Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de...

16
Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XV • Nr. 171 • noiembrie 2014

Transcript of Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de...

Page 1: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XV • Nr. 171 • noiembrie 2014

Page 2: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

editorial Vatră nouă nr.171 noiembrie 20142Experienţa germană de refacere a

ţării distruse economic, social şi moral ne-a determinat să ne îndreptăm atenţia colaborării noastre în planul activităţii educaţionale, ştiinţifice, comerciale şi manageriale către această ţară vest-europeană. În acelaşi timp, tradiţiile colaborării româno-ger-mane şi, mai cu seamă, sentimentele unor actuali cetăţeni germani faţă de ţară lor de baştină – România, faţă de locul lor natal – Banatul, ne-au îndrep-tat paşii, gândul şi cuvântul către Ger-mania. În scurt timp, de la primele contacte cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii ai Landului Baden-Würt-temberg, cu Excelenţa sa dl. Ministru Dr.h.c. Gerhard Weiser, cu domnii con-silieri dr. Wandel, dr. Deininger, prof. N. Natter, ing. G. von Berg, E. Forschner, precum şi cu reprezentanţi de frunte ai agriculturii din această zonă a Ger-maniei, ca Dr.h.c. H.U. Hege, Dr.h.c. F.K. Lauer, s-au materializat proiectele ger-mane de sprijinire a agriculturii private bănăţene.

Doresc să subliniez că autorităţile germane au înţeles, mai repede decât cele române, cât de importantă este o universitate agricolă şi o staţiune ex perimentală pentru restructu-rarea agriculturii româneşti pe calea privatizării acesteia. Considerăm că Proiectul Baden-Württemberg este primul pas, dintr-o suită de proiecte de modernizare a Universităţii de Ştiinţe Agricole a Banatului ca for ştiinţific pentru zona de vest a agriculturii româneşti.

Am scris aceste prime impresii în cartea Agricultura României la cumpăna dintre mileniul II şi III, apărută în anul 1994 la Editura Heli-con din Timişoara şi pe care le repetăm şi aici deoarece au fost primele şi cele mai puternice impresii cu privire la agricultura Germaniei.

Revin la călătoria Timişoara-Frankfurt. Am aterizat pe aeropor-tul din Frankfurt, urmând, împreună cu călătorii din avion, traseul până la banda de recuperare a bagajelor şi, apoi, la punctul de frontieră şi cel vamal.

Eu aveam cu mine un mic gea-mantan cu cele necesare pentru o săptămână, o mapă cu lucrări ştiinţifice şi de prezentare a universităţii şi o ladă cu 12 sticle de vin de colecţie drept cadou pentru colegii de la Institutul Federal de Viticultură de la Geilwei-lerhof. Mi-am recuperat bagajele, lada cu sticle venind ultima şi m-am îndreptat spre poliţia de frontieră. Cu formalităţi minime, am trecut la vamă, unde colac peste pupăză, a trebuit să plătesc taxă vamală pentru cele 12 sticle de vin. În total 29,50 mărci ger-mane. Cu toată insistenţa mea, evident aproximativă în germană, că acestea sunt cadou (geschenk) pentru colegi, vameşul neamţ o ţine pe a lui: zoll ist zoll, şi gata! Până la urmă am plătit din puţinii bani nemţeşti pe care-i aveam şi am trecut frontiera, unde mă aştepta colegul meu, dr. K.F. Lauer. Deşi am trecut ultimul dintre români, spre dis-perarea de moment a lui Lauer, ţiganii

nu au trecut, fiind reţinuţi de poliţia de frontieră germană, probabil, pentru explicaţii.

Ca primă impresie pe pământul Germaniei, aeroportul din Frankfurt este o imensitate a tehnicii avia-tice. La fiecare jumătate de minut aterizează sau decolează un avion. În fiecare zi, prin cele 300 de case de OK se înregistrează peste 100.000 de pasageri.

Am plecat din aeroport, povestin-du-i colegului Lauer păţania cu vinul şi ţiganii, dar cu gândul de a putea observa şi reţine cât mai multe. M-au fascinat, în primul rând, autostrăzile. Marea „cruce”, cu colacii săi suspendaţi de la ieşirea din aeroport, apoi auto-strada Frankfurt-Stuttgart. Totul mi se părea aproape ireal.

Traversând câmpia Rinului, auto-strada mergând o bună bucată de drum paralel cu fluviul atât de iubit şi cântat de germani, începând cu nibe-lungii de demult şi până la nemţii de azi, am încercat tot timpul să observ cum arată agricultura, satul, totul.

Culturi splendide de porumb siloz, cu o densitate apreciată din goana de 150 km/h a Audi-ului de la Rhône-Pou-lenc al lui Lauer, de 80-90 mii plante/ha, sfecla de zahăr încă verde şi curată cum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum îmi spunea Lauer), foarte frumos răsărită etc., etc.

Ce să vă spun despre fermele de vaci cu 20-30 de capete, în gospodăria fiecărui ţăran. Dar ce pajişti, ce păşune! O minune, cum nici în cărţi nu am văzut la noi. Prima impresie despre agricultura germană, pe un drum de circa 200 de km de la Frankfurt la Leon-berg, a fost, ca dealtfel toate celelalte, formidabilă.

Programul de vizită a fost extrem de intensiv, începând de a doua zi urmând să văd, pe rând, Universitatea Hohen-heim de lângă Stuttgart, Facultatea de Agricultură de la Weinstephan-Freising a Universităţii Tehnice din München, Universitatea din Giessen, Institutul Federal de Viticultură de la Geilwei-lerhof, Universitatea din Göttingen şi Universitatea din Hanovra, şi toate aceste în şapte zile şi 4 000 de km.

Acad. Păun Ion oTIMAn

NOTE DE CĂLĂTORII ACADEMICE ŞI UNIVERSITARE (II)

sursa foto: www.en.wikipedia.org

Page 3: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

Vatră nouă nr.171 noiembrie 2014 3EDUCAŢIE

GâNDEŞTE pOzITIV ŞI LUCRURILE pOzITIVE SE VOR îNTâMpLA

„Lăsaţi copiii să vină la şcoala de şah şi nu-i opriţi”!Șahul, sportul cel mai valoros

al minții, îndrăgit încă din cele mai vechi timpuri, atât de adulți, cât și de copii, și-a găsit un mare ecou în Şcoala Gimnazială Ghiroda şi Şcoala Primară Giarmata Vii.

Cu ajutorul inimoșilor membri ai Clubului Sportiv de șah „Mediator“ din Giarmata Vii, iubitori ai acestui sport, dar și ai copiilor, s-a realizat, la inițiativa mea şi a acestora, un curs de şah a câte două ore pe săptămână pentru elevii claselor I-IV şi alte două ore săptămânal pentru elevii claselor V-VIII din Şcoala Gimnazială Ghiroda.

În urma acestui curs, cadrele didac-tice au observat o îmbunătățire a nive-lului de gândire, disciplină, răbdare și responsabilitate la elevii noştri.

Așa cum era de așteptat, s-a observat dezvoltarea din punct de vedere educațional, deoarece copii au înțeles că există mai multe soluții pentru aceeași problemă, că trebuie să gândească pe termen lung cât mai bine pașii şi etapele ce le vor urma, să cântărească cât mai bine și strategic în avans mutările ce le vor întreprinde, privind în perspectivă, și să conceapă planuri strategice de viitor.

Astfel, munca inimoșilor jucători ai clubului de șah, priviți cu reticență la început, atât de părinți, cât și, într-o oarecare măsură, de o parte a cadrelor didactice, s-a transformat într-o strânsă colaborare, chiar prie-tenie, aș spune, între partenerii de la clubul de sah şi elevii nostri.

Dezvoltarea abilităților elevilor, cele motrice, dar mai ales cele psi-hice, au făcut ca personalul didac-tic, precum și părinții, să aștepte cu nerăbdare activitățile extracurriculare şi extrașcolare, ce au dezvoltat priete-nii și afectivități de tot felul.

Copii învață că în jocuri poți pierde sau poţi câștiga, mai învaţă că dacă vor fi perseverenţi şi concentraţi rezul-tatele se pot schimba și, de asemenea, că elevii, viitorul acestei țări, trebuie să fie foarte siguri, clari în idei și obiective, iar rezultatele în șah, ca și cele din viața de zi cu zi, nu vor întârzia să apară.

Prin acest curs, Clubul Sportiv de șah „Mediator” a avut o iniţiativă strălucită, care parcă a preconizat dorințele Ministerului Educației Nationale de a introduce acest sport ca materie optională în școli.

Mulțumim încă o dată și pe această cale familiei Partenie Mihai şi Eleonora, ce se preocupă de activitatea din tim-pul liber și de dorințele copiilor, dar și ale părinților, de a se dezvolta spiritual și moral.

Revista „Visul unui pion” vă invită la reflecţie şi dialog pentru a atinge nive-lul artei în a conduce copilul pe drumul devenirii unei personalitaţi integre şi autentice , cu o atitudine pozitivă faţă de sine şi lume.

Preocupaţi de îmbunătăţirea activităţii noastre ca instituţie de educaţie a tinerelor „lăstare” susţin revista „Visul unui pion”, care, prin conţinutul şi structura sa, asigură o mai bună gândire pozitivă a elevilor, părinţilor, cadrelor didactice şi a mem-brilor comunităţii locale.

Astfel, fiecare elev îşi poate exprima gândurile, aspiraţiile şi aptitudinile în funcţie de vârstă, sub sloganul „De ce să fii pion, când poţi să fii regină ?”

De ce ar trebui să joace şah copiii – 10 motive

Jocul de şah a captivat mintea umană de foarte mulţi ani încoace.

Principalul motiv pentru care copiii ar trebui să joace sah este că acesta este distractiv. Dar mai sunt şi alte motive...

În ultimii ani au apărut multe stu-dii educaţionale şi psihologice care au examinat beneficiile pe care le au copiii de pe urma practicării jocului de şah.

Iată 10 argumente pentru care copiii ar trebui să joace şah :

1) Şahul ajută la creşterea coefi-cientului de inteligentă (IQ).

2) Şahul ajută la rezolvarea proble-melor de la diferite materii, la scoală; copii învaţă cum să ia decizii dificile şi abstracte în mod independent.

3) Şahul ajută la îmbunătăţirea următoarelor abilităţi: citire, memorie, limbaj, abilităţi matematice.

4) Şahul încurajează gândirea critică, creativă şi originală.

5) Prin şah se exersează luarea de decizii rapide şi exacte sub presiu-nea unei limite de timp de gândire, o calitate care îi ajută pe copii să obţină rezultate mai bune la examene, la scoală.

6) Datorită şahului, copiii învaţă să gândească logic şi eficient şi învaţă să facă „cea mai bună” alegere dintr-un număr mai mare de opţiuni.

7) Şahul este o provocare pentru copiii înzestraţi cu inteligentă, dar în acelasi timp îi ajută pe copiii cu rezul-tate mai slabe la scoală şi îi determină să studieze.

8) Şahul demonstrează importanţa elaborării unui plan, a concentrării şi arată consecinţele deciziilor luate.

9) Şahul este practicat atât de către băieţi, cât şi de fete, indiferent de abilităţile naturale sau de mediul socio-economic.

10) Şahul este distractiv şi este o foarte bună formă de dezvoltare socială.

Vă invităm, să veniţi alături de noi la „Şcoala de şah”, în cadrul Şcolii Gim-naziale Ghiroda.

Prof. Claudia Vlaicu - director

surs

a fo

to: w

ww

.che

ss.c

om

Page 4: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

Vatră nouă nr.171 noiembrie 20144 ŞTIAŢI CĂ ...

Pagină realizată de Lăcrimioara tomiuc

Imaginea cea mai sublimă a vieții este copilul, cel dorit, cel închipuit, cel așteptat. Din vremi ce se pierd cu multe generații înapoi, răzbat în traiul poporului nostru duioase ceremonii și datini, precum și un univers concret și împodobit ca-n basme de luminile și culorile ce învăluie cu doine și cântece de leagăn venirea pe lume a unui copil, creșterea și educarea lui, întru deveni-rea a ceea ce un vechi și înțelept cod moral al locuitorilor acestui plai mioritic denumesc, cu adâncă sfială și respect, dar și cu viguroasă mândrie OM.

Nașterea unui copil, acest eveni-ment important pentru familie și în-treaga comunitate sătească, semn al fertilității, dorit și așteptat chiar de la nuntă, era precedată de o serie de obi-ceiuri menite să asigure viitorului copil sănătate și prosperitate.

În ceremonia unei nunți tradiționale fiecare moment este însoțit de muzică și cântece. Prin aceste cântece li se urează tinerilor căsătoriți să aibă copii sănătoși și frumoși: „...Du-te-n haină de mireasă / La bărbatul tău acasă. / Lasă mamă, lasă tată / Lasă frați, lasă surori / Lasă grădina cu flori / Că tu singură-ai să fii / O grădină de copii.” (Moldova).

În Oltenia, ca și în Argeș sau sudul Moldovei, după ce mirii se întorc de la cununie, se așterne în mijlocul unei ca-mere un covor pe care este așezată apoi mireasa, punându-i în brațe un copil frumos „ca de așa copii să aibă parte”. În Dobrogea și Oltenia, miresei i se mai puneau în brațe și scutece, fașă și alte lucruri necesare unui copil, ca tânăra nevastă „să aibă dragoste pentru copii, să-i îngrijească bine”. În multe regiuni ale țării, mireasa se așează pe cămașa mirelui, în credința că primul copil va fi fecior. În partea de sud a Olteniei, femeia care aștepta un copil purta la brâu miniaturile a nouă unelte din metal, unelte legate de activitățile obișnuite în cadrul gospodăriei: sapa, lopata, secera, cazmaua, dalta, sfredelul, ciocanul, etc. cunoscută fiind credința populară în puterea metalului de a alunga răul.

Pentru nou-născut erau pregătite scutece. Primele scutece erau con-

fecționate din cămășile mai vechi ale mamei, pentru fetițe sau din cele ale tatălui, pentru băieți, considerându-se prin tradiție, că în felul acesta copilul moștenea și însușirile părinților, la care se adăugau și calitățile de rezistență și trăinicie ale țesăturii vechi de cânepă, în sensul unei vieți îndelungate. Cânepa era materia primă folosită pentru țeserea pânzei, din care se lucrau că mășile și poalele. Prin purtare, prin dese spălări, prin opărire cu leșie și baterea cu maiul, țesătura de cânepă – aspră la început – își păstra rezistența, dar devenea moale și deci, potrivită pentru scutece. Deasupra acestor scu-tece subțiri se punea un altul, țesut din lână și împodobit cu broderii policrome, alesături și ciucuri.

Sistemul de legare a scutecelor diferă de la o zonă la alta, dar fașa era făcută, de obicei, din fire colorate de lână împletite. Culorile erau diferite pentru fetițe și băieți, iar combinațiile cromatice specifice fiecărui sat. În Munții Apuseni, străveche vatră de ci vilizație românească , la fașă nu se făcea nod „să nu se facă nod în fașă, să-i fie liberă viața”.

Grija pentru nou născut se mani-festa și în preocuparea locului de dor-mit, a leagănului. Dintr-un obiect de strictă utilitate, el a devenit un adevărat obiect de artă prin măiestria cu care era lucrat. Împletit din nuiele, leagănul avea latura expusă vederii, ornamentată în întregime cu crestături, în care pre-dominau rozetele, simbol al soarelui, a luminii. Alte leagăne, din lemn, aveau cioplite la cele patru colțuri, capete de cai – simbol protector. Pentru drum, leagănul, de o formă specială, putea fi purtat în spate (Banat, Mehedinți). În leagăn, sub capul fetițelor, se punea un fus și un ac, ca să fie harnice.

Există o mulțime de interdicții și indicații (din care unele s-au păstrat și astăzi), cu rol protector împotriva forțelor malefice.

Chiar din momentul nașterii, se practicau acte de propițiere pentru noul născut (Mihai Pop, „Obiceiuri tradiționale românești”, București 1976).

Prima urare o face moașa: „Acest băiat / Să fie sănătos, / Și norocos, / Și mintos, / Și voios, / Și frumos, /Și învățat, / Și bogat, / Om de treabă, / Luat în seamă.” (Suceava). Imediat după naștere, moașa îmbăiază copilul cu apă rece „ca să fie nesimțitoriu și târziu la frigu” și „ca să fie deșteptu”. Îl învelește apoi într-o pânză nouă, special pregătită, din cămașa tatălui „ca să-i semene”.

Momentul scăldării copilului este un moment important în practicile de previziune a viitorului. Scăldătoarea o prepară moașa îndată după naștere. Oala în care se încălzește apa să fie nouă. În apă se pune busuioc, dacă e fată (să fie curată și iubită) sau bujor dacă e băiat (ca să fie rumen și voinic), bani de argint (să fie scumpă și nepătată ca argintul), miere (ca să fie dulce la vorbă ca mierea), pâine (să aibă viață îndestulată), ou (să fie întreg și sănătos),lapte (să fie alb ca laptele) etc.

După scaldă, moașa așează copilul pe pământ, de regulă sub masă. Acest obicei l-am păstrat de la romani, care aveau credința că zeița pământului este și ocrotitoarea copiilor.

Apoi, copilul este pus pe vatră sau cuptor (locul cel mai ferit din casă), acesta având și semnificații simbolice deosebite, adăpostind focul sacru și protejând călduros copilul.

Nu puține sunt ritualurile și obice-iurile sărbătorești legate de alegerea numelui copilului, împlinirea unei vârste, primii pași, primele cuvinte.

Omul este cinstit din primele zile ale sosirii lui pe lume. „Soare, soare / Mân-dru soare / Răsai cu patruzeci și patru de răzișoare / Dar nu răsai numai pe Țiblea și Inău / Ci răsai pe capul meu / Și tru-pul / Coconului Meu / Și din cap până-n pi cioare / Să strălucească ca tine / Mândru soare”. (Maramureș)

Fondul imens de obiceiuri legate de venirea pe lume, creșterea și integrarea ca persoană adultă în colectivitatea sătească respectivă a noului membru (prin alt rit de trecere – cel al nunții) este o dovadă în plus de grija și bucuria pe care o sădește în sufletul oamenilor so sirea pe lume a unui copil.

CâND VINE pE LUME UN OMDedicat dragelor mele tinere perechi, unii care au pornit acum

în viață și alții care au deja un mic pui venit pe lume

Page 5: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

Vatră nouă nr.171 noiembrie 2014 5

Se cunoaşte faptul că pentru rea-lizarea unor randamente ridicate la unitatea de suprafaţă este necesar ca lucrările agricole să se execute la timp şi de bună calitate.

Un rol important pentru cultu-rile care se înfiinţează în primăvara următoare îl are arătura de toamnă, factor decisiv în tehnologia de cultură a fiecărei plante.

Arăturile executate încă din toamnă prezintă următoarele avantaje :

•acumulează mari cantităţi de apă în sol din perioada rece a anului;

•prin încorporarea resturilor vege-tale şi a seminţelor de buruieni, contri-buie la combaterea buruienilor într-o proporţie de 40-50% şi a dăunătorilor animali şi vegetali în proporţie de 30-40%;

•în terenurile arate toamna, odată cu încălzirea solului, primăvara, încep procesele biologice intense, care sunt însoţite de mineralizarea resturilor organice şi acumularea de substanţe chimice uşor solubile, în special compuşi cu azot, ca urmare a condiţiilor de afânare, umiditate, aeraţie, favorabile realizate în sol;

•pregătirea patului germinativ în primăvară se realizează foarte uşor în arăturile efectuate toamna comparativ cu arăturile efectuate în primăvară;

•se reduc trecerile repetate cu agregatele de pregătire a patului germinativ, micşorând tasarea solu-lui, reducând costurile cu combus-

tibilul şi lubrefianţi, la unitatea de suprafaţă;

Cercetările experimentale au sta-bilit un conţinut de nitraţi, în solurile arate toamna, de 2-3 ori mai mare decât în solurile arate primăvara. De asemenea, în arăturile executate toamna mobilizarea fosforului şi a potasiului insolubil este mult mai mare, devenind accesibil plantelor de cultură.

Pentru a nu diminua foarte mult din avantajele arăturii de toamnă enunţate mai sus, recomand ca în perioada ime-diat următoare să încheiem această lucrare până cel târziu la 1 decembrie anul curent.

Întrucât mari suprafeţe de teren nu sunt eliberate de coceni se impune ca

înaintea arăturii, aceştia să fie tocaţi şi mărunţiţi.

Adâncimea arăturii de toamnă se stabileşte în funcţie de conţinutul de apă existent în sol şi adâncimea la care a fost arat terenul în anul precedent.

Nu toate plantele reacţionează la fel faţă de adâncimea arăturilor de toamnă. Astfel, culturile de porumb, floarea sorelui, soia, sfecla de zahăr, legume rădăcinoase, tuberculifere rea cţionează favorabil la arăturile foarte adânci de 26-30 cm, în timp ce alte culturi, cum sunt cerealele pă ioase de primăvară, mazărea, etc, necesită arături normale de 18-20 cm. Pe solurile grele, compacte, arăturile adânci şi foarte adânci combinate cu aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice sunt indispensabile, de-oarece aratul mai adânc favorizează formarea unui sistem radicular mai profund şi mai ramificat, care asigură o mai bună aprovizionare a plantei cu apă şi substanţe hrănitoare.

Cercetările efectuate în diferite zone pedoclimatice au scos în evidenţă superioritatea arăturilor de toamnă comparativ cu cele de primăvară în ceea ce privesc producţiile la cul-turile agricole. Sporul de producţie la porumb este de 1000-1500 kg/ha, la floarea soarelui şi soia de 800-900 kg/ha, la cartofi de 5-10 t/ha, iar la legu-mele rădăcinoase de 7-8 t/ha, etc.

Prof. univ. emerit dr. ing. AuREL LăZuREAnu

sursa foto: www.stiridinvest.ro

ARĂTURILE DE TOAMNĂ ŞI EFECTUL LOR ASUpRA pRODUCŢIILOR AGRICOLE

SFATUL SpECIALISTULUI

sursa foto: www.ziare.com

Page 6: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

Vatră nouă nr.171 noiembrie 20146pOLIȚIA GHIRODA

îN SpRIJINUL COMUNITĂȚII LOCALEaSPEctE LEGiSLatiVE

o.u.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publiceArt. 89. – (1) Amenzile contra-

venționale se stabilesc în cuantumum determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.

(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărârea Guvernului.

(3) Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență li se stabilesc clase de sancțiuni, cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcție de gravitatea fap-telor și de pericolul social pe care aces-tea îl prezintă.

(4) Clasele de sancțiuni sunt următoarele:

a) clasa I – 2 sau 3 puncte-amendă;b) clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-

amendă;c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-

amendă;d) clasa a IV - de la 9 la 20 puncte-

amendă;e) clasa a V-a - de la 21 la 100

puncte-amendă.(5) Contravențiile prevăzute la clasa

a V-a de sancțiuni se aplică persoanelor juridice.

Art. 91*2. – (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce auto-vehicule se dispune:

- pentru o perioadă 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârșit contravenții care cumulează 15 puncte de penalizare;

- pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de conducere

cumulează din nou cel puțin15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.

(2) În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai săvârșește, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, din nou, o nouă faptă prevăzută la art. 90 alin. (3), art. 91 alin. (3), perioada de sus- pendare se majorează cu încă 30 de zile.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului de către serviciul poliției rutiere care are în evidență con-travenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenții.

(4) Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenției.

(5) Suspendarea exercitării dreptu-lui de a conduce anulează toate punc-tele de penalizare acumulate până în acel moment.

(6) În cazurile prevăzute la alin. (1), contravenientul este obligat să se prezinte la unitatea de poliție pe raza căreia domiciliază sau, după caz, are reședința, în termen de 5 zile de la pri-mirea înștiințării scrise, pentru a preda permisul de conducere.

(7) Neprezentarea contravenien-tului în termen prevăzut la alin. (6), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la alin. (1) lit. a) și b).

mESaJuL ȘEFuLui PoStuLui DE PoLiȚiE GHiroDa,

PENtru ELEVii DiN SatuL Giarmata Vii,

ÎN NouL aN ȘcoLar 2014 – 2015

Pentru fiecare elev, părinte și profesor un nou an de învățământ reprezintă o nouă provocare

Poliția Ghiroda este alături de dumneavoastră și vă dorește mult entuziasm, curiozitate și putere de muncă pentru obținerea unor rezul-tate deosebite.

Împărtășim emoțiile acestei zile – ale copiilor care pășeșc pentru prima dată într-o sală de clasă, ale tinerilor care se îndreaptă spre maturitate, ale dascălilor care modelează caractere și ale părinților mândri de copiii lor, ca polițiști, dar și ca părinți.

Dragi elevi, stimați părinți și cadre didactice, vă suntem alături pentru ca școala dumneavoastră să fie în siguranță. Vom veghea pe dru-mul spre școală, vă vom fi aproape în jurul școlii și vom fi prezenți ori de câte ori ne veți cere ajutorul.

Polițistul este prietenul vostru, un partener la care apelați cu încre-dere când aveți o problemă, agenții din cadrul Poliției Ghiroda vă oferă înțelegere, sprijin și siguranță!

Părinții sunt cei care cunosc cel mai bine nevoile și dorințele copii-lor, știu când vor atenție, ocrotire și îndrumare. Dascălii sunt cei care modelează generațiile de elevi, care îi învață, îi educă prin trans-miterea de cunoștințe și valori morale, iar Poliția va fi alături în misiunea dumneavoastră de a forma caractere.

Împreună, prin dezvoltarea unui simț al comunității în jurul școlii, vom oferi copiilor noștri un an școlar plin de creativitate și performanță, o școală frumoasă și sigură.

Mult succes în noul an școlar tuturor, elevi, părinți și cadre didac-tice!

Cu stimă,ȘEFuL PoSTuLuI DE PoLIȚIE

Agent șef de polițieMATEI IonEL sursa foto: www.rador.ro

pOLIŢIA COMUNALĂ – 0256.205118

Page 7: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

Vatră nouă nr.171 noiembrie 2014 7FOTBAL

România va participa la finele lunii la turneul final al Campionatului Euro-pean de minifotbal, ce va fi găzduit în Muntenegru, unde urmează să-și apere cu succes trofeul, tentativă la care vor participa și 4 jucători ai echipei noastre, și anume Nicolae Costândana, Adrian Călugăreanu, Miroslav Nicolin şi Cristian Popa, portar și căpitan al „tricolorilor”.

FC Giarmata Vii s-a impus la Lugoj, în dauna Voinței Gruni, care a accep-

tat cu fair-play disputarea în devans a jocului, gazdele egalând din lovitură de la 11 metri după o oră de joc, prin Denis Lazăr. Inițial, Florin Dochița des-chidea scorul tot din penalty, la mij-locul primei părți, iar Florin Botezatu o readucea în avantaj pe Lorena în minutul 65, ulterior sus-numitul Adrian Călugăreanu rotunjind scorul final, în minutul 72, după ce tot el rata prile-jul desprinderii, în minutul 52, de pe punctul cu var.

În ultima etapă de acasă am câştigat cu un categoric 7-0 contra celor de la Moşniţa, golurile fiind marcate de Dochiţa Florin(3), Pecarov Dejan (2) şi Lobonea Sebastian (2).

Prin aceste victorii ne menţinem în fruntea clasamentului.

Vă aşteptăm în continuare la meci !!!

Forza Giarmata Vii !!!

Costel Baci

FC GIARMATA VII - JUCĂTORI DE EURO!

# Nume echipa M V E I G p A1 aS LorENa Giarmata Vii 14 13 0 1 49-5 39p +182 CS VULTURII 2009 LUGOJ 13 12 0 1 56-10 36p +183 AS FC BAZOŞUL VECHI 13 10 1 2 47-12 31p +134 FC REAL DRAGŞINA 13 8 2 3 32-23 26p +85 AS VIITORUL ŞTIUCA 13 7 1 5 31-30 22p +16 AS VOINŢA GRUNI 14 6 2 6 30-30 20p -17 AS GLORIA MOŞNIŢA NOUĂ 13 6 1 6 33-37 19p +18 AS BOLDUR 13 6 0 7 30-29 18p 09 AS AUTOLIV LUGOJ 13 5 2 6 34-35 17p -410 AS BUZIAŞ 13 5 2 6 39-50 17p -411 AS FC TIMIŞUL URSENI 13 4 0 9 39-42 12p -912 AS AVÂNTUL CHIZĂTĂU 13 4 2 7 23-37 8p -413 AS NĂDRAG 13 2 2 9 16-38 8p -1314 AS MEGET REMETEA MARE 13 2 2 9 18-60 8p -1015 AS BACOVA 13 2 1 10 19-47 7p -1416 AS AVÂNTUL TOPOLOVĂŢU MARE 13 4 0 9 13-24 6p -9

Page 8: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

8 Iconostas nr.171 noiembrie 2014DIN VIAŢA BISERICII

continuare în pagina 9 >>

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xV nr. 171 noiEmbriE 2014

VIzITA CANONICĂ A pATRIARHULUI ROMâNIEI

îN ARHIEpISCOpIA TIMIŞOAREI În perioada 5-7 noiembrie 2014, Preafericitul Părinte

Patriarh Daniel a efectuat o vizită canonică în Arhiepisco-pia Timişoarei. Evenimentele derulate în această perioadă le vom prezenta în continuare.

parastas pentru Mitropolitul NicolaeÎnaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nicolae a fost

pomenit în 6 noiembrie 2014, la împlinirea a 40 de zile de la trecerea la Domnul.

Comemorarea a început cu Sfânta Liturghie, oficiată în Catedrala mitropolitană din Timișoara de un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

În continuare, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit slujba de pomenire.

Alături de Preafericirea Sa s-au aflat Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului; Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei; Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; Preasfinţitul Părinte Daniil, al Episcopiei Daciei Felix cu sediul admin-istrativ în Vârşeţ, Serbia; Preasfinţitul Părinte Siluan,

Episcopul Ortodox Român al Ungariei şi Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.

Înaltpreasfințitul Mitropolit Nicolae a fost și rămâne un luminător, prin credință și cultură, prin suferință și milos-tenie, a arătat Patriarhul României în cuvântul de la finalul parastasului.

„După 40 de zile de doliu şi rugăciune pentru odihna sufletului său, vrednicul de pomenire Mitropolitul Nicolae al Banatului rămâne prezent spiritual în Eparhia pe care a păstorit-o şi în Mitropolia pe care a condus-o. Este şi rămâne prezent prin moştenirea teologică şi culturală lăsată Biseri-cii şi societăţii româneşti. Rămâne prezent prin edificiile pe care le-a iniţiat sau patronat. Rămâne prezent prin iubirea sa părintească exprimată în rugăciune pentru toţi cei apropiaţi şi pentru toată Eparhia pe care a păstorit-o timp de 52 de ani, întrucât cine s-a rugat mult în timpul vieţii pe pământ se va ruga şi în ceruri împreună cu îngerii şi sfinţii din Împărăţia Preasfintei Treimi”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Page 9: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

9 Iconostas nr.171 noiembrie 2014

>> urmare din pagina 8

continuare în pagina 10 >>

Lumina lăsată nouă moștenire de Mitropolitul Nico-lae al Banatului, a mai arătat Preafericirea Sa, venea din credință: „Lumina lăsată nouă moştenire de Mitropolitul Nicolae al Banatului venea din credinţa sa puternică. Credinţa Mitropolitului Nicolae al Banatului a fost cultivată constant prin cultură şi întărită prin multă nevoinţă şi suferinţă. Lumina credinţei Mitropolitului Nicolae al Banatului s-a amplificat mai ales prin practica unei detaşări totale de lucrurile materiale, după cum s-a constatat şi din testamentul scris pe care l-a lăsat. El nu a adunat pentru sine nici bani, nici obiecte de valoare, nici averi, nici comori. A trăit sobru şi modest. A trecut la Domnul sărac în agoniseli materiale, dar bogat în fapte de milostenie, asemenea Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul său spiritual. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru lumina vieţii sale lăsată moştenire nouă tuturor şi ne rugăm ca să îi dăruiască pacea şi bucuria sfinţilor din ceruri. Veşnica lui pomenire!”.

La slujba de pomenire au fost prezenţi membri ai fami-liei vrednicului arhipăstor, oameni de cultură, reprezentanţi ai cultelor din Timişoara şi ai instituţiilor locale, precum şi numeroşi preoţi şi credincioşi din Mitropolia Banatului.

În încheierea manifestărilor comemorative, Patriarhul României înconjurat de soborul de ierarhi, preoţi şi diaconi a oficiat un Trisaghion la mormântul Mitropolitului Nicolae Corneanu, care se află în cripta de sub altarul Catedralei Mitropolitane din Timişoara.

Mitropolitul Banatului a trecut la Domnul, la vârsta de 90 de ani, pe 28 septembrie 2014.

Conform Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Locțiitor de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului este Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care va fi pomenit la toate slujbele din Arhiepiscopia Timișoarei, până la alegerea noului chiriarh canonic.

Ierarhi eligibili pentru slujirea de Arhiepiscop al Timişoarei şi

Mitropolit al BanatuluiJoi, 6 noiembrie 2014, la reşedinţa mitropolitană din

Timişoara, a avut loc şedinţa de lucru a Sinodului Mitro-politan al Mitropoliei Banatului, prezidată de către Prea-

fericitul Părinte Patriarh Daniel, Locţiitor de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, la care au participat: Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhi-episcopiei Timişoarei.

În deschiderea şedinţei de lucru, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a conturat în câteva cuvinte profilul spiritual necesar viitorului Mitropolit al Banatului. „După 52 de ani de păstorire ca Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Nicolae Corneanu, ierarh erudit, sobru și exigent, harnic și darnic, mereu în dia-log cu alte confesiuni și cu societatea, a imprimat deja profilul spiritual al obișnuitului Mitropolit al Banatului, o expresie deja consacrată. De aceea, așteptările clerului, monahilor și credincioșilor mireni, mai ales ale intelectualilor, sunt mari și multiple. După o personalitate atât de mare, oamenii așteaptă ca să fie cineva la înălţime. (…) Astfel, noul Mitro-polit al Banatului trebuie să fie un om distins, un bun teolog, de preferinţă un doctor în teologie și un om de cultură vastă, dar și un păstor de suflete harnic și milostiv, competent și corect în administrarea bunurilor și activităţilor Bisericii. Noul Mitropolit al Banatului trebuie să cunoască bine contextul istoric și social al Banatului, un context multietnic și pluri-confesional în care trebuie deodată să păstrăm identitatea ortodoxă și să cultivăm relaţii cu alte confesiuni și alte etnii, în așa fel încât Ortodoxia să poată fi privită ca o Biserică matură, capabilă de dialog, păstrând însă adevărul credin-ţei și identitatea ortodoxă. Noi nu înţelegem dialogul ca pe un exerciţiu de autodizolvare, ci ca pe unul de comunicare și de cooperare pentru binele comun, fiecare păstrându-și specificul său“, a spus Preafericirea Sa.

În cadrul ședinţei de lucru, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat membrilor Sinodului Mitropolitan lista cu cei 11 ierarhi eligibili aprobată de Cancelaria Sfântului Sinod și a explicat care sunt exigenţele statutare pe baza cărora a fost aprobată această listă: ierarhul să aibă cel puţin 7 ani de activitate neîntreruptă într-o eparhie, să nu fi depășit vârsta de 70 de ani și să fie dintr-un rang bisericesc inferior celui de mitropolit, pentru a putea progresa.

DIN VIAŢA BISERICII

Page 10: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

10 Iconostas nr.171 noiembrie 2014

Apoi Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului a stabilit, prin consultare deschisă, urmată de vot secret consultativ, lista cu cei doi candidaţi pentru slujirea de Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului:

1.Preasfinţitul Părinte Dr. Lucian mic, Episcopul caransebeşului

2.Preasfinţitul Părinte Dr. Sofronie Drincec, Episcopul oradiei

Lista celor doi candidaţi stabiliţi de către Sinodul Mitro-politan a fost prezentată în şedinţa specială de consultare a acestuia cu Adunarea eparhială extinsă a Arhiepiscopiei Timişoarei, în ziua de 7 noiembrie 2014, începând cu ora 10.00.

Au fost desemnaţi candidaţii pentru Mitropolia Banatului

Vineri, 7 noiembrie 2014, la reşedinţa mitropolitană din Timişoara s-a desfăşurat şedinţa specială a Sinodu-lui Mitropolitan al Mitropoliei Banatului de consultare a Adunării eparhiale extinse a Arhiepiscopiei Timişoarei, în vederea desemnării candidaţilor eligibili pentru slujirea de Arhiepiscop al Timişoarei şi de Mitropolit al Banatului.

Această întrunire a fost precedată de slujba de Te Deum, oficiată de un sobor de preoţi, de la Catedrala Mitropoli-tană din Timișoara, la biserica monument istoric cu hra-mul „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Banatului“ din incinta Centrului eparhial.

Ședinţa a avut loc în sala de festivităţi a Centru-lui eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei și a fost prezi-dată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Locţiitor de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului Pe lângă ierarhii Sinodului Mitropolitan, la această şedinţă au participat membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Timişoarei, membrii clerici şi mireni din Arhiepiscopia Aradului şi Episcopia Caransebeşului, delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească, decanul Facultăţii de Teologie „Ilarion Felea” din Arad şi directorul Seminarului Teologic äIoan Popasu” din Caransebeş.

La începutul şedinţei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în calitate de Locţiitor de Arhiepiscop al Timişoarei

şi Mitropolit al Banatului, a expus cerinţele pastorale ale Mitropoliei Banatului şi a prezentat lista celor 2 ierarhi eligibili pentru slujirea de Arhiepiscop al Timişoarei şi de Mitropolit al Banatului, stabilită de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului în şedinţa sa de lucru din 6 no-iembrie 2014.

Preafericirea Sa a solicitat, apoi, prin vot deschis, opinia Adunării eparhiale şi a delegaţilor de drept privind menţinerea listei cuprinzând numele celor 2 candidaţi sau completarea ei motivată cu încă un candidat dintre ierarhii eligibili (art.129, alin.4 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române).

În urma acestei consultări, Adunarea eparhială extinsă a decis, prin vot deschis, completarea motivată a listei cu cei 2 candidaţi eligibili stabilită de către Sinodul Mitro-politan al Mitropoliei Banatului cu încă un candidat din lista ierahilor eligibili aprobată şi comunicată de Patri-arhul României.

Potrivit prevederilor statutare, a fost organizată votarea secretă cu buletine de vot la finalul căreia numele Înaltpreasfinţitului Părinte arhiepiscop ioan Selejan, Episcopul covasnei şi Harghitei, a fost adăugat pe lista celor 2 candidaţi eligibili întocmită de către Sinodul Mi-tropolitan.

Lista candidaţilor eligibili pentru slujirea de Arhiepis-cop al Timişoarei şi de Mitropolit al Banatului, în ordinea dipticelor, întocmită de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului şi completată de Adunarea eparhială extinsă a Arhiepiscopiei Timişoarei este compusă din:

1. Înaltpreasfinţitul Părinte arhiepiscop onorific ioan Selejan, Episcopul covasnei şi Harghitei

2. Preasfinţitul Părinte Dr. Lucian mic, Episcopul caransebeşului

3. Preasfinţitul Părinte Dr. Sofronie Drincec, Episcopul oradiei

Această listă va fi comunicată Sfântului Sinod. În ședinţa de lucru, pentru alegerea viitorului Mitropolit al Banatului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române mai poate desemna încă un candidat, care se va aduga listei existente.

Sursa: www.ziarullumina.ro, www.basilica.ro

>> urmare din pagina 9

DIN VIAŢA BISERICII

Înaltpreasfinţitul Părinte arhiepiscop onorific ioan Selejan,

Episcopul covasnei şi Harghitei

Preasfinţitul Părinte Dr. Lucian mic, Episcopul caransebeşului

Preasfinţitul Părinte Dr. Sofronie Drincec, Episcopul oradiei

Page 11: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

11 Iconostas nr.171 noiembrie 2014 IN MEMORIAM

îNTâLNIRI CU îNALTpREASFINŢITUL pĂRINTE MITROpOLIT NICOLAE

Cu multe ezitări şi cu destule poticneli, am hotărât să scriu câteva rânduri despre întâlnirile cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae. Aceste întâlniri mi-au marcat în mod profund viaţa, pentru că s-au întâmplat în momente importante ale formării şi devenirii mele, iar urmările acestor întâlniri sunt parte din faptele şi împlinirile pe care le-am înfăptuit pe acest pământ.

Pentru prima dată m-am întâlnit cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae în toamna anului 1982, la scurt timp după ce am fost declarat admis la Seminarul Teologic din Caransebeş, ocupând unul din cele cinci locuri rezervate Mitropoliei noastre. Odată cu intrarea la seminar, am păşit într-o altă lume, dincolo de lumea tumultuoasă a unui mare oraş precum Timişoara – unde învăţasem înainte – într-un loc al reculegerii, al rugăciunii, propice întâlnirii cu Dum-nezeu. Acolo, în curtea aceea plină de pomi şi trandafiri, s-a zidit o frumoasă biserică, pentru uzul strict al elevilor seminarişti, iar Înaltpreasfinţia Sa a venit să o sfinţească. Era o zi de duminică, o zi frumoasă de toamnă, o zi de mare însemnătate pentru elevii din anul întâi – bobocii. L-am întâmpinat pe aleea din faţa bisericii, noi cei vreo sută cinci-zeci de elevi seminarişti, în frunte cu părinţii profesori şi cei câţiva credincioşi din oraş care aflaseră despre eveniment. Când l-am zărit prima dată, mi se părea ireal, parcă venit din altă lume, cu chipul blând şi faţa scăldată de lumină, cu părul cărunt, cu barba albă imaculată, călca de parcă nici nu atingea pământul, iar în timp ce ne binecuvânta cu mâna dreaptă pe creştet, rostea cuvinte pe care chiar dacă nu le auzeam bine, simţeam căldura şi pacea lor în sufletele noastre. L-am asemănat cu venerabilii patriarhi trimişi de Dumnezeu pe pământ să aducă binecuvântarea şi pacea. Am simţit că alegerea făcută este cea bună şi locul meu e acolo, iar rostul meu va fi cel rânduit de Dumnezeu.

Acestei întâlniri i-au urmat apoi multe altele, în cei cinci ani petrecuţi la Caransebeş, pentru că Părintele Mitropolit Nicolae venea cu regularitate la evenimentele importante din viaţa Seminarului teologic: hramul bisericii, serbările şcolare prilejuite de încheierea unor cicluri de învăţământ, legate de marile sărbători creştine precum Naşterea Dom-nului şi Învierea Domnului, dar mai ales la sfârşitul anilor

şcolari pentru a-i felicita pe absolvenţi, oferindu-le diplome şi premii în cărţi. De o astfel de întâlnire îmi amintesc acum, ultima de altfel de la Caransebeş: în 1987, la absolvirea Semi-narului, când m-a îndemnat să urmez calea Sibiului pentru definitivarea pregătirii teologice, argumentând că Biserica are nevoie de preoţi bine pregătiţi care să facă faţă cu brio tuturor cerinţelor societăţii actuale româneşti. I-am urmat sfatul şi am bătut la porţile Institutului Teologic din Sibiu, unde am regăsit, printre figurile iluştrilor profesori păstrate la loc de cinste în Aula Magna, şi chipul blând şi atât de expresiv al Înaltului Nicolae, despre care toată lumea rostea numai cuvinte de apreciere şi laudă, fiind socotit nu numai un mare erudit, dar şi un om al rugăciunii.

Momentul suprem al „întâlnirilor” noastre l-a constituit ziua în care mi-a dăruit cel mai de preţ dar dat de Dumnezeu oamenilor, prin Sfânta Taină a Preoţiei, de a conduce sufle-tele oamenilor pe lungul şi anevoiosul drum al mântuirii. Se întâmpla într-o zi însemnată din calendarul creştin orto-dox, dar şi pentru creştinii din urbea Timişoarei, de hramul Catedralei Mitropolitane, la sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan, în 30 ianuarie 1993. Atunci, Înaltprea-sfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae şi-a pus mâinile peste capul meu, invocând, pentru mine, harul Duhului Sfânt: „Dumnezeiescul har Cel ce totdeauna pe cele neputincioase le vindecă și pe cele cu lipsă le împlinește, prohoriseşte pe cucer-nicul ipodiacon VASILE întru diacon. Să ne rugăm dar pentru dânsul ca să vină peste el harul întru tot Sfântului Duh…”

Am simţit o bucurie fără margini şi o căldură care mi-a cuprins întreg corpul. Atunci am făcut un legământ Lui Dumnezeu că-l voi sluji toată viaţa pentru acest nepreţuit har, dăruit mie prin mâinile, rugăciunile şi credinţa Înaltprea-sfinţitului Nicolae. Acest moment mi-a schimbat radical şi definitiv viaţa. Nu am mai fost omul de dinainte, nici pentru ceilalţi, nici pentru mine însumi. Devenisem „sacerdotul”, adică slujitorul Domnului, şi am căutat de atunci, cu timp şi fără timp, după puţina mea pricepere, dar ancorat cu toată încrederea în sprijinul Lui Dumnezeu, să împlinesc lucrarea de mântuire a sufletelor încredinţate mie aici, în modesta comunitate a creştinilor din Giarmata Vii – Überland.

continuare în pagina 12 >>

Page 12: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

12 Iconostas nr.171 noiembrie 2014IN MEMORIAM

De atunci, au urmat multe întâlniri şi binecuvântate colaborări, dându-mi binecuvântarea la cele câteva cărţi şi broşuri pe care le-am editat, și chiar mai mult decât atât, ostenindu-se să scrie cuvinte ziditoare de suflete în prefaţa acestora, ori în revista comunităţii locale şi a Bisericii, Vatră nouă – Iconostas, la toate momentele aniversare de la debut şi până în prezent.

S-a bucurat de toate succesele de la Giarmata Vii, fie că era vorba de realizări de ordin administrativ, repara ţiile capitale succesive ale Bisericii, construcţia din temelii a Casei Parohiale şi a Aşezământului comunitar „Preot Filip Doboş”, fie de cele culturale, precum editarea şi tipărirea cărţilor şi broşurilor monografice, a cărţilor de colinde şi de rugăciuni, a revistei Vatră nouă, ori susţinerea Clubului de şah pentru preşcolari sau a Cercului de pictură pe sticlă „Icoana, fereastră spre cer”. Dar cel mai mult s-a bucurat de implicarea tinerilor în viaţa Bisericii prin înfiinţarea corului „Sfânta Maria” al Parohiei noastre, primit cu toată căldura în reşedinţa mitropolitană în sfânta zi de Crăciun a anului 2007.

M-am bucurat de aprecierea Părintelui Mitropolit Nico-lae, fiindu-mi conferite grade şi distincţii bisericeşti şi am fost ales, cu binecuvântarea Domniei Sale, pentru anumite perioade legislative, în cele mai importante organisme epar-hiale: Adunarea Eparhială, Consiliul Eparhial, Consistoriul Mitropolitan şi Consistoriul Eparhial.

Din zecile şi sutele de întâlniri cu Înaltpreasfinţia Sa, am căutat să păstrez fărâme din înţelepciunea, bunătatea, blân-deţea şi dragostea lui neţărmurită faţă de oameni. Pentru toate aceste calităţi şi pentru multe altele, a fost apreciat şi iubit nu numai de preoţi, ci şi de credincioşii pe care i-a păstorit.

Un exemplu mi se pare edificator: vizita canonică a Înalt-preasfinţiei Sale la Giarmata Vii, în data de 4 septembrie 1994, ocazie cu care a fost Binecuvântată Biserica şi a fost sfinţită pictura interioară. Bucuria întâlnirii cu Înaltpreasfin-ţitul era imensă. Euforia cuprinsese pe toată lumea, a fost un fel de sărbătoare naţională la Giarmata Vii. Oamenii şi-au vopsit gardurile, au văruit pomii, au împodobit faţadele şi gardurile cu covoare şi au mers la intrarea în sat, unde l-au întâmpinat cu caleaşcă şi cai, conducându-l apoi la pas prin tot satul, în sunetul clopotelor.

Biserica s-a dovedit neîncăpătoare la mulţimea cre-dincioşilor şi a celor veniţi din satele învecinate pentru a participa la acest eveniment. În mijlocul acestui tumult s-a

purtat cu aceeaşi naturaleţe şi modestie, uimind pe toţi cu simplitatea vorbelor şi a gesturilor, dar mai ales cu bunăta-tea, blândeţea şi pacea din priviri.

Dar iată că anii au trecut şi timpul şi-a pus amprenta asu-pra trupului Părintelui nostru Mitropolit Nicolae, cauzându-i boală, suferinţă şi neputinţă, dar sufletul său şi calităţile sale morale şi intelectuale care „i-au luminat calea vieţi” au rămas aceleaşi până-n ultima clipă a existenţei sale pe acest pământ.

Ultima noastră întâlnire faţă către faţă a fost în urmă cu mai bine de doi ani, imediat după aniversarea din 4 martie 2012 a celor cincizeci de ani de arhipăstorire a Mitropo-liei Banatului, într-o vizită particulară, când i-am prezen-tat materialele publicate cu această ocazie în revista Vatră nouă. M-a surprins atunci, ca întotdeauna, aşteptându-mă în picioare la intrare, deşi era suferind, şi bucurându-se ca de fiecare dată de revedere. La plecare, m-a binecuvântat şi m-a încredinţat, spunându-mi: „Părinte Vasile, să ai grijă de credincioșii tăi!” Păstrez această ultimă imagine şi aceste cuvinte ca un testament lăsat mie şi tuturor colegilor preoţi pe care i-a păstorit. Ne-a iubit pe toţi ca şi pe copiii săi.

Ziua de astăzi, 21.11.2014, ar trebui să fie un moment al bucuriei aniversare, dar, din păcate, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae nu mai este printre noi, a plecat la Dom-nul, Cel pe care L-a iubit şi L-a slujit toată viaţa, dar poate să fie un moment de reflecţie şi de aduceri aminte asupra per-sonalităţii covârşitoare a celui care ne-a fost tuturor Părinte bun şi blând şi sfătuitor pe drumul mântuirii. Dumnezeu să-l pomenească cu sfinţii şi cu drepţii în Împărăţia cerurilor.

Preot Vasile D. Suciu

>> urmare din pagina 11

Scrisoare-manuscris adresată preotului paroh Vasile D. Suciu, 7 octombrie 2010

Page 13: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

13 Iconostas nr.171 noiembrie 2014

•Dumnezeu este întreg pretutindeni, totul în toate, deopotrivă în cele mari şi în cele mici şi totul mai presus de toate.

Sfântul Ioan Damaschin

•A fi aproape sau departe de Dumnezeu atârnă de omul însuşi, pen-tru că Dumnezeu este pretutindeni. Sfântul Ioan Gură de Aur

•Dacă te ruşinezi de păcătoşii asemenea ţie, ca să nu te vadă păcătuind, cu cât mai mult trebuie să te înfricoşezi de Dumnezeu care vede în chip desăvârşit tainele ascunse ale inimii tale.

Avva Isaia

•Să fii mulţumitor pentru cele puţine şi vei deveni vrednic să primeşti cele multe. Toma de Kemp

•Nimic nu este aşa de plăcut lui Dumnezeu ca mulţumirea.Sfântul Ioan Gură de Aur

•Dacă Dumnezeu Îşi amână pedeapsa atunci tu nu-ţi amâna întoar-cerea. Fericitul Augustin

•De eşti drept, teme-te de mânia lui Dumnezeu, ca să nu cazi. De eşti păcătos, agaţă-te de milostivirea lui Dumnezeu ca să te ridici.

Sfântul Grigore Dialogul

CUGETĂRI ALE SFINŢILOR pĂRINŢI

Sfântul ioan Damaschin

Pagină realizată de prof. VaLENtiNa PoPa

Un creştin odinioarăTot se căina mereu:,,Grea mai este crucea astaCe mi-a dat-o Dumnezeu!

Cum o dau nu-mi merge bine,De necazuri nu mai scapŞi muncesc din greu ca boul,Până cad lângă proţap!

Iacă alţii sunt mai leneşiŞi trăiesc mai în belşug,Numai mie( vorba ceea)Boii nu-mi mai trag la jug!”

Şi ofta creştinul nostru Şi mereu era cârtind,Nimeni nu putea o datăSă-l audă mulţumind.

Însă cel de sus Părinte,Care-ajută pe mişel,Căutând din cele sfinte,Cercetatu-l-a pe el.

A trimis la el un înger,Noaptea când dormea truditŞi luând pe om de mânăL-a urcat pe deal la schit.

Se făcea că este ziuăŞi erau numai ei doiÎntre nişte cruci frumoaseFelurite după soi.

Unele erau de aur,Altele de fier şi lemn,

De argint şi de aramă,Fiecare cu un semn.

Zice îngerul atuncea:,,Ia-ţi o cruce, care vrei!Numai potriveşte-o bineŞi te-ntoarce la bordei!,,

Lacom, el apucă-n grabăCea de aur mai întâi,Începând s-o tăbârceascăPe voinici umerii săi.

Dar nu-i chip ca s-o urneascăŞi privind la ea cu jind,Se pogoară mai la vale,La o cruce de argint.

De prea multă strălucireNu te poţi uita la ea,Dar voind ca s-o ridiceVede că-i nespus de grea.

Se mai uită, iar încearcă,Până ce îşi ia de seamăSă-şi aleagă altă cruce,Tot frumoasă, de aramă.

Dar în ciuda lui şi-aceeaPentru dânsul este grea,Cea de marmură, mai tare, Cea de fier, cam tot aşa.

Lângă ele, mai la vale,Vede sub un copăcelCruce de stejar uşoară,Numai bună pentru el.

O ridică deci şi pleacă,Iară îngerul pe drumÎl întrebă pentru cruce,Dacă-i mulţumit acum.

,,Slavă Domnului, răspunde,Tare-s mulţumit de ea,Că din toate numai astaEste după vlaga mea!”

Îngerul atunci îi zice :„Omule nemulţumit!Pentru Crucea vieţii tale,Totdeauna ai cârtit!

Astăzi te-am adus anume,Ca să-ţi fie ţie semn,Că niciuna nu poţi duceDecât Crucea cea de lemn.

Asta este crucea vieţii,Dată ţie de când eşti,Deci lui Dumnezeu dă slavăŞi de-acum să nu cârteşti.

Cele de metaluri scumpeSunt a oamenilor sfinţi,Care sufăr pân la sânge,Întru grele nevoinţi.

Iară tu cu sărăcia,Lesne te vei mântui,Dacă vei păzi credinţaŞi răbdând, vei mulţumi.”

CATEHISM

CRUCEA VIEŢII OMENEŞTI

de Sfântul Ioan de la neamţ

Page 14: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

14 Iconostas nr.171 noiembrie 2014DIN VIAŢA pAROHIEI • 1 - 31 octombrie

Donaţii

Comemorări

BANDULA AURELS-a născut în data de 24 august 1945 în locali-tatea Boianul Mare, ju- dețul Bihor. A decedat în data de 05 octom-brie 2014. Un ultim

și pios omagiu din partea soției, copiilor, a nurorilor și a nepoților. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

ROŞU CONSTANTINS-a născut în data de 15 noiembrie 1948 în

localitatea Pișchia, ju- dețul Timiș. A decedat în data de 22 octom-brie 2014. Un ultim

și pios omagiu din partea soției, copiilor, a nurorilor și a nepoților. Să-i fie țărâna ușoară!

Cu lacrimi în ochi şi cu durere în suflete amintim că s-au implinit 6 săptămâni de când ne-a părăsit pen-tru totdeauna cel care a fost scumpul nostru soț, tată, socru și bunic

ROŞU CONSTANTINTe vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Fie-i ţărâna ușoară!

GLIGOR TRAIANS-a născut în data de 01 octombrie 1938 în

localitatea Valcani, jude- țul Timiș. A decedat în data de 27 octom-brie 2014. Un ultim

și pios omagiu din partea soției, a fiicei, a ginerelui, a nepoților și a strănepoatei. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Familia anunţă că s-au scurs 6 săptămâni de lacrimi şi durere în suflete de când a plecat dintre noi pentru totdeauna

GLIGOR TRAIANTe vorm plânge mereu şi te vom purta de-a pururi în gândurile noastre. Fie-i ţărâna uşoară!

CununiiDOBRA ADRIAN

și RAFAELA-CODRUȚA

(născută Crăciun)Data cununiei:

18 octombrie 2014Nași: Luncan Dacian

și ȘtefaniaCasă de piatră!

pACEV ANDREI CONSTANTIN și LAVINIA DIANA (născută Matei)Data cununiei:

18 octombrie 2014Nași: Nuc Ciprian

și DianaCasă de piatră!

Decese

CONIN SOFIA-ELENAFiica lui Conin Zoran și ElenaData nașterii:

08 august 2014Data botezului:

18 octombrie 2014Nași: Mingiuc Adrian și Cosmina

La mulţi ani!

BUzNEA LUCA-ANDREIFiul lui Buznea

Andrei și Cristina-DorinaData nașterii: 31 iulie 2014

Data botezului: 26 octombrie 2014

Nași: Manolescu Valentin și Loredana

La mulţi ani!

Botezuri

Cu adâncă durere în suflete și cu lacrimi în ochi, amintim că au trecut 6 luni de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostru soț, tată, socru și bunic

SURDEA IOANTe vom plânge mereu și nu te vom uita nicio-dată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cu lacrimi în ochi și cu durere în suflete amintim că s-au scurs șase luni de când ne-a părăsit pen-tru totdeauna dragul nostru soț, tată, socru, bunic și străbunic

ANDREICA IOSIFÎl vom purta mereu în suflete și în rugăciunile noastre și nu îl vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

S-a scurs un an de când ai plecat din această lume, dragul nostru prieten,

TEMpORIN FLAVIOÎţi mulţumim pentru exemplul bun care ai fost pentru noi. Amin-tirea ta va continua să strălucească în inimile noastre. Familia Martin

La împlinirea unui an de la plecarea din această lume a unui om minunat şi generos,

TEMpORIN FLAVIOîl rugăm pe Bunul Dum-nezeu să-i facă parte de odihnă veșnică cu sfinții și cu îngerii. Amintirea lui rămâne în conștiința

noastră prin faptele cele bune pe care le-a făcut față de sfânta noastră Biserică. Să-i fie țărâna ușoară! Familia Suciu.

Cu adâncă și nemărginită durere în suflete amintim că s-au scurs şase săptămâni de când ne-a părăsit pen-tru totdeauna cel care a fost scum-pul nostru soț, tată, socru și bunic

BANDULA AURELTe vom purta mereu în suflete și nu te vom uita niciodată. Fie-i ţărâna ușoară!

Boici Vasile 100 leiMoisă Irina 150 leiSavi Sorin 100 lei

Page 15: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

Vatră nouă nr.171 noiembrie 2014 15INFO ŞAH

Pagină realizată de ELEoNora și PartENiE miHai, antrenori la c.S. mediator

Aşa cum era normal, în ultimul timp, ca urmare a introducerii şahului în şcoli, au început dezbateri cu privire la folosirea acestuia ca instrument în educație. Fiind unul dintre cei care consideră că şahul i-a ajutat să devină mai buni în ceea ce şi-au ales să facă în viață şi observând nedumerirea mul-tora cu privire la calitățile şahului ca instrument educațional, după discuțiile avute cu mai mulți prieteni, m-am hotărât să cuprind în rânduri câteva gânduri cu privire la acest subiect.

Șahul și matematicaÎn opinia mea şahul, în sine, nu este

altceva decât o matematică redusă şi aplicată. Avem de a face cu un spațiu în care se deplasează şi interacționează, după reguli bine precizate, două gru-puri de 16 puncte. În cadrul fiecărui grup un anumit punct are valoare absolută şi dispariția sa coincide cu dispariția grupului respectiv. Scopul este să descoperim algoritmii cei mai buni pentru fiecare dintre grupuri, având ca țintă ajungerea la o concluzie cu privire la mărimea avantajului pe care îl are grupul care beneficiază de prima deplasare, prima mutare.

Fiind şahul o matematică redusă, se pune întrebarea: de ce să aloce copilul timp şahului şi să nu folosească acel timp pentru matematică în sine?

Un prim răspuns este relativ sim-plu: pentru că în toate trebuie să

porneşti de la mic la mare. Până să ajungi să înțelegi noțiuni şi algoritmi complecşi este bine să exersezi por- nind de la lucrurile cele mai simple. Din acest punct de vedere, şahul a dovedit că este suficient de simplu pentru a fi înțeles, în regulile sale de bază, de către copii cu vârste foarte mici.

Un alt aspect favorabil şahului este atractivitatea mai mare a studierii, față de matematică. Copilul va petrece mai mult timp jucând şah decât făcând probleme de matematică, deoarece plictiseala apare mai repede în a doua situație.

Cred că acest fapt se întâmplă deo-arece şahul este suficient de complex şi variat, dar necesită învățarea unui număr mic de reguli pentru a putea fi practicat. În plus, partida de şah presu-pune o competiție directă şi imediată ceea ce stimulează (din păcate şi inhibă, dacă acest element nu este pus în valoare adecvat şi la momentul oportun).

Cu matematica lucrurile nu stau aşa. Sistemul competițional din timpul orelor de matematică de la şcoală nu este tot atât de stimulant, iar concur-surile extraşcolare sunt fie elitiste, fie mult prea relative. În orice caz, concur-surile de matematică aduc bucuria vic-toriei pentru prea puțini copii.

Tot de atractivitate ține şi faptul că şahul lasă mult mai mult loc intuiției şi exprimării personalității copilului

în alegerea algoritmilor. El ne arată că există mai multe soluții relativ egale ca eficiență şi eficacitate şi alegerea uneia dintre ele poate fi făcută din rațiuni psihologice sau sentimentale. Veți auzi mulți copii spunând „Joc aşa pentru că aşa îmi place mai mult!”, fără a putea fi acuzați că fac o greşeală. În matematică sunt rare situațiile în care ei descoperă mai multe modalități de a soluționa o problemă.

Şahul te ajută să socializezi, să te aproprii de oameni, mai mult decât matematica. Un om cu care ai jucat o singură partidă de şah îți descoperă mult despre sine, despre creativitatea şi coerența sa în gândire, precum şi despre caracterul său; uneori poate chiar mai mult decât ți-ai dori sau şi-ar dori el însuşi. O partidă de şah poate reprezenta începutul unei cunoaşteri interpersonale care să devină o priete-nie veşnică.

Sistemul competițional din şah cred că este cel mai corect gândit. Subiec-tivitatea cu privire la valoarea şahistă competițională a unei persoane este redusă la minim prin faptul că este apreciată ca urmare a confruntării directe cu ceilalți şi pe baza unui algoritm matematic (calculul ELO) foarte relevant. În cazul unui şahist, atât el, cât şi ceilalți, ştiu cu precizie care îi este valoarea competițională: numărul de puncte elo pe care le-a acumulat. Nu putem spune acelaşi lucru despre valoarea şcolară sau, spre exemplu, despre valoarea profesională a unui medic. Aceasta ar trebui să îi facă pe cei care practică şahul obiectivi cu privire la aprecierea calităților proprii.

Ținând cont de cele afirmate până acum, putem spune cu tărie faptul că şahul este un instrument educațional mai atractiv decât matematica, care are şi el darul de dezvolta gândi-rea ordonată, logică, sistematică şi analitică, precum şi creativitatea, cel puțin în aceeaşi măsură în care o face aceasta din urmă.

De asemenea, şahul are o latură socială mai dezvoltată şi un sistem de apreciere a valorii fiecărei persoane mult mai obiectiv.

Siluan Popescu

EDUCAȚIE pRIN ŞAH: ŞAH ŞI MATEMATICĂ

sursa foto: www.wallpapersdesign.net

Page 16: Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www ... filecum numai în cărţile de fitotehnie am văzut, rapiţă de toamnă (semănată la mijlocul lui august, după cum

Vatră nouă nr.171 noiembrie 201416

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. partoș S.R.L. , Timișoara, str. zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: [email protected], www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: [email protected]; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Mod de preparare:Punem uleiul la încins şi adăugăm la călit ceapa tăiată

fideluţă, rădăcina de ţelina şi morcovii daţi pe răzătoare. Amestecăm totul bine şi punem un pahar cu apă, aco-perim totul cu un capac şi lăsăm la fiert.

Între timp pregătim cubuleţe gogoşarii şi ardeiul gras şi le dăm şi lor drumul în oală. Din roşii preparăm rapid la mixer un suc de roşii, iar conopida o desfacem în bucheţele mici. Le punem şi pe ele peste legume.

Orezul se spală puţin şi se pune la semifiert în 400 ml de apă. Se amestecă din când în când, astfel încât orezul să nu se lipească de fundul cratiţei şi după aprox. 15 min. este semifiert. Se adaugă şi el peste legumele din oală.

Aromatizăm tocana cu un praf de sare, piper şi câteva frunze de dafin. Amestecăm zdravan şi lăsăm legumele să fiarbă în voie. Între timp, usturoiul, frunzele de ţelină şi cele de pătrunjel le vom toca mărunt şi apoi le vom răsturna peste tocană, la sfârşit mai dăm un clocot.

Aceasta tocană o putem consuma imediat după ce am preparat-o, sau o putem pune şi la borcane pentru iarnă.

Tocană de legume Scovergi - rețetă de post

Mod de preparare:Cernem făina cu sarea într-un castron. În mijloc, facem

o adâncitură în făină și punem drojdia, zahărul și apa călduță.

Amestecăm ușor cu o lingură de lemn până aluatul capătă consistență, după care se transferă pe o planșetă presărată cu făină și se frământă bine.

Se pune aluatul într-un castron, se acoperă cu un șervet și se lasă la crescut în loc cald pentru 40-50 minute.

Se întinde aluatul foarte subțire, se taie în pătrățele (sau dreptunghiuri). Pe fiecare pătrățel se taie la mijloc o crestătură și se introduce unul din colțuri prin gaură.

Se prăjesc în ulei încins, aprox. 10 secunde pe fiecare parte, atenție să nu le ardeți!

Se scot pe un prosop de hârtie să se absoarbă sur-plusul de ulei.

Se servesc atât calde, cât și reci presărate cu puţin zahăr pudră. Sunt foarte bune şi cu gem sau dulceaţă.

sursa: www.petitchef.ro

Ingrediente:- 500 g făină- 1 pliculeț drojdie uscată- 1 linguriță sare

- 1 lingură zahăr- aprox. 200 ml apă călduță- ulei pentru prăjit- zahăr pudră pentru ornat

Ingrediente:- 2 cepe potrivite (1 roşie şi 1 albă)- 2 morcovi- 1 rădăcină de ţelină, medie- 2 roşii mari- 2 gogoşari (1 verde, 1 roşu)- 1 ardei gras galben

- 4 căţei de usturoi- 130 gr orez- bucheţele de conopidă- frunze de ţelină- pătrunjel verde- 2-3 frunze de dafin- puţin ulei pentru călit- sare, piper, după gust

Anunţ importantParohia ortodoxă Giarmata Vii anunţă că în luna noiembrie va începe distribuirea

calendarelor creştin ortodoxe de perete pentru anul 2015, prin intermediul membrelor Comitetului Parohial.

Cu această ocazie se va achita şi taxa de cult a Bisericii pentru anul 2014, respectiv pentru anii precedenți, pentru cei care nu au plătit-o la timp.

Rugăm familiile mutate anul acesta, sau în anii trecuți, în localitatea Giarmata Vii să achite contribuţia de cult aferentă numărului de persoane din cadrul familiei.

contribuţia de cult este de 35 lei de persoană pe an.Preot paroh Vasile D. Suciu

sursa: www.culinar.ro