Rezumat Teza Anghel Alexandru RO · 1(&/$6,),&$7 1(&/$6,),&$7 3djh ri sulqflsdoh doh surwhf lhl...

ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I“ Exemplar nr. Nr.............din................

ALEXANDRU LAURENȚIU ANGHEL

_______________________________________________________

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: „CRIMA ORGANIZATĂ – RISC MAJOR LA ADRESA

SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI EUROPENE. TENDINȚE ÎN

EVOLUȚIA ȘI COMBATEREA ACESTEIA,,

Conducător de doctorat:

Colonel prof. univ. dr.

Daniel DUMITRU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Informaţii şi Securitate Naţională

-BUCUREŞTI, 2018-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

CRIMA ORGANIZATĂ – RISC MAJOR LA ADRESA

SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI EUROPENE. TENDINȚE ÎN

EVOLUȚIA ȘI COMBATEREA ACESTEIA

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE ...........................................................................................5

CAPITOLUL 1. SECURITATEA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ.....17

1.1. Evoluția conceptul de securitate din perspectiva principalelor școli de

securitate..................................................................................................................19

1.2. Palierele securității.................................................................................28

1.3. Securitatea națională ..............................................................................41

1.4. Securitatea europeană.............................................................................54

1.4.1. Securitatea europeană între trecut și prezent ..............................55

1.4.2. Securitatea europeană în viitorul previzibil. ..............................64

CAPITOLUL 2. CONCEPTUALIZAREA FENOMENULUI CRIMEI

ORGANIZATE ȘI FORMELE DE MANIFESTARE ALE ACESTUIA........73

2.1. Conceptul de crimă organizată...............................................................75

2.2. Formele de manifestare a crimei organizate...........................................85

2.2.1. Criminalitatea economico-financiară.................................................86

2.2.2. Spălarea banilor murdari....................................................................91

2.2.3. Frauda în instituțiile financiare .........................................................97

2.2.4. Traficul de droguri............................................................................100

2.2.5. Migrația ilegală.................................................................................113

2.2.6. Traficul de personae..........................................................................118

2.2.7. Criminalitatea cibernetică................................................................124

2.2.8. Mafiile...............................................................................................132

2.2.9. Traficul de monedă falsă...................................................................137

2.2.10. Traficul de autoturisme furate.........................................................142

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

2.2.11. Traficul de arme, muniție, explozivi, materiale nucleare, substanțe

radioactive și deșeuri toxice..................................................................................146

2.3. Evoluția crimei organizate ...................................................................150

CAPITOLUL 3. RISCURI, AMENINȚĂRI ȘI VULNERABILITĂȚI

LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI EUROPENE ASOCIATE

FORMELOR DE MANIFESTARE ALE CRIMEI ORGANIZATE............155

3.1. Factori economici, sociali și politici care au favorizat proliferarea crimei

organizate..............................................................................................................160

3.2. Conexiunile elementelor teroriste cu crima organizată........................163

3.3. Conexiunile corupției cu crima organizată ..........................................180

CAPITOLUL 4. TENDINȚE ÎN COMBATEREA CRIMEI

ORGANIZATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ÎN STATELE

MEMBRE.............................................................................................................199

4.1. Tendințe în combaterea crimei organizate pe plan mondial și în Uniunea

Europeană .............................................................................................................199

4.2. Tendințe în combaterea crimei organizate în România........................204

4.3. Tendințe în combaterea crimei organizate în alte state........................211

4.4. Cadrul juridic internațional și național pentru combaterea crimei

organizate .............................................................................................................220

4.5 Proiect de strategie privind combaterea Crimei Organizate .................226

CONCLUZII ȘI PROPUNERI................................................................245

LISTA CU ACRONIME ȘI ABREVIERI..............................................255

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................257

ANEXE.......................................................................................................264

CUVINTE CHEIE: crima organizată, securitate națională, securitate

europeană, risc major, ameninţare, vulnerabilitate, evoluția conceptului de

securitate, forme de manifestare, combaterea crimei organizate, tendințe, cadru

juridic, strategie.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

Lucrarea de față a început cu o muncă asiduă de consultare a unui număr

mare de lucrări (a se vedea bibliografia), în perioada anilor de

documentare/cercetare științifică, pentru a culege date și informații despre unele

fapte, evenimente, fenomene, procese și despre realitatea fenomenului crimei

organizate și a riscului acestuia la adresa securității naționale și a UE. Datele

culese le-am transformat în informație și apoi în cunoaștere, respectiv într-un

amestec de experiențe, de valori, de informații contextuale legate de crimă

organizată în scopul evaluării și asimilării de noi informații utile procesului de

cercetare. Am pornit, deci, de la realitatea empirică și apoi de la cea actuală și în

final am descoperit și acceptat realitatea reală, adică transcendentală.

Mergând pe această cale, îndrumat îndeaproape de conducătorul de doctorat,

produsele cunoașterii obținute în diferitele etape de cercetare au devenit

componentele unei cunoașteri din ce în ce mai avansate. Conducătorul de doctorat

m-a ajutat, de asemenea, să depășesc stadiul de cunoaștere comună și să acced la

stadiul superior – de cunoaștere științifică a realității – printr-o muncă de

investigare sistematică și prin utilizarea metodelor de cunoaștere științifică

specifică domeniului securității. În consecință, mi-am stabilit ca obiectiv de

cercetare descrierea, explicarea și predicția crimei organizate, a riscului ei la adresa

securității naționale și europene, precum și a tendințelor în evoluția și combaterea

crimei organizate.

Am pornit de la ipoteza că fenomenul crimei organizate reprezintă un risc

major la adresa securității naționale și europene. Evident, ipoteza aceasta are

caracter de probabilitate cu privire la esența, la intercondiționarea și la cauzalitatea

faptelor și fenomenului crimei organizate. Această ipoteză este confirmată prin

conținutul tezei de față, prin conceptele și teoriile științifice expuse în continuare,

precum și prin argumentele aduse.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

Prin cunoașterea științifică cauzală am ajuns la concluzia că în fenomenul de

crimă organizată și cel de risc major la adresa securității naționale există două

componente aflate în relație cauzală: cauza este comportamentul grupurilor de

crimă organizată, iar efectul este comportamentul unor funcționari și demnitari din

autoritățile publice care au fost corupți de reprezentanți ai crimei organizate.

Pentru descrierea conduitelor indivizilor care sunt membri ai unor grupări de

crimă organizată și a unor funcționari și demnitari corupți am utilizat cunoașterea

descriptivă, care e de asemenea un tip de cunoaștere științifică. Totodată prin

cunoaștere explicită am definit situația în care se găsește un stat agresat de

rețelele/grupurile de crimă organizată, am analizat ce fel de organizație este crima

organizată și ce face crima organizată, respectiv statul aflat într-o asemenea situație

insecuritară. Cunoașterea explicită permite instituțiilor fundamentale ale statului să

aibă un randament operațional ridicat în combaterea crimei organizate pentru a

recăpăta controlul funcționării normale a tuturor instituțiilor și în special a acelora

care trebuie să lupte împotriva crimei organizate.

Crima organizată este o amenințare pentru securitatea națională, pentru

statul de drept având impact deosebit de grav asupra drepturilor omului și

democrației, asupra economiei naționale, dezvoltării durabile și asupra societății în

general și victimelor în special și putând provoca mari daune economice și sociale.

Ea reprezintă un risc major împotriva tuturor statelor lumii deoarece are tendința

continuă de a se globaliza (internaționaliza).

Grupările infracționale ale crimei organizate transfrontaliere folosesc metode

complicate de ascundere a activităților și produselor infracțiunilor făcând apel la

TIC (tehnologia informației și comunicării). În scopul combaterii și împiedicării

acestui flagel și extinderii sale se impun unele măsuri de prevenire. La solicitarea

Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene a fost editată Cartea Albă a crimei

organizate transfrontaliere, în luna decembrie 2014, întrucât aceasta reprezintă o

problemă de mare importanță pentru toate statele membre ale UE.

În acest document sunt cuprinse numeroase recomandări ale Consiliului

Europei în vederea definirii acelor măsuri necesare pentru a fi aplicate în domeniile

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

principale ale protecției martorilor, tehnicilor speciale utilizate în anchetă,

recuperării activelor, cooperării cu sectorul privat și întăririi cooperării

internaționale pentru contracararea rețelelor crimei organizate transfrontaliere. La

procesul elaborării Cărții Albe au participat experți ai statelor membre ale UE și

reprezentanții organelor de control din Consiliul Europei, ca specialiști cu mare

experiență în combaterea COT. De-a lungul anilor au fost semnate zeci de

convenții în Consiliul Europei în scopul adoptării unei baze comune în domeniul

cooperării pe probleme penale a tuturor statelor de pe bătrânul continent.

Convențiile privesc aspecte ale mecanismelor de cooperare și în special cele ale

extrădării, cooperării judiciare, transferului de persoane condamnate și ale formelor

de criminalitate transfrontalieră precum traficul de ființe umane, terorism și

criminalitate informatică. De asemenea, aceste convenții, multe dintre ele fiind

ratificate, au în vedere o problemă majoră privind impedimentele fragmentării

geografice ale cooperării europene.

Este necesară aplicarea eficientă a tuturor normelor din domeniul COT în

cadrul Consiliului Europei și al UE deoarece în lipsa aplicării oportune a

principalelor instrumente juridice, cooperarea europeană se blochează, la fel ca și

cooperarea internațională. Țările care fac parte din Consiliul Europei și Comitetul

European pentru Probleme Infracționale (CDPC) s-au preocupat îndeaproape de

înființarea grupului de redactare a Cărții Albe a COT care să cuprindă măsurile ce

vor fi luate de Consiliul Europei, în special acelea care nu au fost luate până în acel

moment pe plan internațional (și european). Acest grup a elaborat un set de măsuri

oportune de incriminare penală a criminalității organizate. Deși în Cartea Albă nu

sunt definite și evaluate priorități operaționale, amenințările și riscurile

criminalității organizate, totuși documentul este un instrument foarte util atât

factorilor politici, cât și specialiștilor (practicienilor) deoarece stabilește măsurile

de îmbunătățire a pedepsirii penale a crimei organizate. Crima organizată sau

criminalitatea organizată reprezintă azi un fenomen global. Dacă prin anul 2013

erau descoperite de Europol peste 3500 de grupări de crimă organizată care activau

în Uniunea Europeană cu siguranță că acum numărul acestora este mai mare. În

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

consecință estimăm că aceste grupări ale crimei organizate au evoluat în mod

diferit în raport de condițiile din fiecare stat în parte „de anumiți factori culturali,

de existența unor subculturi, neintegrate în grupurile sociale”.

Principalele surse de insecuritate la adresa României sunt, în perioada

actuală, determinate de crima organizată, conflictele etnice și religioase; unele

mișcări extremiste și tendințe revizioniste.

Instituțiile statului au ca responsabilitate fundamentală să asigure

independența și integritatea teritorială, forma constituțională democratică de

guvernare, dar și protejarea cetățenilor împotriva formelor de manifestare ale

crimei organizate, care pot afecta securitatea statului român. Analiza acestor riscuri

majore, raportate la evoluția crimei organizate și a tendințelor în combaterea

acesteia în UE și în toate statele membre, constituie o cerință obligatorie a

procesului de evaluare a securității la nivel național și european.

România trebuie să adopte poziții sau decizii comune de combatere a crimei

organizate cu ale țărilor membre din cadrul NATO și UE, precum și cu ale țărilor

membre ale ONU și OSCE, să promoveze cooperarea pe probleme penale pe scară

largă cu toate țările pentru combaterea crimei organizate.

Motivaţia alegerii temei a apărut atât datorită datelor, informațiilor și

cunoştinţelor dobândite pe parcursul celor trei ani ai studiilor de doctorat, cât şi ca

urmare a studiului individual în acest domeniu. Un alt argument al alegerii temei

este acela că România trebuie să aibă în vedere perfecționarea cooperării între

statele membre ale UE în domeniul aplicării legii pe baza unor proceduri comune

de anchetare și extrădare, dar și în cel al armonizării legislațiilor naționale cu

privire la incriminările crimei organizate.

Motivația extrinsecă s-a datorat dorinței de a înțelege direcția spre care se

îndreaptă mediul de securitate actual în condițiile în care fenomenul securității nu a

avut mereu aceeași înțelegere și a avut semnificații diferite la o epocă istorică la

alta. Pe baza analizei sistemului internațional de securitate actual, am identificat

instrumentele pe care statul român trebuie să le dezvolte pentru ca într-o situație de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

criză majoră sau conflict, să fie în măsură să participe la soluționarea acesteia, pe

baza prevederilor dreptului internațional, împreună cu aliații săi.

Pentru a realiza obiectivele pe care le-am propus, am stabilit să abordăm în

detaliu patru direcții de cercetare, care sunt:

1. Securitatea națională și europeană;

2. Conceptualizarea fenomenului crimei organizate și formele de

manifestare ale acestuia;

3. Riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și

europene asociate formelor de manifestare ale crimei organizate;

4. Tendințe în combaterea crimei organizate în Uniunea Europeană și în

statele membre.

Prima direcție de cercetare vizează prezentarea unor repere privind

securitatea națională și europeană, în special tratarea dimensiunilor principale ale

securității, categoriile de amenințări la adresa securității, evoluției conceptului de

securitate din perspectiva principalelor școli de securitate, prezentarea definițiilor

securității și ale conceptului de securitate, celor trei ipoteze ale realismului și

principalelor ipoteze ale liberalismului, definirea palierelor securității, organizarea

pe niveluri a sistemelor de securitate și ilustrarea grafică a unui sistem de securitate

cu structură închisă, explicarea noii paradigme a securității umane, prezentarea

definițiilor crizelor, definirea securității naționale și ilustrarea ansamblului

mijloacelor și aparatelor care protejează cetățenii, explicarea teoriei păcii

democratice, prezentarea dimensiunilor (componentelor) securității și enumerarea

principalelor vulnerabilități, amenințări și riscuri la adresa securității naționale

punând accentul pe analiza principalelor aspecte ale securității României și pe

prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019

referitoare la crima organizată și formele ei de manifestare care reprezintă riscuri

majore la adresa securității naționale. Conceptul securității europene, la începutul

secolului XXI, este într-o continuă schimbare și de aceea ne-am propus să

prezentăm principalele instituții ale UE, tratatele de referință ale UE, obiectivele

strategice asumate de UE, inclusiv pentru combaterea amenințărilor de tip nou,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

capabilitățile de apărare ale UE și să încheiem cu tendințele de evoluție a securității

europene pornind de la caracteristicile actuale ale acesteia. Privitor la cauza

erorilor deciziilor de securitate europeană, la lentoarea elaborării acestor decizii și

la inconsistența comunicării strategice, am propus o nouă paradigmă a securității

europene a cărei idee centrală este instituirea Statelor Unite ale Europei ca entitate

statală după modelul Statelor Unite ale Americii din care să facă parte state egale

în procesul decizional conform următoarelor principii: să se renunțe la sistemul de

construcție de la nivelul UE la statele membre astfel încât construcția să înceapă de

la acestea spre UE; să crească responsabilitatea statelor membre și a UE; de la

securitatea comună să se treacă la securitatea împreună.

A doua direcție de cercetare este cea care ne prezintă conceptualizarea

fenomenului crimei organizate și formele de manifestare ale acestuia, care

definește conceptul de crimă organizată, explică sintagmele „crimă organizată” și

„criminalitate organizată” pe baza diferitelor tratate, convenții și legi, factorii și

principalele cauze care determină situația și gradul de dezvoltare a crimei

organizate din orice stat, categoriile de activități ale crimei organizate, activitățile

în întregime ilegale și activitățile ilegale din cadrul celor legale,

trăsăturile/caracteristicile principale ale crimei organizate. De asemenea, ea

prezintă o clasificare a tehnicilor de fraudă fiscală și concluziile unui raport al

Europol în care se analizează dimensiunile și formele de manifestare a

criminalității economico-financiare în statele membre ale UE, menționează

aprecierile Comisiei pentru afaceri juridice cu privire la frauda fiscală care a ajuns

la aproximativ 2,5% din PIB-ul UE. Totodată analizează datele și informațiile din

literatura de specialitate cu privire la crima organizată care a exploatat cu pricepere

ambiguitățile din reglementările legislațiilor naționale, faptul că mulți funcționari

(inclusiv înalții funcționari) din domeniile economic, financiar, vamal și judiciar

sunt coruptibili și explică de ce reprezintă crima organizată și în special

criminalitatea economico-financiară o amenințare mare la adresa economiei și

securității UE; explică deosebirile dintre cele trei categorii de piețe (piețe legale,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

piețe ilegale și piețe paralele) și modul de funcționare a piețelor ilegale, precum și

factorii destabilizatori care amenință funcționarea piețelor ilegale.

În plus explică modul în care procesul globalizării și progresele tehnologice

au creat condiții favorabile dezvoltării crimei organizate și cum a proliferat

continuu aceasta transformându-se în crimă organizată transfrontalieră, precum și

factorii care favorizează infracțiunile economico-financiare în domenii precum:

mediul afacerilor, mediul funcționarilor, mediul victimelor, mediul judiciar și

mediile de control extern al întreprinderilor/firmelor.

Această direcție de cercetare mai vizează:

- spălarea banilor murdari, exemplificată prin procesul mașinilor de spălat

rufe ale mafiei americane la începutul secolului XX și prin cele două procese

relaționate de spălare a banilor murdari și susținută de o analiză comparată de

incriminare a infracțiunii de spălare a banilor negri în câteva state (Marea Britanie,

SUA, Australia); elaborarea unei definiții proprii a acestei infracțiuni și

evidențierea principalelor metode și forme de spălare a banilor utilizate prin

intermediul băncilor;

- producția și traficul de droguri (îngăduința autorităților, inclusiv a șefilor

de state care nu iau măsuri împotriva bandelor de crimă organizată; câștigurile

fabuloase ale organizațiilor criminale; deschiderea piețelor de desfacere a

drogurilor în fostele state comuniste; zonele cenușii în care nu mai există nici o

legalitate, ci doar ilegalitatea; cartelurile, specializate în producerea și transportul

de cocaină, care negociază cu guvernele și luptă pentru a prelua puterea; invadarea

Uniunii Europene cu droguri; organizațiile internaționale abilitate să lupte

împotriva traficului și consumului de droguri, caracteristicile acestora (cocaina,

heroina, marijuana, hașiș, droguri sintetice etc.) și simptomele consumului de

droguri; suprafețele cultivate cu mac și canabis (satira); distrugerea culturilor și

laboratoarelor care produc drogurile; studiile biroului ONU privind Drogurile și

Criminalitatea);

- migrația ilegală (numărul de imigranți care trec fraudulos granițele țării

noastre și ale UE; factorii de risc pe care îi reprezintă imigrația ilegală pentru

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

securitatea României; emigrarea masivă a populației spre UE din cauza politicii

externe a Uniunii de implicare în înlăturarea de la putere a dictatorilor din Libia,

Tunisia, Egipt, Yemen, Irak și Siria și a dezvoltării de către SUA a „Primăverii

Arabe”, care a favorizat expansiunea ideologiei jihadiste);

- traficul de persoane este una dintre cele mai grave crime împotriva

umanității, care atacă libertatea omului, integritatea corporală, sănătatea și chiar

viața persoanelor (în ce constă traficul de persoane; laturile acestui fenomen;

activitățile pentru combaterea traficului de persoane; factorii care favorizează

diminuarea traficului de persoane; locurile unde sunt oferite serviciile sexuale;

tipurile rețelelor traficanților de persoane);

- criminalitatea cibernetică (oportunitățile oferite infractorilor de internet

prin intermediul căruia comit fraude fabuloase, furturi, pornografie, pedofilie etc.,

pierderile enorme, de ordinul sutelor de milioane USD pentru sute de firme

americane, cele trei ipostaze ale computerului în infracțiunile informatice,

categoriile de infracțiuni electronice și cele ale autorilor de atacuri cibernetice,

categoriile de infractori și etapele unui atac cibernetic;

- Mafiile (cele patru organizații mafiote italiene, istoricul acestora,

infracțiunile specifice, ariile de acțiune, profiturile realizate de ele, definiția Mafiei

Italiene, structura, legăturile, legile și principiile mafiote și cauzele puterii

extraordinare ale mafiilor de pe mapamond;

- traficul de monedă falsă (grupurile de traficanți care acționează în România

pentru a procura și plasa valuta falsă, încercarea și plasarea în circulație pe piața

românească a bancnotelor străine și românești false, o analiză comparativă a

numărului anual de infractori implicați în falsificarea și traficul de monedă falsă);

- furtul și traficul de autoturisme furate (marca autoturismelor furate, statele

în care se practică această infracțiune, modul cum acționează agenții rețelelor de

trafic, principalele porturi ale UE din care se „evaporă” autoturismele furate,

principalele teorii ale furturilor de autoturisme și unele acțiuni de combatere a

furturilor și traficului de autoturisme);

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

- traficul de arme, muniții, materiale nucleare, substanțe radioactive și

deșeuri toxice;

- evoluția crimei organizate (concluziile raportului strategic SOCTA al

Europol în care se precizează că acum crima organizată reprezintă o amenințare

majoră la adresa securității și prosperității UE și a statelor membre, modul în care

crima organizată a evoluat de la organizarea pe Grupări de crimă organizată la

rețeaua de crimă organizată, de la grupări etnice la asociații din diverse domenii și

state pe plan mondial, domeniile tradiționale ale crimei organizate, tendințele de

evoluție ale crimei organizate, modul în care cercetătorii percep crima organizată și

delictele de crimă organizată care sunt cunoscute în mod tradițional în UE).

A treia direcție de cercetare reprezintă centrul de greutate al tezei (împreună

cu capitolul IV) deoarece prin tratarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților

la adresa securității naționale și europene asociate formelor de manifestare ale

crimei organizate, demonstrăm corelația directă care există între riscuri, amenințări

și vulnerabilități și nivelul de încredere a cetățenilor în instituțiile statului de drept

folosind logica matematică, arătând că nivelul de încredere măsoară cu aproximație

nivelul securității în diverse domenii (contracararea amenințărilor politice specifice

situațiilor de urgență, specifice justiției etc.). Această direcție descrie cauzele

actelor de crimă organizată comise în fostele state comuniste și în special în

România, în perioada de tranziție nesfârșită spre economia de piață – economia

capitalistă, efectele negative produse de instaurarea liberei concurențe și a

competitivității, neimplicarea autorităților statului în acțiunile de reprimare a

crimei organizate și dezvoltarea rapidă și implacabilă a crimei organizate.

De asemenea, ea tratează strânsa conexiune pe care o are terorismul cu crima

organizată pentru finanțarea acțiunilor teroriste; cele cinci mari etape ale evoluției

terorismului internațional; cele patru criterii de definire a crimei organizate;

activitățile de finanțare legale, ilegale și ale „zonei gri” a terorismului, legate de

crima organizată; infracțiunile de spălare a banilor negri; obiectivele politicii

penale ale puterii legislative române privind incriminarea spălării banilor murdari;

strategia grupărilor de crimă organizată de a obține fonduri ilegale prin evaziune

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

fiscală și spălare de bani; descoperirea procentului de fraude financiare din totalul

infracțiunilor (descoperiri accidentale, prin verificări și expertize și prin verificări

făcute de manageri); situațiile nefavorabile/faptele ilegale care produc evaziunea

fiscală; aspectele privind noile tendințe ale terorismului; factorii care influențează

alegerea unor mijloace de finanțare; măsurile pentru combaterea finanțării

terorismului; secțiunile/direcțiile principale ale recomandărilor FATF; legislația

din România cu privire la combaterea terorismului (problematica prevenirii

finanțării acțiunilor terorismului și alimentării acestuia cu resurse umane și

logistice); câteva definiții ale terorismului de stat și unei definiții proprii pe care o

propunem în urma unei analize comparative.

Totodată, ultimul subcapitol descrie principalele acte infracționale comise de

organizațiile criminale, corupția prin intermediul căreia crima organizată își

realizează toate obiectivele și în special profitul și puterea, amploarea pe care a

luat-o corupția în lumea întreagă, în secolul XXI, și în special în România, prezintă

definirea corupției în dreptul penal românesc și în legile speciale, care au dat o

definiție acceptabilă din punct de vedere penal a conceptului de corupție, dar și în

alte sisteme de drept penal, deosebirile principale ale acestei definiții în alte

legislații, instituția planning-ului sistemului guvernamental american de estimare a

elementelor definitorii ale crimei organizate, trăsăturile caracteristice ale

organizațiilor criminale, datele prezentate de Poliția română cu privire la numărul

cazurilor de corupție din perioada 1996-2005, modalitățile de comitere a

infracțiunilor în sectorul financiar-bancar pe baza corupției.

Ea se încheie cu o scurtă demonstrație, bazată pe date istorice, a faptului că

România nu este cea mai coruptă țară din Europa, existând cel puțin un stat care ne

depășește cu mult din punct de vedere al fenomenului corupției.

Cea de a patra direcție de cercetare, împreună cu cea de a treia, constituie

centrul de greutate al tezei deoarece vizează tendințele în combaterea crimei

organizate în Uniunea Europeană și în statele membre printr-o analiză a tendințelor

în combaterea crimei organizate pornind de la rolul Convenției ONU de la Palermo

împotriva crimei organizate transfrontaliere asupra armonizării legislațiilor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

naționale ale statelor UE cu privire la incriminările criminalității organizate pentru

a facilita cooperarea între statele membre în privința aplicării legii, pe baza

stabilirii unor proceduri de asistență mutuală și extrădare la nivel internațional, dar

și prin noile organisme comune de anchetare; cercetăm prevederile Convenției

referitoare la un nou concept acela de livrare supravegheată, alte tehnici de

anchetare specială cum ar fi supravegherea electronică ori alte forme/tipuri de

supraveghere, cum sunt operațiunile de infiltrare, în scopul combaterii eficace și

eficiente a modurilor de criminalitate organizată, la înființarea unor echipe de

anchetă comune pentru acele cauze care fac obiectul unor anchete, urmăriri sau

proceduri judiciare în una sau mai multe cauze și la formele pentru încurajarea

indivizilor participanți sau în calitate de participanți la grupurile infracționale să

colaboreze cu organele de anchetă pentru furnizarea de informații, evident în

schimbul unor beneficii.

De asemenea, cercetăm modul de incriminare a faptelor de crimă organizată

în vechiul și în noul cod penal românesc și de prevenire și combatere a crimei

organizate conform Legii nr. 39/2003 și Legii 508/2004 pe baza căreia s-a înființat

DIICOT. De asemenea, cercetăm tendințele în combaterea crimei organizate în alte

state și faptul că fenomenul crimei organizate se dezvoltă continuu adaptându-se

rapid la modificările legislației și la nivelele IT&C, precum și la schimbările de pe

piața liberă prin transformarea structurilor organizatorice, a strategiei de acțiune, a

tacticilor utilizate, faptul că unele state membre UE au grupat ansamblul normelor

penale de combatere a crimei organizate într-un Cod al legilor antimafia.

Mai cercetăm adoptarea unor norme separate de alte state prin reglementarea

mai multor texte pentru o aplicare generală, deci nu numai pentru infracțiunile de

crimă organizată.

Cercetăm faptul că pentru infracțiunile de crimă organizată s-au reglementat

anchete proactive, prin abandonarea teoriei răspunderii directe optându-se pentru

răspunderea indirectă pentru pedepsirea autorilor morali ai infracțiunii a căror

contribuție se poate deduce prin circumstanțe obiective. Analizăm legislațiile

Franței, Elveției și Germaniei care nu reglementează grupul infracțional organizat,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

ca fiind o infracțiune autonomă, dar incriminează doar asocierea în scopul

săvârșirii de infracțiuni.

În unele state este incriminată și luarea unor decizii în organizație, dar și

calitatea de conducător într-o organizație, în conformitate cu teoria răspunderii

indirecte, în lipsa căreia sancționarea șefilor grupărilor infracționale ar fi aproape

imposibilă. Scopul grupărilor criminale apare în unele legislații naționale prin

existența limitei de pedeapsă, care de regulă nu este mai mică de 4 ani, sau prin

menționarea limitativă a acelor infracțiuni din câmpul aplicării normei penale.

Cercetăm, de asemenea, modul în care vechile proceduri penale s-au înlocuit

cu proceduri noi care măresc prerogativele organelor de anchetă în dauna

drepturilor constituționale ale cetățenilor.

În finalul acestei cercetări elaborăm un proiect de Strategie privind

combaterea crimei organizate.

Încheiem lucrarea cu o serie de concluzii și un set de propuneri și cu câteva

anexe care fac parte integrată din prezenta teză.

Lucrarea are un caracter inter și trans-disciplinar, deoarece cercetarea

cuprinde elemente din domeniile studiilor de securitate, științelor militare, istoriei,

dreptului național și internațional, sociologiei și filosofiei politice. Cercetarea de

față are în același timp un caracter teoretic, cât și aplicativ, ea deschide noi direcții

pentru analizele ulterioare din domeniu.

Elementul de noutate și originalitate al studiului este adus tocmai de

tematica cercetării în sine. În România, deși există o bogată literatură în domeniu,

problematica este tratată uneori separat de realitatea socială, juridică și politică.

Pentru a formula concluzii pertinente am plecat de la realitatea istorică și actuală ce

ne-a oferit oportunitatea de a observa evenimente și evoluțiile acestora printr-o

abordare comprehensivă a domeniului analizat.

Metodologia, metodele și tehnicile investigate utilizate pentru atingerea

obiectivelor cercetării au fost de tip calitativ și cantitativ din domeniul sociologic,

aplicabile domeniului de doctorat Informaţii şi securitate naţională.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

Folosind metoda empirică și de cercetare nomologică am propus abordări

noi ale conceptelor de amenințare, risc și crimă organizată având ca punct de

plecare baza documentară avută la dispoziție fapt ce ne-a permis prelucrarea

informațiilor și corelarea acestora cu datele teoretice existente.

Metoda cognitiv-structurală ne-a oferit cadrul necesar optimizării

concluziilor prin structurarea informațiilor, analiza semanticii și terminologiei

utilizate în domeniul crimei organizate.

Analiza strategiilor și conceptelor în domeniul crimei organizate de UE ne-a

permis să utilizăm metoda inducției și să formulăm propuneri de dezvoltare a

structurilor naționale.

Utilizând metoda analizei am demonstrat ipoteza de cercetare, iar prin

combinarea metodelor expuse am conceptualizat problematica, am identificat

structurile naționale existente necesare combaterii crimei organizate și asigurării

securității naționale și europene și am propus direcții de dezvoltare a acestora.

Pentru elaborarea tezei de doctorat am utilizat atât tehnici de investigare

sociologică cantitative cât și calitative.

Tehnicile de cercetare cantitative au constat în culegerea de date, analizarea

documentară a conținutului și a evoluției conceptuale, iar tehnicile de cercetare

calitative ne-au ajutat să interpretăm datele și să facem deducții și inducții.

Prin tehnicile utilizate am corelat instrumentele de investigare cu ipoteza dar

și cu obiectivele propuse pentru realizarea tezei de doctorat. Baza documentară

studiată s-a formalizat prin articolele scrise în reviste de specialitate și la sesiunile

științifice la care am participat în fiecare etapă de studiu. Aceste participări

științifice mi-au oferit oportunitatea să mă încadrez în principiile admise de

cercetătorii și specialiștii din domeniu. Pentru că orice acţiune se derulează pentru

a îndeplini anumite obiective, am analizat efectele ce pot apărea ca urmare a

acţiunii riscurilor și amenințărilor legate de crima organizată.

Cu ajutorul tehnicilor și instrumentelor de cercetare am intenționat să

confirmăm pe baza obiectivelor stabilite, ipoteza de cercetare. Validarea

rezultatelor cercetării va permite o cunoaștere aprofundată a domeniului, iar

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

diseminarea acestora va permite publicului larg mai puțin familiarizat să înțeleagă

cauzele ce duc la schimbarea continuă a formelor de manifestare a crimei

organizate și mediului de securitate, dar și să cunoască tendințele în evoluția și

combaterea crimei organizate, structurile naționale și europene de securitate

existente și viitoare necesare contracarării acestui fenomen extrem de periculos.

Scopul cercetării a fost atins prin utilizarea fundamentelor epistemologice în

ceea ce privește originile, starea actuală, caracteristicile și efectele crimei

organizate asupra securității naționale și europene, a tendințelor în evoluția și

combaterea acesteia.

Rezultatele cercetării pot fi utile factorilor de conducere decidenți atât la

nivel național dar și la nivelul UE pentru dezvoltarea viitoarelor strategii de

securitate care reclamă adaptarea structurilor de securitate actuale pentru a putea

contracara efectele riscurilor crimei organizate la adresa securității naționale și

europene.

Pentru a valida ipoteza am fost obligați să baleiem între restricții și

constrângeri, cu toate că resursele bibliografice studiate au fost variate. O analiză

atentă a acestora ne-a dus la concluzia că baza documentară existentă oferă o

imagine incompletă a problematicii abordate. În ciuda acestor circumstanțe putem

afirma că rezultatele obținute pot fi utilizate în zona academică din punct de vedere

științific, dar și în zona juridică și politică oferind instrumentele necesare

decidenților politici pentru dezvoltarea sau modernizarea structurilor de combatere

a crimei organizate.

Pentru realizarea obiectivelor am structurat lucrarea de doctorat pe patru

capitole.

Pentru realizarea temei de doctorat am citat un număr mare de surse

utilizând ca bibliografie: legi şi acte normative; doctrine, regulamente sau manuale;

dicţionare şi enciclopedii; lucrări generale; lucrări ale unor autori români și străini;

reviste și Site-uri INTERNET.

În urma cercetării putem să concluzionăm că un risc major la adresa

securității este crima organizată, iar combaterea acesteia reprezintă o sarcină

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

of 18

complexă și interdependentă, ce implică responsabilități din partea tuturor

instituțiilor statului român. Pentru a putea să acționeze eficient în orice situație este

necesar ca România să realizeze un sistem de securitate, supus controlului

parlamentar, finanțat de la bugetul de stat, care să acționeze integrat pentru

realizarea securității naționale, al cărui obiectiv principal să fie crearea

capabilităților adecvate și oferirea decidenților politici și politico-militari a

alternativelor de acțiune specifice noilor tipuri de vulnerabilități, riscuri și

amenințări la adresa securității naționale și în special a amenințărilor teroriste și

crimei organizate.

Rigoarea actuală în domeniul securității obligă factorii politici să identifice

riscurile și amenințările specifice crimei organizate, tendințele în combaterea

acesteia la nivel național și european și să conceapă planuri pentru monitorizarea

permanentă a apariției și evoluției crimei organizate în spații determinate sau

aleatorii. În situația în care un risc major generat de crima organizată nu este ținut

suficient sub control se manifestă fenomenul de proliferare și expansiune a

amenințărilor crimei organizate, în mod dinamic și succesiv, ajungând la forme

care pun în pericol existența statului de drept. Acest fenomen impune dezvoltarea

unor politici sau strategii de securitate națională sau europeană, concomitent

desfășurându-se și pregătirea acțiunii de evitare sau eliminare a pericolului sau

situației create printr-o cooperare fructuoasă a tuturor statelor membre în cadrul

UE.

Într-o epocă a incertitudinilor, a evoluțiilor crimei organizate

transfrontaliere, a emergenței noilor riscuri, în contextul evoluțiilor crimei

organizate, gestionarea situației de securitate a României impune o nouă viziune

asupra securității naționale și europene.

Premisele de bază ale politicii românești trebuie să rămână neclintite, iar

prioritățile europene majore ale României și a UE trebuie consolidate.

Continuitatea în combaterea crimei organizate de către instituțiile de forță ale

României trebuie să se bazeze pe cooperarea transatlantică și europeană a politicii

românești.

Rezumat Teza Anghel Alexandru RO · 1(&/$6,),&$7 1(&/$6,),&$7 3djh ri sulqflsdoh doh surwhf lhl...

Documents

Transcript of Rezumat Teza Anghel Alexandru RO · 1(&/$6,),&$7 1(&/$6,),&$7 3djh ri sulqflsdoh doh surwhf lhl...