Robertiello Schoenewolf - 101 Greseli in pie

Click here to load reader

  • date post

    15-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    372
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Robertiello Schoenewolf - 101 Greseli in pie

->en ::c

" Z

" =m

9 m

RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli In psihoterapieContratransfer si contrarezistenta I , In psihoterapie

Traducere din engleza de Adina Radulescu

A

TReI

Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MARCULESCU Coperta: FABER STUDIO (5. Olteanu, Redactor: MIRUNA TECH ERA Director produqie: CRISTIAN CLAUDIU CaBAN Dtp: GABRIELA CHIRCEA Corectura: RODICA PETCU, SINZIANA DOMAN B. Hateganu, D. Dumbravician)

Cuprins11 Prefata13 19

Capitolull: Contratransfer ~i contrarezistenta Despre contratransfer 24 Despre contrarezistentaPartea I: 37 39

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale ROBERTIELLO, RICHARD C.

a Romaniei

~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

31 lntroducere Capitolu12: Contratransferuri erotice (1) Terapeutul 9i corista (2) Terapeutul 9i virgina (3) Terapeuta care imbrati9a (4) Terapeutul care s-a autocastrat (5) Terapeuta care nU-9i rezolvase invidia de penis (6) Terapeutul homofob (7) Taticul eel bun (8) Terapeutul care s-a indragostit (9) Terapeuta lesbiana 9i victima curajoasa (10) Terapeutul caruia ii era frica de senzatiile sale sexuale (11) Mama buna 9i mama rea (12) A se intinde sau a nu se intinde (pe canapea) (13) Terapeuta careia Ii era frica de iubire

101 gre~eli in psihoterapie: contratransfer ~i contrarezistenta in psihoterapie / Richard C. Robertiello ~i Gerald Schoenewolf; trad.: Adina Radulescu. - Bucure~ti: Editura Trei, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-707-340-2 I. Schoenewolf, II. Radulescu, Gerald Adina (trad.)

616.89-008.441 615.851.1

Aceasta carte a fast publicata Inc. Lanham, Maryland U.s.A. prima data in Statele Unite de Jason Aronson, Copyright 1987 by Jason Aronson Inc. First published Maryland U.s.A. in the United States by Jason Aronson, Inc. Lanham, Reprinted by permission. All rights reserved.

43 45 48 50 54 55 57 60 63 65 67 69

Copyright Editura Trei,2010pentru prezenta editie c.P. 27-0490, Bucure~ti Tel./Fax: +402130060 90 e-mail: [email protected] www.edituratrei.ro

ISBN978-973-707-340-2101 gre~eliin psihoterapie Cuprins

6

87

7 (18) Pacienta care simtea ca (51) Interpretareacare departe moare in timpul orgasmului $i-a exploatat (53) Pacientul careincompletade trunchl . (58) 72 (57) A$chia terapeutica luat vacanjafinanClar paClentul ~i-a (56) Mama nu critica (52) Terapeutul sare s-a negativa (34) Reacjia cea geloasa casatorit (I6) (30) Terapeutul care de remu$cari$i$i de bani (32) Complexul care cereacelpacienta sexuale de aspira predici (20) Terapeuta care grupIn fantasme pacienta cu (21) (38) Cand masochist forma dulcecare inducea (33) era Capitolul3: despartirea tinea~i$isadienegativa .' vorbea despre (35) (31) Contratransferuripacientapacienta acuzatoare defensiv fost In sadomasochiste sfintenie suferinta" (36) Terapeuta condescendenta catharsis ostil (IS) Oedip a $i pacientul care (37) Terapeuta ingrijoratapreocupat ros credeala ,,0 (I7) (39)

I

147187 (47)(59)Terapeutulcareplincare~i pacientul amestece oblect al smelm seducatoare 195 185 (48) Terapeutuls-a autoritate abandon 198 (55) (49) Terapeutul ii 219 (60)(46)TerapeutulContrarezistente sa sedin lumepacienta (54) 170 Capitolu15:cea mai $i care grandoare neglIJent 190 178 Terapeuta infatuat temea nevoie ~l~ (61) Terapeuta insarcinata Terapeutul 168 (43)182 Terapeuta carecareplacea depaClentul 202192 173 Terapeuta care marede avea caracterologlce ..... Introducere disprejuitoare nevoie paClenta Terapeuta submisiva , 159 205175 Terapeuta careia care~i-a abuzat desa pSlhotIca v 161 213180(40)(50)Terapeutul i~isesimjit umili.t sexualun 165 (41) Terapeutul protectortati avean~rcisicedefie in 163 (42) Terapeuta specializata practica (44) Marnepsihoterapia infantiliza originare 155 200(45) Terapeutul ~i pacientul sceptIc . ... 153 Capitolul 4:insistente $i traumeipsihologla ~melm Contratransferuriinsistenti

Partea aD-a: Patruzed de gre~eli de contrarezisten1a

RICHARD

C. ROBERTIELLO.

GERALD

SCHOENEWOLF

101 gre;;eli'in psihoterapie

Cuprins

281 276

(84)

Terapeuta italiano-amencana ~I paClenta Terapeutul intelectual porcul Nemultumitii 221 (62) Terapeuta temea de misogin Terapeutul care se ~i dependenta Terapeuta~ifeminista alb parlit alb' ~i debutanta pacientul afro-american liberale 274 (82) Terapeutul carecu evitat din Vietnamin armata veteranul un a vederi recrutarea razboiului 271 (83) 279 (85)(91) (71) (77) (86)

8

9

292 Terapeutul carereligioasadoreacacomunistul . la telefon 314 (98)287 (87)(l00)Terapeutul nucare nu~idorea.ateulprostItuatelesa fIe (101)299 (89) Terapeuta "heterosexuala"vindececare Terapeutul~icare (99) Analistul care 290 (90)contratransferuluievreicasa-]'i ~isapacienta lesb~ana 294 (92) aristocratiei neamtcredea~i de~onstreze aristocratiei protestante 312 303 (95) Terapeuta buna 305 (97) Terapeutul protestantesein avortambitioasa 301 (94) portoricana evreu ~isa pacientulvorbeasca Terapeuta dorea Terapeutul conservator 307 309285 casnicacalea ceaapartinandcontrarezistentel dorea pev tipe Terapeuta Terapeuta misoginpacientul Holoc~u:tuIUl care avea nevoie aduca 283 (88)(96)Terapeutul ortodox~ivictima~ipacienta el tezasa 297 (93) Terapeuta care nu~i~i femeiaapartmand v printesa 319 Capitolul 7: Diagnosticarea ~iv'~ratam~ntul

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie

Cuprins

Prefata ILa inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza rezistentei. Exista acum, din ce in ce mai mult, analiza contratransferului ~i a contrarezistentei. Se accepta mai mult in lumea psihoterapiei ca. ~i terapeutul, la fel ca ~i pacientul, dezvolta transfer ~i rezistenta in relatia terapeutica, facand dificil progresul terapeutic. De fapt, practic, orice gre~eala pe care psihoterapeutul este posibil sa 0 faca i~i poate gasi originea in contra transfer ~i contrarezistenta. Aceasta carte prezinta 101 cazuri, conFnand cele mai intalnite cap cane in psihoterapie. Este impartita in doua parF Prima parte cuprinde cazuri reprezentative pentru gre~elile terapeuti- lor, ca urmare a contratransferului de tip erotic, sadomasochist ~inarcisic. Cazurile din cea de-a doua parte prezinta doua tipuri de contrarezistenta: caracterologica (datorata fricii de castrare, narcisismului, depresiei etc.) ~i culturala (datorata prejudecatilor etnice, sistemelor de credinte, valorilor sociale etc.). Ultimul capitol pune in discutie modurile in care terapeuFi se pot ei in~i~idiagnostica ~i analiza, cum pot folosi eel mai bine supervizarea ~i terapia pentru a-~i rezolva ~i preintampina punctele nevralgice ~i comportamentul irational. Evidentiaza faptul ca "boala profesionala" a terapeutilor este chiar aeeea pe care ei se straduiesc sa 0 "vindece" la a1tii.

101 gre~eli in psihoterapie

Prefata

12

Scris m primul rand pentru profesioni~ti, acest volum este mai degraba 0 sursa practica de referinta despre "cum sa nu", decat un tratat teoretic. Cele 101 cazuri sunt concepute ca pove~ti de mvatatura, m maniera pove~tilor sufiste sau a Fabulelor lui Esop. Prin urmare, volumul poate fi uti! terapeutilor de orice orientare, inclusiv celor care nu folosesc tehnici psihanalitice. Precizari

Cazurile prezentate In aceasta carte, la origine bazate pe cazuri reale, au fost transpuse m fictiune, pentru a se pastra anonimatul ~ipentru a se evidentia lucrurile Intr-o maniera mai dramatica. Majoritatea provin din experienta clinica a autorilor sau din munca terapeutilor aflati sub supervizarea lor directa. Clteva cazuri s-au bazat pe ideile sugerate de scrierile autorilor Heinrich Racker, Harold Searles, Hyman Spotnitz, Ralph Greenson ~iFrieda Fromm-Reichmann. Dorim sa ne exprimam recuno~tinta fata de toti cei implicati - terapeuti ~i pacienti -, precum ~i fata de Lucy B. Smith, C.S.W. ~i dr. Jason Aronson, pentru recomandarile editoriale ~i sprijinul acordat.

Capitolull Contratransfer

si contrarezistenta I

J

Or. Gerald Schoenewolf

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

Cand ne gandim la transfer ~irezistenta avem de obicei in vedere pacientii aflati in terapie. Totu~i, Freud ~i altii au atras atentia ca aceste procese pot aparea atat in cadrul clinicilor, cat ~i in afara lor. Multi oameni - daca nu chiar majoritatea - sunt prin~i in chinurile transferului ~irezistentei, avand un acting out al unui ritual de comportament ireal. Ei i~i traiesc vie tile in mod compulsiv ~i impulsiv, manati de forte incon~tiente, comportandu-se in moduri distructive atat pentru ei, cat ~i pentru ceilalti. Nici terapeutii nu fac exceptie de la a-~i manifesta prin acting out sentimentele de transfer ~irezistenta. Cand acest lucru se intampla in clinic a, 11numim contra transfer ~i contrarezistenta. Problema este ca pacientii vin la noi pentru a-i ajuta sa-~i rezolve comportamentul de transfer ~i rezistenta, 9i atunci cand noi raspundem cu propriul nostru comportament nerezolvat de transfer ~i rezistenta, capacitatea noastra de a-i ajuta este foarte mult diminuata. Misiunea noastra, ca sa 0 numim a~a, este de a Ie servi drept modele de realism. Folosim termenii de contratransfer ~i contrarezistentii pentru a reprezenta toate situatiile in care terapeutii au un acting out al sentimentelor fata de pacienti care sunt in conflicte caracterologice sau culturale nerezolvate sau prejudecati care Ie apartin, induse sau nu de sentimentele similare ale pacientilor. Aceasta utilizare a termenilor este 0 incercare de depa~ire a diverselor definitii

101 grel'eli in psihoterapie

Contratransfer

~icontrarezistenta

16

curente ale contratransferului ~i contrarezistentei. Recunoa~tem ca exista clinicieni care Impart contratransferulm doua categorii: contratransfer obiectiv, indus de pacient ~i simtit de terapeut, fara tentatia de a avea acting out; ~i eontratransfer subiectiv, care reprezinta un raspuns irational dat pacientului, eu originea In fixatiile terapeutului. Alti clinicieni clasifica contrarezistenta m acela~imod. Credem ca acestea sunt categorizari valabile ~iutile. Doar In primii doi sau trei ani de practica terapeutica erorile sunt de obicei tehnice ~i nu neaparat un rezultat al eontratransferului ~i contrarezistentei. In aceasta perioada, terapeutii meearca sa aplice teoriile insu~ite In timpul formarii. Cele mai obi~nuite erori tehnice se refera la a invata seleetarea interventiilor eelor mai potrivite diferitelor tipuri de pacienti, stabiIirea formularii adeevate a diagnosticului, extragandu-se eontinutullatent din eel manifest ~i mentinandu-se atitudinile ~i Iimitele terapeutice care creeaza un mediu optim pentru nevoile specifice fiecarui pacient. De exemplu, exista momente - mai ales in faza de inceput a tratamentului - cand terapeutii instituie un mediu de sustinere, m care se poate cladi mcrederea; aeeasta este foarte importanta, Indeosebi pentru pacientii narcisi~ti. In alte momente - mai ales pe pareursul fazei de mijloc - se poate impune 0 atitudine mai activa, mai eonfruntationala. Aeestea ~i alte proceduri tehnice similare pot fi stapanite cu u~urinta la mceputul carierei terapeutice. Pana la urma, aecentul supervizarii se deplaseaza aproape exclusiv pe aspectele contratransferului ~i contrarezistentei. Din nefericire, cand apar eontratransferul ~i contrarezistenta, este putin probabil ca terapeutul sa-~i dea seama de ele la meeput, din moment ee sunt legate de impulsuri incon~tiente. Un bun indiciu pentru terapeut ar fi sentimentele destul de intense _ fie

erotice, fie agresive - care sunt experimentate in asHel de momente. Un terapeut "posedat" de sentimente de contratransfer se poate trezi atras In mod irezistibil de un pacient, poate avea porniri uciga~e fata de el sau se poate simti exagerat de protector. Aflati In chinurile contrarezistentei, terapeutii s-ar putea sa ezite sa discute anumite subiecte sau sa nu fie receptivi la anumite tipuri de sentimente exprimate de pacient, cum ar fi sentimentele sexuale, de furie sau de iubire. In eontrarezistenta, terapeutii pot fi tacuti, pot incerea sa schimbe subieetul sau sa Ineeree sa foloseasea interpretari pentru a eontraeara 0 idee sau un sentiment earuia ii opun rezistenta. De exemplu, un pacient poate exprima furie fata de un terapeut care opune rezistenta la furie; un asHel de terapeut se poate pripi sa interpreteze ca aeeasta furie nu-i apartine ~i ea ar trebui atribuita parintilor pacientului. Intrerupand pacientul eu aeeasta interpretare, terapeutul nu-i ofera aeestuia ~ansa sa-~i dezbata sentimentele fata de el, pentru a gasi sursa aeestor sentimente, ~i nici nu-i da ~ansa sa distinga intre relatia reala eu terapeutul ~i relatia de transfer. Inca 0 data precizam, tot aeest proees este de obicei ineon~tient ~i terapeutul poate recurge la rationalizare pentru a-~i justifica eomportamentul. Doar atunci cand terapeutul aeorda multa atentie sentimentelor intense trezite in el de un anumit paeient, se poate realiza eon~tientizarea factorilor de eontratransfer ~i eontrarezistenta implieati Chiar ~i atunci cand terapeutii sunt eon~tienti ca traiese sentimente de eontratransfer ~i eontrarezistenta, s-ar putea sa Ineeree sa Ie nege. Unii terapeuti nu ered ca au dreptul sa simta asHel de emotii (mai ales emotii sexuale sau agresive); altii se tern sa nu fie Inghititi de ele. In asHel de situatii, este probabil ea terapeutii sa se apere de aeeste sentimente, aseunzandu-se in

17

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie'

Contratransfer;;i

contrarezistenta

18

spatele "neutralitatii terapeutice", oferind interventii nepotrivite, pentru a 9i Ie reprima imediat sau Ie exprima cu indulgenta, fara a lua in consideratie binele pacientului. Oricum, reticenta terapeutului de a trai aceste sentimente intr-o maniera analitica corespunzatoare nu face decM sa intareasca rezistenta deja solida de pacientului de a-9i accepta 9i verbaliza propriile sentimente a transfer. Pe de alta parte, atunci cand sunt folosite cum trebuie, sentimentele 9i impulsurile de contratransfer 9i contrarezistenta se pot dovedi 0 sursa de informatii care poate fi valorificata. Terapeutul care poate tolera sentimentele care-i sunt induse de pacient, care Ie poate identifica clar, Ie poate analiza 9i controla, are la dispozitia sa, a9a cum afirma Donald Winnicott, 0 experienta "practica" a iubirii 9i urii sale in raport cu personalitatea 9i comportamentul pacientului, bazata pe observatie obiectiva. Cind terapeutul detine controlul sentimentelor sale de contra transfer 9i contrarezistenta, el conduce terapia 9i nu se lasa condus de ea. Se poate folosi de astfel de sentimente pentru a-9i planifica in mod creativ relatia cu pacientul9i pentru a asigura cel mai avantajos rezultat.

Despre contratra nsferDe9i s-a scris foarte mult despre transfer in lucrarile de referinta din domeniul psihanalizei 9i psihoterapiei, despre contratransfer nu s-a scris prea mult. Poate ca acest lucru se datoreaza nevoii narcisice a lumii psihoterapiei de a se vedea pe sine ca "sanatoasa" 9i pe pacienti ca "nesanato9i". Din fericire, situatia s-a schimbat, odata cu numeroasele publicatii, seminarii 9i conferinte contemporane dedicate acum acestui subiect. Intr-o scrisoare catre Sandor Ferenczi, in 1910, Sigmund Freud a introdus contratransferul ca un aspect al terapiei. Printre primii autori care au contribuit la intelegerea contratransferului s-au numarat Annie Reich, Maxwell Gitelson 9i Ralph Greenson. Annie Reich a facut distinctia dintre contratransferul general9i contratransferul propriu-zis (prin asemanare cu diferenta dintre contratransferul obiectiv 9i cel subiectiv) 9i a fost printre primii autori care 9i-au dat seama de problema terapeutilor care i9i transpun in acting out sentimentele fata de pacienti. Maxwell Gitelson a sugerat desfiintarea termenului de contratransfer 9i a propus in schimb sa fie numit "transferul analistului fata de pacient". Dupa parerea sa, nu exista nicio diferenta intre transferul pacientului 9i transferul analistului - un punct de vedere destul de raspandit astazi. Ralph Greenson a pus accent pe importanta unei relatii reale a terapeutului cu pacientul, prin contrast cu

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

101 gre1'eli in psihoterapie

Contratransfer?i

contrarezistenta

20

relajia de acord. sun ternde transfer / contra transfer - un alt punct asupra caruia Heinrich Racker ill Transfer pi contratransfer a introdus conceptul de nevroza de contra transfer, definind-o drept 0 entitate independenta, partea patologica a contratransferului ~i expresia nevrozei. In nevroza de contratransfer (contratransfer subiectiv), sentimentele reprimate anterior sunt descarcate, la fel ca ill nevroza de transfer - cu excepjia faptului ca terapeutul este eel care descarca sentimente irajionale asupra pacientului. Atat Racker, cat ~i Reich afirma universalitatea acestui fenomen ~i evidenjiaza faptul ca daca doresc sa funcjioneze la maximum in situajia analitica, terapeujii trebuie sa fie con~tienji de transferurile lor catre pacient ~i sa Ie neutralizeze; daca nu sunt con~tienji de ele, este foarte probabil sa manifeste un acting out, pentru (1) a-~i implini impulsurile incon~tiente ~i adesea infantile ale id-ului; (2) a se apara de aceste impulsuri ale id-ului ~i (3) pentru a demonstra ca nu s-a deteriorat nimic drept consecinja a acestor impulsuri. Psihanalist talentat, Racker a fost primul care a analizat amanunjit relajia pacient/terapeut ca relajie bilaterala, in care atilt pacientul, cat ~i terapeutul trebuie sa-~i rezolve transferul ~i sa-~i depa~easca rezistenjele. Tot Racker a fost printre primii care au constatat ca sentimentele manifestate in contratransfer pot fi folosite de catre terapeuji drept barometru care indica ceea ce se illtampla in incon~tientul pacientului. De exemplu, daca terapeutul ar incepe sa se simta plictisit, el ar putea presupune ca pacientul evita ceva; daca s-ar enerva pe pacient, aceasta ar indica de obicei ca pacientul ~i-a dorit sa-l enerveze pe terapeut; iar daca terapeutul ar simji 0 stare de excitajie sexuala, aceasta ar fi atribuita seducjiei incon~tiente a pacientului. Prin urmare, in

('adrul tratamentului, contratransferul a fost considerat de Racker b fel de important ca transferul. Dupa Freud, transferul este terenul unde au loc luptele principale dintre pacient ~i terapeut, pentru cucerirea rezistenjelor pacientului. Racker a considerat contratransferul cealalta jumatate a terenului, unde se dau luptele principale pentru a se cuceri rezistenjele analistului, adica contrarezistenjele. La inceputul relajiei terapeutice nu se intampla aproape nimic real intre terapeut ~i pacient. Pacientul se apara contra unor sentimente reprimate de mult timp, care s-ar putea activa in contextul acestei relajii noi, ~i terapeutul incearca treptat sa-i arate pacientului cum opune rezistenja faptului de a fi real. Relajia de transfer / contratransfer marcheaza inceputul unui proces care va duce la 0 relajie autentica intre fiinja umana care este pacientul ~ifiinja umana care este terapeutul. Oricum, la inceput este 0 relajie inradacinata in trecut. Pacientul ~i terapeutul sunt in primul rand obiecte simbolice unul pentru celalalt ~ipractic tot ceea ce se spune ~i se face in relajia lor prezenta este 0 reactivare a atitudinilor ~i situajiilor aplicate unor figuri din trecut, de obicei parinji sau fraji/surori. Sarcina terapeutului este aceea de a-I ajuta pe pacient sa redevina autentic, ghidandu-l spre a fi real in relajia cu terapeutul. Racker compara principiul de baza al tehnicii analitice cu stravechiul dicton socratic "Cunoa~te-te pe tine insuji". El vede sensuI analizei in a-I ajuta pe pacient sa dobandeasca uniunea cu sine insu~i, printr-o acceptare afectiva ~i con~tienta deplina a tot ceea ce a fost candva negat la modul patologic in copilaria timpurie. Aceasta uniune cu sine implica depa~irea anxietajii ~i fricii sinelui respins, precum ~i a modalitajilor folosite de sine pentru a se apara impotriva acestor anxietaji ~i frici. Printre aceste

21

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

101 grel'eli in psihoterapie Contratransfer?i

contrarezistenta

22

mecanisme de aparare Racker enumera c1ivajul, mutilarea, negarea, anihilarea, inchiderea in sine (automortificarea), proiectarea pe lume $i ulterior cearta cu ea, pentru alinarea conflictului interior $i retragerea din lume, pentru mentinerea unei aparente paei interioare. Tehnica analitica incearca sa recupereze adevaratul sine, pentru a fi reunit cu ceea ce s-a pierdut in drumul catre maturitate. In relatia terapeutica, atentia terapeutului se axeaza pe revenirea tuturor proceselor infantile care au fost reprimate (adica pe manifestarea incon$tientului pacientului). In cadrul $i prin intermediul acestei reveniri, adica a transferului, terapeutul incearca sa infranga metodele distructive de aparare ale paeientului. Facand legatura intre ceea ce se intampla in relatia paeientului cu lumea extern a $i ceea ce se intampla in relatia de transfer cu terapeutul, acesta din urma poate pune totul cap la cap $i, folosindu-se de sentimentele sale de contra transfer, ii poate spune pacientului ceea ce acesta are nevoie sa $tie, pentru a-$i reunifica partea con$tienta cu cea incon$tienta. Prin urmare, terapeutul trebuie sa ramana ferm $i empatic cand se confrunta cu transferul de ostilitate al paeientilor, cu acting out-ul intentiilor lor sexuale sau cu orice alte situatii provocatoare $i cu caracter incendiar. A fi terapeut inseamna sa nu-}i iei revan$a, sa nu intri in cercul nevrotic vicios, sa nu cedezi manevrelor defensive ale pacientului sau sa te pierzi in incercarile lui de a sabota rela}ia, ei sa cauti permanent intelegerea $i sa te lupti cu transferul pacientului, precum $i cu propriul contra transfer. Pentru a putea ajuta un pacient sa fie din nou autentic, terapeutul insu$i trebuie sa fie autentic. In fond, terapeutul trebuie sa petreaca la fel de mult timp analizandu-$i propriul transfer pe cat 0 face analizandu-l pe acela al paeientului.

Mai mult decat atat, terapeutul trebuie sa $tie cum sa foloseasca contratransferul. Mai recent, anali;;ti cum ar fi Robert Langs, Harold Searles, Hyman Spotnitz;;i D. W. Winnicott s-au ocupat de acest aspect. Langs arata cum induc terapeutii transferurile, cel mai adesea fara sa-;;i dea seama, oferind un cadru detaliat pentru control area terenului de forta dintre terapeut ;;i pacient. Searles, Spotnitz ;;iWinnicott prezinta modul in care terapeutii i;;i pot exprima sentimentele de contratransfer, pentru a ie;;i dintr-un impas, pentru a arata pacientului ce impact are asupra terapeutului sau pentru a-I imuniza la agresiune (fie ea a pacientului sau a terapeutului). Ei sustin ca terapeutii care sunt in acord cu ei in$i;;i nu au nevoie sa se ascunda in spatele unei ma;;ti inexpresive.

23

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie

Contratransfer?i

contrarezistenta

Despre contra rezistentaRacker a definit contrarezistentele analistului ca fiind corespunzatoare cu rezistentele pacientului referitoare la aceea~i situatie. Este ca ~i cum ar fi 0 intelegere tacita intre terapeut ~ipacient sa nu vorbeasca despre un anumit subiect. Pacientul poate opune rezistenta la a asculta interpretari. Terapeutul, care are probleme cu acela~i aspect, dezvolta 0 contrarezistenta la interpretare. Terapeutul poate ramane practic in impas. Racker a vazut contrarezistentele mai ales ca expresie a identificarii terapeutului cu rezistentele pacientului (care pot fi, in acela~i timp, puse in legatura cu un conflict din trecutul terapeutului). Pana la un anumit punct, suntem de acord; totu~i exista situatii In care contrarezistenta ii apartine aproape in totalitate terapeutului ~i am indus cateva cazuri pentru a ilustra acest aspect. Alti anali~ti au aratat ca, in realitate, rezistenta este un aspect al transferului. Transferul pacientului asupra terapeutului _ mergand pe linia acestui punct de vedere - se manifesta ca 0 rezistenta la exprimarea sentimentelor acestuia in general ~i la exprimarea continuturilor infantile in special. Transferul negativ poate fi 0 incercare de a tine la distanta (a rezista la) sentimente infantile mai profunde de dorinta ~i sentimente oedipiene de atractie sexuala fata de terapeut; pacientul anticipeaza incon~tient ca terapeutul (la fel ca parintii implicati in transferul

11arentalal pacientului) va respinge, exploata sau abuza de aceste ~;('ntimente. Transferul pozitiv (indragostitul, admiratia, dorinta lIlanifestate fata de terapeut) poate fi in egala masura 0 rezisten\:1 la sentimente de furie ~i ostilitate infantile; pacientul se teme di furia sa va distruge relatia terapeutica, ca ar determina du~lIlania terapeutului ~i ca va atrage dupa sine represalii. Psihanali~tii care au scris astfel despre contrarezistenta au considerat-o, in mod similar, ca fiind parte a contratransferului. Terapeutul reactioneaza la transferul negativ al pacientului cu contratransfer negativ, sau la transferul pozitiv al pacientului cu contra transfer pozitiv. In oricare dintre cazuri, terapeutul va fi apoi contrarezistent la acelea~i sentimente infantile din el insu~i, sentimente fata de care se apara ~ipacientul, la fel cum va fi contrarezistent ~i la a-~i analiza propriile sentimente fata de pacient, ~i la a analiza senti mente Ie acestuia. In aceasta carte, yom denumi drept contrarezistente caracterologice toate rezistentele care deriva din reactii contratransferentiale. Hyman Spotni tz, fonda torul "psihanalizei mod erne" , cel care a folosit pentru prima data termenii de subiectiv ~i obiectiv pentru a dasifica tipurile de contratransfer, a mai conceput ~i alti termeni utili, pentru a desemna tipurile de rezistente caracterologice ale pacientilar. EI a denumit drept "rezistente distructive pentru tratament" acele forme de comportament care, mai ales in faza incipienta a tratamentului, incearca sa saboteze ~i sa distruga relatia terapeutica. Printre astfel de comportamente se numara: intarzierea, neprezentarea la ~edinte, uitarea achitarii onorariului, venitulla ~edinte in stare de ebrietate sau sub influent a altar droguri, contrazicerea practic a tot ceea ce sugereaza terapeutul, manifestarea unei ostilitati fati~e sau etalarea seductivitatii. "Rezistentele statu-quo" se refera la forme

25

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie

Contratra nsfer ?i contra rezistenta

26

mai subtile de comportament, care apar de obicei pe la mijlocuI tratamentului 9i care urmaresc impiedicarea aparitiei oricaror schimbari in relatie. De9i Spotnitz nu face acest lucru, credem ca ace9ti termeni se pot, de asemenea, aplica 9i contrarezistentei; 9i terapeutii se fac uneori vinovati de rezistente distructive pentru tratament 9i poate sunt mult mai predispu9i la rezistente statu-quo. Rezistentele distructive pentru tratament ale terapeutilor includ: neprezentarea la gedinte, adormitulill timpu1gedintelor, bautul sau consumul altor tipuri de droguri in timpul gedintelor 9i taxarea exagerata a pacientilor. Rezistentele statu-quo ale terapeutilor, la fel ca 9i cele ale pacientilor, presupun forme subtile de comportament, concepute pentru a rezista oricarei schimbari in relatie 9i pentru a se lega de siguranta 9i securitatea statu-quo-ului, de9i statu-quo-ul poate fi de fapt 0 nonrelatie. Un terapeut care opune rezistenta la a asculta verbalizarea sentimentelor negative ale pacientului cu privire la situatia terapeutica are un acting out al unei astfel de rezistente. Putem extinde definitia rezistentei 9i contrarezistentei, pentru a include influente care nu apartin domeniului transferului 9i contratransferului 9i pentru a introduce termenul de contrarezistente culturale. De exemplu, un terapeut cu gandire liberala care opune rezistenta la a asculta parerile unui pacient cu 0 gandire conservatoare cu privire la probleme sociale 9i, prin urmare, pastreaza tacerea schimba subiectul sau exprima altfel 0 judecata cu privire la acele pareri, credem ca are un acting out, 0 contrarezistenta care nu este un aspect al contratransferului in sine, ci mai degraba 0 expresie a valorilor dobandite in mediul social in care a crescut terapeutul. Punem, astfel, un mare accent ill aceasta carte pe valorile sociale internalizate, pe sistemele fixe

II' credinte, pe prejudecati 9i a9a mai departe. Terapeutul nu tre1)11

27

ie doar sa-9i ajute pacientul sa-9i depa;:;easca prejudecatile, sisIl-rnele de credinte ;:;ivalori, in masura in care ele functioneaza (I rept rezistente, ci sa-;:;idepa;:;easca ;:;iel propriile contrarezistenII' culturale. Admitem faptul ca valorile sodale, sistemele fixe de credinte ;:;iprejudecatile sunt, de asemenea, aspecte ale nevrozei :,;i pot fi ca atare considerate defense caracterologice. Dar reillnintim ca, din motive de simplitate, am facut distinctia inLrecontrarezistente caracterologice ;:;irespectiv culturale, conv in;:;i ca 0 astfel de distinctie ne ajuta sa intelegem sursele contrarezistentei. Rezistenta, ca ;:;itransferul, este prezenta intr-o anumita masura in to ate relatiile - nu doar in terapie. De fapt, a nu rezista ar insemna sa fim complet vulnerabili, total deschi;:;i, atat catre simturile ;:;iimpulsurile noastre primitive, cat ;:;ispre cele ale aHora (a;:;acum suntem in copilaria timpurie, inainte de formarea rezistentelor); nu acesta este scopul terapiei. Daca renuntam total ;:;idintr-odata la rezistente (defense), devenim sesibili la "cele 0 mie ;:;iunu de ;:;ocuri de care putem avea parte ca oameni". Scopul terapiei este sa permita oamenilor sa renunte la rezistente treptat - de exemplu in relatiile lor cu iubitH sau prietenii sau cu propria lor creativitate. Pentru ca experientele noastre de iubire, de spontaneitate ;:;icreativitate ne fac sa simtim ca merita sa traim. A participa plenar la aceste lucruri este ceea ce da sens vietH ;:;i0 face 0 placere, mai degraba decat 0 lupta. Terapeutii care nu au ajuns in punctul in care sa poata cu adevarat renunta la rezistente ca.nd este cazul fie in vie tile lor personale, fie in relatiile terapeutice nu-;:;iingaduie nici lor, nici pacientilor sa creasca.

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie

(ontratransfer;;i

contrarezistenta

28

Coneeptu1 de eontrarezistenta este inca oareeum eontroversat in majoritatea ~eolilor traditiona1e de psihanaliza; dedicandu-i 0 seetiune intreaga a aeestei carti, ineeream sa faeem 0 declara tie de aparare a eoneeptu1ui ~i sa-1 adueem pe 0 pozitie de egalitate eu eoneeptul de rezistenta, unde trebuie sa ~i fie, pe buna dreptate. Majoritatea oamenilor i~i petree viata in transfer ~i rezistenta. Freud a seris despre ineon~tient, unde umanitatea i~i aseunde fata de sine eele mai profunde motive, ~i Jung a faeut referire la ineon~tientul eoleetiv, eare serve~te aeeluia~i seop pentru umanitate ea masa. Winnicott a seris despre sinele fals ~i sinele autentic, ~i Eric Berne a evidentiat "jocurile pentru adulti". A trai in transfer ~i rezistenta inseamna a fi fals, a nu fi in stare sa te uiti la tine obieetiv, inseamna sa fii ineon~tient, sa joci jocuri, toate acestea facand imposibil faptul de a fi autentic, implicat emotional, valorizat ca potential, uman ~i intelept. Speram ea urmatoarele 101 eazuri sa va serveasca nu doar drept sursa praetica de referinta, ci ~i ca reamintire a propriei noastre imperfectiuni profesionale.

Pa rtea I ?aizeci ?i una de gre?eli de contratra nsfer

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

[ntrod ucereAceste cazuri demonstreaza 0 varietate de dileme legate de contratransfer cu care s-au confruntat psihanali~tii ~i psihoterapeutii. Au fost alese datorita universalitatii ~i claritatii lor. In plus, au fost scrise pentru a transmite atat aspecte interpsihice ~i intrapsihice, dH ~i aspecte umane implicate in diada pacient-terapeut. Dorim ca cititorii sa inteleaga pe plan intelectual dinamica situatiei, dar sa ~i simta intuitiv aceasta dinamica. A~adar, stilul prezentarii este ceva mai literar decat in cazullucrarilor de speciali tate. Cazurile au fost impartite in trei categorii - erotice, sadomasochiste ~i narcisice -, acestea acoperind toate gre~elile de tip caracterologic pe care terapeutii Ie pot face prin contratransfer. Vor mai fi ~i suprapuneri, pentru d. in majoritatea cazurilor contratransferul subiectiv reprezinta un amestec de derivate orale, anale ~i oedipiene nerezolvate. De exemplu, un terapeut poate avea dorinta de a controla un pacient, dorinta care sa fie partial un contratransfer sadomasochist ~i partial unul narcisic (un acting out al nevoilor de dominanta sau de grandoare). Poate cel mai dificil pentru un terapeut este sa con~tientizeze, sa controleze ~i sa foloseasca sentimentele erotice de contratransfer. Chiar daca am trecut printr-o revolutie sexuala in ultimii ani ~i subiectul sexualitatii nu mai este tabuul de odinioara, el este inca un subiect foarte controversat. Dad. nici anali~tii nu

10lgre~eliin psihoterapie

~aizeci;;i

una de gre;;eli de contratransfer

32

pot discuta acest aspect, cum sa faca ei fata in mod eficient contratransferului erotie in situatia terapeutiea! $i aceste sentimente chiar apar in terapie, iar ?i iar. Este destul de obi?nuit ca pacientii de ambele sexe sa fie seductivi cu terapeutii lor. A fi seductiv este atat 0 forma de a-i face pe plac terapeutului (manifestand interes sexual), cat ?i 0 incercare de a-i smulge controlul, de a-I da jos de pe piedestalul profesionalismului. Terapeutii care nu ?i-au rezolvat nevoile sexuale sau narcisiee se pot trezi tentati sa aiba un acting out al acestor nevoi. Mai mult decM atat, terapeutii s-ar putea sa nu inteleaga sau sa nu empatizeze cu pacientii lor din cauza propriilor confliete erotiee nerezolvate. De exemplu, un pacient ii poate spune unui terapeut care tocmai a avut 0 relatie neferieita de iubire ?i a carui relatie cu mama sa a fost, de asemenea, nefericita despre probleme de natura similara din relatia cu partenerul actual sau cu mama. Acest terapeut poate deveni extrem de implicat in a-?i ajuta pacientul. Ori sa presupunem ca 0 terapeuta care are sentimente nerezolvate de invidie de penis lucreaza cu un pacient care a avut 0 mama castratoare $i are nevoie sa-?i afirme masculinitatea. Se va comporta terapeuta, fara sa-?i dea seama, astfel incat sa accentueze stima de sine scazuta a pacientului? Sau 0 pacienta relateaza detaliile relatiei sale sexuale; va trai terapeutul (sau terapeuta) in mod indirect prin pacienta, folosind acest material sexual, poate chiar incurajandu-l, pentru a-$i umple un golin propria lui (ei) viata? II va impiediea aceasta reactie pe terapeut sa asculte cum trebuie, sa empatizeze ?i sa analizeze transferul ?i rezistenta pacientei? In contratransferurile sodomasochiste, perieolul este intotdeauna ca terapeutul sa se impliee intr-o lupta pentru putere cu pacientul. Uneori, terapeutul are nevoia de a domina, manipula sau

nmtrola pacientul (de a actiona sadie), situatie in care eli?i va vedea pacientul ca pe un monstru care are nevoie sa fie imblanzit. Sau terapeutul poate avea nevoia incon?tienta de a fi dominat, controlat sau manipulat de pacient (de a actiona masochist), caz in care eli?i va privi pacientul ca pe un persecutor. Un terapeut sadomasochist i$i poate, de exemplu, folosi pacientul ca mijloc de a-$i demonstra capacitatile ?i puterile de terapeut. Astfel de terapeuti i$i pot desfa$ura terapia mtr-un mod In care sa nu tina seama de nevoile reale $i de dorintele pacientilor. Alti terapeuti pot pretinde ca pacientii lor sa Ie accepte interpretarile fara discutie, de parca ei ar fi legea $i ar deveni iritati daca pacientii lor nu le-ar accepta ca atare. In astfel de cazuri, pacientii vor simti ca sunt folositi pentru a satisface nevoia de putere a terapeutului $i vor raspunde cu 0 atitudine de sfidare sau de complianta; in nieiuna dintre alternative nu se va intampIa nimic autentic. Anumiti terapeuti i$i constrang pacientii sa faca $i sa duca la bun star$it anumite lucruri - sa se intinda pe canapea, sa faca asocieri libere, sa faca un exercitiu gestaltist -mainte ca ei sa fie pregatiti pentru asta $i pacientii sunt iar pU$i in situatia de a se supune sau nu. In cele din urma terapia va e?ua. Ostilitatea unui pacient va provoca adesea 0 reactie de contratransfer sadomasochist. Este de la sine inteles ca la un moment dat, intr-o terapie reu$ita, toti pacientii vor manifesta ostilitate fata de terapeutii lor. De obieei, aceasta ostilitate se manifesta prin critiea la adresa terapeutilor $i acei terapeuti care nu $i-au rezolvat complet accesele de furie fata de figurile parentale nu vor fi in stare sa suporte ostilitatea pacientilor. Ei pot incerca sa-$i incurajeze pacientii sa-$i exprime ostilitatea, determinandu-i astfel, fara sa-$i dea seama, sa faca opusul (la ce bun sa-ti manife?ti ostilitatea fata de 0 persoana care te invita sa 0

33

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

10lgre;;eliin psihoterapie

~aizeci

~i una

de gre~eli de contratransfer

34

faci; prin sfidare se obtine acest rezultat mult mai u90r). Sau pot incerca sa analizeze ostilitatea inainte ca ea sa fie complet dezbatuta sau se pot comporta intr-o maniera atilt de calda 9i de iubitoare, indH sa faca imposibila exprimarea ostilitatii. Se pot implica intr-o 1upta pentru putere cu pacientii lor, vazuti iar ca ni9te mon9tri care trebuie imb1anziti (prin interpretari sadice) sau ca persecutori care trebuie suportati. In acest caz, terapeutul devine martir, incercand, printr-un fel de retentie ana1a terapeutica 9i printr-o agresivitate pasiva sa-9i ingenuncheze pacientii. Contratransferurile narcisice presupun acting out-ul unor sentimente de stima de sine scazuta, furie, depresie sau dependenta. De exemplu, terapeutii narcisici au uneori nevoia de a avea mereu dreptate, de a fi terapeuti "perfecti", din cauza problemelor de stima de sine. Prin urmare, vor face presiuni asupra pacientilor ca ace9tia sa se faca bine, ceea ce va duce la 0 deteriorare a starii lor sau la 0 recadere. A1ti terapeuti, avand un acting out al sentimentelor narcisice, vor incerca sa-9i impresioneze pacientii; cum e de a9teptat, pacientii se vor arata impresionati 9i se va crea 0 intelegere tacita: terapeutul devine "taticul cel bun" 9i pacientu1 "copilul ce1bun" 9i astfel nimic autentic nu se va intampla. Inca 0 data, terapeutii cu trasaturi narcisice pot incerca sa-9i sustina insecuritatea cautand sa creeze idealizare 9i admiratie. Acest lucru va veni in conflict cu capacitatea terapeutului de a asculta 9i va mentine pacientul intr-o etapa de dependenta, in loc sa-i intareasca puterea eului 9i autonomia, cre9terea, independenta 9i judecata originala. Uneori, terapeutii narcisici au atitudinea de "dumnezei" care urmeaza sa-9i remodeleze pacientul dupa propria lor imagine. Vor avea, prin urmare, un plan pentru pacient care, in mod invariabil, va fi in opozitie cu nevoile acestuia. Ei se vor a9tepta ca

pacientul sa devina 0 extensie narcisica a lor, care sa Ie accepte valorile 9i sa-9i rezolve problemele personale in acela9i mod ca l~i.Un terapeut narcisic depresiv poate face apella pacient, printr-un limbaj nonverbal incon9tient, pentru a fi protejat 9i salvat. Daca terapeutul este ranit narcisic de catre pacient - acesta neputandu-l salva sau exprimandu-9i in schimb ostilitatea-, terapeutul ar putea reactiona cu furie narcisica. Acestea sunt doar cateva dintre situatiile de contra transfer care pot aparea. In urmatoarele pagini Ie vom ilustra pe cel mai des intalnite - acelea care apar in toate formele de psihoterapie.

35

RICHARD

C. ROBERTIELLO,

GERALD

SCHOENEWOLF

101 gre~eli in psihoterapie

;;aizeci ?i una de gre?eli de contratransfer

nn o::J""OOJ OJ

M M ~ --'.M -

~

OJ::J

Vl ~ ~ ~

0 C N

ro

c --'.ro~

o Mn ro

--'.

(.I