Rezolvari Ceccar

78
Alb Roxana Ioana Expert contabil An I, semestrul II Analiza diagnostic a intreprinderii 1 (71). Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informațiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartiția valorii adăugate pe destinații. Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 20000 Producția vândută 30000 Producția stocată 1000 Producția imobilizată 200 Cheltuieli cu mărfurile 15000 Cheltuieli cu materii prime 15000 Cheltuieli salariale 12000 Cheltuieli cu amortizarea 3000

description

rezolvari ceccar

Transcript of Rezolvari Ceccar

Page 1: Rezolvari Ceccar

Alb Roxana Ioana

Expert contabil

An I, semestrul II

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (71).  Să se  calculeze  marja  comercială şi  valoarea  adăugată generate  de societatea  X  despre  care  se  cunosc  informațiile  financiare  din  tabelul   de mai  jos  şi  să se  analizeze  repartiția  valorii  adăugate  pe  destinații.  

Indicator   u.m.  

Venituri  din  vânzarea  mărfurilor   20000  

Producția  vândută   30000  

Producția  stocată  1000  

Producția  imobilizată  200  

Cheltuieli  cu  mărfurile   15000  

Cheltuieli  cu  materii  prime   15000  

Cheltuieli  salariale   12000  

Cheltuieli  cu  amortizarea   3000  

Cheltuieli  cu  chirii   1500  

Cheltuieli  cu  dobânzi   1400  

Impozit  pe  profit   1000  

Page 2: Rezolvari Ceccar

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).

Marja comerciala = 20000-15000=5000

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):

- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);

- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;

- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);

- alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000+1500+1400 = 17900 lei

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000+200 =31200 lei

Page 3: Rezolvari Ceccar

Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -17900 =18300lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.

Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua

Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.

Page 4: Rezolvari Ceccar

Audit

2 (100). Cazuri de dezacord cu conducerea întreprinderii-client.

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabilă pe care conducerea întreprinderii refuză să o corecteze. Acest dezacord poate fi important şi să influenţeze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:

- insuficienţa provizioanelor pentru deprecierile de stocuri şi creanţe;

- stocuri supraevaluate sau subevaluate datorita unor erori în calculul costurilor producţiei sau în determinarea mărimii stocului (cantităţilor)

- nerespectarea principiului independenţei exerciţiului;

- neluarea în considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirmă o situaţie existentă la data închiderii exerciţiului;

- neluarea în considerare a principiului prudenţei prin supraevaluarea activelor;

- erori în clasarea terţilor (clienţi incerţi menţinuţi ca clienţi obisnuiţi).

Auditorul certifică “cu rezervă” atunci când iregularitatea este semnificativă, dar importanţa ei nu este suficientă pentru a considera că situatiile finciarean nu sunt corecte şi sincere şi că nu dau o imagine fidelă asupra poziţiei şi situaţiei financiare precum şi rezultatului exerciţiului.

Oricare ar fi natura neregularităţilor, auditorul îşi prezintă în raport opinia, precizănd:

- natura dezacordului;

- postul şi suma respectivă;

- influenţa asupra rezultatului net

Page 5: Rezolvari Ceccar

3 (101). Conţinutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie sa contina:

-   relatia contractuala de executare a misiunii de audit;

-   observatiile reiesite din diverse verificari;

-   informatiile a caror mentiune în raport este prevazuta expres de lege;

-   oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii;

-   mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie sa rezulte în mod clar:

-   mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;

-   descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;

-   situatiile care fac sa apara incertitudini;

-   natura si locul observatiilor în raport.

4 (102). Rolul raportului de audit.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baza). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise si în cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baza.

Page 6: Rezolvari Ceccar

Raportul de audit are un triplu rol:

-   instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;

-   instrument de confirmare a încrederii publicului si actionarilor în situatiilor financiare prezentate de o entitate;

-   instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate.

Raspunderea conducerii entitatii auditate se refera la întocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Responsabilitatile auditorului sunt de trei naturi:

·  responsabilitatea de baza; pentru opinia sa în legatura cu situatiile financiare auditate;

·  responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita tehnici si proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baza; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca, de exemplu, raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi);

·  responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: rezulta din texte de legi si alte reglementari, pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baza; presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrata în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementari specifice (piata de capital, banci, asigurari etc.) sau raportul asupra controlului intern.

Page 7: Rezolvari Ceccar

5 (103). Rolul şi conţinutul notei de sinteză.

Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitva asupra situatiilor financiare, este util sa-si stabileasca o "nota de sinteza" care recapituleaza toate punctele importante ale lucrarii, care pot avea o incidenta asupra deciziei finale.

Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune:

-   o referire la foaia de lucru în care punctul retinut ca important este dezvoltat;

-   o descriere sumara a punctului respectiv;

-   pozitia auditorului (punctul sau de vedere).

Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si în special la:

-   problemele tehnice întâlnite si maniera în care au fost rezolvate;

-   punctele în suspensie care necesita primirea unei informatii complementare;

-   domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului;

-   o lista a modificarilor propuse, evidentiindu-le pe cele care au fost contabilizate si separat pe cele care înca nu au fost acceptate de întreprindere.

Poate fi utila, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viata întreprinderii în timpul exercitiului ca, de exemplu:

-   evolutia principalelor elemente din situatiile financiare;

-   produse (activitati) noi;

-   schimbari în strategia întreprinderii.

Page 8: Rezolvari Ceccar

6 (41). Marja netă a dobânzii la o bancă se calculează ca un raport între:

a) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi active totale minus active nevalorificate;

b) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi venituri bancare;

c) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi totalul activelor bancare (bilanţiere şi nebilanţiere).

Raspuns:

a) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi active totale minus active nevalorificate;

Marja netă din dobânzi (rata veniturilor din dobânzi Rvd sau Rrd) este un indicator de performanta si se calculeaza ca raport intre venitul net din dobânzi (diferenţa dintre dobânzi încasate şi dobânzi plătite) şi activele valorificate, respectiv, activul bilantier minus suma urmatoarelor elemente de activ:

numerar; valoarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar; soldul conturilor de debitori si al celor de decontare; alte active.

Activele valorificate, ca noţiune, reprezintă diferenţa dintre totalul activului bilanţier şi suma următoarelor elemente de activ: casa, mijloace fixe, obiecte de inventar, decontări şi debitori, alte active, care însumate formează activele nevalorificate. Conceptele active valorificate şi active nevalorificate se referă la implicarea activului băncii în activitatea de acordare a creditelor.

O valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobânzi cât mai mare la acelaşi nivel al activelor exprimă o activitate profitabilă (colectare şi redistribuire de capital), deci un bun management al activelor şi pasivelor. De asemenea, o marjă netă din dobânzi ridicată poate fi obţinută pe seama angajării în activităţi riscante.

Page 9: Rezolvari Ceccar

Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobânzile (dependenţă de pasive volatile, pe termen scurt), dar şi o atitudine mai prudentă a băncii, care conduce la venituri din dobânzi mai mici.

Marja din dobânzi ridicată este caracteristică băncilor de detaliu (retail), care au o largă reţea de sucursale, filiale, agenţii în teritoriu, ce îşi procură resursele la un preţ scăzut, în timp ce băncile cu ridicata (banca centrală) au o marjă mai scăzută datorită unui cost al procurării fondurilor mai ridicate.

7 (42). Ce rol are raportul de audit asupra situaţiilor financiare ale unei bănci:

a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilităţilor şi instrument de confirmare a încrederii în situaţiile financiare prezentate;

b) instrument de garantare a fidelităţii situaţiilor financiare în faţa publicului;

c) instrument de raportare prevăzut prin contractul de prestări de servicii.

Raspuns:

a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilităţilor şi instrument de confirmare a încrederii în situaţiile financiare prezentate;

Prin continutul sau, raportul de audit financiar poate dobandi un atribut aparte, acela de document de fundamentare financiara pentru admiterea la cotare.

Scopul raportului de audit asupra situatiilor financiare, conform Standardului de audit nr. 700 ( I.S.A. 700 «  The auditor’s Report on Financial Statements ») este de a prezenta clar, concis si sintetic concluziile auditorului cu privire la situatiile financiare, respectarea principiilor si normelor de reflectare contabila a tuturor operatiunilor patrimoniale si extrapatrimoniale prezentate in bilant si in afara bilantului, in contul de profit si pierdere, in anexa la bilant.

Page 10: Rezolvari Ceccar

8 (43). Ţinerea corectă şi la zi a registrelor contabile ale băncii; aceasta reprezintă pentru auditor:

a) o responsabilitate de bază;

b) o responsabilitate secundară;

c) o responsabilitate adiţională.

Raspuns:

b) o responsabilitate secundară;

“ Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii... revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului” Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii nr. 82/1992

Răspunderea conducerii entităţii auditate se referă la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:

responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate;

responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă

din texte de legi, reglementări diverse sau norme ale organismului

profesional; nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite

pentru misiunea de audit de bază; nu presupune exprimarea unei opinii

distincte (opinia este implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligaţia

legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi);

-responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din

texte de legi şi alte reglementări, pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt

obligatorii pentru misiunea de bază; presupun exprimarea în mod explicit a unei

opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în

Page 11: Rezolvari Ceccar

raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu

unele reglementări specifice (piaţa de capital, bănci, asigurări etc.) sau raportul

asupra controlului intern.

9 (44). În cazul unei opinii fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii, acesta se situează:

a) înaintea paragrafului de opinie;

b) după paragraful de opinie;

c) într-o notă anexă la raportul de audit.

Raspuns:

b) după paragraful de opinie;

În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de observaţii al cărui obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.

Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează opinia auditorului; paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.

Contabilitate

Page 12: Rezolvari Ceccar

10.SC GAMA SA inregistreaza factura nr. 1101 primita de la intreprinderea de transport local, pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca in valoare de 300 lei, TVA 24%.

inregistrarea transportului la unitate si de la locul de munca

% = 5311 372

624 300

4426 72

11. Consumul de bilete si tichete de calatorie cu transportul de persoane, pe

luna curenta este de 150 lei.

624 = 5323 150

12.SC CRISUL SA vinde in numerar marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul de 5000 lei, tva inclus in pret.

vanzarea marfurilor in numerar

Page 13: Rezolvari Ceccar

5311 = % 5000

707 3800

4427 1200

13. Se incaseaza in numerar suma de 200 lei, tva 24%, reprezentand venituri obtinute de SC TURIST SA din transportul de persoane, pe luna curenta.

incasarea sumei

5311 = % 248

704 200

4427 48

14.Se vinde la bursa un pachet de actiuni, valoarea nominala fiind de 600 lei, iar pretul de vanzare de 650 lei.

vanzarea actiunilor la bursa

5121 = % 650

503 600

7642 50

Page 14: Rezolvari Ceccar

15. SC BETA SA acorda un imprumut pe termend e 5 ani, in valoare de 10.000 lei, cu o dabanda de 20% pe an. Sa se inregistreze dobanda in primul an.

acordarea imprumutului

2672 = 5121 10.000

dobanda in primul an

2678 = 763 2000

16. Se vand obligatiuni, la pretul pietei de 1000 lei, valoarea de rambursare

850 lei.

vanzare de obligatiuni

5121 = % 1000

506 850

7642 150

Page 15: Rezolvari Ceccar

17. SC AVANTUL SA trimite spre prelucrare 90 m tesaturi a 20 lei/m , in valoare de 1800 lei.In urma prelucrarii se obtin 300 halate. Furnizorul a facturat o manopera de 25 lei/bucata, tva 24%, iar cheltuielile de transport dus-intors sunt de 80 lei, tva 24%, care s-au achitat in numerar.

Costul de achizitie al halatelor.

costul de achizitie al halatelor

1800 + 300 x 25 + 80 = 9380

manopera

300 x 25 lei/buc = 7500

7500 x 24% = 1800

cheltuieli de transport 80 lei

80 x 24% = 19.2 lei

total cheltuieli= 7500 + 80 = 7580

total tva = 1800 + 19.2 = 1819.2

total plata 7580 + 1819.2 = 9399.2

trimiterea materialelor la prelucrare

351 = 301 1800

aducerea halatelor

303 = 351 1800

Page 16: Rezolvari Ceccar

18. SC GAMA SA vinde marfuri, factura cuprinzand 100 bucx 6 lei/ buc = 600 lei, TVA 24%.

Ambalajele care insotesc marfa : 100 bucx 0.15 lei/buc=15 lei, se expediaza pw baza avizului de insotire. La termenul prevazut clientul restituie 90 bucati ambalaje.Se factureaza ambalajele nerestituite.

vanzare marfuri

4111 = % 744

707 600

4427 144

expedierea ambalajelor

358 = 381 15

primirea ambalajelor

381 = 358 13.5

facturarea ambalajelor nerestituite

4111 = % 1.86

708 1,5

4427 0,36

Page 17: Rezolvari Ceccar

descarcarea gestiunii

608 = 358 1,5

19.SC OMEGA SA inregistreaza un prejudiciu cauzat prin efractie de catre autori necunoscuti in valoare de 12.000 lei , adaos comercial 20%, tva 24%.

Dupa expirarea termenului de prescriptie ( 3 ani), daca prejudiciu nu a fost recuperat, se va scadea creanta fata de debitorii diversi , dupa care se va inregistra in contul in afara bilantului 8034 – Debitori scosi din activ si urmariti in continuare.

inregistrarea lipsei

% = 371 17.856

473 12.000

378 2.400

4428 3.456

imputarea lipsei

461 = % 17.856

7588 14.400

4427 3.456

Page 18: Rezolvari Ceccar

nerecuperarea lipsei

654 = 461 17.856

inregistrarea in contul in afara bilantului 8034

8034 = 17.856

20. La începutul exerciţiului N, s-a dat în funcţiune un utilaj în valoare de 20.000 u.m. În anul N, amortizarea contabilã a fost de 2.000 u.m., iar amortizarea fiscalã, de 2.800 u.m. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N: 16%. Pânã la închiderea exerciţiului N nu au apãrut reglementãri privind modificarea cotei de impozit pentru exerciţiul viitor.

Sã se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.

Valoarea contabila a activului la 31.12.N = 20.000 u.m. - 2.000 u.m. 18.000 u.m.

Baza de impozitare a activului la 31.12.N = 20.000 u.m. - 2.800 u.m. 17.200 u.m.

Diferenta temporara impozabila = 18.000 u.m. - 17.200 u.m. 800 u.m.

Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N: 16% x 800 u.m. = 128 u.m.

21. La 31.12.N, societatea are o datorie privind dobânzile de plãtit de 1.000 u.m. Presupunem cã din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciţiul financiar în care genereazã fluxuri de trezorerie. În decembrie N, a apãrut o reglementare conform cãreia, începând cu 01.01.N+1, cota de impozit pe profit va creşte de la 30% la 35%.

Page 19: Rezolvari Ceccar

Sã se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N, în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.

Valoarea contabila a datoriei l .000 u.m.

Baza de impozitare a datoriei 0 u.m.

Diferenta temporara deductibila l .000 u.m.

Activul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N: 35% x 1.000u.m. = 350u.m.

22 (758). O întreprindere româneascã a cumpãrat de la un furnizor strãin, la 25 octombrie N, mãrfuri în valoare de 50.000 euro. Decontarea contravalorii mãrfurilor a fost efectuatã la 25 ianuarie N+1. Întreprinderea îşi închide conturile sale la 31 decembrie N.

Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evoluţie:

– la 25 octombrie N: 3 lei;

– la 31 decembrie N: 2,9 lei;

– la 25 ianuarie N+1: 3,2 lei.

Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãţii româneşti.

 la 25 octombrie N, cumpărarea stocului de mărfuri (50.000 euro x3 lei/euro):   

   371               =             401          150.000 lei

    la 31 decembrie N, datoria faţă de furnizori este de 50.000 euro x 2,9 lei/euro = 145.000 lei şi recunoaşterea câştigului din diferenţe de curs (50.000 euro x 0,1 lei/euro):

     401       =             765          5.000 lei

Page 20: Rezolvari Ceccar

 la 25 ianuarie N+l, plata furnizorului (50.000 euro x 3,2 lei/euro) şi recunoaşterea unei pierderi din diferenţe de curs (50.000 euro x 0,3 lei/ euro):

%                                      =                              512                     160.000 lei

401                                                              145.000 lei665                                                                                                   15.000 lei

23 (759). La 1 septembrie N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de 2.000.000 franci filialei sale elveţiene F. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanţãri permanente. Cursul monedei elveţiene a suportat urmãtoarea evoluţie:

– la 1 septembrie N: 3 lei/franc;

– la 31 decembrie N: 3,1 lei/franc.

Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãţii M la 1 septembrie şi la 31 decembrie N.

 la l septembrie N, acordarea împrumutului (2.000.000 franci x 3 lei/franc):                 167             =            5121    6.000.000 lei                                               

   la 31 decembrie N, creanţele sunt de 2.000.000 franci x 3,1 lei/franc = 6.200.000 lei si recunoaşterea diferenţelor de curs (2.000.000 franci x O,l lei/franc):

           167                 =               765      200.000 lei

Page 21: Rezolvari Ceccar

24 (810). Care sunt condiţiile şi aspectele metodologice esenţiale privind efectuarea compensãrii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere, potrivit normelor în domeniu?

La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni, se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)    existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;

b)   diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi  perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune.La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere ajustările pentru

depreciere constatate.Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile

constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri. Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile decompensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori, respectiv de către ordonatorii de credite. Aceste liste sunt de uz intern, fiind numai la dispoziţia administratorului unităţii, respectiv a ordonatorilor de credite. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate, în cazul în care cantităţilesorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eli-minarea din calcul a diferenţei în plus. Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordinea crescândă.în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescândă.

Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scăză-mintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus.

Page 22: Rezolvari Ceccar

în această situaţie, cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus, cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte valori materiale admise în compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe.

Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru unitate, se recuperează de la persoanele vinovate, în conformitate cu dispoziţiile legale. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat, ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora. De asemenea, normele de scăzăminte nu se aplică automat, aceste normefiind considerate limite maxime.

Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire, aşa cum a fost definită în normele în vigoare. Ajustările constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate şi pentru riscurile şi cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal, cu excepţiacelor prevăzute în reglementările legale în vigoare. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidenţa tehnico-operativă, cât şi în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere.

Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil, ale cărui posturi, în conformitate cu art. 28 din Legea contabilităţii, trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului.Comisia de inventariere stabileşte caracterul plusurilor, lipsurilor şi deprecierilor constatate şi propune modul de regularizare a diferenţelor de inventariere. In cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracţiuni, se poate avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu plusurile constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:1.          să existe riscul de confuzie între costurile aceluiaşi bun material;2.          diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi  perioadă

de gestiune şi aceeaşi gestiune.

25 (811). Care sunt lucrãrile premergãtoare (preliminare) întocmirii situaţiilor financiare anuale?

1. intocmirea balanţei conturilor inainte de inventariere;2. Inventarierea generală a patrimoniului;3. Contabilitatea operaţiilor de regularizare, cuprinzand:

Page 23: Rezolvari Ceccar

a) diferenţele de inventar;b) amortizările;c) ajustările pentru deprecieri;d) provizioanele;e) diferenţele de curs valutar;f) delimitarea in timp a cheltuielilor şi veniturilor;4. Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderilor.

26 (856). În vederea achiziţionãrii unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaţii şi înregistrãri contabile, dupã cum urmeazã:

a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaţiei efectuate de furnizor de 20.000 lei;

b) recepţionarea bunurilor facturate de terţ, în care este consemnat preţul de vânzare de 21.000 lei, TVA 24%;

c) diminuarea obligaţiei faţã de furnizor cu avansul acordat anterior şi subscrierea unui bilet la ordin pentru diferenţa rãmasã;

d) decontarea la scadenţã a biletului la ordin subscris.

Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaţii?

a) Acordarea avansului pentru achizitia mobilierului:

%                            =                     5121  lei               2.480 lei

232                                     2.000 lei

4426                                                           480 lei

b) Receptia mobilierului:

%                            =                      404  26.040 lei

214                                                                              21.000 lei

 4426  5.040 lei

Page 24: Rezolvari Ceccar

c) Diminuarea obligatiei si subscrierea biletului la ordin:

404  =                   %                          26.040 lei

                        232  2.000 lei

4426  480 lei

405  23.560 lei

d) Decontarea biletului la ordin:

        405   =           5121          23.560 lei

27 (857). Cum se înregistreazã în contabilitate urmãtoarele operaţii efectuate ce privesc achiziţionarea de materii prime:

a) acordarea unui avans în numerar în valoare de 2.000 lei, TVA 24%;

b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializatã la tariful de 400 lei, TVA 24%;

c) recepţionarea materiilor prime având în vedere cã valoarea aferentã cantitãţii totale livrate este de 10.000 lei, iar furnizorul acordã un rabat pentru defecte de calitate de 2%;

d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenţei datorate furnizorului.

a) Acordarea avansului pentru achizitia de materii prime:

%                            =                     5121  2.480 lei

4091                                                                           2.000 lei

4426  480 lei

Page 25: Rezolvari Ceccar

b) Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializata:

%                            =                      401           496 lei

301                                                  400 lei

4426                                              96 lei

c) receptia materiilor prime:

Pret de cumparare   10.000 lei

Rabat 200 lei

 Net comercial      9.800 lei

Tva 2352

 Total factura    12.152 lei

%             =         401     12.152 lei

301                                                9.800 lei

4426                                           2.352 lei

d) Decontarea din acreditiv a diferentei datorate:

Total datorie = 496 lei + 12.152 lei = 12.648 lei

Diferenta de plata = 12.648 lei - 2.480 lei avans = 10.168 lei

Deschiderea acreditivului:

581    =   5121  10.168 lei

5411   =                       10.168 lei

Page 26: Rezolvari Ceccar

Plata :

401             =           %                   12.648 lei

                                  4091                   2.000 lei

4426                      480 lei

5411  10.168 lei

28 (915). Sã se stabileascã fluxurile de numerar pentru activitãţile de exploatare ale unei societãţi în condiţiile urmãtoare: rezultatul contabil înaintea impozitãrii şi a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, creşterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scãderea stocurilor de mãrfuri 300 lei, scãderea conturilor de creanţe clienţi 1.300 lei, creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit plãtit 1.000 lei.

Rezultatul contabil inaintea impozitării si a elementelor extraordinare 10.000

+ cheltuieli cu amortizarea 2000 - venituri din provizioane 500 -venituri din plasamente 300 - creşterea stocurilor de materii prime 1500 + scăderea stocurilor de mărfuri 300 + scăderea conturilor de creanţe clienţi 1300+ creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 - impozit pe profit plătit 1000 = 10.500

Page 27: Rezolvari Ceccar

Evaluarea intreprinderilor

29 (31). Diagnosticul comercial urmãreste determinarea:

a) raporturilor dintre întreprindere si mediul sãu exterior social–economic;

b) pietei si a locului ocupat de întreprindere pe aceastã piatã;

c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrãrilor executate de întreprindere.

Raspuns

b) pietei si a locului ocupat de intreprindere pe aceasta piata;

Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimarea pietei actuale si potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata. In cadrul diagnosticului comercial se recomanda a fi abordate urmatoarele aspecte esentiale: piata, produsele/serviciile, pretul, promovarea.

30 (47). Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

a) 43.500.000;

b) 18.500.000;

c) 28.500.000.

Raspuns

B 18.500.000

Page 28: Rezolvari Ceccar

ANC – reprezintă valoarea patrimonială a intreprinderii şi redă excedentul bunurilor şi creanţelor faţă de datoriile şi obligaţiile unităţii (pasivul exigibil).

ANC= Active corectate - Datorii corectate

= (imobilizari + stocuri + creante +disponibilitati) – obigatii nefinanciare

= 43.500.000 -25.000.000

= 18.500.000

Page 29: Rezolvari Ceccar

Expertize contabile

31 (22). Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile

O.G. nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia

modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de

contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica

legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de

cea a unui economist; economistul fiind subordonat unui şef ierarhic şi executând

atribuţiile specifice fişei postului său. De asemeni, economistul este specializat în

multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare,

financiar-contabil, etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-

contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru

lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat

cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobândit

această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine

contabilitatea şi de apregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare.

Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent,

nesalarizat de o entitate economică.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi

revin din fişa individuală a postului. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari,

Page 30: Rezolvari Ceccar

mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al

contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea

lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la

propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt

independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot

pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.

În schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul în urma

unor proceduri anevoioase.

- Este în discuţie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experţi

contabili sau de contabili autorizaţi;

- Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma

independenţei;

- Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajaţi în industrie,

comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a.;

- Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni

individuali, parteneri sau corporaţie) în industrie, comerţ, sectorul public,

învăţământ ş.a. şi este membru al unei orgnizaţii afiliate IFAC.

32 (17). Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale, cărora trebuie să li se supună

profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul

privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor

Page 31: Rezolvari Ceccar

autorizaţi din România (aprobat prin Hotărârea nr. 1/1995 a Conferinţei

Naţionale a Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi).Ele sunt:

- Integritate,

- Obiectivitate,

- Independenţă,

- Secretul profesional,

- Respectarea normelor tehnice şi profesionale,

- Competenţă profesională,

- Comportare deontologică.

33 (12). Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?

În activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară,

experţii contabili verificatori trebuie să urmărească dacă:

- în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate

prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;

- obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au

fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza;

- autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la

încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări

care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;

- autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al

profesioniştilot contabili.

De asemenea trebuie să analizeze opiniile separate sau rapoartele experţilor

contabili – consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi obiective ca în cazul raportului

de expertiză contabilă propriu-zisă.

Page 32: Rezolvari Ceccar

Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi Normele profesionale,

expertul contabil verificator solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să şi

le revadă, în funcţie de observaţiile făcute, procedând diferit:

a. dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, expertul contabil

verificator va aplica pe prima pagină a lucrărilor analizate ştampila

dreptunghiulară de verificare, va semna şi va aplica ştampila filialei.

b. Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu

sunt refăcute în spiritul observaţiilor expertului contabil verificator,

acesta trebuie să întocmească un referat cu constatările şi observaţiile

sale, pe care să-l ataşeze, în original, raportului de expertiză judiciară ce

urmează a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre

informarea şi decizia acestuia.

Page 33: Rezolvari Ceccar

Fiscalitate

34 (15). Cum se stabilesc plăţile anticipate de impozit în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor?

Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, au obligaţia ca în termen de 15 zile de la începerea activităţii, să înregistreze contractele de închiriere la organele fiscale în raza cărora îşi au domiciliul fiscal şi să depună formularul 220 „Declaraţia privind venitul estimat”.

În urma prelucrării acestei declaraţii, se emite Decizia de impunere pentru plăţi anticipate pentru anul ......., în baza căreia contribuabilii datorează plaţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, care se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal astfel: pe baza contractului încheiat între parţi prin aplicarea cotei forfetare de 25% sau pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

Excepţie! Pentru veniturile din arendare, nu se depune formularul 220 şi nu se  fac plăţi anticipate în cursul anului, iar impozitul anual se stabileşte pe baza  formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”. 

35 (10) O societate care comercializează fructe suportă o pierdere pe parcursul transportului de 5.000 lei din totalul cantității aprovizionate, în valoare de 42.000 lei. Diferența rămasă a fost vândută la un preț de 70.000 lei. Care este limita de perisabilitate?

 Inregistrarea pierderii

607 = 371  5.000 lei

Limita de perisabilităţi = 0,5% * 42.000 = 2.100 lei

Page 34: Rezolvari Ceccar

Perisabilităţi nedeductibile fiscal = 5.000 – 2.100 = 2.900 lei

TVA aferent = 24% * 2.900 = 696 lei

635 = 4427 696

Total cheltuieli nedeductibile = 2.900 + 696= 3.596 lei

36 (12). Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

Acciza specifica pentru alcool cu concentratie de 100% este de 750 lei.

20.000 sticle a 0.5l/sticla = 100hl

Cursul de schimb = 4.2655 lei/euro

Acciza = Concentratia alcoolica x Acciza specifica x Cursul de schimb x Cantitatea in hectolitri

Acciza = 93% x 750 x 4.2655 x 100 = 297.518,62 lei

Page 35: Rezolvari Ceccar

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

37 (20). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie.

Politicile contabile dezvoltate de catre persoana/persoanele care conduc contabilitatea societatii trebuie aprobate de administratori.

Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.

Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie.

Politicile contabile se elaboreaza avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate.

Politicile contabile se dezvolta de regula sub forma unui manual de politici contabile. Acesta este utilizat in mod curent de catre persoanele care conduc contabilitatea entitatii in vederea identificarii tratamentelor contabile prevazute pentru diferite tipuri de operatiuni. De asemenea, politicile contabile ale entitatii trebuie sa fie facute cunoscute utilizatorilor situatiilor financiare anuale pentru ca acestia sa poata identifica tratamentul contabilaplicat diverselor operatii si sa poata identifica modificarea politicilor contabile intervenite in cursul timpului.

Politicile contabile trebuie aplicate cu consecventa de la un exercitiu financiar la altul.

Schimbarea politicii contabile este permisa atunci cand se modifica legislatia in vigoare aplicabila sau la initiativa entitatii.

Page 36: Rezolvari Ceccar

Modificarea de politica contabila la initiativa entitatii poate fi determinata de contextul economico-financiar in care aceasta isi desfasoara activitatea, posibilitatea de a obtine informatii mai credibile si mai relevante.

In cazul modificarii unei politici contabile, se mentioneaza in notele explicative natura modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofera informatii mai relevante si credibile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii.

Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar.

Nu sunt permise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar.

Studiu de caz

Societatea Stilomob SRL, avand ca obiect de activitate productia si vanzarea de mobilier, intocmeste manualul politicilor contabile.

Manualul politicilor contabile al SC STILOMOB SRL

Societatea aplica prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componenta a Directivelor europene aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Politicile contabile cuprinse in acest manual au fost elaborate in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Politicile contabile au ca principal obiectiv furnizarea de informatii care sa indeplineasca cerintele calitative stabilite prin reglementarile contabile si anume sa fie: inteligibila, relevanta, credibila si comparabila.

Page 37: Rezolvari Ceccar

Politicile contabile respecta principiile contabile general admise.

Contabilitatea este condusa in lei, iar pentru operatiunile in valuta in lei si valuta.

Situatiile financiare anuale sunt intocmite utilizand politicile contabile din acest manual, in limba romana si in lei.

1. Exercitiul financiar

Exercitiul financiar al SC STILOMOB SRL este anul calendaristic.

2. Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante

Activele imobilizate sunt acele active achizitionate sau produse de societate, generatoare de beneficii economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an, care au o valoare initiala mai mare de 1.800 lei (valoarea se stabileste de catre entitate si poate fi diferita de valoarea stabilita in scopuri fiscale).

3. Imobilizarile necorporale

Cheltuielile de constituire ale societatii se imobilieaza in categoria imobilizarilor necorporale. Cheltuielile ocazionate de infiintarea societatii se amortizeaza liniar pe o perioada de 2 ani.

Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea acesteia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.

Page 38: Rezolvari Ceccar

Metoda de amortizare - imobilizarile necorporale se amortizeaza prin metoda lineara.

Durata de viata a imobilizarilor necorporale este de 3 ani.

Ajustari pentru pierderi din depreciere - la data bilantului are loc inventarierea imobilizarilor necorporale. Eventualele diferente constatate intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a imobilizarii respective se inregistreaza ca si pierdere din depreciere pe seama conturilor de cheltuieli corespunzatoare atunci cand valoarea contabila este mai mare decat valoarea de inventar.

Aceste pierderi din depreciere se reiau pe venituri ulterior, la incetarea conditiilor care au condus la recunoasterea lor.

4. Imobilizarile corporale

Recunoasterea initiala - imobilizarile corporale sunt recunoscute initial la costul de achizitie sau de productie.

Cheltuielile ulterioare - cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.

Cheltuielile ulterioare efectuate asupra cladirilor care au ca efect renovarea acestora in procent mai mare de 40%, care au ca rezultat cresterea gradului de confort si cresterea beneficiilor obtinute se recunosc ca o componenta a activului renovat si majoreaza valoarea acestuia.

Amortizarea - societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara.

Durata de viata - se stabilesc urmatoarele durate de viata:

Cladiri: 20 ani

Page 39: Rezolvari Ceccar

Autoturisme: 5 ani

Alte dispozitive specifice: 3 ani

Evaluarea la data bilantului - imobilizarile corporale sunt reevaluate la un interval de 3 ani.

Reevaluarea se efectueaza de catre evaluatori autorizati.

In exercitiile financiare in care nu se efectueaza reevaluari (intre doua evaluari) imobilizarile sunt prezentate in situatiile financiare anuale la:

valoarea justa de la data ultimei reevaluari - amortizarea cumulata - ajustarile pentru pierderi din depreciere cumulate

Tratamentul amortizarii la reevaluare - amortizarea cumulata pana la data cand se efectueaza reevaluarea este eliminata din valoarea activului.

5. Rezerva din reevaluare

Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale se reflecta in creditul sau debitul contului 105 aRezerve din reevaluare.� ��

Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuata pe fiecare imobilizare corporala in parte si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc.

Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve la scoaterea din evidenta prin cedare sau casare a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

Page 40: Rezolvari Ceccar

6. Stocurile

Evaluarea initiala - sunt inregistrate initial la costul de achizitie al acestora.

Costul de achizitie se determina ca suma a pretului de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli direct atribuibile achizitiei bunurilor respective.

Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie reduc pretul de achizitie al bunurilor.

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate in conturi de cheltuieli corespunzatoare, pe seama conturilor de terti.

Evaluarea la data bilantului. La data bilantului stocurile sunt evaluate la cea mai mica valoare dintre valoarea contabila si valoarea realizabila neta (valoarea de inventar).

In cazul in care valoarea realizabila neta este mai mica decat valoarea contabila, valoarea stocurilor se diminueaza pana la nivelul valorii realizabile nete, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere.

Evaluarea la iesirea din gestiune. Pentru determinarea costului de iesire al stocurilor se foloseste metoda FIFO.

7. Creantele

Creantele sunt inregistrate la valoarea probabila de incasare. Pentru creantele a caror scadenta a fost depasita cu 6 luni, la data bilantului se recunosc ajustari pentru deprecierea creantelor.

Creantele in valuta se inregistreaza la cursul comunicat de BNR de la data facturarii.

Page 41: Rezolvari Ceccar

Evaluarea creantelor in valuta, precum si a celor cu decontare in lei in functie de cursul unei valute se face lunar la cursul comunicat de BNR, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

8. Fondurile nerambursabile

Fondurile nerambursabile primite se reflecta in categoria subventiilor aferente activelor sau aferente veniturilor, in functie de natura lor.

Recunoasterea la venituri. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.

In cazul subventiilor aferente activelor, fondurile nerambursabile se inregistreaza pe venituri lunar, concomitent cu inregistrarea amortizarii activului respectiv.

Determinarea sumei anuale care se reia la venituri se face prin raportarea fondurilor primite/durata de viata a activului achizitionat (ani).

Subventiile pentru venituri se inregistreaza in contabilitate ca venit amanat.

Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor.

Pentru determinarea sumei care se recunoaste la venituri se calculeaza procentul de executie al proiectului la sfarsitul perioadei, dupa urmatoarea formula:

% de executie = cheltuieli aferente proiectului suportate de la inceputul perioadei pana in prezent/cheltuieli totale necesare proiectului (fonduri nerambursabile + fonduri proprii)

Suma de recunoscut la venituri aferente perioadei de la inceputul proiectului pana in prezent se determina astfel :

Page 42: Rezolvari Ceccar

procentul de executie determinat x valoarea totala a venitului amanat (fonduri nerambursabile)

Suma de recunoscut la venituri ale perioadei (lunii) se determina ca:

venit aferent perioadei de la inceputul proiectului pana in prezent - venituri recunoscute deja

9. Costul indatorarii

Recunoasterea costului indatorarii

Costul indatorarii se recunoaste ca si cheltuiala in contul de profit si pierdere atunci cand este suportat.

10. Instrumente financiare pe termen scurt

Recunoasterea initiala. La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.

Evaluarea la iesirea din entitate. La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt se aplica metoda FIFO (primul intrat primul iesit).

11. Repartizarea profitului

Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere.

Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Page 43: Rezolvari Ceccar

Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite actionarilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii.

Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.

12. Corectarea erorilor contabil

Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.

Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.

Stornarea operatiunilor contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza in rosu prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale.

Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente atat a celor semnificative cat si a celor nesemnificative se efectueaza pe seama rezultatului reportat.

13. Inventarierea

Perioada. Inventarierea anuala se efectueaza in perioada 3-6 ianuarie a fiecarui an. Rezultatele inventarierii se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului incheiat la 31 decembrie.

Comisia de inventariere este formata din 3 persoane, un inginer, un economist si un maistru, din care una din persoane este numita presedinte al

Page 44: Rezolvari Ceccar

comisiei. Nominalizarea persoanelor in comisia de inventariere se face prin decizie a administratorului, emisa cu cel putin 5 zile lucratoare inaintea inceperii lucrarilor de inventariere.

Desfasurarea inventarierii

Comisia de inventariere solicita gestionarului o declaratie scrisa prin care sa specifice daca in afara bunurilor societatii are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu sau fara documente, are plusuri sau lipsuri in gestiune, are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate pentru care s-au intocmit documentele aferente, a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale, detine numerar din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa, are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.

De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune.

Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor si de catre comisia de inventariere.

Se sigilieaza spatiile de inventariere.

Se constata existenta faptica a elementelor de natura imobilizarilor si se inscriu in lista de inventariere.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz. Bunurile aflate in ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj astfel incat sa fie verificate 20% din bunurile ambalate.

Toate bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri.

Page 45: Rezolvari Ceccar

Produsele in curs de executie, lucrarile si serviciile in curs de executie se inventariaza prin stabilirea stadiului de executare a acestora. Stadiul de executare se determina ca raport intre: cheltuielile efectiv suportate (conform devizelor)/costuri totale estimate pentru finalizarea produsului (conform contractelor incheiate).

Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza punctajelor reciproce scrise.

Disponibilitatile banesti, precum si alte valori aflate in casierie se inventariaza prin confruntarea soldului Registrului de casa cu numerarul existent.

Disponibilitatile aflate in conturi la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitate.

Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele comisiei, membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.

Valoarea de inventar

Valoarea de inventar se determina tinand seama de starea bunului si pretul pietei.

In cazul constatarii unei degradari accentuate a bunului, o reducere a pretului pietei este necesara determinarea valorii recuperabile a imobilizarii, respectiv a valorii realizabile nete in cazul stocurilor.

In cazul in care se constata ca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea cu care acesta este evidentiat in contabilitate, in listele de inventariere se inscriu valorile dincontabilitate.

Page 46: Rezolvari Ceccar

Rezultatele inventarierii

Pentru plusurile, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, precum si pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din alte cauze, comisia de inventariere solicita explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii bunurilor, respectiv a urmaririi decontarii creantelor.

Pe baza explicatiilor primite si a documentelor analizate, comisia de inventariere stabileste natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si natura plusurilor.

Bunurile constatate plus la inventariere se inregistreaza la valoarea justa.

Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta, cu imputarea sau nu a lipsei acestora, dupa caz.

38 (19). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert.

Politica de contabilitate a întreprinderii este elaborată în cazul trecerii la noul sistem de contabilitate şi se precizează la începutul fiecărui an de gestiune.

Adoptarea şi precizarea politicii de contabilitate se perfectează printr-un document organizatoric – de dispoziţie (ordin, dispoziţie etc.) – al conducerii întreprinderii. Procedura formării şi aprobării politicii de contabilitate este stabilită autonom de fiecare întreprindere. De exemplu, proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie specială compusă din reprezentanţii serviciilor contabil, financiar, juridic etc. ale întreprinderii sau de o firmă de consulting (de audit).

Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori şi perfectată prin decizia de protocol.

Responsabilitatea pentru formarea şi respectarea politicii de contabilitate o poartă conducătorul întreprinderii.

La alegerea şi argumentarea politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de la anumite convenţii fundamentale. Sînt prevăzute trei convenţii fundamentale ale contabilităţii:

Page 47: Rezolvari Ceccar

- continuitatea activităţii,- permanenţa metodelor- specializarea exerciţiilor.La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie să aprecieze

posibilităţile întreprinderii de a-şi continua activitatea într-un viitor previzibil. Dacă conducerea nu are intenţia şi nu este nevoită să lichideze întreprinderea, să suspende sau să reducă considerabil volumul producţiei, la întocmirea rapoartelor financiare se aplică metode obişnuite de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare şi determinare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor activităţii. În cazul în care conducerea are intenţia sau este nevoită să lichideze întreprinderea rapoartele financiare trebuie să fie întocmite în baza altor principii şi metode. De exemplu, în cazul funcţionării normale a întreprinderii mijloacele fixe sînt reflectate în bilanţ la valoarea deintrare cu scăderea uzurii acumulate, iar în cazul lichidării întreprinderii - la valoarea de vînzare (lichidare).

Metodele şi regulile de contabilizare acceptate de întreprindere trebuie să fie aplicate de la o perioadă de gestiune la alta. În acest caz, de regulă, este vorba de permanenţa metodicii adoptate de reflectare a operaţiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor şi datoriilor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale în decursul anului de gestiune, precum şi de la un an de gestiune la altul. Totodată, o atare convenţie nu semnifică interzicerea de a introduce modificări în politica de contabilitate. În acest caz este vorba de raţionalitatea şi justificarea modificărilor introduse în politica de contabilitate în fiecare caz concret.

Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare ale perioadei în care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti, de exemplu, veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor se constată la livrarea lor şi transmiterea drepturilor de proprietate cumpărătorului; veniturile din prestarea serviciilor - pe măsura efectuării acestora; veniturile sub formă de dobînzi, redevenţe şi dividende - la calcularea acestora, indiferent de momentul primirii mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. Energia electrică consumată se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada de gestiune în care a fost consumată, indiferent de momentul virării mijloacelor băneşti.

În mod analog se contabilizează salariul calculat, cheltuielile de deplasare, de transport etc. Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de la incoincidenţa eventuală temporală a operaţiunii economice şi a asigurării cu bani a acesteia. De aici rezultă că toate operaţiunile economice trebuie să fie reflectate în contabilitate în momentul realizării acestora. Nici o operaţiune nu poate fi stopată sau accelerată din punctul

Page 48: Rezolvari Ceccar

de vedere al înregistrării acesteia în contabilitate. Rapoartele financiare bazate pe principiul specializării exerciţiilor asigură utilizatorii cu informaţii nu numai privind operaţiunile precedente legate de primirea sau plata mijloacelor băneşti, dar şi privind datoriile aferente plăţii mijloacelor băneşti în viitor şi încasările ulterioare ale acestora.

Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să asigure respectarea următoarelor principii: prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea) .

La luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar să fie respectate măsurile de precauţie ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile - subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată numai în cazul în care au fost cîştigate, iar cheltuielile - nemijlocit în momentul efectuării acestora. Metodele acceptate de întreprindere trebuie să asigure un grad mai înalt de disponibilitate de a reflecta în contabilitate şi rapoartele financiare cheltuielile şi datoriile decît veniturile şi activele. De exemplu, stocurile de mărfuri şi materiale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la suma cea mai mică dintre "cost" şi "valoarea realizabilă netă".

Pierderile din lipsurile şi deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli în momentul constatării acestora (indiferent de cauzele lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi de către persoanele vinovate (venitul) se constată şi se eflectă în contabilitate numai atunci cînd întreprinderea dispune de o certitudine argumentată privind primirea acestora (acordul în scris al angajatului privind recuperarea daunei materiale cauzate, decizia judecătorească etc.).

Respectarea principiului prudenţei permite întreprinderii, dacă este necesar, să creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute, pentru reparaţiile şi deservirea cu garanţie a mărfurilor vîndute etc.

În acelaşi timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibilă o prudenţă exagerată care poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate, denaturînd astfel informaţiile furnizate utilizatorilor de rapoarte financiare.

Metodele acceptate în politica de contabilitate trebuie să fie orientate spre reflectarea operaţiunilor economice în contabilitate, pornind nu numai de la forma juridică a acestora, dar şi de la conţinutul economic şi situaţia economică în care acestea au fost efectuate. Respectarea acestui principiu este deosebit de importantă în condiţiile constituirii economiei de piaţă, cînd legislaţia şi baza normativă a contabilităţii privind unele probleme rămîn în urma evoluţiei practicii activităţii economico-financiare a întreprinderilor.

Page 49: Rezolvari Ceccar

În rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluită toată informaţia esenţială pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilităţii utilizării acesteia pentru diferite evaluări şi luarea deciziilor.

Informaţia se consideră esenţială în cazul cînd lipsa sau insuficienţa acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor adoptate de ei în baza rapoartelor financiare. În acelaşi timp în cazul cînd informaţia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importanţă mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se consideră neesenţială. De exemplu, rapoartele financiare publicate ale unor întreprinderi mari pot fi exprimate în mii lei, întrucît sumele neînsemnate nu influenţează procesul de luare a deciziilor. Aplicarea principiului esenţialităţii are menirea să contribuie la simplificarea lucrărilor de prelucrare a informaţiei şi întocmire a rapoartelor financiare.

Convenţiile fundamentale şi principiile contabilităţii trebuie să constituie baza elaborării politicii de contabilitate a întreprinderii.

Nerespectarea acestora denaturează informaţia privind situaţia patrimonială, financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii şi se consideră ca o încălcare a regulilor de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate se formează în baza actelor legislative şi normative incluse în sistemul de reglementare normativă a contabilităţii.

Procedura elaborării politicii de contabilitate vizînd o problemă (sector) concretă a contabilităţii constă în alegerea unei variante din cîteva, admise de actele legislative şi normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii întreprinderii şi acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de calculare a uzurii care corespunde într-o măsură mai mare modelului prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.

"Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacţie sau pe stadii de terminare a lucrărilor. Întreprinderea alege acea variantă care permite a determina mai exact mărimea venitului obţinut în perioada de gestiune.

Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii vizînd o problem concretă, întreprinderea este în drept să elaboreze metoda respectivă autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit).

Variantele şi regulile de evaluare şi contabilizare a activelor şi datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot să influenţeze negativ asupra rezultatelor activităţii altei întreprinderi sau chiar să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, evaluarea materialelor în contabilitatea curentă poate să fie efectuată prin trei metode: de identificare, FIFO şi costului mediu ponderat.

Page 50: Rezolvari Ceccar

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unităţi a stocurilor de mărfuri şi materiale şi este adecvată pentru întreprinderile cu producţie individuală şi în serii mici. Metodele FIFO şi costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de un asortiment bogat şi variat de stocuri de mărfuri şi materiale. În acest caz metoda FIFO estepreferabilă la majorarea permanentă a preţurilor, iar metoda costului mediu ponderat - în cazul variaţiilor considerabile de preţuri la stocurile de mărfuri şi materiale.

Politica de contabilitate pentru anul curent se aprobă de conducătorul întreprinderii la finele anului precedent şi intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie al anului de gestiune. Ea se aplică de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv cele evidenţiate într-un bilanţ distinct, indiferent de sediul lor.

Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie să fie aplicată consecutiv - de la o perioadă de gestiune la alta. De exemplu, modificările în politica de contabilitate pot fi operate în cazul:

a) reorganizării întreprinderii (contopirii, asocierii, separării), care în conformitate cu legislaţia în vigoare poate fi efectuată conform deciziei fondatorilor (participanţilor), organelor de stat împuternicite sau organului judiciar. În aceste cazuri modificările în politica de contabilitate se introduc la data înregistrării de stat a persoanelor juridice nou apărute;

b) schimbării proprietarilor - la data schimbării proprietarilor (participanţilor);

c) introducerii modificărilor în legislaţia în vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei activităţi, introducerea sau anularea reglementării de stat a preţurilor la produse; modificarea condiţiilor activităţii economice externe - înăsprirea substanţială sau liberalizarea regimului fiscal, creşterea nivelului inflaţiei; modificarea unor prevederi şi altor acte normative) - la data intrării în vigoare a modificărilor şi completărilor actelor legislative şi normative;

d) elaborării noilor metode de ţinere a contabilităţii - începînd cu 1 ianuarie a anului următor, cu excepţia unor situaţii excepţionale. Precizarea politicii de contabilitate de la începutul noului an de gestiune asigură consecutivitatea exerciţiului contabil în decursul anului de gestiune şi comparabilitatea indicatorilor formaţi în contabilitate.

Toate modificările în politica de contabilitate, indiferent de cauzele apariţiei lor, trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicîndu-se data intrării în vigoare a acestora.

Page 51: Rezolvari Ceccar

Studii de fezabilitate

39 (1). Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;

Planul de afaceri este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun proprietarii acesteia, piaţa, rezultatele vizate. Reprezintă o planificare de ansamblu a tuturor elementelor ce contribuie la reusita unei afaceri.

Conţinutul unui plan de afaceri:

1. Prezentarea generalăa. Agentul economic: denumire, forma juridica, adresa, scurt istoric,

proprietari, valoare CS, principalul obiect de activitate etcb. Afacerea: scurta descriere, data demarării afacerii, stadiul actual,

acţiuni întreprinse, necesarul de surse de finanţare, dimensiunea afacerii, obiective concrete pe 2-5 ani etc.

2. Analiza pieţei:a. Produsul nou: descriere exactă, parametrii economicb. Segmentul de piaţă: localizare, tendinţe, tip client, concurenţic. Strategia de comercializare: politica de produs, preţ, distribuţie,

modalităţi de vânzare, mijloace de promovare3. Organizarea activităţii:

a. Organizare: echipamente, utilaje, materiale, mărfuri, asigurarea calităţii, manipulare, transport etc.

b. Conducere: responsabilităţi, organigramă, monitorizarea personaluluic. Personal: număr angajaţi, pregătire profesională, salarizare,

securitatea muncii

4. Informaţii financiare:a. Situaţia financiară curentăb. Proiecţii financiare: bilanţ previzionat, prognoya profitului, cash-flow

previzionat, riscuri ce influenţează prognoza

Page 52: Rezolvari Ceccar