Rolul Analizei Evolutiei Indicatorilor Macroeconomici in Procesul Bugetar

8/18/2019 Rolul Analizei Evolutiei Indicatorilor Macroeconomici in Procesul Bugetar

1/47

ROLUL ANALIZEI EVOLUŢIEI INDICATORILOR MACROECONOMICI ÎN PROCESUL BUGETAR

Introducere ........................................................................................................ 1

CAPITOLUL ISISTEMUL BUGETAR1.1. Bugetul de stat............................................................................................... 3

1.1.1 Conţinutul şi caracteristicile bugetului de stat..................................... 31.1.2 Principii bugetare................................................................................. 4

1.2. Procesul bugetar - definire, etape, trăsături..................................................1.3. Planificarea şi deci!ia bugetară..................................................................... "

1.4. C#eltuielile şi $eniturile bugetelor locale...................................................... 14CAPITOLUL IIINDICATORII MACROECONOMICI ÎN PROCESUL BUGETAR

2.1. Indicatorii econo%ici & pre!entare generală................................................. 12.2. Indicatorii %acroecono%ici........................................................................... 12.3. Clasificarea şi rolul c#eltuielilor publice 'n procesul bugetar....................... 21

2.3.1 (olul c#eltuielilor publice.................................................................... 21

2.3.2 Clasificarea c#eltuielilor publice.......................................................... 232.3.3 Consecinţe ale c#eltuielilor publice..................................................... 2)2.3.4 *nali!a teoretică a creşterii c#eltuielilor publice................................. 2+2.3. ficienţa c#eltuielilor publice.............................................................. 2

2.4 Cri!a econo%ică şi efectele ei asupra indicatorilor %acroecono%ici........... 3

CAPITOLUL IIIANALIZA INDICATORILOR MACROECONOMICI ŞI ROLULACESTEIA ÎN PROCESUL BUGETAR 3.1. $oluţia P.I.B. /eflatorul P.I.B..................................................................... 333.2. 0enitul aţional Brut.................................................................................... 33.3. porturile şi i%porturile.............................................................................. 3)3.4. o%a ul şi inflaţia.......................................................................................... 3+3. . Cursul de sc#i%b al 5(.............................................................................. 33.). (olul anali!ei %acroecono%ice.................................................................... 3"3.+. Bugetul de stat & instru%ent de reglare %acroecono%ică............................. 4

CONCLUZII………………………………………………………………………………..44

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….......4)


2/47

INTRODUCERE

cono%ia naţională este o 6entitate7 re!ultată din de!$oltarea şi generali!areasc#i%bului reciproc de acti$ităţi 'ntre %e%brii unei co%unităţi u%ane pe ansa%blulteritoriului unui stat naţional. istenţa unui stat naţional şi a unei pieţe naţionaleconstituie at8t pre%ise, c8t şi condiţii necesare pentru apariţia şi e istenţa uneiecono%ii naţionale. Particularităţile legate de conte tul istoric 'n care ele s-aufor%at şi de!$oltat, ca şi de anu%ite condiţii specifice 9resurse şi cadru natural,ocupaţii tradiţionale, populaţie, etc.: au deter%inat o e$oluţie caracteristică pentrufiecare econo%ie naţională 'n parte, e$oluţie %arcată, dincolo de anu%ite ele%entede ordin general, de un specific naţional 9'n special sub aspectul structurilor econo%ice şi a ni$elului de de!$oltare:.

Bugetul repre!intă un procedeu econo%ico-financiar cu caracter e$aluati$, progra%atic şi co%parati$, co%pus din două părţi, respecti$ din partea de $eniturişi partea de c#eltuieli, care se 'ntoc%eşte pentru o perioadă deter%inată, 'n legăturăcu resursele financiare ale oricărei persoane fi!ice sau uridice.

Bugetul de stat ec#ilibrat a de$enit re!ultatul alternanţei bugetelor deficitareşi e cedentare. c#ilibrul plăţilor cu 'ncasările curente din relaţiile cu restul lu%ii9străinătatea: nu poate fi obţinut dec8t ca e cepţie, cu fiecare partener e tern şi'ntr-un anu%it an.

*ceste proble%e %acroecono%ice sunt ordonate nu nu%ai 'n raport deintensitatea %anifestării lor, ci şi 'n funcţie de siste%ele de g8ndire econo%ică din pris%a cărora sunt anali!ate.

i$elul de!$oltării econo%ice a ţării, %odul cu% se reali!ea!ă distribuirea pri%ară şi redistribuirea Produsului Intern Brut, 'şi pun a%prenta asupra roluluifinanţelor publice locale, at8t 'n plan econo%ic, c8t şi 'n cel social.

*utorităţile publice ar trebui să-şi elabore!e, i%ple%ente!e şi e$alue!e politici publice pentru pregătirea şi organi!area bugetelor astfel 'nc8t din acestea săse asigure şi cofinanţarea unor proiecte finanţate din fondurile structurale.

;ucrarea


3/47

=n cel de-al treilea capitol 6*nali!a indicatorilor %acroecono%ici şi rolulacesteia 'n procesul bugetar7 este făcută anali!a di$erşilor factori şi indicatori%acroecono%ici care au efecte asupra procesului bugetar, a%intind aici de e$oluţiaProdusului Intern Brut, deflatorul Produsului Intern Brut, e porturile şii%porturile, şo%a ul, inflaţia, etc. >e continuă cu anali!a rolului anali!ei

%acroecono%ice şi se 'nc#eie cu o pre!entare a bugetului de stat ca instru%ent dereglare %acroecono%ică.;ucrarea de licenţă se 'nc#eie cu conclu!iile reliefate 'n ur%a celor

anali!ate, pre!entate şi de!bătute 'n cele 3 capitole ale lucrării.

2


4/47

CAPITOLUL ISISTEMUL BUGETAR

1.1. Bugetul e !t"tBugetul de stat este cel %ai i%portant buget public al unei ţări. ?er%enul de

buget 'şi are originea, se pare 'n latinescul


5/47

rgani!area ad%inistrati$-teritorială2 a ţării 'şi pune, e$ident, a%prenta şiasupra descentrali!ării finanţelor publice. /e aceea, descentrali!area nu sereali!ea!ă pe o structură unifor%ă, ci pre!intă diferite trepte de la ţară la ţară.

>tatele de tip unitar sunt organi!ate 'n unităţi ad%inistrati$-teritoriale, lani$elul cărora funcţionea!ă organe ale puterii şi ad%inistraţiei de stat locale. /e

e e%plu, 'n @area Britanie, unităţile ad%inistrati$-teritoriale sunt co%itate şiteritorii de co%itate orăşeneşti, iar co%itatele se di$id 'n districte de co%itat 9oraşe,%unicipii, districte urbane şi rurale:.

Corespun!ător unităţilor ad%inistrati$-teritoriale este structurat şi siste%ul bugetar, care cuprinde pe l8ngă bugetul ad%inistraţiei publice centrale, bugetelocale pentru fiecare unitate ad%inistrati$-teritorială locală.

1.1.+. P)&$(&,&& *uget")e

tiinţa financiară a for%ulat o serie de reguli, de principii care, 'n cea %ai%are parte, se găsesc la ba!a organi!ării bugetelor %oderne ale tuturor statelor.*ceste principii sunt D

*nualitatea bugetarăEc#ilibrarea bugetarăE

5ni$ersalitatea şi unitatea bugetuluiE(ealitatea bugetuluiE eafectarea $eniturilor bugetareE>peciali!area bugetarăE

Publicitatea bugetului.

Principiul anualităţii bugetului *cest principiu se referă la durata de ti%p pentru care puterea legislati$ă

aprobă $eniturile şi c#eltuielile statului, iar pe de altă parte la perioada de ti%p 'ncare puterea e ecuti$ă 9organele ad%inistrati$e: reali!ea!ă $eniturile şi efectuea!ăc#eltuielile aprobate de parla%ent.

=n ceea ce pri$eşte durata de ti%p pentru care puterea legislati$ă aprobă$eniturile şi c#eltuielile statului, principiul anualităţii bugetului se concreti!ea!ă 'n

faptul că bugetul este aprobat anual. (aţiunea li%itării aprobării bugetului la un anre$ine din considerente de ordin politic şi financiar. Politic, 'n sensul că puterealegislati$ă are astfel posibilitatea de a controla şi, e$entual, li%ita, la inter$alescurte, $eniturile şi acţiunile pe care ur%ea!ă să le 'ntreprindă gu$ernul.

/in punct de $edere financiar 3, 'ntoc%irea bugetului pe o perioadă de un anare a$anta ul că poate pre'nt8%pina risipa, fraudele şi delapidările din a$ereastatului %ult %ai uşor dec8t 'n ca!ul unui buget plurianual. ?otodată, pre$i!iunile pentru $eniturile şi c#eltuielile bugetare se pot stabili %ult %ai e act pentru un andec8t pentru %ai %ulţi ani.

2 Bre!eanu P., @arinescu I.,


6/47

Cel de al doilea aspect al principiului anualităţii, durata de e ecuţie a bugetului, presupune ca autori!aţia bugetară dată pe un an trebuie 'ndeplinită 'nacel an. *ltfel spus, este per%is gu$ernului să 'ncase!e $eniturile şi să efectue!ec#eltuielile nu%ai 'n cadrul anului respecti$. =n practica bugetară a statelor, s-aui%pus 'nsă două siste%e4 'n care se concepe durata de e ecuţie D

1: durata e ecutării bugetului este %ai %are dec8t a anului financiar,adică operaţiile bugetare de 'ncasări şi plăţi se $or efectua şi după'nc#eierea duratei anului bugetar. =n acest ca!, se lasă o perioadă dec8te$a luni 93-) luni: din %o%entul e pirării anului bugetar pentru a selic#ida operaţiile aferente bugetului anterior. *cest siste% se nu%eşte


7/47


8/47

⇒ Bugetele ane e se 'ntoc%esc de către unele instituţii şi 'ntreprinderi destat. *ceste bugete se ane ea!ă la bugetul general al statului şi se $otea!ă de cătreParla%ent 'n acelaşi ti%p cu $otarea bugetului general. ecesitatea 'ntoc%irii de bugete ane e se %anifestă pentru acele ser$icii publice pentru care este ne$oie săse asigure acoperirea c#eltuielilor din %i loace proprii.

⇒ Conturile speciale de tre!orerie se 'ntoc%esc pentru unele categorii de'ncasări şi plăţi care au un caracter pur aparent. =ncasările nu constituie un $enit propiu-!is pentru bugetele de stat, iar plăţile nu repre!intă c#eltuieli definiti$e pentru buget.

⇒ Bugetele autono%e sunt 'ntoc%ite de unele 'ntreprinderi şi instituţii publice a$8nd personalitate uridică, organi!ate după principiile regiei co%erciale,dar ele se caracteri!ea!ă prin faptul că nu se cuprind 'n bugetul de stat şi deci!ia 'n pri$inţa lor nu se ia de către parla%ent.

Prin toate acestea se 'ncearcă ascunderea cuantu%ului real şi %odul cu%

sunt folosite resursele bugetare)

.Re"l&t"te" *ugetulu&Confor% acestui principiu, $eniturile şi c#eltuielile 'nscrise 'n buget trebuie

să fie stabilite pe ba!e reale pentru a nu crea dificultăţi financiare 'n cursul anului.*plicarea 'n practică a acestiu principiu este afectată pe de o parte de

i%posibilitatea de a face pre$i!iuni asupra de!$oltării econo%iei, iar pe de altă parte de %odul 'n care se fac e$aluările bugetare, ceea ce le conferă un caracter orientati$.

Ne"0e(t")e" /e$&tu)&l#) *uget")eCorespun!ător acestui principiu bugetar, $eniturile a unse 'n fondul bugetar

al statului se


9/47

/in cele pre!entate re!ultă că, deşi au un caracter progresist, principiile bugetare au fost, cu $re%ea, 'ngrădite 'n aplicarea lor.

1.+ P)#(e!ul *uget") 2 e0&$&)e3 et",e3 t) ! tu)&

Procesul bugetar poate fi definit ca o succesiune de etape prin care trec bugetele publice, cu i%plicări instituţionale prin folosirea de %etode, te#nici şi procedee specifice 'n proiectarea şi reali!area indicatorilor de $enituri şi c#eltuieli pe ba!a unui cadru uridic bine definit.

*plicarea principiilor bugetare conferă docu%entului bugetar o anu%ităconfiguraţie. l nu repre!intă 'nsă o si%plă listă de $enituri şi c#eltuieli, ci undocu%ent e tre% de $olu%inos şi de co%ple 'n care 'şi găsesc reflectareadeci!iilor de cea %ai %are i%portanţă. ?oc%ai din această cau!ă, el este 'ndelung pregătit, de!bătut şi apoi supus aprobării.

>inte!a sa se regăseşte 'n legea anuală a bugetului, care trebuie pusă 'naplicare de către gu$ern 'n etapa e ecuţiei bugetare. ;a 'nc#eierea e erciţiului bugetar se 'ntoc%eşte contul general de 'nc#eiere a bugetului, supus şi el aprobării parla%entului. rganele speciali!ate ale statului supra$eg#ea!ă şi $erificăoperaţiile bugetare, supun8ndu-le controlului pre$enti$ şi ulterior.

?oate aceste acti$ităţi se desfăşoară 'n fa!e succesi$e, cu e cepţiacontrolului, care este pre!ent 'n toate etapele. *ceste fa!e sau etape 'n care sereali!ea!ă elaborarea proiectului de buget, de!baterea şi aprobarea lui, e ecuţia şi'nc#eierea e erciţiului bugetar, precu% şi controlul asupra tuturor acestor

operaţiuni for%ea!ă '%preună procesul bugetar.*cesta este un proces deosebit de co%ple , reali!at prin i%plicarea unuinu%ăr foarte %are de participanţi, unii dintre aceştia a$8nd drept de deci!ie 'n%aterie bugetară, alţii reali!8nd e ecuţia bugetului sau controlul asupra acestuia.

@inistrul Ainanţelor Publice are autoritatea de a respinge toate propunerilede buget ce includ propunerile de c#eltuieli pre!entate de ordonatorii principali decredite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale 'n cursul procesului bugetar anual, dacă acestea nu sunt 'nconcordanţă cu strategia fiscal-bugetară şi cu %etodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget. =n ca!ul 'n care ordonatorii de credite nu alinia!ă propunerea lor de buget 'n inter$alul de ti%p specificat de @inisterul Ainanţelor Publice, acesta este abilitat, după negocieri, sub %edierea pri%ului %inistru, săa uste!e unilateral propunerea de buget, spre a fi inclusă 'n bugetul anual.

Procesul bugetar pre!intă o serie de caracteristici, care conferă acestuiatrăsăturile specificeD

este un proces deci!ional, deoarece conţinutul său constă 'n alocarea unor resurse bugetare li%itate 'n raport cu ne$oile societăţii pentru bunuri şiser$icii publiceEeste un proces de%ocratic, deoarece 'n cursul derulării etapelor sale se%anifestă at8t atributele statului de drept, c8t şi posibilitatea i%punerii

@oşteanu ?. – 6Buget şi tre!orerie publică7 , ditura ?ribuna cono%ică, Bucureşti, 2 3, pag. 12+


10/47

intereselor econo%ico&sociale ale diferitelor grupări de cetăţeni care deţin%a oritatea politică de deci!ieEeste un proces preponderent politic, deoarece opţiunile reflectate 'n bugetrepre!intă un act de deci!ie politică al forţelor %a oritare din Parla%entEeste un proces ciclic, cu o etapi!are riguroasăE

are un larg i%pact public, cu i%plicaţii la ni$el %acro şi %icroecono%ic, at8t'n plan econo%ic, c8t şi 'n plan social.

1.4. Pl"$&0&(")e" '& e(& &" *uget")

/in %o%entul 'n care 'ncepe elaborarea proiectului de buget şi p8nă c8nd seaprobă contul de e ecuţie bugetară, bugetul de stat trece prin %ai %ulte etapeD

1: =ntoc%irea proiectului de buget.2: *probarea bugetului.3: ecutarea bugetului.4: =nc#eierea bugetului.

: *probarea contului de e ecuţie.u$ernul are obligaţia de a pre!enta Parla%entului un buget anual care să

respecte principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal- bugetară şi orice alte pre$ederi ale legii )"F2 1 , iar pri%ul %inistru şi %inistrulAinanţelor Publice $or se%na o declaraţie ce atestă această confor%itate, declaraţiecare $a fi pre!entată Parla%entului '%preună cu bugetul anual.

Procesul bugetar 'ncepe cu 'ntoc%irea proiectului de buget, care ridică două

proble%e"

, una de natură te#nică şi alta politică. /in punct de $edere te#nic3elaborarea proiectului de buget presupunedeter%inarea cifrelor care ur%ea!ă a fi 'nscrise 'n lucrare.

Pre$i!iunea bugetară se reali!ea!ă diferit1 pentru $enituri şi pentruc#eltuieli.

=n pri$inţa c#eltuielilor, te#nica nu pre!intă prea %ari dificultăţi. stesuficient ca fiecare %inister să e$alue!e direct costul ser$iciilor publice caredepind de el, ţin8nd cont de de!$oltarea posibilă 'n anul pentru care se 'ntoc%eşte proiectul de buget. =n general, la e$aluarea c#eltuielilor, anga a%entele luate 'n anii

anteriori sunt un factor deter%inant, datoria publică, de e e%plu, fiind cunoscută la31 dece%brie, ca %ări%e şi structură, dob8n!ile de plătit şi anuităţile decurgauto%at. Creditele bugetare legate direct sau indirect de efectuarea funcţiilor publice, care sunt preponderente, se aprecia!ă ca cifră %ini%ă după reali!ărileanului precedent. 5nele c#eltuieli sunt 'n funcţie de e$oluţia econo%icăDsub$enţiile pentru susţinerea preţurilor agricole, creşterea salariilor funcţionarilor-care trebuie să ţină pasul cu e$oluţia salariilor %uncitorilor din sectorul public şi pri$at.

/eter%inarea resurselor publice pentru elaborarea proiectului de buget este ooperaţie %ai dificilă. (esursele depind 'n cea %ai %are parte de e$oluţia

" @oşteanu ?. & 6Buget şi tre!orerie publică7 , ditura ?ribuna cono%ică, Bucureşti, 2 3, pag. 12)1 Isarescu @.& 6(eflecţii econo%ice7, ditura *cade%iei (o%8ne, Bucureşti, 2 , pag. +4

"


11/47

econo%ică. /acă resursele din i%po!itele asupra $eniturilor persoanelor fi!ice potfi e$aluate cu oarecare preci!ie pe ba!a reali!ărilor anului precedent, i%po!iteleindirecte sunt legate de con uncturi. /e ase%enea, şi $eniturile nefiscale pro$enitedin beneficii ale acti$ităţii industriale şi co%erciale, din co%isioane, ur%ea!ăe$oluţia $8n!ărilor şi a preţurilor.

=n ceea ce pri$eşte te#nica pre$ederii resurselor bugetului de stat, see$idenţia!ă %ai %ulte %etode care se folosesc11 D1: @etoda penulti%ei 9sau autono%ă:E2: @etoda %a orării sau a di%inuăriiE3: @etoda directă.

@etoda


12/47

obiecti$ele ur%ărite de gu$ern 'n politica sa internă şi e ternă. ?otodată,instabilitatea de!$oltării econo%iei 'ngreunea!ă pre$ederea e actă a $eniturilor şic#eltuielilor publice.

Gin8nd sea%a de caracterul orientati$ al cifrelor pre$ă!ute 'n proiectul de buget, 'n unele ţări legislaţia per%ite gu$ernului să %odifice anu%ite credite

bugetare aprobate de parla%ent 'n %o%entul 'n care se cunoaşte e act cuantu%ulc#eltuielilor./in punct de $edere politic este i%portant a se şti care autoritate publică are

co%petenţă pentru 'ntoc%irea proiectului de buget.=n toate ţările lu%ii iniţiati$a bugetară aparţine gu$ernului, dar ur%8nd

%odalităţi diferite de 'ntoc%ire a proiectului bugetar, rolul esenţial re$ine unuiasau altuia din %e%brii gu$ernului care capătă astfel o autoritate considerabilă.

=n ţările europene, 'ntoc%irea proiectului de buget este 'ncredinţată 'ngeneral @inisterului Ainanţelor 12, ceea ce 'i conferă acestuia o %are influenţă

politică. Proiectul de buget este 'naintat apoi Consiliul de @iniştrii, care, după ceşi-l 'nsuşeşte, 'l supune spre e a%inarea şi $otarea Parla%entului.=n >.5.*., 'ntoc%irea proiectului de buget este de co%petenţa şefului

gu$ernului, care este preşedintele ţării.


13/47

L&5&te e (-eltu&el& +6162+614Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite se $or 'ncadra 'n

li%itele de c#eltuieli stabilite pentru proiectul de buget pe anul 2 1 şi perioada2 11-2 13.

L&5&te e (-eltu&el& ,e$t)u t&tlul 16=ncep8nd cu anul 2 1 se stabilesc li%ite de c#eltuieli pentru titlul 1

,,C#eltuieli de personal7, 'n cadrul li%itelor pentru sursa ,,Buget de stat7, precu% şi'n cadrul bugetelorD,,Bugetul asigurărilor sociale de stat7, ,,Bugetul asigurărilor pentru şo%a 7, ,,Bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate7.

L&5&te e (-eltu&el& ,e$t)u t&tlul 78Pentru proiectele finanţate din fonduri e terne nera%bursabile postaderare,

li%itele de c#eltuieli sunt stabilite separat 'n cadrul li%itelor pentru sursa ,,Bugetde stat7 şi nu pot fi alocate altor nature de c#eltuieli. /e ase%enea, sunt stabiliteli%ite de c#eltuieli şi pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetulasigurărilor pentru şo%a .

L&5&te e (-eltu&el& ,e$t)u t&tlul 87=ncep8nd cu anul 2 1 se stabilesc li%ite de c#eltuieli pentru titlul )

,,C#eltuieli aferente progra%elor cu finanţare ra%bursabilă7 'n cadrul li%itelor pentru sursa ,,Buget de stat7.

=n $ederea reali!ării unui buget a at pe politici şi re!ultate, a$8nd 'n $edere pre$ederile Hotăr8rii u$ernului nr.1 +F2 ) pentru aprobarea Co%ponenţei de%anage%ent din cadrul @etodologiei pri$ind siste%ul de planificare strategică peter%en %ediu al instituţiilor ad%inistraţiei publice de la ni$el central şi aleHotăr8rii u$ernului nr.1 F2 de aprobare a Co%ponenţei de progra%are bugetară din cadrul @etodologiei pri$ind siste%ul de planificare strategică peter%en %ediu la ni$elul ad%inistraţiei publice la ni$el central, %inisterele careelaborea!ă planul strategic instituţional $or e$idenţia relaţia Politici publice-Progra%e resurse alocate.

=n $ederea for%ulării politicilor publice şi a selectării acelora ce $or fifinanţate prin proiectul de buget, direcţiile abilitate să elabore!e proiectul de bugetal ordonatorului principal de credite $or colabora cu 5nitatea de Politici Publiceconstituită la ni$elul instituţiei 'n te%eiul Hotăr8rii u$ernului nr.++ F2 pentruaprobarea (egula%entului pri$ind procedurile de elaborare, %onitori!are şie$aluare a politicilor publice la ni$el central, precu% şi cu grupul de %anage%entresponsabil cu pregătirea şi reali!area co%ponentei de planificare bugetară instituit prin Hotăr8rea u$ernului nr.1 F2 .

=n $ederea desfăşurării unei acti$ităţi corecte şi desc#ise publiculuiu$ernul (o%8niei $a defini şi $a derula politica fiscal-bugetară pe ba!a

ur%ătoarelor principiiD1. Principiul transparenţei 'n ceea ce pri$eşte stabilirea obiecti$elor fiscal- bugetare şi derularea politicii fiscale şi bugetare.

12


14/47

u$ernul şi autorităţile publice locale au obligaţia de a face publice şi de a%enţine 'n de!batere un inter$al de ti%p re!onabil toate infor%aţiile necesare ce per%it e$aluarea %odului de i%ple%entare a politicilor fiscale şi bugetare,re!ultatelor acestora şi a stării finanţelor publice centrale şi, respecti$, locale.

2. Principiul stabilităţii

u$ernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară 'ntr-un %od caresă asigure predictibilitatea acesteia pe ter%en %ediu, 'n scopul %enţineriistabilităţii %acroecono%ice.

3. Principiul responsabilităţii fiscaleu$ernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară 'n %od prudent

şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precu% şi riscurile fiscale de o%anieră care să asigure sustenabilitatea po!iţiei fiscale pe ter%en %ediu şi lung.>ustenabilitatea finanţelor publice presupune ca, pe ter%en %ediu şi lung,

u$ernul să aibă posibilitatea să gestione!e riscuri sau situaţii nepre$ă!ute, fără a

fi ne$oit să opere!e a ustări se%nificati$e ale c#eltuielilor, $eniturilor saudeficitului bugetar cu efecte destabili!atoare din punct de $edere econo%ic sausocial.

4. Principiul ec#ităţiiu$ernul $a derula politica fiscal-bugetară lu8nd 'n calcul i%pactul

financiar potenţial asupra generaţiilor $iitoare, precu% şi i%pactul asupra de!$oltăriiecono%ice pe ter%en %ediu şi lung.

. Principiul eficienţeiPolitica fiscal-bugetară a u$ernului $a a$ea la ba!ă utili!area eficientă a

resurselor publice li%itate, $a fi definită pe ba!a eficienţei econo%ice, iar deci!iilede alocare a in$estiţiilor publice, inclusi$ cele finanţate din fonduri nera%bursabile pri%ite de la 5niunea uropeană şi alţi donatori, se $or interalia pe e$aluareaecono%ică, precu% şi pe e$aluarea capacităţii de absorbţie.

). Principiul gestionării eficiente a c#eltuielilor de personal plătite dinfonduri publice

Politica salarială şi a nu%ărului de personal aferentă instituţiilor,autorităţilor, entităţilor publice şiFsau de utilitate publică trebuie să fie 'nconfor%itate cu ţintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de aeficienti!a gestiunea fondurilor cu această destinaţie.

1.9. C-eltu&el&le '& /e$&tu)&le *ugetel#) l#("le

(egle%entarea c#eltuielilor bugetelor unităţilor ad%inistrati$-teritorialei%plică13D

a: stabilirea structurii c#eltuielilor tuturor bugetelor localeE13 *ng#elac#e ., Belean P., 7Ainanţe publice ale (o%8niei7, ditura cono%ică, Bucureşti, 2 3, pag.

13


15/47

b: reparti!area c#eltuielilor 'ntre bugetele diferitelor entităţi locale.>tructura c#eltuielilor tuturor bugetelor locale este dependentă de atribuţiile

organelor sau autorităţilor locale şi 'n raport cu instituţiile ser$iciilor publice şiacţiunile cu caracter local.

>tructura c#eltuielilor bugetare locale $aria!ă de la ţară la ţară, 'n funcţie de

atribuţiile organelor centrale şi locale de stat, de gradul de de!$oltare econo%ică şiculturală a ţării, de raportul de forţe pe plan politic şi sub influenţa tradiţiei.=n general, 'n bugetele locale se cuprind, 'n pri%ul r8nd, c#eltuielile pentru

'n$ăţă%8nt, pentru scopuri sanitare, pre$ederi şi asigurări sociale, c#eltuieli pentruconstrucţia, 'ntreţinerea şi %oderni!area dru%urilor, pentru transport, gospodărieco%unală, construcţii de locuinţe. =n acest sens, a%inti% că a$8nd organi!area şiatribuţiile organelor, instituţiilor şi ser$iciilor publice de interes local din (o%8nia,;egea finanţelor publice pre$ede că porul continuu al populaţiei urbane, influenţat de de!$oltarea industriei 'noraşe şi 'n urul oraşelor a deter%inat creşterea c#eltuielilor pentru toate acţiunileser$iciilor publiceD de transport 'n co%un, co%unicaţii şi alte ser$icii de interes public, ca şi pentru protecţia %ediului incon urător. C#eltuielile ce re$in bugetelor unităţilor ad%inistrati$-teritoriale %ai %ici 'nregistrea!ă creşteri %ai ales din cau!a

%oderni!ării şi de!$oltării instituţiilor de 'n$ăţă%8nt, cultură şi sănătate, sporirecare corespunde industriei de!$oltate.

14


16/47

Pentru acoperirea c#eltuielilor bugetare, organele locale folosesc %ai %ulteresurseD $enituri proprii, donaţii de la bugetele gu$ernelor şi '%pru%uturile.

/in categoria $eniturilor proprii fac parteD i%po!itele locale, coteleadiţionale la i%po!itele de stat şi $eniturile din e ploatarea bunurilor aparţin8ndad%inistraţiei locale.

I%po!itele locale $aria!ă foarte %ult de la o ţară la alta 'n ceea ce pri$eştenu%ărul şi %odul lor de aşe!are şi percepere. =n *nglia, de e e%plu, e istă unsingur i%po!it local cu care se i%po!itea!ă pă%8nturile, locuinţele, 'ntreprinderileindustriale şi co%erciale, căile ferate, pădurile, indiferent dacă acestea aparţin persoanelor fi!ice sau uridice. =n alte ţări se practică o %ultitudine de i%po!itelocale at8t directe 9i%po!itul funciar, i%po!itul pe clădiri, pe auto%obile, pesuccesiuni şi donaţii:, c8t şi indirecte 9ta a de consu%aţie asupra tutunului,alcoolului, berii, cărnii, peştelui, laptelui, energiei electrice:.

Perceperea acestor i%po!ite şi efectele lor au acelaşi caracter de clasă care

se %anifestă şi 'n ca!ul i%po!itelor cu$enite bugetelor centrale ale statuluiD suntsuportate 'n proporţie %are de către oa%enii %uncii, conduc8nd la o scădere ani$elului de trai al acestora, aceasta pentru că i%po!itele directe locale se percep 'ncote proporţionale sau progresi$e, puţin diferenţiate 'n funcţie de $eniturile saua$erea contribuabilului, iar i%po!itele indirecte locale, fiind aşe!ate asupra bunurilor de larg consu%, se suportă de %asele largi ale populaţiei, care sunt preponderente 'n reali!area consu%ului. Pentru a atenua această repartiţieinec#itabilă a i%po!itelor locale 'n unele ţări, sub presiunea %aselor populare, aufost introduse i%po!ite speciale asupra păturilor sociale cu $enituri ridicate, dar acestea au o eficienţă scă!ută.

/eşi finanţele locale sunt independente de cele generale, 'n nici o ţară, c#iar şi cele %ai descentrali!ate, nu se lasă colecti$ităţilor locale libertatea de a stabilii%po!ite confor% propriei deci!ii. *ceastă libertate absolută este i%posibilă, pe deo parte pentru că o grea sarcină fiscală locală ar pune 'n pericol finanţele publiceale statului, iar pe de altă parte, pentru că inter$enţia econo%ică şi socială astatului, caracteri!antă 'n pre!ent pentru capitalis%, n-ar fi posibilă 'n condiţiile 'ncare colecti$ităţile locale ar pro%o$a o politică fiscală independentă. /e aceea, prin diferite %i loace, se li%itea!ă posibilitatea colecti$ităţilor locale de a stabilii%po!ite.

Pe l8ngă $eniturile fiscale14, 'n categoria $eniturilor proprii ale ad%inistraţieilocale intră şi $eniturile nefiscale, aduse de 'ntreprinderile de stat 'n ad%inistraţiaorganelor localeD centrale electrice, 'ntreprinderi pentru distribuirea ga!elor,electricităţii, a apei, etc.

0eniturile proprii ale bugetelor locale nu sunt suficiente 'ntotdeauna pentruacoperirea c#eltuielilor organelor ad%inistraţiei locale. Pentru ec#ilibrareaacestora, organele ad%inistraţiei locale solicită sub$enţii organelor centrale.

c#ilibrarea bugetelor locale cu a utorul sub$enţiilor şi donaţiilor duce lasubordonarea organelor locale faţă de gu$ernul central.

14 Bre!eanu P., @arinescu I. -


17/47

Creditul bugetar al unui e erciţiu bugetar aferent unui progra% %ultianualrepre!intă su%a aprobată prin buget, repre!ent8nd li%ita %a i%ă p8nă la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi 'n cursul anului bugetar pentru anga a%entelecontractate 'n cursul e erciţiului bugetar şiFsau din e erciţii anterioare pentruacţiuni %ultianuale.

;a finali!area acţiunii %ultianuale, creditele de anga a%ent $or fi egale cucreditele bugetare, 'nsu%ate corespun!ător perioadei de i%ple%entare a progra%uluiFproiectului.

1)


18/47

CAPITOLUL II

INDICATORII MACROECONOMICI ÎN PROCESUL BUGETAR

Bugetul de stat trebuie să reflecte pe de o parte necesităţile de resursefinanciare ale statului ce decurg din 'nfăptuirea progra%ului gu$erna%ental propus pentru perioada i%ediat ur%ătoare, iar pe de altă parte posibilităţile de acoperire aacestor resurse. *stfel apare proble%a di%ensionării corecte a ni$elului $eniturilor şi c#eltuielilor publice. =n acest scop se folosesc %etode clasice1 şi %etode%oderne ba!ate pe anali!a cost-a$anta e şi alte studii de eficienţă.

@etoda auto%ată: se iau drept ba!ă pentru 'ntoc%irea bugetului pe anulur%ător 9t 1: $eniturile şi c#eltuielile penulti%ului an 9t-1:, an al cărui e erciţiu afost 'nc#eiat.

@etoda %a orării 9di%inuării:: se iau 'n considerare re!ultatele e erciţiilor bugetare pe un inter$al de cinci sau %ai %ulţi ani consecuti$i din perioada pre%ergătoare. >e deter%ină rit%ul anual de creştere sau descreştere a $eniturilor şi c#eltuielilor.

@etoda e$aluării directe presupune efectuarea unor calcule pentru fiecaresursă de $enit şi fiecare categorie de c#eltuieli. >e au 'n $edere e ecuţia preli%inată a bugetului pe anul 'n curs şi pre$i!iunile 'n do%eiul econo%ic şisocial pentru anul ur%ător.

=n practica internaţională s-au structurat două categorii principale de %etode%oderne de di%ensionare a indicatorilor bugetariD

%etode de tip a%ericanD Jste%79P.P.B.>.:,


19/47

resurselor publice. *cestă %etodă per%ite anali!a obiecti$elor şi glisarea acestora prin inter%ediul aşa nu%itului


20/47

indirecte:.Infor%aţiile furni!ate de siste%ul conturilor naţionale, precu% şi ele%entele

cuprinse 'n conturile naţionale prin agregare stau la ba!a calculării principalilor indicatori sintetici care ser$esc ca instru%ente de cunoaştere şi anali!ă a econo%ieinaţionale, de funda%entare a deci!iilor $iitoare, oferind, totodată, condiţiile

necesare efectuării de co%paraţii internaţionale şi aprecierii locului econo%iilor naţionale 'n econo%ia %ondială.=n funcţie de siste%ul de e$idenţă1) şi %ăsurare utili!at, re!ultatele

%acroecono%ice se e pri%ă prin indicatori econo%ici specifici 'n for%ă 6brută7sau 6netă7. *tributul 6brut7 ce se conferă unui indicator are 'n $edere includereaconsu%ului de capital fi 'n calculul producţiei finale, iar atributul 6net7 seutili!ea!ă c8nd se eli%ină consu%ul de capital fi din calculul producţiei finale9a%orti!are:. le%entele cuprinse 'n conturile naţionale, prin agregare, stau la ba!acalculării indicatorilor sintetici. Principalii indicatori agregaţi ai re!ultatelor

%acroecono%ice suntD Produsul lobal Brut 9P B:, Produsul Intern Brut 9PIB:,Produsul aţional Brut 9P B:, Produsul Intern et 9PI :, Produsul aţional et9P :, 0enitul aţional 90 :.

Produsul lobal Brut 9P B: e pri%ă, 'n for%ă %onetară, producţia de bunuri şi ser$icii, dintr-o perioadă de ti%p, a agenţilor econo%ici dintr-o ţară, fărăa fi dedus consu%ul inter%ediar şi soldul $eniturilor din %uncă şi proprietate curestul lu%ii sau e teriorul. l i%plică duble sau %ultiple 'nregistrări, fapt care 'iconferă o $aloare cogniti$ă redusă.

Produsul Intern Brut 9PIB: e pri%ă $aloarea adăugată brută a bunurilor şiser$iciilor a unse 'n ulti%ul stadiu al circuitului econo%ic care au fost produse 'ninteriorul unei ţări de către agenţii econo%ici auto#toni şi străini, 'ntr-o anu%ită perioadă de ti%p, de regulă un an. @ări%ea PIB se stabileşte ca diferenţă 'ntreProdusul lobal Brut 9P B: şi Consu%ul Inter%ediar 9CI:D

PIB L P B & CI.

Produsul Intern et 9PI : reflectă %ări%ea $alorii adăugate nete a bunurilor econo%ice destinate consu%ului final, care au fost produse 'n interiorul uneiecono%ii de către agenţii econo%ici auto#toni şi străini, 'ntr-un anu%it inter$al deti%p. /e regulă, se calculea!ă prin scăderea din PIB a consu%ului de capital fi9a%orti!area-*%:, adicăD

PI L PIB & *%

Produsul aţional Brut 9P B: e pri%ă $aloarea producţiei finale brute 9de bunuri şi ser$icii: obţinute de către agenţii econo%ici naţionali at8t 'n interiorulţării respecti$e, c8t şi din acti$itatea desfăşurată 'n alte ţări.

/eter%inarea %ări%ii P B porneşte de la PIB, la care se adaugă producţiafinală brută obţinută de agenţii econo%ici naţionali 'n alte ţări din care se scade$aloarea producţiei reali!ate de agenţii econo%ici străini 'n interiorul ţării1) @oşteanu ?. & 6Buget şi tre!orerie publică7, ditura ?ribuna cono%ică, Bucureşti, 2 3, pag. 124

1"


21/47

respecti$e. Ca ur%are, P B poate fi %ai %are, %ai %ic sau egal cu PIB, 'n funcţiede soldul re!ultatelor acti$ităţii agenţilor auto#toni 'n e terior şi ale celor străini 'ninteriorul ţării de referinţă.

@ări%ea P B este influenţată at8t de sc#i%barea cantităţii de bunuri şiser$icii produse, c8t şi de %odificarea preţului acestora. >epararea acestor influenţe

conduce la deter%inarea P B no%inal şi a P B real. P B no%inal repre!intăe pri%area 'n preţuri curente ale perioadei 'n care au fost produse bunurile şiser$iciile. Pentru aprecierea corectă a de!$oltării econo%iei este necesarădeter%inarea P B real, care repre!intă $aloarea tuturor bunurilor şi ser$iciilor finale produse 'ntr-un an şi e pri%ate 'n preţurile unui an de referinţă sau de ba!ă9preţuri constante:. (aportul dintre P B no%inal şi P B real constituie deflatorulP B-ului şi este folosit 'n scopul deter%inării %odificărilor reale inter$enite 'n producţie.

/eflatorul P B-ului %ăsoară sc#i%barea %edie a preţurilor bunurilor şi

ser$iciilor produse. l este influenţat de preţurile fiecărui ele%ent co%ponent & bunurile-capital, ser$iciile gu$erna%entale, bunurile şi ser$iciile de consu% personal. Indicele preţurilor bunurilor de consu% surprinde sc#i%barea inter$enită'n %edia preţurilor bunurilor şi ser$iciilor ac#i!iţionate de consu%atori.

/acă sunt cunoscute P B no%inal şi indicele general al preţurilor 9I P:, poate fi deter%inat P B realD

P B rea1L P B no%inal 1 I P

Pentru a deter%ina gradul de atragere şi eficienţă a diferiţilor factori de producţie se poate deter%ina şi P B potenţial, care arată cantitatea potenţială de bunuri şi ser$icii ce s-ar putea produce cu resursele de %uncă, pă%8nt şi capitaldisponibile. >e deter%ină ca produs 'ntre producti$itatea %edie, nu%ărul persoanelor ocupate şi nu%ărul nor%al de ore ce ar trebui prestate de o persoană 'nti%pul unui an, 'n condiţiile 'n care 'n econo%ie se reali!ea!ă folosirea integrală aresurselor.

Produsul aţional et 9P : e pri%ă %ări%ea $alorii adăugate nete, a bunurilor şi ser$iciilor finale obţinute de agenţii econo%ici auto#toni, careacţionea!ă 'n interiorul ţării şi 'n afara acesteia, obţinută 'n decursul unei anu%ite perioade de ti%p, e pri%ată 'n preţurile pieţei. >e deter%ină prin scăderea din produsul naţional brut a %ări%ii a%orti!ării capitalului fi D

P L P B & *%

$aluat la preţurile factorilor de producţie, P este denu%it $enit naţional90 :. /upă stadiile %işcării P & producţie, repartiţie şi consu% & se utili!ea!ăur%ătoarele %odalităţi de calculD

a: 'nsu%area $alorii nete a bunurilor şi ser$iciilor produse 'ntr-un anE

b: 'nsu%area $eniturilor obţinute de proprietarii factorilor de producţieEc: 'nsu%area c#eltuielilor făcute pentru consu%, in$estiţii şi creştereastocurilor.

2


22/47

+.4. Cl"!&0&(")e" '& )#lul (-eltu&el&l#) ,u*l&(e


23/47

Pentru a a$ea di%ensiunea creşterilor reale a c#eltuielilor publice, estenecesar ca e$oluţia acestora să fie anali!ată 'n corelaţie cu aceea a ProdusuluiIntern Brut 9sau a 0enitului aţional: şi să se refere, bine'neţeles la acelaşiteritoriu.

Ponderea c#eltuielilor publice 'n Produsul Intern Brut arată %utaţiile care au

inter$enit 'n repartiţia Produsului Intern Brut 'ntr-o perioadă de ti%p deter%inată, prin inter%ediul statului.ste i%perios ca 'ntreaga politică fiscal-bugetară a deceniului ur%ător să

pornească de la pre%isa 'nregistrării unei creşteri econo%ice 'n (o%8nia, aceasta, pentru că trebuie reduse decala ele econo%ice şi sociale care o separă de ţărilede!$oltate ale lu%ii, iar a ustarea la nesf8rşit a co%ponentelor %acroecono%ice 'nsensul aşa-!isei stabili!ări durabile, 'nsea%nă nu%ai a ustarea sărăciei.

Creşterea econo%ică trebuie 'nsoţită de o pondere 'nse%nată a c#eltuielilor de capital 'n totalul c#eltuielilor bugetare, o i%po!itare progresi$ă a $eniturilor

%oderată, dar care să respecte aceste principii unani% practicate 'n toate ţărilede!$oltate.=n buget trebuie să se regăsească un spri in substanţial al agriculturii ca

ra%ură potenţial generatoare de e porturi şi ali%entare a populaţiei. Pe de altă parte, trebuie a$ute 'n $edere c#eltuielile %ai %ari pentru sti%ularea e portului, prin suportarea unei părţi din dob8nda la creditele de e port contactate de producători, precu% şi diferite sc#e%e de asigurare a riscului co%ercial politic pentru e portatori.

C#eltuieile bugetare ordinare nu trebuie acoperite cu bani pro$eniţi din pri$ati!are 9ca 'n anii 1""+şi 1"" :. *ceşti bani pro$eniţi din $8n!area a$uţieinaţionale trebuie să se 'ntoarcă, prin %ecanis%e specifice econo%iei de piaţă,'napoi 'n econo%ie pentru susţinerea sectorului real, singurul generator de locuride %uncă, bunăstare şi $enituri bugetare.

ste pentru pri%a dată după 1" " c8nd se 'nt8%plă să se recurgă la oreducere cu 2 M a c#eltuielilor bugetare, respecti$ cu 2M din P.I.B. şi asta toc%ai pentru că banii din pri$ati!are nu s-au 'ntors 'n econo%ia reală pentru a restructuraconştient după principiile progra%elor sectoriale pe care gu$ernul ar trebui să leaibă pentru a '%bunătăţii perfor%anţele unor agenţi econo%ici care au piaţa lai%port şi la e port şi care ar per%ite reali!area unor 'ncasări $alutare şi bugetare%ai %ari.

=n alte condiţii, se a unge ca ba!a de i%po!itare, respecti$ cifra de afaceri, aoperatorilor econo%ici să scadă continuu şi i%plicit $eniturile bugetare, ceea ce'nsea%nă conda%narea ţării la 'napoierea econo%ică, de!industrali!area,fali%entarea co%pletă a agriculturii şi la ser$icii publice de educaţie, sănătate,asistenţă socială, total insuficiente şi de o calitate sub standardele decenţei.

+.4.+. Cl"!&0&(")e" (-eltu&el&l#) ,u*l&(e

22


24/47

ecesitatea cunoaşterii structurii c#eltuielilor publice deri$ă din faptul căaceasta ilustrea!ă %odul 'n care sunt orientate resursele băneşti ale statului spreanu%ite obiecti$eD econo%ice, sociale şi cele culturale cu caracter social, %ilitare, politice, financiare. ?otodată, anali!a 'n dina%ică a c#eltuielilor publice trebuieefectuată at8t pe total, c8t şi pe co%ponente deli%itate pe ba!a diferitelor criterii

9econo%ice, funcţionale, ad%inistrati$e, politice şi financiare:. *se%enea criteriise folosesc de către autoritatea finanţelor publice din fiecare stat la elaborareaclasificaţiilor indicatorilor bugetari pe ba!a cărora se 'ntoc%eşte şi se e ecută bugetul.

*bordarea structurii c#eltuielilor publice necesită utili!area %ai %ultor criterii de grupare, iar 'n literatura şi practica financiară şi statistică a statelor şi aorganis%elor internaţionale se folosesc ur%ătoarele tipuri de clasificaţii1"D

a. *d%inistrati$ăE b. cono%icăE

c. AuncţionalăEd. AinanciarăEe. =n funcţie de rolul lor 'n procesul reproducţiei socialeEf. ruparea folosită de organis%ele . .5. şi clasificaţii %i te sau

co%binate.a) Clasificarea administrativă . *ceastă clasificaţie are la ba!a criteriul

instituţiilor prin care se efectuea!ă c#eltuielile publiceD %inistere, departa%ente,agenţii gu$erna%entale, instituţii publice autono%e, unităţi ad%inistrati$-teritoriale. ruparea c#eltuielilor pe criterii ad%inistrati$e este utilă deoarecealocaţiile bugetare se stabilesc pe beneficiariD %inistere şi alte instituţii centrale, udeţene, oraşe, co%une, etc. a 'nsă suferă din faptul că un %inister, departa%ent,agenţie gu$erna%entală, udeţ, %unicipiu sau oraş reuneşte c#eltuieli cu destinaţii$ariate şi, 'n plus, structura %inisterelor şi, respecti$, subordonarea instituţiilor publice se %anifestă periodic, ceea ce fac c#eltuielile publice neco%parabile 'nti%p. *cestea sunt folosite la reparti!area c#eltuielilor pe ordonatorii de credite bugetare.

b) Clasificarea economică . =n cadrul acesteia se folosesc două criterii degrupareD pri%ul, confor% căruia c#eltuielile se '%part 'n c#eltuieli curente 9defuncţionare: şi c#eltuieli de capital 9cu caracter de in$estiţii:, iar al II-lea, care'%parte c#eltuielile 'n c#eltuieli ale ser$iciilor publice sau ad%inistati$e şic#eltuieli de transfer 9de redistribuire:.

C#eltuielile curente asigură 'ntreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice, finanţarea satisfacerii acţiunilor publice, transferarea unor su%e de banianu%itor categorii de persoane, lipsite de renu%eraţie ori a$8nd $enituriinsuficiente sau pentru onorarea unor anga a%ente speciale ale statului9'%pru%uturi:. le repre!intă un consu% definiti$ de Produs Intern Brut şi trebuiesă se re'nnoiască anual. =n cea %ai %are parte a lor, c#eltuielile publice sunt

c#eltuieli curente.1" 0ăcărel I. şi colecti$ul ; =Ainanţe Publice7, ditura /idactică şi Pedagogică , Bucureşti, 2 ), pag. "4

23


25/47

C#eltuielile pri$ind ser$iciile publice sau ad%inistrati$e se deosebesc dec#eltuielile de transfer, după cu% au sau nu la ba!ă o contraprestaţie, 'n %o%entulşi 'n %ăsura 'n care acestea se efectuea!ă de către stat. C#eltuielile pri$indser$iciile publice cuprind, 'n general, renu%erarea ser$iciilor, a prestaţiilor necesare bunei funcţionări a instituţiilor publice sau ac#i!iţionării de %obilier

aparatură şi ec#ipa%ente.C#eltuielile de transfer repre!intă trecerea unor su%e de bani de la buget ladispo!iţia unor persoane uridice 9instituţii cu acti$ităţi autofinanţate, 'ntreprinderi producti$e:, unor persoane fi!ice 9pensionari, şo%eri, studenţi, ele$i, etc.: sauunor bugete ale ad%inistraţiei publice locale. le pot a$ea deci, caracter econo%ic9sub$enţii acordate agenţiilor econo%ici pentru acoperirea unor c#eltuieli de producţie, sti%ularea e portului, redresarea financiară, restr8ngerea unor acti$ităţiecono%ice, etc: sau sociale 9burse, pensii, a utoare şi alte inde%ni!aţii definiti$e şifără contraprestaţie:, finanţarea unor acţiuni de i%portanţă %a oră efectuate prin

inter%ediul ad%inistraţiilor publice locale. ?ransferurile sunt considerabile şineconsiderabile, 'n funcţie de conţinutul lor şi de legăturile pe care le i%plică 'ntrediferite $erigi ale siste%ului bugetar.

Co%binarea grupării c#eltuielilor publice 'n c#eltuieli de capital 9in$estiţii:şi c#eltuieli curente 9de funcţionare: cu gruparea lor 'n c#eltuieli pri$ind ser$iciile publice şi c#eltuielile de transfer per%ite definirea unei alte grupăriD

*: C#eltuieli ale ser$iciilor publice, care cuprind c#eltuieli curente şic#eltuieli de capitalE

B: C#eltuieli de transfer, care cuprind c#eltuieli pri$ind crearea de $enituri'n bani 9alocaţii, asistenţă socială: şi sub$enţii acordate 'ntreprinderilor producti$e sau instituţiilor pentru acti$ităţi autofinanţate 'n $edereaacoperirii c#eltuielilor care de$ansea!ă $eniturile obţinute pe sea%a preţurilor sau a tarifelor.

c) Clasificarea funcţională foloseşte drept criteriu do%eniile, ra%urile,sectoarele de acti$itate spre care sunt diri ate resursele financiare publice sau altedestinaţii ale c#eltuielilor legate de efectuarea unor transferuri 'ntre diferiteni$eluri ale ad%inistraţiilor publice, plata dob8n!ilor la datoria publică sauconstituirea de re!er$e la dispo!iţia autorităţiilor e ecuti$e. le reflectă obiecti$ele politicii financiare ale statului.

*cest criteriu este i%portant pentru reparti!area resurselor financiare publice pe do%enii de acti$itate şi obiecti$e care definesc ne$oile publice şi repre!intăobiecti$ul principal ur%ărit de e a%inările şi aprobările bugetare de cătreParla%ent. Instituţiile care funcţionea!ă 'n diferite do%enii de acti$itate constituieconsu%atorii de resurse bugetare, iar conducătorii lor sunt ordonatorii de credite bugetare.

=n (o%8nia, aceste do%enii sunt definite 'n legea pri$ind finanţele publice,astfel - la deter%inarea c#eltuielilor publice se $or a$ea 'n $edere politica

financiară a statului, nu%ărul de salariaţi, reţeaua de instituţii publice 'n funcţiune,cele care ur%ea!ă a se 'nfiinţa 'n noul e erciţiu bugetar, folosirea ba!ei te#nicee istente cu %a i%ă eficacitate, precu% şi ur%ătoareleD

24


26/47

N /o%eniul social - utili!area resurselor financiare ale statului pentru'n$ăţă%8nt, sănătate, ocrotire socială, cultură, artă, tineret şi sport, refacereşi ocrotire a %ediului 'ncon urător, %enţinerea ec#ilibrului ecologic şi altele,'n condiţiile stabilite de legeE

N >usţinerea unor progra%e prioritare de cercetare, 'ndeosebi funda%entalăE

N =n do%eniul econo%ic - reali!area unor in$estiţii şi altor acţiuni econo%icede interes public, acordarea de sub$enţii, facilităţi şi alte %i loace stabilite potri$it legiiE

N *sigurarea cerinţelor de apărare a ţării, ordinii publice şi siguranţeinaţionaleE

N Ainanţarea ad%inistraţiei publice centrale şi c#eltuielile deter%inate dee%isiunea şi plasarea $alorilor %obiliare necesare finanţării acestei datorii, precu% şi de riscul garanţiilor de stat 'n condiţiile legii.

d) Clasificarea financiară . =n funcţie de %o%entul care se efectuea!ă şi de%odul 'n care se afectea!ă resursele financiare publice, c#eltuielile publice segrupea!ă 'nD

N C#eltuieli definiti$eEN C#eltuieli te%porare sau operaţiuni de tre!orerieEN C#eltuieli $irtuale sau posibile.C#eltuielile definiti$e finali!ea!ă distibuirea resurselor financiare. le

cuprind at8t c#eltuieli curente, c8t şi c#eltuieli de capital. @a oritatea c#eltuielilor publice efectuate au caracter definiti$, finali!8ndu-se cu plăţi la scadenţă certe şiatestă lic#idarea co%pletă a anga ării statului pentru a efectua c#eltuieli pre$ă!ute'n buget. C#eltuielile definiti$e sunt cuprinse, deci, ca posturi distincte 'n bugetele publice.

C#eltuielile te%porare sunt ur%ate de finali!area prin plăţi cu scadenţe certe.@a oritatea din acestea repre!intă operaţii de tre!orerie şi sunt e$idenţiate 'nconturi speciale ale tre!oreriei 9de e e%plu, finanţarea ra%bursării '%pru%uturilor şi a a$ansurilor ulterior consi%ţite:. C#eltuielile te%porare nu figure!ă 'n bugetele publice.

C#eltuielile $irtuale sau posibile repre!intă c#eltuielile pe care statul seanga e!ă să le efectue!e 'n anu%ite condiţii. /e e e%plu, garanţiile acordate decătre stat pentru '%pru%uturi pot conduce la c#eltuieli publice nu%ai dacăra%bursarea lor din resursele special constituite sau de către debitorii giraţi nu poate fi 'nfăptuită, c#eltuielile ce se $or efectua pentru acţiuni sau obiecti$enepre$ă!ute, pe sea%a re!er$elor la dispo!iţia gu$ernului, aprobate 'n legea bugetară anuală.

/upă for%a de %anifestare, c#eltuielile publice pot fiDN cu sau fără contraprestaţieEN definiti$e sau pro$i!oriiEN speciale sau globaleE

C#eltuielile fără contraprestaţie au caracter de alocaţii bugetare repre!ent8ndfinanţarea definiti$ă, fără un contraser$iciu din partea colecti$ităţii beneficiare deresurse publice 9alocaţii fa%iliare, inde%ni!aţii de şo%a , surse:.

2


27/47

C#eltuieli cu contaprestaţie se referă la 'ncasarea unor su%e de bani de cătrestat, confor% condiţiilor 'n care se efectuea!ă aceste c#eltuieliD dob8n!ile la'%pru%uturi acordate, co%isioane la garanţiile gu$erna%entale ale '%pru%uturilor şi altele.

C#eltuielile definiti$e nu presupun restituirea su%elor băneşti alocate de

stat, 'n ti%p ce c#eltuielile pro$i!orii 9'%pru%uturi şi a$ansuri: sunt ur%ate dera%bursarea sau lic#idarea obligaţiei de furni!are de produse sau ser$iciiinstituţiilor statului.

e) Clasificarea după rolul cheltuielilor publice în procesul reproducţiei sociale. =n cadrul acesteia c#eltuielile publice se '%part 'nD

N C#eltuieli reale 9negati$e:EN C#eltuieli econo%ice 9po!iti$e:E=n categoria c#eltuielilor reale intră c#eltuieli cu 'ntreţinerea aparatului de

stat, plata anuităţilor, dob8n!ilor şi a co%isioanelor la '%pru%uturile de stat,'ntreţinerea şi dotarea ar%atei cu ar%a%ent şi te#nică %ilitară. *cestea repre!intăun consu% definiti$ de Produs Intern Brut.

=n categoria c#eltuielilor econo%ice se cuprind in$estiţiile efectuate de stat pentru 'nfiinţarea de unităţi econo%ice, de!$oltarea şi %oderni!area celor e istente, construirea de dru%uri şi poduri. *ceste c#eltuieli au ca efect crearea de$aloare adaugată şi repre!intă o a$ansare de Produs Intern Brut.

f) Clasificaţia folosită de instituţiile specializate ale O.N.U *cestea au la ba!ă două criterii principaleD clasificaţia funcţională şi clasificaţia econo%ică.

Clasificaţia funcţională . .5. a c#eltuielilor publice cuprinde c#eltuieli pentruD ser$icii publice generale, apărare, educaţie, sănătate, securitate socială,locuinţe şi ser$icii co%unale, recreaţie, cultură şi religie, acţiuni econo%ice.

Clasificaţie econo%ică . .5. a c#eltuielilor publice cuprinde c#eltuielicare repre!intă consu%ul finalD dob8n!i aferente datoriei publice, sub$enţii dee ploatare şi alte transferuri curente, for%area brută de capital, transferuri decapital.

=n (o%8nia, cuprinderea 'n buget a c#eltuielilor publice se alinia!ă lacriteriile utili!ate 'n clasificaţiile . .5., folosindu-se ur%ătoarele grupăriD

a: Clasificaţia econo%icăE b: Clasificaţie funcţionalăEc: Clasificaţie ad%inistrati$ăE

+.4.4. C#$!e(&$%e "le (-eltu&el&l#) ,u*l&(eCreşterea continuă a c#eltuielilor publice ridică proble%e de ordin politic, de

ordin financiar şi de ordin ştiinţific.Proble%ele de ordin politic se referă la influenţa creşterii c#eltuielilor

publice asupra structurii politice. *stfel, creşterea c#eltuielilor publice facenecesară gruparea unor state pentru a efectua '%preună anu%ite c#eltuieli deinteres co%un, cărora statele respecti$e, luate 'n %od indi$idual, nu ar putea face

2)


28/47

faţă. /e e e%plu, gruparea unor state din uropa occidentală 'n Co%unitateacono%ică uropeană, lărgirea acesteia şi transfor%area ei 'n 5niunea uropeană,

for%area unor organi!aţii cu caracter %ilitar din state care au aceaşi orientare politică, '%părtăşesc aceiaşi ideologie, au tendinţa de a depăşi concepţiilenaţionaliste şi de a se grupa cu succes pentru a efectua '%preună c#eltuielile legate

de cercetare sau alte ser$icii, efectuarea 'n co%un a eforturilor financiare dindo%eniul cercetării spaţiale.Proble%ele de ordin financiar 2 se referă la corelaţiile dintre tendinţele de

creştere a c#eltuielilor publice şi celor ale creşterii a$uţiei naţionale şi aleProdusului Intern Brut. Punctul opti% al acestui raport este definit pe de o parte deli%ita %a i%ă a proporţiei i%po!itelor 'n P.I.B. 9presiune fiscală:, care nu poate fiatinsă, iar pe de altă parte de a$anta ele sociale ale creşterii c#eltuielilor publice.Pri%ul aspect se referă la proporţia 'n care Produsul Intern Brut poate fi redistribuit prin c#eltuieli publice.

Cel de-al doilea aspect $i!ea!ă proporţia c#eltuielilor publice 'n P.I.B., caretrebuie deter%inată din punct de $edere al utilităţii acestora 9bunuri sau ser$iciiindependente, utile sau fără utilitate netă:. Punctul opti% este atins atunci c8nda$anta ul social al creşterii c#eltuielilor publice este depăşit de cătreincon$enientul social al prele$ărilor publice. *cest opti% poate $aria 'n funcţie decon unctura econo%ică. *stfel, perioada de prosperitate poate fi folosită pentrureducerea c#eltuielilor publice 'n $ederea reali!ării de econo%ii sau pentrura%bursarea datoriei publice. =n perioada de depresiune, creşterea ni$eluluic#eltuielilor publice poate fi folosită pentru sti%ularea econo%ică. /esigur căacest punct opti% $aria!ă 'n funcţie de gradul de etati!are a societăţii şi structurilor econo%iei de piaţă.

Proble%ele de ordin ştiinţific pri$esc di%ensionarea corectă a c#eltuielilor publice i%perios necesare pentru satisfacerea ne$oilor sociale şi se referă lainstituţiile financiare publice, %odul de abordare a cercetării do%eniului şi deapreciere a re!ultatelor, de aplicare a soluţiilor descoperite 'n cercetarea ştiinţificăşi financiară.

+.4.9. A$"l& " te#)et&( " ()e'te)&& (-eltu&el&l#) ,u*l&(e

Pentru a putea da o interpretare %edie a datelor e%pirice pri$ind dina%icac#eltuielilor publice este necesară construirea unor %etode capabile să folosească'n ansa%blu factorii econo%ici, politici şi sociali care deter%ină c#eltuielile publice şi creşterea lor. >inteti!area unor ase%enea influenţe se regăseşte 'n%acro%odelele creşterii c#eltuielilor publice. *ceste %etode21 suntD

1. @odele ale de!$oltării creşterii c#eltuielilor publiceE2. ;egea lui OagnerE3. >tudiul clasic a lui Peacoc şi Oise%an.

2 0ăcărel I. şi colecti$ul ; =Ainanţe Publice7, ditura /idactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2 ), pag. "+21 0ăcărel I. şi colecti$ul ; =Ainanţe Publice7, ditura /idactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2 ), pag. "+

2+


29/47

*nali!a creşterii c#eltuielilor publice se poate efectua pornind de laconstatarea tendinţei de creştere %ai rapidă a acestora faţă de ansa%blulacti$ităţilor econo%ice, e pri%at sintetic 'ntr-un indicator agregat 9P.I.B. sauP. .B.:. 5n ase%enea %od de abordare porneşte de la studiul elasticităţii cererii deser$icii publice, a cărei %ări%e este supraunitară, situ8ndu-le 'n categoria

bunurilor


30/47

%ai %ulte criteriiD prioritate, oportunitate, eficienţă sau eficacitate a c#eltuielilor publice, calitate a ser$iciilor publice, ni$elul standardelor internaţionale.

ficienţa sau eficacitatea c#eltuielilor publice ocupă din ce 'n ce %ai %ultlocul principal 'ntre criteriile de selectare a alternati$elor proiectelor dedi%ensionare a $olu%ului acestora 'n $ederea cuprinderii, 'n legile bugetare

anuale, prin care c#eltuielile se adoptă ca sarcini %a i%e, aprecierea eficienţei saueficacităţii c#eltuielilor publice, setea de co%petenţă a factorilor de deci!ie politicăşi a celor e ecuti$i, de coordonare a procesului de utili!are a fondurilor alocate.

Pe parcursul acestui proces pot fi găsite soluţii de %ini%i!are a costurilor, ain$estiţiilor sau a c#eltuielilor curente pri$ind ser$iciile publice. =n aplicarea%odelelor de e$aluare a indicatorilor 'nscrişi 'n bugetul anual, ca şi a celor cuprinşi'n progra%e a$8nd ca ori!ont de ti%p %ediu sau lung, cel %ai i%portant obiecti$de atins trebuie să fie eficienţa utili!ării resurselor. =n acest fel, %etodele aplicate pot influenţa 'n %od real deci!ia financiară a ad%inistraţiei publice, la care se

adaugă şi puterea de a%enda%ent a Parla%entului. *cest aspect rele$ă ec#ilibrul'ntre puterea legislati$ă şi cea e ecuti$ă.Inter$enţiile ulterioare cu oca!ia rectificării legii bugetare, pe ba!a unei

a ustări 'n cursul unui e erciţiu, trebuie să se apropie şi %ai %ult de criteriuleficienţei sau eficacităţii c#eltuielilor. ficienţa c#eltuielilor se reali!ea!ă 'n cele%ai bune condiţii23, de opti% social, atunci c8ndD

- este posibilă alegerea alternati$ei celei %ai puţin costisitoare, 'n raport cure!ultatul final al ser$iciului public pentru care se doreşte creştereacantitati$ă a ser$iciului publicE

- %oderni!area din punct de $edere al producerii ser$iciului public 'n $ederea%a i%i!ării utilităţilor la consu%ator, dată de satisfacţia perfor%anţelorE

- %a i%i!area utilităţii la consu%ator, co%port8nd şi latura econo%ică 9cel%ai %ic preţ plătit şi cel %ai %ic cost de utili!are:E

- puterea de pre$i!iune 'n cadrul unui ori!ont de ti%p stabilit.Coroborarea acestor aspecte i%plică %ini%i!area costurilor obiecti$elor de

finanţat, ceea ce per%ite costuri sociale %ini%e 9fiscalitate %ai redusă, renunţăric8t %ai puţine la 'ndeplinirea altor obiecti$e, deficit bugetar %ini% şi altele:, preţuri accesibile plătite de consu%atori 9dacă ase%enea preţuri se aplică 'nregi%uri de producere şi distribuire a bunurilor publice:, creşterea calităţiiconsu%ului de bunuri publice şi, deci, a satisfacţiei consu%ului public. ?oateacestea conduc la bunăstarea $ieţii sociale.

C#eltuielile publice, alături de alţi indicatori %acroecono%ici ca %ări%ea$eniturilor fiscale şi %ări%ea deficitului bugetar, constituie indicatorul cel %aiutili!at pentru %ăsurarea gradului inter$enţiei statului 'n econo%ie. /ar, deoarece,aşa cu% a% subliniat, c#eltuielile publice propriu-!ise, care dau naştere la consu%de flu uri %onetare, nu constituie un indicator de %ăsurare cu %are acurateţe agradului de inter$enţie a statului 'n econo%ie, care, %ăsurat pe ba!a %ări%iic#eltuielilor publice, $a apărea %ai redus dec8t este el 'n realitate.

;a proble%a enunţată de a se %ai adaugă şi altele. >pre e e%plu, pentrucalcularea indicatorilor a%intiţi 'n $ederea stabilirii %ări%ii inter$enţiei statului 'n23 0ăcărel Iulian şi colecti$ul ; Finanţe Publice , ditura /idactică şi Pedagogică (.*., Bucureşti, 2 ), pag "4

2"


31/47

econo%ie se folosesc date statistice care necesită o gri ă %ărită din parteautili!atorului. *ceasta face să nu e iste indicatori precişi de %ăsurare a %ări%iiinter$enţiei statului 'n econo%ie 9%ări%ii statului:.

/eoarece e istă o legătură destul de str8nsă 'ntre %ări%ea c#eltuielilor publice şi alţi indicatori, precu% nu%ărul populaţiei, $enitul acesteia, output-ul

total şi altele, c#eltuielile publice 'n %ări%e absolută sunt un instru%ent de %ăsurăine presi$. /in această cau!ă, %ări%ea sectorului public 9a statului: este 'n %odobişnuit %ăsurată pe ba!ă de indici, prin raportarea c#eltuielilor publice la P.I.B.9sau alţi indicatori si%ilari, cu% ar fi P. .B. sau 0. .:. Indicatorii la care seraportea!ă c#eltuielile publice pot fi calculaţi pe ba!a preţurilor pieţei, a costuluifactorilor şi a consu%ului brut sau net.

*$8nd 'n $edere că, prin definiţie, preţurile pieţei sunt %ai %ari dec8t costurifactorilor cu diferenţa netă dintre i%po!itele indirecte şi sub$enţii, indicele care%ăsoară %ări%ea sectorului public $a fi %ai %ic sau %ai %are, după cu% se

foloseşte o e$aluare sau alta a output-ului total la care se raportea!ă c#eltuielile publice.Cel %ai potri$it indice de %ăsurare a %ări%ii sectorului public este cel care

se ba!ea!ă pe P.I.B. cuantificat pe sea%a costurilor factorilor, deoarece el nureflectă $ariaţiile 'n structura $eniturilor publice.

/in această cau!ă, el este utili!at pe scară largă, %ai ales c8nd se co%pară%ări%ea sectorului public 'ntre diferite ţări. /in anali!a făcută 'n legatură curolurile statului, a reieşit că, din di$erse %oti$e, statul şi-a 'ntărit 'n ti%p po!iţiaat8t ca autoritate publică, c8t şi ca agent econo%ic.

Conclu!ia pri$eşte, 'n general, toate statele de!$oltate ale lu%ii 9şi nunu%ai:, c#iar dacă e istă diferenţieri 'ntre acestea sau, 'n interiorul aceluiaşi stat,e ist8nd perioade de


32/47

aştept8ndu-se ca re$enirea econo%iilor $est-europene să tragă 'n sus şi acti$itateade pe piaţa locală. cono%ia ar putea 'nregistra o creştere uşoară 'n 2 1 .

/atoria e ternă pe ter%en %ediu şi lung a (o%8niei a e plodat 'n tri%estruldoi din 2 ", urc8nd cu peste + %ld. 5( faţă de sf8rşitul lunii %artie 2 ", p8năla +,2 %ld. 5(. ;a sf8rşitul lunii iunie 2 ", datoria pe ter%en scurt 'nregistra

1 ,2 %ld. 5(, fiind 'n creştere uşoară faţă de luna precedentă. Pentru că cea %ai%are parte a datoriei este repre!entată de datoria pe ter%en %ediu şi lung, riscurileca aceasta să pro$oace de!ec#ilibre %a ore 'n econo%ie sunt %inore.

/atoria publică totală a (o%8niei a crescut cu peste ),+ %ld. 5( 'n 2 şi pri%a u%ătate din 2 ", a ung8nd la sf8rşitul lunii iunie 2 " la 123,) %iliarde delei 92",3 %ld. 5(:, adică aproape un sfert din Produsul Intern Brut 9P.I.B.:. =n pri%ul se%estru din 2 , datoria publică a urcat cu +,3M, 'n condiţiile 'n carescăderea $eniturilor la bugetul de stat a forţat u$ernul să se '%pru%ute de la băncile locale, dar şi de la instituţiile de creditare internaţionale. u$ernul a pri%it,

'n pri%ul se%estru din 2 " aproape cinci %iliarde de 5( de la Aondul @onetar Internaţional [email protected].: şi 'ncă 1, %ld. 5( de la Co%isia uropeană.o%a ul a re$enit pe un trend ascendent 'ncep8nd cu a doua u%ătate a

anului 2 , pe fondul resi%ţirii din ce 'n ce %ai acute a cri!ei financiare globalede către co%paniile locale. (ata şo%a ului a a uns la ),3M 'n iulie 2 ", ni$el carenu a %ai fost conse%nat de la 'nceputul anului 2 ), 'n condiţiile 'n care'ng#eţarea creditării şi scăderea e porturilor a deter%inat fir%ele să adopte %ăsuriradicale de restructurare. ;a sf8rşitul lunii august 2 " erau 'nregistraţi +2. deşo%eri, iar cele %ai pesi%iste prono!e indică depăşirea pragului de un %ilion deşo%eri 'n pri%ul tri%estru al anului 2 1 . @a oritatea celor care au ră%as fără locde %uncă 'n 2 " pro$in din %ediul pri$at, %ult %ai sensibil la şocurile dinecono%ie, 'n ti%p ce u$ernul a e$itat deoca%dată să reducă aparatul birocraticde a supradi%ensionat.

Inflaţia şi-a %odificat cursul 'ncep8nd cu a doua u%ătate a anului 2 ,trec8nd de la o tendinţă ascendentă la una descendentă odată cu reducerea drasticăa c#eltuielilor populaţiei. *stfel, inflaţia anuali!ată a cobor8t cu peste trei procentede la ni$elul %a i% 'nregistrat 'n $ara lui 2 , a ung8nd la , )M 'n luna iulie aanului 2 ". B ( se aşteaptau ca inflaţia să coboare p8nă la 4,3M la sf8rşitul lui2 ", 'n ti%p ce analiştii băncilor co%erciale $edeau un ni$el uşor %ai %are,susţin8nd că e istau 'ncă pieţe %onopoliste, foarte rigide, unde consu%atorii nu pot e ercita o presiune suficientă pentru a deter%ina di%inuarea rit%ului decreştere a preţurilor.

Producţia industrială a intrat 'n teritoriul negati$ 'ncep8nd din toa%na anului2 , declinul accentu8ndu-se 'n pri%ul tri%estru din 2 ", c8nd s-au 'nregistratscăderi lunare de circa 13M, 'n condiţiile 'n care cererea scă!ută a deter%inatco%paniile să reducă $olu%ul bunurilor fabricate. /in luna aprilie a anului 2 ",rit%ul de scădere a producţiei industriale s-a di%inuat, situ8ndu-se sub %edia5niunii uropene. =n tri%estrul doi, producţia industrială a (o%8niei a cobor8t cu

puţin peste M, 'n condiţiile 'n care unele ţări europene au 'nregistrat scăderi de peste 2 M. Pe fondul declinului e porturilor şi al cererii interne slabe, %ultefabrici produc c#iar şi la u%ătate din capacitatea %a i%ă.

31


33/47

>alariile au continuat să crească 'n pri%a parte a lui 2 ", dar 'ntr-un rit%%ult di%inuat faţă de anii anteriori. =n iunie, salariul %ediu net a a uns la 1.3+" delei, fiind astfel cu ,3M peste ni$elul conse%nat 'n aceeaşi luna din 2 . =n pri%ulse%estru din 2 ", salariul %ediu a a$ut o creştere %edie de 12, M, aproape la u%ătate faţă de rit%ul de creştere din aceeaşi perioadă a anului trecut. (it%ul de

creştere a salariilor s-a di%inuat 'n condiţiile 'n care anga atorii din %ediul pri$at,dar şi statul se confruntă cu presiuni ridicate de reducere a costurilor.=n pri%ul se%estru din 2 ", in$estiţiile străine directe de pe piaţa

ro%8nească au fost cu aproape 3+M sub ni$elul din aceeaşi perioadă a anului 2 , potri$it datelor co%unicate de B. .(. /eclinul a $enit 'n condiţiile 'n care, 'nciuda unei 'ncetiniri abrupte a flu urilor de capital 'n ulti%ele luni ale anului 2 ,in$estiţiile străine directe au atins, 'n 2 , %a i%ul perioadei post-dece%briste9peste " %ld. 5(:. In$estitorii sunt %ult %ai atenţi la riscurile i%plicate deoperaţiunile pe pieţele e%ergente, %ai ales 'ntr-un %o%ent 'n care finanţarea este

obţinută %ult %ai greu dec8t 'n trecut. *naliştii Institutului pentru >tudiicono%ice din 0iena esti%au că 'n 2 " in$estiţiile din uropa Centrală şi de st$or scădea la u%ătate faţă de 2 . =ntre 1"" şi 2 in$estiţiile străine 'n(o%8nia au crescut de peste 2) de ori.

Cursul leu- 5( s-a stabili!at 'n ulti%ele luni din 2 " 'n urul pragului de4,2 lei, după ce 'n ulti%a parte a anului 2 şi 'n pri%ele luni din 2 " %onedaeuropeană a urcat rapid, depăşind pragul de 4 leiF 5(, pe fondul senti%entuluinegati$ al in$estitorilor $i!a$i de econo%iile e%ergente din uropa de st.

=n acest %o%ent, %a oritatea analiştilor au esti%at o oscilaţie a cursului 'ntre4,1-4,3 leiF 5( p8nă la finalul anului 2 " şi pri%ele luni din 2 1 , ca re!ultat alscăderii drastice a deficitului de cont curent 9diferenţa dintre intrările şi ieşirile netede $alută 'n şi din ţară:. Puţine progno!e accentuea!ă asupra unui scenariu negati$ pri$ind alunecarea cursului spre 4, leiF 5(. /e partea cealaltă, dolarul a%ericana intrat pe o pantă ascendentă 'n ulti%a perioadă, după ce a cobor8t la un %o%entdat sub pragul de 3 lei. /upă ce la 'nceputul anului 2 " depăşise ni$elul de 3,3lei, a re'nceput 'n ulti%a perioadă să crească din nou la $alori de peste 3,4 lei.

porturile co%paniilor ro%8neşti au intrat 'n declin la sf8rşitul anului 2 pe fondul contracţiei econo%iilor de!$oltate din uropa de 0est - principalii parteneri co%erciali ai (o%8niei. =n perioada ianuarie-iunie 2 " e porturile au'nregistrat o scădere %edie de aproape 1"M faţă de inter$alul si%ilar din 2 . =naceeaşi perioadă, i%porturile au 'nregistrat o contracţie %edie aproape dublă, caur%are a reducerii consu%ului intern, ceea ce a generat o reducere se%nificati$ă adeficitului co%ercial al (o%8niei.

/eficitul co%ercial 'n pri%ele şase luni ale anului 2 " a fost de 4,3 %ld.5(, cu ), %ilioane 5( %ai puţin dec8t 'n perioada si%ilară din 2 .cono%iile %a ore din $estul continentului european au ieşit din recesiune 'n

tri%estrul doi, aştept8ndu-se la acel %o%ent şi o re$enire a cererii pentru produselero%8neşti spre finalul anului 2 ".

32


34/47

CAPITOLUL IIIANALIZA INDICATORILOR MACROECONOMICI ŞI ROLUL

ACESTEIA ÎN PROCESUL BUGETAR

=n ur%a anali!ei indicatorilor %acroecono%ici se poate caracteri!a stadiul dede!$oltare econo%ico-socială a (o%8niei. *ceşti indicatori e pri%ă potenţialul şini$elul econo%iei, structura acesteia, eficienţa folosirii factorilor de producţie şigradul de co%peti$itate internaţională, dar şi ni$elul de trai al populaţiei.

4.1. E/#lu%&" P.I.B. De0l"t#)ul P.I.B. Produsul Intern Brut repre!intă e presia $alorică a producţiei de bunuri şi

ser$icii finale creată 'n decursul unei perioade de agenţii econo%ici auto#toni şistrăini care 'şi desfăşoară acti$itatea 'n interiorul ţării. Produs Intern Brut L 0aloarea totală a bunurilor şi ser$iciilor - Consu%ulInter%ediar Consu% Inter%ediar L 0aloarea bunurilor şi ser$iciilor produse şiconsu%ate 'n scopul producţiei de noi bunuri şi ser$icii P.I.B. este cel %ai i%portant indicator, el fiind foarte des folosit ca ba!ă deco%parare la ni$el %acroecono%ic. /e ase%enea, el este indicatorul care este luatca ba!ă pentru a afir%a dacă o ţară este 'n creştere econo%ică sau nu.

=n ur%a cercetărilor, s-a a uns la conclu!ia că (o%8nia a 'nregistrat cea %airapidă creştere a produsului intern brut %ăsurat 'n 5( din cele 2+ de state%e%bre ale 5. ., fără a lua 'n calcul anul 2 ", deoarece acest an a fost unul decri!ă econo%ică, care a afectat %a oritatea statelor lu%ii şi, deci, o %are partedintre acestea au 'nregistrat o scădere a P.I.B.

$oluţia P.I.B. este pre!entată 'n tabelul ur%ătorDT"*elul 4.1. E/#lu%&" P.I.B.

2 2 ) 2 + 2 2 "P.I.B. 9%ld. lei: 2 +,2 342,4 4 4,+ 3," 4"1,3Creştere reală 4,2 +," ),2 +,1 -4,

Populaţia 21 ) "+4 21. 4.3) 21. 4.3) 21. 4.3) 21. 4.3)P.I.B.Flocuitor 1324),)3 1 2",3" 1 +4",) 2334 ,) 22+)1, 4

>ursa DQQQ.insse.ro

/upă cu% se poate obser$a din tabel, P.I.B. cunoaşte o creştere rapidă 'n perioada 2 -2 , 'n ti%p ce 'n anul 2 " acesta cunoaşte o descreştere datorcri!ei %ondiale.

33

http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/


35/47

Aig.3.1. $oluţia PIB =n ceea ce pri$eşte creşterea econo%ică, ţara noastră a cunoscut o creşterrapidă 'n perioada 2 -2 " de la 4,2M 'n anul 2 , la +,1M 'n anul 2 . CreşteProdusului Intern Brut a fost influenţată de de!$oltarea unor ra%uri ale econo%iei 'diferite procente, cu ponderi diferite. Cu toate acestea, 'n anul 2 " se resi%te descreştere econo%ică de 4M, aceasta dator8ndu-se unor factori de ordin %ondial anu%e cri!a econo%ică.

Aig.3.2. $oluţia creşterii econo%ice=necono%ie, deflatorul P.I.B. este o %ăsură a sc#i%bării preţurilor tuturor

produselor noi, produse 'ntr-o anu%ită ţară - produse finite şi ser$icii. /eflatorulP.I.B. se ba!ea!ă pe un"coş al pieţei" fi , repre!ent8nd bunuri şi ser$icii. @ări%eacoşului se %odifică 'n funcţie de consu%ul oa%enilor şi de %odelele de in$estiţii.*stfel, noile %odele de c#eltuieli pot apărea 'n deflator ca un răspuns al oa%enilor la preţurile 'n sc#i%bare. =n cele %ai %ulte siste%e de calcul naţionale, deflatorulP.I.B. %ăsoară diferenţa dintre P.I.B.-ul real şi P.I.B.-ul no%inal.

;a ni$elul (o%8niei, deflatorul P.I.B. 'nregistrea!ă ur%ătoarea e$oluţieD

34

http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Economie


36/47

T"*elul 4.+. E/#lu%&" e0l"t#)ulu& P.I.B.

2 2 ) 2 + 2 2 "/eflatorul P.I.B. 12,2 1 ,) 12,+ 14, ","

>ursa DQQQ.insse.ro

$oluţia deflatorului PIB a fost una po!iti$ă 'n perioada anali!ată, 'nsă cu$ariaţie de la 14M 'n 2 la ","M 'n 2 ". *ceasta e$oluţie po!iti$ă se datorea!ăacoperirii de către P.I.B.-ul no%inal a $alorii P.I.B.-ului real, iar diferenţa 'ne$oluţie se datorea!ă di%inuării celor 2 indicatori, 'n special 'n 2 ", pe fondulcri!ei la ni$el %odial.

4.+. Ve$&tul N"%$"l B)ut

0enitul aţional Brut 90. .B.: de$ine un indicator %acroecono%ic tot %ai

i%portant odată cu deci!ia Co%isiei uropene de utili!are a acestuia 'n e$aluareacontribuţiilor financiare la bugetul co%unitar ale ţărilor %e%bre./upă cu% se cunoaşte, 0enitul aţional Brut repre!intă, pe de o parte,

indicatorul utili!at pentru proiectarea contribuţiei totale a fiecărui stat %e%bru la buget, iar pe de altă parte indicatorul pe ba!a căruia se e$aluea!ă contribuţia din?.0.*. a fiecărui %e%bru.

=n ceea ce pri$eşte (o%8nia, 0enitul aţional Brut a a$ut ur%ătoareae$oluţie 'n perioada 2 -2 "D

T"*elul 4.4. E/#lu%&" Ve$&tulu& N"%$"l B)ut

2 2 ) 2 + 2 2 "0enitul aţional

Brut 9%il.lei: 2 .4)3, 333.114, 3" .")2,3 42 .124,4 4 1.2 ,">ursaDQQQ.insse.ro

Aig.3.3. $oluţia 0 B/in tabel se poate obser$a că $enitul 'nregistrat de (o%8nia 'n perioada2 -2 este unul 'n creştere de la 2 .4)3, %il lei 'n 2 la 42 .124,4 %il le

3

http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/


37/47

'n 2 . =n anul 2 ", 'n sc#i%b, $enitul naţional brut cunoaşte o descreşterea ung8nd la $aloarea de 4 1.2 ," %il lei, descreştere datorată 'n special proble%elor cu care se confruntă 'ntreaga lu%e.

4.4. E?,#)tu)&le '& &5,#)tu)&le

Co%erţul e terior repre!intă ansa%blul tran!acţiilor cu bunuri şi ser$icii pecare agenţii econo%ici dintr-o ţară le fac cu e teriorul. >e referă la acele operaţiunide e port şi i%port efectuate de agenţii econo%ici. Co%erţul e terior efectuea!ă operaţii de două tipuri, de %ărfuri cu e istenţă%aterială şi de co%erţ in$i!ibil 9ser$icii:. 5lti%ul presupune prestări de ser$icii,$8n!ări-cu%părări de licenţe cu străinătatea, turis%ul, transporturile internaţionale,consignaţia internaţională, asistenţa econo%ică şi colaborarea te#nico-ştiinţifică pe ba!e co%erciale cu străinătatea istă la ni$elul co%erţului e terior două docu%ente de sinte!ă foartei%portante pentru aprecierea acestuia. le influenţea!ă deci!iile e teriorului 'nlegătură cu ţara respecti$ă. peraţiunile co%erciale cu e ternul sunt reflectate 'n balanţa co%ercială care cuprinde $aloarea totală şi pe grupe de %ărfuri9agroali%entare, %aterii pri%e, băuturi, co%bustibili, produse c#i%ice, %aşini,etc.:. Balanţa co%ercială se 'ntoc%eşte pe ansa%blul relaţiilor co%erciale, dar şi pe produse.

Balanţa co%ercială cuprinde două %ari părţiD i%port şi e port. /iferenţadintre 'ncasările din e port şi plăţile pentru i%port repre!intă soldul balanţei

co%erciale. /acă balanţa este deficitară, se ec#ilibrea!ă apel8nd la re!er$e $alutare proprii, credite e terne care trebuie restituite 'n $iitor. ste raţional 'nsă că balanţaco%ercială să fie ec#ilibrată, c#iar dacă acest lucru nu este posibil 'n fiecare an, eltrebuie să ră%8nă un obiecti$ cu%ulati$ de 'nfăptuit pe o perioadă de c8ţi$a ani.

ţară poate consu%a %ai %ult dec8t produce nu%ai 'n condiţiile accesuluila un anu%it cuantu% de finanţare e ternă, care să per%ită procurarea unui $olu%de i%porturi superior $olu%ului e porturilor reali!ate. *ltfel spus, absorbţiainternă 9for%ată din consu%ul populaţiei, consu%ul gu$erna%ental şi in$estiţiilesectorului negu$erna%ental: poate fi %ai %are dec8t P.I.B. creat 'n ţara respecti$ă,

nu%ai dacă i%porturile sunt %ai %ari dec8t e porturile, acest de!ec#ilibruco%ercial trebuind să fie acoperit prin asigurarea unei finanţări e terne 'ntr-un$olu% corespun!ător.

(o%8nia este şi ea o ţară care desfăşoară acti$ităţi de i%port şi e port, iar cuantu%ul $alorii acestora 'n perioada 2 -2 " este ur%ătoareaD

T"*elul 4.9. E/#lu%&" e?,#)tu)&l#) '& &5,#)tu)&l#)

2 2 ) 2 + 2 2 "

3)


38/47

porturi de bunuri 22.2 2 . 2". 4" 33.)2 2 .4I%porturi de bunuri

&CIA- 9%il lei: 32. )" 4 .+4) 1.322 ).33+ 42. 4I%porturi de bunuri

-A B- 9%il lei: 3 . )1 3+.) " 4+.3+1 2. 3 .

>ursaDQQQ.insse.ro/upă cu% se poate obser$a, la fel ca şi ceilalţi indicatori, at8t e porturile,

c8t şi i%porturile suferă o descreştere 'n anul 2 ". =n ceilalţi ani de anali!ă, aceştiindicatori cunosc un rit% de creştere ridicat.

/acă a% co%para e porturile cu i%porturile, se poate obser$a că ni$eluli%porturilor este %ult %ai ridicat dec8t cel al e porturilor. /iferenţa dintrei%porturi şi e porturi 'n anul 2 " este de 13.)4 %il lei, ceea ce repre!intă o pondere de apro i%ati$ 4M.

*cest aspect nu este unul '%bucurător pentru (o%8nia deoarece se constatăca i%portă% %ult %ai %ult dec8t e portă%, cu alte cu$inte utili!ă% %ai %ulte produse din afară dec8t să utili!ă% produsele noastre.

4.9. Ş#5"@ul '& &$0l"%&"

?er%en larg folosit pretutindeni, inflaţia continuă să ră%8nă insuficientconturată. Procesul inflaţionist a apărut, este unani% acceptat acest punct de$edere. o%a ul este un feno%en conte%poran, co%ple , cuprin!ător, care include'n sfera sa aspecte econo%ice, sociale, politice, psi#ologice şi %orale.

Creşterea inflaţiei şi a şo%a ului ră%8n principalele proble%e cu care seconfruntă (o%8nia 'n acest %o%ent, ur%ată de situaţia econo%ică generală şi dedeficienţele din siste%ul de sănătate, potri$it unui studiu urobaro%etru publicatde 5niunea uropeană.

Pentru a obser$a e$oluţia acestor doi indicatori, trebuie să anali!ă% tabelulur%ătorD

T"*elul 4.7. E/#lu%&" '#5"@ulu& '& " &$0l"%&e&

2 2 ) 2 + 2 2 "o%a 9M: +,2 +,3 ),4 , ,

Inflaţie 9M: ", ), ) 4, 4 +, 4,+4>ursaDQQQ.insse.ro

3+

http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/


39/47

Aig.3.4. $oluţia inflaţiei şi a şo%a ului

=n ur%a obser$ării datelor din grafic, pot spune ca 'n anul 2 ", rataşo%a ului a a$ut o $aloare foarte %are, de , M, 'n ti%p ce 'n anii anteriori ponderea %a i%ă a fost de %a i% +,3M. =n ceea ce pri$eşte inflaţia, aceastatrebuia controlată %ai intens 'n ur%a aderării la 5niunea uropeană, 'nsă acestlucru nu a fost posibil. /eşi ponderea inflaţiei este redusă, aceasta a depăşit ni$elulaşteptat şi 'l $a depăşi 'n continuare, deoarece pentru anul 2 1 s-au anunţatscu%piri de preţuri la o %are parte dintre produse.

=n pre!ent, 'n condiţiile 'n care o parte a i%porturilor este scutită de aplicareata elor $a%ale 9ca!ul produselor din 5niunea uropeană:, este posibil ca ni$elul

deficitului balanţei co%erciale să se accentue!e. Pe de altă parte, din punct de$edere al e$oluţiei cursului $alutar al %onedei naţionale, pute% spune căe porturile sunt fa$ori!ate 9ca ur%are a deprecierii %onedei naţionale:, cu condiţiaca aspectele calitati$e să se ridice la ni$elul cerinţelor internaţionale.

4.7. Cu)!ul e !(-&5* "l EUR

Cursul de sc#i%b sau rata de sc#i%b repre!intă preţul unei %onedee pri%ată 'n altă %onedă care, dacă este străină, este dese%nată cu ter%enul$alută. Cei care sc#i%bă 'n %od frec$ent o %onedă contra alteia sunt populaţia,agenţii econo%ici, 'ntreprinderile, băncile şi c#iar statul.

*tunci c8nd controlul sc#i%bului $alutar este abrogat, populaţia efectuea!ăo %ulţi%e de operaţii 'n $alute, de la deplasările 'n străinătate p8nă la plasări aleecono%iilor 'n bănci străine.

*genţii econo%ici utili!ea!ă $alutele fiind i%plicaţi 'n operaţiunile dee port&i%port, băncile efectuea!ă operaţiuni 'n nu%ele clienţilor sau pe cont propriu, iar statul participă la operaţiunile cu de$i!e din două %oti$e - pentrususţinerea %onedei naţionale şi pentru '%pru%uturi e terne.

i$elul cursului $alutar 'n (o%8nia 'n perioada 2 & 2 " se pre!intă 'nfor%a ur%ătoareD

3


40/47

T"*elul 4.8. E/#lu%&" (u)!ulu& e !(-&5*2 2 ) 2 + 2 2 "

$oluţia cursul $alutar leuF 5( 3,)+ 3,3 3,)1 3," 4,22

>ursaDQQQ.insse.ro

/in tabel se poate obser$a faptul că preţul unui 5( 'n raport cu %onedanaţională a a$ut o creştere destul de %are, iar progno!ele stabilesc o e$oluţiecrescătoare 'n continuare.

Aig. 3. . $oluţia cursului $alutar

Potri$it agenţiei de rating Aitc#, (o%8nia şi Bulgaria $or fi ad%ise 'n !onaeuro 'n 2 1 . Pentru aceasta trebuie să fi% pregătiţi din toate punctele de $edere pentru a putea utili!a %oneda euro ca %onedă de tran!acţie. P8nă atunci se faceforturi deosebite de a %enţine %oneda euro la un ni$el constant, 'nsă proble%ele%ondiale '%piedică aceste eforturi.

Cu toate acestea, Banca aţională a (o%8niei trebuie să fie e tre% de atentă pentru ca să fie 'ndeplinite condiţiile de con$ergenţă de către ţara noastră, put8ndadopta %oneda euro.

4.8. R#lul "$"l& e& 5"()#e(#$#5&(e@acroecono%ia operea!ă cu %ări%i globale denu%ite


41/47

- proble%ele anali!ate 'n ni$el %acro se referă la aspectul practic9econo%ic: al fiecărui indi$id.

- creşterea conştiinţei politice legate de alegerile sociale. Proble%ele %acroecono%ice oacă un rol i%portant 'n reali!area relaţiilor econo%ice internaţionale. Pentru a progno!a de!$oltarea econo%iei naţionale pe o

perioadă 'ndelungată de ti%p este necesar a se anali!a dina%ica principalilor indicatori %acroecono%ici 'n perioda precedentă.cono%ia ro%8nească, după 1" ", era pur şi si%plu 6aruncată7 'n a$alanşa

proble%elor legate de trecerea la econo%ia de piaţă. I!olarea at8t financiară, c8t şidin punct de $edere al pieţelor de desfacere ale produselor proprii, precu% şistabilirea ad%inistrati$ă a tuturor $ariabilelor %acroecono%ice s-au concreti!at 'ntot at8tea cau!e care au deter%inat derapa ul econo%iei ro%8neşti.

;a ni$el internaţional, direcţiile de acţiune erau orientate către eli%inarea, pec8t posibil, a statului din acti$itatea de producţie, e$oluţia istorică arăt8nd că, 'n

ceea ce pri$eşte alocarea resurselor 'n sectorul producti$, eficienţa statului este%ult scă!ută faţă de sectorul pri$at. *cesta dispune, 'nsă, 'n continuare, de%ecanis%e i%portante de influenţare a econo%ieiD politica %onetară, politicafiscală şi, nu 'n ulti%ul r8nd, politica co%ercială.

?oate acestea se %anifestă pe fondul unui puternic feno%en inflaţionist, politicile %onetare antiinflaţioniste a$8nd %enirea toc%ai de a eli%ina posibileledistorsiuni ce se pot %anifesta 'n planul preţurilor, cu scopul de a 'nlătura posibilităţile speculati$e care să conducă la noi presiuni şi, i%plicit, să genere!e oalocare ineficientă a resurselor financiare.

=n planul situaţiei bugetare, c#iar dacă s-a 'ncercat controlul c8t %ai rigurosal deficitelor bugetare, au e istat nenu%ărate ca!uri 'n care acest lucru nu a fost posibil, finanţarea acestora fiind de %ulte ori asociată cu e%isiunea %onetară aBăncii Centrale. *cesta repre!intă o cau!ă supli%entară 'n accentuarea presiunilor inflaţioniste. *stfel, la ni$elul 5niunii uropene, una dintre condiţiile aderării la!ona uro era aceea a eli%inării finanţării deficitului bugetar pe ba!a e%isiunii%onetare a Băncii Centrale. ;a toate aceste proble%e trebuie adăugate şi proble%ele cu care se confruntă ţările 'n ec#ilibrarea balanţelor de plăţi.

=n acest conte t internaţional, econo%ia ro%8nească a fost ne$oită, după1" ", să se adapte!e acestor aspecte, pe care, p8nă atunci, le e$itase 'n $irtuteaconducerii planificate. Pe l8ngă i!olarea politică 9deter%inată de i%posibilitatea6co%unicării7 cu alte state occidentale:, s-a %anifestat puternic, 'n acele %o%ent,şi i!olarea financiară, (o%8nia fiind una dintre puţinele ţări care nu dispunea dedatorie publică e ternă, %oti$ pentru care relaţiile sale cu organi!aţiile financiareinternaţi

Rolul Analizei Evolutiei Indicatorilor Macroeconomici in Procesul Bugetar

Documents

Transcript of Rolul Analizei Evolutiei Indicatorilor Macroeconomici in Procesul Bugetar