RF: Raport final – componenta cantitativă şi calitativă · 3 1 INTRODUCERE Acest raport a fost...

Componenta 6 – Raport final

RF: Raport final – componenta cantitativă şi calitativă

Bucureşti

Septembrie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltării Regionale şi

AdministraŃiei Publice

InovaŃie în administraŃie Programul OperaŃional "Dezvoltarea

CapacităŃii Administrative"

Centrul Român de Modelare Economică

Institutul NaŃional de Statistică

Centrul NaŃional de Pregătire în Statistică

2

CUPRINS

1 INTRODUCERE..................................................................................................................................... 3

2 OBIECTIVELE CERCETĂRII............................................................................................................ 3

3 CADRUL TEORETIC............................................................................................................................ 4 3.1 Modelul de cercetare ................................................................................................. 4 3.2 Tipurile de conformare şi determinanŃii conformării ............................................... 5 3.3 Serviciile A.N.A.F. oferite contribuabililor...............................................................12 3.4 ReferinŃe ...................................................................................................................13

4 METODOLOGIA CERCETĂRII ..................................................................................................... 14 4.1 Datele şi metoda de analiză .....................................................................................16

5 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INTEGRATĂ A DATELOR .............................................. 21 5.1 RelaŃia contribuabili – A.N.A.F................................................................................21

5.1.1 Încrederea în instituŃiile şi autorităŃilor publice ...................................................................... 21 5.1.2 PercepŃii asupra autorităŃii statului ........................................................................................... 26 5.1.3 Consens între actori: RelaŃia percepută contribuabili - A.N.A.F. este de tipul ”poliŃist-infractor” şi nu de tipul „serviciu-client” .............................................................................................. 30 5.1.4 11 factori care afectează negativ relaŃia contribuabili - A.N.A.F. ........................................ 34 5.1.5 SatisfacŃia şi încrederea în autorităŃile fiscale .......................................................................... 43

5.2 Conformarea faŃă de obligaŃiile fiscale în România.................................................44 5.2.1 Posturile motivaŃionale dominante ale contribuabililor din România................................. 44 5.2.2 Tipurile de comportamente fiscale dominante în România.................................................. 45 5.2.3 Factori care îngreunează conformarea voluntară ................................................................... 51

5.3 InteracŃiunea cu A.N.A.F. pentru principalele proceduri fiscale ............................53 5.3.1 Costurile adiŃionale ale contribuabililor pentru îndeplinirea procedurilor fiscale.............. 69

5.4 InteracŃiunea cu A.N.A.F. pentru taxe şi impozite..................................................70 5.5 Serviciile pentru contribuabili furnizate de către A.N.A.F. .....................................83

5.5.1 Serviciile A.N.A.F. oferite contribuabililor ............................................................................. 83 5.5.2 Utilizarea serviciilor .................................................................................................................... 86 5.5.3 SatisfacŃia contribuabililor cu serviciile utilizate ..................................................................... 88 5.5.4 Măsuri de îmbunătăŃire a serviciilor A.N.A.F........................................................................ 89 5.5.5 Sesizarea serviciilor disfuncŃionale sau nesatisfăcătoare........................................................ 91

5.6 Mediul de lucru în cadrul administraŃiei fiscale ......................................................95 5.7 Integritate versus corupŃie în cadrul administraŃiei fiscale ................................... 109 5.8 SpecificaŃii pentru derularea unei campanii media A.N.A.F................................. 113

5.8.1 Grupuri Ńintă şi tipuri de mesaje ............................................................................................. 113 5.8.2 Mijloace de comunicare ........................................................................................................... 114 5.8.3 Surse şi căi de informare .......................................................................................................... 117 5.8.4 Utilizarea Internetului............................................................................................................... 119 5.8.5 Opinii privind portalul A.N.A.F. şi sugestii de îmbunătăŃire a acestuia............................ 123 5.8.6 Chestionarul online de satisfacŃie şi modulul participativ................................................... 127 5.8.7 Sigla A.N.A.F............................................................................................................................. 130

6 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................................................................. 132

7 ANEXĂ ................................................................................................................................................. 140

3

1 INTRODUCERE

Acest raport a fost realizat în conformitate cu Oferta tehnică şi Raportul iniŃial în săptămâna a optsprezecea de către ExperŃii cheie 1, 2 şi 3. Raportul corespunde cerinŃelor din Caietul de sarcini fiind însoŃit de:

- listă date de contact – modul participativ (vezi Livrabil C6.1);

- raport sintetic (vezi Livrabil C6.2).

2 OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectiv general: Evaluarea relaŃiei contribuabili - A.N.A.F. şi analiza nevoilor de dezvoltare a serviciilor fiscale, identificarea elementelor ce vor orienta o campanie media, furnizarea unui modul participativ din rândul contribuabililor pentru întâlnirile ce urmează a fi organizate de către administraŃia fiscală şi creşterea capacităŃii administrative prin instruirea unui număr de funcŃionari în analiza, prelucrarea şi introducerea datelor şi în utilizarea unei aplicaŃii informatice care permite prelucrarea statistică a datelor.

Obiective specifice

(1) În cazul cercetării sociale sunt vizate următoarele dimensiuni:

• identificarea profilurilor pentru populaŃia de contribuabili;

• evaluarea procedurilor de administrare Ńinând cont de punctul de vedere exprimat pe de o parte de contribuabili, iar pe de altă parte de funcŃionarii din administraŃia fiscală (sectorul front-office);

• identificarea unor posibile zone de risc (probabilitate ridicată de non-conformare la declarare şi plată).

(2) Redactarea specificaŃiilor tehnice în vederea derulării unei campanii media, plecând de la datele culese prin metode cantitative şi calitative.

(3) Constituirea unui modul consultativ - în cadrul activităŃii de cercetare, se va identifica un număr de contribuabili care îşi exprimă disponibilitatea să participe la întâlnirile de consultare publică ce vor fi organizate ulterior de către A.N.A.F.

(4) Instruirea a cel puŃin doi funcŃionari publici din cadrul A.N.A.F. în analiza, prelucrarea şi introducerea datelor şi în utilizarea unei aplicaŃii informatice care permite prelucrarea statistică a datelor.

4

3 CADRUL TEORETIC

3.1 Modelul de cercetare

Pentru fundamentarea cercetării şi realizarea instrumentelor, experŃii au realizat o documentare cu privire la studiile de specialitate în domeniul comportamentului fiscal. În plus, au fost identificate şi analizate cercetările realizate în România pe tema satisfacŃiei cu serviciile fiscale, dar şi pe tema satisfacŃiei generale cu serviciile publice cum ar fi Barometrul Politicilor Publice1 şi Barometrul funcŃiei publice.2 Pentru atingerea obiectivelor cercetării, experŃii au desfăşurat şi o analiză preliminară a serviciilor oferite contribuabililor de către A.N.A.F.

În cadrul acestei cercetări, relaŃia contribuabili - A.N.A.F. va fi analizată în contextul mai larg în care funcŃionează instituŃiile şi autorităŃile publice. Aşa cum arată Figura 1, cercetarea pune faŃă în faŃă nevoile de dezvoltare a serviciilor fiscale şi a procesului de administrare din perspectiva contribuabililor cu capacitatea A.N.A.F. de a răspunde acestor nevoi, de a dezvolta servicii fiscale şi identifica posibilele zone de risc (probabilitate ridicată de non-conformare la declarare şi plată).

Figura 1. Modelul de cercetare

1 Cel mai recent studiu pe această tema este Barometrul Politicilor Publice, ediŃia a II-a, decembrie 2006, realizat de The Gallup Organization România pentru AgenŃia pentru Strategii Guvernamentale. Rezultatele sunt disponibile la adresa http://www.publicinfo.gov.ro/library/sc/bpp_ii.pdf. 2 Barometrul funcŃiei publice în România, sondaj finanŃat de Institutul pentru Politici Publice, Bucureşti, şi realizat în 2004 de The Gallup Organization România. Un studiu mai recent pe această temă nu este disponibil. Accesibil online la: http://www.google.ro/?gws_rd=cr#output=search&sclient=psy-ab&q=barometrul+functiei+publice+in+romania&oq=barometrul+functiei+&gs_l=hp.1.1.0i22i30l2.5013.8954.0.13420.20.16.0.4.4.2.498.2383.5j9j0j1j1.16.0....0...1c.1.23.psy-ab..2.18.1422.yyL3WRoRb80&pbx=1&bav=on.2,or.r_qf.&bvm=bv.50165853,d.Yms&fp=f3fb616b38c21052&biw=1440&bih=756

CONTRIBUABILI(persoane fizice, întreprinderi mici, mijlocii şi mari)

AGENłIA NAłIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ(funcŃionari publici cu activitate în zona front-office)

4. Sondaj de opinie 5. Instruire

Componentele cercetării:

1. Interviuri2. Sondaj de opinie 3. Focus-grupuri

6. Raport final

INSTITUłIILE ŞI AUTORITĂłILE PUBLICE

5

Pe de o parte, în rândul contribuabililor au fost realizate (i) interviuri, (ii) un sondaj de opinie şi (iii) focus-grupuri, cu scopul de a identifica nevoile acestora, modalităŃile de interacŃiune cu autorităŃile fiscale, problemele întâmpinate, tipul conformării şi mijloacele de comunicare cu A.N.A.F.

Pe de altă parte, în rândul autorităŃilor fiscale - reprezentate de funcŃionari publici care intră în relaŃie directă cu contribuabilii - au fost realizate (i) un sondaj - pentru a evalua capacitatea acestora de a dezvolta servicii ce să răspundă nevoilor contribuabililor şi pentru a identifica problemele cu care se confruntă în interacŃiunea cu contribuabilii şi (ii) cursuri de instruire cu scopul de a întări capacitatea A.N.A.F. în evaluarea şi monitorizarea relaŃiei cu contribuabilii şi dezvoltarea capacităŃii administrative.

3.2 Tipurile de conformare şi determinanţii conformării

Studiile de specialitate în domeniul comportamentului fiscal folosesc un model bazat pe două dimensiuni care definesc interacŃiunea dintre autorităŃile fiscale şi contribuabili (Erich Kirchler, 2007):

(a) încrederea în autorităŃi şi

(b) percepŃia asupra puterii autorităŃilor de a controla în mod eficient contribuabilii.

În funcŃie de combinaŃia între aceste două dimensiuni, comportamentul contribuabilului poate fi de:

– conformare voluntară,

– conformare silită sau

– neconformare.

Acest model a fost folosit în elaborarea instrumentelor de cercetare.

Cu privire la interacŃiunea dintre contribuabili şi autorităŃile fiscale, cercetările în acest domeniu folosesc două tipuri de abordări: „poliŃist-infractor” şi „serviciu-client”, care sunt explicate pe scurt în tabelul următor.

Abordare ExplicaŃie

„poliŃist-infractor” • contribuabilul nu este dispus să îşi plătească obligaŃiile fiscale

• încearcă să evite plata lor, atunci când este posibil sau să se sustragă de la plata acestora

• caută obŃinerea profitului individual

• generează neîncredere şi comportament necooperant

„serviciu-client” • contribuabilii doresc să se conformeze

• înŃeleg legislaŃia fiscală şi cred că aceasta şi procedurile de plată sunt echitabile

• încrederea este stimulată, iar comportamentul este cooperant

6

Încrederea determină comportamentul fiscal, fiind o sursă importantă a cooperării cu autorităŃile şi a conformării. „PerformanŃa eficientă a statului, în general, şi a autorităŃilor fiscale, în particular, depinde de sentimentele de obligaŃie ale indivizilor faŃă de comunitate, disponibilitatea de confomare faŃă de reglementările şi directivele autorităŃilor, precum şi de disponibilitatea de supunere voluntară faŃă de autorităŃile fiscale” (Kramer, 1999 apud Kirchler, 2007). În funcŃie de încrederea contribuabililor în autorităŃi şi de percepŃia asupra puterii acestora, interacŃiunea poate duce la rezistenŃă şi maximizarea câştigului individual sau la cooperare şi conformare voluntară.

Conformarea fiscală reprezintă disponibilitatea contribuabililor de a plăti obligaŃiile fiscale. Din punctul de vedere al legislaŃiei fiscale, nu există o definiŃie clară a conformării sau non-conformării, iar cercetarea în acest domeniu este departe de a furniza concepte clare care să permită operaŃionalizarea fără echivoc şi măsurarea acestora. Când vorbim despre disponibilitatea contribuabililor de a plăti impozite, termenul cel mai cuprinzător şi neutru este respectarea obligaŃiilor fiscale. Deşi comportamentul de conformare fiscală conduce la plata cinstită de taxe şi impozite, intenŃia care stă la baza acestui comportament poate fi (i) voluntară sau (ii) forŃată de către autorităŃi. Nerespectarea se referă la rezultatul comportamental de a plăti impozit mai puŃin decât obligaŃia propriu zisă. La baza acestui comportament ar putea fi intenŃia de a reduce plăŃile fiscale prin evaziune fiscală legală sau încălcarea legislaŃiei fiscale (Kirchler, Wahl, 2010).

McBarnet (2001) defineşte mai multe tipuri de conformare: conformarea angajată, conformarea prin capitulare şi conformarea creativă. Primul tip se referă la disponibilitatea contribuabililor de a plăti obligaŃiile fiscale „fără comentarii”. Al doilea tip presupune plata obligaŃiilor în urma cedării reticente, iar al treilea se defineşte prin „angajamentul de reducere a obligaŃiilor fiscale, profitând de posibilităŃile de ajustare a venitului şi reducere a cheltuielilor în limitele legii” (apud Kirchler, 2007). Astfel se poate distinge între conformarea voluntară şi conformarea silită, ca urmare a acŃiunilor de constrângere.

De asemenea, din punct de vedere legal, se face distincŃia între două tipuri de neconformare şi anume evaziunea fiscală licită şi frauda fiscală. Atunci când mijloacele folosite pentru reducerea obligaŃiilor fiscale sunt legale, fiind speculate breşele existente în lege, evaziunea este licită. Frauda fiscală înseamnă încălcarea voită a legii, pentru reducerea volumului datoriei fiscale, acest lucru putând fi făcut atât prin neraportare, cât şi prin raportare falsă (Webley, 2004 apud Kirchler, 2007).

În cazul evaziunii licite, plata taxelor este redusă în mod intenŃionat prin mijloace legale profitând de lacunele din legislaŃie. Pe de altă parte, evaziunea fiscală este ilegală, contribuabilii încălcând legea în mod deliberat prin nedeclararea veniturilor şi/sau prin exagerarea deducerilor. Elffers, Weigel, şi Hessing (1987) caracterizează ''comportamentul de evaziune fiscală" ca un act intenŃionat de non-conformare, care duce la neplata impozitului datorat. „Problemele de memorie, erorile de calcul neintenŃionată sau erori datorită cunoştinŃelor inadecvate ale legislaŃiei fiscale sunt excluse conceptului de evaziune fiscală”(Webley, 2004 apud Kirchler, 2007).

Sandmo (2003, p. 4) explică cele două tipuri de neconformare astfel: „Când contribuabilul nu raportează venitul salarial sau venitul din câştig de capital, în principiu impozabil, el se angajează într-o activitatea ilegală. Atunci când săvârşeşte fraudă fiscală, el este preocupat de posibilitatea ca acŃiunile sale să fie detectate. Evaziunea fiscală licită, pe de altă parte, se încadrează în limitele

7

legislaŃiei fiscale. Ea constă în exploatarea breşelor legislative, în scopul reducerii obligaŃiei fiscale. Atunci când se angajează în săvârşirea evaziunii fiscale licite, contribuabilul nu are motive de îngrijorare privind posibila detectare” (apud Kirchler, 2007).

Nivelul de conformare fiscală creşte atunci când interacŃiunea este bazată pe transparenŃă, neutralitatea procedurilor şi credibilitatea autorităŃilor fiscale. Dacă relaŃia este amiabilă, iar contribuabilii au încredere în autorităŃi, conformarea este voluntară, fiind strâns legată de legitimitatea percepută a autorităŃilor fiscale. Tyler (2006) susŃine că legitimitatea unei autorităŃi îi face pe cei care interacŃionează cu respectiva autoritate să o considere „adecvată, propice şi justă”. Ea îi determină pe oameni să se supună regulilor şi să le respecte ca pe o obligaŃie voluntară, într-o mai mare măsură decât ca pe „o teamă de pedeapsă şi anticipare a recompensei”.

Pe de altă parte, atunci când puterea autorităŃilor fiscale de a impune plata obligaŃiilor fiscale este ridicată, iar probabilitatea de control şi detectare este mare, contribuabilii sunt constrânşi să se conformeze. Atunci când puterea autorităŃilor de a controla şi amenda fraudatorii este redusă, cei mai mulŃi contribuabili care au oportunităŃi de evitare licită sau ilicită a plăŃii obligaŃiilor fiscale aleg să nu se conformeze.

Modelul „pantei alunecoase” (Kichler, 2007) ilustrat în Figura 2 arată care este relaŃia între cele două dimensiuni - încrederea în autorităŃi şi puterea percepută a statului - şi cele două tipuri de conformare, silită şi voluntară. „Panta alunecoasă” reprezintă trecerea de la conformarea voluntară la conformarea silită şi la neconformare. Conform acestui model intenŃia contribuabililor de a se conforma în mod voluntar sau silit, precum şi intenŃia de a evita conformarea sau de evaziune fiscală sunt descrise ca rezultat al interacŃiunii dintre încrederea contribuabililor în autorităŃi şi puterea autorităŃilor de a monitoriza contribuabilii.

Figura 2. „Modelul pantei alunecoase”: DeterminanŃii conformării în funcŃie de puterea autorităŃilor şi încrederea în autorităŃi

Sursa: (Kirchler, 2007, p. 209).

8

Conformarea poate avea loc atât în condiŃiile puterii ridicate a statului, cât şi în condiŃiile încrederii în autorităŃi. În primul caz, atunci când conformarea este impusă prin putere, iar contribuabilii îşi dau seama că fraudarea nu prezintă avantaje, creşte probabilitatea apariŃiei conformării silite. În al doilea caz, atunci când interacŃiunea are la bază încrederea, iar contribuabilii consideră că există echitate în ceea ce priveşte presiunea fiscală, iar procedurile sunt corecte creşte probabilitatea apariŃiei conformării voluntare.

Dacă atât încrederea în autorităŃi, cât şi puterea percepută a acestora sunt scăzute, de cele mai multe ori contribuabilii aleg neconformarea, căutând oportunităŃi de a evita legal sau ilegal plata obligaŃiilor fiscale. „Nivelul ridicat de conformare poate fi menŃinut doar prin intermediul unor niveluri ridicate de încredere sau putere. Odată ce încrederea şi puterea ating un nivel intermediar, modelul sugerează posibilitatea producerii unei coborâri în spirală: întrucât nivelul încrederii în autorităŃi este deja afectat, monitorizarea şi controalele sunt percepute ca semnale ale atitudinii de tip <<poliŃist-infractor>> ale autorităŃilor fiscale, generând astfel şi mai multă neîncredere.” (Kirchler, 2007, p. 209).

Posturile motivaŃionale - Atitudini faŃă de sistemul fiscal

Studiile arată că există mai mulŃi factori care motivează şi stimulează conformarea contribuabililor. Motivele pentru care contribuabilii aleg să se comporte sau nu onest în relaŃia cu autorităŃile fiscale Ńin de „constructele subiective ale fenomenelor fiscale, opiniile colective privind cunoştinŃele fiscale subiective, de miturile şi legendele despre fiscalitate şi comportamentul fiscal al altora, de constructele subiective şi evaluările normelor percepute şi interiorizate, respectiv de oportunităŃile percepute de neconformare şi percepŃiile privind echitatea” (Kirchler, 2007, p. 107).

Pentru a exprima acest lucru, V. Braithwaite foloseşte posturile motivaŃionale care sunt definite ca atitudini faŃă de sistemul fiscal şi faŃă de modul în care este exercitată autoritatea şi de scopul urmărit de această autoritate. Autorul foloseşte conceptul psihologic de „distanŃă socială” al lui Bogardus (1928) care exprimă cum se poziŃionează cetăŃenii faŃă de autorităŃi şi în ce măsură ei manifestă sentimente pozitive şi atribuie un anumit statut acestora. Cu alte cuvinte, autorităŃile fiscale pot deŃine legitimitatea juridică în sensul că au putere formală de a-i constrânge pe contribuabili să-şi plătească obligaŃiile fiscale, dar pot să nu aibă legitimitate psihologică, care înseamnă recunoşterea statutului de expert care determină cooperarea contribuabililor (French, Raven, 1959 apud Kirchler, 2007).

Braithwaite (2003) distinge cinci posturi motivaŃionale care stau la baza conformării şi neconformării: angajamentul, capitularea, rezistenŃa, dezangajarea şi jocul strategic. Primele două reflectă o orientare generală pozitivă faŃă de autorităŃi, iar ultimele trei reflectă o orientare negativă. Acestea sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos.

9

Tabel 1. Posturile motivaŃionale şi afirmaŃiile reprezentative

Postură motivaŃională

Descriere AfirmaŃiile reprezentative pentru postura motivaŃională

Angajamentul Combină orientarea pozitivă şi respectul faŃă de autorităŃile fiscale. Sistemul fiscal este perceput ca dezirabil, legislaŃia fiscală şi colectarea obligaŃiilor fiscale sunt percepute ca fiind juste. Contribuabilii simt o obligaŃie morală de a-şi plăti obligaŃiile fiscale şi a acŃiona în interes colectiv.

a) Plata obligaŃiilor fiscale este lucrul corect care trebuie făcut.

b) Mă simt obligat moral să îmi plătesc obligaŃiile fiscale.

c) În general, plătesc obligaŃiile fiscale cu bunăvoinŃă.

Capitularea Reflectă o orientare pozitivă în sensul acceptării autorităŃilor fiscale, care deŃin puterea legitimă folosită în scopul îndeplinirii obiectivelor colective. Atât timp cât cetăŃenii acŃionează în conformitate cu legea, autorităŃile sunt percepute ca acŃionând în sprijinul acestora.

d) Dacă tu cooperezi cu autorităŃile fiscale este foarte probabil ca şi ele să fie cooperante cu tine.

e) Poate că sistemul fiscal nu este perfect, dar funcŃionează destul de bine pentru majoritatea dintre noi.

f) Indiferent de cât de cooperante sau necooperante sunt autorităŃile fiscale, cea mai bună strategie este să cooperezi întotdeauna.

RezistenŃa Reflectă o atitudine negativă şi sfidare. Autoritatea agenŃilor fiscali poate fi pusă la îndoială, iar acŃiunile acestora pot fi percepute ca fiind mai degrabă expresii ale controlului şi dominării decât ale sprijinului.

g) Dacă nu cooperezi cu autorităŃile fiscale, ele se vor comporta dur cu tine.

h) Este important să nu permiŃi autorităŃilor fiscale să te intimideze.

i) Este imposibil să îndeplineşti în totalitate cerinŃele autorităŃilor fiscale.

Dezangajarea Reflectă, de asemenea, o atitudine negativă corelată cu rezistenŃa. Este o postură motivaŃională extremă în care contribuabilii se opun autorităŃilor şi legii. Există o distanŃă socială mare între indivizi şi autorităŃi, aceştia considerând inutile acŃiunile de provocare a autorităŃilor fiscale. Contribuabilii concurează cu legislaŃia fiscală şi caută să exploateze posibilităŃile de a creşte propriul profit.

j) Nu mă îngrijorez dacă aflu că nu acŃionez conform regulilor autorităŃilor fiscale.

k) Nu îmi pasă dacă autorităŃile fiscale consideră că nu acŃionez aşa cum se cuvine.

l) Dacă autorităŃile fiscale se comportă dur cu mine, voi deveni necooperant.

Jocul strategic Legea este percepută ca fiind mai degrabă un instrument ce poate fi adaptat scopurilor individuale, decât ca un set de reglementări care trebuie respectate de către contribuabil. În domeniul comportamentului fiscal, “jocul strategic” se referă la jocurile de

m) Îmi face plăcere să petrec timpul studiind măsura în care modificările sistemului fiscal îmi vor afecta activitatea.

n) Îmi face plăcere să discut cu prietenii despre breşele sistemului fiscal.

o) Îmi place jocul de identificare a zonei

10

tip “poliŃist-infractor”, contribuabilii identificând breşele legislative pentru avantajele pe care acestea le conferă şi percepând agenŃii fiscali drept poliŃişti al căror scop este prinderea contribuabililor abili. Jocurile se desfăşoară între contribuabilii care caută să detecteze posibilităŃile de creştere a veniturilor proprii şi autorităŃile fiscale care încearcă să crească veniturile publice.

gri din legislaŃia fiscală.

Sursa: V. Brainthwaite, 2003, p. 20 apud E. Kirchler, 2007, p. 109 şi E. Kirckler, I. Wahl, 2010, p. 333-336.

Factori care motivează şi stimulează conformarea

Pornind de la cei doi determinanŃi ai modelului „pantei alunecoase” – puterea autorităŃilor şi încrederea în autorităŃi – Kirchler et al. (2008) analizează o serie de factori, care luaŃi în analiză, ar putea duce ajuta la crearea unor reglementări al căror efect să fie creşterea respectării obligaŃiilor fiscale.

Cel puŃin la nivel teoretic, respectarea obligaŃiilor fiscale este determinată de următorii factori:

1) Probabilitatea de audit. Majoritatea studiilor arată că impactul pe care probabilitatea de audit îl are asupra respectării obligaŃiilor fiscale este mai degrabă scăzut. In acest context nu este considerată importantă probabilitatea de audit în sine, cât mai degrabă percepŃia subiectivă a acestei probabilităŃi şi interpretarea asociată în funcŃie de aversiunea individuală faŃă de risc. În modelul pantei alunecoase, aversiunea faŃă de risc este relevantă în condiŃiile unei încrederi scăzute în autorităŃi; în cazul în care nivelul de încredere în autorităŃi ar fi ridicat, aversiunea faŃă de risc ar deveni un factor irelevant, deoarece tendinŃa de a calcula probabilităŃile şi de a achita obligaŃiile fiscale se încadrează în respectarea normelor.

2) Amenzile nu influenŃează neapărat respectarea obligaŃiilor fiscale, însă sunt puternic corelate cu puterea autorităŃilor şi cu încrederea în autorităŃi. Amenzile care sunt prea mici pot fi percepute ca un indicator că statul este slab şi incapabil să controleze răufăcătorii, subminând încrederea în rândul contribuabililor oneşti. Amenzile foarte ridicate ar putea submina percepŃia privind justiŃia retributivă şi ar induce evazioniştilor dorinŃa de a încerca mai tare să-şi recupereze pierderile suferite în urma plăŃii amenzilor.

3) Rata de impozitare. Impactul pe care ratele de impozitare îl au depinde de nivelul de încredere. Când încrederea este redusă, o taxă de impozitare ridicată poate fi văzută ca un tratament inechitabil pentru contribuabili şi poate fi percepută ca o încălcare a drepturilor. Când încrederea este ridicată, acelaşi nivel al ratei de impozitare poate fi interpretat ca o contribuŃie la comunitate, de care poate profita fiecare individ.

4) CunoştinŃe privind taxarea şi participarea. CunoştinŃele privind impozitarea sunt corelate pozitiv cu respectarea obligaŃiilor fiscale. De asemenea, participarea directă în procesul de luare a deciziilor privind taxele are efecte pozitive asupra respectării obligaŃiilor fiscale. Atât

11

cunoştinŃele subiective privind taxarea cât şi participarea sunt corelate pozitiv cu încrederea, pe când lipsa parŃială sau totală a cunoştinŃelor este corelată cu neîncrederea. Prin urmare o cunoaştere bună a taxelor va conduce către un nivel mai ridicat de respectare a obligaŃiilor fiscale, pe când lipsa acestor cunoştinŃe va înregistra un efect contrar.

5) Atitudini privind taxele. Atitudinile încurajează indivizii să acŃioneze în conformitate cu ele. Prin urmare, un plătitor de taxe care are o atitudine pozitivă privind evaziunea, este de presupus că îşi va respecta obligaŃiile fiscale mai puŃin decât unul cu o atitudine negativă. Atitudinile sunt importante atât în relaŃie cu încrederea cât şi în relaŃie cu puterea. Pe de o parte, o atitudine favorabilă va spori încrederea în autorităŃi, şi pe cale de consecinŃă logică, va spori respectarea obligaŃiilor fiscale voluntare. Pe de altă parte, atitudinea faŃă de autorităŃi poate fi relevantă în înŃelegerea şi interpretarea utilizării puterii (fie în sens pozitiv, fie în sens negativ). Atitudinile privind taxarea depind, în general, de percepŃia modului în care au fost utilizaŃi banii colectaŃi şi prin urmare, sunt conectate cu nivelul de cunoştinŃe.

6) Normele personale, sociale şi naŃionale. Normele individuale sunt conectate cu raŃionamentul moral, autoritarismul şi machiavelismul, cu egoism, dependenŃă de normă şi valori. Există o suprapunere considerabilă între normele/ valorile individuale şi valorile fiscale: cu cât este mai dezvoltat raŃionamentul moral sau etica fiscală, cu atât este mai probabil ca să existe conformare voluntară. Normele sociale sunt legate de comportamentul grupului de referinŃă (prieteni, familie, cunoştinŃe, etc.). În cazul în care contribuabilii cred că nerespectarea obligaŃiilor fiscale este un comportament răspândit şi aprobat de grupul de referinŃă este foarte probabil ca ei să-şi asume un astfel de comportament. La nivelul normelor naŃionale, acestea sunt standarde culturale, adesea reflectate chiar de lege. Atunci când încrederea în conducerea politică şi în administraŃie sunt ridicate, respectarea voluntară a obligaŃiilor fiscale este mai des întâlnită. Normele sunt în relaŃie atât cu puterea cât şi cu încrederea. În primul rând, normele naŃionale sunt reprezentate în legislaŃia fiscală şi definesc rolul autorităŃii în legislaŃia fiscală, având o influenŃă directă asupra puterii lor. În al doilea rând, normele sociale, cum ar fi convingerea că evaziunea fiscală este o infracŃiune minoră, împiedică activitatea autorităŃilor fiscale. O normă percepută de toŃi cetăŃenii ca fiind o contribuŃie echitabilă ar determina creşterea încrederii în autorităŃi şi conformarea.

7) Corectitudinea percepută. În discuŃia privind corectitudinea percepută, de cele mai multe ori se iau în considerare trei dimensiuni: (a) justiŃia distributivă, care se referă la schimbul de resurse, atât beneficii cât şi costuri, (b) justiŃia procedurală, care se referă la procesul de distribuire a resurselor, şi (c) justiŃia retributivă, care se referă la corectitudinea percepută a sancŃiunilor în cazul încălcării normei. Corectitudinea percepută este puternic corelată cu încrederea. Un tratament corect faŃă de contribuabili va ajuta la construirea şi menŃinerea încrederii.

12

Tabel 2. Prezentare sintetică a factorilor care influenŃează conformarea

Factori Impactul asupra conformării

CorelaŃii

Probabilitatea de audit

Impact mai degrabă scăzut

PercepŃia subiectivă a probabilităŃii unui audit depinde de aversiunea individuală faŃă de risc care este relevantă doar în condiŃiile unei încrederi scăzute în autorităŃi.

Amenzile Impact mai degrabă scăzut

Interpretate de contribuabili în funcŃie de încrederea şi puterea percepută a autorităŃilor.

Rata de impozitare

Impactul depinde de nivelul de încredere în autorităŃi

În condiŃii de încredere scăzută, o rată ridicată de impozitare este percepută ca tratament inechitabil.

CunoştinŃe privind taxarea şi participarea

Impact mai degrabă ridicat şi pozitiv

Lipsa parŃială sau totală a cunoştinŃelor este corelată cu neîncrederea şi implicit cu neconformarea. Similar, lipsa de participare în procesul de luare a deciziilor privind taxele.

Atitudini privind taxele

Impact puternic, negativ sau pozitiv în funcŃie de atitudini

Atitudinile pozitive sau tolerante faŃă de evaziune susŃin neconformarea. Atitudinile privind taxarea depind, în general, de percepŃia modului în care sunt utilizaŃi banii publici.

Normele personale, sociale şi naŃionale

Impact puternic asupra valorilor fiscale

Dacă neconformarea este un comportament răspândit şi considerat social acceptabil, atunci creşte probabilitatea neconformării. Dacă evaziunea fiscală este social definită ca infracŃiune minoră, atunci creşte probabilitatea neconformării.

Corectitudinea percepută

Impact puternic Dacă tratamentul faŃă de contribuabili este perceput ca fiind incorect scade încrederea în autorităŃi şi creşte probabilitatea neconformării.

Sursa: Kirchler et al. (2008).

Punând în balanŃă factorii de mai sus, Kirchler et al. concluzionează că poziŃia pe care autorităŃile o adoptă în relaŃia cu contribuabilii este foarte importantă pentru respectarea obligaŃiilor fiscale de către aceştia. Astfel, unul dintre cele mai importante aspecte în această ecuaŃie îl reprezintă construirea încrederii în autorităŃile fiscale. Abordarea „poliŃist - infractor” este una foarte costisitoare, cu efecte îndoielnice care ridică şi problema „pazei paznicilor”. Mai mult, mesajul pe care îl transmite este de neîncredere. Viziunea „serviciu - client” motivează contribuabilii prin metode ce promovează încrederea şi conformarea voluntară. Cu alte cuvinte, educarea şi oferirea de suport contribuabililor vor înregistra efecte pozitive mult mai numeroase în asumarea responsabilităŃilor fiscale decât controlul excesiv şi măsurile severe nechibzuite.

3.3 Serviciile A.N.A.F. oferite contribuabililor

Pentru a avea o imagine de ansamblu a activităŃii şi serviciilor oferite contribuabililor din România de către A.N.A.F. au fost consultate următoarele documente:

– Strategia de Administrare Fiscală 2012-2016, – Strategia AgenŃiei NaŃionale de Administare Fiscală privind serviciile oferite contribuabililor 2013-2017 şi – Carta contribuabilului.

13

Principalele servicii identificate în aceste documente strategice sunt prezentate în subcapitolul 5.6.1.

Elementele teoretice prezentate mai sus, precum şi informaŃiile culese din documentele strategice ale A.N.A.F. privind activitatea instituŃiei şi serviciile oferite contribuabililor, au fost folosite la elaborarea instrumentelor de cercetare.

3.4 Referinţe

AdministraŃia NaŃională de Administrare Fiscală, Strategia AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală privind serviciile oferite contribuabililor 2007-2013.

Ministerul FinanŃelor Publice, AdministraŃia NaŃională de Administrare Fiscală, Carta contribuabilului disponibilă online http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/CARTA_CONTRIBUABILULUI_10032010.pdf.

Ministerul FinanŃelor Publice, AdministraŃia NaŃională de Administrare Fiscală (2012) Strategia de Administrare Fiscală 2012-2016, Bucureşti.

Hofstede, G. (1980) Culture's Consequences: International differences in work related values, Sage Publications, London.

Kirchler, E. (2007) Psihologia Economică a Comportamentului Fiscal, traducere Bătrâncea, L.M., Editura Risoprint, Cluj Napoca.

Kirchler, E., Hoelzl. E., Wahl, I. (2008) Enforced versus voluntary tax compliance: The „slippery slope” framework in Journal of Economic Psychology 29,0. 210-225.

Kirchler, E., Wahl, I. (2010) Tax compliance inventory TAX-I: Designing an inventory for survey of tax compliance in Journal of Economic Psychology 31, p. 331-246.

M. Stănculescu şi A. Aprahamian (2010) Financial literacy in Romania, World Bank Report, http://siteresources.worldbank.org/INTECAREGTOPPRVSECDEV/Resources/Romania_Financial_Literacy_June_2010.pdf

4 METODOLOGIA CERCETĂRII

Cercetarea sociologică a inclus o componentă calitativă şi o componentă cantitativă.

COMPONENTA DE CERCETARE CALITATIVĂ a presupus realizarea de interviuri şi focus-grupuri.

Interviuri contribuabili

Obiective specifice:

– Identificarea şi evaluarea nevoilor de dezvoltare a serviciilor fiscale şi a procesului de administrare.

– Identificarea principalelor teme şi itemi care vor fi utilizaŃi la realizarea chestionarului pentru sondaj.

Volum şi instrument: – 120 de interviuri semistructurate pe baza unui ghid de interviu care a fost elaborat în conformitate cu obiectivele cercetării şi cu cadrul teoretic.

– RespondenŃii la interviuri au fost selectaŃi din Registrul Statistic al Întreprinderilor - REGIS administrat de INS.

Livrabile predate: – Livrabil C1.1_Lista participanŃilor la interviuri – Livrabil C1.2_Ghid interviuri – Livrabil C1.3_Raport de control privind desfăşurarea interviurilor – Livrabil C1.4_Transcripturi interviu – Livrabil C1.5_Lista operatorilor de interviu – RI1_Raport intermediar 1

Focus-grupuri


– Identificarea elementelor care vor orienta campania media pentru eficientizarea comunicării publice.

Volum şi instrument: Au fost realizate 7 focus-grupuri după cum urmează: – 5 focus-grupuri în rândul contribuabililor: câte un focus-grup

intracategorial pentru fiecare categorie de contribuabili cu obligaŃii declarative şi un focus-grup intercategorial cu câte doi reprezentanŃi din fiecare categorie de contribuabili cu obligaŃii declarative;

– 1 focus-grup cu reprezentanŃi din rândul jurnaliştilor (din audio-vizual şi presa scrisă) care activează în redacŃii/departamente economice;

– 1 focus-grup cu reprezentanŃi din rândul asociaŃiilor profesionale, patronatelor şi sindicatelor.

Livrabile predate: – Livrabil C3.1_Ghid focus-grup – Livrabil C3.2_Raport de control privind desfăşurarea focus-

grupurilor – Livrabil C3.3_Transcripturi focus-grupuri – RI3_Raport intermediar 3

15

COMPONENTA DE CERCETARE CANTITATIVĂ a presupus realizarea a două sondaje reprezentative, pe bază de chestionar.

Sondaj de opinie contribuabili


– Identificarea profilurilor pentru populaŃia de contribuabili. – Asigurare suport pentru dezvoltarea unui mecanism participativ.

Volum şi instrument: A fost realizat un sondaj în rândul contribuabililor cu obligaŃii declarative (mari, mijlocii, mici şi persoane fizice), pe bază de chestionar, pe un eşantion de 13.579 unităŃi, reprezentativ la nivel judeŃean, sectorial şi pentru fiecare din cele patru categorii de contribuabili.

Livrabile predate: – Livrabil C2.1_Eşantion sondaj contribuabili – Livrabil C2.2_Chestionar sondaj contribuabili formă iniŃială – Livrabil C2.3_Raport pretestare sondaj contribuabili – Livrabil C2.4_Materiale teren sondaj contribuabili – Livrabil C2.5_Chestionar sondaj contribuabili formă finală – Livrabil C2.6_Listă operatori de teren – Livrabil C2.7_Raport de control privind desfăşurarea sondajului cu

contribuabili – RI2A_Raport intermediar 2. A. Raport metodologic. Raport de

culegere a datelor – RI2B_Raport intermediar 2. B. Raport de cercetare asupra indicilor

şi indicatorilor. Raport final

Sondaj de opinie funcŃionari publici


– Evaluarea capacităŃii A.N.A.F. de a răspunde nevoilor contribuabililor şi de a dezvolta servicii fiscale.

– Identificarea unor posibile zone de risc (probabilitate ridicată de non-conformare la declarare şi plată).

Volum şi instrument: A fost realizat un sondaj în rândul funcŃionarilor publici cu activitate în zona front-office ai administraŃiei fiscale (activitate de asistenŃă contribuabili, activitate de relaŃii cu publicul şi activitate de control), pe bază de chestionar, pe un eşantion de 1.540 de subiecŃi, reprezentativ pentru populaŃia de funcŃionari publici din acest sector.

Livrabile predate: – Livrabil C4.1_Eşantion sondaj funcŃionari publici – Livrabil C4.2_Chestionar sondaj funcŃionari publici formă iniŃială – Livrabil C4.3_Raport pretestare sondaj funcŃionari publici – Livrabil C4.4_Materiale teren sondaj funcŃionari publici – Livrabil C4.5_Chestionar sondaj funcŃionari publici formă finală – Livrabil C4.6_Listă operatori de teren – Livrabil C4.7_Raport de control privind desfăşurarea sondajului cu

funcŃionari publici – RI2A_Raport intermediar 2. A. Raport metodologic. Raport de

16

culegere a datelor – RI2B_Raport intermediar 2. B. Raport de cercetare asupra indicilor

şi indicatorilor. Raport final

4.1 Datele şi metoda de analiză

Capitolul 5 prezintă analiza şi interpretarea integrată a tuturor datelor culese în cadrul cercetării. Analiza datelor este organizată în jurul marilor dimensiuni teoretice: mediul instituŃional general în care funcŃionează A.N.A.F.; relaŃia contribuabili - A.N.A.F.; conformarea faŃă de obligaŃiile fiscale în România; interacŃiunea contribuabili - A.N.A.F. pentru principalele proceduri fiscale, precum şi pentru categoriile de taxe şi impozite; serviciile pentru contribuabili oferite de A.N.A.F., utilizarea şi satisfacŃia contribuabililor faŃă de acestea; mediul de lucru şi integritatea (corupŃia) în cadrul A.N.A.F.; şi specificaŃii tehnice pentru o viitoare campanie media.

Cu privire la toate aceste teme, percepŃiile şi opiniile contribuabililor sunt puse în oglindă cu punctele de vedere ale funcŃionarilor A.N.A.F.

Analiza are la bază atât datele cantitative (obŃinute prin sondaj), cât şi pe datele calitative (interviuri şi focus grupuri).

Două metode sunt folosite pentru construirea indicilor (scoruri): (1) Analiza factorială - scoruri factoriale cu valoare medie egală cu zero, care în mod tipic variază în intervalul (-3, +3); (2) Metoda opiniei dominante (Hofstede, 1980) - indici ai opiniei dominante determinaŃi pe baza formulei:

(P-N) * (T-NR)*100/T*T,

unde P - răspunsuri pozitive, N - răspunsuri negative, NR - răspunsuri neutre sau non-răspunsuri şi T - număr total de variabile.

Acest tip de indice variază între -1 (atitudine negativă) şi +1 (atitudine pozitivă).

Deşi analiza are la bază testarea sistematică a unor seturi de predictori (prezentaŃi mai jos), în cadrul raportului sunt incluse doar rezultatele statistic semnificative (pentru p≤0.5). În cele mai mai multe tabele şi figuri din raport, suma procentelor este de 100%. Cu toate acestea, în unele situaŃii totalul poate varia în plus sau în minus, în funcŃie de cum au fost rotunjite zecimalele.

Sondajul în rândul contribuabililor (N=11.983 cazuri valide): Rată de răspuns de 95%, fiind asigurată completitudinea de 85% a chestionarelor, în conformitate cu condiŃiile din Caietul de sarcini. Datele folosite pentru analiză au fost corectate şi validate prin metode statistice specifice, utilizându-se un set de corelaŃii logice, dezvoltate în cadrul proiectului. Datele nu sunt ponderate.

Analiza datelor a constat în testarea sistematică a următorului set de predictori:

– Tipul contribuabilului Contribuabili mari, Contribuabili mijlocii, Întreprinderi mici, Persoane fizice cu obligaŃii declarative (variabilă din eşantion)

– Grupa de mărime Micro – 0-9 salariaŃi; Mică – 10-49 salariaŃi; Medie – 50-249 salariaŃi; Mare – 250 salariaŃi şi peste

– Clasa CAEN ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice; Agricultură, silvicultură,

17

pescuit; ComerŃ; ConstrucŃii; Hoteluri şi restaurante; Industrie; Sănătate, asistenŃă socială şi învăŃământ; Transport; Alte servicii

– Forma de proprietate Stat (integrală de stat, majoritară de stat, publică de interes naŃional şi local); Privat (majoritară privată, integrală privată, integrală străină); Cooperatistă/ obştească

– Forma juridică Firme; Persoane fizice – Regiunea Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest,

Centru, Bucureşti-Ilfov (variabilă din eşantion).

Profilul eşantionului de contribuabili pe principalii predictori este prezentat în tabel A.1 (Anexă).

Sondajul în rândul funcŃionarilor A.N.A.F. care intră în relaŃie directă cu contribuabilii (N=1.532 cazuri valide): Rată de răspuns de 100%, fiind asigurată completitudinea de 85% a chestionarelor. Datele folosite pentru analiză au fost corectate şi validate prin metode statistice specifice, utilizându-se un set de corelaŃii logice, dezvoltate în cadrul proiectului. Datele nu sunt ponderate. Analiza datelor a constat în testarea sistematică a următorului set de predictori:

– Unitate fiscală

DGFP AFPCM AFPM/S AFPO ANV DRAOV DJAOV BV

DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice AdministraŃia FinanŃelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii AdministraŃia FinanŃelor Publice a Municipiului/ Sectorului AdministraŃia FinanŃelor Publice a Oraşului Autoritatea NaŃională a Vămilor DirecŃia Regională pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale DirecŃia JudeŃeană pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale Birou Vamal

– Tipul activităŃii Activitate de asistenŃă contribuabili; Activitate de relaŃii cu contribuabilii; Activitate de control

– Tip funcŃionar public Debutant; Definitiv – PoziŃia funcŃionarului public De conducere; De execuŃie – Perioada în care a intrat în

administraŃia fiscală Înainte de 1990; 1990-1995; 1996-1999; 2000-2004; 2005-2007 2008 şi după

– Istoric profesional A lucrat doar în A.N.A.F.; A lucrat în A.N.A.F. şi în altă instituŃie publică; A lucrat în A.N.A.F. şi în sectorul privat

– Vârsta sub 35 de ani; 35-44 de ani; 45-55 de ani; 55 de ani şi peste – Sex Masculin; Feminin

– Nivel de educaŃie Liceu; Şcoala post-liceală, tehnică sau de maiştri; Universitar de scurtă durată; Universitar de lungă durată; Studii post universitare

– Regiunea Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru, Bucureşti-Ilfov (variabilă din eşantion).

Trebuie precizat faptul că s-au înregistrat non-răspunsuri pentru o parte dintre predictorii utilizaŃi. Deoarece desfăşurarea sondajului s-a suprapus cu perioada de modificări structurale şi de personal din cadrul administraŃiilor fiscale, au fost funcŃionari care au refuzat să ofere informaŃii personale care ar fi putut duce la identificarea lor (vârstă, nivel educaŃie, vechime, tip funcŃie).

18

Profilul eşantionului de funcŃionari A.N.A.F. pe principalii predictori este prezentat în tabel A.2 (Anexă). Datele studiului arată că populaŃia de funcŃionari care intră în contact cu contribuabilii este majoritar feminină (67%), cu o vârstă medie de 45 de ani. În proporŃie de peste 90% au studii universitare sau postuniversitare.3 Jumătate dintre funcŃionari au ca tip de activitate relaŃia cu contribuabilii, fiind urmaŃi de cei care desfăşoară activitate de control (37%) şi de cei care oferă asistenŃă contribuabililor (13%). Ponderea celor care au o poziŃie de conducere în cadrul unităŃilor fiscale este de 14%; dintre aceştia, aproape două treimi au în subordine maxim 9 angajaŃi. Similar altor instituŃii publice, femeile sunt majoritare între funcŃionarii A.N.A.F. care intră în contact cu contribuabilii, dar poziŃiile de conducere sunt ocupate într-o măsură demnificativ mai mare de către bărbaŃi.

Figura 3 DistribuŃia funcŃionarilor A.N.A.F. în funcŃie de tipul funcŃiei şi sex (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Interviurile cu contribuabili:4 Au fost realizate 120 de interviuri semistructurate pe baza unui ghid de interviu, care a fost elaborat în conformitate cu obiectivele cercetării şi cu cadrul teroretic. Ghidul a fost discutat şi agreat cu Beneficiarul. Principalele teme din ghidul de interviu au fost: informaŃii financiare generale; atitudini privind încrederea şi autoritatea statului; relaŃia contribuabililor cu autorităŃile fiscale; interacŃiunea cu autorităŃile fiscale (îndeplinirea procedurilor, frecvenŃa interacŃiunii, modul de interacŃiune, respectarea termenelor procedurale, mulŃumirea faŃă de interacŃiunea cu autorităŃile fiscale, principalele probleme întâmpinate); declararea/plata obligaŃiilor fiscale, evaluarea legislaŃiei şi a procedurilor fiscale corespunzătoare fiecărei categorii de taxe sau impozite, costurile aferente îndeplinirii procedurilor fiscale; utilizarea Internetului pentru interacŃiunea cu autorităŃile fiscale; folosirea ”micilor atenŃii”, ”cadourilor” sau relaŃiilor pentru rezolvarea problemelor fiscale şi semnalarea faptelor de corupŃie; utilizarea serviciilor A.N.A.F. şi satisfacŃia faŃă de acestea; conformarea contribuabililor; depunerea sesizărilor, contestaŃiilor sau petiŃiilor; comunicarea cu autorităŃile fiscale.

RespondenŃii la interviuri au fost selectaŃi aleatoriu (câte 30 din fiecare categorie de mărime) din Registrul Statistic al Întreprinderilor - REGIS administrat de INS. RespondenŃii sunt întreprinderi, 3 13% dintre funcŃionari şi-au completat studiile, urmând facultate sau cursuri postuniversitare, după ce au intrat în administraŃia publică. 4 Perioada de culegere a datelor a fost iunie-iulie 2013.

17 8312 8814 860

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1 de conducere 2 de execuţie

1 masculin

2 feminin

Total eşantion

19

indiferent de forma de proprietate, care activează într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităŃilor economiei naŃionale (CAEN, Rev2), care au fost identificate şi extrase din registrul statistic REGIS, dintre întreprinderile economice cu personalitate juridică, active la 31.12.2011 şi care nu au declarat în sursele administrative încetare de activitate până la data de 30.04.2013. Interviurile acoperă 19 judeŃe, distribuite în toate regiunile de dezvoltare, aşa cum arată harta de mai jos.

Figura 4. DistribuŃia interviurilor cu contribuabili pe regiunile de dezvoltare (număr)

Interviurile au fost realizate cu contribuabili din toate domeniile de activitate, aşa cum arată Figura A.1 din Anexă. La interviuri au răspuns din partea contribuabililor: contabili, avocaŃi, directori financiari, directori generali şi chiar administratorii sau întreprinzătorii privaŃi (PFA, liber profesionist etc.).

Cercetarea calitativă pe bază de interviuri a fost realizată cu succes, dar a fost deosebit de dificilă, dat fiind faptul că interviurile au fost înregistrate, în conformitate cu Caietul de sarcini. Dintre toŃi cei 120 participanŃi la interviuri, 48 (40%) au ales refuzul mascat. Adică, au acceptat interviul şi înregistrarea acestuia, dar au oferit răspunsuri ”goale”, monosilabice şi înalt dezirabile. Conform acestor interviuri, România apare ca o ”societate ideală”, inexistentă în realitate: politicile sunt ”fără cusur” şi aplicate corespunzător de autorităŃi publice competente, unor contribuabili cu o cunoaştere expertă asupra

12

7

16

17

7

28 21

12

20

reglementărilor şi cu un comportament corect, în baza unei relaŃii simetrice, participative şi de încredere. Întreaga imagine este deformată în sensul dezirabilităŃii duse la extrem. Aceste interviuri nu au adus plus de valoare la analiza calitativă a datelor.

AlŃi 49 participanŃi la interviuri (sau 40% din toŃi participanŃii) au optat pentru ”calea de mijloc”. Au oferit multe răspunsuri monosilabice (unele dezirabile şi unele critice) sau au folosit exprimări echivoce pe care nu au dorit să le clarifice.5 Totuşi, pe lângă acestea, au oferit şi opinii mai elaborate asupra unor teme, care au permis analiza calitativă a datelor.

În fine, cea de-a treia categorie cuprinde 23 respondenŃi (sau 20% din participanŃi) care au oferit răspunsuri elaborate şi bine argumentate la majoritatea întrebărilor din ghidul de interviu. Cea mai mare parte a acestor interviuri au pus în discuŃie atât aspecte pozitive, cât şi negative şi au introdus în discuŃie o mulŃime de nuanŃe, în încercarea de a evita generalizările. Aceste interviuri oferă datele principale pentru analiza calitativă.

Categoriile6 de interviuri în funcŃie de conŃinut nu sunt asociate nici cu mărimea contribuabilului, nici cu regiunea şi nici cu activitatea economică pe care o desfăşoară.

Focus-grupurile. Au fost realizate 7 focus-grupuri, după cum urmează:

– 5 focus-grupuri în rândul contribuabililor: câte un focus-grup intracategorial pentru fiecare categorie de contribuabili cu obligaŃii declarative şi un focus-grup intercategorial cu câte doi reprezentanŃi din fiecare categorie de contribuabili cu obligaŃii declarative;

– 1 focus-grup cu reprezentanŃi din rândul jurnaliştilor (din audio-vizual şi presa scrisă) care activează în redacŃii/departamente economice;

– 1 focus-grup cu reprezentanŃi din rândul asociaŃiilor profesionale, patronatelor şi sindicatelor.

DiscuŃiile s-au desfăşurat pe baza unui ghid de focus-grup, care a fost elaborat în conformitate cu obiectivele cercetării şi cu Caietul de sarcini. Principalele teme de discuŃii cuprinse în ghidul de focus grup au fost:

• RelaŃia dintre A.N.A.F. şi contribuabili: caracterizarea relaŃiei din perspectiva celor două scenarii teoretice: „poliŃist-infractor”/ „serviciu-client”, puncte tari şi puncte slabe în funcŃionarea relaŃiei A.N.A.F. – contribuabili.

• Nevoile de dezvoltare a serviciilor fiscale: mulŃumirea cu serviciile pe care le utilizează, nevoia de îmbunătăŃire a serviciilor existente, nevoia de dezvoltare de noi servicii.

• Campanie media: mijloace de comunicare, site A.N.A.F., chestionar online de satisfacŃie, modul participativ, sigla.

5 Spre exemplu, la întrebarea ”Câtă încredere aveŃi în autorităŃile fiscale?” răspunsurile din această categorie includ: ”Aş avea... destul de puŃină”, ”Nu ştiu ce să spun. Am încredere.”, ”Ca persoană nu am deloc, dar aşa ... să fie puŃină, de-un 7 acolo.” sau ”Să tot fie, ... ziceŃi vreo notă acolo”. La rugămintea de a detalia sau a explica, răspunsurile deveneau: ”Nu ştiu”, ”Nu vă pot spune”, ”LăsaŃi aşa ...” sau ”Lasă, că ştiu ei!” 6 Indiferent de cele trei categorii de interviuri discutate anterior, 8 respondenŃi şi-au presărat discursul cu o multitudine de expresii de coloratură sau chiar injurioase, fie ca un element de stil personal, fie ca să sublinieze aspecte total nesatisfăcătoare.

21

5 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INTEGRATĂ A DATELOR

5.1 Relaţia contribuabili – A.N.A.F.

În prima secŃiune, este analizată încrederea generală în mediul instituŃional în care acŃionează administraŃia fiscală din România, adică percepŃiile contribuabililor cu privire la: sistemul legislativ, instituŃiile publice, funcŃionarul public, banii publici şi conformarea fiscală. În secŃiunea a doua, sunt analizate percepŃiile asupra puterii autorităŃilor de a controla în mod eficient contribuabilii. În secŃiunea a treia, cele două dimensiuni - încredere şi autoritate - sunt combinate în baza modelului „pantei alunecoase” (Kichler, 2007) pentru a identifica percepŃia dominantă cu privire la relaŃia contribuabili - A.N.A.F. Capitolul se încheie cu o analiză a satisfacŃiei şi încrederii contribuabililor în autorităŃile fiscale.

5.1.1 Încrederea în instituţiile şi autorităţilor publice

Majoritatea contribuabililor manifestă o atitudine de neîncredere în instituŃiile şi autorităŃile publice. Pe de o parte, interviurile cu contribuabili au pus în evidenŃă o atmosferă generală marcată de neîncredere în autorităŃi. PiaŃa este descrisă ca fiind distorsionată, afectată puternic de criză şi dificil de supravieŃuit pentru agenŃii economici. În aceste condiŃii, sunt şi mai ridicate aşteptările din partea instituŃiilor publice de a monitoriza situaŃia, de a comunica cu populaŃia, de a găsi soluŃii la problemele generalizate pentru anumite categorii de populaŃie sau de a acŃiona eficient şi echitabil. Majoritatea interviurilor prezintă însă situaŃia în termeni critici sau foarte negativi. În rare cazuri situaŃia este descrisă pozitiv sau ca având o evoluŃie pozitivă.

Pe de altă parte, datele de sondaj conturează o imagine foarte asemănătoare (Figura 5). Cei mai mulŃi contribuabili consideră că: instituŃiile şi autorităŃile publice sunt orientate către oferirea de servicii sau oportunităŃi de consiliere gratuită în domeniul juridic şi fiscal doar într-o mică sau foarte mică măsură; presiunea fiscală este doar în mică sau foarte mică măsură distribuită echitabil în rândul diferitelor categorii de contribuabili; sistemul legislativ nu este transparent, iar banii publici sunt utilizaŃi în mod adecvat doar într-o mică sau foarte mică măsură.

22

Figura 5. În ce măsură credeŃi că în România…? (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Non-răspunsuri<1%.

Date: CERME, Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici.

Legendă: Q2a InstituŃiile şi autorităŃile publice sunt orientate către oferirea de servicii şi sunt interesate în susŃinerea cetăŃenilor

Q2c Presiunea fiscală este distribuită echitabil în rândul diferitelor categorii de contribuabili

Q2d Sistemul legislativ este transparent

Q2e InstituŃiile şi autorităŃile publice oferă cetăŃenilor oportunităŃi de consiliere gratuită privind chestiuni juridice şi fiscale

Q2i Banii publici sunt utilizaŃi în mod adecvat, doar o mică parte din ei fiind sustraşi de oamenii politici

Q2k Cheltuielile bugetare ale statului sunt transparente pentru cetăŃeni, deoarece aceştia sunt informaŃi periodic despre modalitatea de utilizare a banului public rezultat din colectarea impozitelor şi taxelor.

Sistemul legislativ este perceput de contribuabili ca fiind ”stufos”, lipsit de transparenŃă, neclar (adică ”interpretabil” şi plin de ”portiŃe”) şi mai ales într-o continuă schimbare: ”Nici nu apuci să afli ce s-a schimbat că intervin iar schimbări.” (Contribuabil mare, Industrie, Nord-Vest) Acest fapt adânceşte neîncrederea în autorităŃi şi erodează serios cunoştinŃele (dar şi interesul pentru informare) în domeniul legislativ: ”La ce bun să te străduieşti să înveŃi, că se schimbă la minut, îŃi trebuie o armată să urmăreşti modificările şi ei oricum îŃi găsesc ceva să te ardă. Aşa că, ... mergi pe ce mai afli în stânga şi dreapta, şi te rogi la Dumnezeu”. (Persoană fizică, ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice, Bucureşti-Ilfov).

Mai mult, schimbările legislative cu efecte asupra contribuabililor nu sunt anunŃate din timp şi, în general, sunt implementate fără a fi în prealabil pregătite (prin organizare în interiorul instituŃiei şi prin campanii de informare în afara acesteia), ceea ce contribuie la senzaŃia de ”haos legislativ” şi pune în dificultate atât contribuabilii, cât şi funcŃionarii publici. Pe de o parte, astfel de schimbări ”peste noapte” ale regulilor şi procedurilor cresc costurile de conformare la niveluri nesustenabile pentru o mare parte dintre contribuabili, dar şi deteriorează şi mai mult relaŃia contribuabili – funcŃionari.

– Sistemul legislativ este transparent? InstituŃiile şi autorităŃile publice oferă cetăŃenilor oportunităŃi de consiliere gratuită privind chestiuni juridice şi fiscale?

– Poate cea mai sensibilă problemă în relaŃia cu instituŃiile statului este aceasta a transparenŃei. Consilierea legislativă gratuită este inexistentă deoarece astfel de programe de consiliere nu sunt anunŃate pe căile de comunicare uzuale adică telefon, email, fax. ... Ar trebui să se pună mai mult accentul pe programe de

2

4

4

4

16

12

8

18

12

12

21

24

42

51

39

33

33

36

37

22

34

34

19

21

10

5

12

17

7

6

0

0 20 40 60 80 100

Q2a

Q2c

Q2d

Q2e

Q2i

Q2k

Foarte mică Mică Medie Mare Foarte mare NŞ/NR

Functionari A.N.A.F.

13

11

10

14

21

21

24

23

23

25

26

29

49

47

48

43

38

38

12

14

15

14

11

9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Q2a

Q2c

Q2d

Q2e

Q2i

Q2k


Contribuabili

23

informare şi consultare a întreprinzătorilor privaŃi, privind modificările legislative, exemple practice referitoare la aceste modificări. (Contribuabil mijlociu, Industrie, Nord-Est)

(...) – De cele mai multe ori trebuie să te interesezi singur, şi sunt multe facilităŃi, de exemplu, care există şi afli

de ele după ce s-au încheiat acele facilităŃi pentru că de fapt nici o autoritate nu te anunŃă: nici A.J.O.F.M.-ul, nici A.N.A.F.-ul, nici nimic, nici de posibilitatea de eşalonare a plăŃilor, dacă ai probleme în anumite luni, A.J.O.F.M.-ul nu îŃi spune în nici un fel de modul în care te poate susŃine cu reduceri de taxe, de CAS, sau altele… Dacă te interesezi singur, da, poŃi să faci. Nu aş zice că e transparent. (Contribuabil mic, Alte servicii, Sud-Vest)

În opinia contribuabililor, instituŃiile publice ” nu sunt orientate înspre oferirea de servicii şi nici nu sunt interesate în susŃinerea cetăŃenilor”. Printre cauze sunt menŃionate atât legislaŃia necorespunzătoare, cât şi proasta organizare sau procedurile greoaie, dar şi faptul că instituŃiile publice nu servesc în primul rând interesul cetăŃenilor, ci interesul statului tradus în multe cazuri prin interesul privat al unor grupuri de interese (mai mult sau mai puŃin oculte, dar în tot cazul ilegitime).

– InstituŃiile şi autorităŃile publice sunt orientate înspre oferirea de servicii şi sunt interesate în susŃinerea cetăŃenilor? – Nu, mai mult, eu nu îi percep ca pe cei care ne oferă nişte servicii. Îi percep mai mult ca pe cei care ne

controlează. (Contribuabil mijlociu, Hoteluri şi restaurante, Nord-Est) – (...) – Cred că lucrurile se îmbunătăŃesc, adică au fost destul de proaste şi încep să fie bune... Păi la A.N.A.F.

dacă reuşeşti să ajungi la cine trebuie da, dar eu am avut probleme să ajung la cine trebuie, mergeam la secretariat mă trimiteau de la ghişeul 1 la ghişeul 2 de la ghişeul 2 la 3, făceam turul instituŃiei în 20 de minute până să ajung la cine trebuie, care cine trebuie era printre primele persoane cu care vorbeam, doar că nu puneam eu întrebarea corect. Nu e o mentalitate de a ajuta contribuabilul, ci mai degrabă de a trimite contribuabilul la altcineva, adică de eliberare de muncă decât de asumarea responsabilităŃii. (Contribuabil mic, ComerŃ, Nord-Est)

Presiunea fiscală este văzută ca fiind distribuită mai degrabă inechitabil în rândul diferitelor categorii de contribuabili pentru că: (1) contribuabilii mari sunt consideraŃi favorizaŃi şi (2) există contribuabili care nu sunt fiscalizaŃi.

– Presiunea fiscală este distribuită echitabil în rândul diferitelor categorii de contribuabili? – Asupra celor mici se pune presiune pentru că nu au relaŃii politice care să-i susŃină şi pentru ei nu

intervine nimeni. O companie mică este foarte datoare să plătească în termen, pe când datornicii mari îşi adună şi îşi adună sume. (Contribuabil mic, ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice, Nord-Vest)

(...) – Nu prea. Aici presiunea fiscală este mult mai mare faŃă de contribuabili mici în raport cu cei mari. Deci

aceeaşi lege se aplică şi pentru contribuabili cu cifra de afacere foarte mică şi pentru cei mari. Nu sunt impozite diferenŃiate. Poate pe parcurs se vor lua măsuri. Din moment ce chiar dacă s-a aplicat ordonanŃa 8 de la 1 februarie, 3% tot îi dezavantajează pe micii contribuabili şi aplicarea TVA-ului la încasare la fel, îi dezavantajează. (Contribuabil mic, Agricultură, silvicultură, pescuit, Sud-Est)

– (...) – Nu aş putea zice, pentru că contribuabilii mari sunt urmăriŃi din mai multe părŃi. Şi de curtea de conturi

şi de finanŃe, deci n-aş zice că cei mari sunt avantajaŃi. (Contribuabil mare, Industrie, Nord-Vest)

Banii publici sunt strânşi prin ”impozitare la sânge”, dar cheltuielile bugetare nu sunt deloc transparente: ”Aici mă refer la faptul că bani publici sunt, dar acest lucru nu se vede nici în ceea ce priveşte infrastructura, nici în ceea ce priveşte sănătatea, învăŃământul, pensiile” (Contribuabil

24

mijlociu, ComerŃ, Centru). CorupŃia este una dintre cauzele lipsei de transparenŃă a cheltuielilor publice: ”Şi chiar dacă există (n.n. date) sunt cu perdea. Oricum nu o să-Ńi arate tot. N-o să-Ńi pună totul pe tavă, ca să ştii despre ce este vorba” (Contribuabil mic, ConstrucŃii, Bucureşti-Ilfov). O astfel de percepŃie a modului în care sunt utilizaŃi banii colectaŃi duce la atitudini negative privind taxele.

– Banii publici sunt utilizaŃi în mod adecvat? – Ce este publicat pe net da, dar nu sunt suficient, nu cred că este totul publicat pe net ce este public e

public, ce nu e public nu se vede. Oamenii nu sunt înştiinŃaŃi. Ar fi un stimulent dacă am vedea ce se întâmplă cu banii. Cei pentru sănătate cică merge la sănătate hai să zicem, aştialalŃii la ITM merg cu la pensii, dar cei 16%? …Măcar să ştiu şi eu unde se duce. Mă rog…la plata la bugetari sau la ce s-or mai duce. Să ni se spună. Ar fi bine. (Persoană fizică, Alte servicii, Nord-Vest)

(...) – Categoric nu sunt transparente ... Din când în când mai aflăm de la televizor că a fost inaugurat un drum,

dar cam atât. (Persoană fizică, ComerŃ, Centru)

Încrederea în mediul instituŃional este mai ridicată în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., fapt normal Ńinând cont că respondenŃii lucrează într-o instituŃie publică (Figura 6). Astfel, aproximativ jumătate dintre funcŃionari consideră că instituŃiile şi autorităŃile publice: (1) oferă cetăŃenilor oportunităŃi de consiliere gratuită privind chestiuni juridice şi fiscale, în mare şi foarte mare măsură şi (2) sunt orientate către oferirea de servicii şi sunt interesate în susŃinerea cetăŃenilor. De asemenea, în opinia lor, sistemul legislativ este mai degrabă transparent. În alte privinŃe însă, cei mai mulŃi funcŃionari tind să fie de acord cu contribuabilii: presiunea fiscală nu este distribuită echitabil între diferitele categorii de contribuabili, banii publici sunt utilizaŃi într-un mod adecvat în mică şi foarte mică măsură, iar cheltuielile bugetare ale statului sunt transparente pentru cetăŃeni doar în mică şi foarte mică măsură.

Sintetizând, indicele7 opiniei dominante arată că aproape două treimi dintre contribuabili exprimă neîncredere (accentuată sau slabă) în autorităŃile şi instituŃiile statului, în timp ce funcŃionarii publici se distribuie predominant între „neîncredere slabă” (28%) şi „încredere slabă” (41%) (vezi Figura 6).

Dintre contribuabili, firmele private, în special cele de mărime medie (50-249 salariaŃi), contribuabilii mari, precum şi cei din regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Vest au probabilitate semnificativ mai mare să exprime neîncredere (accentuată sau slabă) în autorităŃile şi instituŃiile statului.

Dintre funcŃionari, cei care desfăşoară activităŃi de relaŃii cu contribuabilii declară semnificativ mai multă încredere în autorităŃi, iar cei care lucrează în activitatea de control se poziŃionează la polul opus, înregistrând într-o mai mare măsură un nivel de neîncredere accentuată. În funcŃie de unitatea fiscală unde respondentul îşi desfăşoară activitatea, semnificativ mai multă încredere în autorităŃi au reprezentanŃii AdministraŃiei FinanŃelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii şi AdministraŃiei FinanŃelor Publice a Municipiului/ Sectorului. În contrast, funcŃionarii din Autoritatea NaŃională a Vămilor şi din DirecŃiile Regionale pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale înregistrează neîncredere accentuată în semnificativ mai mare măsură. Corelat, funcŃionarii publici de sex masculin declară semnificativ mai puŃină încredere în autorităŃi decât funcŃionarii A.N.A.F. de sex feminin.

7 Indice construit pe baza celor 6 itemi prezentaŃi în Figura 5. Itemii au fost comuni celor două sondaje.

25

Figura 6. Încrederea în autorităŃi pe tip de contribuabil şi pe tip de funcŃionar A.N.A.F. (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Categoriile de încredere/neîncredere au fost determinate prin recodificarea unui indice al opiniei dominante construit folosind cei 6 itemi prezentaŃi în Figura 5.8 DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

În concluzie, relaŃia contribuabili - A.N.A.F. se desfăşoară într-un mediu de încredere foarte scăzută. Conformarea voluntară nu este stimulată şi nici susŃinută de mediul instituŃional general. În consecinŃă, este de aşteptat ca în rândul contribuabililor să predomine conformarea silită sau neconformarea, în funcŃie de puterea percepută a administraŃiei fiscale. Acest aspect este tratat în continuare.

8 Itemii au fost comuni celor două sondaje. Recodificarea indicelui opiniei dominante privind încrederea (TRUSTIOPD) a fost realizată astfel: -100<TRUSTIOPD<-66 = Neîncredere accentuată; -66<TRUSTIOPD<0 = Neîncredere slabă; TRUSTIOPD = 0 = Neutri, indecişi; ; 0<TRUSTIOPD<66 = Încredere slabă; 65<TRUSTIOPD<100 = Încredere accentuată.

4

4

6

5

28

26

31

28

8

12

13

12

41

41

40

41

18

17

10

15

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Activitate de asistenţă

contribuabili

Activitate de relaţii cu

contribuabilii

Activitate de control

Total eşantion functionari

Neîncredere accentuată

Neîncredere slabă

Neutri, indecişi

Încredere slabă

Încredere puternică


23

23

20

20

21

43

41

41

39

41

15

17

20

20

19

14

14

15

16

15

6

6

5

5

5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Contribuabili mari

Contribuabili mijlocii

Întreprinderi mici

Persoane fizice cu obligaţii declarative

Total eşantion contribuabili

Contribuabili

26

5.1.2 Percepţii asupra autorităţii statului

În cadrul interviurilor, contribuabilii au exprimat în mod repetat credinŃa că tratamentul autorităŃilor faŃă de contribuabil nu este nici corect şi nici echitabil în România. Astfel, instituŃiile şi autorităŃile publice (inclusiv administraŃia fiscală) deŃin legitimitatea juridică (adică, au puterea formală de a-i constrânge pe contribuabili să-şi plătească obligaŃiile fiscale), dar nu au legitimitate psihologică (care poate determina cooperarea contribuabililor). În consecinŃă, şi relaŃia contribuabili - A.N.A.F este descrisă de contribuabili ca o relaŃie distorsionată de putere, care reflectă tratamentul incorect şi inechitabil:

(a) În contextul economiei naŃionale, taxele şi impozitele au un nivel ”prea ridicat” faŃă de posibilităŃile reale ale contribuabililor.

(b) Controalele sunt percepute ca semnale ale atitudinii de tip ”poliŃist-infractor” a autorităŃilor fiscale, generând astfel şi mai multă neîncredere. De altfel, controalele nu sunt realizate pe un algoritm echitabil, ci sunt ”Ńintite” către ”cei slabi”, ”fără spate”, mai mici şi mai vulnerabili. Oricum, controalele nu au nici un rol de educare sau suport, ci au întotdeauna la bază ”prezumŃia de infractor care doar trebuie dovedit” şi se încheie în cele mai multe cazuri cu amenzi.

– Întreprinzătorii privaŃi sunt verificaŃi des? – Depinde de categoria de firme în parte. În cazul categoriilor de firme mici şi mijlocii sunt mai des

efectuate verificări, poate şi chiar de 2 ori pe an. Iar de multe ori se dau amenzi datorită micilor nereguli care survin nu din rea voinŃă, ci datorită faptului că legislaŃia se schimbă mult prea des, tot timpul apărând modificări de urmărit şi de efectuat, conducând astfel la mici greşeli aspru sancŃionate de inspectori. Greşeli care în opinia mea, sunt trecute cu vederea în cazul categoriilor de firme mari. (Contribuabil mijlociu, ComerŃ, Centru)

– Nu neapărat. Nu cred că sunt verificaŃi, depinde.Unii da, unii nu. (...) În funcŃie de cât sunt de puternici acei intreprinzători fiscali, în general cei mici cred că sunt verificaŃi mai des. (Persoană fizică, Agricultură, Nord-Est)

– Urmărirea evazioniştilor fiscali este eficientă? – Nu. Se face direcŃionat cu Ńinte. Nu se face legic şi logic, nu se face pe baza unor situaŃii, ci protejaŃi şi

neprotejaŃi. (Contribuabili mic, ComerŃ, Sud-Muntenia) – Nu este eficientă urmărirea evazioniştilor fiscali deoarece se urmăreşte încasarea amenzilor de la

contribuabilii care lucrează cinstit, însă se găsesc deficienŃe în întocmirea actelor, care nu înseamnă evaziune fiscală de fapt. În timp ce marii evazionişti sunt acoperiŃi tot de autorităŃile publice. (Contribuabili mijlociu, Industrie, Centru)

– Eu nu cred că este o soluŃie să urmăreşti cu ajutorul Gărzii Financiare micii evazionişti să zic, ci mai degrabă trebuie urmărite marile şmecherii care se fac, acolo cred că se pierd foarte mulŃi bani şi în general percepŃia mea e că statul român nu ştie să-şi colecteze taxele. (Contribuabil mic, ComerŃ, Nor-Est)

27

– În general, faptele de încălcare a legislaŃiei fiscale sunt detectate? – Aaa…la ăştia micii, săracii nu prea, iar la ăia mari nici nu se complică. (Contribuabil mic, Alte servicii,

Sud-Vest)

(c) Amenzile sunt considerate a fi ”disproporŃionat de mari” şi aplicate inechitabil, fiind un alt semn al puterii autorităŃilor fiscale, fapt ce subminează şi mai mult percepŃia privind justiŃia retributivă şi, cel puŃin teoretic, induce evazioniştilor dorinŃa de a încerca mai tare să-şi recupereze pierderile suferite prin plata amenzilor.

– Când sunt detectaŃi, evazioniştii fiscali se pot aştepta la amenzi foarte ridicate? – Da, aceştia se pot aştepta să primească amenzi ridicate, însă acest lucru nu îi opreşte neapărat să încalce

din nou legea, cu bună ştiinŃă. (Contribuabil mijlociu, Industrie, Centru) – (n.n. Amenzile) Le aplică aiurea, după părerea mea. Încă odată vă spun: la cei mici le aplică sancŃiuni

mari, la cei mari nu le aplică sancŃiuni deloc sau le aplică ceva ce pot să plătească oricând. (Contribuabil mic, ConstrucŃii, Bucureşti-Ilfov)

– Uneori da, alteori nu, în funcŃie de categoria din care fac parte: protejaŃi sau neprotejaŃi. (Contribuabil mic, ComerŃ, Sud-Muntenia)

Statutul de expert nu este recunoscut funcŃionarilor publici, deci nici funcŃionarilor din administraŃia fiscală, din cauza slabei pregătiri profesionale a unor funcŃionari (cu care au interacŃionat sau despre care au auzit), din cauza comportamentului neadecvat al altora, din cauza schimbărilor legislative sau de proceduri implementate ”peste noapte”, fără o bună pregătire a funcŃionarilor în prealabil, dar mai ales din cauza lipsei legitimităŃii psihologice. Conform opiniei dominante, majoritatea funcŃionarilor publici au o slabă pregătire profesională (”nu ştiu să răspundă unor solicitări specifice”, ”răspund doar în doi peri”) şi nu tratează corect şi egal pe toŃi cetăŃenii: ”De obicei suntem trataŃi cu foarte mare indiferenŃă şi cu tupeu aşa, el e tare, el e mare şi noi suntem la cheremul lor” (Persoană fizică, ComerŃ, Sud-Est). În percepŃia majorităŃii contribuabililor, funcŃionarii din administraŃia fiscală (ca şi ceilalŃi funcŃionari publici) nu reprezintă neapărat un interes colectiv superior intereselor individuale.

– FuncŃionarul public este integru? – Eu vreau să cred că da. Nu am ajuns la unul cu care să am probleme, însă, problemele sunt de instruire.

FuncŃionarul nu este capabil să-Ńi dea un răspuns pertinent. Încă odată revin şi arăt că ar trebui relaŃia între contribuabil şi funcŃionar să fie o ALTA. Adică datele pe care i le spui omului, nu pot să fie altele cele pe hârtie şi nu pot să fie altele în calculator…Şi să dai vina pe calculator: : “ŞtiŃi calculatorul a făcut“. Cam astea sunt explicaŃiile la ghişeu. (Persoană fizică, ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice, Bucureşti-Ilfov)

(...) – FuncŃionarul public este depăşit de ceea ce se întâmplă în jurul lui, economic, şi de foarte multe ori este

atras fără voie în tot felul de mişcări ilegale. Cred că mulŃi dintre ei nu o fac în mod intenŃionat sau în mod calculat. Ajung să fie victime. (Contribuabil mic, ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice, Nord-Vest)

În contrabalans cu lipsa de încredere, statul este perceput ca fiind puternic, dar nu şi eficient în a controla contribuabilii. Astfel, datele de sondaj susŃin rezultatele interviurilor (Figura 7). Cei mai mulŃi contribuabili consideră că: majoritatea persoanelor îşi înregistrează afacerea, întreprinzătorii privaŃi sunt verificaŃi foarte des, iar când sunt detectaŃi, evazioniştii fiscali se pot

28

aştepta la amenzi foarte ridicate. Totuşi, doar în mică sau foarte mică măsură, faptele de încălcare a legislaŃiei fiscale sunt detectate şi urmărirea evazioniştilor fiscali este eficientă.

FuncŃionarii A.N.A.F. sunt în general de acord cu contribuabilii, mai ales cu privire la slaba eficienŃă a controlului fiscal (Figura 7).9 Există însă două teme asupra cărora se înregistrează opinii divergente. Prima temă se referă la integritatea funcŃionarilor publici. În timp ce 68% din funcŃionarii A.N.A.F. consideră că „FuncŃionarul public este integru” în mare şi foarte mare măsură, procentul scade la doar 24% în rândul contribuabililor. A doua temă, se referă la frecvenŃa controlului fiscal. Dacă doar 26% din funcŃionarii A.N.A.F. apreciază că în mare sau foarte mare măsură „Întreprinzătorii privaŃi sunt verificaŃi foarte des”, la nivelul contribuabililor procentul creşte considerabil la 40%.

Figura 7. În ce măsură credeŃi că în România…? (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Non-răspunsuri<1%.


Legendă: Q2l Majoritatea persoanelor îşi înregistrează afacerea

Q2j FuncŃionarul public este integru

Q2h Multe fapte de încălcare a legislaŃiei fiscale sunt detectate

Q2g Când sunt detectaŃi, evazioniştii fiscali se pot aştepta la amenzi foarte ridicate

Q2f Întreprinzătorii privaŃi sunt verificaŃi foarte des

Q2b Urmărirea evazioniştilor fiscali este foarte eficientă

Sintetizând, indicele10 opiniei dominante arată că în timp ce 70% din funcŃionarii publici tind să considere că statul are „autoritate (foarte) crescută”, contribuabilii se distribuie mai echilibrat între „autoritate (foarte) crescută” (47%) şi „autoritate slabă” (27%) (Figura 8).

9 Totuşi, funcŃionarii A.N.A.F. sunt mai pozitivi decât contribuabilii cu privire la faptul că „ Multe fapte de încălcare a legislaŃiei fiscale sunt detectate”. 10 Indice construit pe baza celor 6 itemi prezentaŃi în Figura 7. Itemii au fost comuni celor două sondaje.

5

2

2

3

1

2

21

14

9

16

3

12

46

57

33

43

28

41

21

22

38

31

43

36

7

4

18

6

25

8

0

0 20 40 60 80 100

Q2b

Q2f

Q2g

Q2h

Q2j

Q2l



11

2

4

7

8

3

26

8

11

21

15

11

46

49

39

49

51

47

14

31

33

18

20

30

3

9

12

4

4

8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Q2b

Q2f

Q2g

Q2h

Q2j

Q2l


Contribuabili

29

Dintre contribuabili, statul este perceput ca fiind puternic într-o măsură semnificativ mai mare de către contribuabilii mici, microîntreprinderi (0-9 angajaŃi) şi firme din regiunile Centru şi Nord-Vest.

Dintre funcŃionari, în semnificativ mai mare măsură, reprezentanŃii Biroului Vamal consideră că lipsa de autoritate a statului este accentuată, cei ai DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice consideră că autoritatea statului este mai degrabă slabă, iar reprezentanŃii AdministraŃiei FinanŃelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii percep autoritatea statului ca fiind foarte crescută. CeilalŃi predictori nu sunt relevanŃi, adică nu duc la diferenŃe statistic semnificative.

Figura 8. PercepŃii asupra autorităŃii statului pe tip de contribuabil şi pe tip de funcŃionar A.N.A.F. (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Categoriile de autoritate au fost determinate prin recodificarea unui indice al opiniei dominante construit folosind cei 6 itemi prezentaŃi în Figura 7.11 DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

11 Itemii au fost comuni celor două sondaje. Recodificarea indicelui opiniei dominante privind autoritatea statului (POWIOPD) a fost realizată astfel: -100<POWIOPD<-66 =Autoritate foarte slabă; -66<POWIOPD<0 = Autoritate slabă; POWIOPD = 0 = Neutri, indecişi; ; 0<POWIOPD<66 = Autoritate crescută; 65<POWIOPD<100 = Autoritate foarte crescută.

1

2

2

2

20

19

18

19

9

11

10

10

54

51

57

54

17

18

13

16

0% 20% 40% 60% 80% 100%


contribuabili


contribuabilii


Total eşantion

functionari

Autoritate foarte slabă

Autoritate slabă

Neutri, indecişi

Autoritate crescută

Autoritate foarte crescută


4

5

4

5

4

33

26

25

27

27

18

20

23

22

22

34

37

38

35

37

10

11

10

12

10

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Contribuabili

30

În concluzie, autorităŃile statului au putere crescută de a controla contribuabilii, dar nu exercită această putere nici eficient, nici corect şi nici echitabil. Într-un mediu de încredere foarte scăzută, aceste percepŃii dominante nu susŃin conformarea voluntară, ci este de aşteptat ca în rândul contribuabililor să predomine conformarea silită sau neconformarea, în funcŃie de modul în care aceştia percep puterea administraŃiei fiscale ca fiind crescută sau slabă.

5.1.3 Consens între actori: Relaţia percepută contribuabili - A.N.A.F. este de tipul ”poliţist-infractor” şi nu de tipul „serviciu-client”

RelaŃia contribuabili - A.N.A.F. este de tipul ”poliŃist-infractor” reprezintă opinia dominantă împărtăşită de contribuabili şi de funcŃionarii A.N.A.F. În conformitate cu modelul teoretic al ”pantei alunecoase” (Kichler, 2007), relaŃia contribuabili - A.N.A.F. este determinată de modul specific în care interacŃionează încrederea în instituŃiile şi autorităŃile statului cu percepŃiile privind autoritatea statului. În acest scop, am intersectat cei doi indici ai opiniei dominante prezentaŃi în secŃiunile anterioare.12

Figura 9. Modelarea relaŃiei contribuabili - A.N.A.F. folosind teoria ”pantei alunecoase” (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie de bare este 100%. Curba reprezintă numărul mediu de salariaŃi din 2012. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Rezultatele arată că aproape jumătate atât dintre contribuabili, cât şi dintre funcŃionari, gândesc relaŃia contribuabili - A.N.A.F. ca o relaŃie de putere de tipul ”poliŃist-infractor”. Dincolo de acest consens, (29%) contribuabilii consideră că statul este slab şi incapabil de control eficient, în timp ce (28%) funcŃionarii descriu relaŃia contribuabili - A.N.A.F. ca fiind de tipul ”serviciu-client”, bazată

12 Ne referim la TRUSTIOPD şi POWIOPD prezentaŃi în notele de subsol 7 şi 10.

3 9 28 15 4611 5 7 29 48

186

222

98

126

70

0

10

20

30

40

50

Neutri, indecişi Stat puternic şi susţinut

de încrederea

contribuabililor

Relaţie de tipul

”serviciu-client”, bazată

pe încredere

Stat slab și erodat de

neîncrederea

contribuabililor

Relaţie de tipul ”poliţist-

infractor”, bazată doar

pe puterea autorităţilor

0

50

100

150

200

250

Total eşantion functionari A.N.A.F.


Număr mediu salariati ai contribuabililor care împărtăsesc opinia respectivă

31

pe încrederea contribuabililor. Aşadar, există consens, dar există şi diferenŃe semnificative între percepŃiile (sau declaraŃiile) contribuabililor şi funcŃionarilor din administraŃia fiscală.

Figura 9 arată că, în general, firmele cu număr mare de salariaŃi sunt mai pozitive cu privire la relaŃia cu A.N.A.F.13 Totuşi, singurele diferenŃe statistic semnificative în funcŃie de tipul de contribuabil se referă la faptul că marii contribuabili (mai ales firmele cu peste 50 salariaŃi, precum şi cele cu capital străin) au semnificativ mai mare probabilitate să considere statul slab şi erodat, în timp ce contribuabilii mici (în special microîntreprinderile cu 0-9 salariaŃi) au ponderi semnificativ mai mari de neutri/ indecişi (Figura 10). Întreprinderile integral de stat au probabilitate considerabil mai mare (10%) să declare că statul este puternic şi susŃinut de încrederea contribuabililor, care poate fi privită ca o opinie puternic afectată de dezirabilitate. La nivelul comportamentelor, contribuabilii care consideră că autorităŃile fiscale au putere şi o exercită discreŃionar preferă să angajeze firme sau specialişti care să-i reprezinte în relaŃia cu A.N.A.F.

Figura 10. Modelarea relaŃiei contribuabili - A.N.A.F. pe tipuri de contribuabili (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Focus-grupurile cu contribuabili au confirmat datele de sondaj pe tema relaŃiei cu A.N.A.F. Cei mai mulŃi contribuabili participanŃi la focus grupuri au caracterizat relaŃia cu A.N.A.F. ca fiind una de tipul „poliŃist-infractor”. Chiar dacă la începutul discuŃiei opiniile erau mai diverse, iar o parte dintre participanŃi ezitau în a-şi exprima părerea, din dinamica de grup se atingea consensul asupra acestei opinii dominante. Principalele argumente aduse în discuŃie au inclus: în interacŃiunea cu autorităŃile fiscale nu există prezumŃia de nevinovăŃie; contribuabilii sunt catalogaŃi ca fiind infractori „încă neprinşi”; controalele au rol strict punitiv; contribuabililor nu li se acordă încredere şi nici suficiente informaŃii privind criteriile sau metodele de control. Prin urmare, rezultă un comportament necooperant din partea acestora, scăderea nivelului de conformare voluntară în favoarea conformării silite şi căutarea maximizării profitului individual.

13 Majoritatea acestor firme sunt administrate de DirecŃia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

8 10 13 12 11

4549

4945 48

76

68 76

6 5 6 5

3529 27 29 29

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi

mici

Persoane fizice

cu obligaţii

declarative

(PFA, II, AF, LP)

Total eşantion

contribuabili

Stat slab și erodat de neîncredereacontribuabililor

Stat puternic şi susţinut de încredereacontribuabililor

Relaţie de tipul ”serviciu-client”,bazată pe încredere

Relaţie de tipul ”poliţist-infractor”,bazată pe puterea autorităţilor

Neutri, indecişi

32

- În experienŃa Dvs., relaŃia contribuabili - A.N.A.F. este de tipul „serviciu-client” sau mai degrabă de tipul „poliŃist-infractor”?

- PrezumŃia de nevinovăŃie. De la prezumpŃia de nevinovăŃie ar trebui pornit. Oamenii care vin în control trebuie să fie neutri, după care să facă o investigaŃie. Până la urmă, poate tu, ca şi contribuabil, chiar faci o interpretare greşită, dar nu în mod voit. Pentru că tocmai, legea nu e clară, asta este, tu ai interpretat-o într-un anumit fel. Asta înseamnă că eşti hoŃ? Poate chiar am fost prost. Asta e! (Contribuabil mare participant la focus-grup FG1)

(...) - Nu ştiu dacă pot să generaliz. În general cam 60% “poliŃist-infractor”. De la caz la caz, de la administraŃie

la administraŃie, de la persoană la persoană. Depinde cum interacŃionezi ca persoană... Totuşi, dacă eşti contribuabil nu eşti şi infractor. (Contribuabil mic participant la focus-grup FG3)

(...) - În momentul în care a venit un control de la A.N.A.F., din start îŃi dă senzaŃia că te cotează „infractor”.

„De ce nu ai aia? De ce nu ai ailaltă...”, „StaŃi doamnă să le caut, să le scot...să le...”.... Să înŃelegeŃi despre ce este vorba. Unde este greşeala. „Dar nu le am la îndemână.” „Nu am scris astăzi, nu am scris încă registrul ăsta...”. ”Cum?! Amendă de la nu ştiu cât...”. Nu încearcă să te înŃeleagă că eşti singur şi că de trecut în registru poate dura un pic mai mult înaintea declaraŃiilor şi a plăŃilor către A.N.A.F. Asta mi se pare mie cel mai rău. În momentul în care a venit la controlul, din start te-a luat drept „hoŃ”. (Contribuabil mic participant la focus-grup FG4)

(...) - Ce îmi spun şi mie nişte cunoscuŃi din Germania, de exemplu: la ei au venit au constatat că ai greşit îŃi dă

timp de a-Ńi repara greşeala o perioadă, dacă ai greşit şi a doua oară te-a amendat. De ce la noi nu se întâmplă treaba asta? De ce în alte Ńări zice, îŃi calculezi tu impozitul pe profit cum ştii tu, iar o dată pe an vine Fiscul şi îl calculează cum ştie el. Dar nu Ńi-a zis „ai furat!!!”. Asta ai făcut tu, asta am făcut eu, dacă trebuie îŃi dau înapoi diferenŃa dacă nu trebuie plăteşti tu, dar într-o discuŃie din asta ca de la om la om. ... Dar la noi ai greşit „amendă!”. Şi îŃi mai spune câte cele...vezi că ai şi nu ştiu cât... eşti director economic şi poŃi să iei închisoare de la nu ştiu cât la nu ştiu cât. Te mai ameninŃă şi cu chestii din astea. Eu aşa aş zice, a venit, ai greşit, uite ai o perioadă de să îŃi rezolvi problema. (Contribuabil mijlociu participant la focus-grup FG4)

Totuşi relaŃia contribuabili - A.N.A.F. are şi puncte tari. Introducerea declaraŃiilor on-line a îmbunătăŃit semnificativ relaŃia cu A.N.A.F., au declarat toŃi participanŃii la focus grupuri.14 De asemenea, existenŃa pe site a Codului Fiscal, a normelor şi a listelor cu contribuabilii activi reprezintă un punct forte. Un alt aspect, care este considerat pozitiv de către o parte din contribuabili, dar care nu poate fi generalizat, este faptul că există anumiŃi funcŃionari A.N.A.F. cu care pot interacŃiona foarte bine şi care îi pot ajuta în rezolvarea problemelor fiscale.

Prin urmare, relaŃia contribuabili - A.N.A.F. este prin consens evaluată ca fiind „bună” sau „foarte bună” (Figura 11). Cel mai probabil, existenŃa punctelor tari (alături de dezirabilitate) explică faptul că 57% dintre contribuabili caracterizează relaŃia cu autorităŃile fiscale ca fiind „bună” sau „foarte bună”. RelaŃia este semnificativ mai bine evaluată de contribuabilii mari şi mijlocii (prin comparaŃie cu cei mici), întreprinderile de stat (faŃă de firmele private) şi contribuabilii din regiunile Sud-Vest şi Sud-Muntenia (mai ales în opoziŃie cu cei din regiunea Bucureşti-Ilfov). Calitatea relaŃiei depinde în mare şi foarte mare măsură de funcŃionarul public (51%), departamentul/direcŃia (48%), precum şi instituŃia/ structurile subordonate A.N.A.F. (35%) cu care aceştia interacŃionează direct.

14 Contribuabilii şi-au manifestat nemulŃumirea faŃă de faptul că încă nu toate declaraŃiile sunt on-line. Aşteptările lor sunt ca să se modifice ceva în acest sens: „Cu cât ne vedem mai rar, cu atât e mai bine”. (Contribuabil mijlociu, ConstrucŃii, Sud-Vest)

33

Figura 11. Evaluarea relaŃiei contribuabili - A.N.A.F. (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici.

FuncŃionarii A.N.A.F. evaluează relaŃia cu contribuabilii chiar mai pozitiv: 74% o caracterizează ca fiind bună şi foarte bună. FuncŃionarii care lucrează în activităŃi de asistenŃă şi de relaŃii cu contribuabilii caracterizează într-o mai mare măsură relaŃia ca fiind „foarte bună”, pe când cei din activitatea de control tind să caracterizeze relaŃia ca fiind „medie”. Corelat, există diferenŃe semnificative şi în funcŃie de tipul de unitate fiscală (Figura 12). RelaŃia cu contribuabilii este „foarte bună” pentru ponderi semnificativ mai mari de funcŃionari din AdministraŃia FinanŃelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii şi AdministraŃiile FinanŃelor Publice ale Municipiului/Sectorului sau Oraşului. RelaŃia este „medie” cu precădere pentru funcŃionarii din Autoritatea NaŃională a Vămilor şi DirecŃiile JudeŃene pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale. În fine, relaŃia cu contribuabilii este „proastă” susŃin semnificativ mai mulŃi funcŃionari din Birourile Vamale.

Figura 12. Evaluarea relaŃiei cu contribuabilii în funcŃie de unitatea fiscală în care lucrează funcŃionarii (%)


În concluzie, relaŃia percepută contribuabili - A.N.A.F. este de tipul ”poliŃist-infractor”, fiind bazată pe încredere scăzută şi autoritate crescută, care însă nu este exercitată eficient, corect sau echitabil. Cu toate acestea, există elemente pe care se poate construi o relaŃie de tipul „serviciu-client”, în primul rând prin construirea încrederii în autorităŃile fiscale. În acest scop, instruirea funcŃionarilor

2

2

4

5

1

3

1

1

2

1

24

68

35

34

25

26

20

17

13

58

24

54

57

65

60

58

55

57

16

4

6

7

3

13

19

24

28

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

ANV

DRAOV

DJAOV

BV

DGFP

AFPM/S

AFPCM

AFPO

Foarte proastă Proastă Medie Bună Foarte bună NŞ/NR

2

3

24

38

58

49

16

8

0% 20% 40% 60% 80% 100%



Foarte proastă Proastă Medie Bună Foarte bună NŞ/NR

34

care intră în contact direct cu contribuabilii este vitală, deoarece comportamentul acestora reprezintă un determinant influent al calităŃii relaŃiei între contribuabili şi administraŃia fiscală.

5.1.4 11 factori care afectează negativ relaţia contribuabili - A.N.A.F.

Pentru a determina factorii care afectează negativ relaŃia contribuabili - A.N.A.F. am folosit în principal datele obŃinute prin focus-grupuri. Factorii astfel identificaŃi se determină unii pe alŃii, acŃionând în lanŃ.

► Factorul 1: Nivelul redus de cunoaştere a contribuabililor cu privire la taxare şi legislaŃia fiscală

CunoştinŃele privind taxarea au un impact ridicat şi pozitiv asupra conformării şi, indirect, asupra relaŃiei cu autorităŃile fiscale. Lipsa parŃială sau totală a cunoştinŃelor este corelată cu neîncrederea şi implicit cu neconformarea. Pe de altă parte, slaba cunoaştere se întăreşte reciproc cu atitudinile negative faŃă de taxare (care, la rândul lor, depind în mare măsură de percepŃiile asupra modului în care sunt utilizaŃi banii publici). Dacă acest cerc vicios nu este spart, şansele administraŃiei fiscale de a stimula conformarea voluntară şi de a creşte satisfacŃia clienŃilor faŃă de serviciile pe care le oferă sunt minime. ExperienŃa internaŃională arată că asumarea responsabilităŃilor fiscale poate fi îmbunătăŃită în mod sustenabil doar prin educarea şi oferirea de suport către contribuabili, precum şi prin stimularea participării directe a acestora în procesul de luare a deciziilor privind taxele.

Un indicator relevant al nivelului de cunoştinŃe este cunoaşterea propriului tip de contribuabil şi a instituŃiei care îl administrează din punct de vedere fiscal. Interviurile au scos în evidenŃă faptul că o parte dintre participanŃi nu cunosc nici măcar ce tip de contribuabil sunt (mic, mijlociu, mare), ci tind să se raporteze la definiŃia standard în funcŃie de numărul de salariaŃi (folosită în diversele raportări către INS, către alte instituŃii sau în aplicaŃiile către bănci sau alŃi finanŃatori). Acest fapt relevă absenŃa unor cunoştinŃe minime cu privire la sistemul fiscal şi propria poziŃie în cadrul acestuia. Datele de sondaj oferă informaŃii suplimentare în acest sens. Astfel, 96% dintre persoanele fizice cu obligaŃii declarative se declară contribuabili mici şi ştiu că sunt administrate de AdministraŃiile FinanŃelor Publice din teritoriu. Ponderea scade însă la 88% dintre contribuabilii mari, precum şi dintre întreprinderile mici. La nivelul contribuabililor mijlocii, doar 71% cunosc tipul de contribuabil şi declară că sunt administraŃi de AdministraŃia FinanŃelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii; alŃi 6% se auto-declară contribuabili mijlocii dar susŃin că sunt administraŃi de AdministraŃiile FinanŃelor Publice din teritoriu, iar 16% se consideră contribuabili mici în acord cu numărul de salariaŃi (sub 50) pe care îl au.

► Factorul 2: LegislaŃia stufoasă, neclară şi în continuă schimbare

LegislaŃia neclară şi interpretabilă este considerată de contribuabili ca fiind un factor care afectează relaŃia cu A.N.A.F. şi determină o serie de alte probleme. Modul în care este formulată legea, dar şi inadvertenŃele existente lasă posibilitatea de a o intepreta şi creează incertitudine şi insecuritate.

35

Pe de o parte, unii contribuabilii nu ştiu cum să o interpreteze şi astfel neintenŃionat nu se conformează, în timp ce alŃii caută voit portiŃe de a evita plata obligaŃiilor. Pe de altă parte, funcŃionarii publici, de asemenea, nu o înŃeleg şi în consecinŃă nu ştiu cum să o aplice, astfel că acordă contribuabililor un tratament diferenŃiat în funcŃie de situaŃie. Acest context face ca, în cele mai multe cazuri, fiecare să interpreteze legea în interesul propriu. În consecinŃă, calitatea relaŃiei contribuabili - A.N.A.F. are de suferit, aceasta fiind mai degrabă tensionată şi lipsită de încredere.

- Care credeŃi că sunt punctele slabe ale relaŃiei dintre contribuabili şi A.N.A.F.? - Părerea mea este că o primă cauză şi poate cea mai importantă ... provine din neclaritatea legii. Noi avem

acŃionar austriac şi sunt des confruntat cu exemple din legea fiscală austriacă unde lucrurile sunt cât se poate de clare, nu ai cum greşi, sunt foarte puŃine zone gri. Este adevărat că e greu să normezi totul, dar dacă faci efortul ăsta, dacă faci lucru ăsta totuşi dacă ai o anumită strategie fiscală lucrurile devin mai limpezi dintr-o dată, nu mai ai dubii nu mai sari dintr-o normă în alta, nu mai încerci să peticeşti pe ici pe colo, că de aici apare toată neconcordanŃa. Şi eu dacă m-aş pune în locul lor, temerea induce în primul rând aplicarea cât mai riguroasă spre exagerare, deci pe undeva ei fiind puşi în situaŃia de a nu fii siguri pe ei din cauza legii, induce clar o senzaŃie de insecuritate, şi oamenii de la A.N.A.F. sunt convins că primul lor impuls este să acŃioneze cât mai brutal, pentru că şi noi în mediul privat cred că aşa facem, dacă ai o normă, nu ştii cum să o interpretezi, de multe ori eşti pus în situaŃia să te gândeşti, dar eu răspund după aia, apoi intervine ceea ce spuneŃi şi dumneavoastră, după părerea mea este foarte adevărat, există o claritate în lege, dar nu există o uniformitate în ceea ce înseamnă trainingul lor, pregătirea lor... (Contribuabil mare participant la focus-grup FG1)

(...) - Trebuie să citeşti mai multe surse de informare. Deci, Codul Fiscal nu este atât de explicit, trebuie să intrii

în nu ştiu câte legi ca să poŃi să înŃelegi fenomenul, sau mă rog, trebuie să aplici legea cum trebuie. Este foarte greu, e un stufăriş de legi, nu ştiu, ar trebui să se simplifice. (Contribuabil mare participant la focus-grup FG1)

(...) - Eu cred că cea mai mare problemă pentru contribuabilul mărunt, PFA respectiv, este... legislaŃia fiscală.

Pentru unii, PFA amărâŃi, cum sunt traducătorii spre exemplu, nu au cunoştinŃe economice, nu au cunoştinŃe juridice, este foarte greu să înŃeleagă ce li se cere şi de ce li se cere aşa. Şi nici măcar atunci când se duc la ghişeu ca să fie lămuriŃi, să l-i se explice, da? Eu cunosc cazuri care nici măcar nu ştiu să îşi completeze declaraŃia. Nici cu bunăvoinŃă, cooperanŃi...ei vor să facă acest efort, trebuie îndrumaŃi la ghişeu...nu sunt îndrumaŃi. (Persoană fizică participant la focus-grup FG4)

(...) - Cert este că relaŃia dintre contribuabili şi A.N.A.F. este influenŃată în mod deosebit de o legislaŃie, care nu

este nici stimulativă pentru a încheia această relaŃie, pentru că o lege proastă, poate fi aplicată oricât de bine, creează tensiuni în relaŃia contribuabili – funcŃionari. Dacă legea este asumată de contribuabili şi legea asigură parteneriatul între stat şi contribuabili, atunci cu siguranŃă, relaŃia se relaxează şi apare şi conformarea voluntară, despre care vorbeaŃi mai devreme. Conformarea poate fi mai mare în condiŃiile în care legislaŃia pe care o pune în aplicare funcŃionarul de la Fisc, este o legislaŃie suportabilă. În momentul în care nu este suportabilă, toată această supărare a contribuabilului, se reflectă asupra funcŃionarului care o pune în aplicare. (Reprezentant patronat participant la focus-grup FG6)

Al doilea aspect negativ legat de legislaŃie este acela că aceasta este în continuă schimbare. Modificările care apar atât de des îi iau pe nepregătite atât pe contribuabili, cât şi pe funcŃionarii publici. Ele nu sunt anunŃate din timp şi de cele mai multe ori sunt aplicate fără o pregătire anterioară (în cadrul instituŃiilor fiscale şi prin campanii de informare în rândul contribuabililor).

Contribuabilii au nevoie de timp pentru a fi la curent cu aceste schimbări, a le înŃelege şi a le respecta. Majoritatea au menŃionat că toate aceste schimbări se traduc în eforturi pentru „rectificativă la rectificativă” şi costuri suplimentare, fie de resurse umane, fie financiare. Din acest punct de

36

vedere, contribuabilii mici şi persoanele fizice cu obligaŃii declarative întâmpină cele mai mari dificultăŃi. Cei mai mulŃi nu au departamente specializate care să se ocupe de partea financiară, prin urmare, costurile sunt mari şi nesustenabile, iar aceştia nu le pot acoperi. De asemenea, funcŃionarii publici nu pot Ńine pasul cu schimbările legislative, nu sunt pregătiŃi să răspundă solicitărilor şi întrebărilor contribuabililor, ceea ce determină deteriorarea relaŃiei contribuabili – A.N.A.F.

- Care credeŃi că sunt punctele slabe ale relaŃiei dintre contribuabili şi A.N.A.F.? - Da este adevărat, dar pentru contribuabil o persoană fizică, ăsta este un efort extraordinar, pentru un

contribuabil o persoană juridică asta înseamnă costuri, cineva să stea să poarte acest dialog pe tema legislaŃiei în schimbare în continuu, când ar putea să se ocupe de lucruri constructive, sunt nişte costuri cu care contribuabilii, cu care operatorii econimici sunt încărcaŃi, fără să aibă posibilitatea să le reducă. Genul ăsta de povară administrativă li se pune în cârcă. (Persoană fizică participant la focus-grup FG5)

(...) - Termenele de implementare prea scurte. De ce spun asta? Pentru că mi se pare în strânsă legatură cu

continua schimbare. Spre exemplu, impunerea unui termen de minim un an, un an şi jumătate, doi, visez frumos, ar compacta foarte mult calupururile de modificări. Eu cred că şi dânşii s-ar rezuma cumva la mai puŃine sau dacă fac multe şi dese, dar toate aplicabile la un moment dat, am avea şi noi şanse să contraargumentăm, să putem să schimbăm ceva, asta într-o lume ceva mai bună. În cazul nostru, strict, să spunem că nu s-ar schimba foarte mult şi feed-back-ul nu ar putea fi neapărat asimilat în lege, cel puŃin am avea ocazia să ne adaptăm. (Contribuabil mare participant la focus-grup FG1)

LegislaŃia neclară şi în continuă schimbare duce la interpretarea şi aplicarea neuniformă a acesteia de către funcŃionarii publici ai A.N.A..F. ParticipanŃii la focus-grupuri au relatat situaŃii în care au primit răspunsuri diferite la solicitări de la un sector la altul sau de la un inspector la altul în cadrul aceleiaşi administraŃii. “Principala cauză este că legislaŃia se modifică foarte, foarte frecvent şi nici cel care este chemat să o aplice nu are timp să înŃeleagă de fapt ce a vrut legiuitorul să spună...” (Contribuabil mijlociu participant la focus-grup FG2)

► Factorul 3: Proceduri complicate şi stufoase

Contribuabilii sunt nemulŃumiŃi de multitudinea de proceduri (declaraŃii, formulare, cereri, etc.) care trebuie îndeplinite, dar şi de faptul că multe dintre ele sunt complicate. Timpul necesar pentru îndeplinirea procedurilor este foarte mare. Majoritatea contribuabililor au menŃionat: (1) birocraŃia excesivă şi (2) lipsa unui sistem informatizat corelat în toate administraŃiile fiscale, care să funcŃioneze eficient astfel încât contribuabilii să nu mai fie nevoiŃi să facă nenumărate drumuri de la o administraŃie la alta.

- Care credeŃi că sunt punctele slabe ale relaŃiei dintre contribuabili şi A.N.A.F.? - O altă problemă foarte gravă o văd cu atâtea hârtii de-ntocmit, atâtea cereri de-ntocmit, deci foarte multă

hârŃogăraie, pentru nişte probleme care au fost rezolvate deja. De exemplu, s-a depus o declaraŃie greşită la un alt sector pentru o firmă şi-Ńi confirmă acel sector printr-un e-mail la colega de la sectorul celălalt, deci îi confirmă şi tu mai trebuie să mai faci încă o serie de formalităŃi, de cereri şi formulare ş.a.m.d. (Contribuabil mijlociu participant la focus-grup FG2)

(...) - Una, legislaŃia stufoasă, în care contribuabilul îşi prinde urechile de multe ori... De cele mai multe ori.. Şi

funcŃionarul în acelaşi timp. Acesta este un aspect, şi celălalt aspect este aspectul material prin achitarea efectivă a unor obligaŃii stabilite în cadrul legal. În momentul în care partea scrisă este stufoasă, de nu mai ştie de unde s-o ia cum s-o pună, deşi omul de bună credinŃă vrea să plătească, pentru că ştie de bună credinŃă că în momentul în care pleacă de la ideea asta, nu vrea să aibă alte probleme, şi să-şi vadă de afacerea lui, dar în momentul în care sunt 1000 de hârtii şi trebuie completate cu finalitate să plătească 2

37

lei, nu mai ştie ce să facă.. şi las-o mâine, las-o poimâine, şi nu mai face. Suma nu este foarte mare, hârtiile sunt foarte multe. (Reprezentant asociaŃie participant la focus-grup FG6)

► Factorul 4: Atitudinea şi comportamentul neadecvat al funcŃionarilor publici

Un alt punct slab în relaŃia cu A.N.A.F. îl constituie atitudinea şi comportamentul neadecvat al funcŃionarilor publici care interacŃionează direct cu contribuabilii. ParticipanŃii la focus-grupuri au descris atitudinea funcŃionarilor publici ca fiind caracterizată de:

- Agresivitate: „primeşti un răspuns agresiv <du-te şi mai citeşte>”, „nici măcar vânzătorul din piaŃă nu-Ńi mai vorbeşte aşa, te invită şi-Ńi spune, dar ce bun, dar ce frumos, dar nu vreŃi, dar nu ştiu ce...”; „De fiecare dată când mergi la finanŃe, lumea de acolo este atât de plictisită şi atât de nervoasă, te repede, se uită urât la tine. Vorbesc urât între ei de faŃă cu noi, mi se pare groaznic. Mergi şi ceri o fişă şi îi auzi cum se ceartă între ei, cu un limbaj nu tocmai academic.” (Contribuabil mijlociu, Industrie, Nord-Est); Se pare că, funcŃionarii publici au un comportament mai agresiv cu contabilii şi se poartă mai frumos cu patronii/întreprinzătorii, considerând că primii ar trebui să ştie să-şi rezolve singuri problemele fiscale.

- IndiferenŃă: „Te duci la un ghişeu şi se uită la tine şi face cu totul alte chestii”, “…aştepŃi ca doamna să-şi aleagă culoarea la pantofii pe care urmează să şi-i comande”;

- Desconsiderare: „Au senzaŃia ca sunt buricul pământului”; „când te duci acolo se uită la tine ca şi cum tu ai făcut ceva rău”;

- Rea voinŃă: „Dacă m-am dus la două şi jumătate mi se spune: <Ce vii la ora asta?>”.

(Citate din focus-grupul cu contribuabili mijlocii FG2, dacă nu este altfel precizat)

Contribuabilii consideră că celor mai mulŃi dintre funcŃionarii publici le lipsesc aptitudinile de comunicare necesare interacŃiunii directe şi nici nu fac eforturi în acest sens pentru că nu există sancŃiuni pentru comportamentele neprofesioniste sau nepotrivite: „Dar nici nu au frică, pentru că nu e nimeni tras la răspundere. Poate să te şi scuipe şi cei i se-ntâmplă? Vorbesc foarte serios. Ce, păŃeşte cineva ceva că-Ńi vorbeşte Ńie urât sau că Ńipă la tine? Nu. Şeful e lângă el şi nu zice nimic. E deprimant.” (Contribuabil mare participant la focus-grup FG1)

În urma interacŃiunii cu funcŃionarii A.N.A.F. din diferite unităŃi fiscale, contribuabilii susŃin că există diferenŃe semnificative în privinŃa comportamentului acestora. Cu toŃii sunt de părere că cei de la administraŃiile de sector au un comportament neadecvat spre deosebire de cei de la direcŃiile care îi administrează pe contribuabilii mari sau mijlocii: „Da, dar ar trebui (toŃi funcŃionarii) să aibă aceeaşi pregătire, atât sectorul 1 sau cei mici, cât şi cei mari, pentru că am venit acum câŃiva ani de la sectorul 1 unde eram infractor, deci cum mă vedeau, am ajuns la mari contribuabili unde atitudinea este alta.” (Contribuabil mare participant la focus-grup FG1)

În plus, în cadrul AdministraŃiilor Financiare, departamentele şi funcŃionarii nu cooperează, ceea ce pentru contribuabili se traduce în drumuri de la un ghişeu la altul:

- Fiecare îşi rezolvă bucăŃica lui şi dacă mergi să întrebi pentru depunerea unei declaraŃii la un ghişeu care nu trebuie, nu îŃi răspunde nimeni şi te trimite unde au chef ei. (Contribuabil mijlociu, Alte servicii, Sud-Muntenia).

38

- FuncŃionarii de la autorităŃile fiscale pot lăsa o falsă impresie că doresc să rezolve problemele agentului şi de fapt constaŃi că pierzi timp cu repetarea problemei pe care o ai de rezolvat la diferite nivele şi ghişee. (Contribuabil mijlociu, ComerŃ, Centru)

- „Nu la mine, mergeŃi în partea cealaltă “, „Nu la mine, coborâŃi la parter, la nu ştiu ce cameră“. Pe urmă te întorci la camera X…Cam astea sunt răspunsurile. Ca să nu mai spun că toată lumea este foarte nervoasă: cum de te-ai trezit să pui o asemenea întrebare?! Până atunci ce-ai făcut? (Persoană fizică, ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice, Bucureşti-Ilfov)

► Factorul 5: Slaba pregătire a funcŃionarilor A.N.A.F.

Una din cauzele calităŃii scăzute a serviciului de asistenŃă contribuabili este slaba pregătire a funcŃionarilor publici. La rândul ei, slaba pregătire a personalului are mai multe cauze. Pe de o parte, participanŃii la discuŃiile de grup au menŃionat lipsa unor cursuri de instruire prin care funcŃionarii publici să fie instruiŃi cu privire la modificările legislative. Pe de altă parte, unii consideră că salariile funcŃionarilor sunt mici şi nu reprezintă un factor motivator.

Lipsa alocării de resurse financiare pentru programe de pregătire profesională continuă a funcŃionarilor, mai ales combinată cu „presiunea planului” şi „încărcătură foarte mare”, face ca aceştia să ofere servicii de îndrumare a contribuabililor de o calitate scăzută, fapt ce duce la o comunicare defectuosă, la deterioararea relaŃiei cu contribuabilii şi, astfel, la scăderea nivelului de conformare.

- Care credeŃi că sunt punctele slabe ale relaŃiei dintre contribuabili şi A.N.A.F.? - Asta vine dintr-o analiză făcută la nivel european. Mergeam la un centru de consultanŃă de la Bruxelles şi

am observat că în legislaŃia statelor UE şi acolo unde ne uităm noi cu invidie când vorbim de eficienŃă instituŃională, majoritatea instituŃiilor publice au în bugetele lor, sume pentru pregătirea profesională a personalului. Şi sume mari: 10 – 15% din bugetul institutiei publice, argumentând prin faptul că statul respectiv este reprezentat nu de clădiri, ci de oameni. Asta înseamnă că în momentul în care alocăm nişte bani pentru pregătirea profesională continuă a funcŃionarilor, automat prin pregătire pot crea un parteneriat cu contribuabilii, patronatele, (...). Din păcate, chiar şi noi funcŃionarii, şi aici mă dau de partea funcŃionarilor, avem mari deficienŃe în acest sens pentru că încărcătura este foarte mare, numărul fiind foarte mic de funcŃionări la nivelul administraŃiei fiscale, nu mai ai timp să te pregăteşti în afara unui cadru organizat. Peste tot în lumea asta există aşa ceva. Într-adevăr, în ultimul timp s-a pus accent numai pe colectare, din cauza faptului că există un deficit bugetar foarte mare, nu mai spun că există un plan pe fiecare unitate fiscală care se distribuie la rândul lui pe fiecare individ din acea unitate fiscală, asta crează o presiune asupra activităŃii lui care influenŃează negativ activitatea cu contribuabilii pentru că în momentul în care tu ai un plan, s-ar putea să nu mai încadrezi foarte bine amendă sau orice altceva. (...) Presiunea planului influenŃează calitatea profesională a funcŃionarului. Deci toate aceste lucruri trebuie luate în ansamblu pentru ca un funcŃionar public bine conectat la legislaŃia fiscală poate fi un partener pentru contribuabili. Dar în momentul în care nu există aceste programe de pregătire profesională automat contribuabilul este văduvit de o consultanŃă pe măsură. (Reprezentant sindicat participant la focus-grup FG6)

- FuncŃionarii publici de la ghişee nu cunosc modalitatea de funcŃionare a programelor şi nu îŃi pot da răspunsuri concrete pentru că noi când ne adresăm cu o problemă dorim răspuns punctual. (Contribuabil mijlociu, ComerŃ, Centru)

39

► Factorul 6: Serviciul defectuos de asistenŃă contribuabili

Serviciul de asistenŃă şi îndrumare contribuabili are o serie de deficienŃe menŃionate de către contribuabili. În condiŃiile în care nevoia de asistenŃă este foarte mare în rândul contribuabililor, cu atât mai mult cu cât legislaŃia este neclară şi în continuă schimbare, „la asistenŃă contribuabili nu primeşti nicio asistenŃă, asta este adevărat”. Contribuabilii sunt foarte nemulŃumiŃi de faptul că atunci când solicită asistenŃă pe o anumită problemă, li se răspunde doar cu un articol din lege.

Indiferent că este vorba de asistenŃă la sediile unităŃilor fiscale sau asistenŃă prin telefon, de cele mai multe ori, funcŃionarii sunt foarte aglomeraŃi cu alte activităŃi, neavând timp să ofere îndrumare: „Nu cred că este rea voinŃă ci necunoştinŃă. Pe de altă parte, se manifestă oarece rea voinŃă în relaŃia cu clientul la ghişeu în momentul în care clientul pune întrebări la care trebuie să primească răspunsuri stufoase şi asta înseamnă pierdere de timp şi asta înseamnă că se lungeşte coada şi asta înseamnă că cel care relaŃionează cu clientul începe să se enerveze când vede cât de mult îi ia... vedeŃi şi aici îŃi trebuie anumiŃi oameni care să relaŃioneze cu clientul, nu pui pe oricine. Nu oricine poate vorbi la ghişeu cu clienŃii, nu!” (Persoană fizică participant la focus-grup FG4)

ParticipanŃii la focus-grupuri consideră că acest serviciu este defectuos şi din cauza „presiunii planului” care transformă inspectorii fiscali în colectori de taxe şi impozite: „Intră şeful şi zice: - Cât aŃi colectat azi? - Păi, am mai puŃin, mai mult, nu ştiu ce! - Pune măna pe telefon, ce stai? Dă-i afără pe aştia care stau la uşă ca proştii şi aşteaptă să le rezolvi o problemă şi sună să colectezi. Păi, ori sunt inspectori, ori sunt colectori.” (Contribuabil mare participant la focus-grup FG1). Ar fi nevoie de un serviciu separat, specializat pe asistenŃă şi îndrumare, care să se concentreze strict pe rezolvarea problemelor cu care se confruntă contribuabilii.

Cu toate că majoritatea contribuabililor găsesc soluŃii alternative la această situaŃie, aceştia o resimt ca pe o problemă care duce la o calitate scăzută a relaŃiei cu autorităŃile fiscale. „Eu m-am săturat să cunosc pe cineva, să sun pe cineva, să aflu cumva. Chestia asta ar trebui să dispară complet, asta este extrem de vicioasă. În esenŃă, ne descurcăm. ToŃi ne-am dezvoltat aceste abilităŃi cumva, pentru că suntem, din păcate, incluşi în acest mediu, însă este extrem, extrem de vicios, pentru că nu încurajează nimic constructiv. În esenŃă, nu ajungi decât să aplici soluŃii individuale, pe cazuri cât se poate de nişă şi care nu ajută de fapt la dezvoltarea noastră a tuturor, nici măcar a lor profesională.” (Contribuabil mijlociu participant la focus-grup FG2)

► Factorul 7: Modul de desfăşurare a activităŃii de control

Un alt motiv pentru care relaŃia contribuabili – A.N.A.F. nu funcŃionează bine este legat de activitatea de control. Principala problemă este că majoritatea controalelor, nu sunt controale de fond, ci „numai de lucrurile mărunte se leagă”. Aceasta se întâmplă pe de o parte din cauza faptului că legislaŃia se schimbă foarte des, iar inspectorii de multe ori nu sunt pregătiŃi să o aplice şi de aceea e mai simplu „să meargă pe mărunŃişuri”, adică „să se uite la cartuşul de la factură”, „dacă toate facturile sunt semnate” sau „dacă lipseşte nu ştiu ce la nu ştiu ce contract”. Pe de altă parte, majoritatea controalelor au ca scop acordarea unor amenzi („sunt un fel de colectori”) şi nu acela de educare sau suport, de a verifica dacă contribuabilul aplică legea corect, dacă o înŃelege, de a-l ajuta ca pe viitor să nu mai greşească: „ActivităŃile de control nu sunt orientate în folosul cetăŃeanului, ci mai degrabă vor să te amendeze şi să aibă foloase materiale de pe urma amenzilor pe care Ńi le aplică

40

Ńie şi mai puŃin să te ajute să fii conform legii”. În unele cazuri atitudinea este: „hai că am mai prins o vacă de muls, să o mulgem acum”, că doar „oamenii s-au obişnuit cu inspectorul, sau cu cei de la Gardă, care vine, aruncă sacoşa, vrea să i-o umpli cu ceva şi să plece”. (Contribuabil mic participant la focus-grup FG3)

Sumele plătite în urma controalelor, fie că sunt sub formă de amendă sau şpagă, sunt considerate a fi „disproporŃionat de mari”, fiind un alt semn al puterii autorităŃilor fiscale, şi induce plătitorilor dorinŃa de a încerca pe viitor să-şi recupereze pierderile suferite prin plata acestor sume: „A venit controlul şi a căutat nod în papură până a trebuit să scot şpaga. (...) Deci eu a trebuit să dau şpagă şi trebuie să îmi recuperez banii ăia. Din ce credeŃi că o să recuperez? Neplătind impozite la stat? Nu, plătesc, dar mai puŃin, pot să plătesc şi mai puŃin!” (Persoană fizică participant la focus-grup FG4) Astfel, relaŃia dintre contribuabili şi autorităŃile fiscale se deteriorează, iar tendinŃele de neconformare se accentuează.

► Factorul 8: Tratament diferenŃiat în rândul diferitelor categorii de contribuabili

Contribuabilii sunt trataŃi diferit de către autorităŃile fiscale sub trei aspecte. În primul rând, interacŃiunea contribuabililor mari şi mijlocii cu unităŃi de administrare este mult mai bună decât a celor mici cu administraŃiile de sector. În al doilea rând, contribuabilii mari (mai ales companiile multinaŃionale) sunt consideraŃi favorizaŃi pentru că au putere mai mare de negociere: „Partea proastă e că adevăraŃii contribuabili sunt cei mai degrabă iertaŃi...Să fim serioşi. Nu iartă pe unul cu 100.000 de lei. Dar cu 100.000 de euro, da.” (Contribuabil mic participant la focus-grup FG3). În al treilea rând, există contribuabili care deşi fac evaziune, nu sunt sancŃionaŃi: „Ne luăm de IMM-uri că este mai la îndemână, iar marii rechini, nu vreau să dau nume, dar sunt evazionişti mari de tot. De exemplu, în agricultură, sunt ştiuŃi şi sunt lăsaŃi cu anii, datoriile pe care le au la stat.” (Persoană fizică participant la focus-grup FG4)

PercepŃia generală este că tot contribuabilii corecŃi, cei mai mici, mai vulnerabili sau care nu au putere sunt sancŃionaŃi: „Din punctul ăsta de vedere nu sunt politici publice, planul este axat tot pe cei de bună credinŃă unde conformarea voluntară este suficient de mare şi aici cred că ar trebui un sistem informatic care să regleze foarte bine relaŃia efectivă între funcŃionari şi contribuabilii. Pentru că dacă noi ne ducem de 100 de ori pe acelaşi contribuabil îl facem să abandoneze atitudinea lui de conformare voluntară.” (Reprezentant asociaŃie participant la focus-grup FG6)

► Factorul 9: Lipsa comunicării on-line

ParticipanŃii la discuŃiile de grup consideră că lipsa comunicării pe e-mail reprezintă un alt punct slab în relaŃia cu A.N.A.F. Faptul că se comunică atât de puŃin pe e-mail îngreunează interacŃiunea şi creşte costurile de timp, resurse umane şi financiare. Contribuabilii sunt nemulŃumiŃi de faptul că nu pot transmite toate declaraŃiile on-line şi că e-mailul este foarte puŃin folosit pentru a primi răspunsuri la întrebări. De asemenea, pentru ei ar fi foarte util să obŃină pe e-mail notificările, înştiinŃările, precum şi informaŃii despre modificările apărute în legislaŃie (persoanele fizice autorizate au într-o mai mare măsură nevoie de acest serviciu).

41

► Factorul 10: CondiŃii de lucru şi dotare neadecvate

Calitatea interacŃiunii autorităŃilor fiscale cu contribuabilii este afectată şi de condiŃiile în care aceştia îşi defăşoară activitatea şi de echipamentele IT pe care le folosesc. Unii funcŃionari publici ai A.N.A.F. lucrează în sedii vechi, aglomerate şi au calculatoare vechi, care se blochează, nu funcŃionează bine, „tehnologia nu se reînnoieşte şi practic şi programele care se pun pe calculatoare nu mai sunt compatibile, şi atunci pică reŃeaua, şi atunci transpiră şi funcŃionarul pentru că se trezeşte la ghişeu cu un contribuabil pe care nu-l interesează dacă îi funcŃionează calculatorul său, şi atunci începe o relaŃie de fricŃiune evidentă. Dacă cel de la ghişeu îi mai spune vezi că mai ai nevoie de o copie că altfel nu pot să-Ńi primesc documentele şi celălalt întreabă dar unde găsesc un xerox, şi îi răspunde nu ştiu, nu e prin zonă, mergeŃi la firmă, iar el trebuie să străbată oraşul să meargă la firmă, atunci se reduce relaŃia şi individual, la ghişeu, şi relaŃia de comunicare la alt nivel.” (Reprezentant asociaŃie participant la focus-grup FG6)

- Care credeŃi că sunt punctele slabe ale relaŃiei dintre contribuabili şi A.N.A.F.? - Cred că de aici apar şi anume deficienŃe în fişele de plătitor. Şi angajaŃii de la A.N.A.F. dau tot timpul vina

pe sistemul informatic, nu a generat cum trebuie nu ştiu ce dovadă sau document sau iei certificat şi peste 2 zile ai penalităŃi, dobânzi. Şi tu te duci acolo, dom’le am certificatul, de ce nu e bine? De ce atunci era şi acum nu este? Şi el ne spune: dacă asta ne cere sistemul! Pentru că ele (n.n. fişele de plătitor) au fost făcute în 2002 au fost oarecum actualizate dar nu la nivelul de a cuprinde atât de multă informaŃie. (Reprezentant sindicat participant la focus-grup FG6)

► Factorul 11: Lipsa comunicării între instituŃii şi a unor baze de date corelate

Un alt factor care determină creşterea presiunii administrative asupra contribuabilului este lipsa unor baze de date actualizate şi a colaborării între instituŃii. ExistenŃa unor lacune în bazele de date şi neactualizarea lor îngreunează interacŃiunea contribuabililor cu autorităŃile fiscale. Deoarece instituŃiile nu colaborează, iar bazele de date instituŃionale nu sunt interconectate/ interoperabile, contribuabilii trebuie să pregătească aceleaşi documente de mai multe ori. Exemplele menŃionate cel mai frecvent fac referire la comunicarea deficitară a autorităŃilor fiscale cu Casa de Sănătate şi Casa de Pensii.

- Care credeŃi că sunt punctele slabe ale relaŃiei dintre contribuabili şi A.N.A.F.? - InstituŃiile nu comunică deloc între ele... Deloc nu comunică între ei, au fost perioade când eu aveam

domiciliul în sectorul 5 şi lucram în sectorul 2 şi trebuia să plătesc şi plăteam în sectorul 2 şi sectorul 5 nu era informat...deci două administraŃii de sector nu comunicau între ele. Acuma nu comunică cu Casa de Asigurări.... nu reuşesc de câŃiva ani de zile să se lămurească cu Casa de Sănătate care este suma (...) Ăştia de unde să ştie...adică s-a făcut din burtă, s-a hotărât undeva sus se schimbă legea...se preia de către...dar mai jos...atât! (Persoană fizică participant la focus-grup FG4)

(...) - Problema este a instituŃiilor nu a contribuabilului, nu eu trebuie să mă strofoc şi să alerg şi să mă zbat şi să

scot adeverinŃe şi să dreg şi să vin cu informaŃii între instituŃii. Ei sunt cei care trebuie să pună cap la cap! Ar fi bine să existe comunicarea asta... Şi totuşi A.N.A.F.-ul trebuie să facă ceva pentru că a preluat şi Sănătatea şi Pensiile, da? Uşor nu este, dar asta nu trebuie să se spargă în capul contribuabilului. (Contribuabil mic participant la focus-grup FG3)

42

► Factorii prioritari şi şansele de a fi schimbaŃi din perspectiva contribuabililor

Dintre cei 11 factori discutaŃi mai sus, contribuabilii consideră trei - legislaŃia, procedurile şi slaba pregătire a funcŃionarilor - ca fiind cei mai importanŃi, cu un impact semnificativ asupra activităŃii pe care o desfăşoară, precum şi asupra relaŃiei cu A.N.A.F. Majoritatea contribuabililor sunt foarte sceptici în ceea ce priveşte probabilitatea ca situaŃia să se îmbunătăŃească pe viitor.

Contribuabilii sunt de părere că problemele legate de legislaŃie le determină şi pe celelalte şi că au cel mai mare impact negativ asupra activităŃii pe care aceştia o desfăşoară. Deşi consideră că acesta este punctul în care ar trebui să se intervină, sunt neîncrezători că se poate face ceva.

Probabilitatea mai crescută de îmbunătăŃire pe termen scurt şi mediu vizează: (1) schimbarea procedurilor, (2) pregătirea personalului (activitate pentru care pot fi accesate fonduri europene) şi (3) îmbunătăŃirea dotărilor tehnice.

- Care credeŃi că sunt soluŃiile pentru a îmbunătăŃi relaŃia dintre contribuabili şi A.N.A.F.? Şi care sunt şansele să se schimbe ceva în perioada următoare?

- Într-adevăr, legislaŃia este cea mai mare problemă, dar nu ştiu în ce măsură A.N.A.F. este capabil să rezolve ceva, sau cum să influenŃeze problema. (Persoană fizică participant la focus-grup FG4)

(...) - Cred că procedurile sunt mai simplu de schimbat, pentru că să schimbi oamenii nu e aşa de uşor. (...) Asta

înseamnă că trebuie să îşi îmbunătăŃească procedurile interne. Că sunt procedurile interne pe care ei nu le respectă în cadrul A.N.A.F., indiferent pe ce palier se află. Ca să schimbi procedurile interne, de la cap trebuie, nu de jos. Noi venim cu sesizări, venim cu propuneri, dar deciziile se iau în altă parte. Dar să schimbe procedurile interne, mai ales pentru comunicarea asta on-line, mie nu mi se pare chiar aşa un cap de Ńară. Acuma asta înseamnă şi o serie de modificări ale structurii de personal din cadrul A.N.A.F. sau poate o nouă direcŃie. Nu ştiu cât de viabil este. Noi ne exprimăm dorinŃa. Dar cred că ar uşura, o dată aplicată, şi munca lor şi problemele noastre. Ne-ar fi şi nouă mai uşor. (Contribuabil mic participant la focus-grup FG3)

(...) - Ar fi o posibilitate de a ne lupta pentru accesarea unor fonduri europene pe partea de pregătire care este

extraordinar de importantă. Şi apoi partea de dotare tehnică necesară, pentru că omul pregătit fără sapă face teorie la televizor dar nu e în stare să semene un hectar de grâu. Asta unu la mână. Doi, revizuirea legislaŃiei şi a procedurilor de lucru. (...) Să nu credeŃi cumva că programele de pregătire profesională sunt atât de scumpe. Sub nici o formă. Este suficient să se facă pregătire profesională la nivel de instituŃie, şi nu trebuie neapărat plimbaŃi, (...) Problema este că nu mai ai cu cine discuta,... iar funcŃia publică te deprofesionalizează pentru că există acea presiune a planului care nu te lăsa niciodată, mai ales în administraŃia fiscală, care nu te lasă să gândeşti tu să-Ńi creezi un punct de vedere în ceea ce priveşte aplicarea. Există o presiune din spate, planul, planul, planul şi de aceea şi încadrarea faptei este eronată,... Lipsa banilor nu este o scuză pentru lipsa pregătirii profesionale care se poate face organizat la nivel de instituŃie. (...) Aici venim pe zona politică. Vrea politicul să aibă funcŃionari publici pregătiŃi în orice domeniu? Poate că nu vrea, pentru că un funcŃionar bine pregătit şi care conştientizează atât avantajele cât şi pericolul unei aplicări eronate a legii, ăla poate să spună nu unui conducător politic. Şi atunci întrebarea este, vrea politicul pregătire profesională sau nu? (Reprezentant sindicat participant la focus-grup FG6)

43

5.1.5 Satisfacţia şi încrederea în autorităţile fiscale

Majoritatea contribuabililor (57%) au o încredere medie în autorităŃile fiscale.15 Persoanele fizice cu obligaŃii declarative declară semnificativ mai multă încredere decât restul contribuabililor. De asemenea, firmele de stat şi cele din Nord-Est şi Sud Muntenia au mai multă încredere, mai ales faŃă de cele din Centru şi Bucureşti-Ilfov.

SatisfacŃia generală cu modul în care a decurs interacŃiunea în 2012-2013 este, de asemenea, de nivel mediu. Din total eşantion contribuabili, 16% lasă A.N.A.F.-ul corigent (oferă note sub 4.5), 19% îl premiază (oferă note de 9 şi 10), iar majoritatea (57%) dă note medii de 7 şi 8. Figura 13 arată că satisfacŃia contribuabililor este semnificativ corelată cu atitudinea acestora faŃă de relaŃia cu A.N.A.F.-ul. Astfel, se declară considerabil mai satisfăcuŃi de interacŃiunea cu autorităŃile fiscale, contribuabilii care consideră că relaŃia cu A.N.A.F. este de tipul „serviciu-client” sau cei care cred că statul este puternic şi susŃinut de încrederea contribuabililor. La polul opus, cea mai redusă satisfacŃie (totuşi, cu un scor de 6.8 pe o scală de la 1 la 10) este exprimată de contribuabilii care cred că statul este slab şi lipsit de legitimitate psihologică.

Figura 13. Scorul mediu de satisfacŃie generală cu modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile fiscale în 2012-2013 în funcŃie de atitudinile contribuabililor faŃă de relaŃia cu A.N.A.F.

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Note: SatisfacŃia a fost măsurată pe o scală de la 1-total nemulŃumit la 10-total mulŃumit. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative, conform unei analize de varianŃă unidimensională, pentru p=.000.

Oricum, atât încrederea cât şi satisfacŃia pot fi distorsionate de un efect de dezirabilitate, Ńinând cont de percepŃia dominantă privind relaŃia asimetrică de putere dintre contribuabili şi A.N.A.F.

15 Dintre contribuabili, 6% au încredere „foarte puŃină”, 11% au „puŃină”, iar restul de 22% au declarat „multă” sau „foarte multă”. 1% nu au răspuns la întrebare.

7.7 7.7 8.08.4

6.87.5

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Neutri, indecişi Relaţie de tipul

”poliţist-infractor”,

bazată pe puterea

autorităţilor

Relaţie de tipul

”serviciu-client”,

bazată pe încredere

Stat puternic şi

susţinut de

încrederea

contribuabililor

Stat slab și erodat

de neîncrederea

contribuabililor

Total eşantion

contribuabili

44

5.2 Conformarea faţă de obligaţiile fiscale în România

Reamintim că modelul teoretic care fundamentează acest studiu distinge patru tipuri principale de comportamente fiscale: (i) conformarea16 voluntară, (ii) conformarea silită, (iii) evaziunea17 fiscală licită şi (iv) frauda fiscală. În ce măsură sunt aceste tipuri de conformare/non-conformare prezente în rândul contribuabililor din România este analizat în prima secŃiune, pentru ca secŃiunea a doua să pună în discuŃie factorii care îngreunează conformarea voluntară.

5.2.1 Posturile motivaţionale dominante ale contribuabililor din România

Aşa cum am arătat anterior, mediul general este caracterizat de încredere foarte scăzută. PercepŃiile asupra modului în care sunt utilizaŃi banii publici (5.1.1) întăresc atitudinile negative privind taxele. Aceste atitudini sunt susŃinute şi de normele sociale dominante în societatea românească. Spre exemplu, Barometrul Politicilor Publice18 arăta că doar mai puŃin de jumătate din populaŃia de peste 18 ani a Ńării consideră ”corect ca statul să impoziteze” veniturile salariale sau veniturile din proprietăŃi şi doar 32% sunt de acord cu impozitarea veniturilor nesalariale. În acelaşi timp, 77% cred că ”unele produse (n.n. mai ales cele alimentare) trebuie să fie scutite de TVA (total sau parŃial)”.

Atitudinile negative sunt cu atât mai puternice cu cât neconformarea este văzută ca un comportament răspândit, prin urmare acceptabil (”Nu ai să vezi român fără datorii la stat”). Mai mult, atitudinile negative privind taxele şi cunoaşterea redusă a legislaŃiei (precum şi interesul scăzut de informare în acest domeniu) se întăresc reciproc.

Atitudinile negative se combină cu percepŃia relaŃiei contibuabil - A.N.A.F. de tipul ”poliŃist - infractor”: ”(...) eu nu îi percep ca pe cei care ne oferă nişte servicii. Îi percep mai mult ca pe cei care ne controlează.” sau ”poliŃie” cum spune un alt intervievat. În plus, nivelul taxelor şi impozitelor este considerat ”prea ridicat în comparaŃie cu veniturile” (mai ales de către contribuabilii mici şi foarte mici, dar nu numai). În concordanŃă cu teoria, interviurile pun în evidenŃă faptul că în contextul încrederii scăzute în autorităŃi, rata de impozitare ridicată este percepută de majoritatea contribuabililor ca parte a tratamentului inechitabil faŃă de cetăŃean, deci o încălcare a drepturilor: ”Noi plătim la stat lună de lună, dar când trebuie să luăm durează foarte mult şi nu mi se pare echitabil. Noi plătim majorări şi penalităŃi pentru banii pe care nu-i dăm la timp, iar invers nu se întâmplă acelaşi lucru şi nu mi se pare corect” (Contribuabil mijlociu, ComerŃ, Sud-Muntenia).

16 În definiŃia cea mai cuprinzătoare şi neutră, conformarea fiscală înseamnă respectarea obligaŃiilor fiscale. Deşi comportamentul de conformare fiscală conduce la plata cinstită de taxe şi impozite, intenŃia care stă la baza acestui comportament poate fi (i) voluntară sau (ii) forŃată de către autorităŃi. (Kirchler, Wahl, 2010). 17 Din punct de vedere legal, se face distincŃia între două tipuri de neconformare şi anume evaziunea fiscală licită şi frauda fiscală. Atunci când mijloacele folosite pentru reducerea obligaŃiilor fiscale sunt legale, fiind speculate breşele existente în lege, evaziunea este licită. Frauda fiscală înseamnă încălcarea voită a legii, pentru reducerea volumului datoriei fiscale, acest lucru putând fi făcut atât prin neraportare, cât şi prin raportare falsă (Webley, 2004 apud Kirchler, 2007). 18 Cel mai recent studiu pe această tema este Barometrul Politicilor Publice, ediŃia a II-a, decembrie 2006, realizat de The Gallup Organization România pentru AgenŃia pentru Strategii Guvernamentale. Rezultatele sunt disponibile la adresa http://www.publicinfo.gov.ro/library/sc/bpp_ii.pdf.

45

Din această combinaŃie, în conformitate cu tipologia lui V. Braithwaite, rezultă că la nivelul contribuabililor din România predomină două tipuri de posturi19 motivaŃionale: „rezistenŃa”20 şi „jocul strategic”.21 Dacă „rezistenŃa” pare postura motivaŃională specifică contribuabililor foarte mici, mici şi mijlocii, precum şi unităŃilor de stat, „jocul strategic” pare a fi o postură foarte răspândită la nivelul contribuabililor mari, dar şi al contabililor, experŃilor contabili şi avocaŃilor.

5.2.2 Tipurile de comportamente fiscale dominante în România

Conform teoriei şi datelor analizate până aici, două tipuri de comportamente fiscale este de aşteptat să predomine: conformarea silită şi evaziune fiscală licită. Am arătat în secŃiunile anterioare că mediul general este caracterizat de neîncredere în autorităŃi care au putere crescută de a controla contribuabilii, pe care însă nu o exercită eficient, corect sau echitabil. Acest mediu nu stimulează conformarea voluntară, ci conformarea silită sau neconformarea. De asemenea, am văzut că posturile motivaŃionale dominante sunt „rezistenŃa” şi „jocul strategic” care predispun contribuabilii tot la conformarea silită (impusă prin putere) sau neconformare (în special, evaziune fiscală licită). Interviurile şi focus-grupurile au confirmat această ipoteză, cu observaŃia că neconformarea părea să fie mai puŃin răspândită decât conformarea silită.

Această ipoteză am testat-o empiric şi pe datele de sondaj. În acest scop, chestionarul a inclus 16 itemi,22 pe baza cărora am construit câte un indice pentru fiecare tip de conformare/non-conformare. Indicii au fost determinaŃi ca scoruri factoriale a câte 4 itemi fiecare, după cum arată tabelele de mai jos.

19 Posturile motivaŃionale sunt definite ca atitudini faŃă de sistemul fiscal şi faŃă de modul în care este exercitată autoritatea şi de scopul urmărit de această autoritate (V. Braithwaite apud Kirchler, 2007). 20 Descriere: Reflectă o atitudine negativă şi sfidare. Autoritatea agenŃilor fiscali poate fi pusă la îndoială, iar acŃiunile acestora pot fi percepute ca fiind mai degrabă expresii ale controlului şi dominării decât ale sprijinului. AfirmaŃii reprezentative: (a) Dacă nu cooperezi cu autorităŃile fiscale, ele se vor comporta dur cu tine; (b) Este important să nu permiŃi autorităŃilor fiscale să te intimideze; (c) Este imposibil să îndeplineşti în totalitate cerinŃele autorităŃilor fiscale. 21 Descriere: Legea este percepută ca fiind mai degrabă un instrument ce poate fi adaptat scopurilor individuale, decât ca un set de reglementări care trebuie respectate de către contribuabil. În domeniul comportamentului fiscal, “jocul strategic” se referă la jocurile de tip “poliŃist-infractor”, contribuabilii identificând breşele legislative pentru avantajele pe care acestea le conferă şi percepând agenŃii fiscali drept poliŃişti al căror scop este prindere contribuabililor abili. Jocurile se desfăşoară între contribuabilii care caută să detecteze posibilităŃile de creştere a veniturilor proprii şi autorităŃile fiscal care încearcă să crească veniturile publice. AfirmaŃii reprezentative: (a) Îmi face plăcere să petrec timpul studiind măsura în care modificările sistemului fiscal îmi vor afecta activitatea; (b) Îmi face plăcere să discut cu prietenii despre breşele sistemului fiscal; (c) Îmi place jocul de identificare a zonei gri din legislaŃia fiscală. 22 Aceşti itemi reprezintă o adaptare a indicatorilor propuşi de Kirchler şi Wahl (2010).

46

Tabel 3. Indicii de conformare fiscală şi indicatorii pe baza cărora au fost construiŃi

Plătesc impozitele conform reglementărilor în vigoare…

Indice de CONFA1 deoarece pentru mine este evident faptul că asta e ceea ce trebuie să faci

conformare CONFA3 pentru a sprijini statul şi pe ceilalŃi cetăŃeni

voluntară CONFA5 deoarece pentru mine este un lucru normal

(CVOLUNT) CONFA6 deoarece percep acest lucru ca pe o datorie cetăŃenească

Indice de CONFA2 deoarece ştiu că voi fi verificat

conformare CONFA4 deoarece pedepsele pentru evaziunea fiscală sunt foarte aspre

silită CONFA7 deoarece A.N.A.F. realizează foarte multe controale

(CSILIT) CONFA8 deoarece nu ştiu exact cum să mă sustrag de la plata impozitelor fără să atrag atenŃia

Notă: Cei 8 itemi au avut scală de răspuns de la 1 - dezacord total la 9 - acord total. ToŃi itemii au intrat în o analiză factorială cu KMO = .78, care explică 63% din variaŃia totală şi din care rezultă cei doi factori folosiŃi ca indici de conformare fiscală.

Tabel 4. Indicii de neconformare fiscală şi indicatorii pe baza cărora au fost construiŃi

Pentru fiecare din situaŃiile de mai jos, cât de probabil este să acŃionaŃi astfel?

Indice de evaziune CONFB2

AveŃi posibilitatea să vă informaŃi despre modalităŃile de a face reclamaŃii împotriva autorităŃilor fiscale.

licită (ELICIT)

CONFB4 AŃi putea discuta cu un contabil despre metode contabile creative pentru reducerea impozitului pe venit/ profit.

CONFB6* Pentru realizarea activităŃilor dumneavoastră, aveŃi nevoie de un angajat cu normă întreagă. Cât de probabil este să îi cereŃi acestei persoane să încheiaŃi un contract comercial pentru a evita plata contribuŃiilor sociale?

CONFB8 PuteŃi să studiaŃi reglementările fiscale şi să căutaŃi posibilele modalităŃi de a micşora impozitul.

Indice de evaziune fiscală

CONFB1 AŃi călătorit în străinătate pentru a vă vizita rudele şi pentru o scurtă întrevedere cu unul din furnizorii dumneavoastră. Indiferent de scopul călătoriei, aŃi putea înregistra cheltuielile cu cazarea şi cu masa la care v-aŃi invitat rudele drept cheltuieli de deplasare.

(EFISC) CONFB3 Un client a plătit în numerar şi nu v-a solicitat factură şi/sau chitanŃă. AŃi putea omite în mod intenŃionat înregistrarea acestui venit din declaraŃia privind impozitul anual.

CONFB5 V-aŃi cumpărat unele bunuri din sursele financiare ale firmei. AŃi putea revinde aceste bunuri ulterior unor persoane apropiate la un preŃ mult mai scăzut decât preŃul de achiziŃie.

CONFB7 AŃi putea înregistra, în mod intenŃionat, notele de plată de la restaurant aferente unor întâlniri amicale ca cheltuieli de protocol.

Notă: Cei 8 itemi au avut scală de răspuns de la 1 - foarte puŃin probabil la 9 - foarte probabil. ToŃi itemii au intrat în o analiză factorială cu KMO = .86, care explică 60% din variaŃia totală şi din care rezultă cei doi factori folosiŃi ca indici de neconformare fiscală. * Este de precizat că itemul CONFB6 contribuie aproape egal la ambii factori. Dacă este exclus din analiză, ceilalŃi 7 itemi se grupează conform modelului teoretic în 2 factori independenŃi, iar variaŃia totală explicată creşte la 63%. Totuşi, pentru a păstra conformitatea cu teoria am folosit varianta care include CONFB6.

Tipul de comportament fiscal al contribuabililor a fost determinat în funcŃie de valoarea cea mai mare pe cei patru indici de conformare/neconformare prezentaŃi mai sus, considerând că valoarea cea mai mare indică comportamentul dominant şi preferinŃele/înclinaŃiile contribuabilului. Comportamentul oricărui contribuabil este o combinaŃie de acŃiuni care depind de context, condiŃii specifice, resurse disponibile, credinŃe şi valori, norme sociale etc. Nu există contribuabil „pur” care să adopte un comportament unic, fie acesta de conformare sau neconformare. Figura 14 arată combinaŃia de valori medii pe cei patru indici pentru fiecare tip de comportament fiscal (dominant).

47

Figura 14. Profilul tipurilor de comportament fiscal pe indicii de conformare/neconformare

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Note: Axa prezintă intervalul de variaŃie al celor patru indici de conformare/neconformare. Punctele marcate care formează profilul tipurilor reprezintă valorile medii pentru respectivul tip pe fiecare indice. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative, conform unei analize de varianŃă unidimensională, pentru p=.000.

Înainte de a prezenta rezultatele este util să subliniem că măsurarea comportamentului fiscal este o întreprindere complexă cu atât mai mult cu cât: (a) măsurarea are la bază declaraŃiile contribuabililor şi nu indicatori factuali, adică ne bazăm pe ceea ce ne spun contribuabilii despre comportamentele lor fără să avem indicatori obiectivi privind comportamentul lor real; (b) ca efect, comportamentele pozitive, dezirabile, sunt cel mai probabil supra-estimate, în timp ce comportamentele negative, nedezirabile, sunt sub-estimate; (c) totuşi, studiile empirice (e.g. Kichler şi Wahl, 2010) arată că acest model de măsurare (bazat pe 4 modele comportamentale evaluate prin câte 4 indicatori ipotetici) produce rezultate rezonabil de apropriate de starea de fapt, adică fără abateri subtanŃiale faŃă de la realitate.

Tipologia comportamentelor fiscale astfel construită arată că în România, în 2013, conformarea prevalează în faŃa evaziunii (56% faŃă de 34%) la nivelul tuturor tipulor de contribuabili (Figura 15).

Conformarea voluntară şi cea silită sunt relativ egal reprezentate (28%) în rândul contribuabililor. Totuşi, conformarea voluntară este statistic supra-reprezentată în întreprinderile cooperatiste (41%) şi cele de stat (38%), cu precădere din domeniile sănătate, asistenŃă socială şi învăŃământ (33%), în unităŃile mari, cu peste 249 salariaŃi (34%), sau mijlocii, cu 50-249 salariaŃi (31%), şi la nivelul contribuabililor mari (32%), mai ales din regiunile Vest (41%) şi Sud-Vest (32%).

-3

-2

-1

0

1

2

3

Indice de conformare silită

Indice de conformare voluntară

Indice de evaziune licită

Indice de evaziune fiscală

Neutri, indecişi

Conformare silită

Conformare voluntară

Evaziune fiscală

Evaziune licită

Tipurile de comportament fiscal

48

Figura 15. Tipologia conformării în funcŃie de tipul de contribuabil şi mărimea unităŃii economice (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Categoria neutri/indecişi include contribuabilii care s-au plasat pe mijlocul scalei pe toŃi indicatorii sau care nu au răspuns la unele din cele 16 întrebări (vezi tabel 3 şi 4). DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

11

9

9

9

9

10

10

9

9

10

9

8

10

9

8

9

10

10

9

16

6

8

8

9

10

7

5

15

9

32

29

28

26

27

27

31

34

30

27

26

29

27

29

33

30

27

38

28

41

29

24

30

32

41

21

24

29

28

19

26

31

32

31

28

23

20

25

31

31

29

31

27

27

28

29

25

29

22

26

32

36

32

27

40

18

21

28

31

25

19

17

19

23

27

31

24

17

19

22

18

25

19

20

22

22

22

16

26

20

15

17

15

17

35

24

22

7

10

14

15

14

11

9

6

13

15

15

13

14

10

13

13

11

6

13

4

13

15

11

10

7

15

17

11

12

0% 20% 40% 60% 80% 100%

– contribuabili mari

– contribuabili mijlocii

– întreprinderi mici

– persoane fizice cu obligaţii declarative

– micro (0-9 salariaţi)

– mică (10-49 salariaţi)

– medie (50-249 salariaţi)

– mare (peste 249 salariaţi)

– activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

– agricultură, silvicultură, pescuit

– comerţ

– construcţii

– hoteluri şi restaurante

– industrie

– sănătate, asistenţă socială şi învăţământ

– transport

– alte servicii

– stat

– privat

– cooperatistă/oştească

– Nord-Est

– Sud-Est

– Sud Muntenia

– Sud-Vest

– Vest

– Nord-Vest

– Centru

– Bucureşti-Ilfov

TOTAL

Tip

co

ntr

ibu

abil

Gru

pa

de

măr

ime

Cla

sa C

AEN

Form

a d

e

pro

pri

eta

teR

egi

un

ea

Neutri, indecişi


Conformare silită

Evaziune licită

Evaziune fiscală

49

Pe de altă parte, conformarea silită este statistic supra-reprezentată în regiunile Sud-Vest, Sud-Est, Sud-Muntenia şi, mai ales, Nord-Vest (40%), la nivelul contribuabililor mici (microîntreprinderi, persoane fizice cu obligaŃii declarative), cu precădere cele active în agricultură, silvicultură, pescuit, comerŃ, hoteluri şi restaurante.

Între tipurile de neconformare, în România predomină evaziunea licită, care este de aproape două ori mai răspândită decât frauda fiscală (22% comparativ cu 12%). Evaziunea licită este semnificativ mai bine reprezentată la nivelul contribuabililor mari şi mijlocii, mai ales din Centru şi Nord-Est. În fine, evaziunea fiscală este întâlnită în proporŃii semnificativ mai mari între contribuabililor mici (fie microîntreprinderi, fie persoane fizice cu obligaŃii declarative), mai ales cele din domeniile agricultură, silvicultură, pescuit, comerŃ, hoteluri şi restaurante, din regiunile Centru, Nord-Vest şi Sud-Est.

Tipul de comportament fiscal este semnificativ corelat cu percepŃia asupra relaŃiei contribuabili - A.N.A.F. Astfel, percepŃiile pozitive (fie că relaŃia este de tipul ”serviciu-client”, fie că Statul este puternic şi susŃinut de încrederea contribuabililor) cresc probabilitatea comportamentelor de conformare, în special voluntară. PercepŃia relaŃiei ca fiind de tipul „poliŃist-infractor” predomină, dar este supra-reprezentată în cazul comportamentelor de conformarea silită şi evaziunea licită. În acelaşi timp, credinŃa că Statul este slab şi erodat de neîncrederea contribuabililor creşte semnificativ probabilitatea evaziunii licite şi a fraudei fiscale.

Figura 16. Asocierea între comportamentul fiscal şi percepŃia asupra relaŃiei contribuabil - A.N.A.F.

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

În concluzie, majoritatea contribuabililor din România preferă conformarea. Totuşi, peste unul din cinci contribuabili practică sau sunt predispuşi să speculeze breşele legislative pentru a-şi reduce obligaŃiile fiscale. Deci, principalul tip de neconformare este evaziunea licită, care poate fi adresată prin: (a) analiza legislaŃiei în vederea identificării breşelor care permit reducerea obligaŃiilor fiscale şi (b) modificarea legislaŃiei în vederea minimizării acestor breşe, prin simplicare şi clarificare (îndepărtarea posibilităŃilor de interpretare strategică). Această abordare ar creşte şi ar

17 13 145 7 11

38 48 51

51 4248

68

7

46

75

8 6

34

5

3323 22

37 4129

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Neutri,

indecişi

Conformare

voluntară

Conformare

silită

Evaziune

licită

Evaziune

fiscală

TOTAL

Stat slab și erodat deneîncrederea contribuabililor

Stat puternic şi susţinut de

încrederea contribuabililor

Relaţie de tipul ”serviciu-client”,bazată pe încredere

Relaţie de tipul ”poliţist-

infractor”, bazată pe putereaautorităţilor

Neutri, indecişi

50

întări conformarea (voluntară şi silită), adică ar reduce incidenŃa neconformării. Abordarea alternativă, de întărire, multiplicare şi diversificare a măsurilor punitive ar accentua caracterul „poliŃist-infractor” al relaŃiei contribuabili - A.N.A.F. şi, prin urmare, ar stimula doar evaziunea sau, în cel mai bun caz, conformarea silită, slăbind şi mai mult comportamentele de conformare voluntară în rândul contribuabililor.

În plus, din perspectiva economică, este mai eficient să stopezi evaziunea licită a contribuabililor mari (deci, cu obligaŃii fiscale mari) prin măsuri necostisitoare (cum sunt schimbările legislative şi/sau măsuri administrative), decât să încerci să lupŃi împotriva evaziunii fiscale de mici dimensiuni, disipată într-o multitudine de mici unităŃi economice, care necesită resurse umane, resurse logistice, efort şi timp considerabile, deci costuri mari, pentru beneficii relativ mici la buget.

Două argumente în plus: (1) modificările legislative reprezintă o abordare indirectă (prin comparaŃie cu controalele şi amenzile), care dacă ar fi şi bine pregătită înainte de a fi pusă în aplicare, ar transmite un mesaj de stat de drept, de tratament corect şi echitabil a contribuabililor, de viziune şi abordare strategică; (2) este mai util să capitalizezi conformarea voluntară existentă şi să restrângi oportunităŃile de fraudare cu aparenŃă de legalitate decât să întăreşti măsurile punitive; cu atât mai mult dacă astfel de măsuri se aplică neŃintit şi pot afecta inclusiv pe cei care se conformează care astfel ar învăŃa lecŃia „conformarea costă” poate chiar mai mult decât neconformarea. Riscul este ca în loc să se stimuleze trecerea de la neconformare la conformare (fie aceasta şi silită), să se producă trecerea de la conformare (voluntară sau silită) la neconformare sau chiar la economia gri.

Cum „presiunea planului” duce uneori la sancŃionarea conformării: Un exemplu

Eu, expertul 1 al acestui proiect, sunt înregistrată ca persoană fizică autorizată în domeniul consultanŃei şi cercetărilor sociale. În perioada 2009-2011, am fost plătitor de TVA. În 2012, am revenit la statutul de neplătitor de TVA, în urma completării tuturor procedurilor legale. În anul 2013, am primit trei „plicuri negre” prin care eram somată să plătesc TVA-ul corespunzător unor luni din anul 2009. Am făcut primul drum la AdministraŃia Fiscală Sector 4 Bucureşti de care aparŃin, depunând la registratură actele doveditoare că plata respectivă fusese efectuată în timp util. Inspectorul fiscal de care aparŃin a operat modificările în sistemul informatic. La o anumită perioadă de timp, sosesc trei noi „plicuri negre” cu privire la aceleaşi sume, din aceleaşi luni din anul 2009. Am făcut al doilea drum. Am re-depus actele pentru a doua oară. Inspectorul fiscal a operat din nou modificările. La câteva săptămâni distanŃă, sosesc încă cinci plicuri, inclusiv somaŃie şi executare silită pentru aceeaşi speŃă. Am făcut al treilea drum, hotărâtă să anunŃ că dau în judecată A.N.A.F., dar nu ca o contestaŃie la executarea silită, ci pentru hărŃuire. La administraŃia fiscală, inspectoarea şi-a cerut scuze, a fost studiat sistemul cu atenŃie şi s-a constatat că „sistemul este de vină”, pentru că în dreptul CUI-ului meu atunci când se operează o plată apare „un bug” care mă adaugă în sistem de două ori neplătită. În fine, se face constatarea de către toŃi angajaŃii relevanŃi din administraŃie şi sunt îndrumată să fac o cerere prin care cer corectarea „sistemului”. Plec acasă încărcată de asigurări că toată lumea ştie că sunt bun platnic şi întregul proces de sancŃionare, greşit îndreptat împotriva mea, se va opri. După încă o lună, nu mai primesc plicuri, ci primesc un telefon direct de la bancă, prin care sunt anunŃată că am conturile

51

poprite şi că mi-a fost ridicată suma de bani cică datorată către fisc. Desigur, un nou drum către administraŃia teritorială. Panică, scuze, scuze, scuze ... că „sistemul este de vină”, „sistemul nu a putut fi oprit”, să vin luni că primesc hârtia necesară pentru bancă, „să încercăm recuperarea sumei” luată nedrept de către fisc ... Una peste alta, eu plătesc la bancă 60 lei ca să se ridice poprirea de pe conturi şi încă aştept returnarea banilor „luaŃi de sistem”. În acest mod, „presiunea planului” a pus în funcŃionare o maşinărie care pare ieşită de sub controlul oamenilor care răspund de mine, cunosc situaŃia şi ştiu că sunt sancŃionată pentru nimic, ... sau mai precis, „sistemul” mă forŃează să plătesc pentru conformare!

Am inclus propriul exemplu în raport nu pentru că aş aştepta în urma acestui raport vreun fel de rezolvare, ci pentru că acesta este un exemplu în care pot pune la dispoziŃie „dovezi tari” ale modului nedrept şi pus pe sancŃiunea oricui şi cu orice preŃ, care nu poate în nici un fel duce la conformare şi schimbarea în bine a relaŃiei contruabili - A.N.A.F.

5.2.3 Factori care îngreunează conformarea voluntară

În teorie, există mai mulŃi factori care motivează şi stimulează conformarea contribuabililor. Motivele pentru care contribuabilii aleg să se comporte sau nu onest în relaŃia cu autorităŃile fiscale Ńin de „constructele subiective ale fenomenelor fiscale, opiniile colective privind cunoştinŃele fiscale subiective, de miturile şi legendele despre fiscalitate şi comportamentul fiscal al altora, de constructele subiective şi evaluările normelor percepute şi interiorizate, respectiv de oportunităŃile percepute de neconformare şi percepŃiile privind echitatea” (Kirchler, 2007, p. 107).

În percepŃia contribuabililor din România (indiferent de mărime), principalii factori care îngreunează conformarea voluntară în România includ toŃi determinanŃii conformării discutaŃi în teorie. Atitudinile negative privind taxele (”mentalitatea”, ”lipsa spiritului civic”, ”rea-voinŃă”) reprezintă un prim factor, dar nu cel mai important. Factorul menŃionat cel mai frecvent Ńine de ”numărul mare de impozite şi impozite foarte mari, prea mari”, cu atât mai mult în condiŃiile unor venituri reduse şi neregulate din cauza lipsei de comenzi (”economia asta nu merge”), a deficitului de încasări (fie de la clienŃi rău platnici, fie de la instituŃii publice sau fonduri europene) sau a concurenŃei neloiale de pe piaŃă neagră. Cel de-al treilea factor este o combinaŃie între slaba cunoaştere a legii de către contribuabili cu legislaŃia ”stufoasă”, ”care e ambiguă şi nu se aplică unitar”. În fine, al patrulea factor menŃionat frecvent în interviuri a fost birocraŃia dată de procedurile „stufoase”, „neclare şi interpretabile”. Datele de sondaj confirmă opiniile obŃinute prin interviuri, dar schimbă ierarhia, aşa cum arată Figura 17.

52

Figura 17. Principalii factori care îngreunează conformarea voluntară în România în opinia contribuabililor şi a funcŃionarilor A.N.A.F. (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Întrebare deschisă, comună celor două sondaje: Care sunt principalii doi factori care îngreunează conformarea voluntară în România? Suma procentelor pe categorie depăşeşte 100% pentru că respondenŃii au oferit 1-2 răspunsuri. Graficul prezintă doar răspunsurile cu mai mult de 3%. Categoria „Altele” include (cu procente sub 3% fiecare): costurile ridicate şi resursele umane insuficiente ale firmelor, concurenŃa neloială („piaŃa neagră), numărul mic de funcŃionari publici, lipsa sancŃiunilor, lipsa infrastructurii de depunere a declaraŃiilor on-line, corupŃia, lipsa stimulentelor şi suportului din partea statului, utilizarea ineficientă a banilor publici, lipsa de competenŃă a funcŃionarilor publici, influenŃa exercitată de mediul politic, termenele strânse, timpul pierdut la cozi, puterea exemplului şi faptul că legile nu se aplică. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Conform contribuabililor, principalii trei factori care îngreunează conformarea voluntară în România sunt: (1) legislaŃia, pentru că este stufoasă, neclară, interpretabilă, mereu în schimbare şi nu se aplică unitar; (2) presiunea fiscală, pentru că „taxele şi impozitele sunt prea mari”; şi (3) birocraŃia, dată de proceduri neclare, interpretabile şi „schimbate peste noapte”. Lipsa resurselor financiare se află doar pe locul al patrulea, fiind menŃionată de 15% din contribuabili, în timp ce atitudinile negative apar doar pe locul cinci, cu 7% din contribuabili.

Tabel 5. Principalii factori care îngreunează conformarea voluntară în România în opinia contribuabililor

Contribuabili mari


Întreprinderi mici

Persoane fizice Total

Atitudini negative 9 12 10 8 7

Lipsa resurselor financiare contribuabili 13 16 16 18 15

BirocraŃie 25 25 30 34 30

Presiune fiscală foarte mare 28 30 30 29 28

LegislaŃie 59 56 53 47 53

Date: CERME, Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari.

3

16

3

5

6

7

15

30

28

53

0

23

1

9

18

10

38

19

17

46

0 10 20 30 40 50 60

NŞ/NR/NC

Altele

Corupţia

Lipsa educaţiei financiare

Lipsă informaţii

Atitudine negativă (nepăsare, neîncredere, rea voinţă)

Criza economică/Lipsa resurselor financiare contribuabili

Proceduri neclare şi interpretabile/ Birocraţie

Presiune fiscală foarte mare

Legislaţie



53

LegislaŃia este considerată o barieră pentru conformarea voluntară în semnificativ mai mare măsură de către contribuabilii mari şi mijlocii. Lipsa resurselor financiare şi birocraŃia sunt semnificativ mai frecvent menŃionate drept bariere pentru conformarea voluntară de către persoanele fizice cu obligaŃii declarative. Atitudinile negative ale contribuabililor au fost menŃionate în semnificativ mai mare măsură de contribuabilii mijlocii şi întreprinderile mici.

Primii cinci factori care îngreunează conformarea voluntară din perspectiva funcŃionarilor A.N.A.F. sunt aceeaşi cu cei menŃiionaŃi de către contribuabili, dar într-o ordine diferită. Primul factor se referă la legislaŃie, urmat de lipsa resurselor financiare ale contribuabililor.

Este de remarcat că în condiŃiile unei întrebări deschise atât contribuabilii cât şi funcŃionarii A.N.A.F. menŃionează aceleaşi bariere pentru conformarea voluntară în România. Cu alte cuvinte, contribuabilii şi funcŃionarii A.N.A.F. cad de acord asupra priorităŃilor de acŃiune:

► (1) trebuie simplicată şi clarificată legislaŃia, fapt deja argumentat mai amplu şi în capitolul anterior

► (2) trebuie simplificate şi clarificate procedurile pentru a nu mai lăsa loc la intepretări şi pentru a reduce birocraŃia

► (3) educarea şi oferirea de suport contribuabililor este vitală pentru a îmbunătăŃi asumarea responsabilităŃilor fiscale. Opiniile participanŃilor la cercetare sunt în deplin acord cu teoria care arată că educarea şi asistenŃa oferită contribuabililor conduc la efecte pozitive mult mai numeroase decât controlul excesiv şi măsurile severe nechibzuite.

Aceste măsuri pentru îndepărtarea sau reducerea barierelor sunt cu atât mai necesare şi mai urgente cu cât majoritatea factorilor care influenŃează conformarea sunt nefavorabili (neîncredere, atitudini negative răspândite, norme sociale şi culturale tolerante la neconformare, cunoştinŃe de nivel redus despre taxare, participare scăzută la deciziile privind taxarea şi politicile fiscale, lipsa corectitudinii percepute, taxe şi impozite considerate împovărătoare).

5.3 Interacţiunea cu A.N.A.F. pentru principalele proceduri fiscale

Cu privire la procedurile fiscale, interviurile au reluat temele aduse deja în discuŃia despre relaŃia contribuabili - A.N.A.F. Conform datelor din interviuri:

(1) Principala sursă de nemulŃumire Ńine de legislaŃia stufoasă, în permanentă schimbare sau care nu corelează legislaŃia naŃională cu cea europeană, ceea ce duce de multe ori la obligaŃii fiscale declarate greşit.

(2) A doua sursă de nemulŃumire se referă la birocraŃie, ghişee, cozi, funcŃionari aroganŃi şi/sau incapabili să ofere lămuriri clare atunci când li se solicită informaŃii suplimentare.

(3) A treia sursă de probleme pentru contribuabili are în vedere procedurile complicate, greoaie şi neclare, în principal existenŃa unor note interne în cadrul Ministerului de FinanŃe care dau clarificări referitor la anumite articole din Codul Fiscal, dar la care contribuabilii nu au acces. De altfel, conform contribuabililor mari intervievaŃi, existenŃa acestor reglementări interne, care nu sunt comunicate contribuabililor, şi lipsa de deschidere la negociere a autorităŃilor fiscale reprezintă unele

54

dintre principalele motive pentru care multe neînŃelegeri ajung în instanŃa de judecata în loc să se rezolve prin mediere:

Legea nu este clară, Codul Fiscal nu este clar, Codul de Procedura Fiscală nu este clar, Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal nu sunt clare. Au folosit nişte termeni foarte confunzi, multe nu fac legătura între legislaŃia naŃională şi legislaŃia europeană. (...) Dar niciodată, în experienŃa mea de peste 20 de ani în aceasta profesie, nu s-a rezolvat o contestaŃie la autoritatea fiscală, în sensul nostru. Deci, întotdeauna s-a considerat că ei au dreptate şi că îşi menŃin punctul de vedere. Şi din această cauză, în toate companiile multinaŃionale în care am lucrat s-a ajuns să se apeleze la instanŃele de judecată. (Contribuabil mare, Industrie, Nord-Vest)

(4) A patra sursă de insatisfacŃie constă în atitudinea de tip ”poliŃist - infractor” focusată strict ”să te prindă la colŃ”, care goleşte orice acŃiune de control fiscal de caracterul său preventiv şi de rolul său educativ şi face imposibilă cooperarea pentru găsirea unei soluŃii câştig - câştig.

Sondajul în rândul contribuabililor a cules de asemenea date privind îndeplinirea procedurilor fiscale: (a) când a fost procedura îndeplinită cel mai recent, (b) cât de frecvent a fost îndeplinită în 2012-2013, (c) modul de interacŃiune cu administraŃia fiscală folosit cel mai frecvent pentru îndeplinirea procedurii, (d) măsura în care au fost respectate termenele procedurale, (e) mulŃumirea faŃă de interacŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru îndeplinirea procedurii şi (f) principalele probleme întâmpinate. Întrebările (c) - (f) au fost aplicate doar contribuabililor care au îndeplinit procedura în 2012-2013.

Sondajul a avut în vedere opt proceduri. Rezultatele pentru fiecare procedură sunt prezentate în continuare.

Tabel 6. Când aŃi îndeplinit procedura cel mai recent? (%)

Procedura În 2013 În 2012 Cu mai mult timp în urmă

Niciodată NŞ/NR Total

Q6a. Înregistrare 12 3 85 0 0 100

Q6b. Declararea obligaŃiilor fiscale 95 1 1 0 2 100

Q6c. Plată voluntară 52 3 11 17 17 100

Q6d. Control al Inspectiei Fiscale 10 18 34 19 19 100 Q6e. Control inopinat al Gărzii Financiare sau al AutorităŃii Vamale 12 11 28 28 21 100

Q6f. SoluŃionare contestaŃii 3 6 13 55 23 100

Q6g. Rambursare de TVA 13 5 13 49 21 100

Q6h. Executare silită 4 3 3 72 17 100 Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Celulele marcate indică valorile dominante pentru fiecare procedură.

De asemenea, sondajul în rândul funcŃionarilor a înregistrat opiniile acestora cu privire la principala problemă întâmpinată de autorităŃile fiscale în interacŃiunea cu contribuabilii pentru fiecare procedură în parte.

55

(A) Înregistrarea fiscală a activităŃii contribuabilului23

15% dintre contribuabili au îndeplinit procedura de înregistrare în 2013 sau 2012, cu o variaŃie semnificativă între 8% în cazul persoanelor fizice cu obligaŃii declarative şi 17% din contribuabilii mari. Pentru procedura de înregistrare (vezi Table A.3, Anexă), contribuabilii mari şi mijlocii au interacŃionat într-o mai mare măsură cel puŃin o dată pe săptămână sau lună, în timp ce persoanele fizice au interacŃionat cel puŃin o dată pe an. ModalităŃile de interacŃiune folosite de contribuabilii mari sunt mai degrabă prin e-mail, prin poştă sau telefonic, spre deosebire de persoanele fizice care preferă într-o mai mare măsură interacŃiunea faŃă în faŃă. De asemenea, spre deosebire de ceilalŃi contribuabili, contribuabilii mari sunt semnificativ statistic mai mulŃumiŃi de interacŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru procedura de înregistrare.

Principalele două probleme întâmpinate de contribuabili la îndeplinirea procedurii de înregistrare sunt birocraŃia şi legislaŃia (în continuă schimbare şi prea stufoasă). Lipsa se informare a cetăŃenilor este semnificativ mai des amintită de contribuabilii din regiunea Sud Muntenia, numărul prea mic de funcŃionari de către contribuabilii din Bucureşti-Ilfov, procedurile neclare şi complicate de contribuabilii din Centru şi Bucureşti-Ilfov, legislaŃia prea stufoasă de cei din Sud-Est şi Centru, iar legislaŃia în continuă schimbare în Nord-Vest.

Figura 18. Principalele probleme întâmpinate la îndeplinirea procedurii de înregistrare (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 1771 contribuabili care au îndeplinit procedura de înregistrare în 2013 sau în 2012; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie este 100%. Categoria „Alte probleme” include (cu procente sub 3% fiecare): costurile ridicate şi resursele umane insuficiente ale firmelor, lipsa de competenŃă a funcŃionarilor publici, atitudinea nepotrivită a funcŃionarului (indiferenŃă, sfidare) şi lipsa de colaborare a acestora, blocarea server-ului, lipsa corelării între departamentele instituŃiilor fiscale, aplicarea greşită a legii şi lipsa de transparenŃă a instituŃiilor. Dintre funcŃionari, 8% nu au în domeniul de activitate această procedură şi de aceea nu au exprimat o opinie legată de problemele întâmpinate. În mare măsură, aceştia sunt din cadrul DRAOV şi din birourile vamale. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

23 Indicatorii: Q6a, Q7a, Q8a, Q9a, Q10a, Q11a din chestionar.

7

10

4

1

3

6

12

28

29

8

38

1

6

7

3

6

16

15

0 5 10 15 20 25 30 35 40

NS/NR

Nu există nicio problemă

Alte probleme

Lipsa de informare a cetăţenilor

Numărul prea mic de funcţionari

Proceduri neclare şi complicate

Legislaţia prea stufoasă

Birocraţie foarte mare

Legislaţia în continuă schimbare



56

Dintre contribuabili doar 10% susŃin că nu există nicio problemă în relaŃie cu această procedură, în timp ce ponderea creşte la aproape 40% dintre funcŃionarii A.N.A.F. (mai ales reprezentanŃii AFPO-urilor). CeilalŃi 60% din funcŃionarii cad de acord cu contribuabilii cu privire la principalele probleme (legislaŃia şi birocraŃia), dar pun totuşi semnificativ mai mult accent pe alte probleme, şi anume numărul prea mic de funcŃionari şi lipsa de informare a contribuabililor. BirocraŃia este menŃionată mai ales de către funcŃionarii din ANV şi DJAOV. Lipsa de informare a cetăŃenilor este raportată în semnificativ mai mare măsură de către funcŃionarii din AFPM/S şi cei care au activitate de relaŃii cu contribuabilii. De asemenea, cei din AFPM/S declară într-o mai mare măsură ca problemă numărul prea mic de funcŃionari.

(B) Declararea obligaŃiilor fiscale24

96% dintre contribuabili au îndeplinit procedura de declarare a obligaŃiilor fiscale în 2013 sau 2012. Ponderea variază semnificativ între 98% din contribuabilii mari, 97% din contribuabilii mijlocii, 96% din întreprinderile mici şi 94% dintre persoanele fizice. Tabelul A.4 (Anexă) arată că: firmele cu peste 249 salariaŃi, contribuabilii mari, cele din construcŃii, industrie sau alte servicii, precum şi cele din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest interacŃionează mai des cu autorităŃile fiscale pentru această procedură. Contribuabilii mari şi mijlocii interacŃionează cu autorităŃile fiscale semnificativ într-o mai mare măsură online, prin e-mail sau telefonic, în timp ce întreprinderile mici şi persoanele fizice interacŃionează semnificativ mai mult faŃă în faŃă sau prin poştă. Spre deosebire de contribuabilii mici, cei mari şi mijlocii reuşesc într-o mai mare măsură să respecte termenele de procedurale şi sunt mai mulŃumiŃi de interacŃiunea cu A.N.A.F. pentru procedura de declarare a obligaŃiilor fiscale.

Principalele două probleme întâmpinate de contribuabili rămân birocraŃia şi legislaŃia (în continuă schimbare şi prea stufoasă). Alte cauze menŃionate sunt: atitudinea nepotrivită a funcŃionarului (indiferenŃă, sfidare) şi comunicarea slabă, aglomeraŃia, blocarea site-ului, valabilitatea prea mică a certificatului digital, cozile, contribuŃii prea mari pentru salariaŃi, întârzierea răspunsului la solicitări, dotarea tehnologică veche.

– Probleme întâmpinate? – Da. În primul rând site-ul se blochează. Blocându-se site-ul s-a întâmplat să nu pot să îmi descarc

declaraŃiile pe care ei le schimbă mereu. Mi s-a întâmplat să fac o declaraŃie stufoasă la care am muncit 3 zile şi când să o depun să văd că s-a schimbat. Site-ul se blochează mai ales pe 25 ale lunii. (Contribuabil mare, Industrie, Sud-Vest)

Persoanele fizice întâmpină într-o mai mare măsură probleme cum ar fi numărul mic de resurse umane, costuri prea mare, lipsa de informare, numărul prea mic de funcŃionari, în timp ce contribuabilii mari declară într-o mai mare măsură probleme legate de legislaŃie.

24 Indicatorii: Q6b, Q7b, Q8b, Q9b, Q10b, Q11b din chestionar.

57

Figura 19. Principalele probleme întâmpinate la îndeplinirea procedurii de declarare a obligaŃiilor fiscale (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11518 contribuabili care au îndeplinit procedura de declarare a obligaŃiilor fiscale în 2013 sau în 2012; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie este 100%. Categoria „Alte probleme” include (cu procente sub 3% fiecare): costurile ridicate şi resursele umane insuficiente ale firmelor, lipsa de competenŃă a funcŃionarilor publici, atitudinea nepotrivită a funcŃionarului (indiferenŃă, sfidare) şi lipsa de colaborare a acestora, blocarea server-ului, lipsa corelării între departamentele instituŃiilor fiscale, aplicarea greşită a legii şi lipsa de transparenŃă a instituŃiilor.

Dacă doar 8% dintre contribuabili susŃin că nu există nicio problemă în relaŃie cu această procedură, procentul creşte de aproape trei ori (22%) în rândul funcŃionarii A.N.A.F. (mai ales reprezentanŃii AFPCM-urilor). CeilalŃi 78% dintre funcŃionarii sunt de acord cu contribuabilii cu privire la principalele probleme (legislaŃia şi birocraŃia). Totuşi, tind să pună semnificativ mai mult accent pe alte două probleme, şi anume numărul prea mic de funcŃionari şi lipsa de informare a contribuabililor. FuncŃionarii care au activitate de asistenŃă contribuabili menŃionează problema legislaŃiei în continuă schimbare într-o măsură semnificativ mai mare. Numărul prea mic de funcŃionari este raportat ca problemă mai ales de către funcŃionarii din AFPM/S, lipsa de informare a cetăŃenilor de către cei cu activitate de relaŃii cu contribuabilii, iar procedurile neclare de către cei din ANV. FuncŃionarii din DRAOV, DJAOV şi birouri vamale menŃionează într-o măsură semnificativ mai mare birocraŃia ca fiind o problemă. Din aceste ultime trei instituŃii sunt însă şi cei mai mulŃi care nu şi-au exprimat o opinie, procedura fiscală în cauză nefiind parte din domeniul lor de activitate.

2

4

2

2

7

8

16

17

41

7

2

7

7

4

22

6

11

34

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

NŞ/NR

Altă cauză şi anume...




Nicio problemă






58

(C) Plata voluntară25

55% dintre contribuabili au îndeplinit în 2013 sau 2012 procedura de plată voluntară. Contribuabilii mari declară într-o mai mare măsură îndeplinirea procedurii de plată voluntară în 2013 (56% faŃă de 50% din contribuabilii mici). Tabelul A.5 (Anexă) arată că frecvenŃa interacŃiunii cu A.N.A.F. pe an este semnificativ mai mare pentru contribuabilii mari şi pentru cei cu peste 249 salariaŃi, fiind urmaŃi de contribuabilii mijlocii, mici şi persoanele fizice care interacŃionează cel mai puŃin. De asemenea, firmele din regiunile Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov interacŃionează mai des cu autorităŃile fiscale pentru plată voluntară, spre deosebire de firmele din Centru şi Sud-Est. Contribuabilii mari şi mijlocii interacŃionează cu autorităŃile fiscale în semnificativ mai mare măsură online, prin e-mail sau telefonic. Spre deosebire de contribuabilii mici, cei mari reuşesc într-o mai mare măsură să respecte termenele de procedurale şi sunt mai mulŃumiŃi de interacŃiunea cu A.N.A.F.

Figura 20. Când a îndeplinit procedura de plată voluntară cel mai recent (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Procente din categorie.

Tot legislaŃia şi birocraŃia reprezintă principalele două probleme din perspectiva contribuabililor. Alte probleme amintite sunt: aplicarea greşită a legii, coada mare la ghişeu, atitudinea funcŃionarilor, criza financiară, erori de înregistrare a sumelor, funcŃionarea lentă a sistemului informatic, lipsa banilor, blocarea site-ului, întârzierea răspunsului la solicitări, durata mare a transferurilor bancare. Contribuabilii mici întâmpină într-o mai mare măsură probleme cum ar fi numărul mic de resurse umane, costuri prea mari, lipsa de informare, numărul prea mic de funcŃionari. Lipsa de competenŃă a funcŃionarilor publici este menŃionată în semnificativ mai mare măsură de firmele din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov.

FuncŃionarii însă nu mai sunt de acord cu contribuabilii referitor la problemele legate de procedura de plată voluntară. Din punctul lor de vedere, problemele cele mai frecvent menŃionate Ńin de lipsa de informare a cetăŃenilor şi de legislaŃia în continuă schimbare. FuncŃionarii care au

25 Indicatorii: Q6c, Q7c, Q8c, Q9c, Q10c, Q11c din chestionar.

56 54 50 50

3 3 2 4 3

1312 11

13 14 18 22 17

20 17 18 14 17

52

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi

mici

Persoane fizice

cu obligaţii

declarative

Total eşantion

contribuabili

NŞ/NR

Niciodată

Cu mai mult timp în urmă

În 2012

În 2013

59

declarat altă problemă decât cele listate, s-au referit în principal la lipsa de resurse financiare ale contribuabililor. Totuşi, cei mai mulŃi funcŃionari (29%) nu raportează nicio problemă legată de plata voluntară. Dintre aceştia, într-o măsură semnificativ mai mare sunt respondenŃi din cadrul DGFP şi AFPCM. În plus, 9% nu au răspuns pentru că această procedură fiscală nu intră în domeniul lor de activitate (în special funcŃionari din DRAOV şi birourile vamale).

Figura 21. Principalele probleme întâmpinate la îndeplinirea procedurii de plată voluntară (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 6554 contribuabili care au îndeplinit procedura de plată voluntară în 2013 sau în 2012; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie este 100%. Categoria „Alte probleme” include (cu procente sub 3% fiecare): resursele umane insuficiente ale firmelor, lipsa de competenŃă a funcŃionarilor publici, corupŃia funcŃionarilor şi lipsa de transparenŃă a instituŃiilor.

De reamintit, interviurile au scos în evidenŃă faptul că procedura de plată voluntară nu este cunoscută de către contribuabilii mici. În acelaşi timp, în legătură cu această procedură a fost semnalată neconcordanŃa ce rezultă din faptul că atât Birourile Vamale cât şi Trezoreria solicită ordinul de plată în original.

(D) Control al InspecŃiei Fiscale26

28% dintre contribuabili au avut un control al InspecŃiei Fiscale în 2013 sau 2012. Ponderea contribuabililor care au făcut obiectul unui control al InspecŃiei Fiscale în 2013 sau 2012 creşte semnificativ de la 18% din persoane fizice la 24% din întreprinderile mici, 36% din contribuabilii mijlocii, respectiv 45% din contribuabilii mari. Aşa cum arată Tabelul A.6 (Anexă), frecvenŃa interacŃiunii cu administraŃia fiscală pentru această procedură este mai ridicată pentru firmele de dimensiuni mari, apoi la cele mijlocii, mici şi microîntreprinderi, precum şi pentru firmele din regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest şi Sud-Est faŃă de celelalte regiuni ale Ńării.

26 Indicatorii: Q6d, Q7d, Q8d, Q9d, Q10d, Q11d din chestionar.

4

5

1

4

5

7

12

13

17

32

9

10

12

7

8

5

29

5

4

11

0 5 10 15 20 25 30 35

NŞ/NR

Alte probleme



Costuri prea mari


Nicio problema






60

Figura 22. Când aŃi făcut obiectul unui Control al InspecŃiei Fiscale, cel mai recent? (%)


LegislaŃia în continuă schimbare, legislaŃia prea stufoasă şi procedurile neclare şi complicate sunt principalele trei probleme întâmpinate de contribuabili şi în interacŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru un Control al InspecŃiei Fiscale (Figura 23). La categoria alte probleme întâmpinate, contribuabilii au menŃionat: aplicare greşită a legii, atitudinea “poliŃist-infractor” a funcŃionarilor, incompetenŃa acestora, timpul mare alocat acestei proceduri.

– SatisfacŃia faŃă de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile cu privire la această procedură? – Din păcate, sentimentul frecvent pe care-l am în urma acestor întâlniri este că ne tratează ca pe nişte

infractori din start. Deci, acesta este sentimentul nostru. Cu toate că, pot să spun, eu personal am lucrat la câteva firme multinaŃionale din România şi investitorii străini sunt orientaŃi înspre respectarea legislaŃiei Ńării în care operează şi consideră că, ca şi stingerea obligaŃiilor de plată ale firmei, prioritară este achitarea obligaŃiilor catre statul român, după aceea angajaŃii şi după aceea ceilalŃi colaboratori. Ceea ce, în schimb, am avut o experienŃă neplacută cu InspecŃia Fiscală a fost că, consideră că investitorul străin care vine în România nu are alte intenŃii decât să înşele statul român. Nu este adevărat. Este complet fals. (Contribuabil mare, Agricultură, silvicultură şi pescuit, Vest)

– Principala problemă întâmpinată în cazul controlului InspecŃiei Fiscale? – Aş vrea să menŃionez doar un aspect referitor la atitudinea Inspectorului fiscal în timpul controlului

fiscal. Mi s-a întâmplat de două ori până acuma, eu personal, pentru că eu sunt persoana care Ńine legatura cu Inspectorii fiscali, să mi se adreseze foarte arogant, să considere că tot ceea ce facem noi este greşit, să mi se pună întrebări de genul „da cine a spus asta?”. Deci, este o atitudine care nu mi se pare potrivită din partea inspectorului fiscal faŃă de un contribuabil care, chiar daca nu reuşeşte să respecte 100% legea datorită confuziei legii fiscale din România, dar cel putin încearcă să-şi respecte obligaŃiile faŃă de statul român, să-şi achite la timp obligaŃiile şi să nu încalce legea. (Contribuabil mare, Industrie, Nord-Vest)

20 148 6

2522

16 1218

28 39

37

28

34

8 8

2035

19

20 17 20 18 19

100%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi

mici

Persoane fizice

cu obligaţii

declarative

Total eşantion

contribuabili

NŞ/NR

Niciodată

Cu mai mult timp înurmă

În 2012

În 2013

61

Figura 23. Principalele probleme întâmpinate la procedura de Control al InspecŃiei Fiscale (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 3355 contribuabili care au făcut obiectul procedurii de Control al InspecŃiei Fiscale în 2013 sau în 2012; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie este 100%. Categoria „Alte probleme” include (cu procente sub 3% fiecare): costuri prea mari şi resursele umane insuficiente ale firmelor, lipsa de informare a cetăŃenilor, corupŃia funcŃionarilor şi lipsa de transparenŃă a instituŃiilor.

FuncŃionarii A.N.A.F. sunt de acord cu contribuabilii că procedura de Control al InspecŃiei Ficale are probleme, dar consideră că problema principală este dată de numărul prea mic de funcŃionari (menŃionată de 33% din funcŃionari faŃă de 1% din contribuabili). Alte probleme cu ponderi mari în răspunsurile funcŃionarilor sunt legate de legislaŃie (în continuă schimbare sau prea stufoasă). DificultăŃile cauzate de legislaŃie sunt raportate într-o măsură semnificativ mai mai mare de către reprezentanŃii din cadrul DGFP şi AFPCM. FuncŃionarii din birourile vamale au menŃionat într-o măsură mai mare că această procedură nu intră în domeniul lor de activitate şi de aceea nu au răspuns la întrebare.

(E) Control al Gărzii Financiare sau al AutorităŃii Vamale27

23% dintre contribuabili au avut un control inopinat de la Garda Financiară sau Autoritatea Vamală în 2013 sau 2012. Ponderea contribuabililor care au făcut obiectul unui control inopinat în 2013 sau 2012 creşte semnificativ de la 9% din persoane fizice la 19% din întreprinderile mici, 30% din contribuabilii mijlocii, respectiv 44% din contribuabilii mari. Nu există diferenŃe statistic semnificative între tipurile de contribuabili în ceea ce priveşte frecvenŃa interacŃiunii şi satisfacŃia cu interacŃiunea pentru această procedură (Tabelul A.7, Anexă). Termenele procedurale sunt însă respectate într-o mai mare măsură de către contribuabilii mari.

27 Indicatorii: Q6e, Q7e, Q8e, Q9e, Q10e, Q11e din chestionar.

10

6

1

3

9

11

12

16

33

5

5

33

2

6

1

5

17

25

0 5 10 15 20 25 30 35

NS/NR

Alte probleme


Lipsa de competenţă a funcţionarilor

Nicio problemă







62

Figura 24. Când aŃi făcut obiectul unui Control inopinat al Gărzii Financiare sau AutorităŃii Vamale, cel mai recent? (%)


Ierarhia problemelor întâmpinate de contribuabili rămâne aceeaşi ca la celelalte proceduri (Figura 25), la acestea adăugându-se: atitudinea „poliŃist-infractor” a inspectorilor (agresivi, exageraŃi, posesivi), incompetenŃa şi lipsa de experienŃă a acestora, repetarea controalelor inopinate.

– SatisfacŃia faŃă de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile cu privire la această procedură? – Nu am fost foarte mulŃumiŃi de interacŃiunea cu aceştia. Au verificat concordanŃa dintre raportările

codurilor materialelor achiziŃionate cu codurile şi valorile materialelor livrate de furnizorii din comunitatea Europeană. Au fost găsite neconcordanŃe, iar inspectorii de la Garda Financiară nu au Ńinut cont de greutăŃile cu care se lucrează pe aceste declaraŃii pentru că nu concordă denumirea materialelor cu care lucrăm noi, adică in România, cu denumirea materialelor pe care o înregistrează furnizorii externi. De asemenea, atunci când a venit Garda Financiară în control s-au legat de problemele minore faŃă de problemele cu care se confruntă societatea, şi anume: aceştia verifică elementele de pe factură şi le solicită înscrise, deşi noua legislaŃie este mult mai permisivă. A verificat modalitatea de înregistrare a TVA la achiziŃiile înregistrate ca şi mijloace fixe după modificarea legislaŃiei neŃinând cont de faptul că la momentul achiziŃiei s-a respectat legislaŃia TVA de la momentul respectiv. (Contribuabil mijlociu, ComerŃ, Centru)

– Cu cei de la Gardă Financiară, care a fost principala problemă întâmpinată? – Ei clar ştiu legea mai bine decât mine şi toate dubioşeniile din lege şi se luau de fiecare dubioşenie care se

putea, e exact cum funcŃionează poliŃia română când nu acŃionează într-un mod preventiv, ci acŃionează ca şi cum tu ai fi deja vinovat, ei doar trebuie să găsească de ce eşti vinovat, ceea ce cred că e o abordare greşită mai ales faŃă de noi care suntem o firmă mică care ne plătim la timp toate taxele, care ne declarăm toate lucrurile, adică trebuie văzut ansamblul firmei, nu detaliile, şi de exemplu când vine o inspecŃie ar trebui să-Ńi ofere anumite lucruri pe care le poŃi îmbunătăŃi pentru că Ńie în primul rând să-Ńi fie mai bine şi fiindu-Ńi Ńie mai bine ca şi contribuabil evident că o să plăteşti mai multe taxe la stat şi o să le fie şi lor mai bine. Adică modul lor de acŃiune este greşit din punctul meu de vedere. (Contribuabil mic, ComerŃ, Nord-Est)

În relaŃie cu activităŃile de import - export, a fost menŃionată în interviuri, lipsa de concordanŃă între denumirea materialelor folosită în România cu denumirea materialelor pe care o înregistrează

2715 9 5

17

15

104

11

2336

30

18

28

12 15

29

53

28

22 19 22 19 21

120%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi

mici

Persoane fizice

cu obligaţii

declarative

Total eşantion

contribuabili

NŞ/NR

Niciodată


În 2012

În 2013

63

furnizorii externi ca principală problemă care îngreunează completarea declaraŃiilor, dar şi activitatea de control al AutorităŃii Vamale.

Figura 25. Principalele probleme întâmpinate la procedura de Control inopinat al Gărzii Financiare sau al AutorităŃii Vamale (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 2754 contribuabili care au făcut obiectul procedurii de Control inopinat al Gărzii Financiare sau AutorităŃii Vamale în 2013 sau în 2012; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie este 100%. Categoria „Alte probleme” include (cu procente sub 3% fiecare): costuri prea mari şi resursele umane insuficiente ale firmelor, lipsa de transparenŃă a instituŃiilor.

Principalele probleme raportate de către funcŃionari referitor la procedura de control inopinat Ńin de numărul prea mic de funcŃionari şi de legislaŃie (în continuă schimbare şi prea stufoasă). Numărul mic de funcŃionari este menŃionat ca problemă într-o măsură mai mare de respondenŃii din cadrul ANV, DJAOV şi birourile vamale. Problemele legate de legislaŃie sunt raportate în semnificativ mai mare măsură de funcŃionarii din DRAOV şi AFCM. În schimb, cei din cadrul AFPM/S raportează ca dificultăŃi într-o mai mare măsură birocraŃia şi lipsa de informare a cetăŃenilor. FuncŃionarii din DGFP şi AFPO au menŃionat într-o măsură mai mare că această procedură fiscală nu intră în domeniul lor de activitate.

(F) SoluŃionarea contestaŃiilor28

Procedura de soluŃionare contestaŃii a fost îndeplinită de 9% dintre contribuabilii din eşantion în 2013 sau 2012, cu o variaŃie semnificativă între 4% din persoanele fizice şi 23% din contribuabilii mari. Firmele din regiunea Nord-Vest au interacŃionat mai des cu autorităŃile fiscale pentru soluŃionarea contestaŃiilor. Contribuabilii mari folosesc într-o mai mare măsură poşta ca modalitate de interacŃiune pentru soluŃionarea contestaŃiilor, pe când întreprinderile mici şi

28 Indicatorii: Q6f, Q7f, Q8f, Q9f, Q10f, Q11f din chestionar.

9

10

4

1

1

1

3

11

12

15

32

11

12

4

27

3

4

2

3

8

10

16

0 5 10 15 20 25 30 35

NŞ/NR

Nicio problemă

Alte probleme



Corupţia funcţionarilor








64

persoanele fizice folosesc interacŃiunea faŃă-în-faŃă. De asemenea, contribuabilii mari reuşesc într-o mai mare măsură să respecte termenele procedurale (vezi Tabel A.8, Anexă).

Figura 26. Îndeplinirea procedurii de soluŃionare contestaŃii pe tip de contribuabil (%)


Din perspectiva contribuabililor, la această procedură, principala problemă este birocraŃia foarte mare, fiind urmată de legislaŃia în continuă schimbare şi procedurile neclare şi complicate. Alte probleme menŃionate sunt: atitudinea funcŃionarilor (dezinteres, neasumarea responsabilităŃii atunci când greşesc), depăşirea termenului de soluŃionare, aplicarea greşită a legilor.

Din perspectiva funcŃionarilor, problemele sunt legate în primul rând de legislaŃia în continuă schimbare, apoi de numărul mic de funcŃionari şi de legislaŃia prea stufoasă. Modificarea prea des a legislaŃiei este menŃionată într-o măsură semnificativ mai mare de către funcŃionarii din AFPCM. Cei care lucrează în cadrul DJAOV şi AFPM/S raportează într-o măsură mai mare ca problemă numărul insuficient de funcŃionari. FuncŃionarii din cadrul DGFP şi administraŃiilor financiare ale oraşelor declară într-o măsură mai mare că nu există probleme în interacŃiunea cu contribuabilii pentru soluŃionarea contestaŃiilor. FuncŃionarii din DRAOV şi birourile vamale în mare parte au menŃionat că această procedură nu intră în domeniul lor de activitate şi nu au răspuns la întrebare.

9 4 2 1

147 4 3

6

19

19

106

13

3347

59 6955

25 22 24 21 23

30%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi

mici

Persoane fizice

cu obligaţii

declarative

Total eşantion

contribuabili

NŞ/NR

Niciodată


În 2012

În 2013

65

Figura 27. Principalele probleme întâmpinate la procedura de soluŃionare contestaŃii (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 1117 contribuabili care au îndeplinit procedura de soluŃionare contestaŃii în 2013 sau în 2012; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie este 100%. Categoria „Alte probleme” include (cu procente sub 3% fiecare): costuri prea mari şi resursele umane insuficiente ale firmelor, corupŃia funcŃionarilor şi lipsa de transparenŃă a instituŃiilor.

Deci, legislaŃia este o primă barieră în soluŃionarea contestaŃiilor, asupra căreia contribuabilii şi funcŃionarii cad de acord (30% respectiv 35%). Însă opiniile devin divergente când vine vorba de aplicarea legii. În această privinŃă, contribuabilii consideră birocraŃia şi procedurile drept principalele bariere, în timp ce funcŃionarii aduc în discuŃie numărul prea mic de funcŃionari pentru a aplica în mod eficace legea.

(G) Rambursarea de TVA29

18% dintre contribuabili declară că au îndeplinit procedura de rambursare de TVA în 2013 sau 2012. Contribuabilii mari şi mijlocii au utilizat această procedură într-o măsură semnificativ mai mare (31%, respectiv 26%, comparativ cu 9% din persoanele fizice cu obligaŃii declarative). De asemenea, Tabelul A.9 (Anexă) arată că frecvenŃa interacŃiunii contribuabililor mari cu autorirăŃile fiscale pentru rambursarea de TVA este semnificativ mai mare. Aceştia utilizează semnificativ mai mult poşta şi e-mail, în timp ce persoanele fizice cu obligaŃii declarative utilizează semnificativ mai mult interacŃiunea faŃă-în-faŃă şi telefonică.

29 Indicatorii: Q6g, Q7g, Q8g, Q9g, Q10g, Q11g din chestionar.

12

9

5

1

3

5

12

15

18

19

8

15

3

7

16

2

15

9

20

4

0 5 10 15 20 25

NŞ/NR

Nicio problemă

Alte probleme



Lipsa de competenta a functionarilor







66

Figura 28. Îndeplinirea procedurii de rambursare de TVA pe tip de contribuabil (%)


Prin consens între contribuabili şi funcŃionari, legislaŃia reprezintă bariera principală pentru procedura de rambursare de TVA, atât pentru că este în continuă schimbare, cât şi pentru că este „stufoasă” şi „plină de portiŃe”. În plus, din perspectiva contribuabililor, birocraŃia şi procedurile neclare şi complicate fac şi mai deficitară aplicarea legii.

Figura 29. Principalele probleme întâmpinate la procedura de rambursare de TVA (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 2087 contribuabili care au îndeplinit procedura de rambursare de TVA în 2013 sau în 2012; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie este 100%. Categoria „Alte probleme” include (cu procente sub 3% fiecare): costuri prea mari şi resursele umane insuficiente ale firmelor, corupŃia funcŃionarilor, lipsa de competenŃă a funcŃionarilor, lipsa de informare a cetăŃenilor şi lipsa de transparenŃă a instituŃiilor.

23 199 6

87

43

5

1818

125

13

28 38

5366

49

23 18 22 20 21

130%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi

mici

Persoane fizice

cu obligaţii

declarative

Total eşantion

contribuabili

NŞ/NR

Niciodată

Cu mai mult timp în urmă

În 2012

În 2013

10

10

6

2

11

15

17

30

8

13

7

16

8

16

8

24

0 5 10 15 20 25 30 35

NŞ/NR

Nicio problemă

Alte probleme








67

În plus, interviurile au arătat că procedura de rambursare de TVA ridică serioase dificultăŃi contribuabililor, mai ales din anul 2012, ”de când cu controlul anticipat”. Problema majoră, mai ales pentru contribuabilii fără lichidităŃi, este legată de întârzierile apreciabile în respectarea termenelor de rambursare, dar şi de faptul că autorităŃile fiscale ”compensează cu totul altfel decât cerem noi”. Cum susŃine în interviu un contribuabil mare: ”în momentul în care ai o problemă de cashflow şi ai acest drept de a obŃine TVA-ul de la stat, nu-l obŃii decăt după mult timp, după câteva luni de zile, ceea ce nu este bine pentru mediul de afaceri din România. Şi investitorii străini îşi pun foarte mari probleme în ceea ce priveşte respectarea legislaŃiei în România.” (Contribuabil mijlociu, ComerŃ, Centru)

Din perspectiva funcŃionarilor, birocraŃia şi procedurile sunt problematice, dar legea nu se aplică corespunzător mai ales dat fiind numărul prea mic de funcŃionari. Modificarea prea frecventă a legislaŃiei este menŃionată într-o măsură semnificativ mai mare de către funcŃionarii din DGFP şi AFPCM. Cei care lucrează în cadrul AFPM/S raportează într-o măsură mai mare ca probleme lipsa de transparenŃă a instituŃiilor şi lipsa de informare a cetăŃenilor. FuncŃionarii din cadrul administraŃiilor financiare ale oraşelor declară într-o măsură mai mare că nu există probleme cu această procedură în interacŃiunea lor cu contribuabilii, în timp ce o mare parte din funcŃionarii din DRAOV, DJAOV şi birourile vamale declară că această procedură nu intră în domeniul lor de activitate, aşa că nu răspund la întrebare.

(H) Executare silită30

7% dintre contribuabilii din eşantion au făcut obiectul procedurii de executare silită în 2013 sau 2012. Dintre aceştia contribuabilii mari şi mijlocii declară într-o mai mare măsură că au interacŃionat cu autorităŃile fiscale pentru această procedură în 2013 sau 2012 (11% respectiv 9% faŃă de 6% din întreprinderile mici şi 4% din persoanele fizice cu obligaŃii declarative). Tabelul A.10 (Anexă) arată că nu există diferenŃe statistic semnificative între categoriile de contribuabili în ceea ce priveşte frecvenŃa interacŃiunii, modul de interacŃiune, respectarea termenelor procedurale şi confruntarea cu vreun abuz în interacŃiunea pentru executare silită.

Şi cu privire la executarea silită, legislaŃia, birocraŃia şi procedurile (neclare şi prea complicate) reprezintă principalele probleme din perspectiva contribuabililor. FuncŃionarii menŃionează aceste probleme, dar consideră că principala barieră, la mare distanŃă de celelalate, este numărul prea mic de funcŃionari. Această dificultate este menŃionată într-o măsură semnificativ mai mare de către funcŃionarii din cadrul AFPM/S. LegislaŃia în continuă schimbare reprezintă o problemă mai ales pentru funcŃionarii din cadrul AFPCM şi AFPO; pentru cei care lucrează DGFP mai ales faptul că legislaŃia este prea stufoasă duce la dificultăŃi în interacŃiunea cu contribuabilii în legătură cu executarea silită. FuncŃionarii din DRAOV şi birourile vamale au menŃionat într-o măsură mai mare că această procedură nu intră în domeniul lor de activitate.

30 Indicatorii: Q6h, Q7h, Q8h, Q9h, Q10h, Q11h din chestionar.

68

Figura 30. Principalele probleme întâmpinate la procedura de executare silită (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 885 contribuabili care au făcut obiectul procedurii de executare silită în 2013 sau în 2012; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Suma procentelor pe categorie este 100%. Categoria „Alte probleme” include (cu procente sub 3% fiecare): costuri prea mari şi resursele umane insuficiente ale firmelor şi corupŃia funcŃionarilor.

Concluzii

În concluzie, pentru majoritatea procedurilor, contribuabilii şi funcŃionarii cad de acord asupra faptului că legislaŃia „stufoasă” şi „în continuă schimbare” reprezintă prima barieră care afectează negativ interacŃiunea contribuabili - A.N.A.F. În plus, legea nici nu se aplică eficace şi eficient, dată fiind birocraŃia şi procedurile neclare şi prea complicate, în opinia contribuabililor, dar şi dat fiind numărul prea mic de resurse umane alocate îndeplinirii procedurilor, în opinia funcŃionarilor. Astfel, datele de sondaj confirmă întrutotul rezultatele interviurilor şi aduc în plus faptul că în cele mai multe privinŃe funcŃionarii împărtăşesc opiniile dominante ale contribuabililor.

Prin urmare, pentru a îmbunătăŃi interacŃiunea contribuabili - A.N.A.F, ariile prioritare de intervenŃie sunt foarte asemănătoare cu cele deja identificate în capitolele anterioare:

► (1) simplificarea şi clarificarea legislaŃiei relevante, precum şi implementarea acestora doar după o perioadă suficientă pentru informarea şi pregătirea atât a contribuabililor, cât şi a funcŃionarilor;

► (2) simplificarea procedurilor şi implementarea acestora doar după o perioadă suficientă pentru informarea şi pregătirea atât a contribuabililor, cât şi a funcŃionarilor;

► (3) creşterea numărului de funcŃionari în relaŃie directă cu contribuabilii, mai ales a celor care oferă asistenŃă contribuabililor.

19

8

5

1

2

3

4

9

13

16

18

8

10

6

3

37

1

1

6

9

5

14

0 5 10 15 20 25 30 35 40

NŞ/NR

Nicio problemă

Alte probleme



Lipsa de transparenţă a instituţiilor








69

5.3.1 Costurile adiţionale ale contribuabililor pentru îndeplinirea procedurilor fiscale

Costurile31 adiŃionale pe care contribuabilii le au pentru îndeplinirea procedurilor fiscale diferă semnificativ statistic în funcŃie de tipul de contribuabil. Astfel, contribuabilii mari au în medie cele mai mari costuri totale (de aproape 16 mii lei pe an), fiind urmaŃi de contribuabilii mijlocii (în medie, în jur de 8.700 lei pe an), întreprinderile mici şi persoanele fizice care au cele mai mici costuri (sub 2 mii lei pe an, în medie). Însă, raportând costurile adiŃionale totale la numărul de salariaŃi, datele arată că acestea sunt semnificativ mai mari la persoanele fizice cu obligaŃii declarative (în jur de 1.300 lei pe an per salariat comparativ cu media pe eşantion de 736 lei).

Figura 31. Costurile adiŃionale totale şi costurile adiŃionale per salariat în anul fiscal 2012 pentru îndeplinirea procedurilor fiscale prevăzute în lege (lei)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 10.370 contribuabili care au estimat costurile adiŃionale. Costurile adiŃionale se referă la costurile în afara celor cu salariile angajaŃilor cu cheltuieli cu contabili, avocaŃi, experŃi, costuri notariale, formulare, deplasări, copiere, etc. Graficul prezintă valorile medii pe categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative, conform unor analize de varianŃă unidimensională, pentru p=.000.

Costuri adiŃionale financiare semnificativ mai mari declară:

- unităŃile economice din domeniul construcŃiilor şi din industrie (deşi, costurile pe salariat cele mai mari le înregistrează unităŃile cu activităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice);

- contribuabilii din Bucureşti-Ilfov (cu costuri totale medii de aproape 11 mii lei pe an, respectiv 1.160 lei pe an per salariat);

- contribuabilii care consideră că statul este slab şi erodat de neîncrederea cetăŃenilor (cu costuri totale medii de aproximativ 7.600 lei pe an, respectiv 900 lei pe an per salariat);

31 Indicatorul Q18 din chestionar. Costurile adiŃionale financiare se referă la costurile în afara celor cu salariile angajaŃilor cu cheltuieli cu contabili, avocaŃi, experŃi, costuri notariale, formulare, deplasări, copiere, etc.

15591

8675

31741957

5744455 416

798

1333

736

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Contribuabili mari Contribuabili mijlocii Întreprinderi mici Persoane fizice cu

obligaţii declarative

Total eşantion

contribuabili

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Costuri aditionale totale

Costuri aditionale per salariat

70

- contribuabilii care practică sau sunt predispuşi la evaziune licită (cu costuri totale medii în jur de 8.300 lei pe an, respectiv 900 lei pe an per salariat).

Costurile adiŃionale includ însă şi costuri de timp. Astfel, pentru îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute în lege, contribuabilii consumă în medie pe an aproximativ 20 de zile pe an, cu mari diferenŃe între persoanele fizice (cu o medie de 12 zile pe an), întreprinderile mici (20 zile pe an, în medie), contribuabilii mijlocii (cu 24 zile pe an) şi contribuabilii mari (27 zile pe an, în medie).

5.4 Interacţiunea cu A.N.A.F. pentru taxe şi impozite

Sondajul în rândul contribuabililor a cules date privind categoriile de taxe şi impozite declarate/plătite: (a) categoriile de taxe şi impozite declarate/plătite, (b) evaluarea legislaŃiei fiscale corespunzătoare, pe o scală de la 1 - foarte complicată la 4 - foarte simplă, (c) evaluarea peocedurilor fiscale corespunzătoare, pe o scală de la 1 - foarte complicate la 4 - foarte simple, (d) categoria de taxe şi impozite pentru care interacŃiunea cu autorităŃile fiscale a fost cea mai eficientă, (e) categoria de taxe şi impozite pentru care interacŃiunea cu autorităŃile fiscale a fost cea mai problematică şi (f) costurile adiŃionale ale contribuabililor, asociate îndeplinirii procedurilor fiscale prevăzute în lege.

Sondajul a avut în vedere nouă categorii de taxe şi impozite. Rezultatele pentru fiecare categorie sunt prezentate în continuare.

Tabel 7. Ce categorie de taxe şi impozite declaraŃi/ plătiŃi? (%)

Da Nu NŞ/NR Total

Q13_1. Impozitul pe profit 67 29 5 100

Q13_2. Impozitul pe venit 48 41 11 100

Q13_3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 20 63 17 100

Q13_4. Impozitul pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi 11 71 18 100

Q13_5. Impozitul pe reprezentanŃe 3 78 20 100

Q13_6. Taxa pe valoare adăugată TVA 77 20 3 100

Q13_7. Accizele 11 86 3 100

Q13_8. Impozitele şi taxele locale 83 11 6 100

Q13_9. ContribuŃiile sociale 92 8 0 100

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Q13_8 Impozitele şi taxele locale au fost incluse doar în sondajul pentru contribuabilii, ca termen de referinŃă pentru celelalte categorii de taxe şi impozite.

De asemenea, sondajul în rândul funcŃionarilor a înregistrat modul în care evaluează aceştia (a) legislaŃia fiscală şi (b) procedurile fiscale aferente fiecărei categorii de taxe şi impozite, pe o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e).

71

(A) Impozitul pe profit32

Contribuabilii mari şi mijlocii declară şi/ sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare impozitul pe profit, dar există şi un procent de 25% din persoanele fizice care declară că plătesc acest tip de impozit.

Figura 32. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi impozitul pe profit? (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N=11.983 contribuabili. Graficul prezintă ponderea contribuabililor care răspund ”da” la întrebare. Procente din categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Contribuabilii în acord cu funcŃionarii consideră că legislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare impozitului pe profit sunt „complicate”. Contribuabilii mari le evaluează ca fiind „foarte complicate”, în semnificativ mai mare măsură decât ceilalŃi contribuabilii.

Tabel 8. Evaluările medii ale legislaŃiei şi procedurilor fiscale corespunzătoare impozitului pe profit pe tipuri de contribuabili şi pe funcŃionarii A.N.A.F.

Contribuabili mari


Întreprinderi mici

Persoane fizice cu obligaŃii declarative


Total eşantion funcŃionari

LegislaŃia Medie 2.08 2.21 2.25 2.24 2.20 2.27

fiscală Std. Dev. 0.66 0.67 0.65 0.69 0.66 0.66

Procedurile Medie 2.15 2.26 2.28 2.24 2.24 2.33

fiscale Std. Dev. 0.65 0.67 0.65 0.68 0.66 0.66

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 8004 contribuabili care declară şi/sau plătesc impozit pe profit; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. În ambele sondaje, indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e). DiferenŃele între valorile medii sunt statistic semnificative, conform unei analize de varianŃă unidimensională pentru p=.000. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mici.

32 Indicatorii: Q13_1, Q14_1, Q15_1 din chestionar.

97 94

63

25

67

0

20

40

60

80

100

120

Contribuabili mari Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi mici Persoane fizice cu

obligaţii

declarative

Total eşantion

contribuabili

72

(B) Impozitul pe venit33

Persoanele fizice cu obligaŃii declarative declară şi/ sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare impozitul pe venit.

Figura 33. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi impozitul pe venit? (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Graficul prezintă ponderea contribuabililor care răspund ”da” la întrebare. Procente din categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Contribuabilii mari evaluează, în semnificativ mai mare măsură decât ceilalŃi contribuabilii, că legislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare impozitului pe venit sunt „complicate” sau „foarte complicate”. Spre deosebire, ponderi semnificativ mai mari din persoanele fizice că legislaŃia fiscală şi procedurile fiscale corespunzătoare impozitului pe venit sunt „simple” sau „foarte simple”.

Tabel 9. Evaluările medii ale legislaŃiei şi procedurilor fiscale corespunzătoare impozitului pe venit pe tipuri de contribuabili şi pe funcŃionarii A.N.A.F.

Contribuabili mari


Întreprinderi mici





fiscală Std. Dev. 0.65 0.70 0.66 0.68 0.67 0.69


fiscale Std. Dev. 0.64 0.67 0.64 0.67 0.66 0.69

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 5786 contribuabili care declară şi/sau plătesc impozit pe venit; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. În ambele sondaje, indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e). DiferenŃele între valorile medii sunt statistic semnificative, conform unei analize de varianŃă unidimensională pentru p=.000. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mici.


52

40 38

76

48

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi mici Persoane fizice

cu obligaţii declarative

Total eşantion

contribuabili

73

(C) Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor34

Aşa cum era de aşteptat, întreprinderile mici declară şi/sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare impozitul pe microîntreprinderi, dar există şi un procent de 5%, din contribuabilii mari, respectiv 8% din contribuabilii mijlocii care declară că plătesc acest tip de impozit.35

Figura 34. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor? (%)


LegislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare acestei categorii de impozite sunt evaluate de contribuabili ca fiind mai degrabă „complicate”, dar mai simple decât impozitul pe venit şi, mai ales, decât impozitul pe profit. În contrast, funcŃionarii consideră această categorie de impozite ca fiind mai degrabă „simple”.

Tabel 10. Evaluările medii ale legislaŃiei şi procedurilor fiscale corespunzătoare impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pe tipuri de contribuabili şi pe funcŃionarii A.N.A.F.

Contribuabili mari


Întreprinderi mici





fiscală Std. Dev. 0.72 0.80 0.70 0.68 0.71 0.75


fiscale Std. Dev. 0.72 0.77 0.68 0.67 0.69 0.73

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 2349 contribuabili care declară şi/sau plătesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. În ambele sondaje, indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e).

34 Indicatorii: Q13_3, Q14_3, Q15_3 din chestionar. 35 Acest rezultat este cel mai probabil dat de: (a) există microîntreprinderi cu statut de contribuabili mari sau mijlocii şi (b) persoanele intervievate administrează/conduc şi alte unităŃi economice (spre exemplu, un director are şi o microîntreprindere, fie personal, fie în familie) şi au evaluat şi categoriile de taxe şi impozite care Ńin de aceste activităŃi secundare.

58

35

7

20

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii



Total eşantion

contribuabili

74

(D) Impozitul pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi36

Contribuabilii mari şi mijlocii declară şi/sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare impozitul pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi.

Figura 35. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi impozitul pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi? (%)


LegislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare impozitului pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi sunt evaluate prin consens ca fiind „complicate”, atât de către contribuabili, cât şi de funcŃionari.

Tabel 11. Evaluările medii ale legislaŃiei şi procedurilor fiscale corespunzătoare impozitului pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi pe tipuri de contribuabili şi pe funcŃionarii A.N.A.F.

Contribuabili mari


Întreprinderi mici





fiscală Std. Dev. 0.68 0.69 0.61 0.59 0.66 0.69


fiscale Std. Dev. 0.64 0.69 0.58 0.62 0.64 0.68

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 1357 contribuabili care declară şi/sau plătesc impozit pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. În ambele sondaje, indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e).


45

15

41

11

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Contribuabili mari


Întreprinderi mici Persoane fizice cu obligaţii declarative


75

(E) Impozitul pe reprezentanŃe37

Contribuabilii mari şi mijlocii declară şi/sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare impozitul pe reprezentanŃe.

Figura 36. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi impozitul pe reprezentanŃe? (%)


Atât contribuabilii cât şi funcŃionarii evaluează legislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare impozitului pe reprezentanŃe ca fiind „complicate”. Doar contribuabilii mijlocii oferă o evaluare uşor mai pozitivă.

Tabel 12. Evaluările medii ale legislaŃiei şi procedurilor fiscale corespunzătoare impozitului pe reprezentanŃe pe tipuri de contribuabili şi pe funcŃionarii A.N.A.F.

Contribuabili mari


Întreprinderi mici





fiscală Std. Dev. 0.70 0.73 0.63 0.63 0.68 0.70


fiscale Std. Dev. 0.72 0.73 0.66 0.67 0.70 0.70

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 309 contribuabili care declară şi/sau plătesc impozit pe reprezentanŃe; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. În ambele sondaje, indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e). DiferenŃele între valorile medii sunt statistic semnificative, conform unei analize de varianŃă unidimensională pentru p=.01.


8

3

1

0

3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Contribuabili mari


Întreprinderi mici Persoane fizice cu obligaţii declarative


76

(F) Taxa pe valoare adăugată38

Contribuabilii mari şi mijlocii declară şi/sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare taxa pe valoare adăugată.

Figura 37. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi taxa pe valoare adăugată? (%)


Contribuabilii mari şi mijlocii consideră într-o semnificativ mai mare măsură că legislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare taxei pe valoare adăugată sunt „complicate” sau „foarte complicate”. FuncŃionarii A.N.A.F. sunt de acord cu contribuabilii mari.

Tabel 13. Evaluările medii ale legislaŃiei şi procedurilor fiscale corespunzătoare taxei pe valoare adăugată pe tipuri de contribuabili şi pe funcŃionarii A.N.A.F.

Contribuabili mari


Întreprinderi mici





fiscală Std. Dev. 0.70 0.71 0.69 0.68 0.70 0.81


fiscale Std. Dev. 0.68 0.70 0.67 0.68 0.68 0.81

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 9215 contribuabili care declară şi/sau plătesc taxa pe valoare adăugată; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. În ambele sondaje, indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e). DiferenŃele între valorile medii sunt statistic semnificative, conform unei analize de varianŃă unidimensională pentru p=.000. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mici.


99 96

77

42

77

0

20

40

60

80

100

120

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



77

(G) Accizele39

Contribuabilii mari declară şi/sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare accize.

Figura 38. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi accize? (%)


LegislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare accizelor sunt „complicate” sau „foarte complicate”, susŃin contribuabilii, mai ales cei mari, dar şi persoanele fizice cu obligaŃii declarative. Pe medie, funcŃionarii A.N.A.F. sunt de acord cu contribuabilii mari.

Tabel 14. Evaluările medii ale legislaŃiei şi procedurilor fiscale corespunzătoare accizelor pe tipuri de contribuabili şi pe funcŃionarii A.N.A.F.

Contribuabili mari


Întreprinderi mici





fiscală Std. Dev. 0.70 0.77 0.67 0.68 0.71 0.75


fiscale Std. Dev. 0.67 0.73 0.68 0.66 0.69 0.74

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 1332 contribuabili care declară şi/sau plătesc accize; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. În ambele sondaje, indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e). DiferenŃele între valorile medii sunt statistic semnificative, conform unei analize de varianŃă unidimensională pentru p=.05. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mici.


24

12

9

5

11

0

5

10

15

20

25

30

Contribuabili

mari

Contribuabili

mijlocii



Total eşantion

contribuabili

78

(H) ContribuŃiile sociale40

Spre deosebire de persoanele fizice, firmele (contribuabili mari, mijlocii sau întreprinderi mici) declară şi/sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare contribuŃii sociale.

Figura 39. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi contribuŃii sociale? (%)


ContribuŃiile sociale sunt asociate cu o legislaŃie şi proceduri fiscale considerate, pe medie, mai degrabă „complicate”, dar mai simple decât pentru celelalte categorii de taxe şi impozite. Această opinie este împărtăşită de contribuali şi funcŃionari. Oricum, contribuabilii mari, cu un număr mare de salariaŃi, consideră într-o semnificativ mai mare măsură că legislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare contribuŃiilor sociale sunt „complicate”.

Tabel 15. Evaluările medii ale legislaŃiei şi procedurilor fiscale corespunzătoare contribuŃiilor sociale pe tipuri de contribuabili şi pe funcŃionarii A.N.A.F.

Contribuabili mari


Întreprinderi mici





fiscală Std. Dev. 0.72 0.72 0.68 0.74 0.71 0.78


fiscale Std. Dev. 0.70 0.71 0.68 0.73 0.70 0.79

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.081 contribuabili care declară şi/sau plătesc contribuŃii sociale; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. În ambele sondaje, indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e). DiferenŃele între valorile medii sunt statistic semnificative, conform unei analize de varianŃă unidimensională pentru p=.000. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mici.


99 99 96

74

92

0

20

40

60

80

100

120

Contribuabili mari


Întreprinderi mici

Persoane fizice cu obligaţii

declarative


79

Un comparator: Impozitele şi taxele locale41

Impozitele şi taxele locale au fost incluse doar în sondajul în rândul contribuabililor (nu şi al funcŃionarilor), cu rol de comparator pentru categoriile de taxe şi impozite colectate de autorităŃile fiscale. Contribuabilii mari şi mijlocii declară şi/sau plătesc într-o măsură semnificativ mai mare impozite şi taxe locale prin comparaŃie cu contribuabilii mici.

Figura 40. DeclaraŃi şi/sau plătiŃi impozite şi taxe locale? (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



95 92 82 68 83

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Tabelul prezintă ponderea contribuabililor care răspund ”da” la întrebare. Procente din categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Evaluarea medie obŃinută de impozitele şi taxele locale arată că legislaŃia şi procedurile aferente sunt considerate de contribuabili mai degrabă „simple”, considerabil mai bine decât orice categorie de taxe şi impozite colectate de administraŃia fiscală (Figura 41).

Figura 41. Evaluările medii ale contribuabililor cu privire la legislaŃia şi procedurile fiscale corespunzătoare categoriilor de taxe şi impozite prin comparaŃie cu cele pentru taxele şi impozite locale

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 9937 contribuabili care declară şi/sau plătesc impozite şi taxe locale. Indicatorii au folosit o scală de la 1 - foarte complicată(e) la 4 - foarte simplă(e). DiferenŃele între valorile medii sunt statistic semnificative.


2.20

2.34

2.44

2.11

2.21

2.12

2.12

2.48

2.57

2.24

2.35

2.43

2.14

2.21

2.18

2.18

2.48

2.57

1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00

Impozitul pe profit

Impozitul pe venit

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi

Impozitul pe reprezentanţe

Taxa pe valoare adăugată (TVA)

Accizele

Contribuţiile sociale

Impozitele si taxele locale

Procedurile fiscale

Legislaţia fiscală

Foarte

simplă

Foarte

complicată

80

Cea mai eficientă interacŃiune contribuabili - autorităŃile fiscale42

Categoria de taxe şi impozite pentru care interacŃiunea cu autorităŃile fiscale a fost cea mai eficientă este în deplin acord cu evaluările subiective prezentate anterior (Figura 41). Astfel, contribuabilii pun pe primul loc contribuŃiile sociale, iar funcŃionarii menŃionează impozitul venit, adică tocmai categoriile de impozite cu evaluări pozitive. Totuşi, pe locul al doilea, contribuabilii numesc impozitul pe profit care are o evaluare mai degrabă slabă (vezi Figura 41), în timp ce funcŃionarii aşează impozitul pe veniturile microîntreprinderilor care are evaluarea cea mai bună.

Oricum, este evident că în această privinŃă contribuabilii şi funcŃionarii au percepŃii sensibil diferite. Mai mult, chiar între contribuabili se înregistrează diferenŃe semnificative în funcŃie de tipul acestora. Spre exemplu, persoanele fizice cu obligaŃii declarative selectează pe primul loc impozitul pe venit (ca şi funcŃionarii) ca fiind categoria de impozite pentru care interacŃiunea cu autorităŃile fiscale a fost cea mai eficientă. DiferenŃele în funcŃie de tipul de contribuabil sunt prezentate în Tabel A.11 în Anexă.

Figura 42. Categoria de taxe sau impozite pentru care interacŃiunea contribuabili - autorităŃi fiscale a fost cea mai eficientă (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative. * Impozitele şi taxele locale au fost incluse doar în sondajul în rândul contribuabililor, strict cu rol de comparator.

42 Indicatorul Q16 din chestionar.

15

0

0

0

4

9

11

14

22

23

7

1

4

1

21

25

14

15

12

0 5 10 15 20 25 30

NŞ/NR


Accizele



Impozitul pe venit

Taxa pe valoarea adăugată TVA

Impozitul pe profit


Impozitele şi taxele locale*



81

Cea mai problematică interacŃiune contribuabili - autorităŃile fiscale43

Taxa pe valoare adăugată reprezintă categoria de taxe pentru care interacŃiunea contribuabili - autorităŃile fiscale a fost cea mai problematică, atât pentru contribuabili, cât şi pentru funcŃionari (Figura 43). Pe locul al doilea, contribuabilii se distribuie între contribuŃii sociale şi impozitul pe profit, în timp ce funcŃionarii plasează accizele.

Dat fiind profilul diferit al tipurilor de contribuabili, se înregistrează diferenŃe statistic semnificative cu privire la categoriile de taxe şi impozite cele mai problematice. Spre exemplu, contribuabilii mari menŃionează taxa pe valoare adăugată pe primul loc (cu 28%), urmată de impozitul pe profit (18%). Spre deosebire, persoanele fizice cu obligaŃii declarative numesc pe primul loc contribuŃiile sociale (22%) şi impozitul pe venit pe locul al doilea (20%). Aceste diferenŃe sunt prezentate în Tabel A.12 în Anexă.

Figura 43. Categoria de taxe sau impozite pentru care interacŃiunea contribuabili - autorităŃi fiscale a fost cea mai problematică (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. * Impozitele şi taxele locale au fost incluse doar în sondajul în rândul contribuabililor, strict cu rol de comparator.

43 Indicatorul Q17 din chestionar.

21

0

1

2

3

7

14

16

26

10

7

2

14

6

2

5

8

10

47

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

NŞ/NR


Accizele



Impozitul pe venit

Impozitul pe profit


Taxa pe valoarea adăugată

Impozitele şi taxele locale*



82

Concluzii

Rezultatele prezentate în acest capitol întăresc concluziile capitolelor precedente, iar datele de sondaj confirmă rezultatele interviurilor. Pentru aproape toate categoriile de taxe şi impozite, atât legislaŃia fiscală, cât şi procedurile fiscale sunt „complicate”, deci necesită ajustări. Acest fapt este susŃinut atât de către contribuabili, cât şi de funcŃionarii A.N.A.F.

Mai multe taxe şi impozite de declarat/plătit, mai mare este probabilitatea unei percepŃii negative asupra legislaŃiei şi procedurilor fiscale. Pentru mai multe categorii de impozite şi taxe, contribuabilii mari sunt cei care apreciază mai critic (ca fiind mai complicate) legislaŃia şi procedurile fiscale aferente. Acest fapt este corelat pozitiv cu presiunea fiscală care este semnificativ mai mare pe contribuabilii mari, ei având de declarat/plătit, în medie, taxe sau impozite din 5 categorii diferite (prin comparaŃie cu 4, în cazul întreprinderilor mici, respectiv 3, în cazul persoanelor fizice cu obligaŃii declarative). De asemenea, taxe şi impozite din mai multe categorii declară în semnificativ mai măsură unităŃile din industria prelucrătoare (mai ales faŃă de unităŃile din sănătate, învăŃământ şi asistenŃă socială), cu precădere din regiunea Bucureşti-Ilfov (în special prin comparaŃie cu contribuabilii din Nord-Est, Sud-Vest şi Nord-Vest).

Dacă în privinŃa zonelor de interacŃiune eficientă, contribuabilii şi funcŃionarii nu cad de acord, cu referire la ariile problematice, taxa pe valoare adăugată întruneşte consensul. Cel puŃin în relaŃie cu taxa pe valoare adăugată, simplificarea legislaŃiei şi procedurilor este absolut necesară.

Aşadar, legislaŃia fiscală rămâne principala problemă care afectează interacŃiunea contribuabililor cu autorităŃile fiscale şi cu privire la categoriile de taxe şi impozite. Din perspectiva contribuabililor, prioritară este republicarea Codului Fiscal într-o versiune actualizată (încorporând toate modificările): ”A început cu vreo două mii de pagini şi s-a ajuns cu modificările la opt mii şi ceva. Deci este foarte, foarte greu de urmărit” (Contribuabil mare, Industrie, Sud-Vest).

O altă problemă menŃionată insistent în cadrul interviurilor se referă la lipsa de cooperare şi interconectare între bazele naŃionale de date gestionate de diferite instituŃii publice, mai ales pentru contribuabilii foarte mici şi mici.

– Cum evaluaŃi procedurile corespunzătoare fiecărei categorii de taxe sau impozite? – Procedura este să plăteşti 16%, Ńi-am zis 3 ghişee. Asta cu sănătatea, acuma o plătim tot la finanŃe şi dacă

ai nevoie de ceva, ei nu au calculatoarele legate, e o prostie. Deci eu cu ce plătesc aici la finanŃe, sănătatea, trebuie să mă duc la CAS să fac xerox-uri să le arăt ălora că am plătit, când normal ar fi să ştie direct dintr-o bază de date.

– Pentru ce categorie de taxe sau impozite interacŃiunea cu autorităŃile fiscale a fost cea mai eficientă? – Unde a fost coada mai puŃină. Ar trebui să fie conectate calculatoarele. Să nu tot mergem dintr-o parte în

alta şi se stă la coadă la CAS de numa. La PFA-uri este o coadă, eu merg că stau aproape, dar cine vine de departe, ce face? (Persoană fizică, Alte servicii, Nord-Vest)

.

5.5

Se

rvic

iile

pen

tru

co

ntr

ibu

abil

i fu

rniz

ate

de

cătr

e A

.N.A

.F.

5.5.

1 Se

rvic

iile

A.N

.A.F

. ofe

rite

con

trib

uabi

lilor

Pent

ru a

ave

a o

imag

ine

de a

nsam

blu

a ac

tivită

Ńii ş

i se

rvic

iilor

ofe

rite

cont

ribua

bilil

or d

in R

omân

ia d

e că

tre

A.N

.A.F

. au

fost

con

sulta

te

urm

ătoa

rele

doc

umen

te:

– St

rateg

ia d

e Adm

inist

rare

Fisc

ală

2012

-201

6,

– St

rateg

ia A

genŃ

iei N

aŃio

nale

de A

dmin

istar

e Fisc

ală

priv

ind

serv

iciile

ofer

ite co

ntrib

uabi

lilor

201

3-20

17 ş

i –

Car

ta co

ntrib

uabi

lulu

i.

Prin

cipa

lele

ser

vici

i ide

ntifi

cate

în a

cest

e do

cum

ente

str

ateg

ice

sunt

pre

zent

ate

în ta

belu

l de

mai

jos

Tab

el 1

6. S

ervi

ciile

A.N

.A.F

. ofe

rite

con

trib

uabi

lilor

Îndr

umar

ea ş

i asi

sten

Ńa c

ontr

ibua

bilil

or în

dom

eniu

l fis

cal

• Î

ndru

mar

e şi

asi

sten

Ńă d

irect

la s

ediu

l org

anul

ui f

isca

l • Î

ndru

mar

e şi

asi

sten

Ńă în

scr

is

• Î

ndru

mar

e şi

asi

sten

Ńă p

rin e

-mai

l • Î

ndru

mar

e şi

asi

sten

Ńă p

rin te

lefo

n • S

oluŃ

iona

rea

petiŃ

iilor

• A

udie

nŃe

• S

oluŃ

iona

rea

solic

ităril

or d

e in

form

aŃii

form

ulat

e în

baz

a L

egii

nr. 5

44/2

001

priv

ind

liber

ul a

cces

la in

form

aŃiil

e de

in

tere

s pu

blic

, cu

mod

ifică

rile

şi c

ompl

etăr

ile u

lterio

are

• s

ervi

ciul

TE

LV

ER

DE

Ant

icor

upŃie

• S

oluŃ

iona

rea

sesi

zăril

or c

ontr

ibua

bilil

or c

u pr

ivire

la

serv

iciil

e de

adm

inis

trar

e fis

cal

• Î

ndru

mar

ea ş

i asi

sten

Ńa c

ontr

ibua

bilil

or în

dom

eniu

l vam

al

• A

cest

ser

vici

u se

aco

rdă

încă

de

la în

fiinŃ

area

adm

inis

traŃ

iilor

fis

cale

, chi

ar d

acă,

iniŃi

al,

nu a

u ex

ista

t str

uctu

ri di

stin

cte,

spe

cial

izat

e în

ace

st s

ens.

• Î

ncep

ând

cu a

nul 1

998,

act

ivita

tea

de a

sist

are

a co

ntrib

uabi

lilor

s-a

des

făşu

rată

de

stru

ctur

i spe

cial

izat

e, în

cad

rul a

para

tulu

i cen

tral

şi t

erito

rial a

l Min

iste

rulu

i Fin

anŃe

lor

Publ

ice.

Act

ivita

tea

de în

drum

are

şi a

sist

enŃă

a c

ontr

ibua

bilil

or în

dom

eniu

l fis

cal a

fo

st p

relu

ată

şi c

ontin

uată

de

A.N

.A.F

., od

ată

cu d

espr

inde

rea

dire

cŃiil

or c

u at

ribuŃ

ii de

adm

inis

trar

e a

veni

turil

or s

tatu

lui d

e M

inis

teru

l Fin

anŃe

lor

Publ

ice.

• Î

n pr

ezen

t, ac

east

ă ac

tivita

te e

ste

desf

ăşur

ată

de s

truc

turi

spec

ializ

ate

în c

adru

l ap

arat

ului

cen

tral

al A

.N.A

.F. ş

i în

cadr

ul s

truc

turil

or te

ritor

iale

. • s

copu

l est

e de

a s

priji

ni c

ontr

ibua

bilii

în v

eder

ea în

Ńele

gerii

obl

igaŃ

iilor

fisc

ale

ce le

re

vin

şi d

e a

faci

lita

înde

plin

irea

aces

tora

. • S

fera

act

ivită

Ńii d

e în

drum

are

şi a

sist

enŃă

cup

rinde

impo

zite

le, t

axel

e, c

ontr

ibuŃ

iile

soci

ale

şi a

lte v

enitu

ri bu

geta

re a

dmin

istr

ate

de A

.N.A

.F.

• E

ste

un s

ervi

ciu

men

it sa

vin

ă în

spr

ijinu

l con

trib

uabi

lilor

şi c

onst

ă în

fur

niza

rea

de

info

rmaŃ

ii cu

car

acte

r ge

nera

l în

legă

tură

cu

mod

ul în

car

e ac

eştia

treb

uie

să p

roce

deze

pe

ntru

a b

enef

icia

de

un d

rept

fis

cal s

au p

entr

u a

se c

onfo

rma

unei

obl

igaŃ

ii fis

cal.

8

4 Serv

icii

ofer

ite c

ontr

ibua

bilil

or p

rin

inte

rmed

iul

port

alul

ui A

.N.A

.F.

Cat

egor

iile

de in

form

aŃii

post

ate

pe p

orta

l se

refe

ră la

urm

ătoa

rele

dom

enii:

• a

sist

enŃă

con

trib

uabi

li;

• ş

tiri,

anun

Ńuri

cu p

rivire

la o

blig

aŃiil

e fis

cale

ale

con

trib

uabi

lilor

; • l

egis

laŃie

fis

cală

şi p

roie

cte

de a

cte

norm

ativ

e;

• p

ublic

aŃii,

ghi

duri,

într

ebăr

i fre

cven

te;

• c

ompl

etar

ea/d

epun

erea

on-

line

a de

clar

aŃiil

or f

isca

le;

• f

orm

ular

e pe

ntru

ses

izăr

i;

• a

cces

în v

eder

ea v

izua

lizăr

ii do

saru

lui f

isca

l; • i

nfor

maŃ

ii ca

re il

ustr

ează

tran

spar

enŃa

act

ivită

Ńii A

.N.A

.F.:

stra

tegi

i, ra

poar

te d

e ac

tivita

te e

tc.

Serv

icii

de d

epun

ere

a de

clar

aŃiil

or fi

scal

e pr

in m

ijloa

ce

elec

tron

ice

de tr

ansm

itere

la d

ista

nŃă

• A

ceas

tă m

etod

ă de

dep

uner

e a

fost

intr

odus

ă în

cepâ

nd c

u an

ul 2

004

şi s

-a a

dres

at

iniŃi

al n

umai

con

trib

uabi

lilor

mar

i, ia

r pe

măs

ura

dezv

oltă

rii c

apac

ităŃii

de

serv

ire o

n-lin

e a

cont

ribua

bilil

or, m

etod

a a

fost

ext

insă

gra

dual

, înc

epân

d cu

anu

l 200

7, a

tât î

n ce

ea c

e pr

iveş

te ti

pul d

e fo

rmul

are,

cât

şi c

ateg

oriil

e de

con

trib

uabi

li ut

iliza

tori.

• D

epun

erea

dec

lara

Ńiilo

r pr

in m

ijloa

ce e

lect

roni

ce d

e tr

ansm

itere

la d

ista

nŃă

este

ob

ligat

orie

în c

azul

con

trib

uabi

lilor

mar

i şi m

ijloc

ii şi

opŃ

iona

lă, p

entr

u ce

lela

lte

cate

gorii

de

cont

ribua

bili,

cu

exce

pŃia

for

mul

arul

ui 1

12, c

are

se d

epun

e nu

mai

on-

line.

• Î

n pr

ezen

t, su

nt în

regi

stra

te în

sis

tem

200

.594

de

cert

ifica

te c

alifi

cate

util

izat

e pe

ntru

de

pune

rea

decl

araŃ

iilor

prin

mijl

oace

ele

ctro

nice

de

tran

smite

re la

dis

tanŃ

ă, p

entr

u 71

3.21

0 co

ntrib

uabi

li re

prez

enta

Ńi.

Serv

icii

spec

ializ

ate,

furn

izat

e pe

cat

egor

ii de

con

trib

uabi

li

Serv

icii

de a

sist

enŃă

pen

tru

cont

ribu

abili

i mar

i D

in iu

lie 2

006,

cân

d a

fost

înfii

nŃat

ă D

irecŃ

ia G

ener

ală

de A

dmin

istr

are

a M

arilo

r C

ontr

ibua

bili,

con

trib

uabi

lii m

ari b

enef

icia

ză d

e as

iste

nŃă

şi în

drum

are

sepa

rată

, ada

ptat

ă sp

ecifi

culu

i lor

Serv

icii

de a

sist

enŃă

pen

tru

cont

ribu

abili

i mijl

ocii

În a

prili

e 20

07 a

fost

cre

ată

o st

ruct

ură

de c

ontr

ibua

bili

mijl

ocii

în c

adru

l fie

căru

i D

.G.F

.P. j

udeŃ

ean

şi D

.G.F

.P. B

ucur

eşti

Serv

icii

furn

izat

e pe

rsoa

nelo

r fiz

ice

cu a

veri

mar

i

• A

.N.A

.F. a

cre

at u

n pr

ogra

m d

e co

oper

are

şi c

onsu

ltare

adr

esat

pra

ctic

ieni

lor

şi

spec

ialiş

tilor

din

dom

eniu

l im

pozi

tulu

i pe

veni

t, ca

re c

onŃin

e în

tâln

iri p

erio

dice

or

gani

zate

cu

repr

ezen

tanŃ

ii so

ciet

ăŃilo

r de

con

sulta

nŃă

din

dom

eniu

l fis

cal ş

i cu

spec

ialiş

tii d

in d

omen

iu, d

ezba

tere

a so

luŃii

lor

fisca

le r

ecom

anda

te în

situ

aŃii

spec

ifice

, tr

ansm

itere

a, în

med

iul g

estio

nat d

e ac

este

org

aniz

aŃii,

a m

esaj

elor

de

încu

raja

re a

co

nfor

măr

ii fis

cale

a p

erso

anel

or f

izic

e cu

ave

ri m

ari.

• P

e po

rtal

ul A

.N.A

.F. a

fos

t int

rodu

să o

pag

ină

dedi

cată

pro

gram

ului

de

îmbu

nătă

Ńire

a co

nfor

măr

ii fis

cale

a p

erso

anel

or f

izic

e cu

ave

ri m

ari.

8

5

Serv

icii

ofer

ite c

ontr

ibua

bilil

or în

dom

eniu

l vam

al

•

Sist

eme

info

rmat

ice

grat

uite

pen

tru

oper

ator

ii ec

onom

ici,

în v

eder

ea d

ecla

rării

el

ectr

onic

e a

mar

furil

or la

impo

rt, e

xpor

t, tr

anzi

t;

•

Sist

eme

info

rmat

ice

în v

eder

ea d

ecla

rării

ele

ctro

nice

a m

işcă

rii p

rodu

selo

r ac

ciza

bile

în

regi

m s

uspe

nsiv

de

acci

ze ş

i a s

tocu

rilor

afe

rent

e;

•

Asi

gura

rea

deru

lării

pro

cedu

rii a

ltern

ativ

e în

caz

ul in

disp

onib

ilită

Ńii a

plic

aŃie

i de

urm

ărire

a m

işcă

rii p

rodu

selo

r ac

ciza

bile

în r

egim

sus

pens

iv d

e ac

cize

EM

CS

din

cauz

e im

puta

bile

adm

inis

traŃ

iei v

amal

e/fis

cale

; •

Ofe

rirea

de

inte

rfeŃ

e el

ectr

onic

e ca

re p

erm

it în

regi

stra

rea

auto

mat

ă a

solic

ităril

or

oper

ator

ilor

econ

omic

i pre

cum

şi g

estiu

nea

elec

tron

ică

a ac

esto

ra d

e că

tre

auto

ritat

ea

vam

ală

•

Asi

gura

rea

schi

mbu

lui e

lect

roni

c de

dat

e cu

sta

tele

mem

bre;

•

Act

ualiz

area

per

man

entă

a s

iste

mel

or in

form

atic

e al

e au

torit

ăŃii

vam

ale

în a

cord

cu

schi

mbă

rile

legi

slat

ive

com

unita

re/n

aŃio

nale

; •

Info

rmar

ea p

erm

anen

tă a

ope

rato

rilor

eco

nom

ici p

rin in

term

ediu

l site

-ulu

i A.N

.V.;

•

Asi

gura

rea

acce

sulu

i ope

rato

rilor

eco

nom

ici l

a ec

hipa

men

te I

.T. i

nsta

late

la s

ediil

e au

torit

ăŃii

vam

ale,

în v

eder

ea a

cces

ării

site

-ulu

i A.N

.V. s

au a

sis

tem

elor

info

rmat

ice

vam

ale;

•

Asi

gura

rea

serv

iciil

or d

e de

cont

are

elec

tron

ică

a da

torie

i vam

ale;

•

Inst

ruire

a op

erat

orilo

r ec

onom

ici c

u pr

ivire

la f

olos

irea

sist

emel

or in

form

atic

e al

e au

torit

ăŃii

vam

ale

prec

um ş

i ela

bora

rea

şi d

isem

inar

ea d

e m

anua

le ş

i ins

truc

Ńiuni

de

lucr

u cu

priv

ire la

sis

tem

ele

info

rmat

ice;

•

Spec

ialiş

tii A

.N.V

. ofe

ră in

form

aŃii

şi s

upor

t teh

nic

pers

oane

lor

fizic

e şi

jurid

ice

pe

prob

lem

e sp

ecifi

ce d

e ac

tivita

te.

•

Asi

gură

fun

cŃio

nare

a pu

nctu

lui n

aŃio

nal d

e co

ntac

t în

dom

eniu

l AE

O, u

nde

cont

ribua

bilii

dom

icili

aŃi î

n Ńa

ră s

au s

trăi

năta

te, i

nter

esaŃ

i de

obŃin

erea

cer

tific

atul

ui

AE

O (C

, S s

au F

) în

Rom

ânia

, pot

afla

dat

e şi

info

rmaŃ

ii as

upra

con

Ńinut

ului

dos

arul

ui

ce s

e de

pune

la s

olic

itare

a ce

rtifi

catu

lui c

ât ş

i asu

pra

aspe

ctel

or te

hnic

e şi

pro

cedu

rale

al

e de

rulă

rii a

uditu

lui ş

i elib

erăr

ii ce

rtifi

cate

lor.

Su

rsă:

Ext

rase

din

Stra

tegia

Age

nŃiei

NaŃ

iona

le de

Adm

inist

rare

Fisc

ală

priv

ind

serv

iciile

ofer

ite co

ntrib

uabi

lilor

.

5.5.2 Utilizarea serviciilor

Am subliniat deja că cercul vicios format din cunoştinŃe reduse în domeniul fiscal şi atitudini negative faŃă de taxare poate fi transformat într-un cerc virtuos doar prin educarea şi oferirea de suport către contribuabili. Altfel, şansele administraŃiei fiscale de a stimula conformarea voluntară şi de creşte satisfacŃia clienŃilor faŃă de serviciile pe care le oferă sunt minime. În acest scop, A.N.A.F. a dezvoltat deja documente strategice (vezi secŃiunea 5.5.1) şi o serie de servicii de îndrumare şi asistenŃă pentru contribuabili, precum şi servicii oferite prin intermediul portalului A.N.A.F.

Datele de sondaj arată că cele mai utilizate servicii44 oferite de A.N.A.F. sunt serviciile de depunere a declaraŃiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanŃă (declaraŃiile electronice), serviciile prin intermediul portalului A.N.A.F., îndrumare şi asistenŃă direct la sediul organului fiscal sau prin telefon, precum şi solicitări de informaŃii de interes public.

Figura 44. În ultimele 12 luni, aŃi apelat la următoarele servicii oferite contribuabililor de către A.N.A.F.? (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili.

44 Indicatorii: SERVa, SERVb, SERVc, SERVd, SERVe, SERVf, SERVg, SERVh, SERVi, SERVj, SERVk, SERVl din chestionar.

2

5

6

6

7

7

22

29

38

40

45

60

98

95

94

94

93

93

78

71

62

60

55

40

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Serviciul TELVERDE Anticorupţie

Acordare audienţe

Îndrumarea şi asistenţă în domeniul vamal

Soluţionarea petiţiilor

Soluţionare sesizări cu privire la serviciile de administrare fiscală

trimise pe e-mail

Servicii în domeniul vamal

Îndrumare şi asistenţă prin e-mail

Solicitări de informaţii de interes public

Îndrumare şi asistenţă prin telefon

Îndrumare şi asistenţă direct la sediul organului fiscal

Servicii prin intermediul portalului A.N.A.F.

Servicii de depunere a declaraţiilor fiscale prin mijloace electronice de

transmitere la distanţă

Da Nu

87

Serviciul Telverde AnticorupŃie este cel mai puŃin utilizat dintre toate serviciile oferite de A.N.A.F., fiind apelat de-a lungul unui an de doar 2% din contribuabili. Interviurile şi focus grupurile au pus în evidenŃă faptul că toŃi participanŃii ştiu că acest serviciu este disponibil, însă nu îl folosesc. Asta, fie pentru că nu a fost cazul, fie pentru că se confruntă cu „corupŃia direct şi nu e nevoie de mediere”. Cei mai mulŃi declară că nu au încredere că A.N.A.F. are capacitatea şi, mai ales, voinŃa de a rezolva eventualele cazuri de corupŃie. Deci, buna funcŃionare a acestui serviciu cere în prealabil construirea încrederii contribuabililor.

Contribuabilii mari accesează semnificativ mai multe servicii, iar persoanele fizice semnificativ mai puŃine.

Figura 45. Numărul mediu de servicii accesate pe tip de contribuabil


Numărul de servicii utilizate de contribuabili variază semnificativ între regiuni: este minim în Nord-Vest şi Sud-Est, unde sunt folosite, în medie, doar 2 servicii pe contribuabil, şi este maxim în Bucureşti-Ilfov, cu o medie de 3 servicii pe contribuabil.

Numărul de servicii utilizate este semnificativ mai mare pentru contribuabilii predispuşi spre conformare voluntară sau evaziune licită (în medie, 3 servicii pe contribuabil), comparativ cu contribuabilii caracterizaŃi de conformare silită (în medie, 2 servicii pe contribuabil).

În concluzie, datele de sondaj confirmă interviurile: multe dintre serviciile A.N.A.F sunt puŃin cunoscute şi puŃin utilizate. Educarea şi oferirea de suport către contribuabili poate să înceapă cu îmbunătăŃirea, diseminarea masivă şi promovarea serviciilor existente. Pe termen mediu şi lung, ar fi de mare ajutor un parteneriat cu Ministerul EducaŃiei şi Cercetării şi cu BNR, precum şi cu parteneri relevanŃi din sectorul financiar, în vederea dezvoltării unui curs de educaŃie financiară45 pentru şcoli şi licee, care să fie promovat şi inclus în curricula şcolară obligatorie.

45 Un studiu recent al Băncii Mondiale (M. Stănculescu şi A. Aprahamian, 2010, Financial literacy in Romania) a arătat că populaŃia generală a Ńării suferă de un deficit accentuat de educaŃie financiară, inclusiv cu privire la probleme de fiscalitate.

4.0

3.3

2.4

1.6

2.7

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

Contribuabili mari Contribuabili

mijlocii

Întreprinderi mici Persoane fizice cu

obligaţii declarative

Total eşantion

contribuabili

88

5.5.3 Satisfacţia contribuabililor cu serviciile utilizate

Marea majoritate a contribuabililor sunt mulŃumiŃi de serviciile accesate. Contribuabilii mari se declară în semnificativ mai mare măsură mulŃumiŃi.

Figura 46. MulŃumirea faŃă de servicii oferite de A.N.A.F. (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. Procente din numărul contribuabililor care au utilizat serviciul respectiv.

Cu cât mai mare numărul de servicii utilizate de un contribuabil, cu atât mai mare satisfacŃia declarată de acesta.46 De aceea, insatisfacŃia cea mai ridicată cu serviciile este înregistrată tocmai în regiunile în care sunt utilizate mai puŃin, adică Nord-Vest şi Sud-Est.

SatisfacŃia privind serviciile oferite de A.N.A.F. variază în funcŃie de tipul de serviciu avut în vedere. Singura procedură fiscală care a primit în unanimitate evaluări pozitive este introducerea declaraŃiilor electronice. Deşi este considerată cea mai bună schimbare realizată de A.N.A.F., contribuabilii consideră că mai există încă loc de îmbunătăŃire. RespondenŃii au identificat ca probleme în principal faptul că declaraŃiile se modifică frecvent şi că site-ul se blochează, mai ales în ultima zi de depunere a declaraŃiilor.

46 Coeficient de corelaŃia Pearson de 0.603, semnificativ pentru p=.01.

11

3

5

8

5

3

4

3

2

4

5

2

26

9

15

16

10

11

10

8

5

10

19

3

55

79

71

64

74

73

70

73

77

69

59

70

8

9

9

11

12

13

15

16

16

16

17

25

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Solutionarea petitiilor

Solicitari de informatii de interes public

Solutionare sesizari cu privire la serviciile de adminstrare

fiscala trimise pe e-mail

Acordare audiente

Indrumarea si asistenta in domeniul vamal

Indrumare si asitenta direct la sediul organului fiscal

Indrumare si asistenta prin telefon

Servicii in domeniul vamal

Servicii prin intermediul portalului ANAF

Indrumare si asistenta prin e-mail

Serviciul TELVERDE anticoruptie

Servicii de depunere a declaratiilor fiscale prin mijloace

electronice de transmitere la distanta

Foarte nemulţumitNemulţumit

Mulţumit

Foarte mulţumit

89

Deşi redusă, nemulŃumirea a fost exprimată şi faŃă de serviciul de îndrumare şi asistenŃă contribuabili (prin e-mail, prin telefon, la sediul organului fiscal sau în domeniul vamal). Interviurile şi focus-grupurile au arătat că aceste nemulŃumiri sunt bazate pe percepŃia contribuabililor conform căreia funcŃionarii au o atitudine neprofesionistă, sunt slab pregătiŃi (de multe ori sunt incapabili să ofere lămuriri clare atunci când li se solicită informaŃii suplimentare) sau nu ştiu să utilizeze email-ul/calculatorul. O altă problemă adusă în discuŃie şi pusă tot pe seama slabei pregătiri profesionale a funcŃionarilor este că oferă răspusuri diferite la aceaşi solicitare, atât în cadrul aceleiaşi unităŃi fiscale cât şi între diferite unităŃi.

Cele mai puŃin satisfăcătoare servicii, care necesită corecturi, sunt serviciul de soluŃionare petiŃii şi cel de acordare audienŃe, care de altfel sunt şi foarte puŃin utilizate (de doar 5-6% din contribuabili de-a lungul a 12 luni).

Focus grupurile cu contribuabili au arătat că aceştia sunt mulŃumiŃi cu numărul de servicii oferite de A.N.A.F. şi consideră nu sunt necesare noi servicii. Aşteptările lor sunt în direcŃia în care serviciile existente vor deveni eficiente şi performante. În acest sens, zonele prioritare de acŃiune includ:

1. funcŃionarii să fie pregătiŃi şi puşi în slujba cetăŃeanului;

2. să fie întărită capacitatea serviciului de îndrumare şi asistenŃă pentru contribuabili;

3. schimbarea paradigmei dinspre control - sancŃiune pe prevenŃie - sprijin, eventual cu înăsprirea considerabilă a sancŃiunilor pentru neconformare repetată;

4. sistemul informatic să includă toate declaraŃiile care se depun, să fie 100% funcŃional şi să aibă o interfaŃa prietenoasă pentru utilizator.

5.5.4 Măsuri de îmbunătăţire a serviciilor A.N.A.F.

Sondajul în rândul funcŃionarilor a inclus întrebări47 privind calitatea serviciilor fiscale şi cum poate fi aceasta îmbunătăŃită. Măsura cea mai populară printre funcŃionari pentru creşterea calităŃii serviciilor fiscale se referă la înfiinŃarea unui birou unic cu scopul principal de a simplifica procedurile. Aşadar, măsura propusă de funcŃionari este în acord cu măsurile de simplificare deja subliniate în capitolele anterioare. Desigur, pe lângă biroul unic, alte măsuri sunt de asemenea necesare: (a) pregătirea48 funcŃionarilor şi/sau (b) creşterea49 numărului de funcŃionari şi/sau (c) creşterea50 salariilor funcŃionarilor publici.

47 Indicatorii: IN2, IN2_txt, IN3 din chestionar. 48 Optează pentru pregătirea funcŃionarilor, în semnificativ mai mare măsură, funcŃionarii din DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice, precum şi funcŃionarii aflaŃi pe poziŃii de conducere şi cei cu studii post-universitare. 49 Consideră necesară creşterea numărului de funcŃionari publici, în semnificativ mai mare măsură, funcŃionarii din AdministraŃia FinanŃelor Publice a Municipiului/Sectorului, femeile şi cei cu şcoală post-liceală. 50 Propun creşterea salariilor funcŃionarilor publici, în semnificativ mai mare măsură, funcŃionarii din DirecŃia Regională pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale şi Birourile Vamale, bărbaŃii şi cei care au absolvit cel mult liceul.

90

Figura 47. Care consideraŃi că este cea mai importantă măsură care poate îmbunătăŃi furnizarea de servicii fiscale în România? (%)

Date: CERME, Sondaj funcŃionari publici, 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Catgoria „Alta” include (cu ponderi sub 5% fiecare): Renovarea şi dotarea cu mobilier şi echipamente noi şi performante, Inăsprirea pedepselor pentru funcŃionarii publici care greşesc, dar şi măsurile listate mai jos.

FuncŃionarii A.N.A.F. aduc în discuŃie şi alte posibile măsuri de îmbunătăŃire a serviciilor:

(a) Componenta legislativă: LegislaŃie clară, uşor de aplicat şi stabilă; Scăderea numărului de impozite şi declaraŃii.

(b) Componenta informatică: Informatizarea întregului sistem de depunere a declaraŃiilor; Programe informatice performante şi cu legături de interconectare cu celelalte instituŃii; ÎmbunătăŃirea bazei de date şi a schimbului de date între servicii; Acces Internet în administraŃiile fiscale; Optimizarea interacŃiunii dintre A.N.A.F. şi contribuabili – informaŃia să poată fi accesată fără a se sta la cozi interminabile sau/şi fără plimbări între instituŃiile statului pentru semnături/ ştampile/formulare.

(c) Componenta educativă: Educarea fiscală a cetăŃenilor; Informarea continuă a contribuabililor privind nenumăratele schimbări legislative şi oferirea de explicaŃii care să se aplice unitar de către toate unităŃile fiscale; Educarea personalului privind comunicarea cu contribuabilii şi în vederea utilizării internetului/ calculatorului;

(d) Reorganizarea şi îmbunătăŃirea serviciului de asistenŃă contribuabili prin orientarea întregii activităŃi dinspre planul de colectare către îndrumarea şi sprijinul contribuabililor.

Majoritatea funcŃionarilor publici consideră că pot contribui la îmbunătăŃirea serviciilor fiscale „în oarecare măsură” sau „în mare măsură” (Figura 48). În preponderent mai mare măsură cred că pot contribui: cei care desfăşoară activitate de asistenŃă contribuabili, cei aflaŃi în funcŃii de conducere şi cu vârsta de peste 55 de ani. Consideră în semnificativ mai mare măsură că nu pot face nimic: angajaŃii AdministraŃiilor FinanŃelor Publice ale Municipiului/Sectorului, cei în poziŃie de execuŃie, precum şi cei cu liceu, şcoală post-liceală sau universitar de scurtă durată.

1

8

12

17

22

39

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

NŞ/NR

Alta

Creşterea salariilor funcţionarilor publici ce se ocupă de

furnizarea serviciilor publice

Creşterea numărului de functionari

Pregătirea mai bună a funcţionarilor

Simplificarea etapelor prin rezolvarea tuturor cerinţelor la

acelaşi ghişeu (birou unic)


91

Figura 48. În ce măsură credeŃi că Dvs. puteŃi contribui la îmbunătăŃirea serviciilor fiscale? - în funcŃie de activitatea desfăşurată de funcŃionari (%)

Date: CERME, Sondaj funcŃionari publici, 2013. N=1.532 funcŃionari publici. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

5.5.5 Sesizarea serviciilor disfuncţionale sau nesatisfăcătoare

Neîncrederea în instituŃiile şi autorităŃile publice este acompaniată de frică, ceea ce stimulează şi mai mult conformarea silită. DiscuŃiile despre motivele pentru care contribuabilii ezită să facă sesizări atunci când întâmpină probleme sau sunt nemulŃumiŃi cu privire la serviciile A.N.A.F. completează imaginea relaŃiei de tip „poliŃist - infractor” cu termenul „frică” care a fost menŃionat destul de frecvent în interviuri. Frica contribuabililor de puterea discreŃionară a autorităŃilor este în concordanŃă cu mediul general de neîncredere şi cu prevalenŃa conformării silite. Dacă relaŃia este percepută ca fiind caracterizată de frică este în mod evident o relaŃie asimetrică care nu implică cooperare, ci cel mult supunere. Mai mult, relaŃia este asimetrică şi pentru că dacă un contribuabil îşi învinge frica şi face totuşi o sesizare, oricum ”nu se rezolvă”, ”este în zadar”, ”nu ascultă nimeni”.

Frica contribuabililor este construită pe doi piloni: (1) legislaŃia atât de complexă (”încâlcită”), încât oricât s-ar strădui nu ar reuşi să o respecte în totalitate, de unde (2) ”de la cel mai mare la cel mai mic, fiecare face cum poate şi dă din coate” (Contribuabil mare, Agricultură, silvicultură şi pescuit, Vest). SoluŃiile sunt aşadar, simplificarea şi explicarea legislaŃiei fiscale şi dezvoltarea economică, pe lângă schimbarea paradigmei autorităŃilor fiscale (de la ”poliŃist - infractor” la ”serviciu - client”) şi profesionalizarea funcŃionarilor.

6

5

3

4

18

21

24

22

47

53

54

53

29

21

17

21

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%


contribuabili


contribuabilii



Nu pot face nimic

Pot contribui în mică măsură

Pot contribui în oarecare măsură

Pot contribui în mare măsură

92

Sondajul în rândul contribuabililor aduce dovezi empirice suplimentare cu privire la sesizări,51 contestaŃii, petiŃii, care susŃin rezultatele interviurilor. La nivelul întregului eşantion: 34% dintre respondenŃi consideră că motivul pentru care contribuabilii ezită să facă sesizări atunci când întâmpină probleme sau sunt nemulŃumiŃi de serviciile A.N.A.F. este teama de consecinŃe (sau „frica de răzbunare” cum a fost denumită în interviuri), 33% cred că motivul este neîncrederea, iar 28% susŃin că nu sunt cunoscute modalităŃile prin care se fac sesizări.

Figura 49. Motivele pentru care contribuabilii ezită să facă sesizări atunci când întâmpină probleme sau sunt nemulŃumiŃi de serviciile A.N.A.F. pe tip de contribuabil (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N=11.938 contribuabili. DiferenŃele până la 100% din categorie reprezintă non-răspunsuri.

Există diferenŃe semnificative statistic între categoriile de contribuabilii. Întreprinderile mici şi contribuabilii din Sud-Est cred, în semnificativ mai mare măsură, că motivul este teama de consecinŃe. Microîntreprinderile, persoanele fizice şi contribuabilii din regiunea Nord-Vest declară în ponderi semnificativ mai mari că motivul pentru care contribuabilii ezită să facă sesizări este lipsa informaŃiei despre modalităŃile de a sesiza. Contribuabilii din Bucureşti-Ilfov optează în semnificativ mai mare măsură pentru lipsa de încredere: „oricum nu se rezolvă”.

Conform interviurilor, ceva mai mult „curaj” în a depune sesizări şi mai multe şanse de succes au contribuabilii mari cu resurse financiare semnificative şi departamente juridice profesioniste. Datele de sondaj confirmă: contribuabilii mari au depus într-o mai mare măsură sesizări, contestaŃii sau petiŃii, iar persoanele fizice au depus într-o semnificativ mai mică măsură. De asemenea, firmele de dimensiuni mai mari, cele din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov, cele de stat, precum şi cele din industrie au sesizat într-o mai mare măsură serviciile difuncŃionale sau nesatisfăcătoare.

51 Indicatorii: SEZ1, SEZ2 din chestionar.

35

32

26

3

34 35

26

2

33

36

27

1

32 3133

233 34 28 2

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Nu au încredere Se tem de consecinţe Nu cunosc modalităţile prin

care se fac sesizările

Alt motiv şi anume...

Contribuabili mari


Intreprinderi mici

Persoane fizice cu obligatii declarative

Total esantion contribuabili

93

Tabel 17. Dvs. aŃi depus vreodată vreo sesizare, contestaŃie sau petiŃie? (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da 33 17 10 8 14

Nu 65 82 89 91 84

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N=11.983 contribuabili. Procente din categorie; diferenŃele până la 100% din categorie reprezintă non-răspunsuri. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative. Celulele marcate indică valorile semnificativ mai mari.

FuncŃionarii A.N.A.F. consideră în marea lor majoritate că este important ca cetăŃeanul să semnaleze când lucrurile nu merg bine în furnizarea serviciilor fiscale. Cei din cadrul AFPCM, AFPM/Sectorului şi ANV consideră în semnificativ mai mare măsură că este important şi foarte important ca cetăŃeanul să facă sesizări.

Figura 50. Cât de important consideraŃi că este ca cetăŃeanul să semnaleze când lucrurile nu merg bine în furnizarea serviciilor de către A.N.A.F.? – în funcŃie de unitatea fiscală (%)

Date: CERME, Sondaj funcŃionari publici, 2013. N=1.532 funcŃionari publici. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

70% din funcŃionari consideră că majoritatea contribuabililor ezită să facă sesizări atunci când întâmpină probleme sau sunt nemultumiŃi cu privire la serviciile A.N.A.F. Motivul principal al acestui comportament este pentru că nu cunosc modalităŃile prin care se fac sesizări, consideră peste 40% dintre funcŃionarii A.N.A.F., dar şi pentru că se tem de consecinŃe (37%) sau pentru că nu au încredere că se va rezolva ceva (32%).

2

2

2

3

5

2

3

2

4

3

1

1

2

2

2

5

7

4

5

8

8

8

5

7

8

36

20

28

30

34

36

38

41

43

52

72

63

59

53

47

50

48

38

2

3

3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Total eşantion

ANV

AFPCM

AFP O

DGFP

BV

DJAOV

AFPM/S

DRAOV

Foarte important Puţin important Mediu Important Foarte important NŞ/NR

94

Figura 51. Care credeŃi că sunt motivele pentru care contribuabilii ezită să facă sesizări atunci când întâmpină probleme sau sunt nemulŃumiŃi cu privire la serviciile A.N.A.F.? (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili; Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Notă: În sondajul în rândul funcŃionarilor întrebarea a fost cu răspuns multiplu, motiv pentru care suma pe categorie depăşeşte 100%.

FuncŃionarii din AdministraŃia FinanŃelor Publice a Oraşului, cei care au lucrat şi în mediul privat, bărbaŃii şi cei cu ultima şcoală absolvită liceu, tind să răspundă într-o măsură mai mare că motivul pentru care contribuabilii nu fac sesizări este pentru că nu cunosc modalităŃile prin care să le facă.

FuncŃionarii din DirecŃia Regională pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale, DirecŃia JudeŃeană pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale şi cei cu vârsta de peste 55 de ani consideră într-o măsură semnificativ mai mare că cetăŃenii nu fac sesizări pentru că se tem de consecinŃe.

FuncŃionarii din Autoritatea NaŃională a Vămilor, DirecŃia JudeŃeană pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale sau Birourile Vamale, precum şi cei care lucrează în activitatea de control consideră în semnificativ mai mare măsură că ezitarea contribuabililor în a face sesizări se datorează faptului că nu au încredere.

Cei care lucrează la AdministraŃia FinanŃelor Publice a Municipiului/Sectorului, în activităŃi de relaŃii cu contribuabilii, femeile, cei cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani sunt de părere într-o mai mare măsură că în general, contribuabilii fac multe sesizări.

2

28

34

33

2

41

37

32

30

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Alt motiv

Nu cunosc modalităţile prin care se fac sesizările

Se tem de consecinţe

Nu au încredere

În general contribuabilii fac multe sesizăriTotal eşantion functionari


95

5.6 Mediul de lucru în cadrul administraţiei fiscale

(A) Activitatea desfăşurată

93% din funcŃionarii A.N.A.F. consideră că activitatea desfăşurată de ei este „dificilă” şi „foarte dificilă”. FuncŃionarii care au lucrat anterior în sectorul privat consideră în mai mare măsură că activitatea desfăşurată este dificilă, în comparaŃie cu funcŃionarii care au lucrat numai în A.N.A.F. sau în A.N.A.F. şi în alte instituŃii publice.

Figura 52. Evaluarea activităŃii - în funcŃie de activitatea desfăşurată de funcŃionari (%)


Totuşi, 96% din funcŃionarii A.N.A.F. se declară „mulŃumiŃi” (73%) sau „foarte mulŃumiŃi” (23%) de activitatea pe care o desfăşoară. FuncŃionarii cu activităŃi de asistenŃă contribuabili, cei aflaŃi pe poziŃii de conducere şi femeile sunt într-o măsură mai mare „foarte mulŃumiŃi” de activitatea pe care o desfăşoară la locul de muncă (Figura A.2, Anexă). De asemenera, semnificativ mai mulŃumiŃi sunt reprezentanŃii DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice. La polul opus se află reprezentanŃii DirecŃiei Regionale pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale.

(B) CondiŃiile de muncă

83% din funcŃionarii A.N.A.F. sunt „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” cu condiŃiile de muncă. ReprezentanŃii DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice, se declară într-o măsură semnificativ mai mare „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” (91%).

Pe de altă parte, se declară semnificativ mai nemulŃumiŃi de condiŃiile de muncă funcŃionarii care au început să lucreze în A.N.A.F. după anul 2008 şi cei cu vârsta de până în 35 de ani (Figura A.3, Anexă). De asemenea, funcŃionarii din cadrul AdministraŃiei FinanŃelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, cei din AdministraŃia FinanŃelor Publice a Municipiului/Sectorului şi, mai ales, funcŃionarii din Autoritatea NaŃională a Vămilor sunt semnificativ mai nemulŃumiŃi.

6 48 450

10

20

30

40

50

60

Puţin dificilă Dificilă Foarte dificilă NŞ/NR

Activitate de asistenţă contribuabili

Activitate de relaţii cu contribuabilii


Total eşantion

96

Figura 53. MulŃumirea cu condiŃiile de muncă în funcŃie de tipul de unitate fiscală (%)


(C) SiguranŃa locului de muncă

57% din funcŃionarii A.N.A.F. sunt „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” cu siguranŃa locului de muncă. Semnificativ mai mulŃumiŃi sunt reprezentanŃii AdministraŃiilor FinanŃelor Publice ale Municipiului/Sectorului şi cei care desfăşoară activităŃi de relaŃii cu contribuabilii.

Semnificativ mai nemulŃumiŃi şi foarte nemulŃumiŃi sunt reprezentanŃii DirecŃiei Regionale pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale, DirecŃei JudeŃene pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale şi reprezentanŃii Biroului Vamal, precum şi cei care desfăşoară activităŃi de control.

Figura 54. MulŃumirea cu siguranŃa locului de muncă în funcŃie de tipul de unitate fiscală (%)


4

4

7

6

3

2

2

2

2

13

24

16

18

19

18

13

10

7

71

68

65

68

63

67

69

73

77

12

4

11

8

15

13

16

14

14

2

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

ANV

AFP CM

AFP M/S

AFPO

BV

DJAOV

DRAOV

DGFP

Foarte nemulţumit Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit NŞ/NR

12

33

20

25

12

10

8

11

8

31

46

42

36

44

32

33

23

25

50

19

34

33

40

50

50

56

60

7

2

3

5

4

7

9

7

7

3

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

DRAOV

BV

DJAOV

ANV

DGFP

AFPO

AFP CM

AFP M/S


97

Figura 55. MulŃumirea cu siguranŃa locului de muncă în funcŃie de tipul de activitate(%)


(D) Salariul

FuncŃionarii A.N.A.F. evaluează salariile din cadrul instituŃiei ca fiind „medii” (85%). Cu toate acestea, reprezentanŃi din AdministraŃia FinanŃelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, de la DirecŃia Regională pentru Accize şi Operatiuni Vamale, din Birourile Vamale şi, mai ales, de la Autoritatea NaŃională a Vămilor consideră într-o semnificativ mai mare măsură că salariile sunt „foarte mici” şi „mici”.

Figura 56. PercepŃia privind salariul funcŃionarilor publici în funcŃie de unitatea fiscală (%)


Corelat, reprezentanŃii A.N.A.F. care lucrează în activităŃi de control consideră într-o măsură mai mare că salariile sunt mici, la fel ca şi cei care s-au angajat după anul 2008 în A.N.A.F., sau care au

4

12

5

8

3

6

8

7

8

16

19

85

92

87

86

85

82

88

83

60

6

5

6

4

6

6

16

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

DJAOV

DGFP

AFPO

AFP M/S

AFP CM

ANV

BV

DRAOV

1 foarte mici 2 mici 3 medii 4 mari 5 foarte mari

12

16

9

11

31

37

28

27

50

42

54

54

7

5

8

8

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

3 activitate de control

2 relaţii cu contribuabilii

1 asistenţă contribuabili


98

ultimul nivel de învăŃământ absolvit, liceul. DiferenŃe semnificative în ceea ce priveşte percepŃia salariului angajaŃilor A.N.A.F. sunt date şi de poziŃia funcŃionarului. Cei pe poziŃii de conducere declară într-o mai mare măsură că salariile funcŃionarilor publici sunt mari.

Figura 57. PercepŃia privind salariul funcŃionarilor publici - în funcŃie de tipul de activitate (%)


Cu toate că salariile sunt de nivel „mediu”, 83% din funcŃionarii A.N.A.F. sunt „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” cu salariul. Într-o mai mare măsură, sunt foarte mulŃumiŃi cei din DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice şi foarte nemulŃumiŃi cei din DirecŃia Regională pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale.

DiferenŃe mici dar statistic semnificative se înregistrează între bărbaŃi şi femei, o pondere mai mare de femei declarându-se „foarte mulŃumite” cu nivelul de salarizare. DiferenŃe (semnificative) mai mari privind mulŃumirea cu salariul există între funcŃionarii pe poziŃii de conducere şi cei în poziŃii de execuŃie, cei din urmă fiind semnificativ mai puŃin mulŃumiŃi. Totuşi cele mai substanŃiale diferenŃe înregistrează tinerii cu vârsta până în 35 de ani, precum şi cei cu studii precum liceu, şcoala post-liceală/ tehnic de maiştri sau universitar de scurtă durată, care se declară într-o considerabil mai mare măsură „nemulŃumiŃi” şi „foarte nemulŃumiŃi” (Figura A.4, Anexă).

Aproximativ 78% dintre respondenŃi consideră că funcŃionarii publici şi-ar face treaba mai bine dacă ar avea salarii mai mari decât acum. Există, însă, diferenŃe semnificative în funcŃie de tipul de activitate pe care îl desfăşoară. Cei care îşi desfăşoară activitatea în relaŃie cu contribuabilii consideră în mai mare măsură că un salariu mai mare nu ar îmbunătăŃi performaŃele funŃionarilor publici, pe când cei care desfăşoară activităŃi de control consideră că performanŃele s-ar îmbunătăŃi dacă este crescut salariul.

De asemenea, femeile şi respondenŃii cu vârsta cuprinsă între 35-44 de ani consideră că eventualele creşteri salariale nu s-ar reflecta în modul în care funcŃionarii îşi îndeplinesc sarcinile de lucru.

Figura 58. FuncŃionarii publici şi-ar face treaba mai bine dacă ar avea salarii mai mari decât acum? (%)

8

4

6

11

85

88

86

82

6

6

6

5

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Total eşantion

1 activitate de asistenţă contribuabili

2 activitate de relaţii cu contribuabilii


1 foarte mici 2 mici 3 medii 4 mari 5 foarte mari

99


(E) RelaŃiile în cadrul instituŃiei

96% din funcŃionarii A.N.A.F. sunt „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” de relaŃiile cu colegii. Între aceştia, reprezentanŃii AdministraŃiei FinanŃelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii se declară mai puŃin mulŃumiŃi de relaŃia pe care o au cu colegii.

DiferenŃe în ceea ce priveşte satisfacŃia privind relaŃia pe care o au cu colegii se înregistrează şi în funcŃie de predictorul vârstă: cei cu vârsta sub 35 de ani se declară într-o mai mare măsură nemulŃumiŃi (totuşi doar 9%), pe când cei cu vârsta peste 44 de ani se declară mulŃumiŃi şi foarte mulŃumiŃi.

Figura 59. Cât de mulŃumit(ă) sunteŃi de relaŃia cu colegii? – în funcŃie de tipul de activitate (%)


0 3 61 350

10

20

30

40

50

60

70

Foarte nemulţumit Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit




Total eşantion

78

192

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1 da 2 nu NŞ/NR




Total eşantion

100

Figura 60. Cât de mulŃumit(ă) sunteŃi de relaŃia cu colegii? – în funcŃie de vârstă (%)


Mai mult de 80% dintre funcŃionarii A.N.A.F. afirmă că: angajaŃii din instituŃia din care fac parte, în general, îşi acordă ajutor reciproc pentru soluŃionarea problemelor. Cu toate acestea, într-o măsură semnificativ mai mare decât celelalte unităŃi fiscale:

- cei din DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice declară că „în general nu discută între ei”

- cei din Autoritatea NaŃională a Vămilor declară că „în general discută despre altceva decât problemele de serviciu”

- cei din DirecŃia Regională pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale declară că „în general doar discută despre problemele de serviciu fără a-şi acorda ajutor reciproc”.

Figura 61. Cum aŃi aprecia relaŃia dintre angajaŃii din instituŃia dvs.? – în funcŃie de tipul de activitate (%)


0 3 61 350

10

20

30

40

50

60

70


Sub 35 de ani

35-44 de ani

45-54 de ani

55 de ani şi peste

Total eşantion

83

14

1

2

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

În general işi acordă ajutor reciproc pentru soluţionarea

problemelor de serviciu

În general doar discută despre problemele de serviciu

fără a-şi acorda ajutor reciproc

În general discută despre altceva decât problemele de

serviciu

În general nu discută între eiTotal eşantion functionari




101

Corelat, funcŃionarii care desfăşoară activităŃi de relaŃii cu contribuabilii răspund într-o măsură mai mare că „îşi acordă ajutor reciproc pentru soluŃionarea problemelor”, pe când cei care desfăsoară activităŃi de control „doar discută despre problemele de serviciu fără a-şi acorda ajutor reciproc”.

92% dintre respondenŃi caracterizează relaŃia cu colegii de la acelaşi nivel ierarhic ca fiind bazată pe colaborare şi cooperare. ReprezentanŃii DirecŃiei Regionale pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale consideră în mai mare măsură decât respondenŃii din celelalate unităŃi fiscale că relaŃia este mai degrabă una de indiferenŃă.

Figura 62. Cum aŃi caracteriza relaŃia Dvs. cu colegii de la acelaşi nivel ierarhic? (%)


Şi în relaŃia cu şefii, funcŃionarii A.N.A.F. se declară „mulŃumiŃi” (57%) şi „foarte mulŃumiŃi” (38%). ReprezentanŃii de la DirecŃia Regională pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale tind să răspundă într-o măsură mai mare că sunt nemulŃumiŃi şi foarte nemulŃumiŃi de relaŃia cu superiorii. În plus, funcŃionarii care desfăşoară activităŃi de asistenŃă şi relaŃii cu contribuabilii răspund în mai mare măsură că sunt mulŃumiŃi de relaŃia cu şeful, pe când cei care lucrează în activitatea de control şi cei care s-au angajat după 2008 în A.N.A.F. sunt mai puŃin mulŃumiŃi.

Figura 63. Cât de mulŃumit(ă) sunteŃi de relaŃia cu şefii? – în funcŃie de tipul de activitate (%)


1 4 57 380

10

20

30

40

50

60

70





Total eşantion

7588 91 92 93 93 94 96 92

10

4 4 5 5 2 3 516 85

0

20

40

60

80

100

DRAOV ANV DJAOV AFPO AFP M/S DGFP BV AFP CM Total eşantion

Relaţie bazată pe colaborare şi cooperare

Relaţie bazată pe competiţie şi concurenţă

Relatie de indiferenţă, ignorare

102

În general, relaŃiile cu superiorii în cadrul A.N.A.F. sunt caracterizate ca fiind bazate pe colaborare şi cooperare. Există diferenŃe semnificative în caracterizarea relaŃiei cu superiorii între diferitele tipuri de unităŃi fiscale. Astfel:

- DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice – mai ales relaŃie bazată pe colaborare şi cooperare

- Autoritatea NaŃională a Vămilor şi, mai ales, DirecŃia Regională pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale – este semnificativ mai bine reprezentată relaŃia bazată pe indiferenŃă, dar şi relaŃia bazată pe subordonare şi autoritate strictă.

Şi predictorul vârstă înregistrează diferenŃe semnificative. FuncŃionarii cu vârsta între 35-44 de ani consideră în mai mare măsură că relaŃia cu şefii este una bazată pe colaborare şi cooperare, pe când categoria de vârstă 45-54 ani percepe relaŃia ca fiind una mai degrabă bazată pe subordonare şi autoritate.

Figura 64. Cum aŃi caracteriza relaŃia cu superiorul dvs. ierarhic? (%)


75 80 82 83 84 85 87 92 87

1716 16 13 14 14 10 7 118 4 1 2 2 1 1 1 1

0

20

40

60

80

100

DRAOV ANV DJAOV BV AFP Oraş AFP M/S AFP CM DGFP Total eşantion

Relaţie bazată pe colaborare şi cooperare

Relaţie bazată pe subordonare si autoritate strictă

Relatie de indiferenţă, ignorare

103

Atmosfera de lucru este evaluată de aproximativ 70% dintre respondenŃi ca fiind „plăcută” şi „foarte plăcută”. Tind să evalueze atmosfera ca fiind „foarte plăcută” cei care desfăşoară activităŃi de asistenŃă contribuabili, ca „plăcută” cei care au activitate de relaŃii cu contribuabilii şi, în semnificativ mai mare măsură, „nici plăcută, nici neplăcută” cei care desfăşoară activitate de control.

Figura 65. În general, cum aŃi aprecia atmosfera de lucru din instituŃia dvs.? – în funcŃie de tipul de activitate (%)


(F) Comunicarea internă

Cei mai mulŃi dintre funcŃionarii A.N.A.F. evaluează comunicarea internă atât cu structurile unităŃii în care lucrează, cât şi cu structurile altor unităŃi din cadrul administraŃiei fiscale ca fiind foarte eficientă (82% respectiv 71% au oferit note peste 8).

Figura 66. Note pentru comunicarea internă (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Note de la 1 la 10 pentru eficienŃa comunicării interne, unde 1 - eficienŃă minimă iar 10 - eficienŃă maximă.

0 2 29 63 60

10

20

30

40

50

60

70

80

Foarte neplăcută Neplăcută Nici plăcută, nici

neplăcută

Plăcută Foarte plăcută




Total eşantion

25

3

9

27

31

23

45 5

15

3027

14

5

10

15

20

25

30

35

Note <5 5 6 7 8 9 Nota 10

Comunicarea internă cu structurile unităţii în care lucrează

Comunicarea cu structurile din alte unităţi din cadrul administraţiei fiscale

104

Însă, doar 28% din funcŃionari sunt consultaŃi „des” şi „foarte des” în privinŃa deciziilor care se iau în instituŃie. Într-o măsură mai mare, declară că sunt consultaŃi des şi foarte des funcŃionarii A.N.A.F. care sunt pe poziŃii de conducere, de sex masculin sau angajaŃi în AdministraŃiile FinanŃelor Publice ale Oraşului sau în Birourile Vamale.

Figura 67. Cât de des sunteŃi consultat în privinŃa deciziilor care se iau în instituŃia dvs.? – în funcŃie de poziŃia funcŃionarului (%)


Consideră într-o mai mare măsură că sunt consultaŃi rar sau foarte rar, funcŃionarii aflaŃi pe poziŃii de execuŃie, femeile, cei cu vârsta sub 35 de ani şi angajaŃii DirecŃiilor Generale ale FinanŃelor Publice.

De asemenea, declară că au fost consultaŃi în ultima săptămână, funcŃionarii aflaŃi pe poziŃii de conducere şi cei angajaŃi în cadrul DirecŃiei JudeŃene pentru Accize şi OperaŃiuni Vamale. Într-o mai mare măsură declară că nu au fost consultaŃi deloc funcŃionarii aflaŃi pe poziŃii de execuŃie, femeile şi angajaŃii DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice.

Figura 68. Când aŃi fost consultat ultima dată de către superiorul dvs. ierarhic în privinŃa unei probleme apărute în instituŃia dvs.? – în funcŃie de poziŃia funcŃionarului (%)


27 44 24 40

10

20

30

40

50

60

Foarte rar/deloc Rar Des Foarte des

Pozitii de conducere

Pozitii de execuţie

Total eşantion

53

24 28

27

24 25

11

19 18

8

31 27

0

20

40

60

80

100

Pozitii de conducere Pozitii de execuţie Total eşantion

Nu sunt consultat

În ultimele 6 luni

În ultima lună

În ultima saptămână

105

(G) Formarea continuă

65% din funcŃionarii A.N.A.F. se declară „mulŃumiŃi” şi „foarte mulŃumiŃi” cu accesul la instruire/ formare continuă. Sunt mulŃumiŃi într-o măsură mai mare cei din Birourile Vamale, cei care au intrat în administraŃia fiscală la începutul anilor 90 si cei care au absolvit cel mult liceul. Considerabil mai nemulŃumiŃi se declară mai ales funcŃionarii din ANV şi DRAOV, cei care au intrat recent în A.N.A.F., cei sub 35 de ani şi cei cu studii postuniversitare.

Figura 69. Cât de mulŃumit(ă) sunteŃi de accesul la instruire/ formare continuă? (%)


(H) Promovarea/ dezvoltarea în carieră

63% din funcŃionarii A.N.A.F. se declară „mulŃumiŃi” şi „foarte mulŃumiŃi” cu posibilităŃile de promovare şi de dezvoltare în carieră. Sunt mulŃumiŃi într-o măsură mai mare cei din DGFP şi AFPO, cei cu funcŃii de conducere, cei care au intrat în administraŃia fiscală la începutul anilor 90 şi cei care 55 de ani şi peste. NemulŃumiŃi se declară mai ales cei din DRAOV, cei cu funcŃii de execuŃie, cei care au intrat la începutul anilor 2000 în A.N.A.F. şi cei sub 35 de ani.

Figura 70. Cât de mulŃumit(ă) sunteŃi de posibilităŃile de promovare/ dezvoltare în carieră? (%)


7

4

14

7

6

8

7

5

3

28

48

33

33

33

27

27

26

18

53

48

43

55

46

53

47

54

67

12

10

5

15

11

18

14

11

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

ANV

DRAOV

DJAOV

AFP CM

AFP M/S

AFPO

DGFP

BV


6

12

19

5

8

5

5

4

6

30

44

35

38

30

32

30

28

25

56

40

37

54

54

53

57

60

59

7

4

10

3

7

10

9

7

9

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

ANV

DRAOV

DJAOV

AFP M/S

AFP CM

BV

DGFP

AFPO


106

(I) EficienŃa măsurilor luate în A.N.A.F.

Măsurile întreprinse în cadrul A.N.A.F. întrunesc acordul majorităŃii funcŃionarilor. Cei mai mulŃi consideră că măsurile întreprinse au fost „eficiente” şi „foarte eficiente”. Pe primul loc se situează măsurile privind supervizarea şi controlul activităŃii, considerate eficiente de peste 80% dintre respondenŃi. Pe ultimul loc, dar cu un procent de 61%, se plasează măsurile legate de regulile şi procedurile clare privind recrutarea, promovarea şi evaluarea personalului.

Figura 71. Cât de eficiente consideraŃi că au fost măsurile luate în cadrul A.N.A.F. în următoarele domenii ...? (%)


Cu privire la aplicarea normelor, 32% dintre funcŃionari declară că ştiu cazuri de sancŃiuni pentru încălcarea normelor de conduită şi 29% cunosc cazuri de funcŃionari sancŃionaŃi pentru încălcarea regulamentelor interne ale instituŃiei. Actele de corupŃie vin pe locul a treilea, cu 27% dintre funcŃionari care declară că au auzit de astfel de măsuri.

Figura 72. De când lucraŃi în această instituŃie, din câte ştiŃi Dvs., au existat cazuri de funcŃionari sancŃionaŃi pentru...? (%)


61

64

65

66

71

73

75

82

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Reguli şi proceduri clare privind recrutarea, promovarea şi

evaluarea personalului

Eliminarea unor riscuri şi vulnerabilităţi existente în

activitate

Formarea initială şi continuă a personalului

Identificarea zonelor de risc şi vulnerabilitate

Sporirea rezistenţei la corupţie

Creşterea transparenţei activităţii

Comunicarea inter şi intra-instituţională

Supervizarea şi controlul activităţii

15

21

27

29

32

0 5 10 15 20 25 30 35

Insubordonare

Performanţe scăzute în activitate

Corupţie, luare de mită

Încălcarea regulamentelor interne ale instituţiei

Încălcarea normelor de conduită profesională

107

(J) Opinii privind finanŃarea şi politizarea administraŃie publice

Două treimi din funcŃionarii A.N.A.F. cred că administraŃia publică e suficient finanŃată de la bugetul de stat. Opinie separată fac funcŃionarii din Autoritatea NaŃională a Vămilor şi cei din Birourile Vamale.

Figura 73. AdministraŃia publică e suficient finanŃată de la bugetul de stat? – în funcŃie de unitatea fiscală (%)


Cu privire la politizare, părerile sunt împărŃite, 54% din funcŃionarii A.N.A.F. consideră că politizarea în administraŃia publică este mai redusă decât în alte domenii, pe când 46% cred contrariul. Din nou, funcŃionarii din instituŃiile legate de operaŃiile vamale (BV, DRAOV, DJAOV, ANV) fac notă aparte, susŃinând că politizarea în administraŃia publică este mai accentuată decât în alte domenii. De asemenea, bărbaŃii şi funcŃionarii de peste 55 de ani consideră într-o mai mare măsură că politizarea din administraŃia publică este mai accentuată decât în alte domenii.

Figura 74. Politizarea administraŃiei publice este mai redusă în comparaŃie cu alte domenii? - în funcŃie de unitate fiscală (%)


8

20

11

5

7

14

8

5

7

25

56

36

32

25

18

24

25

21

57

24

50

57

56

65

58

58

61

9

2

6

11

4

10

12

11

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Total eşantion functionari ANAF

ANV

BV

DRAOV

DGFP

DJAOV

AFP M/S

AFPCM

AFPO

1 dezacord total 2 dezacord parţial 3 acord parţial 4 acord total

22

36

40

39

36

19

15

17

19

25

32

26

21

24

25

27

25

19

42

32

27

31

33

44

37

45

51

12

6

8

7

12

21

13

11

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Total eşantion

ANV

DJAOV

DRAOV

BV

DGFP

AFPO

AFP M/S

AFPCM


108

Concluzii

În concluzie, funcŃionarii A.N.A.F. sunt satisfăcuŃi cu mediul de desfăşurare a activităŃii.

– 93% din funcŃionarii A.N.A.F. consideră că activitatea desfăşurată de ei este „dificilă” şi „foarte dificilă”. Cu toate acestea, 96% se declară „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” de activitatea pe care o desfăşoară. În plus, funcŃionarii A.N.A.F. sunt „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” cu condiŃiile de lucru (83%) şi consideră atmosfera de lucru „plăcută” sau „foarte plăcută” (70%).

– Deşi funcŃionarii A.N.A.F. evaluează salariile din cadrul instituŃiei ca fiind „medii” (85%), se declară în proporŃie de 83% „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” cu salariul. Însă, în acelaşi timp, 78% consideră că funcŃionarii publici şi-ar face mai bine treaba dacă ar avea salarii mai mari decât acum.

– De asemenea, funcŃionarii A.N.A.F. sunt „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” de relaŃiile cu colegii (96%) şi cu şefii (95%), pe care le caracterizează ca fiind bazate pe colaborare şi cooperare. Cu toate acestea, doar 28% din funcŃionari sunt consultaŃi „des” şi „foarte des” în privinŃa deciziilor care se iau în instituŃie. Într-o măsură mai mare, declară că sunt consultaŃi „des” şi „foarte des” funcŃionarii pe poziŃii de conducere, de sex masculin, angajaŃii în AdministraŃiile FinanŃelor Publice ale Oraşului sau în Birourile Vamale. Oricum, comunicarea internă atât cu structurile unităŃii în care lucrează, cât şi cu structurile altor unităŃi din cadrul administraŃiei fiscale este evaluată de cei mai mulŃi dintre funcŃionarii A.N.A.F. ca fiind foarte eficientă (82% respectiv 71% au oferit note peste 8).

Măsurile întreprinse în cadrul A.N.A.F. până în prezent au fost eficiente şi foarte eficiente, consideră majoritatea funcŃionarilor. Totuşi, regulile şi procedurile privind recrutarea, promovarea şi evaluarea personalului nu sunt considerate eficiente de aproape 40% din funcŃionarii A.N.A.F. De asemenea, în jur de 35% din funcŃionari nu consideră eficiente măsurile privind (i) formarea iniŃială şi continuă a personalului şi (ii) măsurile legate identificarea şi eliminarea zonelor de risc şi vulnerabilitate.

Trei aspecte au fost evaluate mai puŃin pozitiv de către funcŃionarii A.N.A.F., şi anume: accesul la instruire/formare continuă (65%), posibilităŃile de promovare şi dezvoltare în carieră (63%) şi siguranŃa locului de muncă (57%). Considerăm că aprecierile faŃă de siguranŃa locului de muncă, dar şi imaginea atât de pozitivă privind mediul instituŃional general, sunt distorsionate de faptul că datele au fost culese în august 2013, adică chiar în timpul în care au fost făcute restructurările de personal din cadrul unităŃilor fiscale. În schimb, aspecte precum formarea continuă sau promovarea personalului sunt mai puŃin afectate de această distorsiune şi susŃin ariile prioritare de acŃiune deja indicate în celelalte capitole ale raportului:

► 1) nevoia de instruire şi formare continuă a personalului, mai ales a celor care intră în relaŃie directă cu contribuabilii

► 2) nevoia de stabilire a unor reguli şi proceduri clare referitoare la evaluarea şi promovarea personalului.

109

5.7 Integritate versus corupţie în cadrul administraţiei fiscale

(A) Nevoia de „cadouri” şi/sau „relaŃii”

12% din contribuabili cred că pentru a rezolva problemele de natură fiscală sunt necesare atenŃii sau cadouri către oficialităŃi şi 10% chiar au procedat astfel. Nevoia de ”cadou” este declarată în semnificativ mai mare măsură de firmele private, de firmele din comerŃ şi construcŃii (mai ales faŃă de cele din agricultură sau activităŃi profesionale, ştiinŃifice sau tehnice), de contribuabilii mici şi mijlocii, precum şi de firmele din Centru şi Bucureşti-Ilfov.

Figura 75. Nevoia de oferi atenŃii/ cadouri oficialităŃilor pe tip de contribuabil (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Graficul prezintă ponderea contribuabililor care răspund ”da” la întrebare.

14% dintre contribuabili declară că au apelat la „relaŃii” pentru rezolvarea unei probleme fiscale, fie rudă, prieten, fie persoană care lucrează în administraŃia fiscală, fie cunoaşte pe cineva care cunoaşte pe cineva ... În semnificativ mai mare măsură declară apelul la „relaŃii” din administraŃia fiscală: firmele (mai ales cele cu peste 10 salariaŃi) faŃă de persoanele cu obligaŃii declarative, cele din construcŃii, cele din regiunea Centru (mai ales faŃă de Sud-Muntenia) şi contribuabilii mari şi mijlocii.

14

12

14

1212

1110

8

12

10

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Pentru a rezolva problemele de natură

fiscală, credeţi că este necesar să oferiţi atenţii/ cadouri oficialităţilor?

Dumneavoastră personal aţi fost vreodată

nevoit să procedaţi astfel?

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



110

Figura 76. Apelul la “relaŃii” pe tip de contribuabil (%)


În total, 18% din contribuabili au apelat pentru rezolvarea unei probleme fiscale la „cadouri” şi/sau „relaŃii”. Contribuabilii mari şi mijlocii declară în semnificativ mai mare măsură că pentru rezolvarea unei probleme fiscale au fost nevoiŃi să apeleze la „cadouri” sau la „relaŃii”.

Figura 77. Ponderea contribuabililor care declară că pentru rezolvarea unei probleme fiscale au fost nevoiŃi să apeleze la „cadou” şi/sau „relaŃii” (%)

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Procente din categorie; Non-răspuns 1% pe categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Majoritatea contribuabililor (74%) din cei care au apelat fie la ”cadou”, fie la ”o relaŃie”, au făcut acest lucru ocazional. Cei mai mulŃi contribuabili apelează la relaŃii şi/ sau oferă atenŃii/ cadouri pentru procedura de declarare a obligaŃiilor fiscale şi pentru taxa pe valoare adăugată.

2.9

9.2

4.0

10.4

2.9

10.3

4.2

8.6

3.4

7.9

2.3

6.5

2.3

5.2

2.4

5.1

3.0

8.0

3.0

7.2

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0

O rudă care lucrează în

administraţia fiscală (A.N.A.F.

central, DGFP, AFP, GF sau Vamă)

Un prieten care lucrează în

administraţia fiscală

O persoană care lucrează în

administraţia fiscală, dar pe care

aţi ajutat-o când avea nevoie

O persoană care are relaţii în

administraţia fiscală

Total eşantion contribuabiliPersoane fizice cu obligaţii declarative

Întreprinderi miciContribuabili mijlociiContribuabili mari

77

148

78

128

83

107

85

95

82 11 70

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Nici cadouri, nici relaţii Cadouri sau relaţii Cadouri şi relaţii

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



111

Din perspectiva funcŃionarilor, corupŃia este mai redusă în administraŃia publică în comparaŃie cu alte domenii, consideră 80% dintre aceştia. FuncŃionarii cu activitate de control şi cei de peste 55 de ani consideră într-o măsură semnifivativ mai mare că nivelul corupŃiei nu este mai redus în administraŃia publică.

Figura 78. CorupŃia din administraŃia publică este mai redusă în comparaŃie cu alte domenii? – în funcŃie de tipul de activitate (%)


(B) Tipologia funcŃionarilor A.N.A.F. în funcŃie de corupŃia percepută

Dacă se ia în considerare întregul set de întrebări pe tema integrităŃii/ corupŃiei, funcŃionarii A.N.A.F. se distribuie în 3 categorii: (1) 77% din funcŃionari cred că în A.N.A.F. corupŃia este la nivel redus, (2) 15% din funcŃionari cred că în A.N.A.F. nu există corupŃia şi nepotism, iar (3) 8% din funcŃionari cred că în A.N.A.F. corupŃia şi nepotismul sunt problematice.

Figura 79 Tipologia funcŃionarilor

FP care cred că în

ANAF nu există

coruptie si nepotism

15%


ANAF coruptia este

la un nivel redus

77%


ANAF coruptia si

nepotismul sunt

problematice

8%


4 16 50 300

10

20

30

40

50

60





Total eşantion

112

Nu există corupŃie şi/sau nepotism în ANAF consideră (sau declară) în semnificativ mai mare măsură funcŃionarii: femei, care au absolvit cel mult liceul, din AFPO-uri (mai ales faŃă de DRAOV), cu activitate de relaŃii cu contribuabilii (cei cu activitate de control se concentrează în categoria neutră), care au intrat în ANAF în perioada 1995-1998.

Opinia conform căreia corupŃia şi nepotismul sunt problematice în ANAF se distribuie nediferenŃiat între categoriile de mai sus.

La nivelul tuturor funcŃionarilor ANAF care intră în relaŃie directă cu contribuabilii, doar 1,4% cred că este necesar ”un cadou” pentru a rezolva problemele de natură fiscală şi doar 25,6% au auzit de astfel de cazuri. Totuşi, există diferenŃe considerabile de opinie între tipurile atitudinale, aşa cum arată figura de mai jos.

Figura 80 Nevoia de “cadou” (%)


(C) Semnalarea faptelor de corupŃie

Majoritatea contribuabililor cred că ”foarte puŃini semnalează” faptele de corupŃie pe care le cunosc. Deşi în ponderi reduse, contribuabilii mici (inclusiv persoanele fizice) au o tendinŃă mai accentuată de a susŃine că ”nimeni nu semnalează”, în timp ce contribuabilii mari şi mijlocii, în mai mare măsură, consideră că ”cei mai mulŃi oameni semnalează”.

0.04.0

0.7

25.6

10.6

65.0

1.4

25.6

0

10

20

30

40

50

60

70

Pentru a rezolva problemele de

natură fiscală, credeţi că este

necesar să oferiţi atenţii/ cadouri

oficialităţilor?

Dumneavoastră personal aţi auzit

de astfel de cazuri?

FP care cred că în ANAF nu existăcoruptie si nepotism

FP care cred că în ANAF coruptia estela un nivel redus

FP care cred că în ANAF coruptia sinepotismul sunt problematice

Total functionari ANAF in relatiedirecta cu contribuabilii

113

Figura 81. Din câte ştiŃi Dvs., contribuabilii semnalează faptele de corupŃie pe care le cunosc?

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Procente din categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

5.8 Specificaţii pentru derularea unei campanii media A.N.A.F.

5.8.1 Grupuri ţintă şi tipuri de mesaje

Grupurile Ńintă ar trebui să aibă în vedere tipurile de comportamente fiscale. Reamintim că pe total eşantion tipurile de comformare se distribuie astfel: 28% conformare voluntară, 29% conformare silită, 22% evaziune licită şi 12% evaziune fiscală. Tipurile dominante de conformare diferă în funcŃie de tipul de contribuabil aşa cum arată figura de mai jos.

Figura 82. Tipologia conformării în funcŃie de tipul de contribuabil


32

19

31

7

11

29

26 25

109

28

31

19

14

9

26

32

1715

9

28 29 22 12 90

5

10

15

20

25

30

35


Conformare silită Evaziune licită Evaziune fiscală Neutri, indecişi

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



12 79 50

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Nimeni nu semnalează Foarte puţini semnalează Cei mai mulţi semnalează

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



114

Pentru a adresa eficace grupurile Ńintă, campania media ar trebui să includă mai multe componente axate pe mesaje diferite, şi anume:

(a) Mesaj cheie axat pe schimbare. Contribuabili care consideră că în acest moment, A.N.A.F. ar trebui să îşi mobilizeze resursele în direcŃia rezolvării problemelor pe care le are. Decât să „arunce banii pe geam” ca să spună nimic, mai bine să rezolve hibele existente şi să vină apoi cu o campanie care să reflecte schimbările/ îmbunătăŃirile aduse. De asemenea, reprezentanŃii presei şi ai asociaŃiilor/ sindicatelor/ patronatelor consideră că, pe fundalul schimbărilor care se întâmplă deja în A.N.A.F. este necesară o campanie care să împărtăşească cu contribuabilii bunele intenŃii, cu condiŃia ca schimbarea să fie una reală, nu să se modifice numele sau sigla, dar să se păstreze practicile.

(b) Mesaj cheie axat pe latura umană. Contribuabili care consideră că pentru ei, o campanie reuşită ar fi una în care A.N.A.F. ar pune accent pe părŃile bune (de exemplu mediatizarea serviciului on-line), în care să iasă din tiparul de „balaur” şi să prezinte partea umană a funcŃionarilor.

(c) Mesaj cheie axat pe educarea financiară a populaŃiei. ParticipanŃii la discuŃiile de grup au menŃionat, de asemenea, că pe termen lung este necesară o campanie de educare financiară a populaŃiei. În opinia lor, bariera majoră pentru conformarea voluntară este mentalitatea că „Dacă plăteşti impozite şi taxe, te conformezi, eşti un fel de fraier. Dacă nu te optimizezi fiscal, înseamnă că eşti cam prostuŃ, cam naiv.” De asemenea, conformarea voluntară poate fi stimulată prin companii de conştientizare a contribuabililor vis-a-vis de obligaŃia de a-şi plăti taxele şi impozitele, dar în acelaşi timp să existe sancŃiuni clare pentru cei care nu se conformează, astfel încât să fie descurajată practicarea evaziunii.

(d) Mesaj cheie axat pe tranparentizarea cheltuielilor publice. ParticipanŃi care consideră că cea mai bună campanie este una care să promoveze transparentizarea cheltuielilor publice. Pe toate mediile de comunicare, A.N.A.F. să apară periodic cu informaŃii privind banii pe care îi are de colectat, ce a reuşit să colecteze şi unde s-au dus banii respectivi.

5.8.2 Mijloace de comunicare

Contribuabilii folosesc în mod obişnuit o multitudine de surse de informare privind o problemă de ordin fiscal, dintre care au fost menŃionate mai frecvent: Codul Fiscal, site-ul Ministerului de FinanŃe, Monitorul Oficial, LEGIS, CECAR, prietenii din finanŃe, discuŃii cu colegii din domeniu, discuŃii cu alŃi contribuabili, Internet, departamentul legal sau financiar intern, diverse materiale de specialitate, participarea la diferite cursuri, seminarii, telefon, mail, site-ul A.N.A.F., TV, colaboratori pe probleme fiscale, firmă de avocatură.

115

Din perspectiva eficienŃei, interviurile cu contribuabili au arătat că mijlocul de comunicare considerat cel mai eficient ar putea fi e-mailul. Cu toate acestea, contribuabilii consideră că în acest moment, A.N.A.F. nu are la dispoziŃie nici infrastructură, nici oameni suficienŃi sau pregătiŃi pentru a putea lucra eficient pe e-mail. Partea de eficienŃă lipseşte încă, deoarece funcŃionarii răspund cu mare întârziere la solicitările pe e-mail, iar răspunsurile pe care le oferă sunt generale, citate din lege. DiscuŃiile de grup au confirmat şi faptul că, în realitate, comunicarea faŃă-în-faŃă este cel mai puŃin dezirabilă şi este impusă de lipsa de reacŃie a funcŃionarilor la solicitările trimise prin e-mail sau pe telefon.

PreferinŃele pentru diferite mijloace de comunicare între categoriile de contribuabili Ńin de accesul la resurse al contribuabililor. Presiunea fiscală este similară, indiferent dacă eşti o firmă mică, cu un contabil sau dacă eşti companie mare, cu un departament financiar de 30 de persoane. Oricum, mai ales contribuabilii foarte mici şi mici par să prezinte o preferinŃă pentru comunicarea faŃă-în-faŃă deoarece este ”cea mai sigură”.

Interviurile arată că marea problemă din perspectiva contribuabililor este absenŃa unei comunicări reale, în contextul relaŃiei asimetrice de putere de tipul ”poliŃist - infractor”.

De asemenea, datele de sondaj arată că majoritatea contribuabililor optează pentru modalitatea de comunicare prin e-mail.

Figura 83. Pe ce căi aŃi dori să comunicaŃi cu autorităŃile fiscale pentru a vă rezolva o problemă? (%)


Cu toate acestea, 36% dintre contribuabili aleg toate cele cinci surse de comunicare (faŃă în faŃă, prin telefon, prin e-mail, prin fax, prin poştă), iar 35% dintre aceştia aleg patru surse de informare. Şi în cazul căilor de comunicare, contribuabilii mari şi mijlocii se diferenŃiază de restul prin faptul că preferă e-mail-ul sau telefonul, în timp ce întreprinderile mici şi persoanele fizice optează mai degrabă pentru comunicarea faŃă în faŃă.

1

9

12

50

53

72

98

90

86

49

46

27

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Altfel si anume…

Prin fax

Prin posta

Prin telefon

Fata in fata

Prin e-mail

Da Nu NS/NR

116

Figura 84. Numărul surselor de comunicare

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili

Contribuabilii mari şi mijlocii, firmele peste 49 salariaŃi, cele din industrie, precum şi firmele din regiunile Nord-Est, Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov declară într-o mai mare măsură că doresc să primească înştiinŃări prin care să li se reamintească obligativitatea întocmirii şi depunerii procedurilor administrative.

Figura 85. AŃi dori să primiŃi înştiinŃări prin care să vi se reamintească obligativitatea întocmirii şi depunerii procedurilor administrative? (%)


0

5

10

15

20

25

30

35

40

Nicio sursa 1 sursa 2 surse 3 surse 4 surse 5 surse

81

76

72

73

74

18

23

27

27

25

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NS/NR

117

5.8.3 Surse şi căi de informare

Sursele de informare cel mai des utilizate de către contribuabili pentru problemele de ordin fiscal sunt site-ul instituŃiei, ghişele de informaŃii ale unităŃilor teritoriale, prin telefon sau e-mail. Sursele de informare pe tipuri de contribuabil sunt prezentate în Tabelul A.13. din Anexă.

Cei mai mulŃi contribuabili folosesc două surse de informare. Persoanele fizice folosesc pentru informare în semnificativ mai mare măsură ghişeele şi avizierele unităŃilor teritoriale, în timp ce contribuabilii mari se informează de pe site, prin telefon, e-mail sau de la o firmă de avocatură.

Figura 86. De unde obŃineŃi în mod obişnuit informaŃii privind o problemă de ordin fiscal?

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N=11.938.

Tabel 18. Numărul surselor de informare utilizate

Nicio sursa 1 sursa 2 surse 3 surse 4 surse 5 surse 6 surse 7 surse 8 surse 9 surse 10 surse

0.97 21.53 29.88 24.41 12.71 5.63 2.62 1.22 0.66 0.23 0.06


2

5

7

8

11

11

12

15

18

29

32

44

72

97

94

92

91

88

88

87

84

81

70

67

55

27

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Prin call-center

De la o asociatie care ofera informatii contribuabililor

De la o firma de avocatura

Alte mijloace si anume…

Avizierele unitatilor locale

Prin corespondenta

Materiale de informare ale institutiei

Prin presa scrisa

De la radio sau TV

Prin e-mail

Prin telefon la unitatea care va administreaza

Ghiseele de informatii ale unitatilor teritoriale

Site-ul institutiei

Da Nu NŞ/NR

118

Cei mai mulŃi contribuabili ar dori să primească informaŃiile necesare de la autorităŃile fiscale pe internet, e-mail, fax, faŃă în faŃă sau prin telefon.

Figura 87. Pe ce căi aŃi dori să obŃineŃi, în principal, informaŃiile necesare de la autorităŃile fiscale?

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N=11.938.

Majoritatea contribuabililor menŃionează nouă sau zece căi prin care ar dori să primească informaŃii de la autorităŃile fiscale. Contribuabilii mari şi mijlocii doresc într-o mai mare măsură să primească informaŃii pe e-mail, fax, internet sau de la un serviciu de informare pentru cetăŃeni, spre deosebire de întreprinderile mici şi persoanele fizice care preferă mai mult interacŃiunea faŃă în faŃă.

Figura 88. Numărul surselor de informare

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili

0

5

10

15

20

25

30

35

Nicio sursa 1 sursa 2 surse 3 surse 4 surse 5 surse 6 surse 7 surse 8 surse 9 surse 10 surse

1

2

7

11

13

21

22

36

40

54

58

98

96

92

88

85

78

77

63

58

45

41

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt mijloc, care?

De la ONG care mediază între autorităţi, instituţii şi cetăţeni

Prin afişaj, panouri la instituţia respectivă

Prin broşuri, pliante

Prin mass-media

Prin corespondenţă

De la un serviciu de informare pentru cetăţeni

Prin telefon

Faţă în faţă

Prin e-mail, fax

Internet

Da Nu NS/NR

119

În legătură cu mass-media, focus-grupul cu reprezentanŃi ai jurnaliştilor, a arătat că din perspectiva relaŃiei pe care A.N.A.F. o are cu presa, aceştia se declară în general mulŃumiŃi, considerând că informaŃia este accesibilă. Cu toate acestea, problema ridicată este de modul în care este transmisă. O parte dintre comunicatele de presă sunt foarte tehnice ceea ce presupune muncă suplimentară din partea jurnalistului pentru a-l transpune într-un limbaj accesibil contribuabilului. Acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată din cauza volumului mare de muncă în redacŃii. De asemenea, în cazul modificărilor legislative, jurnaliştii consideră că ar fi utile întâlniri cu reprezentanŃii A.N.A.F. în cadrul cărora să li se explice ce stă la baza modificărilor, astfel încât, ei, la rândul lor, să transmită informaŃia corect şi explicit contribuabililor.

5.8.4 Utilizarea Internetului

55% dintre contribuabili au utilizat Internetul în anul 2012 pentru a interacŃiona cu administraŃia fiscală. Dintre aceştia, firmele au utilizat într-o mai mare măsură faŃă de persoanele fizice cu obligaŃii declarative.

Figura 89. Utilizarea Internetului în 2012 pentru a interacŃiona cu administraŃia fiscală pe tip de contribuabil

83

99

96

85

55

16

1

4

14

45

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR


90% dintre contribuabili au utilizat Internetul pentru obŃinerea de informaŃii, 87% pentru obŃinerea de formulare, 71% pentru returnarea formularelor completate către autorităŃile publice şi 89% pentru îndeplinirea unei proceduri administrative din care 88% pentru declaraŃia privind TVA şi 94% pentru declaraŃia privind contribuŃiile sociale ale persoanelor angajate.

Indiferent de scopul interacŃiunii, contribuabilii mari şi mijlocii au utilizat Internetul într-o măsură semnificativ mai mare.

120

Figura 90. Utilizarea Internetului pentru obŃinerea de informaŃii pe tip de contribuabil

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 9986 contribuabili care au utilizat Internetul în 2012 pentru a interacŃiona cu administraŃia fiscală. Procente din categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Figura 91. Utilizarea Internetului pentru obŃinerea de formulare pe tip de contribuabil

91

89

85

82

87

7

10

13

16

11

2

2

2

2

2

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR


92

91

88

90

90

6

8

10

9

9

2

2

2

1

2

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR

121

Figura 92. Utilizarea Internetului pentru returnarea de formulare completate către autorităŃile publice pe tip de contribuabil


Figura 93. Utilizarea Internetului pentru îndeplinirea unei proceduri administrative pe tip de contribuabil


84

78

68

51

71

14

20

30

45

27

2

2

3

4

3

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR

97

94

89

71

89

2

5

10

27

10

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR

122

Figura 94. Utilizarea Internetului pentru depunerea declaŃiei privind TVA

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 8898 contribuabili care au utilizat Internetul pentru îndepliniea unei proceduri administrative. Procente din categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

Figura 95. Utilizarea Internetului pentru depunerea declaŃiei privind contribuŃiile sociale ale persoanelor angajate

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 8898 contribuabili care au utilizat Internetul pentru îndeplinirea unei proceduri administrative. Procente din categorie. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative.

97

95

85

72

88

2

4

13

27

10

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR

98

96

94

82

94

2

3

5

16

5

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR

123

5.8.5 Opinii privind portalul A.N.A.F. şi sugestii de îmbunătăţire a acestuia

– Cât de mulŃumit sunteŃi de cum arată? Ce aŃi modifica la el? – Ce aş modifica? Nu ştiu, aş încerca cumva. Ei au nişte note interne. Pe acelea aş vrea să le facă publice.

Nişte circulare interne, de la minister, de la A.N.A.F.-ul Bucureşti către finanŃe Vâlcea. Sunt nişte circulare interne care ar trebui să ştim şi noi. Când vin şi mă controlează, ei vin cu circulara…

– Pe care dvs. nu o ştiŃi? – Nu află nimeni, decât dacă o uită cineva… Că ei vin în prealabil şi zic: ai făcut hârtia aia, trebuia să aibă

semnătură şi ştampilă, n-ai pus dată, n-ai pus nu ştiu ce. Alea sunt nişte circulare interne care ar trebui să le vedem şi noi, ca să ştim modalitatea de control şi ce presupune asta, în control. (Contribuabil mare, Industrie, Sud-Vest)

– Ce aŃi modifica la site? L-aş face mai simplu. De exemplu, nu înŃeleg de ce e nevoie dacă stau să caut plătitorii de TVA la încasare, să stau şi să introduc o parolă? Deci, dacă am de introdus 100 de firme mă apucă…Deci, la codul fiscal nu te pune. Bagi o dată şi cauŃi, dai înainte, înapoi. Dar la acela, e inacceptabil. Nu ştiu, nu mi se pare normal că noi…Să existe o bază de date să iei, ca un contribuabil mare cum suntem noi, e nevoie să îŃi verifici furnizorii care aplică TVA la încasare. De exemplu, printr-o procedură automată. Nu să stai să… (Contribuabil mare, ComerŃ, Sud-Vest)

– AŃi vizitat site-ul AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală? – Da. – Cât de des? – Aproape zilnic. – Şi cât de mulŃumit sunteŃi de cum arată? – Satisfăcută. – AŃi modifica ceva la el? – Da. Unele informaŃii legate de dosarul fiscal al contribuabilului unde să fie şi informaŃii despre sume

plătite că nu se regăsesc şi atenŃionări dacă este cazul. (Contribuabil mijlociu, ComerŃ, Sud-Muntenia)

– AŃi vizitat site-ul AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.)? Cât de des? Cât de mulŃumit sunteŃi de cum arată? Ce aŃi modifica la el?

– Da, am vizitat site-ul ANAF. Destul de des, lunar. Sunt mulŃumită de felul în care este structurat. Aş adăuga şi un registru al persoanelor plătitoare de TVA. (Contribuabili mijlociu, Industrie, Centru)

– AŃi vizitat site-ul AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F)? Ce aŃi modifica la el? – Da, păi probabil că un forum de discuŃii nu ar strica. (Contribuabil mijlociu, Transport, Nord-Est)

– AŃi vizitat site-ul AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.)? Cât de des? – Da. Îl vizitez în special pentru a verifica partenerii de afaceri. – Ce părere aveŃi despre acest site?

124

– Trebuie să şti exact ce să cauŃi. Sunt subiectele principale şi lucrurile care sunt din subiectul principal sunt acolo puse de-a valma, nu e cel mai reuşit site. (Contribuabil mic, ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice, Nord-Vest)

DiscuŃiile de grup au relevat faptul că site-ul A.N.A.F. este utilizat de aproape toŃi contribuabilii. Cu toate acestea, satisfacŃia privind conŃinutul şi uşurinŃa cu care se poate găsi informaŃia necesară este destul de scăzută. Principalele probleme identificate de contribuabili în utilizarea site-ului sunt:

(a) nu este funcŃional pe toate tipurile de browser;

(b) nu se menŃionează dacă informaŃiile postate sunt la zi sau sunt mai vechi;

(c) informaŃia este amestecată şi greu de accesat;

(d) se blochează în ultimele zile de depunere a declaraŃiilor;

(f) secŃiunea de întrebări şi răspunsuri este incompletă şi depăşită.

Ca alternativă la utilizarea site-ului, pentru probleme punctuale, o parte dintre contribuabili utilizează forumurile specializate în problematica fiscală.

- Site-ul A.N.A.F. îl folosiŃi? - Da. - Ca şi comentariu, apropo de informaŃii, sunt şi informaŃii pe contribuabil în funcŃie de CUI. Aici, sincer,

vreau să văd mai mult decât 3 informaŃii... - Ce trebuie schimbat? Cât de mulŃumită sunteŃi de conŃinut? - Adică informaŃiile care sunt publice şi la Registrul ComerŃului aş prefera să le văd pe toate. Nu doar cinci

indicatori. Eu poate mă mai uit, apropo de criza în care suntem, de bonitatea unei companii şi aşa mai departe, eu mă uit pe site-ul A.N.A.F.-ului şi nu văd suficient. Să trebuiască să mă duc la Registru, să fac alte investigaŃii sau mai ştiu eu ce. Sau să plătesc. De ce? Sunt informaŃii publice? (FG1)

- ConŃinul este... Adică dacă căutaŃi o informaŃie reuşiŃi să o găsiŃi pe site-ul lor sau trebuie să mergeŃi în alte sursă?

- O găseşti, dar mai greu. - Se găseşte dar un pic mai greu. - Asta voiam să spun. InformaŃii publice de actualitate au grijă să actualizeze zilnic, dacă se poate şi de

doua-trei ori pe zi, dar când e vorba de un model de declaraŃie sau de un formular îŃi ia 20 de minute să îl găseşti. (FG3)

- Pe lângă partea de comunicare de la persoană la persoană, prin orice mijloc, mai există şi site-ul A.N.A.F. care în principiu oferă informaŃii generale care ar trebui să ajute contribuabilul. Nu ştiu dacă foloşiŃi. Dumneavoastră aŃi zis că mai degrabă aŃi intra pe forumuri decât...

- Nu, nu...folosim site-ul A.N.A.F., dar depinde de ce problemă, dacă am o problemă punctuală nu mă ajută site-ul A.N.A.F. prea mult, mai repede mă ajută un forum, pe site-ul A.N.A.F. găsesc ultimele modificări legislative, găsesc ce mă interesează generic. Dar pentru o problemă punctuală mă duc...

- Există un modul cu întrebări frecvente. - Da, este foarte bun acela, dar dacă am o problemă care nu prea o găsesc acolo, mai repede găsesc un

forum unde cineva a avut aceeaşi problemă şi găsesc răspunsul, decât să aştept să primesc răspunsul oficial de la A.N.A.F.. Caut, îmi rezolv problema şi trimit şi la A.N.A.F. şi primesc răspunsul. Asta ca să fiu eu sigur că am aplicat cum trebuie.

125

- Deci mi se pare destul de neprietenos... - Da, este greu să umbli prin el... (FG5)

- Da, nu este intuitiv deloc, nu ştii unde ai putea să găseşti informaŃia... - Cu Internet Explorer nu merge, nu merge pe nu ştiu ce... - Şi când merge pe Mozilla, nu toate modulele îŃi apar vizualizate cum trebuie, adică găseşti în altă parte... - Da, numai cu Internet Explorer...le-am scris colegilor de la IT, dar...nu ştiu... - Am văzut că aveŃi o problemă şi cu Yahoo... - Deci problema este de la Yahoo, câteodată se transmit, câteodată... - Câteodată da, câteodată nu... (FG5)

- Nu uitaŃi că 50% din contribuabili sunt în mediu rural cu minime posibilităŃi de acces la internet că să

exploateze site-ul A.N.A.F.-ului, care într-adevăr este împănat cu tot felul de informaŃii foarte bune. Toată structura asta de populaŃie şi contribuabili ar trebui analizată şi aici trebuie pe aceasta zona a contribuabililor mici, având în vedere că foarte puŃin din PIB-ul României se realizează cu ei, trebuie o altă abordare fiscală asupra lor. Persoanele fizice sunt în acest mediu. (FG6)

Firmele faŃă de personele fizice, microîntreprinderile, cele din industrie şi din regiunile Centrul şi Bucureşti-Ilfov au vizitat într-o mai mare măsură site-ul A.N.A.F..

Figura 96. În ultimul an, aŃi vizitat site-ul AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.)?


98

95

85

60

84

2

5

14

39

16

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR

126

Cei mai mulŃi contribubili vizitează site-ul A.N.A.F. cel puŃin o dată pe lună, contribuabilii mari şi mijlocii accesându-l cu frecvenŃă mai mare spre deosebire de ceilalŃi.

Figura 97. Cât de des vizitaŃi site-ul A.N.A.F.?

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 10.055 contribuabili care au vizitat site-ul A.N.A.F. în ultimul an.

67% dintre contribuabili sunt în general foarte mulŃumiŃi sau mulŃumiŃi de site-ul A.N.A.F.

Figura 98. Cât de mulŃumit sunteŃi în general de site-ul A.N.A.F.?


9

33

38

19

1

Zilnic

Cel puţin o dată pe săptămână

Cel puţin o dată pe lună

Mai rar

NŞ/NR

67

28

4 1

Foarte mulţumit şi mulţumit

Nici mulţumit, nici nemulţumit

Foarte nemulţumit şi nemulţumit

NŞ/NR

127

5.8.6 Chestionarul online de satisfacţie şi modulul participativ

Atât sondajul de opinie în rândul contribuabililor, cât şi interviurile şi focus-grupurile au testat şi propensiunea declarată a contribuabililor spre participare directă la procesul de luare a deciziilor privind taxele prin participarea la două forme simple de feedback către autorităŃile fiscale: un chestionar de satisfacŃie şi un modul participativ. Probabilitatea de a participa a fost declarată, dar rămâne de văzut în ce măsură revenirile la aceşti contribuabili vor reuşi sau vor eşua.

Datele de sondaj arată că 62% dintre contribuabili cred că ar fi util ca pe site-ul A.N.A.F. să existe un chestionar online de satisfacŃie, iar 63% declară că în cazul în care ar exista l-ar completa.

Figura 99A. CredeŃi că ar fi util ca pe site-ul A.N.A.F. să existe un chestionar de satisfacŃie pentru contribuabili?

Figura 100B. Dacă ar exista un astfel de chestionar, l-aŃi completa?


Contribuabilii mari declară într-o mai mare măsură atât utilitatea chestionarului online, cât şi disponibilitatea de a-l completa.

DiscuŃiile de grup au arătat că, deşi contribuabilii cred că ar fi util un chestionar de satisfacŃie, aceştia se declară sceptici în privinŃa rezultatelor. Utilitate percepută a unui astfel de formular ar fi validată numai în momentul în care rezultatele/ părerile ar fi făcute publice, precum şi măsurile ce urmează a fi luate.

Având în vedere faptul că cei care au participat la discuŃiile de grup sunt cei care şi-au manifestat interesul de a lua parte la modulul consultativ, cei mai mulŃi dintre aceştia îşi exprimă speranŃa şi aşteptările de schimbare. Cu toate acestea, există o doză mare de neîncredere în ceea ce priveşte deschiderea reprezentanŃilor A.N.A.F. de a auzi şi lua în considerare părerile contribuabililor.

62

37

1

Da

Nu

NŞ/NR

63

35

1

Da

Nu

NS/NR

128

– Ca în orice proiect există acea buclă. Planificare, execuŃie şi urmărire. Urmărirea rezultatelor lipseşte. StiŃi că şi în companiile private de multe ori ne lipseşte managementul proiectelui până la capat. Ultimii paşi, în general, ne lipsesc. Aici e foarte important ca cineva să măsoare după ce au luat nişte acŃiuni. Să spunem că ne bagă în seamă. În mod natural... ăsta este adevărul. Vă daŃi seama ce jos este nivelul de încredere. Cineva din A.N.A.F. ia nişte decizii şi încerarcă să implementeze ceva. Dacă nu urmăreşte în mod pragmatic, măsurabil, nişte rezultate, nu le cuantifică şi nici măcar nu face o comparaŃie cu un nivel aşteptat, ca după aceea să reia bucla, nu a făcut nimic. Asta mi se pare o chestie pe care dânşii chiar o pot învăŃa. Nimeni nu s-a născut învăŃat. Şi o pot învăŃa. Nu ştiu dacă cineva este în măsura să îi trainuiască în această zonă. ToŃi suntem de bună credinŃă, dar, în esenŃă, ce o să rezolvăm când ieşim din camera asta? În mod concret, noi neapărat nu, pentru că nici nu ne simŃim să închidem bucla. Dar cineva trebuie să aibă răspunderea la modul clar, asumat, pe bani. Asta să fie jobul şi de aici mai departe să închidă bucla şi să vedem la anul. Dacă se văd nişte rezultate concrete măsurate, cu siguranŃă, încet, încet capată încredere tot mediul de afaceri. Utilitate se va dovedi. (FG1)

– Noi întrebam în chestionar, nu ştiu dacă vă mai aduceŃi aminte, dacă ar fi util un chestionar care să reflecte satisfacŃia pe care aveŃi în raport cu relaŃia A.N.A.F. sau în raport cu serviciile pe care A.N.A.F. le oferă. Rezultatele arată că da, mai mult de 60% din oameni sunt de părere că un astfel de chestionar ar fi util şi că l-ar şi completa. Ar fi util?

– Dacă s-ar Ńine cont şi ar procesa cineva informaŃiile, da, evident. – Da, dar deocamdată avem părerea că nu se Ńine cont şi atunci mai pierd şi timp să-l completez, că oricum

nimeni nu Ńine cont. Probabil că dacă am simŃi că... – Părerea mea este că ar fi util să completăm şi sper să se Ńină cont de ceea ce spunem, adică... – Deci ar trebui să se întâmple ceva după completarea lui. – Încercăm să privim partea plină a paharului. – Trebuie cumva să nu renunŃăm şi să încercăm să schimbăm, că dacă noi renunŃăm şi ne complacem în

situaŃie, probabil că... (FG2)

– Dumneavoastră aŃi completa un astfel de chestionar dacă ar exista pe site-ul A.N.A.F. şi dacă da, ce vă aşteptaŃi să se întâmple dupa ce l-aŃi completat?

– Nu cred că s-ar întâmpla ceva. Ar fi doar ceva acolo. Încă ceva. (FG3)

– Dumneavoastră ce părere aveŃi? Ar fi util un astfel de chestionar? L-aŃi completa? – Normal că e util. – Noi ăştia care am răspuns şi la chestionar... l-am completa şi pe ăsta. – Acuma e cu ce se întâmplă cu ce completezi acolo. – Dumneavoastă ce v-aŃi aştepta să se întâmple? – Normal, să se Ńină cont de ce am zis acolo. – Poate nu ce susŃin eu neapărat. Dar vreau întâi şi întâi un fel de răspuns. Uite în perioada cutare şi cutare

am aplicat acest sondaj de satisfacŃie. Rezultatele sunt astea, statistice. Şi eu pot să văd, sunt aiurea de restul lumii sau sunt aceleaşi probleme. Şi se văd. În perioada aşa... vom face cutare... în următoarele 6 luni vom face în urma aplicării chestionarului ... Adică să nu văd neapărat ce am zis eu personal, că poate eu sunt mai excesivă decât restul lumii, dar să văd că contează şi că vor face ceva.

– Sau dacă nu vor face, să motiveze de ce nu fac. Deşi reiese că ... nu avem bani. Adică poate majoritatea are dreptate, dar ei nu au bani să facă asta. Sau e un alt motiv pe care noi nu îl vedem. Dar să ne explice de ce. Că înŃelegem, doar nu suntem nebuni. (FG4)

– Ar fi util dacă s-ar Ńine cont de probleme... – Şi acum depinde ce fel de sondaj... – Dar vedeŃi dumneavoastră întrebaŃi de un aspect pozitiv, eu nu văd de ce cineva nu ar vrea, fiindcă

economisesc timp, de ce nu aş vrea să fie aşa? Da, să nu fie obligatoriu, ok! Dar să pot beneficia nu cred

129

că ar fi cineva care să zică nu. Dar ia să ne întrebaŃi vreŃi să nu mai plătiŃi impozite? Ia să vedeŃi că nu mai este cazul...adică depinde şi de problema pe care...

– Nu...era vorba despre a vă exprima opinia referitor la relaŃiile sau şi ce aŃi întâmpinat... – Cu siguranŃă aş răspunde dacă s-ar Ńine cont de răspunsul meu. – Mie cel puŃin... – Dacă este pus doar ca să fie pus... – Mi mi s-ar părea destul de irelevant, nu cred că cineva va Ńine cont de opinia pe care mi-aş exprima-o

acolo. Poate dacă aş vedea în următoarea perioadă de timp că serviciile...calitatea lor începe să se îmbunătăŃească, atunci probabil aş fi dispus să cred că opinia mea poate contribui la o schimbare în bine. În momentul ăsta dacă aş vedea un chestionar de satisfacŃie acolo nu l-aş completa pentru că mi se pare că nu ar avea nicio legătură. (FG5)

Doar 17% dintre contribuabili doresc să facă parte din modulul consultativ şi să participe ulterior la procesul de consultare publică organizat de A.N.A.F. Contribuabilii mari şi mijlocii declară într-o măsură semnificativ mai mare că doresc să facă parte din modulul consultativ.

Figura 101. Participarea la modul pe tip de contribuabil


DiscuŃiile de grup au testat deschiderea declarată a contribuabililor de a participa la procesul de luare a deciziilor fiscale. Aşa cum era previzibil, disponibilitatea contribuabililor de a participa efectiv la discuŃii de grup organizate de AdministraŃia Fiscală este mult mai scăzută decât la nivel declarativ. Foarte puŃini dintre cei care şi-au declarat interesul de a participa la un modul consultativ au şi dat curs invitaŃiei.

Interesul scăzut sau lipsa completă de interes este justificată prin neîncrederea în A.N.A.F. PercepŃia contribuabililor este că A.N.A.F. –ul nu a manifestat încă intenŃii clare şi sustenabile de a comunica deschis cu contribuabilii, de a înŃelege perspectiva lor şi de a-i sprijini. De asemenea, sentimentul general al contribuabililor este că, indiferent de câte discuŃii se poartă, nu se întâmplă nimic. Asta descurajează foarte mult participarea, oamenii având senzaŃia „timpului pierdut”.

26

19

15

14

17

73

81

85

86

83

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Da

Nu

NŞ/NR

130

Părerea generală, mai cu seamă în cazul contribuabililor mici şi PFA este că, la nivel de decizii fiscale, părerea lor nu contează, iar contribuabilii mari „discută direct cu ministrul, nu au nevoie de module participative”.

– Acum depinde... consultativ... ce anume? Ar trebui, de exemplu, organizate la ce perioadă şi ce tematică să aibe, noutăŃi legislative sau la fiecare şedinŃă să se discute altceva, azi impozitul pe profit, mâine sau săptămâna viitoare TVA-ul, poimâine mai ştiu ce, impozit pe nerezidenŃi, depinde de tematică. Poate unul este interesat să meargă, are o carenŃă să zicem pe domeniul... n-a mai lucrat până acuma cu impozit pe nerezidenŃi şi-l interesează numai aspectul ăsta, nu mă duc la TVA că consideră că capitolul de TVA îl cunosc foarte bine... sau noutăŃi legislative...

– Deci îl vedeŃi mai degrabă ca pe un modul de informare, nu ca pe un modul în care să vă daŃi cu părerea despre... – Să se dea şi-un suport de curs, să se plătească, eu sunt de acord să se plătească. – Nu, nu, deci vorbeşte doamna de cu totul altceva. Vorbeşte de consultări tocmai cum este asta, să ne

spunem oful... – De fapt un training, nu neapărat...sau poate şi consultări. – Sunt aceste două perspective şi mai este una. Pe de o parte e perspectiva de training, pe de altă parte e

perspectiva de consultări în care veniŃi cu probleme şi se încearcă cu reprezentanŃii A.N.A.F. rezolvarea lor la modul general şi pe de altă parte este de luare a deciziilor adică dacă vor să propună...prin intermediul A.N.A.F. să se organizeze acest modul, dar de exemplu, dacă se propun modificări legislative...

– Să vadă impactul, ce părere au... – Am înŃeles, deci interesul dumneavoastră ar fi mai degrabă spre ce? Să primiŃi informaŃii, să se facă consultări în care să se

discute diferite aspecte, diferite tematici în funcŃie de interesul fiecăruia. – Comunicarea, comunicarea ne interesează pe noi cel mai mult. (FG2)

5.8.7 Sigla A.N.A.F.

Sigla A.N.A.F. este percepută ca un element de identificare recunoscut de toată lumea, „un brand serios” mai ales în asociere cu chenarul negru de pe plicuri. Cu toate acestea, importanŃa care i se acordă este mai degrabă scăzută. Contribuabilii consideră că este partea cea mai puŃin importantă din comunicare.

Aproximativ 99% dintre contribuabili cunosc sigla A.N.A.F. şi ştiu cărei instituŃii aparŃine. Cei mai mulŃi contribuabili asociază sigla A.N.A.F. cu atribute pozitive, dar există un procent de aproximativ 30% dintre aceştia care sunt indecişi şi care aleg valori medii, fără a atribui siglei o anumită caracteristică (vezi Tabel A.16. din Anexă).

Modificarea siglei este considerată absolut inutilă şi lipsită de importanŃă; ar fi o nouă schimbare care să „justifice munca” pe care o desfăşoară funcŃionarii A.N.A.F. ParticipanŃii la discuŃiile de grup au declarat că modificările siglei nu duc la o schimbare a modului în care este perceput A.N.A.F. dacă nu se au în vedere şi modificări structurale, de fond.

În condiŃiile actuale, o schimbare a siglei, precum şi a denumirii, nu ar duce decât la întărirea sentimentului de neîncredere pe care contribuabilii îl au. PercepŃia generală ar fi că este o nouă schimbare superficială ale cărei costuri şi efecte (întârzieri până se schimbă antetele, modificări ale formularelor) cad tot pe seama contribuabililor.

131

- Acuma vă întreb ca şi pentru partea de comunicare A.N.A.F., ar trebui schimbată sigla ca să transmită altceva, credeŃi că asta ar îmbunătăŃi comunicarea cu A.N.A.F.-ul?

- Ultimul lucru. - Nu. - Deci acceaşi problemă...exact acelaşi lucru l-aŃi făcut acum o lună, s-a schimbat denumirea administraŃiei,

se numeşte un pic diferit, şi eram chiar în faŃă cu inspectorul şi nu le mergea sistemul pentru că trebuiau schimbate toate antetele, tot, tot legat de denumire. Şi a zis mai staŃi încă două zile ca să fim siguri că vă luaŃi certificatul că trebuie să schimbăm antetul. A, deci de acum...

- Nu se mai numeşte AdministraŃia FinanŃelor Publice a Sectorului 1, se numeşte AdministraŃia a Sectorului 1 a FinanŃelor Publice.

- De acum înseamnă că vor merge lucrurile mult mai bine că aŃi schimbat ceva, da! Adică mai stau două zile...

- Cel puŃin în Bucureşti chiar şi pe mine m-a surprins când am văzut hotărâre, dar s-a schimbat. - Eu sunt convins că cineva a venit cu o idee... - Că este AdministraŃia a Sectorului 1, că este a FinanŃelor Publice, că este a SănătăŃii, probabil că s-a luat o

decizie generală în acest sens. - Şi contribuabilul eu ce mă voi gândi, a...o schimbare că cineva a venit cu o idee că trebuie să justifice şi

munca lui, şi a venit cu o schimbare, deja încrederea a crescut. - Nu, schimbarea asta nu a venit de la cineva de aici, a venit de la cineva... - Da, dar a venit cu o schimbare, lucrurile deci acuma merg mai bine acuma. - Că dacă aveau altă inspiraŃie făceau... - Da, ceva s-a schimbat, am făcut şi noi ceva am schimbat ceva, da... - Astea sunt schimbări de formă, schimbările de fond eu zic că sunt şi astea... - Şi cu sigla, degeaba o schimbaŃi dacă nu vă schimbaŃi şi... - Păi de abia...cât are?...nici nu este prea veche, din 2005... (FG5)

132

6 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Cercetarea de faŃă a produs dovezi clare că relaŃia contribuabil – A.N.A.F. are nevoie de îmbunătăŃiri. Mediul general în care se desfăşoară interacŃiunea dintre contribuabili şi A.N.A.F. este caracterizat de un nivel foarte scăzut de încredere. În ceea ce priveşte autorităŃile statului, acestea au putere crescută de a controla contribuabilii, dar nu exercită această putere nici eficient, nici corect şi nici echitabil. Comportamentul fiscal este direct determinat de nivelul de încredere şi puterea percepută a statului. Astfel că, în condiŃiile unui mediu scăzut de încredere şi în funcŃie de modul în care contribuabilii percep puterea administraŃiei fiscale ca fiind crescută sau slabă, în rândul acestora este de aşteptat să predomine conformarea silită sau neconformarea.

RelaŃia percepută contribuabili - A.N.A.F. este de tipul ”poliŃist-infractor”, fiind bazată pe încredere scăzută şi autoritate crescută. Totuşi relaŃia contribuabili - A.N.A.F. are şi puncte tari. Introducerea declaraŃiilor on-line a îmbunătăŃit semnificativ relaŃia cu A.N.A.F., au declarat toŃi participanŃii la focus grupuri.

Premisele pentru construirea unei relaŃii de tipul „serviciu-client” există. În acest sens este vitală construirea încrederii în autorităŃile fiscale şi instruirea funcŃionarilor care intră în contact direct cu contribuabilii.

Cei mai importanŃi factori care au un impact semnificativ asupra activităŃii pe care contribuabilii o desfăşoară, precum şi asupra relaŃiei cu A.N.A.F. sunt legislaŃia, procedurile şi slaba pregătire a funcŃionarilor. Problemele legate de legislaŃie le determină şi pe celelalte şi au cel mai mare impact negativ asupra activităŃii pe care aceştia o desfăşoară. Deşi consideră că acesta este punctul în care ar trebui să se intervină, contribuabilii nu sunt încrezători că se poate face ceva.

Pe termen scurt şi mediu, situaŃia poate fi îmbunătăŃită prin: (1) schimbarea procedurilor, (2) pregătirea personalului (activitate pentru care pot fi accesate fonduri europene) şi (3) îmbunătăŃirea dotărilor tehnice.

SatisfacŃia generală cu modul în care a decurs interacŃiunea contribuabili-A.N.A.F. în 2012-2013 este de nivel mediu. SatisfacŃia contribuabililor este semnificativ corelată cu atitudinea acestora faŃă de relaŃia cu A.N.A.F.-ul. Astfel, se declară considerabil mai satisfăcuŃi de interacŃiunea cu autorităŃile fiscale, contribuabilii care consideră că relaŃia cu A.N.A.F. este de tipul „serviciu-client” sau cei care cred că statul este puternic şi susŃinut de încrederea contribuabililor. La polul opus, cea mai redusă satisfacŃie este exprimată de contribuabilii care cred că statul este slab şi lipsit de legitimitate psihologică. Oricum, atât încrederea cât şi satisfacŃia pot fi distorsionate de un efect de dezirabilitate, Ńinând cont de percepŃia dominantă privind relaŃia asimetrică de putere dintre contribuabili şi A.N.A.F.

În conformitate cu tipologia lui V. Braithwaite, la nivelul contribuabililor din România predomină două tipuri de posturi motivaŃionale: „rezistenŃa” şi „jocul strategic”. Dacă

133

„rezistenŃa” pare postura motivaŃională specifică contribuabililor foarte mici, mici şi mijlocii, precum şi unităŃilor de stat, „jocul strategic” pare a fi o postură foarte răspândită la nivelul contribuabililor mari, dar şi al contabililor, experŃilor contabili şi avocaŃilor.

Tipologia comportamentelor fiscale arată că în România, în 2013, conformarea prevalează în faŃa evaziunii (56% faŃă de 34%) la nivelul tuturor tipulor de contribuabili. Conformarea voluntară şi cea silită sunt relativ egal reprezentate (28%) în rândul contribuabililor, evaziunea licită are un procent de 22%, iar evaziunea fiscală 12%.

Majoritatea contribuabililor din România preferă conformarea. Totuşi, peste unul din cinci contribuabili practică sau sunt predispuşi să speculeze breşele legislative pentru a-şi reduce obligaŃiile fiscale.

Evaziunea licită poate fi adresată prin: (a) analiza legislaŃiei în vederea identificării breşelor care permit reducerea obligaŃiilor fiscale şi (b) modificarea legislaŃiei în vederea minimizării acestor breşe, prin simplicare şi clarificare (îndepărtarea posibilităŃilor de interpretare strategică). Această abordare ar creşte şi ar întări conformarea (voluntară şi silită), adică ar reduce incidenŃa neconformării. Abordarea alternativă, de întărire, multiplicare şi diversificare a măsurilor punitive ar accentua caracterul „poliŃist-infractor” al relaŃiei contribuabili - A.N.A.F. şi, prin urmare, ar stimula doar evaziunea sau, în cel mai bun caz, conformarea silită, slăbind şi mai mult comportamentele de conformare voluntară în rândul contribuabililor.

Din perspectivă economică, este mai eficientă stoparea evaziunii licite a contribuabililor mari prin măsuri necostisitoare (cum sunt schimbările legislative şi/sau măsuri administrative), decât lupta împotriva evaziunii fiscale de mici dimensiuni, disipată într-o multitudine de mici unităŃi economice, care necesită resurse umane, resurse logistice, efort şi timp considerabile, deci costuri mari, pentru beneficii relativ mici la buget.

În plus: (1) modificările legislative reprezintă o abordare indirectă (prin comparaŃie cu controalele şi amenzile), care dacă ar fi şi bine pregătită înainte de a fi pusă în aplicare, ar transmite un mesaj de stat de drept, de tratament corect şi echitabil a contribuabililor, de viziune şi abordare strategică; (2) este mai util să capitalizezi conformarea voluntară existentă şi să restrângi oportunităŃile de fraudare cu aparenŃă de legalitate decât să întăreşti măsurile punitive; cu atât mai mult dacă astfel de măsuri se aplică neŃintit şi pot afecta inclusiv pe cei care se conformează care astfel ar învăŃa lecŃia „conformarea costă” poate chiar mai mult decât neconformarea. Riscul este ca în loc să se stimuleze trecerea de la neconformare la conformare (fie aceasta şi silită), să se producă trecerea de la conformare (voluntară sau silită) la neconformare sau chiar la economia gri.

Atât din perspectiva contribuabililor, cât şi a funcŃionarilor publici, principalii cinci factori care îngreunează conformarea voluntară în România sunt: (1) legislaŃia, pentru că este stufoasă, neclară, interpretabilă, mereu în schimbare şi nu se aplică unitar; (2) presiunea fiscală, pentru că „taxele şi impozitele sunt prea mari”; (3) birocraŃia, dată de proceduri neclare, interpretabile şi „schimbate peste noapte”; (4) lipsa resurselor financiare şi (5) atitudinile negative.

134

PriorităŃile de acŃiune, atât din perspectiva contribuabililor cât şi a funcŃionarilor A.N.A.F. sunt:

(1) simplificarea şi clarificarea legislaŃiei;

(2) simplificarea şi clarificarea procedurilor pentru a nu mai lăsa loc la intepretări şi pentru a reduce birocraŃia;

(3) educarea şi oferirea de suport contribuabililor pentru a îmbunătăŃirea asumării responsabilităŃilor fiscale.

(4) creşterea numărului de funcŃionari în relaŃie directă cu contribuabilii, mai ales a celor care oferă asistenŃă contribuabililor.

Categoria de taxe şi impozite pentru care interacŃiunea cu autorităŃile fiscale a fost cea mai eficientă este cea de contribuŃii sociale, din perspectiva contribuabililor şi impozitul pe venit, din perspectiva funcŃionarilor. Aceste categorii de impozite au obŃinut, de altfel, şi evaluări pozitive. Pe locul al doilea, contribuabilii numesc impozitul pe profit, care are o evaluare mai degrabă slabă, în timp ce funcŃionarii plasează impozitul pe veniturile microîntreprinderilor care are evaluarea cea mai bună.

Taxa pe valoare adăugată reprezintă categoria de taxe pentru care interacŃiunea contribuabili - autorităŃile fiscale a fost cea mai problematică, atât pentru contribuabili, cât şi pentru funcŃionari.

Pentru aproape toate categoriile de taxe şi impozite, atât legislaŃia fiscală, cât şi procedurile fiscale sunt „complicate”, deci necesită ajustări. Acest fapt este susŃinut atât de către contribuabili, cât şi de funcŃionarii A.N.A.F. Mai multe taxe şi impozite de declarat/plătit, mai mare este probabilitatea unei percepŃii negative asupra legislaŃiei şi procedurilor fiscale.

Dacă în privinŃa zonelor de interacŃiune eficientă, contribuabilii şi funcŃionarii nu cad de acord, cu referire la ariile problematice, taxa pe valoare adăugată întruneşte consensul. Cel puŃin în relaŃie cu taxa pe valoare adăugată, simplificarea legislaŃiei şi procedurilor este absolut necesară.

Aşadar, legislaŃia fiscală rămâne principala problemă care afectează interacŃiunea contribuabililor cu autorităŃile fiscale şi cu privire la categoriile de taxe şi impozite.

Este prioritară republicarea Codului Fiscal într-o versiune actualizată (încorporând toate modificările).

Cercul vicios format din cunoştinŃe reduse în domeniul fiscal şi atitudini negative faŃă de taxare poate fi transformat într-un cerc virtuos doar prin educarea şi oferirea de suport către contribuabili. Altfel, şansele administraŃiei fiscale de a stimula conformarea voluntară şi de creşte satisfacŃia clienŃilor faŃă de serviciile pe care le oferă sunt minime. În acest scop, A.N.A.F. a dezvoltat deja documente strategice şi o serie de servicii de îndrumare şi asistenŃă pentru contribuabili, precum şi servicii oferite prin intermediul portalului A.N.A.F.

135

Costurile adiŃionale pe care contribuabilii le au pentru îndeplinirea procedurilor fiscale diferă semnificativ statistic în funcŃie de tipul de contribuabil. Astfel, contribuabilii mari au în medie cele mai mari costuri totale (de aproape 16 mii lei pe an), fiind urmaŃi de contribuabilii mijlocii (în medie, în jur de 8.700 lei pe an), întreprinderile mici şi persoanele fizice care au cele mai mici costuri (sub 2 mii lei pe an, în medie). Însă, raportând costurile adiŃionale totale la numărul de salariaŃi, datele arată că acestea sunt semnificativ mai mari la persoanele fizice cu obligaŃii declarative (în jur de 1.300 lei pe an per salariat comparativ cu media pe eşantion de 736 lei).

Costurile adiŃionale includ însăşi costuri de timp. Astfel, pentru îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute în lege, contribuabilii consumă în medie pe an aproximativ 20 de zile pe an, cu mari diferenŃe între persoanele fizice (cu o medie de 12 zile pe an), întreprinderile mici (20 zile pe an, în medie), contribuabilii mijlocii (cu 24 zile pe an) şi contribuabilii mari (27 zile pe an, în medie).

Multe dintre serviciile puse la dispoziŃia contribuabililor de către A.N.A.F sunt puŃin cunoscute şi puŃin utilizate.

Educarea şi oferirea de suport către contribuabili poate să înceapă cu îmbunătăŃirea, diseminarea masivă şi promovarea serviciilor existente. Pe termen mediu şi lung, ar fi de mare ajutor un parteneriat cu Ministerul EducaŃiei şi Cercetării şi cu BNR, precum şi cu parteneri relevanŃi din sectorul financiar, în vederea dezvoltării unui curs de educaŃie financiară pentru şcoli şi licee, care să fie promovat şi inclus în curricula şcolară obligatorie.

În general contribuabilii sunt mulŃumiŃi cu numărul de servicii oferite de A.N.A.F. şi consideră nu sunt necesare noi servicii. Aşteptările lor sunt în direcŃia în care serviciile existente vor deveni eficiente şi performante.

În opinia contribuabililor, zonele prioritare de acŃiune includ:

1. funcŃionarii să fie pregătiŃi şi puşi în slujba cetăŃeanului; 2. să fie întărită capacitatea serviciului de îndrumare şi asistenŃă pentru contribuabili; 3. schimbarea paradigmei dinspre control - sancŃiune pe prevenŃie - sprijin, eventual cu

înăsprirea considerabilă a sancŃiunilor pentru neconformare repetată; 4. sistemul informatic să includă toate declaraŃiile care se depun, să fie 100% funcŃional şi să

aibă o interfaŃa prietenoasă pentru utilizator.

În opinia funcŃionarilor, măsura cea mai populară pentru creşterea calităŃii serviciilor fiscale se este înfiinŃarea unui birou unic cu scopul principal de a simplifica procedurile. Desigur, pe lângă biroul unic, alte măsuri sunt de asemenea necesare: (a) pregătirea funcŃionarilor şi/sau (b) creşterea numărului de funcŃionari şi/sau (c) creşterea salariilor funcŃionarilor publici. FuncŃionarii A.N.A.F. aduc în discuŃie şi alte posibile măsuri de îmbunătăŃire a serviciilor:

(a) Componenta legislativă: LegislaŃie clară, uşor de aplicat şi stabilă; Scăderea numărului de impozite şi declaraŃii.

(b) Componenta informatică: Informatizarea întregului sistem de depunere a declaraŃiilor; Programe informatice performante şi cu legături de interconectare cu celelalte instituŃii; ÎmbunătăŃirea bazei de date şi a schimbului de date între servicii; Acces Internet în administraŃiile fiscale; Optimizarea interacŃiunii dintre A.N.A.F. şi contribuabili – informaŃia să

136

poată fi accesată fără a se sta la cozi interminabile sau/şi fără plimbări între instituŃiile statului pentru semnături/ ştampile/formulare.

(c) Componenta educativă: Educarea fiscală a cetăŃenilor; Informarea continuă a contribuabililor privind nenumăratele schimbări legislative şi oferirea de explicaŃii care să se aplice unitar de către toate unităŃile fiscale; Educarea personalului privind comunicarea cu contribuabilii şi în vederea utilizării internetului/ calculatorului;

(d) Reorganizarea şi îmbunătăŃirea serviciului de asistenŃă contribuabili prin orientarea întregii activităŃi dinspre planul de colectare către îndrumarea şi sprijinul contribuabililor.

Neîncrederea în instituŃiile şi autorităŃile publice este acompaniată de frică, ceea ce stimulează şi mai mult conformarea silită. Teama de consecinŃe şi neîncrederea reprezintă principalele motive pentru care contribuabilii ezită să sesizeze serviciile disfuncŃionale sau nesatisfăcătoare. Ceva mai mult „curaj” în a depune sesizări şi mai multe şanse de succes au contribuabilii mari cu resurse financiare semnificative şi departamente juridice profesioniste.

FuncŃionarii A.N.A.F. consideră în marea lor majoritate că este important ca cetăŃeanul să semnaleze când lucrurile nu merg bine în furnizarea serviciilor fiscale. 70% din funcŃionari consideră că majoritatea contribuabililor ezită să facă sesizări atunci când întâmpină probleme sau sunt nemultumiŃi cu privire la serviciile A.N.A.F. Motivul principal al acestui comportament este pentru că nu cunosc modalităŃile prin care se fac sesizări, consideră peste 40% dintre funcŃionarii A.N.A.F., dar şi pentru că se tem de consecinŃe (37%) sau pentru că nu au încredere că se va rezolva ceva (32%).

FuncŃionarii A.N.A.F. sunt satisfăcuŃi cu mediul de desfăşurare a activităŃii.

93% din funcŃionarii A.N.A.F. consideră că activitatea desfăşurată de ei este „dificilă” şi „foarte dificilă”. Cu toate acestea, 96% se declară „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” de activitatea pe care o desfăşoară. În plus, funcŃionarii A.N.A.F. sunt „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” cu condiŃiile de lucru (83%) şi consideră atmosfera de lucru „plăcută” sau „foarte plăcută” (70%).

Deşi funcŃionarii A.N.A.F. evaluează salariile din cadrul instituŃiei ca fiind „medii” (85%), se declară în proporŃie de 83% „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” cu salariul. Însă, în acelaşi timp, 78% consideră că funcŃionarii publici şi-ar face mai bine treaba dacă ar avea salarii mai mari decât acum.

De asemenea, funcŃionarii A.N.A.F. sunt „mulŃumiŃi” sau „foarte mulŃumiŃi” de relaŃiile cu colegii (96%) şi cu şefii (95%), pe care le caracterizează ca fiind bazate pe colaborare şi cooperare. Cu toate acestea, doar 28% din funcŃionari sunt consultaŃi „des” şi „foarte des” în privinŃa deciziilor care se iau în instituŃie. Într-o măsură mai mare, declară că sunt consultaŃi „des” şi „foarte des” funcŃionarii pe poziŃii de conducere, de sex masculin, angajaŃii în AdministraŃiile FinanŃelor Publice ale Oraşului sau în Birourile Vamale. Oricum, comunicarea internă atât cu structurile unităŃii în care lucrează, cât şi cu structurile altor unităŃi din cadrul administraŃiei fiscale este evaluată de cei mai mulŃi dintre funcŃionarii A.N.A.F. ca fiind foarte eficientă (82% respectiv 71% au oferit note peste 8).

Măsurile întreprinse în cadrul A.N.A.F. până în prezent au fost eficiente şi foarte eficiente, consideră majoritatea funcŃionarilor. Totuşi, regulile şi procedurile privind recrutarea, promovarea şi evaluarea personalului nu sunt considerate eficiente de aproape 40% din funcŃionarii

137

A.N.A.F. De asemenea, în jur de 35% din funcŃionari nu consideră eficiente măsurile privind (i) formarea iniŃială şi continuă a personalului şi (ii) măsurile legate identificarea şi eliminarea zonelor de risc şi vulnerabilitate.

Trei aspecte au fost evaluate mai puŃin pozitiv de către funcŃionarii A.N.A.F., şi anume: accesul la instruire/formare continuă (65%), posibilităŃile de promovare şi dezvoltare în carieră (63%) şi siguranŃa locului de muncă (57%).

Considerăm că aprecierile faŃă de siguranŃa locului de muncă, dar şi imaginea atât de pozitivă privind mediul instituŃional general, sunt distorsionate de faptul că datele au fost culese în august 2013, adică chiar în timpul în care au fost făcute restructurările de personal din cadrul unităŃilor fiscale. În schimb, aspecte precum formarea continuă sau promovarea personalului sunt mai puŃin afectate de această distorsiune şi susŃin ariile prioritare de acŃiune deja indicate în celelalte capitole ale raportului:

► 1) nevoia de instruire şi formare continuă a personalului, mai ales a celor care intră în relaŃie directă cu contribuabilii ► 2) nevoia de stabilire a unor reguli şi proceduri clare referitoare la evaluarea şi promovarea personalului.

12% din contribuabili cred că pentru a rezolva problemele de natură fiscală sunt necesare atenŃii sau cadouri către oficialităŃi şi 10% chiar au procedat astfel.

14% dintre contribuabili declară că au apelat la „relaŃii” pentru rezolvarea unei probleme fiscale, fie rudă, prieten, fie persoană care lucrează în administraŃia fiscală, fie cunoaşte pe cineva care cunoaşte pe cineva ...

În total, 18% din contribuabili au apelat pentru rezolvarea unei probleme fiscale la „cadouri” şi/sau „relaŃii”. Contribuabilii mari şi mijlocii declară în semnificativ mai mare măsură că pentru rezolvarea unei probleme fiscale au fost nevoiŃi să apeleze la „cadouri” sau la „relaŃii”.

Majoritatea contribuabililor (74%) din cei care au apelat fie la ”cadou”, fie la ”o relaŃie”, au făcut acest lucru ocazional. Cei mai mulŃi contribuabili apelează la relaŃii şi/ sau oferă atenŃii/ cadouri pentru procedura de declarare a obligaŃiilor fiscale şi pentru taxa pe valoare adăugată.

Din perspectiva funcŃionarilor, corupŃia este mai redusă în administraŃia publică în comparaŃie cu alte domenii, consideră 80% dintre aceştia. FuncŃionarii cu activitate de control şi cei de peste 55 de ani consideră într-o măsură semnifivativ mai mare că nivelul corupŃiei nu este mai redus în administraŃia publică.

FuncŃionarii A.N.A.F. se distribuie în 3 categorii, dacă se ia în considerare întregul set de întrebări pe tema integrităŃii/ corupŃiei: (1) 77% din funcŃionari cred că în A.N.A.F. corupŃia este la nivel redus, (2) 15% din funcŃionari cred că în A.N.A.F. nu există corupŃia şi nepotism, iar (3) 8% din funcŃionari cred că în A.N.A.F. corupŃia şi nepotismul sunt problematice. Nu există corupŃie şi/sau nepotism în ANAF consideră (sau declară) în semnificativ mai mare măsură funcŃionarii: femei, care au absolvit cel mult liceul, din AFPO-uri (mai ales faŃă de DRAOV), cu activitate de relaŃii cu contribuabilii (cei cu activitate de control se concentrează în categoria neutră), care au intrat în ANAF în perioada

138

1995-1998. Opinia conform căreia corupŃia şi nepotismul sunt problematice în ANAF se distribuie nediferenŃiat între categoriile de mai sus.

La nivelul tuturor funcŃionarilor ANAF care intră în relaŃie directă cu contribuabilii, doar 1,4% cred că este necesar ”un cadou” pentru a rezolva problemele de natură fiscală şi doar 25,6% au auzit de astfel de cazuri.

Majoritatea contribuabililor cred că ”foarte puŃini semnalează” faptele de corupŃie pe care le cunosc. Deşi în ponderi reduse, contribuabilii mici (inclusiv persoanele fizice) au o tendinŃă mai accentuată de a susŃine că ”nimeni nu semnalează”, în timp ce contribuabilii mari şi mijlocii, în mai mare măsură, consideră că ”cei mai mulŃi oameni semnalează”.

În vederea derulării unei campanii media A.N.A.F. grupurile Ńintă vizate ar trebui să aibă în vedere tipurile de comportamente fiscale. O campanie media de succes ar trebui să conŃină şi să se focuseze pe patru mesaje cheie axate pe: schimbare/ îmbunătăŃire servicii, latura umană a funcŃionarilor A.N.A.F., educarea financiară a populaŃiei sau transparentizarea cheltuielilor publice.

Din perspectiva eficienŃei, mijlocul de comunicare considerat cel mai eficient ar putea fi e-mailul. Cu toate acestea, contribuabilii consideră că în acest moment, A.N.A.F. nu are la dispoziŃie nici infrastructură, nici oameni suficienŃi sau pregătiŃi pentru a putea lucra eficient pe e-mail. Partea de eficienŃă lipseşte încă, deoarece funcŃionarii răspund cu mare întârziere la solicitările pe e-mail, iar răspunsurile pe care le oferă sunt generale, citate din lege. DiscuŃiile de grup au confirmat şi faptul că, în realitate, comunicarea faŃă-în-faŃă este cel mai puŃin dezirabilă şi este impusă de lipsa de reacŃie a funcŃionarilor la solicitările trimise prin e-mail sau pe telefon.

Sursele de informare cel mai des utilizate de către contribuabili pentru problemele de ordin fiscal sunt site-ul instituŃiei, ghişele de informaŃii ale unităŃilor teritoriale, prin telefon sau e-mail. Cei mai mulŃi contribuabili ar dori să primească informaŃiile necesare de la autorităŃile fiscale pe internet, e-mail, fax, faŃă în faŃă sau prin telefon.

În relaŃia cu mass-media, focus-grupul cu reprezentanŃi ai jurnaliştilor, a arătat că din perspectiva relaŃiei pe care A.N.A.F. o are cu presa, aceştia se declară în general mulŃumiŃi, considerând că informaŃia este accesibilă. Cu toate acestea, problema ridicată este de modul în care este transmisă. O parte dintre comunicatele de presă sunt foarte tehnice ceea ce presupune muncă suplimentară din partea jurnalistului pentru a-l transpune într-un limbaj accesibil contribuabilului. Acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată din cauza volumului mare de muncă în redacŃii.

În cazul modificărilor legislative, jurnaliştii consideră că ar fi utile întâlniri cu reprezentanŃii A.N.A.F. în cadrul cărora să li se explice ce stă la baza modificărilor, astfel încât, ei, la rândul lor, să transmită informaŃia corect şi explicit contribuabililor.

139

55% dintre contribuabili au utilizat Internetul în anul 2012 pentru a interacŃiona cu administraŃia fiscală (pentru obŃinerea de informaŃii, pentru obŃinerea de formulare, pentru returnarea formularelor completate către autorităŃile publice şi pentru îndeplinirea unei proceduri administrative: declaraŃia privind TVA şi declaraŃia privind contribuŃiile sociale ale persoanelor angajate).

Site-ul A.N.A.F. este utilizat de aproape toŃi contribuabilii. Cu toate acestea, satisfacŃia privind conŃinutul şi uşurinŃa cu care se poate găsi informaŃia necesară este destul de scăzută. Principalele probleme identificate de contribuabili în utilizarea site-ului sunt: (a) nu este funcŃional pe toate tipurile de browser; (b) nu se menŃionează dacă informaŃiile postate sunt la zi sau sunt mai vechi; (c) informaŃia este amestecată şi greu de accesat; (d) se blochează în ultimele zile de depunere a declaraŃiilor; (f) secŃiunea de întrebări şi răspunsuri este incompletă şi depăşită.

62% dintre contribuabili cred că ar fi util ca pe site-ul A.N.A.F. să existe un chestionar online de satisfacŃie, iar 63% declară că în cazul în care ar exista l-ar completa. Deşi contribuabilii cred că ar fi util un chestionar de satisfacŃie, aceştia se declară sceptici în privinŃa rezultatelor. Utilitatea percepută a unui astfel de formular ar fi validată numai în momentul în care rezultatele/ părerile ar fi făcute publice, precum şi măsurile ce urmează a fi luate.

Doar 17% dintre contribuabili doresc să facă parte din modulul consultativ şi să participe ulterior la procesul de consultare publică organizat de A.N.A.F. Interesul scăzut sau lipsa completă de interes este justificată prin neîncrederea în A.N.A.F.. PercepŃia contribuabililor este că A.N.A.F. –ul nu a manifestat încă intenŃii clare şi sustenabile de a comunica deschis cu contribuabilii, de a înŃelege perspectiva lor şi de a-i sprijini. De asemenea, sentimentul general al contribuabililor este că, indiferent de câte discuŃii se poartă, nu se întâmplă nimic. Asta descurajează foarte mult participarea, oamenii având senzaŃia „timpului pierdut”.

Sigla A.N.A.F. este percepută ca un element de identificare recunoscut de toată lumea, „un brand serios”, a cărei modificare este considerată absolut inutilă şi lipsită de importanŃă. ImportanŃa care i se acordă este mai degrabă scăzută. Contribuabilii consideră că este partea cea mai puŃin importantă din comunicare. Modificarea siglei este percepută de către contribuabili ca o nouă schimbare menită doar să „justifice munca” pe care o desfăşoară funcŃionarii A.N.A.F. ParticipanŃii la discuŃiile de grup au declarat că modificările siglei nu duc la o schimbare a modului în care este perceput A.N.A.F. dacă nu se au în vedere şi modificări structurale, de fond.

În condiŃiile actuale, o schimbare a siglei, precum şi a denumirii, nu ar duce decât la întărirea sentimentului de neîncredere pe care contribuabilii îl au. PercepŃia generală ar fi că este o nouă schimbare superficială ale cărei costuri şi efecte (întârzieri până se schimbă antetele, modificări ale formularelor) cad tot pe seama contribuabililor.

140

7 ANEXĂ

Tabel A. 1. Profilul eşantionului de contribuabili în funcŃie de principalii predictori

N %

Predictori 11.983 100

Tip contribuabil – contribuabili mari 1758 14.7

– contribuabili mijlocii 2395 20.0

– întreprinderi mici 5408 45.1

– persoane fizice cu obligaŃii declarative 2422 20.2

Grupa de mărime – micro (0-9 salariaŃi) 7137 59.6

– mică (10-49 salariaŃi) 2144 17.9

– medie (50-249 salariaŃi) 1670 13.9

– mare (peste 249 salariaŃi) 1032 8.6

Clasa CAEN – activităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice 1407 11.7

– agricultură, silvicultură, pescuit 692 5.8

– comerŃ 2622 21.9

– construcŃii 744 6.2

– hoteluri şi restaurante 340 2.8

– industrie 3030 25.3

– sănătate, asistenŃă socială şi învăŃământ 466 3.9

– transport 690 5.8

– alte servicii 1992 16.6

Forma de proprietate – stat 343 2.9

– privat 11591 96.7

– cooperatistă/oştească 49 0.4

Forma juridică – firme 9561 79.8

– persoane fizice 2422 20.2

Regiunea – Nord-Est 1449 12.1

– Sud-Est 1463 12.2

– Sud Muntenia 1334 11.1

– Sud-Vest 1054 8.8

– Vest 1132 9.4

– Nord-Vest 1545 12.9

– Centru 1348 11.2

– Bucureşti-Ilfov 2658 22.2


141

Tabel A. 2. Profil eşantion de funcŃionari A.N.A.F. în funcŃie de principalii predictori

N %


Unitatea fiscală DGFP 568 37,1

AFPCM 110 7,2

AFPM/S 433 28,3

AFPO 135 8,8

ANV 25 1,6

DRAOV 63 4,1

DJAOV 110 7,2

BV 88 5,7

Tipul activităŃii AsistenŃă contribuabili 193 12,6

RelaŃii cu contribuabilii 771 50,3

Activitate de control 568 37,1

Tip funcŃionar public Debutant 11 0,7

Definitiv 1509 98,5

PoziŃie funcŃionar public De conducere 212 13,8

De execuŃie 1320 86,2

Istoric profesional A lucrat doar în A.N.A.F. 283 18,5

A lucrat în A.N.A.F. şi în altă instituŃie publică 647 42,2

A lucrat în A.N.A.F. şi în sectorul privat 594 38,8

Perioada în care a intrat în administraŃia fiscală Înainte de 1990 52 3,4

1990-1995 519 33,9

1996-1999 308 20,1

2000-2004 335 21,9

2005-2007 161 10,5

2008 şi după 154 10,1

Sex Masculin 508 33,2

Feminin 1024 66,8

Vârsta sub 35 de ani 130 8,5

35-44 de ani 617 40,3

45-55 de ani 533 34,8

55 de ani şi peste 227 14,8

Nivelul de educaŃie Liceu 50 3,3

Şcoala post-liceală, tehnică sau de maiştri 21 1,4

Universitar de scurtă durată 37 2,4

Universitar de lungă durată 632 41,3

Studii post universitare 768 50,1

142

N %


Regiunea Nord-Est 198 12,9

Sud-Est 226 14,8

Sud Muntenia 212 13,8

Sud-Vest Oltenia 166 10,8

Vest 158 10,3

Nord-Vest 220 14,4

Centru 190 12,4

Bucureşti-Ilfov 162 10,6

Date: CERME, Sondaj în rândul funcŃionarilor A.N.A.F., august 2013. N=1.532 funcŃionari publici. Notă: DiferenŃele până la 100% per predictor reprezintă non-răspunsuri.

143

Tabel A. 3. InteracŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru procedura de înregistrare pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili

N 346 327 799 299 1771

% 100 100 100 100 100

Q7a. În 2012-2013, cât de des aŃi interacŃionat cu autorităŃile fiscale?

zilnic 2 2 3 1 2

cel puŃin o dată pe săptămână 5 6 3 2 4

cel puŃin o dată pe lună 37 41 34 18 33

cel puŃin o dată pe trimestru 14 8 11 13 11

cel puŃin o dată pe an 21 22 24 34 25

mai rar de un an 14 17 20 21 18

NŞ/NR 7 5 6 10 7

Q8a. Care este modul de interacŃiune cel mai frecvent?

faŃă în faŃă 59 68 71 76 69

prin poştă 5 2 1 2 2

prin e-mail 11 7 7 3 7

telefonic 5 4 2 2 3

online 14 13 12 6 12

alt mod şi anume... 0 0 0 0 0

NŞ/NR 6 6 6 10 7

Q9a. În ce măsură reuşiŃi să respectaŃi termenele procedurale?

niciodată 0 1 0 0 0

rareori 1 2 1 1 1

de cele mai multe ori 16 21 23 22 21

întotdeauna 75 72 67 67 70

NŞ/NR 8 6 8 10 8

Q10a. Cât de mulŃumit(ă) aŃi fost de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile fiscale?

foarte nemulŃumit 4 2 3 2 3

nemulŃumit 6 4 4 4 4

nici mulŃumit, nici nemulŃumit 21 27 32 29 28

mulŃumit 54 56 50 50 52

foarte mulŃumit 8 8 4 4 6

NŞ/NR 7 4 6 11 7 Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 1771 contribuabili care au îndeplinit procedura de înregistrare în 2013 sau în 2012. Procente din categorie.

144

Tabel A. 4. InteracŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru procedura de declarare a obligaŃiilor fiscale pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili

N 1721 2333 5183 2281 11518

% 100 100 100 100 100

Q7b. În 2012-2013, cât de des aŃi interacŃionat cu autorităŃile fiscale?

zilnic 2 2 3 1 2





mai rar de un an 14 17 20 21 18

Q8b. Care este modul de interacŃiune cel mai frecvent?

NŞ/NR 59 68 71 76 69

faŃă în faŃă 5 2 1 2 2



telefonic 14 13 12 6 12

online 0 0 0 0 0


NŞ/NR 59 68 71 76 69

Q9b. În ce măsură reuşiŃi să respectaŃi termenele procedurale?


rareori 1 2 1 1 1



NŞ/NR 8 6 8 10 8

Q10b. Cât de mulŃumit(ă) aŃi fost de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile fiscale?




mulŃumit 54 56 50 50 52


NŞ/NR 7 4 6 11 7

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11518 contribuabili care au îndeplinit procedura de declarare a obligaŃiilor fiscale în 2013 sau în 2012. Procente din categorie.

145

Tabel A. 5. InteracŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru procedura de plată voluntară pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili

N 1038 1345 2864 1307 6554

% 100 100 100 100 100

Q7c. În 2012-2013, cât de des aŃi interacŃionat cu autorităŃile fiscale?

zilnic 1 1 1 1 1





mai rar de un an 1 1 1 1 1

NŞ/NR 2 1 0 0 1

Q8c. Care este modul de interacŃiune cel mai frecvent?

faŃă în faŃă 7 20 36 68 35


prin e-mail 18 14 13 5 12

telefonic 5 5 3 3 3

online 67 58 46 21 47


NŞ/NR 2 1 1 1 1

Q9c. În ce măsură reuşiŃi să respectaŃi termenele procedurale?


rareori 1 0 1 1 1



NŞ/NR 2 1 1 1 1

Q10c. Cât de mulŃumit(ă) aŃi fost de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile fiscale?




mulŃumit 59 59 56 58 57


NŞ/NR 4 2 1 1 2

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 6554 contribuabili care au îndeplinit procedura de plată voluntară în 2013 sau în 2012. Procente din categorie.

146

Tabel A. 6. InteracŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru un Control al InspecŃiei Fiscale pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili

N 785 872 1254 444 3355

% 100 100 100 100 100

Q7d. În 2012-2013, cât de des aŃi interacŃionat cu autorităŃile fiscale?

zilnic 2 1 1 0 1





mai rar de un an 35 37 39 42 38

NŞ/NR 6 5 6 5 5

Q8d. Care este modul de interacŃiune cel mai frecvent?

faŃă în faŃă 85 86 86 89 86



telefonic 3 3 2 2 2

online 2 1 2 1 2


NŞ/NR 8 7 7 6 7

Q9d. În ce măsură reuşiŃi să respectaŃi termenele procedurale?


rareori 1 2 1 1 1



NŞ/NR 13 10 12 9 11

Q10d. Cât de mulŃumit(ă) aŃi fost de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile fiscale?




mulŃumit 46 48 40 42 44


NŞ/NR 7 6 8 6 7

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 3355 contribuabili care au făcut obiectul procedurii de Control al InspecŃiei Fiscale în 2013 sau în 2012. Procente din categorie.

147

Tabel A. 7. InteracŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru un Control inopinat al Gărzii Financiare sau AutorităŃii Vamale pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili

N 767 722 1037 228 2754

% 100 100 100 100 100

Q7e. În 2012-2013, cât de des aŃi interacŃionat cu autorităŃile fiscale?

zilnic 1 0 1 0 1





mai rar de un an 25 39 41 39 36

NŞ/NR 5 4 5 5 5

Q8e. Care este modul de interacŃiune cel mai frecvent?

faŃă în faŃă 86 89 86 89 87



telefonic 2 2 2 3 2

online 2 0 1 1 1


NŞ/NR 7 6 8 7 7

Q9e. În ce măsură reuşiŃi să respectaŃi termenele procedurale?


rareori 1 1 1 0 1



NŞ/NR 12 10 11 9 11

Q10e. Cât de mulŃumit(ă) aŃi fost de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile fiscale?




mulŃumit 44 43 39 39 41


NŞ/NR 6 4 7 7 6

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 2754 contribuabili care au făcut obiectul procedurii de Control inopinat al Gărzii Financiare sau AutorităŃii Vamale în 2013 sau în 2012. Procente din categorie.

148

Tabel A. 8. InteracŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru procedura de soluŃionare contestaŃii pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili

N 396 272 345 104 1117

% 100 100 100 100 100

Q7f. În 2012-2013, cât de des aŃi interacŃionat cu autorităŃile fiscale?

zilnic 1 1 1 0 1





mai rar de un an 51 54 53 59 53

NŞ/NR 10 7 7 11 9

Q8f. Care este modul de interacŃiune cel mai frecvent?

faŃă în faŃă 32 55 64 68 51

prin poştă 40 22 11 13 25


telefonic 5 4 4 4 4

online 4 4 3 5 3


NŞ/NR 9 8 10 10 9

Q9f. În ce măsură reuşiŃi să respectaŃi termenele procedurale?


rareori 3 3 2 1 3



NŞ/NR 15 13 15 13 14

Q10f. Cât de mulŃumit(ă) aŃi fost de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile fiscale?




mulŃumit 35 38 28 24 32


NŞ/NR 9 5 10 14 9

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 1117 contribuabili care au îndeplinit procedura de soluŃionare contestaŃii în 2013 sau în 2012. Procente din categorie.

149

Tabel A. 9. InteracŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru procedura de rambursare TVA pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili

N 541 616 714 216 2087

% 100 100 100 100 100

Q7g. În 2012-2013, cât de des aŃi interacŃionat cu autorităŃile fiscale?

zilnic 1 0 1 1 1





mai rar de un an 25 20 26 27 24

NŞ/NR 5 6 5 5 5

Q8g. Care este modul de interacŃiune cel mai frecvent?

faŃă în faŃă 37 53 62 72 54



telefonic 6 3 4 8 5

online 19 25 18 6 19


NŞ/NR 6 9 7 6 7

Q9g. În ce măsură reuşiŃi să respectaŃi termenele procedurale?


rareori 1 2 1 2 1



NŞ/NR 11 9 9 8 9

Q10g. Cât de mulŃumit(ă) aŃi fost de modul în care a decurs interacŃiunea cu autorităŃile fiscale?




mulŃumit 53 53 44 47 49


NŞ/NR 7 5 7 7 7

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 2087 contribuabili care au îndeplinit procedura de rambursare de TVA în 2013 sau în 2012. Procente din categorie.

150

Tabel A. 10. InteracŃiunea cu autorităŃile fiscale pentru procedura de executare silită pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili

N 196 221 363 105 885

% 100 100 100 100 100

Q7h. În 2012-2013, cât de des aŃi interacŃionat cu autorităŃile fiscale?

zilnic 1 0 1 1 1





mai rar de un an 42 33 33 41 36

NŞ/NR 19 15 14 14 15

Q8h. Care este modul de interacŃiune cel mai frecvent?

faŃă în faŃă 31 41 44 49 41

prin poştă 27 19 16 19 20


telefonic 11 10 6 4 8

online 7 8 9 9 8


NŞ/NR 20 15 19 18 18

Q9h. În ce măsură reuşiŃi să respectaŃi termenele procedurale?


rareori 0 3 4 2 3



NŞ/NR 19 15 21 17 19

Q10h. V-aŃi confruntat cu vreun abuz?

o dată 5 8 6 10 7

de câteva ori 12 12 10 8 11

niciodată 58 67 68 70 66

NŞ/NR 25 13 16 13 17

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 885 contribuabili care au făcut obiectul procedurii de executare silită în 2013 sau în 2012. Procente din categorie.

151

Tabel A. 11. Categoria de taxe sau impozite pentru care interacŃiunea a fost cea mai eficientă pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili TOTAL - N 1.758 2.395 5.408 2.422 11.983 - % 100 100 100 100 100 Impozitul pe profit 19 20 14 8 14

Impozitul pe venit 5 4 6 25 9 Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 0 1 9 1 4 Impozitul pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi 2 1 0 0 0

Impozitul pe reprezentanŃe 0 0 0 0 0

Taxa pe valoarea adăugată 20 15 9 5 11

Accizele 2 0 0 0 0

Impozitele şi taxele locale 24 23 21 24 23

ContribuŃiile sociale 16 24 26 19 22

NŞ/NR 13 13 15 18 15 Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative. Celulele marcate indică valorile semnificativ mai mari.

Tabel A. 12. Categoria de taxe sau impozite pentru care interacŃiunea a fost cea mai problematică pe tip de contribuabil (%)

Contribuabili mari


Întreprinderi mici


Total eşantion

contribuabili TOTAL - N 1.758 2.395 5.408 2.422 11.983 - % 100 100 100 100 100 Impozitul pe profit 18 21 14 5 14

Impozitul pe venit 3 3 4 20 7 Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 0 1 6 1 3 Impozitul pe veniturile obŃinute din România de nerezidenŃi 7 3 0 0 2

Impozitul pe reprezentanŃe 0 0 0 0 0

Taxa pe valoarea adăugată 28 33 29 14 26

Accizele 3 1 1 0 1

Impozitele şi taxele locale 10 9 10 10 10

ContribuŃiile sociale 12 13 16 22 16

NŞ/NR 19 18 20 28 21

Total 100 100 100 100 100 Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. DiferenŃele între categorii sunt statistic semnificative. Celulele marcate indică valorile semnificativ mai mari.

152

Tabel A. 13. Cele mai eficiente măsuri pentru a reduce şi preveni corupŃia personalului ANAF

Tipologia funcŃionarilor ANAF în funcŃie de

atitudinile faŃă de coruptie

În ANAF nu există coruptie

În ANAF coruptia este redusă

În ANAF coruptia este o problemă

Total functionari ANAF

Acordarea unui premiu în bani cetăŃenilor care semnalează fapte de corupŃie 0,9 1,4 4,9 1,6

Întâlniri directe ale reprezentanŃilor DirecŃiei Generale de Integritate cu personalul unităŃilor

4,1 2,5 2,4 2,7

Popularizarea cazurilor în care funcŃionarii A.N.A.F. au refuzat să se implice în acte de corupŃie

1,8 2,7 4,1 2,7

Acordarea unui premiu în bani funcŃionarilor care semnalează fapte de corupŃie

4,6 2,9 7,3 3,5

Mediatizarea cazurilor în care funcŃionarii A.N.A.F. au săvârşit acte de corupŃie

1,4 5,7 3,3 4,9

Campaniile de informare cu privire la modalităŃile de sesizare a faptelor de corupŃie

5,0 5,9 4,1 5,6

Înlocuirea conducătorilor instituŃiilor publice unde apar cazuri de corupŃie 1,8 7,1 16,3 7,1

Eficientizarea instituŃiilor de control 11,9 8,4 10,6 9,1

Creşterea pedepselor pentru cei care oferă/ dau mită 7,3 10,5 13,8 10,3

Educarea personalului A.N.A.F. 10,1 10,1 14,6 10,5

Educarea cetăŃenilor pentru a nu oferi „atenŃii” 19,7 16,9 13,8 17,1

Modificarea procedurilor de lucru, astfel încât activitatea să poată fi verificată cu uşurinŃă

17,0 17,7 15,4 17,4

Creşterea transparenŃei în instituŃiile publice 25,7 20,9 17,1 21,3

Creşterea pedepselor pentru funcŃionarii care iau mită 18,8 21,4 31,7 21,9

Reducerea birocraŃiei 25,2 27,2 17,9 26,2

SelecŃia şi promovarea angajaŃilor pe baza competenŃelor şi rezultatelor 30,7 36,6 36,6 35,7

Simplificarea legislaŃiei 51,4 42,7 30,1 42,9

Mărirea salariilor funcŃionarilor publici 60,1 57,6 52,0 57,5

Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Notă: N= 1517 cazuri valide (15 persoane nu au răspuns); N=218 FP care cred că în ANAF nu există coruptie si nepotism; N=1176 FP care cred că în ANAF coruptia este la un nivel redus; N=123 FP care cred că în ANAF coruptia si nepotismul sunt problematice. Procente din categorie.

153

Tabel A. 14. Sursele de informare utilizate pe tip de contribuabil

Surse de informare

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



COM1.1 81 81 75 51 72

COM1.2 22 39 48 57 44

COM1.3 7 9 12 13 11

COM1.4 19 13 11 9 12

COM1.5 42 39 29 24 32

COM1.6 2 2 2 1 2

COM1.7 38 33 28 18 29

COM1.8 17 10 9 13 11

COM1.9 17 16 15 15 15

COM1.10 15 18 19 19 18

COM1.11 18 8 4 4 7

COM1.12 12 7 4 2 5

COM1.13 17 8 7 6 8 Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Tabelul prezintă ponderea contribuabililor care folosesc sursa de informare respectivă. Procente din categorie.

Tabel A. 15. Căile de informare pe tip de contribuabil

Căi de informare Contribuabili mari


Întreprinderi mici



COM2.1 21 36 43 52 40

COM2.2 34 37 36 37 36

COM2.3 27 20 19 24 21

COM2.4 71 64 52 35 54

COM2.5 70 66 59 38 58

COM2.6 15 14 14 11 13

COM2.7 27 24 21 17 22

COM2.8 4 2 2 3 2

COM2.9 6 6 6 8 7

COM2.10 13 11 11 9 11

COM2.11 1 1 1 1 1 Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Tabelul prezintă ponderea contribuabililor care doresc să obŃină informaŃii pe calea repectivă. Procente din categorie.

154

Tabel A. 16. Dumneavoastră cu ce asociaŃi această siglă?

Cu ce asociaŃi această siglă?

Contribuabili mari


Întreprinderi mici



Ordine 44 47 47 49 47

Indecis, ezitant 31 29 29 28 29

Dezordine 14 15 15 15 15

NŞ/NR 11 10 9 8 9

Integritate 41 43 43 44 43


CorupŃie 15 17 16 16 16

NŞ/NR 13 11 10 10 10

Parteneriat 36 37 38 37 37


Constrângere 26 25 23 24 24

NŞ/NR 12 11 10 10 10

Încredere 38 39 41 41 40


Neîncredere 20 20 19 19 19

NŞ/NR 12 11 10 10 10

SiguranŃă 38 40 41 40 40


NesiguranŃă 19 19 18 19 19

NŞ/NR 13 12 10 10 11

EficienŃă 38 40 41 42 40


IneficienŃă 20 19 19 19 19

NŞ/NR 13 11 10 10 11

Autoritate 56 56 56 54 56


Lipsa autoritate 13 15 15 17 15

NŞ/NR 8 6 7 7 7

Profesionalism 42 42 44 44 43


IncompetenŃă 17 18 17 17 17

NŞ/NR 12 10 9 10 10 Date: CERME, Sondaj în rândul contribuabililor, iulie-august 2013. N= 11.983 contribuabili. Procente din categorie

155

Figura A. 1. DistribuŃia interviurilor cu contribuabili în funcŃie de secŃiunile CAEN Rev.2 (număr)

Date: CERME, Interviuri cu contribuabili, iunie-iulie 2013. N= 120 contribuabili.

15

2

3

18

2

10

7

24

4

4

1

1

1

7

1

1

3

1

1

2

1

4

3

2

1

1

0 5 10 15 20 25 30

Nedeclarat

A. Agricultura

B. Industria extractiva

C. Industria prelucratoare

D. Productia si furnizarea de energie electrica si

termica, gaze, apa calda si aer conditionat

E. Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor,

activitati de decontaminare

F. Constructii

G. Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea

autovehiculelor si motocicletelor

H. Transport si depozitare

I. Hoteluri si restaurante

J. Informatii si comunicatii - Activitati de editare

J. Informatii si comunicatii - Activitati de IT

L. Tranzactii imobiliare

M. Activitati de contabilitate si audit financiar,

consultanta in domeniul fiscal

M. Activitati de management si de consultanta in

management

M. Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice

M. Cercetare-dezvoltare

M. Publicitate si activitati de studiere a pietei

N. Activitati de servicii administrative si suport -

Activitati de curatenie


Activitati de servicii pentru cladiri


Protectie si garda

O. Administratie publica si aparare, asigurari sociale

din sistemul public

P. Invatamant

Q. Sanatate si asistenta sociala

R. Activitati de spectacole, culturale si recreative

S. Alte activitati de servicii

156

Figura A. 2. MulŃumirea cu activitatea desfăşurată în funcŃie de ... (%)

... Tipul de activitate

... PoziŃia funcŃionarului

... Gen


2 68 304 73 230

10

20

30

40

50

60

70

80


1 de conducere

2 de execuţie

Total eşantion

5 76 193 71 254 73 230

10

20

30

40

50

60

70

80


1 masculin

2 feminin

Total eşantion

3 59 374 73 230

10

20

30

40

50

60

70

80

90





Total eşantion

157

Figura A. 3. MulŃumirea cu condiŃiile de muncă în funcŃie de ... (%)

... Vechimea în A.N.A.F.

4

4

3

2

3

4

8

13

10

13

12

11

12

21

71

73

70

72

75

72

62

12

13

14

13

11

11

8

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

În ANAF înainte de 1990

1990-1995

1996-1999

2000-2004

2005-2007

În ANAF din 2008 şi după


... Vârstă (%)

4

5

4

3

2

13

10

12

12

21

71

69

72

72

68

12

15

12

11

9

0 20 40 60 80 100

Total eşantion

55 de ani şi peste

45-54 de ani

35-44 de ani

Sub 35 de ani



158

Figura A. 4. MulŃumirea cu salariul în funcŃie de ... (%)

... PoziŃia funcŃionarului

... Gen

... Nivelul de educaŃie


3 72 2516 70 1214 70 130

10

20

30

40

50

60

70

80


1 de conducere

2 de execuţie

Total eşantion

14 72 1114 70 1514 70 130

10

20

30

40

50

60

70

80


1 masculin

2 feminin

Total eşantion

2

40

56

20

48 48

53

38

57

31

15

70

13

2

10

73

15

2

14

70

13

0

10

20

30

40

50

60

70

80


Liceu

Şcoală post-liceală

Universitar de scurtă durată

Universitar de lungă durată

Studii postuniversitare

Total eşantion

RF: Raport final – componenta cantitativă şi calitativă · 3 1 INTRODUCERE Acest raport a fost...

Documents

Transcript of RF: Raport final – componenta cantitativă şi calitativă · 3 1 INTRODUCERE Acest raport a fost...