut o scădere faţă de exercitul anterior (2009)

scazând de la 709.375 lei la sfarsitul lui 2009 la 589.153 lei la sfarsitul anului

2010. Cifra de afaceri a anului 2010 este datorată in mare parte vanzării de

produse finite (555.795 lei) şi din efectuarea de lucrări şi prestari de servicii.

2) Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii a fost la sfârşitul

anului 2010 de 7.258 lei reflectând investiţia in noua spălătorie.

3) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile au fost de 298.316

lei la sfarşitul exerciţiului financiar 2010, dintre care doar cheltuielile cu energia

şi apa au fost de 31.181 lei.

4) cheltuielile cu personalul din cursul anului 2010 au însumat 216.233 lei .

Toate acestea au dus la un profit curent de 9.620 lei.

Profitul/ pierderea bruta = venituri totale/ cheltuieli totale

Profitul/pierderea bruta = 624.070 lei /614.450 lei

Profitul/pierderea bruta = +9.620 lei

Profitul brut(2010)= 9.620 lei

Profitul net = profitul brut – cheltuielile cu impozitul pe profit

Profitul net = 9.620 lei – 8.380 lei

Profitul net = 1.240 lei

Bilanţul anului 2010 ne furnizează şi informaţii despre evoluţia fată de exerciţiul

anterior a capitalului social, care nu a cunoscut modificari faţă de exerciţiul

anterior, 88.897 lei.

Balanţa de verificare in baza căreia a fost intocmit bilanţul anului 2010 ne

furnizează informaţi referitoare la datoriile societăţii către salariaţi, astfel la

31.12.2010 nu au fost achitate contribuţiile salariale aferente angajaţilor, stiind

40

Page 41: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

că acestea au termen de plată data de 25 a lunii următoare, si bilanţul a fost

intocmit pe baza balanţei de verificare de la 31.12.2010 putem trage concluzia

că firma nu este una corecta cu angajaţii sai, societatea avand sold in casă si in

bancă la 31.12.2010 de 15.453 lei, iar contribuţiile salariale erau de 5.193 lei.

Astfel de situaţii pot avea influenţe negative în incercarea de a accesa un credit

de exemplu, instituţiile de creditare solicită societaţiilor doritoare ultimul bilanţ

si balanta aferentă cât si ultima balanţă de verificare tocmai pentru a verifica

bonitatea solicitantului.

Formularul 40 al bilanţului ne prezintă situaţia activelor imobilizate la

31.12.2010.

Singura modificare din cursul anului 2010 este creşterea imobilizărilor corporale

in curs de execuţie (7.258 lei), societatea investind in noua spălătorie,

amenajarea acesteia, construcţia unui gard, etc.

Tot acest formular ne prezinată situaţia amortizării activelor imobilizate, in

cursul anului 2010 nu s-a amortizat si nici nu a fost scos din evidenţă nici un

activ imobilizat. Nu s-a facut nici o ajustare pentru depreciere in cursul anului

2010

3.2.2. NOTELE EXPLICATIVE ALE BILANTULUI S.C. COM ACTIV

S.A.

Conform O.M.F.P. nr. 3055/2010 notele explicative trebuie:

a) să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza

întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile

folosite;

b) să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate in bilanţ, contul

de profit şi pierdere şi, dupa caz, in situatia modificărilor capitalurilor

proprii şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru

inţelegerea oricărora dintre acestea.

41

Page 42: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Pot să existe situaţii financiare corecte, dar care să lase în umbră anumite

puncte ale activităţii agentului economic. De aceea, Bilanţul, Contul de profit şi

pierdere şi, eventual, Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să fie însoţite de

Notele explicative, care sunt considerate, prin lege, parte integrantă a lucrărilor

de sinteză contabilă anuale.

Notele completează si explică datele prezentate în cadrul celorlalte

componente ale situaţiilor financiare. Nu au rolul de a substi siuaţiile financiare

sau să justifice insuficienţa lor. Informaţia financiară, pentru a fi înţeleasă,

trebuie să fie sintetică şi limitată la aspectele importante.

Notele explicative trebuie să raspundă la trei exigenţe principale :

- Să fie la îndemâna unui număr mare de utilizatori, motiv pentru care

informaţiile furnizate nu trebuie să fie abundente sau excesiv de tehnice;

- Să furnizeze toate datele semnificative;

- Să fie clare şi în aceleaşi timp succinte, pe cât posibil. Calitatea

informaţiei tine mai mult de pertinenţa datelor decât de volumul lor.

Conţinutul Notelor explicative este prezentat de REGLEMENTĂRI

CONTABILE conforme Directivelor Europene. Acestea sunt compuse, pe de o

parte, din informaţii obligatorii, indiferent de importanţa lor, iar pe de altă parte,

din informaţii care au o importanţă semnificativă pentru obţinerea imaginii

fidele a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatului.

Ele sunt structurate pe urmatoarele tipuri de informaţii :

- Informaţii de completare a Bilanţului ( capital social, obligaţiuni,

rezerve, evoluţia capitalurilor proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli,

datorii, garanţii si obligaţii contractuale financiare );

- Informaţii privind anumite elemente de rezultate ( cheltuieli, impozit pe

profit, cifra de afaceri );

- Prezentarea principiilor, politicilor si metodelor contabile;

- Informaţii privind administratorii, directorii si salariaţii;

- Alte informaţii.

42

Page 43: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Nota 1- active imobilizate

Acestea sunt clasificate după natura lor si sunt prezentate mai întâi la valoarea

brută ca şi existent initial, miscări în timpul exerciţiului si ca existent final.

Conform notei 1 a bilanţului de la 31.12.2010, S.C. COM ACTIV S.A.

nu a amortizat nici un activ imobilizat in cursul anului si nici nu a inregistrat

ajustări de valoare.

Nota 2 - provizioane

Sunt mentionate alte provizioane decât cele pentru deprecierea

imobilizărilor. In cursul anului 2010 societatea nu a inregistrat nici un provizion

(provizioane regelementate, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, alte

provizioane pentru depreciere), conform notei 2 a bilanţului.

Nota 3 - repartizarea profitului

Rubricile acestei situaţii contin repartizările rezultatului exerciţiului

financiar încheiat, precum si ale celui anterior acestuia. Destinaţiile profitului,

conform legii sunt : rezerve legale, acoperirea pierderilor din exerciţiile

precedente, dividende, surse proprii de finanţare, fond de participare a

salariaţiilor la profit, reportul la noul exercitiu financiar.

La bilanţul anului 2010 al S.C. COM ACTIV S.A. este atasată o

propunere a Consiliului de Administraţie prin care se specifica ca profitul net de

repartizat de 1.240 lei va fi repartizat pe dividente.

Nota 4 – analiza rezultatului din exploatare

Cifra de afaceri netă a S.C. COM ACTIV S.A. a cunoscut o scădere de

16.95% fată de exerciţiul precedent , respective de la 709.375 lei la 589.153 lei,

iar rezultatul din exploatare a scăzut cu 15.92% fată de exerciţiul anterior,

respective de la 709.375 lei in 2009 la 596.411 lei in 2010

Nota 5 - situaţia creantelor si datoriilor

43

Page 44: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Creanţele comerciale la sfârsitul exerciţiului financiar 2010 sunt de

223.537 lei, toate având termen de lichiditate sub un an, societatea a mai

înregistrat si alte creanţe in sumă de 5.758 lei

Datoriile (142.840 lei) sunt formate din datorii comerciale 126.813 lei si

alte datorii 16.027 lei.

Nota 6 – principii, politici si metode contabile

Situaţiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Reglementarile

Contabile româneşti armonizate cu Directiva a IV-a si a VII-a a Comunităţilor

Economice Europene aprobate prin O.M.F.P. 3055/2009. Acestea solicită ca

situatiile financiare să fie intocmite in conformitate cu Legea Contabilităţii nr.

82/1991 cu modificările si completările ulterioare si Cerintele de intocmire şi

prezentare prevăzute in el.

Societatea organizează si conduce contabilitatea proprie potrivit

prevederilor Legii Contabiltăţii nr. 82/1991 cu modificările si completările

ulterioare şi intocmeşte situaţii financiare conform prevederilor OMFP

3055/2009. Prezentele situaţii financiare sunt intocmite in baza continuităţii

activităţii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat in situaţiile

financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau

funcţie similară nefiind prezentate separate.

Nota 7 – participaţii şi surse de finanţare

Capitalul social subscris si vărsat 88.897 lei. Actiuni 22.224 actiuni x 4

lei/actiune, impărţite la 5 membrii acţionari. In cursul exerciţiului financiar 2010

nu s-au emis actiuni si nici obligaţiuni.

Nota 8 – informaţii privind salariaţii, administratorii, directorii

Numar mediu de salariaţi :13 salariaţi;

- cheltuieli cu salariile personalului 34.181 lei

- contribuţia unitatii la asigurări sociale 35.883 lei

- contribuţia unităţii la fond somaj 684 lei

- contribuţia unităţii la asigurări sociale sănătate 8.790 lei

44

Page 45: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Nota 9 – exemple de calcul si analiză a principalilor indicatori

economico -financiari

I. Indicatori de lichiditate:

*Indicatorul lichiditaţii curente (in număr de ori)

Active circulante =388.063 lei

Datorii pe termen scurt(B)=142.840 lei

A/B=2.72

*Indicatorul lichidităţii imediate(in nr. de ori)

Active circulante (A)=388.063 lei

Stocuri (B)=143.840 lei

Datorii pe termen scurt (C)=142.840 lei

(A-B)/C=1.71

Indicatorii de lichiditate arată modul in care S.C. COM ACTIV S.A. are

capacitatea de a-si acoperii obligaţiile pe termen scurt cu elemente patrimoniale

active ce pot fi transformabile in disponibilităţi băneşti intr-o perioadă scurtă de

timp.

II. Indicatori de risc

Capitalul imprumutat(A) =0

Capitalul propriu(B)=10.542 lei

A/B <0 => nu se calculează

III. Indicatori de activitate

* Viteza de rotaţie a stocurilor(rulajul) in număr de zile

Costul vanzărilor (A)=629.984

Stoc mediu(B)=143.315

A/B=4.40

* Numar de zile de stocare( in număr de zile)

Stocuri (A)=143.315 lei

Costul vanzărilor (B)=629.984 lei

(A/B)*365 zile=83.03

*Viteza de rotaţie a debitelor – clienţi(in număr de zile)

45

Page 46: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Creanţe comerciale (A)=223.537,38 lei

Cifra de afaceri netă (B)=589.153,00 lei

(A/B)*365 zile=138.49 zile

* Viteza de rotaţie a creditelor – furnizori( in număr de zile)

Datorii comerciale (A)=118.850,68 lei

Cifra de afaceri netă (B)=589.153,00 lei

(A/B)*365 zile=73,63 zile

* Viteza de rotatie a activelor imobilizate (in număr de ori)

Cifra de afaceri netă (A)=589.153 lei

Active imobilizate (B)=208.336 lei

A/B=2.83

* Viteza de rotatie a activelor totale(in numar de ori)

Cifra de afaceri neta (A)=589.153 lei

Total active (B)=596.399 lei

A/B=0.99

IV. Indicatori de profitabilitate

*Rentabilitatea capitalului angajat- nu se calculează

*Marja brută din vanzări- nu se calculează

Nota 10 – alte informatii

Activitatea principală a societăţii este corespunzătoare codului CAEN: 2511

Fabricarea de construcţii metalice si părti componente ale structurilor metalice

In anul 2010 s-a inregistrat un profit brut de 9.620 lei.

Raportul comisiei de cenzori

Cei 5 membrii acţionari ai S.C. COM ACTIV S.A., declara cu privire la

activitatea economico-financiară a societăţii:

- capitalul social subscris şi varsat este in sumă de 88.897 lei;

- În cursul anului 2010 societatea a realizat venituri totale în valoare de

624.070 lei din care:

46

Page 47: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

venituri din exploatare 623.892 lei

venituri financiare 178 lei;

costurile aferente volumului de activitate au fost in sumă de 614.450 lei.

- La data de 31.12.2010 societatea are datorii in sumă de 142.840 lei din

care:

Furnizori 11.851 lei

Datorii cu personalul ( achitate pană la data de 31.01.2011) sunt in sumă

de 8.411 lei

- Rezultatul financiar al exerciţiului este profit in valoare de 1.240 lei.

- Evidenţa contabilă a societăţii se ţine conform Legii 82/1991 republicată,

iar situaţia financiară la 31.12.2010 a fost intocmită conform OMF

3055/2009. Operaţiunile s-au inregistrat corect şi in ordine cronologică.

- Societatea a întocmit registrul jurnal şi registrul inventar in conformitate

cu legislaţia in vigoare şi de asemenea a intocmit balanţe de verificare

lunare.

- Declaraţiile la Bugetul Consolidat şi deconturile de tva au fost depuse in

termen legal.

Raportul si declaratia administratorului

Administratorul KISS FRANCISC işi asuma răspunderea pentru întocmirea

situaţiilor financiare anuale la 31.12.2010 si confirmă că:

a) Politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt

in conformitate cu reglementările contabile aplicate.

b) Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare,

performanţei financiare si a celorlalte informaţii referitoare la activitatea

desfaşurată.

c) Persoana juridică işi desfăşoară activitatea in condiţii de continuitate.

47

Page 48: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

****

Concluzii:

Graţie caracterului său sistematic, omogen şi diversităţii informaţiilor pe care

le oferă, contabilitatea apare ca principal furnizor de informaţii necesare analizei

financiare.

Automatizarea pe scară largă a operaţiunilor ce reflectă mişcările suferite

de conturile contabile într-un anumit exerciţiu financiar, şi posibilitatea obţinerii

într-un timp scurt a documentelor de sinteză contabilă (balanţa de verificare,

bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere) face posibilă apariţia în cadrul

managementului financiar-contabil a unei noţiuni nesperate de nimeni –

„reflectarea în timp real de către conturile contabile a tuturor mişcărilor de

natură patrimonială la nivelul unei entităţi economice”.

Puncte tari:

- acopera un domeniu de activitate important, concurenta nu este atat de

acerba ca in alte domenii;

- societatea lucreaza pe baza de contracte si comenzi, lucru care ii ofera o

siguranta

Puncte slabe:

- Obtinerea tot mai greu a licitatiilor pentru executarea de produse metalice

- Continua scadere a puterii de cumparare a populatiei

- Cerere tot mai scazuta de piese si subansamble.

- Lipsa unei alternative rapide si imediate a eventualei scaderi a volumului

comenzilor si contractelor

Propunerii

Schimbarea scadentelor facturilor emise de sc COM ACTIV sa de la 60 de zile

la 30 de zile

48

Page 49: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

Implicarea mai mare a actionarilor in organizarea activitatii si incheierii de

contracte.

Schimbarea politicii comerciale a societatii, prin vanzarea pe baza unor

contracte ferme cu termene de plata stabilite. Un marketing mai puternic pentru

promovarea produselor, si alinierea la standardele internationale.

BIBLIOGRAFIE:

SISTEMUL DECIZIONAL AL ORGANIZATIEI - Prof. Univ. Dr.

Ovidiu Nicolescu , Editura Economica – 1998

CEREREA SI OFERTA DE INFORMATII CONTABILE - Liliana

Malciu –Editura Economica

CONTABILITATEA CA INSTRUMENT DE PUTERE Mihaela Minu

Editura Economica – 2002;

CONTABILITATE GENERALA - Claudia Burtescu, Dorina Luta, Sorin

Grigorescu- Edituta Independenta Economica - 2008;

CONTABILITATE FINANCIARA - Dumitru Visan, Corneliu Burada,

Dorina Luta Editura Independenta economica 2006;

STUDIU COMPARATIV INTRE REGLEMENTARILE

CONTABILE DIN ROMANIA(OMFP 3055/2009) SI STANDARDUL

49

Page 50: ROLUL INFORMATIEI CONTABILE IN LUAREA DECIZIILOR ECONOMICE

INTERNATIONAL DE RAPORTARE FINANCIARA PENTRU

INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII – Editura CECCAR Bucuresti 2010;

GHID PRACTIC DE APLICARE A REGLEMENTARILOR

CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE,

APROBATE PRIN OMFP nr.3055/2009, Editura CECCAR, Bucuresti 2010;

CONTABILITATE FINANCIARA SI DE GESTIUNE - Studii de caz si

sinteze de reglementari, Editura CECCAR, Bucuresti 2010;

„Contabilitate financiară”- Matiş Dumitru, Pop Atanasiu, Editura Casa

Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010

CONTABILITATEA INTREPRINDERII – Ladislau Possler, Gheorghe

Lambru, Bogdan Lambru, Editura Fundatiei „Andrei Saguna”, Constanta 2010

50