Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

I. DELIMITARI CONCEPTUALE

1. Explorarea domeniului psihologiei educatiei

Psihologia – domeniul analizei legilor si faptelor psihice ce se exprima prin procese, trasaturi, stari, caracteristici si structuri psihice; are in atentie comportamentele umane si structura motivatiilor care le anima

Educatia – fenomen social de dezvoltare, formare, constituire a oamenilor ca subiecti ai actiunii, cunoasterii si valorilor, prin comunicare si exercitiu

Functiile educatiei- vehiculeaza experienta sociala- functie cognitiv-informationala, vehiculand informatiile- functii formative- functii economice, costuri, amortizari si beneficii- functie axiologica, ofera criterii de ierarhizare a valorilor si de integrare a

propriilor capacitati in optica sociala

Tipuri de educatie

Educatia timpurie- de la varsta cea mai frageda pana la terminarea scolaritatii- factorii principali sunt cei bio-psiho-individuali si familia si institutiile de

invatamant- scopul este inzestrarea cu comportamentele si atitudinile de baza necesare

tinerilor

Educatia adultilor- proces permanent, dupa terminarea scolii- factorii principali sunt institutiile de invatamant de training si formare

profesionala- accesul la acesti factori este conditionat de nevoia de autodezvoltare si

autotransformare a fiecaruia- scopul este perfectionarea comportamentelor specifice diferitelor activitati si

cresterea adaptabilitatii, precum si dezvoltarea spirituala a individului

Psihologia educatiei + psihologia invatarii = psihologia pedagogica

Psihologia pedagogica – studiaza procesul instructiv-educativ cu scopul de a-i mari eficienta, avand in atentie probleme de motivatie a invatarii, dar si formarea capacitatilor intelectuale, dezvoltarea intereselor, stimularea formarii aptitudinilor

Psihologia invatarii – studiaza domeniul invatarii, descoperirii si validarii acelor metode si tehnici care sa faciliteze insusirea notiunilor si formarea capacitatilor de orice tip, elaboreaza metode de invatare, fixare si control, de organizare a muncii in scoala

1

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Psihologia educatiei – componenta a psihologiei pedagogice, care se ocupa cu identificarea si experimentarea de metode si tehnici de formare si optimizare a dezvoltarii personalitatii umane in toate etapele sale de evolutie

Istoric

- William James, John Dewey, Thorndike – pionieri - James a subliniat importanta observatiei in cadrul clasei pentru cresterea

randamentului procesului educativ- Dewey a subliniat pozitia copilului ca factor activ al procesului de invatare- Thorndike a militat pentru un fundament stiintific al invatarii privind scoala ca o

unitate educationala menita “sa asculte” abilitatile de judecata ale copilului- cea mai recenta abordarea priveste preponderent latura umanista a procesului

educational, invatarea experientiala marcand un salt evolutiv in orientarea din domeniul psihologiei educatiei

- Life Long Learning Education – invatarea pe toata perioada durata vietii individului, dezvoltarea si formarea sa permanenta in diferite domenii de activitate, reprezinta un raspuns si o reactie in planul politicii educationale, la cerintele unei lumi aflata intr-un proces de schimbare extrem de rapid

Contexte de invatare

Primul – cel scolar, traditional, “de temelie”Al doilea – scolarizarea de acasa, invatarea informalaAl treilea – educatia adultilor, calificari oficiale sau competente in activitati extraprofesionaleAl patrulea – educatia continua, cursuri de studiu aprofundate sau extracurriculareAl cincilea – activitatile de cunoastere, dezvoltarea profesionala si trainingurileAl saselea – contextele personale de invatare sau invatarea autodidacta

Rolul psihologului educational in aceasta noua prioritate, educatia pe tot parcursul vietii, este foarte important atat in realizarea programelor de instruire, in elaborarea unor metode si tehnici adecvate fiecarui segment de varsta care sa faciliteze procesul de invatar, cat si in realizarea orientarii profesionale de-a lungul vietii.

Deprinderi, abilitati si cunostinte necesare psihologului educational

- testare si evaluare a nevoilor clientilor, a capacitatilor cognitive, afective si volitive

- capacitatea de a analiza comportamentul in contexte de invatare- abilitati de consiliere, comunicare si interrelationare- capacitati empatice, decizionale si organizatorice- incredere in fortele proprii- acceptare de sine si toleranta crescuta- simtul umorului- capacitatea de a lucra bine sub presiune si in echipa

2

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Avantaje ale activitatii in domeniul psihologiei educatiei

- lucrul in timpul zilei, pentru cei care vor sa aiba timp liber pentru ei sau propria familie, munca in scoala este cea mai indicata

- stabilirea personala a programului de lucru- vacanta de vara, psihologii educationali din scoli avand vacanta in timpul verii- satisfactia ajutorului oferit altora- lucrul in echipa

Dezavantaje ale activitatii in domeniul psihologiei educatiei

- nivel inalt de stres, unii nu pot sau nu doresc sa primeasca ajutor- program aglomerat- nevoie de scolarizare inalta pentru un salariu decent- ore de munca seara, daca psihologul educational doreste si practica privata- intreruperea rutinei zilnice, pentru rezolvarea urgentelor

2. Colegiul Psihologilor din Romania

- putem exercita profesia de psiholog cu drept de libera practica daca am absolvit o instituie de invatamant superior de specialitate, cu diploma de licenta in psihologie

- psihologul cu drept de libera practica isi desfasoara activitatea pe baza principiului independentei profesionale, care ii confera drept de decizie si initiativa

- confidentialitatea actului psihologic este protejata prin lege si este o obligatie a fiecarui psiholog

- putem fi psihologi in sectorul privat, in regim salarial sau independent cu drept de libera practica, sau in sectorul public, cu statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii

- CPR este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii si are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica

Atributii

- asigura respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psihologi

- instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice, precum si un cadru de promovare si de dezvoltare

- promoveaza norme deontologice in exercitarea profesiei de psiholog- reprezinta interesele membrilor sai in fata autoritatilor publice si administrative- atesta dreptul de libera a psihologilor si gestioneaza Registrul unic al acestora

3

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Comisiile din cadrul CPR

Comisiile aplicative (de psihologie clinica, psihoterapie, muncii, transporturilor si serviciilor, educationala, consiliere scolara si vocationala, pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala) – desfasoara anumite proceduri metodologice si propun Comitetului director eliberarea atestatelorComisia metodologica – avizeaza metodele si tehnicile de asistenta psihologicaComisia de deontologie si disciplina – urmareste respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica

Activitatea psihologilor educationali se poate desfasura in sectorul privat (crese, gradinite, scoli, universitati, cabinete sau alte institutii si forme organizationale) sau in sectorul public (crese, gradinite, scoli, universitati, cabinete si centre de asistenta psihopedagogica, centre de consilere si dezvoltare a carierei, centre de plasament sau alte institutii de profil)

Treptele de specializare recunoscute sunt: psiholog practicant (in supervizare sau autonom), psiholog specialist si psiholog principal. Trecerea in aceste trepte se realizeaza la cerere, dupa minimum 5 ani de exercitare a profesiei in domeniu, daca sunt indeplinite anumite conditii de formare profesionala.

Psihologii educationali care au drept de libera practica, au urmatoarele competente:- evaluarea si psihodiagnoza dezvoltarii cognitive, afectiv-motivationale si

comportamentale- evaluarea profilului membrilor din familiile prescolarilor si elevilor- consiliere scolara in vederea optimizarii invatarii- consiliere vocationala- interventie psihologica in scopul dezvoltarii personale- consiliere si interventie psihologica in institutii, organizatii si comunitate- consultanta de specialitate oferita cadrelor didactice, parintilor, personalului

administrativ, liderilor comunitari- cercetare psihologica- formare profesionala continua- educatie si formare: licenta in psihologie, cursuri de baza, master in domeniul

Psihologiei Educatiei, doctorat in Psihologie, formare continua

Acces pe piata muncii: practica privata, crese, gradinite, scoli, universitati, centre de consiliere si dezvoltare a carierei, departamente de protectie a copilului, institutii de cerctare in domeniul psihologiei educatiei, organizatii (non)guvernamentale, institutii care dezvolta programe de training pentru tineri, adulti si varstnici.

4

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

II. ACTORI PRINCIPALI IN PSIHOLOGIA EDUCATIEI

Educatorul – psihologul educational, parintele/persoanele semnificative din viata copilului, educatorul, invatatorul, profesorul, formatorul/trainerul

Persoana asupra careia se exercita actul educativ – fatul, bebelusul, copilul, puberul si adolescentul, tanarul adult, adultul, batranul

Psihologia educatiei trebuie sa aiba in centrul atentiei actorii implicati in procesul educational, precum si natura relatiei care se stabileste intre acestia.

1. Educator

- psihologia fiecarui educator isi pune puternic amprenta asupra procesului de formare si dezvoltare a persoanei educabile

- un parinte este un educator bun daca este matur emotional si intelectual, este capabil sa actioneze responsabil, creativ si flexibil

- cadrul didactic sau formatorul este inzestrat cu o anumita cunoastere si cu un arsenal de tehnici si metode prin intermediul carora transmite cunostintele, valorile si normele pe care le detine

- stilul de formare este foarte important, precum si motivatia financiara si recunoasterea sociala

- psihologul educational este cel care poate sa ofere servicii de dezvoltare personala atat asupra copiilor, parintilor, cadrelor didactice si instructorilor, cat si asupra lui insusi, abilitatea in acest domeniu ajutandu-l sa ofere o gama variata si de buna calitate de servicii psihologice

2. Persoana asupra careia se exercita actul educational

- trebuie sa se aiba in vedere varsta si particularitatile de tip familial, profesional, statutul si rolul persoanei respective, particularitatile de invatare, devierile de comportament sau particularitatile personalitatilor accentuate

3. Relatia educationala

- descoperirea metodelor, tehnicilor si strategiilor optime de relationare a agentilor actiunii educationale, masurarea eficientei actului educational

- studierea influentei educative exercitate asupra individului sau grupului

5

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

V. PSIHOLOGIA EDUCATIEI TIMPURII

- a fi parinte este unul dintre cele mai dificile roluri pe care si le poate asuma cineva- devii parinte responsabil atunci cand iti doresti cu adevarat un copil, cand esti mai

linistit si mai impacat cu trecutul, cand esti suficient de matur si informat sau dispus sa te informezi asupra nevoilor si caracteristicilor copilului

- barbatii si femeile trebuie sa fie constienti de faptul ca ei, copiii pe care ii vor avea intr-o buna zi, vor reflecta propriul lor mod de a gandi si de a trai

- nasterea este un moment important de transformare personale a acestora si de initiere pe un alt drum in viata, sansele evolutiei proprii venind odata cu aducerea pe lume a propriului copil

- exista mereu un decalaj intre dorinta de a avea un copil si realitatea vietii cu un copil, intre dorinta de a crea o familie si familia reala care se constituie

- modelele parentale si cele de masculinitate-feminitate isi vor pune amprenta asupra cuplului

- inainte de a deveni parinti, se impune ca cei doi sa-si fi exprimat si delimitat ideile si asteptarile in legatura cu cele 4 roluri (femeie, barbat, mama, tata) si sa fie constienti de transformarile care se vor produce

- rolul psihologului educational in aceasta situatie este foarte important pentru ca el ofera anumite grupuri de dezvoltare personala centrate pe asumarea identitatii de gen, pe pregatirea tinerilor pentru viata de cuplu si cea de familie

- rolul de parinte se invata inca din perioada copilariei, prin introiectarea rolurilor de mama si de tata ale familiei de origine, el ajustandu-se in perioada adolescentei odata cu cresterea capacitatii de analiza a tanarului

Psihologul educational trebuie sa atraga atentia tinerilor care isi asuma pentru prima data rolul de mama sau tata asupra unor aspecte:

- desi isi doresc o functionare familiala de tip modern, se pot surprinde functionand intr-o modalitate traditionala, astfel se impune reconcilierea rolurilor pentru a nu se ajunge la o relatie conflictuala

- barbatul si femeia nu ar trebui sa fie parinte fiecare in parte ci impreuna, sustinandu-se reciproc si gestionand momentele delicate

- preocuparea pentru cresterea copilului nu trebuie sa urmareasca sa devina uniforma, ea trebuie conturata

- virtutile dialogului trebuie sa-si faca simtita eficacitatea si in asumarea rolului parental in orice fel de situatie

- se intampla ca tatii sa resimte sentimente de gelozie odata cu venirea pe lume a copilului, mai mult sau mai putin constiente, acestea fiind explicate prin faptul ca nu pot impartasi aceleasi stari si nu primesc aceeasi atentie de care se bucura femeia din partea anturajului sau pot fi capcane nerezolvate ale trecutului; intr-o astfel de situatie, mama este cea care trebuie sa medieze cu atentie si tandrete relatia dintre tata si copil

6

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Preventia

- poate fi facuta de catre psihologul educational prin prelegeri sau sesiuni informative cu adolescentii si tinerii care isi doresc sa dea nastere unui copil si au dorinta de a se informa mai intai in legatura cu dobandirea si exercitarea rolului de parinte

- dezbaterile, workshopurile, grupurile de dezvoltare personala sunt modalitati de a dobandi abilitati specifice de interactiune intre parinti si intre parinti si copii

- exercitiile provocative de tip experiential, jocul de rol, psihodrama, scenariul metaforic sunt instrumente absolut necesare unei astfel de interventii

- psihologul educational il va putea ajuta pe tata in procesul de depasire a geloziei asemanatoare cu cea de tip fratern, iar pe mama sa gestioneze posibilele frici legate de relatia cu copilul sau cu sotul, frici ce si-ar putea gasi originea in nebuloasele unui trecut neclarificat

- psihologii educationali ar putea sa actioneze preventiv pe doua directii: sa ofere parintilor programe de pregatire sau dezvoltare personala si profesionala si sa ofere adolescentilor si tinerilor aflati in proces de formare sau care nu au devenit inca parinti

Conceptia si influenta ei asupra educarii si dezvoltarii psihologice ulterioare a copilului

- momentul conceptiei este extrem de important, starea de spirit a celor doi parteneri isi va pune amprenta asupra copilului ce va veni

- barbatul si femeia sunt singurii responsabili de caracteristicile copilului pe care il vor aduce pe lume

- natura profunda a copilului se schimba foarte greu, adesea fiind necesare interventii holistice

- invatatorul, profesorul, poate face multe pentru instruirea copilului si aproape nimic pentru modificarea structurii sale profunde

- rolul fundamental pe care il are psihologul educational in transmiterea tuturor acestor informatii adolescentilor si tinerilor care isi doresc si se pregatesc sa devina parinti si in oferirea de servicii care sa-i ajute sa se cunoasca mai bine si sa evolueze din toate punctele de vedere

- haptonomia – comunicarea intrauterina, prin atingere sau contact psihotactil (reprezinta o recunoastere a potentialului copilului si a dreptului pe care il are de a fi respectat si valorizat de catre proprii parinti chiar din momentul conceperii)

- psihologii educationali ar trebui sa faca cunoscute efectele unei astfel de tehnici adolescentilor si tinerilor si sa orienteze cuplurile “insarcinate” catre astfel de servicii

- John Condon sustine ideea crearii relatiei de atasament intre mama si fata si intre tata si fat, iubirea fiind experienta de tip nucleu in cadrul unei astfel de relatii

- acest atasament are 5 dimensiuni: a cunoaste (curiozitatea in legatura cu obiectul iubit), a fi cu el si a interactiona cu el, a evita separarea sau pierderea, a proteja, a identifica si a gratifica nevoile

7

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

- acest tip de interactiune constituie baza relationarii sau atasamentului de mai tarziu si aceasta informatie ar trebui sa fie cunoscuta de catre adolescenti si tineri in cadrul programelor de antrenament pentru a deveni parinti pe care le sustin psihologii educationali

- dincolo de structura profunda emotionala a copilului, care se construieste in aceasta perioada intrauterina si care il va insoti pe copil toata viata, dezvoltarea simturilor fundamentale se realizeaza si ea, memoria afectiva se impleteste cu cea senzoriala si experientele din perioada uterina cu siguranta nu vor fi uitate

- toate aceste informatii sunt necesare psihologului educational care organizeaza traininguri pentru viitorii parinti, adevarate ateliere de idei si comportamente pentru aducerea pe lume a unor copii sanatosi psihic si fizic, cu un nivel de spiritualitate mai inalt, accesat inca din perioada uterina

- tot psihologul educational este cel care poate sugera orientarea catre specialisti in consilierea psihologica, acelor mamici deja insarcinate care se confrunta cu o stare de apatie, depresie pe perioada sarcinii, uneori fara vreo cauza constienta

8

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

V. PSIHOLOGIA EDUCATIEI IN CADRUL SISTEMULUI FAMILIAL

Psihologia nasterii si implicatiile ei in dezvoltarea copilului

- odata cu nasterea sa, copilul le da viata si parintilor, bunicilor, fratilor si surorilor, intregii familii

- cu o noua identitate, fiecare dintre membrii familiei va trebui sa gaseasca sau sa reinventeze o noua raportare la lume, acesta fiind un proces dificil pentru fiecare in parte, care poate fi consiliat la nevoie de catre un psiholog educational

- momentul nasterii trebuie sa fie pregatit atat emotional, cat si informational de catre adulti, cu cat mai mult cu cat, dincolo de bucuria venirii pe lume a copilului, poate fi tulburator si pentru parinti

- psihologul educational, prin activitatile sale de pregatire a parintilor pentru momentul nasterii, ar putea actiona preventiv si ar ajuta multi copii sa scape de posibile nevroze pe termen lung

- educatia in vederea acordarii importantei cuvenite acestui proces sacru de nastere a unui copil trebuie sa inceapa in forta la toate categoriile de varsta

- rolul psihologului educational in cadrul unui astfel de proces evolutiv, transformator, ar trebui sa fie covarsitor, de aici decurge si responsabilitatea maxima a pregatirii acestora de catre cadrele universitare si necesitatea formarii continue a lor, pe tot parcursul vietii

Psihologia educarii bebelusului (copilaria frageda)

- imediat dupa nastere, copilul are nevoie de foarte multa atentie si caldura din partea mamei sale, ea este cea care ii va asigura protectia si il va ghida in aceasta lume plina de neprevazut

- copilul este mult mai sensibil la experientele prin care trece, responsabilitatea este enorma, de aceea psihologii educationali recomanda mamelor sa stea acasa cu copilul cel putin un an de zile

- relatia de atasament securizant se construieste de-a lungul nenumaratelor interactiuni securizante si aducatoare de senzatii placute ale bebelusului cu mama sa

- psihologii educationali trebuie sa indrume parintii sa fie prezenti in viata copilului lor, sa-i vorbeasca, sa-i surada si sa-l atinga cat mai mult, toate acestea il vor face pe bebelus sa se simta in siguranta si sa-si rasplateasca parintii prin zambete si gangureli

- psihologii educationali pot indruma parintii sa le ofere copiilor o viata regulata, calma, in care zi dupa zi revin aceleasi actiuni, aceleasi senzatii

- dupa 6 luni, bebelusul incearca sa se deplaseze, sa atinga totul, comunica din ce in ce mai bine si intelege din ce in ce mai mult, viata parintilor devenind din ce in ce mai complicata, aparand oboseala, nerabdarea si enervarea

- in timp ce castiga mai multa autonomie, bebelusul isi construieste personalitatea, aceasta fiind o perioada putin dificila pentru el pentru ca incepe sa cunoasca primele sentimente de teama in legatura cu o posibila pierdere a parintilor, atunci cand observa ca nu sunt prin preajma

9

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

- psihologii educationali recomanda parintilor ca toata aceasta perioada sa securizeze copilul, prin anuntarea fiecarei plecari si asigurarea revenirii

- la inceput, nu este recomandata o separare prea indelungata de copilul aflat la inceputul vietii sale, anxietatea de abandon instalata acum isi pune amprenta puternic asupra intregii vieti

- la varsta de 2 ani, copilul incepe sa exploreze universul in care traieste, incepe sa elaboreze cuvinte si propozitii, iar orice apreciere pozitiva a copilului ii intareste imaginea de sine si il motiveaza sa rosteasca cat mai multe cuvinte si sa formeze cat mai multe propozitii

- la varsta explorarii, cea mai buna metoda educationala este aceea de a-i da libertatea copilului sa experimenteze in conditii de siguranta

Interventii in psihologia educarii bebelusului

- psihologii educationali pot acorda servicii/consultatii individualizate tinerilor parinti sau cuplurilor de parinti, cat si servici de consultanta sau consiliere educationala unui grup de 3-4 cupluri de parinti

- informarea parintilor cu privire la nevoile psihologice ale copilului lor, recomandarea unor modalitati de interactiune stimulativa dpdv al dezvoltarii copilului, intelegerea problematicii atasamentului si invatarea unor modalitati de comunicare si interactiune, care sa faciliteze formarea unui tip de atasament securizant la copil, sunt o parte din subiectele care pot fi abordate in astfel de intalniri

- initierea de catre psihologul educational a unor servicii de consultanta sau consiliere educationala de grup, a parintilor copiilor cu varste intre 0-1 an si 1-2 ani, poate avea avantajelor atat al costurilor mai mici, cat si al abordarii unei game variate de probleme pe care le pot ridica copiii in aceasta perioada

- evidentierea miturilor si stereotipurilor familiale, depasirea unor blocaje de interactiune a parintilor cu copilul, problematica geloziei de tip fratern, toate aceste tehnici de servicii asigura preventia si scot in evidenta responsabilitatea unei pregatiri temeinice a acestuia, rolul sau in procesul de insanatosire si evolutie spirituala a societatii fiind primordial

- preventia la nivelul grupului de tineri aspiranti la statutul de parinte se poate realiza tot prin servicii individuale, de cuplu sau de grup

- pregatirea in domeniul consilierii psihologice a psihologului educational aduce un plus de calitate serviciilor oferite

- informarea si formarea unor abilitati de interactiune cu copiii, prin intermediul jocurilor de rol, a psihodramelor sau a altor modalitati creative de tip gestalt, duc la scaderea substantiala a temerilor ce pot sa apara vis-a-vis de perspectiva asumarii rolului de parinte

10

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Psihologia educatiei la varsta copilariei timpurii 2-6 ani (perioada prescolara)

- perioada de la 2 la 3 ani este o perioada de tranzitie de la stadiul de bebelus la cel de copil, cel mic comunica foarte bine emotiile sale si este plin de tandrete si veselie

- in aceste conditii de intensitate exploratorie, parintii trebuie sa puna limite copilului, fazele de opozitie si de afirmare a copilului neintarziind sa apara

- psihologii educationali trebuie sa invete parintii sa previna manifestarea unor astfel de comportamente pe o perioada prea indelungata, a evita sa spui un “NU” categoric copilului si a-i da de inteles ca are un cuvant de spus, lasandu-i timp sa reflecteze la propunerile facute de adult, sunt comportamente ale parintilor care ii fac pe copii sa fie cooperanti

- uneori o atitudine ferma din partea parintilor va scurta momentele de vaicareala ale copilului, furiile nu sunt grave, atata timp cat raman punctuale si nu sunt insotite de gesturi brutale, ele arata copilului ca anumite comportamente pot fi dezagreabile pentru parinti; in astfel de situatii, a-i ignora comportamentul este cea mai buna solutie, psihologul educational putandu-le sugera parintilor sa se gandeasca la faptul ca a-l pune pe copil in situatii si mai dificile in astfel de momente nu face decat sa adanceasca criza acestuia

- psihologul educational trebuie sa atraga atentia din nou parintilor asupra necesitatii implicarii active atat a mamei cat si a tatalui, in educatia copilului

- odata trecuta varsta de 2 ani, fiecare parinte va juca un rol esential in dezvoltarea copilului lor cu o identitate psihosexuala corect definita, in acord cu sexul biologic

- psihologii educationali ii pot ajuta pe parinti sa identifice care sunt nevoile copilului lor si sa gaseasca cele mai adecvate modalitati de stimulare a dezvoltarii sale cognitive, socio-emotionale si spirituale

- confruntarea cu varsta “de ce”-ului este o experienta fascinanta pentru copil si un exercitiu de toleranta, disponibilitate si accesibilizare pentru parinti

- preventia realizata la varsta lui “de ce”, cu ajutorul psihologului educational, poate scuti de multe neplaceri familia pe viitor, parintii pot fi invatati sa faca cunoscuta copilului incantarea lor in legatura cu setea de cunoastere si intelegere a acestuia, sa-i raspunda cu rabdare nenumaratelor sale intrebari

- de la 3 la 5 ani, copilul traieste sentimente de real amor fata de parintele de sex opus si sentimente de rivalitate fata de parintele de acelasi sex, in aceasta perioada este important ca mama si tata sa interzica accesul copilului in patul conjugal

- psihologul educational poate aduce la cunostinta parintilor toate aceste informatii si ii poate consilia in ceea ce priveste abordarea relatiei cu copilul in aceasta perioada dificila a complexului lui Oedip

- datorita varstei mici a copilului, influenta educativa a psihologului educational asupra parintilor ramane primordiala

11

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

- tehnicile rogersiene, gestalt-creative pot ajuta parintii sa inteleaga mai bine nevoile copilului, precum si propriile nevoi in raport cu acesta, exersarea unor noi patternuri de interactiune, adaptative relatiei cu cel mic, poate sa duca la o mai mare incredere in fortele proprii, toate aceste interventii securizant parintii

- exprimarea onesta si empatica, in termenii observatiei, sentimentelor, nevoilor si cererii, faciliteaza comunicarea autentica parinte-copil de foarte timpuriu

- ce ar putea invata parintii si apoi transmite copiilor lor, referitor la practicile comunicarii non-violente: exprim onest ce traiesc eu, fara sa acuz sau sa critic, cer clar acel lucru care mi-ar imbogati viata, fara sa emit o pretentie, accept empatic ce traiesti tu, fara sa aud acuzatii sau critici, accept empatic acel lucru care ti-ar imbogati viata, fara sa aud nicio pretentie

- gestionarea unor situatii de separare a parintilor de copii, datorita gradinitei sau deplasarilor realizate in interes de serviciu, a unor situatii de criza familiala etc, pot constitui subiectul unor intalniri intre parinti, copil si psihologul educational

- oferta de servicii de consultanta sau consiliere educationala in grup, pe care psihologul educational o poate face pentru parintii care au copii cu varste intre 2 si 6 ani poate fi destul de variata: informare cu privire la particularitatile de varsta, optimizare a interactiunii, formare si abilitare a parintilor, facilitarea comunicarii, optimizare personala

- toate aceste oferte trebuie sa fie atractive si bine realizate de catre psihologul educational, astfel inca parintele sa stie foarte clar care vor fi beneficiile participarii la un astfel de grup

Psihologia educatiei la varsta copilariei mijlocii si tarzii, 6-12 ani (perioada scolaritatii mici)

- odata cu inceperea activitatilor scolare, parintii retraiesc cu teama sau bucurie momentele de debut ale propriei scolaritati, aceste trairi putand influenta atitudinea parintilor fata de comportamentul copilului la scoala

- parintii pot crea asteptari frumoase legate de scoala copilului lor sau pot sugera inceperea unui drum lung, anevoios si plin de chinuri

- psihologul educational este cel mai in masura sa ghideze actiunile educative ale parintilor in aceasta perioada: respectarea unicitatii copilului, a nevoilor si a ritmului de dezvoltare a acestuia, disponibilitatea trebuie sa fie maxima, increderea oferita, sustinerea copilului in gestionarea activitatilor scolare si aprecierea sarcinilor bine facute trebuie sa devina practici bune pt parinti, colaborarea cu invatatorul si scoala trebuie sa fie frecventa si productiva, motivarea copilului pentru activitatea scolara trebuie sa fie variata si constanta

12

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Aspecte educative importante, care pot contribui la creionarea personalitatii scolarului mic

Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi

- modelele parentale de comportament continua sa fie exemplele preferate de imitatie pentru copii, in relatiilor lor cu cei din jur acestia reproduc aceste comportamente, fie din dorinta de a intelege si de a stapani situatiile tensionate, fie dintr-o nevoie puternica de identificare cu parintele agresor

- dincolo de modele, regulile impuse de adult copilului, in joc, sunt fundamentale in construirea personalitatii acestuia, in masura in care acestea sunt consecvente cu manifestarile adultului in viata de zi cu zi

- psihologul educational trebuie sa identifice care sunt sursele agresivitatii copilului si sa incerce sa atraga atentia parintilor asupra problemelor familiale, care afecteaza starea interioara a copilului sau care determina achizitia unor comportamente interzise sociale

Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi

- loialitatea copiilor fata de parinti pare sa nu aiba limite, astfel daca cei mici sunt expusi la comentarii ce tradeaza anumite temeri, exista riscul ca ei sa-si formeze un mod anxios de a gandi

- teama parintilor, proiectata asupra copilului, poate altera sau impiedica manifestarea spontana, naturala si sanatoasa a acestuia, copilul devenind astfel un adult plin de frici, cu asteptari negative in legatura cu ceea ce ar putea sa se intample

- psihologul educational poate explica parintilor necesitatea de a-si rezolva, printr-un demers de consiliere psihologica, aceste frici si de a sustine si valoriza mai mult copilul in activitatile pe care le intreprinde

Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea

- mesajul pe care parintele il transmite copilului atunci cand ii este permanent mila de el este ca nu crede in resursele lui, considerandu-l total neputincios

- autocompatimirea este si ea mostenita de la vreun parinte care o practica cu succes zi de zi

- psihologul educational poate prezenta parintilor efectele nefaste ale hiperprotectiei asupra dezvoltarii copilului, el putand sa-i ajute sa invete noi patternuri de interactiune, astfel in loc sa-l compatimeasca, parintele ar putea sa stea de vorba cu el, sa-i marturiseasca ca intelege supararea lui sau nemultumirea legata de neatingerea scopului propus si apoi sa-l ajute pe copil sa vada situatia din alte perspective si sa gaseasca pana la urma singur solutia

13

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi

- increderea in sine a copilului nu se construieste prin ridiculizarea lui de catre adultul care crede ca in felul acesta il motiveaza sa dea ce e mai bun, in cele mai multe cazuri din acestea, copilul devine timid si ezitant, straduindu-se sa nu atraga atentia asupra lui, tocmai pentru a nu se mai confrunta cu umilinta unei noi ironii

- riscul la autoizolare este foarte mare la acesti copii, comportamentul lor ezitant si timid, permitandu-le altor copii cu o serie de conflicte interioare sa-i transforme in tapi ispasitori pentru toate necazurile lor

- psihologul educational pot interveni corectiv, ajutandu-i pe copiii tensionati sa-si imparateasca nelinistile, poate informa parintii in legatura cu efectele negative ale comportamentului lor ridiculizant

Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia

- nemultumirea, ura si invidia pe care persoanele semnificative din viata scolarului mic le manifesta in raport cu membrii familiei extinse, prietenii, colegii, vor fi traite de catre acesta prin contagiune, un demers de consiliere individuala sau familiala putand fi salvator, in acest caz

- parintii care vor sa-si creasca copiii asemenea lor risca sa le impuna niste cerinte, care sa nu aiba nimic de-a face cu nevoile si dorintele acestora, astfel, ajutati de psihologul educational, parintii pot intelege sa drumul pe care vor sa-l deschida copilului lor nu poate fi acceptat de catre el

- comparatiile pe care parintii le fac intre propriul copil si altul mai bun starnesc gelozii si sentimente negative la copil si nu fac altceva decat sa deteriorizeze relatiile dintre acestia

- evitarea unor astfel de comparatii poate fi recomandata parintilor de catre psihologul educational, fiind de dorit ca parintii sa-si ajute copilul sa inteleaga ca diferentele dintre oameni sunt normale si chiar necesare

Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati

- copilul invata mai bine atunci cand este sprijinit si incurajat, nu atunci cand este pedepsit si aprostrofat, iar a-l face de rusine in fata altora si a-i aplica pedepse severe, inseamna a-i spune intr-un mod indirect ca nu este bun de nimic, neincrederea pe care o dezvolta ghidandu-i nefavorabil comportamentul

- psihologul educational poate recomanda parintilor sa aiba rabdare si sa-si asculte cu mare atentie copilul atunci cand greseste pentru a intelege care a fost ratiunea sau motivatia lui

- supararea lui nu trebuie dublata de supararea creata parintelui, tocmai pentru a evita accentuarea sentimentului de vinovatie sau de rusine

14

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori

- parintii si invatatorii au un rol important in a-i ajuta pe copii sa creada in capacitatile lor si sa gestioneze eficient experientele pe care le parcurg, exemplele personale fiind modele demne de urmat de catre copii

- reperele date de adult sunt foarte importante pentru copil pentru ca il ajuta sa-si gaseasca singur drumul catre propria dezvoltare, sa inteleaga ce resurse are

- informarea si discutia cu psihologul educational pentru acest lucru pot fi foarte utile si clarificatoare, nefiind usor sa-ti observi copilul si sa inveti sa-i descoperi calitatile si apoi sa-l provoci sa-si valorifice la maxim capacitatile

- lauda si aprecierea sunt instrumentele preferate de catre parinte, mai ales atunci cand constata progresul

- invatatorii au o minima formare psihologica si aceasta ii ghideaza in activitatile educative pe care le desfasoara, iar participarea acestora la niste grupuri de autocunoastere si dezvoltare personala i-ar putea ajuta sa gestioneze relatiile cu copiii cate mai obiectiv

Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea

- oferindu-le copiilor un model de acceptare si toleranta, parintii ii invata de fapt, ca fiecare om are valoarea sa, dar si ritmul sau propriu de actiune sau de dezvoltare

- sunt si parinti care nu pot manifesta aceasta toleranta fata de copii, pentru ca ei nu sunt toleranti si rabdatori cu sine, iar descoperirea si intelegerea unor astfel de modalitati de a functiona de catre parinti, ca si schimbarea atitudinii fata de sine si ulterior fata de copii, se poate face cu ajutorul psihologului educational

Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea

- laudele ii fac pe copii sa se simta apreciati cu adevarat, cu fiecare lauda copiii isi sporesc increderea in sine, ei devenind astfel asertivi si creativi

- aceste laude trebuie folosite cu discernamant, copilul manifesta interes, actioneaza si abia apoi poate fi laudat pentru efort si intentii

- uneori parintii pot intampina dificultati in practicarea unor comportamente laudative, iar psihologul educational ii ppate ajuta sa faca o analiza si sa deblocheze astfel de comportamente

Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca

- acceptarea copilului de catre parintii sai este unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care acestia i-l pot face, iar mesajul primit de copil este acela ca el e bun si merita sa fie iubit si pretuit, facand dezvoltarea sa un drum frumos, fascinant si implinitor

- insa este destul de dificil pentru parinte sa faca o demarcatie clara intre dorintele si asteptarile reale ale copilului, de obicei cand aceasta linie nu este bine trasata, apar conflictele in realtia parinte-copil

- psihologul educational are rolul de a pune niste granite sanatoase in familie

15

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine

- aproband si pretuind la copii anumite tipuri de comportamente pe care le exercita, parintii ii invata sa fie responsabili si sa adopte normele si valorile familiei

- asociata fiind cu gesturile de iubire si pretuire ale parintilor, imaginea de sine a copiilor va fi una pozitiva si va sta la baza dobandirii si exercitarii independentei in perioada adolescentei, dar pentru asta parintii trebuie sa stie sa se pretuiasa si sa se placa pe sine

Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar

- exemplul persoanelor semnificative este inconstient introiectat de copil, datorita puternicii loialitati pe care acestia o au fata de ele, de aceea parintii trebuie sa le ceara copiilor sa fie sinceri, in conditiile in care si ei practica sinceritatea, altfel este in zadar

- deprinderea onestitatii aduce copiilor incredere, ii invata sa fie atenti la trairile, nevoile dar si cererile pe care le formuleaza, ii ajuta sa traiasca intr-un mod autentic si deci sanatos

Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti

- copiii isi observa cu atentie indrumatorii, parintii, invatatorii, persoanele puternic investite afective, iar copierea comportamentului acestora este o strategie inca preferata si securizanta pentru scolarul mic

- daca nedreptatea este prea mare sau prea dureroasa, sanctionarea adultului prin evitare sau prin comportamente contrare asteptarilor si nevoilor sale nu intarzie sa apara, creandu-se astfel un cerc vicios, care ar trebui spart de catre psihologul educational

- psihologul educational poate oferi consultatii parintilor pentru a-i ajuta sa comunica mai bine in legatura cu toate problemele ridicate de participarea copilului in primii patru ani la activitatile scolare

- nu putine sunt cazurile in care cei doi parinti au puncte de vedere diferite in ceea ce priveste cerintele si standardele educationale pe care le impun, exprimarea si clarificarea punctelor de vedere in cadrul unor intalniri cu psihologul educational, poate fi salvatoare pentru evolutia ulterioara a relatiei dintre copil si scoala

- cu ajutorul psihologului educational, parintii trebuie sa constientizeze situatia in care se afla copilul lor, sa gaseasca solutii pentru a fi mai mult prezenti si implicati activ in viata acestuia

- psihologul educational ii poate ajuta pe parinti sa inteleaga corect comportamentul problematic al copilului si sa-si reformuleze asteptarile si sa invete apoi sa formuleze corect si clar si sa le comunice copilului

- orientarea scolara a copiilor, identificarea aptitudinilor si a inclinatiilor acestora poate fi realizata de catre psihologul educational, prin utilizarea unor instrumente psihodiagnostice

16

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

- consultatiile individuale pentru copiii scolari pot fi acordate atat in cadrul unor cabinete din institutiile de invatamant, cat si in cabinetele private

- gestionarea problemelor legate de mai buna relationare cu copiii la scoala ca si a celor ce privesc invatarea rapida si eficienta sau realizarea temelor, managementul timpului si activitatii de invatare sunt tematici pe care psihologul educational le poate aborda cu scolarul mic in cabinetul sau

Anii de gimnaziu

- fac trecerea de la lumea copilariei la cea a maturitatii, pentru prima oara adultii cerand responsabilitate, capacitati de organizare si abilitati decizionale, pentru care copilul nu este intotdeauna pregatit, aparand diferite mecanisme de aparare

- evitarea, refuzul realitatii, izolarea, retragerea apatica sau refugiul in reverie sunt doar cateva dintre ele, de asemenea aparitia pubertatii poate sa provoace momente de criza mai mult sau mai putin importante, adulescentul nereusind sa integreze toate aceste modificari

- psihologul educational poate ajuta parintii si profesorii sa inteleaga problemele cu care scolarii se confrunta in perioada de debut a ciclului gimnazial, sa ghideze si sa sustina aceasta perioada de adaptare, sansa unui esec scolar fiind destul de mare altfel

- competenta si harul pedagogic al cadrelor didactice pot influenta si ele motivatia si atitudinea scolarului din anii de gimnaziu fata de scoala

- atunci cand apar dificultati ale adolescentului in relatia cu scoala, psihologul educational poate recomanda parintilor sa-si asculte cu multa atentie copilul si sa-l incurajeze sa-si impartaseasca nemultumirile

- probleme emotionale pot aparea la intrarea in clasa a8a, moment in care anxietatile parintilor se pot manifesta in comportamente constrangatoare

- psihologul educational ii poate ajuta pe parinti sa-si constientizeze aceste comportamente si anxietati precum si efectele lor nefaste

- psihologul educational poate recomanda parintilor sa-si trateze adolescentul ca pe o persoana responsabila, capabila sa aiba un punct de vedere personal, fara a uita insa ca nu exista drepturi fara obligatii

- consultatiile cu psihologul educational pot aduce un plus de informatie despre multitudinea transformarilor psihice si fizice ale adolescentului in aceasta perioada si a efectelor acestora in planul relatiilor cu parintii, scoala si prietenii

- principalele surse de conflict intre adolescent si parinti pot fi legate de rezolvarea temelor pentru acasa, unde psihologul educational recomanda parintilor sa nu lucreze niciodata in locul copilului, lipsa interesului pentru activitatile scolare, utilizarea telefoanelor si a televizorului, iesirile si permisiunile, grupul de prieteni, imbracamintea, responsabilitatile casnice, gestionarea banilor

- este de dorit o buna gestionare a relatiei parinte-copil pe problematica relationarii adolescentului cu prietenii si petrecerii timpului in afara casei

- psihologii educationali au in oferta lor servicii si programe pentru parinti, care sa-i ajute sa invete sa comunice cu adolescentii lor pe aceste teme, ei primind

17

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

informatii si putand constientiza si o serie de inhibitii sau anxietati asociate cu experiente personale neplacute

- psihologul educational trebuie sa aiba permisiunea parintilor in ceea ce priveste oferirea de servicii

- serviciile pe care psihologul educational le poate oferi adolescentilor din ciclul gimnazial, sub forma consultatiile individuale sau de grup, pot avea in vedere teme precum cunoasterea de sine, comunicarea eficienta, dezvoltarea personala, invatarea rapida si eficienta, gestionarea primelor relatii de cuplu, problematica identitatii psihosexuale, comportamente asertive etc

Anii de liceu

- aduc numeroase schimbari in viata adolescentilor, parintii si profesorii considerandu-i pe acestia mult mai responsabili si apti pentru a-si gestiona mai bine activitatile scolare si extrascolare

- parintii ar trebui sa creeze in jurul adolescentului un climat de siguranta afectiva, sa-l faca sa se simta iubit si admirat pentru ceea ce este el

- relatiile cu profesorii depasesc uneori simpla actiune didactica in aceasta perioada, devenind adevarati educatori, sfatuitori si confidenti

- pregatirea examenelor este o tematica importanta in oferta de servicii a psihologului educational, este necesar ca ea sa debuteze din timp si sa implice atat adolescentul cat si parintii

- interesul parintilor pentru cunoasterea colegilor si a prietenilor este absolut necesar, acestia devenind mai putin anxiosi daca le cunosc anturajul copiilor lor

- consultatiile pe tematici oferite de psihologul educational unui grup de parinti pot avea in vedere subiecte precum cunoasterea transformarilor prin care trec adolescentii de liceu, abordarea unor modalitati eficiente de interactiune parinte-adolescent, realizarea demersurilor de orientare scolara si profesionala, pregatirea examenului de bac si a celui de admitere la facultate, atitudinea parintilor fata de primele relatii, primele iubiri

- in procesul de formare al parintilor, liceenilor, psihologul educational trebuie sa puna accentul pe dobandirea abilitatilor de a oferi un feedback pozitiv acestora

- consultatiile individuale permit adolescentilor sa se cunoasca mai bine, sa-si exprime diferite temeri, stangacii pe care invete sa le depaseasca, sa-si descopere aptitudinile si interesele care pot facilita orientarea catre anumite domenii de activitate si pregatirea pentru anii studentiei

- deprinderea unor tehnici eficiente de invatare, de realizare a temelor pentru acasa, de pregatire psihologica pentru examene, de comunicare eficienta sau de conducere a unui grup de lucru pot fi realizate cu ajutorul psihologului educational

- grupurile de dezvoltare personala sau cele tematice, de informare si preventie sunt servicii interesante si utile, pe care psihologul educational le poate furniza adolescentilor

18

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

Anii de studentie

- varsta de 18 ani corespunde majoratului legal, motiv pentru care studentii trebuie tratati altfel decat liceeni, acesti adolescenti mari avand deja un bagaj bogat de experiente, o imagine de sine destul de bine conturata, o nevoie mai mare de independenta financiara, dar si emotionala

- varsta studentiei este cea la care nevoia de autorealizare incepe sa devina fundamentala

- alegerea facultatii a fost, probabil, facuta cu ajutorul psihologului educational, aceasta alegerea aducand de cele mai multe ori satisfactii studentului, dar exista si situatii in care alegerea nu este aceea potrivita si atunci reorientarea trebuie facuta cat mai repede, eventual dupa primul an; apelarea la psihologul educational, la servicile oferite de acesta, este recomandata

- experienta a dovedit ca in anii studentiei, parintii simt din ce in ce mai putin nevoia de a se implica in viata copiilor lor, existand si situatii in care parintii nu accepta faptul ca de acum au de-a face cu un adolescent mare, care pe zi ce trece, devine adult

- consultarea psihologului sau a unui consilier psihologic se impune intr-o astfel de situatie, de cele mai multe ori, interventia fiind centrata pe parinti

- consultatii individuale sau cele de grup pot raspunde nevoilor de autocunoastere si dezvoltare personala a adolescentului, abordand teme precum descoperirea resurselor personale, dezvoltarea creativitatii, capacitatilor de comunicare eficienta, inteligentei emotionale, managementul timpului si activitatii de invatare, arta negocierii, managementul conflictelor etc

19

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

VII. PSIHOLOGIA EDUCATIEI IN GRADINITA, SCOALA SI UNITATI DE INVATAMANT SUPERIOR

- psihologii educationali din cadrul sistemului de invatamant ofera consultanta de specialitate elevilor, parintilor, educatorilor, profesorilor si managerului institutiei

- evaluarea si psihodiagnoza dezvoltarii cognitive, afectiv-motivationale si comportamentale a personalitatii copiilor permite psihologilor educationali sa ofere un profil realist copiilor, adolescentilor si parintilor acestora, sa ghideze activitatea profesorului, sa decida elaborarea si implementarea unui plan de consiliere scolara

- evaluarea profilului membrilor familiei prescolarului si elevului se realizeaza de catre psihologii educationali, atunci cand considera ca rezolvarea problemelor din activitatea instructiv-educativa este dependenta de solutionarea unor probleme ce tin de sistemul familial din care provine copilul/adolescentul

- toate aceste evaluari se pot realiza cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice adecvate scopurilor urmarite

- consilierea educationala se realizeaza la cererea copiilor, adolescentilor, parintilor, prin anumite demersuri psihologice, in vederea promovarii atitudinilor si conduitelor sanogene, eficientizarii activitatii de invatare, dezvoltarii personale, solutionarii situatiilor de risc

- promovarea sanatatii si a starii de bine se realizeaza inca din perioada timpurie prin activitati implementate de psihologii educationali, copiii dar si parintii invatand sa aiba un stil de viata esential in promovarea si mentinerea sanatatii

- in ceea ce priveste procesul de invatare, psihologul educational poate descoperi de unde provin problemele de invatare, deseori acestea fiind corelate cu factorii psihologici familiali, cu o ineficienta organizare a programului sau cu abordari deficitare ale profesorilor

- psihologul educational poate avea si o oferta de dezvoltare personala pentru parinti si pentru profesori, pentru cei care vor sa-si optimizeze competentele de interactiune cu copiii si adolescentii

- psihologul educational poate ajuta elevii/studentii/profesorii/parintii sa depaseasca situatiile de criza, comportamentele adecvate ale acestuia in relatia sa cu clientii fiind sa-l asculte cu atentie, ajutandu-l sa si exprime trairile, sa identifice mecanismele de aparare si sa incurajeze mentinerea acestora, sa-l ajute sa-si gaseasca resursele personale pentru depasirea situatiei in care se afla etc

- interventia psihologica in scopul optimizarii autocunoasterii si dezvoltarii personale poate fi realizata de catre psihologul educational, tehnicile specifice permitand abordarea creativa a problemelor cu care copilul se confrunta in cadrul familiei

- consilierea vocationala vizeaza identificarea aptitudinilor, valorilor si intereselor profesionale, optimizarea deciziilor privind cariera si integrarea pe piata muncii, aceasta fiind o alta competenta a psihologului educational si presupunand acumularea si descoperirea unor informatii despre sine, despre domeniile

20

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

ocupationale si piata muncii, luarea deciziei, planificarea carierea si solutionarea diferitelor probleme

- psihologul educational are menirea sa ajute elevul sau studentul in realizarea managementului propriei cariere, el deschide calea catre gestionarea vietii profesionale, prin asigurarea exercitarii unui control asupra propriei dezvoltari si asupra propriei alegeri

- si cadrele didactice pot solicita psihologului educational o serie de indrumari legate de aspecte importante cum sunt desfasurarea activitatii la clasa, realizarea activitatilor extrascolare, problemele de relationare cu copiii, parintii, etc

- strategiile educationale ale profesorilor pot fi discutate cu psihologul educational si alese in concordanta cu specificul clasei si cu particularitatile continutului de invatare

- psihologul educational recomanda cateva directii de actiune si anume proiectarea si planificarea din timp a demersului educational, evidentierea clara a criteriilor de progres de catre profesori, implicarea elevilor in discutii colective, formularea de teme pentru acasa

21

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

VIII. PSIHOLOGIA EDUCATIEI ADULTULUI

- traim intr-o lume in care schimbarile se produc cu rapiditate, motiv pentru care psihologii educationali trebuie sa-si imbogateasca ei insisi competentele, pentru a orienta activitatea formativa a adultului pe tot parcursul vietii

- adultul invata altfel decat copiii si adolescentii- principii ale invatarii adultului: recunoasterea nevoii de a invata, aplicarea

noilor achizitii la locul de munca, integrarea experientei trecute in noile achizitii, preferinta pentru concret, nevoia de varietate de metode, nevoia de mediu informal si confortabil pentru a invata, nevoia de a rezolva probleme realiste, preferinta pentru metode de invatare interactive

- aplicarea acestor principii de invatare in cadrul programelor de training presupune tratarea participantilor ca adulti responsabili, angajarea lor in utilizarea de chestionare si alte instrumente de evaluare, crearea coeziunii la nivelul grupului, evidentierea legaturilor dintre obiectivele programului de instruire, implicarea activa a participantilor in procesul de invatare, asigurarea autoevaluarii

- un trainer eficient trebuie sa cunoasca foarte bine factorii care influenteaza esential invatarea la varsta adulta: modalitatile perceptive, factorii psihosociali, factorii de mediu, factorii fizici, varsta

- experienta si competentele psihologului educational il pot ajuta pe instructor sa tina cont de toti acesti factori, care influenteaza demersul educativ la varsta adulta si sa selectioneze strategiile, metodele si tehnicile de lucru adaptate caracteristicilor participantilor

- trainerul trebuie sa evite supraincarcarea cognitiva prin minimizarea prelegerii, impartirea informatiilor pe segmente de lucru, care sa fie distribuite intr-o maniera progresiv crescatoare

- metodele educationale active sunt cele care s-au dovedit a fi cele mai eficiente in demersul formativ al adultului: jocul de rol, jocul, simularile, observatia, instrumentele (hartie si creion), imageria mintala, sarcinile de scriere, micile prelegeri, discutia in grup mic, studiul de caz, exercitarea sarcinii sau activitatea propriu-zisa

- in demersurile lor, trainerii pot fi invatati si consiliati de catre psihologul educational sa utilizeze invatarea prin cooperare, o metoda activa de instruire, folosita in formarea adultilor, aceasta metoda necesitand o buna structurare si organizare in formarea grupurilor pentru evitarea confuziilor, iar participantii angajandu-se in mod activ in intregul proces de invatare

- invatarea experientiala presupune urmatorii pasi: experimentarea, prezentarea, procesarea, generalizarea, aplicarea

- respectarea ciclului de invatare experientiala contribuie la succesul fiecarei activitati

- psihologul educational poate oferi si el adultilor interesati de propria evolutie, servicii de invatare experientiala si dezvoltare personala, poate sa propuna un program de dezvoltare a inteligentei emotionale, a capacitatilor de lider sau a creativitatii

22

Teodora Nitescu – Psihologia Educatiei

IX. PSIHOLOGIA EDUCATIEI IN GERONTOLOGIE

- psihologia educatiei la varsta a treia este un domeniu destul de tanar, care s-a dezvoltat in ultimii ani, ca urmare a cresterii sperantei de viata

- odata cu introducerea conceptului de “life long learning education”, psihologii educationali s-au vazut pusi in situatia de a cerceta si de a descoperi o serie de strategii, metode si tehnici care sa faciliteze formarea si dezvoltarea a persoanelor varstnice

- psihologia educatiei in gerontologie militeaza pentru protectia varstei tarzii, in sensul crearii de conditii ca oamenii in varsta sa poata trai demn, cu respect de sine, pe cat posibil independent si de folos semenilor

- principiile invatarii adultului peste 65 de ani: crearea unui mediu suportiv, clarificarea obiectivelor, selectarea tehnicilor adaptate cel mai bine continutului imvatarii si preferintelor participantilor, stabilirea de catre fiecare participant a ritmului propriu de invatare

- dezvoltarea mentala este posibila pe tot parcursul vietii, dar centrul de interes se muta conform unui algoritm bio-psiho-social

- din pacate, astazi, la nivel modial, se inregistreaza un numar scazut de persoane doritoare sa lucreze cu oamenii in varsta

- sa speram ca, odata cu implementarea tot mai puternica a programelor de invatare pe tot parcursul vietii si cu implicarea tot mai activa in cercetare a psihologilor educationali, motivatiile negative, precum lipsa de cunostinte despre batrani, lipsa de contact cu acestia, lipsa unor metode structurate de invatare, sa dispara

- exista anumite centre in care psihologii educationali pot orienta cu atentie interesele batranilor catre activitati menite a-i ajuta sa-si dezvolte si sa-si intretina anumite abilitati si functii psihice, sa-si recapete competente pierdute si chiar sa-si depaseasca realizarile anterioare

23