1  

Studiu  privind  evaluarea  beneficiilor  și  serviciilor  

ecosistemelor  zonelor  umede  din  lungul  Dunării  

Rezumat  

 

Zonele   umede   furnizează   servicii   ecosistemice   vitale   pentru   populația   umană   și   sistemul  

economic   la  diferite  scări  spațiale  (controlul  calității  apei,   tratarea  apelor  uzate,  realimentarea  

apelor   subterane).   Acestea   sunt   ecosisteme   esențiale   pentru   dezvoltarea   durabilă   locală,   în  

special  în  zona  inundabilă  a  marilor  fluvii.  Degradarea  și  pierderea  zonelor  umede  au  un  impact  

social  și  economic  semnificativ,  respectiv  creșterea  riscului  de  inundații,  scăderea  calității  apei,  

cu  implicații  asupra  sănătății  și  bunăstării  populației  umane.    

Datorită   funcțiilor   hidrologice   pe   care   le   îndeplinesc,   zonele   umede   se   află   în   centrul  

preocupărilor  de   restaurare   în  multe   tări.   Restaurarea   zonelor  umede   și   a   serviciilor   furnizate  

creează   posibilitatea   de   a   oferi   soluții   sustenabile   problemelor   ce   apar   în   managementul  

sistemelor  acvatice,  eficiente  din  punct  de  vedere  al  costurilor.  

Scopul  acestui  studiu  este  de  a  identifica  și  evalua  beneficiile  și  serviciile  ecosistemice  furnizate  

de  incinta  agricolă  Greaca  conform  unor  scenarii  diferite  de  funcționare,  respectiv,  i)  păstrarea  

zonei   cu   destinație   exclusiv   agricolă,   așa   cum  este   acum,   ii)   restaurarea   fostei   bălți   Greaca   și  

utilizarea   restului   incintei   pentru   agricultură,   iii)   restaurarea   totală   pentru   stocarea   apei   la  

debite  mari  ale  Dunării  și  iv)  restaurarea  totală  și  transformarea  într-­‐un  complex  de  zone  umede  

cât  mai  aproape  de  situația  din  perioada  1900.    

Studiul  contribuie  la  evaluarea  corectă  a  beneficiilor  pe  care  zonele  umede  le  oferă  societății  și  

la  facilitarea  procesului  de  decizie  asupra  implementării  programelor  de  reconstrucție  ecologică  

în  lunca  Dunării.  

 

 

2  

Incinta   agricolă   Greaca   (Gostinu-­‐Prundu-­‐Greaca)   face   parte   din   cele   53   de   incinte   din   Lunca  

Dunării  pentru  amenajarea  cărora  s-­‐au  construit  diguri  pe  o  lungime  de  1200  km,  fiind  îndiguită  

în  perioada  1964-­‐1966.  Pentru  aceasta  au  fost  construite  diguri   longitudinale  pe  o   lungime  de  

41,4  km  și  diguri  de  compartimentare  cu  o  lungime  de  9  km.  Această  suprafață  a  fost  desecată  

în   întregime  pentru   a   fi   utilizată   pentru   agricultură.   Astfel,   pe   6000  ha   s-­‐au   efectuat   drenaje,  

8000  ha  au  fost  irigate,  iar  2380  ha  au  fost  utilizate  pentru  orezării.  Conform  Corine  Land  Cover  

(2006),   in   incinta   agricolă   Greaca   sunt   înregistrate   13   categorii   de   utilizare   a   terenului,  

ecosistemele   agricole   fiind   predominante   ocupând   peste   90%   din   suprafață   (respectiv   teren  

arabil  și  orezării),  așa  cum  se  poate  observa  in  tabelul  și  figura  de  mai  jos.  

 

Tabel  nr.  1.  Utilizarea  terenului  după  indiguire  (CLC  2006).  

     

Din  punct  de  vedere  administrativ  zona  aparține  județelor  Giurgiu  și  Călărași,  aici  fiind  localizate  

șase   comune,   respectiv   Gostinu,   Băneasa,   Prundu,   Greaca,   Căscioarele   și   Chirnogi.   Dintre  

acestea,   Chirnogi   și   Prundu   ocupă   cea   mai   mare   parte   a   suprafeței.   Din   datele   statistice  

existente  reiese  faptul  că  zona  este  preponderent  agricolă,  principalele  activități  fiind  cultivarea  

terenului  agricol  și  creșterea  animalelor.  

3  

 Figura  1.  Distribuția  principalelor  categorii  de  utilizare  a  terenului  în  incinta  agricolă  Greaca.  

 

Conform   studiului   Ministerului   Mediului   și   Dezvoltării   Durabile   din   2008,   incinta   agricolă  

Gostinu-­‐Greaca-­‐Argeș   a   fost  menționată   ca   pretabilă   pentru   stocare   apă   conform   scenariului  

hidrologic  corespunzător  renaturării  /  stocării  apei   în   incintele  agricole  pretabile  pentru  aceste  

utilizări.

 

Structura  sistemului  în  starea  de  referință,  respectiv  înainte  de  îndiguire    

 

Zona   face   parte   din   sistemul   Dunării   Inferioare,   un   sistem   care   în   întregime   acoperea   o  

suprafață   de   aproximativ   619   km2   (exclusiv   Delta   Dunării).   Zona   inundabilă   este   formată   din  

bălți  mari,   permanente,   gârle   și   stufărișuri,   bălți  mai  mici   și   japșe,   băltoace   (care  de   cele  mai  

multe  ori  seacă  în  timpul  verii),  terenuri  joase  ușor  inundabile,  terenuri  mai  înalte  care  se  inundă  

doar  când  apele  trec  peste  maluri  și  grinduri  înalte  care  se  inundă  doar  la  cote  extraordinare.  

Utilizând   datele   și   informațiile   furnizate   de   Antipa   (1910)   precum   și   categoriile   de   utilizare   a  

terenului   din   Corine   Land   Cover,   înainte   de   îndiguire   sistemul   era   alcătuit   predominant   din  

ecosisteme  acvatice,  pajiști  naturale,  păduri  și  zone  umede,  așa  cum  se  poate  vedea  în  tabelul  și  

în  figura  de  mai  jos.

 

 

 

4  

 

Tabel  nr.  2.  Utilizarea  terenului  în  perioada  de  referință    (înainte  de  îndiguire).  

   

Zona  Greaca  furniza  bunuri  și  servicii,  astfel:  producea  aproximativ  5-­‐7  kt  de  pește/an;  mai  mult  

de   70   kt   de   stuf   și   papură;   până   la   50000  m3  de   lemn;   10   kt   de  produse   animale;   îndeplinea  

servicii  de  reglare  a  inundațiilor;  contribuia  la  retenția  de  N  și  P  (între  10-­‐20  kt/an,  respectiv  1-­‐2  

kt/an);   îndeplinea   funcția   de   suport   pentru   numeroase   specii   de   plante   și   animale;   constituia  

resursă  estetică  și  de  cunoaștere.  Aproximativ  275  km2  de  teren  era  inundat  pentru  mai  mult  de  

6-­‐7  luni  pe  an.    

 

 Figura  2.  Principalele  categorii  de  utilizare  a  terenului  în  starea  de  referință.  

 

 

 

 

5  

Analiza   celor   două   situații   s-­‐a   realizat   din   punct   de   vedere   al   integrității   ecologice   și   al  

principalelor   categorii   de   servicii   ecosistemice,   respectiv   servicii   de   producție,   de   reglare   și  

culturale.   Aceasta   a   permis   evidențierea   descreșterii   tuturor   grupelor   de   servicii   (servicii   de  

producție,  reglare  și  culturale)  precum  și  a  integrității  ecologice,  față  de  situația  de  referință  (a  

se  vedea  figura  de  mai  jos).    

 

 Figura  3.    Reprezentarea  grafică  a  serviciilor  ecosistemice  din  incinta  agricolă  Greaca  în  raport  cu  starea  de  

referință.  

 

Cea  mai  mare  descreștere   este   înregistrată   în   cazul   serviciilor   de   reglare   (31%)   și   a   serviciilor  

culturale   (35%)   iar   cea  mai  mică   în  cazul   serviciilor  de  producție   (87%).   În  acest  caz  producția  

piscicolă,  de  stuf,  papură  și  producția  animală  au  fost  înlocuite  cu  producția  agricolă.  

Harta  integrității  ecologice  și  a  serviciilor  ecosistemice  înainte  de  îndiguire  

Prin   reprezentarea   spațială   a   integrității   ecologice   și   a   categoriilor     de   servicii   ecosistemice  

furnizate  de  ecosistemele  identificate  în  zonă,  se  poate  observa  mai  jos  că  integritatea  ecologică  

cea  mai  ridicată  este  asociată  sistemului  de  zone  umede.  Serviciile  de  reglare  și  culturale  sunt  

furnizate  la  nivelul  cel  mai  ridicat  tot  de  zonele  umede.  Serviciile  de  producție  au  valoarea  cea  

mai  ridicată  (respectiv  verde  închis)  în  ecosistemele  acvatice,  respectiv  balta  Greaca  și  celelalte  

gârle  interconectate,  iar  zonele  umede  au  de  asemenea  o  producție  ridicată.  

6  

 

 Figura  4  .  Harta  integrității  ecologice  și  a  serviciilor  ecosistemice  înainte  de  îndiguire.

Harta  integrității  ecologice  și  a  serviciilor  ecosistemice  după  îndiguire    

În  configurația  structurală  de  după  îndiguire,  respectiv  dominată  de  teren  agricol  și  orezării  (ca  și  

categorii  de  utilizare  a  terenului)  se  poate  observa  că  integritatea  ecologică  mai  este  la  un  nivel  

ridicat   doar   în   ecosistemele   forestiere   rămase   (cu   verde   închis   în   figura   din   stânga   sus).   De  

asemenea,  toate  categoriile  de  servicii  ecosistemice  sunt  furnizate  la  nivelul  cel  mai  ridicat  doar  

în   ecosistemele   forestiere.   Doar   serviciile   de   producție   mai   au   o   valoare   ridicată   în   pajiștile  

naturale  rămase  (zona  din  apropierea  Dunării).  

 

7  

 Figura  5. Harta  integrității  ecologice  și  a  serviciilor  ecosistemice  după  îndiguire.

 

După  aplicarea  metodologiei  de  evaluare  economică  a  serviciilor  furnizate  de  principalele  tipuri  

de   ecosisteme   din   zona   înainte   și   după   îndiguire,   s-­‐a   constatat   că   valoarea   economică   totală  

înainte  de  îndiguire  era  de  aproximativ  40  milioane  de  dolari,  iar  după  îndiguire  aceasta  a  ajuns  

la  cca.  11  milioane  de  dolari,  așa  cum  se  poate  vedea  în  tabelul  de  mai  jos.  

 

Tabel  nr. 3.  Evaluarea  economică  totală  ($/ha/an)  pentru  ecosisteme  agricole  din  zona  Greaca.  

 *  valorile  mentionate  trebuie  interpretate  cu  precautie  –  ele  fiind  o  estimare  a  VET;  

 

Costurile  transformării  întregii  lunci  inundabile  a  Dunării  dintr-­‐un  sistem  complex  care  furniza  o  

gamă  largă  de  bunuri  și  servicii   într-­‐un  sistem  simplificat  orientat  către  obținerea  de  producție  

agricolă  au  fost  de  cca.  1  miliard  de  dolari  (costuri  actualizate  doar  cu  inflația).    

 

 

 

 

 

 

 

8  

Scenarii  de  restaurare  

 

Restaurarea  ecologică  este  o  activitate  deosebit  de  complexă  care  trebuie  să   ia   în  considerare  

atât   complexitatea   sistemului   de   referință   precum   și   starea   actuală   a   sistemului   și   proiecția  

sistemului  restaurat  (atractorul).    

 Pentru   sistemul   Greaca   starea   de   referință   (înainte   de   îndiguire)   era   caracterizată   de   o  

complexitate   crescută   a   sistemelor   ecologice,   cu   o   multitudine   de   elemente   aflate   în  

interacțiune,  ce  susținea  o  gamă  ridicată  de  servicii  ecosistemice.  Complexul  a  fost  îndiguit  astfel  

că   în   acest  moment  are  o   structură   simplă,  dominată  de   sisteme  agricole     cu   capacitate  mult  

redusă   de   a   furniza   servicii   ecosistemice.   Scopul   restaurării   ecologice   ar   fi,   în   acest   context,  

refacerea  unei   game   cât  mai   largi   din   serviciile   furnizate   anterior.   Acest   lucru   poate   fi   posibil  

prin   refacerea   structurii   și   funcțiilor   ecosistemelor   existente   în   starea   de   referință.   Simpla  

deschidere  a  digurilor  nu  ar  reprezenta  în  opinia  noastră  soluția  optimă  pentru  refacerea  zonei  

Greaca.  Ar  fi  necesare  lucrări  complexe  care  să  asigure  refacerea  ecosistemelor  și  a  canelelor  de  

legătură   cu   Dunărea   (amonte   și   aval)   care   asigurau   funcționarea   în   condiții   normale   a  

complexului  respectiv.  

 

Scenariul  A)  păstrarea  zonei  cu  destinație  exclusiv  agricolă,  așa  cum  este  acum    

Scopul:  maximizarea  producției  agricole    

Modalitate   de   realizare   a   scenariului:  nu   se  modifică   nimic;   se   investesc   bani   în   refacerea   și  

menținerea  digurilor  de  protecție    

Tipul  de  servicii  furnizate:  Servicii  de  producție    

Capacitatea  sistemului  de  a  furniza  alte  tipuri  de  servicii  (de  reglare,  culturale  sau  suport)  este  

puternic  redusă.  Exista  probabilitate  mare  de  spargere  a  digurilor  de  protecție  în  conditiile  unor  

inundații  puternice.    

 

 

 

 

 

 

9  

 

 

 Figura    6.  Configurația  structurală  în  scenariul  A.

 

Scenariul  B)  refacerea  fostei  bălți  Greaca  și  utilizarea  restului  incintei  pentru  agricultură;    

Scopul:  refacerea  unei  părți  a  complexului  Greaca,  refacerea  zonei  lacurilor  și  mărirea  capacității  

de  retenție  a  apei  pe  termen  mediu  și  lung.  

Modalitate:  deschideri  în  digul  de  protecție    

Tipul  de  servicii  furnizate:  Servicii  de  producție,  culturale,  de  reglare  și  suport.    

 Figura    7.  Configurația  structurală  în  scenariul  B.  

 

Scenariul  C)  restaurare  totală  pentru  stocarea  apei  la  debite  mari  ale  Dunării    

Scopul:  mărirea  capacității  de  retenție  a  apei  pe  termen  scurt    

 

 

10  

 

Modalitate:  deschideri  în  digul  de  protecție;  nu  se  reface  nimic  în  interior.    

Retenția  apei  se  face  doar  pe  timp  limitat  și  doar  în  cazuri  speciale.    

Tipuri  de  servicii:  servicii  de  producție,  serviciul  de  stocare  a  apei  (serviciu  de  reglare).  

 Figura    8.  Configurația  structurală  în  scenariul  C.  

 

Scenariul  D)  restaurare  totală  și  transformare  într-­‐un  complex  de  zone  umede  cât  mai  aproape  

de  situația  din  perioada  1900;    

Scopul:  refacerea  structurii  și  funcționării  zonei  Greaca,  având  ca  referință  anul  1900-­‐  înainte  de  

indiguirea  sistemului.    

Modalitate:  deschideri  în  digul  de  protecție    

Presupune  refacerea  întregului  sistem  de  gârle  și  a  funcționalității  acestora    

Tipuri  de  servicii:  servicii  de  producție,  servicii  culturale,  servicii  de  reglare  și  suport    

 Figura    9.  Configurația  structurală  în  scenariul  D.  

11  

 

Evaluarea  scenariilor  de  restaurare  ecologică  utilizând  tehnici  de    analiză  multicriterială  

Scenariile   de   restaurare   ecologică   propuse   au   fost   discutate   cu   comunitățile   locale.   Au   fost  

discutate   atât   categoriile   de   servicii   ecosistemice   furnizate   cât   și   nivelul   acestora   în   fiecare  

situație,  pentru  a  putea  fi  selectată  cea  mai  de  dorit  opțiune.    

În   cadrul   analizei   multicriteriale   au   fost   luate   în   considerare   focus-­‐grupurile   organizate   cu  

membrii   comunităților   locale   pentru   a   identifica   percepții,   atitudini,   preocupări   cu   privire   la  

posibilitatea   reconstrucției  ecologice  a   incintei  agricole  Greaca.  Etapele  principale  parcurse  au  

fost:  definirea  problemei,  obiectivelor  și  stabilirea  criteriilor;  definirea  alternativelor;  evaluarea  

fiecărui  scenariu  de  reconstrucție  ecologică  în  funcție  de  criteriile  stabilite  (stabilirea  scorurilor);  

stabilirea  ponderilor  pentru  fiecare  criteriu  (acordate  de  participanți);  obținerea  valorilor  finale  

ale   alternativelor;   realizarea   unei   analize   de   sensibilitate   a   rezultatelor   la   schimbări   ale  

ponderilor  unor  criterii.  

 

Figura  10.  Criterii  considerate  în  analiza  multicriterială.

 

Serviciile  de  producție  au  fost  analizate  prin  prisma  a  patru  criterii:  

s Producția   agricolă   (producție   de   grâu,   rapiță,   porumb,   orz,   floarea-­‐soarelui,   vii,   livezi,  

legume,   etc.)   +   producția   animală   (productie   rezultată   din   creșterea   animalelor,   ex:  

carne,  ouă,  lapte,  branză,  etc.)    

Servicii  de  producție  

Producția  agricolă  

Investiții/  Cheltuieli/  

Locuri  de  muncă  

Producția  piscicolă  

Servicii  culturale  

Turism  

Pescuit  sportiv  

Valori  estetice  

Recreere  

Servicii  de  reglare  

Calitatea  apei  

Eroziunea  malurilor  

Protecția  împotriva  inundațiilor  

Integritate  ecologică  

Diversitatea  tipurilor  de  ecosisteme  

Zone  umede  

Ecosisteme  acvatice  

12  

s Investiții/  cheltuieli   (costuri  suportate  de   localnici  pentru  a  desfășura  activități  agricole-­‐  

cheltuieli  pentru  îngrășăminte,  pesticide,  diverse  lucrări  –  semănat,  plivit,  arat,  etc.)  

s Locuri   de   muncă   (numărul   de     persoane/localnici   angajate   ȋn   zona   incintei   agricole  

Greaca)  

s Producția  piscicolă  (producţie  rezultată  ȋn  urma  pescuitului)  

Serviciile  culturale  au  fost  analizate  prin  prisma  a  patru  criterii:  

s Turism  (numărul  de  turiști  pe  an,  numărul  de  pensiuni  turistice  din  zona  incintei  agricole  

Greaca  sau  venituri  provenite  din  turismul  anual  din  zonă)  

s Pescuit  sportiv  (zona  atractivă  pentru  desfășurarea  activităților  de  pescuit  sportiv)  

s Valori  estetice  (existenţa  peisajelor  plăcute  privirii/  care  oferă  relaxare  oamenilor  sau/şi  

sursă  de  inspiraţie  pentru  artişti)  

s Recreere   (activități  de   recreere  desfășurate  de  către  comunitățile   locale  ex:  plimbări   în  

aer  liber,  plimbări  cu  barca,  alergare,  ciclism,  etc.)  

Serviciile  de  reglare  au  fost  analizate  prin  prisma  a  trei  criterii:  

s Calitatea   apei   (îmbunătățirea   apei   prin   reducerea   necesarului   de   îngrășăminte   și  

pesticide  dar  și  prin  amplificarea  funcției  de  retenție  a  nutrienților/mărire  a  fenomenului  

de  reţinere/oprire  a  nutrienţilor  (de  ex.compuşi  cu  azot,  fosfor)  de  către  zonele  umede:  

purificarea  apei,  precum  şi  capacitatea  apei  de  a  fi  folosită  ca  apă  potabilă/pentru  băut-­‐

gătit,  activități  de  pescuit,  înot)  

s Eroziunea  malurilor  (prăbuşirea  malurilor/fărȃmiţarea  nisipului  din  zona  de  mal/mărirea  

albiei  rȃului/cursului  de  apă)  

s Protecția  împotriva  inundațiilor  (reprezentată  prin  frecvența  inundațiilor  pe  an/scăderea  

numărului  de  gospodării  inundate)  

Integritatea  ecologică  a  fost  analizată  prin  prisma  a  trei  criterii:  

s Diversitatea  tipurilor  de  ecosisteme   (tipuri  diferite  de  ecosisteme  –de  ex:  zone  agricole,  

păduri,  păşuni,  zone  umede,  bălţi,  lacuri  etc.)  

s Zone   umede   (zone   frecvent   inundate,   care   fac   trecerea   între   ecosisteme   acvatice   și  

terestre,  mlaștini,  bălți,  lacuri  de  adâncime  mică)  

s Ecosisteme  acvatice  (luciu  de  apă  permanent  –  ex:  lacuri,  iazuri,  râuri)  

 

 

13  

 

Analiza  integrată  a  rezultatelor  celor  patru  întâlniri  cu  reprezentanți  ai  comunităților  locale  arată  

că  din  punct  de  vedere  al  serviciilor  furnizate  de  ecosistemele  existente  în  cele  patru  configurații  

structurale   propuse   spre   discuție,   scenariul   B,   respectiv   “refacerea   fostei   bălți   Greaca   și  

utilizarea   restului   incintei   pentru   agricultură”   este   preferat   de   către   localnicii   din   Greaca   și  

Gostinu,  iar  scenariul  A,  respectiv  “păstrarea  zonei  cu  destinație  exclusiv  agricolă,  așa  cum  este  

acum”   este   a   doua   opțiune,   așa   cum   se   poate   observa   în   figura   27.   Pentru   localnicii   din  

Căscioarele  prima  opțiune  este  scenariul  D,  respectiv  “restaurare  totală  și  transformare  într-­‐un  

complex  de  zone  umede  cât  mai  aproape  de  situația  din  perioada  1900“  iar  a  doua  este  scenariul  

B  respectiv  “refacerea  fostei  bălți  Greaca  și  utilizarea  restului  incintei  pentru  agricultură”.  Pentru  

localnicii  din  Chirnogi  scenariile  D  și  B  au  reprezentat  primele  opțiuni,  diferența  dintre  ele  fiind  

foarte  mică,  nesemnificativă.  

 Figura    11.  Reprezentarea  grafică  a  opțiunilor  comunităților  locale  pentru  scenariile  discutate.  

 

Scenariul   C,   respectiv   “restaurare   totală   pentru   stocarea   apei   la   debite   mari   ale   Dunării“    

reprezintă  ultima  opțiune  fiind  cea  mai  puțin  agreată  de  comunitățile  locale.  

În   general,   serviciile   de   producție   sunt   preferate   de   comunitățile   locale,   acordându-­‐se   totuși  

atenție   și   serviciilor   de   reglare   (de   exemplu,   protecția   împotriva   inundațiilor)   și   culturale.  

Integritatea   ecologică,   cea   care   constituie   suportul   pentru   furnizarea   tuturor   categoriilor   de  

servicii,  este  cel  mai  puțin  apreciată.  Excepția  o  reprezintă  comunitatea  locală  din  Chirnogi,  care,  

surprinzător,   și-­‐a   exprimat   aprecierea   pentru   această   componentă   în   trei   dintre   scenariile  

14  

discutate,   arătând   astfel   un   gradul   ridicat   de   înțelegere   a   legăturii   dintre   starea   sistemelor  

ecologice  și  beneficiul  potențial  al  activităților  economice.          

 

Nu   au   fost   abordate   în   studiu   sau   în   discuțiile   cu   comunitățile   locale   elemente   legate   de  

fezabilitate,  aspecte  tehnice  sau  financiare  ale  unor  posibile  proiecte  de  reconstrucție  ecologică.  

Comunitățile   locale   și-­‐au   exprimat   speranța   reorganizării     sistemului   economic   local   către  

creșterea  bunăstării  sociale  prin  valorificare  mai  eficientă  a  potențialului  existent  în  zonă.  

Rezultatele   acestui   studiu   ar   putea   fi   utilizate   în   discuții   și   dezbateri   privind   elaborarea   unor  

proiecte   de   investiții   sau   de   restaurare   ecologică,   pentru   o   dezvoltare   sustenabilă   a   luncii  

inundabile  a  Dunării.  

Autori: Elena Preda, Mihai Adamescu, Constantin Cazacu, Nicoleta Geamănă, Relu Giucă, Magda Bucur, Adina

Stanciu

Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate, Universitatea din București  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiu   realizat   în   cadrul   proiectul   „Guvernare   participativă   activă   pentru   dezvoltare   durabilă   prin   reconstrucția  

ecologică  a  Luncii  Dunări”,  finanțat  prin  granturile  SEE  2009  –  2014,  în  cadrul  Fondului  ONG  în  România.  

 

Conținutul  acestui  material  nu  reprezintă  în  mod  necesar  poziția  oficială  a  granturilor  SEE  2009  –  2014;    

 

Pentru  informații  oficiale  despre  granturile  SEE  și  norvegiene  accesați  www.eeagrants.org  și    www.fondong.fdsc.ro  .