. ~

Revolufiafranceza a

rasturnat monarhia absoluta,

proclamiind "Libertate,Egalitate ~i Fraternitate" ~i a

reu~it sa respinga atacurile

puterilor ostile din Europa.A reu~it sa deschida o era

noua in istorie, chiar daca

jertfa afost enorma.

O ConteleMirabeau a fost unorator de seam3 alAdun3rii Generale aSt3rilor. A sprijinitreformele moderate.

O Asediul Bastilieidin 14 iulie 1 789.

Fortarea1a ~ipenitenciarulsimbolizau tiraniaregelui ~i a regimuluivechi pentru popor.

An 1789 Franta era cea mai putemica tarnI din Europa. Aceasta politie O ocupa deja

de 150 de ani, datorita pamantului ei fertil,numarului mare al populatiei ~i resurselornaturale bogate. Industria ~i comertul aucunoscut o cre~tere rapida in secolul al XVIII-lea. S-a format o burghelime putemica ~i auinflorit artele ~i ~tiintele.

Dar delvoltarea ~i bunastarea francelaavea la bala un fond nesigur. Societateafrancela era din multe puncte de vederefeudala. Delvoltarea economica era incetinitade multitudinea obiceiurilor regionale, legi ~irestrictii. Privilegiile feudale ~i-au pusamprenta pe viata rurala. De exemplu, taraniierau obligati sa macine cereale in moaramo~ierului, bineinteles la pretul stabilit deacesta, sau erau obligati sa lucrele pe gratisla intretinerea drumurilor locale. Nobilimease comporta ca o casta distincta ~i superioara-ea domina toate domeniile sociale ~ipolitice. Scutirea sa de impolite a intensificat.ura fata de ea, deoarece povara platilor apasadoar pe umerii burghelimii ~i a oamenilor derand.

Nu se putea a~tepta mult de la guvem saude la sistemul legal, deoarece multe functii

O Juramantul starii a treia in cladireajocurilor cu mingea din 20 iunie 1789. Aujurat ca vor continua ~edin'ele pana candnoua constitu,ie va lua na~tere.

! erau cump~rate de cei cu bani ~i din acesti moment postullor era o surs~ de venit sigur.

~ Abuzurile functionarilor au devenit cunoscute1 publicului larg prin scrierile lui Voltaire ~ii Diderot -scriitori din secolul al XVlII-lea,

reprezentanti ai ilumini~tilor. Obiectivulprincipal al acestor autori era demascarea

~ acestor nedrept~ti sociale, operele lor1 con~tientizand In multi oameni cu judeca~: necesitatea unor schimb~ri.

Falimentul statuluiAtmosfera a devenit exploziv~ mai ales In aniiIn care, datorit~ vremii nefavorabile sau aproblemelor de valorificare, t~r~nimea ~imuncitorii ora~elor erau amenintati de foa-mete. Acest lucru s-a Intamplat ~i In anii 1788-1789, dar aceasta Inc~ nu era destul pentruizbucnirea revolutiei. Impulsul decisiv l-a datfalimentul statului.

Cheltuielile cuqii, care era cea mai somp-tuoas~ din Europa, se ridicau la cifre astrono-mice. Pe lang~ aceasta, regii francezi tineau oarmat~ uria~~, cu f1ot~ mare ~i purtau adesear~zboaie de cucerire scumpe. Toate acesteaau epuizat rezervele statului, mai ales fiindc~

, majoritatea oamenilor bogati nu pl~teau, ..: Impozlte.

169

REVOLUTIA FRANCEZA

O Caricatura

despre incercarea defuga a familiei

regale. Dupa aceastanimeni nu a maiavut incredere inloialitatea regeluifa~a de Fran~a noua.

O Ceta~eniirevolu~iei. Grupul dinstanga jura ca vaalunga strainii din~ara. In dreapta secanta Marseillaisa.Imnul na~ionalfrancez s-a nascut in1792, la inceputulrazboiului.

~~

V'

Datoriile curtii s-au acumulat de-a lungulanilor ~i situatia a devenit critica sub domnialui Ludovic al XVI-lea (1774-1793). O serieintreaga de mini~tri talentati au incercat safaca reforma in sistemul monetar, darnobilimea i-a impiedicat de fiecare dat:l. intr-un razboi nou, Franta a ajutat coloni~tiiamericani impotriva Marii Britanii, victoriacostand foarte mult coroana. Dupa ce~edintelenobilimii au refuzat din nou reformain sistemul fiscal, Ludovic al XVI-lea, intr-unmod total neobi~nuit, a convocat adunareaStarilor Generale. Starile Generale nu maifusesera convocate din 1614. in Franta,aceasta era institutia guvernamentala cea maiapropiata de Parlament. Structura ei pe treistraturi indica clar originea ei din evul mediu.

Primele doua clase sociale erau nobilimea~i clerul, iar a treia includea atat comercianti~i avocati precum ~i tarani, muncitori ~1 saraci.

Votul de la Versai"esRegele a deschis Adunarea Starilor Generalein data de 5 mai1789, in Palatul Prezidentialdin Versailles, la 12 mile de Paris. Ludovicputea spera ca votul St:lrilor Generale nu vaproduce schimbari radicale, deoarece raportulnobilimii ~i preotimii fata de cea de-a treiaclasa era dedoila unu. Regele insa a uitat saia in calcul entuziasmul general fata de intru-nire ~i de alegerile apropiate. Deputatii ale~iai st:lrii a treia.. care erau aproape toti inte-lectuali din clasa de mijloc, au cerut ~edintacomuna ~i vot individual. C.lasa a treia a avutde doua orimai multi deputati decat ceilalti,iar nobilimea ~i-a dat seama ca prin votindividual.ei ar avea majoritatea absoluta ~i arputea adopta schiJ:nbaric ce nu ar fi pe placulregelui ~i a nobilimii. Dezbaterea asupraprocedurilor de vot a pus la incercare demulte ori rabdarea starii a treia. Dupa ce ce-

rerile lor au fost refuzate, ei s-au retras lntr-ocladire din apropiere, destinata jocurilor cumingea, ~i au Jurat ca nu vor pleca pana candnu realizeaza o noua constitutie solida.Adunarea Starilor Generale s-a transformat 1nAdunarea Nationala Constituanta. Dupasaptamani tensionate regele a cerut celordoua stari superioare sa se alature lucrarilor

O Atacul Garzii

Na,ionale asupraTuilleriilor in 10 au-gust 1792. Gardieniielve'ieni ai lui Ludovical XVI-Iea in uniformaro~ie nu au deschisfoculla ordinul rege-Iui ~i au pierit in Iupta.

O Executarea !uiLudovic a! XV!-lea in22 ianuarie 1793.Dupa demascareacoresponden1ei cuaustriecii, Conven1iaNa1iona!a a dec!aratrege!e inamiculpoporu!ui.

Adunarii Nationale Constituante. in acela~itimp a rech~mat patru regimente de la hotarepentru "apararea Parisului". La vestea demi-terii unui ministru popular ~i de teama atacu-lui armatei, parizienii au inceput sa se aprovi-zioneze cu armament. Au aflat ca in temutaBastilie se Inmagazinas~ o cantitate mare dearmament ~i munitie. Populatia ora~ului a luatcu asalt cladirea ~i printr-o lupta scurta darsangeroasa a ocupat-o, macelarind aparatoriiei. De~i In penitenciar nu mai era nici un deti-nut, fortificatia a fost simbolul tiraniei rege~ti,astfel caderea Bastiliei din 14 iulie 1789 adevenit sarbatoarea nationala a Frantei.

Monarhie constitu,ionalaEntuziasmul pentru dominatia majoritatii ~ischimbarile politice ajunsesera la apogeu.Regele Ludovic ~i-a dat seama ca nu poateconta pe loialitatea trupelor sale, astfel ca s-aprefacut ca accepta forma de guvernamant amonarhiei constitutionale ~i a fost nevoit sacolaboreze. in timp ce Adunarea Nationala .s-a ocupat de realizarea noii oranduiri sociale,evenimentele de la tara au accelerat procesulde schimbare. Printre taranii francezi s-auvehiculat ve~ti Ingrozitoare. Datorita stariigenerale de panica ~i nesiguranta, a tulbu-rarilor numeroase, aceasta perioada s-a numit"Marea Teama". Datorita ideilor maiestuoase,pe de o parte, ~i a starii de panica, pe de altaparte, In 4 august 1789, Adunarea NationalaConstituanta a abolit privilegiile feudalilor.

170

O Maximilien

Rabespierre,incaruptibilul. A fast

liderul revalutieifranceze intre aprilie1793 ~i iulie 1794.

teanul nu este numai un supus ascult~tor, ciare dreptul s~ participe activ la conducereacomunitar~. Revolutia ~i-a atins obiectiveleprincipale pan~ in anul 1791, darevenimentele cele mai ~ocante abia aveau s~inceap~.

Complotul imigran~ilorDup~ c~derea Bastiliei, o parte din nobilimeace se opunea noilor schimb~ri a imigrat ~iInfluenta sa a intarit antipatia domnitoriloreuropeni fat~ de revolutie. Celelalte curtieuropene s-au temut c~ urmand exemplulfrancez, principiile revolutionare s-ar putear~spandi ~i printre supu~ii lor. A.5adar, intr-unmod firesc, ei se gandeau cu compasiune lasituatia lui Ludovic al XVI-lea. Sentimentelereale ale lui Ludovic fata: de revolutie s-au

Era prima dat:l in istorie c(l t(1ranii francezierau liberi cu adev(lrat. In urm(ltorii doi anis-au lichidat legile ~i regulile feudaleteritoriale ~i statuI francez ~i-a c(lp(ltat formamodem(l.

In ciuda m:lsurilor radicale luate, AdunareaNaponal(l, format:l in principal din burghezi ~iaristocrap, a adoptat un sistem politic in carenumai persoanele inst:lrite aveau drept devot. Totu~i, in declarapa Drepturilor Omului ~iCet:ltene~ti, Adunarea National(l a formulatfundamentele principiale ale revolupei, dup(lcare top cet:ltenii au anumite drepturi inalie-nabile (ce nu i se pot lua niciodat:l) ~i cet(l-

O ~tampilaiacobina. Mi~careaiacobina a primitnumele de la locullor de intrunire, care

era o manastiredominicananeutilizata.

"0~'5u-5¥J

~

~:I:

O jean-PaulMarat, medic ~i omde ~tiin,a inaintearevolu'iei, mai t3rziulider jacobin. Aatacat vehementconservatorii in

Adunarea Na,ionalaConstitutiva. A fost

injunghiat deCharlotte Corday in

baie.

demascat cand a incercat sa fuga in strairult.atecu familia sa. Au fost prin~i la Varennes ~iescort.ati inapoi la Paris. Prin fapt.a sa aingropat definitiv ~ansele unei monarhii

constitutionale.

Masacre ~i razboaieDin acest moment desfa~urarea evenimentelors-a accelerat in aprilie 1792 a izbucnit razboiulcu Austria ~i Prusia. in august, maselepariziene au luat cu asalt pala1:Ul regal Tuileries~i au intemnitat regele. La vestea victoriilorobtinute de inamici a izbucnit o panica imensain Paris. in caut.area unor tradatori potentiali s-au napustit asupra penitenciarelor ~i auexecutat multi prizonieri. Fanatismul ~isuspiciunea amplifica~ de amenintarea strainaau creat o a1:mosfer:I tensiona~ in care oricandse putea scimi ura multimii impotriva"tradatorilor". Capetele au cazut pe rand subnoul instrument de executie, ghilotina.

in batalia de la Valmy, francezii au reu~itsa invinga armat.a prusaca ~i s-a eliminat ame-nintarea invaziei. Victoria avea o semnificatieimport.an~ -Franta a demonstrat ca este incontinuare o forta milit.ar:I putemica. in ziuaurmatoare, Adunarea Nationala realeasa ~idenumita Conventie Nationala, a proclamat

O Marseillaisa afost compusa de un

compozitor-muzicianfrancez, Rouget deLisle, care in acela~itimp a fost ~iofi~er-inginer inarmata franceza.Trupele venite dinMarseilles au cantat-o cand au sosit inParis -de aiciprovine ~i numele ei.

171

REVOLUTIA FRANCEZA

O Ceta~enjfrancezi in jurulstatuij care simboljzain,elepcjunea, insarbatoarea batra-njlor. in,elepciunea adevenjt un object decult ofjcjal in tjmpul

revolu~jej.

O Napoleon ~itrupele lui auimpra~tiat CameraInferioara Legis-lativa, Consiliul celor500. Cu aceasta s-aincheiat practic

revolu1ia.

Republica. Conventia Nationala, Incurajata devictoria obtinuta, s-a decis sa "exporte"revolutia, oferindu-~i ajutorul popoarelor caredoreau sa rostoame dominatia opresorilor.pana In luna februarie a anului 1793, Franta aajuns In stare de rozboi cu aproape toateputerile europene, inclusiv Marea Britanie.Conventia Nationala a ordonat executarea luiLudovic al XVI-lea, faro sa tina cont derestrictiile intemationale.

Revolta in VestCum revolutia a devenit din ce In ce maiextremista, ~i-a facut multi du~mani. in ora~ulVendee, situat In vestul Frantei, a izbucnit orevolta pro-regala. Riva)itatea dintre cele douagrupari major~ ale Conventiei Nationale,girondinii ~i iacobinii, s-a sfar~it cu eliminarea

~..

.cu

=(

Teroarea era amplificata ~i de luptelepentru putere In interiorul partidului iacobin,care au luat sfar~it odata cu executarea luiDanton ~i a adeptilor lui. Robespierre a pre-luat conducerea, dar teroarea a continuat ~isub domnia lui, pana cand, In iulie 1794, elInsu~i a fost detronat ~i executat. Multi dintrecei care s-au aliat Impotriva lui Robespierre auacceptat ideea masacrelor ~i vroiau sa trimita~i mai multe victime sub ghilotina. ConventiaNationala s-a saturat de varsare de sange ~ii-a pus capat, spre multumirea opiniei publice.

Victorii europeneSub Directorat, care a luat locul ConventieiNationale, Franta a avut o perioada de lini~te,caracterizata de o conduita de viata orientataspre placeri ~i viata mondena. in Europa Insa,au continuat luptele. Soldatii francezi auluptat In "Campia Gerrnana, Elvetia ~i Italia,instaurand republici pe teritoriile ocupate.Victoriile cele mai stralucitoare le-a obtinuttanarul general Napoleon Bonaparte In Italia.Victoriile militare au crescut mult influenta ~iprestigiul generalului. pan::I la urma,Napoleon a devenit primul consul al tariiprintr-o lovitura de stat ~i a inaugurat o nouadictatura.

girondinilor din conducere, dar adeptii lor auorganizat tulburari ~i revolte in provincie. Inaugust 1793, regimentele franceze au fost ne-voite sa se retraga pe toate fronturile. Britani-cii au ocupat Toulonul, un port important, iarbancnota republicii, assignata, s-a devalorizatrepede. In cea mai mare parte a tarii era raz-boicivil. Re.volutia a ajuns lntr-o stare critica.

Revolutia condusii de iacobini a reactionatenergic la provocari. Puterea s-a concentrat inmana a doua comitete, dintre care ComitetulSalvarii Publice condus de Danton ~iRobespierre a fost mai important. Au introdusserviciuI milltar obligatoriu, au recrutat regi-mente noi, au stabilizat economia ~i au trimiscomisionari in provincie ca sa ca~tige lncre-derea populatiei ~i pentru a Iichida rezistenta.

Dominatia teroriiRezultatele au aparut';epede. pana la sfar~ituIanulul 1793 au alungat arrnatele straine dintara ~i majoritatea teritoriilor au intrat subcontrolul republicii. Eforturile eroice s-auterminat de multe ori prin maceluri sange-roase, conduse de multe ori chiar de comisari.A crescut presiunea ~i in Paris, unde sute deoameni erau trimi~i la ghilotina pe baza unoracuzatii nelntemeiate.

172