Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

51
C IX Consultanţă fiscală IMPOZITE DIRECTE Problema 6. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri: 1 venituri salariale 850 lei; 2 ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu documente. 3 150 lei reprezentând cadou cu ocazia Paştelui. Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească salariul net. Rezolvare: - Ajutorul de înmormântare este neimpozabil, se va adăuga la valoarea salariul net. - Cadourile acordatate cu ocazia Paştelui în beneficial copiilor minori şi care nu depăşeşte 150lei/an nu se impozitează şi se va adăuga la salariul net. Deoarece se menţionează că salariuatul nu are nici o persoană în întreţinere, se poate deduce de aici că nu are copii. În acest caz suma primită cadou cu ocazia Paştelui, nu întruneşte cumulativ cele două condiţii de neimpozitare şi se va asimila salariului brut. - Salariul brut = 850 + 150 = 1.000 lei - Deducere personală = 250lei - Ajutor înmormantare neimpozabil = 1.270 lei - Contribuţii datorate statului : - C.A.S. 10,5% = 1.000 * 10,5% = 105 lei - C.A.S.S. 5,5% = 1.000 * 5,5% = 55 lei - Şomaj 0,5% = 1.000 * 0,5% = 5 lei - Total contribuţii datorate = 105 + 55 + 5 = 165 lei - Baza de calcul a impozitului = 1.000 - 165 - 250 = 585 lei - Impozitul = *16% = 585 * 16% = 94 lei - Salariul net = 585 - 94 + 250 = 741 lei - Total venit net primit = 741+1.270 = 2.011 lei Problema 9. O entitate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte obţine într-o perioadă contabilă venituri în sumă de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei. Să se determine valoarea impozitului pe profit de plătit de către entitate. Rezolvare: Conform Art. 18 alin 1 CF, contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat veniturilor înregistrate în cazul în care impozitul pe profit datorat este mai mic decât 5% din veniturile respective. 900.000 * 5% = 45.000 lei Profit brut = 900.000 – 500.000 = 400.000 lei Impozit pe profit = 400.000 * 16% = 64.000 lei Rezultă că impozitul datorat este de 64.000 lei. Problema 13. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă de 970 lei şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de şes cu o suprafaţă de 11.000 mp. Să se stabilească salariul net.

Transcript of Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Page 1: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

C IX Consultanţă fiscală

IMPOZITE DIRECTEProblema 6. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri: 1 venituri salariale 850 lei; 2 ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu documente. 3 150 lei reprezentând cadou cu ocazia Paştelui.

Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească salariul net. Rezolvare:

- Ajutorul de înmormântare este neimpozabil, se va adăuga la valoarea salariul net.- Cadourile acordatate cu ocazia Paştelui în beneficial copiilor minori şi care nu depăşeşte

150lei/an nu se impozitează şi se va adăuga la salariul net. Deoarece se menţionează că salariuatul nu are nici o persoană în întreţinere, se poate deduce de aici că nu are copii. În acest caz suma primită cadou cu ocazia Paştelui, nu întruneşte cumulativ cele două condiţii de neimpozitare şi se va asimila salariului brut.

- Salariul brut = 850 + 150 = 1.000 lei- Deducere personală = 250lei- Ajutor înmormantare neimpozabil = 1.270 lei- Contribuţii datorate statului :

- C.A.S. 10,5% = 1.000 * 10,5% = 105 lei- C.A.S.S. 5,5% = 1.000 * 5,5% = 55 lei- Şomaj 0,5% = 1.000 * 0,5% = 5 lei- Total contribuţii datorate = 105 + 55 + 5 = 165 lei

- Baza de calcul a impozitului = 1.000 - 165 - 250 = 585 lei- Impozitul = *16% = 585 * 16% = 94 lei- Salariul net = 585 - 94 + 250 = 741 lei- Total venit net primit = 741+1.270 = 2.011 lei

Problema 9. O entitate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte obţine într-o perioadă contabilă venituri în sumă de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei. Să se determine valoarea impozitului pe profit de plătit de către entitate.

Rezolvare:

Conform Art. 18 alin 1 CF, contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat veniturilor înregistrate în cazul în care impozitul pe profit datorat este mai mic decât 5% din veniturile respective.

900.000 * 5% = 45.000 leiProfit brut = 900.000 – 500.000 = 400.000 leiImpozit pe profit = 400.000 * 16% = 64.000 lei

Rezultă că impozitul datorat este de 64.000 lei.

Problema 13. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă de 970 lei şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de şes cu o suprafaţă de 11.000 mp. Să se stabilească salariul net.

Page 2: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Rezolvare:

Soţia aflată în întreţinere deţine un teren de 11.000 mp în zona agricolă de şes, ceea ce reprezintă 1,1 ha. Deoarece suprafaţa terenului deţinut depăşeşte limita de 1ha, în cazul zonei de şes, soţia nu este considerată din punct de vedere fiscal ca o persoană aflată în întreţinere, deci deducerea personală a salariatului va fi de 250 lei.

- Salariul brut = 970 lei- Deducere personală = 250lei- Contribuţii datorate:

- C.A.S. 10,5% = 970 * 10,5% = 102 lei- C.A.S.S. 5,5% = 970 * 5,5% = 53 lei- Şomaj 0,5% = 970 * 0,5% = 5 lei- Total contribuţii datorate = 102 + 53 + 5 = 160 lei

- Baza de calcul a impozitului = 970 - 160 - 250 = 560 lei- Impozitul = *16% = 560 * 16% = 90 lei- Salariul net = 970 - 90 + 250 = 720 lei

IMPOZITE INDIRECTE

Problema 8. S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă bunuri second-hand, preţ de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către S.C. „X” S.R.L.

Rezolvare:

Deoarece bunurile second-hand au fost achiziţionate de la persoane neînregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, se va calcula taxa pe valoarea adăugată prin aplicarea cotei asupa marjei profitului.

Marja de profit = 75.000 – 62.000 = 13.000 leiTaxa pe valoare adăugată colectată = 13.000 * 24% = 3.120 lei

IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE / I

Problema 8. O persoană deţine un teren în Alba Iulia(localitate de rangul II) despre care se ştiu următoarele: - zona în cadrul localităţii – A;

- categoria de folosinţă – livadă; - suprafaţa terenului - 1200 mp

Să se calculeze impozitul pe teren datorat de către contribuabilul respectiv.

Rezolvare:

Impozitul se calculează conform art. 258 alin 4 şi 5 din CF.Impozitul aferent pentru Livadă în zona A este de 38 lei/haCoeficientul de corecşie pentru localitatea de rangul II este 4,00.

Impozitul este de 1200mp * 0,0038lei/mp * 4,00 = 18,24 lei

Page 3: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

CVI - Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

2. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră în faliment având la bază cererea introdusă la tribunal de către unul dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil de începere a lichidării se prezintă astfel: 1 Echipamente tehnologice 30.000 lei 2 Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei 3 Mărfuri 900 lei 4 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei 5 Conturi la bănci în lei 2.000 lei 6 Cheltuieli în avans 1.000 lei 7 Furnizori 12.000 lei 8 Venituri în avans 1.250 lei 9 Capital subscris vărsat 2.500 lei 10 Rezerve legale 200 lei 11 Alte rezerve 4.000 lei 12 Rezultatul reportat 1.150 lei Aportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de societate se prezintă dupa cum urmează: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 19%; b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 19%; c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata datoriei faţă de furnizori; f) Achitarea datoriei faţă de furnizori. Se cere:

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj. c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi.

Raspuns : a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.

1 - vanzarea echipamentului:7000 x 19% = 1330 TVA7000 + 1330 = 8330

461 = % 83307583 70004427 1330

2 - scoaterea din evidenta a echipamentului: % = 213 300002813 150006583 15000

3 - incasarea contravalorii echipamentului: 5121 = 461 8330

4 - inchiderea contului 7583:

Page 4: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

7583 = 121 7000 5 - inchiderea contului 6583:

121 = 6583 15000 6 - vanzarea marfurilor:

411 = % 1428 707 1200 4427 228

7 - incasarea contravalorii marfurilor: 5121 = 411 1428

8 - scaderea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 800 378 = 371 100

9 - inchiderea contului 707: 707 = 121 1200

10 - inchiderea contului 607: 121 = 607 800

11 - incasarea chiriei platite in avans: 5121 = 471 1000

12 - restituirea chiriei incasate anticipat: 472 = 5121 1250

13 - inregistrarea TVA si achitarea acestuia: 4427 = 4423 1558 ( 1330 lei+228 lei) 4423 = 5121 1558

14 - situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului

D________121 ________C D_______5121__________C

15000 2000 800 7000 8330 1250

1200 1428 1558 1000 15800 8200 12758 2808

Sold D – 7600 Sold D – 9950

Datorii furnizori 12000Disponibilitati 9950 Diferenta de acoperit de asociati 2050 Din care, Asociatul A (70%) 1435 Asociatul B (30%) 615

Page 5: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj :

Elemente SoldB. Active circulanteCasa si conturi la banciActive circulante total

99509950

D. Datorii care trebuie platite pana la un an

12000

E. Active circulante nete -2050F. Total active minus datorii -2050J. CapitalCapital subscris varsat

- Rezerve (ct. 1061 + ct. 1068)- Rezultatul exercitiului ct. 121Sold Debitor, din care:- din exercitiul current- din lichidare

Total capitaluri propriiTotal capitaluri

25004200

11507600

-2050-2050

- Determinarea capitalului propriu ( activul net) CP (AN) = 9950 – 12000 = - 2050

Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu (activul net) este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor.

In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende: 1 - Decontarea rezervelor legale:

1061 = 456 200 2 - Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei

456 = 441 32 441 = 5121 32

3 - Decontarea altor rezerve: 1068 = 456 4000

4 - Impozitul pe dividende: (4000 + 200 – 32 = 4168) x 10% = 417 456 = 446 417 446 = 5121 417

Page 6: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati:Capitalul propriu (activul net repartizat), Pierderi si furnizori

Elemente 0 Asociatul A (70%) Asociatul B (30%) Total Capital social 1 1750 750 2500 Rezerve legale 2 140 60 200 Alte rezerve 3 2800 1200 4000 Total rd (1+2+3) 4 4690 2010 6700 Pierderi din exercitiul curent 5 805 345 1150 Pierderi din lichidare 6 5320 2280 7600 Furnizori 7 8400 3600 12000 Total rd (5+6+7) 8 14525 6225 20750 Diferente rd (8-4) 9 9835 4215 14050

c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati: Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activul net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor:

1 - capitalul social de restituit asociatilor: 1012 = 456 2500

2 - pierderea curenta si pierderea din lichidare: 456 = 121 8750

3 - depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct. 456 (D-C): 9199 – 6700 = 2499

5121 = 456 2499 Asociatul A (70%) 1749 Asociatul B (30%) 750 4 - achitarea furnizorilor:

401 = 5121 120005 - situatia conturilor 456 si 5121 dupa lichidare:

D________456 ________C D_______5121__________C 32 200 9950 32 417 4000 2499 417 8750 2500 12000

2499 9199 9199 12449 12449 Sold Ø Sold Ø

33. Ce obligaţie are debitorul să pună la dispoziţia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului?

Conform Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei (consolidata 2008), CAPITOLUL III - Procedura - SECTIUNEA a 2-a Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii, Art. 44. - Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.

Page 7: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

C VIII - Analiza diagnostic a întreprinderii

52. Calculaţi şi interpretaţi modificarea situaţiei nete a unei întreprinderi care prezintă următoarea situaţie financiară:

Indicator 31.12.n‐1 31.12.n Imobilizări 1000 1500 Stocuri 500 400 Creante 200 250 Disponibilităţi 20 30 Datorii mai mari de un an 2000 2500 Datorii mai mici de un an 400 350

Rezolvare:

31.12.n-1

ANC = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII

Total active 1720 Imobilizări 1000Stocuri 500Creante 200Disponibilităţi 20Total datorii 2400 Datorii mai mari de un an 2000Datorii mai mici de un an 400

ANC = 1720 – 2400 = -680

ANC este negativă, deci avem capitaluri proprii negative.

TREZORERIA = DISPONIBILITĂŢI – DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG = = 20 – 2000 = -- 1980

31.12.n

ANC = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII

Total active 2180 Imobilizări 1500Stocuri 400Creante 250Disponibilităţi 30Total datorii 2850 Datorii mai mari de un an 2500Datorii mai mici de un an 350

Page 8: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

ANC = 2180 – 2850 = -670

TREZORERIA = DISPONIBILITĂŢI – DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG = = 30 – 2500 = -- 2470

ANC s-a păstrat negativ şi în exerciţiul financiar următor, având o uşoară creştere, de 10 u.m., aceeaşi cu diferenţa de disponibil dintre cele două exerciţii.

Societatea are capitaluri proprii negative posibil din cauza:• înregistrarea în unul sau mai mulţi ani de pierderi care, cumulat sunt mai mari decât capitalul social plus rezervele de orice fel; • active de natura imobilizărilor sub evaluate; • realizarea de profit care a fost repartizat în întregime ca dividende în condiţiile în care societatea a făcut investiţii fără să repartizeze o parte din profit la rezerve, sau să facă o majorare de capital social în vederea asigurării surselor proprii de finanţare.

TREZORERIA ESTE NEGATIVĂ în ambele exerciţii financiare, aceasta poate fi acoperită de credite bancare sau de datorii restante ori intreprinderea este declarată în faliment.

73. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societăţii ale cărei informaţii financiare sunt prezentate mai jos şi să se analizeze evoluţia acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.) Venituri din vânzarea mărfurilor 0 1000 Subventii de exploatare 2000 1500 Producţia vândută 20000 22000 Producţia imobilizată 0 1000 Cheltuieli cu materii prime 3000 4000 Costul mărfurilor vândute 0 800 Cheltuieli salariale 7000 7800 Cheltuieli cu amortizarea 300 400 Cheltuieli cu chirii 1500 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 1500 Impozit pe profit 1000 1000

Rezolvare:

În exerciţiul financiar n+1 se observă o creştere a valorii tuturor Soldurilor Intermediare de Gestiune, aşa cum am prezentat în tabelul de mai jos.

Marja comercială în primul an este 0, iar in al doilea an creşte la 200.Producţia exerciţiului are o creştere de 3000 faţă de primul an, iar valoarea adăugată o

creştere de 2200.Excedentul brut de exploatare are o creştere de doar 900 u.m., datorită faptului că în al

doilea an au scăzut subvenţiile de exploatare cu 500 u.m. şi au crescut chelştuielile de personal cu 800 u.m.

Cheltuielile cu amortizările au crescut în al doilea an cu 100 u.m. ceea ce a dus la o scădere a diferenţei rezultatului de exploatare în anul doi de la 900 (EBE) la 800 u.m.

Deasemeni cheltuielile financiare au crescut in anul doi cu 100 u.m., ducând la un rezultat curent, respectiv net cu doar 700 u.m. mai mare faţă de primul an.

Page 9: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

31.12.n 31.12.n+1 Modificari

Venituri / SIG Cheltuieli SIG Venituri / SIG Cheltuieli SIG SIG

Venituri din vânzări de

mărfuri

- Costul mărfurilor vândute

= Marja comercială

Venituri din vânzări de

mărfuri

- Costul mărfurilor vândute

= Marja comercială

0 0 0 1000 -800 200 200

Venituri din vânzarea producţiei

= Producţia exerciţiului

Venituri din vânzarea producţiei

= Producţia exerciţiului

+/- Variaţia producţiei stocate

+/- Variaţia producţiei stocate

+ Producţia de imobilizări

+ Producţia de imobilizări

20000 20000

22000 23000 3000

0 1000

Marja comercială

- Consumurile exerciţiului = Valoarea

adăugată

Marja comercială

- Consumurile exerciţiului = Valoarea

adăugată

+ Producţia exerciţiului

provenite de la terţi

+ Producţia exerciţiului

provenite de la terţi

0-3000 17000

200-4000 19200 2200

20000 23000

Valoarea adăugată

- Chelt. cu impozitele, taxele şi alte vărsăminte asimilate

= Excedentul brut de

exploatare

Valoarea adăugată

- Chelt. cu impozitele, taxele şi alte vărsăminte asimilate

= Excedentul brut de

exploatare

+ Subvenţii de exploatare

- Cheltuieli de personal

+ Subvenţii de exploatare

- Cheltuieli de personal

17000 012000

19200 012900 900

2000 -7000 1500 -7800

Excedentul brut de exploatare

- Chelt. de exploatare cu amortizările, ajustările şi provizioanele

= Rezultatul exploatării

Excedentul brut de exploatare

- Chelt. de exploatare cu amortizările, ajustările şi provizioanele

= Rezultatul exploatării

+ Alte venituri din exploatare

- Alte cheltuieli de exploatare

+ Alte venituri din exploatare

- Alte cheltuieli de exploatare

12000 -30010200

12900 -40011000 800

0 -1500 0 -1500

Rezultatul exploatării

- Cheltuieli financiare = Rezultatul

curent

Rezultatul exploatării

- Cheltuieli financiare = Rezultatul

curent

+ Venituri financiare

+ Venituri financiare

10200 -14008800

11000 -15009500 700

0 0 0 0

Venituri extraordinare

- Cheltuieli extraordinare

= Rezultatul extraordinar

Venituri extraordinare

- Cheltuieli extraordinare

= Rezultatul extraordinar

0 0 0 0 0 0 0

Rezultatul curent

- Cheltuieli cu = Rezultatul

net

Rezultatul curent

- Cheltuieli cu = Rezultatul

net

+/- Rezultatul extraordinar

impozitul pe profit

+/- Rezultatul extraordinar

impozitul pe profit

8800 -10007800

9500 -10008500 700

0 0 0 0

Page 10: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

C II - AUDITUL STATUTAR ŞI ALTE MISIUNI DE DE AUDIT

4. In cazul unei misiuni cu proceduri convenite a) auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite b) nu exprima nicio asigurare - răspuns corectc) nu exprima nici o opinie

9. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele

Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt inregistrate in contabilitate. Termenul de „operatii" cuprinde toate drepturile si activele întreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale şi, de o manieră generală, orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau rezultatului financiar al întreprinderii respective.

Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale si nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate.

Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în sit uatiile financiare a operatiilor presupune că aceste operatii trebuie:

-să fie contabilizate în perioada corespunzatoare, urmărindu-se respectarea independentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte;

-să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari;

-să fie contabilizate in conturile corespunzătoare; deci criteriul corectei imputări; -să fie corect totalizate, centralizate, astfel încat să li se asigure o prezentare în conturile

anuale conformă cu regulile în vigoare; criteriul corectei prezentari in contu rile anuale.

12. Definiti si exemplificati riscul de nedetectare

Riscul de nedetectare reprezintă riscul ca o procedură de fond a auditorului să nu detecteze o informaţie eronată ce există în soldul unui cont sau categorie de tranzacţii, care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau când este cumulată cu informaţii eronate din alte solduri sau categorii de conturi. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent şi riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin:

- planificarea adecvată a auditului;- stabilirea corespunzătoare a naturii, duratei şi întinderii lucrărilor;- identificarea şi evaluarea performanţelor procedurilor de audit.Unele riscuri de nedetectare vor fi întotdeauna prezente chiar dacă un auditor a examinat

100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacţii, datorită faptului că, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrabă persuasive decât conclusive.

Pentru a determina relaţia dintre cele trei componente principale ale riscului de audit AICPA („Accounting Principles and Auditing Standars”) a propus în 1988 următorul model matematic, care s-a menţinut până în prezent:

RA = RI x RC x RND, unde:RA – riscul de audit; RI – riscul inerent; RC – riscul de control; RND – riscul de nedetectare.

Page 11: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Riscul de nedetectare se referă la riscul pe care un auditor îl are de a nu descoperi deformările dintr-un cont din perspectiva pragului de semnificaţie. Procedurile folosite de auditor îi pot conduce pe acestia la concluzia că nu există o denaturare a situaţiei financiare, cînd, de fapt, aceasta există.

Riscul de nedetectare poate fi controlat de auditori deoarece rezultă din următoarele:1. Riscul care nu provine din sondaj: Incertitudinile există chiar dacă auditorul examinează

sută la sută conturile din bilanţ (verificând absolut toate facturile pentru achiziţiile de proprietăţi, urmăreşte modul de desfaşurare al inventarierii, primeşte scrisori de confirmare de la toţi clienţii, etc.). De exemplu:

a) Există riscul ca auditorul să nu folosească procedurile conforme de audit. Toate facturile de vînzare în strânsă legatură cu conturile de venituri pot fi examinate, dar scrisorile de confirmare trebuiesc obţinute de la clienţi;

b) Auditorul poate aplica eronat procedurile de audit. Scrisorile de confirmare trebuie obţinute de la clienţi pentru operaţiile înregistrate în conturi, dar operaţiile neînregistrate nu pot fi descoperite;

c) Auditorul poate interpreta greşit rezultatele auditului. O scrisoare de confirmare primită de la un client poate certifica faptul că jurnalele sunt în conformitate cu bilanţul. De fapt, scrisoarea este contradictorie deoarece sumele la care s-a făcut referire sunt în dezbatere sau nu reprezintă înţelegerea finală dintre parţi.

2. Riscul care provine din sondaj: Incertitudinile sunt implicite atunci cînd auditorul examinează mai puţin de sută la sută conturile din bilanţ. Incertitudinile nu pot fi eliminate dar pot fi controlate cu o atenţie deosebită asupra aplicării tehnicilor de sondaj.

17. Definiti termenul de prag de semnificatie.

Pragul de semnificaţie se definiteşte astfel: mărimea unei omisiuni sau a unei declaraţii eronate a informaţiei contabile, care în anumite circumstanţe, face ca judecata raţională a unei persoane să fie schimbată sau influenţată.

Prin prag de semnificaţie se înţelege „nivelul, mărimea unei sume, peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atât regularitatea şi sinceritatea conturilor anuale, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a patrimoniului întreprinderii“.

Există o corelaţie strânsă între pragul de semnificaţie şi riscul de audit. Pragul de semnificaţie a fost definit în „Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare“ al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate astfel:

„Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii judecate în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate. Astfel, pragul de semnificaţie oferă mai degrabă o limită, decât o caracteristică calitativă primară pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă“.Standardul nr. 320

20. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei.

Principiul prudenţei constă în aceea că pentru deprecierile, riscurile şi pierderile probabile care pot surveni în activitatea exerciţiului curent sau anterior nu este admisă, pe de o parte, supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, iar pe de altă parte, subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. Aceste cerinţe asigură evitarea transferării în perioada viitoare a incertitudinilor din cursul exerciţiului curent şi a celui anterior sau, altfel spus să nu influenţeze patrimoniul şi rezultatele exerciţiilor viitoare cu ceea ce nu se reflectă la acestea. De asemenea, prudenţa nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fără obiect sau supradimensionate. De aici, rezultă importanţa procesului de evaluare care este supus unui regim prudenţial îndeosebi

Page 12: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

orientat în zona profitului realizat şi al deprecierilor indiferent de rezultatul exerciţiului (pierdere sau profit).

32. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul?

Masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul constau în:

- aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci când alte persoane împuterni-cite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul;

- nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, împuterniciti a lua decizii manageriale;- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii

financiare) corecta;

- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor;

- structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.

Comitetele de audit, facând parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important în conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare înainte de a fi supuse consiliului de administratie, având totodata rolul de legatura între auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliul de administratie.

Desigur, în lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (în mod deosebit, la societatile cotate) care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve în mod rezonabil aspectele privind independenta.

Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatii independente cu comitetele de audit sau cu altele împuternicite cu conducerea acestor relatii.

În cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate, potrivit rationamentului profesional, ca având legatura cu independenta.

Aceste comunicari pot varia în functie de împrejurarile decise de cabinetele/societatile de audit, dar trebuie, în general, sa abordeze aspecte relevante stabilite în aceasta sectiune.

37. Care este responsabilitatea auditorului de alua in considerare frauda la auditarea situatiilor financiare.

Conform standardului profesional ISA 240, un auditor care desfasoara un audit in conformitate cu ISA-urile obtine asigurarea rezonabila ca situatiile financiare luate per ansamblu nu contin prezentari eronate semnificative cauzate de erori sau frauda. Un auditor nu poate obtine asigurarea absoluta ca prezentarile eronate semnificative din situatiile financiare care vor fi detectate, din cauza unor factori, cum ar fi utilizarea rationamentului, utilizarea testarilor si limitari inerente ale controlului intern si a faptului ca o mare parte din probele de audit disponobile auditorului sunt mai degraba convingatoare decat concludente prin natura lor.

In obtinerea unei asigurari rezonabile, un auditor trebuie sa mentina o atitudine de scepticism profesional pe parcursul auditului, sa ia in considerare posibilitatea ca membrii conducerii sa se sustraga controalelor si sa recunoasca faptul ca procedurile de audit care sunt eficace in detectarea erorilor pot sa nu fie potrivite in contextul unui risc identificat de prezentare eronata semnificativa cauzata de frauda. Pe parcursul acestui ISA sunt oferite indrumari

Page 13: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

suplimentare cu privire la luarea in considerare a riscurilor de frauda intr-un audit si la desemnarea procedurilor pentru detectarea prezentarilor eronate semnificative cauzate de frauda.

În vederea respectării de către auditor a regulilor şi recomandărilor impuse de standard, acestuia îi revin o serie de obligaţii astfel :

• Efectuarea unor proceduri care oferă acele informaţii necesare în vederea identificării riscului unor denaturări semnificative datorită fraudei;

• Identificarea şi evaluarea riscurilor unor denaturări semnificative datorate fraudei la nivelul situaţiilor financiare şi la nivel de aserţiune, iar pentru riscurile evaluate care ar putea avea ca rezultat o denaturare semnificativă datorită fraudei să evalueze proiectarea controalelor interne aferente entităţii, inclusiv activităţile relevante de control şi să stabilească dacă au fost implementate.

• Să proiecteze şi să efectueze proceduri de audit pentru a răspunde riscurilor unor evitări ale controalelor de către management.

• Să determine răspunsurile pentru a aborda riscurile semnificative privind denaturări semnificative datorită fraudei ;

• Să obţină declaraţii în scris de la management cu privire la fraudă ori de câte ori se consideră necesar;

• Să se asigure de o comunicare adecvată cu managementul şi cu cei însărcinaţi cu guvernanţa;

40. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati –le succint.Există două categorii de normele de referinţă în audit:- Norme contabile – comune tuturor celor care stabilesc, controlează şi utilizează conturile;- Norme de audit – ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă

auditorul pentru calificarea muncii sale. Aceste norme definesc auditorului scopurile de atins prin punerea în lucru a tehnicilor potrivite, iar terţilor le oferă posibilitatea de a a avea asigurarea că opinia va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene.Normele de audit cuprind:

- Norme profesionale de lucru : - orientarea şi planificarea- aprecierea controlului intern- obţinerea elementelor probante- documentarea lucrărilor

- Norme de raportare:- opinii fără rezerve- opinii cu rezerve- opinie defavorabilă- imposibilitatea exprimării unei opinii

- Norme generale de comportament profesional:- independenţă- competenţă- secret profesional- calitatea muncii- acceptarea şi respectarea misiunilor

Page 14: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor

40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile; b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale; - răspuns corectc) determinarea profitului brut.

47. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000.

58. Evaluatorul, în procesul de evaluare, estimeazã: a) costul; b) valoarea; - răspuns corectc) toate cele de mai sus.

112. Care sunt tehnicile de actualizare?

Capitalizarea si actualizarea propriu-zisa.

Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in

capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.

Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.Economia de piata are 3 piete diferite:1. piata de bunuri si servicii;2. piata financiara;3. piata muncii.In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce pagube.In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii

sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in

considerare factorul timp, astfel:1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula

capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o

amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare

- suma „Y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n

- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

Page 15: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

X = Y ___1____ (1+i)n

- rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n

- rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)nt

- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

194. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare: – reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri). Se mai cunosc urmãtoarele: – marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA); – CMPC: 7%; – CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.; – Cota de impozit pe profit: 40%. Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?

Metode de evaluare bazate pe goodwillSe aplică formula valorii economice adăugate:VEA = PO net – CMPC * CI = CI * (ROIC - CMPC)VEA – valoarea economică adăugatăPO net – Profit operaţional după impozitareCMPC – costul mediu ponderat al capitaluluiCI – capitaluri investite sub forma activelor imobilizate şi a nevoii de fond de rulmentROIC – rata de rentabilitate a capitalurilor investite

POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM

În acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuări a capitalurilor investite (CI) de întreprindere în exploatare. Stocurile si celelalte componente ale NFR se exprimă în zile de cifră de afaceri prin formulele duratelor de rotaţie: Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin cunoaşterea CA previzionate, în valori absolute.

Economia şi deci suplimentul de VEA care rezultă se poate calcula astfel:

∆ VEA = CMPC x ∆ CI = CMPC x ∆ Stocuri (fie 15 zile de CA) = 7% x 15 x 10 mil/360 = 29200 UM

197. Sã se determine activul net contabil corectat pe baza urmãtoarelor informatii: – capital social: 10.000 u.m.; – rezerve: 3.000; – rezultat reportat: 5.000; – cheltuieli de constituire: 2.000; – cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creãrii unui produs pentru înlocuirea altuia care va iesi de pe piatã anul urmãtor; – cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Page 16: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Activul net contabil corectat se determină, în ipoteza continuităţii activităţii, după formula:Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC ± Corecţii active ± Corecţii datoriiUnii evaluatori preferă în locul metodei aditive pe cea substractivă care se scrie:Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate – Datorii corectateIndiferent de varianta de calcul aleasă, în stabilirea activului net contabil corectat trebuie

parcurse două etape: corecţiile activelor şi corecţiile datoriilor.Pentru a fi încorporate în valoarea patrimonială Activ net contabil corectat, imobilizările

necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel:a) cele considerate nonvalori se elimină (cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-

dezvoltare)b) cele care prezintă valoare pentru afacere sunt păstrate, după stabilirea valorii lor de piaţă

sau a altei valori curente (valoare de utilizare), aplicându-se metode specifice (comparaţii de piaţă, metode de randament, metode bazate pe costul de înlocuire).

Metode de evaluare specific:Cheltuieli de cercetare – dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare

economică metoda bazată pe costul de înlocuire - constă în actualizarea (prin aplicarea unui

coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate în bilanţ şi imputabile unui proiect de acest fel.

ANC = Total active – Total datoriiANC = Capitaluri proprii ± diferente din reevaluare

Metoda aditivă:Capital propriu 13.000– capital social: 10.000 – rezerve: 3.000– rezultat reportat: 5.000– cheltuieli de constituire: 2.000 ANC = 13.000 + 5000 – 2000 = 16.000

Activele considerate non-valori nu sunt luate în considerare. Aici putem include: cheltuieli de cercetare-dezvoltare cu şansã scãzutã de a avea inovaţia ca şi finalitate, cheltuieli de consituire, brevete, licenţe, mãrci.

Plãţile anticipate nu se includ în evaluare.

– cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creãrii unui produs pentru înlocuirea altuia care va iesi de pe piatã anul urmãtor;

- cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

ANCC = 16.000 – 4.000 - 1.000 = 11.000

Cap proprii 18.000Capital social 10.000rezerve 3.000rezultat rep. 5.000Ch considerate nonvalori 7.000ch de constit 2.000ch de cercet 4.000Ch in avans 1.000 ANCC = 18.000 – 7.000 = 11.000

Page 17: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

234. Cum poate fi definitã evaluarea economicã?

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care se stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor.

258. Exemplificati trei principii ale evaluãrii specifice sau aplicabile metodelor de randament.

În cazul evaluării activelor necorporale avem metode de evaluare specific pentru Cheltuieli de cercetare – dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare economică:

1. metoda bazată pe costul de înlocuire , care constă în actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate în bilanţ şi imputabile unui proiect de acest fel.

2.metoda discounted cash-flow, aplicabilă atunci când efectul economic generat de proiect se determină sub forma unui cash-flow diferenţial (suplimentar) pe care l-ar putea obţine întreprinderea în urma aplicării proiectului de cercetare, care constă în actualizarea cash-flow-ului net degajat de proiectul de cercetare pe un orizont de prognoză finit, cu luarea în considerare a valorii reziduale la sfârşitul perioadei de prognoză.

Pentru Concesiuni:1. metoda bazată pe profit (metoda contribuţiei la variaţia profitului), aplicabilă atunci

când nu se poate estima rezonabil profitul imputabil unui singur activ intangibil, care constă în cuantificarea profitului (efectul economic al utilizării bunului sau a activităţii concesionate) suplimentar generat de produsul întreprinderii evaluate în raport cu alte produse vândute pe aceeaşi piaţă. Se determină contribuţia de profit rezultată din vânzările realizate în plus, în funcţie de care se stabileşte valoarea activului intangibil.

Pentru Mărci :1. metoda bazată pe cost, aplicabilă în cazul mărcilor achiziţionate (al căror cost de achiziţie este înregistrat în contabilitate ca şi cheltuieli activate) şi al creării imaginii de marcă (când valoarea mărcii este dată de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe piaţă). Evaluarea se poate face pe baza costului istoric, care se obţine prin însumarea diferitelor costuri generate de investiţiile succesive care au vizat creşterea valorii mărcii, respectiv pe baza costului de înlocuire, care este dat de sumele care ar trebui alocate, la ora actuală, pentru a obţine o marcă echivalentă cu cea care face obiectul evaluării.2. metoda bazată pe profit, aplicabilă mărcilor achiziţionate sau create care prin utilizare

generează profit În cazul Programelor informatice:1. metoda actualizării profitului 2.metoda comparaţiei de piaţă, care se bazează pe culegerea unor informaţii credibile privind piaţa produselor software şi pe asimilarea produsului ce face obiectul evaluării cu produse similare create sau comercializate de către întreprinderi de profil străine sau autohtone3. metoda evaluării dimensionale, prin care se urmăreşte determinarea costurilor şi eforturilor asociate acestora şi implicit a valorii produsului softwareDe regulă, efortul se estimează prin necesarul de resurse umane pentru fiecare fază de producţie, adică numărul de programatori pe lună sau pe an. Valorizarea efortului în resurse umane se face pe o perioadă de timp rezonabilă de creare a produsului şi este apoi influenţat cu un coeficient de repartizare a altor cheltuieli conexe producerii, cum sunt amortizarea echipamentelor, consumul de resurse materiale, servicii.

Page 18: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

CATEGORIA VII: STUDII DE FEZABILITATE

16.Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului?

Diagnnosticul rentabilitatii urmăreşte compararea capitalurilor învestite cu rezultatul investirii acestor capitaluri.

-Capitalurile investite de acţionari -Capitalurile investite de creditori

Rate de rentabilitate: -Rata de rentabilitate globală a ansamblului capitalurilor investite -Rata de rentabilitate a capitalurlor investite de proprietari (rentabilitatea financiară) -Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari Rentabilitatea financiară = profitul ce revine acţionarilor / capitalurile investite de acţionariRfin = PN / CPR

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditoriRata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori = cheltuieli privind dobânzile /

datorii financiareR d = DOB / DAT fin

Rata de rentabilitate globală Rentabilitatea economică = rezultatul din exploatare net de impozit / activul economicRentabilitatea economică = (profit net + dobânzi) / (capitaluri proprii + datorii financiare) Rentabilitatea economică Determinată ca medie ponderată a rentabilităţii capitalurilor investite Rec = Rfin x (CPR / AE) + Rd x (DATfin / AE)

Efectul de levier Rfin = Rec + (Rec - Rd) x (DATfin / CPR) Efectul de levier - (Rec - Rd) x (DATfin / CPR)

29.În ce condiţii, utilizând indicele de profitabilitate, un proiect investiţional este rentabil?

Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea unei unitati de investitie, calculata la momentul actual (în orice caz, la momentul la care s-au determinat ceilalti indicatori ei investitiei).

Ţinând seama de relatiile algebrice stabilite pâna acum, în functie de datele concrete ale unor probleme practice se pot folosi, alternativ urmatoarele relatii derivate:

Page 19: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Ţinând cont de Valoarea Actualizată Netă avem următoarele opţiunie de decizie:- VAN >0 – investiţie accceptată;- VAN =0 – investişia respinsă din motive de prudenţă;- VAN <0 – investişia respinsă.

Rezultă că, ţinând cont de Indicele de Profitabilotate avem următoarele opţiuni de decizie:- IP > 1 – investiţie accceptată;- IP = 1 – investişia respinsă din motive de prudenţă;- IP < 1 – investişia respinsă.

38.Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi o rată de actualizare de 19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

Calculaţi termenul de recuperare aferent proiectului.

Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani (sau de perioade oarecare) în care, prin intermediul cash-flow-ului actualizat se recupereaza integral valoarea prezenta a investitiei:

unde cu s-a notat cash-flow-ul mediu anual, actualizat, adica:

Termenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de evaluare a deciziei de investitii, poate fi important atunci când, celelalte conditii fiind egale, între doua proiecte de investitii va fi preferat cel care are un termen de recuperare mai mic. Cu toate acestea, trebuie manifestata maximum e prudenta în considerarea acestui indicator deoarece este posibil ca un proiect de investitii sa asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai lung.

I0 = 15.000 - costul investiţieik = 19% - rata de adtualizareT = 5 ani – durata de viaţă a proiectuluiVR = valoarea reziduală - este valoarea care poate fi obtinuta din vânzarea activelor fixe ale

investitiei dupa încheierea duratei de viata a investitiei. Valoarea reziduala este pozitiva doar daca durata de viata a investitiei este mai mica decât durata tehnica a ei.

CFi = Cash flow aferent anului i

Page 20: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

AnCost

investitieCosturi de exploatare

Totalcost

Totalincasari

Cash-flow anual net

0 11.500 lei 15.000 lei -15.000 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.620 lei 6.620 lei 9.640 lei 3.020 lei3 7.500 lei 7.500 lei 10.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 11.700 lei 5.200 lei5 8.500 lei 8.500 lei 22.700 lei 14.200 lei

Total 11.445 lei 35.540 lei 50.540 lei 64.180 lei 13.640 lei

CF mediu anual = ( CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 5 = (3020 + 3020 + 3200 + 5200 + 14.200 ) / 5 = 28.640 /5 = 5728

TR = 15.000 / 5728 = 2,62 = 3 ani , termenul de recuperare neactualizat

Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula: ik)1(

1

+ ,

Rata de actualizare k= 19%Cotele de actualizare vor fi :anul 0 – 1/1,190 = 1anul 1 – 1/1,191 = 0, 840336anul 2 – 1/1,192 = 1/1,4161 = 0, 706165anul 3 – 1/1,193 = 1/1,685159 = 0, 593416anul 4 – 1/1,194 = 1/2,00533921 = 0, 498669anul 5 - 1/1,195 = 1/2,3863536599 = 0, 419049

AnTotalcost

Totalincasari

Cash-flow anual net

Cota de actua- lizare

Totalcosturi

actualizate

TotalIncasari

actualizate

Cash-flow anual netactualizat

0 15.000 lei -15.000 lei 1 15,000 lei -15,000 lei

1 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei0.84033

6 5,395 lei 7,933 lei 2,538 lei

2 6.620 lei 9.640 lei 3.020 lei0.70616

5 4,675 lei 6,807 lei 2,133 lei

3 7.500 lei 10.700 lei 3.200 lei0.59341

6 4,451 lei 6,350 lei 1,899 lei

4 6.500 lei 11.700 lei 5.200 lei0.49866

9 3,241 lei 5,834 lei 2,593 lei

5 8.500 lei 22.700 lei 14.200 lei0.41904

9 3,562 lei 9,512 lei 5,951 leiTotal 50.540 lei 64.180 lei 13.640 lei 36,324 lei 36,437 lei 113 lei

CF mediu anual actualizat= ( CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 5 = (2.538 + 2.133 + 1.899 + 2.593 + 5.951) / 5 = 15.114 /5 = 3023

TR = 15.000 / 3023 = 4,96 = 5 ani , termenul de recuperare actualizat

Metodele de calcul ale valorii reziduale (in situaţia in care durata de viaţă economică utilă actuală a activelor proiectului depăşeşte perioada de referinţă in cauză):

*Metoda de lichidare:* metoda perpetuităţii;

- evaluare: flux de numerar constant sau cu o rată de creştere (eventual negativă) in viitor;

Page 21: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

- formulă de calcul: VR = FNn+1 / (k-g), unde FNn+1 = fluxul de numerar din anul imediat următor expirării perioadei de referinţă, k = rata de actualizare, g = rata de creştere medie anuală estimată pentru fluxul de numerar al proiectului;

-valoarea ratei de creştere g are două limitări: (1) rata de creştere nu poate fi mai mare decat rata de actualizare k (dar nu numai datorită imposibilităţii matematice a formulei, ci datorită faptului că nicio companie/proiect nu poate creşte mai rapid decat ansamblul economiei la infinit) şi (2) rata de creştere g trebuie pusă de acord cu perspectivele reale şi raţionale de generare de fluxuri de numerar ale activului economic evaluat, după expirarea perioadei de referinţă;

- această metodă provoacă, in continuare, discuţii aprinse in randul consultanţilor pentru fonduri europene din Romania - noi opinăm că astfel de discuţii provin mai degrabă din lipsa de experienţă, metoda fiind perfect compatibilă cu o valoare reziduală redusă;

* metoda de lichidare;- evaluare: valoare unui activ economic este egală cu valoarea actualizată a fluxurilor de

numerar viitoare pe care este susceptibil a le genera pentru proprietarul său - aceste fluxuri sunt generate fie prin păstrarea in proprietate (a se vedea metoda perpetuităţii), fie prin lichidarea sa;

- formulă de calcul: valoarea de piaţă a unui echipament similar, cu un grad identic de uzură;* Metoda reziduală contabilă:- valoarea rămasă neamortizată in contabilitatea proiectului, după expirarea perioadei de

referinţă;- această metodă nu reflectă decat accidental valoarea reziduală reală a activelor economice,

metoda amortizării fiind o ficţiune contabilă impusă de leguitor in scopuri pur fiscale.

Ca principiu general valabil, valoarea de piaţă a unui activ economic trebuie, in mod raţional, să fie aceea a valorii actualizate a fluxurilor nete de numerar pe care este susceptibil de a le genera in viitor. De aceea, mulţi autori tratează metoda perpetuităţii şi cea a valorii de piaţă/de lichidare ca o metodă unitară, denumită cel mai adesea valoare de lichidare.

Cu metoda perpetuitatii, utilizand formula VR = FNN/r, unde VR = valoare reziduală, FNN = fluxul de numerar anual în primul an de perpetuitate (adica anul imediat urmator expirarii perioadei de proiectii financiare), r = rata de actualizare.

Page 22: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Categoria III – Expertize contabile

2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.omponentele independentei:

1. Independenta de spirit (in gândire):— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie

afectatã judecata profesionala;— Ea presupune integritate si obiectivitate.2. Independenta in aparentä:— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost

limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;

— este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este

incompatibilä cu orice alta activitate curentä.Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu

deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil.

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.

Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.

7. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?

I. Încheierea de şedinţă (în cauze civile), Ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în cauzele penale), sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; II. Raportul de expertiză contabilă - exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii; III. Eventuale corespondenţe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau suplimente de expertiză contabilă solicitate de organele în drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile; IV. Eventuale note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei contabile, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

10. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.

Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct.

În situatia în care expertul contabil, pentru demonstrarea rationamentului sau profesional, îsi exprima parerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficientei lor sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie în finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie într-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile exercitata liber (profesiei liberale). Acest Raport este

Page 23: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, în cazul expertizelor judiciare si mai cuprinzatoare în situatia expertizelor contabile extrajudiciare).

14. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare

se află în:a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR (aprobat Hotărârea Conferinţei

Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr.1/1995, modificat şi completat prin Conferinţa Naţională a Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: expertize amiabile (la cerere); expertize contabil-financiare; arbitraje în cauze civile; expertize de gestiune

b) Norma profesională CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

18. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

Expertizele contabile constituie mijloace de proba stiintifica. Expertul foloseste metode specifice stiintei contabilitatii. Concluziile expertului contabil sunt dezvoltate numai pe documente care atesta evenimente si tranzactii ce fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile.

24. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Menţinerea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat se realizează prin înscrierea în Tabloul Corpului şi obţinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanţă deosebită o reprezintă menţinerea competenţei profesionale printr-un program de dezvoltare profesională adecvat, respectând Norma profesională nr. 38 şi Programul Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă elaborate de CECCAR în conformitate cu Standardul Internaţional de Educaţie IES7 emis de IFAC.

Norma Profesională nr. 38 este stabilită în baza Standardului Internaţional de Educaţie IES 7, emis de Federaţia Internaţională a Contabililor, care prevede că institutele membre trebuie să implementeze o cerinţă de Dezvoltare Profesională Continuă CPD ca o componentă integrală a statutului pe care profesionistul contabil în deţine în economie şi societate. Conceptul de Dezvoltare Profesională Continuă ca extensie a procesului educaţional, poate fi definit ca fiind o activitate de învăţare relevantă, verificabilă şi măsurabilă; noţiunea este asociată procesului de învăţare pe viaţă. Procesul învăţării pe viaţă începe devreme şi continuă cu programul educaţional privind calificarea profesională şi cu programele de dezvoltare profesională pe parcursul întregii cariere, al căror obiectiv fundamental constă în extinderea cunoştinţelor, abilităţilor, eticii şi valorilor profesionale. Prin activităţi de învăţare se înţelege: participarea la cursuri, seminarii, conferinţe; module de autoînvăţare sau instruiri organizate la locul de muncă; lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate; lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea şi munca depusă în cadrul comitetelor şi comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs în domenii legate de responsabilităţile profesionale; studii formale legate de responsabilităţile profesionale; participarea ca vorbitor la conferinţe sau discuţii de grup; scrierea de articole, lucrări, cărţi; cercetări, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea în cadrul atribuţiilor profesionale; reexaminarea profesională sau testarea formală.

Page 24: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Potrivit principiului fundamental al Competenţei Profesionale, prevăzut în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul contabil are datoria continuă de a menţine cunoştinţele şi competenţele profesionale la nivelul cerut, astfel încât, să se asigure că utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele curente înregistrate în practică şi promovate în legislaţie.

Caracteristicile unui mediu profesional aflat într-o permanentă schimbare transferă particularităţi şi asupra activităţii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocări profesionale fără precedent. În timp ce exigenţele lucrărilor de expertiză contabilă au cunoscut o evoluţie ascendentă, beneficiarii lucrărilor manifestă aşteptări înalte, generatoare de competiţii care consolidează rolul şi responsabilitatea experţilor contabili, determinând organismele profesionale care gestionează profesia contabilă să revizuiască periodic politicile de dezvoltare profesională continuă.

Nevoia de informare şi de învăţare poate fi produsul consultărilor experţilor contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Măsurarea activităţii de învăţare poate fi exprimată în termeni de efort, în timp cheltuit sau în printr-o metodă de evaluare validă destinată măsurării competenţei atinse sau dezvoltate, de către o sursă competentă.

Page 25: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

C XI - CONTABILITATE

12. Se fac urmatoarele afirmatii in legatura cu contabilitatea financiara (CF) si contabilitatea de gestiune(CG). Una dintre afirmatii nu este corecta. Care?

a) Informatiile CF sunt publice, cele ale CG sunt confidentiale; b) CF asigura informatiile necesare intocmirii situatiilor financiare; CG asigura informatiile

necesare fundamentarii deciziilor interne privind gestiunea intreprinderii; c) Scopul CF este de a determina periodic situatia patrimoniului, precum si rezultatul global al exercitiului; scopul CG il constituie determinarea si cunoasterea rezultatelor analitice necesare conducerii; d) CF este obligatorie si are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie si nu are la baza norme unitare.

17. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

Rezolvare:Conform OMFP 3055/2009

233. - (1) În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.(2) În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:

- subvenţii guvernamentale;- împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;- alte sume primite cu caracter de subvenţii.

234. - (1) Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau achiziţioneze active imobilizate.(2) O subvenţie guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui active nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporală), caz în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justă. […]

236. - (1) Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze.(2) În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade curente.

237. - (1) Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve.(2) Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat (contul 475 "Subvenţii pentru investiţii"). Venitul amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.

a) Primirea subvenţiei:4451 = 4751 3.000Subvenţii . Subvenţii guvernamentale

guvernamentale pentru investiţiib) Încasarea subvenţiei:

5121 = 4451 3.000Conturi la bănci în lei Subvenţii guvernamentale

Page 26: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

c) Achiziţia utilajului:% = 404 5.9502131 Furnizori imobilizări 5.000

Echipamente tehnologice4426 950

TVA deductibild) Plata furnizorului de imobilizări:

404 = 5121 5950Furnizori imobilizări Conturi la bănci în le

e) Înregistrarea amortizării în primul an de funcţionare:

Amortizare liniară pe o perioadă de 5 ani / 60 luni5.000 / 5 ani = 1.000 pe an - amortizare3.000 / 5 ani = 600 pe an - partea din subvenţie de trecut la venituri

6811 = 2813 1.000 Ch. de exploatare Amortizarea instalaţiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor4751 = 7584 600

Subvenţii guvernamentale Venituri din subvenţii pentru investiţii pentru investiţii

26. In luna X a exercitiului N, societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara factura, evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 20%. In luna Y se primeste factura: pretul de cumparare 1.200 lei, TVA 20%. Care sunt inregistrarile contabile?

Rezolvare:a) În luna X, achiziţia materiilor prime:

% = 408 1.200301 Furnizori - 1.000

Materii prime facturi nesosite4428 200

TVA neexigibil

b) În luna Y, primirea facturii:% = 401 1.440408 Furnizori 1.200

Furnizori – facturi nesosite301 200

Materii prime 4426 40

TVA deductibil

4426 = 4428 200TVA deductibil TVA neexigibil

Page 27: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

40. Întreprinderea Alfa avea în stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii: -3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura); -5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%; -10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%, TVA 19% (factura); - 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N (factură ulterioară); - 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19% (factura); - 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura)- 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară). Se cere: 1)să se contabilizeze operaţiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, ştiind că pentru descărcarea de gestiune se utilizeză LIFO; 2)să se întocmească fişa stocului; 3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere.

Rezolvare:Conform OMFP 3055/2009:160. [...] (8) În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul,

pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

161. - (1) La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;b) metoda costului mediu ponderat - CMP;c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO. […] (5) Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se

evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot).Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie

sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.În cazul în care aplicarea metodei LIFO conduce la solduri creditoare în conturile de stocuri,

această diferenţă se reia pe seama altor venituri din exploatare.51 […] (3) Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie

ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor.(4) Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării,

indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate”), pe seama conturilor de terţi.

(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă

cumpărătorul are un statut preferenţial; şic) risturnele - sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu

acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.(6) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea

datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

Page 28: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 “Venituri din sconturi obţinute”).La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”).

Reducerile comerciale se pot acorda în formă procentuală sau în sumă fixă. Diferenţa dintre costul de achiziţie şi reducerile comerciale reprezintă netul comercial.

Reducerile financiare se acordă în general pentru plata înainte de termenul de scadenţă. Ele pot fi evidenţiate direct în factura originală (pentru clienţi cunoscuţi) sau pot fi facturate ulterior în roşu după încasarea creanţei înainte de termen.

Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, reducerile de preţ nu intră în baza de impozitare a TVA şi sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

1) -3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura); Valoare de achiziţie 200 buc * 12lei/buc = 2.400Rabat 10% 2400 *10% = 240Valoare netă comercială 2400 – 240 = 2.160TVA 19% 2.160 * 19% = 410,40

% = 401 2.570,40371 Furnizori 2.160Mărfuri4426 410,40TVA deductibil

-5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%; Valoare de achiziţie 300 buc * 15lei/buc = 4.500TVA 19% 4.500 * 19% = 855

% = 401 5.355371 Furnizori 4.500Mărfuri4426 855TVA deductibil

-10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%, TVA 19% (factura);

Valoare de vanzare 350 buc * 20lei/buc = 7.000Remiză 5% 7.000 *5% = 350Valoare netă comercială 7.000 - 350 = 6.650TVA 19% 6.650 * 19% = 1.263,50

Scont de decontare (Valoare financiară netă)6.650 * 2% = 133TVA 19% 133 * 19% = 25,27

411 = % 7.913,50Clienti 707 6.650

Venituri din vanzarea Mărfurilor4427 1.263,50TVA colectat

Page 29: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

% = 411 158,27667 Clienti 133

Ch. privind sconturile acordate4427 25,27

TVA colectat

- 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N (factură ulterioară);

Valoare de achiziţie 300 buc * 15lei/buc = 4.500Rabat 20% 4.500 * 20% = 900TVA 19% 900 * 19% = 171

401 = % 1.071Furnizori 609 900

Reduceri comerciale primite4426 171TVA deductibil

- 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19% (factura);

Valoare de achiziţie 150 buc * 20lei/buc = 3.000Scont de decontare 5% 3.000 *5% = 150Valoare netă financiară 3.000 - 150 = 2.850TVA 19% 2.850 * 19% = 541,50

% = 401 3.570371 Furnizori 3.000Mărfuri4426 570TVA deductibil

401 = % 178,50Furnizori 767 150

Venituri din sconturi obţinute4426 28,50

TVA deductibil

- 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura)Valoare de vanzare 300 buc * 25lei/buc = 7.500TVA 19% 7.500 * 19% = 1.425

411 = % 8.925Clienti 707 7.500

Venituri din vanzarea mărfurilor4427 1.425TVA colectat

Page 30: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

- 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară).

% = 411 8.925709 Clienti 7.500Reduceri comerciale acordate4427 1.425TVA colectat

2)să se întocmească fişa stocului;

1.11.N - STOC 100 x 10 = 1.0003.11.N - Intrari 200 x 10,8 = 2.1605.11.N - Intrari 300 x 15 = 4.500

100 x 10 = 1.00010.11.N Iesiri 350 200 x 10,8 = 2.160

50 x 15 = 7503.910

Stoc 250 x 15 = 3.75025.11.N Intrari 150 x 20 = 3.000

250 x 15 = 3.75027.11.N Iesiri 300 50 x 20 = 1.000

4.750

Stoc 100 x 20 = 2.000

3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere.

1. Descarcare de gestiune pentru vânzările efectuate – Contrul 607:

% = 371 8.66010.11.N 607 Mărfuri 3.91027.11.N 607 4.750

Cheltuieli privind mărfurile

2. Închidere contul 607

121 = 607 8.660Profit şi pierdere Cheltuieli privind mărfurile

3. Închidere contul 707

% = 121 14.15010.11.N 707 Profit şi pierdere 6.65027.11.N 707 7.500

Venituri din vânzare mărfuri

Page 31: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

4. Închidere contul de cheltuieli 667

121 = 667 133Profit şi pierdere Cheltuieli privind sconturile

acordate

5. Închidere contul 709121 = 709 7500

Profit şi pierdere Reduceri comercialeacordate

6. Închidere contul 609

609 = 121 900Reduceri comerciale primite Profit şi pierdere

7. Închidere contul 767

767 = 121 150Venituri din sconturi Profit şi pierdere

obţinute

Rulaj Debit 121 = 7500+ 133 + 8660 = 16.293Rulaj Credit 121 = 150 + 900 + 14.150 = 15.200Sold final Debitor 121= 16293 – 15200 = 1.093

D ____________121______________ C6.650

133 900 1507.500

7.5003.9104.750

TRD 16.293 TRC 15.200 SFD 1.093

Page 32: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

69. Se primeşte prin subvenţie guvernamentală un agregat frigorific evaluat la 6000 lei. Durata de viaţă utilă 4 ani. Se amortizează liniar.

Rezolvare:Conform OMFP 3055/2009:233. - (1) În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile

aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.

(2) În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:- subvenţii guvernamentale;- împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;- alte sume primite cu caracter de subvenţii.234. - (1) Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora

principala condiţie este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau achiziţioneze active imobilizate.

(2) O subvenţie guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui active nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporală), caz în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justă. . […]

236. - (1) Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze.

(2) În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade curente.

237. - (1) Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve.(2) Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se

înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat (contul 475 "Subvenţii pentru investiţii"). Venitul amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.

a) Înregistrare imobilizare corporală intrată în patromoniu din subvenţie guvernamentală:2131 = 4751 6.000

Echipamente tehnologice Subvenţii guvernamentale pentru investiţii

b) Înregistrare amortizare lunară:Amortizare liniară pe o perioadă de 4 ani / 48 luni6.000 / 4 ani = 1.500 pe an 6.000 / 48 luni = 125 pe lună

6811 = 2813 125 Ch. de exploatare Amortizarea instalaţiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

c) Cota parte a subvenţiilor pentru investiţii trecute la venituri, corespunzător amortizării calculate lunar:

4751 = 7584 125Subvenţii guvernamentale Venituri din subvenţii pentru investiţii pentru investiţii

Page 33: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

74. Societatea Comercială „X” a primit de la un deponent mărfuri în consignaţie evaluate la 300.000. Comisionul consignaţiei 20%. Contabilizaţi operaţiile aferente.

Vrianta I – când deponentul nu este plătitor de TVA – persoană fizică particulară:a) La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel:

- Preţ pretins de deponent şi acceptat – 300.000 - Comision 20% - 60.000- Tva 19% numai asupra comisionului

de 60.000 - 11.400- Preţul cu amănuntul - 371.400

8033 = - 300.000Valori materiale primite în păstrare sau custodie

b) Vânzarea mărfurilor cu numerar5311 = % 371.400Casa în lei 707 360.000

Venituri din vânzareamărfurilor4427 11.400TVA colectat

c) Încărcarea gestiunii pe conturile de bilanţ371 = % 371.400Mărfuri 462 300.000

Creditori diverşi4428 11.400

TVA neexigibil378 60.000

Diferenţe de preţ la mărfurid) La sfârşitul lunii, descărcarea gestiunii unităţii cu valoarea mărfurilor vândute pe

conturile de bilanţ% = 371 371.400607 300.000

Chelt. privind mărfurile378 60.000

Diferenţe de preţ la mărfuri4428 11.400

TVA neexigibil

e) Concomitent şi descărcarea gestiunii şi pe conturile de ordine şi evidenţă- = 8033 300.000

Valori materiale primite în păstrare sau custodie

f) Închiderea conturilor121 = 607 300.000

Profit şi pierdere Chelt. privind mărfurile

707 = 121 360.000Venituri din vânzarea Profit şi pierdere

mărfurilor

Page 34: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

g) Achitarea drepturilor deponenţilor462 = 5311 300.000

Creditori diverşi Casa în lei

Vrianta II – când deponentul este plătitor de Tva – persoană juridică:h) La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel:

- Preţ pretins de deponent şi acceptat – 300.000 - Comision 20% - 60.000

360.000- Tva 19% - 68.400- Preţul cu amănuntul - 428.400

Veniturile din comision pot fi evidenţiate separat în contul 708 Venituri din activităţi diverse

121. Societatea Comercială “A” emite 1.000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 2.000 u.m.n/obligaţiune, pe care le încasează imediat în contul bancar. Dobânda este de 10% pe an, iar durata emisiunii este stabilită la doi ani. După primul an se decide răscumpărarea a 500 de obligaţiuni proprii, la preţul de 2.500 u.m.n/obligaţiune, iar restul obligaţiunilor sunt convertite în acţiuni.

a) Emisiunea de obligaţiuni 1.000 * 2.000 u.m.n./oblig. = 2.000.000 u.m.n.5121 = 1618 2.000.000

Conturi la bănci în lei Alte împrumuturi dinobligaţiuni

b) Plata dobânzii la sfârşitul primului an 2.000.000 * 10% = 200.000 u.m.n.666 = 5121 200.000

Cheltuieli privind dobânzile Conturi la bănci în lei

c) Răscumpărarea obligaţiunilor 500 * 2.500 u.m.n./oblig. = 1.250.000 u.m.n.505 = 5121 1.250.000

Obligaţiuni emise şi Conturi la bănci în leirăscumpărate

d) Anularea obligaţiunilor% = 505 1.250.0001618 Obligaţiuni emise şi 1.000.000

Alte împrumuturi din obligaţiuni răscumpărate6642 250.000

Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate

e) Conversia obligaţiunilor în acţiuni prin acceptarea de către posesorii de obligaţiuni fără primă

1618 = 1012 1.000.000Alte împrumuturi din obligaţiuni Capital subscris vărsat

Page 35: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

123. Pentru constituirea societăţii comerciale “X” se fac plăţi de 3.000 lei, care ulterior sunt restituite asociatului după cum urmează:

- din contul de la bancă 2.000 u.m.n - din casierie 1.000 u.m.n

Conducerea societăţii a decis amortizarea acestor cheltuieli de constituire în perioada maximă prevăzută de lege (5 ani).

Rezolvare:

Deoarece se stipulează în enunţ că ulterior se vor restitui asociatului sumele cheltuite pentru constituirea societăţii, se înregistrează mai întâi împrumutul acordat de asociat societăţii:

- Acordare imprumut societatii de catre asociat:5311 = 455 3000

„ Casa în lei “ „Asociaţi – conturi curente“- Înregistrare cheltuieli de constituire

201 = 5311 3000„Cheltuieli de constituire“ „ Casa în lei “

Sau

a) Înregistrarea cheltuielilor de constituire (societatea optează pentru imobilizarea acestora)

201 = 455 3000„Cheltuieli de constituire“ „Asociaţi – conturi curente“

b) Restituirea împrumutului acordat societatii de catre asociat455 = % 3000

„Asociaţi – conturi curente“ 5121 2000“Conturi la bănci în lei”

5311 1000“Casa în lei”

c) Amortizarea lunară a cheltuielilor de constituire (societatea optează pentru amortizarea acestora pe perioada de 5 ani)

6811 = 2801 50„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea cheltuielilor

amortizarea imobilizărilor“ de constituire“ (3000 lei /5 ani /60 luni)

3000 / 60 luni = 50 lei / lună

d) Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire, după amortizarea lor integrală:

2801 = 201 3000„Amortizarea cheltuielilor de „Cheltuieli de constituire“

constituire“

Page 36: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

196. La începutul lunii o societate prezintă următoarele solduri: 371 Mărfuri – 14.875 lei; 378 Diferenţe de preţ la mărfuri – 2.500 lei; 4428 Taxa pe valoare adăugată neexigibilă – 2.375 lei. În cursul lunii se achiziţionează mărfuri în valoare de 5.000 lei, TVA 19%. Întreprinderea practică un adaos comercial de 25% şi ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul. În cursul lunii se vând mărfuri de 17.850 lei. Să se efectueze înregistrările contabile.

Rezolvare:Conform OMFP 3055/2009: 160. - (1) În funcție de specificul activității, pentru determinarea costului pot fi folosite, de

asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producție sau metoda prețului cu amănuntul, în comerțul cu amănuntul.

(2) Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor și consumabilelor, manoperei, eficienței și capacității de producție. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic și ajustate, dacă este necesar, în funcție de condițiile existente la un moment dat.

(3) Diferențele de preț față de costul de achiziție sau de producție trebuie eviden iateț distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

(4) Repartizarea diferen elor de pre asupra valorii bunurilor ie ite şi asupra stocurilor seț ț ș efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Soldul inițial al Diferențe de preț aferentediferențelor de preț + intrărilor în cursul

perioadei, cumulat de laînceputul exercițiuluifinanciar până la fineleperioadei de referință

Coeficient de2 = x 100repartizare Soldul inițial al Valoarea intrărilor în

stocurilor la preț + cursul perioadei la prețde înregistrare de înregistrare, cumulat

de la începutul exercițiuluifinanciar până la fineleperioadei de referință

2La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibilă.

Acest coeficient se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ie ite.ș

(5) Coeficien ii de repartizare a diferen elor de pre pot fi calcula i la nivelul conturilorț ț ț ț sintetice de gradul I şi II, prevăzute în Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.

(6) La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţe, după caz.

(7) Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşe, cât şi asupra bunurilor rămase în stoc.

(8) În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.

În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducere valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

Page 37: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

În cazul diferenţelor de preţ, pentru mărfuri, la comerţul cu amănuntul se utilizează următoarea formulă de calcul:

SiC 378 + RcumC 378K = ------------------------------------------------------------------

- (SiD 371 + RcumD 371)-(SiC 4428+RcumC 4428)

unde:SiC = Solduri iniţiale creditoareSiD = Solduri iniţiale debitoareRcumD = Rulaje cumulate în perioadă, debitoareRcumC = Rulaje cumulate în perioadă, creditoare

a) Achiziţie mărfuri

% = 401 5.950371 Furnizori 5.000Mărfuri4426 950TVA deductibil

b) Înregistrare diferenţa până la preţul cu amănuntul

Preţ cu amănuntul:- Preţ de cumpărare - 5.000- Adaos comercial 25% 1.250

6.250- TVA neexigibilă 19% 1.187,50- Preţ cu amănuntul 7.437,50

371 = % 2.437,50Marfuri 378 1.250

Diferenţe de preţ la mărfuri4428 1.187,50

TVA neexigibil

c) Vânzare mărfuri, direct către populaţie din magazin, pe baza bopnului fiscal

5311 = % 17.850Casa în lei 707 15.000

Venituri din vânzareamărfurilor4427 2.850

TVA colectat

SiC 378 + RcumC 378K = ------------------------------------------------------------------

- (SiD 371 + RcumD 371)-(SiC 4428+RcumC 4428)

2500 + 1250 3750

Page 38: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

K = -------------------------------------------- = -------------------------- = 20,096463022% (14785 + 7437,50)-(2375+1187,5) 22.222,50 – 3562,50

Adaosul comercial aferent mărfurilor rămase în stoc este:k * (SfD 371 – SfC 4428) 20,096463022 * (22312,50 – 17850 – 712,5)-------------------------------- = ----------------------------------------------------------- = 753,62 ≈ 754 100 100

Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute este total credit 378 – adaos comercial aferent stoc = 3750 - 754 = 2996

d) Descărcarea de gestiune la sfârşitul lunii

% = 371 17.850607 Mărfuri 12.004

Cheltuieli privind mărfurile378 2.996

Diferenţe de preţ la mărfuri4428 2.850TVA neexigibil

e) Închiderea conturilor de venituri

707 = 121 15.000Venituri din vânzarea Profit şi pierdere

mărfurilor

f) Închiderea conturilor de cheltuieli

121 = 607 12.004Profit şi pierdere Cheltuieli privind mărfurile

g) Închidere TVA

4427 > 4426 rezultă TVA de plată

4427 = % 2850TVA colectat 4426 950

TVA deductibil4423 1900

TVA de plată

Page 39: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

371 378 4428D C D C D C

SI 14.875 SI 2.500 SI 2.375a 5.000 b 1250 b 1187,50b 2.437,50 d 2996 d 2850

d 17850Sfd 4462,50 Sfc 754

707 4427 4426D C D C D C

c 15000 c 2850 a 950e 15000 g 2850 g 950

0 0 0

607 5311 401D C D C D Cd 12004 c 17850 a 5950

f 120040

121 4423D C D C

e 15000 g 1.900f 12004

Sfc 2996 Sfc 1900

Page 40: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

109. În vederea diminuării capitalului social, Societatea Comercială „A” răscumpără 1000 de acţiuni proprii la o valoare de răscumpărare de 25 u.m.n/acţiune. Ştiind că valoarea nominală este egală cu 25 u.m.n/acţiune să se înregistreze în contabilitate toate operaţiunile aferente. Plata se face din cont bancar.

Rezolvare:

1000 acţiuni * 25 u.m.n. / acţiune = 25.000 lei

a) Răscumpărerea acţiunilor

1091 = 5121 25.000Acţiuni proprii deţinute Conturi la bănci

pe termen scurt în lei

b) Anularea acţiunilor

1012 = 1091 25.000Capital social Acţiuni proprii deţinute

subscris şi vărsat pe termen scurt

Page 41: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

143. Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile legate de stocurile de materiale consumabile cunoscându-se: 1 stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg; 2 intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg; 3 intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg; 4 ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.

Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua înregistrările contabile în cazurile:

1 inventarului permanent; 2 inventarului intermitent.

Utilizaţi IAS 2 „Stocuri”.

Rezolvare:

Conform OMFP3055/2009 - 160[…](8) În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

161. - (1) La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;b) metoda costului mediu ponderat - CMP;c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.(2) Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în alin.

(1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active.[…]

(4) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească durata medie de stocare.[…]

164. - (1) Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

(2) În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

(3) Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.

(4) Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale.Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

165. - (1) Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.

(2) Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor

Page 42: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.

(3) Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică.

166. - Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.

Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculează costul fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepţia fiecărei intrări, în funcţie de circumstanţele în care se găseşte întreprinderea.

Calculul CUMP dupa fiecare intrare:

DataIntrări Ieşiri Stoc

Cantitate Preţ Valoare Cantitate Preţ Valoare Cantitate Preţ Valoare01 5000 18 90000 5000 18 9000004 9000 19 171000 14000 18,643 26100016 2000 20,5 41000 16000 18,875 30200025 15000 18,875 283125 1000 18,875 1887531 1000 18,875 18875

CUMP determinat lunar (la sfârşitul lunii)

CUMP = (stoc initial * pret) + (Cantitati intrare * pret) = Stoc initial + cantitati intrare

CUMP = (5000*18)+(9000*19+2000*20,5) = 90.000 + 212.000 = 18,875 u.m.n.5000 + 11.000 16.000

Iesiri 15.000 * 18,875 = 283.125Stoc 1.000 buc la valoarea 18.875 u.m.n.

Prin aplicarea acestei metode, stocul rămas la finele perioadei este de 1000 buc = 18.875 u.m.

1. Inventar permanent

a) La data de 04 a lunii – intrare de 9.000 buc * 19u.m.n./buc = 171.000

% = 401 212.040302x Furnizori 171.000

Materiale consumabile4426 41.040 (24%)

Tva deductibil

b) La data de 16 a lunii – intrare de 2.000 buc * 20,5u.m.n./buc = 41.000

% = 401 50.840302x Furnizori 41.000

Materiale consumabile4426 9.840 (24%)

Tva deductibil

Page 43: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

c) La data de 25 a lunii – ieşiri de 15.000 buc * 18,875u.m.n./buc = 283.125Consum de materiale consumabile

602x = 302x 283.125Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile

consumabile

2. Inventar intermitent

a) La începutul lunii stocul iniţial se anulează

602x = 302x 90.000Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile

consumabile

b) Intrări în cursul lunii

9000 buc * 19u.m.n/buc + 2000 buc * 20,5 u.m.n/buc = 212.000 u.m.n.

% = 401 262.880602x Furnizori 212.000

Cheltuieli cu materialeleconsumabile4426 50.880 (24%)

Tva deductibil

c) La sfârşitul lunii se preia stocul pe baza inventaruluifaptic

302x = 602x 18.875Materiale consumabile Cheltuieli cu materialele

consumabile

Page 44: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

8. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 2000 actiuni proprii de pe piata cu un preţ unitar de 100 Ron si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 Ron, efectele acestei tranzactii vor fi:

a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 200000 Ron b. O iesire de numerar de 240000 Ron si o diminuare de capital social de 240000 Ron c. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 240000 Ron.

Rezolvare:2000 acţiuni * 100 u.m.n. / acţiune = 200.000 lei – valoare de răscumpărare2000 acţiuni * 120 u.m.n. / acţiune = 240.000 lei – valoare nominală

a) Cumpărerea acţiunilor proprii

1091 = 5121 200.000Acţiuni proprii deţinute Conturi la bănci

pe termen scurt în lei

b) Anularea acţiunilor

1012 = % 240.000Capital social 1091 200.000

subscris şi vărsat Acţiuni proprii deţinutepe termen scurt1041 40.000

Prime de emisiune

Sau, Dacă ulterior s-au înregistrat cheltuieli din asemenea operaţii atunci diferenţele defavorabile pot fi înregistrate la venituri:

c) Anularea acţiunilor

1012 = % 240.000Capital social 1091 200.000

subscris şi vărsat Acţiuni proprii deţinutepe termen scurt7642 40.000

Venituri din investitii financiare cedate

Răspuns:O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 200.000 RonIeşire de numerar de 200.000, diminuare de cpital social de 240.000

Page 45: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

35. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an.

Rezolvare:• incasarea creditului in conturi de disponibil: 5121 = 1621 2.400.000 lei „Conturi la „Credite bancare banci in lei“ pe termen lung“ • calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna (2.400.000 x 10% / 12 luni = 20.000) 666 = 1682 20.000 lei „Cheltuieli privind „Dobanzi aferente creditelor dobanzile“ bancare pe termen lung“ • achitarea dobanzii din prima luna: 1682 = 5121 20.0000 lei „Dobanzile aferente creditelor „Conturi la bancare pe termen lung“ banci in lei“ • rambursarea primei rate lunare a creditului (2.400.000 / 24 luni = 100.000): 1621 = 5121 100.000 lei „Credite bancare „Conturi la pe termen lung“ banci in lei“

LunaSold creditla începutulperioadei

Ratalunara

Valoaredobanda

Plata lunara

1 2.400.000 100.000 20,000.00 120,000.002 2.300.000 100.000 19,166.67 119,166.673 2.200.000 100.000 18,333.33 118,333.334 2.100.000 100.000 17,500.00 117,500.005 2.000.000 100.000 16,666.67 116,666.676 1.900.000 100.000 15,833.33 115,833.337 1.800.000 100.000 15,000.00 115,000.008 1.700.000 100.000 14,166.67 114,166.679 1.600.000 100.000 13,333.33 113,333.3310 1.500.000 100.000 12,500.00 112,500.0011 1.400.000 100.000 11,666.67 111,666.6712 1.300.000 100.000 10,833.33 110,833.33

Total1.200.000

1.200.000

185,000.00 1,385,000.00

La sfârşitul primului an, după ce s-au înregistrat toate plăţile lunare, respectiv rata şi dobânda, conform tabelului, soldul conturilor este următorul:

Sold creditor 1621 Credite bancare pe termen lung = 1.200.000 leiTotal rulaje 1682 „Dobanzile aferente creditelor bancare pe termen scurt = 185.000 lei

206. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an.

Rezolvare: aceeaşi rezolvare ca problema nr. 35 prezentată mai sus

Page 46: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

54. La 31.12.N , managerii societăţii Alfa decid să distribuie în anul N+1 prime privind participarea salariaţilor la profit de 100.000 lei. În anul N+1 se plătesc prime de 90.000 lei. Se cere: a) să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile.

a) Conform OMFP 3055/2009 :191. - (1) Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,

adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

(2) În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaște ca provizion costul previzionat al acestora atunci și numai atunci când:

a) entitatea are o obligație legală sau implicită de a face astfel de plăți ca rezultat al evenimentelor anterioare; și

b) poate fi făcută o estimare certă a obligației.O obligație curentă există atunci, și numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăți.

(3) În situațiile financiare ale exercițiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exercițiul financiar în care se acordă aceste prime.

In ceea ce priveste impozitarea sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit in conformitate cu art. 41 din Codul fiscal se prevede printre categoriile de venituri supuse impozitului pe venit si veniturile din salarii definite conform art. 55 din acelasi Cod fiscal.

Prin urmare, sumele reprezentand participarea salariatilor la profit sunt supuse in primul rand impozitului pe venit.

In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale, conform art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, contributia la asigurari sociale nu se datoreaza pentru sumele reprezentand participarea salariatilor la profit.

Referitor la prevederile art. 101 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit.

In cazul contributiei la asigurarile de sanatate, potrivit art. 257 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind Reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit.

Persoanele juridice la care asiguratii isi desfasoara activitatea au obligatia sa calculeze si sa vireze contributia angajatorului asupra fodului de salarii, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, astfel cum se prevede la art. 258 alin. (1), din aceeasi lege. Astfel, apare si obligativitatea platii contributiei la asigurarile sociale de sanatate asupra acestor sume in cuantum de 5,2%.

De asemenea este obligatorie si contributia pentru concedii si indemnizatii intrucat potrivit art. 5 lit. a) din O.U.G. nr. 158/2005 privind Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate coroborat cu art. 9 alin. (2) de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005.

Page 47: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

In conformitate cu aceste dispozitii legale, angajatorii au obligatia platii contributiei pentru concedii si indemnizatii de 0,85%, aplicate la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislatiei financiar-fiscale in materie. Fondul de salarii realizat reprezinta totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala.

Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand participarea salariatilor la profit nici in cazul angajatului, nici in cel al angajatorului conform art. 14 alin. (2) lit. d) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G nr. 174/2002.

In completarea acestei situatii, nu se datoreaza nici contributia la Fondul de garantare in cota de 0,25%, intrucat aceasta contributie se aplica asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj – art. 7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale.

In ceea ce priveste comisionul ITM, Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca prevede la art. 5 alin. (1) astfel:

Art. 5. - (1) Pentru prestarea serviciilor prevazute in prezenta lege, Inspectoratele Teritoriale de Munca vor percepe un comision stabilit dupa cum urmeaza:

a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca;

b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile prevazute la art. 3, constand in verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de catre acestia.

Concluzii „Participarea salariatilor la profit” nu reprezinta o repartizare din profitul societatii

comerciale, salariatii neavand drept la repartizari din profit, ci doar la premii supuse regimului curent de impozitare al veniturilor asimilate salariilor.

Reglementarea privitoare la „participarea salariatilor la profit” vizeaza societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome, dar asta nu exclude posibilitatea ca societatile comerciale sa acorde premii corelate de performanta societatii in obtinerea de profit.

Indiferent de natura capitalului social al societatii comerciale si avand in vedere cerintele IAS/IFRS 19 – Beneficiile angajatiilor, respectiv Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, recunoasterea primelor reprezentand participarea salariatilor la profit se realizează pe seama cheltuielilor cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

In anul urmator, dupa aprobarea situatiilor financiare de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor, pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contributiile aferente, afectandu-se astfel doar rezultatul exercitiului pentru care a fost convenita si aprobata „participarea salariatilor la profit”, impactul asupra rezultatului contabil al exercitiului este nul.

Tratamentul din punct de vedere fiscal se rezuma la urmatorul aspect: Cheltuielile cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, in anul in care se are in vedere

acordarea de „Prime reprezentand participarea salariatiilor la profit”, sunt nedeductibile fiscal, dupa cum si veniturile din reluarea respectivelor provizioane pentru riscuri si cheltuieli sunt neimpozabile, in anul urmator.

Cheltuielilor salariale, respectiv cheltuielile cu contributiile aferente sunt deductibile in anul urmator, dupa aprobarea situatiilor financiare de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor.

Page 48: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

b) să se prezinte înregistrările contabile

La 31.12. N Reflectarea in contabilitate a provizionului pentru riscuri si cheltuieli reprezentand prime

legate de participarea salariatilor la profit, la nivelul sumelor estimate reprezentand atat sumele brute cuvenite angajatilor, cat si contributiile aferente acestora, astfel:

1. Înregistrarea provizionului:

100.000 * 5,2% = 5.200 – contribuţia unităţii pentru asigurări sociale de sănătate100.000 * 0,85% = 850 – contribuţia unităţii la fondul de concedii medicale100.000 * 0,25% = 250 – contribuţia unităţii pentru comisionul la camera ne muncă, în cazul în care carnetele de muncă sunt păstrate la societate.

Total contribuţii datorate = 5.200 + 850 + 250 = 6.300Provizionul se va înregistra pentru suma de 100.000 + 6.300 = 106.300

6812 = 1518 106.300 „Cheltuieli de exploatare „Alte provizioane” privind provizioanele”

2. Inchiderea contului de cheltuieli

121 = 6812 106.300 „Profit si pierdere” „Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele”

În anul N+1:

1. Repartizarea primelor privind participarea salariaţilor la profit:

641 = 424 90.000 „Cheltuieli cu salariile „Prime reprezentand personalului” participarea salariatilor la profit”

90.000 * 5,5% = 4.950 – contributia de asigurari de sanatate(90.000 – 4950) * 16 % = 85.050 * 16% = 13.608 - impozit90.000 – 4950 – 13.608 = 71.442 - prima netă

2. Retinerea contributiilor pentru salariati:

424 = % 18.558 „Prime reprezentand participarea salariatilor la profit” 444 13.608 „Impozit pe salarii” 4314 4.950 „Contributia angajatilor pentru

asigurarile sociale de sanatate”

Page 49: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

3. Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale de sanatate (5,2%):

6453 = 4313 4.680„Cheltuieli privind contributia unitatii „Contributia angajatorului pentrula asigurarile sociale de sanatate” asigurarile sociale de sanatate”

4. Inregistrarea contributiei la Fondul de concedii medicale (0,85%), respectiv contributia la comisionul ITM (0,25%):

635 = % 990„Cheltuieli cu alte impozite 447.1 765 taxe si varsaminte asimilate” „Fonduri speciale - taxe si

varsaminte asimilate analitic - Fondul de concedii medicale (0,85%)” 447.2 225 „Comision de la Camera de munca (0,25%)”

5. Anularea provizionului constituit pentru prime reprezentand participarea salariatilor la profit:

1518 = 7812 95.670 „Alte provizioane” „Venituri din provizioane”

6. Plata prime reprezentand participarea salariatilor la profit: 424 = 5121 71.442 „Prime reprezentand participarea „Conturi la banci in lei” salariatilor la profit ”

Page 50: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

181. Se achiziţionează un mijloc de transport la preţul de 30.000 u.m.n. plus TVA 19%. Durata de viaţă utilă este de trei ani. Calculaţi şi înregistraţi: achiziţia, plata furnizorului de imobilizări prin bancă, amortizarea în sistem accelerat şi scoaterea din gestiune.

Cazul 1, conform OUG 34/2009, dacă se încadrează în deducerea TVA:

a) Achiziţia mijloc de transport% = 404 35.7002133 Furnizori de imobilizări 30.000

Mijloace de transport4426 5.700

TVA deductibil

b) Plata furnizorului prin bancă404 = 5121 35.700

Furnizori de imobilizări Conturi la banci in lei

Calculul amortizării accelerate pentru o perioadă de amortizare de 3 ani:În cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoarea de intrare a

mijlocului fix;b)pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase

de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.

În primul an: 30.000 * 50% = 15.000 leiValoare rămasă de amortizat: 30.000 – 15.000 = 15.000În următorii doi ani : 15.000 / 2 ani = 7.500 lei / an

c) Amortizarea anul 16811 = 2813 15.000

Ch. de exploatare Amortizarea instalaţiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

d) Amortizarea anul 26811 = 2813 7.500

Ch. de exploatare Amortizarea instalaţiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

e) Amortizarea anul 36811 = 2813 7.500

Ch. de exploatare Amortizarea instalaţiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

f) Scoaterea din gestiune Deorece a fost complet amortizat:2813 = 2133 30.000

Amortizarea instalaţiilor, Mijloace de transportmijloacelor de transport,

Page 51: Rezolvari probleme-Stagiu-EC-Ceccar.pdf

Cazul 2, conform OUG 34/2009, dacă nu se încadrează în deducerea TVA:

a) Achiziţia mijloc de transport2133 = 404 35.700

Mijloace de transport Furnizori de imobilizări

b) Plata furnizorului prin bancă404 = 5121 35.700

Furnizori de imobilizări Conturi la banci in lei

Calculul amortizării accelerate pentru o perioadă de amortizare de 3 ani:În cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoarea de intrare a

mijlocului fix;b)pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase

de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.

În primul an: 35.700 * 50% = 17.850 leiValoare rămasă de amortizat: 35.700 – 17.850 = 17.850În următorii doi ani : 17.850 / 2 ani = 8.925 lei / an

c) Amortizarea anul 16811 = 2813 17.850

Ch. de exploatare Amortizarea instalaţiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

d) Amortizarea anul 26811 = 2813 8.925

Ch. de exploatare Amortizarea instalaţiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

e) Amortizarea anul 36811 = 2813 8.925

Ch. de exploatare Amortizarea instalaţiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

f) Scoaterea din gestiune Deorece a fost complet amortizat:

2813 = 2133 35.700Amortizarea instalaţiilor, Mijloace de transportmijloacelor de transport,