Aplicatii – Stagiu An I – semestru II- 2014 - Set nr.3

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.3. Studiu de caz privind evaluarea capitalului.4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.11. Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung.12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare.16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.18. Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale.19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale.21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare.26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului profesional si rezolvarea aplicatei (fluxul informational).

1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

1. Constituirea capitalului social

In anul 2013 SC Creionul SRL se constituie sub forma unei societati cu raspundere limitata cu un capital subscris de 20.000 lei divizat in 2.000 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/ parte sociala. La infiintare s-a depus la banca contravaloarea a 900 parti sociale si s-au adus aporturi in natura sub forma unei cladiri evaluate la suma de 11.000 lei, pentru care s-au acordat 1.100 parti sociale.

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat 20.000 lei

b) varsarea capitalului:

% = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 20.000 lei

5121 Conturi la banci in lei 9.000 lei

212 Constructii 11.000 lei

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 20.000 lei

2. Majorarea capitalului social

Majorarea prin subscrierea de noi parti sociale.

In anul 2014 administratorul societatii Creionul SRL , care este si asociat unic hotaraste majorarea capitalului social prin subscrierea unui pachet de 500 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei, care se vor achita in numerar.

a) subscrierea partilor sociale: 500 * 10 = 5000

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat 5.000 lei

b) efectuarea varsamintelor de catre asociat:

5311 Casa in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 5.000 lei

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 5.000 lei

Majorarea capitalului social prin aporturi in natura.

2

In anul 2011 administratorul SC Creionul SRL, care este si asociat unic hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea unui aport in natura sub forma unui autovehicul evaluat la suma de 4.000 lei.

a) subscrierea aportului in natura:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat 4.000 lei

b) intrarea in patrimoniu a aportului subscris:

2133 Mijloace de transport = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 5.000 lei

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 5.000 lei

Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului.

In anul 2012 administratorul SC Creionul SRL care este si asociat unic hotaraste incorporarea profitului reportat in suma de 28.500 lei.

117 Rezultatul reportat = 1012 Capital subscris varsat 28.500 lei

2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.

Diminuarea capitalului social poate avea loc in urmatoarele cazuri: acoperirea pierderilor, scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate, rambursarea catre asociati, rascumpararea si anularea actiunilor.

a) Micsorarea capitalului social prin acoperirea pierderilor:

Societatea Alfa SA are un capital social de 50.000 RON alcatuit din 2.500 actiuni cu o valoare nominala de 20 RON/actiune. Rezervele legale sunt in suma de 5.000 RON, iar categoria Alte rezerve are o valoare de 1.000 RON. Pierderea reportata este de 16.000 RON, ceea ce inseamna ca total capital propriu este in suma de 40.000 RON, iar valoarea matematica contabila a unei actiuni ste 16 RON (40.000 RON/2.500 actiuni).

AGA decide o diminuare a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportata.

Noua valoare nominala a unei actiuni stabilita in urma reducerii capitalului este de 15 RON. Diferenta de 2.500 actiuni * (16 – 15) = 2.500 RON va fi mentinuta la rezerva legala. Inregistrarea contabila este:

% = 117 16.000 RON 1068 Rezultat reportat 1.000 RONAlte rezerve 1061 2.500 RONRezerve legale

3

1012 12.500 RONCapital subscris varsat

Dupa diminuare, situatia capitalului propriu se prezinta astfel: Capital social : 2.500 actiuni * 15 RON/actiune = 37.500 RON Rezerve legale: 2.500 RONTotal capital propriu 40.000 RON

b) Diminuarea capitalului social prin rambursarea catre asociati:

Societatea Beta SA are un capital social de 40.000 RON, rezerve in suma de 8.000 RON, ceea ce inseamna un total al capitalurilor propriu in suma de 48.000 RON, format din 2.000 actiuni, cu o valoare nominala de 20 RON/actiune. Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 10%.

Valoarea nominala a unei actiuni descreste de la 20 RON la 18 RON, astfel incat suma de 2.000 actiuni * (20 RON/actiune – 18 RON/actiune) = 4.000 RON va fi rambursata actionarilor, ceea ce inseamna ca fiecare actionar va primi suma de 2 RON pentru fiecare titlu de valoare detinut. Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:

1012 = 456 4.000 RONCapital subscris varsat Decontari cu actionarii/

asociatii privind capitalul Inregistrarea contabila aferenta rambursarii:

456 = 512 4.000 RONDecontari cu actionarii/ Conturi curente la banci

asociatii privind capitalul

3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului.

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:

1. Valoarea nominala

La infiintarea SC Alfa SRL se constituie un capital social de 2.000 lei, care este divizat in 20 de parti sociale.

1.Valoarea nominala a unei parti sociale este:

Capital social/Numar Parti sociale 2.000/20 = 10 lei / parte sociala

2. Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare cumparare a titlurilor care se stabileste prin negociere la bursa de valori.Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori:

4

-marimea dividendelor asteptate de catre actionari

-stabilitatea financiara a entitatii

-situatia generala a pietei de capital

-rata dobanzilor etc.

Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale(PE).Pretul de emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.

3. Valoarea financiara (VF)

Pentru o actiune s-a primit un dividend de 1.000 lei ,iar rata medie a dobanzii este de 40%. Valoarea financiara a actiunii este VF=Valoare divident/ Rata dobanzii 1.000/0.4 = 2.500 lei .Suma de 2.500 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 40% pentru a obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 1000 lei.

4. Valoarea de randament (VR)

VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve):rata medie a dobanzii.

Dividendul pe actiune este de 1.000 lei,partea din profit incorporata in rezerve este de 100 lei /actiune, iar rata dobanzii este de 40% pe an.

Valoarea de randament este VR=(Divident pe actune+Profit pe actiune)/Rata Dobazzii = (1000+100) : 40/100 = 2.750 lei

5. Valoarea contabila (VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si numarul de titluri VC=ANC/NA

Activul net contabil = Activ real – Datorii

Activ Suma Capitaluri proprii + Datorii

Suma

Imobilizari corporale

2500 Capitalul social(1000 actiuni)

2500

Stocuri 400 Rezerve 500

Creante 200 Profit 1000

5

Disponibilitati 1500 Furnizori 300

Credite bancare 300

TOTAL 4600 Total 4600

Valoarea nominala = 2.500:1.000 = 2.5 lei

Activul net contabil = 4.600 – 600 = 4.000 lei

Valoarea contabila = 4.000/1.000 = 4 lei

4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.

Amortizarea capitalului social consta in rambursarea depunerilor catre actionari fara ca prin aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din beneficiu.

Societatea Beta are un capital social subscris varsat de 5.000 RON. Se decide sa se amortizeze capitalul cu 1.200 RON prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.

a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pntru fractiunea amortizata:

1012 = 456 1.200

b) Afectarea rezervelor la amortizare:

1068 = 1012.02 1.200Capital amortizat

c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

1012 = 1012.01 3.800Capital neamortizat

d) Rambursarea efectiva a actiunilor:

456 = 5121 1.200

5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.

Studii de caz privind rezervele

5.1. Rezerve legale

SC Beta constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii contabile de la sfârsitul exercitiului financiar: capital social 20.000 RON, venituri obtinute 1.500.000 RON, cheltuieli efectuate 1.300.000 RON, ceea ce inseamna ca profitul brut este in suma de 200.000 RON.

6

Rezervele legale repartizate din profitul brut=10.000 RON (5% din profitul contabil).

Inregistrarea repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul brut:

129 = 1061 10.000

Societatea Alfa constituie rezerve legale in suma de 2.000 RON din primele de emisiune, dupa acoperirea cheltuielilor de constituire:

1041 = 1061 2.000

Societata Gama utilizeaza rezervele legale in suma de 1.500 pentru acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare:

1061 = 117 1.500

5.2. Rezerve statutare si alte rezerve

Anual, compania SC Alfa SA constituie din profitul net rezerve statutare in suma de 1.200 RON si alte rezerve de 700 RON:

117 = % 1.900

1063 1.200

1068 700

Societatea Beta utilizeaza rezervele in suma de 5.000 RON pentru finantarea unor investitii, prin incorporarea in capitalul social:

1068 = 1012 5.000 Societatea Gama acorda dividende in suma de 4.500 RON din rezervele disponibile:

1068 = 457 4.500 O societate constituie rezerve din diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea

neamortizata a imobilizarilor corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al unei alte entitati:

261 = 1068 5.000 O entitate incorporeaza in alte rezerve, rezerve din reevaluare in valoare de 2.500 RON:

105 = 1068 2.500

Studiu de caz privind rezervele din reevaluare

In anul 2010, compania Alfa reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 12.000 RON, tinându-se seama de uzura sa fizica si morala. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 10.000 RON, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si morale) este de 2.000 RON.

In 2011, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 6.000 RON, amortizarea calculata între cele doua reevaluari fiind de 1.500 RON.

a) Inregistrari contabile in 2010:

Valoarea contabila neta = 10.000 - 2.000 = 8.000 RON

7

Rezerva din reevaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila neta =

= 12.000 - 8.000 = 4.000 RON

2131 = 105 4.000

Valoarea contabila actualizata = Valoarea contabila neactualizata * (Valoarea justa / Valoarea contabila neta)

= 10.000 * (12.000/ 8.000) = 15.000 RON

Amortizarea actualizata = Amortizarea cumulata * (Valoarea justa/ valoarea contabila neta) = 2.000 * (12.000/ 8.000) = 3.000 RON

Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata

= 3.000 - 2.000 = 1.000 RON

2131 = 2813 1.000

b) Inregistrari contabile în exercitiul 2011:

Valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata =

= 12.000 - (3000 + 1500) = 7.500 RON

Rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 6.000 - 7.500 = - 1.500 RON

Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta)

= 12.000 * (6.000/ 7.500) = 9.600 RON

Amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) = 4.500 * (6.000/ 7.500) = 3.600 RON

Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.600 - 4.500 = - 900 RON

In acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, deoarece valoarea justa stabilita prin reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 1.500 RON. Acest minus din reevaluare va fi acoperit va fi acoperit integral din rezerva din reevaluare pentru ca anterior s-a inregistrat o rezerva din reevaluare in suma de 4.000 RON, fara a mai fi nevoie sa se inregistreze si o cheltuiala (s-ar fi inregistrat daca scaderea valorii juste ar fi depasit rezerva recunoscuta anterior)

105 = 2131 900

Studiu de caz privind primele de capital

Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 15.000 RON, iar valoarea nominala a actiunilor subscrise este de 13.000 RON. Primele de emisiune constituite

8

se folosesc astfel: 500 pentru constituirea de rezerve si 1.500 pentru majorarea capitalului social.

Constituirea capitalului social si a primelor de capital:

456 = % 15.000

1011 13.000

1041 2.000

Incorporarea primelor de capital in capitalul social si in rezervele societatii:

1041 = % 2.0001012 1.5001061 500

6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.

SC Creionul SRL a avut la sfarsitul anului cheltuieli in suma de 50.000 RON si venituri in valoare de 60.000 RON. Are loc inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, iar profitul rezultat se repartizeaza astfel: 5 % la rezerve legale, iar restul profitului ramane nerepartizat.

o 121 = 6xx 50.000o 7xx = 121 60.000o Repartizarea rezultatului:

121 = % 10.000129 5001171 9.500

o Inregistrarea repartizarii rezervei legale: 129 = 1061 500

7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in suma de 5.000 lei:

129 Repartizarea profitului = 117 Rezultatul reportat 5.000 lei

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta in suma de 800 lei:

1061 Rezerve legale = 117 Rezultatul reportat 800 lei

c)In exercitiul urmator, distribuirile sunt reflectate pe dividende pentru asociati , in suma de 1000, astfel :

117 Rezultatul deportat = 457 Dividende de plata 1.000 lei

9

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 700 lei:

117 Rezultatul reportat = 121 Profit si pierdere 700 lei

e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare in suma de 350 lei:

117 Rezultatul reportat = 1063 Rezerve statutare 350 lei

f) Se Incorporeaza In capital social o parte din profitul reportat Iin suma de 5.000 lei:

117 Rezultatul reportat = 1012 Capital social subscris varsat 5.000 lei

8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

Societatea Alfa SA detine un capital social in suma de 100.000 RON, reprezentand 10.000 actiuni, cu o valoare nominala de 10 RON/actiune. Entitatea desfasoara mai multe operatiuni in ceea ce priveste instrumentele de capital propriu (actiuni proprii):

Societatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 4 RON/actiune. Totodata, capitalul social va fi diminuat cu valoarea actiunilor rascumparate.

Inregistrarea rascumpararii actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 4 RON/actiune = 8.000 RON):

109 = 5121 8.000

Inregistrarea anularii actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni x 10 RON/actiune = 20.000 RON) si inregistrarea castigului rezultat din anulare:

1012 = % 20.000

109 8.000

141 12.000

Inregistrarea transferarii castigurilor obtinute din anularea actiunilor, la rezerve:

141 = 1068 12.000

Entitatea Beta rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 5 RON/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate.

Inregistrarea rascumpararii actiunilor proprii la valoarea de rascumparare

= 2.000 actiuni * 5 RON/actiune = 10.000 RON):

109 = 5121 10.000

10

Inregistrarea anularii actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni * 4,00 RON/actiune = 8.000 RON) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare:

% = 109 10.000

1012 8.000

149 2.000

Inregistrarea acoperirii din rezerve a piederilor inregistrate:1068 = 149 2.000

9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

O societate livreaza marfuri unui client in valoare de 10.000 RON. Clientul constata ca o parte din marfuri prezinta dfecte si intenteaza firmei un proces judecatoresc. La sfarsitul anului 2009, societatea estimeaza ca probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfarsitul anului 2010, procesul nu este finalizat, iar probabilitatea dxe pierdere se estimeaza a fi de 90%. In 2011, procesul se termina, iar compania este obligata sa plateasca o amnda in suma de 5.000 RON.

2009: Constituire provizion pentru 10.000 * 40% = 4.000 RON

6812 = 1511 4.000

2010: Majorare provizion cu 10.000 * 90% - 4.000 = 5.000 RON

6812 = 1511 5.000

2011: Plata amenda:

6581 = 5121 5.000

Anulare provizion:

1511 = 7812 9.000

10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

Societatea Gama emite un 2.000 obligatiuni, cu o valoare nominala de 15 RON/obligatiune, pret de emisiune 13 RON/obligatiune, dobanda anuala este de 15%, durata de rambursare 2 ani, dupa care obligatiunile sunt rascumparate la un pret de 24.000 RON si, ulterior, sunt anulate.

Subscrierea imprumutului sub forma obligatiunilor emise si distribuite:

11

% = 161 30.000

461 26.000

169 4.000

Varsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris:

5121 = 461 26.000

Inregistrare cheltuiala cu dobanda: 2.000 * 15 * 15% = 4.500 – se realizeaza in fiecare an

666 = 1681 4.500

Achitarea prin banca a dobanzii - se realizeaza in ficare an:

1681 = 5121 4.500

Rascumpararea in numerar a obligatiunilor la scadenta:

505 = 5311 24.000

Anularea obligatiunilor rascumparate:

161 = % 26.000

505 24.000

768 2.000

Trecerea asupra cheltuielilor a primelor cu ocazia rascumpararii obligatiunilor:6868 = 169 4.000

11. Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung.

Societatea Alfa SRL contracteaza un imprumut bancar de 200.000 RON, pe 4 ani, cu o dobanda de 10% pentru achizitia de noi echipamente in vederea dezvoltarii afacerii.

Acordare imprumut:

5121 = 1621 200.000

Achizitionare echipamente:213 = 512 200.000

Inregistrare dobanda anuala conform contractului – toti cei 4 ani:

666 = 1682 20.000

Plata dobanda - toti cei 4 ani:1682 = 5121 20.000

Creditul este restituit in anul 4:

12

162 = 5121 100.000

12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.

Compania Alfa SA incheie un contract de leasing pe o perioada de 3 ani cu scopul de a achizitiona un echipament tehnologic in valoare de 300.000 RON, cu o durata de utilizare economica a activului de 4 ani. Principalele clauze contractuale sunt: rata dobanzii 15% pe an, si se plateste trimestrial pe data de 20 ale lunii impreuna cu transe egale in suma de 30.000 RON fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 22.273 RON, valoare la care se efectueaza transferul dreptului de proprietate si care nu contine dobanda. Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (cota parte din valoarea activului) conform graficului urmator:

Sold initial

Dobanda Rata

Principal

Sold final

300.000

11.250

30.000

18.750

281.250

281.250

10.547

30.000

19.453

261.797

261.797

9.817

30.000

20.183

241.614

241.614

9.061

30.000

20.939

220.675

220.675

8.275

30.000

21.725

198.950

198.950

7.461

30.000

22.539

176.411

176.411

6.615

30.000

23.385

153.026

153.026

5.738

30.000

24.262

128.765

128.765

4.829

30.000

25.171

103.593

103.593

3.885

30.000

26.115

77.478

77.478

2.905

30.000

27.095

50.383

50.383

1.889

30.000

28.111

22.273

22.273  -

22.273

22.273

-

Total 82.273

382.273

300.000

13

12.1. Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata contractului de leasing financiar sunt:

a) Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:

213 = 167 300.000 RONInstalatii tehnice, mijloace de transport, Alte Imprumuturi si datorii

animale si plantatii asimilate

Evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing, in cont extrabilantier:

Debit cont 8051 Dobanzi de platit 82.273 RON

b) Inregistrarea primei facturi pentru rata scadenta:

% = 404 30.000 RON167 Alte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari 18.750666 Cheltuieli privind dobanzile 11.250

Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 11.250 RON:

Credit cont 8051 Dobanzi de platit 11.250 RON

Achitarea facturii:

404 = 5121 30.000 RONFurnizori de imobilizari Conturi la banci In RON

c) Primirea facturii pentru a doua rata in suma totala de 30.000 RON:

% = 404 30.000 RON167 Alte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari 19.453666 Cheltuieli privind dobanzile 10.547

Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 10.547 RON:

Credit cont 8051 Dobanzi de platit 10.547 RON

Plata celei de a doua rate:404 = 5121 30.000

RONFurnizori de imobilizari Conturi la banci In RON

In mod similar se inregistreaza toate operatiunile pana la sfarsitul perioadei de leasing financiar. La plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul de proprietate juridica asupra activului respectiv:

14

d) Primirea facturii de la societatea de leasing pentru valoarea reziduala:

167 = 404 22.273 RONAlte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari

e) Achitarea facturii catre societatea de leasing:

404 = 5121 22.273 RON

Furnizori de imobilizari Conturi la banci In RON

f) Lunar, se inregistreaza amortizarea:

Amortizare lunara = 300.000 RON/4 ani / 12 luni = 6.250 RON

6811 = 2813 6.250 RONCheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor

amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport

12.2. Inregistrarile contabile efectuate de locator pe durata contractului de leasing financiar sunt:

Recunoasterea creantei la valoarea imobilizarii cedate in regim de leasing:267 = 213 300.000 RON

Evidentierea dobanzii aferente contractului in conturile extrabilantiere :Debit 8052 Dobanzi de incasat 82.273 RON

Emiterea facturii aferente primelor doua rate :4111 = % 60.000 RON

267 38.203766 21.797

Extrabilantier, se inregistreaza diminuarea dobanzii de incasat:Credit 8052 Dobanzi de incasat 21.797 RON

Incasarea facturilor :512 = 411 60.000 RON

In mod similar se inregistreaza toate operatiile pana la sfarsitul perioadei de leasing. La sfarsitul contractului se inregistreaza valoarea reziduala:

411 = 267 22.273 RON Incasarea facturii :

512 = 411 22.273 RON

15

13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.

La data de 01.08.2010, societatea Alfa a inchiriat pentru un an o cladire de la Beta. Chiria lunara este in suma de 50.000 RON, valoarea neta a cladirii este de 800.000 RON, durata d viata utila ramasa 40 ani, iar metoda de amortizare utilizata este cea liniara.

La data de 01.08.2010, locatarul (Alfa) inregistreaza pe baza contractului de inchiriere valoarea totala a chiriilor aferente cladirii intr-un cont extrabilantier :

Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii 600.000 RONLunar, se fac urmatoarele inregistrari :

Se inregistreaza chiria :% = 401 62.000 RON612 50.0004426 12.000

Plata datoriei privind chiria :401 = 5121 62.000 RON

Concomitent, extrabilantier se diminueaza rata de leasing cu 50.000 RON :Credit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii 50.000 RON

La locator (Beta) se fac urmatoarele inregistrari : Inregistrare amortizare lunara :

800.000 RON / 40 ani * 1/12 = 1.667 RON6811 = 2812 1.667 RON

Facturarea chiriilor lunare :411 = % 62.000 RON

706 50.0004427 12.000

Incasare chirie :5121 = 411 62.000 RON

14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.

Societatea Alfa achizitioneaza dreptul de explorare a unui perimetru in zona Valea Jiului pentru suma de 50.000 RON. Durata licentei este de 5 ani, cu posibilitatea de a fi transformata in licenta de exploatare. Totodata, compania efectueaza si studii geologice in suma de 4.000 RON, pentru a estima cantitatea de carbune din subsol.

Inregistrarea achizitiei dreptului de explorare:203 = 404 50.000

Inregistrarea studiilor geologice:

203 = 404 4.000

16

Inregistrarea amortizarii pentru fiecare din cei 4 ani:6811 = 2803 10.800

15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare.

Societatea Alfa isi desfasoara activitatea in domeniul materialelor de constructie. Compania a incheiat un contract cu un centru de cercetare in domeniu pentru a achizitiona o tehnologie de obtinere a unui produs nou in suma de 40.000 RON. Se considera ca sunt indeplinite criteriile pentru recunoasterea acestor cheltuieli ca activ. Compania inregistreaza inventia si la OSIM, iar taxele platite pentru brevetarea acestei inventii sunt de 6.000 RON.

Inregistrare achizitie:203 = 404 40.000 RON

Inregistrare licenta:205 = % 46.000 RON

203 40.000404 6.000

16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.

16.1. Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare

In ianuarie 2010 o societate achizitioneaza un echipament cu valoarea de 20.000 RON, amortizabil pe o perioada de utilizare economica estimat de cinci ani, folosind metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere fiscal, durata normala de functionare este de patru ani.

Potrivit datelor de mai sus, amortizarea contabila anuala este de 4.000 RON - 20.000 RON / 5 ani, iar cea fiscala este de 5.000 RON (20.000 RON/4 ani).

Amortizarea contabila lunara este de 334 RON (4.000 RON/12 luni).

Pe parcursul duratei de utilizare economica, lunar, in contabilitate se inregistreaza aceasta amortizare in valoare de 334 RON:

6811 = 2813 334 RON

16.2. Durata de utilizare economica este mai mica decât durata normala de functionare

In ianuarie 2011 o entitate a achizitionat un echipament cu valoarea de 24.000 RON, amortizabil pe o perioada de utilizare economica estimata de trei ani, folosind metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere fiscal, durata normala de functionare este de patru ani.

Amortizarea contabila anuala este de 8.000 RON (24.000 RON/3 ani), iar cea fiscala este 6.000 RON.

Amortizarea contabila lunara este de 667 RON (8.000 RON/12 luni).

17

Aceasta amortizare de 667 RON se inregistreaza in contabilitate, lunar, pe parcursul duratei de utilizare economica de trei ani.

6811 = 2813 667 RON

17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.

17.1. O societate are o cladire achizitionata la data de 01.01.2009 cu pretul de 80.000 RON, iar durata de utilizare economica este de 10 ani. La 31.12.2011, s-a constatat ca valoarea recuperabila este de 50.000 RON, iar durata de viata ramasa s-a micsorat la 5 ani.

Amortizarea anuala = 80.000 / 10 = 8.000 RON Amortizarea cumulata pana la 31.12.2011 = 8.000 * 3 ani = 24.000 RON. In fiecare an se

inregistreaza amortizarea:681 = 281 8.000 * 3 ani

Valoarea contabila neta la 31.12.2011: 80.000 – 24.000 = 56.000 RON, iar valoarea recuperabila este 50.000 RON, ceea ce inseamna ca valoarea cladirii s-a depreciat cu suma de 6.000 RON. Astfel, inregistrarile contabile sunt:

o Anulare amortizare cumulata:281 = 212 24.000 RON

o Recunoastere depreciere:682 = 212 6.000 RON

Amortizarea pentru urmatoarea perioada = 50.000 / 5 ani = 10.000 RON

17.2. In urma inventarierii efectuata la data de 31 decembrie 2011 la societatea Alfa, s-au constat urmatoarele diferente intre valorile nete contabile si valorile de inventar pentru activele sale:

O cladire cu valoarea contabila neta (VNC) 200.000 RON, iar valoarea de inventar (VI) de 190.000 RON (distrugere partiala), ceea ce inseamna ca valoarea cladirii s-a depreciat cu suma de 10.000 RON si astfel se va inregistra o depreciere ireversibila.

6811 = 2812 10.000 RON Un copiator cu VNC = 4.000 RON, iar VI = 4.300 RON, apreciere in suma de 300 RON

care insa nu se inregistreaza; O instalatie tehnica ce avea o VNC de 8.500 RON, iar VI constatata a fost de 7.000

RON, diferenta de 1.500 RON fiind o depreciere reversibila, ceea ce inseamna ca se face urmatoarea inregistrare:

6813 = 2913 1.500 RON

18. Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale.

18

Societatea Beta a achizitionat un program informatic de contabilitate pentru suma de 30.000 RON, program pentru care societatea a obtinut licenta de utilizare pentru o perioada de 5 ani. Licenta este evaluata la 10.000 RON.

% = 404 30.000 RON208 20.0002051 10.000

19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.

Societatea Gama SRL vinde o licenta la un pret de vanzare de 10.000 RON, TVA 24%, achizitionata cu 8.000 RON, amortizata pentru 6.500 RON.

Vanzarea licentei:

461 = % 12.400 RON7583 10.0004427 2.400

Inregistrarea scoaterii din gestiune:

% = 205 8.000 RON6583 1.5002805 6.500

20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale.

20.1. Entitatea Alfa achizitioneaza un utilaj la pretul de 5.000 RON, TVA 24%. Utilajul este receptionat pe data de 15.05.2011, dar este pus in functiune pe 20.06.2011. Cheltuielile cu punerea in functiune au fost de 1.000 RON, TVA 24% (s-a apelat la o firma specializata).

15.05.2011 – Intrarea in patrimoniu a utilajului:% = 404 6.200 RON231 5.0004426 1.200

Inregistrarea cheltuielilor cu punerea in functiune ca parte a costului utilajului pe 20.06.2011:

% = 404 1.240 RON231 1.0004426 240

Punerea in functiune a utilajului pe 20.06.2011:2131 = 231 6.000 RON

20.2. Societatea Gama primeste sub forma de donatie un laptop in valoare de 5.000 RON. Inregistrarea in contabilitate aferenta intrarii in patrimoniu a laptopului este:

19

214 = 4753 5.000 RON

20.3. Societatea Alfa schimba un automat pentru inghetata cu o lada frigorifica ce apartine entitatii Beta. La data efectuarii schimbului, valoarea contabila, valoarea justa si amortizarea cumulata erau:

Valoarea contabila Amortizarea cumulata Pretul de vanzareAutomat inghetata 7.000 2.000 5.300Lada frigorifica 6.500 1.600 5.200

Societatea Alfa va derecunoaste automatul pentru inghetata si va recunoaste lada frigorifica la cost de achizitie, in cadrul tranzactiilor separate de vanzare si cumparare pe baza facturilor:

Vanzarea automatului pentru inghetata:461 = % 6.572 RON

7583 5.3004427 1.272

Descarcarea din gestiune a automatului pentru inghetata:% = 2131 7.000 RON281 2.0006583 5.000

Achizitia lazii frigorifice:2131 = 404 5.200 RON

21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.

21.1. Iesirea prin casare

Situatia la scoaterea din functiune a unui utilaj se prezinta astfel: cost de achizitie 50.000 RON, amortizare cumulata 35.000 RON, cheltuieli ocazionate de casare: 8.000 RON (matriale consumabile 3.000 RON si salarii 5.000 RON), iar piesele de schimb recuperate sunt in suma de 15.000 RON.

Colectarea cheltuielilor efectuate cu dezmembrarea utilajului:602 = 302 3.000 RON641 = 421 5.000 RON

Inregistrarea pieselor de schimb recuperate:346 = 711 15.000 RON302 = 346 15.000 RON

Scoaterea din gestiune a utilajului:% = 2131 50.000 RON281 35.0006583 15.000

20

21.2. Iesirea prin vanzare (cedare)

O societate vined o cladire la pretul de 10.000 RON. Cladire are un cost de 40.000 RON, amortizare cumulata 35.000 RON.

Vanzarea cladirii:461 = 7583 10.000 RON

Descarcarea din gestiune a cladirii:% = 212 40.000 RON281 35.0006583 5.000

22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.

22.1. Cost de achizitie

Societatea Alfa achizitioneaza un utilaj la pretul de 12.000 RON, cheltuieli de transport facturate la furnizori in suma de 1.500 RON, avans acordat de 5.000 RON.

Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii:% = 512 6.200 RON232 5.0004426 1.200

Receptia utilajului:% = 404 16.740 RON232 13.5004426 3.240

Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat:404 = % 16.740 RON

232 5.0004426 1.200512 10.540

22.2. Cost de productie

Societatea Beta realizeaza o constructie in regie proprie. Executarea constructiei genereaza urmatoarele cheltuieli: materii prime 150.000 RON; salarii 80.000 RON, amortizari 90.000 RON. Dobanda aferenta creditelor de finantare a investitiei au o valoare de 40.000 RON. Lucrarea a fost terminata si constructia este data in folosinta.

Inregistrarile contabile aferente obtinerii constructiei in regie proprie sunt:

Constatarea cheltuililor:

601 = 301 150.000 RON641 = 421 80.000 RON681 = 281 90.000 RON

21

212 = 1682 40.000 RON

Receptia si punera in functiune a cladirii, la cost de productie:

212 = 722 360.000 RON

22.3. Valoare justa

Societatea Gama primeste sub forma de donatie o masina in valoare de 10.000 RON. Inregistrarea in contabilitate aferenta intrarii in patrimoniu a laptopului este:

213 = 4753 10.000 RON

22.4. Valoare de aport

Compania Beta emite 100 actiuni cu o valoare nominala de 50 RON/actiune. Actionarul care a subscris aceste actiuni face un aport sub forma unui mijloc de transport, a carui valoare justa este 6.000 RON.

Valoare prime de aport = 6.000 – 100 * 50 = 1.000 RON

Subscrierea celor 100 actiuni la valoarea nominala de 50 RON/actiune:456 = 1011 5.000 RON

Inregistrarea aportului reprezentat de mijlocul de transport:2133 = % 6.000 RON

456 5.0001043 1.000

Varsarea capitalului:1011 = 1012 5.000

23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

23.1. Subventii pentru investitii

La data de 08.05.2008, SC Gama SRL achizitioneaza o linie de productie la costul de 15.000 RON, subventia guvernamentala fiind de 10.000 RON. Durata normala de utilizare a activului este de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La 20.05.2011, ca urmare a nerespectarii clauzelor impuse, societatea trebuie sa ramburseze 90% din valoarea subventiei primite.

Achizitia instalatiei:% = 404 18.600 RON2131 15.0004426 3.600

Recunoasterea dreptului de a primi subventia:

4451 = 4751 10.000 RON Primirea subventiei:

5121 = 4451 10.000 RON

22

Inregistrarea amortizarii anuale:6811 = 2813 3.000 RON

Trecerea anuala a subventiei la venituri:4751 = 7584 2.000 RON

La data rambursarii subventiei (20.05.2011):Sold subventie la venituri in avans = 10.000 – 3 * 2.000 = 4.000 RONSubventie de rambursat = 10.000 * 90% = 9.000 RON

Astfel, la rambursarea subventiei, societatea recunoaste la cheltuieli surplusul de 5.000 RON (9.000 – 4.000):

% = 5121 9.000 RON4751 4.0006588 5.000

23.2. Subventii de exploatare

Societatea Beta primeste sub forma de subventie suma de 20.000 RON, din care 4.000 RON se incaseaza la data acordarii, iar restul de 16.000 RON se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de 10.000 RON este aferenta cifrei de afaceri (3.000 RON pentru perioada curenta si restul pentru perioadelor urmatoare), iar 6.000 RON pentru plata personalului si este aferenta perioadei in curs.

20.000 % = % 20.000 RON16.000 445 7411 3.000 4.000 5121 7414 6.000

472 11.000

24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans

Veniturile in avans

Editura NATIONAL incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului viitor in suma de 48.000 lei plus TVA, conform facturilor emise si a ordinelor de plata.

a) Emiterea facturilor

4111 Clienti = % 59.520 lei

472 Venituri in avans 48.000 lei

4427 TVA colectata 11.520 lei

b) Incasarea facturilor

5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 59.520 lei

Anul urmator, se va descarca pe venituri lunar suma de 48.000/12 luni = 4.000 lei

23

704 Venituri din servicii prestate = 472 Venituri in avans 4.000 lei

Cheltuieli in avans

In data de 15.12.2011 se achita in numerar o polita RCA pentru un autovehicul detinut de companie. Aceasta polita este valabila pana pe data de 14.12.2012 si are o valoare totala de 600 lei .

a) Plata politei RCA

471 Chetuieli in avans = 5311 Casa in lei 600 lei

b) Descarcare pe chetuieli pentru perioada 15.12.2011-31.12.2011(600 lei/12 luni/31 zile * 17 zile ramase din luna decembrie = 27,42 lei)

613 Chetuieli privind primele de asigurare = 471 Cheltuieli in avans 27,42 lei

c) In perioada Ianuarie-Noiembrie se va descarca pe chetuiala suma de 50 lei

613 Chetuieli privind primele de asigurare = 471 Cheltuieli in avans 50 lei

d) Descarare pe cheltuieli pentru perioada 01.12.2012-14.12.2012(600 – 27,42 – 50*11 = 22,58 lei)

613 Chetuieli privind primele de asigurare = 471 Cheltuieli in avans 22,58 lei

25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare.

25.1.Intrari de imobilizari financiare

Societatea Alfa achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 40.000 RON, eliberate in proportie de 80% si achitate prin banca pentru 12.000 RON.

Inregistrarea achizitiei:261 = % 40.000 RON

269 8.0005121 12.000404 20.000

Varsaminte efectuate pntru emitent pe masura valorii elberate:269 = 512 8.000 RON

25.2. Iesiri de imobilizari financiare

Dupa 2 ani, compania Alfa vinde titlurile imobilizate achizitionate la pretul de 40.000 RON cu 50.000 RON, iar comisionul pe care il plateste este in suma de 1.500 RON.

Reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la pretul de cesiune:461 = 7641 50.000 RON

24

Scoaterea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare:6641 = 261 40.000 RON

Incasarea titlurilor si inregistrarea comisionului:% = 461 51.500 RON512 50.000622 1.500

26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.

Societatea Gama SRL achizitioneaza materii prime in valoare de 5.000 RON si materiale consumabile in suma de 4.000 RON, din care combustibil de 1.800 RON si piese de schimb 2.200 RON. Ulterior, acestea sunt date in consum conform bonurilor de consum.

Achizitia materiilor prime:% = 401 6.200 RON301 5.0004426 1.200

Achizitia combustibilului:% = 401 2.232 RON3022 1.8004426 432

Achizitia pieselor de schimb:% = 401 2.728 RON3024 2.2004426 528

Consumul materiilor prime, combustibilului si a pieselor de schimb:601 = 301 5.000 RON6022 = 3022 1.800 RON6024 = 3024 2.200 RON

27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.

Entitatea SC Alfa SA obtine din productie proprie produse finite (mobilier) la costul de productie 20.000 RON. Societatea retine produse finite in valoare de 13.000 RON pentru a fi utilizate ca materiale de natura obiectelor de inventar.

Se obtin produse finite din productie proprie:345 = 711 20.000 RON

Se transfera produse finite pentru a fi utilizate ca materiale de natura obiectelor de inventar:303 = 345 13.000 RON

Darea in folosinta a obiectelor de inventar:

603 = 303 13.000 RON

25

28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.

Societatea Alfa SA trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoare de 50.000 RON. Prelucrarea costa 8.000 RON, la care se adauga TVA 1.920 RON. Dupa prelucrare, materiile prime sunt returnate beneficiarului – societatea Flower.

Inregistrarea transferului de materii prime in gestiunea entitatii prelucratoare:

351 = 301 50.000 RON

Inregistrarea facturii de prelucrare a materiilor prime:

% = 401 9.920 RON351 8.0004426 1.920

Inregistrarea materiilor prime prelucrate:

301 = 351 58.000 RON

29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.

Societatea Alfa obtine din productie proprie 8.000 pungi la costul de 0,4 RON/bucata. Aceasta ii vinde socitatii Gama 2.000 pungi la pretul de 1,00 RON/bucata plus ecotaxa de 0,2 RON/punga, TVA 24%.

Inregistrari la societatea Alfa:

Obtinerea pungilor din productie proprie:345 = 711 3.200 RON

Vanzarea pungilor si descarcarea lor din gestiune:4111 = % 2.976 RON

701 2.000446 4004427 576

711 = 345 2.000 * 0,4 = 800 RON

Inregistrari la societatea Gama:

Achizitia de marfuri:% = 401 2.976 RON371 2.4004426 576

30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

26

Societatea Alfa SRL are in stoc la inceputul lunii noiembrie marfuri in suma de 10.000 RON (250 bucati * 40 RON). Compania utilizeaza metoda FIFO pentru scoaterea din gestiune a marfurilor si metoda inventarului permanent. In cursul lunii au loc urmatoarele tranzactii:

02.11. – achizitie de marfuri 100 buc * 50 RON/buc = 5.000 RON

10.11. – vanzare de marfuri 300 buc la pretul de 17.000 RON

23.11. – achizitie de marfuri 200 buc * 45 RON/buc = 9.000 RON

28.11. – vanzare de marfuri 150 buc la pretul de 10.000 RON

La sfarsitul lunii se face inventarierea si se constata ca soldul marfurilor este in suma de 2.000 RON.

Achizitie de marfuri:371 = 401 5.000 RON

Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:4111 = 707 17.000 RON607 = 371 250 * 40 + 50 * 50 = 12.500 RON

Achizitie de marfuri:371 = 401 9.000 RON

Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:4111 = 707 10.000 RON607 = 371 50 * 50 + 150 * 45 = 9.250 RON

La sfarsitul lunii, societatea are un sold de marfuri scriptic:

50 buc * 45 RON/buc = 2.250 RON

Soldul faptic este 2.000 RON, ceea ce inseamna ca trebuie sa se inregistreze un minus la nivelul marfurilor in suma de 250 RON:

607 = 371 250 RON

Daca s-ar fi folosit metoda inventarului intermitent, s-ar fi facut urmatoarele inregistrari:

Anularea soldului initial:607 = 371 10.000 RON

Inregistrarea achizitiilor de marfuri:607 = 401 5.000 RON607 = 401 9.000 RON

Vanzarea marfurilor:4111 = 707 17.000 RON4111 = 707 10.000 RON

Descarcarea din gestiune nu se inregistreaza, ci se determina la sfarsitul perioadei:

Iesiri = Sold initital + Intrari – Sold de la inventar

27

Iesiri = 10.000 + 14.000 – 2.000 = 22.000 RON

Prin metoda inventarului intermitent, minusurile de inventar nu pot fi identificate, ci la sfarsitul perioadei soldul final se determina pe baza inventarului faptic.

28