Rodica Crisan
316
Click here to load reader
-
Upload
raluca-bacanu -
Category
Documents
-
view
502 -
download
49
Transcript of Rodica Crisan
ConSlrUClii,din zidarie
-,.belon armal
Rodica Crisan,-l u:;.t.: iIl_ u...-.._nliL - _I_
Editura Universitara "Ion Mincu", Bucure~ti, 2012
-------•-------
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei
CRI~AN, RODICA
Construcfii din zidarie §i beton armat / Rodica Cri9an
Bucure9ti: Editura Universitara "Ion Mincu", 2012
Bibliogr.
ISBN 978-606-638-013-3
69
Coperta: Andra Panait
© 2012 Editura Universitara "Ion Mincu", str. Academiei 18-20
010014 Bucure9ti, Romania, tel. +40.21.30.77.193
Aceasta este a publicatie non-profit, cu scop didactic, destinata
studentilor UAUIM.
Este interzisa multiplicarea 9i difuzarea chiar partiala, pe orice fel
de suport, In scop comercial.
.". ,. , •••• "c< __ ,,_. __
III
--
3
5
Cuprins
Cuvant fnainte
--
Zidaria - intre tradi!ie §i actualitate 7
Forme ale spatiului ~i forme ale constructiei 7
Traditie, continuitate, inovare 11
Functia structurala a zidariei 12
Functia de inchidere a zidariei 13
Valoarea semantica a zidariei 17
Zidaria in arhitectura secolului XX ~i tendintele actuale 17
Produse pentru zidarii 21
Produse ceramice 21
Prod use din beton 31
Prod use din silica-calcar 48
Piatra naturala 49
Alcatuirea modulara a zidariilor 53
Oimensiuni modulare ~i dimensiuni nominale 54
Tipuri de apareiaje 54
_ Coordonarea modulara' 59Proiectarea modulara 60
_ E1emente constructive din zidarie 61Pereti din zidarie 61
Stalpi din zidarie 68
_ Ziduri de sprijin 70Pereti Iiberi autoportanti 72
_ Proiectarea construc!iilor din zidarie 73Conceptia de ansamblu a c1adirilor 73
_ Cerinte constructive 77. Realizarea golunlor In peretl din zldane 82
Rosturi de control in pereti din zidarie 89
_ De la proiect la realizarea constructiei 91Proiectul de executie 91
_ Pregatirea terenului de amplasament 92Trasarea sapaturii generale 92
_ Realizarea sapaturii generale 93. Trasarea constructiei 94
Realizarea sapaturilor la ~anturile de fundatii 98
•••••. ,•• " " •• _ ••_ ••• ,,~ n ". •• ' __ "_~_. . "e~w_'.
~
-••101101
•102 106 •108 109109
•112
121•
121122 •
125 125 •127 129131III
131
I
~
135 147147 ~155157 ••173 174184 •
187189 •
209 211 •215j218 .-233 251269
--275
317
•--., .• •
Forma §i structura
Expresivitatea materialului
Structuri curente din beton armat
Tipuri de constructii din zidarie
Constructia din «celule»
Constructia din «cutH In§iruite»
Constructia cu pereti izolati
Constructia cu schelet
Betonul, un material asociat cu modernitatea
Marile inovatii de la sfar§itul secolului XIX §i Inceputul secolului XX
Afirmarea betonului armat In arhitectura moderna
Estetica betonului armat
Structuri In cadre
Structuri cu pereti portanti (cu diafragme)
Structuri mixte
Plan~ee'la constructii din zidarie ~i beton armat,Plan§ee din lemn
Plan§ee din beton armat §i mixte
Relatiacladirii cu terenul
Infrastructura
Rosturi
Protectia hidrofuga §i protectia termica
Pereti de inchidere din zidarie ~i beton armat
Alcatuirea peretilor
Problema puntilor term ice
ControluJ migratiei vaporilor de apa
Executia elementelor din beton armat
Betonul aparent
Betonul armat cu fibre
Betonul prefabricat
Constructiile cu pereti portanti prefabricati
Prefabricarea constructiilor cuschelet
Fatade prefabricate din beton armat
Tendinte actual~Jn prefabricarea constructiilor
Studii de caz
Bibfiografie
4
·__ ,It·"",,,,,..,j.~ll~ . J _1O'f .•• ,~•• ~'" 4 ".• IliliI l~ 0 It l U .d J
••••••••-----------
Cuvant Tnainte
Volumul de fata reprezinta suportul teoretic al cursului omonim predat studentilor anului
2 al Facultatii de Arhitectura din UAUIM ~i se refera la modul de a construi arhitectura folosind
ca materiale principale zidaria ~i betonul armat.
Sunt evidentiate caracteristicile respective lor materiale, ale punerii lor In opera l}i ale
principalelor subansambluri constructive In care ele intervin, din perspectiva posibilitatilor,
limitelor ~i cerintelor specifice In proiectarea de arhitectura pentru executie, dar ~i din
perspectiva implicatiilor asupra calitatii arhitecturale, inclusiv cu referire la sustenabilitatea
produsului final. In acest context, perspectiva istorica - prezenta In volum ca ~i In cursul predat
- este menita sa puna In evidenta felulln care de-a lungul timpului ~i cu precadere pe parcursul
secolului XX aceste materiale au influentat arhitectura. Studiile de caz din arhitectura recenta au
fost selectate cu scopul de a evidentia 0 data In plus rolul materialelor ~i tehnologiilor, precum ~i
al rezolvarilor de detaliu, In creatia de arhitectura; totodata ele ilustreaza felul In care
preocuparile actuale pentru sustenabilitate "redesoopera" ~i "reinterpreteaza" materiale cu 0
lunga traditie de utilizare precum zidaria ~i betonul.
In cadrul volumului, ca ~i In cadrul cursului, cele doua materiale sunt prezentate Intr-o
maniera integrata, avand In vedere ca foarte frecvent In practica ele sunt utilizate Impreuna.
Acest volum nu este 0 colectie de prod use ~i tehnologii, nici un "retetar" de detalii
constructive ~i nu poate suplini documentatia personala; produsele, tehnologiile ~i detaliile
prezentate aici au numai un caracter ilustrativ Intr-un anumit context. Volumul, ca ~i cursul,
reprezinta doar 0 introducere, la nivel de principii generale, In problematica foarte complexa a
relatiei Intre arhitectura imaginata ~i posibilitatile de materializare a ei In obiectul real, construit,
unde cele din urma depind fundamental de oferta de produse ~i tehnologii, aflata In permanenta
~i rapida schimbare. Ca atare, 0 componenta importanta a formarii profesiona!e In domeniul
tehnologiilor arhitecturale 0 reprezinta obi~nuinta documentarii personale continui, alaturi de
dobandirea competentelor necesare pentru a selecta ~i utiliza corect produsele, tehnologiile ~i
documentatiile existente In raport cu cerintele unui caz concret de proiectare.
Rodica Cri~an
• 5
--
pu1s de 15 m de profondetx __
-•~
I
ZIDARIA -INTRE TRADITIE ~I ACTUALITATE
Zidaria are 0 lunga traditie care, timp de mai multe milenii, a furnizat pe cale empirica
solutiile cele mai rationale pentru realizarea constructiilor. Pe parcursul istoriei, din zidarie s-au
realizat atat constructii de mica anvergura, destinate locuintelor modeste, dar §i mari palate,
biserici, fortarete, poduri, apeducte etc
Dintotdeauna constructorii zidariilor s-au confruntat cu 0 serie de problemele specifice
acestui mod de a construi; ceea ce a diferit in timp a fost "solutia" dat~ acestor probleme, mereu
perfectionata de progresu! tehnologic. Aceste probieme specifice zidariilor se refera la:
alegerea materialor de baza adecvate pentru a construi zidaria:
pietre naturale
pietre artificiale - de la caramizile traditionale, pana la blocurile mode me din
material ceramic sau beton;
asocierea elementelor de baza ("elementele legate" din alcatuirea zidariei), astfel
incat sa fie asigurata continuitatea zidariei;
realizarea structurilor orizontale de acoperire §i de separare intre nivele;
realizarea golurilor de u§i §i ferestre;
in zone seismice, preluarea actiunilor orizontale, in plus fata de cele din incarcarile
gravitationale;
necesitatea de a indeplini §i alte functii decat cea portanta, cum ar fi protectia
contra factorilor c1imatici, dar §i cerinte estetice.
In rezolvarea majoritatii problemelor de mai sus, principala limita 0 reprezinta SLABA
REZISTENTA LA INTINDERE (practic neglijabila) a zidariilor, de unde au rezultat 0 serie de
restrictii privind inaltimile constructiilor, distantele intre peretii portanti §i dimensiunile golurilor.
Pe de alta parte, creativitatea constructorilor a oferit in timp diverse rezolvari ale acestor
probleme, bazate pe mijloacele tehnice disponibile in diverse epoci istorice.
Forme ale spatiului §i forme ale constructiei
In ceea ce prive§te relatia intre spatiu §i constructie, istoria arhitecturii pune in evidenta
doua ipostaze distincte.
a) Constructiile "nediferentiate" - unde nu se
deosebesc elemente constructive cu functii distincte;
constructia este un tot unitar rezultat din "acumularea" de
pietre dispuse dupa reguli statice precise, dand astfel
forma spatiului interior; amplificarea spatiului se
realizeaza uneori cu pseudo-cupole din pietre de mari
dimensiuni sau blocuri in consola.
• ' _. pH ••• ' • A. ' ,~ ""'-- ---".~._.".~.~7•
Piramida lui Kheops, ansamblul de la Giseh (2575 - 2465 i.Hr). Tunelul AI-mamoun.
"Nuraghe": constructii antice de tip "tholos".
Ansamblul Su Nuraxi. Barumini. Sardinia: turnul central (1500 i.Hr)
UTrulli": arhitectura vernaculara de uz agricol, Puglia, Italia meridionala
8
III•II•••II••II•••••••••--•
----------
----
"Crotli": arhitectura vernaculara de uz agricol, Bruscio, Elvetia
b) Constructiile "diferentiate" - unde se disting componente constructive cu functii
distincte, respectiv structuri portante verticale 9i orizontale; spatiul este conditionat de relatia
fntre cele doua categorii de componente (colaborarea lor Tntransmiterea solicitarilor 9i limitarile
dimensionale reciproce)
Diferentierea fntre elemente verticale portante 9i structuri orizontale purtate a existat dinvremuri stravechi.
La locuintele modeste din ora9ul antic Ur (Mesopotamia) ridicate fn mileniul III i.Hr.
spatii1e erau acoperite cu 0 structura orizontala realizata din 9ipci de lemn 9i trestie, asociate cu
lut; In mod similar au fost acoperite mai tarziu 9i locuintele pentru muncitori din oragele antice
de pe valea Nilului.
Oeir el-Medina, Egipt, 1567-1085I.Hr.
Sectiune printr-o casa tipica de muncitori, la necropola de la Teba; peretii din
caramida de argila nearsa sus\in un plan:;;eu din lemn, trestie :;;i lut
,.~ .•• If U J ,If ti J.·1'lP.4. "1!" , _
9
IIII
I
III
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'~'-peretecareinch ide cella
pronaos
-"-. colonada
stilebal
Pe de alta parte, la realizarea constructiilor monumentale - cum sunt templele _
structurile orizontale erau realizate din lespezi mari de piatra.
In alcatuirea curenta a templului egiptean (fncepEmdcu sec. XVII.Hr.), ~iruri de coloane
sau semicoloane adosate peretilor de fnchidere reduc deschiderile la dimensiunile impuse de
lespezile de piatra; imaginea de ansamblu a templului egiptean este fnca cea a unei constructiigenerate prin "acumulare".
La templul grec (sec. VI-V I.Hr.),
cutia din zidarie creeaza un nucleu
central rigid fnconjurat la exterior de
coloane pe care reazema arhitrave din
piatra; fntreg spatiul este acoperit de 0
~arpanta din lemn fn doua ape, cu pane
longitudinale ce descarca pe frontoane.
Diferentierea partilor constructive
~i, fn particular, a componentelor cu
functii",structurale, pune fn evidenta;?f,<'
problema "nodului" ce realizeaza
conexiunea fntre parti ~i care, prin modul
de realizare, trebuie sa asigure
contimlhatea ~i soliditatea ansamblului.iJ;":
r'ln ceea ce prive~te structurile boltite, arhitectura etrusca ~i cea romana sunt cele fn
care ai~ul ~i bolta s-au afirmat ca elemente constructive cu functie distincta, a carer forma este
astfel conceputa fncat distributia
fncarcarilor sa nu genereze fn zidarie
decat eforturi de compresiune.
Arhitectii epocii romane
republicane tarzii sunt cei care au avut
meritul "de a fi fndraznit sa elibereze
bolta, care nu era decat un gol fntr-o
masa, pentru a face din ea un volum
liber fn spatiu."j Bolta devine astfel 0
componenta constructiva cu rol distinct
cel de acoperire a spatiilor - ce reazema
pe pereti verticali portanti.
1 Adam, Jean-Pierre, La construction romaine. Materiaux et technjques, Editions A. el J. Picard, Cahors,
Paris, 1984. , ,. 4 •• ----'.~""~ __ IJ. L _ At
10
I
•
11
A. Palladia, Villa Capra "LaRotonda", Vicenza, cca.1570
•••••••••
Traditie, continuitate, inovatie, .Fie ea manifestare spontana a unui me~te~ug transmis de-a lungul secolelor sau
rezultatul unei "reinterpretari" moderne, ~tiintifice, a tehnicii traditionale, arhitectura din zidarie
include elemente de continuitate milenara pe care inovatia in materie de prod use ~i evolutia
cuno~tintelor nu Ie anuleaza.
La constructiile din zidarie portanta, peretele este
deopotriva structura ~i inchidere. Sistemul constructiv este
organizat pe baza de celule, conform unui criteriu ordonator al ~
spatiuiui puternic legat de ordinea structuraia, de dimensiuniie
limitate ale elementelor ce formeaza structura orizontala ~i de
slaba rezistenta la intindere a peretilor. Stabilitatea la solicitari, nu
numai verticale, ci ~i orizontale sau inclinate, impune organizari
spatiale pe cat posibil simetrice ~i care sa ofere trasee continui
pentru transportul incarcarilor catre terenul de fundare. Simetria ~i
controlul raportului plin-gol influenteaza organizarea spatiala a
cladirilor din zidarie, generand a regula ordonatoare a proiectului
bazatape respectarea logicii constructive.
Ceea ce nu inseamna ca traditia constructiilor din zidarie portanta nu a fast capabila sa
interpreteze aceste limite, gasind deseori solutii ,specifice care exprima, dicolo de respectarea
cerintelor structurale ~i constructive, capacitatea de inovare. Conceptia constructilor din zidarie
a introdus pe parcursul secolelor elemente de continua innoire, tinzand sa deschida "cutia"
• zidita, sa lase lumina sa intre in volumele delimitate de pereti, tinzand sa amplifice distanteieTntre reazeme, sa creasca Inaltimea peretilor. Prin intermediul experimentarii unor moduri
• diverse de dispunere a blocurilor de piatra ~i a caramizilor In zidarie, prin adoptarea unor forme,~ adecvate in raport cu solicitarile ~i
folosirea unor elemente constructive
• deta~ate (peretele, arcul, stalpul),distributia Incarcarilor a fast organizata
• conform unor criterii de mai mareeficienta structurala in cadrul unor
• ~ expresii arhitecturale diverse; de laarhitectura catedralelor gotice, pana la
formele complexe ale lui Gaudi ~i
__ . v~<o':~';}':~·~~":" .. configuratiile spatia Ie deschise ale vilelor. Frank Lloyd Wnght, Roble House, Chicago, 1908-1910 j' W' ht d I' t I XX . t .. IUI . ng e a Incepu u sec. , IS ana
__ arhitecturii demonstreaza potentialul zidariei de a ie~i din "tiparele" consacrate de traditie.Importanta acordata In prezent interventiilor de reabilitare a c1adirilor existente
_ ,co~Sider?te ..:a~ ,,~esurs~ reutiliz~i~~" }mpun,e cunoa~terea te~~~.~ii zi~a~~ei:, :~~~.donata In u ••••• , __ 'j-
trecutul recent In favoarea sistemelor cu schelet din otel sau beton armat. Prin intermediul
interventiilor asupra existentului construit, se redescopera mecanismele de functionare
structurala a constructiilor istorice din zidarie, diferite de schemele luate In considerare de
normativele actuale.
Totodata preocuparile actuale pentru sustenabilitatea mediului construit1 redescopera
mecanismul de control ambiental bazat pe masivitatea tidariei ~i acorda atentie sporita
continuitatii In raport cu traditia, cu cultura constructiva a unui loc, relnnoind astfel interesul
pentru sistemele constructive din zidarie ce au demonstrat potentia1ul unei tehnici constructive
milenare de a genera 0 arhitectura "durabila", adaptata contextului local.
Functia structurala a zidariei
Siaba rezistenta la Intindere a zidariei im~une ca so!~citarile induse de greutatea proprie
~i de Incarcarile exterioare sa se distri.buie In masa zidariei In a~a fellndH sa implice volumul
maxim de material, fara sa genereze eforturi de 7ntindere. Ca atare, constructia zidariei portante
se subordoneaza unui sistem de reguli de compunere a elementelor de baza ce trebuie astfel
dispuf~,ncat sa nu se formeze plane de lunecare ~i separare.
Modul de dispunere a elementelork-
legate· Intr-un zid poarta numele de
APAREIAJ. In cazul componentelor
constr~ctive cu rol structural, apareiajul este
cel care asigura continuitatea zidariei.
Decalajul rosturilor trebuie sa aiM In vedere
toate posibilele planuri verticale de lunecare,
In directie longitudinala ~i transversala ..
In plus, continuitatea zidariei este asigurata de sistemele de conexiune 7ntre elementele
legate, bazate pe frecarea Intre elemente, pe ancoraje mecanice sau pe aderenta mortarului.
Ca "material de legatura" In zidarii, MORTARUL asigura:
conlucrarea "elementelor legate", prin aderenta
transmiterea ~i repartizarea solicitarilor 7ntre "elementele legate"
Continuitatea zidariei face ca fiecare rand (asiza) sa descarce pe cel de dedesupt.
Aceasta continuitate poate fi 7nsa 7ntrerupta de prezenta unor goluri; In astfel de cazuri, zidaria
se cQmporta ca 0 placa ~ideviaza eforturile interioare din dreptul golului catre ~paleti, unde
materialul ofera 0 rezistenta corespunzatoare. Traseul de descarcare catre ~paleti valorifica
relatia dintre centrele de greutate ale elementelor zidite, distributia eforturilor facandu-se dupa
un fals arc obtinut prin console succesive 7ntre elemente. Deasupra golului descarca doar 0
1 Sustainable development: "development which meets the needs of the present without compromising theability of future generations to meet their own needs." (The World Commission on Environment and
.~.••••••..•••.• -Gevelopment)- - ...• r r •• --
12
..,.--
13
a)
'traseut efortllrllor de COmlJresiune
!portlulle de perete care descarca pe arhltrava
o
Efect de "volan termic" zi - noapte in timpul verii
~b)
portiune redusa de zidarie, ce trebuie
suportata de un element adecvat:
(arhitrava). Se pune astfel In evidenta un
mecanism de adaptare specific zidariei,
bazat pe apareiaj.
Un fenomen similar de 'adaptare'
se manifesta ~i In cazul unor cedari la
baza zidului; el devine evident atunci cand
Tn pereti apar fracturi ia separatia Intre
materialul 'activ' ~i cel 'inactiv'.
Efect de "volan termic" zi - noapte in timpul iernii
Masa zidariei nu este deci permanent §i in
totalitate implicata in functia structurala; constructia zidariei
nu coincide cu alcatuirea rezistenta a peretelui.
Tehnica de realizare a zidariei este lizibila la nivelul
paramentului; daca acesta nu este tencuit, apareiajul este
perceput ca 'textura' ce exprima vizibil modul in care este
ordonat decalajul rosturilor, regularitatea paturilor de
mortar, teserile la intersectii, ranforsarile de la 'capetele Iibere, bordajele de goluri. Astfel,
dincolo de ratiunea sa structurala, apareiajul poate genera efecte estetice cautate.
Functia de inchidere a zidariei
Pana la sfar~itul secolului XIX, inchiderile din zidarie masiva au constituit prirycipalul
s/ement de control §i reglare a micro-climatului interior al cladirilor, avand la baza
:::omportamentul "conservativ" specific zidariilor. Zidaria masiva permite controlul micro
c!imatului interior in relatia cu c1ima exterioara prin capacitatea sa de a acumula caldura ~i a 0
-sstitui mediului ambiant cu un decalaj de timp (efect de "volan termic" sau "schimbator de:::a:dura").
-------
-
14
La constructiile traditionale din zidarie pot fi identificate 0 serie de caracteristici - de
conformare ~i amplasare a cladirilor - care ajuta zidaria la Indeplinirea functiei sale
"conservative":
La "trulli" (Puglia, Italia, clima
mediteraneana), grosimea
variabila ~i forma pseudo-cupolei
din piatra permit vara un efect de
aspirare a aerului interior care se
ridica spre varful mai cald al
cupolei ~i este evacuat prin gal.
La constructiile de piatra din
zonele montane (ex. Masivul
Pasubio, Alpii de est, nordul
ltaliei), acoperi~ul din piatra ~i
Inclinat pana aproape de pamant,
cu pantele orientate spre
expunerile Insorite, acumuleaza
caldura din radiatiile soarelui In
pozitie joasa pe Iinia orizontului ~i
contribuie la Iimitarea pierderilor
de caldura In nopti1e recL
forme compacte ale cladirilor;
goluri mici (care sa nu reduca masa Inchiderilor In raport cu volumul interior)
amplasarea adosata terenului;
acoperi~e divers conformate In raport cu functia care este mai importanta: cea de
conservare a caldurii la interior In nopti1e reci, sau cea de racire In nopti1e calde de
vara;
acoperi~e boltite care activeaza circulatia aerului In spatiul interior prin forma lor ~i
dispunerea golurilor.
In particular, In regiuni cu clime diverse s-au nascut In timp - ca expresie a unor culturi
constructive locale - diverse rezolvari ale Tnchiderilor din zidarie, capabile sa "optimizeze"
raporturile cu mediullnconjurator.
In regiunile unde soarele estival
intens impune umbrirea fatadelor,
zidariile se "deschid" Tn logii §i
portice adanci care devin spatii
locuibile umbroase, dar §i protectii
solare pentru interior.
15
Louis Kahn, Indian Institute of
Management, Ahmedabad, India,
1962 - 1974.
Casele traditionale din Baghdad
au Tnchideri din zidarie dubla care
capteaza vanturile dinspre NV,
racesc aerul trecandu-I prin
pivnita §i II utilizeaza pentru
ameliorarea c1imatului interior
(sistem de c1imatizare naturala
"badgir-sir,?<;tb"l, ,••
CURTE INTERIOARA --
In zonele cu c1ima calda §i uscata din Asia, fatadele
expusela soare raman complet blindate, llil timp ce
porticele se deschid spre curti interioare umbrite. Cand
curti1e sunt Inalte, pe mai multe nivele, diferenta de
temperatura Intre zonele Inalte §i nivelul terenului permite
activarea naturala a ventilarii.
'5P ow CARE SE RIDICA
C,,"'<-'<LDE RACIRE A AERULUI
:cS•••GOJR)
--------
16
La sfar§itul secolului XIX §i inceputul secolului XX, progresiva "dematerializare" a
inchiderilor odata cu extinderea sistemelor portante de tip schelet, a fost insotita de
introducerea instalatiilor centralizate de incalzire §i climatizare care au facut posibila 0 relativa
autonomie a confortului interior in raport cu clima §i performantele lnchiderilor.
Criza energetica din 1973 a readus in discutie problema functiei term ice a inchiderilor;
dar deja zidaria masiva nu mai era solutia constructiva cea mai raspandita; ca atare atentia s-a
indreptat cu precadere catre ameliorarea capacitatii de izolare termica a peretilor de inchidere
prin dezvoltarea de noi produse mai performante §i noi moduri de a/catuire a peretilor (peretiimultistrat, cu termoizolatie eficienta).
Astazi, preocuparile privind REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE in
utilizarea cladirilor se asociaza cu folosirea de TEHNOLOGII ECO-COMPATIBILE, care sa nu
iroseasca resursele §i sa nu polueze.
In c1imele reci, peretele se
deschide in suprafete vitrate mari,
pentru a beneficia de 'insorire'.
Daca sunt bine orientate (S, SE,
SV), ferestrele ample pot
functiona ca sisteme de captare a
energiei solare §i, prin
valorificarea capacitatii de
acumulare a peretilor interiori, se
poate realiza incalzirea spatii/or
locuibile.
F. L. Wright, Jacobs House, the Solar
Hemicycle, Middleton, Wisconsin,1944.
----------------------
Din aceasta perspectiva, sunt aduse din nou In atentie ca/itatile "conservative" ale
peretelui monostrat din zidarie masiva, folosind materia/ele cu impact ambiental redus ~i
consum energetic mic la producerea lor.
Diversele so/utii traditionale regionale bazate pe zidarie sunt astazi privite ca raspunsuri
"inteligente" la problemele create de folosirea nerationala a sistemelor de Incalzire 9i de
climatizare, precum 9i a materia/e/or termoizolante moderne; arhitectura traditiona/a devine
sursa de inspiratie pentru promovarea unor rezolvari arhitectural-tehnologice sustenabile.
Valoarea semantica a zidariei
Atata timp cat apareiajul portant 9i masivitatea au reprezentat "adevarul" tehnic
constructiv al zidariei, de aceste aspecte a fost legata conceptia peretelui §l sub aspectul valorii
sale semantice.
Evolutia tehnicilor constructive 9i a produselor a actionat Insa In sensu I u9urarii zidului,
reducerii dimensiunilor sale ~i simplificarii apareiajelor.
Preocuparile privind limitarea consumului de energie ~i 0 mai buna izolare termica au
adaugat tendinta de stratificare a peretilor: diferenperea paramentului "cortina" de termoizolatie
9i de stratu/ portant.
In aceste conditii, rezistenta peretelui nu mai decurge din decalajul rosturilor, grosimea
redusa nu mai permite diverse moduri de dispunere a caramizilor iar functia termica nu se mai•
bazeaza pe masivitatea zidului.
Oar fascinatia zidariei aparente s-a pastrat, indiferent daca ea corespunde unui adevar
tehnic-constructiv sau doar II simuleaza. Calitatile texturii unei zidarii aparente nu rezulta
neaparat din masivitatea zidului; Tntimp, ele au fost asumate de Iimbajul arhitectural ca sugestie
a functiunii rezistente originare a pereteluisau ca 0 compozitie decorativa autonoma, Irr cadrul
unor stiluri diverse.
Zidaria in arhitectura secolului XX §i tendintele actuale
In cea mai mare parte a istoriei arhitecturii zidaria a fost deopotriva structura ~i
fnchidere. Aparitia scheletului portant din otel sau beton armat /a sfar~itul sec.XIX a facut
posibila separarea celor doua functii; acest fapt a determinat atitudini diverse ale arhitectilor 9i
teoreticienilor secolului XX fata de zidarie.
CARAMIDA nu a fost nici 0 clipa respinsa total; aparenta sau tencuita, ea a fost
constant utilizata pe parcursul secolului XX, fiind integrata aproape tuturor sti/urilor arhitecturale.
Pot fi Insa identificate mai multe directii 9i maniere de valorificare a 'traditionalei'caram.izi In
relatie cu noile materiale, otelul ~i betonul.
o prima directie 0 reprezinta 'reinterpretarea' caramizii aparente Tn spiritul ideilor
moderniste, tinzand catre suprafete simple, relativ neornamentate, directie ilustrata de proiectul
lui Daniel Burnham pentru Monadnock Building (Chicago, 1889)."~_.,._. __ .• In liP' -q-~
17
_~,~. __ .~ •••• , __ • m.·
In SUA, arhitectii pareau mai putin interesati de confruntarea ideologica intre estetica
modernista in ascensiune :;;ifolosirea materialelor traditionale. Asociata unui schelet portant din
otel, caramida a fost folosita la inchideri, ca material principal (American Standard Building,
1923) dar:;;i in asociere cu otelul (Crysler Building, 1930).
o a doua directie, mai complexa, poate fi observata la Wainwright Building (Louis
Sullivan, St. Louis, 1890). Oe~i neportanta, fatada de caramida a fost astfel conceputa incat sa
sugereze scheletul de otel din spatele ei. Considerata ca expresie a "sinceritatii in arhitectura",
aceasta atitudine a influentat puternic arhitectura de caramida a inceputului de secol XX.
Multe dintre constructiile de inceput ale lui F.L.Wright - Larkin Building (Buffalo, 1904),
Robie House (Oak Park, 1909), Hotel Imperial (Tokyo, 1906) - includeau elemente ascunse din
Piet Kramer, Ansamblul rezidential De
Dageraad, Amsterdam, 1923
°tel sau beton care faceau posibila materializarea viziunii sale formale.
o a treia directie deriva din arhitectura fabricilor seco/ului XIX din zidarie portanta.
Cladirile din aceasta categorie sunt caracterizate de mari suprafete plane de caramida,
distributie functionala a volumelor:;;i f%sirea unor e/emente portante (stalpi) din lemn sau fonta.
o a patra directie combina valentele de textura ale apareiajului de caramida cu interesul
pentru modelarea libera a volume/or ~i siluete romantice, in contextul arhitecturU"expresioniste"a inceputului de seco/ XX.
Alaturi de remarcabile creatii expresioniste
din nordul Europei (Michael de Klcrl(, Piet I<ramer,
Fritz ::Mifger, Bernhard Hbtger, Eduard Scotland,'(;1"
A/fred ..Wunge etc), modernismul catalan valorifica
intr-oroaniera particulara traditia locala a zidariei••.. I
de ca(?mida (Cesar Martinell, Puig i Cadafalch,
Antont~Gaudi etc).
1!:~;lntrecele 2 razboaie mondiale, caramida a .'o
fost utilizata de 0 generatie tanara de arhitecti
moderni~ti europenicare experimentau noi
concepte spatia Ie bazate pe ortogonalitate
carteziana ~i volume simple. In particular, lucrarile
timpurii ale lui Mies van der Rohe incearca sa
concilieze aceasta noua conceptie formala .cu
constructia traditionala din zidarie de caramida
"ajutata" de noile materia Ie ale vremii, otelul :;;i
betonul (Haus Lange, Krefeld, 1927-1930). Oar eel
mai frecvent in arhitectura modernisM zidaria de caramida era acoperita cu un strat neted detencuiala.
18
11II--
Mario Botta, Biserica Santo
Volto, Torino, 2001-2006.
Dupa al doilea razboi mondial, folosirea aparenta a caramizii - atat In pereti portanti,
cat ~i la Inchideri neportante - a fast "revitalizata" datorita unui nou interes pentru materialele
brute evidentiate Intr-o maniera foarte directa ~i agresiva de estetica brutalista.
Zidaria portanta a avut un impact redus In arhitectura postbelica; prezenta ei s-a facut
simtita cu precadere In inchideri neportante asociate unor structuri din otel sau beton. In
aceasta perioada, Mi)'carea Moderna accepta fnchiderea din caramida aparenta ca pe un
compromis; rezonanta istorica a texturii ei este complet integrata In vocabularul modernist.
In a doua jumatate a secolului XX, post-modernismul utilizeaza caramida ca referinta la
traditia istorica Intr-o maniera stilizata ~i1sau ironica. In Europa S-8 conturat un post-modernism
----
--- diferit de cel din SUA: In contextul unei sinteze de elemente geometrice c1asice, 'esenta'
caramizii - masivitatea, rezistenta, soliditatea - au fast
apreciate )'i exploatate.
In prezent caramida continua sa fie utilizata cu
precadere la INCHIDERI, situandu-se In fruntea competitiei cu
materiale mai moderne )'i mai sofisticate tehnologic, ca dovada
a faptului ca sunt apreciate calitatile sale "nestructurale": costul
rezonabil, flexibilitatea, durabilitatea )'i, nu In ultimul rand,
aspectul.
In contextul preocuparilor actuale pentru a arhitectura
sustenabila, calitatile ecologice ale ceramicii - ca material
"sanatos" )'i cu impact redus asupra mediului ambiant _
precum )'i capacitatea de control ambiental a peretelui masiv,
readuc In atentie zidaria monostrat, bazata Insa pe prod use cu
perfom antea meliorate.
PIA TRA - din ce In ce mai anacronica din perspectiva
strict functionala a peretelui portant - a "supravietuit" In arhitectura secolului XX pe de a parte
ca mijloc prin care diverse atitudini puteau fi exprimate In mod simbolic, pe de alta parte ca
material accesibil, utilizat In virtutea unor traditii locale.
Piatra are doua "fete" arhitecturale: In arhitectura monumentala ea exprima bunastare,
farta, permanenta; atunci cand este utilizata In arhitectura damestica, se prezinta ca un material
modest, natural, accesibil. Acestor doua aspecte Ie corespund nivele diferite de exigenta privind
calitatea pietrei, prelucrarea §i punerea ei in opera: pe de 0 parte, piatra taiata )'i prelucrata cu
grija, uneori de provenienta exotica )'i1sau lustruita, In arhitectura monumentala; pe de alta
parte, bolovani de rau, pietri)' sau piatra cioplita, asaciate cu straturi groase de mortar, Inarhitectura .domestica.
La Inceputul secolului XX, arhitectura monumentala din piatra se asociaza cu stilul neo
c1asic )'i cel neo-gotic, Ingloband totodata noile tehnologii constructive: metal )'i sticla, elemente
ascunse din beton armat. In acela)'i timp, ca reactie contra industrializarii, mi)'carea Arts andlIIlL 11:•• Ii It.Jtl.- [ •••. :J "'~t~~~~,J
_-----------4-4--.-JI< ..t-.~)1 I' ....""'_.It1
_ •.•••.U .AI. H II lIII
-----
-- 19
Crafts utiliza piatra in arhitectura domestica, propunand 0 intoarcere la valorile "oneste" ale
materialeler 9i tehnicilor constructive traditionale.
Invocand tot "onestitatea" dar in sprijinul schimbarilor majore aduse de revolutia
industriala - rationalizarea procesului constructiv, pentru cre9terea productivitatii 9i reducerea
costuri/or - Mi9carea Moderna utilizeaza 9i ea piatra dar in maniera specifica, eliminand
decoratii/e "inutile" ale arhitecturii monumentale traditionale.
Peretii portanti din zidarie de piatra raman 0 rezolvare curenta doar in arhitectura
domestica. Dezvoltarea scheletului din otel sau beton armat a oferit a noua solutie, mai
adecvata pentru structura portanta a c1adirilor de dimensiuni mari ce adapostesc institutii sau
functiuni comerciale; in acest caz, peretele din piatra devine exclusiv "inchidere". Promovarea
inchiderilor nestructurale de catre Otto Wagner 9i Adolf Laos a furnizat 0 baza teoretica pentru
expresia "onesta" a paramentului de piatra. Frecvent el este utilizat pentru a conferi "Iegitimitate
traditionala" unor c1adiri moderniste.
In perioada imediat urmatoare celui de-a I doi/ea razboi mondial, timp de trei decenii
utilizarea pietrei a cunoscut un regres, in favoarea unor materiale 9i sisteme de pereti-cortina
mab::avansate din punct de vedere tehnologic. In contextul arhitecturH moderniste a epocH,pietreJ i-a fost rezervat rolul de parament fara decoratii, efectele estetice limitandu-se la culoare
9i textura.
Anii '80 au marcat 0 "explozie" in ceea ce prive9te utilizarea pietrei la mehideri: rigoarea,inhiQqnta a modernismului a lasat locul exuberantei post-moderne, in timp ce progresele in
tehnqlggia de fabricare a pietrei au redus semnificativ costurile. Combinand valorile simbolice
ale arhitecturii traditionale cu structura rationala a modernismului, post-modernismul a capatat
notorietate ~i legitimare odata cu constructia c1adirii
AT&T a lui Philip Johnson la New York (1983) ce
aminte~te de zgarie norii inceputului de secol XX,
avand un parament din granit roz.
Astazi, piatra nu mai este printre
principalele materiale de zidarii structurale. Cu toata
productivitatea uti/ajelor actuale, costul prelucrarii
pietrei este 7n continuare ridicat, la fel costul
transportului ~i manoperei de 9antier.
De cele mai multe ori piatra este utilizata ca
parament (simplu sau dublu, 7n asociere cu b.a.)
sau ca plaeaj.
In anumite regiuni se mentine 0 utilizare
relativ extinsa a zidarii/or din pietre locale.
Peter Zumthor, Baie terma!a, Va!s, E!vetia,
19.94..1.996 _, '" "". "II _ J '"'l l .·1 .11. ~,,*,1I>,..·1 I . A· . t.b~ .J.
20
PRODUSE PENTRU ZrOARIl
Este vorba despre produsele ce constituie "elementele legate" din alcatuirea zidariilor
portante - pereti ~i alte elemente structurale (stalpi, bolti, arce) - dar ~i cele folosite la elemente
constructive neportante, cum sunt peretii de Inchidere la structurile cu schelet ~i peretii de
com partimentare.
In plus, anumite produse pentru zidarii - cele cu calitati estetice deosebite - au fost din
totdeauna folosite ca paramente aparente ale unor pereti realizati din alte materiale.
I. PRODUSE CERAMICE
Produsele cera mice sunt Inca cele mai raspandite In lucrarile de zidarie. Productia s-a
civersificat Insa mult In ultimul timp, pentru a oferi pe piata prod use optimizate In ceea ce
prive~te performantele zidariei In care vor fi utilizate: produse termoizolante pentru Inchideri,
prod use u~oare pentru compartimentari, produse apte sa primesca In interior armaturi etc. Mai
mult, se manifesta tendinta de a majora dimensiunile elementelor, pentru a reduce timpul de
executie a zidariilor, dar ~i pentru a reduce numarul de rosturi; fata de traditionala caramida,
manevrabila cu 0 singura mana, astazi se produc elemente de dimensiuni mari (blocuri)
prevazute cu goluri de priza pentru manevrare .•
In productia de elemente ceramice pentru zidarii exista tendinta catre 0 progresiva
specializare a lor pentru diverse destinatii de folosinta:
caramizi pline sau semipline pentru zidarii tencuite sau aparente;
blocuri semipline pentru zidarii portante;
blocuri semipline pentru pereti portanti de Inchidere;
blocuri cu goluri mari, pentru pereti de umplutura la structuri cu schelet;
caramizi ~i blocuri cu goluri pentru pereti despartitori.
Caramizi pline §i semipline
:2ramizi masive sau cu numar mic de goluri
.e'iicale (3 ... 20-24)
Taierea caramizilor
-
k"
__ .• , • ".,." ",:I:•••sarea4inieidetaie<e_Taiere.cu~~acoPul---:'::T;~m:ro;§rf~~
(vananta) (varianta)
21-
1fnivela
nivel~
sfoara ce defimitaazaaxteriorul zidului
I,\'
TERCA Klinker NF, 120 x 250 x 65 mm
TERCA Klinker NF, 120 x 250 x 65 mm
TERCtl. Klinker NF, 120 x 250 x 65 mm
Caramizi pentru zidarii aparente
Realizarea zidului 1.
Inaintea punerii In opera caramizile
trebuie udale.
Se a~eaza primul rand de caramizi pe
talpa de beton; se materializeaza fetele zidului 2.prin sfori Intinse; se verifica orizontalitatea,
apoi se fixeaza cu mortar randul urmator de
caramizi decaland rosturile (1).
Se realizeaza Intai colturile sau
extremitatile, apoi se completeaza mijlocul
peretelui. Se verifica permanent orizontalitatea
~i verticalitatea peretelui, cu nivela cu bula de 3.
aer, respectiv cu firul cu plumb (2).
Pentru controlul planeitatii asizelor se
folose~te 0 sfoara de ghidaj care se muta pe
verfica;!~ pentru randul urmator (3).
Mortarul trebuie sa umple rosturile
orizontale ~i verticale (4); rosturile se 4.
adancesc cu 0 mistrie spedala (trebuie sa fie,u~orretrase In raport cu fata zidariei);
surplus'ul de mortar se Indeparteaza imediat.
Caramida plina cu fete netede, pentru
paramente exterioare; culori: galben, ro§u
deschis, ro~u, ro~u nuantat
(Wienerberger- Terca)
Caramida cu goluri mari, cu fete netede,
pentru para mente exterioare; culori: ro~u
deschis, ro~u, ro~u nuantat
(Wienerberger- Terca)
Caramida cu goluri mid, cu tete nete~e sau
rugoase, pentru co~uri de tum la exterior;
culori: ro~u deschis, ro§u, ro~u nuantat
(Wienerberger -Terca)
22
----------Blocuri ceramice cu goluri
Cele mai multe inovatii Tn domeniul materialelor pentru zidarii privesc productia de
elemente de dimensiuni marl (blocuri) ~i se refera la: reducerea greutatii specifice prin goluri
:;;i/sau prin porozitatea pastei de argila; noi forme menite sa faciliteze punerea In opera;
cre~terea preciziei dimensiunilor ~i formei pentru a reduce dimensiunile rosturilor, ca ~i pentru a
simplifica executia zidariilor ~i a lucrarilor de finisaj. Cu titlu de exemplificare, sunt prezentate In
continuare produsele din seria Porotherm (Wienerberger) folosite TnRomania.
Blocuri ceramice cu goluri pentru pereti EXTERIORI structurali ~i nestructurali
h
I x b x h = 375 x 250 x 238 mmPOROTHERM 25
I x b x h = 250 x 300 (380) x 238 mmPOROTHERM 308; POROTHERM 388
I x b x h = 250 x 300 (380) x 238 mm; disponibil ~isub forma de jumatati (pentru teserea zidariei)
POROTHERM 30; POROTHERM 38;POROTHERM 30 Ii; POROTHERM 38 Ii
h
Blocuri ceramice cu goluri pentru pereti INTERIORI structurali §i nestructurali
Blocuri ceramice cu loca:;; de mortar, pentru
::'ereti structurali :;;i nestructurali (la structuri In
:adre)
Bloc ceramic pentru pereti structurali, cu
configuratie speciala care Imbunatate~te
comportarea In regim seismic
Bloc ceramic cu loca~ de mortar, pentru pereti
structurali ~i nestructurali (Ia structuri Tncadre)
Bloc ceramic pentru pereti structurali, cu
configuratie speciala care Tmbunatate$te
comportarea Tn regim seismic
------••••
I••--- _'.~'_m_,1J.8..rum- >' .'I x b x h = :u..Q~-A2
'" m _. POROTHERM 258~.·. __ M- .,,,.,
-- 23
PTH38
Elemente pentru buiandrugi la zidarii din blocuri ceramice
80 x 238 mmPOROTHERM S*
120 x 65 mmPOROTHERM*
Realizarea zidariilor din blocuri Porotherm
I x b x h = 500 x 200(115; 100) x 238 mmPOROTHERM 20N+F; 11.5N+F; 10N+F
Blocuri ceramice cu nut $i feder pentru pereti h
de compartimentare nestructurali
Elemente din beton armat precomprimat In
cofraj ceramic, pentru goluri cu deschideri de
0,25 - 2,50 m In pereti exteriori $i interiori.
EI~rente pentru buiandrugi din beton armatpreeomprimat In cofraj ceramic, la goluri cu
deschideri de 0,50 - 2,75 m in pereti exteriori ,
$i il1teriori.
Asizele $i apareiajul
Rosturi verticale decalate la ~ din dimensiunea blocului, in lungul zidului; rosturi
orizontale de mortar: 12 mm. Loca$urile de mortar trebuie umplute complet.
24
••• JjlI( J ~ .l- J ~ lU ~ J r ,., .. ',.4; .• 1 l. I IW>- :.• -. 'to-,,.. 11lll~ I J "l'"
~
~-- Zidarie eonfinata - colt de perete exterior-----Betonul (stalpi~or b.a.) este
aeoperit la exterior eu elem"ente
de protectie (ex. elemente
eeramiee PTH 11.5 N+F) pentru
evitarea puntilor term ice.
E~!rooli'l fX~c-:;n:ny·)
-----------
Zidarie eonfinata - interseetie perete interior eu perete exterior
Betonul (stalpi~or b.a.) este
aeoperit la exterior eu elemente
de proteetie (ex. placi polistiren
min. 5 em) pentru evitarea
puntilor term ice.
25
Realizarea golurilor de ul?i l?iferestre in zidarii din blocuri Porotherm
Montaj buiandrugi prefabricati din
beton armat precomprimat in
cofraj ceramic (120 x 65 mm)
peste goluri de w;;i ~i ferestre;
rezemare laterala min.25 cm, pe
blocuri intregi cu golurile verticale
umplute cu mortar.
26
~~ "4" _ •••••.•••,_ ••••• A ••' ••,•••• _. __ •••••, •••••••••••, •••, .•••• •••.jj. ••••••••• M.~,
•--
Asiza din caramizi pline 240 x
115 x 63, pentru completarea
zidariei la nivel cu buiandrugiiD"'rr"f-,..."h ......•.•..•.....•I VIUlGIIt::;IIII.
Zii'ie t:urantZJ pine 24.1) x 1i5'.\ 63 IB f ;Vfj; '::...0 tkjlr1rdrlx::~POiu.;:""'.{;fm.t.u tio:'>;..lti -c<};·g'nic;:.; .?::
Elemente de b.a. (centuri in dreptul plan§eului)
acoperite la exterior cu elemente de protectie (corpuri
ceramice + placi polistiren) pentru evitarea puntilortermice.
Buiandrugi prefabricati din beton armat precomprimat
in cofraj ceramic (120 x 65 mm) peste goluri de u§i §i
ferestre.
BUtililtXUqPTH 120x€5
27
POROTON T9
Sortimente optimizate
Blocuri ceramice cu proprieUiti termice
ameliorate: au fata superioara ~i cea infeii()ahrc
absolut plane (proces de fabricare controlat de
computer); In rosturile orizontale mortar
special cu grosime de 1 mm. aplicat cu 0 rola.
(Wienerberger - Porotherm)
Blocuri ceramice cu proprietati term ice
ameli()[ate: geometrie optimizata a golurilor;
compa~itie optimizata a argilei (cu adaos de,~;Tti-'"
mate\~le care Ii cresc porozitatea); umplutura
de perlit In golurile blocului.
(Wienerberger - Porotherm)
Blocuri ceramice cu proprietati acustice (de
izolare la zgomot) ameliorate: blocuri grele;
blocuri destinate umplerii cu mortar sau beton
(In imagine).
Pentru cerinte speciale de izolare se folosesc
pereti dubli.
(Wienerberger - Porotherm)
28
C/.,q.;Tl'ERlST10iE CEll'El.fM:NTO~~:25lr3O>25cm~dltlr~:30onp~~ di for"t.u~: :S 5:1%
PARETE POROTON' 70JSpassore. 30 em + lnmnaea
Blocuri cu goluri din ceramica alveolara
Ceramica alveolara (poroasa) pentru corpuri cu goluri de greutate redusa (~i capacitate
de izolare termica ameliorata) este obtinuta adaugand In amestecul "traditional" de argila+apa+nisip, anumite materiale naturale (pleava de orez, resturi de
masline stoarse, faina de lemn, celuloza din hartie reciclata) sau
sintetice (granule de polistiren) cu granulometrie mica (2-2,5 mm)
care, In timpul arderii, degaja gaze, lasand "alveole" (goluri)
'nchise, uniform distribuite in mass materialuiui ceramic.
-. ~ f a .•-••••_ 1_ ij:;i•... j.....""•••.! •• _~n' __ ••'
Laterizi Torres - Poroton
8ellenberg - Monomur 38
Biocuri ceramice din argi/a u~oara, cu alveole
sferice inchise (In argila cruda se adauga
;;ranule de polistiren de 1-2 mm diametru care
:;rin ardere degaja C02), cu fete plane ~iorofilate.
~:ortar discontinuu In rosturi/e orizontale ~i.srticale.
Biocuri ceramice din argila cu continut mare de carbonatde calciu car
e, prin ardere, determina 0 porozitate naturala.
Fete orizontale plane rectificate cu laser.
Montaj cu mortar de ciment 1 mm In rosturi/e orizontale,
Tntins cu un dispozitiv special.
Fete verticale profilate (montaj "uscat").
-----•
• 29
,~
~-~ '" if~'" },_I_:'~~_._~.J
Coffll' 00 volet roubnt
~~!.W>W''' 1_____ •.. _1
Imbinari Intre pereti ranforsate cu benzi din ote1la fiecare doua asize.
Terreal- Calibric
Fa~ii ceramice cu goluri pentru pereti despartitori
Una solution complN.e, briques et accessoires monolithe'l,.
pour line etflCacite de r.os.e et une qualite de construction inegc.:Iee.
30
l,~= ••..•,.,.,-:~] jJ'llli:
~ Ii--
31
II. PRODUSE DIN BETON
Prima utilizare a blocurilor de beton pentru zidarii la constructii civile se situeaza la
Tnceputul secolului XX Tn SUA 9i este rezultatul cautarii "pietrei artificiale" Tn prima jumatate asec. XIX. Primul bloc de beton a fost turnat Tn 1882.
$i astazi produsele din beton pentru zidarii sunt Tn continuare legate de doua moduri dea Ie interpreta 9i utiliza Tn constructii 9i arhitectura.
1) Ca materia Ie economic, Inlocuind alte materiale mai scumpe.
Blocurile de beton costa mai putin ca piatra, dar 9i decat caramida. Din acest motiv, daca In
unele tiki b.b. sunt utilizate cu precadere In alte constructii decat cele de locuit (Italia), Tn
diverse alte tari (Franta, SUA) utilizarea b.b este foarte raspandita Tn zidarii destinate a fitencuite fa orice tel de cladiri .
2) Ca materiale capabile sa simulezecalitatile estetice ale pietrei.
Capacitatea betonului de a simula calitatile estetice ale pietrei a condus la punerea la punct a
unor produse speciale, destinate zidariilor aparente, cu moduri de finisare foarte diverse
(culoare, agregate, tratamente superficiale); blocul din beton este utilizat ca element demodulare a texturii de zidarie, cu trimitere la piatra.
In prima jumatate a scolului XX, F. L. Wright a experimentat blocul de beton Tn
constructia de locuinte economice 9i adaptate contextului regional. Ideea sa se baza pe
posibiltatea de a amprenta materialul, atribuindu-i liJecoratii diverse pe suprafata vazuta.
---
-
---
-----
--- F.L.Wc;ght, StocecHoose, Hollywood, 1923.
___________ .;;Z;;.:id;;a:.:.[;;;ie:..:a;:.:r.:.:.m.::.;a:.:.:ta~dllOilJ""'.Q•••'Q""~wi.de.beton.l;textile.olook"'Slab~)-~-'-'''''''''''._' _._. __ c •••••_· ••••••••• _ •••' .A.'..-- .... ,-
-
Sistemul "textile block slab", pus la punct ~i aplicat de Wright la diverse cladiri construite
intre anii '20 ~i 50', are la baza caramizi de
beton patrate (41 x 41 cm) cu grosime de 9
em, asamblate eu mortar fluid ~i bare de otel.
Plaeile puteau forma paramentele unui perete
dublu cu gol de aer interior, sau ale unui
perete (sau stalp) eu miez din b.a. turnat in
situ. Wright a exp/oatat natura eompozita a
betonului pentru a varia eulorile ~i granulatia
placilor, folosind nisipuri de diverse tipuri sau
pietre sfaramate.
Elemente/e din beton pentru zidarii
sunt in principal bloeuri pline, semipline sau eu
goluri mari produse prin matritare; sunt realizate din beton de ciment cu agregate de diverse
naturi. Forma lor - volumul, golurile, fetele, rosturile - rezulta din conformarea matritelor In care
betonuLproaspat, Intr-un amestee relativ useat (eu putina apa), este turnat, compactat ~i vibrat.
Caracteristicile agregatelor sunt importante pentru determinarea proprietatilor
elementului ~i a costului sau; se utilizeaza agregate normale (nisip ~i pietri~) sau agregate
u~oare (argila expandata, spume vulcanice, scorii, zgura).
In raport cu greutatea betonului ~i prbeentul de goluri, se obtin produse eu greutati
specifi,ce diverse - deci eu diverse rezistente mecanice ~i diverse rezistente /a transferulcaldurii.
Aspectulblocurilor de beton este influentat intai de toate de natura ~i dimensiunile
agregatelor, preeum ~i de cantitatea de apa dinamestec. Culoarea se datoreaza cu precadere
materiilor prime utilizate.
Forma blocurilor - inclusiv profilatura superficiala (striuri, cane/uri, basoreliefuri) - ~i
structura materialului sunt obtinute prin cicluri rapide de amprentare sub presiune in m8trite din
care blocul inca proaspat este transferat catre procesul de maturare, prin care betonul atinge
stadiul de intarire. Procedeul folosit pentru maturarea betonului influenteaza coloratia bloeului.
Odata intarite, blocurile destinate zidariilor aparente pot fi supuse unor tratamente
superficiale (ca ~i piatra): ~Iefuire, sablare, buciardare, flamare etc.
Daca sunt destinate a fi utilizate in zidarii "uscate" sau cu rosturi foarte subtiri,
suprafetele suntfrezate sau r~2tfficatemecanib.
Un tip pa~i~ular de finisare care imita bosajul de piatra (relief superficial pronun\at) estefinisajul "split". AW·fu:i:.,~~fir1isaj;tareimita piatraneregulata,este cel al bfocului "slump", ob\inut
cu amestecuri maifluide ~i care in momentul decofrarii sufera 0 deformare in sens vertical,
determinand 0 forma neregulata a bloeului.
32
.--------------------,,-
~ --------Blocurile pentru zidarii aparente pot suferi ~i tratamente superficiale peliculogene, pe
baza de ra~ini, emailare ~i glazurare.
$i blocurile din beton au suferit 0 evolutie interesanta, menita sa Ie amelioreze
performantele ~i/sau sa Ie largeasca domeniuf de utilizare.
Folosirea argilei expandate ca agregat a fost pusa .Ia punct lafinele anilor '30 In
Danemarca ~i este astazi larg raspandita Indeosebi In Europa.
Blocurile din b.c.a. (inventat In anii '20 In Suedia) au 0 greutate foarte redusa, sunt u~orde prelucrat, au fete regulate ~i netede.
Tipuri de blocuri din beton
C)c GJ····:'····· ( .• '. '" •••'•••••• '. --'0_ •••.•••••• / '.
<'-.' " -'" _.,f i,, ' .!; n _~j ,::!
a ." I b
----a) - b) Blocuri pline
c) Bloc semiplin
c d
d) Bloc cu gal interior
f) Bloc cu gal interior format special de colt
h) Bloc special pentrucenturi ~i buiandrugi
Cu mortar In rosturiorizontale ~iprofile de Montaj 'uscat'ImbirTare"V~fUC81a -l; miez.turnat •• , , -", ., .•
e
9
Montarea blocuriJor din beton
e) Bloc pentru paramentaparent (cu caneluri)
g) Bloc special pentruzidarii de umplutura lastructuri In cadre
_ Cumorta'
. r In rosturi_ .•., " onzontale ._ ~I v<;rticale"1_~_4.·.
•••- 33
Siocuri VOSS
Siocuri din beton cu goluri mari, zidite uscat !;>i
monolitizate cu mortar de ciment preparat !;>i
turnat "in situ"; peretele include armaturi
verticale !;>iorizontale.
Montaj "uscat"+ miez turnat
34
•.,
--------------
Blocuri DAC-ART
Blocuri din beton colorat pentru zidarii
aparente cu aspectul §i rezistenta pietrei de
calcar; blocuri de diverse dimensiuni pentru
pereti interiori §i exteriori, inclusiv cu forme
speciale (ex. de col\).
Blocurile pot include carcase de polistiren cu
gol interior.
Blocurile sunt zidite uscat, apoi Tn goluri se
dispun armaturi §i se toarna beton.
Blocuri TRENWYTH - VERASTONE
Blocuri de zidarie prefinisate, din material
reGie/at, pentru pereti structurali §i
nestructurali.
35
o
J
i
Ii.
II
wallboard
roof panel
blocks(mside wall)
thermal protection wall
:~~~~Q~~~~~)
1
Produse din beton celular autoclavizat
Betonul celular autoclavizat (BCA?) a fost inventat In Suedia In anii '20, de catre
arhitectul Johan Axel Ericksson, ca alternativa"pEmtrl1 produsele de lemn, deficitare dupa razboi.
Betonul celular autoclavizat este un beton u)'or preturnat, care, spre deosebire de alte
prod use din beton, se poate taia cu fierastral:Jlla"-t.iimensiunile
cerute )'i permite realizarea de )'lituri pentru"trasee de,
instalatii.
Unul din motivele importante pentru care In prezent
BCA este utilizat In constructia de locuinte, este economia de
energie. Numit "termoizolatia structurala", BCA are 0 buna
capacitate de izolare termica, dar )'i calitatea de a acumula
caldura.2
Blocuri/e de BCA au fete regulate )'i netede, a)'a Incat se zidesc cu rosturi subtiri ~i se
finiseaza cu 0 tencuiala "Ia pie Ie" realizabila rapid. Se folosesc Tn principal la zidarii de
umplutura )'i compartimentare; sunt utilizabile ~ pentru zidarii portante, dar cu restrictii.3
1 Corespondentul in englez8 este MC - Autoclaved Aerated Concrete._
2 "In some European countries 60% of new home construction uses autoclaved aerated concrete (AAe) ,jblocks or panels for exterior wall construction. AAC is also a common building material in the Middle East, ' 'Far East, Australia, and South America" (Residential Concrete Magazine, May 1st, 2006)
3 conform, Normativului CR6-2006, din SCA GSN 50 in Romania se pot construi: ZNA - numa; P; ZC - "1' , .
_ .-:XJ:±1jo~u-'.ismicilate.foad"'edUsii,(.X..si"'U,.D.'a~ • -' --, •-
----- 1
IJ
Blocuri YTONG
Oimensiuni standard. Montaj cu mortar in rosturi subtiri (2-3 mm)
Note: G = smoothT & G = tongued & groovedT & G + HG = tongued & grooved + ergollomiwl grips
37
I
.,.
I '1
a. 600 rnmb thicknesses·
150 rnm175 mm200 mm
240 mm300 mm:365 rnm
c. 250 mm
8.3.8-2 a Wall connections
Wall in Ytong blpcks -load bearing walls
8.3.4.2 Murfof reinforcement
Directions for use
Zidarie din blocuri Ytong - detalii caracteristice
-
--
1. Ytong WJII2. Ytocol3 rvlunor EI ~J4. Munor corner ,w,'"
Sizes
a. 40rnrn,901ll1ll,140/llIl\,t~~~b.-di8meter....4,5Inll1
c.8x1.5/ll1ll
38
••
8 _3_10.1a Placement of floor
Placement of concrete floor on S()lid 300 mm Ytong wall
1 Ytong block2 Ytoeol
3 mesh reinforcement laId in plaster4_ thermal insulation - tipe PU5_ concrete floor
6_ bituminous felt· Olln_ 4 111m7 mortar
8.3142 Window-solid ytong wall
Directions for use
1. Ytong block2. Ytocol3. internal plaster4. external rendering5. water proofing6. flexible joint7. thermal insulation type PU8. butt (cut from 100 mm block)
o--.-0
,j
j
I-
III
JiiI
1. ytong block2. ytocol3. ytong lintel
40
B.33.2a Ytonq lintels
Directions for use
••••
t---=--t
1. Ytong block2. Ytocol
3. ytong U ~ lintel4. concrete beam - poured in
situ
S,zes:a <wailab!e leogtn 2 m - 6 mb. width: 175 - 200 - 240 - '300 - 365c. 250 mmd heighth of the reqwred concrete
1)8am to De calculate·j by structuralengineer.
e. 50 - if IJ = 175 - 200 - 24055 - if b = 30062.5 - if I) = 365
1. to be calcui3ted
••••••••••••••"O"_"'M, __ " ", ••. ,.,,, ••••••.•••.••• ~ •• """ ••..• _.
41 •
-•• J
•• J
••••
concrete floor I ceilinq
j..•..
1 ytong blocK2. ytocol
3. ytong lintel4. mesh reinforcement5. mortar
6. concrete floor i ceiling7. butt - to be cut on site
and glued to lintel8. elastic joint9. insulation
1. Ytong block2. Ytocol
3. Ytong lintel4. Ytong floor5. thermal insulation-type PU .6. mesh reinforcement laid in plaster7. bituminous felt - min. 4 mm8. internal plaster9. sound insulation10. cement floor
11. flexible joint
i,
-t--<Di.-@
I
i--0I-'
placement ofYtol1g floor Qn Ytong lintel
8-3,102 D' Placement of floor
42
••
•
••••••
••
i•I
,•43
••
DPC
Insulated screed
ytong block
nocol / ytong fix - thin joint mortar
HEBELAAC roof panels
Reinforcing mesh
Thermal insulation
I Ytong block2. Ytocol
3. Ytong U lintel4. Ytong ceiling5. mesh reinforcement6. cavity or insulation7. bitumenous felt· mill 4 mill
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
HEBEL flat roof on solid wall - B 4.11.1a
+_LL. t3t.Jl---t+---~.---f
8.3.13 Ring beam - on solid Ytong wall- using U lintels
Directions for use
_""..C<{l ii ..N.."''" ilI~~!I 4J.. ~ ""./!! _ If'~. .1IlI .L
44
Elemente pentru pereti despartitori
a) Placi
cu fete lise - montate cu mortar In rosturile
verticale :;;iorizontale
cu fete profilate - montate cu, mortar numai
In rosturile orizontale
~
IJ
,-
J
Ij
J
J-
J-Ij
jjj
J
-l-II•.
.-
Fa§ii armate pentru aeoperi~e inclinate la mansarde
Lungime standard: 6m; posibil pana la 8m.
Latime: 62.3 (§i peste).
Grosime: 20 em (§i peste)
45
Sistem constructiv din fa~iide SeA, pentru hale industriale (Ytong - Hebel)
J
j
J
J
HEBEL complexdividingwatlh oriz 0 nta Vve rtiCci l
Internal wall
HEBEL roof pCinel~Islopedl
HEBEL fire (,rotectionWall
horilontaV~erticCil
HEBEL roof panelsIfl"tl
HEBEL roof panelsI-~he.j'
The HEBEC aeratecfconcreiebuiiCiinisyst'em inindl.lstrial buildi ng
Externalwall;non loadbearing
HEBEL horizonlcil
WCilt panels
HEBEL Vertical
w"ll panels
Floor
HEBEL
Jloor pa n e.(s
46
c:
n < standard matrix
47
1
J
i
J
------ .. , -~- , -~' 1-'-'"" ''{,:,.~"
~;il"'~
III. PRODUSE DIN SILICO-CALCAR
48
Zidarie din piatra bruta
Pereti prefabricati din blocuri de silico-calcar (Ytong-Silka)
49
IV. PIATRA NATURALA
Intrucat piatra este In continuare prezenta In traditia locala, In diverse tari europene
normativele recente de zidarii portante 0 iau In considerare; utilizarea sa este admisa cu
conditia sa poata fi demonstrata asigurarea comportamentul mecanic ~i durabilitatea, ca ~i
comportamentul termic cerut de normele actuale privind economia de energie.
Tipurile istorice de zidarii din pia' -
zidariile din piatra bruta - piatra sparra sau DOlovanl ae rau
zidariile din piatra de cariera cioplita grosier (moloane)
zidariile din piatra fatuita sau piatra de talie
In prezent, cu aceste tipuri de zidarii se confrunta In mare parte activitatea de
restaurare, In timp ce normativele actuale privind zidaria portanta exclud (eel putin In zone
seismice) zidariile care nu sunt realizate din elemente cu forme rectangulare regulate, astazi
prod use chiar ~i industrial (v. Eurocode 6).
1'; I• \<lIl, ~4_ I"'-I'M'''
J
J
J
J
1Surfaces. cfassrse:
D ,. '-!.," 2
Oe+auts de o!an~;ti?de-.tlac:e:.sdelit"
(
~
Plan d'une asslse
I /,1- -- -~ ---...
1.5 h •. 3 h
Parement
Epaisseur des joints 3, ..4 em
Epa;sseur des joints 2 ..,3 em
Joints verticaux decales d'au moins 10 em
;?:idariedin piatra cioplita grosier (moloane)
- I
giumovisibl1e
grossolanamanlesquadrati
stradelle
faccia con giunti a Slradelle
et ~ 25 em, (2 ~ 15 em
51
Decalage minImum des joints verticaux:- a rexterieur. h/2
mais au moins 20 en)- a rinterieur, 15 em
Plan d'une assise
Epaisseur maximale des joints 1 em
8__----letto superiore.-- JaCC.ia intern a 0 posteriore._._ giunto
faccla esiema a antenore
~.-
c=J0:~f,~f.
0<CJCl
assestamento indentato
-~'--assestamento isodomo alterno
Zidarie din moloane + beton armat
Zidarie din piatra de talie
Tipuri de apareiaje
01
assestamenlo irregolare
asseslamenlo pseudo-isodomo
-----
letto.facciaB giunli intagliati letta intaglialocon faccia e glunti__ ~, '111 lJ I uUlllg(Q~~EJ.Qle~quadratl __
•..."
1
.1
1--'"
J
I
j...'
1
if"CfI,;,• ~.j
I
~l""""""'"
corsi inpietra
(H max 160 em)
AIda Rossi, Casa Alessi, Lago Maggiore, 1989
Tipuri de zidarii portante din piatra (conform Normativului italian OM 20.11.1987)
muratura in pietra di Ci:ivanOn squadrata(~pess. min. 50 em)
muratura in pietra di cava non squadrata e listala(spess. min. 40 em
In zone seismice,se admit n~maizidarii din blocuri rectangulare; la c1adiri cu mC:l'$;2nivele se admit:;;i zidarii din'piatra brutaHstatela max 160 em.
52
53
1 Ramcke, Rolf, Masonry in Architecture, Masonry Construction Manual, Basel/Boston/Berlin, 2001
I lungimea = 2 x latimea + 1 rost I
ALCA TUIREA MODULARA A ZIDARIILOR
Caramida este fecvent indentificata ca fiind primul element de construcfie standardizat,
cu dimensiuni ~i proportii prestabi/ite.
Elementul de baza al zidariei (unitatea, modulul) conditioneaza apareiajul zidariei:
modul de tesere ~i dispunerea In asize cu distributie regulata a rosturilor depind de 0 anum ita
relatie lntre parti cu dimensiuni prestabilite.
Oimensiunile elementelor de zidarie alese, cu raportul lor specific lungime-Iatime
lnaltime, determina un sistem de coordonare modulara propriu fiecarui proiect. Grosimea
pereti1or, lungimea, lnaltimea, pozitia ~i dimensiunile goluri/or sunt definite ca rezultanta a
multiplilor modulului de baza.
Oimensiunile caramizii arse au variat In timp ~i de la regiune la regiune, dar rareori au
depa~it 35 cm Tn lungime ~i latime, ~i 11 cm In lnaltime, pentru a garanta arderea
corespunzatoare ~i a preveni deformarea excesiva In timpul arderii; In plus, elementele de
zidarie trebuie sa fie u~or de manipulat (cu 0 mana). Cu putine exceptii, aceasta regula este
valabila ~i azi.
Oimensiunile elementelor de zidarie ~unt lntotdeauna indicate In aceasta ordine:
lungime x latime x lnaltime (1nmm). Formatele sunt diverse, dar In general se respecta 0 regula
de baza ce asigura teserea:
"ea toate dispozitivele sau instrumentele simple, unitatea de zidf1rie este un element ingenios al
vietii de zi cu zi". 1
Ca sistem de reguli de compunere nesere") a elementelor de
baza ce asigura "Iegarea" peretelui pe 3 directii, APAREIAJUL se
bazeaza pe acest raport lntre dimensiunile elementului de baza.
Grice zidarie - ~i lndeosebi cea aparenta - trebuie sa tina
cont de coordonarea dimensionala a elementelor de baza, pentru
rationalizarea proiectarii ~i executiei, dar ~i pentru obtinerea unui
aspect corespunziHor (1ncazul zidarii/or aparente).
In cazul zidariilor tencuite, elemente de dimensiuni mai mici pot fi obtinute prin taierea
piesei de baza In ~antier. In cazul zidariilor aparente se folosesc elemente speciale cu
dimensiuni mai mici standardizate, corespunzatoare unor submultipli ai caramizii: 3/4, 1/2, 1/4.
'~i""l--
10 90
125
115
15
140
20
1~J
25
240
30
29'J j
!
j
j
I
1
--"'-.•...
Zidarie de 2 caramizi
50cm (240+240+10+10)
Zidarie de 1 1/2 caramizi
375em (240+115+10+10mm)
Zidarie de 1 caramida
2Scm (240+10 mm)
Zidarie de '!. diramida
125cm (115 +10 mm)
ProiectuJ trebuie ded sa respecte restrictii1e care decurg din teserea zidanei- e'.T:and
printr-o corecta dimensionare nevoia de a taia caramizi ~i de a folosi bucati cu dirT' 2nsiuni
speciale.
GRQSIMI DE ZIDURII DIMENSIUNI MODULAREpentru' caramida cu dimensiuni nomina Ie 240 x 115 x 63
Dimensiuni modulare §i dimensiuni nominale
Dimensiunite modutare (dimensiuni tehnice de coordonare) se referS. la elem2:-:2'2 de
zidarie 'puse In opera' ~i sunt cele care se folosesc In proiectare. Dimensiune Dimensiunev • modulara nominala
Se bazeaza pe un slstem modular cu baza 10 cm, ceea ce(em) (mm)
Inseamna ca fiecare dimensiune a caramizii majorata cu 2 semi-
grosimi de rost este multiplu de 10 cm; sunt utilizate ~i semi- I 75 !I 63
module (5 cm).
Dimensiunile nominate sunt dimensiunile utilizate In
comert pentru a desemna un anumit sortiment de caramida sau
bloc. Sunt determinate In raport cu sistemul modular, sC8zand
grosi(TIfJa rostului din dimensiunea modutara.
Tipuri de apareiaje
Incazul caramizilor, dimensiunile mici ale elementului de baza fac posibile apar9:":;,'S
diferite, rezultand zidarii de diverse grqsimi §i cu diverse texturi pe fata expU$a.
In regiunile unde caramida a fost ~i este folosita frecvent, s-auutiHzat In timp c;/erse
tipuri de apareiaje, cu diverse moduri de dispunere a caramizilor In alternanta din cad-:_ unui
rand ~i In randurile suprapuse; diversele apareiaje raspund unor cerinte structurai~ sifsau
estetice diverse.1""'1,.· ..l 'J
54
flamish bond
Zidarie de 0 caramida
Zidarie de 1/2 caramida
header bond
\.
stretcher bond
55
_ ll. . -~j""",.•..u •. ,'~,," .
-,,-
,j
1
I
monk bond
english bond
english bond
Zidarie de 0 caramida §i jumatate
Zidarie de doua caramizi
56
-,
I--
l.· •••.""'_.~.." .
english cross bond
dutch bond
57
----- In cazul elementelorde dimensiuni mai mari - blocurile ceramice sau din beton
diferentierile Tntre apareiajesunt minore, TntruciH Tngeneral blocul ocupa toata grosimea zidului.
Pentru decalarearostu~ildrpeverticala se folosesc local elementele de dimensiuni mai mici
obtinute prin taiere sau elel1le,nte speciale Uumatati de blocuri).------ Blocuri ceramice Blocuri din BCA-- Proiectul trebuie saprevada dimensiuni stabilite functie de dimensiunile modulare ale
blocurilor de zidarie.I
..!- MODULUL (M) = dimensiunea nominala a blocului + grosimea rostului vertical 1
J
1-.
1
1
Determinarea cote lor A. B. C
J = grosimea .rostului = 5 mm
A (exterior-exterior) = (n x M) '- J = (n x M) - 0.5 em
C ,', C ,,>3,'C, "c-_ •. ~7B,_(jnte[i2r-JnteriQ[)= (nx M) +J ==(n x M) + O.5cm~".,:c-t,.,~,"',.( ~,iC~"f':,r. ' ' ,t ~ " ~"7"-~_O;,'7~"·o. 0 co , 0
_Y'""',":",";;:c.·_uP 0 C (exterior-interior) =(n x~)
~.S::liI~4lJ .!>J
L.......... • A
-----__ • , •• , • A ", •• ,,,,, '''' ,,_ ." " ''''~-~_I'--'- 58 I
Inaliimea zidariilor din blocuri trebuie sa fie un
multiplu Intreg al Inaliimii modulare a blocului
(Ina1iimea nominala a blocului + grosimea rostului
orizontal)
Coordonarea modulara
Este un mijloc de a defini dimensiunile spaiiilor arhitecturale §i ale elementelor din care
ele sunt realizate, astfellncat sa fie posibila corelarea dimensionala Intre componente produse
independent. Are ca efect cre§terea eficieniei In proiectarea §i execuiia construciiilor, §i
faciliteaza Intreiinerea.1
In general, coordonarea modulara are la baza un sistem de axe §i plane de coordonare,
bazat peanumite 'masuri' repetabile §i cumulabile - respectiv un modul (M).
Conceptul de "modulare" este foarte vechi. Folosirea modulelor (bazate pe masuri
antropomorfice) ca instrumente de compozitie §i coordonare dimensionala se Intalne§te Inca din
arhitectura c1asica greco-romana.
Fara a neglija valabilitatea demonstrata a modulului ca instrument de dimensionare §i
compoziiie, conceptul modern de coordonare modulara este legat Intai de toate de
industrializarea proceselor constructive.
In arhitectura moderna, istoria coordonarii modulare Incepe In 1936, cand Albert
Farwell Bemis propune un modul (M = 4 inci) pentru constructiile de serie.
In perioada primului razboi mondial §i anii imediat urmatori, s-au formulat mai multe
propuneri privind valoarea modulului:
1. In Germania - Ernst Neufert propune modulul 1/8 m = 12.5 cm - baza "sistemului
octametric".
1 "Greater productive capacity in the construction industry to meet the demands of an expandingpopulation must be provided by increases in efficiency in the processes and techniques of designing andbuilding. An ultimate objective is the development of a system of construction in which al/ materials,components, products and equipment fit together simply and easily with minimum alterations required onthe job." (Modular Practice, 1962, John Wiley & Sons)
'''''~i,...";,_.••~.~.r~.~...,,,, ,~_~'1' .~, ~~,~",_",,,,, ,,,,~, __ ,"',j'-_' ••••41 ._ ••••••••••,•••, •••••• "' •••, ••• _ •••, •••• _ •••-_"'•• _ •••) ••Ji ••••••,_ •••·•••••••••_, •••• _ •••••••••, ••, __ ~.
59 •
••---- 2. In Franta - Jean Pierre Paquet propune modulul de 10 em (aproximand valoarea de
4 inci a lui Bemis)
3. In Suedia - Lennart Bergwall ajunge fa aceea9i pr~R~r1er~'2a~i Paquet - modulul de
10 cm (cca 4 inci).
Oar abia In 1953 "European Productivity Agency" (organism tehnic al OEEC) lanseaza
un studiu sistematic privind coordonarea modulara (Proiectul EPA 174), la care au participat
reprezentanti ai 11 tari vest-europene.
In prezent, valoarea standardizata pe plan international a modulului de baza (adoptata
In 1955 prin Conventia de la Munchen, In urma studiului amintit) este
M = 10 cm.
Valorile multimodulelor standardizate pe plan international pentru coordonarea
dimensiunilor in plan orizontal sunt:
3 M, 6 M, 12 M, 30M, 60 M respectiv 30 cm, 60 cm, 1.20 m, 3.00 m, 6.00 m.
IIjJ
1
1Proiectarea modulara
Se refera la sisteme de proiectare bazate pe retele modulare care fac posibila folosirea
§i integrarea unor componente standardizate, produse industrial.
Modularea simplifica proiectarea, executia, dar 9i Intretinerea constructiilor
(componentele cu dimensiuni modulare putand fi u90r Inlocuite).
In general, pentru a realiza econom'ii de c0sturi, se recomanda folosirea unui numar
minim de dimensiuni preferate.
Proiectarea modulara este obligatorie In cazul construqiilor prefabricate.
60
1
1
1
1
t1
1
11
I
ELEMENTE CONSTRUCTIVE DIN ZIDARIE
Din perspectiva functiei portante, peretele din zidarie poate Indeplini diverse roluri in
cadrul constructiei; astfel, el poate fi:
perete structural (portant) - atunci c~nd preia forte verticale ~i orizontale care
actioneaza In planul sau
perete de rigidizare (de contravantuire) - atunci cand nu este Incarcat direct cu
forte verticale, dar preia forte orizontale care actioneaza In planul sau
perete nestructural (neportant) - atunci cand nu face parte din structura po~anta a
constructiei (poate fi suprimat!)
perete de umplutura - la structuri In cadre de b.a.; nu face parte din structura
portanta, dar contribuie la rigiditatea laterala a constructiei ~i disiparea energiei
seismice (nu poate fi suprimat decat cu masuri speciale!).1
In ceea ce prive~te alcatuirea peretilor, In timp, In diferite contexte nationale §i regionale
s-au constituit diverse modalitati de realizare a zidariilor portante; ele sunt prezentate schematic
In cele ce urmeaza, cu mentiunea ca normele actuale au diverse atitudini In raport cu aceste
alcatuiri. Specificatia Eurocode 6 indica faptul ca respectivul tip de zidarie este indus In norma
europeana, dar nu este luat In considerare de normele romane§ti. Unele din zidariile prezentate
(i, j, k, I), traditional folosite In nordul Europei ~i In SUA, nu sunt In prezent considerate zidarii
portante nici de Eurocode 6, nici de anumite normative nationale (cum sunt, de exemplu, cele
din Romania §i Italia).
61\
PERETE PORTANT
(STRUCTURAL)
ARHITRAVA (BUIANDRUG)
PERETE DE RIGIDIZARE
(DE CONTAVANTUIRE)
BOLTA
PERETE NEPORTANT
(NESTRUCTURAL)
PERETE DE INCHIDERE
SUB NIVELUL TERENULUI
PERETI DIN ZIDARIE,
STALP
PERETE AUTOPORTANT
,_ " • 1,l:;.QnformNormatiyului QBp;;.f_Q,99,. " ..• , , •• ,,_,_ •• _ ••..
----- I. Pereti din zidarie nearmata
I.A_Zidarie simpla (monostrat)
(Euroeode 6)
1~IY;;F;I-I-
---II
jb. Din elemente tesute In grosimeazidului, eu rosturi verticale deealate
f. Conexiune ranforsata eu armaturi Inrosturi orizontale
d. Idem b - dar cu parament aparent dinelemente speciale, amorsate Tnapareiajul
zidului realizat din elemente obi~nuite
a: Din elemente ee aeoperaintegral grosimea zidului
c. Idem a - dar eu mortar
diseontinuu In rosturi (grasimepeste 3 mm - 8-15 mm)
e. ConexiLlne ranforsata ell agrafe metalicetransversale (min.2 / mp perete)
I.B_Zidarie dubla tara spatiu intermediar
2 pereti parafeli asociati Intre ei cu mortar In rost longitudinal cu grosime max 25 mm(Euroeode 6)
----------- - .
II , • ""'~'_'
,~ 1> l_-*Mobl>i T ;-~2 .~,,~-."-
---
63
j. Conexiuni din caramizi a:;;ezateorizontal;gal continuu pe directie orizontala
h. Cu spa\iu de aer sau umplutura din materialtermoizolant; pere\ii pot fi asociati cu armaturi
orizontale Inglobate In mortarul din rosturiVariante:
- Ambii pere\i sunt portantl
- Unul din pereti este portant. celalali autoportant(min.70 mm) cu rol de parament
I.C_Zidarie dubla cu spatiu intermediar
(Eurocode 6)
i. Conexiuni din caramizi pe cant;golul nu e continuu pe nici 0 directie
I.O_Alte tipuri de zidarii duble cu spatiu intermediar: zidariile articulate
Sunt zidarii cu peretii paraleli Intre care conexiunile sunt realizate cu elemente de
zidarie dispuse transversal. Prezinta risc de ruptura prin mecanisme locale de cedare,
la nivelul elementelor de legatura.
Traditional folosite In nordul Europei :;;i SUA (unele tipologii au fost folosite :;;i In
Romania interbelica - ex. zidaria "americana", fig.i), In prezent NU sunt considerate
zidarii portante de catre Eurocode 6.
g. Cu miez din mortar sau beton(min.50 mm) + agrafe metalice de
asociere a paramentelor
J~
;,-"-i~:',"" .~.~' ~~$ .••• ._r. _. I__ nl~_.~._._J.lI , ~,_.__ u _.
---
J
J
J
J
1
Anatole de Baudot, Saint
Jean de Montmartre,
Paris, 1897 - 1904.
Inchideri din zidarie
armata. Armaturi din bare
o 3 mm Inglobate In
mortar de ciment, dispuse
In golurile caramizilor ~i In
rosl:iJrite orii:'ontale -
I. Pereti cu grosime redusa, la distanFirelativ mare, asociati cu zidarii
transversale ('contrafortn
Sistemul permite realizarea unor zidariiportante cu inaltimi foarte mari, peretii fiind
asociati sus :;;ijos cu centuri de b.a.
Pereti din zidarie armata,
k. Conexiuni din elemente de zidarietransversale la cateva asize; de
regula unul din pereti este portant.
Ideea armarii zidariilor pentru a Ie conferi 0 mai buna rezistenta la Intindere (actiuni
orizonta/e) ~i 0 ductilitate superioara de natura, sa reduca riscul fisurarii, este foarte veche. Din
timpuri stravechi s-au utilizat zidarii care Inglobeaza elemente din lemn sau metal, capabile sa
preia Intinderi. Unele rezolvari care anticipeaza In mod direct solutii1e actuale se situeaza In
seeolele XVII ~iXVIII, In legatura cu prob/emele ridicate de realizarea cuplo/elor din zidarie. Oar
aparitia zidariei arm ate ca tehnologie eonstruetiva poate fi fixata la star~itul secolu/ui XIX, odata
cu diversele inovatii ~i experimente privind cimentul armat. /n aceasta perioada, prim~le utilizari
ale zidariei armate apar In Franta ~i se datoreaza arhitectului Anatole de Baudot care aplica
noua solutie la unele locuinte de /anga Paris ~i la biserica Saint Jean de Montmartre din Paris.
- 64
65
placa ba saufunda\ie perete
armatura orizontala
'-~"fnmo;:ri:lrul-din';:oSfuri . - l
II.A Zidaria confinata
II.B_Zidaria cu inima armatii
Zidariille armate s-au raspandit cu precadere Tntarile confruntate cu probleme seismice,
ceea ce impune restrictii importante pentru utilizarea zidariilor simple, nearmate. In
continuare sunt prezentate tipurile de zidarii arm ate utilizate In prezent.
~ .., .. _ J*'.••....•.l'"•••••.••. "'_ •••• lt~"PH'-_r~.''''ln.,1I1.•••.""••• ij-r"l,l""--
i~
1
I
J
,I
J
J
J
I
.J
II.C_Alte tipuri de zidarii armate
(Eurocode 6)
Zidarie cu armatura orizontala difuza In rosturi orizontale
Zidarie cu armatura orizontala difuza, dispusa In elemente tip U apte sa formeze centuri
"''''H",fin. Ii din b.a
-------------•--••• '",..,...., '---"-1" ~,,-'.
lit ,I
. ""HUH" • , •],. J 1. 11.. 1- , ~. ~• ".,
66-
------
•...
Zidarie cu armatura verticala difuza Tn blocuri cu goluri, dispusa lainterax redus
(corespunzator dimensiunii blocului)
Zidarie cu armatura orizontala §i verticala difuza, Tnglobata Tn mortar
Zidarie cu armatura difuza Tngoluri create prin modul de tesere a caramizilor §i umplute
cu beton
""._ .~~~,_._~,__ ._.~~~.. """~Ic ' • '.l:II_l!Il!~~'''I.llj._'_'_.~'_~_'__, •__• • ,_ ••• ._ •••_ ••• __ ._,~"__ •••••, •••_"Hr __ ~~
•...
67
-,
III. Pereti din zidarie precomprimata
(Eurocode 6)
Zidaria precamprimata este 0 zidarie
careia i-au fast induse In mod deliberat eforturi de
compresiune prin intermediul cablurilar Ing/obate ~i
tensionate; aceste eforturi de compresiune
anuleaza efarturile de Intindere ce pot aparea Inutilizare,
ST ALPI DIN ZIDARIE
ancorajcablu
cablu intins iI
I
J
J
Antoni Gaudi, Palau GOell, Barcelona (1886 - 1890)
J
1
I
1
1
1
1
68
69
StiHpi din zidarie simpla
Coloana la Basilica din Pompei (120 LH)
Stalpi din zidarie armata
--
.~.,--
,- •• , -" .••• " •• -, , ,a, • ---'I"m_,
J
!1I1
1
c)
_ hidroizolatie
a)
Itub dedren
drenaj pietr~ ~i hidro;zola\iepiatra sparta
,- copertina
ZIDURI DE SPRIJIN
Probleme specifice:
preluarea Tmpingerilor pamantului
colectarea apelor meteorice din pamant
Pot fi realizate din:
zidarie simpla - cu grosime variabila (a. b)
zidarie armata (c)
70
~~Y!:'q_;&(r~"-,,...-;!(.~""'¥"''''''''':.''l,~._- ~~ r••..•...•.•'"
71
'''/1-'(~;;r"~- ;~=;;Z;;~~-~.""' .•.....•IH_<X-,y.~~
.t'-t.~Nlf(,C>C.i;~~&-olrrrX'
,-,;{O.V<vr~f'JCA(
.,a.£lrNIY(.{X:-K"",-.'£1'
Zid de sprijin din blocuri de beton cu montaj uscat (AS Retaining Walls)
",-{ 'f; - (J~'" --J ~ ,, ..~
,1 .-T ~!-r,6fJ~:;Oft. ~)", i ~_L_. __~':"'~~~~~-:~~~- ,.(; '.: .', ....·'-~-Ii~Ll.~PC?GV •.••tNUf..Akrt;:.tU
(M~p.W:wrC"(P1'U / ",;>~~~/(/:<""<:;(0':- .. ~ j kOCKp~_"".~""
-i~···------_:>"'':?'~~:'''''''·:'--''-~-)s:-'':~''''~~",' " .•.. 1 {( .•.......h- JI-Jj "/'" -1---."._,/~;':~1 .---=----~f..~\U:55 t'NA.NIQ" 'ZHr;\
\- 1~('(;l~~)flJofPf4A.INPJ1>r W"/Tt'P ro PAY".J~
L
L
L
--=--
•....
--- ~.
"I';F~'.. .I-- ..
~ ~_>·c._.",\
~\i
E,_. i,S~-----PERETI USERI AUTO PORT ANTI, ,
Pot fi realizati din:
zidarie simpla, n~rarmat~ .
cu grosime.c~rtstanta
cu "coDtratorV
zidarie arhlat~C
Zidarie autapartanta de Y, caramida cu cantrafai\idispul?i simetric fata de grasimea peretelui. lainterax de cca 2 m
I
•
,•
'1 "_.~~-~.
AB ffNCE CAP BlOCK
H"ORt1ON1~._ SlEfL
GAOVT Ml FtNa.f'A."lH &tDCY..(Of4':S ".WI! J.IC
SEtOWHORJ1ONTAL >nH
AB f[NeE PANfl 81.O:::Y.
Fence Panel Block Section View
_6"
Fence Panel Elevation View
Zidarie autoportanta din blocuri de beton cu montaj uscat (AS Fence TMSystem)
Local, sunt prevazute armaturi In rosturi orizontale lng/abate In mortar
------~-
72
--------
-
73
a < N5 b < B/5
2~ m
Abateri de la forma compacta
Cladiri cu forme compacte
L1 + L2 < L/4
A. Palladio, Villa Rotonda, cca.1570
CJDOForma in plan a cladirii
Se recomanda partiuri cu:
forma aproximativ simetrica in raport cu 2
directii ortogonale;
forma compacta ~icontur regulat;
retrageri ~i proeminente reduse (sub 10%
din aria plan~eului sau sub 1/5 din
dimensiuhea laturii respective).
Compozitia spatia1a a constructiilor traditionale din zidarie este evident influentata de
tehnica constructiva devenita principiu ordonator al proiectului:
constructia este organizata din 'celule'
delimitate de pereti, conform unor criterii
dictate de ordinea structurala, de slaba
PROIECT AREA CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE,
CONCEPTIA DE ANSAMBLU A CLADIRILOR1,
rezistenta la intindere a zidariilor ~i de
dimensiunile limitate ale eiementeior ce
formeaza structura orizontala;
dimensiunile ~i pozitiile golurilor sunt
restriction ate din ratiuni constructive ~i
structurale;
stabilitatea la solicitari impune organizari
spatia1e pe cat posibil simetrice ~i care
sa ofere trasee continui pentru
transportul incarcarilor catre terenul de
fundare.
Aceste caracteristici sunt indicate ~i de normete actuate de proiectare. In cazul,Romaniei, Codul de proiectare a structurilor din zidarie din CR6-2006 ~i capitolul referitor la
proiectarea structurilor din zidarie In zone seismice din Normativul P100-1/2006, prevad 0 serie
de cerinte stricte de conformare a c1adirilor ~i de alcatuire a principalelor subansambluri
structurale (pereti, plan~ee, infrastructura).
:.£;;onfOfllj C.B6-200 i'i J;~QQ;.1L2.0.Q.6."cap • .a..:..COJlstr.ucpi.din.zidarieJn.zone.seismice£ .., '" ~ .- ~>~~~-
•...
... -
j
••
J
'//////>(a
@
2ZZ2Z2Z22
•...~~
rost
fnaltimea de nivel ~ 3,20 m;
dtslantele maxime. Intre pereti, pe cele
douadirectii S; 5,00 m;
aria celulei formate de peretii structural;
~ 25,00 mp.
Ll < 4*L2
Separarea cladirii in tronsoane (prin rosturi) este necesara daca:
forma In plan are neregularitati care depa~esc limitele admise
lungimea cladirii depa~e~te 50 m
terenul pe care este amplasata c1adirea
prezinta neregularitati (de stratificatie,
de consistenta, umpluturi locale etc).
Functie de densitatea perefilor structurali se deosebesc doua tipuri de structuri:
a) Structuri cu pereli de~i (sistem fagure)
Peretii structurali separa principalele inca peri.
Dispunerea peretilor structurali In plan
Trebuie sa asigure "regularitatea mecanica"; ca atare, peretii structurali se dispun:
pe doua directii ortogonale; f.oor] ,~~U-~--·J--IdH mai uniform I fara disimetrii importante.
oJif
direc)HP~~::~~ea::~o~I::i::~:bz~:a::;~ea:~:::~t~ee:::doua : J
74-
75
Numarul de nivele
Se Iimiteaza functie de:
zona seismica
ZNA din caramizi ceramice: P ... P+2 (inclusiv mansarda!)
ZC, ZC+AR, ZIA din caramizi ceramice: P+1 ... P+4
ZC, ZC+AR, ZIA din blocuri ceramice cu goluri: P ... P+3
ZC din SCA GSN50: P ... P+1
inaltimea de nivel <::; 4,00m;
distante1e maxime intre pereii, pe cele
doua directij <::; 9,00 m;
aria celulei formate de peretii structurali
<::; 75,0 mp.
Stabilirea materialelor §i a tipului de zidarie
I. Zidarii nearmate (ZNA)
II. Zidarii armate (ZC, ZC+AR, ZIA)
unde: ZNA = zidarie nearmata
ZC = zidarie confinata
ZC+AR = zidarie confinata :;;iarmata in rosturile orizontale
ZIA = zidarie cu inima armata
Regularitatea structurata in elevalie
inaltimile nivelurilor trebuie sa fie constante sau cu variatii de max. 20%;
dimensiunile peretilor structurali trebuie sa fie constante la toate nivelurile
supraterane sau cu variatii limitate:
regularitatea structurii
densitatea peretilor structurali
tipul zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA)
materialele de zidarie
importanta (functiunea) cladirii
r'..~ IJ' IO~" '/~1 I ,. __ I I
j ~ :: ::. I Ij .. _ I I_,.- I /' ," '.. - I t
'; - (,~ -:;.- --' :;:, - - .., [- C,- -- -
~+] ; •. I' t-- i I r
t'-,~< ~-_.[0. -~'I'--~. ~:'o ~1'-- -
I I " I t
I I I II I I I
~wt- 0' -t~
Se admite suprimarea locala a unui perete structural, cu conditia suprimarii lui ~i la
nivelele superioare.
b) Structuri cu pereti rari (sistem celular)
Peretii structurali se dispun, de regula, la limita intre unitatile functionale (ex. intre
apartamente ).-
J
i•I
j
I
I
1
1
1
-- , , .,,_. 'A ~_ ••••~~t-
Grosimea peretilor structurali
reducerea lungimii unu; perete fata de nivelul inferior max. 20°/:
reducerea ariilor nete totale de zidarie la nivelurile superioarf: ::8"'1:-:';
cladirile cu n2:3) max. 20% din aria zidariei de la parter
aria plangeelor trebuie sa fie constanta la toate nivelurile c1adirii; se ~:::;~::areduceri de arie de cca 10-15% la nivelele superioare, cu conditia ca tr~s""'_ C2
scurgere a Incarcarilor catre _ NUl
fundatii sa nu fie Intrerupt.
fara niveluri 'slabe' (cu rigiditate
9i/sau rezistenta mai mica) I nd 1 ...-/1 1 Go!
Se stabile9te prin calcule de specialitate, In raport cu cerinte de:
siguranta structurala;
izolare termica 9i economie de energie (pentru peretii exteriori);
izolare fonica;
protectie la foc.
Grosimea minima a unui perete structural: 25 em (1 caramida)
Raportul Intre Inaltimea etajului (hetaj) ~j grosimea peretelui (t) trebuie sa s.s:s,,::::;:;.a
urmatoarele conditii:
la zidaria nearmata (ZNA): h etaj / t ::; 12;
la zidaria confinata (ZC) 9i zidaria cu inima armata (ZIA): h etaj / t ::; 15 .
Caracterul spatial al constructiilor din zidarie
Se asigura prin:
a) Legaturile dintre peretii structurali de pe cele
doua directii, la colturi, intersectii 9i ramificatii;
functie de tipul zidariei, se realizeaza prin:
teserea zidariei;
armaturi agezate In rosturile orizontale;
stalpi90ri de beton armat.
b) Legaturile Intre plangee 9; peretiistructurali - realizate
cu centuri de b.a. turnate pe toti peretii.
76
I
....
77
,---- ,.,,,,,
Perete zidarie
CERINTE CONSTRUCTIVE,
I. Cerinte constructive pentru zidarii nearmate (ZNA)
I.A_Zidarii din caramida, corpuri ceramice, blocuri din beton 1
Conform CR6-2006 ~i P100-1/2006, In Romania pot fi utilizate zidarii nearmate
monostrat la constructii cu max. P+2 nivele - functie de zona seismica $i materiale - cu
respectarea urmatoarelor conditii:
conformare regulata a c1adirii
pereti structurali de~i (sistem fagure)
functiuni curente, de mica importanta
Inaltimea de nivel ~ 3,00 m
Aceste zidarii trebuie sa Indeplineasca anumite cerinte constructive.
La nivelul fiecarui plan$eu al constructiei, indiferent de modul de realizare a acestuia
(b.a., lemn) trebuie prevazute centuri din beton armat.
Inaltimea minima a centurilor este:
la peretii interiori: egala cu grosimea placii plan~eului
- la peretii exteriori ~i cei de)a casa scarii: dublul grosimii placii plan~euluiLatimea centurilor este In general edala cu grosimea peretilor (min. 25 cm); la peretii
exteriori latimea centurii poate fi mai mica decat a peretelui (2/3 din grosimea peretilor $i min.
25 cm)
•...
•...
1
___ ~._ •• n •• 99.':!f.~r~...£!36-2006..
----------
I.B_Zidarii din piatra
1 - zidarie din piatra faluita cu
umplutura
2 - umplutura din pietri:;; :;;ipiatra
sparta + mortar de ciment :;;inisip
3 - legatura transversala (butisa) din
piatra sau bloc de b.a. turnat in situ
4 - armaturi 012
5 - etrieri 0 8
•
•••
Zidarie din· ;;:.6tn:::
Placa b.a.
Zidarie din pialra--------- II. Cerinte constructive pentru zidariiarmate
Conform CR6-2006 ~i P100-1/2006, zidariile armate (ZC, ZC+AR, ZIA) pot fi utilizate la
constructii cu max. P+4 - functie de zona seismica, densitatea peretilor structurali 1?imaterialelefolosite.- 78 i
•...-
II.A_Zidaria confinata (ZC) 1
Dispunerea stalpi§orilor de b.a.
la eapetele libere ale fieearui perete;
de ambele parti ale oriearui gol eu suprafata ;:::2.5 mp (ex. u§a 1.20x2.1 0 m);
pe eonturul eonstruetiei la toate eolturile - intrate l?i iel?ite;
In lungul peretelui - la max. 4.00 m interx (max. 5.00 m la sistem fagure);
la interseetii1e peretilor - daea eel mai apropiat stalpi§or este la >1.50 m;
In toti l?paletii care nu au lungimea minima normata
Sectiunea transversala a stalpil?orilor:
aria sectiunii transversale;::: 625 em2 ~ min 25 x 25 em
latura minima - 25 em
79
....<
••,
•
~--v'/~_~
II
0,3
LI
Ll
/'/J.
Ll- lungime perete rnai rnica de 4 rnL2- gal cu suprafata peste 25 mpL3- gal cu suprafata sub 25 rnp
Dispunerea eenturilor:
la nivelul fieearui plan~eu indiferent de modul de realizare a aeestuia (b.a., is,--
~ In pozitie intermediara (lntre plan~ee)
la eonstruetiile etajate eu pereti rari (In 'sistem eelular')
la eonstruetii1e tip 'hala' (eu desehideri 9.00715.00m ~i Inaltimi 6.00~ ''-,''--,j
Centurile sunt eontinui pe toata lungimea peretilor ~i formeaza eontururi Inehise.
Continuitatea eenturilor poate fi lntrerupta - eu masuri speciale - In dreptul case; sd<
See1iunea transversala a eenturilor:
aria seetiunii transversale:.~ 500 <::1112 ~ m in 25 x 20 em (Ixh)
latimea (I): min.25 em ~i eel putin 2/3 din grosimea peretelui
Inaltimea (h): min.20 em
81
Centura b.a .
Sectiune B - B
t-
Sectiune A - A
L
Realizarea stalpi;;orilor ;;i centurilor din b.a. - odata cu realizarea zidariei.
E(.)
oNc'E
L
l
•...
...
II·
I..
••••.i
•.•
.•.
Arc fals
Buiandrug
Arhitrava In arc plat
Are
I/.B_Zidaria cu inima armata (ZIA)l
grosimea peretilor de caramida: min. ~
caramida x 2 (min.115 mm x 2)
grosimea stratului median (beton sau
mortar-betan): min.1 a em
REALIZAREA GOLURILOR IN PERETI DIN ZIDARIE,
1 Conform CR6-2006
82-------
•---
c)b)a)
'"""~~ __ JI-l "~Hi/!' II <i:..L ~ ~ Ili\II Jill .d'~ l~_'_.!.:"_ .•.~_'
83
Goluri in arc
Arce din diramida
Tipuri de arce
Dispunerea caramizilor
a) dispunere radiala
b) dispunere in 2 inele concentrice
c) dispunere intr-un singur inel din
elemente speciale in forma de
pana
d) arc eliptic radial, de 0 caramida
e) arc In pi in cintru radial, de 0
caramida
f) arc plat ('anse de panier') cu inele
concentrice, de 2 caramizi grosime
I
i.c
il
,
,,"'"-
...
iIoc
L
...
b)
f)
III. Inchiderea arcului $idezarmarea cintrului
c)
e)
II. A~ezarea caramizilor, de laextremitatile arcului catre centru
structurn in
tilbrele
mecanism dedezarmare
Aree din piatra de talie
Realizarea arcelor din caramida
cintru
reazeme
I. Pozitionarea cintrului
a) arc In pi in cintru cu grosime constanta
b) arc plat
c) arc In plin cintru cu grosime variabila
d) arc ftant cu grosime variabila
e) - f) conformarea pietrelor pentru aliniere
la asizele zidariei
---- 84
85
doua caramizi
~250._~~-'-""
Arhitrave in arc plat din piatra de talie
o caramida ~i
jumatate
o caranida
I
It.-
Arhitrave in arc plat
Arhitrave in arc plat din caramida
L
I
l..
...
,'l--'~, ~ "'..",-
...
I
-7
-E
b)
d)
g)
centura ba .
c)
a)
e)
f)
Buiandrugi (arhitrave, Iintouri)
86
a) Buiandrug din b.a. b) Buiandrug din b.a. in cofraj ceramic. c) Buiandrug prefabricat din c ..:':.
precomprimat in cofraj ceramic. d) Buiandrug din b.a. inglobat in zidarie. e) Buiandrug din 2 pr(;fi~
laminate de o(el + termoizola(ie interpusa. f) Buiandrug din elemente ceramice + armatura in rWIMr d<;;
--._._sifT1enL.,g)~J..IiRQ.d(U9.d.jo.pcofjj.JUetaljc.1mb[acat.cu..elemente..ceramice.-_
87
Arhitrave din zidarie armata.
Meinhard Van Gerkan, Parcare,
Bremen, 1983-1984.
a) Buiandrugi prefabricati din b.a. precomprimat, In cofrajceramic
b) Zidarie armata + buiandrugi prefabricati din b.a.precomprimat In cofraj ceramic
c) Zidarie armata + centura b.a.
I
L
i
L
l
II
~
l
Il
I
~
I
~
Il
Prevederi constructive privind golurile in pereli structurali din zidarie1
Raportul plin/gol in plan se Iimiteaza functie de:
zona seismica;
numarul de niveluri;
pozitia peretelui in cladire
Golurile se dispun, de regula, pe aceea9i verticala la toate nivelurile. (Se admite
dispunerea decalata, cu anumite conditii de distante.)
Se recomanda ca 9paletii sa aiM lungimi egale sau cat mai apropiate; la peretii
lungi, 9paletii cu dimensiuni mult diferite se dispun alternativ.
Lungimea ~paletilor este conditionata de inaltimea golurilor adiacente, grosimea
peretelui ~i tipul de zidarie; cand nu se poate respecta lungimea minima, seintroduc stalpi§ori de b.a.
Se recomanda ca dimensiunile 9paletilor sa fie multiplu de ~ din lungimea
'elementului legat' din zidarie. Conditia este obligatorie pentru zidarii din blocuri.
Dimensiuni minime ale 9paletilor
•
I
~
L
~ O.6h~ 1.20m
~ O.5h~ 1.00m
-.1·······
... : .. "~
~ O.5h .~ 1.00m
> --~]'i_ OAh !
~ O.80m j
..~
5f
-f-rI..('j
1 Conform CR6-2006.
----::
(b]
ROSTURI DE CONTROL IN PERETI DIN ZIDARIE,
(al
89
Varia\iile dimensionale ale materialelor de zidarie trebuie luate In considerare In
proiectul de arhitectura; In zidarii trebuie prevazute rosturi astfel pozitionate 9i realizate Incat sa
'absoarba' deformatiile tara degradari.
Rosturile de contractie
Privesc zidaria din blocuri de beton (cu mi9cari de contraqie pe parcursul procesului
lung de Intarire a betonului), dar 9i zidariile din
piatra de cariera puse In opera Inaintea unei uscari
adecvate.
Rasturile de contractie sunt predispuse
deschiderii. Aceasta deschidere nu trebuie sa
devina a tisura sau 0 fractura care sa afecteze
etan~eitatea peretelui. In acest scop, In rost se
utilizeaza materiale "expandabile" (ex. cordoane
din fibre bituminoase).
Rosturile de expansiune (de dilatare)
Mi9carile de expansiune privesc:
dilatarea termica - In acest caz mi9carile sunt reversibile;
dilatarea higrometrica - din absorbtia de umiditate (cazul anumitor materiale
ceramice); deformatiile se manifesta In timp Indelungat 9i sunt ireversibile.
In acest caz rostul tinde sa se fnchida; ca atare In rast se folosesc materiale compresibile.
l.
l
!
....
L
IJ.....
L
ilIt
L
L
L
L
-
A/vilfo Si/a, Vitra Factory,
WClil wn Rhein, - Germany,
jO(J{ I
Il. '<:1> I. "n",!, "••~~!
Rost de control In zidarie din elemente ceramice
90
+--1"-j
~IRtE)-.-
f
~~
Fj
91
Plan parter sc.1/50
£
"'1
!l2.
1,9:5
~~4.20
4,20
5,00
E
~~
~
3,70
@cU1f--
I,SS
l=-Q,~1,~ 15{I2)0
,00
13,75
13,75
J~
6,00
3,55
3,80
3,55
3,ao
1M, -,-~~~-tML3,55
DE LA PROIECT LA REALIZAREA CONSTRUCTIEI,
I!;Y
Proiectul de executie
Proiectul pentru obtinerea autorizatiei de construire (PAC) cuprinde: planul de situatie;
planurile de arhitectura pentru toate nivelurile constructiei; planul de invelitoare; 0 sectiune
caracteristica; toate fatadele; planul de sapatura; planul de fundatii; memoriu tehnic (de
arhitectura, rezistenta, instalatii). Cu exceptia planului de situatie, toate piesele desenate sunt
redactate la sc.1 150, respectand conventiile de reprezentare pentru executie.
L
I
.lL
L
I
11.12
•
..
Proiect de sistematizare verticala
Trasarea sapaturii generale
Pregatirea terenului de amplasament
Dupa operatiunile de curatare ~i defri~are, terenul de amplasament rezulta deni-ie!at; Tn
continuare este necesar sa fie adus la 0 forma cat mai plana care sa permita inc;:;perea
lucrarilor de trasare ~i executare a fundatiilor. In proiectul de executie trebuie preciza~ rota
terenului sistematizat (CTS) pe care se va face trasarea sistemului modular de axe. L'..;c:;rarile
care conduc la realizarea platformei _
orizontale pe care se a~eaza
constructia sunt lucrari de sapatura
(debleu) ~i/sau de umplutura de
pamant (rambleu). Aceste lucrari se
numesc lucrari de sistematizare
verticala a terenului de amplasament;
platforma astfel obtinuta se nume~te
platforma terenului sistematizat.
92
-----
-
--
--------
--
3
:.~~~~<'>;f·<:r~=-_4: L J It__ • __ 1
Sprijinire cu profile metalice verticale sustinute
de un cablu Intins
1. Profile metalice la 1.50-2.50 m distanta
2. Longrine
3. Platelaj vertical
4. Eventuala betonarea profilului metalic
Sprijinire cu ~praituri oblice
1. $praituri inclinate la 150-2.50 m distanta
2. Captu~eala cu panouri verticale 5-8 cm gr.
3. Contravantuire verticala ~i longitudinala
4. Rezemare pe talpa sau radier din beton
Proteclia sapaturii generale contra apei
Atunci cand fundul sapaturii generale este deasupra
nivelului panzei freatice, eliminarea apelor pluviale 9i de infiltratie
se face cu panta catre un canal co lector 9i pompa de evacuare, In
punctul de cota minima. Daca fundul sapaturii este sub nivelul
panzei freatice, se realizeaza incinte etan~e din elemente special
profilate (realizate din lemn, beton armat sau metal) numite
palplan§e; din incinta etan~a apa se evacueaza cu pompe speciale
amplasate pe conturul sapaturii, executandu-se epuismente.
1. fnal\ime de refulare; 2. inal\ime de aspirare; 3. Panta care
aduna apa; 4. Materii flotante; 5. Sorb in zona fara materii solide;
6. Materii grele.
93
Sapatura generala executata cu excavatorul.
Cand adancimea depa~e~te 1.50 m, este necesara 0 sprijinire cu captugeala orizontala.
Realizarea sapiHurii generale
L
il
L
l
l
IL
L
L
iIl
l
L
L
L
Trasarea constructiei,
Trasarea este prima etapa a lucrarilor pregatitoare pentru realizarea fundatiilor.
Prin trasarea constructiei se intelege, in principal, trasarea sistemului modular de axe,
format din axe transversale (notate in general cu cifre - 1, 2, 3 etc) ~i axe longitudinale (notate
in general cu litere mari - A, S, C etc) .
De regula cel care executa operatiunea de trasare este topograful autorizat; folosindu
se de aparate speciale (aparatura topografica), el transpune in tere(l elementele de geometrie
din proiect, pe baza planului de trasare intocmit de proiectant.
Plan de trasare sC.1/50
...
...
...
...
• •
-
95
Teodolit: instrument optic pentru masurarea
unghiurilor orizontale ~i verticale, alcatuit
dintr-o luneta care se poate roti Tn fata unui
cad ran Tmpartit Tngrade, folosit Tn lucrarile de
geodezie ~i topografie.
I
~
L
L
il
,
L
,l
l
l
L
,...,I
U
----- Materializarea punctelor caracteristice determinate se face cu taru9i de lemn sau picheti
metalici. La constructiile importante se folosesc borne din beton; ele au la partea superioara 0
placuta metalica cu 0 cruce imprimata care marcheaza punctul considerat.---- TaW9 de lemn + aparatoare Borna din beton
--
-- ,0i;:~
'Jrasarea axelor se poate face cu balize locale sau cu un profil continuu, pe tot conturul
viitoarei ~onstructii.----- Baliza (martor) pentru trasarea axelor
...
...•
In imaginile urmatoare este reprezentata trasarea sistemului modular de referinta cu
"lJt(jfjf eOntinuu pe Intregul contur al viitoarei constructii.
Axele 1 - 4 9i axele A - C sunt materializate prin fire (cabluri sau sarme) 9i pozitionate
pec-pJ'offfulcontinuu. Proiectia In plan a acestorfire este tocrnai sistemul de axe principal. Axele
se-toboara pe suprafata terenului cu firul cu plumb sau cu aparatele topografice. Marcarea pe
terense face cu vopsea.-_____ , I>- ·_'"'l •. ~1 t. .• l J~ ~~ J.. .!:I.! ""1' .1.'\10. 1101 ••. _
..,
96
---
97
I
._n_n-rttf---t~-
I-CTSI
conturul constructiei
Axe principala16ngifurnnafede relennta
Trasarea slInlulul continuu
pilntru lurnareabiOCUiu(detundabe
B
profit' continuu
,Axe pnncipaletransversalede refennta
A
ill h-_ ..~.,.__ ..{. __ ._-- - ---.-----.-- --~--
I i
--I~~J--,,-
4
3
2
1?"
~!
L
LI
L
LLLI
LI
L
i
IlI
lI
lll--t'w-
, ,
l
Sapaturi cu pereti Tn ta!uzIn arice fel de teren, pentrJsuprafeie ;;i adancimi cefund are mari.
Captu;;eala discontinua din scanduri orizontale
Sapaturi cu pereti verticaliNumai in terenuri coezive $i peadElnCII.1erelativ mica (1.5 - 2 m).deasupra nivelului apelor freatice
I. Sapaturi cu pereti nesprijiniti
Spriiiniri orizontale
Sprijiniri orizontale. cu ~praituri orizontale
Realizarea sapaturilor la §anturile de fundatii
Dupa trasarea axe/or, se Tncep lucrarile de fundatii. respectiv sapaturile pe axele de
referinta. Pe axul B din imaginea anterioara este exemplificata trasarea ~antului continuu cu
/atimea stabilita prin proiect. Marginile sapaturii se marcheaza cu dulapi fixati cu taru~i.
;11. Sapaturi cu pereti sprijiniti~~~~. "
~prijinirea peretilor verticali ai sapaturii este obligatorie Tn toate situatiile in care nu sunt
Tndeplinite conditiile ce ar permite executa rea sapaturii fara sprijiniri. Fata de sapaturile cu pereti
Tntaluz. au ca avantaj reducerea amplorii sapaturii.
1. Adaneime peste 1.50 - 2.00 m; 2. Ui!imea minima normata; 3. Depa~ire min.5 em; 4. Z:-..r:a
___ .~, .,de.cj[CUla!jemin,~ m;·,5.000Gaplu~eala'5cfmduri·orjzonta'e·4"5-cm·grosime';"B:""$prajtdIi~din"er";"-''"'','--- ----- ••-.~_.•7. Zona fara sprijinire 40 - 80 em
98
----
Captu§eala continuadin scanduri orizontale
longrina
'/<
99
Captu~eala discontinuadin sc3nduri orizontale
Sprijiniri orizontale cu §praiiuri orizontale §i piloii de lemn
Spriniri verticale
Sun: necesare In terenuri cu coeziune siaM §i unde exista riscul unor infiltratii de apa.
Captu§eala din scanduri verticale Incastrate In pam ant. Necesita longrine (In general
din bile 0 18 em) §i po pi verticali care sa previna deplasarea pe verticala a longrinelor f?i
§praiturilor.
Captu§eala continua din scanduri orizontale
I
il
L
L
i
L
Il
,
Il
L
l
l
L
IiL
l
I
L
L
L
~---------------~--, I
U
Captw?eala continua ':;rtscanduri verticals
Captw?eala discontinua dinscanduri verticale
$praituire "pe pa~j" -Ia sapaturi de mare adancime In terenuri slab coezj'/e.
1. Traverse peste sapatura; 2.
Talpa de repartitie; 3. Cabluri
sau lanturi de suspendare; 4.
Captu~eala din dulapi introdu~i
Inclinat; 5. Longrina; 6. Scoaba;
7. Pana; 8. $praituri; 9.
Scandura de rezemare-calare;
10. Pop care sustine longrina §i
mentine cadrul In pozitie; 11.
Eventuala calare; 12. Captu§eala
In curs de punere In pozitie; 13.
Talpa de repartitie
100
101
TIPURI DE CONSTRUCTII DIN ZIDARIEI
Constructia din «celule»
Oupa cum s-a mai aratat, constructia din "celule" este tipica pentru zidarie: ea
presupune un sistem de spatii complet Inchise, delimitate de pereti portanti, ale caror legaturi
Intre ele ~i cu exteriorul ~ constau In goluri izolate de u~i ~i ferestre, cu dimensiuni red use.
Aspectul general al c1adirii sugereaza - din diverse motive - 0 sumade "celule".
Constructia din "celule" folose~te la maximum posibilitatile zidariei: toti peretii sunt
Incarcati egal ~i I~i asigura reciproc stabilitatea; ca atare dimensiunile lor pot fi minimizate (cel
putin din punct de vedere al functiei portante). In ceea ce prive~te partiul, optiunile sunt Insa
limitate.
dimensiuni limitate ale spatiilor
relatii spatiale ~i partiuri limitate la
cateva variante
Evolutia arhitecturii din zidarie a fost marcata In timp de diverse Incercari de a ie~i din
tiparele consacrate de traditie. Astfel, dincolo de traditionala constructie din "celule" delimitate
de pereti portanti, In a doua jumatate a secolului XIX ~i mai ales pe parcursul secolului XX s-au
conturat mai multe tipuri de constructii din zidarie 1; chiar daca aria de utilizare a unora din
respectivele tipuri a fost ~i este limitata, sau respectivele constructii au avut doar un caracter de
experiment unic, aceste categorii tipologice sunt interesante prin modul inedit de a utiliza zidaria
In contextul unor conceptii arhitecturale particulare.
Este cel mai vechi tip de constructie, generat de constrElngerile impuse de materialele ~i
tehnicile disponibile: zidaria cu asize regulate, avand plan~ee din lemn, care pana la
sec.XIX a constituit "regula". Plan~eul de b.a. a
generat ulterior noi posibilitati de utilizare optimizata
a sistemului constructiv traditional.r '
Caracteristici ~i criterii generale de
alcatuire:
Robert Mallet-Stevens,vila Martel, Paris,
Franta. 1926-1927
1 Dupa Oeplazes, Andrea, Constructing Architecture. Birkhauser, Basel, 2005.
dimensiuni ~i pozitii restrictionate ale
golurilor In peretii portanti
Oe~i astazi posibilitatile constructive sunt
mult mai largi, frecvent se impune respectarea unor
-conditii de acest fel din considerente economice.
Oar, atata timp cat criteriile de proiectare urmeaza
L
L
L
L
II
L
L
L
L
L
L
L
~--II
t
L
L
!IIILl
L
Adolf Laos, Casa /v'1ijl/r;(, /ir;na, Austria,
1<1/?
2
,11p
Jacobus Johannes Pic/or Dud, Of; Kiefhoek,
Rotterdam, 1fJ25
Insa~i logica constructiva cladirile evidentiaza 0 remarcabila c1aritatein organ'z;Yea interna, ca, ,
~i In aspectul general. 0 dovada In acest sens sunt constructiile compacte a'<:;ani/or '20-'30 _
Indeosebi locuinte - Intre care pot fi gasite multe exemple de 0 r(;((,8,r.-abila calitatearhitecturala.
4)/;"
'Constructia din «cutii In~iruite»
Este yorba de constructii unde mai multi pereti portanti paral(;!i rJr;limiteaza 0
succesiune de spatii de tip "cutie" identice.
Optiunea pentru acest tip de constructie poate fi legata de realizar(;r; i)(IOr c1adiri cu
spatii repetitive sau cu 0 orientare preferentiala (Insorire, priveli~te); 0 alW mr;ti'/3tie (care a
generat numeroase exemple interesante din punctdevedere arhit(;cturr~1Ja fast nevoia
crescuta de a construi cladiri de locuit economice ~i simple din punct de vnder(; tr;hnic, asociata
dorintei de a obtine forme cu calitati estetice.
Primele constructii din "cutii In~iruite"
au luat na~tere in contextul realizarii mari/or
ansambluri de locuinte sociale ale ani/or '20 §i
'30 - cum sunt ,cele proiectate de Bruno TaClt't'·
Martin Wagner, Ernst May, J. J. P. Oud -
influentate de metodel~'i•."."de produG.~~E'industrializate.
102
~- ~
103
M: ,:\00
tc;n!gF~_e::R(XlEX1"i0:'>:,
J.J.P. Oud, Weissenhofsiedlung, Stuttgart, 1927
\
L
\
II1.--
i
L
I
L
L
'ti t: 5QCl
L
IL_
L
'1
f!LL
L
l
" -t-·-,- .---,. ".
I"
·r-l:;
~ .•.
1 2
rIii.-
,-
....
Bruno Taut, Waldsiedlung, Onkel Toms HOlte, Berlin- Zehlendorf, 192917 u. 1OJ" .~ 1'1 Tt
....
li
IIIL
L
I
iI-
I
iL
L
I'-=-
L
iL
L
Caracteristici 9i criterii de alcatuire (ce limiteaza domeniul de utilizare):
latimi ale 'incaperilor 9i c1adirilor limitate la deschideri impuse de materia Ie,
economicitate etc (ex. plangee pe 0 directie)
compartimentari portante, deci grele - cu bune calitati de izolare acustica
("ecranare" spre vecini)
pereti exteriori fan:i restrictii costructive, maximum de lumina posibila
planuri adanci 9i raport favorabilrnchideri I volum 'incalzit.
Din punct de vedere constructiv, sistemul presupune 0 succesiune de pereti portanti
transversali fata de axa lunga a constructiei. Oar nevoia de stabi/itate in directie fongitudina/a
face ca numeroase normative nationale sa impuna prezenta unor pereti longitudinali. Ca atare,
sistemul din cutii 'in9iruite are 0 utilizare limitata (acolo unde normele permit) sau este folosit 'in
asociere cu alte tipuri constructive.
Atelier 5, Locuinte Flamatt 1, Berna, Elvetia, 1957-58
DKV Architekten, Ansamblu rezidentialla Breda, Olanda,
"""'1995=1996-
105
r
,.j
r
Constructia cu pereti izolati
In contrast cu acumularea de "celule" sau Tn~iruirea de "cutii" paralele, acest tip de
constructie evidentiaza 0 pozitionare libera a peretilor portanti sub structura orizontala. Intrucat
ace~ti pereti portanti nu Tnconjoara comp/et spatiile (nu formeaza "celule" Tnchise) se creeaza
spatii delimitate partial de zidarii ~j partial de elemente nestructurale (ex. compartimentari din
sticla); Constructia se caracterizeaza prin deschidere ~i interconectare spatiala fluida (imposibile
la constructiile din "cutii Tn~iruite" ~i mai ales la cele din "celule"); spatiul este continuu, "curge"
Tn interiorul cladirii ~i trece dincolo de limitele ei materiale, prelungindu-se Tn exterior.
Proiectul lui Mies van der Rohe pentru 0 casa la tara din zidarie de caramida (1923)
este un exemplu semnificativ. Peretii devin elemente de compozitie ~i, prin prelungirea lor Tn
exterior, leaga c1adirea de
contextul sau. In locul golurilor
decupate (tip ice pentru sistemul
din "celule"), portiuni Tntregi de
pereti lipsesc pentru a crea
deschidEfi ample.
Constructia cu pereti portanti izolatipresupune existenta unor structuri orizontale
adaptate la conditii variate de preluare ~itransfer alincarcarilor. Restrictiile tehnice ce restrang
posibilitatile de realizare a unor constructii de acest tip din zidarie se referti9.J.9R.lYl~9.a_p.Q.liti.a_'__ ~ ...n .~ ••
106
-----'
-
-
~~~~=-..,.~=-~, . '
~~-~
libera a peretilor conduce la eforturi locale mari (Ia capetele peretilor sau In anumite puncte
unde trebuie preluate incarcari concentrate din elementele orizontale); ca atare, realizarea unor
constructii de acest fel din zidarie omogena este posibila numai in conditii speciale (variind
grosimea peretilor §i stalpilor).
Cu toate acestea, dorinta de a putea concepe cladirile nu ca sume de entitati
"autonome", ci mai curand ca succesiune de spatii §i legaturi interior-exterior, a generat in
perioada de inceput a arhitecturii moderne constructii de zidarie remarcabile din aceasta
categorie. Catalizatorul acestei directii a fost Frank Lloyd Wright, care, cu "casele preeriei", a
stabilit un veritabil "standard": spatiile interioare, joase §i ample, se interpatrund, iar terasele §i
gradinile se contopesc.
107
i
L
IIL
-,Ii
f
1
,.'-t'" .-, U_Wrigbt,.Rosenbaum..House •..Alabama,,,.:W39..:Jbe..8urestJJsonian':'--" uu,,,,_ - ,;
Constructia cu schelet
In 1836, arhitectul Karl Friedrich Schinkel a realizat la Berlin constructia Academiei de
Arhitectura (azi disparuta) avand un sistem constructiv de tip schelet format din stalpi ~i bolti
plate de zidarie (fara pereti portanti!). Cladirea se baza pe 0 trama de 5.50 x 5.50 m; in nodurile
rete lei se aflau stalpi din zidarie pe care descarcau boltile. Ansamblul constructiei era rigidizat
cu tiranti din fier forjat §i arce din zidarie pe doua directii, legand stalpii. Planurile c1adirii
evidentiazafelulin care reteaua de stalpi a influentat partiul.
Fata de constructiile moderne cu schelet - bazate pe materiale rezistente la intindere
din incovoiere - posibilitatile elementelor de zidarie sunt extrem de limitate. Schinkel a reu~it
totu~i sa exploateze la maximum caramida ceramica traditionala, atingand 0 incredibila c1aritate
~i unitate din punct de vedere arhitectural ~i tehnologic.
Dar, Tn conditiile unui teren de fundare slab, conformarea constructiei (stalpii diferit
incarcati) a condus la aparitia unor tasari locale importante ~i avarieri grave care in anii '60 au
determinat demolarea constructiei.
UJIIWJ~j~ ••if ··.ll
..~·-:i:~c' .•.;' .•.•..• '. n.'· .....< •...~=--. c..•....~•....••••.••.•..••.~.......•..•.~•.•..•.••..•....•••......•.••.......•..•....•....•.........••••..•.•.........'..
"" lr' ······II··~ ..•. '.'~.
•.; •• ~~ t-.-.··.··r. '"~':.~.~~.:J... "~;If.~._ n_" _. _ ---'-,
- --...• •
t:
-
109
BETONUL, UN MATERIAL ASOCIAT CU MODERNITATEA
Marile inovatii de la sfar~itul secolului XIX ~i inceputul secolului XX
De~i originile sale se situeaza In antichitatea romana, na~terea betonului armat ca
material de constructie modern are loc In a doua jumatate a secolului XIX In directa legatura cu
evolutia tehnologiei de producere ~i punere In opera a cimentului Portland care In aceasta
perioada devine un produs industrial. Intelegerea comportamentului rezistent al betonului armat
~i a avantajelor sale ea material de constructii - Indeosebi buna comportare la foe ~i
economicitatea - a faeut ca In penoada 1880 - 1890 sa apara numeroase patente destinate
exploatarii comerciale a noului material, la Inceput sub forma de elemente de constructii, ulterior
In sisteme constructive complete din beton armat.
Brevete de inventie de la
sf3r~itul secolului XIX privind
utilizarea b.a. In constructii
(dupa Paul Christophe, Le
Beton Arme, 1902)
Nodul structural grinda - stalp
Sistemul Hennebique 1, 1892iII'-
I!L
I
L
L
L
IIL
L
I
L
L
L
L
l
.-I!-"'" ~.• , 1·Fran<;ois-HennebiQue;"inginer·franceT,"1842~921:··· ,•. ,,,. -- .•.•".
-
G. Matte-Trucco, Uzinele FIAT,
Lingotto-Torino, 1916 - 1926
Schelet de beton In sistem
Hennebique
Placa fara grinzi pe stalpi cu capiteJ (plan~eul-ciuperca)
Sistemul Mail/art 1, 1909
Robert Mail/art,
Giesshubek~:
E1veiia,1910
1 Robed; MQjJlad",.jngjnero§i.antrepren(),...elvetian:"'18"l2~ 9210.
110
111
. ·-r,"----1.ErnesH.:eslie-RanSOme-(1852~"'1917)7"iFi{iiner~l;affiitecraeongine britari1Ca,stabilit in SUA.L
Albert Kahn, Packard
Company Bulding,
Detroit, 1901-1911
Ingalls Building, 1903, Cincinnati, Ohio: primul
zgarie-nori cu schelet din b.a., 15 etaje, proiectat de
firma de arhitectura Elzner & Anderson ~i inginerul
Henry N. Hooper
In SUA, dezvoltarea sistemelor constructive cu schelet din beton armat capata 0
relevanta majora In domeniul fabricilor, procesul fiind favorizat de industria automobilistica In
curs de afirmare. In 1884 Ernest L. Ransome 1 a berevetat propriul sistem constructiv, foarte
asemanator cu cel al lui Hennebique, folosind armaturi rasucite; acest sistem constituie
paradigma constructiilor cu schelet americane de la Inceputul secolului XX 9i, In particular, a
Jabricilor transparente"
adoptate ca model de
arhitectura moderna.
Tot sistemul constructiv brevetat de Ernest L. Ransome (ce folose9te ca armaturi bare
rasucite din otel) este utilizat la constructia primului zgarie-nori cu schelet din beton armat.
L
I\L
L
L
L
L
IIL
iI
[
,
~l
Scheletul de betan armat
Imobi/ul cu apartamente proiectat de
Auguste Perret la Paris, In str. Franklin 25,
pune In evidenta dihotomia Intre structura
portanta (schelet din beton) i'i Inchiderile
neportante.
La Biserica Notre Dame du Rainey (proiectata tot de Auguste Perret), stalpul devine
c%ana ci/indrica zvelta din beton aparent i'i S8 desparte categoric de inchideri;acestea din
urma devin 0 epiderma subtire, transparenta.
Auguste Perret,
BiserieaNotre Dame
du Rainey, 1922
Auguste Perret, [mobileu apartamente,
?5 rue Franklin, Paris, 1902-1904
Afirmarea betonului armat In arhitectura modern a
La sfari'itul secolului XIX i'i Inceputul secolului XX, betonul deschide In arhitectur~ 0
noua epoca, pe de 0 parte datorita scheletului din stalpi i'i grinzi de b.a. (ca alternativa la cel din
otel), pe de alta parte prin valorificarea caracterului sau fluid.
112
113
Franc;oisHennebique,Villa Hennebique, Bourg-la-Reine, 1904
Conceput ca sistem constructiv pentru locuinte de serie, sistemul structural Dom-ino al
lui Corbusier este din multe puncte de vedere un precursor al celor "cinci puncte". Ordinea
structurala a punctelor de
sprijin izolate ce sustin placi
plane de beton armat conduce
la formularea conceptului de
spatiu modern izotrop.
Scheletul tridimensional din
beton armat confera
arhitecturii 0 libertate teoretic
nelimitata privind organizarea
interioara ~i a fatadelor;
totodata modifica radical
relatia constructiei cu terenul.
L
I
I
L
Proiectandu-:?i propria casa, Fran<;:oisHennebique, inventatorul nodului stalp-grinda ce
sta la baza scheletului din beton armat, face In fapt 0 demonstratie privind potentialul nouluisistem constructiv 7narhitectura civila.
L
I
IL
I
IL
L
I
L
iIL
L
IL
]
L
II
L
L
L
L
I
I~
Le Corbusier,
. "["' " , , , , .--sistemul-structuraH30m-ino;--19N-
In 1913 Walter Gropius publica un articd privind evolutia arhitecturii industria Ie, ce a
avut un impact considerabil asupra arhitecturii europene interbelice; In articolul respectiv el
recomanda - ca model de urmat - arhitectura industriala americana de la Inceputul secolului
XX, unde scheletul de beton se asocia cu fatada de sticla. Imediat dupa razboi, Le Corbusier
reia aceasta teorie care propune "fabricile transparente" :;;i silozurile cu geometrii pure ca
modele ale noii arhitecturi. Astfel, betonul armat - asociat pana atunci cu constructiile
'inginere:;;ti'- este ridicat de teoreticienii dintre fazboaie la rangul de precursor al noilor forme
arhitecturale. Arhitectura 'viitoru/uj' necesita noi materiale, iar betonul armat asociat cu sticla
este consacrat ca 0 garantie a modernitatii; caracteristicile lui - lJ~asticitatea,omogenitatea,
rezistenta - se potrivesc cvasi-tuturor mi:;;carilorde avangarda, de la expresionism, la noul
obiectivism.
Walter Gropius, Cladirea
Bauhaus, Dessau, 1925-1926
ScheJet din b.a. in sistem
Henqebique. Fatade cortina din,:--
stidi~";
······L'
•.•., .
L1 "Die Entwicklung moderner Industriebaukunst", in Jahrbuch des Oeutschen Werkbundes, 1913. t
'iIJ;"i!-,~'..•.•.. u rn L':_,?_i!
• "J
•
Ii!' ~ '~t--"~'-----"·--"·-------------·"-"-'''·''·''·_'--~--_..",.__..,- _,-,---------_ _._~._--._-~,--..,.,.-- ..--- , .
115
1. parterulliber
2.
acoperi~ul-terasa
3.
pia nul liber
4.
fereastra orizontala
5.
fatada libera
'~.:_..--,.,...,."..,,.,.,.,
Le Corbusier,
Vila Savove. Poissv. 1929-1931
1 Le Corbusier et Pierre Jeanneret: Les 5 points d'une architecture nouvelle, Almanach de l'Architecturemod erne, Paris 1926.
Sintetizand din punct de vedere arhitectural experienta ~i realizarile acumulate timp de
peste 25 de ani in domeniul ingineriei ~i tehnologiei constructiilor, cele ,,5 puncte" formulate de
Le Corbusier ca definitorii pentru arhitectura moderna1 sunt consecinta teoretica a afirmarii
scheletului in arhitectura:
Cele ,,5 puncte" sunt perfect ilustrate de Vila Savoye.
L
L
iL
L
L
L
L
L
L
L
••...•... Ie - •• , ..• ,_ •.... ':'
•
Fluiditatea betonului
Continuitatea materialului turnat deschide a alta directie de cautare ~i inovare In
arhitectura. Pe de a parte, peretele tumat conduce la a reconsiderare a modului In care spatiile
arhitecturale sunt generate prin intermediul celulelor delimitate de pereti; din acest punct de
vedere, betonului armat a inspirat a arhitectura care, spre deosebire de constructii1e traditionale
cu pereti portanti, proiecteaza celulele deschizandu-Ie.
Anatole de Baudot, Paul Cottancin, biserica
Saint Jean de Montmartre, 1894-1904 .
Peretele turnat.
Le Corbusier, Casa Citrohan, 1922.
Spatiu delimitat de doi pereti paraleli,
articulat liber pe doua nivele :;>i deschis
la capete.
Spatiul creat de peretii din b.a. a generat in timp tipologii constructive repetitive, formate';t,t.:<
din celu~~ alaturate. Constructiile tipizate din prefabricate - unde peretele portant de b.a
prefabricat devine un mod de a simplifica exec;utia -: raman, in diversepaqi ale lumii, a marca a
monotonrei periferiilor urbane ale anilor '60-'70; dar In acest caz eroarea poate fi pusa pe
seama a~ocierii nefericite dintre ideea functionalista §icea a costului scazut.1~e de alta parte, caracterul "fluid" al betonul~i a fast valorificat din plin in domeniul
structurifir de acoperir~. a serie de experimetite$Hnovatii din prima jumatate a secolului XX au< •• -~,------~
demonstrat ca structura de acoperire din beton
armat poate fi a alternativa viabila la structura
cu grinzi din ate!. Economia de material,
corespondenta intre spatiul interior §i volumul
exterior, dar mai ales marea libertate formala,
au facut castructurile de acoperire din beton
armat sa devina solutia constructiva curenta
pentru spatiul monumental modern.
Cimentul armat Cotlancin (1890)
folose§te placi subtiri din ciment armat, cu
dozqjmqre §>ifara pietri§>,rigidizate cunervUGi
din acela§>rmateriaf.
-
1I•......
L
iII'--
!L
i'-
L
L
L
L
L
La Inceputul secolului XX, betonul armat este adoptat rapid In domeniul constructiilor
utilitare de mari deschideri - marile spatii paradigmatice ale epocii industriale: gari, piete,
expozitii etc - unde concureaza cu succes metalul, avand avantajul unei mai bune rpJ:isente la
foc.
Grossmarkthalle, Munchen, 1903-1912
Gara principala din Leipzig, 1907-1915
117
E, Freyssinet, hangare
pentru dirijabile la Orly,
1916-1921.
-f
P~~Euigi;N~·~t:'PCllatulexpozitional din
Torma, 19494950
In perioada 1915 - 1929 Eugene Freyssinet1 realizeaza numeroase acoperi~e de mare
deschidere din beton armat pentru hangare ~i fabrici, unde experimenteaza configura\ilarhitectura/-structurale ce vor fi
ulterior utilizate In toata lumea,
dar ~i inovalii In tehn%gia
turnarii betonului: cofrajele
glisante,
Intuiliastatica ~i experimentu/ constructiv i-au permis lui Pier Luigi Nervi2 sa creeze
_~~~yc:~~ride acoperire comp/exe, cu suprafele cutate sau ondulate, care i-au adus renumele.
D~op!;).trivaproiectant ~i constructor, Nervi concepe odata cu forma ~i modul In care ea va ficonstwita.
Ferocimentul inventat de Nervi (~i
brev~!at In 1917) este un materia/ foarte
re,.z;isten t ~i u~or, compus din mai multe,,,-.;<-' ~.,,~>
straturi de relea din fire de ole/lnglobate In
ciment, ce permite reafizarea de suprafele
subliri cu forma complexa fara cofraj. In
perioada anilor 1930 - 1960 P. L. Nervi
inventeaza, pune la pund ~i aplica
"Sistemul Nervi", reprezentand un mod
inedit de a concepe ~i rea/iza structuri din
beton armat, eficient, rapid ~i economic.
Sisternul se bazeaza pedoua" "invenlii":
prefabricarea struc:tuh:ila-~i ferocimentul din
pierdute.
---------------------------11II=0_"_'
.~ ,Cc~C~7-~ __ ~"C';-
••• , In91nee lcancez (1879 - 1962), In",nlalowl betonulul pceoompclmal
••• ~, " 2 lugjngr italigQ•.J,8.9j••••..191S,.celebru.pentw.folosirea.jnovaliva~..tJetonului'armaHa-slruGturi.de..aGOperjre:.-"~ ,~, .• m'---w 118
--
119
l
L
Santiago Calatrava, Felix
Candela, Oceanogratic,
Valencia, 1997-2002
Felix Candela, Club La
Jacaranda, Hotel Presidente,
Acapulco, Mexic, 1957
Eduardo Torroja. Hipodromul
Zarzuela, Madrid, 1935
IL
I
I•.....
L
IIL
L
Cojile subtiri din beton armat sunt strueturi de aeoperire a earor rezistenta deeurge din
forma §i nu din masivitate, inspirate de earacterul "fluid" al betonului. Eduardo Torroja 1 §i Felix
Candela2, sunt eonsiderati pionierii domeniului, eel de al doilea fiind supranumit "The Shell
Builder".
L
L
L
L
L
~--!l
1 Eduardo Torroja y Miret (1899-1961), inginerspaniol.
'-r-.I~ "., '".---4;eli)(-Gandela ..Quterino .{.1910-1997~);.arhitect,spaniol""L
'lIiI1! .•• _."" .._);-.:.".,.....,..... .•:.' •••
•
121
ll
ESTETICA BETONULUI ARMAT
«Betonul armat este cea mai frumoasa tehnica pe care omenirea a reu§it sa 0 inventeze pana
acum. Posibilitatea de a modela piatra, de a-i da orice forma, de a 0 face superioara pietrei naturale prin
capacitatea de a rezista la intindere are, in sine, ceva magic». 1
Santiago Calatrava, Sala de
concerte, Tenerife, Insulele
Canare, Spania, 2003
Forma §i structura
In prima jumatate a secolului XX, betonul armat a stat in centrul atentiei inginerilor §i
arhitectilor deschi§i catre inovare; In acest nou material §i In Iibertatea "fanteziei constructive"
pe care el 0 permite, a fast identificat un instrument esential al innoirii In arhitectura.
In acela§i timp proiectarea structurilor din beton armat beneficia de rationalitatea §tiintei
constructilor §i rigoarea calculului, pentru a "fundamenta" frumusetea ca "triumf al tehnicii" §i ca
expresie a legilor naturale ale comportamentului static.
De la origini §i pana in prezent, in arhitectura betonului armat structura portanta nu este
disimulata, din contra, este evidentiata, atribuindu-i-se rolul de suport al valorilor estetice. De la
Perret, la Nervi §i pana la Calatrava, arhitectura betonului armat se caracterizeaza printr-o
conceptie formala inteleasa ca manifestare vizibila a adevarului static, in numele principiului
unitatii intre structura §i forma; ea se bazeaza pe intelegerea §i interpretarea legilor naturii in
actul constructiv §i pe adaptarea proiectului la caracteristicile materialului.
Referindu-se la beton, Calatrava face analogia constructie-organism viu, evidentiind un
paradox §i un adevar constructiv deopotriva. «Acestui material greu §i masiv prin natura sa,
arhitectura §i sculptura Ii permit u§urarea, Ii permit sa se ridice, sa zbaare, sa se mentina
suspendat In aer» spune el §i adauga: «betanul permite orice valum, arice curba»2
«Ca material de canstructie, betonul poate crea a legatura Intre tehnalagia realizarii
canstructiilor §i formele perfecte ale naturii. Elementele pun In evidenta un aspect esential dar
L
I
L
L
L
L
l
L
1 P. L. Nervi, Savoirconstruire, 1965, trad. Editions du Linteau, 1997___ ." • 2 Interviu.cu.s •..calatrava,.I&A •.•augusbseptembrie~1995_ ~ .__ " ~,.. " .~•. ,,,,••,,
, •...'
mai curand neglijat al betonului §i anume capacitatea sa de a fi modelat. In spaniola beton se
spune 'hormigon' - ceea ce inseamna "modelabil".» 1
Expresivitatea materialului
Odata ce betonul a fost adoptat de arhitectii secolului XX, ideea valorificarii cahtalilqr
estetice ale suprafetei de beton nu a Intarziat sa apara. Un prim exemplu dateazadiri1906~i i
se datoreazalui Frank Loyd Wright care, la First Unity Temple (Oak Park,f/Iiriois),
experimenteaza posibilitatileexpresive oferite de tehnologia betonului aparent.
In anii '30, Nervi utilizeaza:?i el betonul aparent la Stadionul de la Florenta (1930-1932)
~i la hangarele de avioane.
Oar abia dupa al doilea razboi mondial cuno~tintele tehnice permit un control
satisfacator asupra proiectarii~i executiei suprafetelor de beton aparent.
Calitatea suprafetei de beton caracterizeaza c1adirea In ansamblu, fiind integrata
Iimbajului arhitectural ce poate fi foarte diferit de la caz la caz. In timp, diverse stiluri ~i-au
asumat expresivitatea suprafatei de beton, de la constructivism, rationalism ~i expresionism,
pana la postmodernism :?ideconstructivism.
In anii '50 betonul aparent este adoptat rapid In arhitectura "brutalista", ca manifest
contra "arhitecturii populare"din caramida, larg utilizata la reconstructia de dupa razboi.
Betonul aparent predomina In arhitectura lui Le Corbusier de dupa al doilea razboi
mondial. La manastirea La Tourette (Eveux-sur~Arbresle,langa Lyon, Franta, 1957-1960) Le
Corbusier utilizeaza a larga gama de ipostaze
ale cimentului ~i betonului: de la cimentul
aplicat ca tencuiala pe zidarie, la betonuf
aparent al structurii portante,betonul vopsit In
culori vii ~i panourile prefabricate de parapet
cu pietre naturale marunte Incastrate In masa
de ciment.
In a doua jumatate a secolului XX,
suprafata de beton aparent este integrata unor
limbaje arhitecturale foarte diferite, de catre
diver~i arhitecti precum Louis Kahn, Marcel
Breuer, Joseph L1uis Sert, I.M.Pei, Cl'ir1o>,.x,~;~c.:~_:;;~X5}~'.:~}':ii~-,c~'-~S~~"f1:~~\,:?~
Scarpa, Mario Botta, LuigiSno2:zietc;;"~
Carl(jS~fpa, Bribri-VegaCemet~ty;$an
Vito <:l'Altivole, Italia,1972 .
• .11 • 41 _ .: • a - .1 :. - : •• :- •• ,... ""-~--'_.~.-. ~
11
1
123
Toyo Ito,
Tod's
Omotesando,
Tokyo,2004
Tadao Ando,
The Church of
the Light,
Osaka, Japonia.
1989
La Inceputul secolului XXI suprafata de beton este din nou adusa In atentie fiind
revalorizata din punct de vedere estetic In cadrul lucrarilor unor arhitecti celebri precum Enric
Miralles, Zaha Hadid, Moshe Safdie, Daniel Libeskind, Peter Eisenmann, Rem Koolhas,
Santiago Calatrava etc
In arhitectura japoneza moderna :;;icontemporana, betonul aparent este 0 prezenta constanta,
de la Kenzo Tange la Tadao Ando:;;i Toyo Ito.
•...
!
'--
L
I
I
I...
L
•...
I
L
L
L
l
-~jJI
rt
1
Zaha Hadid, Phaeno Science Center, Wolfsburg, Germania, 2005
Moshe Safdie, Holocaust History Museum, Yad Vashem
Jerusalem, Israel, 2005
----------------------- 11_"'1'1_-,;-" U~""'l
-- -.,-- -~ r'. .~ .
~I,. ~_.!..L U- ~.---124--
if:
i\: i:: I: !
,,,•
'~"H;"-'~'~-l:[LT:{~' --r . r:'rrT i' ("'Wf'l'I :,' I :' /:\:{ ~,'I' , (~':/.___J.••••,.' ~,..-~; i
,,,,,I,
Comparatie intre comportarea unui sistem trilitic (stanga) ~i a unui
cadru (dreapta) sub actiunea unei forte orizontale
STRUCTURI CURENTE DIN BETON ARMAT
125
In tehnologia specifica betonului armat,
solidaritatea Intre stalpi §i grinzi este posibila datorita
legaturii mono/itice obtinute prin suprapunerea §i
legarea armaturilor In noduri, Inaintea turnarii
betonului.
Intr-un cadru din beton arm at, par1;ile(grinzi §i stalpi) lucreaza In mod solidar, motiv
pentru care Incarcarile se distribuie tuturor elementelor - spre deosebire de structurile
discontinui cu stalpi §i grinzi (sisteme trilitice, cu grinzi simplu rezemate pe stalpi).
Structuri in cadre
Eficienta structurilor In cadre din b.a. este conditionata de solidaritatea Intre stalpi §i
grinzi, asigurata de nodu/ de cadru rigid.
,if
L
L
I
r
If
r
rrI
:::ci
Iri
r""-~~{,J-..""",-,,,...
I
"If'"'.: -
i!
',j
Rb/4
Modu/ do 5 em'
unde
H grinda = 1/8 1/10 L
Aar = ariaaferenW sWlfJului
n = numarul de elaje
Rb = marca betonului
A stalp <=
stiilp
grindaAA
•
•
t ~ 14 em; min 1/20 din h eta)
a ~ 20 em
b ~ 2...2,5 t; min 1/7 din h elqj
Detaliul1
127
Diafragme in sistem eelular
Secliune A-A
De evitat distante mici fa\a de capetele diafragmelor farabulbi :;;i goluri foarte apropiate intre ele
Condi~ii privind amplasarea golurilor in diafragme
5e recomanda rigidizarea eapetelor dediafragme prin prevederea de bulbi.
Det.1
A rWI A
V///>/>/X-'i://1I ~1,2/Jm I
Diafragme in sistem fagure
Structuri cu pereli portanli (diafragme)
'IIl c~fTr'
mifT
II•....
,L
-
i, ~I ~
il!._u-f-II-r--
Constructie cu diafragme de beton armat In sistem celular, cu pereti de fatada portanti
I
•••••-------- Structuri cu diafragme de b.a. la cladiri cu geometrri speciale .• _bill .. J--- .. , .. ". " ~~ 128
~
129
~. ~ ~ ~ ~ ~
i ! I j 1
I 1 I • ; , I I I :
..•. -.-. ~.--.••.-~ .•.-- .•.....• i Ii! Ii: \t" .'
" I I I r I I ! 1 I••• __ -1ti- ..•. ~- •..•..
I J ,I I I I ;l
Structuri cu stalpi, dale grease §i diafragme rare
Structuri in cadre, cu tuburi rig ide
Structuri in cadre, cu diafragme de rigidizare
Structuri mixte
L
IL
~ iii I i..l;l &.11. 4. ~.4-".-rpotl
IL---~Idiaragmai
da/a aroasa
stalp
grinda
defatada -
130
---!
Pana la sfar:;;itul secolului XIX plan:;;eele din lemn au reprezentat solutia curenta, fiind
utilizate In asociere cu zidariile care, la randul lor, reprezentau tehnica obi~nuita de realizare a
constructiilor. In prezent, ele continua sa fie utilizate la constructii de zidarie de mica importanta.
In Romania, utilizarea plan:;;eelor din lemn - considerate "cu rigiditate nesemnificativa In plan
orizontal" de normativul CR6-2006 - este permisa numai In conditii speciale (stabilite de
normativul P100-1/2006) :;;ianume: pentru cladiri cu putine niveluri (max. 3 niveluri). din clasele
de importanta inferioare :;;iamplasate In zone cu acceleratie seismica siaM.
131
l)
1 - Grinda eurenta;
2 - Grinda de margine;
3 - Grinda de podest;
4 - Grinda-jug;
5 - Co:?;
6 - Perete de neportant;
7 - Grinda ranforsata sub perete neportant;
Pianul unui plan:;;eu din lemn la 0
constructie din zidarie.
dl
B
PLAN~EE
LA CONSTRUCTII DIN ZIDARIE ~I BETON ARMA T
PLAN$EE DIN LEMN
Grinzi Tneontinuare, taiate drept
+ seoaba; perete (grinda) de
rezemare min. 20 em latime; e)
Grinzi In eontinuare, taiate oblie
+ seoaba; d) Grinzi deealate,
taiate oblie + seoaba; perete
(grinda) de rezemare min.10 em
latime; e) Imbinare eu ehertare
In "fulgerul lui Jupiter" +
buloane; f) Seoaba.
Imbinari de continuitate la grinzi de lemn (del. A - variante)
a) Grinzi deealate, bulonate; b)
....-
-
-
-
,
L
L
L
L
ItJ}
I)
a)
oj
Pe consola, cu suprimarealocala a pardoselii
Intre doua grinzi, cu suprimarealocala a pardoselii
Rezolvarea golurilor de scari
Rezemarea grinzilor de lemn pe zidarie (det. 8 - variante)
a) Incastrare in zidarie (cu masuri de protectie hidrofuga!); b) Decro~ in zid; lungime de rezemare cca 15
cm; eventual pe talpi de lemn; c) Con sola din zidarie; d) Consola din piatra; e) Grinda in lungul zjdu!ui saulongrina de rezemare.
a) Cu cep ~i scobitura;
b) Cu chertare la jumatate-Iemn;
c) Cu sabot metalic;
d) Cu piesa metalica ascunsa;
e) Pe longrina fixata cu cuie de grinda principala;
f) Cu ~urub de strangere.
Rezemarea grinzilor secundare pe grinzi principale
132
133
Sectiune A - Aancorare
tirant otel016-24 rnm
Ancorarea grinzilor de plan§eu din lemn la peretii din zidarie
Rigidizarea plan§eelor din lemn cu scanduri In doua straturi, dispuse pe directii ratite la
90° §i fixate cu cuie.
I•..
l
lll
±--...-:L 'I- ,. ,. .;.
d}
el
il
k)
il
al
b)
c)
h)
il
1 - Grinda lemn; 2 - $apa ciment; 3 - Izolatie (material elastic cu densitate mare); 4 - Placi
din derivate de lemn; 5 - Gol; 6 - Vata minerala; 7 - Plac; beton; 8 - Scanduri sau placi---.--.--gips-carton; 9 - $ipci .. ~.~,~_. .
Izolarea acustica intre nivele
a) Cu plafon suspend at (45 dB); b) Cu pardoseala flotanta (45 dB); c) Cu plafon suspendat (45 dB); d) Cu
pardoseala flotanta pe placi de beton (50 dB); e) Cu pardoseala flotanta f?i plafon suspendat (50 dB); f) Cu
~apa ciment ~i plafon lntre grinzi (50 dB); g) Cu ~apa ciment §i plafon suspendat (50 dB); h) Cu §apa
ciment §i plafon suspendat (50 dB); i) Cu dale de beton ~i plafon intre grinzi (50 dB); j) Cu dale de beton ~i
plafon suspendat (55 dB); k) Cu dale de beton §i plafon suspendat (55 dB); I) Alcatuire istorica, cu moloz
(55 dB).
134
135
~miilUJ
-"" ...~ t! ~. .IUM-';'"<! ~' '_··
m ~ m
W ~ I~
Plangee cu rezemare pe stalpi
prin intermediul grinzilor de cadru
cu dala groasa
cu capitel
.--.----, --.~--~--.--
PLAN~EE DIN BETON ARMA T ~I MIXTE
Plan~eele din beton armat ~i cele mixte (beton armat + elemente inglobate din alte
materiale) reprezinta solutia curenta de realizare a structurilor orizontale, atat la c1adirile cu
structura din beton armat cat ~i la cele realizate din zidarie portanta.
Plangeele pot rezema pe pereti portanti (din zidarie sau din beton armat) sau pe stalpi
din beton armat; in acest ultim caz, rezemarea se face prin intermediul grinzilor de cadru, direct
pe stalp (in cazul structurilor cu "dale groase") sau prin intermediul unor capiteluri ("plangee
ciuperca")
Plangee cu rezemare pe pereti.
Descarcare bidirectionala (stanga) 9i
unidirectionala (dreapta).
i
~
1
i
I
\.i..
i .I .l
L
r
r
r
L1
L2
HGS = 1/15 L2
L1/L2 :52
L2
L 1/L2 > 2
h placa = p/180
L2
+L1
lndjrcari obi§nuite; L max. 5 - 6 m
L1
H=1/8-1/10L
b/H = 1/2 - 2/3
Modu/ de 5 em!
Plan§ee din beton armat monolit
Plan§ee din placi de b.a. rezemate pe pereti sau pe grinzi de cadru
Plan§ee cu grinzi principale §i secundare
136
S4
137
NOJ ~
t
G325x5O
G225x5O
G225x5O
Hn = 1/15 L2
L1/L2 > 2
L2
Grinda orincioala
Nervura
~IiI
L1
Plan§ee cu nervuri dese unidirectionale
Plan§eu cu grinzi principale §i secundare, la 0 structura in cadre de b.a.
Plan de cofraj
iI ~
~
--
--
--
--
l
ll
--
;tPerete oorlant
;;~:;;l(;~{;:f(;
- ,,~ '-"4.4
_1
~..." ...•_~-"""~,'_·\l1·.•."-"'''I'''~' ~'·l___ ~'-'"",,,~-~_.-
-
•
Plan~ee cu nervuri dese bidirectionale: plan~ee casetate
L1/L2~1.5 L2
L1
t 1.5 - 3.0+ min 70 em
L1/L2 > 1.5 L2
L1
To· ..- :-.-.<"
Hn = 1/20 - 1/25 L2 Casete pline in dreptuf rezemariiOP. ~t:llp - variante
.•
L
ll
J
I~
•..
L
Plan§ee tip "ciuperca"
Capitel hiperbolic
Capitelin dublu trunchi depiramida
Dale groase
L1
L2
L1/L2:5 2
Capitel cu grosimeconstanta
Capitelin trunchi depiram:da
139
Cu grosime redusa Inzona centrala
Cu casete sau elemente de
pollsti ren Inglabate
Cu tuburi Inglabate
Predala prefabrieata din b.a.
4 - 6 em grosime
~I
!
Suprabetonare
Cu nervuri realizate cu cafraje
.;...,.. --Lr-1_-'-'r-1_~ r pierd ute sa u deta~a biIe~
!
Dale groase - procedee de reducere a greutatii
Plan§ee prefabricate §i semi prefabricate
Plan§ee cu predale §i suprabetonare (plan§ee semiprefabricate)
140
141
-- predala
suprabetonare
60 em
bloc pollsoren
Plaei (dale groase) eu eorpuri eeramiee de umplutura
Nervuri prefabricate din b.a. (preeomprimat) + eorpuri de umpluturadin beton, h:: 12; 14; 18; desehideri maxime: 5.40; 5.75; 6.35.
Plaei (dale groase) eu eorpuri de umplutura din aglomerate lemn-eiment
Plangeu cu predala 9i elemente de palistiren fnglabate
Plan§ee cu corpuri de umplutura
Plan§ee cu nervuri prefabricate din b.a. §i corpuri de umplutura
,..,.,.~
~
~------------~ . C=:J c:=:J C=:J c:=:J
- Nervuri prefabricate din b.a. (precomprimat) + corpuri de umPlutura'
din polistiren, h:: 12; 14; 18; deschideri maxime: 5.40; 5.80;6.90 .. _---~.~
- ... _._~_.<.~.~., .. " ....-.....--_ ..•.........., ...",--.,-,""------
(Wienerberger - Porotherm)
Plan~eu ceramic cu grinzi~oare dinbeton armat precomprimat
>8cm
Plan~eu ceramic cu grinzi~oare dinmaterial ceramic cu rol de cofraj pierdut
Plan§ee din corpuri ceramice cu goluri + grinzi precomprimate
Grinzile: 12 x 6.5 cm; I = 2.50...7.25 m; interax: 45 (60) em; rezemare min.125 em
Plan~ee ceramice
ii20n
142
~;' .•• 1<10 '~""""_.,_~''''Ii'l• ~l_~iIliIi Ii 4 4-. ~.,.. ,.
143
Plan§ee din fa§ii ceramice preasamblate
Plan§ee din fa§ii cu goluri din b.a. precomprimat
Intre fa§ii se dispun armaturi; plan§eul este completat cu 0 suprabetonare care inehide
rosturile intre fa§ii §i realizeaza 0 §apa de asociere la partea superioara (5 _ 15 em) armata euretea de bare.
144
"
Rezemarea tal?iilor cu goluri pe pereti din zidarie
/ 2
1 - fa~ie cu goluri; 2 - centura b.a.;3 - capac prefabricat pentruacoperirea golului; 4 - mortar de poza
J
145
Fal?ii cu goluri la structuri cu stalpi l?igrinzi
---_ '. '_'~_"~'_~ __ "'_~_,H","""~ __ "_'" ". ._~ •.••.••••__ '.-
EJDA!
NU!
Prevederi constructive pentru plan§eele din beton armat
Prescriptii privind proiectarea plan~eelor la constructii din zidarie 1
De regula plan~eele eonstrue\iilor din zidarie portanta se proiecteaza ca diafrag01e
rigide In pianul lor menite sa asigure eonluerarea elementelor verticale pentru preluarea fortelororizontale.
Rigiditatea plan~eelor In pia nul lor depinde de:
alcatuirea constructiva
dimensiunile ~i pozitiile golurilor mari (ex. goluri de scari)
Fata superioara a plan:;;eelor va avea de regula aeeea~i cota de nivel pe toata suprafata
constructiei. In mod excep\ional, se aeeepta decalari ale -&-
fetei superioare a plan~eului mai mid decat Tnaltimea -::20 em
curenta a centurilor ($ 20 cm). ---- -G--
Consolele exterioare (balcoane, copertine) vor fi amplasate la nivelul plan:;;eului o.Jrent;
se accepta 0 denivelare $ 20 em cu asigurarea continuitatii structurale. Se accepta console de
b.a. Tn pozi\ii intermediare, Incastrate Tn zidarie, cu respectarea urmatoarelor conditii:
deschiderea consolei Lc s: 3t, unde t = grosimea peretelui (In caz contrar se introduc elemente
de b.a. In perete); accesul oamenilor pe consola este ocazional (pentru Tntretinere); rezemarea
consolei se face pe toata latimea ei.
1 Conform Normativului CR6-2006 .• ~~.",'" "''''_l,1 _
146
147
IN FRASTRUCTU RA
RELATIA CL.A.DIRII CU TERENUL,
La c1adirile fara subsot, infrastructura cuprinde:
fundatiile
soclurile
placa suport a pardoselii parterului
La c1adirile cu subsot, infrastructura include:
fundatiile
peretii de subsol
placa suport a pardoselii subsolului
plan:?eul peste subsol
Relatia cladirii cu terenul de amplasament prive9te transmiterea fortelor care actioneaza
asupra constructiei catre pamant, protectia c1adirii contra umiditatii din teren 9i limitarea
pierderilor de caldura din interiorul c1adirii catre pamant.
Toate aceste probleme privesc infrastructura constructiei 9i implica rezolvari
constructive specifice la nivelul componentelor sale.
Tipuri de fundatii
Fundatiile au folulde a transmite pamantului greutatea constructiei :?i solicitarile
rezultate din actiunile exterioare exercitate asupra sa.
•----
c
Talpa dinbeton armat
b2
c;25
;:5/(.11\I
Bloc din betonsimplu +
cuzinet dinbeton armat
D
b1.
:r:
Bloc din betonsimplu
a.
Functie de incarcari, natura terenului §i adancimea cote; de fundare, fundatiile pot aVeauna din urmatoarele alcatuiri constructive:
bloc din beton simplu (cu sau fara trepte) - cu un domeniu de utilizare limitat
bloc din beton simplu §i cuzinet din beton armat
talpa din beton armatu
~;J2.,fJ_,(-
rrl'/ /</";".4 b,--
..
'.~<7"'" h~'
r'.'-o"1 I' --/'"
0fhJ'., r./.I-~: t,"
/,' .:!:J.,-'" ,',./ ,>-(~-9~ ::..:;
! s.. }! '.J'if--=-'··· .
Din punct de vedere al geometriei in plan, fundatiile pot fi continue sau discontinue.
Peretii structurali au intotdeauna fundatii continui care urmeaza traseul zidurilor
portante. Structurile cu stalpi pot avea fundatii discontinui sau fundatii continui.
d. I e.
Fundatii continue rigide (a, b, c) §i elastice (d, e)
a) funda\ii din zidarie de caramida sau piatra; b) blocuri de beton simplu, cu una sau mai multe trepte; c)bloc de beton simplu + cuzinet de beton armat; d) - e) funda\ii cu talpi din beton armat
148
~~~--_._---_._-_.
Dimensionarea fundafiilor
Alte conditii care determina latimea talpii de fundare:
-- U'ltimea peretelui ~ B ~ b (+ 2 x 5 cm)-
LATIMEA FUNDATIEI (B) =INCARCAREA (pe 1 ml)
PRESIUNEAADMISIBILA ATERENULUI
- Lafundal/Heperelilor de subsol- atenlie la rezemareaziduluide proteclie a h.L!
- U1timea minima constructiva (sapatura posibil de executat):
30 cm (~40 cm adancime) ... 50 cm (>1.20 m adancime)
..~~i
.J8
b
U. 2: : -~-~ 1 b 3
.........~
.....
a
Adancimea H = modul de 10
AoANCIMEA FUNOATIEI (H)
Este determinata de:
- Adancimea terenului bun de fundare ~ 20 em SUB cota
- Adancimea de Tnghet (numai la peretii EXTERIOR!!)
Adancimea de inghe! = 70 cm...1.15 m de la cota terenuluidecapat, functie de zona c1imatica; pentru Bucure~ti: 90 em
-+ 20 em SUB eota -+ 1.10 m
- Conditia de unghi (0) de transmitere a eforturilor Tn
blocuri de BETON SIMPLU (funetie de marea betonului)
- Relatia cu fundatiile Tnvecinate paralele
Fundafii discontinue
- Talpi asoclate cuo retea de centuri
149
Fundatie continua liniara substiHpi
Fundatii cu talpi continui pe doua directii
comportament de centura
Talpi excentrice
1 - Perete existent adiacent la limita de proprietate; 2 - Stalp nou; 3 - Placa:
4 - Rost de tasare; 5 - Placa subsol; 6 - Talpa excentrica; 7 - Eventuala
talpa de legatura pentru rigidizare
Fundatie continua Iiniara subperete portant
Fundatii continue liniare,
Fundatii cu talpi continui pe 0 directie150
151Radier cu capiteluri
It]+~-L~
I
i
I
I
1'--1] __L 00-1~~
Talpi continui sub stalpi
1 -- Grinda de legatura; 2 - Talpa continua pe doua dired,ii; 3 - Talpacontinua pe 0 direc(ie.
Funda1ii de tip radier din dale groase de b.a.
1 - Incarcari din construC\ie; 2 - Reparti(ia incarcarilor pe suprafata terenului
Funda!ii continue In suprafa!a: radiere
-qr~~I
jf=.I
t
Radier cu grinzi pe doua directii (casetat)
I
Radier cu grinzi pe doua directii
1 - Stalp; 2 - Grinda prineipala; 3 - Nervuri; 4 - Radier 12-14 em; 5 - Beton de egalizare
Fundatii indirecte cu piloti..
152
_I!e~r.i ~e.tal,pl1~ ,6'.----. Piloti-CU'"descarC'3Te--'-pjTOV'cu-aesca-rc-a-r-e--' partea superioara a
pe varf prin aderenta pilotilor
iI
'1
perete
Detaliu
L _~<2
b - 3
panlalerenului
Eoo«)I\J
Elevatie
Fundatii in trepte la c1adiri pe teren In panta
153
Fundatii In trepte la c1adiri cu subsol partial
"
lpe~,"~ 00" m"im' J I~cola minima '------ funda(ie in trepte
Fundatii la pereti nestructurali
In functie de dimensiunile :;>igreutatea peretilor, se poate alege una din urmatoarele
solutii de fundare:
rezemarea pe placa (daca are rezistenta :;>irigiditatea necesara pentru a prelua
Incarcarile respective)
Ingro:;>area locala a placii (pentru obtinerea rezistentei:;>i rigiditatii necesare)
fundarea directa
EoLO
1\1
Daea lnal\imea soclului este'" 1.50 m, 5e prevede ~i 0eentura la baza 5oclului.
Centura b.a.
Centura b.a.
CT~
Soclu din-----beton simplu
...
Daca sodul este din beton
simplu, la nivelul plaeii parteruluise prevad eenturi de b.a.
Centura b.a.
Soclu din
beton simplu
CT~
Bloc fundatiebeton simplu
Soclu ~i funda\ii axate fa\a depere\ii strueturali.
La\imea soclului eel pu\in egala eugrosimea peretelui de la parter(max.5 em retragere).
Soclu b.a.
CT~
Prescriptii constructive privind infrastructura constructiilor din zidarie 1
Socluri la cladiri tara subsol
Soclul (l?ifundatiile) vor fi de regula axate fata de peretii structurali.
Uitimea soclului va fi eel putin egala cu grosimea peretelui de la parter; se admite 0
retragere de max. 5 em a fetei exterioare a sociului In raport cu planul zidariei de la parter.
Soclul se va executa de regula din beton armat.
Daca soclul se executa din beton simplu, la nivelul placii parterului se prevede un
sistem de centuri din b.a. cu contur Inchis.
Daca Inaltimea soclului este ;::1.50 m, se prevede 0 centura de b.a §lla baza lui.
Pereli de subsol
De regula peretii de subsol se realizeaza din beton armat l?i se dispun axat fata de
peretii structurali din parter.
Daca se 'executa din beton simplu, la baza peretelui l?i la nivelul p1anl?eului peste subsolse prevad centuri din b.a.
Grosimea peretilor se stabilel?te prin calcul, functie de Incarcarile verticale, din actiunea
seismica l?i-In cazul peretilor de pe conturul subsolului - din impingerile pamfmtului.
In cazul cladirilor cu pereti rad (In sistem 'celular'), se recomanda sporirea rigiditatii
subsolului prin introducerea unor pereti suplimentari.
154
Plan subsol
rosl
155
Constructie cu volume de . ~~_. ,_~._ ..,__•__ •"--1naltimi"dif~tite:1ransmT\an(J----"-'- .""
soiului incarcari inegale
rosl/
Cladire exislenta
Plan etaj curent
Cladire noua
";'J ";'J J
~\
rii Scar-
a ~'", Scar-a"
'" <=i
2S
.. .,
~I---~
81---)28c::
u:..:l
~ -aR"
~0." Q ~'" ~
""''''-'," ~,3B ~~t;
.,.. \) klklp; P-;
0..0..
GOI mat
Rost de tasare intre 0 r:onstructie noua $i una existenla
ROSTURI
Rosturi de tasare
Plan§ee de infrastructura
La cladirile fara subsol, placa suport a pardoselii parterului se executa din beton armat
(chiar daca restul plan~eelor sunt din lemn!) ~i legata monolit cu soclul cladirii.
La c1adirile cu subsol:
placa plan~eului peste subsol va avea cel putin aceea~i grosime ca ~i placile etajelor
supraterane,(min. 13 em!)
placa SuporT,~apardoselii subsolului se va executa din beton armat ~i legata de talpile de
fundatie, In cazul Tn care constructia este amplasata pe un teren de fundare dificil ~i/sau
placa sustine pereti nestructurali din zidarie; se recomanda aceasta solutie atunci cand
constructia este amplasata Tnzone cu seismicitate mare (ex. Bucure~ti).
Privesc fundatiile ~ suprastructura: trebuie sa taie complet
constructia - elementele portante §i neportante - Tntr-un plan vertical.
Fiecare parte de constructie trebuie sa poata "Iucra" liber, pe propriile
fundatii; independenta este obtinuta prin interpunerea unor straturi
continui de material elastic (polistiren, PFL poros bitumat etc)
156
rost
Construqie pe teren cu structura geologica
neomogena: separare in tronsoane func(iede rezistentele terenului
rostIoi='"",::,' , ..:~. ::I ..
f=-,'""1""
Construclie cu fundalii la cote diferite (teren
bun de fundare la adancimi diferite)
determinand reac(iuni inegale.
Rosturi antiseismice
Privesc fundatiile §l suprastructura (taie complet constructia - elementele portante ~ineportante - intr-un plan vertical). Se prevad la:
a) c1adiri cu forme neregulate in plan ~i/sau in elevatie - unde au rolulul de separa
tronsoane cu caracter cat mai omogen din punct de vedere constructiv care sa lucreze
(oscileze) independent la seism;
b) cladiri cu dimensiuni mari in plan - unde au rolul de a diminua efectul nesincron al
mi~carii seismice la extremitatile c1adirii.
Cladirile tip bara foarte lungi se separa in tronsoane intermediare cu coracteristici
structurale omogene ~i tronsoane de capat in care se concentreaza 0 masa mai mare decatmasele celor intermediare.
Uitimea rostului antiseismic se stabile~te astfel incat sa se evite ciocnirea r~ciproca intimpul seismului (atunci cand tronsoanele sunt in UantifazaU).
7
Rosturi de dilatare
Privesc suprastructura (expusa variatiilor de temperatura). In cazul unor pereti sau
stalpi dUbli, separati printr-un rost de dilatare, talpa de fundatie este comuna (spre deosebire de
rosturile de tasare ~i cele antiseismice care taie §i fundatia).
Se prevad la distante de 30 - 50 m.
In general coincid cu rosturife de tasare §ilsau antiseismice.
If:,.. 1M. ¥
"--"--~-'~---~-~--~~""-"'-~~-----"'~-'-'-1':::rbStL:::3cm;"2 '-perete dinzidariE;;"3 ....per~i; din beton armat
p--- PROTECTIA HIDROFUGft. ~I PROTECTIA TERMICft.---La nivelul elementelor de infrastructura aflate In contact cu pamantul, se prevad In mod
curent sisteme de protectie contra umiditatii normale - mai mari sau mai mici - a terenului.
Aatunci cand infrastructura se afla sub nivelul panzei freatice, se prevad sisteme speciale,
complexe, de protectie Impotriva apei cu presiune hidrostatica (cuve).
Deasemenea, la nivelul Inchideri/or - verticale ~i orizontale - catre pamant care
delimiteaza spatii Incalzite, este necesara prevederea unor izolatii termice.
--0--- - Zona capilaritate discontinua
Zona apa freatica
cu presiune hidrostatica
T
Posibile directii de infiltrare a apei din
teren in infrastructura
Zona conven\ional uscatao
Variatii ale gradului de umiditate in
profunzimea terenului------
-
157
Cladiri amplasate pe terenuri cu umiditate normala
Cladiri fara subsol
La c1adiri/e fara subsol, problema protectiei
hidrofuge prive~te prevenirea posibilitatii transmiterii
umiditatii din teren catre zidaria de suprastructura ca
urmare a ascensiunii capi/are a apei in fundatii ~i soclu,
precum ~i prevenirea ridicarii umiditatii din teren catre
pardoseala.
Placa suport a pardoselii parterului reprezinta
_ totodata Inchiderea inferioara a c1adirii care separa spatiul interior Inca/zit de teren, ceea ce
pune In pius ~~pro£ I~n;a IllJI itariiJ?l§lJ..9"~.tiloJ_de.caldu[a..djnspre..jnterjoru I~IncaIzit-catre~pamant":'··-----"-·-_·_-·~·-'~-"'''·'''~'-_.~~-~'_.-----
____ ._. ~ "' . ."""'" ,_,•.••••.•••_. ,.•••••.••_._.__ .,~_•••. • •__ WM_ ••.'.,,··.,..,..,_·_~
158
b) cu strat de aer sub placa suport a
pardoselii (procedeu folosit de
romani) - solu\ie utilizatacurent In
vestul Europei
a) cu strat de rupere a capilaritatii din
pietri~ sub placa suport a
pardoselii - solutie utilizata curent
In Romania
In mod traditional, problema protectiei Impotriva umidit<3tii din ascensiune capilara serezolva In doua feluri:
In ambele variante stratu/ de sub placa suport a pardoselii trebuie venti/at cu aer
exterior pentru a preveni acumularea de umiditate din ascensiune capilara sau condens inversat
(la intradosul placii suport).
Prevederea unei termoizolatii /a nive/ul pardoselilor peste pamant previne riscu/ de
condens pe fata pardoselii ~i totodata reduce pierderile de ca/dura dinspre interiorul Incalzit
catre pamant; prezen\a termoizolatiei In alcatuirea pardoselilor pe pam ant este actua/mente
impusa de normele privind Iimitarea consumului de energie Tnexploatarea c1adirilor.
Termoizo/a\ia se poate pune sub sau peste placa suport, ambele variante avant
avantaje ~i dezavantaje ce trebuie cantarite In raport cu cazul concret.
Alcatuirea protectiilor hidrofuge se stabile~te, de /a caz la caz, functie de gradul de
umiditate a terenului, functiunea adapostita ~i sensibilitatea la apa a finisajelor folosite; In
anumite situatii poate fi oportuna realizarea unei hidroizolatii orizontale continui pe toatasuprafata pardoselii.
159
Termoizolatie
Placa beton armat
Strat rupere capilaritate
pietris; 9i piatra spata 10 -15 cm
Placa beton armat
Strat rupere capilaritate
pietris; s;i piatra spata 10 -15 cm
Termoizolatie XPS
if Placa beton armat
t
I Strat rupere capilaritate
: . P',t,'", pi"",'p," 10 -15om
Hidroizola\ie orizontala continua
Hidroizola\ie orizontala (rigida)
fntre soclu de beton s;i zidarie
Hidroizola\ie orizontala continua
Profil de solclu dinaluminiu, qJ
lacrimar (Baumit)
Termoizolatie polistiren extrudat
(XPS)
I[
Termoizolatie polistirenexpandat
(EPS)
Termoizolatie polistiren extrudat
(XPS)
In cele ce urmeaza sunt prezentate schematic alcatuiri constructive In care sunt
evidentiate pozitiile protectiilor hidrofuge $i variante de pozitionare a termoizolatiei la nivelulplacii suport a pardoselii parterului.-
Membrana impermeabila continuaracordata cu hidroizolaiia orizontala a pereteluiPlaca beton slab armat
turnata pe folie de polietilena
Strat pietri:;; min.15 cm
Membrana imgermeabila continua
Plaea b.a.
Beton de egalizare 5 em
Strat pietri:;; min, 15 em
o
"~~~'I
!' Fa:;;ie polistiren expandat sau vata minerala, 5 em
frJit:r, up:1 t~~~,-t:.;• k, ::l 3C< !1:.;'::i'~~'c:r~:::;::;,=;;;,.:.:;.;,,::- --' -."." " -.1<:"
Exemple de rezolvare a relatiei c1adire-teren 1
o
Fundatie beton simpluturnata in sapatura(teren eoeziv)
IProtectie hidrofuqa la soclu ~rc"""
(strat impermeabilizant elastic 2mm + Itencuiala ciment pentru soclu)
Soclu din bloeuri eeramice f''';''eu impermeabilizant aplicat, .Y'~; ! ) Ipe ambele fete (~,_c.o;~
',·--:- ..,-z:.\l-- ~-i I
,,'/~,.-c'(jl"~'7mb
Soclu de beton armat
Fundatie beton simpluturnata in sapatura(teren eoeziv)
1 Dupa: Hugues,T, Greilich, K, Peter, C" Building with large clay blocks, Birkhauser/Edition Detail,Munich, 2006/ Editia spaniola DETAIL Praxis, Bloques ceramicos, GG, Barcelona 2008.
Hidroizolatie orizontala la perete,
panza bitumata eu armatura metalica
Teneuiala eu terminatie unghiulara
protejata eu profil din aiel galvanizat
sau inoxidabil (15x15 mm) + rosttencuiala-beton inchis cu mastic elastic
160
161
beton armat tumat :;;apa suportpeste elemente[e parooseala
Guttadrytek.~~~~~:"l~
Protectia contra u.a.c. cu strat de aer venti/at sub placa suport a pardoselii
Sistemul Guttadrytek (Gutta Werke S.pA)
Reprezinta 0 versiune contemporana a solutiilor traditionale cu strat de aer sub placa
suport a pardoselii ce folose~te elemente standardizate din material plastic reciclat, cu rol de
cofraj pierdut.
b) Subsollncalzit
Termoizolatie
Placa beton armat
Subsol nefncalzit
':«?:t?:; $frAt OJR.~(~C£lpjJ~rllat~~:::;~::~~~~~pietri~·~i·platra·spata·1O~"'15-cm--~--::i<:}6u~::::_: ---,U-,-,mc<;p-,-,luc.:..tu=r=8-c-pamant
a) Subsol nelncalzit
Umplutura pam ant
Hidroizolalie orizontala
Termoizola~e polistiren expandat
(EPS)
Cliidiri cu subsol
La cladirile cu subsol, problema protectiei hidrofuge prive~te prevenirea riscului de
infiltratii de apa din teren prin fundatii, prin peretii de inchidere, precum ~i la nive/ul pardoselii pe
pamant. Alcatuirea protectiilor hidrofuge depinde de gradul de umiditate a terenului ~i tipul de
teren (comportarea sa in raport cu apa). In terenuri coezive ~i/sau la constructii pe teren in
panta este necesar $i un sistem de drenare a ape/or.
In ceea ce prive$te protectia termica, exista doua situatii: a) cand subsolul adaposte$te
functiuni anexe care nu necesita incalzire; b) cand subsolu/ adaposte~te functiuni care implica
existenta unui sistem de incalzire.
In continuare sunt prezentate schematic alcatuiri constructive ce ilustreaza relatia cu
terenul in cazul c1adirilor cu subsol neincalzit ~i cu subsol incalzit, in care sunt evidentiate
variantele posibile de pozitionare a termoizolatiei (sub ~i peste placa suport a pardoselii),
precum $i diverse variante de principiu privind alcatuirea protectiei hidrofuge.
162
163
Placa b.a .
Pietrj~ + piatra sparta
lutura pamtlnt
Termoizolatie
Subsol nelncalzit
Termoizolatie
Placa b.a.
Pietri9 + piatra sparta
Subsol nefncalzit
,.',',,':",-,';'.';';';-.",' ... >:::;;:>:;::::;,,' ... -. " ... ", •• ",.>,
i;~;::~:~:~:~:~{:~:~:~:::;:; .~:~:~:~:~;;:~:;:~:>
Umplutura pamant YU::::;;!:'~:1!;;:HH}?:n}f1::':
Membrana HOPE :.i:;:i;ii:·i:;:ii·~·~:ii:/.~·:i;·;!;:~;[;;:j·;·[•'.r •••. , ••••••.•••' •.• ', •..• -.••• ,••'.'.-" .•' ••.•
" .. " .. ("., .. "., .Hidroizolatiebttuminoasa
Tub dren
Geotextil
Material drenant(pietrili + piatra sparta)
Termoizolatie pofistiren extrudat
Termoizolatie polistiren expandat
Membrana HDPE
Hidroizolaiiebituminoasa
Geotextil
Material drenant(pietri~ + piatra sparta)
Termoizolatie polistirem extrudat
Termoizolatie polistiren expandat
Membrana HOPE
(polietilena deinalta densitate)
Termoizolatie Dolistiren extrudat
(XPS)
Termoizola\ie
Placa b.a.
Umplutura pamant
Pietri;; + piatra sparta
Termoizolatie
Placa beton slab armat
Hidroizolatie + ;;apa protectie
Beton de egalizare
Subsolillcalzit
Subsol incalzit
\ .0,
r!?···:
Termoizolaye polistiren extrudat(XPS)
Termoizolape polistiren expandat
(EPS) r"
Umplutura pamant
Termoizolape polistiren expandat
(EPS) 1/
I:JLQ[QIZQtatieorizontala
Eventual tub dren+ material drenant(pietri~ ~ipiatr a sparta)
Umplutura pamant
Eventual tub dren+ material drenant(pietri~~ipiatra sparta)
164
165
Termoizolatie
Placa b.a .
Termoizolatie
Placa b.a.
Umplutura pamant
Pietri§ + piatra sparta
to.OOV'
Subsollllcafzit
..- ....:0.....'
~I.Subsol indilzit.....I.....-__-I I.;::««<:;::. " ••~ ... Hidroizolatie + §apa protectie
~ .. , ..,,-~.:~:»k')~;.~:>~:>1111".. I Beton de egalizare",., .... ,.,.,." -':.:-:-:-:-:';.:-:-:-:':-:-:.;.:_%:;:::;:::::;:::::;:::::::::;: ~-.,'..,.,',..',.,.,., ..... " ~'.''',','.'.'.',','.' ~..:.• -~iW%~ .J _f'J
Termoizolatie Dolistiren extrudat
(XPS)
Termoizolatie polistiren expandat
(EPS)
Termoizolatie Dolistiren extrudat
(XPS)
Termoizolatie polistiren expandat
(EPS)
Umplutura pamant
HLQrgjzQJi'ltie orizontala
Eventual tub dren+ material drenant
(pietri~ ~ipiatra sparta)
Umplutura pamant
Eventua I tub dren+ material drenant
(pietri~ ~ipiatra sparta)
166
Membrana impermeabila
Placa b.a.
Termoizolatie
Subsol nefncalzit
Perete b.a.
Placa b.a.
Subsol nefncalzit
$apa ciment 3 cm
J
~I
IiIJ
o"r'-
T! t; ', .. ' [ •. _~::-L·--B- ,. 0-
Soclu b.a. turnat
Funda\ie b.a.
Hidroizo/atie verticala - cu a/catuire
funC\ie de gradul de umiditate ~i tipulde teren
Zidarie din blocuri ceramice
Exemple de rezolvare a relatiei cladire-teren 1
167
Tencuia/a hidrofuga+ membrana HOPE
In terenuri coezive ~i/sau laconstruC\ii pe teren Tnpan/a estenecesar ~i un sistem de drenare aape/or
Hidroizola\ie bituminoasa sau. membrana impermeabi/a
1 Dupa: HIJgues,T.,Greilich, K., Peter, C., HUlldlng With large clay blocks, Birkhauser/EditionDetail,Munich, 2006/ Editia spaniola DETAIL Praxis, Bloques ceramicos, GG, Barcelona 2008._"",_. __ ~C"_"'.'"~....-•._~_~,~._ ••••_,_JI!" ••••..,."..,~>{ .••••_ ••..•.~ . \lO11'1 AI •• R T ",,,,,,,,,,,",,~.,.;o;~~ __ ~,
Subsol Incalzit
Radier b.a.
Subsolincalzit
Strat separator (folie polietilena, hMie kraft)
Termoizola(ie
(polistiren extrudat, sticlaspongioasa, granulit)
Hidroizolatie orizontala
II
~J_, /<,,:.'L~2+'7:-~\~
Zidarie din blocuri ceramice
Soclu b.a. prefabricat saupiatra naturala
L.
Perete subsol din beton
armat impermeabil; grosime '::jmln.25 cm " 1
• j' .• '1
Termoizolatie (polistirenextrudat, sticla spongioasa)fixata cu mortar adeziv
Protec(ie termoizola(ie cumembrana amprentataHDPE
Strat impermeabilizant elastic
Termoizolatie (polistiren extrudat,sticla spongioasa)
Strat impermeabilizant mineral(mortar hidrofug)
168
Termaiza/alie
Subsolincalzit
169
Termoizolatie la tavan, pentrureducerea efectului de punte termica
Termaizolatie
Beton de egalizare
Strat pietri$
Subsolincalzit
"-'~=Dt
" I,ilb'
III.,I
'"
Strat imoermeabilizant elastic
Hidroizolatie elastica
Strat impermeabilizant
B/ocuri de beton drenante
In terenuri coezive $i/sau laconstructii pe teren in panta estenecesar un sistem de drenare aapelor
Placi drenantegeocompozite
Geotextil
Material drenant (pietri$ $ipiatra sparta)
Tub de dren 0min.100 mm,panta 0.5 - 1%
Placi ondulate HOPE
Protectia contra apelor cu presiune hidrostatica
r,.
',',~'.
Dispunerea cuvei la interiorulconstructiei de rezistenta.
Solutie adoptata in cazuri speciale (ex.la c1ildiri existente).Este necesara ancorarea pereteluicuvei.
erete derezistenta
radier
subradier
Dispunerea cuvei la exteriorulconstructiei de rezistenta.
Hidroizolatieaplicata .pesubradier §iperete protectie. E/ementele derezistenta (perete, radier) lesteazahidroizo/atia.
hidroizolatieobisnuita
pereteprotectie
Probleme de acest fel apar In cazul constructiilor cu infrastructura situata sub nivelul
maxim al apelor subterane. Hidroizolatia contra apelor cu presiune hidrostatica trebuie sa
formeze un sistem de protectie unitar - a$a numita "cuva" - care Inch ide partille de constructie
aflate sub nivelul panzei freatice intr-o incinta etan;;<3 continua; acest sistem de protectie
hidrofuga trebuie totodata sa fie asigurat impotriva efectului mecanic al presiunii ape lor. prin
pozi\ionarea sa sau prin alte mij/oace adecvate.
Cuva se ridica pana /a min 50 cm peste nivelul maxim a/ apelor subterane (nivelul
superior maxim al zonei de capilaritate continua).
De regula, hidroizolatia contra ape/or cu presiune hidrostatica se aplica pe partea
dinspre care actioneaza apa, deci la exteriorul constructiei; In situatii excep\ionale (ex, lucrari de
hidroizo/are executate ulterior realizarii constructiei, /a interiorul ei) se adopta rezolvari speciale
care prevad sisteme de ancorare a peretelui de protectie.
In cazul hidroizolatiei aplicate la exteriorul construc\iei, /a proiectarea construc\iei
trebuie avute in vedere urmatoarele:
funda\ia c1adirii trebuie sa fie constituita dintr-un radier general, pentru a asigura 0
presiune cat mai uniforma asupra hidroizolatiei orizontale;
daca exista diferente de nivel ale cotei de fundare Intre portiuni de construc\ie,
trecerea subradieru/ui $i hidroizolatiei de la 0 zona la ala se va face cu 0 racordare
Inclinata;
daca portiuni de constructie trebuie fundate pe planuri indinate, atat radierul cat $i
subradierul-suport al hidroizolatiei se executa in trepte prevazute cu contrapante.
170
La realizarea cuvelor se folosesc hidroizolatii de calitate superioara, elastice (pe baza
de bitum, bitum elastomeri, materiale sintetice, cu 0 grosime de 10-15 mm, local putand ajunge
pana la 20 mm) sau rigide (mortare impermeabile, 30-40 mm grosime). Alcatuirea hidroizolatiei
se stabile$te funC\ie de inaltimea maxima a colanei de apa $i in acord cu indica(iile specifice de
utilizare a materialelor alese.
Executia cuvelor implica uscarea temporara a sapaturii pe parcursul lucrarilor
(coborarea nivelului p<"lnzeifreatice cu epuismente)
Exemple de rezolvari
Hidroizolatie aplicata pe subradier $i perete de protectie
l :J ,j ','
1, - taluz sapatura; 2 - fundul sapaturii; 3 - beton de egalizare peste strat pietri§; 4 - subradier, suport
ridroizolatie; 5 - hidroizolatie orizontala + strat protectie; 6 - hidroizolatie verticala pe perete de protectie;
7 - eventuala hidroizolatie contra infiltratiilor de apa §i umiditatii terenul.ui; 8 - constructia interioara de
rezistenta: radier §i pereti; 9 - gura de scurgere + colector cu pompa; 10 - curte engleza / ie§ire de
emergenta; 11 - cama§a de drenare; 12 - nivel panza freatica.
171
1 - nivel maxim al panzei freatice; 2 - beton de egalizare peste strat pietri~; 3 - radier din b.a. cu adaosuri
hidrafuge; 4 - put ascensor; 5 - traversare a unei conducte; 6 - rast etan~at cu mastic; 7 - hidroizolatie la
curte engleza; 8 - mortar cu adaosuri hidrafuge.
10
··-8
oo
II
1·1jJ.4 .. ,
In~~~;_}:~
Hidroizolarea unei constructii existente
4
Hidroizolatie rigida aplicata la interior
1 - nivel maxim al panzei freatice; 2 - strat pietri~
existent; 3 - placa existenta; 4 - §apa de egalizare
dupa §pituirea placii; 5 - hidroizolatie elastica
multistrat; 6 - §apa de pratectie; 7 - placa noua
armata, cu eventuala inglobare de blocuri cu goluri
pentru majora rea ina1timii statice; 8 - tencuiala
mortar cu adaosuri hidrofuge; 9 - ancorari locale ale
peretelui armat in zidaria existenta; 10 - ~apa
suport $i pardoseala interioara.
172
PERETI DE INCHIDERE DIN ZIDARIE ~I BETON ARMA T
Din punct de vedere al relatiei cu structura portanta, peretii de Tnchidere pot fi:
a) pereti cu functie portanta
pereti structurali (care preiau Tncarcari verticale ;;i orizontale pe care Ie transmit
fundatiilor) - ex. peretii de Tnchidere ai constructiilor cu structura din zidarie
portanta; pereti structurali din b.a. pe conturul cladirilor cu structura din
diafragme de b.a.
pereti de rigidizare (nu sunt Tncarcati direct cu forte verticale, dar contribuie la
rigiditatea laterala a constructiei) - ex. pereti de Tnchidere din zidarie la d3diri
cu structuri Tn cadre de b.a.; pereti de rigidizare din b.a. pe conturul cladirilor
avand structuri cu stalpi din b.a.
b) pereti fara functie portanta - respectiv pereti nestructurali (suporta doar propria
greutate ;;i au numai rol de Tnchidere; trebuie sa poata transmite actiuni orizontale
perpendiculare pe planullor - de ex. din vant - catre structura portanta) - ex. pereti\'{'1;
dt Tnchidere din zidarie sau panouri de b.a. la cladiri cu structuri Tn cadre saudf;;jfragme de b.a.
In plus, peretii de Tnchidere trebuie sa Tndeplineasca Tn cadrul constructiei 0 serie de
funCiii fizice menite sa regleze raporturile Tntre mediul exterior ;;i microclimatul din interiorul
constructiei:
controlul schimburilor de ca/dura (izo/area termica $i acumularea de caldura)
controlul migra\iei vaporilor de apa
protectia contra ploii
izolarea la zgomot .
protectia la foc
La acestea se adauga une/e cerinte speciale pe care Tn anumite cazuri peretii de
'nchidere trebuie sa Ie Tndeplinesca, cum ar protectia contra apei din sol (cu $i fara presiune
:drostratica) Tn cazul peretilor de Tnchidere a subsolurilor sau asigurarea unor conditii
8articulare de securitate Tn cazul unor cI<"ldiri ca bancile, adaposturile. anumite constructii
",'iiitare.
Nu Tn ultimuJ rand, Tnchiderile trebuie sa satisfaca cerintele estetice impuse de
ccnceptia arhitecturalaa c1adirii.
Numeroasele cerinte ce privesc alcatuirea peretilor de Tnchidere pot sa conduca la
canfliete de interese"a caror rezolvare satisfacatoaredepinde Tn mod esential de 0 atenta
::Legere a materialelor:?i 0 rezolvare co recta a detalii/or.
In general, dincolo de optiunile estetice, la proiectarea Tnchiderilor primeaza cerintele
'eferitoare la functia sa termica. La alegerea tipului de perete ;;i a materialelor trebuie Tnsa luate
173
ALCA.TUIREA PERETILOR,
1152;:>175
Perete simpludin zidarie
aparenta
;:> 115
Perete simplu cudublaj termoizalantinterior
Ii'i
4 ~ 115
II;1
Ii
II
Peretele simplucu placaj ventilat
;:>115
ItLJ
I.B······,\
linPerete simplucu termasistem
;:> 240
Perete simplu dinzidarie tencuita
.'W.·· I.•....LJI
!~l
Peretii exteriori se Impart In doua mari categorii: pereti simp/i ~i pereti dub/i. Peretii
simpli constau dintr-un unic perete de zidarie, In timp ce peretii dubli sunt constituiti din doi
pereti paraleli asociati cu agrafe. Din punct de vedere al modului de realizare a functiei term ice,
peretii de Tnchidere pot avea 0 alcatuire monostrat, bistrat sau multistrat. Zidaria monostrat este
un perete simplu care, In plus fata de functia portanta, Indepline~te ~i cerintele referitoare la
functia termica. Peretii bistrat sau multistrat sunt pereti unde zidaria satisface numai In parte
cerinte1e de ordin termic sau pereti din beton care, prin natura materialului, nu au capacitate de
izolare termica; ca atare, In alcatuirea peretelui apar alte straturi care In general au doar rolul de
a cre~te capacitatea de izolare termica.
In considerare ~i alte aspecte, cum ar fi greutatea, oportunita~ile de ra~ionalizare a execu~iei,
costul materialelor ~i al executiei.
Peretii simpli
In prezent, proiectarea lor este determinata In principal de cerintele de ordin termic;
reglementarile privind izolarea termica ~i limitarea consumului de energie In utilizare au condus
la dezvoltarea unor solutii diverse menite sa satisfaca aceste cerinte.
Adaugarea unui strat termoizolant la 0 zidarie portanta obi;;nuita permite lesne peretelui
exterior satisfacerea cerin~elor de ordin termic.
Pe de alta parte, peretele simplu monostrat continua sa fie preferat In anumite cazuri.
functia termica este asigurata prin grosimea peretelui, In relatie directa cu proprietatile
termoizolante ale materialelor din alcatuire (elemente de zidarie ~i mortare). Pentru a satisface
cerintele de izolare termica evitand totodata grosimi foarte mari ale peretelui (ce presupun
costuri mari ~i pierderi de spatiu), se utitizeaza elemente de zidarie cu proprietati de izolare
termica foarte bune, mortare u~oare, zidarii cu rosturi subtiri, zidarii din blocuri mari fara mortar
In rosturile verticale. Arhitectura sustenabila readuce In atentie peretele masiv din zidarie pentru
calitatile sale de "schimbator de caldura" (sau "volan termic") .
174
Perete simplu cu termosistem
Perete/e simp/u din zidarie tencuita
o tencuiala hidrorepelenta aplicata pe fata exterioara previne patrunderea apei de
ploaie in zidarie ~i, ca atare, face posibila utilizarea unor elemente de zidarie obi~nuite, fara 0
rezistenta deosebita la Tnghet. Folosirea tencuielilor termoizolante sustine 0 data Tn plus
utilizarea acestui tip de perete.
Perete/e simp/u cu termosistem
La peretii de Tnchidere care Tndeplinesc cerinte de ordin structural 9i/sau de alt tip da!
au caracteristici de izolare termica relativ slabe, se poate aplica pe fata exterioara un sistern
termoizolant ("termosistem"). Astfel de sisteme termoizolante se folosese la c1adiri noi, dar 9i
pentru ameliorarea izolarii term ice la c1adiri existente.
Termosistemul este compus din 3 straturi:
strat de fixare (mortar adeziv + 9ine sau dibluri)
termoizolatie (placi de polistiren sau vata minerala rigida)
tencuiala exterioara armata cu piasa din fibre de stiela.
Intrucat rolul de izolare termica
revine practic termosistemului, de eele mai
multe ori acesta este aplicat pe zidarii eu
slabe ealitati de izolare termica dar cu
rezistenta mare la compresiune (ex. zidarii
din caramizi silico-calcare) sau pe pereti
din beton armat.
Peretii cu astfel de aleatuire au
grosimi relativ mici, in beneficlul spatiului
interior uti!. Intrucat alcatuirea sistemul
termoizolant nu respecta eonditia
descre9terii progresive a rezistentei
mecaniee a straturilor de la interior spre
exterior, pentru a preveni efectele
negative, materialele utilizate in cele 3
straturi trebuie sa fie compatibile intre ele; ca atare este recomandabila utilizarea unor
termosisteme complete, cu unie producator al materialelor din cele 3 straturi.
Trebuie mentionat 9i faptul ca aceste termosisteme sunt vulnerabile la ~ocuri mecanice.
In plus, adaugarea unui strat moale laperetele masiv are un efect defavorabil asupra
proprietatilor sale de izolare aeustica. Problema protectiei la foe trebuie tratata eorespunzator
atunci eand se folosesc materiale termoizolante inflamabile.
Perete/e simp/u cu p/acaj venti/at
Un perete de Tnchidere neteneuit, realizat din elemente de zidarie obi~nuite,
nerezistente la inghet, sau din beton, poate fi protejat contra intemperiilor cu un placaj exterior
175
176
Placaj ventilat din elemente ceramice (ArGeTon- Wienerberger)
avand In spate un strat de aer ventilat. Placajul exterior poate fi ata~at
direct peretelui (In cazulln care acesta Indepline$te cerintele de izolare
termica) sau poate fi prevazut peste un strat termoizolant aplicat pe
perete. Placajul se fixeaza pe perete cu piese metalice (prinderi
mecanice); acestea pot avea un impact negativ considerabil asupra
capacitatii de izolare termica a peretelui In situatia In care creeaza puntitermice.
Peretele simplu au dublaj termoizolant interior
$i 0 termoizolatie (placi de polistiren sau vata minerala) aplicata pe fata interioara a
peretelui Ii poate Imbunatati capacitatea de izolare termica. Este 0 solutie adoptata cu
precadere In cazul interventiilor la constructii existente, atunci cand nu sunt posibile interventii
de termoizolare la exterior. Alcatuirile de acest fel prezinta riscul producerii cond~nsului In
spatele termoizolatiei, ceea ce impune masuri constructive cu caracter preventiv (bariera de
vapori pe fata interioara a termoizolatiei).
Datorita anularii efectului de acumulare a caldurii In pereti, Incaperile termoizolate la
interior se Incalzesc repede dar conserva mai putina energie termica dupa oprirea sursei decaldura.
Peretele simplu din zidarie aparenta
Dincolo de optiuni bazate pe criterii estetice sau traditii
locale, zidaria aparenta are avantajul unor costuri reduse de
Intretinere. Un perete simplu, monobloc, din zidarie aparenta Include
un strat exterior din caramizi rezistente la Inghet, In ~eneral~e,format mic, masa peretelui fiind realizata din elemente de zidarie:
nerezistente la Inghet; stratul de fata $i restul zidariei sunt tesute
Intre ele. In general se presupune ca numai stratul exterior este
afectat de infiltrarea apei de ploaie $i Inghet. Pentru a preveni
Imbibarea masei peretelui, In regiunile cu dimat sever, fiecare asiza de zidarie, pe toata
Inaltimea peretelui, trebuie sa includa cel putin doua elemente de aceea9i Inaltime separate
EXT ~c.--- printr-un rost de 20 mm (rosturi decalate pe verticala In asize
.~~. succesive, pentru asigurarea teserii). Rostul se umple complet
rost cu (fara goluri) cu un mortar hidrofug. Fata expusa a zidariei trebuiemortar hidrofug
rostuita adecvat Incat sa fie asigurata protectia la ploaie.
INT
20
Peretii dubli
In alcatuirea peretilor dubli, diversele functii sunt Incredintate unor straturi specializate.
Stratul interior din zjdarie sau beton ofera a Inchidere solid a catre spatiul interior; el poate avea
rei portant sau nu. Stratul exterior din zidarie aparenta sau tencuita determina imaginea fatadei;
totodata are rei de protectie contra intemperiilor 9i agresiunilor mecanice; el se realizeaza din
caramizi (preferabil pline) rezistente la Inghet 9i care nu produc eflorescente saline.
Spatiul dintre cei doi pereti poate include sau nu 0 termoizolatie; atunci cand
termoizolatia exista, ea este aplicata pe peretele interior 9i poate umple partial sau integral
spatiul dintre pereti; se disting astfel mai multe tipuri de pereti dubli.
~ 90 60 <:; d <:; 150 mm
Perete dublu cu gol interior
agrafa cudisc picurator
strat interior
spa\iu de aercca 4 em
strat interior
agrafa
spa\iu de aerminimal
tencuiala
:290
177
Perete dublu cu miez de mortar
~istrat minimal de aer
;;,40
Perete dublu cu miez termoizolant
~istrat de aer ventilat
zidarie
aparenta
;,90 <:; 150mm
zidarie
aparenta
termoizolatie
strat interior
gol ventilat
strat interior
agrafa inglobata inmortar min.50 mm
agrafa cu discpicurator
~ 150
Perete dublu compactcu miez termoizolant
zidarie
aparenta
2150
flU' :
L.J .
strat exterior-D I 'r !
DD--"D.':'-~'i~lli
-
~
------
goluriventilare
~idrenare
Peretii dubli sunt mult utilizati In diverse parti ale lumii, pentru a atinge nivelul de izolare
termica cerut de normele actuale. In Romania exista Insa rezerve In privinta comportarii unor
aldHuiri de acest fel In regim seismic iar peretii dubli nu sunt luati In considerare de normele
nationale de proiectare. Ca atare conditiile constructive mentionate se bazeaza pe literatura de" ,
specialitate din alte tari.
Peretele dublu cu gal interior
Spatiul de aer dintre cei doi pereti de zidarie poate fi inclus In calculul termic numai
daca In stratul exterior nu sunt prevazutegoluri de ventilatie.1 Prezenta golurilor de ventilatie In
stratul exterior permite ca apa de ploaie sau din condens sa fie evacutata din cavitatea
intermediara catre exterior sau Ii faciliteaza evaporarea, fara ca stratul interior sa devina saturat;
In plus, spatiul de aer intermediar ajuta stratul exterior din zidarie sa se usuce mai repede.
Capacitatea de izolare termica a peretelui dublu este determinata In principal de stratul
interior; ca atare aceasta alcatuire se justifica din punct de vedere economic numai In cazulln
care stratul interior are foarte bune calitati izolante.
Pentru 0 buna circulatie a aerului cavitatea intermediara trebuie sa aiba cel putin 40 -, ,
60 mm grosime; distanta maxima Intre cei doi pereti este determinata de rezistenta la
compresiune a agrafelor care Ii
asociaza :;;i nu trebuie sa depa~easca150mm.
Golurile de ventilatie (ex. rosturi
verticale deschise) trebuie prevazute la
partea superioara a cavitatii 9i la baza
ei, precum 9i la nivelul reazemelor
intermediare ale stratului exterior a9a
Incat sa fie asigurata circulatia aerului.
Golurile de la baza servesc 9i pentru
evacuarea apei. La 20 m2 de perete
(inclusiv ferestre ~i w;;i) trebuie
prevazute goluri de venti/are cu suprafata cumulata de 7500 mm2 (ceea ce Inseamna ca, pentru
o constructie parter, fiecare al doilea rost vertical de la baza peretelui exterior ~i de la terminatia
sa superioara trebuie lasat deschis). Goluril8 de la baza peretelui trebuie sa fie la min. 100 mm
deasupra cotei terenului.2
1 Rezistenta termica a straturilor de aer stagnant nu cre~te direct proportional cu grosimea .strat~lui;pentru flux termic orizontal, ea atinge valoarea maxima la 25 mm grosime (4agrosimi mai man r~maneaceea~i). Straturile de aer slab ventilate pot fj ~i ele luate In calculul termic, considerand 0 rezlstentatermica egala cu jumatate din rezistenta termica a stratului de aer stationar cu aceea~i grosime. ConformDIN EN ISO 6946 se considera straturi de aer stationar cele care com~nica cu exteriorul prin goluri a carorsuprafata cumulata nu depa~e~te500 mm2 pentr~ 1 m lungime :;;istraturi de ael slab ventilat ce~eaflate in~o.lltactcu aerul exterior prin goluri a caror suprafata cumulata se situeaza intre 500 ~i 1500 mm2 pe metruIlnlar. (Dupa Pfeifer, Ramke,Achtyiger, Zilch, Masonry Construction Manual. Birkhauser, Basel, 2001)2 Dupa Pfeifer, Ramke,Achtyiger, Zilch, Masonry Construction Manual. Birkhauser; Basel, 2001.'
178
Perete/e dub/u cu miez termoizo/ant §i strat de aer venti/at
La acest tip de perete functiile diverselor straturi sunt c1ar separate. Un strat
termoizolant este ata~at fetei exterioare a peretelui interior. Intre termoizolatie §i peretele
exterior exista un strat de aer ventilat, eeea ce face ca apa din condens sau apa de ploaie
infiltrata prin stratul exterior sa poata fi evacuata fara ca termoizolatia sa fie saturata. Stratul
exterior al peretelui dublu protejeaza deei termoizolatia impotriva efectelor directe ale
precipitatiilor, §ocurilor mecanice ~i altor agresiuni posibile. Daca termoizolatia este permeabila
la vapori, atunci circulatia de aer nu numai ca ajuta la uscarea mai rapida a peretelui (stratului)
exterior, ci §i la mentinerea uscata a termoizolatiei permitand umiditatii din condens sa se
evapore.
Distanta maxima intre stratul interior ~i eel exterior este de 150 mm (v. peretele dublu
cu gol interior); atunci cand stratul interior este realizat dintr-o zidarie cu rezistenta mare la
compresiune dar cu slabe ealitati termoizolante, acest spatiu permite prevederea unui strat de
termoizolatie eficienta sufieient de gras, caruia ii revine rolul principal in asigurarea capacitatii
de izolare termiea a peretelui. 0 astfel de solutie poate eompensa intr-o anumita masura
dezavantajul unei grasimi mari a inchiderii necesara pentru a include termoizolatia plus spatiul
de aer ventilat. Un alt dezavantaj al acestui tip de inchidere este eostul ridicat.
Grosimea minima a spatiului de aer ventilat este 40 mm; considerand dimensiunea
maxima a golului dintre cei doi pereti de 150 mm, rezulta ea termoizolatia poate avea 0 grosime
maxima de 110 mm. Este insa recomandabila prevederea unei tolerante dimensionale
rezonabile, tinand cont de neplaneitatea suprafetelor interioare ale celor doi pereti ce
delimiteaza golul. Ca termoizolatie sunt recomandabile placile rigide, fixate cu sisteme adeevate
(ex. discuri de fixare pe agrafele de ancore sau dibluri ete); saltelele sunt contraindicate intrucat
au tendinta de a se deforma reducand spatiul de aer.
179
-
Peretele dublu compact cu miez termoizolant
In acest caz cavitatea dintre cei doi pereii este ocupata complet de materialul
termoizolant. Stratul exterior trebuie realizat din caramizi rezistente la Inghei ~i cu a grosime de
min 115 cm pentru a cre~te rezistenia la ploaia batanta. Caramizile glazurate sau cu strat de
acoperire trebuie sa prezinte a rezistenia superioara la Inghet.
Termoizolatia poate fi sub forma de placi rigide, saltele sau materiale In vrac hidrafobe,
precum ~i din spume celulare injectate (polistiren, poliuretan).
Pentru ca In termoizolatie sa nu se acumuleze umiditate excesiva, este important ca
stratul exterior al Inchiderii sa fie foarte bine executat, avand rasturile complet umplute cu
mortar de calitate corespunzatoare. La baza peretelui exterior trebuie prevazute goluri (min.
5000 mm2 la 20 m\ a~a Incat apa accidental ajunsa In cavitatea interioara sa poata fi evacuata
In afara.
Placile ~i saltelele din fibre minerale, precum ~i placile din spume de ra~ini sintetice sau
sticla spongioasa trebuie fixate pe peretele interior (ex. cu discuri de plastic montate pe agrafele
de ancorare) astfellncat grasimea termoizolatiei sa se mentina constanta. Placile rig ide trebuie
prevazute cu profile de Imbinare Intre ele (fa/turi, lamba ~i uluc) sau asociate cu benzi speciale,
a~a Inc~H apa sa nu poata penetra In rosturi. Strapungerile (de ex. cu agrafe de ancorare)
trebuie etan~ate cu un sigilant adecvat.
Atunci cand se folosesc materiale termoizolante In vrac, acestea trebuie sa umple
complet cavitatea; pentru ca golurile de la baza sa nu fie obturate, se poate folosi a retea de
ate I inoxidabil., ;'0-
Peretele dublu cu miez de mot1ar §i strat minimal de aer
Acest tip de Inchidere include un strat continuu de tencuiala aplicat pe fata exterioara a
stratului interior, realizat din elemente cu bune calitati termoizolante. As tfe I apa este Impiedicata
sa ajunga la peretele interior ~i este asigurata pratectia contra ploii batante. Stratul exterior
(zidarie aparenta) este realizat cat mai aproape de stratul d~ tencuiala (Ia Iimita spatiujui
fTecesar pentru degetele zidarului) avand rosturile umplute complet cu mortar.
Acest tip de Inchidere este 0 Imbunatatire a peretelui simplu de zidarie aparenta cu
rasturi continue de 20 mm; spre deosebire de acesta, care sufera frecvent degradari imputabile
lfpsetdeatentie la umplerea rastului cu mortar hidrafug, calitatea tencuialii de pe fata exterioara
a peretelui interior poate fi lesne verificata Inaintea zidirii peretelui exterior. Totu~i, dezavantajul
peretelui dublu rezida In faptul ca Incarcarile verticale trebuiep.r~Il.:/~~2%1umai9E}str9tuIIritetior.
Daca In locul unui parament de zidarie aparenta se prefera un parament tencuit, ahmci
tencuiala depe stratul interior al peretelui dUblu poate fi omi~a;~c'd~~§~rD~~Jrl$fratut extedQr.~" _.• '. _ .. ~" . ," ,dO'" " '. -'-. '.' -:_' _ - '-,.·_.'."'. __'-·•••••"·C-' ... d., .
•'"'~._"-"""''''''".-' ..;.''''';.,_- __,- c-c;-'_
.nu sunt neces'are caramizi rezistente la fnghet. - ~
Sunt necesare orificii de drenare numai la baza, pentru a permifeevacuarea apei
patrunse prin stratul exterior.
Pentru conectarea celor doi pereti sunt suficiente agrafe 0 3 mm .
180
1
•••
•••
...
...
•
181
3 Conform Pfeifer, Ramke, Achtyiger, Zilch, Masonry Construction Manual. Birkhauser, Basel, 2001.
buiandrug metalic portant tip HCL Halfen-Deha)
console metalice (ex. consola-buiandrug HHL Halfen-Deha)
Buiandrug din zidarie de caramida
aparenta cu element metalic
lnglobat (HCL Halfen-Deha)
1 - reazem din platbanda; 2
traversa de legatura; 3 - tija
conector; 4 - piesa transversala
de men(inere In poziiie.
In stratul exterior de zidarie se prevad rosturi de
dilatare-contractie cel putin sub elementele de sustinere.
Pentru realizarea golurilor se pot folosi:
buiandrugi beton armat precomprimat Tn
cofraj ceramic (tip Porotherm)
buiandrugi din zidarie de caramida aparenta cu elemente metalice Tnglobate (ex.
Pereti de 115 mm pot ie§i In consola fata de
reazem cu max. 1/3 din grosimea lor.
Zidariile exterioare mai subtiri de 115 mm trebuie
nu pot fi utilizate pe 0 Inaltime mai mare de 20 m
deasupra cotei terenului datorita rezistentei lor limitate la
Tncarcari din vant.
Suslinerea stratului exterior de zidarie
Greutatea stratului exterior din zidarie trebuie sustinuta pe toata lungimea sa, pe
reborduri din placa sau pe profile din otel. Daca suportul nu este continuu, fiecare element de
zidarie din asiza corespunzatoare cotei de rezemare trebuie sustinut la ambele capete.
Suporturile metalice care dupa montare nu mai
sunt accesibile, trebuie asigurate cu 0 protectie
anticoroziva permanenta (ex. otel inoxidabil).
De regula straturile exterioare sunt realizate din
zidarie de 115 mm (1/2 caramida); In unele tari se
considera necesara doar rezemarea lor la intervale de
12 m Inal\ime3; In Romania alcatuirea trebuie sa
respecte normele de proiectare privind siguranta
constructiilor In regim seismic §i poate fi necesara
rezemarea la fiecare nivel.
.1
j
r
...l .
,J
• 1
1
,.J
.1
1
Consola buiandrugaparenta tip HHLMCIOD
Consola metalica aparenta
Console metalice ~i arhitrava din zidarie armata.
182•
183
4 Ibidem.
strat Intenor de zldi'me
strataer ~ventllat
agrafaancorare
".trat extenor,je zlcJane _'0-
gol ventllare
termolzolatl e
plaCi nglde
rlldroizolatle - ..~
gol ventllare+ drenare
et::m~are + ..••.c.barao\el ~
cornier de
sustinere
Ancorarea stratului exterior de zidarie
Stratul exterior de zidarie trebuie ancorat de stratul interior al peretelui dublu a;;a incat
sa se previna rasturnarea sa ;;i/sau deformarea ca urmare a variatiilor de temperatura. In plus,
sistemul de ancorare serve;;te la preluarea incarcarilor din vant; intrucat actiunea vantului poate
genera atat presiune cat ;;i suctiune, agrafele de ancorare trebuie sa fie deopotriva rezistente la
intindere ;;i compresiune. Agrafele
de ancorare se realizeaza din otel
inoxidabil $i pot avea diverse forme.
Atunci cand apareiajul celor doi
pereti coincide, se utilizeaza agrafe
in forma de Z. In alte situatii este
preferabila utiiizarea agrafelor in
forma de L care pot fi indoite pentru
adaptare. Daca rosturile orizontale
ale celor doua zidarii paralele nu
sunt in acela;;i plan sau daca
peretele exterior se realizeaza dupa
ce peretele interior a fost deja
construit, sunt necesare sisteme de
ancorare speciale (care permit
fixarea ulterioara).
De regula agrafelele de ancorare trebuie dispuse la distante de max. 500 mm pe
verticala ;;i max. 750 mm pe directie orizontala; in jurul golurilor, la colturile c1adirii, precum ;;i
dealungul rosturilor de dilatare-contractie sunt necesare 3 agrafe/ml. In general, la 1 mp de
perete sunt necesare min. 5 agrafe 0 3 mm; daca inaltimea peretelui este mai mare de 12 m,
sunt necesare 5 agrafe 0 4 mm; daca distanta intre cei doi pereti este 70-120 mm, pe 1 mp sunt
necesare 7 agrafe 0 4 mm sau 5 agrafe 0 5 mm.4
La zidarii curbe sau cu proeminente, tipul, numarul ;;i pozitiile agrafelor de ancorare
trebuie stabilit de la caz la caz tinand cont de deformatiile datorate vantului ;;i/sau variatiilor de
temperatura.
Pentru prevenirea/reducerea riscului de fisurare a zidariei exterioare (din contractii sau
din mi;;cari termice), se pot prevederea armaturi in rosturi; se recomanda prevederea de
armaturi in rostul de deasupra sau dedesuptul randului de ancore, sau in ambele.
Pentru fiecare caz in parte, elementele de ancorare, ca ;;i cele de sustinere, vor fi
proiectate ;;i verificate astfelincat sa asigure cerintele de rezistenta ;;i stabilitate.
1
2
3
4
5
200101
mln.1Smm)
Rost vertical
5 4 3 2 1 6
1 - rost contractat2 - rost dilatat
3 - banda din spums cu pori Tnchi$i4 - strat adeziv
5 - material de etan$are elasto-plastic6 - profil de sus\lnere a zidariei
Rost orizontalRosturi de dilatare-contractie
In peretele exterior din zidarie se prevad
rosturi de dilatare-contractie - orizontale :;;i verticale
- cu grosime de 10-20 mm, umplute cu material
elastic. Distanta Intre rosturi trebuie sa fie max.12
m (Eurocode 6); la cladiri cu Inaltime mai mare de
12 m, se prevad rosturi orizontale la max. 9 m
distanta. In practica, se prevad rosturi la fiecare
etaj (sau la doua etaje), sub piesele de rezemare.
Rosturile deschise pot fi folosite pentru ventilarea
stratului de aer din alcatuirea peretelui dublu.
PROBLEMA PUNTILOR TERMICE,
Protectia contra umiditatii
Sistemul de ancorare trebuie astfel realizat Incat agrafele sa nu faciliteze transmiterea
umiditatii din stratul exterior de zidarie catre cel interior. In acest scop, agrafele trebuie a~ezate
orizontal; In plus, In zona centrala a spatiului de aer
dintre pereti, se monteaza pe agrafe un disc de
plastic (disc picurator); discul intercepteaza apa
o t - ... f 0 hidroizoJatiepa runsa pnn peretele extenor ~I ace ca ea sa nu '
ajunga la termoizolatie ~i la peretele interior.
La partea inferioara a spatiului de aer dintre
cei doi pereti trebuie prevazuta 0 hidroizolatie,
pentru a proteja peretele interior ~i pardoseala de
umiditatea care patrunde prin peretele exterior ~i se
aduna In partea de jos a golului. Hidroizolatia
trebuie sa aiba panta catre exterior In zona spatiului de aer, fiind orizontala sub peretele exterior
~i cel interior. Peretele exterior trebuie astfel rezemat Incat sa se previna lunecarea lui; In acest
scop, primul rand de agrafe trebuie pozitionat cat mai jos iar hidroizolatia orizontala trebuie
astfel realizata Incat sa nu favorizeze lunecarea (ex. hidroizolatie rigida, din mortar hidrofug).
Hidroizolatia trebuie ridicata min. 150 mm pe peretele interior ~i fixata de acest perete; pentru
realizarea pantei se folose:;;te 0 piesa suport din lemn.
Puntile termice apar acolo unde Inchiderea termoizolanta este penetrata de
componente care permit trecerea caldurii de la interior spre exterior (materiale bune
conducatoare de caldura) cum ar fi elementele din b.a. - grinzi, stalpi, centuri, stalpi:;;ori etc
din alcatuirea Inchiderilor.
184
185
±t
l-
f--
I--I--~
Pereti multistrat cu termoizolatiela exteriorul stratului portant
t
3 2 1
deelementelor
321
1 - stratprotecpe2 - strat iza/ant3 - stratpartant
11
2 23 3
~ IJ ~3 i 3
3 21 3 21
Schema de principiu Detaliu constructiv
Pentru evitarea pierderilor de ealdura ~i a degradarilor ee deeurg din prezenta puntilor
termiee (suprafete reei - eondens - umezeala - degradari specifiee), aeestea trebuie eliminate
din aleatuirea Inehiderilor sau cel putin reduse.
La peretii multistrat,
continuitatea termoizolatiei la
exteriorul
constructie dinba.permite
eliminarea
punti10rtermice;la
peretii
monostratportanti,
prevederea
unortermoizolatii
locale, cu grosimi mici, In dreptul
centurilor ~i stalpi~orilor, permite
redueerea puntilor termice.
In anumite situatii,
rezolvari de detaliu particulare ale unor noduri "delicate", permit eliminarea sau reducerea
puntilor term ice; 0 atentie speciala trebuie acordata nodurilor mareate In seetiunile de mai jos
(In general racorduri Intre structura verticala ~i cea orizontala).
rr, ,
~,
rr
,
r1
r
A "021
A = °25
12 3
12 3
AilW/(K-m)
J. " 1 2
1
t, " 1 4
A ~ 21
Detaliuconstructiv
1
23
1
23
-J 2 3
12 3
Schemade pfincipiu
1 stratprotectie2 " strat izolant3 " stratportant
1
23
1
23
",.•'"~".""_ •• , •••W"·""··' .''' .•••••• -.: I
···J·--··--·-··I
~'""_..~.> " "-' --,,····J·l
----l --.:~"=I
Pereti cu dublaj termoizolant lainteriorul stratului portant
Se poate observa ea In eazul pereti10r multistrat eu termoizolatie la exteriorul stratului
portant (pereti simpli eu termosistem sau eu plaeaj venti/at, pereti dub Ii eu miez termoizolant),
riseul formarii unor punti termice este relativ limitat.
Mai eomplexa este situatia In eazul peretilor eu dublaj termoizolant la interiorul stratului
portant, unde sunt necesare rezolvari de detaliu particulare.
Corectarea puntii termice la placa de balcon cu
element de legatura din beton armat cu microfibre din
otel, cafeinglobeaza polistiren ~i este prevazut cu
conectori din otel inoxidabil (Schock Isokorb)
186
CONTROLUL MIGRATIEI VAPORILOR DE AP'A,
EXT
~ I!zona eu rise de!eondens
Fluxul termie ~i difuzia vaporilorde apa printr-un perete eudublaj termoizolant la interior.Risede eondensin zonaha~urata.
187
"
'(A-/ '.
-- .•...
f ....,\ temperatura
punctuluideroua
zidarie tennoizolalie zidarie
Fluxul termic ~idifuziavaporilordeapa printr-un peretedublu compactcu miez termoizolant Riscde condens in zona ha~urata
INT
IIII
!-
I
INT II ~ l-'>~1 I I EXTII------;.. ...
EXT
produscondensul
temperatura '---?punctului de roua /
I I
",",,",,,",,
din
INT
Fluxul termie ~i difuzia vaporilorde apa printr-un perete eudublaj termoizolant la exterior.Nu exista rise de eondens.
ocazional, prin:
permeabilitatea la vapori a
materialelor din alcatuirea
peretelui, crescatoare de la
interior catre exterior;
pere\i cu alcatuiri multistrat
ventilate.
apei
-- -.---... ..•.
( 1 ) Tmpiedicarea producerii condensului
intersti\ial, prin prevederea unei
bariere de vapori pe fa\a calda a
termoizola\iei;
( 2 ) crearea posibilita\ii de evacuare a
Controlul migra\iei vaporilor de apa prin Tnchiderile unei construqii are Tn vedere
fenomenul de condens care, Tnanumite situa\ii, se poate produce Tnmasa peretelui.
Prevenirea acumularii de apa din
condens Tn perete se poate realiza pe
doua cai:
•:
-
Richmond House, Dublin, Irlanda, 2004-2005
Boyd Cody Architects, Dublin
188
EXECUTIA ELEMENTELOR DIN BETON ARMATI
Cofrajele
Pentru a dobandi forma finala dorita, betonul este turnat In cofraje; turnarea se poate
face In 9antier sau se poate realiza In prealabillntr-o fabrica, de unde elementele de b.a. astfel
obtinute sunt transportate In 9antier 9i puse In opera.
Betonul turnat In cofraje pe 9antier se nume9te 'beton monolit' (engl. in situ concrete).
Betonul turnat In fabrica se nume9te 'beton prefabricat' (engl. precast concrete).
Cofrajele destinate turnarii betonului pot fi 'reutilizabile' sau 'pierdute'.
Cofrajele reutilizabile (de inventar) sunt cele care dupa Intarirea betonului sunt
demontate 9i utilizate pentru alte turnari; numarul de reutilizari depinde de deteriorabilitatea
materialului din care este facut cofrajul.
Cofrajele pierdute devin parte integranta a elementului constructiv turnat sau se distrug
la decofrare fiind realizate din materiale perisabile (ex. carton).
Dincolo de funC\iunea lor prima - cea de a da betonului forma proiectata - cofrajele
trebuie sa mai Indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure corecta pozitionare a armaturilor;
sa asigura stabilitatea betonului proaspat turnat;
sa protejeze betonul de influenta temperaturilor exterioare 9i de pierderea apei.
Actiunile cele mai importante care pot afecta estetic betonul cofrat sunt: presiunea
betonului proaspat din cofraj, actiunea dinamica a vantului 9i vibratiile. Ele trebuie luate In
considerare la realizarea cofrajului.
Cofrajul este alcatuit din 3 componente:
(1) parament - strat continuu In contact cu betonul proaspat; determina forma 9i
textura superficiala a elementului turnat; are ranforsari menite sa asigure rezistenta
suprafetei la presiunea betonului;
( 2) sistem de sprijinire - constituit din distantlerl
elemente structurale menite sa ~;,y •.7.·.·;;;"j i../ !*-. rigidizare~ II" i/"J~
preia Incarcarile rezultate din /[;p" /~1,~/ [>'~:"1: longrlna
actiunile asupra paramentului 9i sa
Ie transmita catre alte parti deja
realizate sau catre pamant;
( 3) sisteme auxiliare - platforme fixe
sau mobile solidarizate de cofraj
pentru a permite turnarea, pentru
siguranta lucratorilor ~i pentru
Intretinere.
189
f
1ir
r
r
r
-.II,f
1
nervura
rlgldizare/
Cofraj din lemn pentru turnarea unei grinzi
1 -Iongrina2 - contravantuire la 450 in dreptul fiecareirigidizari
3 - rigidizari la cca 50 ern distanl2l4- parament din scanduri5 - fundul cofrajului6 - cofraj placa7 - grinzi de sustinere a cofrajului de placa, lacca 1 m distanta8 -lraverse la cca 1 m distanta9 - conlrafi~a10 - pop sustinere11 - pane
12 - talpa repartitie
Cofraj lip masa din lemn, pentru turnarea unei plcki
Cofraj din lemn pentru turnarea unui stalp
1 - paramenl din scanduri
2 - piess provizorie fixand distanta rntre fete3 - fata monlala pe mssura tumiirii betonului4 - piess de fixare
5 - cadru pentru pozilionarea slalpului
6 - conlravantuire pe doua directii pentruasigurarea verticalitalii slflipului
Pentru asocierea celor 2 paramente ale cofrajului §i preluarea presiunii betonului, se
folosesc bare de ancorare (distantieri) din otel, a~ezate In tuburi de PVC §i tensionate. Barele
de ancorare (distantierii) determina producerea unor orificii In suprafata turnatEi; aceste orificii
sunt ulterior Supuse unui tratament, mascandu-Ie sau evidentiindu-Ie prezenta.
190•
•
191
!.!SO '" O,"'~
Panouri modulare cu ranforsari metalice ~i parament din placi fenolice (Sistem Peri)
Cofraje pentru pere1i
Toate componentele cofrajului pot fi realizate prin lucrari traditionale de dulgherie (ca in
imaginile de mai sus) sau cu sisteme moderne.
In prezent industria furnizeaza 0 gama larga de sisteme de cofrare ce permit ca
suprafete mari de cofraj sa fie montate ~i demontate rapid; sistemele inciud panouri modulare
cu piese de imbinare adecvate, cofraje
pentru plan~ee cu popi telescopici,
cofraje glisante ~i cataratoare cu auto
sprijinire etc. Cu scopul de a imbina
avantajele economice ale cofrajelor
modulare ~i efectele estetice ale lemnului,
acestea sunt frecvent folosite in
combinatie cu paramente 'traditionale' din
scanduri.
I
••
I••!1
~I
,1
,
i••
I
I~r ~,. "
\ ",fl"G j,lT
.b\::0
Cofraje modulare din material plastic (Sistem Geopanel)
Cofraje pierdute termoizolante (Sistem Styrostone)
192
1200900
193
Cofraj reutilizabil din polistiren expand at cu fata interioara din material plastic
termoformat (Valero)
Cofraj modular pentru stalpi realizat cu panouri universale (Sistem Doka)
Cofraje pentru stalpi rectangulari
..•
J
-
..•
aoM
oo,0.[)N
f
Cofraje pentru stalpi circulari
Cofraje refolosibile din platbanda de otel cu ranforsari (Sistem Doka)
Cofraje refolosibile din polistiren expandat, cu fata exterioara din tabla ~i fata interioara
din lemn sau material plastic.
194
---I
•••
----
Cofraje circulare de unica Tntrebuintare din carton, aluminiu ~i polietilena - KAP.
(Tubotec-Valero; Plakatube etc)
195
•••II
~,!,I
i!
••
••••
1
iT
i
J
il
Cofraje pentru placi
Cofraje tip masa cu grinzi de lemn §i popi metalici telescopici (Sistem Doka)
Cofraje tip masa din panouri de aluminiu (Sistem Peri)
196
suprabetonareplatbanda
~asao~
Cofraje pierdute din piasa de oiel
laminata la rece (Nervometal).
Suporta 9i armeaza placi U90are (3-5
cm grosime). Se adapteaza la orice
forma (suprafete curbe, forme libere).
Se livreaza Tn panouri de 2500 x 600
mm; poate fi galvanizata sau nu.
Cofraje pierdute din GRC (Glassfibre Reinforced Concrete) sub forma de placi subtiri (8
- 18 mm) plane sau cutate, pe deschideri pana la 1200 mm.
197
1
j
J
J
J
J
I]t4-'·
-{
J
J
J
IIIIIII,)
1
Cofraje pierdute din polistiren expand at de inalta densitate (Sistem Forel)
Cofrajepierdute din pJaci din fibre lemnoase aglomerate cu ciment (Heraklith)
Au capacitate de izolare termica ::,;i protectie la foc. Capacitatea termoizolanta se poate
majora ingloband spuma rigida de poliuretan (15 - 90 mm) intre2 placi de 5 mm
(imaginea din drapta).
Dimensiunile placilor: 2000 x 6000 mm; grosimi 15...100 mm. La peste 25 mm grosime
necesita fixare suplimentara cu dibluri de plastic.
-
••1j
J
Cofraje speciale
Sisteme de panouri preasamblate pentru cofraje de mari dimensiuni
Panouri modulare cu raster din otel sau
aluminiu care rigidizeaza suprafata de
cofrare realizata din placi fenolice. (ex.
Sistem Peri - Trio)
Asocierea panourilor se face cu clame
cu aliniere automata.
Sistemul permite compunerea unor cofraje cu diverse forme 9i dimensiuni, folosind
relativ putine tipuri de elemente. Este u90r de pus In opera; c1ama cu aliniere automata
asociaza panourile Intre ele ~i rigidizeaza ansamblul, permitand transportul unor
panouri preasamblate de mari dimensiuni cu macaraua.
199
Sisteme de cofraje cu grinzi dese
200
Toyo Ito, Fira de Barcelona, Montjuic 2, 2007
••
~,j
j
J
jJ
J
)]
~
)
~ .
~~\.'-- ..\\ .
Sistem de cofraje de mari dimensiuni pentru pereti ~i stalpi bazat pe utilizarea unor
grinzi dese - din lemn, otel sau mixte (Iemn-otel sau lemn-aluminiu) - rigidizate cu centuri din
0te!. Permite modulari diverse ~i se adapteaza la orice forma, atat In plan cat ~i In elevatie. Este
indicat Indeosebi pentru beton aparent. (ex. Sistem Peri - Vario)
201
Cofrajele calaratoare
Sunt utilizate la turnarea peretilor unor c1adiri dezvoltate pe Inaltime; sunt formate din
module autonome care se deplaseaza vertical, in diverse moduri (ex. Peri - Climbing Systems)
Cofrajele glisante
In cazul unor pereti cu lungime mare, cofrajul preasamblat se poate deplasa pe
orizontala pentru etape succesive de turnare, cu
ajutorul unor $ine metalice sau patine dispuse la
partea inferioara.
Cofrarea suprafetelor continui cu forma repetitiva dezvoltate pe orizontala sau pe
verticala este facilitata de utilizarea unor dispozitive care permit deplasarea $i relocarea
cofrajului pentru 0 noua utilizare - fie pe orizontala (cofraje 'glisante'), fie pe verticala (cofraje
'cataratoare').
I
....l
I
JI
ii
rJ~f,]
mentinerea p1aneitatii pe verticala
preluarea presiunii betonului
prevenirea momentelor de torsiune generate de forma, ce ar putea provoca
destabilizarea partiala sau totala a ansamblului (cu tensori ~i sprijiniri repartizate pe
suprafata cofrajului)
Air Traffic Control Tower, Edinburgh Airport, UK (cca 46 m Tnaltime)
Cofrarea peretilor curbi
Cofrarea peretilor curbi ridica probleme particulare:
realizarea curburii
Sistem Iguazuri - Wendler
202
-
-
Sistem de cofrare pentru pereti perfect circulari cu contur Tnchis, cu diametru ~ 1,20 m,
folosind centuri articulate din otel (Sistem Peri - GRV)
203
•
••I
••••
In cazul curbelor deschise cu raza variabila, sunt necesare reglaje cu tensori. Legatura
i'ntre panouri se face cu agrafe autoaliniante .
Sistem moc1ular pentru raze <': 1 m; ajustare simpla a cuburii, prin intermediul tensorilor,
fara modificarea panourilor (Peri - Rundflex)
204
••
-
-
-
-
205
~Ir-~n ,;----. + [". ] .
--~ U ~.-~ L,I 1 I \ I I I
1 - cale de rulare; 2 - soclu; 3
pasarela In consola; 4 - panouri
de cofraj pentru plan~eu; 5
panou cofraj pentru diafragma
longitudinala; 6 - panou cofraj
pentru diafragma transversala; 7
- cofraj grinda fa\ada; 8 - cofraj
bulbi; 9 - dispozitiv coborare
cofraj; 10 - dispozitiv decofrare.
Construc\ii de locuinte realizate cu cofraje-tunel
In Turcia.
Constructiile bazate pe aceasta tehnologie au demonstrat 0 buna comportare la
cutremur; ca atare, continua sa fie utilizate In iari seismice (ex. Turcia).
Cofraje tunel
Sunt cofraje metal ice modulate, constituite din cadre deplasabile, care permit turnarea
simultana a pereiilor 9i plangeelor.
C~fraje-tunel autoportante de dimensiunea unei celule (pana la 6-7 m) au fost folosite
Inca din anii '70 - '80 la construciia locuinielor colective, permiiand 0 execu\ie foarte rapida. Au
la origine tehnologia folosita la realizarea canalelor 9i galeriilor.
Cea mai mare problema 0 reprezinta decofrarea. In acest scop, cofrajele dispun de
tensori mecanici sau hidraulici 9i se pot plia datorita articulaiiei de la cheie sau celor laterale.
L
,I,
---------------------
Cofraje f1exibile
Betonul cu agregate foarte fine este injectat Intr-un spatiu delimitat de un material
deformabil: un material special, permeabilla aer ~i apa. dar care retine cimentul. Se formeaza
panouri cu la~imi de 170 - 240 cm ~i ,f
lungimi variabile (pana la 100 m), Intrerupte
de 'coaste' verticale la fiecare 5 m.
Aplicatiile cele mai frecvente sunt
la imbracarea malurilor de rauri, canale etc,
pentru a preveni eroziunea. Cu acela~i
procedeu se ,mbraca tuburi, se repara
piloti, se construiesc tetrapozi in situ, se
acopera cavitati In diguri.
Cofraje gonflabile
Se realizeaza din doua membrane PVC de Inalta rezisten~a Intre care se introduce aer_______ •__ ,~,_.~=.··~_._.._·,,~_,, __ ·_"·'·,·w ~·"_._m
cu p~~siune, dupa care seproiect~aza spuma de poliuretan
(termoiiola~ie). apoi beton peste
armatura (de regula beton armat
cu fibre);
Se pot realiza constructiii¥;'"
de pElrTElla120 m diametru.
Materiale pentru paramentul cofrajelor
Scanduri
In general se folosesc scanduri din lemn de brad; grosime 25 mm; latime max. 30 cm
(eurent 10-15 em); lungime max. 600 cm (curent pana la 300 em)
Placi din derivate de lemn
De regula se folosese placi de
contraplacaj acoperite pe ambele fe~e eu
ra;;ina fenoliea (placi fenolice) sau
melamina.
Sunt mai u~oare ~i se asambleaza
mai repede. Ra~ina cu care sunt finisate
206
Ii:
j
I
~
...
L
L
L
iL
ajuta decofrarea §i lasa 0 suplafata lisa de beton. Sunt reutilizabile.
Panouri din tabla de otel sau aluminiu
Sunt folosite atat pentru betoane turnate Tn §antier, cat §i pentru betoane prefabricate.
Costul mare al unor astfel de cofraje este de regula compensat de numarul mare de reutilizari
posibile.
Alte materiale: mase plastice, carton plastifiat, K.A.P.
Atat metalul cat §i plasticul s, Placi contraplacaj melaminat pentru beton aparent (Peri)
impermeabile apte pentru obtinerea unor suprafete de beton de buna calitate.
Materialul din care este facut cofrajul (Iemn, panouri pe baza de lemn, otel, plastic etc)
§i finisarea suprafetei sale (neteda, rugoasa, cu relief etc) determina textura de suprafata a
betonului aparent.
Netezimea sau rugozitatea influenteaza culoarea (nuania) suprafeiei de beton - de ex.
un cofraj foarte neted determina 0 culoare mai deschisa a betonului, decat unul rugos.
Agentii de decofrare
Se aplica pe fata de contact Tntre materialul cofrajului §i beton. Faciliteaz$ separarea
dintre suprafetele de beton §i cofraj fara degradari la baterea cofrajul; ajuta la obtinerea unui
strat finit continuu la fata betonului; protejeaza materialul cofrajului, contribuind la posibilitatea
reutilizarii lui. Pot fi: ulei, ceara, produse de tip pasta sau emulsie - functie de materialul
cofrajului.
Turnarea betonului
Betonul fluid trebuie turnat Tncofraje fara a se produce modificari (cum ar fi segregarea
betonului). Dupa turnare betonul este compactat omogen in situ, manual sau mecanic.
Compactarea in situ are ca scop:
asigurarea umplerii complete a cofrajului
disiparea bulelor de aer Tnglobate
distributia omogena a pastei de ciment
asigurarea acoperirii continue a agregatelor
asigurarea formarii unui strat dens de beton la suprafata, care sa acopere complet
armaturile
Intarirea betonului
Priza §i Tntarirea betonului nu sunt rezultatul uscarii. Daca betonul se usuca prea
repede, se produc fisuri de contraciie; daca se strope§te betonul cu apa, este aproape sigur ca
vor aparea eflorescenie. Betonul trebuie sa-§i mentina propria umiditate cat mai mult timp; ca
atare se acopera cu 0 folie impermeabila, a§ezata cat mai aproape de fata betonului dar fara a-I
207
-
-
...•~.
I
1
f
t
atinge. Metodele sunt laborioase dar indispensabile in cazul betonului aparent (min.4 zile strop it
$i/sau acoperit; iarna protejat de inghet prin acoperire $i eventual incalzire).
Rosturi de turnare
Rezistenta cofrajului la presiunea betonului fluid impune limite in ceea ce prive$te
cantitatea de beton posibil a fi turnata in conditii economice dintr-o singura operatie. Ca atare
turnarea betonului trebuie executata pe etape separate prin rosturi.
Intrucat este imposibila ascunderea unor astfel de rosturi in cazul betonului aparent,
este recomandabila planificarea (proiectarea) lor atenta.
Facultatea de $tiinie Socia Ie a Universitaiii din Navarra, Pamplona, 1997
Ignacio Vicens, Jose Antonio Ramos
--------
-11III--~'-- 208
Beton cu ciment alb sau gri, tip 'tije de.bambus'; contramatrita de cauciuc
••....
--
BETONUL APARENT
Betonul aparent este de doua feluri: beton aparent natural (brut) ~i beton aparent tratat
(prelucrat) .
Betonul aparent natural (brut)
Betonul aparent natural (brut) reproduce structura cofrajului In care a fost turnat, aleasa
sau proiectata functie efectul estetic urmarit, fara sa suporte tratamente ulterioare.
In acest caz In textura suprafetei se valorifica faptul ca, pe parcursul prizei ~i Intaririi, la
contactul cu cofrajul, se formeaza 0 crusta constituita numai din mortar de ciment cu agregate
foarte fine; la nivel macroscopic suprafata rezulta omogena.
Structura materialului (compacta sau poroasa) ~i coloratia sa depind In principal de
cimentul §i nisipul utilizat.
Oesenul suprafetelor de beton aparent natural depinde de suprafata interioara a
cofrajului: mortarul de ciment reproduce In negativ suprafata fibroasa a scandurilor de brad,
suprafata neteda a panourilor fenolice din derivate de lemn, a panourilor metal ice sau din
material plastic. Cofrajele de lemn pot fi In
prealabil tratate pe suprafata interioara prin
sablare sau periere, pentru a scoate In
evidenta fibra lemnului §i a-i imprima textura pe
beton. Pe suprafata betonului se pot imprima
reliefuri - operand asupra rosturilor Intre
scandurile/panourile de cofraj, asupra pozitiei
distantierilor metalici sau folosind contramatrite
(de ipsos, ciment, material plastic, cauciuc etc).
Proiectantul trebuie sa colaboreze cu
producatorul §i constructorul, Intrucat reteta amestecului §i executia In §antier influenteaza
considerabil calitatea betonului aparent. Prezenta unor aditivi, modul de turnare §i compactare,
montarea cofrajelor §i legarea lor, modul de decofrare, influenteaza calitatea suprafetelor (se
pot produce porozitati sau exfolieri, fisuri, desprinderi ale cojii de ciment, pete). Turnarea In
cofraje verticale poate conduce la neregularitati mai evidente: 'cuiburi' de pietri§ (datorita
proastei amestecari §i vibrari); 'cratere' superficiale (cauzate de bule de aer care se formeaza la
contactul cu suprafete de cofraj impermeabile In timpul compactarii); desprinderea locala a
stratului superficial la decofrare (datorita aderentei la cofraj); pete (provocate de oxidarea
dispozitivelor meta lice folosite la legarea §imentinerealn pozitie a cofrajelor). Pentru
Imbunatatirea calitatii suprafetelor aparente, dupa decofrare se pot realiza operatiuni de
rectificare.
Culoarea betonului aparent natural depinde de culoarea nisipufui (foarte variabila In
cazul nisipului de cariera), dar mai ales de tipul §i cantitatea cimentului. Cimentul comun este
209
I
J,
II...L
I1
1
1Blocuri de beton cu fata splitata
gri, dar cu nuan~e care depind de provenien~a materiei prime. Cimentul alb este ob~inut prin
folosirea de calcare fara oxizi de fier. Cimentul colorat este ob~inut cu adaosuri control ate de
pigmen~i, In ciment gri sau alb.
Culoarea suprafetelor de beton aparent poate fi influentata In mod ireversibil de factori
nedoriti, cum ar fi heterogenitatea cofrajelor, condi~iile climatice In timpul prizei, modalitatile de
uscare etc. Ca atare este foarte greu de asigurat uniformitatea culorii, Indeosebi In cazul
betonului turnat in situ. Proiectul poate tine cont de acest lucru, evitand spre exemplu suprafete
extinse, plane, netede :;;i uniforme, unde orice neregularitate devine mai evidenta :;;i introducand
fragmentari care pot face acceptabile anumite variatii aleatorii ale culorii suprafetelor.
Betonul aparent tratat (prelucrat)
Dupa decofrare, betonul aparent poate suferi diverse tratamente superficiale; acestea
pot fi aplicate dupa Intarirea completa a betonului, caz In care sunt similare celor utilizate In
cazul pietrei naturale (sablare, :;;pituire,
buceardare etc) sau Inainte ca betonul sa se fi
Intarit complet (periere, spalare etc). In acest
din ur~~ caz pasta superficiala de nisip :;;i1ft
ciment~ste Indepartata iar aspectul (culoarea,
rugozitatea) :;;i durabilitatea sunt legate
Indeosebi de caracteristicile agregatelor,
agregatele sunt alese func~ie de forma,
dimenSlt1nile :;;i culoarea dorita; uneori sunt'.i'1F'
folositE?'agregate pretioase (granit, cuart, onix,
marmura, materialele ceramice etc); trebuie sa fie materiale dure, durabile :;;i chimic stabile,
Incat tratamentul superficial sa nu Ie reduca rezistenta mecanica :;;i sa nu determine
desprinderea lor de masa de beton.
I Tadao Ando, Church of the Light, Osaka, Japonia, ,989-' 99J: beton aparent natural
.•...
Renzo Piano, Peter Rice, Colectia Menil,Houston , Texas, 1981-1986
•.....
BETONUL ARMAT CU FIBRE
Ferocimentul
Ferocimentul poate fi considerat un precursor al betoanelor armate cu fibre .
Plecand de la 0 idee deja existenta (cimentul armat allui Cottancin) ferocimentul a fost
pus la punct §i experimentat de Pier Luigi Nervi in prima jumatate a secolului xx.Ferocimentul consta in asociearea dintre
mortarul de ciment §i un pachet de reiele metalice
suprapuse (10 - 12 straturi de reiele cu latura de 1
em, din fire 0 0.5 - 1.5 mm) pentru a realiza 0 placa
cu 0 grosime de 3 - 4 - 6 em. Ideea de baza este
obiinerea unui material care, prin distributia difuza a
retelei metalice, sa dobandeasca un caracter
omogen, sa nu fie fisurabil§i sa utilizeze reteaua ca
suport al materialului proaspat fara a fi necesare
cofraje. Ferocimentul este deci un material
rezistent, elastic §i care ofera 0 mare libertate
formala, calitati pe care Nervi le-a valorificat la
realizarea celebrelor sale structuri de acoperire
realizatein perioada 1930 - 1960.
Traditia ferocimentului a fost reluata in anii
'80 de Renzo Piano §i Peter Rice, la acoperi§ul
muzeului pentru Colectia Menil (Houston. Texas,
1981-1986). Placile din ferociment formeaza
intradosul unui acoperi§ cu grinzi reticulare din otel.
Fibrocimentul
Fibrocimentul se obtine adaugand fibre cu rol de armatura difuza la un amestec de
ciment, apa §i agregate.
Pana in anii '70 se utilizau cu precadere de fibre de azbest (de unde denumirea de
"azbociment"); folosirea lor fost abandonata din cauza nocivitatii demonstrate a fibrelor libere in
aer. In prezent. azbocimentul se produce cu alte tipuri de fibre care nu sunt nocive (fibre
naturale, fibre sintetice).
Produsele inca de larga utilizare din fibrociment sunt placile pentru invelitori :;;i placile
pentru placari defatade.
Culoarea naturala gri a cimentului poate fi modificata prin adaugarea de coloranti in
straturile superficiale sau in masa; poate fi utilizat §i ciment alb.
211
'"j
I
1i
1
.--"*""'W"f--'1/'--
..L
Betonul armat cu fibre de sticlii 1
Este utilizat la realizarea de elemente prefabricate nestructurale pentru fatade, la
cofraje pierdute, obiecte de mobilier urban etc.
Fibrocimentul Eternit
este un material compozit pe
.baza de ciment Portland ~i
apa, armat cu fibre naturale
(celuloza nelnalbita) ~i
cantitati mici de fibre sintetice
organice, din care se produc
placi pentru Invelitori ~i
fatade ventilate
Astazi, piata
costructiilor ofera diverse
sortimente de cimenturi
armate cu fibre de sticla, de
otel, de carbon sau fibre
polimerice; Inglobate In pasta
1~iciment, aceste fibre permit
r~lizarea unei game largi de
prod use pentru constructii, de la'coji' subtiri, ductile ~i rezistente, cu geometrii variate, utilizate
ca elemente nestructurale, ~i pana la elemente portante de Inalta rezistenta din beton armat cu
fibre ~i armaturi din ote!.
Soccer City 2010,Johannesburg, Africa de Sud.Panouri de fatada din GFRC.
212
--_.~~ ...•..~f.:RC-=·Glass·Fjber·Reinforced'€oncrete:-'-' -.------------
•
Betonul Ductal
Betonul translucid - LiTraCon 2
contine fibreDuctal® FM
RATP Bus Centre, Thiais, France, 2007,
arh. ECDM Combarel Marrec.
panouri de fatada din beton Ductal.
Peretedespar1itori din LiTraCon
213
metalice §i este folosit la structuri
portante.
Ductal® AF - are acelea~i calitc3\i
mecanice + rezistenta foarte buna
la foe.
Ductal® FO - contine fibre
organice §i este adecvat pentru
elemente nestructurale: panouri
de pereti; mobilier, copertine etc
Este un material bazat pe ciment cu fibre metalice sau organice; are calitati deosebite
de rezistenta, ductilitate, durabilitate §i aspect, creat de Lafarge In asociere cu Bouygues §i
Rhodia. Se produce Tn urmatoarele
sortimente:
Amestecul de fibre optice (4%) cu 0 combinatie fin divizata de piatra sfaramata, ciment
~i apa confera acestui material proprietatea de a fi translucid.
EI fost inventat §i brevetat in 2001de arhitectul maghiar Aron Losonczi; este produs In
prezent de compania
inventatorului, LiTraCon Bt,
fondata In primavara anului
2004, In ora§ul Csongrad
(Ungaria).
L
L
L
i'-
,"'--
L
l....-
--••
i••--------------,- w~ j_____ ~_~_.l'anouri.<:t~qlQ,.da-djn"beton.Ductal,...._---,-,----------~-,- ..--.-- ••••••--. ---, - _."-",·-~tr,\1'1-
214-
l'"•
Eugene Freyssinet,
Dodul Annet-sur-Marne. Franta. 1949
Con~tientizarea faptului ca betonul poate fi transportat dupa ce a fost tumat a deschis
noi posibilitati ~i totodata a generat un nou mod de a Intelege betonul. Prefabricarea a
Imbunat<3tit conditiile de producere ~i deci calitatea elementelor din beton, generand In schimb
probleme legate de transport, manipulare, montaj. Totodata prefabricarea a oferit cadrul propice
pentru afirmarea unor noi tehnologii complementare: precomprimarea ~i postcomprimarea;
nascute In cadrul lucrarilor de inginerie, tehnologiile respective au fost preluate rapid In
arhitectura conducand la rezolvari inovative.
Diferenta fundamentala dintre betonul armat tumat in situ ~i cel prefabricat consta In
aceea ca In primul caz se pune In opera un material amort, iar In al doilea caz unul deja
conformal. Punerea In opera a unui material deja 'format' ridica problema asocierii pieselor
prefabricate; ca atare realizarea Imbinarilor a reprezentat In timp principalul domeniu de
cercetare ~i inovare In domeniul prefabricarii.
Rentabilitatea 9i dezvoltarea prefabricarii se datoreaza promovarii lucrarilor de mare
amploare, unde repetabilitatea sa intrinseca au facut-o sa fie solutia cea mai avantajoasa;
aceasta repetabilitate a provocat Insa ~i 0 monotonie a imaginii de care prefabricarea pare sa
se fi 'vindecat' In prezent.
BETONUL PREFABRICAT
215
Caracteristicile betonului prefabricat
1. Este un material prod us In industrie - ceea ce are drept consecinte:
cre~terea considerabila a tuturor caracteristicilor sale fizice: rezistenta mecanica.
calitatea suprafetelor etc
eliminarea 'impreciziei' proprii betonului
tumat in situ, prin introducerea controlului
de calitate ~i a preciziei specifice proceselor
industriale de fabricatie
2. Este un material tumat In cofraje ~i poate, In
principiu, sa primeasca orice forma; principala limitare 0
reprezinta Insa amortizarea costului cofrajului: deci,
totul este (teoretic) posibi, dar nu totul este rational. Ca
atare, orice forma din beton prefabricat trebuie Inteleasa
ca parte a unui sistem de piese repetabile ~i/sau
variabile plecand de la un '§ablon'.
3. Constructia prefabricata este inseparabila de
inventarea precomprimarii.1
L
'=-
b."
,,,""-
'=-
L
L
L
Prin precomprimare s-a depa;;it principala Iimita a b.a. (riscul de fisurare), s-a facut
intrarea unor noi materiale (betoane ;;i o\eluri de Inalta rezistenta) ;;i au crescut considerabil
posibilita\ile In domeniul concep\iei pieselor.
Noul material - betonul precomprimat - a revolution at Intai de toate construc\ia
podurilor, unde a perm is dezvoltarea unor solu\ii-tip, bazate pe elemente fabricate In serie;
astfel, dintr-un efort constructiv excep\ional, podul devine 0 problema de rutina.
Pe de alta parte betonul precomprimat a facilitat rezolvarea unor probleme complexe de
conformare ;;i de execu\ie In prefabricarea construc\iilor civile.
1
,
i . , ' , ..
Ti~ v~.~.~·,;.· •.fi=:~' ... - ,~. ~\ ---_.~
i l~1
Precomprimareacu armiiturapreIntinsa j
Principiulprecomprimiirii
Postcomprimarea(precomprimareacuarmaturapostlntinsa)
Mangiarotti,
Biserica Mater Misercordiae,
Baranzate, Milano, 1957
Elemente prefabricate asamblate
prin postcomprimare___ "";""_~_""""""'''''''''''·_''''''l'H·_''''_'''' __ '
-
216
-
*
Tehnologia care a modificat radical domeniul imbinarilor intre prefabricate a fost
postcomprimarea (respectiv precomprimarea cu armatura postlntinsa). Ea a deschis noi
posibilitaii, permiiand realizarea de piese continui prin asocierea unor elemente prefabricate de
dimensiuni mai mici ~i a generat noi conceptii in procesul de executie ~i montaL cu impact
asupra proiectarii.
4. Oiscontinuitatea este 0 caracteristica fundamentala a betonului prefabricat iar
rezolvarea imbinarilor intre prefabricate este determinanta pentru comportamentul ansamblului.
Prin traditie, problema imbinarilor intre prefabricate a fost abordata in doua moduri:
I. ca simpla rezemare - solutie Iimitata la construciii simple, trilitice; implica un sistem
de stabilizare a ansamblului;
II. ca nod rigid - folosind in principal doua tehnici:
b) imbinari 'uscate' - cu piese
metalice de legatura.
217
a) imbinari prin monolitizare
cu spaiii intre prefabricate,
in care se realizeaza
continuitatea armaturilor
apoi se toarna beton in
situ;
Daca in domeniul podurilor ~i al altor constructii inginere~ti contributia betonului
prefabricat este cat se poate de evidenta, in arhitectura rolul prefabricarii nu apare la fel de c1ar
~i poate ridica semne de intrebare indeosebi in legatura cu productia actuala de cladiri: mai
este prefabricarea betonului 0 tehnologie de actualitate?
o trecere in revista din perspectiva istorica a unor realizari bazate pe tehnologia
prefabricarii, urmarind ce noi solutii arhitecturale a generat ea in timp - cu aspecte pozitive ~i
negative - poate fi utila pentru a gasi raspunsuri de actualitate.
-
i
b-
~-
I
.".
l.IYlng
,..,~~._.~~._._ .-dtJ.a2.j
j~
CONSTRUCTIILE CU PERETI PORTANTI PREFABRICATI, , , ,
Constructiile din "panouri mari"
In arhitectura istoria betonului prefabricat cunoa~te prima sa mare etapa de dezvoltare
~i cea mai cunoscuta In sistemele de prefabricare a locuintelor nascute dupa al doilea razboi
mondial din nevoia enormade reconstructie ~i necesitatea de a reduce manopera traditionala.
Cum locuintele au In general multi pereti, s-a considerat ca betonul prefabricat se
preteaza eel mai bine pentru a construi c1adiri eu pereti portanti. Seheletul din b.a. eu desehideri
mid nu eonducea la solutii judidoase (problema Imbinarilor se com plica); pe de alta parte,
stabilitatea constructiei era mai simplu de asigurat dispunand pereti pe doua direetii. In plus,
proprietatile betonului "se potriveau" caracteristicilor eonstructiei traditionale eu pereti portanti: 0
eonstruetie masiva, cu inertie termica.
Blocurile de dimensiuni mid, manevrabile de doi oameni, au fost rapid Inlocuite de
prefabricate de 1t; progresul macaralelor a permis apoi manevrarea unor piese mai mari (de 5
1at) ~i asfel s-a putut reduce numarul rosturilor.
Totodata s-a urmarit integrarea cat mai multor functii Intr-un unic element prefabricat de
dimensiuni mari: pereti portanti cu instalatii Inglobate ~i finisaje realizate odata eu turnarea.
Oiversele sisteme de eonstruetii din prefabricate grele (a~a-numitele "panouri mari")
s-au dezvoltat In anii '50 Indeosebi In Franta, In Danemarca ~i In tarile din estul europei.
-
Sistemul Camus (Franta). Ansamblu de
locuinte la LeHavr!:'li19~O.1951.
in prezent zonaprotejata (ZPPAUP - Zone
de Protection du Patrimoine Architectural
Urbain et Paysager)
-
."'..-",,--.- ..-.-..•.i
219
Constructiile cu pereti prefabricati au demonstrat ca pot oferi solutii tehnice adecvate
pentru c1adirile de locuit. Oar cautarile In domeniu s-au concentrat asupra sistemelor cu cost
minim (~i pertormante In consecinta). In general, sistemele care au fost folosite sunt
caracterizate printr-o limitare drastica a deschiderilor, fiind preferate acele sisteme In care toti
peretii de compartimentare sunt portanti. Pe de alta parte, necesitatea unor pereti longitudinali a
impus . fatade portante. In plus, ideea prefabricarii locuintelor s-a Insotit cu conceptul de
"tipizare" ceea ce a Insemnat prefabricarea cladirilor (~i nu a componentelor) conducand In fapt
la bine cunoscuta monotonie de imagine asociata ansamblurilor de locuinte de masa din
aceasta categorie.
Sistemul Balency (Franta), 1954
Bucure~ti (~i In multe alte
ora~e din Romania) dupa
proiectul tip IPCT 770.
Cladiri de locuit din npanouri
marin realizate In anii '80 In
,
I
I....
l
i
[
I....
Il
L
L
IIL.
L
I
I
---I~I~
I",",
Proiect tip IPeT 770 - planul unui tronson de mijloc.
In prezent, toate ora~ele, mari ~i mici, din Romania ~i din alte tari, au acumulat un
important stac de canstructii de locuit din "panauri mari"; Tn taata lumea ele fac obiectul unor
aperatiuni camplexe de reabilitare pentru aducerea la zi a calitatii locuirii. Aceste interventii de
reabilitare presupun cunoa~terea felului Tn care c1adirile respective au fast construite, ca baza
necesara pentru Tntelegerea fenamenelar de degradare care Ie afecteaza ~i stabilirea modului
careet, efieient, de interventie.
.~•
(I
(J
ri
t]
r!
JI~~
I
1
Ansamblu structural spatial din "panouri mari" ~l!I
1 - panouri de
2--,eanquri.9~p~s7Y.,~;.t~S\8ri,~ ~..". " ,' .••...•• 'C·,_,_-, ,_ ._ .'" . '_"'. _'-. - .
-3 -parioUrrde-plar\~;4 "-imbinari verticale;
5 - imbinari orizontale .
-
•
221
J
1 - armatura verticala;
2 - mustati din panouri;
3 - eclise sudate;
4 - beton de monolitizare;
5 - rectificare cu mortar de ciment
A. Imbinari cu mustati §i eclise sudate.
Imbinari verticale Intre panouri prefabricate
b) cu legaturi la colturile panourilor
a) cu legaturi distribuite pe conturul
panourilor
Sisteme de asociere a panourilor suprapuse
',=-
!
I...
rlliL
rL
L
L
L
Rezemarea panourilor de plan§eu
A. Panouri de plan§eu cu rezemare discontinua
Armon:
b, c - cu bude
B. Imbinari fara suduri.
a - cu mustati suprapuse
1 - armatura verticala;
2 - mustati suprapuse;
3 - mustati Indoite,
ancorate In betonul de monolitizare;
4 - bucle suprapuse;
5 - beton de monolitizare
222
223
A - A
~licmIt
I-1fA
IA
L
II
ArmON'Cofra)
1 - panou de perete;
2 - panou de plan~eu;
3 - mustati din panourile de per
4 - eclise sudate;
5 - beton de monolitizare;
6 - mortar de poza
Preluarea eforturilor de lunecare intre panourile de pereti suprapuse cu rezemare pe strat de
mortar, prin pene de beton armat.
1 - mortar de pozi1;
2 - belon de monolitizare turnat inainlea rnontarii panoului de perete de
la nivelul superior;
3 - mortar rnalat sub panoul de perete;
Rezemarea panourilor de pereti
A. Rezemarea panourilor de perefi pe strat de mortar
B. Panouri de plam}eu cu rezemare continua
•...
I10..
L
iI
L
L
L
L
L
-104
/818
..-- --- - - --+
-- .. -, -,- --~- ----.- --- ----'t--- -_.~.JOe.'" , J/lCfl7 i-+---------.-- ~
____ IA--I~ /.,/ ~/ ,<~/> ,/~ /' /'.". /~;"/'/ ~/'/0~;,. ,//-- .. //' /",-/,j ~
., ,; '/ . '. ;;/;'./ .;: / / ,.,._.. _. ' /l //.,~-' '{--- --'-~ !
~ __ . ,!)Ocm -- -t_____ i.----f-
1 - panou de perete;
2 - panou de plan~eu;
3 - beton de monolitizare.
B. Rezemarea panourilor de pereti cu subbetonare
Preluarea eforturilor de lunecare fntre panourile de pereti suprapuse fmbinate cu subbetonare,
prin prin profilatura panourilor §i armaturi verticale
4 - beton de monolitizare turnat dupa montarea panoului de perete de la
nivelul superior;
5 - mortar de poza
--Imbinari orizontale Intre panouri prefabricate
18
V. ri cu bude
Panouri de pereti exteriori §i interiori rezemate pe strat de mortar
a - Legaturi cu mustati §i eclise sudate
1 - panou de perete interior;
2 - panou de perete exterior;
3 - panou de plan~eu;
4~mortar de poza;
5 - armatura longitudinala;
6..- eclise sudate;
7 -:-buc/e de armatura;
8 - beton de monolitizare
------
-
Panouri de pereti exteriori §i interiori rezemate cu subbetonare
! !"'-
lI
I...-
L
a - Legaturi cu mustati §i eclise sudate;
1 - panou de perete interior;
2 - panou de perete exterior;
3 - panou de p1anl?eu;
4 - armatura longitudinala;
5 - eclise sudate;
6 - bucle de armatura;
7 - beton de monolitizare
b - Legaturi cu bucle
Imbinari cu postcomprimare
Panouri de pereti §i plan§eu cu margini
profilate
Panouri de pereti §i plan§eu cu margini
plane -c; ,,", ;{.'v
•
-----
Construciia cu pereii portanii prefabricaii s-a asociat In general cu construciii de tip
"fagure", cu performanie minime ~i nivel scazutde calitate.
Totu~i, un sistem cu pereii portanii prefabricati nu are neaparat aceste caracteristici.
Unele solutii interesante de locuinie (majoritatea In iarile nordice ~i SUA) s-au distaniat In timp
de acesta concepiie primitiva, tinzand catre performanie superioare; se pot cita In acest sens
locuiniele P+2 in~iruite realizate de James Stirling la Runcorn (1970-1977, demolate In 1990)
sau cladirea cu 16 nivele de locuinie pentru studeniii universitaiii Delaware (SUA) realizata In
1972 de Charles Luckman, ambele avand pereii transversaIi portanii prefabricaii ~i fatade
libere. Pe aceea~i Iinie se Inscriu ~i unele constructii de locuinie contemporane ce
demonstreaza ca, In condiiiile unei prefabricari "deschise" (de elemente constructive, ~i nu de
cladiri), cu materiale ~i
execuiie de buna
calitate, din prefabricate
se pot obiine constructi;
de 0 calitate arhitecturala
apreciabila.
Ansamblu de locuinte "Las
Artes", Madrid, 2003
Celulele spafiale prefabricate
IU
il
I
!\t
-
Sunt prefabricate spatiaIe (pereti + plan~ee) de dimensiunea unei Incaperi. Cladirea se
poate compune din alaturarea unor asemenea "celule", ceea ce implica de regula dublarea
peretilor (;:;i uneori a plan~eelor); In
imaginea alaturata sunt prezentate
cateva scheme de cfadiri compuse
din "celule" prefabricate.
Un exemplu celebru de
constructie realizata integraldinam"IIIIIIIIII" J~J /I1/1/I~ oooO!
celulespaiialeprefabricateII
reprezinta
ansamblulHabitat67
realizat la Montreal (Canada) In
--~--
•
227
. ""-=::::0. ,_:;";~L:;c.:··'·e·'Lj , .:J:::::~--=.J.J2 _"' l/"""U ....•• ,ri .• l' ~ .. ' '. iL._ ::::.::".~J..=.J i•• ~ •••• ' •• " • n •• '_-- ••• _ •••• ...:..;i .=:~.:=;;.-~.-;;.-jJi--.-~:_ .i
1996-1997 dupa proiectul arhitectului Moshe Safdie, folosind celule cu 5 fete pline completate
cu elemente spatia Ie prefabricate pentru terase; solidarizarea celulelor se face cu
postcomprimare .
J
I
rei'/bD
• Celule spatia Ie prefabricate cu 6 fete pline obtinute cu tehnologie tip "c1opot" (a) sau
tip "pahar culcat"
(b); panourile de
plan$eu inferior (1)
$i respectiv de
perete exterior (2)
sunt executate
separat $i asociate
apoi prefabricatului
Tipuri de celule spatia Ie prefabricate
• Celule spatia Ie prefabricate cu 5 fete pline
a - plan$eu superior + 4 pereti; b - plan$eu inferior + 4 pereti
J
J
J
J
• Celule spatia1e prefabricate cu 3 !?i4 fete pline
a - plan$eu superior + 2 pereti; b - plan!?eu superior + 3 pereti
o
jjj
• Celule spatiale prefabricate cu 0 singura fat~ plina
· .. c7af.plan!?eu
1-;~J
a
·•
J
1
•
d
9
c
J
1 - perete exterior;
2 - pereti interiori;
3 - plan;;eu superior;
4 - plan;;eu inferior;
5 - piese metalice pentru
asamblarea "c1opotului"
cu plan;;eul inferior
? .-.l' ..ll ] .,•.1f
b
-~,!.
e
"f,'T'7f":f1'J'F''7i''?
a
~i
,/...•
a
c
'5
~,----II" - .. --
1",'1-
I: rIi t
2 III" r(,1 iII 'tL- _
J
I. Celule spatia Ie prefabricate executate cu tehnologia de tip "clopot"
Tehnologia de fabricare a celulelor spatiale cu 6 fete pline
t •.JF=111JLJIJ ...,'.n ~~n
a - seciiune longitudinala;
b - sectiune transversala;
c - vedere de jos Tnsus a plan§eului inferior.
Schema procesului de fabricare:
a - executarea plan§eului inferior;
b - executa rea peretelui exterior;
c - dispozitivul (cofrajul) pentru realizarea 'clopotului' (1 - tipar exterior; 2 -tipar
interior);
d - introducerea peretelui exterior In cofraj;
e - realizarea celor 3 pereii interiori + plan§eu superior;
f - extragerea 'clopotului' din cofraj;I
" ~,;-~::~2!:~r~a ~e~~~~~ti~~~~:,~~?la~~~~lopotului' ~u E~~~§e,~~~~~:, __ ._. __ ._~,_",_.229 '
)l\
•...
L
•
2
!
b
J""
h
2
f
JID!~
2
J
c
e
9
t d t
DJ[J1-J~El B.~ ,. ,
A -A B-fJ
Q j~._t-t II ~[---J10 IA
a bn~I:D.:~Jf-!lI',::::~:~:L
Ja
II. Celule spatia1e prefabricate executate cu tehnologia de tip "pahar culcat"
a - sectiune longitudinala;
b - sectiune transversala.
1 - plan~eu inferior nervurat; 2 - pereti interiori; 3 - plan~eusuperior; 4 - perete exterior
Schema procesului de fabricare:
a - dispozitivul (cofrajul) pentru realizarea celulei (1 - tipar exterior; 2 - tipar interior
mobil);
b - executarea plan~eului inferior (In tiparul exterior);
c - introducerea tiparului interior;
d - realizarea celor 3 pereti interiori + plan§eul superior;
e - extragerea tiparuluHnterior;
f ~ extragerea celulei spatia Ie din cofraj;
9 - realizarea peretelui exterior;
h - asamblarea peretelui exterior la celula spatiala
-
••••-----___ '~'''"_. _' ••••,~,, ~__ ·• ".~~M"'" "m •••••• ~ , , ~."_, __ ~_,_,."_" .~ ,~._~ •• ,._ •
....•
230-
231
;:
"1)
SCH:VA C[LLll.E ACCOPP\A1t:
~
''''
l'- >g
,-'~-'r 11~, -
In prezent, se produc industrial celule spatia Ie prefabricate din beton armat pentru
utilizari comune, precum birouri de organizare de l?antier, bucatarii sau grupuri sanitare.
Celulele spatiale pentru bucatarii l?i/sau grupuri sanitare pot fi utilizate l?i in asociere cu
alte sisteme constructive.
i~
iI
I....
iIL
I
L
I
I....
I
L
r
L
L
L
-'!".,-~
-------------------
~
Uit
~
I~
J
J
1
J
1
'-.
1 Arhitect, sculptor ;;i designer industrial italian, nascut Tn1921 la Milano. Conceptul care sta la baza_.__..••,. .__ ~ctivit?Ji.is<!.LEL~~QeneraLeaform~P.!iQ~cor~cta,l;\uljzarea materiei ~i tehnic:L " ,~". ,•..•
~"r',,"""'~--'-', ·:1'/
La prima vedere ideea de a prefabrica piese liniare (stalpi, grinzi) pare simpla; apare
Tnsa problema realizarii Tmbinarilor ~i, legat de ea, cea a stabilitatii constructiei, determinand
complicatii Tndeosebi Tncazul constructiilor etajate.
In principiu stabilitatea constructiilor cu schelet prefabricat poate fi asigurata prin modul
de realizare a nodului sau folosind un sistem auxiliar de rigidizare.
In timp, numeroase brevete au Tncercat sa rezolve un schelet spatial stabil prin el
Tnsu~i, cu noduri rigide realizate prin asocierea armaturilor ~i betonare in situ, sau cu suduri
Tntre piese metal ice. Un exemplu Tnacest sens II reprezinta depozitele cu structura prefabricata
realizate la Le Havre Tnanii '50.
PREFABRICAREA CONSTRUCTIILOR CU SCHELET,
233
o alta solutie este transformarea scheletului Tntr-un sistem discontinuu de elemente
simplu rezemate (sistem trilitic) care, Tn cazul constructiilor multietajate, face necesar un al
doilea sistem structural de stabilizare a ansambluluL
Plecand de la ideea de sistem trilitic s-au dezvoltat marile solutii de prefabricare a
constructiilor cu schelet de tip hale parter ~i parter-etaj.
Constructiile de tip hala
Sistemele pentru hale concepute de Angelo Mangiarotti' Tn anii '60 constituie un
exemplu stralucit. Conceptia halelor sale se baza pe un sistem de Tmbinari simplu rezemate,
constructia desfa~urandu-se Tn Tna1timepe un singur nivel; stabilizarea ansamblului se realiza
prin propria greutate ~i Tncastrarea stalpilor Tn fundatie. Pe aceea~i idee se bazeaza ~i astazi
prefabricarea constructiilor cu schelet de tip hala.
Angelo Mangiarotti a adus doua elemente noi foarte importante:
(1) 0 noua scara a constructiilor prefabricate din b.a.: piesele precomprimate au facut
sa creasca considerabil deschiderile, permitand hale cu grinzi de dimensiuni
pana atunci posibile numai din ote!.
L
I
I..
I
....
l
L
]J
..•.
J
J
..•.
..•
..•Prefabricarea constructiilor de tip hala se
bazeaza pe sisteme de piese produse industrial:
stalpi, fundatii, grinzi, pane, elemente de suprafata
pentru acoperi~e ~i pentru plan~ee intermediare,
elemente de Tnchidere.; este deci 0 prefabricare
deschisa .
(2) piese prefabricate cu profil variabil ~i sectiun; complexe, capabile sa rezolve cu
eleganta rezemarile, sa Tncorporeze sisteme de colectare a ape; de ploaie, goluri
pentru instalatii etc - astfel Tncat, prin conceptia prefabricatelor, betonul
recupereaza lipsa de 'flexibilitate' asociata rationalizarii cofrajului.
Constructia industriala realizata de Mangiarotti Tn 1993 la Giussano reprezinta punctul
culminant al unei lungi cerecetari evolutive desfa~urate de Mangiarotti asupra sistemelor
constructive prefabricate din beton armat bazate pe ideea triliticului. Stalpul, grinda ~i elementul
de suprafata reprezinta elementele
principale ale cercetarii sale, care, prin
interpretarea originala a formei, a dat 0
noua calitate cladirilor prefabricate
inciusiv din punct de vedere al Iimbajului
arhitectural. Constructia de la Giussano
reprezinta versiunea mai recenta a unui
sistem constructiv conceput ~i realizat
prima data Tn 1969 pentru sediul Lema
de la Alzate Brianza (Como), aplicat
ulterior ~i la sediul Unifor de la Turate
(Como) Tn 1983. Designul particular al
componentelor constructive permite
mentinerea grinzii principale Tn grosimea
plan~eului ~i astfel obtinerea unui
intrados plan ritmat doar de nervurile
grinzilor ~i elementelor de suprafata, a
caror forma faciliteaza traseele
instalatii1or.
234
pene
//stalp
umpluturabeton
G.
235
Stalpii
Au sectiuni rectangulare §i sunt prevazuti cu laca§uri sau console de rezemare.
Fundaliile
Sunt fundatii de tip "pahar" In care stalpii prefabricati sunt Incastrati.
Grinzile
Au sectiunea transversala curenta conformata In raport cu rolul In cadrul constructiei
(grinzi principale, secundare, de bOr'daj saude rigidizare) §i solicitarile aferente. Uneori forma
grinzilor permite §i Indeplinirea unor alte functii decat cea portanta (ex. grinzi de bordaj cu canal
de calectare a ape lor pluviale). In profillongitudinal pot fi orizontale sau cu Inaltime variabila (cu
pante). Capetele grinzilor sunt conformate In raport cu cerintele de rezemare.....
I
I
I...
L
Il
II
l....
L
L
L
j
I
d
jIi
1_J
1UI
4i1-1! I, Ir~
-,Ij
I
.d
Ij
i
d
lJ
1:Id
1114"
)Irinda_//
4.5\11 ~.LJ40
II 100 111J
fixare cu tijefiletate---"
Rezemare curenta
~~=.- -
g ~
x
II so
\T Iii
fixare cu tija
/filetata
grinda----\ \\
strat pozaneopren \
Grinzi principale I
Rezemare grinda principala pe capat de stalp
1150·tiO
Rezemare de capat
--~---·-2~~
------
-
-
237
~r=1
Sectiune Tnaxul grinzii
L = distan\a intre stalpi
r~4n~1r~[--II".:2 .
" _ -'J
Grinda principala cu tal pi Inclinate
','-----------------------------~--------------------
Detaliu capat pentru Imbinare cu stalp In furca
Detaliu capat pentru fixare pe stalp cu tija filetata
--
Ii~
I
II..
,-
,
J
1IIJ1{
j1I
CO 6SN
grindabordaj
'0
fixare
COGllN
fixare cubara filetata
CO :iON
Grinda secundara T
CO 40N
Grinzi secundare T
238
239
Grinda canal rezemata pe grinda
principala fixata pe stalp in furca
grinda H:
r-· -i""
i ,.,~.~;:~:;~
.."\\
!,!
ii
E:~-rr~-'-'~----"-'--------~--l
I "'"" 'ItIJirrti I
I I ~. I I
I"" II'-'';:;;:~ -~~ I
I I
I <.------=-----' I
IQH I1 -" •. 1."t ••• .J
,.III."".-2l ~ __ ~. -< I
I "'." ..,' '.·.'~f1f(./""t' II 1~1~~t'I ~~f&~~ I! .lfd?J-o/iFu.-.(i:j. .•,'"
\ n'
\.-. -- -- .. -.-.--- .------- .. ----. --,-,., ---------------' j
grinda H cucanal
grinda'pnilCipala
'Grinda canal fixata cu tija filetata
Chesoane - plane ~i curbe - pentru acoperi~
Fa~ii cu goluri
Elemente de plan~eu intermediar ~i de acoperi~
Grinda canal cu sectiune H, pentru colectarea apelor pluviale
i--
1._
,
,~
L
L
L
lL
lL
....•I
:60-.-\..1
f-B-J
I rl:!'i-C/2i
7.S A 7j
t1
c
100
2-')0
AB
C
IIS
R
Peso
D1MENSIONES
.\'oddo
::?~AroYa A MEDIA MADERA
Elemente tip T l?i TT
-
•I -I
\,I
, t"""d;.a.r.y,~
r".. .•.•. ~ •••.• ;,.,.,,,
.....,~
241
1"-1
, .[~~. 12.:-1
~---"'---I ~~"--------
I (1l;t'-"jV(""O:'\I
i
i
Ij
un·uu [)[S4.GUE VlG.l. T.ol,U
ONDAL
,j __ ''1''''-'''' -------+
Alte tipuri de elemente de acoperi~
[STRUCTUR" VAR!ANTE ONOAl
[5TRt..CTURA TAU
•..
I
~
,Ii~
\
i100.,
i,
b
L
lL
J
J
J
J
J
J~.'1]
j
lJE11
".~n
(VAAL\ U\lL\
,•.•~".~"•.•, '.1,~,"~'.~""'''''''''''"'''-,.••. "''".~"
1;-';11\:-l;~ 'f'it;
,_ " ••••• -;\< _.""",,"~ .••• 4"'~·"""_
,~~,/"\-l_...._' v_...
!'oil. \4:> 14 '.ci 1.4 ~ ....,
H-- 3..---'f!'-.r"""-- ~.. ::~::~ .:~~:: .._~==~~~""".'.~.~ ~-" .-' .. ------'·1 .
IT ' .. : .: :
I
OlSTRIBUCl6N.DAUA
,- OHfol<4)Q SI1 Otl UBRfSo 11'01 CU'r\-KRfAA
---
242--.'.. ''' ... ,-
L
Il
L
Elemente de 'inchidere
Fa~ii cu goluri din b.a.
(falade autoportante)
Fa~ii de b.c.a.
(falade autoportante)
Fa~ii plane ~i nervurate din b.a.
(faiade autoportante)
Fa~ii din b.a. cu termoizolatie 'inglobata
(faiade autoportante)
]
]
]]
j
]
I
...
1
principala
prom tabla/'
grinda rezemare'. ,-~.~
""," panouri~Inchidere
-.
fundatie pahar_w,_~<_, .•. ."_;"_~~_••,_""__,_,__ ·"_."••,,""_·,,_.~_._-_"._"''';~ '_·"1
copertinatabla
grinda canal H~·"
/
Sistem de prefabricate pentru construc1ii de tiphala
Prefabricarea halelor se bazeaza pe "elemente dEl catalog" ale unui producator; ele
formeaza sisteme de prefabricate cu dimensiuni modulare care Ie fac sa fie compatibile Intre
ele.
..••
•
245
Herman Hertzberger, locuinte pentru batrani "De
Drie Hoven", Amsterdam, 1964-1974
a) constructii cu stalpi §i grinzi (sisteme trilitice)
b) constructii cu noduri rigide.
Constructiile multietajate
Un element decisiv In alegerea solutiei de prefabricare a scheletelor multietajate II
reprezinta asigurarea stabilitatii la actiuni orizontale. Din acest punct de vedere exista doua
variante:
Costrucliile cu stalpi ~i grinzi (sistemele trilitice)
Se bazeaza pe prefabricarea unui schelet regulat de stalpi, grinzi ~i placi cu deschideri
mici, folosind reazeme simple ~i prevederea unor sisteme separate de stabilizare a constructiei.
Constructiile lui Otto Steidle ~i Herman Hertzberger (anii '70) se remarca prin perfecta
corelare Intre organizarea spatiala ~i sistemul constructiv, am be Ie fiind caracterizate de
dezvoltarea prin repetare a unei celule tip.
Otto Steidle, locuinte la Munchen,
1971-1974
l
•..
L. __
L
,
,'-
IL
I'--
j
J
o·
j
J
.-
J
J
J
--
J
J
J
-
J
J
Sectiune A-A
Sectiune B-B
Construcliile cu noduri rigide: cadrele prefabricate
La constructiile multietajate cu cadre prefabricate se urmare~te (Indeosebi In zone
seismice) realizarea unor noduri rigide care sa apropie cat mai mult comportarea structurii
prefabricate de cea a unei structuri monolite. Oar realizarea continuitatii armaturilor In zona
nodului (unde momentele Incovoietoare ~i fortele taietoare au valori maxime) implica dificulUlti
de ordin constructiv ~i tehnologic. Ca atare, tendinta de a asigura structurilor prefabricate In
cadre un grad cat mai mare de monolitism, evitand totodata dificultatile de realizare a nodurilor
rigide, conduce frecvent la adoptarea unor solutii cu prefabricare parfia/a.
Prefabricarea partiala a cadrelor
Se realizeaza In general cu sUi/pi turnati mono/it; realizarea nodurilor este mai simpla
iar cofrajele pot fi prevazute cu fante ~i reborduri pentru rezemarea grinzilor prefabricate,
eliminandu-se astfel, total sau partial, necesitatea sprijinirilor temporare. Este a solutie indicata
Indeosebi la cladiri cu numar mare de niveluri, unde montarea stalpilor prefabricati ar ridica
problemeln ceea ce prive§te mentinerea lor In pozitie panel la executa rea Imbinarilor.
Grinzile pot fi prefabricate pe ambele directii sau numai pe a directie; de regula sunt
prefabicate grinzile pe care reazema fa§ii de plan§eu iar grinzile pe directie inversa se toarn3
odata cu f110nQlitizarile§i eventuala suprabetonarea plan§eului prefabricat.
Nod de cadru cu prefabricare par1;iaJa
1- staJp monolit;
2 - grinda prefabricata;
3 - grinda monolita;
4 - placa din fa9ii cu goluri;
5 - armatura decontinuitate· pentrtj grinda
prefabricata;
(3 -:-.arrp~tllroJ~El.CODtipJJit,atej"t1g.r:~~qi!fG1a.qma;7- s~~p;~b:t6~~~~p~'~'~~'~aP;~f~b;i~t~...
246
placa
grinda prefabricatafa;;ii cu goluri
Rezulta astfel mai multe categorii de solutii.
a) Cadre cu stalpi continui pe mai multe nivele
indicata Tn cazul c1adirilor cu
247
Solutie
Prefabricarea integrala a cadrelor
In cazul constructiilor multietajate Tn cadre integral prefabricate, se recurge la solutii
care urmaresc:
reducerea numarului de Tmbinari
amplasarea Tmbinarilor Tnafara nodurilor (Tnzone cu eforturi sectionale reduse)
deschideri mari; stalpii pot fi prevazuti cu
console pe una sau doua directii (Tmbinari cu
grinzi prefabricate In afara nodului)
L armaturi suplimentare
L
L
l
1
-------------------
b) Cadre cu stalpi fragmentati pe 'inaltimea fiecarui nivel
Solutie cu camp mai larg de aplicare; sunt posibile 'imbinari 'in
afara nodului, 'in zone mai putin solioitate.
c) Cadre cu elemente prefabricate de diferite
forme (T, L, H etc)
Solutie cu numar redus de 'imbinari; imbinarile pot fi
realizate ca articulatii daca stabilitatea de ansamblu
este asigurata.
Imbinarile intre prefabricate pot fi realizate 'intr-una din urmatoarele variante:
(1) Imbinari prin monolitizare ('umede') - confera grad 'inalt de monolitism, dar sunt
complicatde executat ~i reduc eficientaprefabricarii
(2) Imbinari cu buloane sau sudura ('uscatel __utilizate cu precadere la noduri de tip
articulatie;este.,>po.:;ibila.f~}?Ii4&re{!de\-cJmpinari rigide, dar 'in general rezulta
alcatuiri complicate
(3) Imbinari pilr1f)@:.··s!c()mp!1~f!!'~~?c7+:..~~~raX-(5alacter de continuitate elementelor~.."'.".'" ,-".' . -,' -, . ',-' ... - .. ~....
imbinate ~i gral:l'-He':fri~l\t~tffls#t:~f.hifat~!.il¥6inarilor 'umede'; sunt preferabile 'in:,~-: _~_,. - - -:<: ·"-'C.~,,'j~'':::_.':i:';/~'';'--_ ,-,' .. _~.-_ -,---:_-:_,-- c.~-""';~
cazul structurilofcl.l de's2R1derl ~i 'incara~i~~ari, dar realizarea lor reclama un
grad 'inalt de tehnicitate 'in executie
249
J
8-tJ
1--
A - A
8.1
!
A - A
--'-I
2 J
1 - profil metalic (scaun) inglobat in stalp;
2 - bulon;
3 - placa metalica inglobata in grinda;
4 - eclisa sudata
Imbinari cu piese metalice sudate intre grinzi ::;;istalpi prefabricati
a - cu rezemarea la montaj a grinzilor pe stalp; b - cu sprijinirea provizorie a grinzilor
1 - profile metalice inglobate in grinzile prefabricate;
2 - eclise sudate pentru realizarea continuitatii armaturilor din grinzi;
3 - beton de monolitizare;
4 - sprijiniri provizorii la montaj (popi metalici)
Imbinari prin monolitizare intre grinzi ::;;i stalpi prefabricati
i
""'--
I"'--
l
,Ijl
L
lll
L
1
Imbinari de continuitate intre stalpi prefabricati
A
Tl"-- ,,--L __ .•.•
j' 'I,I i1~- - -II
A
I! 14/~f'
'I Ii.4_ - --IfII II~----4
SeCiiune A-A
B
Sectiune B-B
B
c
Sectiune c-c
JIr
a b c
•
a - prin suprapunerea armaturilor; b - prin introducerea armaturilor In loca§uri umplute
cu mortar de ciment expansiv; c - prin sudarea armaturilor In cochilie
1 - beton de monolitizare; 2 - teava; 3 - mortar de ciment expansiv; 4 - eclise sudate
I-IInU I ItlF
-,~:trf,~ .. -:,,,>,,','.{
(~} +.• ,,:, --i:if ;,:1" 'i .>,•••.•... --'-:'....-,~ .<--
..r:-
j
....,
'1
!•••
jJ
••••
,~
!
-of~ "~~~'_ II, _#II~{~~~ .. -~: -.','----<'- ~ _ .... ~,t, .' ..;.•.."'. =- "Ri"" " , " ,.,.•..•. " .••.
~_.:... ___ :::;,;;; /F ,_ ~'" ~ ~._,,'. ~- ~"'I ••••,.."_",....~~-,··~'""_"_, .••,••'l"·'·••·,~_""""',,· ••••.,,....""··"',,"'..,"
.
251
••b) Panouri cu gal in exterior
Do
c) Panouri cu forme simple (parapet - ~palet)
a) Panouri cu gal inclus
A. Elemente de suprafata
FATADE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT,
Forma prefabricatelor de fatada §i relatia plin-gol
)
IL
,
iL
\l
lL
L
L
L
l
B. Elemente tip cadru
a) Elemente tip rama
b) Elemente tip nod de cadru
c) Elemente liniare
- J
L •
c5
e3
253
Primese numai Tncarearea
Rezolvarile de detaliu trebuie
sa permita mici deplasari relative
panou-struetura; ca atare sunt
preferabile imbinarile metalice sudate
sau mecanice (l?i nu monolitizarile).
Detaliile b l?i e3 sunt specifice
panourilor din b.c.a.
peretelui de deasupra l?i 0 transmit
elementelor de dedesupt sau fundatiei.
Tree prin fata strueturii l?i sunt
aneorate de ea pentru stabilitate (de
obieei aneorare de p1anl?eu- v. detaliile
e1, e2).
be3
D~-+-lJ_J...' y! ~.r-----,l .
2 V~e .
e2
~-iC_...
e
B1. Panouri autoportante
IP - Incarcari primiteIT - incarcarl transmise
B. Panouri fara rol structural
IP - incarcari primiteIT --incarcari transmise
LLL__.--LL.L
I [---J!P
e
Rolul structurallji relatia panourilor prefabricate cu constructia
c1
i IPIiiI __I II I
IJLL_t- -'>J,__l_.!.c~I Ie .------, 1
A. Panouri cu rol structural (panouri portante)
Primesc incarcari de la elementele de deasupra l?i de la planl?ee, incarcari pe care Ie
transmit elementelor pe care reazema sau fundatiei; totodata contribuie la asigurarea stabilitatii
constructiei la actiuni orizontale
I
I
II0.,.
L
L
L
L
L
L
I
L
L
L
l
l
L
iL
L
I
L
J
,,
...
J
--.
J
J
7
1b, 1c - rezemare la extremitati, pe
console de beton din stalpi
c3
6
2, 3 - rezemare pe console de beton
din panou, intre stalpi sau diafragme
4, 5, 6, 7 - rezemare pe console metalice (in
grosimea panoului sau in afara lui); solidarizare
sus :;;i jos cu suduri sau buloane
1c
c2
VIA
1b
5
3
D
I,II If,,I
:,.JJ
IL
II I
II
III
• Panouri cu rezemare continua la partea de jos
C1 - rezemare pe plan:;;eu existent;
c4 plan:;;eul poate fi intrerupt local in
dreptul dispozitivelor de ancorare a
panoului inferior; solidarizare sus :;;i
jos cu prinderi mecanice (piese
metalice sudate) sau cu monolitizari
C2 - rebord turnat dupa montarea
panoului de jos
C3 - panoul de jos ajunge pana la
fata superioara a plan:;;eului
C4 - plan:;;eu turnat dupa montarea
panoului de jos
4
2
:". Panouri cu rezemare punctuala la partea de jos
C]
DJflJ_l.I - - - _L LLc r--,
82. Panouri neportante
Sunt "purtate" de structura portanta. In relatia cu structura, trebuie sa aiM 2 solidarizari
(continue sau punctuale), sus :;;i jos: una cu rol de rezemare+ancorare, alta numai cu rol de
ancorare .
-- -'-'-"---"~"'-,..,..--
254--
•
v2 z
Z'j~V ~, ------- II: r-------I .,I
\
1 - Rezemare pe console din stalpi sau
diafragme, Tngrosimea panoului; ancoraj Uos)
cu piese metalice
2 - Console din panou rezemate pe plangeu;
calare cu 9urub, apoi monolitizare.
zv
255
2
1
Sistem de suspendare cu carlige reglabile
In 2 variante: cu 9urub (v1) sau cu pene
metalice (v2). Calarea panoului cu 9uruburi
amplasate sub el Tnpanoul inferior (z)
• Panouri cu rezemare punctuala la partea de sus (panouri suspendate)
• Panouri cu rezemare la capete, cu console laterale
Console laterale obtinute din retrageri 9i avansari ale diafragmelor 9i stratului interior al
unor panouri tristrat (console din stratul interior al panoului reazema pe p0rtiuni avansate ale
diafragmelor).
L
L
L
iL
L
L
L
L
r
L
L
i
L
I
L
L
L
L
L
L
L
jj
j
J
J
x
w
~
v
z
z
]·~~t'Y 'e I,C'_AN PL~---r _!"':_ -~M~
~t' 11' CI
•••. J .~
i\f\ /I \ \, \3
1 - console lnalte la partea superioara a panoului; 2 - console lnalte la partea inferioara
a panoului; 3 - console locale numai pe lnaltimea plan~eului
Panouri inalte pe 2 - 3 nivele
~J-~~ I r,M', ~-,. /' ,Ul ! D,S
:,-~'lI1 ,/ /' r
/111" 11JL ~
11 ") " . x - ,f II I "
, II r-= -If]l I j /I ';I
'/' , 1 ',Ii"/1:1 ,L_ I'" I[
IJJ ,-, - '1]:: II"',.,c:i/II! R' 1 ~/ ~ 2
Y, LJ x
;l,~ :.."~;:,
Se monteaza suspendat (1) sau cu rezemari la fiecare
nivel (2); piesele trebuie sa permita reglajul necesar pentru 0
rezemare egala.
------------- ~.~ ~!- 1 2 J
1J
- Panouri para~el ... I ele ayond .i 1
Stabilitatea la rasturnare se asigura prin solidarizari sus ~I lOriS' una din re Ii ~,_,.•".,c.c-",' 1,._ rol de reazem. ~-------'I' A~~~~ J
• Panouri parapel eu rez~mare r .• - * - ,I, - * - . "'ll RiJ J
- :o::~an::~O~IU~si~:;,al:o;;: I ~ r f~yr Jplan~eului (b) sau cu console -rt rr U d LJ el
- melalice (c). Posibililali de 1h ..solidarizare foarte vanate, de
- lip monolitizare (e, x) sau eu . b .~._---x----==.ll=~~"' ,"_._;- I256-
,••
x-x
d
'ft Ii
cb
c
,L• ',r',
I U)
eM - consola meialica; ML· monoliiizare iocala
a
~J7III
.!
~
~-'--_._- "-l ~j-----------l" I' C da b!- _=---~=_=_~'=::::-'~'-l,.,· . _., '.
•__• '" , _,,_~~_. __ '__ "'"""__ ~__"_'~_' ""_-"A'--"--'''' ....••-.",.- •.'.257 •
de beton (a) sau metal (b) sau
printr-o Imbinare de tip
monolitizare (d); este posibila §i
suspendarea la partea
superioara (c). Rezemarea la
capete este preferabila.
Panouri parapet cu rezemare pe
structura verticala - cu console
•
Panouri tristrat. Suspendare de console
metalice In grosimea panoului, prin intermediul
unor buloane.
Panouri orizontale suprapuse
Este bine sa aiba rezemari proprii §i sa nu rezeme unele pe altele pe Ina1timi prea marL
De obicei rezemarea se face pe structura verticala, cu console metalice sus sau jos.
Cazul "c1asic" II reprezinta fa§iile orizontale
de b.c.a. de 300 - 600 cm latime; Insa panourile
pot avea orice alcatuire In sectiune.
l
IL
L
l
.Alcatuirea panourilor in sectiune ]1. Panourile tristrat
Panourile tristrat au fost primele utilizate la prefabriearea fatadelor din beton f?iavut eea
mai larga utilizare; ele se com pun din:
doua straturi de beton - min. 6 em la exterior + min. 10 em la interior In· eazul
panourilor portante;
un strat de termoizolatie eficienta - In general polistiren expandat.
J
]J
1 - prag
2 - strat interior de beton
3 - strat exterior de beton
4 - bucla de manevrare
5 - :;;palet
6 - buiandrug
7 - gal fereastra
8 - fala laterala a golului
9 - fata orizontala a golului
10 - parapet
11 - panou plin
J
jjJ
j2i 3; j
II
...01
J
1ij
J
J1A. Panourile tristrat eu nervuri din beton
Asocierea eelor doua straturi de beton prin nervuri de beton eontinui pe eonturul
panoului §i pe conturul golului ereeaza punti termice (eu rise de condens pe fata interioara)
precum §i deficiente de eomportare In timp a panourilor (degradari) legate de ineapacitatea
nervurilor de a prelua mi§carile term ice diferite ale straturilor interioare §i exterioare de beton.
,-- -'1-- a r{hr-----
: a : ! r=r=rra-i: .I I': t t ~
I e I I I I
_ II: : L__ jb__ J e; b riilI I! nervura I
_ L..__ .9.J L_' belon C . I ~ ........----.--t-. I
___ . ,.4 e
_--- •••• -. ~" ..,_ ~ I
.. ,...... ,. e rIm ..•••______ ---.-- ~.•••••••••••_.__ . _<' --...,..._.. w ..
258 _.~~ .......•.••• --.---- •....-.- .•---
•
•
r-r··~~ll--~---L~c:'L;'"/ I~j nj :[
___ m._· '.1 G~... -~j,] lr~-;-' Jh p rL_~
1>\111!
.. _J
mJ]
Constructii integral prefabricate realizate pe baza proiectului tip IPCT 770
i~
L
[IlI
In timp, diverse sisteme au fncercat sa corecteze deficiente1e determinate de nervurile
continui din beton.
Secliune verticala in dreptul plan$eului SeCiiune orizontala in dreptul unui perete portant interior •II•II•
--------++
--OJI I .•.I,
+
I j +I _h_____~
+ .•.r---~,------------
• Panouri cu lungimi red use ale nervurilor
de pe conturul panoului - partial (A) sau
total (B)
1B. Panourile tristrat cu lama exterioara semi-liber dilatabila
•-
-
AG
cf-'F\ '-
';., l...i.
"~ ..N8 L_ •.__
e fil)t
1
, t, j!L..ii
B
b1
!j1-PB of< •
L:J
P8 - llncoraje in ploturi
NB - nervura l)eton
AG - agrafa atel
ill 'n'ml~--d ~elmill~ I
I!jlL: ":_.,<- ___ ::1illl.U 'N9
e
• Panouri cu nervuri Ingustate (pana la 2-3 cm) ~i pozitionate In camp (In zone mai
putin "delicate") + puncte suplimentare de ancorare cu agrate din otel
• Panouri tara nervuri, cu ancoraje din otel inoxidabil (sau otel obi~nuit) trecut prin
ploturi locale de beton-
261
.8, +
. '-.• I
rt 0:'t
e
~jl
. t"J
•••• ~ ~ '0' " ~ • .,
• '" {l ~ ~ t <> C. • "
•• " " ". ~ '., ~ <I 0 4' c
.",.""" "" ....... "' ., '" " .. " ~ .. """"" ..~" .• " .. " .. "'" .. ~,,~" " •..
C t
a.
C·
1
tl1
• i •
·\AS
t
t-
.
:0e
t
.Q. ,• i•• m·ot'\os • !
Panouri din beton cu agregate u~oare,
protejat la exterior eu 3 em de mortar ~iteneuit la interior
Panouri din beton eu agregate u~oare,
aparent
2. Panourile monostrat
2A. Panourile din beton usor
Dispozitive de suspendare-ancorare
panoului ~i a unor aneoraje
suplimentare (AS) eu agrafe. Uneori
sunt neeesare ~i dispozitive de
suspendare-aneorare secundare (OS)
1C. Panourile tristrat eu lama exterioara liber dilatabila
Cele doua straturi din beton sunt asoeiate prin sisteme de aneorare punetuala
nerigida. Solutii1e utilizate se bazeaza pe prevederea unor dispozitive de suspendare
aneorare (OP) In eentrul de greutate al
~
L
l
i
L
IIL
,l
ll
-
j
jJ
J
jj
J
J
j
J
J
J
J
.j
11
:~~_c
fi-·,JiUf ," , .. "t......... ,.,.
Fatade neportante
jt"'/",,' ~"oJ;/~, ' f...... "',
' ,.. '. ' ... '. " .. '. ,'" ... I
" , : .. ' .. ;. '. '. - ----
", -
i~':j p!~.
',~<r'~.-:-_ ,';! 0 -1
x;~ :-
Fatade autoportante
28. Panourile din b.G.a.
Fa~ii din b.c.a.
Panouri mari din fa~ii de b.G.a.preasamblate
3. Panouri din beton cu dublaj termoizolant la interior
Panouri plane din beton greu GUdublaj
termoizolant montat in situ
(portante sau neportante - functie de
grosimea betonului)------
- j
263
Ji"
II
rUI
Panouri parament din beton armat cu fibre de
stic1a (GFRC).
Complexul imobiliar "II Magnifico", Florenta, 1997.
Arh. G. Pacini, P. puggelli
4. Panourile parament exterior
Panouri din beton greu cu relief
pronuntat; dublaj termoizolant
montat in situ
Sunt a~ezate Tn fata unui alt perete
greu sau u~or, cu sau fara termoizolatie; de
obicei nu au rol structural, uneori fiind sustinute
chiar de peretele din spate.
Ii~
IL
L
l
lL
--.
----
Rosturi Intre panouri prefabricate de fatada
Rosturile constituie una dintre caracteristicile arhitectural-constructive esentiale ale
fatadelor realizate din elemente prefabricate. Ele trebuie sa asigure etan~eitatea la aer a
Inchiderii ~i sa Impiedice patrunderea apei, printr-o geometrie adecvata, precum §i prin folosirea
unor materiale de umplutura, chituri, masticuri, benzi ~i profile de etan~are. Desenul rosturilor
participa la compozitia fatadei; ascunderea rosturilor este nerecomandabila IntrudH cu timpul
apar fisuricu traseu neregulat; rosturile pot fi reduse la minimum, dar In acest caz este
necesara 0 executie foarte precisa; rosturile verticale pot fi accentuate prin profilarea panourilor
iar cele orizontale prin largirea rostului sau profilarea panoului; deasemenea rosturile pot fi
acoperite cu profile metalice.
Rosturile verticale
Dupa principiul de functionare, pot fi:
rosturi Inchise
rosturi ventilate
rosturi deschise
rosturi Iibere
Fiecare categorie poate fi realizata In mai multe variante constructive.
I·········.··.···.··..·····'·-.,-,>'c-;
]i
]iJl....1~
Ji
J
J
J
J-----Rosturi Inchise
___ . ~__ u ----
Rosturi Inchise rigide + plastice,
umplute cu mortar + cordon de chit
permanent plastic (CPP) la exterior
PEXCP?
J
J
J
J
J
I.4-
1jRosturi inchise elastice, umplute total sau partial cu un material
elastic ~i chituite; solutie folosita la cOnS\[Y9\UJOQ.l.lstriale""*'--.~--'--"~-"~26:~~-"-'--'-""""~'~-~~"-"-"-"~-'''-''''-.'-'-.-"'-'. -- 'k •.• ' , •._•..•_._._.~.~-'"--
-
265
BVI - bariera contra vantului ~i ploii (protejeaza termoizola\ia)
CI - caneluri inclinate spre exterior
PSI - profil structural inglobat la turnare
SOD - spa\iu de decompresiune ~idrenaj
BE - banda elastica
CPP - chit permanent plastic
PSE - profil structural de etan~are
PEX - polistiren expandat
MA - mortar adeziv
• Rosturi deschise cu 0 treapta de etanl?are, unde:
un sistem de profile structurale de etan§are (PSE) formeaza bariera contra apei
un spatiu profilat asigura detenta l?idrenarea apei eventual patrunse (SOD)
Rosturi deschise
In spatele unui cordon de etanl?are (din benzi elastice sau chit) exista un spatiu de aer
care are rolul de a egaliza presiunea aerului In spatele etan§arii l?i de a asigura
decompresiunea l?idrenajul prin care apa eventual infiltrata se scurge In exterior.
Rosturi ventilate
k
L
L
L
IL
l
L
lL
l
J
J
I.J
1
1
1
1
1
1
2
'''PSE
PE
Sunt Inguste, §icanate, cu eventuale spatii de detenta; bariera
de vant (BVI) In fundului rostului este obligatorie.
• Rosturi deschise cu doua treapte de etan§are, unde profile duble sau mai complexe
asigura etan§area, detenta §i drenarea apei.
Rosturi libere
Profile de acoperire
BVI
Sunt profile din metal, eventual In combinatie cu materiale plastice §i cu garnituri de
etan§are. Pentru realizarea etan§arii,
profilele sunt presate prin alaturarea
panourilor (2) sau sunt stranse cu §uruburi
(1). Se pot utiliza corect numai la rosturi pe 0
singura directie.
Rosturile orizontale
Rezolvarile sunt bazate pe acelea§i principii ca §i In cazul rosturilor verticale; Insa
geometria rostului trebuie sa tina cont de scurgerea gravitationala a apei.
266-
267
--""
"""""
-.~"
11: :: ..
I ::, ,nL
3
3
1
21
CPP - chit permanent plastic
PEX - polistiren expandat
DA - dispozitiv ancorare la stalp
Rosturi ventilate
Includ obligatoriu 0 ~icana (prag ridicat In panoul de jos, acoperit cu un "limb" al
panoului de sus) care joaca !?i rol de spatiu de decompresiune !?i drenaj; etan~are cu
benzi de etan~are (1), cu chit permanent plastic (2) sau cu mortar (3)
Rosturile Inchise elastice se folosesc atunci cand se evita rezemarea panoului superior
pe cel inferior (1, 2) sau cand Incarcarile sunt foarte mici (3)
Rosturile Inchise rigide + plastice se folosesc la
panouri portante sau autoportante care reazema
unul peste altul; pot fi plane (1), dar realizarea unei
~icane este preferabila (2)
Rosturi inchise
I
L
r
L
I
L
(
L
(
L
L
L
L
L
L
l
L
L
L
l
l
L
l
j
j
J
1
1
1
1
1
1
,
1
Profile de acoperire
Se folosesc impreuna cu garnituri de etan§are atunci cand au §i rol de montaj (1).
In exemplul (2) este reprezentat un profil care arunca apa scursa de pe panoul superior
9i are fante de evacuare a apei infiltrate sau din condens
Rosturi libere
In situatia rosturilor verticale deschise sau Iibere, se folosesc rosturi orizontale libere.
Etan9area se obtine prin forma de prag a marginii superioare a panoului, cu rol de
bariera contra ploii §i vantului; Tn acest scop, pragul trebuie sa aiba 0 ina1time (h) de
min. 60 mm 9i sa faca un unghi de 70°_ 90° cu orizontala. La partea de sus a pragului
se dispun materiale de etan9are la vant (benzi, folii, mase de etan9are, mortare).
1
PA - profil metalic de acoperire
PI - panou inferior PA
PS - panou superior
GL - garnitura locala de montaj
Fe - fanta pentru ventilare ;;ievacuare condens
Intersectii de rosturi
Pentru dirijarea apei catre exterior, la intersectia dintre rostul orizontal §i eel vertical, pe
panourile de jos se aplica local 0 ta§ie dintr-o folie etan9a
Iipita (F.L.) care acopera rostul vertical inferior §i se
racordeaza Tn sus cu bariera de vant din fata
termoizolatieL
268-
------••
llllL
L
L
L
L
L
lL
L
L
lrlIIlL
L
L
TENDINTE ACTUALE IN PREFABRICAREA CONSTRUCTIILOR, ,
Necesitatea de a scurta timpul de executie asigurand totodata 0 calitate din ce In ce
mai ridicata a construqiilor, continua sa impuna folosirea unor sisteme constructive care,
bazandu-se pe industrializare, pot da un raspuns adecvat cerintelor de acest fel.
De la hale industriale :;;i centre comerciale, la dotari publice :;;i locuinte, popularitatea
acestui mod de a construi a crescut exponential In ultimele doua decenii. Motorul principal I-a
reprezentat industria prefabricatelor pe care perseverenta :;;i capacitatea de inovare au facut-o
sa creeze 0 noua generatie de solutii constructive.
Astazi oferta de piese prefabricate din beton tinde sa creasca de 0 maniera optimista iar
varietatea produselor industrializate permite realizarea unor constructii partial sau chiar integral
prefabricate fara a cadea In mod necesar Intr-o 'arhitectura de catalog'.
Centru educational pentru pre§colari §i §colari mici "Gerbert D'Orlhac", Sant Cugat, Barcelona 2004
Autori: Felip Pich-Aguilera Baurier, Teresa Batlle Pages
269
IT
I..•.tjIT
11j
ascensor etc
Prefabricarea "deschisa"
Se bazeaza pe sisteme de elemente prefabricate prod use industrial, grupate In mai
multe clase de baza ~i combinabile Intre ele, a~a Incat pot fi utilizate Impreuna la realizarea unei
cladiri; elementele se pot folosi ~i individual, In asociere cu alte sisteme constructive. Spre
exemplu, intreprinderea Indag SA are ca obiect de activitate dezvoltarea construqiei
industrializate In principal In sectorul locuintelor; ea produce un sistem de prefabricate care
include 6 c1ase de elemente:
1. Panouri de b.a. pentru pereti interiori - portanti, autoportanti, neportanti.
2. Panouri de b.a. pentru pereti exteriori - portanti, autoportanti, neportanti.
3. Panouri subtiri de b.a. (4 - 6 cm) pentru fatade u~oare din beton aparent.
4. Panouri ~i predale de b.a. sau beton precomprimat pentru plan~ee.
5. Elemente Iiniare - stalpi, grinzi, buiandrugi - pentru completarea functiei constructive
a elementelor din clasele 1 ~i 2.
6. Elemente speciale pentru rampe de scara, panouri cu instalatii sanitare, panouri cu
gol de ascensor; sunt piese cu geometrie variabila care rezolva aspecte particulare ale
fiecarui caz In parte.
Utilizarea unor astfel de sisteme de prefabricate permite o anum ita flexibilitate In
proiectare; arhitectura c1adirilor se distanteaza evident de monotonia generata In trecut de
prefabricarea "Inchisa" a constructiilor lipizate.
In continuare este prezentat ca exemplificare ansamblul Alcobendas, Madrid (1996)
grupand 198 de locuinte socia Ie cu garaje.1
Constructiile sunt realizate cu sistemul de
prefabricate Indag SA; piesele folosite sunt:
panouri deb.a pentru pereii interiori
portanti -12 em grosime,
Inaltime, max. 10m lungime;
panouri de"tl"a:.cuagregate.,coJorate
pentruperetfexlerlorfpoi'tanti -.' f2
cm grosime, 2.90 m Inaltime, max.10
m lungime;
elemente de plan~eu precomprimate,
cu nervuri la 70 cm interax, latime
2.10 m, 1n<1ltJme26 cm;
piese speciale cu geometrie variabila
pentru ran18~~0~~'s"6c1f"j:.ip§h3u;.rcu
instalatii sanitare, placi cu gol de
270
IT
~'
Ansamblul de locuinte sociale, Madrid, 1996 IAutor: Manuel de la~ Casas I
_._._._ ,",,,,,._.•-2.Referinte;..Tectonica.,S,..Hormig6n.{II),prefabricado,-ATG-Edieiones';-Madrid~' .•,---"-~-'-'-'"-"'~f{"i,A__
;tJ
-
-
llL
L
lL
L
I
L
r
Il
L
[
L
I
L
I
L
II
\....
L
I10.._
I
L
iIiI...-
L
I
L
271
---
-
,A - Tmbinari punctuale Tntre panauri, cu placi meta Iice Tnglabate; B - damuri de pazi!ionare; C - placi
metal ice de asociere care se sudeaza de placile inglobate; 0 - suprabetonare l?i monolitizare intre panouri
de fa!ada l?i planl?eu; E - calare!i; F - musta!i; G - armaturi suplimentare ridicate; H - armatura superioaraa placii
272
I-IIIIII1
II
1
J
IJ
1....
J
[llllL
r
L
L
L
!
L
L
,,
L
i
\..
IIlo...
.~
~r, ~' ~"
A _ glaf tabla o\el galvanizat ~i lacuit 1.5 mm; B - geam securizat in panourile fixe; C - geam dublu
termoizolant; 0 - rest intre panouri; E - sigilant (silicon peste cordon rigid din spuma de poliuretan) in
rosturi intre panouri ~iintre panou ~i rama ferestrei
273
I
I
IIII
I
1
I
I
1
1
1
1
1.1.. 1D
,~I
-,Il
E - sigilant (silicon peste cordon rigid din spuma de poliuretan) In rostul dintre panou ~i rama ferestrei; F ~
dublaj termoizolant poliuretan; G - gipscarton pe schelet metalic~..4'i'
274-•••---~~-
Constructii,
din zidarie ~i beton armat
Studii de caz
305
309
299
303
1. Galerie de Arta, Marktoberdorf, Germania, 1998-2000 277
Valentin Bearth & Andrea Deplazes
2. Locuinte TnBaden, Elvetia, 2004 281
Urs Burkard, Adrian Meyer & Partner
3. Locuinta TnDublin, Irlanda, 2004-2005 285
Boyd Cody Architects
4. Centru de formare Hilti, Schaan, Lichtenstein, 2006 289
Baumschlager Eberle ArchitekturbOro
5. Facultatea de $tiinte Sociale a Universitatii din Navarra, Spania, 1997 293
Ignacio Vicens, Jose Antonio Ramos
6. Galerie de Arta, Walsall, Marea Britanie, 2000 295
Caruso St. John Architects
7. Centraal Beheer Offices, Apeldoorn, Olanda, 1972
Herman Herzberger
8. Locuinte sociale, Sants-Montjuic, Barcelona, Spania, 2004
Felip Pich-Aguilera Baurier, Teresa Batlle Pages
9. Spelman Halls, Princeton University, New Jersey, SUA, 1974
M. Pei and Partners
10. Facultatea de $tiinte Economice, Reus, Spania, 1991
Pau Perez, Anton M. Pamies, Anton Banus
i
_Ilr...-_
~-
L
•...-
L
-~
IIlL
!
L
I
L
II
L
L
---
- •
~IIclJ",i'i
"IC··~;J
JI:'
IIIIIIIII1
1
IIIII,
277
Galerie de Arta, Marktoberdorf, Germania, 1998-2000
Valentin Bearth & Andrea Deplazes
Planta baja
L
L
L
Il
L
IIl
I
L
L
L
L
L
L
L
L
1lL
L
L
lII
I-.
I
I
I
II
I
I
II
I
I
I
I
I
I
I
A. Pietri~ 50 mm
B. l-!i9ro.i~olati~.,3 Illm
C. Terrlloizolatiesticla celulara
Q .. SiratbHum
. E, Plall~eudirj placide lemn laminat
tristrat (95 mffl)pe grinzimetalice
F. Cordon d-eetan!;>areelastic 15 mm
G. Copertina tabla cupru
H. Mortar de panta 1%
I. Centura b.a.
J. Profif IPE 360
K. $uruburi
L. Perete din zidarie de caramida
klinkerizata 50 cm grosime
M. Mana curenta din lemn
N. Pardoseala caramida klinkerizata
O. Element prefabricat din b.a
278.-~
[
llllL
L
L
L
li
L
i
L
,
L
IL
L
L
L
A Pietri!? 50 mm
B. Scurgeri pluviale
C. Priza aer ventila\ie
D. Membrana izolanta bituminoasa
dubla 3 mm
E. Copertina tabla cupru
F. Substructura din placi hidrofugate
de lemn laminat
G. Termoizola\ie vata minerala 10 cm
H. Plan!?eu din placi de lemn laminat
tristrat (95 mm) pe grinzi metalice
I. Canal cabluri electrice, cu capac
demontabil
J. Cordon elastic 15 mm
K. IPE 360
L. Tub fluorescent cu capac acrilic
M. Buiandrug din \eava de o\el +
platbanda sudata
279
--jJ
J
J
J
J
J
J
I
caramidadinportantA. Perete
klinkerizata
B. Tevi de cupru pentru incalzire
C. Placa acoperire 1.5 cm
D. Bariera impermeabila
E. Plan~eu din placi de lemn laminat
tristrat (95 mm) pe grinzi metaliee
F. ProfillPE 360
G. Termoizolaiie polistiren 3 cm
H. Tub fluorescent eu capac aerilie
I. Perete din earamida 14.5 em
J. Perete b.a. 33 em
K. Folie impermeabilizanta bituminoasa
L. Profil protec\ie din tabla de CL'Pru
M. Izolatie polistiren extrudat 6 cm
N. Folie profilata pentru ventilare ~i
proteetia termoizolatiei
O. Pardoseala din earamida klinkerizata
P. ~apa mortar 10.5 em
Q. Cordon din spuma rigida 5 mm
R. Beton de nivelare 5 em
S. Tub de drenaj-
--
--
---
---
Referinte: TECTONICA 15, Ceramiea (I).Constructina Arr.hifprflJrA. Birkhauser. 2005.
ATC Ediciones, Madrid; Deplazes, Andrea, 1
-
lL
L
L
Il
I~
II---
I
~
"'--
I'"-
Locuinte la Baden, Elvetia, 2004
Urs Burkard, Adrian Meyer & Partner
281
J
J
J
l!llItJ,
JPlan etaj 3
~
!..•. ' ..'.7-..••-....•..J..:_u~'_'
'"
~
---'''-'1'--i1
Plan etaj 2
demisol
Plan etaj 1
Plan parter
.•
l
L
L
l
lrl!
~
iL
~
AIc<'Huireazidariei portante
400 mm bloeuri eeramiee Optitherm
tesute + 120 mm earamizi Kelesto
aparente, arse sub punetul de vitrifiere
(U = 0.38 W/m2K)
A. Elementdebordajdinb.a.
prefabrieat B.
Caramizi aparente
C.
Bloc din argila u~oara
D.
Spaiiu aer 1 em
E.
Polistiren extrudat 5 em
F.
Tamplarie lemn vopsita
G.
Geam dublu
H.
Plaea belon
283
,-~
'~I·':','y;", .'
·······t..
,- '-,';<-:.-'~
"Itl
1 - Element beton prefabrieat (S)
2 - Aneorare element prefabrieat (S) de plaea
b.a., eu 2 profile metaliee U + bare
transversale
A. Pietri$ din earamizi reciclate
B. Hidroizolatie bituminoasa
C. Termoizolatie polistiren extrudat 12 em
D. Bariera de vapori
E. Plaea beton armat 24 em eu panta
F. $ort tabla de aluminiu peste profil de
lemn
G. Polistiren extrudat 5 em
H." . Element din b.a. prefabricat 25 x 29 em
I. Tamplarie aluminiu/lemn eu geam
dublu termoizolant
J. Mana eurenta din teava de otel
K. Geam laminat de seeuritate
L. $apa beton 8 em eu aeoperire din
ra$ina 1 em
M. Izolatie aeustiea 3 em
N. Plaea beton armat 24 em
O. Car~lVizi aparente 2;>x 12 x 65 em;~f;,
P. Bloe~~:i din argila u$oara de 14 em
Inalt~e $i 225 sau 15 em latime
Q. Terrijpizolatie poliuretan 5 em~"
R. Aneo/aje In beton din 2 profile UPN $i
barei;transversale (2)rr
S. Elerffent din beton prefabrieat 12 x 29~em (8)
Referinte: TECTONICA 15, Ceramiea (I). ATC Ediciones,Madrid; Deplazes, Andrea, Constructing Architecture. Birkhauser, 2005.
----
-
-
lllllL
llL
L
lI
L
Ih
I~-
Locuinla in Dublin, Irlanda, 2004-2005
Boyd Cody Architects
285
.., ,..
C2JD~.','
"
~=...".,.~.. "
//oB-2
~,....,.".,i
~-" I!r-1
11
8
'~lJ
1..lIIIIIIIIJ
III
-"---"··---------~,·_-~"-,·_'--·-'"'.:I'-"·"$
J
bb
5
286
cc
-
L
L
L
llrl
)...
I~
l
,j>
- criblura 50 mm; hidroizolatie 3 mm; termoizolatie min.120 mm; bariera de vapori 3 mm; placi din
derivate de lemn 18 mm pe ~ipci 50x50 mm; grinzi de lemn 175x44 mm; gipscarton 12.5 mm vopsit alb
2 - zidarie de caramida 100 mm, ancorata cu agrafe din otel inoxidabil; strat aer ventilat 40 mm;l'
termoizolatie poliuretan 60 mm; zidarie din blocuri de beton 100 mm
3 - membrana,hldroizolanta 2 mm
4 - platbanda otel 200x10 mm;grinda buiandrug din otel cu sectiune I 203 mm
5 - vitraj dublu 8 mm + 12 mm gol + 6 mm, in profile de aluminiu anodizat 50x50 mm
,6 - contraplacaj 2x18mm cu furnir de mesteacan; strat elastic 5 mm; sistem incalzire in :;;apa ciment 50
mm, intre grinzi lernn 200x44; vata minerala 150 mm; gipscarton 12.5 mm vopsit alb
7 - contraplacaj 18 mm cu furnir de
mesteacan
8 - gipscarton 12.5 rnm, pe grinzi de
lemn 170x44; lumina indirecta
9 - stalp din teava rotunda de otel 0
114x8mm
10 - glaf din b.a. 750x200 mm
11 - tencuiala sclivisita 20 mm
12 - :;;apa cu sistem de incalzire, 75
mm ciment sclivisit; strat separatie 2
mm; strat elastic (amortizale zgornot
impact) 50 mm; placa b.a. 150 mm;
hidroizolatie bituminoasa; strat beton
30mm; termoizolatie 250 mm
287
-
]J
]J
J
J
J
J
J
J
J
J
J
J
]1
Referin\e: DETAIL. Brick, Concrete, Stone. Vol. 4, 2007; vvww.boydcodyarch.com /
_ .• --"'-~.-._.,_ ..• ·_.~,_" ••_w_, .~_",)J_' -. --_. , ,~ ••• _~.- •••••• ,-~ ""., " .", , '" ·_'"·· •• ··,»··~·__ ·_· .._-_.._-~~---"-_·_··_· ..·.._'·"·"l'288
1
289
dbb
Centru de formare Hilti, Schaan, Lichtenstein, 2006
Baumschlager Eberle ArchitekturbOro
I
L
I,
L
\
L
L
I
L
i
L
I
IL
L
L
L
L
i
L
L
L
L
r
L
ll
-~ __ •.'-"'~''''"'''''~__ '''_'''''''_''''''''''''''''" __ '''t\~ ~... .w'I\IiI'llW'l._t ••••..<l _1~_ 290
II
II
II
I
II
II
I
8
10
~.'~_"':"-.' .. "/' .....,··-L
7=1. ~? .- -~_. -0' ~~ 2 • ~
~ - u 0 .~
%11 .q--- ------rl.I ..~
1 ~.g..-~II ..• ~;~ '~.''"''"_.'-.'.'.:''' .._'
.. .'\ - i ,'- ._. ' "",' ,/ _ .'_' .\.,- -"/ ',.- ... \." '; ',,' '.-. '"'. '-, , /' .. ~~./~
~ •.' •... '•.•"""'.'.'f·· ..··.·····.r·.·.··.·/·
~'.')~~'<,"
.•••.... 1=-. ~'
oC" • L
polistiren
acoperil? verde;
hidroizolaiie; termoizolaiie
min. 222 mm; placa beton
armat 300 mm; gipscarton
12.5mm
2 - vitraj dublu 6+16+8 mm
3 - tamplarie lemn/aluminiu
4 - canal ventilatie
5 - pardoseala cu canale
i"ncalzire/racire i"nglobate;
plata beton armat 400 mm;
termoizolatie 200 mm;
tencuiala
6 - p~doseala logie7 - taftlplarie lemn/aluminiu.. '.
8 - geam laminat 8 111m
9 - piatra (gneis) 160 mm;
mortar poros 20 mm; beton
prefabricat 80 mm;
termoizolatie
extrudat 200 mm; beton
armat 250 mm; tencuiala
15 mm
10 - pardoseala cu canale
i"ncalzire/racire; placa beton
armat 500 mm; tavan cu
tratament acustic
11 - corp i1uminat
-----
•
2
1 - hidraizola\ie sablata, cuprotec\ie UV
2 - piatra (gneis) 160 mm; mortar poras 20 mm; beton
prefabricat 80 mm; termoizola\ie polistiren extrudat 200 mm;
beton armat 250 mm; tencuiala 15 mm
3 - storuri
4 - tamplarie lemn I aluminiu
5 - ventilo-convector, incalzire I racire
6 - canal ventila\ie
L.
"'---r-;,,'--"-""-"'-"'~-"""'--'---' __"~'''''~'''_''~''''''''''' '-'_'''''''''''_'''''''__ '''~_l'-''''''''_'''''"'''"",,",'_,---_ .. _. ._"'·~~~ __~__ ''OW__ ~•••••_''' •••.. rl<i r· _
~ 291
i~ ~----.
I"
11
IIIIIJ
II)
IIIIII
----,,- ..~--~'" I'"''''''
IReferin\e: DETAil. Brick, Concrete, Stone. Vol. 4, 2007.-
-
-
Facultatea de ~tiinte Sociale a UniversiHitii din Navarra, Spania, 1997
Ignacio Vicens, Jose Antonio Ramos
293
A - sala desen; B - redactie
revista; C - laborator .
informatica; D - studio radio;
E - platou televiziune; F
audiovideoteca
Plan etaj 1
A - intrare; B - hol; C - birouri;
D - bar-cafenea; E, F, G, H
aule cu diferite capacitati
(20 ...180 locuri); I - amfiteatru
300 locuri; J - sala dezbateri §i
mese rotunde
Plan nivel accesk-
L
I
L
L
l
L
lL
-
-
- •....••• II ' ••
••
Alcatuirea inchiderilor
2 straturidebeton:
IIIIJ
I
L
L
L
I
L
iIL
iiL
iL
I
L
IL
I
L
L
Galerie de Arta, Walsall, Marea Britanie, 2000
Caruso St. John Architects
Plan nivel acces
A - intrare; B - hol; C - scara principala +
ascensoare; 0 - cafenea ~i cornert; E - galerie
expunere; F - rarnpa incarcare/descarcare.
295
Plan etaj 1
A - sala seminar; B - atelier arti:;;ti; C - scara
expuner@;D --:,birouri,
I,
IIIIIIIIIIiIIIIIII
,--."'. ~,-".--- ' , ------~------_·'''·~·-'-·'I~·--'
I""
~.. _-~
••
L
L
L
L
I
L,
L,,
i'"--
L
L
L
L
L
ii
L
IL
L
I,IL
i
L
I
L
L
Sectiune vertical a
Sectiune orizontala
A - polistiren extrudat 10 cm; B - membrana cauciuc
sintetic; C - tabla otel inoxidabil 1.5 mm;
o - teava 60x30x3 mm; E - vitraj dublu fix cu geam
7.5 mm + 12 mm + geam laminat 4+4 mm, fixat cu
silicon structural; F - profit aluminiu 30x30x3 mm; G
- glaf de lemn 3 cm fixat cu ~uruburi pe schelet; H
etan~are cu silicon; I - profil de fixare ancorat in
perete; J - cornier otel120x60x6 mm; K - schelet din
~eava de otel inoxidabil 50x30x3 mm; L - star alb;M
- placare interiaara cu lamele din lemn de pin pe
schelet atel 45 mm
297
A - polistiren extrudat 10 em; B - ~ort neopren; C - tabla otel
inoxidabi/; 0 - polistiren extrudat 5 cm acoperit cu profil tabla otel
inoxidabil 30x30x4 mm; E - fa~ie PVC extrudat 5x4 mm; F
longrina otel inoxidabil 50x30x3 mm; G - vitraj dublu cu geam
difuzant: 7.5 mm + 12 mm + 4+4 mm geam laminat, fixat cu silicon
structural pe rama de aluminiu; H - canal de drenare din aluminiu
anodizat; 1- stor; J - reflector cu carcasa de aluminiu extrudat; K
jaluzele actionate electric; L - foaie de geam securizat 6 mm
rabatabila, fixata eu silicon structural pe profil de aluminiu
I
"
i j
~
I ,
LJ
IIIIIIIIII
..•
l
lL
L
L
L
L
L
L
IL
L
iL
Centraal Beheer Offices, Apeldoorn, Olanda, 1972
Herman Herzberger
J-
I!
1
,--
,,--
Schema structurala a "turnului" (9 x 9 m)
I••••
I
III
c
h
-,0- J-'
=c~c,=~-- ~t' I
__ --4Fi1S ~ n, , t=±±=~I km
b
'c
h
Sectiune verticala prin "turn".
a - stalp prefabricat; b - grinda principala
prefabricata; c - grinda de bordaj
prefabricata; d - zona turnata in situ I
imbinare cu bulon + 2 placi metalice
prevazute cu fante la 450 in directii opuse;
e - 9tifturi; f - 2 9tifturi din stalpul de
deasupra; 9 - 3 buloane de reglare pentru
stalpul de deasupra; h - elemente de
plangeu prefabricate; i - suprabetonare; j
- canal ventilaVe: k - panouri cu lumina
fluorescenta; I - gura absorbtie aer viciat;
m - tevi apa; n - geam simplu cu
tamplarie de aluminiu; 0 - radiator
IIIIII
II
301
a
Detalii de Tmbinare Tntre prefabricate
a - stalp prefabricat; b - grinda principala
prefabricata; c - grinda de bordaj
prefabricata; d - zona turnata in situ;
imbinare cu bulan + 2 placi metal ice
prevazute cu fante la 450 in direqii opuse; e
- $tifturi; f - 2 $tifturi din st<'ilpulde deasupra;
9 - 3 buloane de reglare pentru stalpul de
deasupra.
I
L
L
I
i...-
L
i'--
iL
i
L
L
I
L
IIb
i
L
L
L
L
I
L
L
L
l
L
L
-I
I\-i
I
I
I
! 1
III
I
I
I
2
c
. ~;n
Detaliu de fatada
Referinte: Orton, Andrew, The way we build now. Van Nostrand Reinhold (UK), 1988
a - stalp prefabricat; b - grinda principala prefabricata; c - grinda
de bordaj prefabricata; d - zona turnata in situ Ilmbinare cu bulon
+ 2 placi metalice prevazute cu fante la 450 In direotii opuse; e
~tifturi; f - 2 ~tifturi din stalpul de deasupra; 9 - 3 buloane de
reglare pentru stalpul de deasupra; h - elemente de plan~eu
prefabricate; i - suprabetonare; j - canal ventilatie; k - panouri cu
lumina fluorescenta; I - gura absorbtie aer viciat; m - tevi apa; n
geam simplu cu tamplarie de aluminiu; 0 - radiator; p ;::,~ri9a deotel fixata de grinda; q - parasolar; r - rost .
302-
303
Locuinte sociale prefabricate, Sants-Montjuic, Barcelona, 2004
Felip Pich-Aguilera Baurier, Teresa Batlle Pages
L
L
L
I
I~
I
i"--
L
Ilijl0"-
"
i
IL
I
l..
i
L Plan tip
iI"--
L
1
L
I
l..
IL
I
I
I
I
II
IIII
II
T
Schema structurii
Nucleu rigid din celule prefabricate + stalpi, grinzi ~i pl,ki prefabricate
tpetaliu celula spatiala prefabricata
1f" ,...•.1_' '-:, .. ']" -. ---,
I '1 II ,Q
! :
I I I
I I
Referinte: Pich-Aguilera Baurier, Felip, Batlle Pages, Teresa, Sauer, Bruno, Arquitecturaindustrializada: una respuesta real, ACT AR-PRO, Barcelona, 2005
----••••••••••--------_---' '3~4 - -,-~,--,,-,.~,,----'"'''-,-.,.'~-,-,-'-,,~-, " . ."_~~"" __'__ '_~_",.w,_~'''''_'''_'''''''''~-
305
Spelman Halls, Princeton University, New Jersey, SUA, 1974
I. M. Pei and Partners
=> ~ .~
;;;....~-----.-,':.CA.1: , ••• -:::'-c·
L
L
il..
L
L
L
•
L
,
J
---Ii
III
-
I.
~... ~
,
'I t,f/
307
m·i. ~
, /i
:1
iU
,(1
Sectiune prin grinda postcomprimata de contur, la legatura panourile interioare.
8---
q.
a - grinda prefabricata postcomprimata; b - cablu postcomprimare; q - panou perete interior; r - spatiu
intre panourile de pereti; s - conector reglabil; t - cablu din panoul de jos; u - placa otel + dorn; v
material compresibil; w - cornier
I
•.....
i
•...
L
,I10..
II""-
L
L
II'-
lL
I
II
II
II
I
I
c//
e
b
Sectiune prin grinda postcomprimata de contur, In zona de consola
a--
Detaliu In zona ferestrei mobile
a - grinda prefabricata postcomprimata; b - cablu postcomprimare; c - panou plan~eu; d
cornier otel; e - termoizolatie; f - gips-carton; 9 - vitraj; h - etan~are; i - glaf; j - piesa fixare glaf; k
platbanda otel; I - opritor; m - fereastra mobila cu tamplarie de otel; n - furura; 0 - placa suport din o\el; p
- garnitura neopren.
308
Referinte: Orton, Andrew, The way we build now. Van Nostrand Reinhold (UK), 1988 ,
._'"'""._, •..•_.~ ••_ •.,. "•._._., 'M' ' •• "" •• ~W'~ ,.~_., • _, " ----,.~_._~·~ ••••••~ __ I··-·.- ..
-r
Facultatea de ~tiinte Economice, Reus, Spania, 1991.Pau Perez, Anton M. Pamies, Anton Banus
•••••••••••
Plan parter
ll'
b
••••••••"~-~,I</--"-"-~---~"~'~""~"'~-~----'-"~"'~'--"'"'---"'-, '-~-"~,' --"- "-''',"''--'.~'-,"'-'----'--'-''~~N·--iiii- 309 11II•
:...i
[1U
'lU
I·....:
jU
~
IIIIIIIJ
p>lan etaj 1
,••••••~•••• ~
.'.... j ... -
~ '<>.-.-.~ ~
Iiiiiiii-..---~'"--------~-~'-----'*u*,,,,---,~-,,._--~,,,,,,-,,,- 310-
i
L
L
A - Placa otel inoxidabil sau galvanizat pentru nivelare;
B - dornuri verticale pentru impiedicarea deplasarij
grinzii;
C - panouri de plan~eu;
0- armaturi suplimentare (de continuitate) trecute prin
golurile prev8zute in stalp, ulterior inecate in ra~ina
epoxidica sau ciment tara contractii;
E - armatura in rosturile dintre ta~iile de plan~eu; F
beton turnat in situ
311 •
uI 1
~.~
I 1l..1
r-;) j
LJ
II©
o
j ~- ® II ® JlI ..i @
Rezolvarea Tnchiderilor
1 - Stalp; l' - Consola din stalp; 2 - Grinda; 3 - Panou
de inchidere curent; 4 - Panou de inchidere special; 5
- Cornier din platbanda indoita 8 mm grosime.
Oetaliu de imbinare Tntre
panouri (01)
Oetaliu Tmbinare panou-
grinda (02)
A - Panou orizontal de inchidere; B - Chituire
exterioara; C - polistiren expandat 3 em; D - Placa de
fixare
Oetaliu Tmbinare panou-stalp (03)
A - Panou orizontal de inehidere; B - Chituire exterioara; C - polistiren expand at 3 em; D - Plaea de
fixare; E - Cornier din platbanda otel inoxidabil 8 mm; F - Aneoraje; G - Stalp; H - Cordon etan~are
313
•••
A - Panou plan~eu prefabrieat;
B - Strat de panta;
C - Membrana impermeabila eu protectie;
D - Prefabricat rebord terasa;
E, F - Membrana impermeabila;
G - Pietri~ 16 - 32 mm;
H - Geotextil;
I - Polistiren extrudat 6 em;
J - Beton celular.
314
H
I i
LJ
IIlJ
I
iI
L...
i
•.....
"
''-.... ...••....... "/ //';."""""
/-~,.' /'
/ ;///, ,;;/,,/
315
••
i i1••.1
W
~·".·I~
IIIIII
, ..._, ". - ..-----.,,- ....~.".._"'~_..'",.._.__ .....__ . _. _I'c~_
Referinte: TECTONICA 5, Hormig6n (II). ATC Ediciones, Madrid
316
,L
lL·---------------
Bibliografie
317
Pfeifer, Ramke, Achtyiger, Zilch, Masonry Construction Manual. Birkhauser, Basel, 2001
Pich-Aguilera Baurier, Felip, Batlle Pages, Teresa, Sauer, Bruno, Arquitectura industria/izada:
una respuesta real. ACTAR-PRO, Barcelona, 2005
Smigelschi, Miclescu, Stan, Gale~eanu, Proiectarea fa(ade/or cu elemente prefabricate. Ed.
Tehnica, Bucure~ti 1982
Torricelli, M.C., Del Nord, R., Felli, P., Materia/i e tecnologie del/'architettura. Editori Laterza,
Roma-Bari, 2004
Vittone, Renee, Batir. Manuel de /a construction. PPUR, 1999
*** TECTONICA. Monografias de arquitectura, tecnologia y construcci6n, nr. 3, 5, 13, 15, 25.
ATC Ediciones, Madrid.
*** DETAIL. Review of Architecture and Construction Detail. Brick, Concrete, Stone. Vol. 4,
2007
Kind-Barkhauskas, Kauhsen, Polonyi, Brandt, Concrete Construction Manual. Birkhauser,
Basel,2002
Orton, Andrew, The way we build now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK),
1988
Deplazes, Andrea, Constructing Architectl.;Jre. Birkhauser, Basel, 2005
Ghiocel, Dan ~i colectiv, Construc(ii civile. Editura didactica ~i pedagogica, Bucure~ti, 1985
Hardt, Dorian, Proiectarea deta/ii/or de construc(ii. Editura tehnica, Bucure~ti, 1973
Herzog, Krippner, Lang, Far;ade Construction Manua/. Birkhauser, Basel, 2004
Hugues,T., Greilich, K., Peter, C., DETAIL Praxis. B/oques ceramicos. Gustavo Gili, Barcelona,
2008
L
L
L
l
LIi
Li
L
L
L
L
L.
