INFORMAINFORMAREA FACTORILOR REA FACTORILOR DE DECIDE DECIZIE ÎN STATZIE ÎN STAT

„Spuneţi-mi ce ştiţi, spuneţi-mi ce nu ştiţi, spuneţi-mi ce credeţi că se petrece şi asiguraţi-vă că faceţi diferenţa în mod clar între ele”.

Collin Powell, fost secretar de stat al SUA– mesaj către comunitatea de informaţii americană

ANALISTUL

stabileşte nevoia de informaţii;

primeşte datele şi informaţiile vehiculate pe fluxurile informaţionale instituite şi le analizează prin prisma relevanţei lor în planul securităţii naţionale,

selectează informaţiile în funcţie de importanţă şi priorităţi şi face conexiunile necesare obţinerii / extragerii informaţiilor de securitate naţională,

procesează informaţiile şi prezintă concluziile managerului în vederea luării deciziei de utilizare a acestora.

ROLUL ANALISTULUI ROLUL ANALISTULUI

ACTIVITATEA DE INFORMAREACTIVITATEA DE INFORMARE

Informarea constituie activitatea specializată de transmitere a informaţiilor către beneficiari/utilizatori legal abilitaţi (care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces la informaţii de securitate naţională), cu competenţe în domeniul securităţii naţionale, respectiv relaţia (comunicarea) permanentă, continuă, între emitent/ producător şi beneficiar/utilizator Conform Legii nr.51 din 29 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României.

CERINŢE ALE PROCESULUI DE INFORMARECERINŢE ALE PROCESULUI DE INFORMARE

realizarea unei convergenţe depline între nevoile de informare ale factorilor de decizie în stat şi conţinutul informaţiei, având în vedere că noile cerinţe ale beneficiarului sunt implicit influenţate de informaţiile recepţionate anterior

gradul de cunoaştere a subiectului informării de către beneficiar, respectiv percepţia sa asupra problemei semnalate

contextul social, politic, geopolitic, geoeconomic (posibile influenţe induse de evoluţii adiacente asupra situaţiei ce face obiectul informării)

factorul temporal (analizarea, respectiv transmiterea în timp real a informaţiilor de securitate către beneficiari)

OBIECTIVinfluenţarea evoluţiei situaţiei operative într-un sens dezirabil în raport cu interesele/valorile de

securitate naţională

ETAPE ÎN PROCESUL DE INFORMAREETAPE ÎN PROCESUL DE INFORMARE

În circuitul primar, culegere - teren

palierul de culegere asigură un flux constant de informaţii care alimentează activitatea zonei analitice, unde acestea sunt evaluate şi, după completare şi verificare, sunt promovate în procesul de informare

procesul de completare/verificare presupune lansarea unui feed-back care reorientează activitatea nivelului de bază

În circuitul secundar, analitic - informativ

produsele elaborate de palierul analitic sunt promovate spre beneficiarul legal, care (la modul ideal) acţionează pentru înlăturarea riscului la adresa securităţii naţionale sau promovarea interesului naţional

feedback oferit de beneficiar reorientează activitatea de culegere

ETAPE ÎN REDACTAREA UNUI PRODUS INFORMAŢIONALETAPE ÎN REDACTAREA UNUI PRODUS INFORMAŢIONAL

CONSTRUIREA MATRICII ANALITICE - SPEŢĂCONSTRUIREA MATRICII ANALITICE - SPEŢĂ

Situaţia gravă economico - financiară cu care se confruntă un agent economic din sectorul extractiv al cărbunelui este de natură să determine unele implicaţii negative asupra activităţii altor sectoare de activitate, echilibrului şi stabilităţii climatului social din zonă, precum şi asupra unor medii sociale

– cauze: insuficienţa fondurilor financiare alocate şi managementul defectuos practicat de conducerea societăţii;– perspectiva iminentă a restrângerii activităţii unităţii şi, implicit, cea a reducerii numărului angajaţilor;– societatea are datorii restante către furnizorii de servicii sistarea serviciilor până la achitarea debitelor;– societatea nu şi-a plătit datoriile către bugetul de stat imposibilitatea obţinerii de către salariaţii ce vor fi concediaţi a ajutoarelor de şomaj etc.

CE SE CUNOAŞTE?

– data şi secţiile/unităţile subordonate ce vor fi închise, precum şi numărul angajaţilor ce urmează să fie concediaţi şi condiţiile în care vor fi disponibilizaţi (dacă în contractul colectiv de muncă se stipulează obligativitatea angajatorului de a acorda plăţi compensatorii şi contravaloarea acestora);– dacă salariaţii au cunoştinţă despre intenţia de concediere;– dacă furnizorii au stabilit o dată pentru sistarea serviciilor până la achitarea datoriilor;

CE NU SE CUNOAŞTE?

– în cazul sistării utilităţilor de către furnizori (energie electrică, transport etc.), activitatea productivă se va întrerupe, existând riscul apariţiei unor focare de tensiune în rândul salariaţilor şi declanşării unor acţiuni de protest, precum şi cel al afectării proceselor productive ale altor unităţi economice (în primul rând al termocentralelor, iar, ulterior, al beneficiarilor energiei electrice furnizate de acestea);– în cazul restrângerii activităţii societăţii de extracţie a cărbunelui, unele secţii vor fi închise şi o parte a personalului concediat, fapt ce induce riscul tensionării climatului social şi apariţiei unor manifestări de protest, având în vedere tradiţia protestatară cunoscută.

CE SE POATE ÎNTÂMPLA?

Derularea procesului analitic propriu-zis şi evaluarea gradului de risc

Derularea procesului analitic propriu-zis şi evaluarea gradului de risc

prezentarea obiectivă (fidelă) a faptelor

surprinderea elementelor esenţiale pentru înţelegerea elementelor factuale

În funcţie de conţinutul informaţiilor, există anumite criterii esenţiale ce pot ajuta la surprinderea celor mai relevante elemente. Ex. în cazul relaţiilor bilaterale între state trebuie evidenţiate:– clarificarea – din coroborarea declaraţiilor oficiale şi a luărilor de poziţie informale ale diplomaţilor străini acreditaţi în ţara noastră – poziţiei oficiale a statului în probleme de interes general;– reliefarea eventualelor discordanţe între declaraţiile oficiale şi cele exprimate în mediu confidenţial de funcţionari diplomatici şi/sau reprezentanţi oficiali ai statului, precum şi a motivaţiilor apariţiei unei astfel de situaţii;– intenţiile/demersurile de obstrucţionare a acţiunilor de promovare şi valorificare a intereselor statului român, cu evidenţierea motivaţiilor reale şi a cercurilor iniţiatoare;– interesele reale ale acţiunilor de sprijinire a demersurilor autorităţilor române în diverse chestiuni; – extinderea influenţei, acapararea anumitor sectoare ale economiei naţionale etc.

Derularea procesului analitic propriu-zis şi evaluarea gradului de risc – cont.

Derularea procesului analitic propriu-zis şi evaluarea gradului de risc – cont.

alegerea structurii documentului de informare

ierarhizarea riscurilor şi stabilirea probabilităţii de materializare a acestora

În funcţie de temă şi scopul vizat, planul poate fi:– pentru descrierea specificului unei situaţii, planul analitic (care presupune studiul principalelor caracteristici, al diferitelor aspecte, al punctelor de vedere) poate fi linear (în funcţie de coordonatele de timp şi spaţiu);– pentru cazul explicării unei situaţii, planul poate fi bazat pe raţionamentul cauzal;– pentru situaţia demonstrării valabilităţii unei ipoteze, planul poate fi bazat pe raţionament inductiv şi/sau deductiv;– pentru cazul comparării a două situaţii, planul poate fi bazat pe raţionamentul comparativ.

1. piramida inversată - elementele cele mai importante sunt concentrate în introducere, iar celelalte urmează, în general, în ordinea scăderii importanţei. Primul paragraf sau primele paragrafe răspund celor şase întrebări esenţiale: Cine, Ce, Când, Unde, Cum şi De ce?2. structura blocurilor - aranjarea întrebărilor şi răspunsurilor în succesiune logică, astfel încât un bloc de informaţii să se lege cât mai firesc de următorul3. structura cronologică - aplicabilă doar anumitor subiecte (de exemplu în realizarea unui punctaj cu privire la evoluţiile înregistrate pe o perioadă de timp)4. analiza succesivă, episodică - în introducere sunt prezentate părţile principalele (1-2-3-4) şi apoi analizate pe rând. La final, acestea se vor reuni într-un tot unitar

NOTA

•produs analitic pe suport fizic, de întindere redusă şi uz curent, ce are rolul de a informa beneficiarul cu privire la evoluţii recente ale unor subiecte de interes şi impactul previzionat al acestora. Are o frecvenţă oscilantă, determinată de caracteristicile fenomenului la care se referă, şi o înlănţuire cumulativă, ceea ce face improprie orice reluare contextuală a istoricului - fiind suficientă şi necesară o simplă referinţă. Nu atribuie de regulă semnificaţie fenomenului, ci doar indică o modificare a stării consemnate anterior

SINTEZA

•produs analitic pe suport fizic, de întindere medie (de regulă, maxim 10 pagini), cu rol de prezentare a determinaţiilor cauzale dintr-un ansamblu de date. Un astfel de produs nu presupune o simplă trecere în revistă a evoluţiilor de interes, ci atribuie o anumită pondere fiecărui element dintr-un ansamblu supus investigării, semnificaţia fiecăruia dintre acestea regăsindu-se în concluzie. De regulă, sintezele privesc fenomene trecute sau aflate în derulare, al căror parcurs a generat suficiente informaţii pentru a face posibile emiterea unor corelaţii semnificative de natură să genereze o imagine coerentă a evoluţiilor problematicii abordate

EVALUAREA

•produs analitic pe suport fizic, de dimensiuni mari (adesea peste 10 pagini), care abordează exhaustiv un fenomen, prezentând contextul, evoluţiile şi tendinţele acestuia, atribuind semnificaţie fiecărei componente a imaginii generale. Un astfel de produs presupune un suport de expertiză considerabil. Maniera de prezentare este expozitivă, încercându-se epuizarea subiectului prin abordarea tuturor aspectelor relevante şi introducerea unor elemente cu caracter predictiv

ESTIMAREA INFORMATIVĂ

•produs analitic pe suport fizic, cu rol preponderent anticipativ. Este construită similar sintezei, cu diferenţa că atribuie un rol esenţial elementelor proiective (scenarii alternative, analiza ipotezelor concurente etc.), iar argumentarea acestora este situată în plan secund. Se realizează, de regulă, pentru suportul beneficiarului în conturarea unor proiecţii pe o perspectivă îndelungată sau în situaţii de criză. Acest produs analitic are o întindere medie (maxim 10 pagini)

PREZENTAREA / EXPUNEREA

•produs analitic ce îmbracă forma expunerilor orale şi / sau a prezentărilor multimedia. Reprezintă, în fapt, o translaţie expozitivă a sintezei, evaluării sau estimării, care utilizează suporturi de prezentare adaptate. Aceste produse analitice sunt destinate, de regulă, mai multor beneficiari simultan, constituind background-ul informativ pentru o decizie individuală sau colectivă. Prezentările / expunerile se bazează pe stăpânirea elementelor de jargon profesional –ca o garanţie a conciziei - mai ales dacă beneficiarii sunt familiarizaţi cu problematica abordată

TIPURI DE DOCUMENTE DE INFORMARETIPURI DE DOCUMENTE DE INFORMARE

EXIGENŢEEXIGENŢE // RIGORI ÎN REDACTAREA RIGORI ÎN REDACTAREA DOCUMENTELOR DE INFORMAREDOCUMENTELOR DE INFORMARE

EXIGENŢEEXIGENŢE // RIGORI ÎN REDACTAREA RIGORI ÎN REDACTAREA DOCUMENTELOR DE INFORMAREDOCUMENTELOR DE INFORMARE

Oportunitate exprimă coordonata intenţional-temporală a informaţiei, care relevă utilitatea şi disponibilitatea acesteia la momentul şi în locul potrivit

Relevanţă exprimată în gradul de utilitate pragmatică a informaţiei

Completitudinerealizată prin elementele de cunoaştere pe care le conţine şi care permit o descriere cât mai completă a procesului, a evenimentului sau a situaţiei de referinţă

Concizie concentrarea conţinutului informaţional astfel încât acesta să aibă un impact cât mai direct asupra receptorului

Obiectivitate redarea fidelă a realităţii / situaţiei de fapt

ERORI FRECVENTE ÎN REDACTAREA DOCUMENTELOR DE INFORMARE

ERORI FRECVENTE ÎN REDACTAREA DOCUMENTELOR DE INFORMARE

Neidentificarea dezinformărilor tratarea mesajelor cu conţinut alterat drept informaţii

Fetişizarea informării

raportarea la această activitate ca scop, şi nu ca mijloc, suport pentru decizii fundamentate de diminuare / eliminare a riscurilor

Evaluarea inexactă a

ameninţărilor

supra- ori sub-dimensionarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale

Depăşirea competenţelor

supra- ori sub-dimensionarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale

Confuzia în momentele de

criză

produsă pe fondul insuficienţei sau supra-abundenţei datelor şi dificultăţii de gestionare a situaţiei

Folosirea şabloanelor

tipare mentale şi / sau şabloane în eprimare

LIMITELE ANALIZEILIMITELE ANALIZEI

FACTORI FACTORI EXOGENIEXOGENI

ACŢIUNI DELIBERATE ACŢIUNI DELIBERATE ALE ADVERSARILORALE ADVERSARILOR

FENOMENE FENOMENE DIVERGENTE DIVERGENTE

DISFUNCŢII LA NIVELUL DISFUNCŢII LA NIVELUL SISTEMULUI DE SECURITATESISTEMULUI DE SECURITATE

GRADUL DE GRADUL DE INTERACŢIUNE ŞI INTERACŢIUNE ŞI

COOPERARECOOPERARE

ABSENŢA SISTEMELOR ABSENŢA SISTEMELOR INTEGRATE DE INTEGRATE DE

PREVENIREPREVENIRE

CONVERGENŢA CONVERGENŢA NEVOI – CAPACITĂŢI DE RĂSPUNSNEVOI – CAPACITĂŢI DE RĂSPUNS

LIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUILIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUI

LIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUILIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUI

DISFUNCŢII LA NIVELUL DISFUNCŢII LA NIVELUL DOMENIULUI DE INTELLIGENCEDOMENIULUI DE INTELLIGENCE

CONTEXTUL INSTITUŢIONALCONTEXTUL INSTITUŢIONAL ERORI ANALITICEERORI ANALITICE

LIMITELE UTILIZĂRII METODELOR NECONVENŢIONALE DE ANALIZĂ

Relaţia POLICY-INTELLIGENCE(Mark M. Lowenthal)*

INTELLIGENCE

POLICY

NOTA:Raportul ideal între beneficiarii informaţiei de securitate şi activitatea de intelligence poate fi reprezentat, sugestiv, sub forma a două sfere

separate de o membrană semipermeabilă: decizionalii (policy-makers) pot şi trebuie să

traverseze graniţa către domeniul intelligence (solicitări de informaţii, feedback etc.), în timp ce actorii angrenaţi în procesul de intelligence

pot dar nu trebuie să influenţeze decizia politică decât în limita competenţelor legale.

*Mark M. Lowenthal, Intelligence. From Secrets to Policy. Second edition, A division of Congressional Quarterly

Inc. Washington, D.C.