Rezumat Bucşa Doina

7/25/2019 Rezumat Bucşa Doina

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-bucsa-doina 1/52

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

,,GR. T. POPA” IAŞIFacultatea de Medicină

ASPECTE ALE STĂRII DE SĂNĂTATEA COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR

DIN MUNICIPIUL ŞI JUDEŢUL

BOTOŞANI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CODUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,

Prof. Univ. Dr. GAVĂT VIORICA

DOCTORAND,

BUCŞA DOINA

IAŞI - 2011



2

CUPRINS

INTRODUCERE

STADIUL CUNOA Ş TERII

CAPITOLUL I. EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI DEZVOLTAREACOPIILOR – INDICATORI AI SITUAŢIEI SOCIOECONOMICE ŞI

AI SĂ NĂTĂŢII POPULAŢIEII.1. Situaţia demografică a vârstelor şcolareI.2. Particularităţi morfologice, fiziologice şi de adaptare ale copiilorde diferite vârsteCAPITOLUL II. FACTORII DE RISC DIN MEDIU ŞIÎMBOLNĂVIRILE CE POT APĂREA LA COPII ŞI TINERIII.1. Particularităţi ale morbidităţii la vârsta copilăriei şi adolescenţeiII.2. Factorii care condiţionează tabloul şi tendinţa morbidităţii la copiişi adolescenţiCAPITOLUL III ADOLESCENŢA-VÂRSTA CRITICĂ ÎNEVOLUŢIA UMANĂ; PARTICULARITĂŢI ŞI RISCURI

III.1. Particularităţi biologice, de adaptare şi de sănătate la adolescenţă III.2. Orientarea şcolar ă şi profesională a adolescenţilorCAPITOLUL IV. METODE DE EVALUARE A STĂRII DESĂ NĂTATE ŞI A DETERMINANŢILOR ACESTEIA LAPOPULAŢIA ŞCOLAR Ă IV.1. Indicatori ai sănătăţii la vârstele şcolareIV.2. Metode de evaluare a dezvoltării fizice şi neuropsihice/ psihointelectuale la copii şi adolescenţiIV.3. Posibilităţi şi metode de cunoaştere a sănătăţii copiilor şiadolescenţilor

IV.3.1. Studii medicale periodice pentru cunoaşterea sănătăţii

şcolarilor la nivel comunitar. Examene profilactice de masă IV.3.2. Anchete medicale epidemiologice pentru relaţia întresănătatea copilului şi diver şi factori de risc

CAPITOLUL V. CERINTE ŞI EXIGENŢE ALE PROCESULUIINSTRUCTIV EDUCATIVV.1. Solicitări ale organismului şcolarului în timpul procesului de



3

învăţareV.2. Efectele solicitărilor procesului instructiv educativ asuprasănătăţii şi adaptării şcolareV.3. Metode de evaluare a solicitărilor şi efectelor procesuluiinstructiv educativ asupra sănătăţii şi adaptării şcolareV.4. Chestionarul - metoda auxiliar ă de investigare a adaptării lasarcinile şcolareCAPITOLULVI. RISCURI COMPORTAMENTALE LA VÂRSTACOPILĂRIEI ŞI ADOLESCENŢEIVI.2. Tulbur ările de comportament şi cauzele acestoraVI.3. Comportamente cu risc pentru sănătatea proprie şi a grupului

VI.3.1. Fumatul – frecvenţe şi riscuri la adolescenţiVI.3.2. Consumul de alcoolVI.3.3. Consumul de droguriVI.3.4. Comportamente alimentare nesănătoaseVI.3.5. Metode de cunoaştere a frecventei şi motivaţieicomportamentelor cu risc la copii şi adolescenţi

VI.4. Studii şi cercetări în România privind comportamentele cu risc laadolescenţi

VI.4.1.Studii şi cercetări ale organizaţiilor omoloage celor din UEVI.4.2. Studii şi cercetări în domeniu ale specialiştilor în sănătate publică şi igienă

CAPITOLUL VII. POSIBILITATI ŞI LIMITE ALE ACTIUNILOREDUCATIV SANITARE ÎN COLECTIVITĂŢI DE COPII ŞIADOLESCENŢIVII.1. Prevenirea, scop al medicinii sec. XXIVII.2. Promovarea sănătăţii, obiectiv fundamental OMSVII.3. Educaţia pentru sănătate (EPS)

CONTRIBU Ţ II PERSONALE

CAPITOLUL VIII. DATE MONOGRAFICE, DEMOGRAFICE ŞIDE MORBIDITATE ALE JUDEŢULUI BOTOŞANIVIII.1. IntroducereVIII. 2. ObiectiveVIII. 3. Material şi metodeVIII. 4. Rezultate şi discuţii



4

VIII.4.1. Date geo-climatice şi socioeconomice ale judeţuluiBotoşaniVIII.4.2. Date demografice şi principalii indicatori ai sănătăţii populaţiei judeţului

VIII.5. ConcluziiCAPITOLUL IX. STUDIUL RETROSPECTIV PRIVINDDEZVOLTAREA FIZICĂ A COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILORÎN JUDETUL BOTOŞANIIX.1. IntroducereIX.2. ObiectiveIX.3. Material şi metodeIX.4. Rezultate şi discuţii

IX.4.1. Evaluarea dezvoltării fizice a copiilor şi şcolarilor din judeţul Botoşani prin examen medical de bilanţ al sănătăţii

IX.4.2. Studiul longitudinal al dezvoltării fizice a copiilor şitinerilor - rezultatele secvenţelor transversale 1992 şi 1999 în judeţulBotoşani

IX.4.2.1. Rezultatele etapei 1992IX.4.2.2. Rezultatele etapei 1999 în judeţul Botoşani

IX.4.3. Evaluarea aspectelor privind maturizarea pubertar ă laadolescenţi din judeţul BotoşaniIX.5. ConcluziiCAPITOLUL X. EVALUAREA MORBIDITĂŢII COPIILOR ŞIADOLESCENŢILOR DIN JUDEŢUL BOTOŞANI PE BAZAEXAMENELOR MEDICALE PREVENTIVE PERIODICEX.1. IntroducereX.2. ObiectiveX.3. Material şi metodeX.4. Rezultate şi discuţii

X.4.1. Rezultatele triajelor epidemiologice – boli transmisibiledepistate cu ocazia triajelor în judeţul Botoşani în perioada 2003-2010X.4.2. Rezultatele examenului medical de bilanţ al sănătăţii – prevalenţa îmbolnăvirilor la copii şi adolescenţi din judeţulBotoşani în perioada 2000-2010

X.5. Concluzii



5

CAPITOLUL XI. STUDIUL REALIZAT PENTRU APRECIEREAMORBIDITĂŢII LA COPII ÎN RELAŢIE CU FACTORII DEMEDIU: CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ŞI CALITATEAAPEI POTABILE ÎN MEDIUL RURALXI.1. IntroducereXI.2. ObiectiveXI.3. Material şi metodeXI.4. Rezultate şi discuţii

XI.4.1. Rezultatele anchetei de prevalenţă a simptomelorrespiratorii la copii în municipiul BotoşaniXI.4.2. Rezultatele studiului în mediul ruralXI.4.3. Monitorizarea intoxicaţiilor acute cu nitraţi la sugari în judeţul Botoşani în perioada 1989-2009XI.4.4. Studii epidemiologice pentru cunoaşterea efectelor croniceale consumului apei cu nitraţi la copii sub 3 ani

XI.5. ConcluziiCAPITOLUL XII. STUDIUL PRIVIND EVALUAREA UNORFACTORI DE RISC DIN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CE POTDETERMINA OBOSEALĂ ŞCOLAR Ă XII.1. IntroducereXII.2. ObiectiveXII.3. Material şi metode

XII.3.1.Aprecierea igienică a orarului şcolarXII.3.2. Cunoaşterea regimului de activitate şi odihnă extraşcolarXII.3.3. Studiul oboselii şcolare şi a factorilor de risc ai acesteia

XII.4. Rezultate şi discuţiiXII.4.1. Analiza orarelor în municipiul Botoşani, etapa 1994-1995XII.4.2. Analiza orarelor în localităţi rurale, etapa 1995-1996XII.4.3. Aprecierea igienică a orarului şcolar la licee, 2001-2002XII.4.4. Organizarea regimului de activitate şi odihnă la elevi din

licee alemunicipiului Botoşani în anul şcolar 2005-2006XII.4.5. Studiul oboselii şcolare şi a factorilor de risc ai acesteia în

anul şcolar2009-2010 pe eşantion de liceeni din municipiul Botoşani

XII.5. Concluzii



6

CAPITOLUL XIII. STUDIUL PENTRU EVALUAREA NIVELULUIACTUAL AL DEZVOLTĂRII FIZICE ŞI AL MORBIDITĂŢII LAADOLESCENŢI DIN 4 LICEE NOMINALIZATE ALEMUNICIPIULUI BOTOŞANIXIII.1. IntroducereXIII.2. ObiectiveXIII.3. Material şi metodeXIII.4. Rezultate şi discuţii

XIII.4.1. Prezentarea lotului de studiuXIII.4.2. Evaluarea dezvoltării fizice a elevilor din lotul de

studiuXIII.4.3. Aspecte ale indicatorilor de morbiditate la elevii din

cele 4 liceeXIII.5. ConcluziiCAPITOLUL XIV. STUDIUL PENTRU CUNOAŞTEREAFRECVENŢEI ŞI MOTIVAŢIEI UNOR COMPORTAMENTE CURISC LA ADOLESCENŢI DIN MUNICIPIUL BOTOŞANIXIV.1. IntroducereXIV.2 ObiectiveXIV.3. Material şi metodă XIV.4. Rezultate şi discuţiiXIV.5. Concluzii

PERSPECTIVELE PE CARE LE DESCHIDE TEZA DEDOCTORAT

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIELucrari personale comunicate. Lucr ări publicateANEXE1. Tabel centralizator pe judeţ pentru raportarea rezultatelorexamenului medical de bilanţ al sănătăţii la copii şi elevi2. Fişa pentru înregistrarea dezvoltării fizice a persoanei 0-18 ani lanivel naţional



7

3. Tabel centralizator pe judeţ pentru raportarea rezultatelor triajuluiepidemiologicdupă vacanţe în colectivităţi de copii4. Chestionarul pentru cunoaşterea prevalenţei simptomelorrespiratorii - chestionar standard OMS5. Fişa de raportare a cazului de intoxicaţie acută cu nitraţi la sugar6. Fişa de anchetă medico-socială pentru cunoaşterea efectelor croniceale expunerii copilului 0-3 ani la nitraţii din apa potabilă 7. Chestionar pentru cunoaşterea frecvenţei şi cauzelor oboselii laelevi; instrucţiuni de completare a chestionarului8. Chestionar pentru cunoaşterea frecvenţei şi motivaţiei unorcomportamente cu risc la adolescenţi din municipiul Botoşani9. Pliant de educaţie sanitar ă pentru prevenirea oboselii şcolare10. Lista abrevierilor folosite în text



8

„S ănătatea este unitatea care d ă valoare

tuturor zero-urilor vie ţ ii „ B. de Fontenelle

INTRODUCERE

Pretutindeni pe glob, copiii şi tinerii se constituie într-un grupdistinct în populaţie, reprezentând colectivitatea de mâine, pentru care, ceide astăzi «investesc» - sau ar trebui s-o facă – nu numai resurse materialeci şi multă dragoste.

Aceştia sunt denumiţi cu termenul general de « şcolari», pentru că « şcolirea» le este preocuparea de bază – în şcoală şi înafara ei. Prin această

«şcolire» – de la o şesime la o treime din viaţa unei persoane – se formează calităţile individuale şi ale colectivităţilor viitoare.De aceea, şcolarului, deci şi dascălului, li se pretinde astăzi din ce în

ce mai mult.Alături de dascăl, medicina şi medicul trebuie să însoţească şcolarul

în toate treptele şi formele instrucţiei sale, în toate manifestările ei; pentruaceasta, medicina şi medicul trebuie să cunoască şcoala – cu solicitările şiriscurile ei -, să cunoască şcolarul – fiecare unic în felul său - şi să facă astfel încât sănătatea lui să fie participantă, dar şi beneficiar ă a instrucţiei,care, altfel, ar deveni o constrângere cu efecte multiple şi nedorite.

Cu aceste gânduri şi motivaţii, s-a realizat lucrarea de faţă, care

încearcă o prezentare a unor aspecte ale sănătăţii copiilor şi adolescenţilordin municipiul Botoşani, capitală a unui judeţ din Moldova, care nureprezintă model de reuşită socială în teritoriul României din mai multemotive : prezintă grad mare de ruralizare, cu condiţii modeste de viaţă, cumigraţie ocupaţională a populaţiei, mai ales în ultimul deceniu, cu



9

nerealizări profesionale şi sociale ale tinerilor, absolvenţi ai diferitelorcicluri de învăţământ.

Aspecte ale stării de sănătate cunoscute prin studii recente -dezvoltare fizică, morbiditate, adaptare şcolar ă – sunt prezentate într-uncadru mai larg, ce cuprinde investigaţiile retrospective pentru cunoaştereasănătăţii copiilor şi adolescenţilor în judeţ, într-o perioadă de peste 25 deani.

Am considerat oportună realizarea acestui studiu cu atât mai mult cucât ,, Evaluarea sănăt ăţ ii în colectivit ăţ i de copii şi tineri” reprezintă în prezent un obiectiv important al programului de medicină preventivă alMinisterului Sănătăţii: ,, Programul Na ţ ional de S ănătate în rela ţ ie cu Mediul ”, obiectiv complex, întrucât, în cazul copiilor şi adolescenţilor, estevorba deopotrivă de mediul de viaţă în centrul populat, privind calitateaaerului, a apei, a alimentului şi alimentaţiei, cu efectele asupra sănătăţiiorganismului expus, dar şi de mediul şi modul de viaţă şi activitate şcolar ă (2).

Desigur că aceste aspecte nu pot fi abordate exhaustiv, sănătateafiind un fenomen tridimensional, cu o condiţionare multifactorială şievaluată cu o multitudine de indicatori; de aceea, lucrarea are două componente ale cercetărilor personale: investigaţiile realizate de-a lungultimpului, într-o perioadă anterioar ă de peste 25 de ani şi studiile recente, în permanentă intricare şi de asemenea evaluări comparative între acestea.

Valorificarea rezultatelor - ştiinţifică şi practică - a constat în prezentarea rezultatelor par ţiale sau finale prin comunicări şi publicaţii, prin comunicarea riscurilor privind sănătatea copiilor şi adolescenţilorcătre toate autorităţile implicate – familie, şcoală, administraţie locală,minister, aspectele sănătăţii acestor vârste constituindu-se anual în capitolal Raportului judeţean al sănătăţii populaţiei. Nu în ultimul rând,recomandările pentru limitarea riscurilor s-au adresat şcolarilor înşişi,inclusiv prin elaborarea unui material educativ sanitar.

Lucrarea conţine 344 pagini, 114 tabele şi 239 grafice, 10 anexe cudetalii şi 281 referinţe bibliografice, la care se adaugă 5 lucr ări personale publicate.

* **



10

Mulţumesc pe această cale, conducerii şcolilor şi cadrelor didactice,care, interesate în mod deosebit de starea de sănătate a elevilor, de efectelecerinţelor şi exigenţelor procesului de învăţământ asupra sănătăţii şiadaptării şcolare, ca şi de posibilităţile reale de ameliorare, mi-au înlesnitaccesul în colectivitate; de asemenea, mulţumesc elevilor care au acceptat participarea la investigaţii şi care vor fi, totodată beneficiarii concluziilor şirecomandărilor pe care rezultatele obţinute le impun pentru limitarea saueliminarea riscurilor pentru sănătatea lor.

* **



12

STADIUL CUNOASTERII

Capitolul I Copiii reprezintă un grup distinct în populaţie, prin particularităţile

lor demografice, biologice de vârstă, de activitate şi de sănătate sau demorbiditate. Ei reprezintă în orice teritoriu de pe glob, de la un sfert până lao treime din populaţia teritorială, în relaţie cu populaţia totală şi situaţiasocio-economică inclusiv politica demografică a ţării (4), cu tendinţă descădere ca pondere în ţări dezvoltate şi inclusiv în România, cu o situaţiemai favorabilă în Moldova (18).

Copilăria şi adolescenţa reprezintă o etapă în evoluţia umană, ce seîntinde pe o durată apreciabilă de timp, de aproximativ 2 decenii după naştere, fiind dominată de două procese importante: cre şterea şidezvoltarea şi modificările care caracterizează cele două procese,determină etapizarea vârstelor pe criterii morfofunc ţ ionale şi psihopedagogice (20 ).

Dintre aceste etape, vârsta şcolar ă este perioada în care procesulinstructiv educativ domină viaţa copilului, solicită sistemul nervos,funcţiile cunoaşterii, sistemele senzoriale, prin stimuli benefici dezvoltării,

dar şi cu exigenţe şi cerinţe care, incorect dozate, pot determinasuprasolicitare, inadaptare, eşec şcolar.

Capitolul II

La vârstele şcolare, sănătatea are situaţia cea mai favorabilă faţă devârstele adulte şi avansate dar şi vulnerabilităţi specifice încât sănătateaacestor vârste poate fi considerată un indicator al sănătăţii colectivităţilor,un «barometru» pentru situaţia de la vârstele următoare.

În tabloul inciden ţ ei anuale la vârstele şcolare predomină afecţiunilerespiratorii acute, bolile de piele, anginele, hepatitele virale,conjunctivitele, traumatismele şi intoxicaţiile. La vârstele şcolare, nivelul

prevalen ţ ei cazurilor de boală este redus şi tabloul cuprinde în principal:tulbur ări de acomodare ocular ă, disfuncţii endocrine, deformaţiinecongenitale ale coloanei vertebrale, tulbur ări de comportament ş.a.(20,23).

Mortalitatea generală are nivelul cel mai mic la aceste vârste.



13

Starea de sănătate a populaţiei (colectivităţii), deci şi a populaţiei devârsta tânăr ă este un fenomen complex, biologico-social, fiind condiţionată multifactorial (45): factori endogeni, inevitabili, dar şi factori externi, demediu (63) sau comportament (74).

În prezent, dată fiind orientarea de abordare a asistenţei de sănătate publică prin programe (81), Programul Na ţ ional de S ănătate în rela ţ ie cu Mediul al MS a înscris şi obiectivul privind Protejarea sănăt ăţ ii încolectivit ăţ i de copii şi principalele ac ţ iuni în colectivităţi de copii suntîndreptate anual spre următoarele direcţii de studii şi cercetări: dezvoltareafizică a copiilor şi adolescenţilor; indicatorii morbidităţii, în relaţie cufactori de risc din mediu); investigarea unor aspecte ale inadaptării şcolare(oboseala sau eşecul şcolar) în relaţie cu condiţii din mediul de viaţă şcolar; monitorizarea unor comportamente cu risc (2).

Capitolul III

Adolescenţa este perioada caracterizată prin modificări ce conduc lamaturizarea pubertar ă; de asemenea, funcţiile de cunoaştere cunosc acumdezvoltarea unor domenii mai particulare, viaţa afectivă devine în această perioadă mai complexă; structurarea personalităţii se face lent în această perioadă, dar nu f ăr ă aspecte contradictorii (85).

Adolescenţa se asociază cu o prevalenţă relativ mică a bolilorinfecţioase acute sau cu boli cronice, însă, se menţionează risc crescut detoxicomanii, boli transmise pe cale sexuală, sarcini nedorite, accidente,tulbur ări comportamentale până la tendinţe suicidare, iar principalii factorietiologici sunt lipsa de supraveghere educaţională sau greşeli grave deeducaţie, mediu familial dezorganizat, condiţii economico socialedeficitare, etc..

În adolescenţă, tinerii sunt şi în proces de formare profesională deaceea, în alegerea profesiunii procesul de orientare şcolara şi profesională (OSP) impune implicare a mai multor factori: adolescentul însuşi caretrebuie să aibă convingerea că alegerea unei anumite profesii îi apar ţine, şcoala, cu aport decisiv pentru o corectă orientare, factorul medical , pentru realizarea concordanţei cu capacităţile fiziologice de a face faţă profesiuniialese, familia, cu influenţa favorabilă, dar adeseori cu tentă văditsubiectivă prin supraevaluarea copilului şi ultimul factor – societatea,



14

pentru necesităţile de acoperire cu for ţă de muncă, pentru realizareadezideratului „omul potrivit la locul potrivit şi necesar ” (42).

Capitolul IV

Sănătatea populaţiei are un conţinut cu multiple componente şiaprecierea ei se realizează prin mai mulţi indicatori, aplicabili şi în populaţia /colectivitatea şcolar ă (23, 45):

I. Indicatori pozitivi: natalitatea; durata medie de viaţă, ponderea persoanelor sănătoase într-o populaţie, dezvoltarea fizică şi psihointelectuală a copiilor, etc.;

II. Indicatori negativi (indirec ţ i): morbiditatea (incidenţa prevalenţa),mortalitatea.

În utilizarea acestor indicatori pentru evaluarea/ diagnosticul stăriide sănătate a unei colectivităţi de copii, se pot utiliza atât date colectatecurent prin sistemul de statistică al teritoriului cât şi date obţinute prinexamene medicale adecvate scopului (examene profilactice de masă,anchete epidemiologice de diferite tipuri, fiecare cu valoare dar şi limitelede informare).

Capitolul V

Aptitudinea şcolar ă este o structur ă complexă şi dinamică de funcţii psihice, spirit de observaţie, organizare perceptiv motorie, atenţie,memorie, imaginaţie, gândire care, alături de motivaţie şi alte aspecte ale personalităţii determină reuşita şcolar ă.

Accesul în şcoală îi cere copilului o anumită «maturizare pentru şcoal ă» privind dezvoltarea fizică, intelectuală şi afectivă, a limbajului, aorientării şi structurii spaţiale; a normalităţii în percepţia vizuală şiauditivă, etc. (139).

Există două categorii distincte de copii, a căror instruire pune probleme deosebite – copilul deficient mintal şi copilul dotat şi supradotat.

Modificările funcţionale ale sistemului nervos în timpul activităţiiintelectuale ca şi capacitatea de muncă nu sunt uniforme şi constante, fiindlegate de ritmul biologic nichtemeral al organismului (151), precum şi defactori biologici, de dezvoltarea fizică a copilului, de starea lui de sănătate,de condiţiile în care se desf ăşoar ă activitatea (20).



15

Reu şita şcolar ă este o temă complexă a psihopedagogiei şi succesulşcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şiinteresele elevului, pe de o parte şi exigenţele şcolare, pe de altă parte, dareste întotdeauna multicauzal (139, 153 ).

Oboseala şcolar ă (20), subiect controversat în literatura despecialitate este rezultatul dezechilibrului între muncă şi repaus şi atâtsimptomatologia cât şi cauzele sunt numeroase: efortul impus de adaptareala cerinţele procesului de învăţământ, muncă în condiţii nefavorabile demicroclimat, de sănătate deficitar ă, etc. (165, 167).

Capitolul VI

Perioadă caracterizată printr-un ansamblu de transformări evolutivede natur ă biopsihosocială, prin respingerea modelelor culturale şi anormelor morale propuse de adulţi, adolescenţii îşi găsesc adeseori refugiul prin adoptarea unor comportamente care reprezintă risc pentru sănătatea proprie sau a grupului din care fac parte (176, 190, 199).

Investigarea comportamentelor cu risc este realizată atât deorganisme corespondente organizaţiilor de monitorizare din CE (217) cât şide medici cu specialitate în domeniul igienei, epidemiologiei şi sănătăţii publice (218). Se apreciază că există o configuraţie hexagonală comportamentală: fumatul, consumul de alcool-droguri, obiceiurialimentare nesănătoase, sedentarismul, comportamente sexuale cu riscsănătate şi reproducere şi comportamentul agresiv (218).

În România , ac ţ iunea de monitorizare a comportamentelor cu risc serealizează anual şi exemplificăm cu unele rezultate ale acesteia privindfumatul la adolescenţi; menţionam că şi alte comportamente au aceeaşitendinţă şi predicţie (218):



16

Figura 18. Tendinţe şi predicţii ale fumatului la liceeni în România

Capitolul VII

Factorii comportamentali se încadrează în grupa factorilor de riscnumiţi „influenţabili” putând fi, teoretic, cel mai uşor de prevenit şicombătut; în realitate, ei sunt parte a stilului de viaţă şi în combaterea lor,cooperarea populaţiei este greu de obţinut.

Prevenţia devine un important scop al medicinii secolului, ca măsur ă pentru reducerea factorilor de risc pentru sănătate. Educaţia pentru

Sănătate intervine ca un proces care favorizează decizii proprii, încunoştinţă de cauză, benefice sănătăţii individului şi grupului.

Conform normelor OMS, EPS trebuie integrată în sistemul deeducaţie generală al elevilor pentru a oferi cunoştinţe în materie desănătate, a dezvolta o atitudine pozitivă faţă de sănătate, a menţineinteresul elevilor prin repetiţie şi introducere de noi informaţii şi pentru caaceştia să profite de cunoştinţele primite (234).

Cu toate constrângerile şi eşecurile, deşi nu există soluţii miracol, EPS în mediul şcolar se justifică, întrucât ,, şcoala nu instruie şte, dacă nueducă” (237) şi trebuie desf ăşurată cu modestie, r ăbdare, pruden ţă şidisponibilitate (234).

CONTRIBUŢII PERSONALEDatele teoretice prezentate au fost selectate în măsura în care au

reprezentat suportul activităţii de cunoaştere şi evaluare a sănătăţii copiilorşi adolescenţilor din diferite colectivităţi de copii din municipiul şi judeţulBotoşani.



17

Sănătatea fiind tridimensională, cauzalitatea ei fiind multifactorială şievoluţia fiind neîntreruptă de la naştere până la fazele ei terminale,evaluarea ei nu poate fi niciodat ă cunoscut ă în totalitate; de asemenea, sănătatea actuală a adolescen ţ ilor din municipiu nu poate fi separată totalde sănătatea vârstelor anterioare sau de sănătatea copiilor din restul jude ţ ului. Totodată, ea se integrează în cadrul mai larg al sănăt ăţ ii la nivelloco-regional, judeţele Moldovei, dar şi în cadrul situa ţ iei la nivelna ţ ional , ca element de predicţie pentru sănătatea vârstelor ce urmează.

Studiile de evaluare a sănătăţii, prezentate în partea a doua a lucr ării,au următoarele caracteristici generale: au fost de tipul anchetelor transversale de prevalenţă, a studiilor

longitudinale, a studiilor de epidemiologie descriptivă şi analitică, utilizând seturi de date colectate sau metode de studiu anamnestice, clinice, paraclinice sau pe bază de chestionar (209, 214);

s-au realizat pe colectivităţi în întregul lor sau pe e şantioane reprezentative; au prezentat date retrospective ale sănătăţii la nivelul populaţiei

şcolare din judeţ sau date obţinute prin studii recente la adolescenţi dinmunicipiul Botoşani; s-au referit la aspecte diverse ale sănătăţii cu factorii de risc posibil

de investigat şi anume:- dezvoltarea fizică şi morbiditatea la diferite vârste şi în diferite perioade de timp;- îmbolnăvirile copiilor în relaţie cu factori de risc din mediul devia ţă în colectivitatea teritorială (poluarea atmosferică şi a apei potabile);- oboseala şcolar ă şi factorii ei cauzali şi de risc la adolescenţi dincolectivităţi selectate din municipiul Botoşani;- frecvenţa şi motivaţia unor comportamente cu risc pentru sănătatela loturi de adolescenţi din municipiu.

1.

Date monografice, demografice si de morbiditate ale jude ţ ului

Botoşani (Cap. VIII )Judeţul Botoşani are câteva particularităţi geo-climatice şi

socioeconomice (18), din care cele mai relevante se refer ă la: pondereimportantă a populaţiei tinere, dar în scădere în timp, grad mare de



18

ruralizare al localităţilor şi al populaţiei, reţea de unităţi de învăţământdiversificată ca număr şi ca profile liceale, reţea de unităţi sanitare cudeficit al numărului de medici, natalitate în scădere, mai ales după schimbarea politicii demografice a ţării în 1990, mortalitate infantilă înscădere, tendinţa de creştere a mortalităţii generale, deficit natural.

Tabloul incidenţei este dominat de bolile respiratorii care reprezintă 44 % din totalul cazurilor noi la adult şi peste 65 % la copii, prevalenţa, cutendinţă de creştere în timp, este dominată de HTA şi cardiopatiaischemică.

2. Studiul retrospectiv privind dezvoltarea fizică a copiilor şiadolescen ţ ilor în jude ţ ul Botoşani (Cap. IX)

Cu 3 componente distincte, studiul a avut următoarele obiective: cercetarea unor aspecte ale dezvoltării fizice ale copiilor şi

adolescenţilor prin examenele medicale de bilanţ al sănătăţii realizateanual, în retrospectiva ultimelor decenii;

prezentarea rezultatelor studiului longitudinal al dezvoltării fizicerealizat în localităţile judeţului în cadrul etapelor din 1992 şi 1999;

prezentarea rezultatelor investigării realizate pentru evaluarea

stadiilor maturizării pubertare la un lot de adolescenţi din diferitecolectivităţi teritoriale urbane şi rurale;Principalele aspecte metodologice pentru examenul medical de bilan ţ

precizează vârstele selectate (preşcolarul de 5-6 ani, elevul de clasa I, IV,VIII, X, anul II profesional şi clasa XII), metodele şi indicatoriisomatometrici pentru stabilirea diagnosticului de dezvoltare fizică, modulde raportare a datele de la fiecare colectivitate şcolar ă.

- Studiul longitudinal al dezvolt ării fizice s-a derulat la nivel naţionaldupă metodologie unică, constând în principal din examinarea unuieşantion (empiric) de 4400 subiecţi 0-18 ani din 2 centre ruralenominalizate, cu rezultate incluse în sinteza pe Moldova realizată de

colectivul de specialitate din ISP Iaşi, cu scopul elabor ării standardelor dedezvoltare loco-regionale (250).- Studiul privind maturizarea pubertar ă, cu metodologie de lucru

unitar ă la nivel naţional elaborată de colectivul de specialitate din ISPTimişoara, s-a realizat pe aproximativ 240 elevi de şcolari de 10-18 ani,



19

din municipiu şi două localităţi rurale; s-a cunoscut astfel evoluţiacaracterelor sexuale secundare în relaţie cu factorii de influenţă (85).

Rezultatele examenului medical de bilan ţ a relevat în judeţ un numărde 15000-25000 subiecţi examinaţi anual (11-13 % din totalul celorinvestigaţi în Moldova), o tendinţă de scădere în timp (1980-2010) afrecvenţei dezvoltării armonice în Moldova şi pe acest fond, niveleconstant mai mici în judeţ, în jurul propor ţiei de 72-75 % şi cu scădere sub60 % începând cu anul 2001. (y = 84,87 – 1,04 x) (fig. 54).

În toate secvenţele anuale, frecvenţa dezvoltării armonice este maimica in mediul urban şi scade cu vârsta, atât în judeţul Botoşani cât şi înMoldova. Astfel, în anul 2010: propor ţia dezvoltării fizice armonice este:la preşcolari 60,5 %, în cl. I: 58,9 %, cl. IV: 55,5 %, cl. VIII: 52,6%, an II profesională 48,8 % şi cl. XII - 43,0 %.

Aceste nivele situează judeţul Botoşani pe ultimul loc în Moldova,având cea mai redusă frecvenţă a dezvoltării armonice.

Figura 54. Evoluţia frecvenţei dezvoltării armonice în judeţul Botoşani

înperioada 1980-2010 (% din examinaţi) şi tendinţa fenomenului

În etapa 1992 a studiul longitudinal al dezvolt ării fizice a copiilor sitinerilor au fost investigaţi 3427 subiecţi, reprezentând o realizare a 77,88% din necesarul calculat; din aceasta secvenţă, nu deţinem date explicite



20

privind judeţul Botoşani, existând doar evaluarea pentru toate centrelerurale din Moldova şi se constată (250):

rata medie lunar ă/anuală de creştere în scădere cu vârsta şi cu saltstatural şi ponderal prepubertar, între 11-13 ani la fete şi 11-15 ani la băieţi;

frecvenţa dezvoltării armonice – 73,5 % pe Moldova. În secven ţ a 1999, în judeţul Botoşani s-au examinat 3497 subiecţi,

ceea ce reprezintă un procent de cuprindere de 83,53 %, mai mic la grupade vârstă (44,4 %).

Diagnosticul de dezvoltare fizică arată o propor ţie de aproximativ 68% subiecţi armonic dezvoltaţi, cu predominanţă a indicatorilor mijlocii; propor ţia este mai mare pentru sexul masculin (69,3 %) iar dintredizarmonii predomină uşor cele cu plus greutate (fig. 60)

Frecvenţa dezvoltării armonice creşte ce vârsta (y = 61,00 + 1,86 x),mai intens la sexul masculin şi mai modest la sexul feminin (fig. 62).

M F

M + F

Figura 60. Distribuţia subiecţilor după diagnosticul de dezvoltare

fizică pe sexe în judeţul Botoşani în anul 1999 (% din total examinaţi)



21

M F

y = 62,21 + 1,96 x y = 59,46 + 1,88 x

Figura 62. Nivelul şi tendinţa dezvoltării armonice cu vârsta la

subiecţii din mediul rural judeţul Botoşani - 1999 (% din totalexaminaţi)

Propor ţia dezvoltării armonice a fost mai redusă în judeţ (67,95 %)faţă de situaţia generală a mediului rural al Moldovei (71,6%).

Investigarea maturizării pubertare a adolescen ţ ilor a inclus unnumăr total de 381 şcolari şi a relevat următoarele constatări: frecvenţa dezvoltării armonice este comparabilă cu cea din alte studii

în municipiu, dar se caracterizează printr-o frecvenţă mare a dezvoltăriidizarmonice cu minus de greutate în una din colectivităţile rurale luate înstudiu; evaluarea maturizării pubertare relevă rezultate în concordanţă cu

aspectele fiziologice ale dezvoltării pe sexe sau condiţionate de diver şifactori şi anume:

- este mai precoce la fete şi în urban (fig. 65);



22

Mun. Botoşani Vorona

Ripiceni

Figura 65. Distribuţia elevilor din cele 3 loturi după stadializareaTanner, pe sexe (% din total examinaţi)

- mai precoce faţă de generaţia anterioar ă (mama elevei investigate)- vârsta medie a primului ciclu a fost semnificativ statistic mai mică decâtla generaţia anterioar ă, mai ales în urban (test t student 5,18, GL = 196,p<0,001).

3. Evaluarea morbidit ăţ ii copiilor şi adolescen ţ ilor din jude ţ ul

Botoşani pe baza examenelor medicale preventive periodice (Cap. X)

Triajele epidemiologice după vacanţe, realizate de 3 ori în cursulunui an şcolar arată că în structura bolilor depistate o pondere însemnată oare pediculoza urmată de angine; există o oarecare dominare a pediculozeidupă vacanţa de var ă (fig. 72) şi a anginelor în sezoanele reci, atât în judeţ cât şi în întreg teritoriul Moldovei.



23

Botoşani Moldova

Figura 72. Indicatori de structură a principalelor boli transmisibiledepistate la triajele după vacanţa de vară în jud. Botoşani comparativ

cu Moldova în perioada 2003 – 2010

Examenul de bilan ţ relevă prevalenţa îmbolnăvirilor, prezentate pe54 clase de boli.Principalele constatări pentru perioada 2000-2010 au fost

următoarele:- o prevalenţă la nivel judeţean sub media Moldovei în primii ani, cu

egalizare sau chiar depăşire în ultimii ani ai intervalului (fig. 73);- o prevalenţă dominată în special de vicii de refracţie, dar cu o

tendinţă de creştere a frecvenţei sindroamelor carenţiale, mai ales înmediul rural;

- tendinţa de creştere a frecvenţei bolilor cu vârsta este constantă laviciile de refracţie şi deformaţiile de coloană atât în Moldova cât şi în judeţul Botoşani.



24

2000 2010

Figura 73. Distribuţia judeţelor după prevalenţa generală comparativ

cu media Moldovei în anii 2000-2001 şi 2009-2010

4 . Studiul realizat pentru aprecierea morbidit ăţ ii la copii în rela ţ iecu factorii de mediu: calitatea aerului atmosferic şi calitatea apei

potabile în mediul rural (Cap. XI)

Studiul complex al relaţiei sănătăţii copiilor cu factori de mediuambiental a avut 3 componente distincte, cu metodologii adecvateobiectivului.

Studiul privind rela ţ ia între starea de sănătate a şcolarilor mici şi poluarea atmosferică, coordonat la nivel na ţ ional de ISP Iaşi (255) s-a proiectat ca o anchetă de prevalenţă a simptomelor respiratorii, pe bazachestionarului standard OMS, într-o singur ă secvenţă transversală peeşantion probabilist de copii 7-11 ani, în municipiul Botoşani şi înlocalitatea rurală, Bucecea, în paralel cu cunoaşterea dimensiunii poluăriiatmosferice în teritoriu.

Monitorizarea cazurilor de intoxica ţ ii acute la sugar s-a realizat prin

colectarea datelor privind cazurile de intoxicaţii acute spitalizate şiexpertiza calităţii apei consumate.



25

Prelucrarea datelor s-a realizat anual ca număr şi incidenţă acazurilor, ca distribuţie în teritoriu şi ca evaluare în dinamică, rezultatelefiind incluse în sintezele pe Moldova (263) şi în baza de date la nivelnaţional.

Pentru cunoa şterea efectelor cronice ale consumului apei cu nitra ţ ila copii sub 3 ani studiul s-a realizat în anul 2000 în colectivităţi teritorialerurale cu risc crescut ale judeţului Botoşani (Flămânzi şi Vorona);metodologia de lucru, unitar ă la nivelul Moldovei (266) s-a aplicat peeşantion probabilist de 105 copii repartizat propor ţional în cele două localităţi.

Examinarea medicosocială complexă a cuprins: date privind expunerea: calitatea apei de fântână în perioade

anterioare şi în momentul studiului precum şi aportul suplimentar denitriţi/nitraţi prin alimente de origine vegetală cultivate în gr ădiniindividuale;

date privind starea de sănătate a copiilor nominalizaţi: date

anamnestice (fiziologice şi patologice); date clinice şi paraclinice (dozareacantităţii de hemoglobină, methemoglobină, unii indicatori ai apăr ăriiantioxidante).

Pentru prelucrarea datelor s-au utilizat indicatori statistici (mediaaritmetică, propor ţia, abaterea standard, indicatori de comparare statistică:chi 2 şi t Student) şi indicatori de analiză epidemiologică (Risc Relativ şiRisc Atribuibil) (273).

Valorificarea rezultatelor s-a realizat imediat prin informareaconsumatorilor casnici privind calitatea apei din fântână şi a mamelor privind starea de sănătate a copilului investigat; când a fost cazul, mediculde familie a instituit tratamentul adecvat. Totodată, studiile au fost suportulimplementării unui program complex de evaluare a calităţii apei în mediulrural cu ajutorul unor teste rapide şi s-au realizat acţiuni de comunicare derisc şi educare a populaţiei expuse.

Cele 3 tipuri de studii nu au ridicat probleme de etică profesional ă, părinţii au fost informaţi privind scopul studiului şi şi-au dat acordul;examinările s-au efectuat în cabinetul medical, recoltările de probe biologice s-au realizat de personal specializat, cu respectarea regulilor deantisepsie, s-a asigurat confidenţialitatea rezultatelor, datele au fost



26

utilizate în scopul cercetării şi s-au comunicat doar medicului de familie şi părinţilor.

Ancheta de prevalen ţă a simptomelor respiratorii la copii s-a realizat pe un număr total de 213 copii 7-11 ani (123 în municipiu şi 90 în comunaBucecea).

Pe fondul unor nivele reduse şi în scădere ale poluanţilor atmosfericiîn perioada 1993-2002, chestionarul de simptome relevă că aproximativ 17% din copii nu au prezentat niciodată simptome sau boli respiratorii până lavârsta examinării; peste 3/4 au avut cel puţin odată nas înfundat / rinoree,iar celelalte simptome s-au întâlnit cu frecvenţe variabile. Importantă este propor ţia de 25 % până la 1/3 din copii care tuşesc frecvent, dimineaţa sauîn cursul zilei/nopţii şi din aceştia cei aproape 8 % care pot fi consideraţituşitori cronic, cu peste 3 luni tuse în ultimii 2 ani (fig. 89).

La lotul de copii din mediul rural, pentru majoritatea simptomelor/ bolilor, frecvenţele sunt mai mici faţă de mediul urban (fig. 89).

Distribuţia copiilor după numărul de simptome este mai favorabilă înmediul rural, aproape 21% au avut 3 şi peste 3 simptome în antecedente,mai puţin decât în municipiu (fig. 90).

Figura 89. Frecvenţa simptomelor respiratorii la lotul de copii din

Bucecea comparativ cu lotul din municipiul Botoşani (% dinexaminaţi)



27

Figura 90. Distribuţia copiilor din Bucecea după numărul de

simptome/ boli declarate comparativ cu copiii din municipiu (% din

exam.) Monitorizarea intoxica ţ iilor acute cu nitra ţ i la sugari în jude ţ ul

Boto şani în perioada 1989-2009

Judeţul Botoşani este cunoscut ca un teritoriu cu risc crescut (cuincidenţe ale methemoglobinemiei acute de peste 10 ‰) (263). Pentru

perioada analizată, (1989-2009), numărul de cazuri a fost de 484, ceea cereprezintă o rată medie anuală de 23,04 cazuri; tendinţa este în aceşti ani descădere (y = 29,12 – 0,55x) (fig. 91); situaţia se înscrie în aspectul generalal teritoriului Moldovei.

În totalul cazurilor pe Moldova (8 judeţe), cazurile înregistrate în judeţul Botoşani au o pondere însemnată (15 %), variabilă în acest ultimdeceniu (1,6 – 28 % din total cazuri) şi cu tendinţa de scădere în perioada2000-2009 (y = 23,57-1,35x) (263).

Distribu ţ ia teritorial ă a cazurilor conturează zonele cu risc ale judeţului (fig. 94).



28

Figura 91. Numărul de cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi în judeţul

Botoşani în perioada 1989-2009 şi tendinţa acestora

1996 - 2000 2000 – 2009

tendinţa: y = 148,2 + 13,6x tendinţa: y = 198,13 – 17,19x

1996 – 2009, tendinţa: y = 223,03 – 12,81x

Figura 92. Numărul de cazuri şi tendinţa acestora în Moldova în două perioade (263)



29

Figura 94. Distribuţia teritorială a cazurilor de intoxicaţii acute cu

nitraţi în localităţile judeţului Botoşani în perioada 2000-2009(număr cazuri în 10 ani)

Descrierea cazurilor după caracteristicile personale ale acestora nuaduce elemente particulare faţă de ceea ce se cunoaşte din literatur ă: 53,4% din copii erau de sex masculin, 87,8 % din cazuri s-au produs în primele3 luni de viaţă ale sugarului, predomină alimentaţia artificială; remarcămevoluţia uşoar ă şi gravă şi din 8 decese în Moldova, 2 au fost în judeţ.

Expertiza fântânilor şi a calit ăţ ii apei acestora, incriminate în producerea intoxicaţiei arată mai multe deficienţe (amplasarenecorespunzătoare în apropierea latrinei, lipsa de protecţie sanitar ă,utilizare necorespunzătoare a îngr ăşămintelor naturale ş.a.) ceea ce explică

impurificarea apei cu nitraţi cu cantităţi de nitraţi peste 150 mg/l, la 66 %din cazuri.Studii epidemiologice pentru cunoa şterea efectelor cronice ale

consumului apei cu nitra ţ i la copii sub 3 ani



30

Studii de specialitate în lume dar şi în ţara noastr ă (266) menţionează existenţa unor efecte cronice, cel mai adesea subclinice (modificarea unor biomarkeri la vârstele vulnerabile).

De aceea, judeţul Botoşani, aflat pe primele locuri în ierarhiateritoriilor ţării cu cel mai mare risc (263) a fost inclus într-un program decercetare în anii 1998-1999, coordonat de specialiştii din ISP Iaşi, cuscopul de a evidenţia aceste posibile efecte cronice la copii din localităţileVorona şi Flămânzi.

Calitatea apei pentru perioade anterioare (1989-1999) arată penumăr mare de probe de apă (1363 din 118 localităţi rurale) concentraţii denitraţi mult peste CMA în 84,4 % din probe (laborator de chimie sanitar ă DSP Botoşani).

În momentul studiilor noastre, din lotul examinat doar 22 % erauneexpuşi, restul având o expunere la cantităţi diferite, cei mai mulţi, laconcentraţii de 101-150 mg/l (fig. 97); această distribuţie creează uneledificultăţi de evaluare comparativă a sănătăţii la expuşi/neexpuşi.

Figura 97. Distribuţia copiilor din lotul de studiu după cantitatea de

nitraţi din apa consumată (% din total examinaţi)

Constatăm totuşi că există unele aspecte mai nefavorabile la expuşi:o incidenţă a îmbolnăvirilor de peste 2 ori mai mare prin boli respiratorii



31

acute, enterocolite, 3 cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi şi 3 de anemie înantecedentele celor expuşi.

Biomarkerii analizaţi pentru posibile efecte subclinice ale expuneriila nitraţi arată valori medii ale hemoglobinei uşor mai mici la expuşi, darf ăr ă diferenţe statistice, valori medii ale methemoglobinei semnificativstatistic mai mari la expuşi (p<0,0027); alter ări ale indicatorilor de apărareantioxidantă (glutation redus GR-µmol/mg hgl), peroxizi lipidici PL-micromol/litru, glutation peroxidaza GPx- U/l) chiar la modificări mai miciale methemoglobinei (tab. XXXIV); numărul copiilor cu valori patologiceale methemoglobinei este, la expuşi: 33 (cca. 40 %) şi la neexpuşi: 8(aproximativ 1/3).

Tehnicile analitice adecvate tipului de studiu epidemiologic realizatau confirmat ipoteza; frecvenţa copiilor cu valori patologice alemethemoglobinei la expuşii din localităţile Vorona şi Flămânzi estesemnificativ statistic mai mare faţă de loturi de copii neexpuse (test chi2 –25,88, p< 0,001, RR=2,21 şi RA % = 54,8%).

Tabel XXXIV. Valori medii ale bioindicatorilor de apărareantioxidantă la copii expuşi/ neexpuşi la nitraţii din apă (268)

Bioindicatori GR PL GPx

Loturi (micromol/mg hgl) (micromol/l) (U/l)Expuşi

6,67 +/- 1,26 7,85 +/- 2,0540,45 +/-

5,10 Neexpuşi

8,26 +/- 1,71 4,03 +/- 1,6435,96 +/-

3,13Test t Student t = 3,11 t = 8,66 t = 4,79

p < 0,0027 p < 0,001 p = 0,001

Studii ale ISP Iaşi (266) au stabilit că judeţul Botoşani se situează pe

primele locuri în Moldova privind: rata medie a incidenţei prinmethemoglobinemie la sugari, propor ţia probelor de apă necorespunzătoaredin punct de vedere al concentraţiilor de nitraţi, frecvenţa copiilor sub 3 anicu valori patologice ale methemoglobinei în lipsa semnelor clinice de boală.



32

5. Studiul privind evaluarea unor factori de risc din procesul

instructiv educativ ce pot determina oboseala şcolar ă (Cap. XII)

În noile condiţii de desf ăşurare ale procesului instructiv educativ,f ăr ă a se renunţa la unele aspecte clasice, de tradiţie ale învăţământului, în prezent se adaugă noi cerinţe, noi exigenţe, alte motivaţii, dar şi condiţii precare privind construcţia, dotarea şi igiena unităţilor şcolare, existenţa a2-3 ture în aceeaşi şcoală, profesori navetişti sau necalificaţi în rural.

În aceste condiţii putem presupune posibilitatea apariţieifenomenelor de oboseală la elevi, fenomen a cărui natur ă complexă nu esteîncă suficient cunoscută.

Pentru cunoaşterea frecvenţei şi cauzalităţii fenomenului, s-aurealizat în judeţ studii de specialitate, în contextul general al studiilor înMoldova sau la nivel naţional (165, 167, 270).

Cunoa şterea regimului de activitate şi odihnă extra şcolar a utilizatun chestionar anonim, semi-structurat, elaborat de coordonator, prin care s-a cunoscut timpul alocat zilnic diferitelor componente ale regimuluiextraşcolar de către elevii luaţi în studiu: teme pentru acasă, activităţi întimpul liber, timp pentru odihnă prin somn, timp pentru deplasare la şcoală.

Aprecierea igienică a orarului şcolar s-a realizat în 2 etape: anii1994-1996 şi 2001-2002 pe eşantion empiric de clase gimnaziale şi deliceu în mediul urban şi rural şi a utilizat scala de rang de dificultate aobiectelor de învăţământ prezentată în literatur ă.

Studiul oboselii şcolare şi a factorilor de risc ai acesteia s-a realizatîntr-o singur ă secvenţă transversală în cursul anului şcolar 2009-2010respectând următoarele etape metodologice:

1. delimitarea cercetării în spaţiu şi volum;2. delimitarea cercetării în timp;3. stabilirea datelor de colectat şi a instrumentului de lucru;4. stabilirea metodelor şi tehnicilor de prelucrare a datelor;5. stabilirea resurselor pentru studiu;6. respectarea aspectelor de etică profesională.

Din cele 13 licee cu un efectiv de 8569 elevi din municipiu amselectat câteva următoarele criterii stabilite:

- Colegiul Mihail Eminescu, cu profile teoretice - matematică-informatică şi socio-uman, cu un număr de 886 elevi, cu performanţe şcolarerecunoscute ale majorităţii elevilor;



33

- Liceul de Art ă Ş tefan Luchian, liceu vocaţional, cu selecţie riguroasă laadmitere, cu un număr de 223 elevi;

- Colegiul administrativ – liceu de profil, solicitat de elevi, în actualelecondiţii oferind o anumită siguranţă privind calificarea şi locul de muncă viitor, cu număr de 863 elevi;- Grupul şcolar de Industrie u şoar ă, liceu cu profil practic, dar şi cu clase

profil teoretic cu structura dominată de sexul feminin, rezultate modeste careuşite şcolare, cu 645 elevi.

Eşantionul calculat a stabilit un volum de 377 elevi de liceu (4,40 %din totalul liceenilor din oraş), cu un număr comparabil pe licee şi cadistribuţie pe ani de studiu.

Pentru nominalizarea elevilor în lotul de studiu, nu au existat criteriide includere sau excludere a elevilor din lot, singura condiţie fiind caelevul să fi acceptat participarea.

Investigarea s-a realizat utilizând ca instrument de lucru unchestionar, anonim, elaborat în acest scop şi pilotat în prealabil pentruunele rectificări.

Datele obţinute prin chestionar au fost prelucrate cu ajutorulfuncţiilor statistice din EXCEL, EPIINFO şi SPSS, utilizând următoriiindicatori:

- indicatori de frecvenţă şi de structur ă – proporţia variabilelor prezente/absente;

- indicatori de tendinţă centrală pentru caracteristici cantitative –

media aritmetică;- indicatori de dispersie – abaterea standard;- indicatori pentru semnificaţia statistică a diferenţelor: testul

2,

testul t-Student pentru pragul de semnificaţie de 95%, tendinţa, ş.a.;- indicatori de analiză epidemiologică: OR, CI 95 %;-evaluarea oboselii privită ca reper al calităţii vieţii şcolarului

conform unei proceduri modulare standard OMS: Quality Life Questionaire (QLQ).

Rezultatele acestor studii au evidenţiat câteva aspecte relevante pentru ipotezele noastre.

Aprecierea igienică a orarului şcolar a cuprins în municipiu în primaetapă un număr total de 245 curbe zilnice de efort şi anume 80 la gimnaziuşi 165 la liceu.



34

Distribuţia acestora după tipul de orar a ar ătat următoarele: lagimnaziu, doar 1/5 din curbe au fost corecte, iar la liceu şi mai puţine; adominat aspectul oscilant la peste 60 % din orare; în aceeaşi etapă, înMoldova, la 328 clase de gimnaziu (1640 curbe) şi 342 clase de liceu(1710 curbe) a rezultat aproape aceleaşi propor ţii a orarelor corecte (fig.99).

În localit ăţ i rurale, au fost analizate 110 curbe zilnice la clase degimnaziu în localităţi apropiate şi 120 în cele 4 localităţi îndepărtate, şi s-aconstatat o propor ţie a orarelor corecte în localităţi apropiate de municipiu,mai mare în judeţ faţă de Moldova. Alcătuirea orarului este mai binesupravegheată în urban, atât în judeţul Botoşani cât şi în Moldova; înmediul rural îndepărtat, în judeţ, situaţia este mai nefavorabilă, atât faţă decelelalte colectivităţi teritoriale cât şi faţă de Moldova (fig. 102)

Municipiul Botoşani Mediul urban, Moldova

Figura 99. Distribuţia orarelor după tipul curbei la gimnaziu în

municipiul Botoşani şi mediul urban, Moldova(% din total curbe zilnice analizate)



35

Judeţul Botoşani Moldova

Figura 102. Frecvenţa orarelor corecte în clase gimnaziale pe tipuri decolectivităţi teritoriale în judeţ şi în Moldova

(% din total orare analizate)În anul şcolar 2001-2002, în municipiu au fost investigate în total

99 de clase, din 12 licee/ grupuri şcolare; numărul de ore/să ptămână estecuprins între 30-34 ore, revenind în medie peste 6 ore/zi.

În acestea, orarul a respectat curba fiziologică de efort să ptămânaldoar în 22,2 % din cazuri şi aproape 70 % orarul să ptămânal a fost de tiposcilant.

Ca aspecte ale orarului zilnic, menţionăm următoarele frecvenţe alediferitelor tipuri de orare:

> orare corecte: 53- 10,7 %; (la nivel naţional: 7850 curbe analizate, 9,5% orare corecte);

> orare inversate: 55 - 11,1 %;> orare descendente: 15 - 3,0 %;> orare ascendente: 11 - 2,2 %;> orare oscilante: 361 - 72,9 %.

Exemplificăm în figura 103 câteva astfel de tipuri de alcătuire aorarului:



36

Orar corect Orar inversat

Grup Şcolar Gh. Asachi – cl. X F- luni Grup Şcolar Constr. Maşini – cl. XI E-luni

Orar ascendent Orar oscilant

Şcoala Normală – cl. X A- miercuri Şcoala Normală – cl. IX B- luni

Figura 103. Tipuri de orare zilnice în clase de liceu din municipiulBotoşani, în anul şcolar 2000-2001

În ceea ce priveşte organizarea regimului de activitate şi odihnă la elevide liceu din municipiul Boto şani în anul şcolar 2005-2006 la lotul formatdin 118 elevi, rezultatele chestionarului au evidenţiat că un procent mare

de elevi de liceu - peste 40 % - din Botoşani alocă peste jumătate de or ă drumului spre şi dinspre şcoală şi 17 % chiar peste o or ă, durata pregătiriitemelor depăşeşte 4 ore pe zi pentru aproximativ un sfert din elevi, peste1/3 din toţi elevii investigaţi dorm mai puţin de 7 ore /noapte şi mai puţinde jumătate din elevii din Botoşani fac sport constant; în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber, în ordine descrescătoare în Botoşani sunt:



37

vizionare tv, petreceri, sport, lectur ă, calculator, iar în lotul din Moldova,ordinea este uşor modificată: sport, calculator, petreceri, vizionare tv,lectur ă.

Studiul oboselii şcolare şi a factorilor de risc ai acesteia la lotul de377 liceeni investigaţi a relevat frecvenţe diferite ale oboselii la elevi, pevârste, sexe sau profile de studiu, iar ca factori cauzali ai acesteia seconstată:

- orare incorect întocmite în aproximativ 84 % din cazuri, cu diferenţieriîntre licee: situaţia este mai nefavorabilă la Colegiul Eminescu şi are particularităţi adecvate profilului în Liceul de Artă (orare monotone, cu 4-6 ore cu acelaşi obiect de studiu, de specialitate;

- ca elemente ale regimului extraşcolar, notăm: volum mare al temelor(73 % din elevi), somn insuficient (chiar sub 7 ore/noapte), distanţe de parcurs până la şcoală şi lipsa de implicare a părinţilor în organizareatimpului extraşcolar.

Aceste aspecte se întâlnesc cu frecvenţe mai mari la şcolarii la care prin chestionar s-a conturat diagnosticul de oboseală şcolar ă comparativ cu,,martorii“ (studiul epidemiologic de tip caz-control realizat cu dateleexistente); astfel unii factori de risc au fost confirmaţi statistic şi ierarhizaţiîn funcţie de frecvenţa lor (tab. LXXIV şi fig. 156).

Figura 156. Diferenţe de frecvenţe ale cauzelor oboselii la cele două loturi de liceeni din cadrul studiului caz - control

(% din elevii investigaţi)



38

Tabelul LXXIV. Ierarhizarea cauzelor oboselii după frecvenţaacestora la elevii din lotul de studiu („elevi obosiţi”) din cele 4 licee

din municipiul BotoşaniFactori de risc Elevi

obosiţiMartor Semnif. stat

Elevul nu învaţă cu plăcere 81,7 70,0 semn. stat.

Teme cu un conţinut dificil şi volummare

79,3 70,0 semn. stat.

Lipsa camerei separate pentru studiu

acasă

57,9 62,0 nesemnif.

Lipsa micului dejun 46,3 30,0 semn. stat.

Nu beneficiază de ajutorul părintelui la pregătirea temelor

41,5 30,0 semn. stat.

Somn insuficient noaptea 31,7 28,2 nesemnif. Nu beneficiază de ajutorul părintelui înorganizarea timpului liber

31,1 37,1 nesemnif.

Tulbur ări de vedere 26,8 21,6 nesemnif.Drum lung de la domiciliu la şcoală şiretur

15,9 4,2 semn. stat.

Prezenţa conflictelor în familie 12,8 4,7 semn. stat.

Tulbur ări de auz 6,7 2,3 nesemnif.

Studiul pentru evaluarea nivelului actual al dezvolt ării fizice şi al

morbidit ăţ ii la adolescen ţ ii din cele 4 licee nominalizate ale municipiului

Botoşani (Cap. XIII)

Complexul de studii realizat în perioada 2009-2010 la adolescenţiidin cele 4 licee nominalizate în municipiu a avut mai multe componente,din care în acest capitol ne referim la dezvoltarea fizică şi morbiditatea acută şi cronică.

Dezvoltarea fizică cunoscută prin investigarea somatoscopică şisomatometrică (20), pe baza diagnosticului individual de dezvoltare fizică prin raportare la standardele locoregionale de dezvoltare (250) precum şiutilizând IMC, raportat la nomogramele OMS pentru vârsta şi sexulrespectiv (110).

Totodată, examinarea clinică a elevilor din lot a depistat atât cazurilenoi de îmbolnăvire pentru evaluarea incidenţei generale şi pe clase de boli



39

cât şi bolile existente pentru calculul prevalenţei generale şi pe clase de boli.

În ceea ce priveşte dezvoltarea fizică, principalele constatări sunturmătoarele:

- valorile medii ale indicatorilor antropometrici sunt în creştere cuvârsta şi mai mari la sexul masculin la toate vârstele (fig. 157);

- valorile medii ale indicatorilor sunt mai favorabile la vârstelemai mici la elevii Colegiului Mihai Eminescu şi mai reduse la ColegiulAdministrativ (fig.158);

-

dezvoltarea fizică armonică se întâlneşte la aproximativ 60 % dinelevi, dominând indicatorii mijlocii (50%) (fig. 161).

Valori medii ale greutăţii Valori medii ale înălţimii

Figura 157. Valori medii ale indicatorilor antropometrici la

lotul examinat pe sexe şi vârste



40

Fig. 158 Valori medii ale greutăţii la fete pe vârste şi colectivităţi

Figura 161. Distribuţia elevilor din cele 4 colectivităţi şcolare după diagnosticul de dezvoltare fizică (% din total)

- frecvenţa dezvoltării armonice este mai mare la Colegiul MihaiEminescu (diferenţe nesemnificative statistic între colectivităţi); dintredizarmonii, predomină cele cu plus de greutate, cu excepţia Liceului deArtă unde sunt mai frecvente cele cu minus greutate;

- distribu ţ ia elevilor după diagnosticul de dezvoltare fizică este uşormai favorabilă la fete, cu diferenţa la limita semnificaţiei statistice (chi2calculat = 12,502, chi2 tabelar = 12,59, GL = 6, p = 0,05);



41

- distribu ţ ia elevilor după diagnosticul de dezvoltare fizică pe vârste arată creşterea frecvenţei armonicilor cu vârsta, aspect mai deosebit faţă dealte evaluări.

Conform evaluării dezvoltării fizice pe baza IMC, distribuţiaadolescenţilor arată frecvenţe ale normoponderii de aproape 75 %, (fig.166) (70 % la Liceul de Artă şi aproape 80 % din elevi la Grupul şcolarIndustrial); frecvenţa subponderalilor este mai mare decât asupraponderalilor şi este cea mai mare la Liceul de Artă.

Figura 166. Distribuţia elevilor din lotul de studiu după diagnosticul

de dezvoltare fizică conform valorii IMC (% din total)

Între cele două tipuri de evaluări există concordanţe dar şi nepotriviri (tab. LXXXXII).



42

Tabelul LXXXXII. Distribuţii comparative ale elevilor după

diagnosticul de dezvoltare fizică (% din total)

Conf. standarde regionale (media+/-

AS)

Conform IMC

o Armonici- foarte mici 0,3 - mici 5,6- mijlocii 49,9- mari 3,4- foarte mari 0,5

Total armonici 59,7 Normoponderali 74,5

Dizarmonici cu plus greut. 22,5

o Suprapondere 7,7o Obezitate 1,1 Total

suprapondere8,8

Dizarmonici cu minus greut. 17,8

o Subpondere sever ă 0,5

o

Subpondere 16,2 Total subpondere 16,7

Pentru clarificare, s-au calculat indicatori de validare considerândmetoda IMC ca test de referinţă; utilizarea standardelor regionale are ceimai favorabili indicatori de specificitate şi sensibilitate când se utilizează pentru depistarea dizarmoniilor cu plus greutate, urmată de depistareaarmoniilor; în cazul depistării dizarmoniilor cu minus de greutate,specificitatea este mai bună decât sensibilitatea, se obţin doar 9 % rezultatefals negative. Rezultatele validării pledează pentru necesitatea revizuiriimetodologiei studiului longitudinal al dezvoltării fizice în ceea ce priveşte

calculul eşantionului de studiu.În ceea ce priveşte morbiditatea în aceste colectivităţi în decurs de 3

luni, prevalenţa bolilor care au determinat consum medical a avut valoridiferite: Liceu Artă: 22,8 %, Administrativ: 77,7%, M. Eminescu: 158,6 %şi Grupul şcolar 257,2 %; în toate cazurile, prevalenţa a fost în creştere cuvârsta elevilor.



43

În structura pe boli, au dominat bolile respiratorii la toatecolectivităţile, cu ponderi de peste 60 %, cu excepţia Liceului de Artă,unde bolile respiratorii au reprezentat aproximativ 36 % din totalulîmbolnăvirilor care au solicitat îngrijiri medicale (fig. 168).

Figura 168. Ponderea diferitelor îmbolnăviri în totalul bolilor cu

adresabilitate la cabinet la Colegiul Mihai Eminescu (% din total boli)

Studiul pentru cunoaşterea frecven ţ ei şi motiva ţ iei unor

comportamente cu risc la adolescen ţ ii din municipiul Botoşani (Cap. XV)

Reprezentând unul din factorii de condiţionare a sănătăţii,comportamentele sanogene dar mai ales cele cu risc se instalează treptat,se consolidează în timp şi devin ulterior greu de combătut, f ăcând parte dinstilul de viaţă al individului.

Investigarea acestora are importanţă tocmai datorită acestor aspecteşi a reprezentat unul din obiectivele studiului realizat la cei 377 liceeni dincele 4 licee ale municipiului fiind realizat pe bază de chestionar cu 46întrebări pentru 6 arii comportamentale.

În ceea ce privesc comportamentele legate de violen ţă, chestionarul arelevat o frecvenţă mare – 85 % - de adolescenţi care a purtat măcar odată o armă asupra sa; aceştia sunt în special băieţi, (2=10,92; GL=1;p=0,0007, OR=7,71; IC95%: 1,92 3,81 ), la 15 ani (distribuţienesemnificativă statistic -2=1,27; GL=3; p=0,737) şi la Liceul de Industrie



44

uşoar ă (distribuţia pe colectivităţi nesemnificativ statistic (2=2,30; GL=3; p=0,513). În rare cazuri (mai frecvente la fete), elevii s-au simţit înnesiguranţă la şcoală sau în drum spre şcoală. Mai frecvent la băieţi sereclamă existenţa furtului şi a bătăii între elevi.

Comportamentul legat de consumul de produse de tutun relevă că 68% au încercat măcar odată fumatul de ţigarete, mai frecvent la băieţi, laLiceul Industrial şi la vârste între 13-16 ani. 8 % dintre adolescenţiconsumă zilnic, de asemenea mai mulţi băieţi şi de la aceeaşi colectivitate

şcolar ă. Unii elevi au fumat mai multe zile, câte 2-5 ţigări pe zi, inclusiv înincinta şcolii; de remarcat uşurinţa cu care minorii îşi procur ă ţigăriAu încercat să fumeze, chiar şi măcar 1-2 fumuri 66,3% dintre elevii

chestionaţi de la Liceul de Industrie uşoar ă; 55% de la Liceul Economic;50,5% dintre elevii de la Liceul Mihai Eminescu şi 60,7% dintre elevii dela Liceul Ştefan Luchian (2=5,55; GL=3; p=0,136).

Consumul de alcool , măcar o singur ă dată până la această investigaţie a fost recunoscut de circa 69 % elevi iar 10 % din ei recunosccă au consumat alcool chiar şi peste 100 de zile, mai mulţi băieţi, mai mulţide la Liceul Economic. Vârsta la care au început consumul este în principal15-16 ani, dar 3,4 % recunosc o vârstă chiar mai mică de 8 ani (fig. 207).

Distribuţia a fost semnificativă statistic pe sexe, în favoarea băieţilor(OR=5,43; IC95%: 2,98 9,99): 86,8% dintre băieţi şi 54,8% dintre fete(2=37,16; GL=1; p<0,001), dar nesemnificativa pe grupe de vârstă (2=6,24; GL=3; p=0,101).



45

Figura 207. Distribuţia copiilor din lotul investigat în funcţie de

răspunsul la întrebarea „ce vârst ă aveai când ai consumat prima dat ă

alcool?”

Aproape 6 % din adolescenţi au încercat măcar odată consum de

marijuana, mai mulţi băieţi, cu o vârstă de debut la 13 ani şi cu cea maimare frecvenţă (până la 10 %) la Liceul de Artă, la care se adaugă 22 elevicare au încercat şi alte droguri, unii chiar de mai multe ori (până la de 19ori în intervalul etalon), precum şi faptul că aproximativ un sfert din ei şi-au procurat drogul la şcoală, rezultă că deja şi acest comportament nu estede neglijat.

În ceea ce priveşte comportamentul sexual , remarcăm că peste 33 %din adolescenţi şi-au început viaţa sexuală, mai mulţi băieţi, mai mulţi dincei de 18 ani de la Liceul Industrial şi Economic. Băieţii au început viaţasexuală semnificativ statistic mai devreme decât fetele şi circa 10 %recunosc un număr de parteneri de peste 6; 11 % au consumat alcool sau

droguri înainte de a avea relaţii sexuale şi din aceştia aproximativ 70 % s-au protejat prin utilizarea prezervativului, mai mulţi băieţi (83%) şi cel mai puţin cei de la Liceul de Artă.

Ca în orice anchetă pe baza de chestionar, aceste r ăspunsuri pot aveadoza lor de subiectivism, de exagerare sau dimpotrivă, de negare. Cu toate



46

aceste, această investigaţie şi constatările ei, inclusiv referitoare de unelecazuri de asociere de comportamente cu risc, reprezintă un semnal dealarmă pentru toate autorităţile implicate în supravegherea şi educaţiaadolescenţilor. Rezultă nevoia şi importanţa educaţiei în şcoli şi în familie pentru informaţii corecte privind riscurile acestor comportamente pentrusănătate.

PERSPECTIVELE PE CARE LE DESCHIDE TEZA DEDOCTORAT

Evaluarea sănătăţii la nivelul unei comunităţi nu reprezintă niciodată un scop în sine ci este punctul de plecare al ierarhizării problemelor desănătate şi al stabilirii de priorităţi pentru rezolvarea acestora, nevoiefirească, dat fiind aspectul recunoscut în orice societate, oricât dedezvoltată economic ar fi, nevoile de sănătate sunt întotdeauna dinamice şinelimitate, în timp ce resursele – umane, financiare, materiale – vor fiîntotdeauna limitate.

În cazul copiilor şi tinerilor, sănătatea acestora este motiv de preocupare pentru managerii de sănătate pentru că asigurarea sănătăţii laaceste vârste reprezintă garanţia unui nivel de sănătate acceptabil lageneraţiile următoare.

Recomandările care au ca scop ameliorarea indicatorilor de sănătatela vârstele tinere se adresează tuturor acestor factori implicaţi încondiţionarea sănătăţii/bolii la aceste vârste.

1. În ceea ce privesc riscurile din mediul de via ţă, liniile strategicesunt cuprinse în noul Plan de Acţiune pentru Sănătatea Copiilor în relaţiecu Mediul CEHAPE (Childern Environmental Health Action Plan forEurope), cu precizări privind acţiuni în situaţii de risc de mediu dovedite,acţiuni destinate copiilor defavorizaţi sau cu vulnerabilitate mai mare, privind abordarea integrată a expunerii la toţi factorii de mediu din perioada prenatală până la adolescenţă, se reafirmă rolul cercetării încompletarea cunoştinţelor privind legăturile cauzale între factorii de mediuşi sănătate, precum şi necesitatea abordări multisectoriale, cu implicareacomunităţii, a părinţilor şi a tinerilor înşişi (281).

Aceste acţiuni sunt grupate în aşa numitele Obiective RegionalePrincipale (RPG) şi trebuiau implementate până în anul 2007 cu condiţia



47

întăririi capacităţii instituţionale şi profesionale a sistemului propriu desupraveghere şi control al sănătăţii în relaţie cu mediul; acestea continuă înRomânia şi în prezent, inclusiv prin acţiunile incluse în PNSM.

2. Procesul de instruire, care începe la vârste foarte mici şi continuă pe toată durata adolescenţei, trebuie atent supravegheat pentru a-şi atingescopul de stimulare a dezvoltării şi pregătirii tânărului pentru profesie şiadaptare socială; în acest scop, sunt indispensabile colaborarea inter-instituţională, relaţiile permanente între profesioniştii învăţământului şi ceiai sănătăţii pentru reglementări privind condiţiile de mediu fizic încolectivităţi de copii şi şcolari, precum şi cerinţele, solicitările, exigenţele procesului de învăţământ.

Succesul şcolar, ca premisă şi factor de predicţie al adaptării şisuccesului profesional şi social trebuie asigurat de toţi factorii implicaţi şiînceput prin acţiuni coerente, corecte de orientare şcolar ă şi profesională,inclusiv a tinerilor cu nevoi speciale.

3. În acelaşi context, se înscriu şi ac ţ iunile de promovare a sănăt ăţ ii,de combatere a comportamentelor nesanogene la vârstele copilăriei şiadolescenţei, fiind necesar ca EPS să se integreze în procesul deînvăţământ, pentru că „ şcoala nu instruie şte, dacă nu educă”.

EPS este un totodată şi un exemplu de complementaritate între părinţi şi instituţia şcolar, familia fiind prioritara iar EPS în şcoală vamerge CU şi NU CONTRA părinţilor.

CONCLUZII

1. Evaluarea sănătăţii la nivel populaţional impune diferite tipuri destudii, anumite metode şi tehnici, numeroşi indicatori şi nu poate firealizată niciodată în totalitate.

2. Cunoaşterea unor aspecte de sănătate ale copiilor şi adolescenţilorîn judeţul Botoşani este preocupare constantă de peste 20 de ani şi estecontinuată prin investigaţii de dată recentă (2009-2010) care s-au realizat printr-un complex de studii şi cercetări care s-au referit la diverse aspecte ale sănătăţii investigate in paralel cu factorii de risc:

- dezvoltarea fizică şi morbiditatea la diferite vârste şi îndinamica unor perioade îndelungate de timp;



48

- îmbolnăvirile copiilor în relaţie cu factori de risc din mediulambiant;

- oboseala şcolar ă şi factorii ei de risc la adolescenţi din colectivităţiselectate din municipiul Botoşani;

- frecvenţa şi motivaţia unor comportamente cu risc pentru sănătatela loturi de adolescenţi din municipiu.

3. În realizarea acestor obiective, abordarea a fost diversificată şi cumetodologii riguroase prin care s-au verificat ipoteze, s-au fundamentatconcluzii:

- s-au folosit diferite tipuri de studii popula ţ ionale, utilizând datecolectate curent s-au metode de studiu anamnestice, clinice, paraclinice sauchestionar;

- s-au prezentat date retrospective ale sănătăţii copiilor sau dateobţinute prin studii recente la adolescenţi din municipiul Botoşani;

- s-au realizat studii pe colectivităţi în întregime sau pe e şantioanereprezentative.

4. Toate investigaţiile realizate în timp au fost valorificate la nivellocal, reprezentând contribuţii la cunoaşterea şi promovarea sănătăţii unuiimportant segment populaţional (inclusiv prin elaborarea şi difuzarea în populaţia şcolar ă din judeţ a unui pliant de educaţie sanitar ă pentru prevenirea şi combaterea oboselii şcolare) sau au fost parte a bazei de datesau sintezelor la nivel naţional.

5. Aceste rezultate sunt suportul unor recomandări pe termen scurtsau de perspectivă pentru protejarea şi promovarea sănătăţii acestor vârste,ca element de predicţie pentru sănătatea viitoare, recomandări care privesc:ameliorarea expunerilor la factori de mediu, în lumina direcţiilor strategiceale Planului european CEHAPE, asigurarea condiţiilor de mediu fizic încolectivităţi, supravegherea specializată a procesului instructiv educativ, prin acţiuni comune ale profesioniştilor în educaţie şi în sănătate, prevenirea unor forme de inadaptare şcolar ă, cu valoare predictivă pentruviitoarea adaptare profesională şi socială, măsuri educativeinterdisciplinare în vederea preîntâmpinării instalării comportamentelor curisc pentru sănătate, în acord cu afirmaţia potrivit căreia: ,,societatea are

tipul de adolescent pe care îl merit ă” (Ajuriguerra).



49

BIBLIOGRAFIE (selectivă):

2. Planul Na ţ ional de S ănătate în rela ţ ie cu Mediul MS . 2000-20104. Grant J: La situation des enfants dans le monde. Sommet

mondial pour les enfants. 1990 18. Anuarul statistic al jud. Boto şani. 2009 20. Tănăsescu G: Igiena copilului şi adolescentului. Curs IMF,

Bucureşti. 197923. Vasilov M, Damaschin F: S ănătatea copiilor, indicator de

sănătate al comunit ăţ ii. Edit. COMANDOR, Constanţa. 199942. Georgescu A: OSP între deziderat şi realitate. În volum FICE -

Casa de copii, factor responsabil în procesul de pregătire pentruintegrare socio-profesională. Edit. SINCRON, Cluj Napoca.1993: 80-91

45. Enăchescu D, Marcu Gr: S ănătate publică şi management sanitar . Edit. ALL Bucureşti. 1995

63. Gavăt V, Albu A: Alimenta ţ ia şi mediul de via ţă în rela ţ ie cudezvoltarea copiilor şi tinerilor. Edit. Gr. T. Popa. UMF Iasi.2006

74. Conferin ţ a privind problemele de sănătate de interes comun pentru România şi UE . Bucureşti, 2000

81. Marcu A: Ghid pentru managementul programelor de sănătate.Edit. ISP Bucureşti. 2000

85. Vlaicu B. Vasilov M: Adolescen ţ a, particularit ăţ iantropometrice în Banat şi Moldova. Edit. EUROBIT,Timişoara. 1998

110. BMI for age, GIRLS/BOYS . WHO Reference 2007139. Kulcsar T: Factorii psihologici ai reu şitei şcolare. Edit.

Pedagogică. 1976151. IGEN: Organisation du temps scolaire dans le premier degre:

les effets de la semaine de quatre jours. Rapport 2002



50

153. Gilly M: Elev bun, elev slab. Edit. Pedag., Bucureşti. 1976165. Vasilov M: Oboseala şcolar ă şi unii factori de risc la elevi de

diferite vâarste/colectivit ăţ i. Jurn. de Med. prev. 1993; I (1): 25-31.

167. Cordeanu A, Iosif I, s.c.: Exist ă suprasolicitare în învăţământul gimnazial? Rev. de Ig. şi Săn. Publ. 2006; 56 (2): 25-29

176 Baban A: Comportament şi sănătate. Rev. Cogniţie, Creier,Comportament, Cluj Napoca, 1997: I (1)

190. Ciobanu DT: Fumatul şi adolescen ţ a. Ed. Pim, Iaşi. 2008199. Ferrwol G: Adolescen ţ ii şi toxicomania. Ed. Polirom,

Collegium, Iaşi. 2000209. Rotariu T, Iluţ P: Ancheta sociologică şi sondajul de opinie,

Edit. Polirom, Iaşi. 1997214. Foddy W: Constructing Questions for Interview and

Questionnaires. Cambridge Univ. Press, 1993217. ESPAD: Raport final 1999, 2004 218. Mireştean I: Monitorizarea comportamentelor cu risc pentru

sănătate la elevii din România, ISP Cluj, 2003 (volum intern)234. Boegli JD: Cours de jouvenance pour l’ecole de l’an 2000. Edit.

LABOR LEP, Loisirs et Pedagogie, 1990237. Niculescu C, Rotaru L: EPS în şcoal ă - principii, obiective,

con ţ inut . volum FICE 46-52250. Vasilov M: Dezvoltarea fizică a copiilor şi tinerilor din jude ţ ele

Moldovei. Rezultatele anchetei medicale pe e şantion, 1999. Edit.Fundaţiei Altius Academi, Iaşi. 2001

255. Vasilov M: Frecven ţ a simptomelor respiratorii la copii de 7-11ani în rela ţ ie cu poluarea atmosferică iritant ă - Anchetadescriptivă pe e şantion na ţ ional. Edit. Cermi, 2004-2005

263. Vasilov M: Trend of methemoglobinemia cases în Eastern România, J. of. Prev. Med. 2001; 9 (2): 11-19

266. Vasilov M, Mancaş G: Epidemiological studies highlighting therelationship between environmental pollution with nitrogenoustcompounds and the health of children –J. Med. Prev, 2002; (2):12 10

270. Vasilov M: Aprecierea igienică a orarului şcolar. Sinteză na ţ ional ă. Edit. Cermi, Iaşi. 2002



51

273. Văleanu I, Hîncu M: Elemente de statistică general ă. Edit.Litera, Bucureşti. 1990

281. Cucu A: Coordonate şi priorit ăţ i strategice ale domeniului sănăt ăţ ii în rela ţ ie cu mediul . Rev. de Ig. şi Săn. Publ. 2006; 56(1): 56-62

LUCRARI PERSONALE PUBLICATE:

1. Vasilov M, Abiţei L, Bucşa Doina, s.c.: Prevalenţa simptomelorrespiratorii la copii 7-11 ani în oraşe cu diferite grade de poluareatmosferică din Moldova. Al VIII-lea Congres Naţional de Igienă,Focşani, 13-15 octombrie, 1999

2. Bucşa Doina, Vasilov M, Seciu B, s.a.: Nivele ale dezvoltării puberale în condiţiile unor oraşe mijlocii ale Moldovei. Al VIII-leaCongres Naţional de Igienă, Focsani, 13-15 octombrie, 1999

3. Bucşa Doina, Vasilov M, Barbu M, s.c.: Comportamentul sexual laadolescenţi în Moldova cunoscut prin metoda chestionarului. AlVIII-lea Congres Naţional de Igienă, Focşani, 13-15 octombrie, 1999

4. Bucşa Doina, Straticiuc A: Aspecte privind ancheta alimentar ă înunităţile de preşcolari şi şcolari din judeţul Botoşani în ultimii 5 ani.Al VIII-lea Congres Naţional de Igienăa, Focşani, 13-15 octombrie,

1999

5. Bucşa Doina, Vasilov M: ,,O Europă f ăr ă tutun”. Conf.: ,,75 de anide sănătate publică la Iaşi”, Iaşi, 21-24 septembrie, 2005



52

ANEXE: Pliant OBOSEALA ŞCOLAR Ă

Rezumat Bucşa Doina

Documents

Transcript of Rezumat Bucşa Doina