Categoriile I, XI – Contabilitate

 

1 (24).O societate pe actiuni a emis la 01 iunie an N un imprumut obligatar cu urmatoarele

caracteristici: numar obligatiuni 1.500 titluri, valoare nominala 100 lei, pret de emisiune 97 lei, pret

de rambursare 110, rata dobanzii 15%, durata imprumutului 10 ani, rambursarea imprumutului se

face in 5 transe egale la sfarsitul serviciilor N+2, N+4, N+6, N+8 si N+10, primele de rambursare se

amortizeaza liniar pe durata imprumutului. Care sunt operatiile contabile inregistrate la sfarsitul

primului serviciu obligatar:

2. 666 =                  1681           250 lei

1681                   =                  5121           2.250 lei

 

3. 1681 =                  666              000 lei

666                     =                  1681           2.250 lei

1681                   =                  5121           3.000 lei

 

5. 666 =                  1681           000 lei

1681                   =                  5121           4.500 lei

666                     =                  1681           2.250 lei

6868                   =                  169             4.500 lei

 

2. 666 =                  1681           250 lei

1681                   =                  5121           2.250 lei

16 1                    =                  5121           2.250 lei

 

3. 666 =                  1681           000 lei

o =                  5121 3.000 lei

Raspuns:

-emiterea imprumutului obligatar

%  =   161     165000  (1500×110)

461                 145500 (1500×97)

169                  19500

-inregistrare si plata dobanda la sfarsitul primului serviciu obligatar

Dobanda=1500x100x15%:10 ani=2250

666 = 1681  2250

1681 = 5121  2250

Raspuns corect: a

 

 

2 (43). Se cunosc urmatoarele informatii cu privire la societatea GAMA: venituri din vanzarea

produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vanzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri din

redevente, locatii de gestiune si chirii 10.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare aferente

cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului

3.000.000 lei, subventii pentru investitii 2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei,

cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare si a

rezultatului financiar al societatii GAMA sunt:

2. a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

3. b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

4. c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;

5. d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

6. e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.

 

Raspuns:

 

CA=701+702+706+7411=50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000=

=92.000.000

Rez.expl.=Venit.expl-Chelt.expl=(50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000+3.000.000)—

5.500.000=95.000.000-5.500.000=89.500.000

Rez.financier=Venit.financiar-Chelt.financiare=2.000.000-0=2.000.000

Raspuns corect:a

 

3 (48). La plecarea in delegatie in interes de serviciu in Germania, 2 salariati ai  SC AVAR SRL au

primit un avans de 1.000  euro fiecare, la valoarea cursului valutar de 4,5 lei/euro.  La intoarcere au

decontat impreuna urmatoarele cheltuieli: 700 euro cheltuieli cu transportul, 1.200 euro cheltuieli cu

cazarea si 400 euro diurna. (cursul valutar la data decontarii a fost de 4,4 lei), urmand sa primeasca

in lei diferenta dintre cheltuielile efective si  avansul primit. Sa se efectueze inregistrarile contabile

ale operatiunilor enumerate.

Raspuns:

-primire avans delegatie

542=5124  9000  (2000eurX4,5)

-decontare

%   =  542   10120

624                3080 (700 eurX4,4)

625                5280 (1200 eurX4,4)

625                1760 (400 eurX4,4)

-diferenta de primit

542=5311     1120

 

 

4 (33). Dispuneti de urmatoarele informatii pentru luna decembrie anul N: total vanzari:  75.000 lei,

TVA 24%, la inventar se constata minus de combustibil in gestiune neimputabil peste normele legale

evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achizitii 50.000 lei TVA 24%, TVA de recuperat din luna

noiembrie 4.000 lei.Inregistrarea TVA de platit la bugetul de stat se efectueaza prin formula:

5. 316,3      4427 = 4426       9677,42

4424                    4000

4423                  11.638,89

5. 316,3 4427 = 4426       9677,42

4423      15.638,71

4423 = 4424        4000

4. 516,13 4427 =  4426       9677,42

4424       4000

4423       838,71

5. 316,3 5121 =   4426       9677,42

4424        4000

4423        11.638,88

1. 9677,42 4427 = 4426       9677,42

4000            4424 = 4426        4000

Raspuns:

-calcul TVA colectat vanzare

 

 

411 = %     75000

707    60483,87

4427   14516,13

-minus combustibil

6022=3022     45000

635=4427      10800

-calcul tva deductibil achizitii

%  =   401     50000

371                  40322,58

4426                  9677,42

-inregistrare TVA de plata

4427  =  %         25316,13

4426        9677,42

4423      15638,71

-compensare TVA

4423  =   4424   4000

Raspuns corect: varianta b.

5 (16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constata lipsa unui utilaj a carui valoare de

intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizata 13.000 u.m.n, iar valoarea de piata 8.000 u.m.n,

fara TVA. Se imputa gestionarului si se retine din salariu.

Raspuns:

-minus de inventar

%  =  2131       20000

2813                    13000

6583                      7000

-imputarea

4282  =  %      9920

7588     8000

4427     1920

-retinerea din salar

421  =  4282  9920

 

6 (44). Care este marimea ajustarii valorii imobilizarilor corporale si necorporale, cunoscandu-se

urmatoarele elemente (valorile sunt exprimate in mii lei): cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele

cedate 5.000, venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7.000, venituri din provizioane

pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creante reactivate 2.000, venituri din

provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru

deprecierea imobilizarilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 2.000.

1. a) 11.200 mii lei;

2. b) – 10.000 mii lei;

3. c) 1.200 mii lei;

4. d) – 3.800 mii lei;

5. e) 2.000 mii lei.

 

658=5000

758=7000

7814=8000

754=2000

7863=5000

7864=800

6811=2000

 

Raspuns:

Ajustari imobilizari corporale si necorporale=6811-7813=2000-0=2000

Ajutari imobilizari financiare=686-786=0-(5000+800)=0-5800=-5800

Total ajustari=2000-5800=-3800

Raspuns corect:varianta d.

 

 

7 (49). O societate a contractat in luna mai un credit pe o perioada de 10 ani,in valoare de 150.000

euro, pentru achizitii utilaje din tarile UE, cu o dobanda anuala fixa de 10% si perioada de gratie

pentru inceperea rambursarii de un an. (la data efectuarii tragerii cursul valutar era de 4,4 lei/euro

iar  la sfarsitul anului, cursul valutar a fost de 4,5 lei).

Sa se efectuezeinregistrarile contabile ale operatiunilor, la momentul contractarii si tragerii creditului

si la data de 31 decembrie a primului an, considerand ca obligatia si plata dobanzii s-a inregistrat o

singura data, respectiv la sfarsitul anului.

 

 

 

Raspuns:

-contractare credit 01,05,N-curs 4,4 lei/eur

5121 = 1621  660000  (150000×4,5)

-inregistrare diferenta curs 31,12,N -curs 4,5 lei/eur

665 = 1621    15000

-inregistrare dobanda la sf.anului 31,12,N-curs 4,5lei/eur

dobanda anuala=150000×10%=15000 eur

dobanda mai-decembrie N   15000:12×8=10000 eur

666 = 1682  45000 (10000×4,5)

-plata dobanda

1682 = 5124 45000 (10000×4,5)

 

 

8 (54). S.C. DIOROM SRL areincheiat un contract de vanzari produse finite catre un client extern

(din UE)in valoare de 25.000 Euro. Plata se efectueaza integral prin banca. Cheltuielile de

transportin valoare de  800 euro +24% tva, sunt efectuate de un transportator extern si sunt

suportate de exportatorul roman (curs euro  – 4,50 lei). Marfa este asigurata de furnizor, prima de

asigurare fiind de 4.000 lei.

Sa se inregistreze toate operatiunile descrise mai sus inclusiv platile aferente.

 

Raspuns:

-vanzare produse finite UE

4111=701     112.500 (25000eurx4,5)

 

-incasarea facturii prin banca

5124=4111   112.500

 

-inregistrare factura transport

624=401   3600  (800eurx4,5)

4426=4427 864

 

-plata factura transport

401 = 5124  3600

 

-asigurare

613  = 401   4000

-plata asigurare

401  =5121   4000

 

9 (50). La inventarierea anuala s-a constatat o lipsa in gestiunea de marfuri de 50.000 lei fara TVA.

Intrucat nu au fost motive justificate pentru aceasta lipsa, gestionarul a fost actionat in judecata in

vederea recuperarii prejudiciului. Sa se efectueze inregistrarile contabile ale operatiunilor

enumerate.

 

Raspuns:

-lipsa gestiune

607  =371   50000

-imputare gestionar

461 = %         62000

472       50000

4427    12000

 

10 (51). O societate cu capital social de 100.000 lei in care asociati sunt o persoana fizica cu aport

la capitalul social de 40% si o persoana juridica cu aport la capitalul social de 60%, au inregistratin

primul an de activitate un profit net de 60.000 lei. Adunarea generala a asociatilor a hotaratin luna

martie a anului urmator ca profitul net sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale si diferenta

ca dividende care sa fie achitatein luna urmatoare.        Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate

a acestor operatiuni.

 

Raspuns:

-constituire rezerva legala

Rezerva legala=60000×5%=3000     si   100000:5=20000

129=106   3000

-repartizare profit net

121  =  %      60000

129       3000

117     57000

-inregistrare dividende

117  =  %       57000

457.1   22800

457.2    34200

-inregistrare impozit pe dividende

457.1  =   446     3648

Persoana jurudica nu plateste impozit pe dividende intrucat cf art 36 alin 4 a trecut mai mult de un

an de cand societatea si-a inceput activitatea.

 

 

-plata dividende nete catre asociati

%  =  5121         53352

457.1                    19152

457.2                   34200

 

 

11 (36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achizitionat o instalatie in urmatoarele conditii:

pret negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea si probele facturate de

furnizori 20.000 u.m. Presupunem ca, prin contractul de licenta, societatea are obligatia ca la

sfarsitul perioadei de exploatare saindeparteze instalatia si sa restaureze amplasamentul. Valoarea

actualizata a cheltuielilor necesare pentruindeplinirea obligatiilor contractuale este estimata la

10.000 u.m. Sa se contabilizeze achizitia utilajului si recunoasterea cheltuielilor necesare pentru

indepartarea instalatiei in conformitate cu IAS 16.

Raspuns:

-receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000+20.000 )

 

2132  =  404                       320.000

 

-recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei si restaurarea amplasamentului

prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;

 

2132  =  1513                       10.000

 

Costul instalatiei: 330.000

[ads2]

 

Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

 

12 (8). Paragraful privind natura siintinderea lucrarilor de audit.

 

Raspuns:

Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit

sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor.

Raportul auditorului trebuie sa descrieintinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fostindeplinite

conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale.

“Intinderea lucrarilor” da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate

ca necesarein conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost

facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod clar, se presupune

ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului.

Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in

mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.

Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:

-examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile

continute in situatiile financiare;

-evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;

-evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare;

-revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.

Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie.

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: “Noi am realizat auditul conform

Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale).

Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul

de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un

audit consta in a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si

informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea,in a evalua principiile si

metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru

inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora.

Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.

 

13 (9). Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.

 

Raspuns:

De fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara rezerva, el trebuie sa

includa in raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data

cand poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii

trebuie sa fie date, de preferinta intr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde

exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la

o nota anexa mai aprofundata.

Situatii din care poate rezulta o alta opinie decat cea fara rezerve sunt:

-limitarea sferei angajamentului de audit

Limitarea sferei activitatii auditorului poate fi impusa uneori de catre entitate.O limitare a sferei poate

fi impusa de circumstante.O limitare poate sa apara, de asemenea,atunci cand, conform opiniei

auditorului, evidentele contabile sunt necorespunzatoare sau atunci cand auditorul se afla in

imposibilitatea de a desfasura procedurile de audit considerate ca fiind necesare

-dezacordul cu conducerea

Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea

politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentarii informatiilor

in situatiile financiare.in cazulin care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile

financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie contrara

-dezacordul asupra politicilor contabile

 

14 (10). Cazuri de dezacord cu conducereaintreprinderii-client.

 

Raspuns:

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabila

pe care conducereaintrepr refuza sa o corecteze. Acest dezacord poate fi important si sa influenteze

certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:

– insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;

– stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori in calculul costurilor productiei sau in

determinarea marimii stocului (cantitatilor)

– nerespectarea principiului independentei exercitiului;

– neluarea in considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma o situatie existenta

la data inchiderii exercitiului;

– neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;

– erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).

Auditorul certifica “cu rezerva” atunci cand iregularitatea este semnificativa, dar importanta ei nu

este suficienta pentru a considera ca situatiile financiare nu sunt corecte si sincere si ca nu dau o

imagine fidela asupra pozitiei si situatiei financiare precum si rezultatului exercitiului.

Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul isi prezinta in raport opinia, precizand:

natura dezacordului;

postul si suma respectiva;

influenta asupra rezultatului net.

 

15 (31). Termenul de eroarein audit semnifica:

1. a) o deturnare a activelor;

2. b) o inexactitate involuntara, continutain situatiile financiare;

3. o falsificare a documentelor.

Raspuns:b

16 (32). Ce tipuri de opinie recunoasteti:

1. a) opinie fara rezerve;

2. b) opinie fara rezerve,insa cu mentiuni specialein anexa;

3. refuz limitat de certificare.

Raspuns:a

 

17 (33). Circumstante sau evenimente care ridica riscul de frauda sau de eroare sunt:

1. a) aspecte privind integritatea sau competenta conducerii;

2. b) elemente probante insuficiente;

3. informatii din mass-media.

Raspuns:a

 

18 (34). Evenimentele posterioareinchiderii exercitiului se refera la:

1. a) fapte petrecute pana la data raportului de audit;

2. b) fapte petrecute dupa data de 31 martie a anului viitor;

3. numai fapte petrecute dupa depunerea bilantului.

Raspuns:a

 

19 (35). Programul de lucru defineste:

1. a) datainceperii misiunii de audit;

2. b) dataincheierii misiunii de audit;

3. natura, calendarul siintinderea lucrarilor necesare pentru punereain aplicare a

planului de audit.

Raspuns:c

 

[ads2]

 

Categoria III – Expertiza contabila

 

20 (6).Maria, aflata la prima sa expertiza contabila de natura civila, urmeaza ca pe parcursul zilei de

maine, sa seintalneasca cu partile procesuale. Dilema ei este legata de modul de comunicare cu

partile. Cum ar trebui sa-siinceapa discursul si cum ar trebui sa se desfasoareintalnirea. 

Argumentati raspunsul.

 

Raspuns:

În cauzele civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi facuta decat dupa

citarea partilor, prin carte postala recomanata, cu dovada de primire, aratandu-se zilele si orele cand

incepe si se continua lucrarea. Dovada de primire va fi atasata lucrarii expertului.

Citatia,trebuie inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termen de judecata. Partea este insa in

drept sa ceara o noua convocare daca nu i s-a inmanat citatia in termen.

Maria trebuie sa urmeze urmatorii pasi:

-sa anunte ca a fost numita expert in dosarul….

-sa comunice obiectivele expertizei

-sa intrebe partile ce precizari au de facut in legatura cu obiectivele expertizei

-sa solicite documentele necesare pentru desfasurarea expertizei

-sa stabileasca locul de desfasurare a expertizei

-sa intocmeasca procesul verbal cu ocazia convocarii partilor

In comunicarea cu partile Maria trebuie sa respecte normele de comportament profesional si anume:

-independenta-  expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertize contabile este obligatoriu sa

fie independent fata de partile interesate in expertiza, evitand orice situatie care ar presupune o lipsa

de independenta sau o constrangere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea.

-competenta- presupune detinerea de catre expertul contabil a cunostintelor necesare domeniului la

care se refera expertiza contabila.

-calitatea expertizei-presupune modul prin care o expertiza contabila este realizata in termenii

solicitati si acceptati, cu constiiciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate de catre

profesionist si este utila celor care au solicitat-o.

-secretul profesional si confidentialitatea- trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor

dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de

informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica , cu exceptia cazului in care exista un drept sau

o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii.

-acceptarea expertizelor contabile-solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de

expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice. Totusi, expertul

contabil,inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatea

de a-si indeplini misiunea tinand seama in special de regulile de independenta si competenta.

– responsabilitatea efectuarii expertizelor-expertul contabil trebuie sa fie constient atît de

insemnatatea sarcinii primite din partea organelor indreptatite sa dispuna efectuarea expertizei sau

asumate prin contract cat si de faptul ca poarta raspunderea efectuarii expertizei in cel mai inalt grad

de profesionalism.

 

 

21 (13). Ce lucrari poate executa un expert contabil?

Raspuns:

Expertii contabili pot executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:

1) tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si semneaza situatiile financiare

2) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii

3) efectueaza analize economico – financiare si evaluari patrimoniale

4) efectueaza exepertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori

juridice in conditiile prevazute de lege

5) executa alte lucrari cu caracter financiar – contabil de organizare administrativa si informatica

6) indeplineste potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile

comerciale

7) acorda asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea societatilor

comerciale

8) efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care presupun cunostinte de

contabilitate

Persoanele fizice si juridice care au calitatea de EC pot efectua activitatile de audit financiar si

consultant fiscala cu respectarea reglementarilor specifice acestor activitati.

 

22 (17). Solicitarea deinlocuire a unui expert contabil numit sa efectueze o expertiza judiciara este

acceptata de organul care a dispus expetiza:

1. a) da,in orice situatie considerata de expertulin cauza ca este justificata;

2. b) da, dar numai pentru motive temeinice acceptate de instanta;

3. c) da, daca expertul contabil este planificatin concediu.

Raspuns:b

[ads2]

 

Categoria IV – Evaluareaintreprinderilor

 

23 (4). Se cunosc urmatoarele date din bilantul contabil al uneiintreprinderi pe care-l vom folosi

pentru a determina diferitele valori patrimoniale:

Nr.

crt

.

Posturile

Sol

d la

N0

1. Imobilizari necorporale 17.000

2. Imobilizari corporale 2.295.642

3. Imobilizari financiare 32.960

I. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (1+2+3) 2.345.602

4. Stocuri si productiein curs de executie 603.178

5. Alte active circulante (creante, casa si bancain lei) 943.300

II. ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (4+5) 1.546.478

III.DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa

DE PaNa LA UN AN1.224.052

IV.DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa

MAI MARE DE UN AN500.400

V. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 47.680

6. Capital 2.000.000

7. Rezerve 119.948

8. Rezultatul exercitiului financiar 295.904

9. Repartizarea profitului 295.904

VI. TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9) 2.119.948

VII

.TOTAL CAPITALURI 2.119.948

 

            Pentru exercitiul financiar incheiat,in urma diagnosticului financiar, bilantul sufera

urmatoarele corectii:

la terenuri s-a constatat o supraevaluarein suma de 200.000 lei;

constructiile trebuie reevaluatein plus cu 600.000 lei;

amortizarea imobilizarilor corporale a fost supraevaluata cu 60.000 lei;

materii primein valoare de 10.000 lei au devenit inutilizabile din cauza

degradarii;

în productia neterminata esteinregistrata suma de 20.000 lei care reprezinta

cheltuielile unei comenzi sistate datorita faptului ca un beneficiar a reziliat,in

mod unilateral, contractul respectiv;

avem o creantain valoare de 7.000 lei, mai veche de 6 luni si care prezinta un

risc de neîncasare de 30%.

Sa se determine ACTIVUL NET CORECTAT.

 

Raspuns:

 

Activului net corectat se obtine prin reevaluarea activului net contabil, transformand valorile contabile

in valori economice si corectand anomaliile contabile constatate.

 

Formula de calcul este:

 

ANC = ACC – DC

 

unde ANC= activul net corectat, ACC= activul contabil corectat, DC=datorii totale contabile

corectate.

 

 

Imobilizari corporale=2295642-200000+600000+60000=2755642

Stocuri=603178-10000-20000=573178

Alte active circulante=943300-2100=941200

1. Imobilizari necorporale 17.000

2. Imobilizari corporale 2755642

3. Imobilizari financiare 32.960

I. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (1+2+3) 2805602

4. Stocuri si productiein curs de executie 573178

5. Alte active circulante (creante, casa si bancain lei) 941200

II. ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (4+5) 1514378

III.DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa DE PaNa LA UN

AN1.224.052

IV.DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa MAI MARE DE

UN AN500.400

V. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 47680

6. Capital 2.000.000

7. Rezerve 119.948

8. Rezultatul exercitiului financiar 295.904

9. Repartizarea profitului 295.904

VI. TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9) 2.119.948

VII

.TOTAL CAPITALURI 2.119.948

 

ACC=2805602+1514378=4319980

DC=1224052+500400=1724452

ANC=4319980-1724452=2595528

 

24 (40). Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?

Raspuns:

 

Valoarea de rentabilitate (profitabilitate) (Vr). Aceasta valoare are la baza capitalizarea (actualizarea)

veniturilor si constain corelarea profitului mediu cu un multiplicator (k), care reprezinta rata de

plasament a disponibilitatilor pe piata financiara.

K=1/i

Acest coeficient e inversul ratei de capitalizare si exprima numarul anilor de profituri nete pe care

cumparatorul e dator sa le plateasca.

În consecinta:

Vr = PN x K sau Vr = PN/i, unde:

Vr – valoarea de rentabilitate;

PN- profituri nete.

Valoarea de rentabilitate e direct proportionala cu capacitateaintreprinderii de a propune profit sau

capacitatea beneficiara (CB) si invers proportionala cu rata de plasament a disponibilitatilor pe piata

financiara.

Dacain operatiunea de evaluare se practica o rentabilitate sub nivelul ratei de actualizare, aceasta

situatie ein favoarea cumparatorului.

Valoarea de rentabilitate limitata se bazeaza pe actualizarea profiturilor anuale viitoare limitate la un

numar de ani.

Valoarea de rentabilitate continua, conform acestui procedeu se considera valoareaintreprinderii

data de profitul mediu anual previzionat, la care se adauga valoarea de rentabilitate.

 

[ads2]

 

Categoria V – Fuziuni si divizari deintreprinderi

 

25 (36). Doua societati comerciale A si B care nu au participatii reciproce fuzioneaza. Se cunosc

urmatoarele date: prima de fuziune 14.000 lei; societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii

30.000 lei. Societatea A: numarul de actiuni 25.000 de titluri, valoarea nominala 20 lei/actiune,

plusvaloarea din reevaluarea imobilizarilor 25.000 lei.

Care este marimea rezervelor societatii A.

 

Raspuns:

 

A B

Capital social 80.000.000 lei Active diverse

+ Rezerve x – Datorii

+Plusvaloare din

reevaluarea imobilizarilor10.000.000 lei Activ net contabil

Activ net contabil 90.000.000 lei + x lei

Nr. actiuni 10.000 actiuni

VMCA  (1) 10.000 lei / actiune

(1) La societatea Ain urma fuziunii:

Capitalul propriu creste cu 28.000.000 lei

–

Capitalul social creste cu nr. actiuni emise (y) x

8.000 lei/actiune (valoarea nominala a unei actiuni

A)

y actiuni × 8.000 lei/actiune 

lei

= Prima de fuziune 5.600.000 lei

Prin rezolvarea ecuatiei: 28.000.000 lei – y actiuni × 8.000 lei/actiune = 5.600.000 lei se obtine

numarul de actiuni ce trebuie emise, respectiv 2.800 actiuni

Numar de actiuni ce trebuie emise =  = 2.800 actiuni, deci VMCA = 10.000 lei/actiune

VMCA = 10.000 lei/actiune= , de unde x = 10.000.000 lei

       

Categoria VI – Administrarea si lichidareaintreprinderilor

 

26 (7). Prin cerereainregistrata la Tribunalul Suceava, creditoarea A.N.A.F. Bucuresti, prin D.R.V.

Iasi, a solicitat deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC „A.C.” SRL Campulung

Moldovenesc pentru o creanta de 62.886 lei, stabilita potrivit actelor constatatoare nr. 504 si

506/2001.

Prin Sentinta nr. 333 din 29.05.2007, Tribunalul Suceava a respins cererea, retinand ca cele doua

creante prezentate de creditor nu satisfac cerinta de a fi exigibile fata de prevederile Ordonantei

Guvernului nr. 92/2003, republicata.

impotriva sentintei a declarat recurs creditoarea, aratand ca a comunicat debitoarei titlurile executorii

la sediul declarat, acestea fiind primite si semnate de patron la data de 13.10.2001, astfelincat

creanta satisface conditia de a fi exigibila.

Întrebare:

Analizati temeinicia cererii de recurs formulata de reclamanta . Argumentati.

 

Raspuns:

Recursul a fost apreciatintemeiat si admis pentru urmatoarele considerente:

Creantelein baza carora creditoarea D.R.V. a solicitat deschiderea procedurii insolventei sunt datorii 

stabilite printr-un act constatator .

Acest act constatator este titlu executoriu din chiar momentul emiterii, dispozitiile Codului de

procedura fiscala invocate de judecatorul sindic neavand asadar aplicarein cauza.

În consecinta, legand exigibilitatea unei datorii  de prevederile general invocate ale Codului de

procedura fiscala, judecatorul sindic a facut o gresita aplicare a legii, motiv de recurs prevazut de

art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

Ca urmare, constatandindeplinite conditiile stabilite de lege pentru deschiderea procedurii

insolventei, curtea a admis recursul si a modificat hotararea,in sensul admiterii cererii creditoarei, a

dispus deschiderea procedurii insolventei fata de debitoare si a trimis cauza judecatorului sindic

pentru continuarea procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006.

 

 

 

27 (6). Ce este si ce vrea antreprenorul client , conform prevederilor legale dar si a celor

profesionale cuprinse in standardului profesional nr. 39 emis de CECCAR ?

 

Raspuns:

Antreprenorul trebuie sa-si identifice priceperea si saisi stabileasca criteriilein legatura cu

autoproiectul sau. Scopul este de a defini conditiile trecerii de la statutul de om obisnuit la cel de sef

deintreprindere. Antreprenorul trebuie sa aiba:

o personalitate, a carei caracteristica principala constain posibilitatea de a se

adapta sau nu la calitatile care sunt necesare pentru a-si duce laindeplinire

autoproiectul;

un potential, adica o capacitate personala de actiune, de rezistenta fizica si

soliditate psihica, de ase face simpatizat, de a iesi dinincurcaturi etc., si care sa

fie suficienta sau nu pentru a face fata riscurilorinceputului si apoi

conduceriiintreprinderii;

cunostinte si competente tehnice, comerciale si de gestiune adaptate nevoilor

autoproiectului;

o experienta obtinuta din activitatile anterioare,in special profesionale; aceasta

poate fi un avantaj important, daca este potrivita autoproiectului. Este necesar

ca antreprenorul saisi determine propriile motivari si disponibilitati de energie si

timp pe care viitoareaintreprindere i le va solicita. Ar putea aparea situatii careii

perturba previziunile sale financiare antreprenorul avand reactii negative. Asa

dar, spre exemplu, o crestere brutala cu 30% a costurilor materiilor prime sau

situatii-evenimente careii cer:

sa renunte la trei repausuri saptamanal, pentru a definitiva si formaliza anumite

oferte catre clienti;

sa isi anuleze concediile de odihna din vara, atunci cand constata realizarea a

jumatate din cifra de afaceri preconizata in lunile iulie si august;

sa convinga,intr-o saptamana, o alta banca sa-ti deschida un cont cu

„descoperire de cont” (over draft) atunci cand banca la care are deschise

conturile intreprinderii sale ii refuza aceasta operatie;

sa hotarasca mutarea activitatilor intreprinderii,intrucat prin aceasta ar realiza o

economie de „n%” a cheltuielilor de transport si ar salva astfelintreprinderea de

la lipsurile financiare ale ultimelor sase luni. Aceasta metoda, sa spunem „test

mental” este necesara pentru antreprenorul pus in dificultate care trebuie sa-si

puna toate intrebarile posibile privind obstacolele si dificultatile care ii pot

diminua initiativele, cautand sa obtina raspunsurile corecte la situatiile si

provocarile concrete. Este recomandat ca realizarea acestui test sa aiba loc cu

consultarea apropiatilor antreprenorului si cu ale celor interesati de autoproiectul

sau, opinia si adeziunea acestora putandu-i transforma optiunile si chiar modul

de viata familial

 

 

 

Categoria VII – Studii de fezabilitate

 

28 (23). Unul din indicatorii   utilizati  in   evaluarea   traditionala   a   proiectelor   investitionale   este

rentabilitatea medie. Care este modul de calcul si continutul indicatorului?

 

Raspuns:

Rentabilitatea medie = Profit mediu anual /Investitie medie anuala

Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.

Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de

rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de inregistrare pe piata.

 

29 (7).   De ce este nevoie de un plan de afaceri?

 

Raspuns:

Inaintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea fiecarui intreprinzator si

se dezvolta conform urmatoareloretape:

– la inceput a fost idea ta de afacere

– apoi din idee s-a nascut viziunea si misiunea

-au  fost  stabilite obiectivele si strategia intreprinderii

– si in final pentru a aplica strategia a fost redactat planul afacerii tale.

Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care poti conduce si controla,

procesul de demarare si de functionare ulterioara a afacerii tale. Pe de alta parte, planul de afacere

reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic. Un plan de afaceri

fundamentat si redactat bine transmite tuturor celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri strategici,

finantatori, actionari), ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de succes.

Intr-o economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest  lucru si te vor

percepe ca un actor pertinent al  mediului economic

 

 

Categoria VIII – Analiza diagnostic aintreprinderii

 

30 (62).  Sa se calculeze soldurile intermediare de gestiunein cazul societatii ale carei informatii

financiare sunt prezentate mai jos si sa se analizeze evolutia acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.)

Venituri din vanzarea marfurilor 0 1000

Productia vanduta 20000 22000

Productia imobilizata 0 1000

Cheltuieli cu materii prime 3000 4000

Costul marfurilor vandute 0 800

Cheltuieli salariale 7000 7800

Cheltuieli cu amortizarea 300 400

Cheltuieli cu chirii 1500 1500

Cheltuieli cu dobanzi 1400 1500

Impozit pe profit 1000 1000

 

Raspuns:

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul

de obtinere a rezultatului firmei(profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli

inregistrate.

Conform modelului continental de analiza acesti indicatori sunt:

-marja comerciala

-valoarea adaugata

-excedentul brut din exploatare

-rezultatul exploatarii

-rezultatul curent inaintea impozitarii

-rezultatul net al exercitiului

La  31,12,N

Marja comerciala (MC)=Venit din vanzarea mf-Costul mf vandute=0

Valoarea adaugata(VA)=MC+Productia vanduta+Productia imobilizata-Chelt cu chirii=

=0+20000+0-1500=18500

Excedentul brut din exploatare(EBE)=VA-chelt.de personal=18500-7000=11500

Rezultatul exploatarii(RE)=EBE-Chelt.cu amortizarea=11500-300=11200

Rezultatul curent inaintea impozitarii(RCII)=RE-chelt.cu dobanzile=11200-1400=9800

Rezultatul net al exercitiului (Rnet)=RCII-Impozit pe profit=9800-1000=8800

La 31,12,N+1

MC=1000-800=200

VA=200+22000+1000-1500=21700

EBE=21700-7800=13900

RE=13900-400=13500

RCII=13500-1500=12000

Rnet=12000-1000=11000

 

 

31 (33). Se cunosc urmatoarele informatii financiare referitoare la o societate comerciala ce activeazain

domeniul comertului cu amanuntul de bunuri de larg consum:

Indicator u.m.

Imobilizari 1500

Stocuri 500

Creante 100

Disponibilitati 100

Capitaluri proprii 700

Datorii financiare 500

Furnizori 500

Datorii salariale 300

Datorii fiscale si sociale 150

Credite de trezorerie 50

Cifra de afaceri 5000

 

Sa se calculeze si sa se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor dee activ si pasiv circulant

si viteza de rotatie a activului circulant net .

 

Raspuns:

Duratele de rotatie se determinant functie de cifra de afaceri astfel:

 

a)Duratele de rotatie ale activelor

 

-durata de rotatie a activului = ( activ:cifra de afaceri) x 365 de zile (se poate folosi si 360 de zile,

numar rotunjit);

 

-durata de rotatie a activelor circulante=(activecirculante:cifra de afaceri) x 365 de zile;

 

-durata de rotatie a stocurilor=(stoc: cifra de afaceri) x 365 de zile;

 

Pe aceasta formula se mai foloseste in locul valorii stocurilor de la sfarsitul anului, stocul mediu:

(stoc initial + stoc final):2

 

-durata de rotatie a creantelor (de exemplu, durata creditului clienti)= (clienti:cifra de afaceri) x 365

de zile;

 

De asemenea, atunci cand se cunosc valorile, la calculul indicatorului se tine cont de soldul mediu al

clientilor: (sold initial clienti + sold final clienti):2.

 

b)Duratele de rotatie ale datoriilor de exploatere (sau datoriilor pe termen scurt – datorii cu o

scadenta mai mica de un an):

 

-durata de rotatie a tuturor datoriilor (datorii:cifra de afaceri) x 365 de zile;

 

In exempul prezentat: fumizori + datorii salariale + datorii fiscale si sociale + credite de trezorerie

 

-durata de rotatie a datoriilor fata de fumizori: (fumizori : cifra de afaceri) x 365 de zile;

 

Activul circulant net = active circulante – datorii care ajung la scadenta intr-o perioada mai mica de

un an; daca valoarea este negativa (activele circulante sunt mai mici decat datoriile care ajung la

scadenta intr-o perioada mai mica de un an, indicatorul poarta denumirea de active curente nete).

Pentru exemplul prezentat; activul circulant net = stocurile (500) + creante (100) + disponibilitati

(100) – fumizori (500) – datorii salariale si fiscale (450) – credite de trezorerie (50) = – 300 (este

vorba de dalorie curenta neta).

 

Durata de rotatie a acesteia este = (300:5000) x 365 zile

 

c)in ceea ce priveste interpretarea acestor indicatori:

 

-viteza de rotatie a activelor totale trebuie sa fie mai mica de 182 de zile; adica este considerata

acceptabil numarul derotatii egal cu 2: nr. rotatii = cifra de afaceri : total activ

 

-intre durata unei rotatii a activelor circulante si a datoriilor pe terme scurt trebuie sa existe o

corelatie, in sensul ca durata de rotatie a activelor trebuie sa fie mai mica decat a a datoriilor,

datoriile de exploatare fiind o sursa de finantare care nu are un cost: bineinteles ca este vorba de

datorii care sunt platite in termenele normale.

 

-cel mai des, in practica, se compara durata cieditului clienti cu durata creditului fumizori, iar durata

credituluiclienti trebuie sa fie mai mica decat durat creditului furnizori.

 

-durata reditului clienti este analizata astfel: daca este mai mica de 30 zile este foarte bine, intre 30

zile si 60 de zile este bine, intre 60 zile si 90 de zile este satisfacator, maimare de 90 de zile

nesadisfacator.

 

[ads2]

 

Categoria IX – Fiscalitatea intreprinderii

 

32 (144). O societate comerciala, platitoare de impozit pe profit, obtinein perioada ianuarie-martie

venituri totale in suma de 125.000 lei, din care 65.000 lei sunt venituri din activitatea unui bar de

noapte. Cheltuielile totale efectuatein scopul realizarii veniturilor suntin suma de 80.000 lei, din care

30.000 lei au rezultat din activitatea de bar de noapte. Determinati impozitul pe profit.

 

Raspuns:

-calcul impozit profit rezultat din activitatea barului de noapte

Conditii:

1.impozit profit bar de noapte:16%x(65000-30000)=16%x35000=5600

2.Total venituri bar de noapte x 5%=65000×5%=3250

Rezulta un impozit pe profit pentru bar de noapte=5600 lei.

-calcul impozit pe profit rezultat din celelalte activitati

Impozit pe profit=16%x{(125000-65000)-(80000-30000)}=16%x10000=1600

Impozit total=5600+1600=7200

 

33 (216). A,inregistratain scop de TVAin Romania (art 153) livreaza bunuri catre B,inregistratain

scop de TVAin Romania (art 153), care la randul sau livreaza bunuri catre C,inregistratain scop de

TVAin Romania (art 153). Transportul se face de la sediul lui A din Romania la sediul lui C din

Romania. Analizati speta din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum

si obligatiile ce revin celor trei platitori de TVA.

 

Raspuns:

1.Tipul operatiunii:-livrari de bunuri conform art.128 alin 1 de la A la B si de la B la C.

-prestare servicii conform art.129 alin 1 pentru transport,daca transportul este efectuat de o firma

specializata.

2.Locul operatiunii:locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea acestora,deci

locul operatiunii este la firma A(cod fiscal art.132 alin.1 lit a).

3.Obligatiile platitorilor de tva:

-A emite factura livrare catre B si aviz de insotire a marfii pentru expedierea de la A la C si A este

obligat la colectarea TVA.

-B emite factura livrare catre C si B este obligat la colectarea TVA.

-C isi deduce TVA.

-Firma care efectueaza transportul intocmeste documentele insotitoare de

transport(CMR,comanda,factura catre beneficiarul transportului).

 

34 (179). O societate comerciala la data de 31 decembrie a anului precedent a realizat urmatoarele

venituri:

-din vanzarea produselor finite 160.000 lei;

– din vanzarea marfurilor 90.000 lei;

-din subventii de exploatare 40.000 lei;

-din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare 16.000 lei;

-curs euro la data de 31 decembrie 4,4287 lei/euro.

Determinati daca societatea poate sa optezein continuare pentru impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor

 

Raspuns:

Baza de impozitare=Total venituri-venituri din subv.de exploatare-venituri din provizioane si ajustari

pt depreciere sau pierdere de valoare=

=(160000+90000+40000+16000)-40000-16000=169000:4,4287=38160,18 euro<65000 euro,deci

poate sa opteze in continuare pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

 

[ads2]

 

Categoria X – Organizarea auditului intern si controlul intern

 

35 (95). Cum se realizeaza promovarea eficacitatii exploatarii?

 

Raspuns:

Buna aplicare a dispozitiilor intrepriderii si toate aspectele operationale ce conduc la promovarea si

asigurarea eficacitatii activitatilor intreprinderii sunt o garantie a continuitatii exploatarii, ceea ce are

o influenta directa asupra conturilor anuale.

Prin modalitatea sa de conceptie si organizare, controlul intern permite obtinerea asigurarii ca:

-toate operatiunile miscarilor patrimoniale ale intreprinderii care fac obiectul unei inregistrari

contabile sunt inregistrate;

-toate inregistrarile contabile transpun corect operatii reale;

-toate activele intreprinderii sunt protejate;

-aceeasi operatie este totdeauna transpusa dupa aceeasi metoda de inregistrare;

-toate documentele justificative elaborate de intreprindere pentru consemnarea operatiunilor sale

patrimoniale intrunesc conditiile cerute elementelor probante

– toate operatiile sunt executate in conformitate cu dispozitiile intreprinderii.

 

36 (89). Care sunt obiectivele controlului intern?

Raspuns:

1. Protejarea activelor intreprinderii

2. Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;

3. Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;

4. Promovarea eficacitatii exploatarii;

 

37 (54). Care sunt etapele de derulare a misiunilor de asigura procedurilor specifice si elaborarea

documentelor

Raspuns:

-Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura

activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din care face parte, structurile

intreprinderii, organizarea generale a intreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale,

organizarea contabilitatii, practicile contabile utilizate;

-Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie,

distributie, aprovizionari, precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta

riscuri de erori.

-Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate

toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si

presupune: alegerea membrilor echipei, repartizarea lucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor

realizate de auditorul intern al intreprinderii, coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la

societatea mama, solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice

alte domenii, caledarul sedintelor AGA si CA, termenul de depunere al raportului.

-Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor

participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul

misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de

timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. Altfel spus programul de munca este

o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune), in vederea asigurarii

indeplinirii acestuia din urma.

 

38 (23). Prezentati si delimitati functia de control intern de activitatea de audit intern

Raspuns:

Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea

profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii

unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de

conducerea intreprinderii (entitatii).

Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in

aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii,in masura posibilului, a unei gestionari

riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea

activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitateainregistrarilor

contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.

Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui participa intreg

personalul entitatii respective.

Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a

procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte

care fac parte din structura si sistemul de control intern al acelei entitatii. El poate fi realizat si de

firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare).

[ads2]

 

Categoria XII – Doctrina si deontologia profesiei contabile

39 (55)in ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat, dintre contabilul

autorizat si contabilul salariat?

Raspuns:

Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate,

în conditiile O.G. nr.65/1994, avand competenta profesionala de a  verifica si de a aprecia modul de

organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate, de a supraveghea

gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit

sau pierdere.

Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist

salariat; economistul este subordonat unui sef ierarhic si executa atributiile specifice fisei postului

sau. De asemenei, economistul este specializat in multe domenii: financiar-contabil.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar-contabile, independent fata

de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un salariu, ci un ONORARIU

prevazut prin contractul incheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile O.G. nr.65/1994 si

are capacitatea de a tine contbilitatea si de a intocmi bilantul contabil.

Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o

entitate economica.

Contabilul salarizat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile ce ii revin din fisa

individuala. Rareori,in cazul unei intreprinderi mari, mijlocii, executa toate lucrarile contbile. De

regula, este specializat pe un sector al contabilitatii.

Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putand

fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia.

Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de

intreprindere.

În schimb, economistul si contabilul, salariati, pierd cu greu postul sau in urma unor proceduri

anevoioase

 

40 (91) Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili?

Raspuns:

Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de conduita pentru

profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre

profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune. Profesionistii contabili din Romania

actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati;

scopul de baza al Codului, trebuie insa intotdeauna respectat.

Codul Etic  este structuratin 3 parti, si anume:

Partea A – Aplicabila tuturor profesionistilor contabili;

Partea A stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si

ofera un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual ofera indrumari

legate de principiile fundamentale de etica. Profesionistilor contabili li se cere sa aplice acest cadru

conceptual in identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale,in

evaluarea importantei lor si, daca aceste amenintari sunt altfel decat in mod clar nesemnificative sa

aplice masuri de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel incat sa nu fie

compromisa conformitatea cu principiile fundamentale.

Partea B – Aplicabila profesionistilor contabili independenti

Partea C – Aplicabila profesionistilor contabili angajati.

Partile B si C ilustreaza modul in care Cadrul conceptual trebuie aplicat in situatii specifice. Ele ofera

exemple de masuri de protectie care ar putea fi adecvate pentru a solutiona amenintarile la adresa

conformitatii cu principiile fundamentale si, de asemenea, ofera exemple de situatii in care nu sunt

disponibile masuri de protectie pentru a solutiona amenintarile si,in consecinta, activitatea sau relatia

care genereaza amenintarile trebuie evitata.

În detaliu, structura si partile componente ale noului Cod etic national al profesionistilor contabili se

prezinta astfel::

Anexa 1  –  Introducere explicativa

Anexa 2  –  Declaratia Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. privind punerea in aplicare si insusirea

cerintelor etice

PARTEA A  –  APLICAREA GENERALA  A CODULUI

Sectiunea 100  Introducere si principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual

Sectiunea 110  Integritate

Sectiunea 120  Obiectivitate

Sectiunea 130  Competenta profesionala si prudenta

Sectiunea 140  Confidentialitatea

Sectiunea 150  Comportamentul profesional

PARTEA B  –  PROFESIONISTII CONTABILI INDEPENDENTI

Sectiunea 200  Introducere

Sectiunea 210  Acceptarea unui client

Sectiunea 220  Conflicte de interese

Sectiunea 230  Opinii suplimentare

Sectiunea 240  Onorarii si alte tipuri de remuneratii

Sectiunea 250  Marketingul serviciilor profesionale

Sectiunea 260  Cadouri si ospitalitate

Sectiunea 280  Obiectivitate

Sectiunea 290  Independenta – misiuni de audit  si certificare

PARTEA C  –  PROFESIONISTI CONTABILI ANGAJATI

Sectiunea 300  Introducere

Sectiunea 310  Conflicte potentiale

Sectiunea 320  Intocmirea si raportarea informatiilor

Sectiunea 330  Luarea de masuri in cunostinta de cauza

Sectiunea 340  Interese  financiare

Sectiunea 350  Stimulente . Acceptarea si emiterea de oferte