Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan,...

8
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZIDĂRIA Tehnica zidăriei se caracterizează prin dispunerea ordonată (‘apareiaj’) a unor elemente de dimensiuni mai mult sau mai puŃin mici şi în general uniforme astfel încât să formeze o alcătuire constructivă CONTINUĂ, aptă să funcŃioneze ca structură de rezistenŃă, oferind totodată răspuns şi altor exigenŃe, cum ar fi cele de închidere şi compartimentare a spaŃiilor. 2 ZIDĂRIA Tehnica zidăriei e simplă: presupune juxtapunerea şi suprapunerea elementelor, dar cere o anumită abilitate, aşa încât apareiajul să rezulte ordonat şi omogen, garantând astfel rezistenŃa şi stabilitatea în timp. Suprapunându-se, elementele zidite formează un perete stabil la compresiunea exercitată de însăşi greutatea elementelor care îl compun; peretele este capabil a se susŃine pe sine (perete autoportant) şi a suporta încărcări din structurile orizontale (perete portant) în măsura în care rosturile dintre elemente sunt astfel dispuse încât să nu se formeze plane de lunecare şi separare (rosturi decalate). NU! NU! NU! NU! DA! DA! DA! DA! 3 ZIDĂRIA: probleme specifice Alegerea MATERIALULUI DE BAZĂ (elementele “legate”): - PIETRE NATURALE - PIETRE ARTIFICIALE – de la cărămizile tradiŃionale, la blocurile moderne din material ceramic sau beton ASOCIEREA elementelor de bază ale zidăriei Realizarea STRUCTURILOR ORIZONTALE de acoperire a spaŃiilor Realizarea GOLURILOR de uşi şi ferestre Preluarea ACłIUNILOR ORIZONTALE – în plus faŃă de cele din încărcări gravitaŃionale – în zone seismice Necesitatea de a îndeplini şi ALTE FUNCłII decât cea portantă cum ar fi protecŃia contra factorilor climatici, dar şi cerinŃe estetice 4 ZIDĂRIA: probleme specifice In rezolvarea acestor probleme, principala dificultate a reprezentat-o SLABA REZISTENłĂ LA ÎNTINDERE A ZIDĂRIILOR – ceea ce, pe de o parte, a impus limite în ceea ce priveşte înălŃimea, deschiderile, dimensiunile golurilor şi, pe de altă parte, a determinat în timp soluŃii constructive particulare, folosind mijloacele tehnice disponibile în diverse epoci istorice. 5 ZIDĂRIA: probleme specifice In ceea ce priveşte delimitarea spaŃiului, au existat încă de la începuturile construcŃiilor din zidărie două variante: A) In prima variantă, volumul arhitectural se naşte din acumularea de pietre sau cărămizi; spaŃiul interior gol este uneori obŃinut prin săpătură, alteori acoperit cu un acoperiş din pietre de mari dimensiuni sau blocuri în consolă, capabil să reziste la greutatea maselor purtate. B) In cea de-a doua variantă, spaŃiul interior este delimitat de zidăriile verticale care susŃin o structură orizontală - iniŃial din lespezi de piatră sau alte materiale tradiŃionale (lemn, trestie + lut), ulterior din materiale moderne (beton armat ş.a.) CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE” ConstrucŃia e un tot unitar: nu se evidenŃiază elemente cu funcŃii diverse. ConstrucŃia prin “acumulare”. SpaŃiul este “scobit” în interiorul masei de zidărie. ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei

Transcript of Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan,...

Page 1: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZID ĂRIA Tehnica zid ăriei

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

1

11

ZIDĂRIA

Tehnica zid ăriei se caracterizeaz ă prin dispunerea ordonat ă

(‘apareiaj’) a unor elemente de dimensiuni mai mult sau mai pu Ńin

mici şi în general uniforme astfel încât s ă formeze o alc ătuire

constructiv ă CONTINUĂ, aptă să func Ńioneze ca structur ă de

rezisten Ńă, oferind totodat ă răspuns şi altor exigen Ńe, cum ar fi cele

de închidere şi compartimentare a spa Ńiilor.

22

ZIDĂRIA

Tehnica zid ăriei e simpl ă: presupune juxtapunerea şi suprapunerea

elementelor, dar cere o anumit ă abilitate, a şa încât apareiajul s ă

rezulte ordonat şi omogen, garantând astfel rezisten Ńa şi

stabilitatea în timp.

Suprapunându-se, elementele zidite formeaz ă un perete stabil la

compresiunea exercitat ă de însăşi greutatea elementelor care îl

compun; peretele este capabil a se sus Ńine pe sine (perete

autoportant) şi a suporta înc ărcări din structurile orizontale (perete

portant) în m ăsura în care rosturile dintre elemente sunt astfel

dispuse încât s ă nu se formeze plane de lunecare şi separare

(rosturi decalate).

NU!NU!NU!NU!DA!DA!DA!DA!

33

ZIDĂRIA: probleme specifice

� Alegerea MATERIALULUI DE BAZĂ (elementele “legate”):

− PIETRE NATURALE

− PIETRE ARTIFICIALE – de la cărămizile tradiŃionale, la blocurile moderne din material ceramic sau beton

� ASOCIEREA elementelor de bază ale zidăriei

� Realizarea STRUCTURILOR ORIZONTALE de acoperire a s paŃiilor

� Realizarea GOLURILOR de u şi şi ferestre

� Preluarea AC łIUNILOR ORIZONTALE – în plus fa Ńă de cele din încărcări gravita Ńionale – în zone seismice

� Necesitatea de a îndeplini şi ALTE FUNCłII decât cea portant ă –cum ar fi protec Ńia contra factorilor climatici, dar şi cerin Ńe estetice

44

ZIDĂRIA: probleme specifice

In rezolvarea acestor probleme, principala dificult ate a reprezentat-o

SLABA REZISTEN łĂ LA ÎNTINDERE A ZIDĂRIILOR – ceea ce, pe de

o parte, a impus limite în ceea ce prive şte înălŃimea, deschiderile,

dimensiunile golurilor şi, pe de alt ă parte, a determinat în timp solu Ńii

constructive particulare, folosind mijloacele tehnic e disponibile în

diverse epoci istorice.

55

ZIDĂRIA: probleme specifice

In ceea ce prive şte delimitarea spa Ńiului, au existat înc ă de la

începuturile construc Ńiilor din zid ărie dou ă variante:

A) In prima variant ă, volumul arhitectural se na şte din acumularea

de pietre sau c ărămizi; spa Ńiul interior gol este uneori ob Ńinut prin

săpătur ă, alteori acoperit cu un acoperi ş din pietre de mari

dimensiuni sau blocuri în consol ă, capabil s ă reziste la greutatea

maselor purtate.

B) In cea de-a doua variant ă, spa Ńiul interior este delimitat de

zidăriile verticale care sus Ńin o structur ă orizontal ă - ini Ńial din

lespezi de piatr ă sau alte materiale tradi Ńionale (lemn, trestie + lut),

ulterior din materiale moderne (beton armat ş.a.)

CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”Construc Ńia e un tot unitar: nu se eviden Ńiază elemente cu func Ńii diverse.

Construc Ńia prin “acumulare”. Spa Ńiul este “scobit” în interiorul masei de zid ărie.

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

Page 2: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZID ĂRIA Tehnica zid ăriei

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

2

CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”Zidul d ă form ă spa Ńiului pe care îl delimiteaz ă.

SpaŃiului interior este amplificat prin crearea de pseu do-cupole.

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

Pseudocupol ă – “nuraghe” – construc Ńii antice de tip ‘tolos’ (sec. XV-XIV a.C) Nuraghe Is Paras, Isili-Nu, Sardinia, Italia

CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”

“Trulli” – arhitectur ă vernacular ă, Puglia, Sudul Italiei

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”

“Crotti” – arhitectură vernaculară, Bruscio, ElveŃia

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

BOLTA: element constructiv de acoperire rezemat pe PEREłI VERTICALI PORTANłI

Arhitec Ńii epocii romane

republicane târzii au avut meritul

“de a fi îndr ăznit s ă elibereze

bolta, care nu era decât un gol într-

o masă, pentru a face din ea un

volum liber în spa Ńiu” (J. P. Adam)

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

BOLTĂ + PEREłI VERTICALI PORTANłI

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

PEREłI PORTANłI DIN ZIDĂRIE + STRUCTURI ORIZONTALE DIN ALTE MATERIALE

Pe pere Ńii verticali reazem ă elemente solicitate la încovoiere, realizate din m ateriale rezistente la întindere

Deir el-Medina, Egipt, 1567-1085 î.H

SecŃiune printr-o cas ă tipic ă de muncitori la necropola de la Teba. Pere Ńii din cărămidă de argil ă nearsă sus Ńin un plan şeu din lemn, trestie şi pământ

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

Page 3: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZID ĂRIA Tehnica zid ăriei

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

3

FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE

SpaŃiul este generat de modalitatea de asociere dintre ELEMENTE VERTICALE şi ORIZONTALE, colaborarea lor structural ă şi constructiv ă, condi Ńionările lor reciproce.

Apare problema NODULUI constructiv şi abilitatea rezolv ărilor de detaliu

ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei

permanen Ńă, continuitate, inova Ńie...1616

ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie

Arhitectura din zid ărie - fie ea manifestare spontană a unui

meşteşug transmis de-a lungul secolelor sau rezultatul un ei

“reinterpret ări” moderne, ştiin Ńifice, a acestei tehnici - include

elemente de continuitate milenar ă pe care inova Ńia în materie de

produse şi evolu Ńia cuno ştin Ńelor nu le anuleaz ă.

1717

ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie

“Cutia” format ă de ziduri este totodat ă ÎNCHIDERE şi STRUCTURĂ.

Construc Ńia este organizat ă din celule, conform unui criteriu ordonator al spa Ńiului puternic legat de ordinea structural ă, de dimensiunile limitate ale elementelor ce formeaz ă structura orizontal ă şi de slaba rezisten Ńă la întindere a pere Ńilor.

Stabilitatea la solicit ări - verticale, orizontale, înclinate - impune organiz ări spa Ńiale pe cât posibil simetrice şi care s ă ofere trasee continui pentru transportul înc ărcărilor c ătre terenul de fundare.

Simetria şi controlul raportului plin–gol influen Ńează organizarea spa Ńială a clădirilor din zid ărie, constituind un principiu ordonator al proiectului ce deriv ă din însu şi respectul tehnicii constructive.

1818

ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie

Ceea ce nu înseamn ă că tradi Ńia construc Ńiilor din zid ărie portant ă nu a fost capabil ă să “interpreteze” aceste limite, g ăsind deseori solu Ńii specifice care exprim ă capacitatea de INOVARE.

Concep Ńia construc Ńilor din zid ărie a introdus pe parcursul secolelor elemente de continu ă inovare, tinzând s ă “deschid ă” cutia zidit ă, să lase lumina s ă intre în volumele delimitate de pere Ńi, să amplifice distan Ńele între reazeme, s ă creasc ă înălŃimea pere Ńilor.

Prin experimentarea unor apareiaje diverse, a unor geometrii adecvate şi elemente constructive deta şate (peretele, arcul, stâlpul) distribu Ńia încărcărilor a fost organizat ă conform unor criterii de mai mare eficien Ńă structural ă: de la arhitectura catedralelor gotice, la forma ondulat ă a zidăriilor baroce, la volumele complexe ale lui Gaudi şi configura Ńiile spa Ńiale deschise ale vilelor lui F. L. Wright

Page 4: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZID ĂRIA Tehnica zid ăriei

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

4

ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie

ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie

2222

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Slaba rezisten Ńă la întindere a zid ăriei impune ca solicit ările induse

de greutatea proprie şi încărcările exterioare s ă se distribuie în

interiorul apareiajului zid ăriei în a şa fel încât s ă implice volumul

maxim de material, f ără să genereze eforturi de întindere.

Proiectarea unei construc Ńii din zid ărie (şi a oric ărui element

constructiv din zid ărie) presupune în Ńelegerea acestui

comportament - astfel încât fiecare element s ă fie capabil s ă-şi

îndeplineasc ă rolul f ără a se avaria, iar ansamblul elementelor s ă

poat ă garanta stabilitatea construc Ńiei.

2323

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Continuitatea zid ăriei (asigurat ă prin apareiaj) face ca fiecare rând (asiză) să descarce pe cel de dedesupt. Aceast ă continuitate poate fi întrerupt ă de prezen Ńa unor goluri (u şi, ferestre). In astfel de cazuri, zidăria se comport ă ca o plac ă şi deviaz ă eforturile interioare din dreptul golului dup ă trasee care le conduc c ătre şpale Ńi, acolo unde materialul ofer ă rezisten Ńă corespunz ătoare.

Continuitatea zid ăriei

Traseul de desc ărcare c ătre şpale Ńi valorific ă rela Ńia dintre centrele de greutate ale elementelor apareiajului, distribu Ńia eforturilor f ăcându-se dup ă un fals arc ob Ńinut prin console succesive între elemente. Deasupra golului descarc ă doar o por Ńiune redus ă de zidărie, ce trebuie suportat ă de un element adecvat: arhitrava.

2424

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Acest fenomen de ‘adaptare’ a apareiajului zid ăriei se manifest ă şi în cazul unor ced ări la baza zidului.

Continuitatea zid ăriei

Masa zidăriei nu este deci permanent şi în totalitate implicat ă în func Ńia structural ă: construc Ńia zidăriei nu coincide cu alc ătuirea rezistent ă a clădirii.

Acest fenomen apare evident atunci când în pere Ńi se manifest ă fracturi; ele apar acolo unde materialul ce constituie structura portant ă se separ ă de cel inactiv.

Page 5: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZID ĂRIA Tehnica zid ăriei

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

5

2525

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Schema structural ă a unei construc Ńii din zidărie se bazeaz ă pe conlucrarea elementelor componente atunci când concepe ansamblul ca un SISTEM TRIDIMENSIONAL ÎNCHIS (“cutia” din pere Ńi). Acesta se bazeaz ă pe zidării Ńesute între ele la col Ńuri şi plan şee legate rigid de pere Ńi (a)

Func Ńionarea cl ădirii din zid ărie

La turnuri, unde lipse şte contribu Ńia planşeelor, rigiditatea este ob Ńinut ă prin grosimea mare a zid ăriilor perimetrale (b)

a

b

2626

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Numai prin schema tridimensional ă se explic ă func Ńionarea structurii catedralelor gotice, unde colaborarea între elementele structurale a permis s ă fie împins ă la extrem zvelte Ńea coloanelor şi stâlpilor, amploarea deschiderilor, discontinuit ăŃile în planul pere Ńilor, în condi Ńii de stabilitate a ansamblului.

Func Ńionarea cl ădirii din zid ărie

Func Ńionarea tridimensional ă permite atingerea unor în ălŃimi alezidurilor ce nu ar fi posibile pentru pere Ńi izola Ńi.

2727

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Tehnica de realizare a zid ăriei este lizibil ă pe paramentul peretelui ca

textur ă; ea exprim ă vizibil “trama” dup ă care este ordonat decalajul

rosturilor, regularitatea paturilor de mortar, Ńeserile la intersec Ńii,

ranfors ările de la capetele libere şi goluri.

Decalajul rosturilor trebuie s ă aibă în vedere toate posibilele planuri

verticale de lunecare, în direc Ńie longitudinal ă şi transversal ă a

zidăriei, respectiv planurile paralele cu fe Ńele zidului şi în sec Ńiunile

transversale. In plus, continuitatea peretelui este asigurat ă de

sistemele de conexiune din rosturi ce se pot baza p e frecarea între

elemente, pe ancoraje mecanice, pe aderen Ńa mortarului.

RaŃiunea structural ă a apareiajului

2828

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

RaŃiunea structural ă a apareiajului

Distribu Ńia încărcărilor într-un perete cu rosturi verticale decalate.Incărcările se repartizeaz ă în toat ă masa peretelui. APAREIAJ PORTANT

Distribu Ńia încărcărilor într-un perete cu rosturi verticale continui.Incărcarea este concentrat ă pe o singur ă ‘coloan ă’.APAREIAJ NEPORTANT

2929

ZIDĂRIA: probleme specifice

Mortarul: Amestec de liant (var aerian, var hidraul ic, ciment, ipsos, etc) + agregate (nisip, praf de c ărămid ă, praf de piatr ă, etc) + apă

Ca “material de leg ătur ă” în zid ării, MORTARUL ASIGUR Ă:

- conlucrarea elementelor legate prin aderen Ńă

- transmiterea şi repartizarea solicit ărilor c ătre elementele legate

Rolul mortarului

3030

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

In diverse regiuni ale Europei, ca şi în clima cald ă şi uscat ă a

Asiei, pân ă la sfâr şitul sec. XIX zid ăria a constituit PRINCIPALUL

ELEMENT DE CONTROL ŞI REGLARE A MICRO-CLIMATULUI

INTERIOR al cl ădirilor. Ca expresie a unor culturi constructive

locale, s-au n ăscut diverse rezolv ări ale închiderilor, capabile s ă

“medieze” raportul cu clima natural ă.

La sfâr şitul sec. XIX şi începutul sec. XX, în Ńările industrializate,

progresiva “dematerializare” a închiderilor odat ă cu extinderea

sistemelor cu schelet, a fost înso Ńită de introducerea instala Ńiilor

de încălzire şi climatizare care au f ăcut posibil ă o mai mare

autonomie a confortului interior în raport cu clima şi

performan Ńele închiderilor.

Page 6: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZID ĂRIA Tehnica zid ăriei

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

6

3131

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

a) Efectul de “volan termic” zi-noapte în perioada de IARN Ă

b) Efectul de “volan termic” zi-noapte în perioada de VAR Ă

Zidăria tradi Ńional ă masiv ă permite controlul micro-climatului interior în rela Ńia cu clima exterioar ă îndeosebi prin capacitatea sa de a acumula c ăldur ă.

3232

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

In îndeplinirea func Ńiei de „volan termic” zid ăria poate fi ajutat ă de forme compacte ale cl ădirilor, ca şi de amplasarea adosat ă terenului, înt ărindu-i func Ńia conservativ ă, atât în ceea ce prive şte protec Ńia la cald (în regiuni cu clim ă torid ă), cât şi în ceea ce prive şte protec Ńia la frig (în regiuni montane).

Construc Ńiile tradi Ńionale din zid ărie au goluri mici încât s ă nu reduc ă masa închiderilor în raport cu volumul interior. A coperi şul prime şte conforma Ńii diverse în raport cu func Ńia care este mai important ă: cea de conservare a c ăldurii la interior în nop Ńile reci, sau cea de r ăcire în nop Ńile calde de var ă. Acoperi şele boltite activeaz ă în spa Ńiul interior circula Ńia aerului, prin forma lor şi dispunerea golurilor.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

La „trulli” (Puglia), pseudo-cupola din piatr ă are grosimi din ce în ce mai mici în sus; forma sa modific ă viteza şi presiunea vântului, care scad la vârful cupolei. Grosimea şi forma permit vara un efect de aspirare a aerului in terior care se ridic ă spre vârful mai

cald al cupolei şi este evacuat prin gol.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

La construc Ńiile din piatr ă din zonele montane, acoperi şul - şi el din piatr ă - înclinat până aproape de pamânt, cu pantele orientate spre expun erile însorite, nu serve şte doar la îndep ărtarea rapid ă a apei de ploaie, ci şi la primirea radia Ńiilor soarelui în

pozi Ńie joas ă pe linia orizontului şi la limitarea pierderilor prin radia Ńie în nop Ńile reci.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

In regiunile cu clim ă blând ă, dar unde soarele estival este intens şi impune umbrirea fa Ńadelor cl ădirii, zid ăriile se “deschid” în logii şi portice care devin spa Ńii locuibile umbroase, dar şi protec Ńii solare pentru interior.

In climele calde, fa Ńadele expuse la soare r ămân complet blindate, în timp ce porticele sunt deschise spre cur Ńi interioare, unde soarele nu poate intra. Când cur Ńile sunt înalte, pe mai multe nivele, diferen Ńa de temperatur ă care se creeaz ă între zonele înalte şi nivelul terenului permite efecte naturale de activa re a ventil ării.

Page 7: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZID ĂRIA Tehnica zid ăriei

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

7

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

Louis Kahn, Indian Institute of Management, Ahmedab ad, India, 1962 – 1974.

FaŃada cu portic şi logii adânci în dreptul dormitoarelor este gândit ă ca “filtru” de umbr ă între interior şi exterior.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

Casele tradi Ńionale din Baghdad au închideri din zid ărie dubl ă care capteaz ă vânturile dinspre NV, le r ăcesc şi le utilizeaz ă pentru ameliorarea climatului interior.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

Peretele care devine el însu şi „ecran” şi spa Ńiu „filtru” este un mod

foarte diferit de a concepe protec Ńia solar ă a unei cl ădiri, în raport

cu folosirea de storuri sau parasolare; eficien Ńa sa st ă în MASA

PERETELUI şi diferen Ńele de temperatur ă ce se creeaz ă între

exterior şi interior.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

In climele mai reci, peretele se deschide în supraf eŃe vitrate mari,

uneori sub form ă de bowindow, pentru a se bucura de lumina

natural ă. Pierderile de c ăldur ă sunt controlate prin crearea de

spa Ńii-tampon în dreptul ferestrelor şi folosirea de pere Ńi dubli din

materiale termoizolante: ceramic ă şi lemn. Comportamentul cl ădirii

se bazează pe capacitatea de izolare termic ă ob Ńinut ă prin

interpunerea unor spa Ńii de aer între pere Ńi dubli.

Ferestrele ample, dac ă sunt bine orientate, pot func Ńiona ca

dispozitive apte s ă capteze energia solar ă şi să valorifice

capacitatea de acumulare a pere Ńilor interiori în spa Ńiile locuibile,

încălzite astfel de radia Ńia solar ă.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

F. L. Wright, Jacobs House, the Solar Hemicycle, Mi ddleton, Wisconsin, 1944.

Casa utilizeaz ă aportul solar pasiv într-o clim ă rece continental ă captând razele joase ale soarelui de iarn ă prin ferestre şi acumulând c ăldura în peretele masiv din spate

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

F. L. Wright, The Solar Hemicycle, Second Jacobs Hous e, Middleton, Wisconsin, 1944.

Casa utilizeaz ă aportul solar într-o clim ă rece continental ă captând razele joase ale soarelui de iarn ă prin ferestre şi acumulând c ăldura în peretele masiv din spate

Page 8: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 ... · PDF fileRodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 1 1 ZID ĂRIA Tehnica zid ăriei

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

8

4343

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie

Problema confortului ambiental a influen Ńat tehnica zid ăriei în ceea ce prive şte realizarea închiderilor, în raport cu condi Ńii specifice legate de zona geografic ă şi climatic ă, precum şi în raport cu condi Ńiile de expunere la soarele şi la vânturile amplasamentului.

De aici au derivat caracteristici regionale ce valo rific ă arhitectura din zid ărie şi care ast ăzi sunt privite ca r ăspunsuri “inteligente” în faŃa problemelor create de folosirea nediferen Ńiată a sistemelor de climatizare şi a materialelor izolante, pentru a promova în schi mb căutarea unor solu Ńii arhitectural-tehnologice “durabile”.

4444

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Performan Ńele higrotermice

De la jum ătatea sec.XIX c ăutările privind un comportament mai bun sub aspectul confortului ambiental au implicat şi tehnologia materialelor pentru zid ării. Incep s ă fie produse şi utilizate cărămizile cu goluri.

Dar introducerea instala Ńiilor de înc ălzire a deplasat aten Ńia către performan Ńele acestora.

Criza energetic ă din 1973 a readus în discu Ńie problema func Ńiei termice a închiderilor, dar deja zid ăria portant ă nu mai era solu Ńia constructiv ă cea mai r ăspândit ă; ca atare aten Ńia s-a îndreaptat cu precădere către AMELIORAREA CAPACIT ĂłII DE IZOLARE TERMICĂ A PEREłILOR DE ÎNCHIDERE prin dezvoltarea de noi produse, mai performante, şi noi moduri de alc ătuire a pere Ńilor.

4545

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Performan Ńele higrotermice

Ast ăzi, preocup ările privind REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE în utilizarea cl ădirilor se asociaz ă cu folosirea de TEHNOLOGII ECO-COMPATIBILE, care s ă nu polueze, s ă nu distrug ă, să nu iroseasc ă resursele.

Din aceast ă perspectiv ă, sunt din nou aduse în aten Ńie solu Ńiile „masive” şi „conservative” ale peretelui din zid ărie, folosind materiale cu impact ambiental redus şi consum energetic mic la producerea lor.

4646

VALOAREA SEMANTIC Ă A ZIDĂRIEI

Atâta timp cât apareiajul, greutatea şi grosimea zid ăriei au reprezentat adev ărul s ău tehnic-constructiv cu rol determinant pentru performan Ńele sale de rezisten Ńă şi stabilitate, de protec Ńie şi de durat ă, de aceste aspecte a fost legat ă calitatea concep Ńiei zidului şi sub aspectul valorii semantice şi al calit ăŃii estetice.

Evolu Ńia tehnicilor constructive şi a produselor a ac Ńionat îns ă în sensul u şurării zidului, reducerii dimensiunilor sale şi simplific ării apareiajelor. Preocup ările privind limitarea consumului de energie şi o mai bun ă izolare termic ă, au adăugat tendin Ńa de stratificare a pere Ńilor: diferen Ńierea paramentului “cortin ă", a termoizola Ńiilor şi a straturilor portante. In aceste condi Ńii, rezisten Ńa nu mai decurge din decalajul rosturilor, func Ńia termic ă nu mai const ă în masivitate, iar grosimea redus ă a peretelui nu mai permite utilizarea c ărămizilor în diverse moduri de dispunere.

4747

VALOAREA SEMANTIC Ă A ZIDĂRIEI

Dar fascina Ńia zidăriei aparente r ămâne, indiferent dac ă aceasta corespunde unui adev ăr tehnologic şi constructiv, sau doar îl simuleaz ă. Calit ăŃile texturii unei zid ării aparente nu rezult ă neapărat din masivitatea zidului; ele pot fi asumate de limbajul arhitectural ca transpunere a func Ńiunii rezistente originare a închiderii sau ca o compozi Ńie decorativ ă autonom ă.

De altfel, tradi Ńizia zid ăriei include şi pietre sau c ărămizi ceîmbrac ă nuclee din beton, tencuieli care imit ă piatra, c ărămizi care compun decora Ńii geometrice sau zoomorfe.