,dustria britanica; din aceasta cauza au fost im-piedicate sa-~i dezVdl~ industrii proprii care arfi putut concura cu cele din tara mama. Avindin vedere abundenta de resurse ~i cre~tereacontinua a numarului de coloni§ti ~i a fortei lor,situatia nu putea ramane pentru mult timp ne-schimbata. Dar victoria obtinuta de MareaBritanie in Razboiul de $apte Ani a insemnatinceputul schimbarii. Americanii, infometati depamant, s-au aratat foarte reticenti la hotaclreaMarii Britanii de a "Crea o rezervatie indiana alecarei limite nu puteau fi incalcate de colooi§ti.De~i bine intentionata, aceasta incercare de astavili expansiunea coloniilor spre vest nuputea fi pusa in aplicare. O inflenta putemicaasupra pozitiei americanilor a avut-o inlaturareaamenintarii franceze; aceasta insemna ca ameri-canii nu mai aveau nevoie de protectia armatei

O George III a fost

O cere 1 3 colonii

americane ale Marii

Britanii care au avut

un rol cheie in

desfa~urarea

Revolu1iei.

ora$, cu o populatie de 40000 de locuitori,urmat de New York, cu 25000 de locuitori. innord existau multi comercianti, pescari $ivanatori, iar In sud predominau proprietarii deplantatii; dar cea mai mare parte a coloni~tilorerau fermieri independenti ce-~i lucrau propri-ul pamant; ulterior acest grup a avut un rolspecialln desfa~urarea revolutiei americane.

Lupta pentru drepturiAmericanii erau obi~nuiti sa aiba un cuvant despus cu privire la propriile afaceri prinintermediul ale~ilor lor din corpullegislativ , cutoate ca adeseori luau na~tere t~nsi~ni Intreace~tia ~i autoritatile din Lonqra. Guvemelebritanice erau mult prea departe de Americapentru a putea Intelege nevoile coloni~tilor ~ioricum, efortullor In acest sens era minim.Carestul puterilor europene, britanicii vedeaucoloniile doar prin pri5;ma beneficiilor adusetarii-mama, care le fondase ~i le protejase.Interesul lor era clar evidentiat de restrictiilesevere impuse asupra comertului din colonii.

Americanii trebuiau sa importe toate bunu-rile de care aveau nevoie din Marea Britaniesau din a~te colonii britanice; taxele puse asup-ra produselor straine eraumari tocmai pentru aimpune cumpararea bunurilor similare de pro-venienta britanica. Coloniile erau consideratefumizorii principali de materii prime pentru in-

Revolutia incununata de succesa celor 13 colonii americane a

constituit pentru intreaga lume

un eveniment important.

Lovitura data puterii britanicea avut doar urmari de scurta

durata, in schimb, dincolo de

Atlantic lua na~tere o tara noua

-Statele Unite ale Americii.

britanice. in acela~i timp guvernul britanic,Incarcat cu datorii de razboi, hotara~te cre~tereacontributiilor coloniilor.

O taxa nepopularaPrimele unnari ale acestei hotarari s-au n1ateria-lizat In Legea Timbrului ~i Legea incartiruirii,votate de Parlamentul britanic In 1765. Legealncartiruirii cre~tea obligatiile americanilor de asustine trupele britanice; dar Legea Timbruluiimpunea o taxa asupra documentelor ~i rnateri-alelor tiparite, inclusiv ziare, afectand toate cla-sele; s-a declafi$at o mi5care sociala. ~i-au In-ceput activitatea primele grupuri radicale -"FiiLibertatii", au izbucnit numeroase revolte, iarcomerciantii americani au refuzat sa rnai im-porte bunuri britanice. Un nou slogan, "Nici otaxa fara reprezentare" (In Parlamentul britanic),exprirna doleantele coloni5tilor. ~i In acel mo-ment ~i rnai tarziu, au existat In Marea Britanieforte ale opozitiei care sustineau cauza colo-

D upa victoria obtinuta in Razboiul de

$apte Ani (1756-63), Marea Britanie a

devenit puterea dominanta in Americade Nord. Francezii pierdusera paminturile dinCanada, iar in sud, de-a lungul coasteiOceanului Atlantic pina in Georgia, se 1ntin-deau cele 13 colonii britanice. Cu toate aces-tea, in scurt de limp, 1mpotriva stapinirii bri-tanice s-au ridicat tocmai coloni~lii.

Pina la sfir~itul secolului al 18-lea in celetreisprezece colonii exista o populatie de apro-ximativ trei milioane de locuitori, majoritateade descendent:l britanica. Ora~ele erau micidar prospere; Philadephia era cel mai mare

165

~inta unui marenumar deincriminari, redac-tate in Declara~ia deIndependen~a aAmericii. ..Istoriacelui care este inprezent rege alMarii Britanii", sespunea in Declara~ie,..este o istoriealcatuita din preju-dicii ~i uzurpari,toate avand scopulde a instaura otiranie absolutaasupra acestor

state".Declara~iacontinua: ..Un prin~,al carui caracter seincadreaza perfect indefini~ia unui tiran,nu poate ficonducatorul unuipopor de oameniliberi".

REVOLUTIA AMERICANA

conflicte. jn martie 1770, soldatii britanici pre-zenti In o~ ~i pierd rabdarea lntr-o con-fruntare cu un grup de razvratiti ~i deschidfocul, omoclnd cativa americani. Acest incidentii ~ocheaza atat pe americani cat ~i pe englezi;dup~ "masacrul din Boston" ambele p~rti s-auretras din acest conflict. S-a renuntat ~i la apli-carea taxelor, exceptie f~cand taxa pe ceai,clreia americanii nu i s.au opus, ci s-au multu-

~tilor. jn 1776 noul guvem anuleaza LegeaTirnbrului, dar in acela~i timp, sustine (intr-{)lege special:l) c:l Parlamentul avea dreptul s:lpromulge legi pentru colonii, dac:l e necesar .

Perioada de buru1voint:l a fost scurt:l. jn1767, noul ministru de finante, CharlesTownshend, stabile~te taxe asupra unei gamelargi de bunuri importate in colonii. jn Boston,capitala statului Massachusetts, izbucnesc noi

-

~

00 Scene dinvia,a economicaamericana ~i (dea-supra) construireaunui vapor in NewYork. LegileNaviga,iei Britanice(1651, 1660 ~i1696) incercau sacontroleze comert,ul~i boga,ia dincolonii, astfel incatbeneficiul claselorconducatoare din,ara mama sa fie catmai mare. Cele maivaloroase produseob,inute in coloniiputeau fi exportatedoar in MareaBritanie. in acela~itimp, coloniile nuaveau voie saimporte bunuri fabri-cate in alte ,ari.Dezvoltarea incolonii a unor indus-trii, care sa faca con-curen,a celor din,ara mama era con-tinuu impiedicata.

rnit s:I o evite prin intennediul contrabandei. ~jnca mai existau tensiuni intre autorit:lti ~i ,

colonii, dar cea mai serioasa criza a izbucnittrei ani mai tarziu, cand guvernul a luat m:lsurispeciale pentru a sustine East India Company,aflat:l in pragul falimentului. Printre acestem:lsuri s-a num:lrat ~i colectarea fortat:l a tax-elor pe ceai. Coloni~ti s-au opus cu inca-patanare, trimitand inapoi vapoarele ce trans-portau ceai. jn cele din unna, in decembrie1773 cand guvernatorul Bostonului a incercatsa aduca o incarc:ltur:l de ceai, un grup decet:lteni imbr:lcati in indieni au atacat vasul ~iau aruncat ceaiul peste bord, in apele golfului.

Acest incident cunoscut sub denumirea de"ceaiul din Boston" a fost sanctionat cu promp-titudine. Portul Boston a fost inchis pan:l candcoloni.5tii plateau pentru ceai, lucru pe carerefuzau categoric sa il faca. Puterea consiliuluilegislativ din Massachusetts a fost restrans:l, iargeneralul britanic Gage a fost nurnit guvernatoral coloniei, cu misiunea de a imblanzi spiritele.

Confruntarea finalaScena era acum pregatit:l pentru confruntareafinala. Marea Britanie avea un guvern stabil con-dus de Lordul North, deseori influentat deRegele George III; de acum incolo politica bri-tanic:l va fi dezastruoas:l, purtand amprentaobstinentei ~i lirnit:lrii Regelui George. jn acela~itimp americanii erau mai preg:ltiti ca nidodat:lpentru lupt:l. jn septembrie 1774, la Congresul 4Continental din Philadelphia, reprezentanti din12 colonii au pus la punct planurile de actiune.

Momentul decisiv a sosit in ap:rilie 1775,cind Generalul Gage a trimis un contingentarmat in afara Bostonului, avand ordin sa ares-teze doi lideri radicali ~i s:I distruga un stoc deanne, ascunse de americani langa Concorde.

~c

166

De~i operatiunea trebuia sa fie secreta, colo-ni~tii au aflat de ea ~i au trimis inaintea trupelorcalareti, pentru a alerta ~i restul populatiei;exista chiar ~i o legenda care vorbe~te despreunul dintre calareti, Paul Revere.

Primele focuriFiind preveniti din .timp, liderii radicali aureu~it sa scape. Dar in Lexington, cand tru-pele au ordonat militiei locale sa se 1mpra~tie,s-a deschis focul -la 1nceput probabil dingre~eala -~i au fost uci~i opt americani.

Trupele s-au indreptat spre Concorde ~i audistrus depozitul de arme; cand se 1ntorceauspre Boston au fost atacati de mii de coloni~ti,foarte buni tinta~i, ce foloseau tactici de gue-.rila. Aproape trei sute dintre ei au murit, iarcei ce au reti~it s-a. scape ~i sa se 1ntoarca inora~, s-au trezit 1nconjurati de o '!lrmata amer-ica.ria improvizata, dar in continu;'!. cre~tere.

inceputul rizboiuluiAmericani au fost extrem de 1nfuriati deuciderile din Lexington. La cel de-al doileaCongres Continental din mai 1775, s-au impusradicalii ~i au fost luate o serie de deciziiimportante, printre care .~i aceea de a consti-tui un guvem independent.

Armata iregulara din afara Bostonului a fostredenumita Armata Continentala, iar comandaei a fost preluata de un g~ntleman dinVirginia, George Washington. La putin timp aizbucnit Razboiul American de Independenta.

Americanii au preluat initiativa ~i in mai 1775au luat prin surprindere doua fortarete britarucedin apropierea granitei canadiene, capturand omare parte a artileriei. Dupa asediul nereu~it dintimpul iernii asupra Quebecului a urmat opauza, iar apoi un alt atac asupra Canadei ce apus capat sperantei colo~tilor intr-o victorierapida. Canada a ramas sub stapftnire britarucape tot timpul razboiului, Bind o baza importantade aqiune lmpotriva celor treisprezece colonii.intre timp britaruciiau adus intariri in Boston, iarclod rebelli au ocupat 1ru'!11;imile din jurul ora-~ului, au contraatacat sub comanda Generalului

O lIustra~ie de Paul

Rever, reprezentand"masacrul dinBoston". in confrun-tarea cu locuitoriidin Boston trupelebritanice au deschisfocul, omorandmul~i americani.

O in 1773,

coloni~tii, infuria,ide monopolul de

export conferitcompaniei EastIndia, au aruncat o

intreagaincarcatura de ceaipeste bord.

William Howe. Trupele britanice au Incercat saatace pozitiile coloni5tiilor situate pe Inaltimi $iau fast distru$i de ace$tia. in cele din unrul poz-itiile americanilor au fost luate cu asalt, daraceasta aparent;l victorie in b;ltalia de laBunker's Hill l-a costat pe Howe pierdereaaproape a jum;ltate din cei 2200 de soldati aflati

sub comanda sa; in schimb arntatele americaneau resimtit aceste evenimente ca pe o incurajare.

Amenintati de sosirea artileriei formate dinpropriile forte capturate, englezii se retrag dinBoston in martie 1776. intre timp incerc~rilede a ajunge la compromis nu dau rezultat.Ideea unei rupturi complete de tara mam~ ainceput s~ ia na~tere intarita ~i de influenta

---ul

a:atn,)r-e-:la~ilii

uilU::autrl-rl,e.li-i-~a[n

167

O Taxa detimbru, care

impunea prezen,aunui timbru peorice act legal saucomercial, a dat

na~tere replicii"Nici o taxa fara

reprezentare".

REVOLUTIA AMERICANA

Acest lucru a avut un dublu impact negativasupra britanicilor, deoarece i:nfclngerea li Incu-rajase pe francezi sa li se alature americanilor.Intre timp ~i spaniolii ~i olandezii au declaratrazboi Marii Britanii, trezit:lluptand pe mai mul-te fronturi ~i detronat:l din pozitia de "st:lpan" almarilor. George III era acum dispus sa faca con-cesii, dar s-a dovedit a fi mult prea tarziu: ame-ricanii doreau independenta.

O noua strategieCu toate acestea Marea Britanie continualupta. Philadelphia a fost evacuat:l, dar NewYorkul a ramas sub ocupatie britanica ~i Innord razboiul ajunsese Intr-un punct mort. In1778 bitanicii au adoptat o noua strategie,sperand sa cucereasca sudul, cunoscut pentrubogatele recolte de orez, tutun ~i indigo.

La Inceput lucrurile au mersfoarte bine pen-tru pritanici. Georgia a fost ocupat:l, atacul fran-co-american asupra portului Savannah e~uase;o armata americana fusese imobilizat:l InCharleston ~i fortat:l sa se predea, iar GeneralulGates -Invingatorul de la Saratoga -a fost trim-is la Camden. In acest moment comandantulbritanic, Lordul Comwallis, a facut o maregre~eala invadand Carolina de Nord.

Trupele americane aflate sub comanda luiNathaiel Greene, s-au retras Incontinuu; dar Inacela~i timp fortele inamicului scadeau vazandcu ochii. Comwallis ~i-a continuat drumul spreVirginia bajbaid, iar In cele din urma s-a refu-giat In Yorktown, In golful Chesapeake.

Americanii ~i francezii, care pana atunci nucolaborasera prea fructuos, au reu~it sa-~i coor-doneze planurile. Inainte ca britanicii sa-~i deaseama ce se Intampla, Lordul Comwal1is ~iarmata sa s-au trezit Inconjurati de o armat:lmult mai numeroasa, cu armele atintite spre ei,In timp ce flota franceza bloca accesulla ocean.

Constituirea oficiala a SUACapitularea armatei lui Comwallis In data de 19octombrie, 1781, a pus capat RevolutieiAmericane. New Yorkul a ramas ocupat timpde aproape doi ani, Insa cele mai importanteoperatiuni mi1itare ~i navale ale fortelor britani-ce se desfa~urau In alte zone (Insulele Carraibe~i India), 1mpotriva francezilor. In septembrie1783, prin intermediul pacii de la Paris, a fostrecunoscut:l independenta Americii.

O SemnareaDeclara,iei deIndependen,a princare se includeau"via,a ~i libertatea"printre drepturileoricarui om.

O Pictura

reprezentandu-i pecei ce au semnat

articolele privitoare, la pace. De la stangai spre dreapta: John

5 Jay, Benjamin:I::; Franklin, Henry~ Laurens ~i William8 Temple Franklin."-6 O O satira cu

privire la "impacarea, Marii Britanii cu fiica

ei, America".

plus, timpul s-a scurs In favoarea americanilor,clci aprovizionarea britanicilor cu alimente $ianne era dificila, mai ales In situatia In careexistau al1;i du$mani mult mai aproape de casa.

Washington a refacut moralul americanilorIn noaptea de craciun 1776, cand a trecut raulDelaware $i a luat prin surprindere o gami-zoana britanica de o mie de oameni. Dar manul urmator a fost din nou Invins deGeneralul Howe, care a re)l$it sa ocupePhiladelphia. Washington $i annata sa aupetrecut o iama extrem de rece, luptand sasupravietuiasca $i Incecand sa se reorganizeze.

Din pacate pentru britanici, activitatea lor deplanificare devenise dezorganizata. In timp ceHowe captura I:>hiladelphia, un alt comandantbritanic, generalul John Burgoyne, venea cuarmata dinspre Canada, a$teptandu-se sa-IIntal-neascl pe Howe In Albany, la nord de NewYork. Dar trupele lui Burgoyne au fost lasate sase descurce singure Intr-o zona dificila, ve$nichartuita de rebeli; In fInal, in octombrie la ~Saratoga au fost Inconjura1;i $i siliti sa se predea. ~