rninuni ale naturii

o EDTTTE LTTEEIA

Guprins

INTRODUCERE

AMERICILEJackum BrownSarah OIiver

AFRICADavid BrownJohn Birdsall

9r GARATBELE 8

EUROPA 9r ORIENTUL MIJLOCIU 214Kieran Fogarty

Sarah oliverCathy Lowne

John Birdsall

Edward Buckle

Miranda Barran

AUSTRALASIA SI OCEANIACathy Lowne

ASIA

Jackum BrownKieran Fogarty

Jo Archer

INDICE

388

ct

=(.'aGo=IIage,t!=

CE ESTECea mai cunoscuti cascadd din lume

CUM AJUNGI ACOLOCu magina sau cu trenul din Toronto.

CAND sA TE DUCTLa sfersitul primSverii

sau la inceputul toamnei.cEL MAt APROPTAT ORAS

Niagara Falls, Ontario, la 4 km.NU RATA

O plimbare cu barcala baza cascadei.

TREBUTE SA STrrSA ai Ia tine haine impermeabile.

Gascada NiagaraDeqi nu este nlci cea mai inalt5, nici cea mai latd cascadd din lume,Niagara este cea mai cunoscutd cddere de ap5. Se intinde de-alungul grani{ei dir-rtre Canada qi Statele Unite si s-a format in timpulultimei ere glaciare, cAnd ghelarii din calota Laurentide s-au retras,ddnd nastere Marilor Lacuri. Apa scursd din lacul Erie in laculOntario a creat un defileu peste escarpamentul Niagara si, inmileniile care au urmat, a erodat sisturile argiloase de sub stratuldur de rocd dolomitici. Cascada are in prezent o ratd de retragerede circa 1 metru pe atr.

in partea americani a cascadei se afl5 cam 10% din debitulNiagarei, in timp ce cascada Horseshoe (Potcoava), din partea

canadiand, are un debitmult mai mare. Apa curgeaici cu uimitoarea vitezdde 56,3 km,&.

Triburile indlgene onumesc Onguiaahra,,,bubuitde tunet", nume ce reflectdinsuficient zgomotul produsde cei 185 000 m dc apaurldtoare care se pr5busescin fiecare minut in defileu.

Yasti Mai.d of the Mistii poartd pe vizital.orl prindefileu p6nd 1a baza cascadeiHorseshoe, pentru o expe-rientd cu adevdrat remarcabilSqi cam umedd, clar si pentrucurcubeiele fotogenice createde soare prin ceald.

:

'-34 ..4.'..; u' - -:i1,ir!A!-i:T.r-.8-= i

.!.- .-je"

C as r: ado. N ia11 ct,t' ct

Muntele Hoodoo: - :.-ir1ul nordic al rAului Iskut, in nordul inclepdrtat al provinciei

-.::r',bia Britanic5, se inaltd impundtorul mlcan Hoodoo, cu vdrf' .r'.,r . Pulini stiu cd atAt in Yukon, cAt qi in Columbia Britanicd

:i-stA legiuni intinse cu activitate r,r-r1canic5, parte din instabilulr', le Foc al Pacilicului.\Iuntele Hoodoo se ridicd in vestul centurii vulcanice Stikine

.- este considerat r,.ulcan activ, care poate erupe din nou. VArfuI--ii plat e acoperit cu o calotd de ghea(d cu un diametru de 3 4 km.ilrma turtitd aratd cd s-a format inainte de era g1aciar5, primele:r-r4rtii avAnd loc cu weo 100 000 de ani in urm5. Cele mai multeiepozite r,'ulcanice gislte aici sunt scurgeri de lav5, dar existd gi roci

;,iloclastice, demonstrAnd cd vulcanul a avut una sau mai multe

lelioade explozive. Cel mai recent strat de lavd pare sd provind1e sub calota de ghealti.

Doud vdi glaciare flancheazi acest mlcan: Twin Glacier,

-a nord-est, qi Hoodoo Glacler, la nord-vest. Numal versantul sudic,ri'u'e coboard pAni in lunca rAului Iskut, nu e acoperit de gheald.l-a 15 km de latura sudicd existd importante mine de wollastonitsi cle aur, care pot fi puse in pericol de o eventuald eruplie.Ltaci eruplia s-ar produce prin calota de ghea!5 Ei peste ghelarii1r: Liingd ea, inundatiile produse de rAurile Iskut qi Stikine ar provoca

irrobleme mari, inclusiv distrugerea crescdtoriei de somoni care se

talseste pe acesta din urmi.

CE ESTEUn vulcan activ

CUM AJUNGI ACOLOPoti inchiria un elicopter sau poti

sA aranjezi cu cei care asigurdtransportul la mind s5 te ia gi pe tine.

ciND si TE DUcrDin iulie pen5 in septembrie.CEL MAI APROPIAT ORA9

stewart, la '100 km.rneeure sA grtl

Muntele Hoodoo esle unul dinlre cei100 de vulcani canadieni cu activitate

seismicd recentS. Aici nu existanici un fel de infrastructurd turistica.

=m=c)

(,m

=ovgc,

=tr

MurLtek: I{oodoo

Si,h.tete de cariAu. WoJilatepe centl serii, in drum,

spre zzaoarele rd,ului Thekyn

GUMAJUTGIAGOLOExistii multe excursii organizate

de agen{i turistice care te duc cuavioane mici la locuri de campare

aflate pe traseul migragei.GATD SATE DUGI

Din ar'gug panS h mijlocullui septembrie.

CEL U'UAPNOPTAT ONA$Yellowknife, in Teritoriile

de Nord-Vst, poate fi un punctbun de pomire.

rnEBUrE SA SIlrincalzirea globah va afecta grav

turmele de caribu.

Migrafia turmelor de caribuin Canada triiesc peste 2,4 milioane de caribu, care pot fi intalrlitidin Columbia Britarricd, i-n vest, pdnd in Newfoundland, in est,qi de la granita cu SUA, in sud, p6nd la insula Ellesmere, la nordde Cercnl Polar Arctic. Jurn6tate din ei fac parte din specia RangiJertarandus groenla nd,,icus qi trdiesc in general in opt turme marimigratoare, circuldnd intre tundra din nordul indepdrtat qi pddurilerare de conifere din sud. Distanfele paxcurse in timprn acestormigra[ii de var5 gi de iarnd pot ajunge gi la 800 lcn, iar spectacoluloferit de ele este unul dintre cele mai fascinante.

him6vara, aceste animale pornesc din nord cdtre tundradeschisS, unde se pot trdni cu ierburi qi plante suculente.Aici sunt cresculi qi puii, care se dezvoltd rapid mullumitd lapteluideosebit de gras al femelelor. in patru luni sunt inldrcali gi suficientde puternici pentru a porni in cdl5toria spre sud. Cdt timp puiisunt mici, caribu trdiesc in grupuri restrdnse, conduse de o femeldmai in vdrstd, dar in curdnd li se aldturd gi masculii, pregdtifide rutul de toamnd. in cele din urmd, se adund cu to[ii qi pornesccu miile pe acelaqi traseu pe care au venit, cdtre marginea pddurilorboreale care le asigurd adipost la venirea gemlui. Iarna, caribuse trinesc in special cu Iicheni gi iqi folosesc coarnele ca pe niqtelopeli cu care curi[d zdpadain cdutarea hranei.

Migralia in sine este p6nditd de mari pericole, c5ci acesteerbivore au mul,ti prddltori: lupi, urgi negri qi gizzly,lincqi, coioli.si acvile aurii. Caribu parcurg zilnic distanfe foarte mari, chiargi 80 lon, qi traverseazd rdr-ui involburate qi pline de ghea!5 prinviscol qi zdpadd, trcercdnd sd se protejeze de atacuri.

t2

Parcul National YohoParcul Nalional Yoho

"*" "", mai mic dintre cele patru parcuri

nalionale ce alcdtuiesc Canadian Rocky Mountair Parks, sit inscrisin Patrimoniul Mondial UNESCO. Aflat in sud-estul ColumbieiBritanice, pe pantele vestice ale Mun!ilor StAncoqi, parcul este

o regiune uimitoare, in care vei vedea o mul[ime de vdrfuriirzdpezlte (28 dintre ele au in5\imi de peste 3 000 m), Iacuriglaciare, cascade, rd.uri vijelioase gi pdduri dese qiintunecate.

in 1909, Charles Walcott, de Ia Smithsonian Institution,a descoperit aici un depozit unic in lume de fosile din Cambrian.

Au fost gdsite circa 120 de specii de nevertebrate marine, perfectconservate, datdnd de acum 515 milioane de ani, atunci cdnd apeie

mdrii calde scdldau aceste teritorii, devenite de mult versanli aiunor munli ina{i. Aceste vieluitoare primitive aveau forme bizare,iar fosileie de la Burgess Shale le-au oferit oamenilor de qtiinldo mutlime de informa[ii despre evolulia speciilor.

Pentru constmctorji cdii ferate Canadian Pacific, aceqtl munliau fost un adevdrat cosmar; insd au reuqit sd construiascd aici doud

remarcabile tuneluri in spiralS, ce urcd in interiorul munteluipdnd la trecdtoarea Kicking Horse. Puternicul rAu cu acelaqi numea sdpat in rocd un pod natural, iar eroziunea exercitatd de api a

creat qi hoodoo, bolovani mari de stdncd aflali in echilibru pe piloniformati din depozite glaciare. Topirea ghelarilor produce uimitoareaculoare a lacului Emerald qi cascada Takakkaw, a treia din lardca indllime; toate acestea pot fi vdzute fie intr-o cdldtorie cu magina,

fie intr-o drumetie de 400 km pe trasee bine intrelinute.

CE ESTE

Unul dintre cele trei situri cunoscutepentru fosile din cambrian.

CUM A'UNGI ACOLOCu magina.

cAuo sA rr ouctoricand; dac5 vrei drumetii cu ghld

pane la siturile fosiliere, cel mai binee din iulie pan5 in octombrie.

GELE MAI APROPIATE ORAgEField, in centrul parcului;

Lake Louise, la 27 km.NU RATA

Lacul o'Hara.rneeutr sA 5nr

Se plategte taxe de intrare.

Lcr,cul Errrcro.ld qi, MuntriiStCLnco $i, C otzadi,eni

l3

GE SUTUT

Cinci lacuri ce alc5tuiesccel mai mare ansamblu de ap6 dulce

de pe Pemant.GUM A'U]TGI ACOLO

Cu masina din Chicago, Detroitsau Toronto.

cAilD sA TE DUGIVara, dar ia cu tine si spray

antitanFri.CEL MAI APROPIAT ORA9

Exista o multime de orage

Si oresele pe malurile lacurilor.

Vedere de pe naueta spa{iald,Atlantis as up ra La c u I u i

Superio4 La sfArsi.tul lui. mo,rti,e.PotJi. odaute gi, lacurile

Mi.chi,gon Si, Huron.

Marile LacuriCele cinci Mari Lacuri din America de Nord - Erie, Huron,Michigan, Ontario gi Superior * se afl5 la granifa dintre SUAqi Canada qi au fost sdpate de ghelari imenqi in timput ultimeiere glaciare, umpldndu-se cu apd odatd cu retragerea acestora.

Aceste Iacuri interconectate alcdtuiesc cel mai mare ansamblude apd dulce de pe Terra, cu un volum de circa 22 812 km3 qi osuprafald totald de 151 681 km2; principala gurd de vdrsare in Atlantice asiguratd de fluviul St. Lawrence. Aceastd legdturd cu oceanul estegi motir,rrl pentru care s-a inceput exploatarea lacurilor in industriagrea, mai ales de cdtre Statele Unite, insd, dup5 aparilia c5ilorferate, a qoseielor gi transportului aerian, zona nu mai e azi la felde agitatd ca altddald". Departe de oraqele mari, precum Detroit,Chicago, Buffalo sau Montr6al, existd golfuri liniqtite qi intinseregiuni cu peisaje uimitoare care pot fi explorate.

S-a depus un efort sustinut pentru conservarea zonelorsdlbatice, mai ales in diverse parcuri nalionale dimprejurui lacurilor,

acolo unde poli sd te pierzi zileintregi. Piintre animalele care potfrvdzrte in aceste regiuni Iiniqtitese numdrd qoimul c5ldtor qi urlturuJplesuv, dar dacd wei si vezi urginegri, elani, Iupi cenugii sau lincgicanadieni, trebuie sd ajungi in zonemai silbatice. Lacurile pot fiexplorate din caiac sau canoe.

Aceste lacuri sunt atAt de mari,incdt in anumite locuri esteimposibil sd. vezi malul opus;dimensiunea lor are impact inclusivasupra climei locale. Vara, cdlduraeste absorbitd de apd, astfel incdte rdcoare; toamna, cdldura esteeliberatd incet, intdrziind instalareafrigului iernii; iarna, aerul uscatdilspre vest absoarbe umezealaprovenitd din lacuri Ei o transportdspre est, unde intAheqte o zond mairece gi se transformd in cdderimasive de zFqadd".

Fie cd vizitezi regiunea pentrufaund, fie cd wei sd-i admiripeisajele qi lacurile, dimensiunilegi frumuselea acestei zonesdlbal,ice [e vor lrimi.

Gomplexul ForestierDong Phayayen-Khao Yaiinscris in Patrimoniul Mondial UNESCO in 2005, ComplexulForestier Dong Phayayen-Khao Yai cuprinde patru parcuri nalionaleqi un sanctuar, intinzdndu-se pe 230 km de la Khao Yai, 1a 120 kmde Bangkok, spre est, cdtre granila cu Cambodgia. Districtul KhaoYai, aflat pe un afloriment stAncos din Munlii Dongrek, are ind{imicare coboard treptat de Ia 1 351 m in vest pdnd la 200 m in est.

Complexui conline qapte tipuri majore de pddure; predomindinsd pddurea tropicald, verde tot amrl, care acoperd 75o/o dintoatd"suprafala. Sunt rduri ndvalrrice gi izvoare repezi, cu o puzderie decascade qi defileuri, pe partea sudicd a mun[i]or. Aceastd vastd arieprotejat[ asigurd habitatul pentru o mullime de specii de animaleqi plante care in alte locuri sunt in pericol. CeI pu[in 2 500 de speciide plante au fost ir:rregistrate aici, inclusiv 16 endemice. Sunt 200de specii de reptile qi amfibieni, aproape 400 de specii de pdsdriqi 112 specii de mamifere.Printre acestea sunt mamiferemari, precum eiefan{i asiatici(o populatie de circa 300 deexemplare), tigri, urqi negri asiatici,urqi-lund malaezieni, leoparzi pdtali,pisici marmorate, giboni cu pdrlung gi doud specii de macac.

Circa 50 km de trasee dedrumetie strdbat pddurea - unIoc extraordinar, cu copaci inallidrapali in liane, muqchi qi epifite.Sunt perioade in care infloresco mu[ime de copaci qi arbuqti,iar orhidee sunt peste tot. Pddureanu e niciodalS tdcutS: giboniistrig5, cicadele !5c5ne continuu,iar pdsdrile fluierd 9i cdntd. La apus,poli vedea peste un milion de liliecipdrdsind pe$lera de la margineaparcuJui, in cdutarea hranei.

Gi,bon cu mhi,ni, albe (Hylobates lar),Parcl.LL Nalional Khoo Yai

CE ESTEO zon6 cu p5dure tropical;

de lmportanF internationale,care conservd peste 800 de specii de

faune. inclusiv 24 de specii vulnerabilesau amenintate cu dlsparitia.

CUM AJUNGI ACOLOCu trenul sau cu magina pand la PakChong, din Bangkok, apoi cu masina.

cAruo si re oucrNoiembrie-mai.

CEL MAl APROPIAT ORA9Pak Chong, la 23 km.

NU RATAAyutthaya.

TREBUTE SA $Tillntrarea se plSteste. in lunile de iarndvei avea nevoie de o jachete seara.

CE ESTEun parc national marin in care poti

face scufunderi si snorkelling.CUM AJUNGI ACOLO

Cu barca de la Phuket, Thap Lamusau Hat Khao Lak.

CAND sA TE DUCIDecembrie-mai.

CEL MAI APROPIAT ORA$Khao Lak, la 2 ore de mers cu salupa.

TREBUIE SA 9TIIlntrarea se pleteste. Birourile

parcului, centrul turistic si toatefacilitdtile sunt pe insula Ko Miang.

Dacd nu, poti sa faci o croaziere.

Arhipelagul SimilanArhipelagul Similan este cu adevdrat una dintre cele mai valoroasecomori ale Thailandei, iar recifele din jurul insulelor oferd unuldintre cele mai spectaculoase decoruri subacvatice din lume.Parc national marin, cele nou5 insule care compun arhipelagulsunt practic nelocuite, cu exceplia administratorilor rezervatieiEi a grupurilor organizate de turiqti care vin aici pentru scufunddri.Marina militard thailandezd igi face sim[it5 prezenla pe una dintreele, irnde protejeaz{" o rezervalie de lestoase marine, iar pe o altdhsuld fiica cea micd a regelui actual are o cas5. Toate acesteaau ajutat parcul sd scape de excesele pescarilor care obisnuiescsd dinamiteze reciful in cdutarea exemplarelor mari.

Malurile din sud sunt bineprotejate in fala furtunilormusonice, au plaje cu nisip albqi recife cu pante line, oferind rinloc minunat pentru snorkelling.Tflrmuri]e din vest sunt iovitedir plin de forla vdnturilor qi a valu-rilor M5ri-i Andaman, iar peisajulsubacvatic este mr;lt mai dramatic:bolovani de granit acoperi[i decorali par sd fl fost rostogoliti inmare, unde au creat arce .si pasaje,faleze 9i pesleri la addncirnicare vartazd" de la 2 Ia 30 m.

Siluetele fantastic contorsionateale diferitelor specii de coralmigund de creaturi acvatice variate.Bancuri de peqti intens colora[i -peqte-inger, peqte-fluture gi mullial.tii se adund gi se rdsucesc prirrpddurea de anemone qi evantaiede mare care se leagdnd uqorIa suflarea curenlilor destul deputernici ca sd curete recifirlde nisip qi sd asigure astfel ovizibilitate perfectd tr aceastdmagice lume subacvalicd.

PeSti;orii, si an:ntuiele d,e maresunt doar o micd pct?'te dirl

frumusc!ilc core se olerd priairiiin recife\e Si,milan.

:.!i'!

,:ii : t ,-,: