Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea...

77
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ DOMENIUL: AGRONOMIE SPECIALIZAREA: MECANIZAREA AGRICULTURII Drd.ing. Leonard Constantin STAFIE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND OPTIMIZAREA LUCRĂRILOR SPECIFICE CÂT ŞI STABILIREA TEHNOLOGIEI DE MECANIZARE ŞI AUTOMATIZARE DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE ŞI GĂINILOR OUĂTOARE ÎN MICA GOSPODĂRIE AGRICOLĂ RESEARCH ON OPTIMIZATION OF SPECIFIC WORKS AND THE ESTABLISHMENT OF MECHANIZATION AND AUTOMATION TECHNOLOGY GROWTH OF BROILERS AND LAYING HENS IN THE SMALL FARM CONDUCATOR STIINTIFIC: Prof.univ.dr. Victor VÂLCU I A Ş I , 2 0 1 1

description

Motto: “Nimic nu este mai practic decât o teorie bună” Lord KelvinÎn România trebuie să se acorde o atenţie deosebită adaptării sistemelor de creştere şi exploatare a păsărilor la cerinţele Uniunii Europene. În acelaşi timp, este necesar să se protejeze şi să se stimuleze acele caracteristici ale creşterii şi exploatării păsărilor care prezintă avantaje competitive privind calitatea produselor obţinute cât şi tehnologiile cu impact minim asupra mediului. Un deziderat deosebit de important este acela de a se promova şi implementa sistemele de producţie care sunt prietenoase cu mediul înconjurător. Acest obiectiv este realizabil deoarece suprafaţa agricolă a României este insuficient exploatată. Este important ca diversele soluţii tehnologice adoptate în creşterea şi exploatarea păsărilor să răspundă tuturor cerinţelor privind protecţia mediului, în vederea conservării arealului natural al României. Obiectivul prioritar al acestei lucrări este acela de a oferi o soluţie tehnico-economică de creştere a puilor de carne şi găinilor ouătoare în cadrul gospodărie agricole. Acest lucru este deosebit de necesar datorită faptului că ţăranul român nu are resursele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri în acest domeniu. Totodată apare necesitatea de a oferi o soluţie tehnică şi economică profitabilă pentru dezvoltarea durabilă a satului românesc. Lucrarea de faţă propune implementarea unor tehnologii optime pentru micul fermier, tehnologii cu impact minim asupra mediului, dar folosirea resurselor economice şi agricole existente în mica gospodărie agricolă în mod eficient.

Transcript of Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea...

Page 1: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂDOMENIUL: AGRONOMIE

SPECIALIZAREA: MECANIZAREA AGRICULTURII

Drd.ing. Leonard Constantin STAFIE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND OPTIMIZAREA LUCRĂRILOR SPECIFICE CÂT ŞI STABILIREA TEHNOLOGIEI DE

MECANIZARE ŞI AUTOMATIZARE DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE ŞI GĂINILOR OUĂTOARE ÎN MICA

GOSPODĂRIE AGRICOLĂ

RESEARCH ON OPTIMIZATION OF SPECIFIC WORKS AND THE ESTABLISHMENT OF

MECHANIZATION AND AUTOMATION TECHNOLOGY GROWTH

OF BROILERS AND LAYING HENS IN THE SMALL FARM

CONDUCATOR STIINTIFIC:Prof.univ.dr. Victor VÂLCU

I A Ş I , 2 0 1 1

Page 2: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ DOMENIUL: AGRONOMIE

SPECIALIZAREA: MECANIZAREA AGRICULTURII

Drd.ing. Leonard Constantin STAFIE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND OPTIMIZAREA LUCRĂRILOR

SPECIFICE CÂT ŞI STABILIREA TEHNOLOGIEI DE

MECANIZARE ŞI AUTOMATIZARE DE CREŞTERE A

PUILOR DE CARNE ŞI GĂINILOR OUĂTOARE ÎN

MICA GOSPODĂRIE AGRICOLĂ

RESEARCH ON OPTIMIZATION OF SPECIFIC WORKS

AND THE ESTABLISHMENT OF MECHANIZATION

AND AUTOMATION TECHNOLOGY GROWTH

OF BROILERS AND LAYING HENS

IN THE SMALL FARM

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof.univ.dr. Victor VÂLCU

IAŞI, 2011

Page 3: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

1

CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................

2

PARTEA I . STADIUL CUNOAŞTERII TEHNOLOGIILOR DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE ŞI GĂINILOR OUĂTOARE Capitolul I. SISTEME DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE A PĂSĂRILOR....................... 3 Capitolul II. CONDIŢII DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE ŞI GĂINILOR OUĂTOARE.................................................................... 4 Capitolul III. ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE FOLOSITE ÎN CREŞTEREA PĂSĂRILOR.................................................................................. 5 PARTEA A II-A. CONTRIBUŢII PROPRII Capitolul IV. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII…………………………………... 6 Capitolul V. MATERIAL ŞI METODĂ……………………………………………….............. 8 Capitolul VI. REZULTATE EXPERIMENTALE ..................................................................... 12 Capitolul VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI........................................................................................ 72 Bibliografie selectivă.................................................................................................................................................. 73

Page 4: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

2

INTRODUCERE

Dacă majoritatea lucrărilor de specialitate se adresează marilor producători de carne de pasăre

sau de ouă, care au puterea financiară necesară pentru a angaja specialişti şi deţin o paletă largă de

echipamente avicole, din care pot să aleagă, nu la fel putem spune şi despre producătorii mici şi

mjlocii, majoritatea fiind privaţi de accesul la tehnologiile performante din sectorul avicol. Lipsa

banilor, incapacitatea economică de a contracta credite avantajoase, precum şi instabilitatea pieţelor

interne de desfacere, constituie principalele cauze ale investiţiilor extrem de reduse în fermele de

păsări mici şi mijlocii, indiferent de orientarea producţiei. În aceste condiţii, am considerat absolut

necesară tratarea articolelor de specialitate din punct de vedere al optimizării lucrărilor specifice,

stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare, prezentarea ofertelor de inputuri şi material

biologic pentru acest sector.

Suntem la 4 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană iar situaţia gospodăriilor

ţărăneşti se menţine, majoritar, la nivel de subzistenţă şi semi-subzistenţă. Dacă ne referim la

populaţiile de păsări din cadrul acestor „exploataţii” discutăm de efective de până la 100 capete, păsări

slab productive, lipsa aplicării normelor sanitar-veterinare, lipsa tehnologiilor cât şi o furajare

defectuoasă. În aceste condiţii şi rentabilitatea economică negativă a acestor exploataţii se reflectă

direct în nivelul de trai al „fermierilor”. Ca o posibilitate de redresare a gospodăriei ţărăneşti, mai ales

ţinând cont de faptul că nu există resurse financiare pentru dezvoltarea unor exploataţii de anvergură,

primul pas care trebuie facut de crescător este rentabilizarea exploataţiei existente cu un minim de

investiţie.

Aceste modele de exploataţii sunt un început pentru dezvoltarea gospodăriei ţărăneşti aflată la

momentul actual într-un declin continuu. Prin respectarea normelor minime, produsele obţinute pot fi

comercializate legal, ceea ce însemnă un plus de venit cât şi valorificarea superioară a resurselor

furajere deja existente. Primul pas pe care trebuie să îl facă “fermierul” este rentabilizarea exploataţiei

şi utilizarea eficientă a resurselor umane şi materiale.

Mulţumesc domnului Prof. univ.dr. ing. Victor VÂLCU, pentru sprijinul, sfaturile şi

încurajările acordate pe perioada derulării cercetărilor şi studiului tehnologiilor de creştere a puilor de

carne şi găinilor ouătoare.

Nu în ultimul rând, îi aduc mulţumiri şi domnului Prof. univ.dr. ing. Ioan ŢENU pentru

sfaturile înţelepte, răbdarea şi dorinţa de a realiza o teză de doctorat viabilă, din punct de vedere

ştiinţific şi cu aplicabilitate, la momentul actual al dezvoltării micii gospodării agricole.

Binenţeles, nu trebuie să uit de profesorii de la Facultatea de Zootehnie de la Iaşi, care m-au

îndrumat şi m-au format, ca inginer zootehnist şi prin efortul dumnealor, mi-au deschis noi orizonturi

profesionale.

Ing. Leonard Constantin STAFIE

Page 5: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

3

Capitolul I

SISTEME DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE A PĂSĂRILOR

Creşterea şi exploatarea păsărilor se poate realiza în patru sisteme de creştere conform tehnologiilor

actuale [2], [7], [31]:

• Sistemul de creştere şi exploatare în sistemul extensiv (gospodăresc);

• Sistemul de creştere şi exploatare în sistemul semi-intensiv;

• Sistemul de creştere şi exploatare în sistemul intensiv şi super-intensiv.

• Sistemul de creştere a păsărilor în sistem ecologic.

Conform legislaţiei naţionale şi europene prezentate mai jos [71], [75], aceste sisteme se împart după cum

urmează:

Pentru găini ouătoare:

Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 formulează standardele minime privind

protecţia: găinilor ouătoare crescute în baterii (neîmbunătăţite şi îmbunătăţite) şi găinilor ouătoare

crescute la sol pe asternut permanent cu acces liber in padoc şi în sisteme ecologice. Aceste

reglementări se aplică oricărui producător de ouă, indiferent dacă ouăle sunt sau nu comercializate

folosind un cod de identificare al metodei de producţie.

Pentru pui de carne:

Directiva Consiliului nr. 2007/43 din 28 iunie 2007 stabileşte o serie de standarde minime

pentru protecţia puilor destinaţi producţiei de carne. Aceste se referă la respecatrea anumitor condiţii,

activităţi de inspecţie, monitorizare şi urmărire în sistemele de producţie intensivă. Standardele nu se

aplică pentru creşterea la sol pe aşternut permanent, creşterea la sol cu acces liber în padocuri

exterioare şi producţia ecologică de pui de carne.

Regulamentul Consiliului nr. 1906/90 din iunie 1990 referitor la standarde de comercializare a

cărnii de pasăre şi Regulamentul Comisiei nr. 1538/91 din 5 iunie 1991 care introduce norme detaliate

pentru implementarea regulamentului 1906/90, amendat prin Regulamentul Comisiei nr. 1980/92,

stabilesc standardele de comercializare a puilor de carne crescuţi în “sisteme extensive în spaţii închise

(creştere la sol pe aşternut permanent)” şi “sisteme extensive – creştere la sol cu acces liber în

padoc (free range)”.

Regulamentul Consiliului (CE) nr.834/2007 din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 889/2008 din 5 septembrie 2008 stabilesc normele pentru producţia

ecologică de pui de carne.

Page 6: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

4

Capitolul II CONDIŢII DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE

ŞI GĂINILOR OUĂTOARE

În acest capitol vom prezenta caracteristicile tehnice ale diverşilor hibrizi de carne în funcţie de

etapele de dezvoltare.

Datorită diversităţii de hibrizi de carne care sunt la momentul actual pe piaţa românească, ne

simţim obligaţi să facem o prezentare generală comparativă a acestora după ghidurile tehnice, pentru a

veni în întâmpinarea crescătorilor de păsări.

La ora actuală, în România, întâlnim frecvent trei hibrizi de carne şi este vorba despre Cobb

500, Ross 308 şi Hubbard Flex. În principiu, aceşti hibrizi au caracteristici productive şi necesităţi

asemănătoare.

Hibridul de carne Cobb 500 a fost creat de aşa natură încât să obţină performanţe mai mari cu

cheltuieli mici. Acesta este puţin pretenţios în privinţa cerinţelor nutritive, astfel că din punct de vedere

proteic, discutând despre reţeta start (procentul de proteină din furaj influenţează în general preţul

furajului finit), necesităţile acestui hibrid de carne sunt de 21%-22,5% PB (proteină brută), spre

deosebire de Ross 308, la care necesarul variază între 22-25% PB sau Hubbard Flex cu 21-22% PB.

Cobb 500 Din punct de vedere al condiţiilor de microclimat, Cobb 500 este pretenţios,

necesitând o atenţie deosebită pentru menţinerea parametrilor conform ghidului de exploatare. Datorită

faptului că are o viteză mare de creştere, acesta prezintă atât o sensibilitate accentuată cât şi faptul că la

creşterea pe aşternut permanent, aşternutul trebuie menţinut în condiţii optime. Prezintă o capacitate

mare de ingerare a furajului, astfel că, din punct de vedere al timpului de lumină, se pot aplica

progame de lumină cu un timp mare de întuneric. Ca şi hibrid, Cobb 500 a fost creat în special pentru

producţia de piept şi prezintă un randament ridicat la sacrificare. Ca dezavantaj major al acestui hibrid

de carne, datorită vitezei mare de creştere, specificăm apariţia sindromului morţii subite a puilor.

Ross 308 Hibridul Ross 308 a fost creat pentru producţia de piept şi pulpe, fiind destul de bine

proporţionat. Necesită un furaj mai scump pentru a obţine performanţe dar prezintă o rezistenţă mai

bună la condiţiile de microclimat. Se găseşte pe scară largă la noi în România datorită faptului că

părinţii de hibrizi de carne Ross au un procent mai mare de ouat faţă de parinţii de Cobb 500 cât şi

faptul că procentul de ecloziune este mai mare.

Hubbard Flex Hibridul de carne Hubbard Flex este un hibrid care se adaptează foarte bine la

condiţii de hrană şi microclimat empirice dar să nu ne aşteptăm la performanţe deosebite dacă nu li se

asigură necesarul din punct de vedere tehnologic.

Comparativ, Cobb 500 necesită un management tehnologic pretenţios dar cu o reţetă furajeră

ieftină, Ross 308 necesită un furaj foarte bine echilibrat şi mai scump dar din punct de vedere al

managementului nu ridică probleme deosebite. Hubbard Flex este un hibrid care nu ridică pretenţii nici

Page 7: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

5

din punct de vedere al managementului tehnologic şi nici din punct de vedere al furajării.

Hibridul ouător Robar SL 2001 are un potenţial genetic la o perioadă de producţie de 19-77 săptămâni de

324 ouă/cap de pasăre. O producţie de ouă/efectiv mediu la o serie de 19-77 săptămâni de 321 ouă. Vârful de

ouat atinge 93-94% din efectiv la o vârstă de 28 săptămâni. Furajul consumat pe ou este de 142 g cu un consum

pe pe kg masă ou de 2,25 kg. Greutatea medie a ouălor, la vârsta de 34 săptămâni este 60,9 g, la vârsta de 70

săptămâni este de 64,9 g. Greutatea corporală medie a păsărilor este la vârsta de 18 săptămâni de 1580 g/pasăre,

la vârsta de 34 săptămâni de 2130 g/pasăre iar la vârsta de 70 săptămâni de 2270 g/pasăre.

Hibridul ouător Albo SL 2000 are un potenţial genetic la o perioadă de producţie de 19-77 săptămâni de

326 ouă/cap de pasăre. O producţie de ouă/efectiv mediu la o serie de 19-77 săptămâni de 314 ouă. Vârful de

ouat atinge 93-94% din efectiv la o vârstă de 29 săptămâni. Furajul consumat pe ou este de 98-102 g cu un

consum pe pe kg masă ou de 2,02 kg. Greutatea medie a ouălor, la vârsta de 34 săptămâni este 62,9 g, la vârsta de

70 săptămâni este de 64,9 g. Greutatea corporală medie a păsărilor este la vârsta de 18 săptămâni de 1275

g/pasăre iar la vârsta de 77 săptămâni de 1600 g/pasăre.

Hibridul ouător HY-Line Brown are un potenţial genetic la o perioadă de producţie de 19-80 săptămâni de

357 ouă/cap de pasăre. O producţie de ouă/efectiv mediu la o serie de 19-80 săptămâni de 351 ouă. Vârful de

ouat atinge 93-94% din efectiv la o vârstă de 28 săptămâni. Furajul consumat pe ou este de 113 g cu un consum

pe pe kg masă ou de 2,06 kg. Greutatea medie a ouălor, la vârsta de 32 săptămâni este 62,7 g, la vârsta de 70

săptămâni este de 66,9 g. Greutatea corporală medie a păsărilor este la vârsta de 18 săptămâni de 1430 g/pasăre

iar la vârsta de 70 săptămâni de 2000 g/pasăre.

Hibridul ouător Babcok B380 are un potenţial genetic la o perioadă de producţie de 19-77 săptămâni de 357

ouă/cap de pasăre. O producţie de ouă/efectiv mediu la o serie de 19-77 săptămâni de 333-337 ouă. Vârful de

ouat atinge 93-94% din efectiv la o vârstă de 25-27 săptămâni. Furajul consumat pe ou este de 130-135 g cu un

consum pe pe kg masă ou de 2,06-2,25 kg. Greutatea medie a ouălor, este 62,7-63 g/ou. Greutatea corporală

medie a păsărilor este la vârsta de 17 săptămâni de 1540-1600 g/pasăre iar la vârsta de 77 săptămâni de 1900-

2050 g/pasăre.

Capitolul III UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE FOLOSITE

ÎN CREŞTEREA PĂSĂRILOR

Datorită faptului că exploataţiile de păsări se pot mecaniza şi automatiza cel mai uşor, în ultimii

ani, industria producătoare de utilaje şi tehnologii pentru creşterea şi exploatarea păsărilor a cunoscut o

dezvoltare deosebită. Printre firmele producătoare de utilaje, cele mai bune pe plan mondial

menţonăm: Roxell, Farmer-Automatic, Big Dutchman, Facco Equipament, Giordano Poultry-Plast,

etc.

În adăposturile de creştere şi exploatare a păsărilor, complet mecanizate şi automatizate trebuie

Page 8: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

6

să întâlnim următorele utilaje zootehnice:

• Utilaje pentru încălzire;

• Utilaje pentru ventilaţie;

• Utilaje pentru furajare;

• Utilaje pentru adăpare;

• Sectiunea computerizata şi electronica;

• Alte tipuri de utilaje.

Datorită gradului înalt de mecanizare şi automatizare, fluxurile tehnologice pot fi urmărite şi

controlate de către calculator. În acest scop au fost realizate programe complexe care monitorizeză

permanent toţi factorii tehnologici şi de ai păstra în parametri normali de producţie. Aceşti factori sunt

controlaţi în permanenţă şi comparaţi cu datele tehnologice necesare producţiei. Aceste date sunt

stocate şi pot fi utilizate ori de câte ori este nevoie. În caz de apar diferenţe majore dintre datele din

hală şi datele tehnologice ale păsărilor sistemul avertizează sonor şi vizual pentru ca operatorul uman

să intervină şi să remedieze deficienţele apărute. Datele obţinute în hala de producţie (temperatură,

umiditate, ventilaţie, consum de furaje, consum de apă, greutatea corporală a păsărilor, etc) se pot

transmite în timp real cu ajutorul internetului.

Capitolul IV

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Datorită etapei de dezvoltare în care se află la momentul actual zootehnia românească, apare necesitatea

de introducere (din nou) a mecanizării proceselor tehnologice şi a automatizarii acestora. Astfel, dorim să venim

în întâmpinarea micului fermier prezentând modalităţile de mecanizare şi automatizare a fluxului tehnologic, într-o

exploataţie de păsări (pui de carne sau găini ouătoare) pe module de 300 capete, 900 capete şi 3000 capete.

Scopurile tezei de doctorat:

• Să descrie provocările apărute în sectorul avicol şi problemele ambientale din acest domeniu.

• Să sprijine activitatea din mica gospodărie agricolă astfel încât proiectarea, poziţionarea şi

arhictectura, precum şi operaţiunile desfăşurate să îndeplinescă cerinţele autorităţilor cât şi

cerinţele tehnologice necesare în procesul de producţie de creştere şi exploatare a păsărilor.

• Să ghideze autorităţile de luare a deciziilor în formularea de cerinţe practice pentru mica

gospodărie agricolă.

• Să sprijine autorităţile de luare a deciziilor în adoptarea de măsuri care să vizeze dezvoltarea micii

gospodării agricole.

• Să cultive încredere în informaţiile furnizate pentru micul fermier.

Obiectivul prioritar al acestei lucrări este acela de a oferi o soluţie tehnico-economică de

creştere a puilor de carne şi găinilor ouătoare în cadrul gospodăriei agricole. Acest lucru este deosebit

Page 9: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

7

de necesar datorită faptului că, ţăranul român nu are resursele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri

în acest domeniu. Totodată apare necesitatea de a oferi o soluţie tehnică şi economică profitabilă

pentru dezvoltarea durabilă a satului românesc. Lucrarea de faţă propune implementarea unor

tehnologii optime pentru micul fermier, tehnologii cu impact minim asupra mediului, dar folosirea

resurselor economice şi agricole existente în mica gospodărie agricolă în mod eficient.

Pentru realizarea acestor obiective este necesar:

• Elaborarea unui studiu tehnico-economic privind înfiinţarea în cele patru gospodării a

unor micro-ferme avicole;

• Elaborarea tehnologiilor de exploatare a puilor de carne şi găinilor ouătoare în mica

gospodărie agricolă;

• Elaborarea reţetelor de nutreţuri combinate necesare obţineriii produselor avicole pe

baza resurselor furajere din cadrul gospodăriilor ţărăneşti;

• Dotarea corespunzătoare a spaţiilor de creştere şi exploatare din cadrul gospodăriilor

ţărăneşti, cu utilaje şi instalaţii specific derulării proeceselor tehnologice avicole;

• Procurarea materiilor prime furajere obţinute din culturile produse în gospodăriile

ţărăneşti;

• Adaptarea utilajelor şi instalaţiilor în alt scop decât cel avicol;

• Elaborarea modelelor experimentale;

• Achiziţionarea materialului biologic, formarea loturilor experimentale, stabilirea şi

urmărirea pe parcursul experimentului a principalilor parametrii de producţie.

• Determinarea sporurilor săptămânale şi finale, a consumurilor săptămânale şi specifice,

a viabilităţii săptămânale şi cumulate;

• Determinarea mărimii optime a micro-fermei de pui de carne sau găini ouătoare;

• Realizarea schemei electrice a adăposturilor;

• Oferirea de soluţii tehnice cu privire la tipul, modelul cât şi costurile utilajelor şi

instalaţiiilor utilizate în creşterea şi exploatarea puilor de carne şi a găinilor ouătoare în

gospodăria ţărănească.

Nu în ultimul rând, prin lucrarea Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea

tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor ouătoare în mica

gospodărie agricolă, s-a urmărit asigurarea confortului tehnologic şi punerea în valoare a caracterelor

productive a efectivelor de păsări dar şi rentabilizarea economică a acestora.

Pentru îndeplinirea acestor deziderate s-a urmărit:

• Oferirea de soluţii tehnice cu privire la tipul, modelul cât şi costurile utilajelor şi

instalaţiiilor utilizate în creşterea şi exploatarea puilor de carne şi a găinilor ouătoare în

gospodăria ţărănească;

Page 10: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

8

• Determinarea mărimii optime a micro-fermei de pui de carne sau găini ouătoare pentru

mica gospodărie agricolă. Realizarea schemei electrice a adăposturilor şi automatizarea

proceselor tehnologice cu echipamente aflate la îndemâna micului crescător;

• Utilizarea resurselor locale pentru realizarea utilajelor, echipamentelor utilizate în

creşterea şi exploatarea puilor de carne şi a găinilor ouătoare;

• Realizarea unui proiect tip de creştere şi exploatare a găinilor ouătoare pe aşternut

permanent cu acces liber în padoc ( sistem free range) cu o capacitate de 5000 capete pe

serie;

• Realizarea unui proiect tehnologic pentru o fermă cu o capacitate de 3000 pui de carne

în sistem de creştere la sol pe aşternut permanent;

• Promovarea şi implementarea acestor tipuri de exploataţii deoarece necesită o investiţie

minimă şi suportabilă financiar pentru cei care sunt interesaţi să dezvolte o afacere de

acest fel;

• Cu ajutorul acestor tehnologii să se potă utiliza resursele materiale deja existente în

gospodărie, să se utilizeze raţional producţia cerealieră din cadrul exploataţiei agricole

proprii;

• Aceste tehnologii de creştere şi exploatare să nu necesite cunoştinţe avansate de

mecanizare, automatizare şi informatizare a proceselor tehnologice ci doar un minimum

tehnologic care să asigure performanţă.

Capitolul V MATERIAL ŞI METODĂ

5.1. CADRUL NATURAL ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT

CERCETĂRILE Studiul a fost realizat în câteva gospodării familiale din judeţul Iaşi, din localităţi diferite, cu

resurse financiare limitate, dar în care se doreşte îmbunătăţirea şi rentabilizarea sistemului de

exploatare a găinilor ouătoare şi puilor de carne , în vederea obţinerii de producţii care să asigure

venituri suplimentare, inclusiv din comercializarea parţială prin vânzare liberă, conform normelor în

vigoare, dar cu investiţii financiare şi materiale reduse. Cercetările au avut loc în patru comune

diferite, identificate în fig. 5.1[105], după cum urmează: locaţia1 în comuna Miroslava, locaţia 2 în

comuna Grajduri, locaţia 3 în Comuna Schitu Duca şi locaţia 4 în comuna Ciorteşti, la patru fermieri

cu situaţii economice şi agricole diferite

Page 11: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

9

Fig.5.1. Localizare pe hartă a locurilor de desfăşurare a experimentelor [105] Fig.5.1. Location map of places of experiments [105]

5.2. MATERIAL ŞI METODĂ Studiul a fost realizat în câteva gospodării familiale din judeţul Iaşi, din localităţi diferite, cu

resurse financiare limitate, dar în care se doreşte îmbunătăţirea şi rentabilizarea sistemului de

exploatare a puilor de carne şi a găinilor ouătoare, în vederea obţinerii de producţii care să asigure

venituri suplimentare, inclusiv din comercializarea parţială prin vânzare liberă, conform normelor în

vigoare, dar cu investiţii financiare şi materiale reduse.

5.2.1. Materialul biologic şi cerinţe legislative

Ca material biologic, au fost prezentate beneficiarilor care s-au constituit parte în studiu,

avantajele şi rentabilitatea economică a exploatării hibrizi de carne şi hibrizilor de găini ouătoare luaţi

în discuţie şi prezentaţi în prima parte a lucrării, opţiunea pentru un anumit hibrid fiind atât voluntară,

bazată în special pe condiţiile existente în gospodărie, cât şi fundamentată ştiinţific, pe baza datelor

prezentate.

Cercetările din locaţia 1 comuna Miroslava

Efectivul de 300 pui de carne a fost crescut în două serii în perioada mai-septembrie 2006 într-

un spaţiu deja existent conform tehnologiei experimentate. În fig. 5.6.este prezentat un aspect din

interiorul adăpostului. Puii de carne au fost livraţi în viu la populaţie la o greutate medie în viu de 2,3

kg obţinut în 44 de zile. Pentru auto-consum au fost opriţi 50 de pui. Hibridul de carne utilizat a fost

Hubbard Isa achiziţionat de la staţia de incubaţie de la Avicola Focşani.

Cercetările din locaţia 2 comuna Grajduri

Fig.5.6. Interior adăpost pentru 300 pui de carne la fermierul Constantin Cazacu Fig.5.6. Inside shelter for 300 broilers at farmer Constantin Cazacu

Page 12: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

10

Fermierul are în proprietate 3,05 ha teren agricol din care 1,05 cultivat cu porumb, 1,46 păsuni

naturale şi 0,45 plante de nutreţ. Efectivul de animale deţinut este 46 de găini rasă autohtonă crescute

în sistem gospodăresc, o vacă de lapte şi 3 viţei la îngrăşat pentru carne.

Efectivul de 300 găini ouătoare a fost crescut în perioada 2006-2007 în spaţii deja existente

conform tehnologiei experimentate. Ouăle obţinute au fost valorificate pe plan local. Hibridul de ouă

utilizat a fost HY-Line Brown furnizat de DROSERA S.R.L. Carei, jud Satu Mare.

Cercetările din locaţia 3 comuna Schitu Duca

Fermierul are în proprietate 6,39 ha teren agricol din care 2,35 cultivat cu porumb, 3,05

păsuni naturale şi 0,60 plante de nutreţ. Efectivul de animale deţinut este 160 de găini rasă autohtonă

crescute în sistem gospodăresc, 3 vaci de lapte şi 10 viţei la îngrăşat pentru carne.

Efectivul de 900 găini ouătoare, fig. 5.7, a fost crescut în anul 2007 într-un spaţiu deja existent

conform tehnologiei experimentate. Ouăle obţinute au fost valorificate pe plan local.

Hibridul de ouă utilizat a fost HY-Line Brown achiziţionat de la DROSERA S.R.L. Carei, jud

Satu Mare.

Fig.5.7. Interior adăpost 900 găini ouătoare la fermierul Dan Cantea Fig.5.7. Interior housing 900 laying hens from farmer Dan Cantea

Cercetările din locaţia 4 comuna Ciorteşti - Prima serie de pui de carne crescută a fost de

300 capete în martie 2005 ca la sfârşitul anului efectivul populat să fie de 3000 capete pui de carne

conform tehnologiei experimentate Aceştia au fost livraţi în viu pe plan local. Hibrizii de carne utilizaţi

au fost Hubbard Isa şi Ross 308 achiziţionaţi de la staţia de incubaţie de la Avicola Focşani şi de la

Avitop Iaşi.

Obligaţiile crescătorilor:

• Efectivele de păsări vor fi vizitate în mod obligatoriu cel puţin o dată pe zi;

• Se vor evita zgomotele bruşte, iar nivelul zgomotelor trebuie diminuat la minimum posibil,

instalaţiile de furajare, de climatizare şi alte tipuri de instalaţii vor fi utilizate în aşa fel încât să producă

cât mai puţin zgomot;

• Lumina va fi asigurată uniform şi la un nivel la care păsările se pot vedea iar în cazul

utilizării luminii naturale, fantele de admisie a luminii trebuie să fie amplasate în aşa fel încât să

asigure o uniformitate a distribuirii luminii;

Page 13: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

11

• Toate utilajele şi părţi ale adăposturilor care intră în contact cu păsările trebuie curăţate şi

decontaminate eficace.

Cercetarea a pornit de la asigurarea unui minim de măsuri obligatorii în gospodăriile

individuale, respectiv:

• efective de păsări specializate pe o anumită producţie, ouă sau carne;

• efectivul minim de 300 capete;

• respectarea unui minim tehnologic de exploatare şi întreţinere;

• respectarea unor cerinţe minime sanitar-veterinare.

Concluzii şi analiză legislativă

Standardele de creştere şi exploatare a puilor de carne cât şi a găinilor ouătoare îndeplinesc

condiţiile legislative din domeniul avicol.

Principalele probleme / neconcordanţe identificate sunt la dimensionarea capacităţilor de

producţie prevăzute în ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.108 din 27 iunie 2001 privind exploataţiile

agricole unde se prevăd Dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale Art. 5. - (1). Dimensiunile

minime pentru exploataţiile agricole comerciale sunt:

• - găini ouătoare 2.000 de capete,

• - păsări pentru carne 5.000 de capete

sub această dimensiune, sunt considerate a fi exploataţii familiale care nu beneficiază de aceleaşi

facilităţi ca exploataţiile agricole comerciale dar conform standardelor precizate în: Directiva

2007/43/CE, prin care sunt stabilite normele minime de protecţie şi bunăstare a puilor destinaţi

producţiei de carne (Oficial Journal L 182, 12/07/2007, p. 0019-0028) este obligatorie pentru

exploataţiile de creştere intensivă, cu peste 500 de pui destinaţi producţiei de carne (nu şi puilor pentru

reproducţie).

Standardele minime de întreţinere şi exploatare a găinilor ouătoare sunt reglementate de

Norma din 28/11/2001 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 113 din 12/02/2002 cât şi de

DIRECTIVA CONSILIULUI 1999/74/CE din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru

protecţia găinilor ouătoare. Prevederile acestor norme nu se aplică exploataţiilor cu mai puţin de 350

de găini ouătoare, exploataţiilor de crestere a tineretului de înlocuire pentru găinile ouătoare şi

transpuse în legislaţia românească în Legea nr 205/2004 şi prin ORDIN pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor Publicat în: Monitorul

Oficial Nr. 511 din 8 iulie 2008.

5.2.2. Calculul eficienţiei economice şi rezultate preconizate

Prin metoda analitică de calcul a eficienţei formelor şi modelelor zootehnice prezentate în

această lucrare, am analizat situaţia existentă la nivelul fiecărei gospodării în parte, am observat,

identificat şi redimensionat materialele din gospodărie care au putut fi adaptate sistemelor de

Page 14: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

12

exploatare propuse, pe baza normelor şi reglementărilor în vigoare privind bunăstarea puilor de carne

şi găinilor ouătoare şi condiţiile de întreţinere. Rezultatele şi calculele de eficienţă economică au fost determinate cu ajutorul formulelor şi

indicilor de eficienţă din literatura de specialitate.

Astfel cu ajutorul formulei de analiză Rata profit am analizat datele obţinute pentru modulele

de 300, 900 şi 3000 pui de carne, respectiv găini ouătoare, pentru a putea face o comparaţie cu privire

la timpul de amortizare a investiţiei cât şi rentabilitatea exploataţiilor.

Formula Rata profit utilizată:

∑ +−

=t

tt

tt

rlCheltuieliCastiguriRp

0)(

)()(

unde: t este variabila de timp; r – rata de actualizare a monedei pentru moneda leu va fi de 0,05.

Pentru a putea oferi o soluţie tehnico-economică a fost necesar:

• Analiza costului unitar pe furaj, pe kg greutate vie;

• Analiza comparativă a rezultatelor obţinute în urma cercetărilor, cu rezultatele

înregistrate pe plan national şi mondial;

• Analiza costurilor cu investiţiile în tehnologie comparative cu investiţiile realizate în

sistem intensive şi super-intensiv;

• Determinarea mărimii optime a micro-fermei de pui de carne sau găini ouătoare;

• Oferirea de soluţii tehnice cu privire la tipul, modelul cât şi costurile utilajelor şi

instalaţiiilor utilizate în creşterea şi exploatarea puilor de carne şi a găinilor ouătoare

în gospodăria ţărănească;

• Determinarea sporurilor săptămânale şi finale, a consumurilor săptămânale şi specifice,

a viabilităţii săptămânale şi cumulate;

• Prelucrarea statistică a datelor şi testarea semnificaţiei diferenţelor

Capitolul VI

REZULTATE EXPERIMENTALE

6.1. PROIECTAREA EXPERIMENTELOR Datorită faptului că din toate speciile de animale exploatate în sistem intensiv,

tehnologiile de creştere şi exploatare a păsărilor se pretează cel mai uşor la mecanizare şi automatizare,

productivitatea muncii în sectorul avicol este maxim. Prin modernizarea de adăposturilor, conform

standardelor de exploatare cât şi achiziţionarea de tehnologii şi utilaje de ultimă generaţie şi respectare

întocmai a condiţiilor de furajare, adăpare, microclimat, a normelor sanitar- veterinare conform

tehnologiei, se respectă întocmai Normele, Reglementările Europene şi Naţionale pentru sectorul de

creştere şi exploatare a găinilor ouătoare.

Page 15: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

13

Pentru realizarea acestor obiective este necesar:

• Elaborarea unui studiu tehnico-economic privind înfiinţarea în cele patru gospodării a

unor micro-ferme avicole;

• Elaborarea tehnologiilor de exploatare a puilor de carne şi găinilor ouătoare în mica

gospodărie agricolă;

• Elaborarea reţetelor de nutreţuri combinate necesare obţineriii produselor avicole pe

baza resurselor furajere din cadrul gospodăriilor ţărăneşti.

• Dotarea corespunzătoare a spaţiilor de creştere şi exploatare din cadrul gospodăriilor

ţărăneşti, cu utilaje şi instalaţii specific derulării proeceselor tehnologice avicole;

• Procurarea materiilor prime furajere obţinute din culturile produse în gospodăriile

ţărăneşti;

• Adaptarea utilajelor şi instalaţiilor în alt scop decât cel avicol.

• Elaborarea modelelor experimentale;

• Achiziţionarea materialului biologic, formarea loturilor experimentale, stabilirea şi

urmărirea pe parcursul experimentului a principalilor parametrii de producţie.

• Determinarea sporurilor săptămânale şi finale, a consumurilor săptămânale şi specifice,

a viabilităţii săptămânale şi cumulate;

• Determinarea mărimii optime a micro-fermei de pui de carne sau găini ouătoare;

• Realizarea schemei electrice a adăposturilor;

• Oferirea de soluţii tehnice cu privire la tipul, modelul cât şi costurile utilajelor şi

instalaţiiilor utilizate în creşterea şi exploatarea puilor de carne şi a găinilor ouătoare în

gospodăria ţărănească.

6.1.1. PRINCIPII GENERALE DE AMPLASARE ŞI DIMENSIONARE A ADĂPOSTURILOR

Pentru începerea unei activităţi în acest domeniu trebuie avut în vedere capacităţile financiare

ale fermierului, posibilităţile de achiziţie a materiilor prime cât şi piaţa de desfacere.

Construcţiile zootehnice, adăposturile de păsări, trebuie să îndeplinească la modul general următoarele

cerinţe :

• Satisfacerea unor condiţii impuse de procesul biologic specific populaţiilor avicole;

• Realizarea unor condiţii de microclimat specifice activităţii de creştere şi exploatare a

păsărilor (umiditate, factori chimici, variaţii de temperatură, etc.);

• Rezistenţă în timp a construcţiei, posibilitatea de readaptare a profilului pentru care a fost

concepută clădirea;

• Costuri de construcţie cât mai mici.

În cazul înfiinţarii de noi exploataţii avicole se vor lua în considerare următoarele principii:

• Respectarea pricipiului izolării şi orientarea corectă a adăposturilor cu privire la protecţia

Page 16: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

14

faţă de vânturile predominante cât şi pentru îmbunătăţirea bilanţurilor termice a acestora. Conform

Ordinului MAIA nr. 76/1979 coeficientul de transmisie termică trebuie să fie de K=1,0/kcal/m2/h0C

pentru pereţi, 0,8 /kcal/m2/h0C pentru tavan şi parodoseală cu aşternut permanent şi 3-5 /kcal/m2/h0C

pentru uşile exterioare.

• Amplasarea corectă a aleilor de deservire

• Satisfacerea condiţiilor sanitar-veterinare de igienă cât şi a condiţiilor de prevenire şi

stingerea incendiilor.

6.1.2. DIMENSIONAREA ADĂPOSTURILOR ŞI AMPLASAREA UTILAJELOR PENTRU PUII DE CARNE A. Adăpostul de capacitate de 300 capete pui de carne, trebuie să aibă următoarele

dimensiuni: 5.3 m lungime şi 4.73 m lăţime şi o înălţime de 2.2 m. Numărul de hrănitori pentru a

asigura frontul de furajare este de 8 bucăţi iar adăpători 2 bucăţi (detalii despre modelul de hrănitori şi

adăpători sunt prezentate în capitolul mecanizarea şi automatizarea furajării şi adăpării). În fig. 6.2 este

prezentată o imagine de ansamblu a dispunerii utilajelor, în fig. 6.3 exteriorul adăpostului de 300

capete pui de carne, iar în fig. 6.3 interiorul adăpostului de 300 capete pui de carne.

Fig.6.2. Amplasarea echipamentelor pentru un efectiv de 300 capete pui de carne

Fig.6.2. Location of equipment for a number of 300 heads of chicken broilers

În practică, pentru creşterea efectivului de 300 pui, au fost folosite două tipuri de adăposturi: un

vagon muncitoresc dezafectat şi un pătul de porumb transformat în adăpost de păsări. Vagonul folosit

nu a necesitat investiţie foarte mare, a fost necesară doar realizarea instalaţiei electrice şi amplasarea

surselor de lumină, încălzire a hrănitorilor şi adăpătorilor fig. 6.3. Pătulul de porumb a necesitat o

investiţie mai mare pentru realizarea pereţilor, tavanului şi izolaţiei plus echipamentele folosite. Pentru

pereţi şi tavan a fost folosit lemnul, iar ca izolator al clădirii au fost folosite deşeurile textile, bevatex.

Fig.6.3. Exterior adăpost pentru 300 pui de carne Fig.6.3. Outdoor shelter for 300 chicken broilers

Page 17: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

15

În fig. 6.4. este prezentat interiorul adăpostului şi tipul de utilaje folosite pentru

creşterea puilor de carne, adăpost cu o capacitate de 300 capete pe serie.

Fig.6.4. Interior adapost pentru 300 pui de carne Fig.6.4. Inside the shelter for 300 chicken broilers

B. Adăpostul de capacitate de 900 capete pui de carne, trebuie să aibă următoarele

dimensiuni: 14.8 m lungime şi 5.3 m lăţime şi o înălţime de 2.2 m. Numărul de hrănitori pentru a

asigura frontul de furajare este de 24 bucăţi iar adăpători 6 bucăţi (detalii despre modelul de hrănitori

şi adăpători sunt prezentate în capitolul mecanizarea şi automatizarea furajarii şi adăpării). În fig. 6.5

este prezentată o imagine de ansamblu a dispunerii utilajelor.

C. Adăpostul de capacitate de 3000 capete pui de carne, trebuie să aibă următoarele

dimensiuni: 31.31 m lungime şi 8 lăţime şi o înălţime de 2.2 m. Numărul de hrănitori pentru a asigura

frontul de furajare este de 80 bucăţi iar adăpători 20 bucăţi (detalii despre modelul de hrănitori şi

adăpători sunt prezentate în capitolul mecanizarea şi automatizarea furajării şi adăpării). În fig. 6.6

este prezentată o imagine de ansamblu a dispunerii utilajelor, în fig. 6.7 exteriorul adăpostului de 3000

capete pui de carne, iar fig. 6.8 imagini din interiorul adăpostului de 3000 capete pui de carne.

Fig.6.5. Amplasarea echipamentelor pentru un efectiv de 900 capete pui de carne

Fig.6.5. Location of equipment for a number of 900 heads of chicken broilers

Page 18: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

16

Fig.6.6. Amplasarea echipamentelor pentru un efectiv de 3000 capete pui de carne

Fig.6.6. Location of equipment for a number of 3000 head of chicken broilers

Pătulul de porumb a necesitat o investiţie mai mare pentru realizarea pereţilor, tavanului şi

izolaţiei plus echipamentele folosite. Pentru pereţi şi tavan a fost folosit lemnul, iar ca izolator al

clădirii au fost folosite deşeurile textile, bevatex. În fig. 6.7. este prezentat exteriorul adăpostului după

modificările efectuate pentru creşterea şi exploatarea puilor de carne.

Fig.6.7. Exterior adăpost pentru 3000 pui de carne Fig.6.7. Outdoor shelter for 3000 broilers

Fig.6.8. Interior adapost pentru 3000 pui de carne

Fig.6.8. Inside the shelter for 3000 broilers

Page 19: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

17

În fig. 6.8. sunt prezentate imagini din interiorul adăpostului amenajat în pătulul de porumb.

Aici se observă tipurile de echipamente utilizate pentru furajare şi încălzire.

6.1.3. DIMENSIONAREA ADĂPOSTURILOR ŞI AMPLASAREA UTILAJELOR PENTRU GĂINILE OUĂTOARE Din punct de vedere al amenajării halei de producţie, pentru categoria găini ouătoare, apar

cuibarele, stinghiile de odihnă şi culoarul de acces pentru recoltarea ouălor. Pentru menţinerea unei

stări de sănătate bună pentru păsări recomandăm şi amenajarea unui padoc care trebuie să fie bine

înierbat, să dispună de umbrare. Accesul în padoc se realizează liber prin portiţe de acces acţionate

manual sau mecanic. Acestea vor avea dimensiunea de 50/50 cm. În caz de vreme rece sau umedă

accesul în padoc este interzis. Ca suprafaţă, pentru padoc, trebuie să asiguram cel puţin 6 metri pătraţi

pentru o pasăre.

Creşterea tineretului de înlocuire (0-19 săptămâni)

Din punct de vedere al dispunerii utilajelor zootehnice, adăposturile pentru categoria tineret de

înlocuire sunt identice ca şi pentru pui de carne iar dimensiunile au fost precizate anterior

Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare (20-77 săptămâni)

A. Adăpostul de capacitate de 300 capete găini ouătoare, trebuie să aibă următoarele

dimensiuni: 11.12 m lungime şi 5.3 m lăţime şi o înalţime de 2.2 m. Numărul de hrănitori pentru a

asigura frontul de furajare este de 8 bucăţi iar adăpători 2 bucăţi (detalii despre modelul de hrănitori şi

adăpători sunt prezentate în capitolul mecanizarea şi automatizarea furajării şi adăpării) şi 50 de

cuibare (6 găini ouătoare la un cuibar). În fig. 6.9 este prezentată o imagine de ansamblu a dispunerii

utilajelor.

Fig.6.9. Amplasarea echipamentelor pentru un efectiv de 300 capete găini ouătoare: 1- filtru sanitar veterinar; 2 – camera stocare ouă; 3 – camera sortare ouă şi control echipamente; 4 – alee de deservire; 5 – spaţiu util pentru găini; 6 – padoc înierbat; 7 – cuibare; 8 – stinghii de odihnă; 9 – adăpători; 10 – hrănitori; 11 – usi de acces în padoc. Fig.6.9. Location of equipment for a number of 300 heads laying hens: 1 - veterinary filter, 2 - storage room eggs, 3 - room sorting eggs and controlequipment; 4 - alley maintenance, 5 - useful space for hens; 6 - grass paddock, 7 -nests, 8 - resting perches , 9 - drinkers, 10 - feeders, 11 - access doors in paddock.

Page 20: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

18

B. Adăpostul de capacitate de 900 capete găini ouătoare, trebuie să aibă următoarele

dimensiuni 22.125 m lungime şi 8 m lăţime şi o înălţime de 2.2 m. Numărul de hrănitori pentru a

asigura frontul de furajare este de 24 bucăţi iar adăpători 6 bucăţi (detalii despre modelul de hrănitori

şi adăpători sunt prezentate la capitolul mecanizarea şi automatizarea furajării şi adăpării) şi 150 de

cuibare. În fig. 6.10. este prezentată o imagine de ansamblu a dispunerii utilajelor.

Fig.6.10. Amplasarea echipamentelor pentru un efectiv de 900 capete găini ouătoare: 1 – filtru sanitar veterinary; 2 – camera stocare ouă; 3 – camera sortare ouă şi control echipamente. Fig.6.10. Location of equipment for a number of 900 heads laying hens: 1 - veterinary sanitary filter, 2 - storage room eggs, 3 - egg sorting and control roomequipment.

În fig. 6.11 este prezentat exteriorul adăpostui pentru 900 găini ouătoare iar în fig. 6.12 este

prezentat interiorul adăpostului pentru 900 găini ouătoare

Fig.6.11. Exterior adapost 900 capete găini ouătoare Fig.6.11. Image exterior, hall 900 heads laying hens

Fig.6.12. Interior adapost 900 capete găini ouătoare Fig.6.12. Image of 900 heads laying hens hall

Page 21: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

19

C. Adăpostul de capacitate de 3000 capete găini ouătoare, trebuie să aibă următoarele

dimensiuni 50 m lungime şi 14 m lăţime şi o înălţime de 2.2 m. Numărul de hrănitori pentru a asigura

frontul de furajare este de 80 bucăţi iar adăpători 20 bucăţi (detalii despre modelul de hrănitori şi

adăpători sunt prezentate în capitolul mecanizarea şi automatizarea furajării şi adăpării) şi 500 de

cuibare. În fig. 6.13 este prezentată o imagine de ansamblu a dispunerii utilajelor.

Formula de calcul aplicată este urmatoarea:

St=Su+Snp

unde: St - reprezintă suprafaţa totală a adăpostului necesară a fi asigurată pentru creşterea şi xploatarea

păsărilor şi a utilajelor existente necesare producţiei; Su - reprezintă suprafaţa ocupată de utilajele de

furajare şi utilajele de adăpare, care se calculează cu relaţia Su= Nru×Sut unde, Nru reprezintă numărul

total al utilajelor dispuse în hală iar Sut reprezintă suprafaţa în m2 ocupată de un singur utilaj; Snp –

reprezintă suprafaţa efectivă folosită de păsări, obţinută prin relaţia Snp=Et:Dp/m2 unde, Et reprezintă

efectivul total pentru exploataţie şi Dp/m2 reprezintă densitatea pe m2. Pentru un adăpost cu o capacitate

de 3000 capete găini ouătoare, densitate de 6.9 păsări/m2 avem nevoie de următoarele suprafeţe: St=

589.25m2 unde Su=89.25m2 şi Snp=500m2

Fig.6.13. Amplasarea echipamentelor pentru un efectiv de 3000 capete găini ouătoare: 1 – filtru sanitar veterinary; 2 – camera sortare ouă şi control echipamente; 3 – camera stocare ouă. Fig.6.13. Location of equipment for a number of 3000 heads laying hens:1 veterinary sanitary filter, 2 - egg sorting and control roomequipment, 3 - storage room eggs.

Page 22: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

20

6.2. PROIECTAREA ECHIPAMENTELOR ŞI INSTALAŢIILOR

6.2.1.MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA FACTORILOR DE MICROCLIMAT

Prin microclimat înţelegem totalitatea factorilor fizici, chimici şi biologici asiguraţi în adăpost

pentru confortul păsărilor şi pentru punerea în evidenţă a caracteristicilor productive. Pentru relizarea

acestui deziderat (controlarea strictă a parametrilor) se impune necesitatea de mecanizare şi

automatizare, aceste lucruri ducând la economisirea resurselor energetice, ridicarea productivităţii

muncii şi creşterii eficienţei economice a exploataţiilor de creştere a păsărilor.

Factorii de microclimat fizici se împart în trei mari categorii: lumina; temperatura şi

umiditatea; compoziţia aerului, noxe, curenţi de aer.

CALCULUL SURSELOR DE ILUMINAT ŞI PRINCIPIILE DE FUNCŢIONARE PENTRU PUI DE CARNE

1. Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete pui de carne, cu o suprafaţă totală de

25.05m2 conform formulei prezentate anterior, nr becuri = (25,02×40)/(100×6)= 1,68, în practică vom

folosi 2 surse de iluminat (pentru calculul surselor de iluminat vom folosi intensitatea maximă de 40

lucşi necesară în prima perioadă). În fig. 6.20 este prezentat principiul de funcţionare a instalaţiei de

iluminat pentru 300 pui de carne.

Fig.6.20 Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 300 pui de carne Fig.6.20. The principle of operation of the lighting for 300 chicken broilers

2. Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 capete pui de carne, cu o suprafaţă totală de

75.15m2 conform formulei prezentate, nr becuri = (75.15×40)/(100×6)= 5,01 în practică vom folosi 5

surse de iluminat (pentru calculul surselor de iluminat vom folosi intensitatea maxima de 40 lucsi

necesară în prima perioadă). În fig. 6.21 este prezentat principiul de funcţionare a instalaţiei de

iluminat pentru 900 pui de carne.

Page 23: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

21

Fig.6.21. Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 900 pui de carne Fig.6.21. The principle of operation of the lighting for 900 chicken broilers

3. Pentru un adăpost cu o capacitate de 3000 capete pui de carne, cu o suprafaţă totală de

250.5m2 conform formulei prezentate, nr becuri = (250.5×40)/(100×6)= 16,7 în practică vom folosi

17 surse de iluminat (pentru calculul surselor de iluminat vom folosi intensitatea maximă de 40 lucşi

necesară în prima perioadă). În fig. 6.22, este prezentat principiul de funcţionare a instalaţiei de

iluminat pentru 3000 pui de carne.

CALCULUL SURSELOR DE ILUMINAT ŞI PRINCIPIILE DE FUNCŢIONARE PENTRU GĂINI OUĂTOARE

Este cunoscut faptul că producţia de ouă este strict influenţată de stimulii luminoşi la care sunt

expuse efectivele de găini. Numărul de ouă, mărimea acestora, viabilitatea găinilor ouătoare precum şi

eficienţa economică a unei exploataţii de acest gen poate fi influenţată în mod avantajos prin alegerea

unui program optim de iluminat.

Un lucru important este că, intensitatea, durata cât şi culoarea luminii nu pot fi standardizate

într-un anumit program tip, deoarece fiecare hibrid de carne sau outor are nevoie de un timp şi

intensitate de lumină propriu, specificat de altfel de către firmele producătoare de material biologic.

Intensitatea cât şi durata fluxului, diferă şi în funcţie de etapa de dezvoltare a păsărilor.

Fig.6.22. Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 3000 pui de carne

Fig.6.22. The principle of operation of the lighting for 3000 chicken broilers

Page 24: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

22

Lumina are un rol deosebit în stimularea organismului găinilor ouătoare, pentru a realiza un

iluminat corect trebuie avute în vedere următoarele:

• Adăpătorile iluminate foarte bine;

• Hrănitorile iluminate foarte bine;

• Fluxul luminos trebuie să fie distribuit uniform la nivelul întregului adăpost.

În conceperea schemei electrice pentru adăposturile de păsări s-au urmărit următoarele

obiective şi anume:

• Un preţ de cost cât mai redus.

• Un grad avansat de automatizare care să permită angajarea unor operatori umani fără un

nivel prea ridicat de pregătire.

• Simularea răsăritului şi apusului în hala de producţie.

• Componentele utilizate să nu fie produse exclusiv pentru creşterea şi exploatarea

păsărilor, aşadar acestea să fie la îndemâna oricui şi să poată fi achiziţionate la un preţ

competitiv.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete tineret de înlocuire vârsta 0-19 săptămâni, cu

o suprafaţă totală de 38,925m2 conform formulei prezentate anterior, nr becuri =

(38,925×40)/(100×6)= 2,6, în practică vom folosi 3 surse de iluminat (pentru calculul surselor de

iluminat vom folosi intensitatea maximă de 40 lucşi necesară în prima perioadă). În fig. 6.23 este

prezentat principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 300 tineret înlocuire.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 capete tineret de înlocuire vârsta 0-19 săptămâni, cu

o suprafaţă totală de 116,755 m2 conform formulei prezentate, nr becuri = (116,755×40)/(100×6)=

7,78 în practică vom folosi 8 surse de iluminat (pentru calculul surselor de iluminat vom folosi

intensitatea maxima de 40 lucsi necesară în prima perioadă). În fig. 6.24 este prezentat principiul de

funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 900 tineret înlocuire.

Fig.6.23. Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 300 tineret înlocuire Fig.6.23. The principle of operation of the lighting for 300 youth replacement

Page 25: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

23

Fig.6.24. Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 900 tineret înlocuire Fig.6.24. The principle of operation of the lighting for 900 youth replacement

3. Pentru un adăpost cu o capacitate de 3000 capete tineret de înlocuire vârsta 0-19 săptămâni,

cu o suprafaţă totală de 389,25m2 conform formulei prezentate, nr becuri = (389,25×40)/(100×6)=

25,95 în practică vom folosi 26 surse de iluminat (pentru calculul surselor de iluminat vom folosi

intensitatea maximă de 40 lucşi necesară în prima perioadă), fig. 6.25.

Fig.6.25. Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 3000 tineret înlocuire Fig.6.25. The principle of operation of the lighting for 3000 youth replacement

Page 26: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

24

1. Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete găini ouătoare vârsta 20-77 săpămân,

cu o suprafaţă totală de 58.925m2 conform formulei prezentate anterior, nr becuri =

(58.925×10)/(100×6)= 0,982, în practică vom folosi 1 sursă de iluminat, fig. 6.26.

Fig.6.26. Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 300 găini ouătoare Fig.6.26. The principle of operation of the lighting for 300 laying hens

2. Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 capete găini ouătoare vârsta 20-77 săpămâni, cu o

suprafaţă totală de 177m2 conform formulei prezentate, nr becuri = (177×10)/(100×6)= 2,95 în

practică vom folosi 3 surse de iluminat fig. 6.27.

Fig.6.26. Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 900 găini ouătoare Fig.6.26. The principle of operation of the lighting for 900 laying hens

Fig.6.27. Principiul de funcţionare a instalaţiei de iluminat pentru 3000 găini ouătoare Fig.6.27. The principle of operation of the lighting for 3000 laying hens

Page 27: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

25

6.2.1.2. REALIZAREA INSTALAŢIEI DE CĂLDURĂ ŞI UMIDITATE

Ţinând cont că, un radiator cu flux dirijat prezentat anterior, asigură necesarul de căldură

pentru 300 de capete păsări, vom folosi pentru fiecare 300 pui câte o sursă, astfel pentru 900 de pui 3

surse şi pentru 3000 capete 10 surse. Formula de calcul pentru aflarea numărului de surse de încălzire

electrice (numărul de surse prezentate anterior) este: se înmulţeşte volumul încăperii respective, în m3,

cu puterea specifică pe unitatea de volum, de 40 w/m3 şi se împarte la puterea aparatului de încălzire.

Nrsî=[(S×h)×40]/Ps

unde: Nrsî este numărul de surse de încălzit electrice; S – suprafaţa adăpostului în m2; h – înălţimea

adăpostului în m; 40 – putere specifică pe unitate de volum; Ps – puterea sursei de încălzit, 2200 w/h.

Astfel pentru pui de carne:

Efectiv de 300 capete pui Nrsî=[(25,05×2,2)×40]/2200= 1,002, în practică vom folosi o singură

sursă;

Efectiv de 900 capete pui Nrsî=[(75,15×2,2)×40]/2200= 3,006, în practică vom folosi trei surse;

Efectiv de 3000 capete pui Nrsî=[(250,5×2,2)×40]/2200=10,02, în practică vom folosi 10 surse;

Astfel pentru găini ouătoare categoria tineret de înlocuire:

Efectiv de 300 capete găini ouătoare Nrsî=[(38,925×2,2)×40]/2200= 1,557, în practică vom

folosi două surse;

Efectiv de 900 capete găini ouătoare Nrsî=[(116,755×2,2)×40]/2200= 4,6702, în practică vom

folosi cinci surse;

Efectiv de 3000 capete găini ouătoare Nrsî=[(389,25×2,2)×40]/2200= 15,57, în practică vom

folosi 16 surse;

Pentru găinile ouătoare categoria 19-77 săptămâni, datorită faptului că temperatura necesară

asigurării confortului termic este de 18-20 0C, iar păsările asigură o parte din temperatură prin degajare

de căldură biologică se impune utilizarea unor surse suplimentare de încălzire doar în perioada

sezonului rece, se vor utiliza jumătate din numărul de surse folosite în adăposturile de pui de carne sau

folosirea numai a centralelor termice pe lemne sau alt combustibil. Principiul de montare a surselor de

încălzire şi a releelor de temperatură este prezentat conform schemelor de mai jos. Ca şi o regulă

necesară, sursele de încălzire vor fi legate în paralel, releele de temperatură se vor monta în serie faţă

de sursa de încălzire (câte unul pentru fiecare sursă) şi în mod obligatoriul pe conductorul de fază.

Traductoarele de temperatură vor fi amplasate la 5-10 cm de nivelul solului.

Pentru prevenirea din timp, a unor defecţiuni apărute la instalaţia de încălzire, se va aplica un

releu de temperatură pe un circuit independent şi cu un avertizor sonor.

Acesta va avea rolul de a sesiza în timp util toate variaţiile de temperatură ce depăşesc limitele

normale pentru perioada respectivă de vârstă. În principiu schema de funcţionare este prezentată în fig.

6.30.

Page 28: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

26

Fig.6.30. Schema funcţionării sistemului de avertizare sonoră pentru temperatură Fig.6.30. Scheme functioning early warning system for noise temperature

Pentru 300 capete pui de carne, principiu de funcţionare pentru o singură sursă de încălzire, fig.

6.31.

Fig.6.31. Schema funcţionării sistemului de căldură pentru 300 pui de carne Fig.6.31. Operation scheme of heat for 300 chicken broilers

Pentru 900 capete pui de carne, principiu de funcţionare pentru trei surse de încălzire, fig. 6.32.

Fig.6.32. Schema funcţionării sistemului de căldură pentru 900 pui de carne Fig.6.32. Operation scheme of heat for 900 chicken broilers

Pentru 3000 capete pui de carne, principiu de funcţionare pentru 10 surse de încălzire, fig. 6.33.

Page 29: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

27

Fig.

6.33

. Sc

hem

a fu

ncţio

nări

i sis

tem

ului

de

căld

ură

pent

ru 3

000

pui d

e ca

rne

Fi

g.6.

33.

Ope

ratio

n sc

hem

e of

hea

t for

300

0 ch

icke

n br

oile

rs

Page 30: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

28

În cazul categoriei găini ouătoare, principiul de montare este identic cu cel de la pui de carne.

În momentul folosirii centralelor termice pentru asigurarea diferenţei de temperatură sau pentru

reducerea costurilor eneregetice, înainte de achiziţionare consultaţi specialiştii din acest domeniu.

Analizând datele tehnice ale acestor agregate se va putea realiza o instalaţie care să asigure un

randament maxim de fucnţionare. Acest lucru ducând la o funcţionare în parametri normali ai

instalaţiilor respective şi implicit un consum redus de combustibil.

În cazul folosirii centralei termice, puterea pe care trebuie să o aibă acesata pentru asigurarea

temperaturii optime se calculează conform formulei:

Pct = (Vaer×40)/1000. Unde Pct – reprezintă puterea centralei; Vaer – volumul adăpostului; 40 – puterea

specifică pe unitatea de volum; se împarte la 1000 pentru ca rezultatul să fie exprimat în kW/h.

Astfel pentru pui de carne:

• Efectiv de 300 capete pui Pct =[55,11×40]/1000= 2,2 kW/h, în practică nu se vor folosi

centralele termice doar pentru pui de carne, eventual se vor folosi şi pentru încălzirea altor spaţii;

• Efectiv de 900 capete pui Pct =[165,33×40]/1000= 6,6 kW/h,;

• Efectiv de 3000 capete pui Pct = [551,1×40]/1000=22,044 kW/h;

Astfel pentru găini ouătoare categoria tineret de înlocuire:

• Efectiv de 300 capete pui Pct =[85,635×40]/1000= 3,425 kW/h,datorită capacităţii mici în

practica curentă nu se va folosi centrala doar pentru încălzirea halei pentru tineret de înlocuire

deoarece nu ar fi economic;

• Efectiv de 900 capete Pct =[256,86×40]/1000= 10,28 kW/h;

• Efectiv de 3000 capete Pct =[856,35×40]/1000= 34,254 kW/h;

Astfel pentru găini ouătoare categoria 18-77 săptămâni:

• Efectiv de 300 capete Pct =[129,635×40]/1000= 5,2 kW/h,datorită capacităţii mici în

practica curentă nu se va folosi centrala doar pentru încălzirea halei pentru găini ouătoare deoarece nu

ar fi economic;

• Efectiv de 900 capete Pct =[389,4×40]/1000= 15,6 kW/h;

• Efectiv de 3000 capete Pct =[1296,35×40]/1000= 51,9 kW/h;

6.2.1.3. REALIZAREA INSTALAŢIEI DE VENTILAŢIE

COMPOZIŢIA AERULUI, NOXE, CURENŢI DE AER

Din punct de vedere al compoziţiei aerului în adăposturile de păsări, acesta trebuie să se

încadreze în parametri deosebit de stricţi pentru prevenirea apariţiei bolilor.

Noxele din adăpost, sunt emanaţiile care provin de la degradarea dejecţiilor şi în urma

proceselor fiziologice ale păsărilor. Gazele nocive trebuie păstrate în anumite limite (limite prevăzute

de tehnologiile de creştere pentru fiecare categorie de vârstă şi de producţie) deoarece au o acţiune

defavorabilă asupra stării de sănătate a efectivelor de păsări.

Page 31: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

29

Valorile generale care trebuie respectate menţionăm :

• O2 trebuie să fie de 16% ;

• CO2 valoarea trebuie să fie menţinut sub 0,35%;

• Amoniac < 15 ppm;

• Monoxid de carbon < 40 ppm;

• Hidrogen sulfurat < 5 ppm.

Concentraţia de gaze nocive şi implicit de conţinutul de O2 din aerul din adăpost depinde de

rata ventilaţie. În momentul în care se efectuează o bună ventilaţie conţinutul de O2 trebuie să fie de

16%.

Pentru calcularea corectă a indicelui de ventilaţie cât şi pentru realizarea instalaţiilor de

încălzire trebuie avute în vedere degajările acestea. Ca şi valori aproximative putem spune că o pasăre

degajă :

• Degajările la o pasăre de căldură raportate la 1 kg greutate vie sunt de 6 kcal/kg într-o oră;

• Umiditatea degajată de o pasăre este de circa 6 g/kg, h;

• Degajări de bioxid de carbon 438-533 cm3/kg, h, 4600-5600 cm2/m2, h;

• Degajări de amoniac 45,7-53,3 cm3/kg, h, 480-560 cm2/m2, h;

• Degajări de hidrogen sulfurat 9,53-11,9 cm3/kg, h, 10-125 cm2/m2, h;

• Degajări de praf de cca 0,19-0,23 g/kg h.

Un factor deosebit de important, de care trebuie ţinut cont la calcularea instalaţiilor de ventilat, este

că pe timpul programului de întuneric, degajările de căldură a păsărilor este de numai 60% făţă de

degajările din timpul perioadei de lumină.

În calcularea debitului de aer pentru ventilare se i-au în calcul următorii parametri :

• Se calculează debitele de aer pentru funcţionarea în perioada de vară, respectiv iarnă, pe

baza bilanţurilor termice şi de umiditate corespunzătoare;

• Se calculează parametrii aerului refulat în condiţii de iarnă;

• Se calculează debitul minim de aer proaspăt necesar diluării la limitele admisibile a

nocivităţii degajate.

Bilanţul termic

Se calculează separat pentru perioadele de vară iarnă, ţinând seama de situaţia din teren, adică

de sursele interioare de căldură şi existenţa eventualelor suprafeţe de încălzire statice din perioada de

iarnă, sau de aporturile de căldură din exterior în perioadele de vară.

Formula de calcul pentru bilanţul termic este:

Qdeg = (cpNqa)+Sî, [15]

unde: N este numărul de păsări pentru care este proiectat hala de producţie; qa reprezintă degajarea

orară de căldură a unei păsări conform normelor prezentate anterior; cp este un coeficient care se

Page 32: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

30

corelează cu gradul de populare al halei de producţie şi se consideră, în lipsa unor altor detalii tehnice,

a avea valorile de 0,6 pe timp de iarnă şi 1,0 pe timp de vară; Sî este sursa de încălzire care o vom

considera pentru exemplul nostru, ca având o valoare de 860 kcal/h (în mod concret se va căuta

valoarea fiecărei surse de încălzire pe care doriţi să o folosiţi şi o introduceţi în formulă).

Pentru exemplificare vom calcula bilanţul termic pentru 300 capete pui de carne cu o greutate

maximă de 2,2kg în viu :

• pentru timp de vară, Qdeg = (1,0×300×13,2)+ 1891,6 = 5851,6 kcal/h,

• pentru timp de iarnă, Qdeg = (0,6×300×13,2)+ 1891,6= 2205,4 kcal/h.

Bilanţul de umiditate

Pentru determinarea degajărilor de umiditate provenite de la păsări, cât şi cele suplimentare

(din furaje, apa de băut, etc) indiferent de anotimp, se calculează conform formulei

Qdeg u = cu*N*ga

unde: cu reprezintă coeficientul care are în vedere pierderile suplimentare de apă şi are valoarea de

1,20; N este numărul de păsări din adăpost;ga reprezintă degajarea orară de umiditate a unei păsări,

valori prezentate anterior.

Astfel pentru exemplificare avem următorul rezultat Qdeg u = 1,20×300×13,2=4752 g/h.

Bilanţul de gaze nocive

Cele mai importante gaze nocive luate în calculul nostru sunt degajările de bioxid de carbon

(CO2), amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S). Cantităţile totale se determină cu formula:

Yn = cg*N*gn

în care: Yn reprezintă cantitatea totală de gaze nocive degajate într-o oră (CO2, NH3, H2S); N –

numărul de animale; gn – cantitatea de gaze nocive degajată de o pasăre într-o oră; cg - coeficient care

ia în calcul că în adăposturile de creştere şi exploatare a păsărilor mai există şi alte degajări de gaze

nocive echivalent cu 1,0.

Aplicând formula vom avea următoarele valori :

• pentru 300 capete pui de carne la greutatea de 2,2 kg greutate vie

Yn= 1,0×300×(1172,6+117,26+26,18) = 394812 cm3/ h.

• Pentru 9oo capete pui de carne la greutatea de 2,2 kg greutate vie

Yn= 1,0×900×(1172,6+117,26+26,18) = 1184436 cm3/ h.

• Pentru 3000 capete pui de carne la greutatea de 2,2 kg greutate vie

Yn= 1,0×3000×(1172,6+117,26+26,18) = 3948120 cm3/ h.

• pentru 300 capete tineret înlocuire la greutatea de 1,25 kg greutate vie

Yn= 1,0×300×(666,25+14,875+26,18) = 224325 cm3/ h.

• Pentru 9oo capete tineret înlocuire la greutatea de 1,25 kg greutate vie

Yn= 1,0×900×(666,25+14,875+26,18) = 672975 cm3/ h.

• Pentru 3000 capete tineret înlocuire la greutatea de 1,25 kg greutate vie

Page 33: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

31

Yn= 1,0×3000×(666,25+14,875+26,18) = 2243250 cm3/ h.

• pentru 300 capete găini ouătoare la greutatea de 1,8 kg greutate vie

Yn= 1,0×300×(959,4+95,94+21,42) = 323028 cm3/ h.

• Pentru 9oo capete găini ouătoare la greutatea de 1,8 kg greutate vie

Yn= 1,0×300×(959,4+95,94+21,42) = 969084 cm3/ h.

• Pentru 3000 capete găini ouătoare la greutatea de 1,8 kg greutate vie

Yn= 1,0×300×(959,4+95,94+21,42) = 3230280 cm3/ h.

Debitul de aer proaspăt

Datorită faptului că în adăposturile de păsări, apar degajări de gaze nocive de CO2, NH3 şi H2S

se impune necesitatea circulării permanentă, a unui debit minim de aer proaspăt, capabil, conform

sistemului de ventilaţie adoptat, să reducă cantitatea de gaze la limita admisibilă.

Din punct de vedere al noxelor admisibile în adăposturile de păsări prezentăm valorile:

• CO2 – variază în limitele de 1500 - 5000 cm3/m3;

• NH3 – se situează între 15 - 50 cm3/m3;

• H2S – se încadrază în limitele de 10-15 cm3/m3;

• Praf – 50 mg/m3.

Concentraţiile de noxe pentru aerul atmosferic trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

• CO2 – 500 cm3/m3;

• NH3 – 0 cm3/m3;

• H2S – 0 cm3/m3;

• Praf – 50 mg/m3.

O atenţie deosebită, pentru concentraţiile de noxe din aerul atmosferic, trebuie acordată în

momentul în care există mai multe hale de producţie alăturate şi cu o amplasare defectuoasă a gurilor

de admisie a aerului.

Calculul debitului minim de aer

Calculăm cantitatea totală de noxe emise timp de o oră în adăpost la un m3 de aer conform

formulei Nemise = (Yn*1)/Vad. Cunoscând limitele maxime de noxe admise în adăposturi Nadmise =

(CO2-CO2atm)+NH3+H2S = (1500-500)+15+10 = 1025 cm3/m3 Având valorile prezentate mai sus

vom calcula debitul de aer (Daer) conform formulei Daer = (Nemise*1)/ Nadmise.

în care: Nadmise - limitele maxime de noxe admise în adăposturi; Nemise – noxe emise în adăpost

într-o oră raportate la un m3 de aer; Yn reprezintă cantitatea totală de gaze nocive degajate într-o oră

(CO2, NH3, H2S); Vad – volumul de aer al adăpostului.

Pui de carne

Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete pui de carne, densitate de 16 pui/m2 cu o

suprafaţă de: St= 25.05 m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de 55,11 m3 atunci

Page 34: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

32

Nemise = (394812*1)/ 55,11 = 7140 cm3/ h., Daer = 7140/1025 = 6,99 astfel pentru a păstra limitele

admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de 6,99 ori pe oră

rezultând un debit de 385,22 m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 capete pui de carne, densitate de 16 pui/m2 cu o

suprafaţă de: St= 75.15m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de 165,33 m3 atunci

Nemise = (1184436*1)/ 165,33 = 7164 cm3/ h., Daer = 7164/1025 = 6,98 astfel pentru a păstra limitele

admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de 6,98 ori pe oră

rezultând un debit de 1154 m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 3000 capete pui de carne, densitate de 16 pui/m2 avem

nevoie de următoarele suprafeţe: St= 250.5m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de

551,1 m3 atunci Nemise = (3948120*1)/ 551,1 = 7164 cm3/ h., Daer = 7164/1025 = 6,98 astfel pentru a

păstra limitele admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de

6,98 ori pe oră rezultând un debit de 3846,68 m3/h.

Creşterea tineretului de înlocuire (0-19 săptămâni)

Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete tineret înlocuire, densitate de 10 păsări/m2 cu o

suprafaţă de: St= 38.925m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de 85,635 m3 atunci

Nemise = (224325*1)/ 85,635 = 2619,55 cm3/ h., Daer = 2619,55 /1025 = 2,56 astfel pentru a păstra

limitele admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de 2,56 ori

pe oră rezultând un debit de 219,23 m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 capete tineret înlocuire, densitate de 10 păsări/m2 cu

o suprafaţă de: St= 116.755m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de 256,861 m3

atunci Nemise = (672975*1)/ 256,861 = 2619,99 cm3/ h., Daer = 2619,99 /1025 = 2,56 astfel pentru a

păstra limitele admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de

2,56 ori pe oră rezultând un debit de 675,56 m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 3000 capete tineret înlocuire, densitate de 10 păsări/m2 cu

o suprafaţă de: St= 389.25m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de 856,35 m3

atunci Nemise = (2243250*1)/ 856,35 = 2619,54 cm3/ h., Daer = 2619,54/1025 = 2,56 astfel pentru a

păstra limitele admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de

2,56 ori pe oră rezultând un debit de 2192,26 m3/h.

Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare (20-77 săptămâni)

Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete găini ouătoare, densitate de 6.9 păsări/m2 cu o

suprafaţă de: St= 58.925m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de 129,63 m3 atunci

Nemise = (323028*1)/ 129,63 = 2491,92 cm3/ h., Daer = 2491,92/1025 = 2,43 astfel pentru a păstra

limitele admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de 2,43 ori

pe oră rezultând un debit de 315 m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 găini ouătoare, densitate de 6.9 păsări/m2 cu o

Page 35: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

33

suprafaţă de: St= 177m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de 389,4 m3 atunci

Nemise = (969084*1)/ 389,4 = 2488,7 cm3/ h., Daer = 2488,7/1025 = 2,43 astfel pentru a păstra limitele

admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de 2,43 ori pe oră

rezultând un debit de 946,24 m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 3000 capete găini ouătoare, densitate de 6.9 păsări/m2 cu o

suprafaţă de: St= 589.25m2 şi înălţimea de 2,2 m, volumul de aer din adăpost este de 1296,35 m3

atunci Nemise = (3230280*1)/ 1296,35 = 2491,83 cm3/ h., Daer = 2491,83/1025 = 2,43 astfel pentru a

păstra limitele admisibile de noxe ventilatoarele trebuie să aibă o capacitate de schimb a aerului de

2,43 ori pe oră rezultând un debit de 3150,13 m3/h.

CURENŢI DE AER Curenţii de aer au un rol deosebit de important în menţinerea echilibrului

termic al păsărilor. Aceştia au rolul de condiţionare a limitelor de variaţie a temperaturilor critice

pentru organismul păsărilor, mărind sau micşorând zona de neutralitate. Astfel curenţii mari de aer

ajută la pierderea căldurii din organismul păsărilor, micşorând capacitatea de termoizolaţie a

tegumentelor şi învelişului plumifer. În condiţiile în care, în adăpost există o temperatură mare şi

umedă, curenţii de aer cu viteze mai mari este recomandată, deoarece păsările elimină mult mai uşor

suRplusul de căldură. Acţiunea curenţilor de aer asupra efectivelor din halele de producţie este strâns

corelată cu temperatura şi umiditatea din adăposturi. În general, sunt admise ca valori optime al

acestui factor de microclimat, următoarele valori:

• pe timp de vară 0,3-1,5 m/s;

• pe timp de iarnă 0,1-0,3 m/s.

Trebuie reţinut că, valorile curenţilor depind în mare măsură de vârsta păsărilor, greutatea

corporală, categoria de producţie. Procesul prin care se poat regla şi păstra în parametri optimi

concentraţia de noxe din adăpost, curenţii de aer, umiditatea relativă în halele de producţie este

ventilaţia. Din punct de vedere al modalităţilor de admisie şi evacuare a aerului din adăposturi, aceasta

se poate clasifica în trei mari categorii:

• Ventilaţia naturală, când admisia aerului şi evacuarea aerului se realizează pe cale naturală

(reglarea admisiei aerului şi evacuarii realizânduse prin închiderea sau deschiderea fantelor de

admisie-evacuare, şi diferenţelor de temperatură şi presiune atmosferică, etc.);

• Ventilaţie mixtă, admisia naturală şi evacuarea forţată sau admisie forţată şi evacuare liberă

(evacuarea realizîndu-se cu ajutorul unor ventilatoare). Reglajul în acest caz realizându-se pentru

admisie prin închiderea sau deschiderea fantelor de admisie iar evacuarea prin pornirea sau oprirea

ventilatoarelor sau prin debitul ventilatoarelor;

• Ventilaţia artificială, cu presiune echilibrată când admisia şi evacuarea aerului se realizează

mecanic (cu ajutorul ventilatoarelor), reglajele depinzând numai de pornirea-oprirea ventilatoarelor cât

şi de viteza acestora.

Trebuie să menţionăm că mai există şi alte tipuri de clasificare, acestea fiind în funcţie de

Page 36: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

34

poziţionarea gurilor de admisie-evacuare, etc.

Pentru modelele de exploataţie prezentate de noi, vom folosi sistemul de ventilaţie mixt,

admisie liberă şi evacuare forţată şi din punct de vedere al dispunerii gurelor de admisie-evacuare

acesta este de tip tunel. Principiului de funcţionare a ventilaţiei tip tunel cât şi utilajele folosite sunt

prezentate în fig. 6.40.

Fig.6.40. Echipamente utilizate în ventilaţia tip tunel Fig.6.40. Equipment used in the tunnel ventilation type

Din punct de vedere al realizării instalaţiilor de ventilaţie, trebuie reţinut că sunt necesare

îndeplinirea unor condiţii obligatorii:

Adăposturile trebuie să fie etanşe deoarece, halele de păsări care nu sunt etanşe conduc la

necontrolarea circulaţiei aerului. Prin etanşarea corectă a adăposturilor se realizează o circulaţie

corectă a maselor de aer.

calcula necesarul de ventilatoare de evacuare cât şi gurile de admisie.

Pui de carne

Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete pui de carne, necesar debit de aer 385,22 m3/h

de unde rezultă că vom utiliza 2 fante de admisie, cu un debit de 400 m3/h fiecare şi 2 ventilatoare, cu

un debit de evacuare 235m3/h fiecare, amplasate conform fig. 6.47.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 capete pui de carne, necesar debit de aer 1154 m3/h.

De unde rezultă că vom utiliza 4 fante de admisie, cu un debit de 400 m3/h fiecare şi 5 ventilatoare, cu

un debit de evacuare 235m3/h fiecare, amplasate conform fig. 6.48.

Fig.6.48. Ventilaţia pentru 900 pui de carne Fig.6.48. Ventilation 900 broilers

Fig.6.47. Ventilaţia pentru 300 pui de carne Fig.6.47. Ventilation 300 broilers

Page 37: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

35

Pentru un adăpost cu o capacitate de 3000 capete pui de carne, necesar debit de aer 3846,68

m3/h de unde rezultă că vom utiliza 10 fante de admisie, cu un debit de 400 m3/h şi 6 ventilatoare, cu

un debit de evacuare 700 m3/h fiecare, amplasate conform fig. 6.49.

Fig.6.49. Ventilaţia pentru 3000 pui de carne Fig.6.49. Ventilation 3000 broilers

Datorită faptului că principiul de funcţionare şi amplasare a echipamentelor de ventilaţie este

identic ca şi la puii de carne nu vom mai prezenta schemele pentru tineretul de înlocuire şi găinile

ouătoare.

Creşterea tineretului de înlocuire (0-19 săptămâni)

Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete tineret înlocuire, necesar debit de aer 219,23

m3/h de unde rezultă că vom utiliza 2 fante de admisie, cu un debit de 400 m3/h fiecare şi 1 ventilator,

cu un debit de evacuare 235m3/h. Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 capete tineret înlocuire,

necesar debit de aer 675,56 m3/h de unde rezultă că vom utiliza 2 fante de admisie cu un debit de 400

m3/h fiecare şi 3 ventilatoare, cu un debit de evacuare 235m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 3000 capete tineret înlocuire, necesar debit de aer 2192,26

m3/h de unde rezultă că vom utiliza 6 fante de admisie cu un debit de 400 m3/h fiecare şi 4

ventilatoare, cu un debit de evacuare 700 m3/h fiecare.

Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare (20-77 săptămâni)

Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete găini ouătoare, necesar debit de aer 315 m3/h

de unde rezultă că vom utiliza 2 fante de admisie, cu un debit de 400 m3/h fiecare şi 2 ventilatoare, cu

un debit de evacuare 235m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 900 capete găini ouătoare, necesar debit de aer 946,24

m3/h de unde rezultă că vom utiliza 4 fante de admisie cu un debit de 400 m3/h fiecare şi 5

ventilatoare, cu un debit de evacuare 235m3/h.

Pentru un adăpost cu o capacitate de 3000 capete găini ouătoare, necesar debit de aer 3150,13

m3/h de unde rezultă că vom utiliza 8 fante de admisie cu un debit de 400 m3/h fiecare şi 5

ventilatoare, cu un debit de evacuare 700 m3/h fiecare.

Page 38: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

36

6.2.2. REALIZAREA ECHIPAMENTELOR DE FURAJARE ŞI ADĂPARE Dacă ar trebui să facem o clasificare din punct de vedere al importanţei a utilajelor tehnologice

folosite în creşterea şi exploatarea păsărilor, putem spune că sistemul de furajare şi adăpare este printre

cele mai importante.

Indiferent de tipul de hrănitori şi adăpători folosite în adăposturilor de păsări acestea trebuie să asigure

câteva condiţii minime:

• să asigure frontul de furajare şi adăpare (deci fiecare pasăre să aibă spaţiul ei de furajare şi

adăpare), neasigurarea acestui parametru duce la neuniformitatea coRporală a efectivului rezultând

pierderi economice importante;

• să păstreze hrana, apa cât mai curat posibil (să fie prevăzute cu dispozitive care să oprească

păsările de a se urca pe adăpători, hrănitori, pentru a nu defeca în această zonă şi implicit a deteriora

furajul şi apa);

• să fie uşor accesibile pentru păsări;

• aşezarea acestora în perimetrul adăpostului să fie cât mai uniformă şi intercalate;

• să aibă pierderi minime;

• să asigure pe toată perioada de lumină hrană şi apă;

• hrănitorile şi adăpătorile trebuie confecţionate din materiale uşor lavabile;

Ca şi reguli generale, trebuie să ştim că o pasăre nu are voie să parcurgă mai mult de 2 m până

la o hrănitoare şi adăpătoare. Pentru creşterea puilor de carne hrana şi apa trebuie să fie la discreţie, iar

pentru găini ouătoare se merge pe un program de restricţionare a furajului dar în schimb apa trebuie să

fie asigurată tot timpul.

SISTEMUL DE FURAJARE

Ca şi principiu de funcţionare şi constructiv pentru tipul de hrănitor folosit în această lucrare vă

prezentăm în, 6.57, 6.58. Din punct de vedere a fabricării acestui tip de hrănitorare, este relativ simplu

şi nu necesită o investiţie prea mare. Acestea se pot realiza din lemn sau tablă galvanizată, respectând

întocmai principiile de funcţionare. O hrănitoare de tipul acesta asigură un front de furajare pentru 37,5

pui la o vârstă de peste 21 zile. Avantajul în , folosirea acestui model de hrănitoare, nu implică

folosirea în perioada de demaraj, 1-7 zile, a altor tipuri de hrănitori. Un dezavantaj pe care trebuie să îl

precizăm este manevrabilitatea redusă a acestora în momentul depopulării halei de producţie.

Indiferent de tipul de hrănitori şi adăpători folosite în adăposturilor de păsări acestea trebuie să

asigure câteva condiţii minime:

• să asigure frontul de furajare şi adăpare (deci fiecare pasăre să aibă spaţiul ei de furajare şi

adăpare), neasigurarea acestui parametru duce la neuniformitatea coRporală a efectivului rezultând

pierderi economice importante;

În fig. 6.57 este prezentat modelul de hrănitoare utilizat pe dimensiuni.

Page 39: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

37

Fig. 6.57. Hrănitoare (detalii constructive) Fig.6.57. Feeding device (details of composition

Trebuie să specificăm că în aceste scheme nu sunt precizate punctele de reglare a înălţimii în

funcţie de vârsta păsărilor. Rămâne ca acest factor să fie analizat şi realizat de fiecare crescător în

funcţie de materialele disponibile. Noi putem să precizăm doar că se pot fixa pe un sistem de

suspendare reglabil, s-au se pot realiza suporţi individuali reglabili ca înălţime. Din punct de vedere al

pierderilor de furaj, cu acest model sunt pierderi minime. Deasupra hrănitorii se va aplica un capac

pentru protejarea furajului din interior. Prin buncărul de stocare al hrănitorii se păstrează furaj pentru

37 de pui pe o durată de aproximativ 1-3 zile. În fig. 6.58 este prezentat modelul de hrănitoare vedere

laterală.

Fig.6.58. Hrănitoare (schiţă, vedere laterală) Fig.6.58. Feeding device (draft, lateral view)

Page 40: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

38

Calculul necesarului de furaje în fermă

Calculul necesarului de furaje în cadrul fermei de păsări este deosebit de importantă deoarece

putem realiza un calcul economic aproximativ cu privire la cheltuielile privind furajarea efectivelor de

păsări, dar şi evităm peturbarea procesului tehnologic prin neachiziţonarea în timp util a

componentelor sau a furajului ca atare.

Pentru calcularea necesarului de furaje se iau în calcul următorii parametri:

Qmed nec./zi = Q1+Q2+Q3+......+Qn

unde: Q1 – numărul de păsări furajate; Q2 – pierderi datorită sistemului de furajare; Q3 – pierderi ocazionale.

În tabelul 6.9 sunt prezentate elementele de calul pentru a putea estima necesarul de furaje

pentru o serie de pui de carne în funcţie de consumurile precizate de ghidurile tehnologice.

Tabelul 6.9/Table 6.9

Exemplu calcul necesar furaje pentru 1000 pui de carne Example calculation needed to feed 1000 chicken broilers

Consuma-

tori Perioada

de dezvoltare

U.M. Canti- tatea

Consum* Număr zile

furajate

Consum total

kg/perioadă Gr/zi/cap total

kg/zi/cap Pui de carne Demaraj capete 1000 54 54 21 1134

Creştere capete 1000 128 128 14 1792 Finisare capete 1000 161 161 7 1127

TOTAL - - - - - 42 4053 Consum* - sunt valori preluate din parametri tehnici ai fiecărui hibrid în parte

Pentru a calcula consumul de furaj pe total ferma şi pe o serie de creştere am utilizat formula de

mai jos:

Q total/perioadă = (Qd+Qc+Qf) ×Q1+Q2+Q3

unde: Qd - reprezintă cantitatea de furaj consumată de o pasăre în perioada demaraj; Qc - reprezintă

cantitatea de furaj consumată de o pasăre în perioada de creştere; Qf - reprezintă cantitatea de furaj

consumată de o pasăre în perioada de finisare; Q2 – se calculează (Qd+Qc+Qf) ×P, unde P reprezintă

pierderile exprimate în % sunt specificate sistemele de furajare, noi vom considera 2%; Q3 – se

calculează (Qd+Qc+Qf) ×Pe, unde Pe reprezintă consumurile de ± 1% şi alte pierderi ocazionale.

Astfel cantitatea totală necesară unui efectiv de 1000 capete de pui de carne pentru un ciclu de

producţie (şase săptămâni) este de:

Qtotal/perioadă = (1,134+1,792+1,127)×1000+[(1,134+1,792+1,127)× 1000]×0.02+

+ [(1,134+1,792+1,127)×1000]×0.01= 4053+81.06+40.53=4174.59 Kg

Pentru exemplificare, în tabelul 6.10 , tabelul 6.11şi tabelul 6.12 sunt prezentate valorile necesarului

de furaje calculate conform formulei prezentate mai sus, în funcţie de hibridul de carne, hibridul de

găini ouătoare cât şi consumul specific precizat de ghidurile tehnologice.

Calculele cu privire la consumul de furaje a fost şi în corelare cu mărimea efectivelor studiate, adică

300, 900, 3000 pui de carne şi respectiv găini ouătoare.

Page 41: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

39

Tabelul 6.10/Table 6.10

Greutăţi corporale şi consumuri de furaje pentru găini ouătoare Body weight and consumtion of feed for laying hens

Hibridul găini

ouătoare

Vârsta în săptămâni

Greutate coRporală

(gr)

Consum cumulat gr/cap

Consum cumulat

kg/300 cap

Consum cumulat

kg/900 cap

Consum cumulat

kg/3000 cap HY- Line

Brown 6 460-475 1194,6 369,13 1107,4 3691,3 12 895-940 3476 1074,08 3222,3 10740,8 16 1180-1255 5324 1645,12 4935,35 16451,2 18 1275-1370 6352,5 1963 5889 19630 20 1350-1455 7480 2311,32 6934 23113,2 32 1350-1455 15554 4806,2 1419 48062 44 1350-1455 24668,6 7622,6 22868 76226 55 1350-1455 33728,2 10422 31266,04 104220 77 1350-1455 50571,4 15627 46880 156270

Albo SL-2000

6 390 1120 346,1 1038,24 3461 12 930 3220 995 2985 9950 16 1190 4870 1504,83 4514,5 15048,3 18 1260 5760 1780 5340 17800 20 1350 6751 2086,1 6258,2 20861 32 1350 14346 4433 13299 44330 44 1350 22837 7057 21170 70570 55 1350 30579 9449 28347 94490 77 1350 44880 13868 41604 13869

În tabelul 6.11 sunt prezentate prognoza consumului de furaje pentru puii de carne în funcţie de hibirid şi în funcţie de mărimea ferme.

Tabelul 6.11/Table 6.11

Greutăţi corporale şi consumuri de furaje pentru pui de carne Body weight and feed consumption of chicken broilers

Hibridul de carne

Vârsta

(zile)

Greutate coRporală

(gr)

Consum cumulat (gr/pui)

Consum cumulat

kg/300 pui

Consum cumulat

kg/900 pui

Consum cumulat kg/3000 pui

Ross 208 21 820 1137 351,333 1053,9 3513,33 35 1698 2785 860.6 2581.7 8606 42 21745,5 3828 1182.9 3548.6 11829

Ros 308 21 820 1069 330.321 991 3303.21 35 1882 2992 924.528 2773.6 9245.28 42 2474 4258 1315.722 3947.2 13157.22

Lohman Broilers

21 801,5 1063 328.5 985.4 3285 35 1706,5 2785 860.6 2581.7 8606 42 2165,5 3867,5 1195.1 3585.2 11951

Isa 15 21 746 947 292.623 877.9 2926.23 35 1798 2834 875.7 2627.12 8757 42 2375 4055 1253 3759 12530

Hubbard Flex FF

21 841 1147 354.423 1063.3 3544.23 35 1852 2945 910.005 2730.015 9100.05 42 2401 4112 1270.608 3811.824 12706.08

În tabelul 6.12 sunt prezentate prognoza consumului de furaje pentru puii de carne în funcţie de

hibirid şi în funcţie de mărimea ferme.

Page 42: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

40

Tabelul 6.12/Table 6.12 Greutăţi corporale şi consumuri de furaje pentru pui de carne

Body weight and feed consumption of chicken broilers Hibridul de carne

Vârsta (zile)

Greutate coRporală (gr)

Consum cumulat (gr/pui)

Consum cumulat kg/300 pui

Consum cumulat kg/900 pui

Consum cumulat kg/3000 pui

Arbor Acres Classic FS

21 805 998 305 914.022 3050 35 1785 2785 861 2582 8610 42 2375 4109 1270 3809 12700

Arbor Acres Classic FSY

21 785 966 298.5 898.5 2985 35 1760 2763 853.8 2561.3 8538 42 2355 4121 1273.4 3820.2 12734

Hybro PN 21 762 990 306 917,73 3060 35 1833 2941 909 2726,307 9090 42 2418 4201 1298,11 3894,33 12981,1

Hybro G 21 771 947 293 878 2930 35 1798 2834 875,706 2627,12 8757,06 42 2375 4055 1253 3759 12530

Cobb 500 21 931,8 1174,3 363 1089 3630 35 2049,15 3295,2 1018,22 3055 10182,2 42 2633,7 4622,4 1428,322 4285 14283,22

Hubbard Flex Yield

21 850 1194 369 1107 3690 35 1782 2900 896.1 2688.3 8961 42 2335 4020 1242.18 3726.54 12421.8

Arbor Acres Classic

21 795 986 305 914 3050 35 1770 2761 853.15 2559.45 8531.5 42 2355 4074 1259 3777 12590

SISTEMUL DE ADĂPARE

Sistemul de adăpare trebuie să întrunească câteva condiţii minime:

• să asigure o apă curată şi la discreţie;

• să fie distribuit uniform în adăpost;

• să asigure frontul de adăpare conform vârstei şi categoriei de producţie.

Modelul constructiv al sistemului de adăpare, prezentat de către noi este unul deosebit de

simplu. Principiu de funcţionare este prezentat în fig. 6.62, apa vine de la conducta principală de apă

într-un bazin de rupere a presiunii prevăzut cu un flotor pentru a menţine un nivel constant în bazin.

Înainte de bazin se amplasează un filtru pentru reţinerea impurităţilor fizice din apă. De la nivelul

bazinului pleacă o conductă, prevăzută cu un robinet de închidere, la adăpătoare. Adăpătoarea este

prevăzută cu un flotor pentru asigurarea unui nivel constant de apă în adăpătoare. Adăpătarile se vor

realiza din tablă galvanizată pentru protejarea împotriva coroziunii apei şi a agenţilor chimici existenţi

Fig.6.62. Sistem de adăpare (schema şi principiu de funcţionare) Fig.6.62. Watering system (scheme and operating principle)

Page 43: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

41

în adăpost. Dimensiunile specificate mai jos asigură front de adăpare pentru 150 de păsări.

Pentru a preveni urcarea păsărilor în adăpătoare şi implicit deteriorarea apei de băut, se v-a

amplasa la nivelul acesteia, un sistem de grilaje conform figurei 6.63, iar plutitorul v-a fi protejat cu un

capac etanş.

Fig.6.63. Sistem anticăţărare pentru adăpare Fig.6.63. System for watering

Calculul necesarului de apă în fermă

Când este vorba de înfiinţarea de noi exploataţii zootehnice, un lucru deosebit de important este

calcularea necesarului de apă. Astfel putem dimensiona corect acumularea de apă necesară consumului

zilnic de apă în fermă cât şi apa necesară în caz de incendii.

Calculul necesarului de apă în fermă se realizeză dup următoarele criterii:

• Calculul cantităţii medii consumate într-o zi;

• Calculul consumului maxim;

• Rezerva de incendiu.

1. Calculul cantităţii medii consumate într-o zi, se calculează după numărul de consumatori din

fermă, norma de consum, cantitatea specifică pentru fiecare consumator.

Qmed.nec/zi = Q1+Q2+Q3.......+Qn

unde: Q1 - numărul de păsări din fermă; Q2 – spălare întreţinere; Q3 – curăţenie m2.

Pentru a putea calcula necesarul de apă din fermă avem nevoie de datele din ghidurile

tehnologice cu privire la consumul de apă pe pasară cât şi pentru activităţile conexe creşterii păsărilor.

În tabelul 6.13 sunt prezentate datele cu privire la consumul de apă pentru o microfermă cu o

capacitate de 300 capete pe serie.

Tabelul 6.13/Table 6.13

Consum de apă pentru 300 pui de carne Consumption of water for 300 chicken broilers

Nr. crt. Consumatori U.M. Cantitatea Consum Consum total

m3/zi l/zi/cons Total l/zi 1 Pui de carne capete 300 0,28 84 0,084 2 Consum menajer persoane 1 60 60 0,06 3 Utilaje bucăţi 2 150 300 0,3 4 Spaţii verzi m2 40 2 80 0,08 5 Alei m2 50 2 100 0,1 6 TOTAL - - - - 0,624

În tabelul 6.14 sunt prezentate datele cu privire la consumul de apă pentru o micro-fermă de

Page 44: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

42

900 capete pui de carne, date obţinute în urma aplicării formulei de consum apă.

Tabelul 6.13/Table 6.14

Consum de apă pentru 900 pui de carne Consumption of water for 900 chicken broilers

Nr. crt. Consumatori U.M. Cantitatea Cnsum Consum total

m3/zi l/zi/cons Total l/zi 1 Pui de carne capete 900 0,28 252 0,252 2 Consum menajer persoane 2 60 120 0,120 3 Utilaje bucăţi 6 150 900 0,9 4 Spaţii verzi m2 100 2 200 0,2 5 Alei m2 120 2 240 0,24 6 TOTAL - - - - 1,712

Prognoza consumului de apă pentru o micro-fermă cu o capacitate de 3ooo capete pe serie este

prezentat în tabelul 6.15.

Tabelul 6.15/Table 6.15

Consum de apă pentru 3000 pui de carne Consumption of water for 3000 chicken broilers

Nr. crt.

Consumatori U.M. Cantitatea consum Consum total m3/zi l/zi/cons Total l/zi

1 Pui de carne capete 3000 0,28 840 0,84 2 Consum enajer persoane 3 60 180 0,18 3 Utilaje bucăţi 15 150 2250 2,25 4 Spaţii verzi m2 400 2 800 0,8 5 Alei m2 500 2 400 1,0 6 TOTAL - - - - 5,02

Datorită faptului că la găinile ouătoare consumurile sunt aproximativ egale nu vom mai

prezenta valorile obţinute în urma calculaţiei consumului de apă.

2. Pentru calculul consumului maxim, Qmax./zi, se iau în calcul nu numai consumatorii dar şi

pierderile înregistrate de la sursă până la consumator.

Qmax./zi = Kf×Kzi×Qmed.nec/zi

unde: Kf - reprezintă coeficientul de folosire a instalaţiei (adăpătorile curg), Kzi – coeficientul de utilizare

zilnică sau de neuniformitate a consumului (vara consumul de apă este mai mare decât iarna).

1. Rezerva pentru incendiu, conform normelor P.S.I. existente în domeniu precizează că instalaţia

de apă trebuie să furnizeze Qincendiu = 2,5......5 l/s timp de două ore astfel avem Qincendiu =

5l/s×2h×3600 = 36000l/s = 36 m3/2h. Această cantitate trebuie înmagazinată pentru a putea fi

folosită oricând astfel Qsursă(debitul la sursă)= Qmax/s+Qincendiu.

6.2.3. CUIBARE ŞI STINGHII DE ODIHNĂ PENTRU GĂINILE OUĂTOARE În adăposturile pentru creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare, apar şi alte tipuri de utilaje,

cum ar fi cuibarele şi stinghiile de odihnă. Construcţia acestora este relativ simplă, dar trebuie reţinut

Page 45: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

43

că acestea îndeplinesc anumite condiţii obligatorii.

RECOLTAREA OUĂLOR

Recoltarea ouălor se realizează cu ajutorul cuibarelor, care asigură câteva condiţii esenţiale fig.

6.64 . Este vorba de a ocupa un spaţiu cât mai mic în adăpost, să asigure confortul păsărilor ouătoare,

un acces uşor. Cuibarele previn şi ouatul direct pe pardosea şi implicit micşorează numărul de ouă

murdare.

Din punct de vedere al dimensiunilor, în fig. 6.65, 6.66, 6.67, 6.68 sunt redate detaliile

constructive ale acestui tip de utilaj zootehnic. Trebuie să specificăm că în spatele cuibarelor sunt

practicate uşiţe de acces de unde îngrijitorul recoltează ouăle. Pentru economisirea spaţiului din

adăpost acestea se vor dispune pe două nivele sau trei nivele.

Înălţimea care este prevăzută în aceste detalii, este optimul pentru găinile ouătoare. Cuibarele

se pot realiza din lemn sau material plastic dar trebuie ca toate suprafeţele acestora să fie uşor de

decontaminat. Un cuibar de aceste dimensiuni asigură spaţiul pentru 6 găini ouătoare.

Fig.6.65. Cuibare – detalii constructive Fig.6.65. Nest boxes - construction details

Fig.6.66. Cuibare – detalii constructive

Fig.6.66. Nest boxes - construction details

Fig.6.64. Cuibare – detalii constructive Fig.6.64. Nest boxes - construction details

Page 46: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

44

Fig.6.67. Cuibare – detalii constructive Fig.6.67. Nest boxes - construction details

Fig.6.68. Cuibare – detalii constructive Fig.6.68. Nest boxes - construction details

STINGHII DE ODIHNĂ

Stinghiile de odihnă se amplasează în halele de exploatare a găinilor ouătoare, însă-şi din

denumire vă puteţi da seama de rolul acestora. Ca şi dimensiuni constructive, în fig. 6.69 [99] sunt

redate detaliile necesare. Stinghiile de odihnă se construiec din lemn sau alte tipuri de materiale, dar

trebuie să fie rezistente la greutatea exercitată de păsări, să fie rezistente la coroziunea factorilor

chimici din adăposturi cât şi uşor de spălat.

Fig.6.69. Stinghii de odihnă – detalii constructive Fig.6.69. Perches to rest - construction details

O atenţie deosebită trebuie să se acorde distanţei dintre stinghii cât şi suprafaţa de stinghie

alocată fiecărei găini. În fig. 6.70 se observă că păsările stau confortabil pe stinghiile de odihnă, deci

acestea au fost corect realizate şi a fost asigurat spaţiu pentru fiecare pasăre.

Fig.6.70. Stinghii de odihnă -detalii constructive Fig.6.70. Perches to rest – construction details

Page 47: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

45

6.2.4. MECANIZAREA EVACUĂRII DEJECŢIILOR

În adăpostul aerisit şi curat se va introduce un strat de 10-20 cm de aşternut pe toată suprafaţa

halei. Acesta trebuie să fie întins uniform, să nu fie infestat cu mucegai, curat şi uscat. Ca aşternut se

poate folosi rumeguşul de lemn, paie tocate, deşeuri de hârtie etc. tabelul 6.16. Sub aşternut

recomandăm presărarea unui strat de var nestins, pentru menţinerea acestuia într-o stare de curăţenie

cât mai bună. Varul nestins absoarbe umiditatea din aşternut şi în contact cu apa degajă oxigen şi se

produce o uşoara încălzire a aşternutului permanent. În acelaşi timp acesta mai prezintă şi un efect

“cid” asupra agenţilor microbieni.

Tabelul 6.16/Table 6.16

Caracteristicile materialelor folosite ca aşternut în adăposturile de păsări Characteristics of the materials used as bedding in shelters broilers]

Tipul aşternutului Caracterisiticile aşternutului

Rumeguş de lemn Absorbţie şi biodegradare bună, contaminare scăzută, uneori poate apărea fenomenul de fermentare.

Paie tocate Paiele de grâu sunt cele mai bune dintre toate celelalte paie de cereale, dar există riscul contaminării cu substanţe chimice. Un aşternut bun este şi acela din paie de grâu tocate şi rumeguş de lemn în proporţii egale.

Deşeuri de hârtie Este greu de menţinut în condiţii de umiditate optimă. Nu se vor folosi deşeuri de foaie velină.

Coji de seminţe şi de cereale

Nu sunt bune absorbante, se pot folosi mai bine în amestec cu alte materiale. Păsările au tendinţa să consume aşternutul.

Pleava de cereale În general nu este recomandată, produce praf şi păsările au tendinţa să consume aşternutul.

Nisip Folosit de obicei în zonele aride sau deşertice pe pardoseală de beton. Se administrează bine, dar păsările pot avea dificultăţi de deplasare dacă aşternutul nu este împrăştiat uniform.

Pentru decontaminarea aşternutului, acesta se va introduce în adăpost cu o săptămână înainte de

populare şi se va folosi formolul sub formă de aerosoli. Înainte de a introduce aşternutul în hala de

producţie trebuie avut în vedere ca pardoseala să fie încălzită şi să nu prezinte umezeală

Aşternutul folosit are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea normală a păsărilor, un

aşternut murdar, umed duce la mărirea ratei de îmbolnăviri cât şi la apariţia de pododermatite.

Fig.6.71. Tractor cu lamă Fig.6.71. Tractor blade

Page 48: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

46

Curăţenia aşternutului este condiţonată într-o mare măsură de funcţionarea corespunzatoare a

adăpătorilor (aceasta fiind una din cauzele apariţiei umezelii şi implicit a deteriorării aşternutului) cât

şi respectarea densităţii optime pe m2.

Din punct de vedere al evacuării aşternutului (amestecat cu dejecţii), acesta se poate scoate din adăpost

manual, dar pentru capacităţile mai mari de 300 capete de păsări recomandăm folosirea tractoarelor de

capacitate mică (15 cai putere) cu lamă fig. 6.71. Transportul aşternutului împreună cu dejecţiile, de la

adăpost, se realizează cu o remorcă care trebuie să fie acoperită cu o prelată, pentru a preveni

împrăştierea acestuia pe traseul de la adăpost la platforma de dejecţii.

Evacuarea aşternutului folosit se realizează la sfârşitul fiecărei serii, în caz de necesitate (deteriorarea

rapidă a aşternutului în anumite zone din adăpost) se poate completa zona afectată cu un aşternut curat.

6.2.5. SCHEMA ELECTRICĂ PENTRU MODELUL DE EXPLOATAŢIEI CERCETAT 6.2.5.1. PRINCIPII DE AUTOMATIZARE A FLUXULUI TEHNOLOGIC

În conceperea schemei electrice pentru adăposturile de păsări s-au urmărit următoarele

obiective şi anume:

• Un preţ de cost cât mai redus.

• Un grad avansat de automatizare care să permită angajarea unor operatori umani fără un

nivel prea ridicat de pregătire.

• Simularea răsăritului şi apusului în hala de producţie.

• Componentele utilizate să nu fie produse exclusiv pentru creşterea şi exploatarea păsărilor,

aşadar acestea să fie la îndemâna oricui şi să poată fi achiziţionate la un preţ competitiv.

Astfel dacă încălzirea şi iluminatul funcţionează automat, când se depăşeşte un anumit nivel de

umiditate, acest fapt este semnalizat acustic şi luminos. Operatorul va porni ventilaţia (prin BP şi V2) o

va lăsa în funcţiune un timp prescris de către tehnolog iar în final o va opri (prin BO). Este importantă

alegerea judicioasă a histerezisului atât pentru umiditate cât şi pentru temperatură în scopul reducerii

numărului de conectări-deconectări ale contactorului de încălzire K sau al cererilor de ventilaţie pentru

operatorul uman.

Rezistenţa prizei de pământ aflată în imediata proximitate a halei de producţie nu trebuie sa

depăşească 4 Ω şi nu trebuie să fie utilizată împreună cu paratrăsnetul. Între priza de pământ a

paratrăsnetului şi priza de pământ a clădirii nu trebuie să existe legătură galvanică iar între ele distanţa

trebuie să fie de minim 30 m. În cazul în care rezistenţele de încălzire sunt dotate cu ventilatoare

pentru circularea aerului, consumul de energie se poate reduce cu până la 25%.

Page 49: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

47

Fi

g.6.

74.

Sch

ema

elec

trică

a adăp

ostu

lui

Fig.

6.74

. A

shel

ter E

lect

ric

Sche

me

Page 50: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

48

6.2.5.2. PROGRAMAREA TIMERILOR PENTRU SIMULAREA RĂSĂRITULUI ŞI APUSULUI PENTRU BECURI FLUORESCENTE

Programarea timerilor se realizează având în vedere fig. 6.75. existând mai multe variante.

Fig.6.75. Programare timerilor

Fig.6.75. Programming timer Numărul timerilor utilizate (2, 3,4 sau mai multe) depind de: cerinţele privind simularea cât

mai fidelă a apusului şi a răsăritului; numărul total de becuri; posibilitatea de grupare a becurilor în

funcţie de distribuţia lor spaţială în cadrul halei; după studierea eficienţii unor programe de lumină cât

şi simularea răsăritului şi apusului, unii autori au ajuns la concluzia că tranziţia de la lumină şi

întuneric, cât şi invers trebuie să se realizeze întrun interval de timp de 40-50 minute şi cu o scădere

graduală, sau creştere, a intensităţii luminoase în minim 5 trepte.

Programare Timere

Varianta 1 – 2 Timere

Ton = T ciclu lumină – 10 min

Tof = T ciclu întuneric + 10 min

Tlumină maximă = T ciclu lumină – 20 min

Varianta 2 – 3 Timere

Ton = T ciclu lumină – (2*7 min)

Tof = T ciclu întuneric + (2*7 min)

Tlumină maximă = T ciclu lumină – (4*7 min)

Varianta 2 – 3 Timere

Ton = T ciclu lumină – (3*7 min)

3 Timere

2 Timere

4 Timere

Timer 1Timer 2

Timer 1Timer 2

Timer 3

Timer 1Timer 2

Timer 3Timer 4

t

t

t

T ciclu lumină T ciclu întuneric

Page 51: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

49

Tof = T ciclu întuneric + (3*7 min)

Tlumină maximă = T ciclu lumină – (6*7 min)

Pornirea timerelor

Se alege drept moment „zero” un moment convenabil al zilei. după care toate timerele sunt

programate (Ton respectiv Tof) ele se pornesc astfel:

• se porneşte primul timer, apoi după 10 minute al doilea;

• se porneşte primul timer, după 7 minute al doilea şi după alte 7 minute al treilea;

• se porneşte primul timer, după 7 minute al doilea, după alte 7 minute al treilea şi în final

după alte 7 minute se porneşte al patrulea timer.

6.2.5.3. CIRCUIT SPECIALIZAT DE ILUMINAT PENTRU SIMULAREA

APUSULUI ŞI RĂSĂRITULUI CU BECURI CU INCANDESCENŢĂ

În acest caz becurile nu sunt grupate şi nu sunt alimentate în mod diferit, ci toate becurile sunt

cu incandescenţă şi sunt alimentate în mod identic (fig. 6.76).

Iluminarea variabilă se realizează prin alimentarea tuturor becurilor cu tensiune variabilă în

trepte prin intermediul unui autotransformator special proiectat şi realizat, şi a unor contacte normal

deschise (k1, k2, k3) aparţinând unor relee din schema de comandă.

Tensiunile U1, U2, U3, respectiv numerele aferente de spire ale autotransformatorului se

determină plecând de la cerinţa conform căreia P1= 25% Pnom; P2= 50% Pnom; P3 = 75% Pnom

Dacă k5 şi k4 se închid atunci se manifestă puterea P = 100% Pnom şi lumina este maximă. Dacă k5

râmâne rămâne deschis, atunci este întuneric iar puterea dispată pe becuri nulă.

Dacă k5 este închis iar contactele se închid în ordinea k1, k2, k3, k4 atunci se simulează răsăritul.

6.3. DATE EXPERIMENTALE OBŢINUTE

Locaţia 1 – a fost în comuna Miroslava, judeţul Iaşi

Experienţele s-au desfăşurat în gospodăria fermierului Constantin Cazacu în vârstă de 43 de

Fig.6.76. Circuit specializat pentru iluminat Fig.6.76. Specialized lighting circuit

Page 52: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

50

ani, domiciliat în comuna Miroslava. Acesta are în proprietate 2,35 ha teren arabil şi deţine un efectiv

de 35 de păsări rasă autohtonă crescute în sistem gospodăresc.

Efectivul de 300 pui de carne a fost crescut în două serii în perioada mai-septembrie 2006 într-

un spaţiu deja existent conform tehnologiei experimentate. Puii de carne au fost livraţi în viu la

populaţie la o greutate medie în viu de 2,3 kg obţinut în 44 de zile. Pentru auto-consum au fost opriţi

50 de pui. Hibridul de carne utilizat a fost Hubbard Isa achiziţionaţi de la staţia de incubaţie de la

Avicola Focşani. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 6.17 şi tabelul 6.17.

Tabelul 6.17/Table 6.17

Tabel centralizator greutăţi corporale, consum de furaje şi număr de pui Seria I 8.05.2006 – 18.06.2006

Table centralizing body weight, feed consumption and number of chicks Series I 8.05.2006 - 18.06.2006

Perioada Anul 2006

Greutate coRporală (g/pui)

Consum de furaj (g/pui)

Număr de pui (buc.)

Ziua 1 8.05 44,5 0 300 Ziua 7 14.05 158 159 297 Ziua 14 11.05 418 562 294 Ziua 21 28.05 798 1162 293 Ziua 28 4.06 1296 1192 293 Ziua 35 11.06 1736 3021 292 Ziua 42 18.06 2356 4230 292

În tabelul 6.18 sunt prezentate valorile obţinute pentru a doua serie de pui crescută în locaţia 1.

Diferenţele obţinute între cele două serii sunt nesemnificative.

Tabelul 6.18/Table 6.18

Tabel centralizator greutăţi corporale, consum de furaje şi număr de pui Seria II 24.07.2006 – 4.09.2006

Table centralizing body weight, feed consumption and number of chicks Series II 24.07.2006 - 4.09.2006

Perioada Anul

2006 Greutate coRporală

(g/pui) Consum de furaj (g/pui)

Număr de pui (buc.)

Ziua 1 24.07 46 0 300 Ziua 7 30.07 162 161 299 Ziua 14 6.08 429 543 297 Ziua 21 13.08 822 1153 294 Ziua 28 20.08 1311 2015 293 Ziua 35 27.08 1812 3011 291 Ziua 42 4.09 2395 4176 291

Locaţia 2 – a fost în comuna Grajduri, judeţul Iaşi

Experienţele s-au desfăşurat în gospodăria fermierului Nicolae Cotruţă în vârstă de 48 de ani,

Page 53: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

51

domiciliat în comuna Grajduri, sat Grajduri. Acesta are în proprietate 3,05 ha teren agricol din care

1,05 cultivat cu porumb, 1,46 păsuni naturale şi 0,45 plante de nutreţ. Efectivul de animale deţinut este

46 de găini rasă autohtonă crescute în sistem gospodăresc, o vacă de lapte şi 3 viţei la îngrăşat pentru

carne.

Efectivul de 300 găini ouătoare a fost crescut în perioada 2006-2007 în spaţii deja existente

conform tehnologiei experimentate. Ouăle obţinute au fost valorificate pe plan local.

Hibridul de ouă utilizat a fost HY-Line Brown cumpărat de la firma DROSERA S.R.L. Carei,

jud Satu Mare.

În tabelul 6.19 sunt prezentate rezultatele obţinute în peroada de creştere puicuţe ouătoare

vârsta 0-18 săptămâni.

Tabelul 6.19/Table 6.19 Tabel centralizator, consum de furaje Seria I 6.04.2006 – 10.08.2006

Synoptic table, feed consumption of Series I 6.04.2006 - 10.08.2006

Perioada Vârsta Consum furaje (gr/pui) Zile Săptămâni /săptămână Cumulat

Demaraj

0-7 1 61,6 61,6 8-14 2 103,4 165 15-21 3 170 335 22-28 4 237 572 29-35 5 302,5 874,5 36-42 6 320,1 1194,6

Creştere

43-49 7 339,9 1534,5 50-56 8 357,5 1892 57-63 9 379,5 2271,5 64-70 10 385 2656,5 71-77 11 401,5 3058 77-84 12 418 3476

Dezvoltare

85-91 13 440 3916 92-98 14 451 4367 99-105 15 473 4840 106-112 16 484 5324

Pre-ouat 113-119 17 517 5841 120-126 18 511,5 6352,5

Datele obţinute în producţie pentru seria de găini ouătoare, categorie puicuţe ouătoare, au fost

comparate cu datele tehnologice recomandate de producătoarul hibridului ouătoar. Din punct de vedere

al grautăţii coporale, a consumului de furaje şi apă cât şi a mortalităţii, puicuţele ouătoare crescute în

condiţiile experimentale s-au încadrat în specificaţiile hibridului. Astfel au fost obţinute următoarele

valori : greutate corporală 1,6 kg, consum cumulat de furaj 6352,5/pui. În tabelele 6.20 şi 6.21 sunt

prezentate producţiile obţinute de la seria I – 10.08.2006-04.10.2007. perioada de producţie I-V găini

ouătoare în locaţie 2 unde s-au desfăşurat experienţele.

Page 54: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

52

Tabelul 6.20/Table 6.20

Tabel centralizator, consum de furaje şi producţie de ouă Seria I 10.08.2006-04.10.2007

Synoptic table, feed consumption and egg production of Series I 10.08.2006 04.10.2007

Vârsta (săptămâni)

Consum furaje gr/pui /saptamana

Consum furaje (gr/pui) cumulat

Nr. ouă/săpt.efectiv 300 găini ouătoare

18 511,5 6352,5 110 19 556 6908 362 20 572 7480 845

TOTAL PERIOADA I - - 1317 21 603 7587,8 1335 22 693 8280,8 1603 23 700 8980,8 1780 24 705,8 9686,6 1728 25 712,8 10399,4 1742 26 726 11125,4 1762 27 732,6 11858 1770 28 732,6 12590,6 1781 29 739,2 13329,8 1780 30 739,2 14069 1779 31 739,2 14808,2 1775 32 745,8 15554 1768

TOTAL PERIOADA II 8569,2 20603 33 745,8 16299,8 1763 34 752,4 17052,2 1752 35 752,4 17804,6 1749 36 759 18563,6 1741 37 759 19322,6 1732 38 759 20081,6 1728 39 759 20840,6 1721 40 765,6 21606,2 1718 41 765,6 22371,8 1712 42 765,6 23137,4 1708 43 765,6 23903 1693 44 765,6 24668,6 1681

TOTAL PERIOADA III - 9114,6 20698 45 765 26072,2 1672 46 765,6 26837,8 1668 47 765,6 27603,4 1661 48 765,6 28369 1653 49 765,6 29134,6 1642 50 765,6 29900,2 1635 51 765,6 30665,8 1623 52 765,6 31431,4 1612 53 765,6 32197 1601 54 765,6 32962,6 1594 55 765,6 33728,2 1585

TOTAL PERIOADA IV - 9059,6 17946

Producţia de ouă a perioada 18-55 săptâmâni a fost de 17946 de ouă pentru 300 găini ouătoare

cu un consum cumulat pe cap de găină de 9059,6 gr/pui

Page 55: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

53

Tabelul 6.21/Table 6.21

Tabel centralizator, consum de furaje şi producţie de ouă Seria I 10.08.2006-04.10.2007

Synoptic table, feed consumption and egg production of Series I 10.08.2006 04.10.2007

Vârsta

(săptămâni) Consum furaje gr/pui /saptamana

Consum furaje (gr/pui) cumulat

Nr. ouă/săpt.efectiv 300 găini ouătoare

56 765,6 34493,8 1568 57 765,6 35259,4 1556 58 765,6 36025 1538 59 765,6 36790,6 1535 60 765,6 37556,2 1522 61 765,6 38321,8 1516 62 765,6 39087,4 1503 63 765,6 39853 1492 64 765,6 40618,6 1481 65 765,6 41384,2 1472 66 765,6 42149,8 1462 67 765,6 42915,4 1451 68 765,6 43681 1436 69 765,6 44446,6 1425 70 765,62 45212,22 1414 71 765,58 45977,8 1409 72 765,6 46743,4 1396 73 765,6 47509 1386 74 765,6 48274,6 1372 75 765,6 49040,2 1365 76 765,6 49805,8 1335 77 765,6 50571,4 1225

TOTAL PERIOADA V - 16843,2 31859 TOTAL PERIOADE I+II+III+IV+V - 92423

Din datele obţinute se observă că la un efectiv de 300 găini ouătore, crescute în condiţiile

tehnologice experimentate s-au obţinut un număr total de ouă de 92423 cu un consum cumulat pe cap

de găină de 16843,2 gr/pui

Locaţia 3 – a fost în comuna Schitu Duca, sat Poieni judeţul Iaşi

Experienţele s-au desfăşurat în gospodăria fermierului Dan Cantea în vârstă de 39 de ani,

domiciliat în comuna Schitu Duca sat Poieni. Acesta are în proprietate 6,39 ha teren agricol din care

2,35 cultivat cu porumb, 3,05 păsuni naturale şi 0,60 plante de nutreţ. Efectivul de animale deţinut este

160 de găini rasă autohtonă crescute în sistem gospodăresc, 3 vaci de lapte şi 10 viţei la îngrăşat pentru

carne.

Efectivul de 900 găini ouătoare a fost crescut în anul 2007 într-un spaţiu deja existent conform

tehnologiei experimentate. Ouăle obţinute au fost valorificate pe plan local. Hibridul de ouă utilizat a

fost HY-Line Brown achiziţionaţi de la DROSERA S.R.L. Carei, jud Satu Mare.

În tabelul 622 sunt prezentate rezultatele obţinute în peroada de creştere puicuţe ouătoare

vârsta 0-18 săptămâni pentru un efectiv de 900 capete..

Page 56: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

54

Tabelul 6.22/Table 6.22

Tabel centralizator, consum de furaje Seria I 5.03.2007-9.07.2007 Synoptic table, feed consumption of Series I 5.03.2007 9.07.2007

Perioada Vârsta Consum furaje (gr/pui)

Zile Săptămâni /săptămână Cumulat

Demaraj

0-7 1 61,6 61,6 8-14 2 103,4 165 15-21 3 170 335 22-28 4 237 572 29-35 5 302,5 874,5 36-42 6 320,1 1194,6

Creştere

43-49 7 339,9 1534,5 50-56 8 357,5 1892 57-63 9 379,5 2271,5 64-70 10 385 2656,5 71-77 11 401,5 3058 77-84 12 418 3476

Dezvoltare

85-91 13 440 3916 92-98 14 451 4367 99-105 15 473 4840 106-112 16 484 5324

Pre-ouat 113-119 17 517 5841 120-126 18 511,5 6352,5

În tabelele 6.23, 6.24 şi 6.25 sunt prezentate producţiile obţinute de la seria I – 10.08.2006-04.10.2007. perioada de producţie I-V găini ouătoare în locaţie 3 unde s-au desfăşurat experienţele pentru un efectiv de 900 capete găini ouătoare

Tabelul 6.23/Table 6.23 Tabel centralizator, consum de furaje şi producţie de ouă Seria I 9.07.2007-1.09.2008

Synoptic table, feed consumption and egg production of Series I 9.07.2007 1.09.2008

Vârsta (săptămâni)

Consum furaje (gr/pui)

/săptamână

Consum furaje (gr/pui)

cumulat

Nr. ouă/săpt.efectiv 900 găini ouătoare

18 511,5 6352,5 330 19 556 6908 1086 20 572 7480 2535

TOTAL PERIOADA I - - 3951 21 603 7587,8 4005 22 693 8280,8 4809 23 700 8980,8 5340 24 705,8 9686,6 5184 25 712,8 10399,4 5226 26 726 11125,4 5286 27 732,6 11858 5310 28 732,6 12590,6 5343 29 739,2 13329,8 5640

Page 57: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

55

Tabelul 6.24/Table 6.24

Tabel centralizator, consum de furaje şi producţie de ouă Seria I 9.07.2007-1.09.2008 Synoptic table, feed consumption and egg production of Series I 9.07.2007 1.09.2008

Vârsta (săptămâni)

Consum furaje (gr/pui) /săptamână

Consum furaje (gr/pui) cumulat

Nr. ouă/săpt.efectiv 900 găini ouătoare

30 739,2 14069 5637 31 739,2 14808,2 5625 32 745,8 15554 5604

TOTAL PERIOADA II 8569,2 63009 33 745,8 16299,8 5589 34 752,4 17052,2 5556 35 752,4 17804,6 5547 36 759 18563,6 5523 37 759 19322,6 5496 38 759 20081,6 5484 39 759 20840,6 5463 40 765,6 21606,2 5454 41 765,6 22371,8 5436 42 765,6 23137,4 5424 43 765,6 23903 5379 44 765,6 24668,6 5343

TOTAL PERIOADA III - 9114,6 65694 45 765 26072,2 5316 46 765,6 26837,8 5304 47 765,6 27603,4 5283 48 765,6 28369 5259 49 765,6 29134,6 5226 50 765,6 29900,2 5205 51 765,6 30665,8 5169 52 765,6 31431,4 5136 53 765,6 32197 4803 54 765,6 32962,6 5082 55 765,6 33728,2 5055

TOTAL PERIOADA IV - 9059,6 56838 56 765,6 34493,8 5004 57 765,6 35259,4 4968 58 765,6 36025 4914 59 765,6 36790,6 4905 60 765,6 37556,2 4866 61 765,6 38321,8 4848 62 765,6 39087,4 4809 63 765,6 39853 4776 64 765,6 40618,6 4743 65 765,6 41384,2 4716

Page 58: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

56

Tabelul 6.25/Table 6.25 Tabel centralizator, consum de furaje şi producţie de ouă Seria I 9.07.2007-1.09.2008

Synoptic table, feed consumption and egg production of Series I 9.07.2007 1.09.2008

Vârsta (săptămâni)

Consum furaje (gr/pui) /săptamână

Consum furaje (gr/pui) cumulat

Nr. ouă/săpt.efectiv 900 găini ouătoare

66 765,6 42149,8 4686 67 765,6 42915,4 4653 68 765,6 43681 4608 69 765,6 44446,6 4575 70 765,62 45212,22 4542 71 765,58 45977,8 4527 72 765,6 46743,4 4488 73 765,6 47509 4458 74 765,6 48274,6 4416 75 765,6 49040,2 4395 76 765,6 49805,8 4305 77 765,6 50571,4 3975

TOTAL PERIOADA V - 16843,2 102177 TOTAL PERIOADE I+II+III+IV+V - 291669

Locaţia 4 – a fost în comuna Ciorteşti, sat Coropceni judeţul Iaşi Experienţele s-au desfăşurat

în pătulul de porumb construit înainte de 1989 fiind o fostă bază de recepţie a cerealelor. Acesta a

necesitat o investiţie mai mare pentru realizarea pereţilor, tavanului şi izolaţiei plus echipamentele

folosite. Pentru pereţi şi tavan a fost folosit lemnul, iar ca izolator al clădirii au fost folosite deşeurile

textile, bevatex. Prima serie de pui de carne crescută a fost de 300 capete în martie 2005 ca la sfârşitul

anului efectivul populat să fie de 3000 capete pui de carne conform tehnologiei experimentate. Aceştia

au fost livraţi în viu pe plan local. Hibridul de carne utilizat a fost Hubbard Isa, Ross 308 şi Cobb 500

achiziţionaţi de la staţiile de incubaţie de la Avicola Focşani şi de la Avitop Iaşi. În tabelul 6.26 sunt

prezentate producţiile obţinute pentru seria I 3.03.2005 – 15.04.2005 hibridul de carne utilizat fiind

Hubbard Isa.

Tabelul 6.26/Table 6.26 Tabel centralizator greutăţi corporale, consum de furaje şi număr de pui

Seria I 3.03.2005 – 15.04.2005 hibrid - Hubbard Isa Table centralizing body weight, feed consumption and number of chicks

Series I 3.03.2005 - 15.04.2005 hybrid Hubbard Isa

Perioada Anul 2006

Greutate coRporală (g/pui)

Consum de furaj (g/pui)

Număr de pui (buc.)

Ziua 1 3.03 45 0 300 Ziua 7 9.03 162 159 298 Ziua 14 18.03 422 531 297 Ziua 21 25.03 829 1172 295 Ziua 28 1.04 1296 2015 293 Ziua 35 8.04 1796 3015 292 Ziua 42 15.04 2373 4323 291

Page 59: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

57

În tabelul 6.27 sunt prezentate producţiile obţinute pentru seria II 17.05.2005 – 26.06.2005

hibridul de carne utilizat fiind Ross 308

Tabelul 6.27/Table 6.27 Tabel centralizator greutăţi corporale, consum de furaje şi număr de pui

Seria II 17.05.2005 – 26.06.2005 hibrid – Ross 308 Table centralizing body weight, feed consumption and number of chicks

Series II 17.05.2005 - 26.06.2005 hybrid - Ross 308

Perioada Data 2006

Greutate coRporală (g/pui)

Consum de furaj (g/pui)

Număr de pui (buc.)

Ziua 1 17.05 44 0 900 Ziua 7 23.05 164 153 897 Ziua 14 30.05 418 484 894 Ziua 21 6.06 808 1120 887 Ziua 28 13.06 1298 2008 884 Ziua 35 20.06 1796 3023 880 Ziua 42 27.06 2412 4329 878

În tabelul 6.28 sunt prezentate producţiile obţinute pentru seria III 4.08.2005 – 13.09.2005

hibridul utilizat fiind Cobb 500

Tabelul 6.28/Table 6.28 Tabel centralizator greutăţi corporale, consum de furaje şi număr de pui

Seria III 4.08.2005 – 13.09.2005 hibrid – Cobb 500 Table centralizing body weight, feed consumption and number of chicks

Series III 4.08.2005 - 13.09.2005 hybrid - Cobb 500

Perioada Anul 2006

Greutate coRporală (g/pui)

Consum de furaj (g/pui)

Număr de pui (buc.)

Ziua 1 4.08 44 0 3000 Ziua7 10.08 169 162 2985

Ziua 14 17.08 473 523 2978 Ziua 21 24.08 893 1196 2968 Ziua 28 31.08 1389 2169 2963 Ziua 35 7.09 1964 3362 2959 Ziua 42 14.09 2497 4736 2948 În tabelul 6.29 sunt prezentate producţiile obţinute pentru seria IV 10.10.2005 – 19.11.2005

hibridul utilizat fiind Cobb 500

Tabelul 6.29/Table 6.29 Tabel centralizator greutăţi corporale, consum de furaje şi număr de pui

Seria IV 10.10.2005 – 19.11.2005 hibrid – Cobb 500 Table centralizing body weight, feed consumption and number of chicks

Series IV 10.10.2005 - 19.11.2005 hybrid - Cobb 500

Perioada Anul 2006

Greutate coRporală (g/pui)

Consum de furaj (g/pui)

Număr de pui (buc.)

Ziua 1 10.10 46 0 3000 Ziua 7 16.10 172 155 2982 Ziua 14 23.10 478 519 2976 Ziua 21 30.10 903 1193 2969 Ziua 28 6.11 1425 2153 2956 Ziua 35 13.11 2015 3342 2950 Ziua 42 20.11 2569 4713 2945

În urma efectuării cercetărilor conform tehnologiei adoptate, am obţinut următoarele rezultate:

Page 60: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

58

În cazul puilor de carne pentru seria crescută în perioada 8.05.2006 - 18.06.2006, efectiv

exploatat 300 capete, hibrid Hubbard Isa:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2356 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4230 gr;

• Mortalitate 2,66%;

• Indice de conversie a furajului 1,79%

Pentru seria de pui crescută în perioada 24.07.2006 -3.09.2006, efectiv exploatat 300 capete

hibrid Hubbard Isa:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2395 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4176 gr;

• Mortalitate 3%;

• Indice de conversie a furajului 1,71%

Pentru seria de pui crescută în perioada 3.03.2005 – 15.04.2005, efectiv exploatat 300 capete

hibrid Hubbard Isa:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2373 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4323 gr;

• Mortalitate 3%;

• Indice de conversie a furajului 1,82%

Media pe cele trei serii crescute în condiţiile tehnologiei experimentate pentru un efectiv de

300 capete de pui de carne fiind de:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2374,7 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4243 gr;

• Mortalitate 2,89%;

• Indice de conversie a furajului 1,79%

Hibridul de carne utilizat Hubbard Isa, conform ghidului tehnologic are următorii parametri:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2401 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4112 gr;

• Indice de conversie a furajului 1,71%

După cum se observă din datele comparative: greutăţi corporale, consumuri de furaje, indici de

conversie a furajului, pentru cele trei serii de pui crescute în efective de 300 capete, diferenţele sunt

nesemnificative, ceea ce demonstrează că soluţia tehnologică adoptată pentru creşterea şi exploatarea

puilor de carne este viabilă din punct de vedere tehnologic cât şi economic. Consumul mai mare de

furaj obţinut, comparativ cu ghidurile tehnologice se pot datora mai multor factori, factori care nu ţin

neapărat de tipul de tehnologie aplicat. În genere aceşti factori pot fi de natură nutriţionali.

În cazul puilor de carne pentru seria crescută în perioada 17.05.2005 – 26.06.2005, efectiv

Page 61: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

59

exploatat 900 capete, hibrid Ross 308:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2412 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4329 gr;

• Mortalitate 2,44%;

• Indice de conversie a furajului 1,79%

Hibridul de carne utilizat Ross 308, conform ghidului tehnologic are următorii parametri:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2474 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4258 gr;

• Indice de conversie a furajului 1,72%

După cum se observă din datele comparative: greutăţi corporale, consumuri de furaje, indici de

conversie a furajului, pentru seria de pui crescute în efective de 900 capete, diferenţele sunt

nesemnificative, ceea ce demonstrează că soluţia tehnologică adoptată pentru creşterea şi exploatarea

puilor de carne este viabilă din punct de vedere tehnologic cât şi economic.

În cazul puilor de carne pentru seria crescută în perioada 4.08.2005 – 13.09.2005 , efectiv

exploatat 3000 capete, hibrid Cobb 500:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2497 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4736 gr;

• Mortalitate 1,74%;

• Indice de conversie a furajului 1,89%

În cazul puilor de carne pentru seria crescută în perioada 10.10.2005 – 19.11.2005, efectiv

exploatat 3000 capete, hibrid Cobb 500:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2569 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4713 gr;

• Mortalitate 1,83%;

• Indice de conversie a furajului 1,83%

Media pe cele două serii crescute în condiţiile tehnologiei experimentate pentru un efectiv de 3000

capete de pui de carne fiind de:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2533 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4724,5 gr;

• Mortalitate 1,78%;

• Indice de conversie a furajului 1,86%

Hibridul de carne utilizat Cobb 500, conform ghidului tehnologic are următorii parametri:

• Greutate corporală medie la vârsta de 42 de zile – 2633,7 gr;

• Consum de furaj mediu pe pui - 4622,4 gr;

• Indice de conversie a furajului 1,76%

Page 62: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

60

După cum se observă din datele comparative: greutăţi corporale, consumuri de furaje, indici de

conversie a furajului, pentru seriile de pui crescute în efective de 3000 capete, diferenţele sunt

nesemnificative, ceea ce demonstrează că soluţia tehnologică adoptată pentru creşterea şi exploatarea

puilor de carne este viabilă din punct de vedere tehnologic cât şi economic.

Pentru seria de găini ouătoare crescută în perioada 6.04.2006 – 04.10.2007, efectiv exploatat

300 capete hibrid HY-Line Brown:

• Producţie medie de ouă – 317 ouă/găină;

• Consum de furaj mediu consumat per ou - 159,22 gr;

• Mortalitate 2,8%;

Hibridul de găini ouătoare HY-Line Brown, date conform ghidului tehnologic:

• Potenţial genetic (19-80 săptămâni) – 357 ouă

• Producţia de ouă/efectiv mediu (19-80 săptămâni) – 351 ouă

• Furaje consumate: pe ou – 113 g

După cum se observă din datele comparative: consumuri de furaje/ou, număr de ouă pe pasăre,

pentru seriile de găini ouătoare crescute în efective de 300 capete, diferenţele sunt nesemnificative,

ceea ce demonstrează că soluţia tehnologică adoptată pentru creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare

este viabilă din punct de vedere tehnologic cât şi economic. Producţia de ouă este influenţată şi de doi

factori principali (d.p.d.v. nutriţional): cantitatea de nutreţ combinat consumat de păsări, calitatea de

nutreţului combinat administrat.

Pentru seria de găini ouătoare crescută în perioada 5.03.2007 – 1.09.2008, efectiv exploatat 900

capete hibrid HY-Line Brown:

• Producţie medie de ouă – 336 ouă/găină;

• Consum de furaj mediu consumat per ou - 150,32 gr;

• Mortalitate 3,6%;

Hibridul de găini ouătoare HY-Line Brown, date conform ghidului tehnologic:

• Potenţial genetic (19-80 săptămâni) – 357 ouă

• Producţia de ouă/efectiv mediu (19-80 săptămâni) – 351 ouă

• Furaje consumate: pe ou – 113 g

După cum se observă din datele comparative: consumuri de furaje/ou, număr de ouă pe pasăre,

pentru seriile de găini ouătoare crescute în efective de 900 capete, diferenţele sunt nesemnificative,

ceea ce demonstrează că soluţia tehnologică adoptată pentru creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare

este viabilă din punct de vedere tehnologic cât şi economic Cheltuieli efectuate în urma aplicării tehnologiei experimentate

În scopul de a vă forma o imagine cât mai completă cu privire la creşterea şi exploatarea puilor

de carne vă vom prezenta datele economice obţinute în condiţiile folosirii tehnologiei prezentate

Page 63: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

61

pentru un efectiv de 300 capete pui de carne. Pentru efectivele mai mari datele sunt similare dar

implicit cantitatea de furaj consumat, cheltuielile cât şi investiţia cu amenajarea adăpostului sunt mai

mari dar şi beneficiul este corespunzător. În tabelul 6.30 este pezentată componenţa reţetei furajere

administrate în perioada de demaraj pentru 300 pui de carne, cantitatea consumată, defalcată pe

categorii cât şi preţul componentelor.

Tabelul 6.30/Table 6.30

Reţetă furajeră, consum şi costuri pentru perioada demaraj Recipe forage consumption and costs for the period starting

Nr. crt.

Tipul nutreţului Participarea în furaj (%)

Cantitatea consumată (kg)

Lei/cantitatea consumată

1 Porumb 60 237 71,1 2 Grâu 1 3,96 1,188 3 Conc. Tip Atico demaraj 10 39,6 91,8918 4 Srot soia 29 114,84 184,49 6 TOTAL 101* 399,36 361,3998

* 1 kg adaus vitaminic - pulvivit cu rol de îmbunătăţire a raţiei din punct de vedere vitaminic 1 kg furaj demaraj = 0,905 lei

În tabelul 6.31 este pezentată componenţa reţetei furajere administrate în perioada de creştere

pentru 300 pui de carne, cantitatea consumată, defalcată pe categorii cât şi preţul componentelor.

Tabelul 6.31/Table 6.31

Reţetă furajeră, consum şi costuri pentru perioada creştere Recipe forage consumption and costs for growth

Nr. crt.

Tipul nutreţului Participarea în furaj (%)

Cantitatea consumată (kg)

Lei/cantitatea consumată

1 Porumb 54 322,38 96,714 2 Grâu 10 59,7 17,91 3 Conc. Tip Atico creştere 10 59,7 136,403 4 Srot soia 25 149,25 239,8 5 Pulvivit 1 5,97 19,182 6 TOTAL 100 597 510,009

1 kg furaj creştere = 0,8543 lei

În tabelul 6.32 este pezentată componenţa reţetei furajere administrate în perioada de finisare

pentru 300 pui de carne, cantitatea consumată, defalcată pe categorii cât şi preţul componentelor.

Tabelul 6.32/Table 6.32 Reţetă furajeră, consum şi costuri pentru perioada finisare

Recipe forage consumption and costs for finishing Nr. crt.

Tipul nutreţului Participarea în furaj %

Cantitatea consumată kg

Lei/cantitatea consumată

1 Porumb 65 227,175 68,153 2 Grâu 10 34,95 10,49 3 Conc. Tip Atico finisare 10 34,95 72,75 4 Srot soia 15 52,425 84,221 5 Pulvivit 1 3,495 11,23 6 TOTAL 101* 352,995 246,844

* 1 kg adaus vitaminic - pulvivit 1 kg furaj finisare = 0,6993 lei

Page 64: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

62

Preţuri componente furaje:

• concentrat Atico tip demaraj – 2,3205 lei/kg;

• concentrat Atico tip creştere – 2,2848 lei/kg;

• concentrat Atico tip finisare – 2,0813 lei/kg;

• porumb boabe - 0,3 lei/kg;

• grâu – 0,3 lei/kg;

• şrot floarea soia – 1,6065 lei/kg;

• pulvivit – 3,2130 lei/kg;

Consumuri de furaje şi greutăţi corporale, în tabelul 6.33 obţinute la un efectiv de 300 pui de

carne la hibridul Hubbard Flex FF în condiţiile aplicării tehnologiei prezentate până acum.

Tabelul 6.33/Table 6.33 Consumuri de furaje şi greutăţi corporale obţinute aplicând tehnologia prezentată

Feed consumption and body weight obtained by applying the technology presented Nr crt.

Vârsta în săpt.

Greutate (grame/pui)

Consum total furaje efectiv

300 pui/kg

Consum furaje gr/pui /săpt.

Consum kg furaj/kg carne

viu/săpt. 1 0 42 - - - 2 I 120 42 140 1,7 3 II 361 123 410 1,7 4 III 795 231 770 1,77 5 IV 1327 294 980 1,84 6 V 1723 303 1010 2,55 7 VI 2340 349,5 1165 1,88 8 TOTAL 2340 1342,5 4475 1,91

În tabelul 6.34 sunt prezentate cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 capete de pui de

carne defalcate pe tipul cheltuielii cât şi pe cantităţile utilizate.

Tabelul 6.34/Table 6.34

Cheltuieli totale pentru un efectiv de 300 capete pui de carne* Total expenditure for a number of 300 heads of chicken broilers*

*Nr. crt.

Tipul cheltuielii Cantitatea (kg)

Lei/ unitate produs

Lei/cantitatea totală

lei/pui Lei/efectiv 300 capete

1 Furaje demaraj 399,36 kg 0,905 361,3998 1,204666 361,3998 creştere 0,8543 kg 0,883524 510,009 1,70003 510,009 finisare 352,995 kg 0,6993 246,844 0,822813 246,844

TOTAL 1349,355 kg - 1118,2528 3,727509 1118,2528 2 Achiziţie pui o zi

+ transport 300 buc 1,72 516 1,72 516

3 Curent electric 720 kW 0,45 324 1,08 324 4 Medicamentaţie

+ decontaninare - - 60 0,2 60

5 mortalităţi 2,2 % - 50,27736 0,1675912 50,27736 6 TOTAL efectiv

livrat 293 buc - 2068,53016 7,059829 2068,53016

*nu a fost calculată munca depusă de crescător.

Page 65: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

63

Din datele prezentate anterior rezultă că un pui de carne cu o greutate de 1,9-2,2 kg costă 7,06

lei/pui, investiţia iniţială nu este deosebit de mare şi se amortizează după creşterea primei serii de pui,

ceea ce demonstrează eficienţa economică a unui efectiv de 300 pui de carne într-o gospodărie agro-

zootehnică.

Dacă luăm în considerare că un pui de carne la o greutate de 1,9-2,2 kg se poate vinde în viu la

un preţ aproximativ de 12 lei/pui rezultă un venit net de 4,94 lei/pui deci o valoare totală de 1447,42

lei/efectiv la un ciclu de producţie de 9 săptămâni din care 6 săptămâni producţie şi 3 săptămâni vid

sanitar-veterinar

În tabelul 6.35 sunt prezentate cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 capete de găini

ouătoare perioada 0-16 săptămâni defalcate pe tipul cheltuielii cât şi pe cantităţile utilizate. Acest lucru

fiind necesar formării unei imagini de ansamblu cu privire la tipul costurilor, cantitatea şi costurile

totale.

Tabelul 6.35/Table 6.35

Reţete furajere folosite şi consumurile de furaje pentru un efectiv de 300 capete găini ouătoare Recipes used feed consumption and feed for a herd of 300 heads laying hens

Perioada Tipul furajului Participarea în retetă (%)

Consumuri totale pe efectiv

Lei/total furaje

Demaraj 0-6 săptămâni

Porumb 61 218,62 65,586 Grâu 0 0 0 Conc. tip Atico puicuţe 0 -7 saptamani

10 35,84 81,887232

Şrot soia 28 100,35 161,212275 Pulvivit 1 3,6 11,5668

Creştere 7-12 săptămâni

Porumb 59 403,8 121,14 Grâu 10 68,442 20,5326 Conc. tip Atico puicuţe 7-18 saptamani

10 68,422 156,3305856

Şrot soia 20 136,884 219,904146 Pulvivit 1 6,85 22,00905

Dezvoltare 13-16 săptămâni

Porumb 60 332,64 99,792 Grâu 15 83,16 24,948 Conc. tip Atico puicuţe 7-18 saptamani

10 55,44 126,669312

Şrot soia 14 77,616 124,690104 Pulvivit 1 5,544 57,232757736

TOTAL - - 2151,6 1293,6 Preţ furaj finit: Demaraj - 0-6 săptămâni 0,878422 lei/kg; Creştere 7-12 săptămâni 0,77819 lei/kg; Dezvoltare

13-16 săptămâni 0,703016 lei/ kg. Preţuri componente: Porumb 0,3 lei/kg; Grâu 0,3 lei/kg; Conc. tip Atico puicuţe 0 -7 saptamani 2,2848 lei/kg.;

Conc. tip Atico puicuţe 7-18 saptamani 2,2848 lei/kg; Şrot soia 1,6065 lei/kg; Pulvivit 3,2130 lei/kg În tabelul 6.36 şi 6.37 sunt prezentate cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 capete de

găini ouătoare perioada I-V de producţie, defalcate pe tipul cheltuielii cât şi pe cantităţile utilizate.

Acest lucru fiind necesar formării unei imagini de ansamblu cu privire la tipul costurilor, cantitatea şi

costurile totale.

Page 66: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

64

Tabelul 6.36/Table 6.36

Reţete furajere, consumuri şi costuri pentru un efectiv de 300 capete perioada 17-77 săptămâni Recipes fodder, consumption and cost effective for a period of 300 heads 17 - 77 weeks

Perioada Tipul furajului Participarea în retetă (%)

Consumuri totale pe efectiv

Lei/total furaje

Pre-ouat 17-18 săptămâni

Porumb 61 188,215 56,4645 Grâu 15 46,2825 13,88475 Conc. tip Atico Layer 10 30,855 64,2185115 Şrot soia 13 40,1115 64,43912475 Pulvivit 1 3,0855 9,9137115

I 10-50% ouat 19-20 săptămâni

Porumb 50 169,125 50,7375 Grâu 28 94,71 28,413 Conc. tip Atico Layer 10 33,825 70,3999725 Şrot soia 11 37,2075 59,77384875 Pulvivit 1 3,3825 10,8679725

În tabelul 6.37 sunt prezentate component reţetelor furajere, cantităţile consummate cât şi costurile pe tip

de furaj şi total la o serie de 300 găini ouătoare vârsta de 17-77 săptămâni

Tabelul 6.37/Table 6.37

Reţete furajere, consumuri şi costuri pentru un efectiv de 300 capete perioada 17-77 săptămâni Recipes fodder, consumption and cost effective for a period of 300 heads 17 - 77 weeks

Perioada Tipul furajului Participarea în retetă (%)

Consumuri totale pe efectiv

Lei/total furaje

II 70-94 % ouat 21-32 săptămâni

Porumb 49 1186,878 356,0634 Grâu 25 605,55 181,665 Conc. tip Atico Layer 10 242,22 504,132486 Şrot soia 15 363,33 583,689645 Pulvivit 1 24,222 77,825286

III 93-90 % ouat 33-44 săptămâni

Porumb 50 1367,19 410,157 Grâu 26 710,9388 213,28164 Conc. tip Atico Layer 10 273,438 569,1065094 Şrot soia 13 355,4694 571,0615911 Pulvivit 1 27,3438 87,8556294

IV 90-85 % ouat 45-55 săptămâni

Porumb 59 1603,549 481,0647 Grâu 20 543,576 163,0728 Conc. tip Atico Layer 10 271,788 565,6723644 Şrot soia 10 271,788 436,627422 Pulvivit 1 27,1788 87,3254844

V 85-74 % ouat 56-77 săptămâni

Porumb 50 2526,48 757,944 Grâu 31 1566,418 469,9254 Conc. tip Atico Layer 10 505,296 1051,6725648 Şrot soia 8 404,2368 649,4064192 Pulvivit 1 50,5296 162,3516048

TOTAL - - 13574,22 2756 Preţ furaj finit: Pre-ouat 17-18 săptămâni 0,670137 lei/kg; I 10-50% ouat 19-20 săptămâni 0,645079 lei/kg; II 70-94%

ouat 21-32 săptămâni 0,695195 lei/ kg; III 93-90% ouat 33-44 săptămâni 0,670137 lei/kg; IV 90-85% ouat 45-55

săptămâni 0,63255 lei/kg; V 85-74% ouat 56-77 săptămâni 0,607492 lei/kg. Preţuri componente: Porumb 0,3 lei/kg;

Grâu 0,3 lei/kg; Conc. tip Atico Layer 2,0813 lei/kg; Şrot soia 1,6065 lei/kg; Pulvivit 3,2130 lei kg.

În tabelul 6.38 sunt prezentate cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 capete de găini

Page 67: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

65

ouătoare perioada 0-16 săptămâni, defalcate pe tipul cheltuielii cât şi pe cantităţile utilizate. Acest

lucru fiind necesar formării unei imagini de ansamblu cu privire la tipul costurilor, cantitatea şi

costurile totale.

Tabelul 6.38/Table 6.38 Centralizator costuri perioada 0-16 săptămâni pentru găini ouătoare

Centralizing costs from 0 to 16 weeks laying hens

Nr. crt.

Tipul cheltuielii Cantitatea Lei/ unitate produs

Lei/cantitatea totală

Lei/pui Lei/efectiv 300 capete

1 Furaje demaraj 358,41 kg 0,878422 314,84 1,05 314,84 creştere 684,398 kg 0,77819 532,6 1,78 532,6 dezvoltare 554,4 kg 0,703016 389,76 1,3 389,76

TOTAL 21516,6 kg - 1293,6 4,13 1293,6 2 Achiziţie pui la 1 zi

+ transport 300 buc 2,9 870 2,9 870

3 Curent electric 1200 kW 0,45 540 1,8 540 4 Medicamentaţie +

decontaninare - - 80 0,27 80

5 mortalităţi 3 % - 81,9 0,273 81,9 6 TOTAL efectiv 291 buc. - 2865,5 9,85 2865,5

În tabelul 6.39 sunt prezentate cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 capete de găini

ouătoare perioada 17-77 săptămâni, defalcate pe tipul cheltuielii cât şi pe cantităţile utilizate. Acest

lucru fiind necesar formării unei imagini de ansamblu cu privire la tipul costurilor, cantitatea şi

costurile totale

Tabelul 6.39/Table 6.39 Centralizator costuri perioada 17 – 77 săptămâni

Centralizing costs between 17 - 77 weeks

Nr. crt.

Tipul cheltuielii Cantitatea Lei/ unitate produs

Lei/cantitatea totală

lei/pui Lei/efectiv 300 capete

1 Furaje Pre-ouat 358,41 0,878422 314,84 1,05 314,84 I 684,398 0,77819 532,6 1,78 532,6 II 554,4 0,703016 389,76 1,3 389,76 III 2743,38 0,670137 1838,5 6,13 1838,5 IV 2717,88 0,63255 1719,2 5,74 1719,2 V 5052,96 0,607492 3069,64 10,24 3069,64

TOTAL 12111,428 - 7864,54 26,22 7864,54 2 Curent electric 1200 kW 0,45 540 1,8 540 3 Medicamentaţie +

decontaninare - - 150 0,5 150

4 mortalităţi 3 % - 235,98 0,7866 235,98 6 TOTAL efectiv 291 buc - 8790,52 29,3066 8790,52

În tabelul 6.40 sunt prezentate cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 capete de găini

ouătoare perioada 0-77 săptămâni, defalcate pe tipul cheltuielii cât şi pe cantităţile utilizate. Acest

Page 68: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

66

lucru fiind necesar formării unei imagini de ansamblu cu privire la tipul costurilor, cantitatea şi

costurile totale

Tabelul 6.40/Table 6.40

Calcul aproximativ al costurilor pentru perioada 0-77 săptămâni Calculation about the costs for the period 0 - 77 weeks

Perioada Costuri/pasare Costuri/efectiv Producţie ouă/pasăre

Producţie ouă/total

efectiv

Cheltuieli/ou (lei)

0-16 săptămâni

9,85 2865,5 0 0 0

16-77 săptămâni

29,3066 8790,52 274 82100,8 0,107

TOTAL 39,1566 11656,02 274 82100,8 0,143 În concluzie, în urma prezentării datelor cu privire la cheltuielile efectuate pentru un efectiv de

300 găini ouătoare rezultă că un ou costă 0,143 lei. Preţul de vânzare en-gros fiind de aproximativ 0,25

lei ceea ce înseamnă un venit net de 0,107 lei/ou total venit pe 77 săptămâni fiind de 8784,7856 lei.

Ceea ce asigură unui crescător venituri suplimentare şi un lucru deosebit de important, sunt valorificate

superior resursele furajere obţinute de către aceştia (exemplu porumbul).

6.4. INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE Prin metoda analitică de calcul a eficienţei formelor şi modelelor zootehnice prezentate în

această lucrare, am analizat situaţia existentă la nivelul fiecărei gospodării în parte, am observat,

identificat şi redimensionat materialele din gospodărie care au putut fi adaptate sistemelor de

exploatare propuse, pe baza normelor şi reglementărilor în vigoare privind bunăstarea găinilor

ouătoare şi condiţiile de întreţinere.

Rezultatele şi calculele de eficienţă economică au fost determinate cu ajutorul formulelor şi

indicilor de eficienţă din literatura de specialitate.

Formula Rata profit utilizată:

∑ +−

=t

tt

tt

rlCheltuieliCastiguri

Rp0

)()()(

unde: t – este variabila de timp; r – rata de actualizare a monedei pentru moneda leu va fi de 0,05.

Calculam Rată profit pentru o perioadă de cinci ani.

Câştiguri = nr serii de pui pe an × preţul de vânzare a unei serii

Cheltuieli = (nr de serii de pui pe an × cheltuielile pentru o serie) + investiţia iniţială în

echipamente şi adăpost*

*valabil doar pentru primul an iar pentru exploataţiile de 900 şi 3000 pui de carne sau găini ouătoare a

fost adăugat şi costul adăpostului.

În tabelul 6.41 sunt prezentare rezultatele centralizate obţinute în urma calculării Rată profit pentru

exploataţiile experimentate

Page 69: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

67

Tabelul 6.41/Table 6.41

Calculul Rată profit pentru exploataţiile studiate Calculate the profite for the farms studied

Categoria An I An II An III An IV An V Total 5 ani Rp 300pui 6615.49 7614.76 7252.15 6906.81 6577.91 34967.12 Rp 900pui -26804.38 22847.53 21759.55 20723.38 19736.55 58262.63 Rp 3000pui -89359.35 76147.56 72521.48 69068.08 65779.12 194156.89 Rp 300găini 4110.32 5228.88 4979.88 4742,.75 4516,90 23578.78 Rp 900găini -34323.29 15686.67 14939.68 14228.27 13550.73 24082.06 Rp 3000găini -114411.08 52288.77 49798.83 47427.46 45169.01 80272.99

Realizând o comparaţie între Rată profit obţinut la 300 pui de carne şi 300 găini ouătoare observăm

următoarele:

Rată profit obţinut din creşterea puilor de carne este mai mare decât la găinile ouătoare. Acest lucru se

datorează în primul rând rulajului mult mai mare a efectivelor de pui de carne cât şi numărul mare de serii pe an;

Pentru exploataţiile de pui de carne în al doilea an este maximul Rată profit se observă o scădere destul de

accentuată până în al cincilea an când Rată profit este aproape egal ca în primul an;

Rată profit pentru efectivele de 300 capete găini ouătoare atinge un maxim în anul 2 de funcţionare

scăzând după aceea pâna la valoarea de 4516,9 lei, valoar e superioară anului I.

Aceste fluctuaţii anuale ale Rată profit apar datorită specificului de creştere şi exploatare a găinilor

ouătoare. Astefel ciclul de producţie depăşeşte anul calendaristic, ciclul fiind de 77 săptâmâni.

În perioada 1-18 săptâmâni găinile ouătoare nu produc nimic, în fermă se înregistrează doar cheltuieli. Din

săptămâna 18 găinile încep să se ouă până la sfârşitul perioadei adică la vârsta de 77 săptămâni. Producţia obţinută

nu este constantă, începe de la 0% ouat până la aproximativ 90% iar spre finalul serie scade la 70% ouat. Aşadar

apare o curbă de producţie care se întinde de la 18 săptămâni până la 77 de săptămâni.

Spre deosebire de exploataţiile de 300 capete se observă că în cazul exploataţiilor de 900 capete Rată

profit în anii II, III, IV şi V sunt aproximativ egale.

Spre deosebire de exploataţiile de 300 capete se observă că în cazul exploataţiilor de 3000 capete Rată

profit în anii II, III, IV şi V sunt aproximativ egale.

După cum se observă, din analiza Rată profit a datelor pentru exploataţiile analizate putem concluziona că

pentru puii de carne Rata profitului este mai mare în comparaţie cu exploataţiile de găini ouătoare.

Pentru exploataţiile de pui de carne se observă că totalul pe cinci ani ai Rată profit creşte în funcţie de

mărimea exploataţiei astfel:

• exploataţie 300 pui de carne Rp total - 34967,12 lei

• exploataţie 900 pui de carne Rp total - 58262,63 lei

• exploataţie 3000 pui de carne Rp total - 194156,89 lei

În cazul exploataţiilor de găini ouătoare se observă că RP total pentru exploataţiile de 300 capete şi 900

capete sunt aproximativ egale şi doar pentru exploataţia de 3000 capete se observă o creştere semnificativă

• exploataţie de 300 găini ouătoare Rp total - 23578,78 lei

Page 70: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

68

• exploataţie de 900 găini ouătoare Rp total - 24082,06 lei

• exploataţie de 3000 găini ouătoare Rp total - 80272,99 lei

Aceste fluctuaţii anuale ale Rată profit apar datorită specificului de creştere şi exploatare a găinilor

ouătoare. Astefel ciclul de producţie depăşeşte anul calendaristic, ciclul fiind de 77 săptâmâni.

6.5. PROPUNERE MICRO-FERMĂ CU O CAPACITATE DE 5000 CAPETE GĂINI OUĂTOARE, CU SISTEM DE CREŞTERE LA SOL PE AŞTERNUT PERMANENT CU ACCES LIBER ÎN PADOC

Principii de realizare - Pentru respectarea conditiilor privind sistemul de creştere la sol cu

acces liber in padoc avem necoie de o suprafaţa de 4 m2 pe cap de găină în padoc iar o densitate în hala

de creştere de aproximativ 5 găini pe m2. Aşadar pentru capacitatea propusă 5000 de capete gaini

ouătoare, vom avea nevoie de două adăposturi fiecare cu o suprafaţa de aproximativ 700 m2 si un

padoc cu o suprafaţa de aproximativ 20000 m2. Din punct de vedere functional ferma va ocupa o

suprafaţa de aproximativ 25000 m2, din care:

• Zona de protectiţe sanitar veterinară de aproximativ 2000 m2;

• Alee de acces în fermă aproximativ 700 m2;

• Doua adăposturi fiecare cu o suprafaţa de 700 m2, total 1400 m2;

• Padoc de acces al păsărilor în aer liber. Suprafaţa necesară pentru accesul păsărilor este

delimitată cu gard şi împărţită în patru zone:

• Pentru Adăpostul 1 - P1 cu suprafaţa de 5774 m2 şi P2 cu suprafaţa de 5042 m2;

• Pentru Adăpostul 2 – P3 cu suprafaţa de 5456 m2 şi P3 cu suprafaţa de 5232 m2.

Perimetrul fermei este protejat cu gard de plasă, iar pentru protecţia împotriva vântului şi a

prafului, în exteriorul gardului se plantează un gard viu din glădiţă (GLEDITISIA TRIACANTHOS

L.), de jur împrejurul fermei. Necesar sămânţă de glădiţă pentru realizarea perdelei de protectiţe,

aproximativ 7 kg. La o distanţă de 4 metri de gardul exterior se realizează ingrădirea propriu-zisă a

zonei de acces liber a păsărilor. Astfel se realizează si o zonă de protectiţe sanitar veterinară între

exteriorul fermei şi zona de producţie. Pentru o utilizare judicioasă a terenului cât şi crearea unui

microclimat propriu în zona de acces liber a păsărilor, se înfiinţează o livadă de nuci cu schema de

plantare de 10 m pe 10 m, necesar puiet de nuci aproximativ 170 bucăţi.

Adăpostul Construcţiile zootehnice, adăposturile de păsări, trebuie să îndeplinească la modul

general următoarele cerinţe :

• Satisfacerea unor condiţii impuse de procesul biologic specific populaţiilor avicole;

• Realizarea unor condiţii de microclimat specifice activităţii de creştere şi exploatare a

păsărilor (umiditate, factori chimici, variaţii de temperatură, etc.);

• Rezistenţă în timp a construcţiei, posibilitatea de readaptare a profilului pentru care a fost

concepută clădirea;

Fiecare adăpost este compus din două zone, de deservire care cuprinde filtru sanitar-veterinar

Page 71: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

69

(inclus camera de duş, grup sanitar), cameră depozitare substanţe decontaminante şi medicamente,

cameră de sortare a ouălelor, cameră de depozitare a ouălelor şi zona de producţie unde sunt crescute şi

exploatate găinile ouătoare.

Dimensiunile spaţiului de deservire sunt:

• Lăţime 4 m;

• Lungime 14 m ;

• Înălţime medie 2,5 m

Zona de producţie are următoarele componente:

Hala de producţie cu următoarele dimensiuni utile:

• Lungime 46 m

• Latime – 14 m

• Înălţime medie – 2,5 m

Zona de acces în aer liber cu suprafaţa utilă de 10000 m2

• Adăposturile sunt realizate din structură uşoară pe platfomă betonmată, structură de

rezistenţă din lemn, iar pereţii şi acoperişul din pereţi tip sandwich izolaţi.

Din punct de vedere tehnologic în fig. de mai jos sunt prezentate modelul de amplasare a

adăposturilor gardurilor de protecţie, etc, fig. 6.85, fig. 6.86

În fig. 6.86 se observă dispunerea adăposturilor cât şi a gardurilor de protecţie în teren. Perimetrul fermei

este protejat cu gard de plasă, iar pentru protecţia împotriva vântului şi a prafului, în exteriorul

Fig. 6.85 Plan de ansamblu al fermei

Fig.6.85. Plan for the whole farms

Page 72: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

70

gardului se plantează un gard viu

Fig.6.86. Plan de ansamblu al fermei Fig.6.86. Plan for the whole the farm

6.6. PROPUNERE DE PROIECT TEHNOLOGIC PENTRU 3000 PUI DE

CARNE Înfiinţarea de exploataţie de creştere şi exploatare a puilor de carne cu o capacitate de 3000

capete/serie are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului zootehnic printr-o utilizare

mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie, creşterea productivităţii muncii si îndeplinirea

standardelor nationale si a standardelor comunitare în vigoare.

Sistemul de furajare

Pentru asigurarea frontului de furajare vom utiliza 60 de hrănitori circulare , cu o capacitate de

stocare de 5 kg de furaj şi o hrănitoare asigură frontul de furajare pentru aproximativ 50 de pui. Din

punct de vedere constructiv cât şi a modalităţilor de furajare sunt prezentate detalii în fig. 9.98.

Sistemul de adăpare.

Se vor utiliza adăpători cu nivel constant în număr de 60 de bucăţi cu o capacitate de 5

litri/adăpătoare şi care asigură un front de furajare o adăpătoare pentru aproximativ 50 de păsări.

Detalii constructive sunt date în fig. 6.99 iar modalităţile de amplasare sunt prezentate în fig.

6.100.

Fig.6.98. Hrănitoare

Fig.6.98. Feeding system Fig.6.99. Adăpătoare

Fig.6.99 . Watering system

Page 73: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

71

Ca şi reguli generale, trebuie să ştim că o pasăre nu are voie să parcurgă mai mult de 2 m până la

o hrănitoare şi adăpătoare. Pentru creşterea puilor de carne hrana şi apa trebuie să fie la discreţie, iar

pentru găini ouătoare se merge pe un program de restricţionare a furajului dar în schimb apa trebuie să

fie asigurată tot timpul.

În toate perioadele de creştere şi exploatare a păsărilor se ţine cont că înălţimea marginilor

hrănitorilor şi adăpătorilor trebuie să fie tot timpul la nivelul spatelui puiului. Acest aspect trebuie avut

în vedere pe toata perioada de creştere pentru ca păsările să nu depună un efort suplimentar la hrănire

şi adăpare

Un lucru deosebit de important este faptul că aranjarea hrănitorilor şi adăpătorilor în perimetrul

halei, cât şi în unele cazuri a tipului de hăritori şi adăpători, diferă în funcţie de stadiul de dezvoltare a

păsărilor. În general în perioada de demaraj (perioadă care depinde de tipul de producţie şi de tipul

hibridului folosit) se folosesc adăpători şi hrănitori tip start.

În fig. 6.100 este prezentat modul de amplasare a hrănitorilor şi adăpătorilor în hala de producţie.

Din punct de vedere al dispunerii instalaţiilor în hala de producţie avem următoare situaţie:

1. trei linii de iluminat;

2. trei linii de încălzire;

3. trei linii de furajare;

1. trei linii de adăpare.Linia de iluminat are în componenţă 10 becuri flurescente de 20 watt

fiecare cu o distanţă între ele de 3,2 m şi o distanţă între linii de 2,3 m.

2. Linia de încălzire are în componenţă 15 surse cu o distanţă între surse de 2,4 m şi o distnţă

între linii de 2,2 m.Linia de furajare are în componenţă 20 de hrănitori cu o distanţă între ele de 1,8 m

iar liniile de hrănire sunt intercalate cu liniile de adăpare, astfel în adăpost vom avea întăi o linie de

adăpare după aia o linie de furajare şi aşa mai departe. Distanţa dintre linii este de 1,2 m.

3. Linia de adăpare are în componenţă 20 adăpători cu o distanţă între ele de 1,8 m.

Fig.6.100 Amplasarea sistemului de furajare şi adăpare în spaţiul de producţie Fig.6.100 Location of feeding and watering in the production

Page 74: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

72

Capitolul VII CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul prioritar al acestei lucrări este acela de a oferi o soluţie tehnico-economică de

creştere a puilor de carne şi găinilor ouătoare în cadrul gospodărie agricole. Acest lucru este deosebit

de necesar datorită faptului că ţăranul român nu are resursele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri

în acest domeniu. Totodată apare necesitatea de a oferi o soluţie tehnică şi economică profitabilă

pentru dezvoltarea durabilă a satului românesc. Lucrarea de faţă propune implementarea unor

tehnologii optime pentru micul fermier, tehnologii cu impact minim asupra mediului, dar folosirea

resurselor economice şi agricole existente în mica gospodărie agricolă, în mod eficient.

Prin această lucrare de cercetare, au fost înfiinţate nişte platforme integrate pentru

experimentarea şi realizarea de produse avicole în cadrul unor gospodării agricole ţărăneşti.

Cercetările efectuate pe modulele de pui de carne şi de găini ouătoare cu capacitate de 300

capete, 900 capete şi 3000 capete, duc la concluzia că, efectivele utilizate sunt rentabile din punct de

vedere economic mai ales privind raportul investiţii – profit şi faptul că se pot aplica cu succes

tehnologiile de mecanizare şi automatizare. Dacă la efectivele de 300 capete există un minim de

tehnologizare şi nu necesită realizarea de noi adăposturi, pentru efectivele de 900 capete şi mai mult,

este necesar construirea de noi adăposturi, optimizarea, mecanizarea şi automatizarea factorilor de

producţie.

În urma cercetărilor efectuate se desprind următoarele:

Avantaje:

• Factorii de microclimat sunt controlaţi riguros, sunt introduse elemente de mecanizare şi automatizare,

astfel producţia de carne sau de ouă nu mai este sezonieră dar şi intervenţia factorului uman în procesul tehnologic

este mică;

• Asigură o producţie mare de carne, astfel la vărsta de 42 de zile puii sunt livraţi la abator la o greutate

medie de 2,1 kg cu un consum de furaj de 1,9-2,1 kg furaj/kg greutate vie în comparaţie cu producţiiile actuale din

gospodăriile populaţiei unde greutatea de sacrificare se obţine într-un timp mare, peste 4 luni cu un consum de

peste 3 kg furaj pe kilogram greutate vie;

• Asigură o producţie mare de ouă/pasăre (270-305 ouă/găină), spre deosebire de sistemul gospodăresc

unde producţia de ouă este sezonieră şi se obţin 120-160 ouă/ găină;

• Rentabilitatea economică este bună, încît o microfermă cu un efectiv de 300 capete poate asigura un

venit rezonabil unei familii de fermieri. Din datele prezentate rezultă că un pui de carne cu o greutate de

1,9-2,2 kg costă 7,06 lei/pui; Dacă luăm în considerare că un pui de carne la o greutate de 1,9-2,2 kg se

poate vinde în viu la un preţ aproximativ de 12 lei/pui, rezultă un venit net de 4,94 lei/pui, deci o

valoare totală de 1447,42 lei/efectiv la un ciclu de producţie de 9 săptămâni din care 6 săptămâni

Page 75: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

73

producţie şi 3 săptămâni vid sanitar-veterinar.

În urma prezentării datelor cu privire la cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 găini

ouătoare rezultă că un ou costă 0,143 lei. Preţul de vânzare en-gros este de aproximativ 0,25 lei, ceea

ce înseamnă un venit net de 0,107 lei/ou, total venit pe 77 săptămâni de 8784,7856 lei. Astfel, se

asigură unui crescător venituri suplimentare şi un lucru deosebit de important, sunt valorificate

superior resursele furajere obţinute de către aceştia (exemplu porumbul).

Starea de sănătate a păsărilor este destul de bună şi este controlată periodic pe perioada desfăşurării

proceselor tehnologice;

Numărul de păsări pe m2 de construcţie este de: 6-7 păsări/m2 în cazul găinilor ouătoare şi de 12-15 pui m2

în cazul puilor de carne.

Investiţie mică în echipamente şi clădiri; Costul aproximativ pentru realizarea unei noi investiţii de o

capacitate de 3000 pui de carne este de 177804 lei de unde rezultă că investiţia iniţială pe un pui este

de 59,26 lei. Raportându-ne strict numai la preţul echipamentelor utilizate, rezultă că pentru un pui,

investiţia este de aproximativ 4,83 lei /pui, iar firmele furnizoare de echipamente avicole practică

preţuri de 6,66 – 9,25 lei/pui.

Ca neajunsuri în comparaţie cu sistemele de creştere a exploataţiilor intensive şi super-

intensive menţionăm

• Se realizează o densitate a păsărilor pe m2 destul de mică;

• Pe timp de vară în adăpost se formează praf, care provoacă probleme respiratorii efectivelor de păsări;

• Pe timp de iarnă creşte umiditatea din adăpost.

În concluzie creşterea puilor de carne şi a găinilor ouătoare pentru mica gospodărie agro-

zootehnică poate fi privită ca şi o afacere economică rentabilă, obţinându-se cu eforturi şi cheltuieli

minime rezultate satisfăcătoare doar respectânt criteriile de creştere şi exploatare a păsărilor. Ţinând

cont că în preţul de cost al produsului finit în domeniul avicol, costurile energetice au o pondere de 10-

20%, se impune necesitatea optimizării consumurilor şi căutarea de noi soluţii pentru producerea de

energie la un preţ scăzut, rezultând din acest fapt şi o scădere a preţului de producţie a produselor

avicole.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Bălăşescu, M. şi colab., 1980 – Avicultură, Edit. Didactică şi pedagogică, Bucureşti.

2. Bâtlan, Gh şi Suciu, I., 1974 – Creşterea păsărilor domestice, A.M.D., Institutul Agronomic Cluj-

Napoca.

3. Beate, Peitz, Leopold, Peitz, 2004 - Cresterea gainilor, Edit. M.A.S.T. Bucureşti.

4. Borman, K., şi colab., 1999 - British Poultry Science, vol.40, Carfax UK.

5. Brechemin, L., 1992 – Poulet et poulaillers, Edit. Curel, Gougis et Cie, Successeurs, Paris,

Page 76: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

74

France.

6. Card, E., şi colab., 1976 – Poultry Production, Edit. Les-Febiger, Philadelphia, USA.

7. Ciurea, Viorel şi colab. 1966 – Cartea specialistului în creşterea animalelor, vol II Patologie,

Edit. Poligrafică Bucureşti.

8. Chioveanu, Tamara şi colab., 1989 – Cartea instalatorului de încălziri centrale, Edit. Tehnică,

Bucureşti.

9. Coman, I. şi colab., 1990 – Zooigienă şi protecţia mediului, Curs lito. Universitatea Agronomică

Iaşi.

10. Dinescu St., 1996– Concepte moderne în zootehnie, Edit. Ceres, Bucureşti.

11. Driha, Ana, 2000 – Curs de tehnologia creşterii păsărilor, Edit. Mirton, Timişoara.

12. Duţă, Gheorghe şi col., 1976 – Instalaţii de ventilare şi climatizare, Edit. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

13. Halga P., Pop I. M., Avarvarei Teona, Viorica Popa, 2005 - Nutriţie şi alimentaţie animală, Edit.

Alfa, Iaşi.

14. Hutu, Ioan, 2004 – Managementul fermei familiale. Edit. Ferma, Timişoara.

15. Ilina, Mihai şi colab., 1987 – Energii neconvenţionale utilizate în instalaţiile din construcţii,

Edit.Tehnică, Bucureşti.

16. Marin, Gh., Bosoancă, D. şi Cuparencu, Denisa, 1984 – Creşterea păsărilor în gospodăriile

populaţiilor, Edit. Ceres, Bucureşti.

17. Neagu, T., Vâlcu V., Roşca, R., Cojocariu, P., 1998 - Maşini şi instalaţii zootehnice, Vol.1 -

Centr. de Multiplic. al Universităţii Agronomice şi de Medicina Veterinara, Iasi.

18. Popescu-Micloşan, Elena, 2007 – Creşterea păsărilor pentru producţia de ouă, Edit. Printech,

Bucureşti.

19. Peştişanu, Constantin şi colab., 1981 – Construcţii civile, industriale şi agricole, Edit. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.

20. Stan, Gheorghe, 1999 – Alimentaţia şi Nutriţia Animalelor. Edit.Junimea, Iaşi.

21. Stafie, C.Leonard şi colab., 2005 – Ghid de Creştere a Puilor de Carne, Edit. Waldpress,

Timişoara.

22. Stafie, C.Leonard şi colab., 2005 – Ghid de Creştere a Găinilor Ouătoare, Edit. Waldpress,

Timişoara.

23. Stafie, C.Leonard şi colab., 2006 – Ghid de mecanizare şi automatizare a adăposturilor de

păsări, Edit. Waldpress, Timişoara.

24. Stafie, C.Leonard, martie 2008 - Soluţii alternative pentru gospodăriile ţărăneşti, Revista de

Zootehnie nr. 1, Iaşi.

25. Stafie, C.Leonard, februarie 2008 - Proiect tehnologic pentru 3000 găini ouătoare (I), Revista

Ferma, Timişoara nr. 2.

Page 77: Rezumatul Tezei de Doctorat Cercetări privind optimizarea lucrărilor specifice cât şi stabilirea tehnologiei de mecanizare şi automatizare de creştere a puilor de carne şi găinilor

75

26. Stafie, C.Leonard, martie 2008 - Proiect tehnologic pentru 3000 găini ouătoare (II), Revista

Ferma, Timişoara nr. 3.

27. Stafie, C.Leonard, decembrie 2007 - Norme constructive pentru adăposturi, Revista Ferma,

Timişoara nr. 11.

28. Stafie, C.Leonard, martie 2007 - Creşterea puilor de carne în perioada de demaraj 1-21 zile (I),

Revista Ferma, Timişoara nr. 2.

29. Stafie, C.Leonard, aprilie 2007 - Creşterea puilor de carne în perioada de demaraj 1-21 zile (II),

Revista Ferma, Timişoara nr. 3.

30. Stafie, C.Leonard, mai 2007 - Creşterea puilor de carne în perioada 21-35zile (I), Revista

Ferma, Timişoara nr. 4.

31. Stafie, C.Leonard, iunie 2007 - Creşterea puilor de carne în perioada 21-35zile (II), Revista

Ferma, Timişoara nr. 5.

32. Stafie, C.Leonard, iulie 2007 - Creşterea puilor de carne în perioada de finisare 36-42 zile (I),

Revista Ferma, Timişoara nr. 6.

33. Stafie, C.Leonard, august 2007 - Creşterea puilor de carne în perioada de finisare 36-42 zile

(II), Revista Ferma, Timişoara nr. 7.

34. Stafie, C.Leonard, 9-10 aprilie 2009, Soluţii alternative pentru creşterea puilor de carne în

gospodăriile ţărăneşti - "Lucrări ştiinţifice USAMV, Iaşi - . Seria Zootehnie" , vol. 52, Ed. "Ion

Ionescu de la Brad", Iaşi, pag. 588- 595..

35. Stafie, C.Leonard, 9-10 aprilie 2009, Soluţii alternative pentru creşterea găinilor ouătoare în

gospodăriile ţărăneşti - " Lucrări ştiinţifice USAMV, Iaşi - Seria Zootehnie", vol. 52, Ed. "Ion

Ionescu de la Brad", Iaşi, pag.596 – 603.

36. Stafie, C.Leonard, şi colab. 2011, Sisteme de adăpost pentru păsări - Standarde de fermă,

http://www.icpa.ro

37. Stoica, I, 1997 – Nutriţia şi Alimentaţia Animalelor. Edit. Coral-Sanivel, Bucureşti.

38. Usturoi, M.G. şi Păduraru, G., 2005 – Tehnologii de creştere a păsărilor, Edit. Alfa, Iaşi.

39. Vacaru-Opriş, Ioan şi colab., 1993 – Tehnologia creşterii păsărilor, vol. I şi II, Centrul de

Multiplicare IAI, Iaşi.

40. Vacaru-Opriş, Ioan şi colab., 2002 – Tratat de Avicultură, vol. II. Edit. Ceres, Bucureşti.

41. Vacaru-Opriş, Ioan şi colab., 2004 – Tratat de Avicultură, vol. III. Edit. Ceres, Bucureşti.

42. Vacaru-Opriş, Ioan şi colab., 2005 – Sisteme şi tehnologii de creştere a puilor de carne, Edit.

Ceres, Bucureşti.

43. Van, I. şi colab., 1999 – Creşterea păsărilor în gospodăriile poplaţiei, Edit. Corvin, Deva.

44. Vâlcu, V. , Rosca, R., 1995 - Automatizarea proceselor de producţie din zootehnie, Centrul de

multiplicare al Universităţii Agronomice „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.