Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

39

description

Malpraxis pentru soferi Afla de ce se doreste o asigurare de malpraxis pentru soferi, cum poate fi apelat Fondul de Protectie a Victimelor Străzii, care sunt regulile noi privind recuperarea datoriilor si de ce nu mai sunt atat de sigure castigurile extrasalariale. Informeaza-te cu privire la temele strategice pentru industria auto globala, despre cum te poti inscrie in cadrul competitiei Volvo Trucks Drivers' Fuel Challenge 2013 si de ce este nevoie de „fresh money” in constructii. Participa la concursul de logistica si pune-te la curent cu modul in care s-a realizat atribuirea curselor interjudetene si care sunt asteptarile privind cursele judetene si limitrofe.

Transcript of Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

Page 1: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013
Page 2: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel./fax: 021.444.00.96

Website:

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

L a începutul acestui an amfost nevoit sã îmi reîn no -iesc cartela pentru taho -gra ful digital (cea vechea ieºit din termenul de

va labilitate). Am fost foarte deza -mã git de puþina modernizare asiste mului. Practic, faþã de acumcinci ani, nu s-a schimbat nimic -am plãtit taxa la Poºtã (prin vira -ment bancar nu se poate), amfãcut poze (nu credeam cã maiexis tã aºa ceva - o camerã digitalãreprezintã o investiþie pe care artrebui sã ºi-o permitã orice insti -tu þie), am completat un formularcu pixul, deºi datele mele au rã -mas aceleaºi, am fãcut copii latoate documentele ºi, cel mai ne -plã cut, mi s-a comunicat cã va figata peste „vreo douã sãptãmâni“.Dar, pentru orice eventualitate, mis-au dat douã numere de telefonpentru a suna înainte.

Meseria mea nu este aceea deºofer, iar cartela o folosesc doaratunci când are loc un drive-test,astfel, pentru mine, termenul deeli berare nu reprezintã o proble -mã. Am ridicat documentul dupãaproximativ o lunã, pentru a fisigur cã a fost deja eliberat, maiales cã, la cele douã numere dete lefon, nu rãspundea nimeni.Chiar ºi aºa, am reuºit abia la adoua încercare, pentru cã primadatã am fãcut greºeala sã ajungla sediul ARR dupã orele prân -zului, când se terminã programulcu publicul - de ce oare programulcu publicul este atât de scurt?

Sigur, dacã eºti ºofer profe -sio nist, trebuie sã fii permanentatent la valabilitatea documentelorºi sã îþi programezi cu grijã reîn -no irea acestora, dar aºteptam maimultã atenþie din partea Autoritãþiipentru cei care sunt, în acest caz,în postura de clienþi.

Suntem în secolul 21 ºi, în modevident, se poate face mai mult,mãcar la capitolul transparenþã,dacã nu ºi la viteza de rãspuns.

Apoi însã, am primit o ºtire„bombã“: inspectorul responsabilcu cartele tahografice din cadrulARR a fost arestat pentru luarede mitã. Am parcurs comunicatulDirecþiei Generale Anticorupþie(DGA) ºi am rãmas uimit. Be ne fi -

ci ile tehnologice ale secolului 21funcþionau fãrã probleme pe liniacoruptã - se rãspundea la telefon,exista procedurã de urgenþã, iartaxa (ºpaga) se plãtea prin vira -ment bancar (sigur, nu în conturileinstituþiei, ci în cele personale aleinspectorului ARR).

În acest stadiu, realizezi cã in -stitu þional suntem în regulã, avemtot ce ne trebuie, putem rãspundeîn mod competitiv la solicitãri,dar... Un serviciu potenþial al insti -tuþiei este sacrificat pentru arotunji venituri personale.

Ar fi nevoie de un serviciu deeliberare în regim de urgenþã acar telelor tahografice pentru ºo -feri? În mod sigur da, ºi ar fi unser viciu extrem de profitabil pen -tru ARR. Programul ºoferilor esteatât de încãrcat încât orice redu -cere a termenului de eliberare aunui document este binevenitã.Interesant este sã descoperim cãun asemenea serviciu existã ºifuncþioneazã, dar nu într-un modlegal, deºi singurul aspect iliciteste titularul contului unde au fostviraþi banii.

Nu acuz pe nimeni cã ar pãs -tori în cunoºtinþã de cauzãasemenea sisteme paralele de co -rupþie, dar este evidentã vulne -rabilitatea sistemului.

Am vãzut cu toþii faptul cã, dinnou, ne-a fost amânatã admitereaîn spaþiul Schengen, deºi amîndeplinit toate criteriile. Însã cri -teriile nu au fost niciodatã proble -ma, ci încrederea. Sistemul ar pu -tea funcþiona bine, dar existã încãprea multã disponibilitate la a nurespecta regulile.

Radu [email protected]

Darîncrederea...

Page 3: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

{{TTIIRRII 62-63

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAtribuirea „interjudeţenelor“ a avut loc. Urmează „judeţenele“ şi limitrofele? 64-66

IINNTTEERRVVIIUUPrimarul Robert Negoiţă: „Vom organiza în comun serviciul de transport persoane în Sectorul 3, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Glina şi Cernica” 68-69

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre malpraxis la şoferi 7

FFIISSCCAALLIITTAATTEENoua impozitare a diurnei 8

FFOOCCUUSS� După 6 ani de taxă auto avem

Timbru de mediu 10� Fondul de Protecţie

a Victimelor Străzii 16-17� Volvo Group

Două mărci, o strategie integrată 22-24

LLEEGGIISSLLAAŢŢIIEENoi reguli privind recuperarea datoriilor 12-14

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREE AACCOOSSTTUURRIILLOORR

SSPPEECCIIAALL AASSIIGGUURRĂĂRRII� Transportatorii vor asigurare

de malpraxis pentru şoferi 18-20

AANNTTIICCOORRUUPPŢŢIIEECâştigurile extrasalariale nu mai sunt atât de sigure 21

CCOONNCCUURRSSVolvo Trucks Drivers' Fuel Challenge 2013 Au început înscrierile! 26-27

EEVVEENNIIMMEENNTTSisteme noi de asistenţă pentruvanurile Mercedes 28-30

{{TTIIRRII 46

TTAABBLLEETTAA CCOONNSSTTRRUUCCTTIIVVĂĂAvem nevoie de „fresh money” 48-51

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂAutostrada Comarnic-Braşov: 53 de poduri, pasaje, viaducte şi 18 tuneluri 52-53

FFOOCCUUSSReabilitarea termică se extinde de la blocuri la case 54-55

PPRREEZZEENNTTAARREELiebherr înnoieşte gama de încărcătoare frontale 56-57

IINNEEDDIITTTower Bridge din Londra 58-60

UUTTIILLInternetul, o roată la afacere 70

PPRREEZZEENNTTAARREEO soluţie complexă pentru nevoi specifice 72-73

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 martie - 15 aprilie 2013 74

UUTTIILLIFPTR şi-a înnoit site-ul 32

{{TTIIRRII 34-35

PPRREEZZEENNTTAARREEiGoEasy - o interfaţă prietenoasă unică 36-37

SSTTUUDDIIUUTeme strategice pentru industria auto globală 38-40

EEVVEENNIIMMEENNTTRomânia, pe cale de a deveni Poarta Estică de Comerţ a Europei? 41

PPIIAAŢŢĂĂPoate în 2013... 42-43

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (40) 44

martie 2013 ........................................................................................................................

SU

MA

R

5........................................................................................................................ martie 20134

SU

MA

R

Page 4: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

PARTENERIATCHEMTRADERS -PREMIO

Goodyear Dunlop Tires România,împreunã cu partenerul sãufrancizat Chemtraders, auintrodus în lanþul de francizãPremio un nou centru de profil înBucureºti. Premio Chemtradersoferã o platformã extinsã deservice ºi retail cu anvelope,beneficiind atât de avantajeleconceptului Premio de laGoodyear, cât ºi de logistica ºiexpertiza unei mici reþele dedistribuþie cu puncte de lucru înBucureºti, Popeºti Leordeni,Boldeºti Scãieni, Constanþa sauCraiova. Odatã cu introducereasa oficialã pe piaþa localã deprofil sub marca Premio, PremioChemtraders devine cel de-alpatrulea magazin-service Premiodin Bucureºti ºi primul dinportofoliul partenerului local.Partener al Goodyear DunlopTires România încã din 1998,societatea specializatã înimportul ºi distribuþia deanvelope, jante, camere de aer ºiechipament specializat pentruservice roþi, Chemtraders adevenit oficial partener francizatPremio. Situat în sectorul 5 alCapitalei, Premio Chemtradersdispune de 4 rampe de lucru, dincare 3 pentru turisme ºi vehiculecomerciale uºoare ºi una pentru

geometrie. Acestora li se adaugão rampã pentru camioane ºi undepozit cu o capacitate de 800de anvelope atât pentru turismecât ºi pentru camioane.

LICENŢĂ OBLIGATORIEPESTE 2,4 TONE

Toate vehiculele cu masa totalãpeste 2,4 t sau cu peste 9 locurivor fi licenþiate, potrivit OUG11/2013, care modificã OG27/2011. Actul normativ a fostpublicat, în Monitorul Oficial, în 5martie ºi prevede o perioadã de60 de zile pentru actualizareaNormelor metodologice aferenteOG 27/2011. Pânã laactualizarea normelor, care vorinclude concret procedura delicenþiere a vehiculelor între 2,4 ºi3,5 tone, surse din cadrul ARRne-au declarat cã probabilcapacitatea financiarã va fistabilitã la 1.000 euro pentruprima maºinã ºi 500 euro pentruurmãtoarele (faþã de 9.000respectiv 5.000 euro pentruvehiculele de peste 3,5 t) iarcostul licenþei va fi unul modic.S-ar putea, de asemenea, sã seimpunã atestarea profesionalã aºoferilor, conform reglementãrilorîn vigoare. Autoritãþile au motivatmãsura de extindere a licenþieriiprin faptul cã România seconfruntã în ultima perioadã cu oserie de evenimente rutiere cuconsecinþe extrem de grave, în

care sunt implicate autovehiculeconstruite ºi echipate pentrutransportul a 9 persoane(inclusiv conducãtorul auto), careefectueazã transport rutiernaþional de persoane contra cost,sau vehicule rutiere a cãror masãtotalã maximã autorizatã estecuprinsã între 2,4 ºi 3,5 tone,care efectueazã transport rutiernaþional de marfã, precum ºivehicule care efectueazãtransport rutier de vehiculerutiere defecte sau avariate, fãrãca aceste operaþiuni de transportsã fie autorizate.

INTRAREA ÎNSCHENGEN - ONECESITATE PENTRUTRANSPORTATORI

UNTRR atrage atenþiaautoritãþilor române ºi europenecã aderarea la spaþiul Schengeneste o necesitate pentrutransportatorii rutieri români,contribuind la eliminareacorupþiei ºi la fluidizarea traficuluide frontierã. Conformcomunicatului UNTRR, dacãastãzi am fi în Schengen, ar fieliminate pretextele de supunerela control ºi amendare atransportatorilor români. Timpiide conducere ºi de odihnã aiºoferilor profesioniºti sunt strictreglementaþi în UE, iar depãºireaacestor timpi de conducere decãtre ºoferii profesioniºti români,din cauza timpilor de aºteptare încoadã la trecerea frontierei, estesancþionatã de ofiþerii de controlunguri - legal sau abuziv, cu pânãla de 4 ori valoarea uneori. Deasemenea, ar fi eliminateabuzurile din frontierã la cântãrire- fiind cea mai bunã mãsurã deprotecþie a transportatorilorromâni împotriva ºpãgilorcolectate în urma controalelor lacântar, taxe de drumuri etc. Ar fieliminate abuzurile ºi timpiinejustificaþi de aºteptare lacontrol paºapoarte pentruautocare, oferind turiºtiloreuropeni un tratament civilizat.Rezultatul direct al eliminãriicontroalelor de frontierã cuStatele Membre UE vecineRomâniei, ca ºi al eliminãriifocarelor de corupþie este ocreºtere a fluiditãþii traficuluitrans-frontalier, cu numeroasebeneficii atât pentrutransportatorii rutieri români, câtºi pentru UE, se aratã încomunicatul Uniunii.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

Spune-]i p`rerea!

Despre malpraxis la şoferiAţi fi dispuşi să plătiţi pentru o asigurare gen malpraxis pentru şoferii dumneavoastră?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrã direct pe site-ul www.ziuacargo.ro

la secþiunea „Întrebarea lunii“.1. Da.2. Nu.

Impozitarea diurnei generează un impact puternicîn transporturi

martie 2013 ........................................................................................................................ 7

ȘTIR

I

75% dintre cei care au rãspunsla întrebarea lunii februarie privindimpozitarea diurnei ºi impactul a -ces tor noi reglementãri asupra in -dus triei transporturilor se aº teap -tã la efecte puternice. Doar 20%afirmã cã transporturile vor fi afec -ta te într-o micã mãsurã ºi numai5% nu aºteaptã nici un fel de re -ac þie din partea ramurii detransport.

„Se naºte o problemã majorã,în deosebi la transportul pe te -ritoriul României, deoarece Reg.CE 561/2006 , Cap. III, Art. 10 in -terzice remunerarea în raport cukilometrii parcurºi“, comenteazãSiegfried Mayer. El menþioneazãCapitolul III privind rãspundereaîn treprinderii de transport - Ar ti -colul 10, potrivit cãruia „Se inter -zi ce întreprinderilor de transportsã remunereze conducãtorii autosa lariaþi sau care sunt puºi la dis -po ziþia lor în funcþie de distanþapar cursã ºi/sau de cantitatea demãr furi transportatã, chiar ºi subfor mã de prime sau majorãri sala -ria le, în cazul în care o asemeneare munerare este de naturã sã pe -ri cliteze siguranþa rutierã ºi/sau sãîncurajeze încãlcarea prezentuluire gulament”. Siegfried Mayer su -bli niazã cã, în aceste condiþii, vafi foarte greu sã se motiveze ºo -ferii pentru a efectua curseleinterne.

........................................................................................................................ martie 20136

Volvo FM este următorulmodel în cadrul procesuluirapid de reînnoire a gamei deproduse Volvo Trucks - iaruna dintre cele maiimportante caracteristici alesale este inovatorul sistemVolvo Dynamic Steering.Autocamionul va fi lansat înEuropa pe 19 martie, însăpoate fi deja zărit pedrumurile publice ca urmarea unei competiţii în cadrulcăreia participanţii încearcăsă fie primii care observănoul FM.Începând din 4 martie, douăautocamioane au pornitîntr-un tur de două săptămâniprin Europa. Cel mai vigilent„paparazzo” de pe traseu vafi recompensat deproducătorul suedez deautocamioane. Fiecare dintreautocamioane parcurge un

traseu separat prin Europa.Cele două autocamioane noiau inscripţionări distinctivepentru a le scoate în evidenţăîn trafic.Volvo FM va fi echipat cusistemul Volvo DynamicSteering, care combinăsistemul convenţional deservodirecţie hidraulică cu unmotor electric cu controlelectronic, montat pe casetade direcţie. Sistemul oferăşoferului atât posibilitatea dea vira fără efort la viteze mici,cât şi o stabilitate imbatabilăa direcţiei pe şosea.

VOLVO TRUCKS VA LANSA NOUL FM

Page 5: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 2013

FIS

CA

LIT

ATE

8

CC odul fiscal a fost mo di -ficat pentru prima oarãpe 2013 prin OrdonanþaGuvernului nr. 8/2013pen tru modificarea ºi

com pletarea Legii nr. 571/2003pri vind Codul fiscal ºi re gle men -ta rea unor mãsuri financiar-fiscale,publicatã în M.O. Partea I nr.54/23.01.2013, rectificatã la06.02.2013. Dispoziþiile acestuiact normativ sunt în vigoare înce -pând cu 1 februarie 2013.

Amintim cã în ultimii 7 ani, po -tri vit regulilor fiscale, diurna eracon sideratã venit asimilat sala riu -lui ºi era supusã impozitului de16% datorat de angajat doar pen -tru sumele acordate cu acest titlude cãtre organizaþii nonprofit ºide alte entitãþi neplãtitoare de im -po zit pe profit ºi care depãºeauli mita de 2,5 ori nivelul legal sta -bilit pentru indemnizaþia primitãpe perioada delegãrii ºi detaºãriiîn altã localitate, în þarã ºi în strã -i nãtate, în interesul serviciului,pen tru salariaþii din instituþiile pu -blice.

De la 1 februarie 2013, legiu -i torul, probabil în dorinþa de astrân ge cât mai mulþi bani la bu -get, a pãstrat regula de impozitaremenþionatã privitoare la nivelulimpozitãrii, însã a extins aplica -bi litatea sa la toate categoriile dean gajaþi care primesc indem ni za -þie pe perioada delegãrii ºi deta -ºãrii în altã localitate, în þarã ºi înstrãinãtate, în interesul serviciului,aºadar indiferent de entitatea plã -titoare.

Astfel, rezultã urmãtoarelereguli:

- se supune impozitului pe ve -ni turile din salarii în cotã de 16%,da torat de angajat, fiind asimilatãsa lariului, indemnizaþia primitã dean gajaþi pe perioada delegãrii ºide taºãrii în altã localitate, în þarãºi în strãinãtate, în interesul ser -vi ciului, precum ºi orice alte sumede aceeaºi naturã, pentru parteacare depãºeºte 2,5 ori nivelul le -gal stabilit prin hotãrâre a Guver -nu lui pentru personalul din insti -tu þiile publice;

- indemnizaþiaºi orice altã su mãde aceeaºi naturãva fi inclusã ºi înba za lunarã decal cul al con tri bu -þi ilor sociale indi -vi duale obli ga toriidatorate de per -soane fizice rezi -den te sau nere -zidente carereali zeazã venituri din salarii sauasi milate salariilor, în condiþiile legii.

Pe de altã parte, dacã indem -ni zaþiile ºi orice alte sume de ace -e aºi naturã primite de angajaþi încondiþiile prevãzute de lege saude contractul de muncã aplicabil,pe perioada delegãrii ºi detaºãriiîn altã localitate, în þarã ºi în strã -inãtate, în interesul serviciului,sunt „în limita a de 2,5 ori nivelullegal stabilit prin hotãrâre a Gu -vernului pentru personalul din in -stituþiile publice, precum ºi celepri mite pentru acoperirea cheltu -ie lilor de transport ºi cazare“, re -gulile fiscale sunt urmãtoarele:

- sumele nu sunt incluse în ve -ni turile salariale ºi nu sunt impo -za bile, în înþelesul impozitului pevenit;

- sumele nu se cuprind în bazalu narã a contribuþiilor sociale obli -ga torii datorate potrivit legii;

- indemnizaþia în limita menþio -na tã este cheltuialã deductibilãatât pentru determinarea profituluiimpozabil în cazul plãtitorilor deimpozit pe profit, cât ºi pentru de -terminarea venitului net anual ob -þinut din activitãþi independente încazul persoanelor fizice care des -fãºoarã activitãþi independente.

Diurna mai marede 32,5 lei esteimpozitată

De reþinut, totodatã, cã faþãde deductibilitatea limitatã a chel -tu ielilor cu diurna, aºa cum amarãtat anterior, rezultã cã diurnacare depãºeºte „limita a de 2,5 orinivelul legal stabilit prin hotãrârea Guvernului pentru personalul

din instituþiile publice, precum ºicele primite pentru acoperireachel tuielilor de transport ºi ca -zare“ este cheltuialã nede duc ti -bi lã pentru determinarea profituluiimpozabil sau a venitului net anualob þinut din activitãþi inde pen -dente, dupã caz.

Precizãm cã actele normativecare reglementeazã cuantumuldiurnei în vigoare ºi în prezentsunt: a) pentru intern - indem ni -za þia zilnicã este de 13 lei acor -da tã potrivit regulilor prevãzuteîn Hotãrârea Guvernului nr.1860/2006, cu modificãrile ºicom pletãrile ulterioare; b) pentruextern - diurna este în valutã, încuantum stabilit pentru fiecareþarã, calculatã ºi acordatã potrivitHo tãrârii Guvernului nr.518/1995, cu modificãrile ºi com -pletãrile ulterioare.

Faþã de cele de mai sus, în -tr-un scurt exemplu, noile dispo -zi þii în materie de impozitare adiur nei se aplicã astfel: dacã diur -na la in tern acordatã de entitateaplã ti toare este în sumã de 70 lei,se su pune impozitãrii suma de37,5 lei (70 lei minus 13 lei x 2,5)care depãºeºte limita prevãzutãde lege. Aceastã sumã de 37,5lei va fi inclusã ºi în baza lunarãde cal cul al contribuþiilor socialein di viduale obligatorii, fiind chel -tu ialã nedeductibilã pentru deter -mi narea profitului impozabil saua venitului net anual obþinut dinac tivitãþi independente, dupã caz.

Avocat Nicoleta IACOB-ANCAIACOB-ANCA & ASOCIAŢII

[email protected]

www.iacob-anca.ro

Noua impozitarea diurneiPrintre noutăţile aduse Codului fiscal,remarcăm şi noile dispoziţii privind impozitareadiurnei aplicabile începând cu 1 februarie 2013.

Page 6: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 201310

FO

CU

S

După 6 ani de taxă auto avem Timbru de mediuDupă şase ani de modificări, controverse, dispute politice şi atenţionăride la Comisia Europeană asupra ilegalităţii ei, taxa auto - impusă prinlege, pentru prima dată, de Guvernul Tăriceanu - a fost împachetatăfrumos, i s-a pus fundiţă şi i s-a dat un nume nou de către nouaguvernare: Timbrul de mediu. În ciuda scopului nobil pentru care a fostcreată în 2007 - reducerea poluării prin descurajarea înmatriculărilor deautovehicule la mâna a doua -, românii continuă să prefere maşinilesecond-hand, iar vânzările de maşini noi au scăzut semnificativ. Acum,taxa-timbru a ajuns la a 9-a modificare şi este percepută începând cu15 martie, după adoptarea Normelor metodologice.

TT imbrul de mediu, aprobatde Guvern prin ordonanþãde urgenþã, va fi mai marecu 10-15% pentru Euro 3ºi Euro 4, dar va scãdea cu

60% pentru Euro 2, cu 80% pentruEuro 1 ºi cu 90% pentru non-euro,pe principiul cã oricum asemeneama ºini se aflã spre sfârºitul perioadeide funcþionare. Totodatã, în actualaformulã de calcul nu mai este esen -þia lã capacitatea cilindricã, întrucâtaceasta este deja inclusã în impozitulanual pe care îl plãtesc posesorii deautoturisme.

„Timbrul de mediu se aplicã pen -tru autovehiculele din categoria M1,M2, M3 cu precizarea cã pentru ca -te goria celor cu normã de poluareEuro 5, Euro 4 ºi Euro 3 formula decalcul ia în proporþie de sutã la sutãe misia de CO2, iar pentru cele cu -prin se în normele de poluare non-euro, Euro 1 ºi Euro 2 se aplicã ac -tuala formulã, prevãzutã prin Legea9/2012”, a explicat Rovana Plumb,ministrul Mediului.

Taxă diferită lamaşinile pe benzinăşi pe motorină

Altã noutate este cã Timbrul demediu „va fi calculat cu o diferenþãde 1,75 între motorinã ºi benzinãpen tru normele de poluare Euro 3ºi Euro 4, întrucât emisiile poluantedin pulberi sunt mult mai mari pentruau tovehiculele care folosesc mo to -ri na faþã de cele care folosesc ben -zi nã”, a precizat Rovana Plumb.

Ministrul a dat câteva exemple:- o Dacia Logan pe benzinã, Euro

5, cu o capacitate cilindricã de 1.149ºi emisii de 234 de grame CO2 - tim -bru de mediu de 109 euro.

- o Dacia Logan diesel, Euro 5,cu o capacitate cilindricã mai mare,emi sii mai puþine, are timbrul de me -diu de 50 de euro.

- un VW Golf, an de fabricaþie2002, diesel, Euro 3, taxa actualãeste de 1.683 de euro ºi va avea untimbru de mediu de 1.268 de euro.

„La norma de poluare Euro 5 în -sã, valorile taxei sunt egale, deoarece

emisiile de pulberi sunt egale atâtpentru benzinã, cât ºi pentru mo to -rinã”, a completat Plumb.

Timbrul va fi plãtit o singurã datã,la prima înmatriculare pe piaþa dinRo mânia sau la prima transcriere,dar nu ºi în cazul tranzacþiilor civile(moº tenire sau partaj).

Vor achita noua taxã inclusiv in -sti tuþiile publice, cu excepþia Salvãrii,Pom pierilor, Corpului Diplomatic,dar ºi a persoanelor cu handicap.

Ecotichet de 12.000de lei, pentruautoturismulelectric

Taxa va rãmâne la cotele actualepentru maºinile Euro 5, în timp cepentru cele Euro 6, maºini hibrideºi electrice nu se va plãtit nimic. Maimult, persoanele care vor cumpãra,

începând cu 15 martie, un autoturismelec tric, vor primi, la momentul achi -zi þionãrii, un „ecotichet” în valoarede 12.000 lei.

Persoanele care au dat statul ro -mân în judecatã pentru restituireata xei încasate ilegal ºi cãrora li s-arestituit contravaloarea taxei, precumºi cele care au înmatriculat auto tu -ris mele fãrã achitarea taxei, vor plãtinoul timbru la prima vânzare a ma -ºinii. Pentru cele revândute în afaraRomâniei, statul va returna o taxãrezidualã, calculatã în funcþie de pe -rioada de utilizare.

În prezent existã circa 300.000de sentinþe definitive de restituire afostei taxe auto, ceea ce înseamnãcã 70% din bugetul Fondului pentruMediu se va duce anul acesta peres tituirile cãtre cetãþeni.

Magda [email protected]

- 1 ianuarie 2007 - instituirea taxeiauto de Cabinetul Tãriceanu.

- Comisia Europeanã a atenþionatcã este discriminatorie ºi a cerutrenunþarea la ea.

- Rezultat înmatriculãri 2007:312.532 maºini noi (cel mai bunan de pânã atunci) ºi numai123.842 maºini second-hand.

- 1 iulie 2008 - o nouã formulã ataxei, numitã „de poluare”.

- Începe ºi restituirea unor sumede bani celor care au plãtit taxaauto înainte de 1 iulie 2008.

- În decembrie însã, Executivul atriplat valoarea taxei de poluarepentru vehiculele second-handde import. Începe modaînmatriculãrilor în Bulgaria.

- 2008: 300.885 maºini rulate(dublu faþã de 2007) ºi 285.504maºini noi (8,65% mai puþin).

- Februarie 2009 - Guvernul Boc alansat Programul Rabla: 212.900maºini rulate (scãdere) ºi116.016 maºini noi (scãdere).Începuse ºi criza.

- Decembrie 2010 - Guvernul aaprobat o nouã creºtere a taxeipentru maºinile vechi: 94.541maºini noi (scãdere) ºi 214.606maºini rulate (creºtere uºoarã).

- Aprilie 2011 - Curtea de Justiþie

UE a decis cã taxa auto estediscriminatorie, iar Guvernul Boca introdus obligativitatea taxei lavânzare pentru toate maºinileînscrise în România înainte de 1ianuarie 2007. Anul 2011 s-aîncheiat cu aproape 82.000 demaºini noi ºi 94.000 second-hand cumpãrate.

- 1 ianuarie 2012 - valoarea taxeiauto a fost diminuatã cu pânã la25% pentru autovehiculele cumotor Diesel prevãzute dinconstrucþie cu filtru de particule.

- A fost prevãzutã ºi restituireadiferenþei celor care au achitatmai mult dupã 1 iulie 2008, dara rãmas valabilã achitarea taxeipentru maºinile înscrise înaintede 2007.

- Dupã numai 45 de zile însã, pefondul protestelor în stradã,Guvernul Boc a suspendat pânãla 31 decembrie 2012 aceastãultimã prevedere. În 2012 s-auînmatriculat 72.179 de maºininoi ºi 175.000 rulate.

- Prevederea cu taxa pentrumaºinile înmatriculate înainte de2007 a reintrat în vigoare la 1ianuarie 2013 ºi rãmâne valabilãºi în noua OUG privind Timbrulde mediu.

Povestea taxei

Page 7: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

DD omeniu de aplicare:cre anþe certe, lichide ºiexigibile constând înobligaþii de platã a unorsume de bani care re -

zul tã dintr-un contract civil, in clu -siv din cele încheiate între unprofe sionist ºi o autoritate con -tractantã, constatat printr-un în -scris ori determinate potrivit unuistatut, regulament sau altui în -scris, însuºit de pãrþi prin sem nã -turã ori în alt mod admis de lege.Nu pot face obiectul proceduriior donanþei de platã creanþeleînscrise la masa credalã în cadrulunei proceduri de insolvenþã.

Prin autoritate contractantã,se înþelege:

a) orice autoritate publicã asta tului român sau a unui statmem bru al Uniunii Europene, careac þioneazã la nivel central, re gio -nal sau local;

b) orice organism de drept pu -blic, altul decât cele prevãzute la lit.a), cu personalitate juridicã și carea fost înfiinþat pentru a sa tis facenevoi de in teres general, fãrã scoplucrativ, ce se aflã în cel puþin unadintre urmãtoarele si tua þii: (i) estefi nanþat, în ma jo ritate, de cãtre oautoritate con trac tantã, astfel cumeste definitã la lit. a); (ii) se aflã însubor dinea sau este supus con tro -lului unei au toritãþi con trac tan te,astfel cum este definitã la lit. a);(iii) în com po nenþa consiliului dead mi nis tra þie ori, dupã caz, aconsiliului de supraveghere ºi di rec -toratului, mai mult de jumãtate dinnumãrul membrilor sunt numiþi decãtre o autoritate contractantã,astfel cum este definitã la lit. a);

c) orice asociere formatã deuna sau mai multe autoritãþi con -trac tante dintre cele prevãzute lalit. a) sau b).

Etapapremergătoareobligatorie

Dispoziþii procedurale (1): ce -re rea privind creanþa de platã apreþului se depune la instanþacom petentã pentru judecarea fon -du lui cauzei în primã instanþã,con form Codului de ProcedurãCivilã. Spre deosebire de vecheare glementare unde nu era ne ce -sarã parcurgerea, în prealabil, aunei etape premergãtoare introdu -ce rii acþiunii (conciliererea directãprevãzutã la art. 720 indice 1 dinCodul de procedurã civilã în vigoa -re pânã în 15.02.2013),prin noul Cod dePro ce durã Civilãse in stitu ie o pro -ce durã prealabilã,obliga torie.

Creditorul tre -buie sã co mu -nice de bitorului,prin in -

ter mediul exe cu torului ju de -cãtoresc sau prin scri soare re co -mandatã, cu con þi nut declarat ºiconfirmare de pri mi re, o somaþie,prin care îi va pune în vedere sãplãteascã suma da toratã în ter -men de 15 zile de la primireaaces teia. Lipsa parcur gerii acesteiproceduri prealabile duce la res -pingerea cererii ca inad misibilã.

Introducerea obligativitãþii par -cur gerii procedurii prealabileîntr-o procedurã care, cel puþinteo retic, urmãreºte judecarea cau -zei în regim de urgenþã pentru re -cu perarea creanþelor de credi toricât mai grabnic, nu poate avea caefect decât o prelungire a proce -du rii atâta timp cât trebuie co mu -nicatã o somaþie,mai înainte dein troducerea

........................................................................................................................ martie 201312

LEG

ISLA

ŢIE

Noi reguli privindrecuperareadatoriilorProcedura Ordonanţei de Plată este aplicabilă începândcu 15 februarie 2013.Prevederile Noului Cod de Procedură Civilă abrogă atât OGnr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, cât şi OUGnr. 119/2007 privind ordonanţa de plată, prevederileacestor acte normative fiind modificate, completate şicomasate în cuprinsul art. 1013 - 1024 Titlul IX -Procedura ordonanţei de plată.

Baza legalã: Noul Cod de Procedurã Civilã - Legea nr.134/2010 - publicat în Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie2010, intrat în vigoare, dupã mai multe amânãri, în data de15 februarie 2013.

Page 8: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 201314

LEG

ISLA

ŢIE

cererii pe rolul in stan þei jude cã -toreºti.

Cererea de chemare în ju de -catã trebuie sã cuprindã:

a) denumirea ºi sediul credi -to rului;

b) denumirea ºi sediul, precumºi, dupã caz, dacã sunt cunoscute,codul unic de înregistrare sau co -dul de identificare fiscalã, numãrulde înmatriculare în registrul co mer -þului ori de înscriere în re gis trul per -soanelor juridice ºi contul bancar;

c) suma ce reprezintã obiectulcreanþei, temeiul de fapt ºi dedrept al obligaþiei de platã, pe ri -oa da la care se referã acestea,ter menul la care trebuia fãcutãpla ta ºi orice element necesarpen tru determinarea datoriei;

d) suma ce reprezintã do bân -zile aferente sau alte despãgubirice se cuvin creditorului, potrivitlegii;

e) semnãtura creditorului.La cerere se anexeazã: în scri -

su rile ce atestã cuantumul sumeidatorate ºi orice alte înscrisurido veditoare ale acesteia, inclusivdo vada îndeplinirii proceduriiprea labile. Cererea ºi actele ane -xate la aceasta se depun în copieîn atâtea exemplare câte pãrþisunt, plus unul pentru instanþã.

Dobândă binedeterminată

Avem acum prevederi foarteclare în ceea ce priveºte modulîn care se datoreazã ºi calculeazãdobânda pentru plata cu în târ -ziere. Astfel: dacã pãrþile nu austabilit nivelul dobânzii pentruplata cu întâr zi e re, se va aplicarata dobânzii de referinþã stabilitãde Banca Na þio nalã a României.Rata de refe rin þã în vigoare înprima zi ca lendaristicã a se mes -trului se aplicã pe întregul se mes -tru.

Creanþa produce dobânzi dupãcum urmeazã:

1. în cazul contractelor în che -iate între profesioniºti, de la datala care obligaþia a devenit exigi -bilã;

2. în cazul contractelor înche -ia te între profesioniºti ºi o auto -ri tate contractantã, fãrã a fi nece -sa rã punerea în întârziere adebi torului:

a) dacã în contract a fost fixatun termen de platã, din ziua ur -mãtoare acestui termen;

b) dacã termenul de platã nueste fixat în contract: (i) dupã 30de zile de la data primirii de cãtrede bitor a facturii sau a oricãrei alteasemenea solicitãri de platã; (ii)

dacã data primirii facturii sau a uneisolicitãri echivalente de pla tã esteincertã, dupã 30 de zile de larecepþia mãrfurilor sau pres ta reaserviciilor; (iii) dacã solici tarea deplatã a fost comunicatã înainte dea primi mãrfurile sau ser viciile, laexpirarea unui termen de 30 dezile de la primirea mãr fu rilor sauprestarea serviciilor; ºi (iv) dacãlegea sau contractul sta b ileºte oprocedurã de acceptare ori deverificare, permiþând certi fi careaconformitãþii mãrfurilor sau se r vi -ciilor, iar debitorul a pri mit facturaori solicitarea de platã la dataverificãrii sau anterior aces tei date,la expirarea unui ter men de 30 dezile de la aceastã datã;

3. în celelalte cazuri, de la datala care debitorul a fost pus saueste de drept în întârziere, potrivitlegii.

În plus, faþã de dobânda da to -ratã ºi calculatã, aºa cum am arã -tat mai sus, creditorul poate sãpretindã daune-interese supli -mentare pentru toate cheltuielilefã cute pentru recuperarea sume -lor ca urmare a neexecutãrii latimp a obligaþiilor de cãtre debitor.

Termenul de platăîntre 10 şi 30 dezile

Dispoziþii procedurale (2):Pentru soluþionarea cererii deemi tere a ordonanþei de platã,jude cãtorul dispune citarea pãrþi -lor, potrivit dispoziþiilor referitoarela pricinile urgente, pentru expli -ca þii ºi lãmuriri, precum ºi pentrua stãrui în efectuarea plãþii sumeidatorate de debitor ori pentru ase ajunge la o înþelegere a pãrþilorasupra modalitãþilor de platã.

Citaþia va fi înmânatã pãrþii cu10 zile înaintea termenului de ju -decatã stabilit în cauzã. La citaþiapentru debitor se vor anexa, încopie, cererea creditorului ºi ac -te le depuse de acesta în dove di -rea pretenþiilor.

Întâmpinarea este obligatorieºi trebuie depusã cu cel puþin 3zile înaintea termenului de jude -ca tã. Nedepunerea întâmpinãriipoate determina instanþa ca, faþãde împrejurãrile cauzei, sã consi -de re cã debitorul recunoaºte pre -ten þiilor creditorului. Întâmpinareanu se comunicã reclamantului,care va lua cunoºtinþã de cuprinsulacesteia de la dosarul cauzei. Ne -co municarea întâmpinãrii cãtrereclamant îl pune pe acesta în si -tuaþia de a formula apãrãri/rãs -puns la susþinerile pârâtului directîn instanþã.

Considerãm cã se putea pre -ve de în noul act normativ ca po -sibilitate de comunicare a în -tâmpinãrii, de cãtre instanþaju decãtoreascã, prin fax sau altãmodalitate indicatã de cã trereclamant în cererea sa ºi per -misã de noul Cod de Pro ce durãCivilã.

Soluþii: instanþa judecãtoreas -cã poate admite cererea credito -ru lui în totalitate, o poate admiteparþial sau o poate respinge.

Când în urma examinãrii con -statã cã pretenþiile creditoruluisunt justificate, judecãtorul emiteordonanþa de platã cãtre debitor,precum ºi termenul de platã.Termenul de platã nu va fi mai micde 10 zile ºi nici nu va depãºi 30de zile. Judecãtorul va putea sta -bili alt termen potrivit înþelegeriipãrþilor.

Împotriva ordonanþei de platãse poate formula cererea în anu -la re, în termen de 10 zile de ladata înmânãrii sau comunicãriiacesteia.

Cererea în anulare se soluþio -nea zã de cãtre instanþa care apronunþat ordonanþa de platã încomplet format din 2 judecãtori.Spre deosebire de reglementãrileanterioare, în prezent este per -mi sã introducerea cererii în anu -lare ºi de cãtre creditor în situaþiaîn care cererea sa a fost respinsãintegral sau parþial.

Ordonanþa de platã este exe -cu torie, chiar dacã este atacatã cucerere în anulare ºi are auto ri tatede lucru judecat provizorie pânã lasoluþionarea cererii în anulare. NoulCod de Procedurã Civilã menþio -nea zã cã punerea în executare aunei hotãrâri judec ã to reºti care con -stituie titlu exe cu toriu - cum esteºi cazul ordo nanþei de platã - sepoate face numai pe riscul credito -ru lui dacã hotãrârea poate fi atacatãcu o cale de atac; dacã titlul esteulte rior modificat ori desfiinþat, cre -di torul va fi þinut, în condiþiile legii,sã îl repunã pe debitor în drep tu -rile sale, în tot sau în parte, dupãcaz.

Ordonanþa de platã devinedefi nitivã ca urmare a neintro du -ce rii sau respingerii cererii înanulare.

Probe: singurele probe admiseîn aceastã procedurã sunt în scri -surile.

Taxe: taxa judiciarã de timbrueste de 150 lei ºi timbru judiciarde 0,30 lei.

Avocat George IACOB-ANCAIacob-Anca & Asociaţii SCA

[email protected]

Page 9: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 2013

FO

CU

S

16

ÎÎ n conformitate cu legile învigoare la ora actualã, per -soa nele care pot beneficiade des pã gubiri din Fondsunt toate persoanele fizice

ºi juridice rezidente în Ro mâniasau în alte sta te ale Spaþiului Eco -no mic European ºi în Elveþia.

În calitatea sa de Organism dePlatã a Despãgubirilor, Fondul dePro tecþie a Victimelor Strãzii poa -te acorda despãgubiri în douã ti -puri de situaþii.

În primul rând, dacã accidentulcauzator de prejudicii a fost pro -vo cat de un vehicul neasigurat,din categoria celor pentru carele gea din România prevede obli -ga tivitatea încheierii asigurãriiRCA, se garanteazã ºi se plãtescdespãgubiri atât pentru daune ma -te riale cât ºi pentru vãtãmãri deper soane ºi decese.

Dacã accidentul cauzator depre judicii a fost provocat de unve hicul neidentificat, se plãtescdin Fond despãgubiri numai pen -tru vãtãmãri de persoane ºi de -ce se; pentru daunele materialepro duse prin accidente de vehi -cu le nei den tificate, se garanteazãºi se plãtesc despãgubiri numaida cã în acel accident, cel puþin oper soanã a suferit vãtãmãri cor -po rale care sã necesite pentruvin decare mai mult de 60 de zilede îngrijiri me dicale. În aceste ca -zuri, franºiza ce rãmâne în sarcinapersoanei pã gu bi te pentru daunema te riale este de 500 EUR (echi -valent lei) la data accidentului.

Prin accident pro vo cat de unve hicul neiden ti ficat, se înþelegeacel ac cident în care vehi cu lulagre sor a intrat în co li ziune directãcu per soa na accidentatã sau cu

bu nul pe care l-a ava riat, dupãcare a pãrãsit locul accidentului.

Cum funcţionează?

Persoana pãgubitã trebuie sãpunã la dispoziþia Fondului în ve -de rea deschiderii dosarului dedaunã o cerere de despãgubire,însoþitã de o serie de documentede spre care poate afla detalii con -sultând pagina de internetwww.fpvs.ro, secþiunea Organismde platã a Despãgubirilor.

Cererea de despãgubire adre -satã FPVS va fi însoþitã în modobligatoriu de documentele carese întocmesc în cazul accidentelorde vehicule, în funcþie de pre ve -de rile legislaþiei în vigoare la dataaccidentului, din care sã rezulte,dupã caz, cã vehiculul vinovat arã mas neidentificat sau nu era asi -gurat RCA.

Dupã primirea cererii de des -pã gubire, Fondul va transmite in -strucþiunile pentru efectuareaconstatãrii ºi evaluãrii daunelor.

În cazul autovehiculelor dejare parate, vor fi puse la dispoziþiaFon dului chitanþele ºi facturile do -ve ditoare ale sumei cheltuite pen -tru remedierea avariilor, poze ºiorice alte documente ce vin însus þinerea pretenþiilor de despã -gu bire. FPVS dispune verificareacon statãrii tehnice, respectiv ado cumentelor, de cãtre un experttehnic autorizat. Toate costurileafe rente acestor proceduri suntsu portate de FPVS, persoana pã -gu bitã fiind scutitã de orice obli -gaþii financiare.

În termenul legal de maxim 90de zile de la data depunerii cereriide despãgubire, FPVS achitã des -

pã gubirea cuvenitã sau oferã unrãs puns motivat privind respin ge -rea pretenþiilor formulate sau im -po sibilitatea evaluãrii ºi achitãriides pãgubirilor cuvenite (lipsa do -cu mentelor care atestã vinovãþia,procesul verbal al poliþiei, lipsaunei expertize în cazul în care a -cea sta este necesarã sau lipsadocumentelor de evaluare cum arfi poze, facturi etc).

Toate despãgubirile achitatedin Fond, cheltuielile legate dein strumentarea ºi lichidarea dau -ne lor, precum ºi dobânda legalãafe rentã vor fi recuperate ulteriorde la persoana vinovatã de produ -ce rea accidentului. Dacã persoanavino vatã de producerea acci den -tu lui achitã despãgubirea cuvenitãpersoanei pãgubite, FPVS îºi în -ce teazã imediat intervenþia. Ter -me nul în care o persoanã pãgu -bitã poate sã apeleze la FPVSeste termenul general de pre scrip -þie de 3 ani de la data accidentului.

De menþionat cã existã cereriprimite din partea persoanelor ju -ri dice, dar formulate în nume pro -priu, prin reprezentantul legal alsocietãþii. Restul persoanelor fi -zi ce prejudiciate (ºoferi, pasagerietc) trebuie sã se adreseze Fon -du lui în nume propriu sau printr-unreprezentant desemnat în confor -mi tate cu prevederile legale (prin -tr-o împuternicire avocaþialã, pro -curã etc).

Cine nubeneficiază?

Nu pot beneficia de despã gu -bire din partea Fondului persoa -ne le care deþineau la data pro du -cerii evenimentului rutier o

asi gu rare facultativã, cum ar fi asi -gu rarea CASCO, CARGO, CMRetc, în baza cãreia au posibilitateade recuperare a prejudiciului su -ferit.

Atât directivele EuropeneRCA, cât ºi legislaþia noastrã pre -vãd caracterul subsidiar al com -pen saþiei plãtite de cãtre Fond.Acest caracter subsidiar conferitFon dului înseamnã cã nicio enti -ta te care a compensat în orice felpersoanele pãgubite sau a oferitacestora servicii în legãturã cupre judiciile suferite, în baza unorcontracte încheiate ori în bazalegii, nu are dreptul sã solicite dela Fond recuperarea cheltuielilorefec tuate. În aceastã situaþie, segã sesc societãþile de asigurãricare au asigurat autovehiculul ava -riat sau alte bunuri, cum ar figardurile sau clãdirile avariate,pre cum ºi casele de asigurãri desã nãtate ºi spitalele care au des -pã gubit, respectiv tratat, persoa -ne le vãtãmate.

De reþinut cã nu se acordã dinFond despãgubiri pentru dauneleprovocate în una dintre urmã toa -rele situaþii:

- accidente provocate de pie -toni, bicicliºti, cãruþe sau de cãtre

orice alte vehicule care nu aveauobligaþia legalã de a încheia oasigurare RCA;

- maºini gãsite avariate în par -care (aºa numitele AN-uri în limbajpoliþienesc);

- avariile produse de: feno me -ne meteorologice, gropi, polei,mâz gã, pietre cãzute de pe ver -sanþi, copaci dãrâmaþi, alte obiec -te cãzute pe vehicul, impact cuanimale etc.

1% din primele RCA

Începând cu anul 2007, FPVSa semnat un protocol de cola bo -rare cu Poliþia Rutierã pentru omai bunã informare a cadrelor depo liþie, dar ºi a cetãþenilor, asupraatri buþiilor Fondului. Pliante infor -ma tive au fost distribuite la nivelnaþio nal, cu ajutorul Poliþiei Rutie -

re, direct persoanelor aflate în si -tuaþia de a le fi garantatã despã -gu birea din Fond. Pliantul conþineinformaþii utile cu privire la drep -tu rile cetãþenilor de a fi despã gu -biþi în cazul în care sunt preju -diciaþi prin accidente de vehiculecu autor necunoscut sau fãrã asi -gurare de rãspundere civilã auto.

În vederea realizãrii structuriifi nanciare necesare Fondului,membrii acestuia sunt obligaþi sãcontribuie proporþional cu volumulpri melor brute încasate din vân -za rea asigurãrii RCA. Pentru anul2013, Comisia de Supravegherea Asigurãrilor - CSA a stabilit cotade contribuþie a asigurãtorilorRCA la FPVS la un nivel de 1% dinpri mele brute RCA încasate.

Cristina [email protected]

Potrivit propriilor declaraţii,Fondul de Protecţie a VictimelorStrăzii (FPVS) are ca scopacordarea de despăgubiri încazul prejudiciilor în urma unoraccidente cauzate de vehiculeneasigurate sau neidentificate.Nu dorim nimănui să apeleze laacest Fond, însă este bine deştiut că există şi care suntcondiţiile de acces ladespăgubiri în caz de nevoie.

17

DespăgubiriPotrivit informaþiilor oferite de FPVS, în perioada ianuarie 2007 -decembrie 2012, au fost deschise la FPVS 4.033 de dosare dedaunã. Dintre acestea, au fost finalizate prin acordarea dedespãgubiri 2.293 de dosare. Diferenþa provine din cazurile respinse,cele aflate pe rolul instanþelor de judecatã ºi cele aflate încã în cursde gestionare pe cale amiabilã.

Special ASIGURĂRI

Fondul de Protecţiea Victimelor Străzii

Page 10: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

„„AA vem nevoie deo asigurarenouã des ti na -tã ºoferilor, lacare sã poatã

apela transportatorii“, a afirmat Mir -cea Mãnescu, Managing Di rec torAhead Logistics. El a ex plicat cãfir mele de transport se întâlnesccu multe cazuri în care ºoferii pro -duc daune prin furt sau abateri dela reguli, care se traduc în pierderiimportante, mai ales þinând contde faptul cã în cazul unei acþiuni înjus tiþie sistemul ju diciar dã termenefoarte lungi, do sa rele fiind foartegreu de in strumentat. „Ni se întâm -plã ca ºoferul sã abandoneze maºi -na sau ca marfa sã fie vandalizatãîn parcãri, iar conducãtorul auto sãridice din umeri afirmând cã nu arenici o rãspundere. Citeam la un mo -ment dat cã numai furtul de moto -ri nã înseamnã undeva la 200 demilioane de euro anual în România.Paleþii reprezintã o altã gaurã nea -grã. Iar în ceea ce pri veº te camionul,ºoferii pot susþine cã nu au nici olegãturã cu daunele pro duse echi -pa mentului din bor dul camionului

spre exemplu, sau cã anvelopeleau fost schimbate cu unele vechiîn timp ce ei dor meau. Sunt ele -men te de care am dori sã fim pro -tejaþi, pentru care sã putem plãti oasigurare“, a mai arãtat Mircea Mã -nes cu, adãugând cã ºi-ar dori, caangajator, sã poa tã plãti o poliþãde asigurare pen tru ºofer, care sãofere protecþie pentru o limitã de10 - 15.000 de euro, în situaþia încare acesta co mi te o abatere în ca -zul cãreia se pro beazã vina ºofe -ru lui. Ulterior, firma de asigurãri seva putea în drep ta împotriva ºoferu -l ui respec tiv ºi îl va înscrie într-obazã de date, astfel încât un alt po -

ten þial an g ajator sã plãteascã o pri -mã mai mare pentru a asigura unan gajat care a creat probleme.„Vom ºti astfel dacã anumiþi condu -cã tori auto au un trecut controver -sat, iar aceºtia vor deveni, în paralel,mai responsabili“, a subliniat Ma -naging Directorul Ahead Logistics.

În Occidentse poate

În acelaºi context, Dan Dumi -tres cu, director executiv al bro ke -rului de asigurãri Vector, a afir matcã astfel de discuþii se poartã demai mulþi ani, însã atâta timp cât nu

........................................................................................................................ martie 2013

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

18

Mircea Mănescu, ManagingDirector Ahead Logistics:

O poliþã de asigurare privind ºoferii va fiinteresantã ºi pentru angajatorii români, dar ºi

pentru firmele strãine care angajeazã ºoferi români.În paralel, baza de date privind conducãtorii autoasiguraþi va scãdea numãrul incidentelor pentru cã

ºoferii vor ºti cã le rãmâne la «dosar» problema iar la o nouãangajare vor avea puncte negative din trecut, periclitându-le unviitor job în breaslã.“

va exista un eºantion mai mare defirme de transport pentru care sãse porneascã un astfel de pro dus,nici un asigurãtor nu ºi-l va asu ma.„Nici o companie de asi gurãri nus-a încumetat încã sã plece la drumcu un astfel de pro iect“, a arãtatDan Dumitrescu. El a explicat cãsunt culpe care cad în sarcina ºo -ferului, precum de pã ºirea vitezei, aprogramului de con dus sau a altorreguli privind tran sportul rutier, carese pot tra duce în amenzi sem ni fi -cative pe care tre buie sã le achiteanga ja to rul, dar care reprezintã as -pecte asupra cã rora asigurãtorii nus-au arãtat foar te deschiºi. Dacãs-ar gãsi însã un numãr de 3-7 firmecare sã repre zin te un eºantion, înopinia direc to rului executiv Vector,s-ar putea face un prim pas în aceas -tã direcþie. „În Occident, exis tã astfelde pro du se, dar sunt ºi ele destulde li mi tate“, a mai spus Dan Du mi -trescu.

Directorul de logisticã al DenisSpedition, Gabriel Buzoianu, ascos în evidenþã practica din Ger -ma nia, unde a lucrat în cadrul uneifirme de transport. „În perioada încare am lucrat în cadrul unei firmede transport din Germania, mi-amfãcut o poliþã de asigurare pentrucare plãteam aproximativ 50-70de euro pe an ºi care acoperea

Special ASIGURĂRI

Transportatorii vorasigurare de malpraxispentru şoferiCum putem reduce riscurile pe care le generează şoferii?Este întrebarea la care am căutat răspunsul cu ocaziamesei rotunde destinate asigurărilor, care a reunitcompanii de pe piaţa de transport şi logistică şi dinsectorul de asigurare.

martie 2013 ........................................................................................................................ 19

Ce vor companiile de transport pe parteade asigurare:

- o reglementare prin care sã fie obligatorie asigurarea de„malpraxis” a ºoferului, similarã celor privind medicii sau avocaþii;aceastã asigurare ar trebui sã fie orientatã spre cazurile deneglijenþã în îndeplinirea obligaþiilor profesionale ale ºoferului,reaua voinþã putând fi demonstratã prin analiza fiecãrui caz în partede cãtre firma de asigurãri - pentru evitarea fraudelor;- sã se demareze baza comunã de date cu ºoferii asiguraþi - criteriulfiind CNP-ul ºoferilor - pentru a putea face un punctaj bonus/maluspentru fiecare individ în parte, informaþii care sã fie prezentate înmomentul în care angajatorul intenþioneazã sã facã poliþa penumele ºoferului (pe care o va suporta ºoferul); eventuala franºizãsau punctaj negativ privind ºoferul va arãta angajatorului cã-ºiasumã un risc sporit când angajeazã persoana respectivã.

Ion Lixandru, administrator Itia Sped:

ªoferul are carnet de conducere, iar potrivitregulilor în vigoare ºtie cã nu trebuie sã urce

bãut la volan, sã nu ia medicamente care pot sã-iafecteze starea de conducere, sã nu fie obosit. Laplecarea din garaj, dispecerul verificã aceste

elemente. Dar sunt ºi elemente pe care nu le putem verifica înperioada în care ºoferul se aflã în cursã. Dacã, de exemplu, dincauza unor abateri care þin numai de el ia o amendã de 3.000 euro,eºti obligat sã plãteºti pentru a debloca maºina. Ulterior, ºoferul îºidã demisia ºi nu mai poþi recupera nimic. Astfel de situaþii nu suntprinse în asigurãri, iar banii pot fi recuperaþi doar prin procese, care,în 90% din cazuri, se pierd. Abaterile ºoferilor se pot solda cusechestrarea camionului, din aceastã cauzã se poate strica marfa,nu ajunge la timp, apar o serie de elemente care, în cascadã, pot sãcadã în dauna firmei.“

Page 11: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................

AN

TIC

OR

UP

ŢIE

21........................................................................................................................ martie 201320

GH

IDD

ER

ED

UCER

EA

CO

STU

RIL

OR

În luna februarie, doi angajaţi ARR au fost arestaţi decătre ofiţerii DGA pentru fapte de corupţie. Au fost vizatedouă dintre cele mai vulnerabile activităţi ale ARR -eliberarea de documente şi examinările.

Câştigurileextrasalariale nu maisunt atât de sigure

AA stfel, la în ce -putul luniife bruarie, o -fi þerii DGA(Direcþia Ge -

ne ralã An ti corupþie) auorga ni zat prinderea înfla grant a lui B. M. S., in -spector în cadrul Auto -ri tãþii Rutiere Române,cu ocazia primirii sumeide 1.000 lei de la un in -ves tigator DGA, pentrueliberarea în regim deur genþã a unei carteletahografice.

Anterior, inspectorulARR a mai primit 1.000 lei de lainves ti gator, sumã solicitatã prinvi ra ment bancar.

Acest caz a fost instrumentat înurma denunþurilor venite din par teaa doi ºoferi din judeþul Dolj, cãrorali se pretinsese de cãtre B. M. S.diferite sume de bani pen tru elibe -ra rea mai rapidã a car te le lor taho -gra fice. Practic, cei doi ºoferi vira -serã în conturile in spec torului ARR2.300 lei, respectiv 500 lei.

În urma denunþurilor, investi -ga tori din cadrul DGA au purtatdis cuþii cu inspectorul ARR în ve -de rea obþinerii unei cartele taho -gra fice pentru un solicitant real,care depusese documentaþia laARR Dolj. Flagrantul s-a efectuatîn apropierea Ministerului Trans -por turilor, iar învinuitul a fost dusla sediul Parchetului de pe lângãTribunalul Dolj, pentru sãvârºireainfracþiunii de luare de mitã înformã continuatã.

Având în vedere tim pul scurtpe care îl pe trec pe acasã, foartemulþi ºoferi ajung în situaþia de anu putea aºtepta eli berarea car te -lelor ta ho grafice pe circuitul ofi - cial, mai ales cã nu exi stã trans -pa renþã în sis temul de eliberare.Prac tic, la de punerea do cu men -telor, con du cã to rilor auto li se co -mu nicã doar un termen apro xi -

mativ, care de pã ºeºte în ge ne raldouã sãp tãmâni. În aceste con diþii,cãu ta rea unor so luþii pen truurgentarea procesu lui este fi -reascã, iar cazul instru men tat deofi þerii DGA con firmã dis po ni bi li -tatea ºoferilor de a plãti su meimportante pentru acest lucru.

Fãrã o modernizare semni fi -ca tivã a procesului de eliberare acartelelor tahografice (precum ºia celorlalte documente eliberatede cãtre ARR) este greu de crezutcã nivelul corupþiei va scãdeasem nificativ în viitor. Este vorbade spre practici devenite deja fi -reºti pentru unii angajaþi ARR.

De altfel, denunþul celor doiºoferi din Dolj se pare cã a sur -ve nit deoarece inspectorul ARRnu a respectat termenul convenitcu aceºtia pentru eliberarea mairapidã a cartelelor.

Este îngrijorãtoare percepþiacare persistã inclusiv în interiorulARR, referitoare la faptul cã an -ga jaþii din agenþiile ARR nu trãiescdin salariu.

Examenele - doarsursă de bani

Am semnalat în repetate rân -duri problemele legate de obþi ne -rea certificatelor de compe ten þã

profesionalã, iar de-alungul tim pului diferiteleconduceri ale MTI ºi ARRau gândit numeroasemo da litãþi de a ameliorasituaþia pregãtirii profe -sio nale în trans porturi.

Cazul instrumentatde cãtre DGA la finalullunii februarie ne rea -minteºte însã principalapro blemã a sistemului,ºi aceasta este corupþia.

Pe data de 28 fe -brua rie a aces tui an aufost trimiºi în ju de catãP. V., referent exa mi na -

tor în cadrul ARR, pentru luare demitã ºi I. P. si P. I., instructori auto,pen tru complicitate la infracþiunilede luare ºi dare de mitã.

În fapt, la data de 19 decem brie2012, ofiþerii DGA - Serviciul Ju -deþean Anticorupþie Vrancea au pri -mit un denunþ cu privire la fap tulcã în 21.11.2012 un exa mi na torARR - Agenþia Bacãu a primit prinintermediul unui instructor auto dela o ºcoalã de ºoferi din Foc ºani,câte 150 lei de la mai mulþi cursanþi,pentru a-i promova la proba practicãa examenului pen tru obþinerea cer -tificatului de com petenþã profe sio -nalã în trans por tul de persoane. Ladata de 20.12.2012, urma sã pri -meas cã circa 100 lei de persoanã,pen tru promovarea candidaþilor lapro ba practicã a examenului pen -tru obþinerea cer ti fi ca tului de com -petenþã pro fesionalã în trans por -tul de mãrfuri. Instruc to rii auto jucaurolul de intermediari.

Extinderea cercetã ri lor a de -mon strat cã a ceas tã practicã a fostre petatã în mai multe rân duri înperioada iulie - decembrie 2012.

Este semnificativ fap tul cã,une ori, exa mi na torul ARR nici mã -car nu se prezenta la exa mene.

Radu [email protected]

tot ceea ce stricam la serviciu sauacasã. De exemplu, dacã uitamgea mul deschis acasã ºi în aceltimp ploua ºi se umfla parchetul,asi gurãtorul venea, constata pa -gu ba ºi, în baza acelei poliþe deasi gurare, remedia sau înlocuiapar chetul. ªi dacã deterioram, fãrãvoie, componentele electronicedin birou sau stricam accidentaltelefonul unui coleg, eram asi gu -rat“, a explicat el.

Andreea Cosma, specialist înasi gurãri auto în cadrul Marsh, amenþionat cã existã asigurãri derãspundere civilã care se pot faceºi acum în þara noastrã, dar piaþadin România nu oferã încã o so lu -þie de acest tip ºi în cazul ºo fe rilor.

RCA conectat laCNP-ul şoferuluiprofesionist

În acest context, participanþiila masa rotundã organizatã de re -vista Ziua Cargo au ajuns la con -cluzia cã foarte bine primitã depiaþã ar fi o asigurare de malpraxispentru ºoferi. „Probabil se vaajunge ºi în domeniul trans por tu -rilor la asigurãri tip malpraxis,posibil chiar ºi o poliþã obligatorie.Orice astfel de asigurare esteacceptatã ºi apreciatã mai puþin laînceput, însã se dovedeºte foar teutilã atunci când apare un riscasigurat. Putem încerca colaborãripe segmentele de asigurare so li -citate de transportatori atât prinidentificarea nevoilor acestora co -mu nicate direct sau de asociaþiiledin domeniu, cât ºi printr-o maibunã cunoaºtere ºi aplicare a unorproduse deja existente. Un foartebun exemplu de colaborare în do -me niu, ca o rezolvare a unei ce -rin þe, este cel dintre Omniasig ºiRetromobil, caz în care s-a sus þi -nut aprobarea tarifelor speciale laRCA pentru membrii Retro mo bil.Astfel, prin comunicãri de informaþiicoerente, asumate, fãrã a se urmãrio oportunitate spe cu lativã în piaþã,vor putea sã aparã destul de rapidefecte po zi tive atât pentru asi gu -rã tor cât ºi pentru asigurat. Chiarda cã pro babil nu e aplicabil un ast -fel de demers în timp scurt, estepo sibil ca una dintre mãsurile cepot avea un efect pozitiv sã fieace ea ca ma lusul/bonusul pentruRCA sã þinã cont atât de CUI-ulcom paniei cât ºi de CNP-ulºoferului“, a afir mat Georgel Soare,di rector Su cur sala Bucureºti Om -niasig. De alt f el, transportatorii auscos în evi denþã faptul cã RCA-ular trebui sã fie conectat cu CNP-ulºo fe ru lui angajat, pentru cã în con -

di þiile în care, în multe cazuri, con -du cã torii auto migreazã, firma su -portã elementele de malus pe careabaterile acestora le-au generat,chiar ºi atunci când nu mai suntangajaþi.

Soluţii demanagement caredau roade

Dar pânã la adoptarea unormãsuri care sã genereze o asi gu -rare suplimentarã pentru compa -ni ile de transport, existã câtevame tode la care managerii din do -me niu pot apela pentru a puteares ponsabiliza ºoferii. Una dintreacestea constã în încheierea deasi gurãri cu franºize pe care sãle im pute ºoferilor atunci cândtre bu ie aplicate. „ªoferii sunt ast -fel responsabilizaþi. Eu nu am ve -hicul în curte (camion, remorcãsau au to turism) care sã nu fie asi -gurate CASCO. Am franºizã ºi seaplicã, oprindu-se bani ºoferuluidintr-un fond de garanþie care estelegal constituit“, a menþionat De -ce bal Po pescu, Managing PartnerCar trans Romania, subliniind cãîn acest fel nu au mai apãrut pro -ble me. Efectul a fost unul foartebun pentru firmã, iar ºoferii auadop tat, implicit, un stil de con -du cere preventiv. „Important estefelul în care educãm ºoferii ºi,pentru cã nivelul de pregãtire estescã zut la nivel naþional, inci den -te le pot sã aparã. De aceea trebu -ie sã luãm mãsuri în aceastã di -recþie, pre gã tind intern ºoferiiînainte de a-i «condamna» pentru

o greºealã. De asemenea, ca înorice organizaþie, un sistem mo -ti vaþional (care la noi se bazeazãpe performanþele în materie decon ducere economicã, dar ºi decon duitã în general) dã roade, iarnoi l-am implementat în rândulºoferilor încã de la finalul anului2011. Beneficiile ulterioare ne-au venit din douã direcþii: redu -ce rea drasticã a accid en telor/in -ci dentelor/amenzilor concomitentcu reducerea consumului de car -bu rant ºi a gradului de uzurã aele mentelor consumabile (dis -curi+plãcuþe, anvelope etc) careau directã legãturã cu stilul decon ducere. Bineînþeles, cu toateaces tea, se mai întâmplã ºi la noiin cidente cu ºoferii, dar e clar cãnu mãrul acestora s-a redus dras -tic“, a continuat Decebal Popescu.În aceeaºi idee de a respo n sa -biliza ºoferii, fiecare vehicul Car -trans este predat cu un inventarcare conþine toatã do ta rea ma -ºinilor, de la seriile anve lopelorpânã la seriile stin gã toa re lor, pen -tru care angajatul sem neazã unangajament de res pon sa bi li tate,devenind, conform re glemen -tãrilor în vigoare, ges tionar.

Astfel de mãsuri pot fi aplicateîn orice moment de cãtre o com -pa nie de transport ºi pot sta labaza unei bune colaborãri cu sec -to rul de asigurare... chiar ºi pentruun produs nou.

Meda BORCESCU

[email protected]

Cristian Dolinski, directorgeneral Still Romania:

Astfel de produse de asigurare se construiescîn ani de zile, dar trebuie urmãrite, iar aceastã

discuþie poate reprezenta un bun început. Dacã neuitãm, de exemplu, la stivuitoare, pentru care, înurmã cu cinci ani, asigurãtorul nu ºtia ce sã asigure,

dar pentru care avem astãzi variante, putem spera la o soluþie ºipentru ºoferi, care se poate transfera ºi cãtre lucrãtorii de pestivuitoare. Acoperirea daunelor pentru stivuitoarele din contractelenoastre funcþioneazã impecabil astãzi în România. Astfel:constatarea în aceeaºi zi, reparaþia sau înlocuirea echipamentelor adoua zi. Produsul nostru se numeºte STILL Plus.“

Dan Dumitrescu, directorexecutiv Vector:

Vreau sã vã propun un proiect pilot privindasigurarea ºoferilor. Punem cap la cap

solicitãrile transportatorilor ºi precizãrile venite dinpartea asigurãtorilor, iar dacã acest proiect pilot vareuºi, vom putea pune produsul pe piaþã, ca fiind un

proiect verificat cu mari ºanse de reuºitã. Sunt conºtient cã vomface paºi împreunã în perioada urmãtoare.“

Page 12: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 2013

Echipe de vânzări diferite, dar osingură reţea de service -aceasta este reţeta GrupuluiVolvo pentru Volvo Trucks şiRenault Trucks în România.Termenul de finalizare aprocesului de integrare esteînceputul anului 2015.

Volvo Group

Douămărci, ostrategieintegrată

LL a nivel european, GrupulVolvo a realizat o eva lua -re a reþelelor de vânzãriºi service Volvo Trucks ºiRenault Trucks, cu scopul

de a îmbunãtãþi calitatea servi -ciilor ºi densitatea reþelei. ÎnRomâ nia, în urma acestei analizes-a decis integrarea reþelelor celordouã branduri, începând cu 1 ia -nuarie 2013.

Structura cu reþele separatepen tru cele douã branduri va fimen þinutã doar în þãrile undeambele reþele deþin o poziþie depiaþã sustenabilã.

Integrarea brandurilor va per -mite clienþilor sã beneficieze deo reþea mai puternicã ºi de oofertã mai largã de produse de laun singur punct de vânzare.

În România, ca ºi în celelalteþãri din Europa Centralã ºi de Est(sin gura excepþie o reprezintã Po -lonia), s-a luat decizia de a integraîntr-o singurã reþea operaþiunileVolvo Trucks ºi Renault Trucks.Astfel, se diile celor douã companiiau fu zio nat în România, formândo singurã organizaþie, însã cuechipe de vânzãri diferite pentrufiecare brand.

Sigurd Wandel, anterior deþi -nând funcþia de Managing Di rec -tor Volvo Romania, a fost numitManaging Director pentru Volvo

Group Trucks Sales & MarketingRomania.

„Prin aceastã schimbare, vomîmbunãtãþi calitatea serviciilorpen tru clienþii noºtri, vom creºteden sitatea reþelei ºi vom dezvoltafiecare brand la potenþialul sãumaxim“, a precizat Sigurd Wandel.

Modelul de operare prin reþelein tegrate sau separate a fost decispentru fiecare þarã în parte. Vor fiþãri în care operaþiunile vor rã mâ -ne separate. De asemenea, vor fimulte þãri cu o reþea complet inte -gratã, dar ºi unele þãri cu o reþeamixtã, cuprinzând atât centre ser -vice individuale cât ºi integrate.

Se aºteaptã ca integrarea reþe -le lor din Nordul, Centrul ºi EstulEu ropei sã aducã o creºtere aden sitãþii reþelei cu 30-40% pen -tru Renault Trucks ºi cu 10%pentru Volvo Trucks.

O singură reţeade service

Tranziþia cãtre o reþea inte gra -tã va dura doi ani, contractele înderulare cu partenerii pe reþeauade service continuând în aceastãpe rioadã. De altfel, aceºtia din ur -mã au fost deja notificaþi cu privirela suspendarea contractului pestedoi ani. Astfel, din 2015 GrupulVolvo va avea în România doar

ser vice-uri proprii ce vor deservicele douã branduri. Practic, înaceastã perioadã, se evalueazãharta viitoarelor service-uri.

Astfel, la ora actualã, existã osin gurã organizaþie denumitã Vol -vo Group Trucks Sales & Market -ing Romania, condusã de SigurdWandel ºi divizii separate de vân -zãri pentru Renault Trucks ºi VolvoTrucks.

Volvo oferă soluţiicomplete

Anul trecut, Volvo Trucks avân dut în România 547 de cami -oane noi, dintre care 90% au fostcapete tractor. Vânzãrile de ve hi -cule second-hand au reprezentat,de asemenea, un segment impor -tant pentru Volvo Trucks în 2012,cu 373 de unitãþi comercializate.

Cel mai bun an din punct devedere al vânzãrilor a fost 2007,când Volvo Trucks a livrat 2.420de unitãþi în România.

Volvo Trucks oferã soluþii com -plete pentru afacerea de trans -port. Astfel, Dynafleet, sistemulde management al flotelor dez vol -tat de Volvo, este tot mai apreciatde cãtre operatorii români detrans port. Peste jumãtate dintreau tovehiculele noi vândute anultre cut au fost dotate cu acest sis -

Sigurd Wandel

FO

CU

SFO

CU

S

22 23

tem, în plus fiind vândute alte 478de pachete Dynafleet. La sfârºitullunii ianuarie, erau aproximativ1.300 de abonamente.

Totodatã, de programul deDriver Training pus la dispoziþie deVolvo au beneficiat anul trecut332 de ºoferi, 275 dintre aceºtiafiind în legãturã cu autovehiculelenoi vândute.

De asemenea, în 2012 au fostsem nate 209 contracte de ser vice,existând un portofoliu total de 381de contracte. La acestea se adaugãserviciile de finanþare, pentru maimult de jumãtate din tre au to ve hi -cu lele noi vân du te anul trecut fiindutilizate pro du sele o fe rite de VolvoFi nancial Ser vi ces.

Toate a ces te date demon -strea zã atenþia în creºtere a fir me -lor ro mâ neºti pentru un con trol

cât mai bun al cos tu ri lor ºi, toto -da tã, stra te gia co rec tã a dop tatãde Vol vo Trucks.

În 2013, Vol vo va lansa în Ro - mânia no ul FH ºi va con ti nua sãse con cen treze pe creº terea efi -cien þei în ceea ce priveºte con -su mul de car bu rant.

Amintim cele douã teste rea -li zate în România, în care modelulclasic FH a obþinut consumuriextrem de performante: Bucureºti- Arad ºi retur (1.130 km) - 27l/100 km; Bucureºti - Ovidiu (520km) - 25 l/100 km.

Gamă completnouă pentruRenault Trucks

Cel mai important evenimental anului pentru Renault Trucks

este reprezentat de marea lansaredin iunie. Vom asista atunci la în -no irea completã a întregii gamede auto ve hicule Renault Trucks.Acest eveniment marcheazã in -clusiv tre ce rea la motoarele EUROVI ºi, toto datã, va crea premiselepentru o poziþionare cât mai bunãpe piaþã, complementarã cu pro -du sele Volvo Trucks. OficialiiRenault Trucks au anunþat cã noileauto ve hicule vor repr e zen ta oadevãratã revoluþie, atât în ceeace priveºte designul, cât ºi per for -manþele.

În prezent, Renault Trucksoferã o gamã completã de vehi -cu le co merciale, între 2,8 t ºi120 t ºi, în plus, comercializeazão ofertã largã de vehicule cu ener -gie alternativã. Renault Truckseste parte a Grupului Volvo dinanul 2001.

În afara Europei, Volvo Groupcomercializeazã diferite branduride camioane în Japonia, India ºiAme rica. În China vor intra prin a -chi ziþionarea a 45% din companiaDongfeng, ce deþine o poziþie pu -ter nicã pe aceastã piaþã. Dong -feng a produs 191.000 de ca mi-oane în 2011 ºi 148.000 anultre cut ºi are 28.000 de angajaþi.Tranzacþia dintre Volvo Trucks ºiDon gfeng ar trebui sã se fina li -zeze într-un an, asigurând Gru pu -lui Volvo poziþia de lider mondialîn producþia de camioane.

Radu [email protected]

Volvo Group în RomâniaAnii 90 - apariþia importatorilor Autocamioane srl pentru Volvo ºiIPSO pentru Renault1998 - deschiderea biroului de reprezentanþã Volvo Trucks înBucureºti2000 - deschiderea biroului de reprezentanþã Renault Trucks înBucureºti2003 - Importatorul local a fost preluat de Volvo Truck Corporation.S-a înfiinþat Volvo Romania2005 – S-a înfiinþat Volvo Financial Services ca ºi entitate separatã.Este înfiinþat Renault Trucks Romania. Deschiderea service-ului de laCluj, deþinut de Volvo Trucks2007 - Apare Volvo Construction Equipment ca entitate distinctã ºiparte a Volvo Romania2009 - deschiderea service-ului de la Braºov, deþinut de Volvo Trucks2013 - integrarea Renault Trucks ºi Volvo Trucks. Deschidereaservice-ului din Timiºoara, deþinut de Volvo Trucks.Numãrul total al angajaþilor Volvo Group în România este de 280.

Page 13: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................ 25

PR

EZEN

TA

RE

Continental cucereştenoi înălţimiAnvelopele Continental, cunoscute din anul 1871pentru durabilitatea şi construcţia lor de calitate,cuceresc noi înălţimi, deoarece îşi aduc contribuţiala unele din cele mai inovative proiecte dindomeniul ingineriei.

LL a Londra, celebra roatãEDF Energy London Eye,cu înãlþimea sa de 135 demetri, este o priveliºtefamiliarã atât pentru lo cu -

itori, cât ºi pentru turiºti. Cel maiînalt carusel rotativ din lume montatîn consolã oferã pasa ge rilor sãi opriveliºte fascinantã asupra oraºului.Cele 32 de gon dole de transportînvelite complet în sticlã sunt mon -tate pe o coroa nã dinþatã de 1.200de tone, care se roteºte deasupraTamisei. Fie ca re cabinã dispune depropria sa instalaþie de climatizareºi de pro priul sistem de stabilizare.

Sistemele de acþionare ale Lon -don Eye sunt montate în doi piloni,câte un sistem la fiecare capãt alplatformei de urcare în roata gi gan -ticã. Dar ceea ce nu ºtiu pasageriiroþii London Eye este cã aceste sis -te me se ba zea zã pe anvelopele pen -tru autoca mioa ne de la Continental.

De la Londra...

„Anvelopele HSR Continentalpentru autocamioane servesc dreptroþi de frecare de-a lungul jantei roþiigigantice. Roþile de frecare sunt ac -þionate de motoare hidraulice. Ro -ti rea acestor roþi asigurã rotirea roþiigigantice, pen tru ca pasagerii sã sepoatã bucu ra de priveliºtea pano -ra micã ofe ritã de orizontul Londrei”,a de clarat Mark Robinson, ºeful de -

partamentului de operaþii tehnicede la EDF Energy pentru LondonEye.

„Noi am echipat mecanismul deacþionare al roþii London Eye cuanvelope pentru autocamioane dela Continental deoarece aces tea auo duratã lungã de viaþã ºi suntfiabile”, a explicat Robinson.

„Pe întreaga duratã de funcþio -na re, anvelopele de la Continentaltrebuie sã se roteascã de-a lunguljantei roþii gigantice. În niciun caz,ele nu trebuie sã provoace între ru -peri în funcþionare. În plus, ele tre -buie sã necesite numai operaþii re -du se de întreþinere. AnvelopeleCon tinental nu ne-au creat încã pro -ble me ºi ºi-au confirmat cali tã þile.Faptul cã, de la deschiderea LondonEye în anul 2000, milioa ne de vizi -ta tori au putut sã se bucure de pri -vel iºtea specta cu loa sã asupra Lon -drei, este ºi me ritul acestoranve lope”, ºi-a încheiat Robinsonde claraþia.

...la NASA

De cealaltã parte a Atlanti cu lui,anvelopele pentru autoca mi oane dela Continental sprijinã NASA în în -cercarea de a lansa noi misiuni spreMarte ºi Jupiter. Nu de mult, UnitedLaunch Alliance (ULA) a comandatla Continental anvelope de rezervãpentru cele douã transportoare

modulare au to propulsate KAMAGale compa niei aerospaþiale de labaza de lansare pentru rachete dinCape Canaveral, Florida.

ULA proiecteazã, construieºteºi lanseazã rachete Atlas V ºi DeltaIV pentru misiunile spaþiale aleDepartamentului apãrãrii al SUA, aleNASA, ale Serviciului de informaþiimilitare NRO al SUA, precum ºipentru alþi clienþi co mer ciali. ULAutilizeazã transpor toa re KAMAG,pentru manevrarea rachetelor Delta-IV ºi Atlas-V pre cum ºi a încãr cã tu -rilor utile spe cifice.

Aceste vehicule speciale suntechipate cu câte 72 de anvelopeHTR pentru autocamioane de laContinental ºi transportã încãrcã turiutile de la respectivele clãdiri teh -nice la rampa de lansare. Greu ta teatotalã a rachetelor purtã toa re ºi aîncãrcãturilor utile poate fi de pânãla 90,7 tone. Rachetele purtãtoareAtlas-V ºi Delta-IV transportate devehiculele spe cia le KAMAG aulansat în spaþiu misiuni de marevaloare, printre a ces tea numãrâ -ndu-se roverul „Cu riosity” pentruplaneta Marte, sa te liþi GPS ºi alteîncãrcãturi utile de mare importanþãpentru sigu ranþa naþionalã.

Anvelopele de tip HTR de laContinental solicitate pentruKAMAG ºi destinate transpor to ru -lui sãu modular au fost montate înluna septembrie 2012.

London Eye:AnvelopeleHSR de laContinentalajutã la rotireacelui mai înaltcarusel rotativdin lume.

Transportor Kamagal United LaunchAlliance: la rampade lansare semerge pe 72 deanvelope HTRContinental pentruautocamioane.

Târgul ofertelor speciale

20 aprilie 2013BucureştiOrganizatori:

Detalii la telefon: 021.444.00.96 sau email: [email protected]

și

Page 14: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 201326

CO

NCU

RS

CO

NCU

RS

27

VV olvo Trucks se con cen -trea zã foarte mult pedo meniul eficienþeicon sumului de mo to ri -nã, considerându-l un

mij loc prin care se pot asigurabeneficii considerabile deopotrivãpentru transportatori dar ºi pentrumediul înconjurãtor. Din acestmotiv compania dezvoltã continuunoi produse ºi servicii ce con tri -bu ie la re ducerea consumului demotorinã. Indiferent de cât deperfecþionatã este teh no lo giacamionului, ºoferul repre zin tã însãprincipalul factor care influ en -þeazã eficienþa transportului.

Pentru cã ºoferul este factoruldecisiv atunci când vine vorba de -spre reducerea con sumului ºi, toto -da tã, a e mi si ilor, Volvo Trucks con -tinuã ºi în acest an competiþia TheDrivers’ Fuel Challenge în Eur opaCentralã ºi de Est.

Gata de start

Competiþia, care, la nivel re -gional, anul trecut a reunit în jur de1.600 de participanþi, s-a des chispen tru înscrierea concu ren þilor edi -þiei 2013. Organizatorii se aºteaptãla un numãr de par ticipanþi semni -fi cativ mai mare faþã de cel din2012. „Am observat deja entu zi -asm din þãrile care au participat lacom pe tiþie anul trecut, ceea ce ara -tã cã acolo existã un real interes încon dusul eficient atât din parteaºo ferilor, cât ºi a com paniilor pecare le reprezintã“, de clarã An dreasWahlgren, Market ing and Com -munications Director Volvo GroupTrucks pentru Regiu nea Eu ropaCentralã ºi de Est.

Cum se vadesfăşuraconcursul?

În perioada martie-septembrie2013, o serie de calificãri localevor avea loc în toate þãrile par ti -ci pante din Europa Cen tralã ºi deEst, inclusiv România. Calificãrilevor fi urmate de câte o finalã na -þionalã, prin care se vor de sem -na campionii din fiecare þarã par -ti cipantã.

În octombrie, toþi campioniinaþionali se vor întâlni la marea fi -nalã, care se va desfãºura anul a -cesta la Opatija, în Croaþia. Pe cir -cuitul de curse Grobnik, fiecaredin tre ei îºi va dovedi calitãþile, pen -tru a putea fi desemnat Cam pionulediþiei 2013 a competiţiei. Ma re lepremiu constã într-un auto turismVolvo V40. Existã, de asemenea,ºi premii pentru proprietarii com -

pa niilor reprezentate de ºoferii depe primele trei poziþii în clasa mentulfinal. Atât în timpul rundelor de cali -fi care locale, cât ºi la finala regio -nalã, toþi concurenþii vor con ducenoul Volvo FH. Astfel, ediþia 2013a com pe tiþiei, se va des fãºura înpa ralel cu o campanie regionalã devân zãri pentru FH, în care esteoferitã versiunea spe cialã denumitã„Fiecare Picãturã Conteazã“. A -ceas tã versiune specialã înseamnãmai mult decât unul dintre ca mi oa -ne le cele mai eficiente - un ve hi -cul ce face parte din complet nouaserie Volvo FH, construitã cu gândulla ºofer ºi cu accent pe îm bunã tã -þi rea profitabilitãþii firmei. Oferta a -ceasta in clu de, de asemenea, unnu mãr de produse ºi servicii inova -toare în pre mierã mondialã, pentruîm bu nã tãþirea economiei de com -bus tibil.

Pachetul de reducere a com -bus tibilului pentru transporturilepe distanþe lungi este o altã com -ponentã a ediþiei speciale „Fie -ca re Picãturã Conteazã“ ºi include

caracteristici ºi servicii supli men -tare pentru economia de combus -ti bil, spre exemplu: I-See (cuI-Cruise) - un pachet de programepen tru transmisia I-Shift, care faceposibilã reducerea consumului decombustibil în teren deluros cupânã la 5%, Fuel Advice (un anabonament inclus), Dyna fleet Fuel& Environment (un an abonamentinclus) ºi un curs pentru perfec -þio narea ºofe ri lor în condusul efi -cient (7 ore).

Competiþia este deschisã tu -tu ror ºoferilor profesioniºti, in di -ferent de camionul condus saude mãrcile de camioane din flotacompaniei pentru care lucreazã.

Înscrierea în competiþie sepoate face în mai multe moduri:online - la www.volvotrucks.ro, pee-mail - la adresa [email protected] sau completând formu -la rul de înscriere disponibil în re -cep þiile Volvo Trucks din România.

Raluca MIHĂ[email protected]

Volvo Trucks The Drivers’ Fuel ChallengeLa nivel global, competiþia Drivers’ Fuel Challenge - în care ºoferiiprofesioniºti se întrec pentru a conduce într-o manierã cât maieconomicã - a fost lansatã în 2011, cu scopul principal de a scoateîn evidenþã importanþa ºoferilor în economia de combustibil.Acþiunea, organizatã atunci ca un eveniment global, s-a dovedit a fiun succes ºi a generat un real interes.Aceastã ediţie a reunit peste 3.600 de participanþi din 14 þãri dinEuropa ºi Asia, între care ºi România. În cadrul finalei europene de laGöteborg din septembrie 2012, campionul din România, Ionuþ Davidde la firma prahoveanã Kalomin, a reuºit un rezultat excepþional,clasându-se pe locul 2 la nivel european.

Etape de calificări Drivers’ FuelChallenge în România

- Timiºoara (13-24 aprilie)- Bucureºti (13-19 mai) - Cluj (25-31 mai) - Braºov (8-15 iunie)- Bacãu (22-29 iunie) - Constanþa (6-13 iunie).

Consumul de combustibil poate fi redus semnificativprin mãsuri relativ simple, iar una dintre acestea este unstil de condus economic. „Reducerea consumului de combustibil este un aspectprioritar pentru Volvo Trucks. Concurenþii acestei ediþiivor avea prilejul sã conducã noul Volvo FH, un camionce înglobeazã tehnologii de ultimã orã pentru asigurareacelei mai bune eficienþe a consumului. ªoferul careconduce inteligent, economic ºi sigur, care foloseºte cueficienþã maximã atât camionul cât ºi fiecare picãturãde combustibil este cel pe care-l cãutãm! Pentru cã...fiecare picãturã conteazã”, spune Sigurd Wandel,Managing Director Volvo Trucks România.

Volvo Trucks Drivers' Fuel Challenge 2013

Au început înscrierile!Pentru a demonstra că un stil de conducere adecvatpoate contribui la obţinerea de beneficii substanţialedeopotrivă pentru transportatori dar şi pentru mediu, şiprin asta să întărească importanţa şoferului în obţinereareducerii consumului de combustibil, Volvo Truckscontinuă şi în acest an proiectul The Drivers’ FuelChallenge în Europa Centrală şi de Est. Competiţia se vadesfăşura în perioada martie-septembrie 2013 şi va aveafinala regională în Croaţia, acolo unde campionul TheDrivers’ Fuel Challenge 2013 îşi va primi premiul: unautoturism Volvo V40.

Page 15: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................ 29........................................................................................................................ martie 201328

EV

EN

IMEN

T

ÎÎ n cadrul evenimentuluine-au fost prezentate ºi apoide monstrate abilitãþile aces -tor noi sisteme de asistenþã.Crosswind Assist este sis te -

mul care va reprezenta o premierãmondialã în momentul în care vafi lansat ºi, în plus, avem CollisionPrevention Assist, Blind SpotAssist, Lane Keeping Assist ºiHigh beam Assist, acestea ur -mând, de asemenea, sã fie dispo -ni bile în curând pentru vehiculelecomerciale.

Premiera mondialăCrosswind Assist

Sistemul de asistenþã împo -tri va vântului din lateral reprezintã

o premierã mondialã în segmentulvanurilor. În limitele a ceea ce estefizic posibil, sistemul compen sea -zã efectele vântului ce suflã dinlateral ºi influenþeazã mersul vehi -culelor. Acesta reduce semni fi ca -tiv stresul conducãtorului auto,ºoferii nemaifiind luaþi prin sur -prin dere ºi nevoiþi sã acþionezedin impuls atunci când o rafalã devânt izbeºte maºina din lateral.Crosswind Assist a fost dezvoltatpentru a îmbunãtãþi siguranþavehi culelor comerciale. Dimen siu -nile vehiculelor utilitare cu plafonînãlþat ºi/sau cu ampatamentemai lungi amplificã efectul pe careîl are vântul din lateral asupra ma -ºi nii. Pentru a contracara aceastãfor þã a vântului, sistemul frâneazã

automat una dintre roþile aflatepe partea de unde suflã vântul,fã când vehiculul sã revinã pe tra -iectoria corectã. Sistemul esteba zat pe ESP ºi devine activ laviteze de peste 80 km/h.

CollisionPrevention Assistşi Break AssistPro

În trafic sunt situaþii în carema ºinile ajung prea aproape unade cealaltã, crescând astfel risculunei coliziuni. Acest sistem îl aver -tizeazã imediat pe ºofer dacã esteprea aproape de cel din faþã ºi îlface sã menþinã o distanþã de si -gu ranþã. Un senzor radar care se

aflã în bara de protecþie faþã mã -soa rã continuu distanþa faþã deorice vehicul care se deplaseazãîna inte pe aceeaºi bandã, precumºi vitezele relative între cele douãvehicule. Pe baza acestor date,

sistemul, care poate fi activat lapeste 30 km/h, determinã cât demare ar trebui sã fie distanþa pen -tru a fi în siguranþã. În cazul încare distanþa scade la un sfert saumai puþin faþã de distanþa de frâ -

na re necesarã, sistemul averti -zea zã ºoferul, informaþia aceastacli pind pe display. Aceastã clipiredin bord va deveni ºi mai frecventãpe mãsurã ce distanþa scade ºiva fi completatã ºi de o avertizare

Sisteme noi deasistenţă pentruvanurile MercedesLa finalul lunii februarie, Mercedes a organizat TecForum2013, unde au fost prezentate o serie de sisteme noi deasistenţă, ce au ca scop sporirea nivelului de siguranţăactivă, fapt care ar trebui să se materializeze prinscăderea numărului de evenimente rutiere în care suntimplicate vehiculele comerciale.

Noi sisteme de siguranţã activã pentru vehiculele utilitare Mercedes:Crosswind Assist, Collision Prevention Assist, Blind Spot Assist, LaneKeeping Assist și Highbeam Assist.

Page 16: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 2013

EV

EN

IMEN

T

30

acusticã. Sunetul este declanºatcu aproximativ trei secunde îna -in te de impact, fapt care îi permiteºoferului sã frâneze sau sã ia altemãsuri de evitare a coliziunii. Oride câte ori existã pericolul uneicoliziuni, vom fi avertizaþi, dar nunu mai atât. Sistemul Brake ProAssist, care oferã asistenþã la frâ -nare, va deveni activ. Mai concret,în cazul în care sistemul de asis -ten þã împotriva coliziunii esteactiv, iar ºoferul apucã sã calcefrâ na, dar nu suficient de tare,acest asistent mãreºte presiuneaîn pompa de frânã instant ºi faceca orice apãsare de frânã sã setrans forme într-o frânare mai vio -len tã, dar care opreºte maºina însi guranþã, evitând astfel coli ziu -nea. Sistemul poate creºte sauredu ce forþa de frânare, în confor -mi tate cu datele furnizate de asis -ten tul de avertizare de pro xi -mitate.

Blind Spot Assist:siguranţă sporităla schimbareabenzii

Sistemul de asistenþã BlindSpot este activ la viteze de peste30 km/h ºi utilizeazã unde radar,aflate pe lateralele vehiculului,câte douã pe fiecare parte. Acestaeste practic un sistem care teaver tizeazã dacã se aflã un alt ve -hicul în unghiul mort al oglinzii.Dacã senzorii detecteazã o ma -

ºi nã deplasându-se în unghiulmort, un triunghi roºu de averti -za re apare în oglinda exterioarãde pe partea în care vehiculul seaflã. Dacã sistemul de siguranþãde tecteazã cã ºoferul doreºte sãschimbe totuºi banda, mai exactîn momentul în care dã semnal,acesta va emite o avertizare acus -ticã.

Lane KeepingAssist

Sistemul de „pãstrare a ben -zii“ dispune de o gamã largã detehnologii sofisticate, inclusiv ocamerã montatã în parbriz pentrua urmãri ce se întâmplã în faþã.Ca mera este conectatã la o uni -tate de control electronicã, aceas -ta mãsurând datele înregistrateîn sco pul de a identifica banda ºimar cajele aferente prin analizadife renþelor de contrast. În cazulîn care maºina este pe cale de atrece marcajele de pe ºosea, fãrãa semnaliza, unitatea de controlva considera acest lucru ca fiindo pãrãsire de bandã accidentalãiar ºoferul va fi avertizat acustic.Lane Keeping Assist este activ laviteze de peste 60 km/h ºi reac -þio neazã nu numai la marcajelealbe, dar ºi la cele galbene. ªoferiipot opri sistemul în cazul con du -ce rii pe drumuri de þarã sau pedru muri mai înguste, acesta pu -tând sã devinã uºor deranjant dincauza multiplelor avertizãri.

Iluminarea optimăa drumului

Highbeam Assist este o pre -mierã pentru sectorul van ºi înseam -nã concret asistenþã la ilu mi nare.Sis temul comutã pe faza lungã au -to mat, în afara oraºului, în confor mi -tate cu situaþia ana li zatã ºi interpre -tatã de senzori. A cest lucru permiteconducãtorilor auto sã vadã curbele,pietonii ºi zonele în care ar puteaapã rea un pericol mai devreme ºimai clar, dar, de asemenea, previneºi or birea participanþilor la trafic, carevin din sens opus, oprind faza lungãatunci când este cazul. Dupã cevehiculul care vine din faţã trece,,comutã la loc pe faza lungã. Acestsistem de asistenþã funcþioneazã laviteze de 60 km/h sau mai mult ºiva fi disponibil pen tru farurile cu bi-xenon, dar ºi pentru cele clasice, cuhalogen.

Noile sisteme de asistenþã des -tinate vehiculelor comerciale suntîn prezent în faza finalã de dez voltareºi testare. În funcþie de tehnologia,gama de aplicare ºi model, noilesiste me de sigu ran þã vor fi dis po ni -bi le pentru utili ta rele Mercedes-Benz, fie în stan dard, fie opþional.Acest lucru per mite fiecãrui clientMer ce des-Benz sã opteze pentruun nivel de maximã siguranþã, în con -for mitate cu cerinþele aplicaþiei des -fãºurate.

Alexandru STOIANFrankfurt, Germania

[email protected]

Page 17: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 201332

ÎÎ n cadrul acestui website, pelângã prezentarea cursurilor(atestãrilor obligatorii), a -cum fiecare utilizator poatesã gãseascã adresa ºi loca -

li zarea pe hartã a centrului IFPTRdin judeþul de interes. ªi pentruprima datã, informaþiile legate detraining-urile care pot fi susþinutede echipa IFPTR de specialiºtisunt disponibile în secþiuneaProfiTraining.

Noul website al Institutului areun aspect aerisit ºi o interfaþã sim -plu de utilizat, cu linkuri pe fiecaretitlu, ce trimit cãtre o paginã co res -pondentã. Toate rubricile im por -tante sunt încadrate în pagina destart, pentru o privire de an sam blu,fãrã sã fie nevoie de scroll pentrua accesa linkurile cele mai utile.

În partea de header, alãturi desi gla IFPTR ºi de o scurtã expli -ca þie a scopului instituþiei, se aflãlinkuri cãtre Formare ºi Atestareºoferi profesioniºti, manageritrans port, instructori auto, ºoferiADR, consilieri ADR, ºoferi taxi.Fie care dintre aceste linkuri facetri mitere la pagina corespun zã -toare. Spre exemplu, pagina de -di catã conducãtorilor auto pro fe -sioniºti conþine o scurtã descrierea programelor de pregãtire, con -di þiile de participare ºi documen -te le necesare înscrierii. Fiecarepa ginã conþine link de navigaþiecãtre articolul urmãtor ºi cel an -te rior, menþinând bara de navi -gaþie orizontalã ºi alte câteva ele -mente importante de navigaþie depe prima paginã, despre care vompovesti în continuare.

Pagina de start

Bara orizontalã de navigaþiecuprinde link cãtre prima paginã,cãtre Noutãþi, Despre IFPTR,Cursuri, Materiale Didactice ºiCon tact. Tot prima paginã (ca ºitoa te celelalte) prezintã, în parteadreaptã, sub o secþiune de cãu -ta re, un link pe siglã cãtre secþiu -nea ProfiTraining. Pentru restulelementelor constante, de data

aceasta este nevoie de scroll ver -ti cal. Urmeazã, tot pe coloana ver -ti calã din dreapta, link cãtre pa -gi na de sucursale, ce conþineharta interactivã a României, uti -li zatorii putând accesa cu un clickjudeþul care îi intereseazã, pentrudatele de contact ale biroului res -pec tiv ºi localizarea sa cu ajutorulunei aplicaþii de tip Google map.Sub hartã, urmeazã o micã sec -þiune de Mai Multe, cu linkuri cãtreCursuri, Noutãþi în Domeniu, Eve -ni mente sau Arhivã.

Partea centralã a paginii destart cuprinde, alãturi de o scurtãprezentare a Institutului, linkuri(cu foto) cãtre câteva articole deim portanþã, unul principal, apoi,pe o coloanã orizontalã, trei se -cun dare.

Nu în ultimul rând, partea infe -rioa rã a paginii de start (ºi a tutu -ror celorlalte pagini), pentru o câtmai mare uºurinþã în utilizare, pre -zintã o secþiune orizontalã ce cu -prin de o casetã-formular de con -tact.

Cursuri

Pentru cã însãºi destinaþia In -sti tutului este pregãtirea profesio -nalã, vom insista puþin pe cursuri,împãrþite, dupã cum am spus, pedouã categorii: ProfiTraining ºiAtestãri Obligatorii.

Pagina de ProfiTraining pre -zin tã linkuri (atât pe header, câtºi în partea centralã, pe imagine)cãtre pagini speciale dedicatecursu rilor de perfecþionare profe -sio nalã EcoDrive, Exploatarea Ve -hiculelor, AETR ºi SafetyDrive(toate fiind mãrci înregistrate). Deasemenea, pagina conþine un por -tofoliu de clienþi ºi câteva facsi -mile ale recomandãrilor primitede cãtre Institut.

Pagina destinatã atestãrilorobligatorii conþine o scurtã de -scriere pentru fiecare tip de curs,cu link pe titlu, care face trimiterecãtre câte o paginã specialã des -ti natã Conducãtorilor Auto Profe -sio niºti, Specializare TransportMãr furi Periculoase ADR, Mana -ger de Transport, Curs de Con du -itã Preventivã, Consilier de Sigu -ran þã, Specializare Taxi sauIn structori de Conducere Auto ºiPro fesori de Legislaþie Rutierã.

Pe scurt, un site care pare laprima vedere simplu, dar este, înpro funzime, foarte complex, con -þi nând toatã gama de informaþiiutile oricãrei persoane interesatede unul (sau mai multe) dintrecursurile Institutului. Uºor de uti -li zat ºi intuitiv, un adevãrat instru -ment de lucru.

Raluca MIHĂ[email protected]

Recent, Institutul de Formare Profesională înTransporturi Rutiere (IFPTR) a anunţat că şi-a înnoitşi îmbunătăţit site-ul pe internet, care poate fi accesatla adresa www.ifptr.ro.

IFPTR şi-a înnoitsite-ul

UTIL

Page 18: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................ 35........................................................................................................................ martie 201334

ȘTIR

I

PRIMUL CENTRU DELOGISTICS EXCELLENCEÎN FLORIDA

CEVA Logistics, o companie detop la nivel mondial specializatãîn managementul lanþurilor deaprovizionare, anunþãinaugurarea primului Centru deLogistics Excellence înJacksonville, Florida. Centruldemonstreazã inovaþiile dindomeniul logisticii „lumii reale”prin optimizarea lanþului deaprovizionare ºi mãrireavizibilitãþii, prin servicii integrateºi soluþii tehnologice caremãresc eficienþa lanþului deaprovizionare ºi permitorganizaþiilor sã experimentezefuncþionarea optimã a acestorlanþuri. Serviciile furnizate de acestCentru includ elaborarea desoluþii ºi servicii de inginerie,servicii de transport, soluþiiglobale pentru lanþurile deaprovizionare, asigurareatransportului, servicii alimentare

cu combustibil în sectorulferoviar ºi un numãr de serviciide asistenþã precum Calitate,Siguranþã ºi ExcelenþaOperaþiunilor Logistice. Tehnologia informaþiei joacã unrol crucial în ajutarea clienþilor învederea atingerii obiectiveloraferente lanþurilor deaprovizionare. Centrul LogisticsExcellence prezintã platformaCEVA Matrix™ care optimizeazãcele mai bune componenteobþinute de la vânzãtoriindependenþi de software cuexpertiza ºi componentelepatentate CEVA pentru a furnizaclienþilor soluþii inovatoare caresã susþinã toate aspectelelanþului de aprovizionare.

RAIFFEISEN LEASINGMERGE PE PROFIT

Raiffeisen Leasing a realizat în2012 un profit net de 2,4milioane euro (IFRS),înregistrând o creºtere faþã de2011, când a obþinut 2,3milioane euro (IFRS) . Numãrultotal de contracte noi a urmattrendul ascendent al ultimilor 4ani, ajungând la 2.197 pe finalulanului 2012 (comparativ cu1.975 pe 2011). Compania arealizat, de asemenea, o creºterea numãrului de clienþi activi cu3%. Valoarea totalã a bunurilor

finanþate a fost de 75 milioaneeuro (faþã de 94 milioane euro lafinalul anului 2011). Din totalulvolumelor finanþate, contribuþiaRaiffeisen Bank (rezultatã înurma acþiunii de integrare aprodusului de leasing în paletade finanþare a bãncii) a fost de58% (faþã de 47%, reprezentândcontribuþia pe anul 2011).Distribuþia pe tipuri de activefinanþate pe anul 2012 a fosturmãtoarea: echipamente 29%,vehicule comerciale ºiautoturisme 71%. Pe parcursul anului trecut,Raiffeisen Leasing a continuatoptimizarea proceselor ºifluxurilor de lucru interne.Rezultatul acestui demers s-areflectat în reducerea costurilorde operare cu 8,5%.

CONTRACTARE ONLINEPENTRU CARDURI DECARBURANT

MOL România oferã companiilor,în premierã pe piaþa localã dedistribuþie de carburanþi,posibilitatea contractãrii onlinepentru cardul de carburant pre-plãtit MOL Green. Completareaformularului online dureazãcâteva minute, iar companiile vorprimi cardurile prin poºtã, lapropriul sediu, în termen de 7-10zile de la confirmarea înregistrãriicererii.Cardul MOL Green funcþioneazãasemenea unui card bancar dedebit ºi este destinatcompaniilor cu un consum lunarminim de 500 de litri pe lunã.Cardul poate fi utilizat exclusiv înreþeaua de benzinãrii MOLRomânia ºi este dotat cuidentificare securizatã (cod PIN)ºi cu bandã magneticã.Clienþii pot alimenta contul înfuncþie de necesitãþi, printransfer bancar, ºi pot decidecategoriile de produse ºi serviciice pot fi achiziþionate, având ºiopþiunea limitãrii valorice aconsumului pe anumiteautovehicule sau cea a limitãriiperiodice. De asemenea,posesorii de carduri MOL Greenbeneficiazã de o reducere faþãde preþul la pompã. Acestefacilitãþi asigurã un control strictal bugetului lunar destinatachiziþiei carburanþilor. În plus,

prin intermediul Centrului Virtualde Carduri, companiile pot facemonitorizarea în timp real atranzacþiilor efectuate.

MOSCOVA ESTE MAIAPROAPE PENTRUH.ESSERS

Luna trecutã, H.Essers a urat bunvenit celui mai nou membru alfamiliei, H.Essers Vilnius. O datãcu deschiderea acestei noilocaþii, H.Essers formeazã opoartã strategicã pentru a-ºicontinua dezvoltareatransporturilor în ºi cãtre Rusia ºiþãrile STAN. Prin deschidereaacestei porþi, H.Essersacumuleazã cunoºtinþele ºiexperienþa necesare privindcomplexitatea reglementãrilorconcesionãrii ºi a procedurilorvamale în regiunile ruseºti.Întregul serviciu de transportasigurat de H.Essers Vilnius esterealizat cu 30 de camioaneînmatriculate în Rusia, echipatecu computer de bord Transics ºimonitorizate prin sistemul decomunicare al H.Essers. Deasemenea, operaþiunile

administrative ºi tehnice (deexemplu, financiar ºi ICT) suntmonitorizate în permanenþã lasediul din Genk.Pentru transportul diverselormãrfuri, cu temperaturãcontrolatã ºi condiþii specifice detransport, toate vehiculele suntechipate cu conexiune la satelit,astfel încât încãrcãtura sã poatãfi monitorizatã 24 de ore pe zi, 7zile pe sãptãmânã prinintermediul echipei turnului decontrol al H.Essers România. Încazul în care intervine oriceschimbare la rutele prestabilite,alarma este declanºatã la sediulpoliþiei, al clientului ºi alH.Essers. Chiar ºi remorcile suntsigilate ºi conectate la satelitprintr-o conexiune suplimentarã.Deschiderea ºi închiderearemorcii pot fi realizate numaiprin control la distanþã.

DONGFENG GEFCOOPTIMIZEAZĂOPERAŢIUNILELOGISTICE

Dongfeng Peugeot-CitroënAutomotive (DPCA) a încheiat

recent un parteneriat cuDongfeng GEFCO în vedereafacilitãrii operaþiunilor logisticede la noul antrepozit de piesede schimb din Beijing alproducãtorului auto.Acest nou antrepozit este înprezent cel mai mare centru dedepozitare de piese auto DPCAdin China, aprovizionând 200 deconcesionari auto 4S Peugeot ºiCitroën din nordul ºi nord-estulChinei. În cadrul acestuiparteneriat, Dongfeng GEFCOasigurã gestionarea optimã adepozitelor ºi livreazã zilnicpiese de schimb cãtreconcesionarii auto din aceastãregiune.„GEFCO se angajeazã sã ofereclienþilor sãi cele mai eficientesoluþii logistice în vedereaîmbunãtãþirii lanþului deaprovizionare ºi reduceriicosturilor”, spune AndreaAmbrogio, Managing DirectorGEFCO China. „GEFCO a maicolaborat cu DPCA în cadrulunor parteneriate importante înChina ºi suntem încântaþi deaceastã oportunitate deextindere a colaborãrii noastrecu acest nou proiect dinBeijing.”

Anul trecut au intrat îninsolvenţă 23.665 decompanii, cu 10% mai multefaţă de 2011, când s-auînregistrat 21.499 deinsolvenţe noi, arată oanaliză Coface, realizată pebaza datelor preliminaredisponibile la începutul luniiianuarie 2013 la BuletinulProcedurilor de Insolvenţă(BPI). Dar având în vedereîntârzierile privindînregistrarea, Cofaceestimează însă că numărulreal al acestora în 2012poate varia între 25.000 şi25.500, ceea ce arreprezenta o creştere între17% şi 18%.Cele mai mari creşteri deinsolvenţe s-au înregistratanul trecut în comerţul cuamănuntul (62%), tranzacţiiimobiliare (38%), hoteluri şi

restaurante (48%), alteactivităţi de servicii prestateîn principal întreprinderilor(35%) şi transporturi (25%).Singurele sectoare care auînregistrat scăderi aleinsolvenţelor în 2012,comparativ cu anul anterior,sunt: poşta &telecomunicaţii (19%) şiproducţia şi furnizarea deenergie electrică şi termică,apă şi gaze (14%).„2012 a fost primul an după2008 care a înregistrat, petot parcursul său, o creştereanuală mai rapidă ainsolvenţelor decât cea afirmelor nou înmatriculate”,a declarat Iancu Guda,Business Information & DebtCollection Manager, CofaceRomânia. În 2010 au fostraportate 19.650 de cazurinoi de insolvenţă.

APROAPE 24.000 DE INSOLVENŢE ÎN 2012

Page 19: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 201336

PR

EZEN

TA

RE

STILL

iGoEasy - o interfaţăprietenoasă unică

CC onceptul iGoEasy a fostproiectat pentru aplicaþiicare implicã volume re -du se de transport, acolounde, în trecut, mane vra -

rea mãrfurilor cu ajutorul trans -pa leþilor manuali era singurasoluþie posibilã.

Acest sistem inovator constãdintr-un transpalet electric pie to -nal cu catarg, model EGV-S14/20, echipat cu emiþãtori-re -cep tori IR, un computer de bordºi un iPad, iPad mini sau iPodtouch, care este folosit ca ºi uni -tate de control. Pentru prima datãacest lucru ajutã utilizatorii sãautomatizeze sarcini simple detrans port în mod complet inde -pen dent, fãrã a mai fi nevoie deajutorul vreunui expert cu pre gã -tire specialã în logisticã.

O aplicaþie idealã a lui iGoEasyeste, de exemplu, ducerea ºi adu -ce rea mãrfurilor cãtre ºi de la pro -ducþie. În acest tip de soluþie unsingur transpalet electric poate fifolosit pe trasee lungi de pânã la100 m, pentru un transport repe -tat pe orizontalã ºi cu ridicare depânã la 800 mm, tipul de aplicaþiecare se gãseºte uzual în spaþiilede producþie de dimensiuni miciși medii.

Un sistem careînvaţă

Punerea în funcþiune a sis te -mului este o sarcinã foarte simplãºi directã. Începe cu procesul de„învãþare”: transpaletul este pusîn situaþia de a-ºi determina po -zi þia curentã ºi de a naviga inde -

pen dent în interiorul depozitului,unde sunt instalate benzi reflec -toare ºi poziþiile lor individualesunt definite în sistem. Pentru aface acest lucru, transpaletul estecondus manual în zona respectivãa depozitului, în timp ce un senzoral sãu calibreazã poziþia recep to -rilor IR. Apoi sunt definite surseleºi destinaþiile individuale, deexem plu locurile de unde mãrfu -ri le sunt încãrcate sau cele undesunt descãrcate: pentru a faceasta, stivuitoristul conduce trans -pa letul pentru o a doua oarã îndepozit ºi la toate poziþiile rele -vante, unde ridicã sau lasã un pa -let, determinã poziþia ºi o con -firmã pe iPad. Astfel se pot definipânã la opt staþii diferite.

Puncte de referinþã adiþionale,precum intersecþiile, pot fi definite

cu o singurã atingere de deget peiPad. În timpul acestei faze, trans -pa letul îºi înregistreazã în modcon stant poziþia. Ulterior, sti vu i -toristul poate defini rutele pro -priu-zise pe traseele parcurse.Pentru a completa procesul, tre -bu ie definite traseele sursã-des -tinaþie, deci stivuitoristul trebuiesã indice din ce sursã trebuie mu -tate mãrfurile cãtre ce destinaþie.

Pe baza acestor puncte de tre -cere, aplicaþia iGoEasy-iPad vacalcula în mod autonom ºi va afiºacel mai bun traseu de urmat. Sti -vuitoristul va trebui doar sã ve ri -fice ºi sã confirme rezultatul cal -culului.

Eficienţă şiflexibilitate

Dupã procesul de „învãþare” ºiplanificare a rutelor, soluþia au -tomatã este gata de utilizare. De -plasãrile sunt introduse în sistemîn mod direct de la staþia de lucrucu vârful unui deget pe butonul res -pectiv al terminalului mobil. De laterminal traseele de trans port sunttransmise transpaletului prin reþeawireless. Combinaþiile între surseºi destinaþii pot fi fie flexibile, fiefixe: dacã una din sur se este alo -catã unei singure desti naþii, o sin -gurã atingere a ecra nu lui este su -ficientã pentru pu nerea în miºcarea unui trans port în întregime au -tomatizat. Dacã mai multe destinaþiisunt alo cate unei singure surse, or -dinele pot fi alocate rapid ºi uºor

prin „drag and drop”. Pe parcursuloperaþiei ecranul iPad-ului aratãtraseul complet, ordinele ºi poziþiatranspaletului ca imagine în direct.De asemenea, aplicaþia transmitetoate datele ºi configurarea tra -seului la progra mul de control dintranspalet. A cesta permite trans -paletului stan dard, acum auto -matizat, sã func þioneze indepen -dent.

Cu ajutorul sistemuluiiGoEasy, clienþii pot profita de be -ne ficiile aduse de soluþiile auto -ma tizate STILL în cazul depo zi -telor cu volum de transportscã zut, ce utilizeazã un singurtrans palet. Pe lângã asta, pagu be -le provocate de o manevrare gre -ºitã, de exemplu lovirea rafturilor,sunt evitate prin navigarea precisãa transpaletului, mãrfurile ajun -gând mereu la destinaþie fãrã dis -trugeri, în urma unui transportstabil ºi atent.

În combinaþie cu costurile scã -z ute de întreþinere ºi reparaþii,cos turile de investiþie ºi func þio -nare sunt reduse în mod eficient,la rândul lor. Deoarece STILL, con -trar altor producãtori de sistemede transport fãrã operator, îºiauto matizeazã stivuitoarelestandard, toate soluþiile automatefur nizate de expertul în intralo -gis ticã sunt ideale pentru operaþiiduale. Asta înseamnã cã trans pa -letul poate fi manevrat în con ti -nuare ºi manual, fãrã restricþii.Acest lucru oferã clientului o mareflexibilitate ºi o adaptare rapidãla schimbarea cerinþelor de lucru.

Toate aceste aspecte fac casistemul automat STILL iGoEASYsã fie nu doar foarte uºor deutilizat, ci ºi o soluþie unicã pepiaþã.

Raluca MIHĂ[email protected]

STILL iGo - este numele sub care STILL îşi prezintă, înprezent, portofoliul vast de soluţii automatizate.Furnizorul mondial principal de soluţii intralogistice afăcut acest pas pentru a oferi o şi mai maretransparenţă gamei mari de produse pentru clienţi. Înparalel cu introducerea noului nume, STILL mai prezintă şiun sistem nou, unic pe piaţă: iGoEasy este un sistem carepoate fi manevrat, instalat şi adaptat intuitiv cu ajutorulunui iPad.

PR

EZEN

TA

RE

37

Despre STILLSTILL oferã soluþii personalizate la cerere pentru logistica internãmondialã, implementând o interacþiune inteligentã între stivuitoareuzuale, echipamente pentru depozite, software ºi servicii. Ceea cefondatorul companiei, Hans Still, a iniþiat în 1920 cu o marecapacitate creativã, spirit antreprenorial ºi calitate s-a dezvoltatrapid spre a fi recunoscut pe plan global ca un brand puternic.Astãzi, peste 7.000 de angajaþi calificaþi lucreazã în dezvoltare,producþie, vânzãri ºi service în fiecare zi pentru a îndeplini cerinþeleclienþilor din întreaga lume. Cheia unui succes corporativ este ogamã de producþie diversã, care oferã soluþii complete destinate înspecial marilor ºi micilor companii din industrii diverse, precum ºiaplicaþii software pentru logisticã, având ca scop furnizarea unuimanagement eficient pentru depozite ºi materiale.

Un sistem ce poate fimanevrat, instalat ºi adaptatintuitiv cu un iPad.

Soluþii automate realizate de STILL

Page 20: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 201338

STU

DIU SS tudiul „Changing lanes“

oferã prilejul unei priviriîn sala de consiliu a ce -lor mai importante com -pa nii din industria auto

de la nivel global. Liderii din piaþãau reuºit sã-ºi echilibreze corectdi verºii vectori producãtori de va -loa re, printre care se numãrã reu -ºi ta în pieþele emergente, opþiu neacorectã pentru structura por to -foliului de produse ºi pentru co la -bo ratorii cu care au dezvoltat relaþii.Cum sectorul auto continuã sã evo -lueze, adoptarea urgentã a acestormiºcãri strategice ºi tac ti ce poatedetermina care dintre com panii vordobândi pe mai de par te avantajecompetitive suste na bile, în pofidacondiþiilor dure din piaþã.

În cadrul acestui studiu, Ernst& Young a intervievat 32 dintrecei mai importanþi parteneri ai sãiîn legãturã cu provocãrile la caretrebuie sã facã faþã clienþii lor dinindustria auto ºi au identificatcâteva teme de interes pentruurmãtoarele 18 luni.

Viitorul în ceaţă

În primul rând, studiul Ernst &Young a evidenþiat ca temã de in -teres mediul economic volatil caremenþine vizibilitatea redusã. Aces -

tea sunt semne clare care indicãne siguranþã economicã ºi vola ti -li tate la orizont. Executivii din in -dustria auto se vor confrunta nudoar cu o variabilitate crescutã ºicu incapacitatea de a anticipa ce -re rea, ci ºi cu pieþe în stagnaresau chiar în contracþie. Pentru aface faþã acestor condiþii dificile,com paniile din fruntea clasa men -tului modeleazã în prezent ce re -rea prin preþ ºi pachete de opþiuni.Acolo unde cererea nu se poatean ticipa, companiile se concen -trea zã pe gestionarea proactivãa constrângerilor din lanþul deapro vizionare.

Respondenþii sunt de pãrere cã2012 a fost un an al îngrijorãrii ºiscepticismului, care au împie di catcompaniile sã treacã la ac þiune. Iar2013 poate fi chiar mai complexdecât anul trecut. De asemenea,studiul a indicat faptul cãproducãtorii auto din Italia ºi Spaniase aflã în mijlocul unui „uragan“,

trebuind sã se confrunte cu o crizãeconomicã, financiarã ºi a muncii.ªi toatã lumea se în treabã cândanume se va debloca situaþia.

Domeniul auto sereinventează

O altã temã importantã estere-inventarea propunerii de va loa -re pentru consumator. Construc -to rii de automobile de astãzi sevãd confruntaþi cu o lume în caretre buie sã satisfacã schimbãrifoar te rapide în preferinþele con -su matorilor din pieþele mari, undeaccelerarea urbanizãrii produceun impact tot mai puternic asupranoþiunii tradiþionale de deþinerea unui vehicul. Companiile de top

Teme strategicepentru industriaauto globalăCâteva teme strategice vor domina agenda companiilor dinindustria auto în 2013. Acestea vizează capitolele deperformanţă şi capital şi vor trebui tratate prioritar pentruobţinerea reuşitei, se arată în noul studiu „Changing lanes:the automotive C-suite’s agenda for 2013-14“, realizat dedivizia Global Automotive Center a Ernst & Young.

39

33 þãri din 58 au raportat undeclin al încrederiiconsumatorilor în trimestrul 4din 2012, în timp ce întrimestrul 1 al aceluiaºi an 38de þãri din 56 raportau ocreºtere a încrederii.

- în 2025, se estimeazã cã vorfi 11,3 miliarde cãlãtoriiurbane zilnice în comparaþiecu 8 miliarde în 2010;- în 2025, se estimeazã cã32% dintre cãlãtoriile urbanezilnice se vor realiza cutransportul public (faþã de16% în 2005);- în 2025, se estimeazã cã104 milioane noi automobilevor avea o formã sau alta deconectivitate.

Page 21: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................ 41

îºi restructureazã portofoliile deproduse pentru a putea rãspundecererilor privind funcþiile vehi cu -lu lui, preþul ºi caracteristicile aces -tuia. De asemenea, ele investescîn soluþii de conectivitate ºi mo -bi litate, cum ar fi programele te -le matice sau cele de partajare aautomobilului.

Una dintre cele mai importanteprobleme este faptul cã exi gen þe -le potenþialilor clienþi diferã foar temult de la þarã la þarã. De exemplu,majoritatea clienþilor din pieþeletinere nu îºi pot permite produsul,iar mulþi dintre tinerii clie nþi de pepieþele mature nu þin nea pãrat sãîl deþinã. Astfel, schim bãri trebuiesã intervinã ºi la nivelul finanþãrii,iar construc to rii auto trebuie sã sefocuseze pe a produce maºini pecare cli enþii doresc sã le deþinã, nupe care producãtorii îºi doresc sãle vândã.

Mai multăeficienţă

O a treia temã subliniatã în ca -drul studiului este remodelareabu siness-ului pentru mai multãeficienþã. Companiile din industriaauto de astãzi sunt forþate, maimult ca niciodatã pânã acum, sãse concentreze pe o mai mare efi -cienþã operaþionalã ºi financiarã.Principalele arii vizate sunt: re -du cerea timpului de punere pepiaþã, alinierea capacitãþii ºi acererii ºi crearea unor structuri decost mai flexibile. Companiile lideradmit cã integrarea datelor înprocesul de luare a deciziilor esteesenþialã pentru atingerea unorniveluri mai ridicate de eficienþã.

Unii respondenþi apreciazã cã,în calitate de companii globale,cli enþii lor din domeniul auto potface bani prin utilizarea capacitãþiiîn exces din Europa. Unii dintreclienþi îºi relocheazã structurileîn noi centre europene, printrecare se numãrã Polonia, România,Tur cia ºi Ungaria. În plus, unii pro -du cãtori se concentreazã pe echi -li brarea producþiei ºi vânzãrilor în

anumite þãri, cum ar fi India, Bra -zilia ºi Japonia. ªi datoritã sis te -me lor flexibile de producþie ºiconexiunilor dintre diferite fabrici,sunt capabili sã rãspundã maiuºor decât în trecut condiþiilorvola tile ale pieþei, astfel încât nuau intenþia sã îºi reducã în vreunfel capacitatea.

Resursele - unaspect vital

Nu în ultimul rând, este vorbadespre asigurarea resurselor pelanþul de valoare. Executivii de cla -rã cã una dintre cele mai strin genteurgenþe este asigurarea trans -parenþei în cadrul orga ni zaþiei ºisecurizarea accesului la resurselecheie. Gestionarea efi cien tã aacestor elemente cheie - de laasigurarea talentelor în e chipã, pânãla disponibilitatea de credite pentruasigurarea fluxului de aprovizionaresau procurarea materiilor primedeficitare - va pu tea face diferenþadintre reuºitã ºi eºec.

În contextul resurselor umane,unii respondenþi au identificat caproblemã lipsa culturii antre pre -norial-managerialã în anumitedirecþii, în favoarea educaþiei teh -ni ce ºi a ingineriei. Astfel, se poa -te pune întrebarea cine anume vaprelua conducerea, atunci cândliderii actuali se vor retrage? Alþicon structori sunt preocupaþi, dim -po trivã, de vânãtoarea de talentetehnice, având nevoie de cel puþin5.000 ingineri anual.

Un alt exemplu de manage mental resurselor este faptul cã fa -bricanþii auto ºi furnizorii lor în cheieparteneriate sau preiau di vizii dindiferite domenii tehno lo gice, înspecial pentru sisteme electronice,de transmisie sau tren de rulare.

Reamintim cã Ernst & Youngeste una dintre cele mai mari firmede servicii profesionale la nivel glo -bal, cu 167.000 de angajaþi în 700de birouri din 140 de þãri ºi ve nituride aproximativ 24,4 mi li arde dolariîn anul 2012. Reþeaua companieieste cea mai integratã la nivel global,resursele din cadrul acesteia aju -tând-o sã acorde cli enþilor serviciiprin care sã bene fi cieze de opor -tu nitãþile din întrea ga lume. În Ro -mâ nia, Ernst & Young este unul din -tre liderii de pe piaþa serviciilorprofesionale încã de la înfiinþare, înanul 1992. Cei peste 500 angajaþidin Româ nia ºi Repu bli ca Moldovafur ni zeazã servicii in tegrate de audit,fiscalitate, asistenþã în tranzacþii ºiservicii de asistenþã în afaceri cãtrecompanii multinaþionale ºi lo cale.Com pania are birouri în Bu cureºti,Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi ºiChiºinãu.

Raluca MIHĂ[email protected]

........................................................................................................................ martie 201340

STU

DIU

- 65% din respondenþi auprobleme cu recrutareatalentelor înalt specializate, înspecial în pieþele emergente:China, India, Brazilia;- 31% din respondenþiconsiderã dificilã ocupareaposturilor din cauza lipsei detalente de pe pieþele locale;- 68% dintre respondenþii autonu au observat nicioîmbunãtãþire îndisponibilitatea creditelor în2012. Numai 16% dintrecompaniile auto se aºteaptã lao creºtere a raportului datorii-capital în urmãtoarele 12 luni;- în China este o concentrarede 95% din resurselemondiale de metale rare ºinumai 67% cerere.

- 68% din respondenþii dindomeniul auto se aºteaptã caevoluþia negativã sã durezeîncã un an cel puþin;- pânã în 2016, 27 deplatforme vor asigura 50% dinproducþia globalã de vehiculeuºoare, versus 31 în 2012;- producãtorii europeni demaºini au utilizat în 2012 65%din capacitatea lor deproducþie, faþã de peste 80%în 2007-2008.

România, pe cale dea deveni Poarta Esticăde Comerţ a Europei?

CC onferinþa organizatã deEuropean GatewaysPlat form (EGP) ºi NL A -gency Ministry of Eco -no mical Affairs în co la -

borare cu Ambasada RegatuluiÞã rilor de Jos, Comunitatea Olan -de zo-Românã ºi Camera de Co -merþ Olandezo-Românã a scos(din nou) în evidenþã potenþialulPor tului Constanþa, care ar puteafi materializat dacã ar exista in -teres din partea autoritãþilor. „Gu -ver nele României ºi Olandei potlu cra împreunã pentru a face eco -nomia româneascã sã creascã“, aa firmat Matthijs van Bonzel, Am -ba sadorul Olandei în România,su bliniind cã ţara noastrã are ºan -se foar te bune de dezvoltare. Înace laºi timp, ministrul Transpor -tu rilor, Relu Fenechiu, prezent lacon fe rin þã, a menþionat cã dez -vol tarea por tului Constanþa tre -buie rea lizatã în paralel cu moder -nizarea co ridoarelor IV feroviar ºirutier, pre cum ºi a transporturilorpe Dunãre.

Fenechiu susţinecolaborareaPortului Constanţacu Rotterdam

„Principala mea prioritate con -stã în dezvoltarea Coridorului IVferoviar, rutier în paralel cu dez -vol tarea Portului Constanþa ºi astra tegiei Dunãrii. Portul Con -stanþa, Canalul Dunãre - MareaNea grã, principalele coridoare detransport incluse în reþeaua cen -tralã TEN-T sunt investiþii impor -tan te la care Ministerul Trans por -turilor implementeazã soluþii degrãbire a lucrãrilor, în aºa fel încâtsã susþinã o dezvoltare suste na -bilã a transportului de marfã ºi acen trelor logistice”, a arãtat mi -nistrul Fenechiu, care ºi-a ma ni -festat sprijinul pentru menþinereacolaborãrii între Portul Constanþa

ºi cel din Rotterdam. O prioritatea ministrului constã în migrareaunei pãrþi importante a trans por -tu lui rutier cãtre cel feroviar. Trans -ferul ar urma sã priveascã înspecial operaþiunile desfãºuratepe rute mai lungi de 300 de kilo -metri. În domeniul transporturilorferoviare de marfã, Relu Fenechiuºi-a propus o privatizare de suc -ces a companiei de stat CFRMarfã.

În opinia sa, rolul MinisteruluiTransporturilor trebuie sã fie acelade a crea politici publice sus te na -bile, de a identifica în mod real ºiconcret necesitãþile investiþionaleºi de a se îngriji ca aceste investiþiisã fie derulate, în special cele dinfon duri europene, din crediteleban care deja angajate ºi din con -ce siuni sau parteneriate public -pri vate. „Este importantã creº te -rea implicãrii capitalului privat îndomeniul infrastructurii ºi a ser -vi ciilor de transport, în special fi -nan þarea prin Parteneriat Public-Pr ivat (PPP) ºi absorbþiaac ce leratã a fondurilor europenepen tru proiectele cuprinse înPOS-T 2007-2013, dar ºi pre gã -tirea proiectelor ºi îmbunãtãþireapro cedurilor pentru exerciþiul fi -nan ciar 2014-2020 al UE. Sprede o sebire de proiectele de in -frastructurã implementate în sis -temul tradiþional, unde statul este

principalul responsabil pentru pre -gãtirea proiectelor ºi manage -mentul de proiect, în proiectelede tip PPP sectorul privat esteîn curajat sã adauge valoare prinino vaþie, partenerul privat fiindsusþinut sã îºi utilizeze avantajelecom petitive pentru a construi so -luþia prin care îndeplineºte ce rin -þele partenerului public în modulcel mai economic cu putinþã”, amai explicat Relu Fenechiu.

Despre EGP

Organizaþia European Gate -ways Platform (EGP) a fost fon -datã de mai multe companii olan -deze pentru a veni în întâmpinareaoportunitãþilor pe care le poateoferi România, având în vedereinvestiþiile care ar putea veni dela Bruxelles ºi poziþia geograficãstrategicã de poartã de acces lapiaþa (Central) europeanã. EGPeste susþinutã financiar de Gu ver -nul olandez ºi are obiectivul de aacþiona la nivel strategic în do -meniul dezvoltãrii logistice dinRo mânia ºi sectorul de infra struc -tu rã ºi pentru a profita de opor -tu ni tãþile de afaceri evidentepentru comerþul olandez ºi pentruindustria din România.

Meda [email protected]

Este întrebarea la care încă mai caută răspunsulcomunitatea olandeză de afaceri, care vrea să se impliceîn dezvoltarea unui sistem ce să permită României sătransforme Constanţa într-un veritabil hub comercialestic de intrare în Europa.

EV

EN

IMEN

T

Page 22: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

din 2012, CBRE aratã cã în zonaBucureºtiului cererea a înregistrataproximativ 38.000 mp, în timp ceîn provincie au fost tranzac þio naþi32.000 mp. Suplimentar, 24.000mp de spaþii industriale s-autranzacþionat direct între dez -voltator ºi chiriaº. Activitatea to ta -lã de închiriere a constat în 22 detranzacþii cu o suprafaþã cu mulatãde circa 89.000 mp, res pectiv osuprafaþã medie de 4.000 mp.Regiunile care au atras in vestiþii însectorul industrial pe par cursulcelui de-al doilea semes tru alanului trecut au fost repre zentatede zona Bucu re ºtiu lui (44%),Ploieºti (19%), Piteºti (16%)

Timiºoara (15%), Râmnicu Vâlcea(5%), Arad (3%), Con stanþa (1%).

În prezent, în provincie suntapro ximativ 144.000 mp ce ur -meazã a fi livraþi în 2013 ºi 2014,CBRE menþionând o creºtere acererii de spaþii de depozitare ºipro ducþie moderne susþinutã deavan tajul geografic al parcurilorindustriale, ce faciliteazã accesulope ratorilor industriali atât cãtreþãrile vestice, cât ºi cãtre pieþeleEst-europene. În România, astfelde zone de interes sunt localizateîn regiuni precum Cluj, Braºov, Ti -miº sau Prahova. La acestea seadaugã 70.000 mp de spaþii afla -te doar în stadiu de planificaredin cauza dificultãþii obþinerii fi -nan þãrii.

Chirii stabile

În zona Europei Centrale ºi deEst, cu excepþia capitalei Ungariei,randamentul prime s-a menþinutconstant.

Astfel, în aceastã regiune, chi -ria prime fluctueazã între 4,10euro/mp/lunã (Bucureºti) ºi 4,50euro/mp/lunã (Budapesta). În Ro -mânia, în locaþii prime, chiria me -die nu a înregistrat modificãri con -si derabile. În funcþie de suprafaþã,chiria medie variazã între un mi -nim de 3,75 euro/mp/lunã ºi unmaxim care nu depãºeºte 4euro/mp/lunã.

Meda [email protected]

martie 2013 ........................................................................................................................ 43........................................................................................................................ martie 201342

PIA

ŢĂ

Poate în 2013...

CC apitala rãmâne cea maiatractivã piaþã pentrusectorul industrial dinRo mânia, iar la sfârºitulanului 2012, sectorul in -

dustrial reprezenta un sfert dinpon derea totalã a PIB-ului Ro mâ -niei. Comparativ cu anul anterior,în 2012 cifra de afaceri a in dus -triei a crescut în termeni nominalicu 3,1%, potrivit ultimelor datefur nizate de INSSE. Conform stu -diului CBRE, cererea de spaþiiindustriale a înregistrat o majorareîn semestrul 2 din 2012 cu 24%faþã de semestrul anterior, în timpce activitatea totalã de închirierea înregistrat o creºtere de 40%în aceeaºi perioadã. Necesitateaunei reþele dezvoltate de in fra -struc turã (autostrãzi, terminale in -termodale ºi acces portuar) a de -ter minat ca 81% din spaþiilein dustriale tranzacþionate sã apar -þinã clasei A.

Operatorii logistici au fost ceimai activi pe piaþa localã, inves -tind atât în optimizarea infra struc -turii interne, cât ºi în extindereacapacitãþii de depozitare. Pentruîndeplinirea planurilor de dez vol -tare, operatorii logistici s-au orien -tat cãtre judeþe precum Ilfov,Brãila, Argeº, Giurgiu, Vrancea ºiArad. Companiile din sectorul au -to motive ºi-au consolidat centrelede lucru din România prin extin -de rea liniilor de producþie ºi dez -voltarea unor noi sedii, momentanaflate în construcþie.

Stocul de spaţiiindustriale

La finalul anului 2012 au fostli vraþi 20.000 mp în zona Ca pi -talei prin extinderea parcului in -dus trial Bucharest West pentruope ratorul logistic DSV. Prin ur -ma re, stocul de spaþii industrialedin aceastã zonã a crescut cu 2%,

ajun gând la 980.000 mp. În timpce proiectele anunþate în zonaCa pitalei sunt construite ºi închi -riate de compania dezvoltatoare,în exteriorul acestei regiuni nu -mã rul livrãrilor de naturã specu -

la tivã a scãzut considerabil, fiindînlocuit de construcþiile cu livrarela cerere (built-to-suit), consi de -ra te fezabile.

În ceea ce priveºte activitateatotalã de închiriere în semestrul 2

Cele mai maritranzacţii dinsemestrul 2 alanului 2012:

- Faurecia a închiriat 14.000mp pe platforma Dacia Piteºti; - Profi a închiriat 15.000 mpîn Log Center Ploieºti; - KLG Europe Logistics aînchiriat 7.500 mp înOlympian Park Timiºoara; - Meitav a închiriat 6.000 mpîn Pantelimon Logistic Center,zona Bucureºti.

Chiria prime şi randamentul prime înEuropa Centrală şi de Est în T4 din 2012

Regiune Oraº Randament Prime Chirie Prime(%) Tendinþa euro/mp/lunã Tendinþa

an la an an la anRomânia Bucureºti 10,25 � 4,10 �

Cehia Praga 8,00 � 4,25 �

Serbia Belgrad 12,00 � 4,50 �

Slovacia Bratislava 8,50 � 4,25 �

Ungaria Budapesta 9,25 � 4,50 �

Bulgaria Sofia 11,50 � 4,00 �

Dezvoltatorii ar putea demara, în 2013, proiecte deparcuri industriale amânate de câţiva ani, pe fondulstabilităţii economice şi politice prognozate. Este unadintre concluziile celui mai recent studiu realizat de CBREReal Estate Consultancy asupra pieţei imobiliareindustriale, care arată că stabilizarea chiriilor îi vadetermina pe chiriaşii din spaţiile mai puţin performantesă se îndrepte către cele de clasă A. Iar în condiţiile încare beneficiarii vor căuta spaţii eficiente, vor fifavorizate proiectele construite la cerere (built-to suit),în clădiri optimizate pentru profilul lor de activitate.

Page 23: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

Întrebările lunii MARTIE (etapa 40)

Întrebările lunii FEBRUARIE (etapa 39) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTR

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 aprilie, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din

martie şi variantele corecte derăspuns vor fi publicate în

numărul din aprilie al revisteiZIUA CARGO.

GTI

1. ________ este un proces oficial de comunicare, încare două sau mai multe persoane se întâlnescpentru a discuta şi conveni probleme care leinteresează, în vederea ajungerii la un acordasupra lor.

a. Specificaţiab. Solicitarea de oferte/cotaţiic. Strategiad. Negocierea - CORECT

2. Toate condiţiile următoare sunt necesare pentru onegociere de tip win - win, mai puţin__________.

a. Adoptarea de ambele părţi a mentalităţii de tip win - win

b. Abordarea negocierii cu încredere, de ambele părţic. Înţelegerea de către o parte a elementelor ne-

negociabile din poziţia celeilalte părţi - CORECTd. Existenţa unui interes legitim din ambele părţi pentru

finalizarea cu succes a negocierii.

3. _________ joacă un rol vital în înţelegerea de cătremanageri a modului de formare şi conducere aechipelor performante.

a. Proiecte greleb. Compartimentul personalc. Conducerea companieid. Instruirea - CORECT

1. ________ are în vedere modul în careconcurează organizaţia dvs şi esteun element esenţial al strategieicorporative.

a. Conducereab. Analiza lanţului valoriic. Un consultantd. Un concurent

2._________ înseamnă analizareacostului real al achiziţiei, utilizării,întreţinerii şi casării unui produs,serviciu, bun de investiţii sau proces.

a. Stabilirea costurilor ţintăb. Costul total al proprietăţii (Total cost of

ownership)c. Analiza preţului

3. Modelul Porter al celor 5 forţeanalizează:

a. Atractivitatea unui sector economic,respectiv cât de profitabil este acesta

b. Cât de bine facem faţă concurenţeic. Modul în care ne segmentăm clienţiid. Cum să poată fi dominaţi furnizorii

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii FEBRUARIEElena Sima, Sonia Petria şi Manuela SuciuCâştigătorii au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 21 deconcurenţi care au răspuns corect la întrebările lunii ianuarie, ceade a 39-a etapă a concursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectAttila Turi, Cristina Păun, Alexandru Turcu, Nicuşor Tirim, RobertHrabal, Florin Geneţ, Doru Sîrbu, Radu Paul Alecu, Roxana MihaelaAlecu, Elena Sima, Adrian Doncean, Elena Petre, Maria Pop,Mugurel Florin Ungureanu, Daniela Petruţa Ungureanu, CarmenMarinache, Mirela Penciu, Sonia Petria, Roxana Ungureanu, AdrianIonuţ Popescu, Manuela Suciu.

Concursul de cunoştinţegenerale în domeniul logisticii

lansat de ZIUA CARGO şicompania de consultanţă şitraining în logistică SupplyChain Management Center

continuă cu etapa a 40-a. Înfiecare lună, publicăm 3

întrebări tip grilă, pentru ca, înluna următoare, să dăm

publicităţii variantele corectede răspuns. Câştigătorii suntstabiliţi prin tragere la sorţi

dintre persoanele carerăspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (40)

martie 2013 ........................................................................................................................ 45

ȘA

NTIE

R

AAvveemm nneevvooiiee ddee„„ffrreesshh mmoonneeyy””

Page 24: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 201346

ȘTIR

I

16,3 MILIOANE EUROPENTRU EXPROPRIERI

Guvernul a aprobat plata a 71,6milioane lei (16,3 milioane euro)pentru terenurile necesareconstruirii de drumuri, iar în listapersoanelor fizice expropriate senumãrã foºtii miniºtri DanielDãianu ºi Dan Ioan Popescu(DIP), iar la cele juridice, firmaTitan Mar deþinutã de AdrieanVideanu, dar ºi Rompetrol ºiPetrom. Cele mai maridespãgubiri, de aproape 49milioane lei, vor fi acoperitepentru exproprierea a 218.265mp de terenuri necesareextinderii Centurii rutiere aBucureºtilor, iar pe listabeneficiarilor figureazã 317persoane fizice ºi juridice.Dan Ioan Popescu va încasa66.084 lei pentru 423 mp dincomuna Pantelimon ºi 159.937lei pentru 1.000 mp deþinuþi desoþia sa în aceeaºi zonã. Terenullor are în total 5.000 mp.Firma Titan Mar, a fostuluiministru ºi primar generalAdriean Videanu, ar avea deîncasat peste 500.000 lei pentru1.532 mp teren ºi anexe încomuna Chiajna. Firma are înzonã aproape 81.000 mp teren.Videanu a anunþat însã cã nuvrea bani, ci teren echivalent.

Despãgubiri de peste 14,1milioane lei pentru 51.056 mpvor fi acordate pentruexproprieri la construireaCenturii de nord a Capitalei. Pelista celor 189 de persoanefizice ºi firme beneficiarefigureazã, printre alþii, fostulministru al Finanþelor, DanielDãianu, care va încasa 11.591lei pentru 63 mp din terenultotal de 2.833 mp pe care îldeþine în Mogoºoaia. Alte despãgubiri vor fi acordatefirmei Rafo (15.454 lei pentru 84mp în Mogoºoaia), CFR SA(195.757 lei pentru 1.064 mp înMogoºoaia), RompetrolDownstream (434.248 lei pentru2.311 mp la Chiajna), Petrom(339.868 lei pentru 3.063 mp înChitila).Despãgubiri de 8,6 milioane leivor fi plãtite ºi pentru exproprierila varianta de ocolire amunicipiului Constanþa,Autostrada Bucureºti -Constanþa, tronsonul Cernavodã- Constanþa, reabilitarea DN6Drobeta - Turnu Severin - Lugoj ºivarianta de ocolire a municipiuluiBraºov.Totodatã, Guvernul va retrage dela Academia de ªtiinþe Agricole ºiSilvice „Gheorghe Ionescu -ªiºeºti” suprafeþe totale de terende aproape 7.000 mp pentruAutostrada Arad -Timiºoara -

Lugoj ºi varianta de ocolire amunicipiului Constanþa.

AEROPORTUL ORADEAÎŞI EXTINDE PISTA

Aeroportul Oradea îºi va extindepista de decolare-aterizare de la1.800 la 2.100 metri, ceea ce vapermite operarea de avioaneBoeing ºi Airbus, încadrate cutoate dimensiunile în litera decod „C”, se aratã într-un anunþ departicipare al aerogãrii. Avioanelecare se încadreazã în aceastãliterã de cod sunt mediu-curier,cu 100-200 locuri ºi autonomiede zbor de 5-6.000 km.Proiectul este cofinanþat cufonduri europene, prin ProgramulOperaþional Sectorial Transport,iar lucrãrile sunt estimate lavaloarea de 114,1 milioane de lei(26,2 milioane euro), cu TVA.Data prevãzutã pentru începereaprocedurilor de atribuire este 15iulie, iar contractul va avea oduratã de 22 de luni dinmomentul adjudecãrii, potrivitunui anunþ de intenþie alaerogãrii. Lucrãrile vor fi atribuiteprin licitaþie deschisã, pentrupreþul cel mai scãzut.

MAX TRAILER LABAUMA

La un an dupã lansarea noiimãrci, constructorul de trailere ºisemitrailere pentru transporturigrele ºi speciale va fi prezentpentru prima datã la expoziþiaBauma, care se va desfãºura laMünchen în perioada 15-21aprilie 2013. Primele luni au fostde succes pentru fabricant ºiMAX Trailer a vândut nu mai puþinde 200 de unitãþi. Din ce în cemai mulþi dealeri europeni preiauprodusele MAX Trailer înportofoliul lor. De la începutulacestui an, întreaga producþieeste realizatã în cadrul fabricii dela Goleniow, Polonia. Ca membrual Grupului Faymonville, MAXTrailer beneficiazã de know-how-ul renumitului producãtor.La Bauma, în cadrul standuluiFaymonville, MAX Trailer vaexpune modelul MAX-100 cusistem de liftare hidraulicã ºiplatformã care se poate coborî înspatele gâtului de lebãdã.

Asociaţia Română aAntreprenorilor de Construcţii(ARACO) cere Executivuluisă-şi asume un program deplată a creanţelor de 1,8miliarde de euro aferentesocietăţilor de construcţiipentru perioada 2009-2012, decătre entităţile achizitoare cucapital de stat şi autorităţilelocale, alături de societăţile cucapital de stat. LaurenţiuPlosceanu, preşedinteleasociaţiei, susţine căpremisele începutului de annu permit estimări de ieşiredin recesiune în 2013 asectorului de construcţii.Dacă Guvernul nu va luaurgent măsuri pentrudeblocarea investiţiilor dindomeniul construcţiilor,competitivitatea societăţilorde profil va fi afectată petermen lung, diminuândcapacitatea acestor firme de ase implica în proiectele

finanţate din fonduristructurale în perioada 2014-2020, a avertizat Plosceanu.Pe de altă parte, ARACO cereministerelor de profil şiautorităţilor locale să facăpublice programele deinvestiţii pentru 2013, cuprecizarea disponibilităţiiresurselor financiare aferente.Într-o scrisoare transmisăGuvernului, antreprenorii ausolicitat „implementarea deurgenţă a Directiveicomunitare privindcombaterea plăţilor întârziate,având ca termen luna martie”.În contextul liberalizării pieţeiforţei de muncă în UE din2014, ARACO va încerca săconvină cu partenerii patronalidin Germania mecanisme decolaborare, care să implicesubcontractarea de lucrări saugestionarea în comun afluxurilor de muncitorimigranţi.

STATUL, DATOR VÂNDUT CONSTRUCTORILOR

Page 25: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 201348 49

TA

BLETA

CO

NSTR

UCTIV

ĂTA

BLETA

CO

NSTR

UCTIV

Ă

Ziua Cargo: Cum a reuºitgrupul Monnoyeur sãtreacã peste crizã?Liviu Neagu: Nu uºor. Dar forþa

grupului ºi faptul cã avem în spatemãrci de renume precum Caterpillarsau John Deere ne-au ajutat. Pe dealtã parte, aºteptând doar sã seîntâmple ceva nu era su ficient. Pelângã partea de reor ga nizare, dereducere a costurilor, am avut opoliticã activã, încer când sãobþinem o cotã de piaþã cât maimare din piaþa existentã.

Soluþiile au fost legate depolitica specialã de tarife pe carele-am obþinut pentru piaþa din Ro -mânia, de pachetele personalizatede finanþare, precum ºi de opera -þiu nile specifice de genul „trade in”(n.r. utilaj vechi - avans pentru a -chiziþia unuia nou), „sales and leaseback” sau „sales, repair and leaseback”, operaþiuni ce au per mispartenerilor noºtri sã îºi re du cãcosturile ºi sã devinã mai pro fitabiliîn momentele de crizã.

De asemenea, am fost activi pepartea de subvenþii europene, aju -tând partenerii inclusiv cu fi nan þãride tip bridge, astfel încât sã aibãcash-flow-ul necesar în pe rioadaîn care aºteptau sã-ºi re cuperezebanii de la stat. Toate aces tea aucontat foarte mult - este ºi motivulpentru care Ber gerat Monnoyeur adevenit lider de piaþã.

Acum ne aflãm în momentulT-zero, în care doarprofesioniºtii pot sã rezisteîn piaþã, cei care ºtiu sã-ºifacã un business plan atâtpe termen mediu, cât ºi petermen lung, aceiprofesioniºti care ºtiu sã-ºicaute parteneri în furnizoriide vehicule sau utilaje ºi înfinanþatori, plecând pe orelaþie de încredere petermen lung.

Noi suntem bine ancoraþi da to -ritã Cat Finance, parte a Cater pillar,care a creat o structurã so li dã înRomânia. Avem în pregãtire ºi altesoluþii pentru partenerii noºtri.Partea de gestiune com ple tã a par -cului de utilaje este unul dintre o -biec tivele noastre pri oritare, tocmaipentru a ne ajuta clienþii sã-ºi con -tro leze costurile, iar ei sã se con -cen treze efectiv pe munca pe careºtiu sã o facã. A încerca sã faci alt -ce va decât ceea ce ºtii sã faci (spreexemplu, ser visarea utilajelor aflateîn ex plo atare) poate pãrea în primafazã un cost saving. Pe termen lungînsã, se dovedeºte a fi exact con -tra riul. Sã ne gândim numai lavaloarea de revânzare a ve hi cu lului,care scade dramatic în con di þiilelipsei unui istoric al repa ra þiilor.

Parteneriatele trebuie sã se ba -zeze pe preþuri corecte ºi pe o ac -

þiune de colaborare principialãdeschisã ºi fair play. În momentulîn care oamenii sunt dispuºi sã dis -cute cu noi, sã ne prezinte ade vã -ratele lor probleme, putem sã gãsimsoluþii pe mãsurã.

Experienþa internaþionalã a gru -pului Monnoyeur ºi cea a Ca ter -pillar ne permit sã ajungem la ase -menea concluzii. Sã nu uitãm cãastfel de crize au fost în trecut ºiîn alte þãri, iar noi beneficiem deacele experienþe.

Care sunt principaleleprobleme cu care seconfruntã piaþa?Marea noastrã problemã o re -

pre zintã oamenii cu adevãrat spe -cializaþi.

În ultimii 20 de ani, România apierdut avantajul ce consta în forþãcalificatã de muncã. Sunt ministerecare analizeazã separat aceeaºiproblematicã, fiecare în colþul lui,fãrã a se încerca sã se identifice oproblemã care e de interes naþional.

Se pierde din vedere impactulunei decizii la nivel naþional ºipe fiecare segment în parte.

Apoi, infrastructura rutierã.Prima datã când am auzit „vomavea n km de autostrãzi“, am fostla fel de entuziasmat ca toþi ro mâ -nii. Între timp, m-am maturizat ºi

mi-am dat seama cã trebuie sã faco mare distincþie între discur sulpolitic ºi capacitatea þãrii de arealiza ceea ce anunþã anumiþipoliticieni. S-au fãcut totuºi lucruriîn România, însã într-un interval detimp mult mai mare decât cel es -timat de politicieni. Investitorii suntdescurajaþi de faptul cã într-unanumit numãr de ani au fost nu maipromisiuni ºi nu s-a în tâmplat nimic.

Din pãcate, nu se anunþã nimicbun pentru antreprenorii privaþi înmomentul de faþã. Dacã vorbim, deexemplu, de taxa la transportul deagre gate, aceasta se va rãs frân geasu pra furnizorilor de uti la je, a con -struc torilor, a clientului final.

Care ar fi soluþiile?O primã soluþie: analizarea fe -

no menului la diferite niveluri, pen -tru a identifica impactul pe care îlare pe termen scurt ºi mediu. Astfel,cei trei poli implicaþi - sta tul, pa tro -na tele ºi sindicatele - sã se aºezela aceeaºi masã, specia liºti din do -me niu împãrtãºind cele mai buneprac tici pentru a vedea cum valo ri -fi cãm mai bine din ceea ce avem.Boom-ul din 2007-2008 nu revinecurând.

Dacã aºteptãm, nu se vaîntâmpla nimic. Vom mergedin crizã în crizã.

Apoi, este necesarã o im pli careactivã a guvernului în ajutarea unorcompanii private din Româ nia pen -tru a trece peste pe ri oa de le difi -cile. Sunt companii care au lucratpen tru constructori ºi nu au fostplã tite. Se vorbeºte despre ariera -te le la nivel naþional, care se parecã vin ºi de la consiliile ju deþene -povestea þine de ani buni. Sigur cãstatul doreºte ca toa te companiilesã plãteascã ta xe le ºi impozitele,dar dacã ele, la rândul lor, nu suntplãtite, vor încerca sã gãseascã altecãi, care nu sunt întotdeauna celemai ortodoxe.

Nu am auzit sã existe în alte þãriarierate foarte vechi în timp ºi cuvalori foarte mari. M-aº feri sã dausoluþia: nu sunt în mãsurã sã eva -luez impactul asupra popu la þiei.Am putea sã acceptãm o cur bã desacrificiu, sã terminãm cu arierateleîn acest an - nu mai fa cem investiþii,nu mai construim nimic...

Dar cum ajutãm companiiledin domeniu sã treacã pestelipsa de activitate? Am puteasã luãm împrumuturi ºi estepartea despre care se totdiscutã acum. Dar hai sã leluãm! Pentru cã pe mãsurã cetrece timpul, arieratele seacumuleazã, la fel ºiproblemele celor afectaþi.

În situaþii de genul „boalã lun -gã, moarte sigurã“, trebuie încer -cate ºi metode de stopare a ago -niei - sã terminãm cu arieratele.Com paniile de transport lucreazãºi pentru stat ºi pentru societãþiprivate ºi pot ieºi mai câºtigate dinaceastã bãtãlie. Dacã vorbim departea de logisticã, de consum,arieratele influenþeazã mai puþin.Însã firmele care lucreazã în con -struc þii sunt afectate mult mai multde acest fenomen.

Creºterea pieþei ar putea sã vinãprintr-o decizie la nivel gu ver na -men tal privind stimularea in ves tiþi -ilor directe: continuarea proiec telorvechi pe parte de infra structurã,de mararea unor noi pro iecte, atra -ge rea investitorilor strãini prin ofe -rirea de facilitãþi. Tre buie gãsite a -cele modalitãþi la nivel naþional -scutiri de impozite, terenuri pusela dispoziþie...

Trebuie sã avem structuri delobby care sã promoveze acesteposibile acþiuni ale guvernului.

Avem nevoie de„fresh money”În vremuri în care starea de sănătate a economiei pare totmai precară, tratamentul ar trebui să fie prescris de ceimai buni specialişti din domeniile lor. Iar construcţiile, unuldintre cele mai afectate sectoare de criza economică,necesită cu atât mai mult o analiză aprofundată, cea maibună expertiză putând fi oferită de persoane implicateactiv atât în managementul unor afaceri de succes cât şi înacţiuni de dezvoltare a propriei bresle. În dubla sa calitate,de director general Bergerat Monnoyeur pentru România şiMoldova şi preşedinte al ADUC, Liviu Neagu a oferit soluţiiinteresante la probleme de strategie economică naţională.Avem nevoie de bani proaspeţi în ţară, dar, mai ales, avemnevoie de timp şi de a accepta ideea de a da astăzi cevapentru a obţine mâine şi poimâine mai mult.

TABLETA CONSTRUCTIVÃ vizeazã cele mai bune practici din construcþii, specialiºti din domeniu propunând„tratamente” pentru vindecarea pieþei.

Mã bucur pentru cei care aureuºit sã treacã peste ºocul din

2009 ºi le urez succes în soluþionareaîncercãrilor ce-i aºteaptã în 2013. Piaþaeste în continuare extrem de dificilã,indiferent cã vorbim despretransporturi, despre construcþii sauchiar ºi despre logisticã. Pãstraþi-vãcurajul ºi optimismul!”

Carte de vizităLiviu Neagu, director general Bergerat Monnoyeur pentru România ºiMoldova ºi preºedinte al ADUC„Am fost primul angajat al grupului (în 1991). Pânã în 2001 amcrescut de la postul de reprezentant comercial pânã la postul dedirector comercial ºi de marketing al grupului pentru România ºiRepublica Moldova. În 2001, am preluat funcþia de director generalpentru partea de Renault Trucks din cadrul IPSO ºi am activat înaceastã poziþie pânã în 2009, când m-am întors la prima dragoste -utilajele Caterpillar“.

Grupul Monnoyeur în RomâniaPrima companie a fost creatã în 1991. În prezent, trei mari companiifac parte din grup: Bergerat Monnoyeur (utilaje de construcþii -distribuþie ºi servicii conexe; echipamente pentru sectorul de logisticã),IPSO (importator exclusiv John Deere - utilaje agricole, dar ºi Kuhn,Manitou ºi alte companii ce asigurã echilibrul, în sensul completãrii cudiverse alte tipuri de utilaje) ºi Eneria (motoare, generatoare ºi energiialternative - eoliene, biogaz etc). În România, grupul numãrã peste 500angajaþi cu o cifrã de afaceri consolidatã de aproximativ 150 milioaneeuro în 2012.

Page 26: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 201350 51

TA

BLETA

CO

NSTR

UCTIV

ĂTA

BLETA

CO

NSTR

UCTIV

Ă

Aceste iniþiative trebuie comu ni ca -te cãtre misiunile economice aleambasadelor þãrilor vizate dinEuropa ºi chiar mai departe cãtrecele din spaþiul ex-sovietic, în ideeacã ar putea sã aibã structuri înRomânia pentru a se adresa ºi cãtrealte pieþe din Europa.

Pânã la urmã, trebuie þinutcont de faptul cã toatã lumeavine sã facã bani.

Perioadele „Médecins SansFron tières“ sau „Crucea Roºie“ autre cut. Toþi se gândesc cum sã-ºimini mizeze costurile ºi sã-ºi creas -cã profiturile. ªi totul într-un contextde stabilitate politicã ºi economicã.

Trebuie sã ne creãm o imagineºi sã lucrãm pe aceastã imagine.Mai avem încã lucruri bune în Ro -mâ nia: oameni, terenuri agricole,zo ne ce meritã vizitate. Avem opiaþã de desfacere la nivel de 20de milioane de persoane. Putemsã asigurãm o platformã de dez -vol tare a afacerilor astfel încât dinRo mânia sã fie vizate ºi þãrile dinjur. Problemele din Grecia pot fi înavantajul nostru.

Dar nimic nu se face pestenoapte.

Pentru toate astea trebuiestrânºi oameni din mai multe do -me nii, cu mai multe specializãri, pe

mai multe grupe de vârstã, din arculputerii, din partea sin di ca telor, apa tronatelor. Însã cu toþii trebuiesã meargã cu aceleaºi gân duricurate ºi cu inima deschi sã cã tre -buie fãcut ceva pentru viitor. Trebuiesã ajungem la nivel de þarã sã nefixãm câteva direcþii prioritare, sãle respectãm, poate chiar sã fie tre -cute în Constituþia României, astfelîncât indiferent cine va veni laguvernare sã nu mai fie schimbate.

Sã stabilim ce ne dorimpentru copiii noºtri - cum va fiaceastã þarã peste 10-20 ani.

Fondurile europene trebuie sãfie o prioritate. Din pãcate, nu amvãzut o popularizare în privinþa aceea ce s-ar putea face cu aceºtibani astfel încât agenþii economicisã acceseze fondurile. Probabilceva se întâmplã între România ºiBru xelles. Se pare cã în þara noas -trã nu sunt acceptate pro ce duri maiuºoare, aºa cum li s-au acceptat laun moment dat altor þãri, precumUn garia, Polonia etc. Comisia Euro -pea nã este mult mai atentã cu baniice vin spre Ro mâ nia, Bulgaria ºi,au tomat, proce du rile sunt mult maigre oaie. Din câte am înþeles, nici înacele þãri ab sorbþia nu a fost de laînceput fantasticã, a început sã

creas cã dupã ce s-au explicat ºisim plificat anu mite proceduri. In -trãm iar pe te renul politicului ºi aleco no mi cului - trebuie sã ne lup -tãm, sã fa cem lobby.

Noi trebuie sã gãsim acelemodalitãþi pentru a-i ajuta peoameni sã înþeleagã cumfuncþioneazã subvenþiileeuropene ºi cã în urmãtorulbuget acestea vor fi pe altedomenii decât pânã acum.

Urmãtoarele proiecte vor fi îndo menii mai puþin tangibile: inves -ti þii în energia verde, reciclare ape,tra tare deºeuri... Pentru acestea vorfi bani: 2-3 miliarde euro pe an înur mãtorii 10-20 ani. Pe viitor, achi -zi þia de utilaje/vehicule va re pre -zenta doar o micã parte în cadrulfon durilor europene.

Ce mesaje aþi dori sãtransmiteþi tuturor pãrþilorimplicate în activitateaeconomicã?Un mesaj pe care l-aº adresa

atât companiilor (transportatori,constructori, asigurãtori etc), cât ºide o manierã generalã, în cali ta tede preºedinte al ADUC, gu ver nan -þi lor: fiecare mãsurã luatã trebuie

sã fie analizatã în context macro -e conomic ºi internaþional, trebuieanalizat inclusiv impactul asuprasocietãþilor din România.

Riscãm sã ne pierdemcompetitivitatea internã ºi ceaexternã în cazul în carecosturile cresc.

Dacã vorbim de distribuþie peplan intern, consumatorul final vafi cel afectat de creºterea pre þu -rilor. Dacã vorbim de exporturi,atâ tea câte mai sunt, trans por -tatorii vor fi defavorizaþi pentrucã vor trebui sã-ºi creascã tarifeleºi riscã sã iasã din competiþie cuso cietãþi de transport care suntchiar în jurul nostru (Bulgaria, Un -garia, Polonia) ºi care, datoritãunei fiscalitãþi mai bune sau aunor condiþii mai bune de finan -þa re a primelor de asigurare, vorpu tea sã facã transporturile în lo -cul firmelor româneºti.

Recomand tuturor jucãtorilor,indiferent de domeniu: pentrua reuºi, trebuie sã iei dinprãjitura disponibilã o bucatãcât mai mare, cu costuri câtmai mici. Acesta estesecretul.

Pe parte de transport ºi logis -ti cã, România poate sã fie un nu -cleu pentru ceea ce este în jurulnos tru: pentru Bulgaria, Ungaria,Mol dova, fostele state iugoslave.Dar trebuie sã ajutãm societãþilenoas tre sã fie eficiente în acestsens. Trebuie sã gãsim alternative:prin stimularea unor investiþii, prinreducerea unor taxe, prin acor da -rea unor facilitãþi companiilor ceexistã în România sau care arputea sã vinã ºi sã-ºi creeze bazaaici pentru a activa ºi în celelalteþãri. E nevoie de timp, de analizã,e ne vo ie sã accepþi ideea de a daas tãzi ceva pentru a obþine mâineºi poimâine mai mult.

De asemenea, transmit tuturorpar tenerilor/clienþilor un mesaj pri -vind interesul faþã de târgurile or -ganizate pe teritoriul României.Dacã viziteazã Bauma, în Germa -nia, sau Intermat, în Franþa, sã vinãºi la manifestãrile din Ro mâ nia.

Trebuie sã arãtãm interes ºifaþã de organizatorii (n.r. detârguri/expoziþii), de jucãtoriidin România.

Sunt mulþi care se înºalã cre -zând cã dacã lucreazã cu o firmãdin Germania sau din altã þarã voravea mai mult suport. În România,atât preþurile la camioane, cât ºi lautilaje sunt printre cele mai mici,dacã nu cumva chiar cele mai mici.Oricum, vor avea nevoie de servi -ce pe plan local. ªi sunt multe altelucruri pe care le putem face pentrupartenerii noºtri de afaceri de aici,din România, pe care cei din afarãnu le pot oferi.

Dar cel mai important mesajeste cã avem nevoie de „freshmoney“.

Dacã avem doar 1.000 euro ºitot transferãm suma între noi - euprestez un serviciu, celãlalt alt ser -viciu - într-un final, vom vedea cãam sãrãcit. Ajung bani ºi la bu getulde stat, dar dacã plimbãm aceiaºibani fãrã a crea plus va loare (iarneavând industrie, din ser vicii egreu sã creezi plus va loare), netrezim într-o zi cã am sãrãcit.

Trebuie sã creãm plus valoaredin industrie, din agriculturã,din turism.

Este nevoie de bani proaspeþi- prin accesarea fondurilor euro pe -ne, dar, în principal, prin atra ge reade investiþii strãine. Trebuie aju taþiîntr-o manierã sau alta pro ducãtoriidin România sã realizeze produsecu valoare adãugatã.

Cristina [email protected]

ADUC - Asociaţia Distribuitorilor de Utilajepentru Construcţii

Asociaþia are scopul de a sprijini dezvoltarea activitãþii economice ºi ainvestiþiilor în domeniul utilajelor ºi echipamentelor de construcþii,formarea ºi perfecþionarea profesionalã, consultanþa, etica profesionalã,arbitraj între firmele membre ºi de a reprezenta interesele asociaþilorsãi în raport cu autoritãþile române ºi strãine, cu agenþii economici saucu alte instituþii non-guvernamentale din þarã ºi strãinãtate.„La nivelul asociaþiei, încercãm sã interacþionãm de o manierãconstructivã. Intenþia ADUC este sã ne asociem la ARACO (AsociaþiaRomânã a Antreprenorilor de Construcþii) tocmai pentru a încerca sãcreãm un pol cât mai puternic, eventual ºi cu alte asociaþii patronale cevor sã se afilieze, astfel încât problemele sã fie analizate în ansamblu,sã încercãm sã vedem ºi pãdurea ºi copacii“, a spus Liviu Neagu.

România, locul 78 din 144 în ceea cepriveşte competitivitatea

Potrivit raportului de competitivitate economicã al World EconomicForum (The Global Competitiveness Report 2012-2013), locul întâi înclasament este adjudecat de Elveþia (în principal datoritã dezvoltãriifinanciare), iar top 10 este completat de Singapore, Finlanda, Suedia,Olanda, Germania, Statele Unite, Marea Britanie, Honk Kong ºiJaponia. România ocupã locul 78 din 144, în condiþiile în care infrastructuraeste un capitol deficitar pentru þara noastrã (locul 97), fiind depãºitãde þãri precum Botswana (locul 87), Moldova (locul 92), Bosnia ºiHerzegovina (locul 94). Un interesant loc ocupã ºi vecina noastrã, Bulgaria (62 la general ºi 76la infrastructurã).

Page 27: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................

INFR

ASTR

UCTU

53

INFR

ASTR

UCTU

........................................................................................................................ martie 201352

Autostrada Comarnic-Braşov:

53 de poduri,pasaje, viaducteşi 18 tuneluri

AA u depus oferte com -pa nia China Com mu -ni cations Con struc -tion ºi 3 asocieri.Pri ma este formatã

din firmele româneºti SpeditionUMB ºi Tehnostrade, a doua dinVinci (Franþa), Strabag (Austria)ºi Aktor (Grecia), iar a treia dinIm pregilo ºi Salini (Italia). Amintimcã licitaþia pentru consultanþa lare actualizarea studiului de feza -bi litate aferent contractului decon cesiune a autostrãzii a fostsus pendatã anul trecut de douãori de cãtre CNSC, dupã ce casade avocaturã „Boºtinã ºi Aso cia -þii“ a depus contestaþie faþã demo dul în care a fost întocmit ca -ietul de sarcini.

Acum, pare cã totul a intrat pefãgaºul normal. Culmea este cãs-au înscris la preselecþia pentrudia logul competitiv ºi constructoriicare acum 3 ani au fentat statul

ro mân: asocierea Vinci (Franþa)-Aktor (Grecia), care a câºtigat lici -taþia în 2010 ºi a renunþat ulteriorla contract, pe motiv cã nu îi suntacceptate anumite clauze ºi, dina ceastã cauzã, nu îºi poate asi gu -ra finanþarea. Tronsonul de au to -stra dã Comarnic-Braºov era pro -iec tat atunci la 55 de km, avea cater men de finalizare anul 2014,iar statul român ar fi plãtit în 26de ani, în total, 4,8 miliarde euro.

Acum, Vinci-Aktor mizeazã,poate, pe cooptarea în asocierea austriecilor de la Strabag, unuldintre cei mai mari ºi mai serioºiconstructori din Europa Centralãºi de Est. Oricum, statul s-a deº -tep tat între timp ºi pentru cei cedo resc sã se califice în cursã aim pus condiþii clare: companiiletrebuie sã prezinte dovada cã înultimii 3 ani fiscali au realizat ocifrã de afaceri medie anualã decel puþin 1,3 miliarde de lei ºi sã

de monstreze cã dispun de re sur -se financiare care sã acopere cos -tu rile aferente realizãrii pro iec -tului.

Firmele româneºti care parti -ci pã în asociere la licitaþie, Spe -di tion UMB ºi Tehnostrade, îi apar -þin omului de afaceri DorinelUm brãrescu. Sunt constructoricare ºi-au probat deja valoarea:Spedition UMB, pe tronsonul con -struit la Autostrada Bucureºti-Plo -ieºti ºi pe Autostrada Timiºoara-Lu goj, iar Tehnostrade, alãturi deUMB, pe primul tronson al au to -strã zii Timiºoara Lugoj ºi pe rea -bi litarea mai multor drumuri na þio -nale.

La finele anului trecut, aso cie -rea Spedition UMB-Tehnostradea câºtigat licitaþia pentru constru -i rea unui tronson de 8,7 kilometriîn tre Gilãu ºi Mihãieºti al Au to -strãzii Transilvania.

Provocare pentruchinezi

China Communication Con -struc tion, companie chinezã spe -cia lizatã în construirea de auto -strãzi ºi poduri, cu filiale în 70 deþãri, a anunþat la finele anului tre -cut cã este interesatã sã participela proiecte de infrastructurã dinBu cureºti. Reprezentanþii sãi setot întâlnesc de doi ani cu primarulge neral Sorin Oprescu, care le-adez vãluit faimosul proiect al Au -to strãzii suspendate.

Pânã acum nu s-a perfectatnimic, deºi Consiliul General alMu nicipiului Bucureºti a aprobatîncã din vara trecutã finanþareain vestiþiei, estimatã la 1,5 miliardeeuro. Un pic mai scumpã decâtAu tostrada Comarnic-Braºov.Cum chinezii au intrat în cursãpentru Comarnic-Braºov, Oprescuîi va pierde de muºterii.

Ce nu au reuşit două guverne vrea ministrulMarilor Proiecte, Dan Şova, în doi ani: să deagata Autostrada Comarnic-Braşov, şi nuoricum, ci în 24 de luni de la ordinul deîncepere a construirii ei, adică din octombrieanul acesta. Până atunci va fi cunoscutcâştigătorul licitaţiei şi se va semnacontractul de concesionare pe 30 de ani, ceinclude şi perioada de proiectare şi execuţiea lucrării. La sfârşitul lui februarie, au fostdepuse patru oferte şi urmează calificareapentru etapa de dialog competitiv şi, apoi,atribuirea. Va fi o lucrare grandioasă: 53 depoduri, pasaje, viaducte şi 18 tuneluri pe cei58 de km ai autostrăzii. Valoarea estimatăde CNADNR pentru această investiţie estede 5,32 miliarde de lei, fără TVA, adică 1,2miliarde de euro în total şi cam 21 demilioane de euro pe km.

Traseu prin munţi

Traseul Autostrãzii Comarnic-Bra ºov va fi pe un teren muntos, cepresupune realizarea unor lu crãride artã foarte scumpe: 53 de poduriºi viaducte ºi 18 tuneluri în lungimetotalã de 2,89 km. Au to strada afost împãrþitã în douã tron soane:Co marnic - Predeal, de 36,2 km, cu35 de poduri, via ducte ºi toatetunelurile amintite, plus un nod rutierla Râºnov ºi 6 intersecþii denivelatefãrã acces la autostradã; Predeal -Braºov (Cristian), în lungime de 21,8km, cu 18 poduri, pasaje ºi viaducte,3 noduri rutiere - la Sinaia, Buºteniºi Predeal - ºi 5 intersecþii deni ve -late fãrã acces la autostradã.

Partea de carosabil a ambelortron soane va avea câte 2 benzi pesens ºi una de urgenþã, iar vitezade proiectare a fost stabilitã la80, 100 ºi 120 km/h.

Încã nu se ºtie dacã va fi im -pu sã încã de la început taxã de au -tostradã. În documentaþia de scrip -tivã de pe site-ul de achiziþiipublice, se precizeazã cã „Auto -ri tatea publicã recunoaºte ofer -tan tului dreptul de a-ºi recuperainvestiþia ºi de a obþine un profitrezonabil. Modalitãþile efective ºidurata acestui proces vor fi cu -prin se în contractul de conce siu -ne. Ele presupun o evaluare a sur -se lor potenþiale de venit ºi acos turilor contractului“.

Totodatã, se spune: „Conce -sio narul poate încasa venituri dinta rife de utilizare a autostrãzii (ta -xã), în cadrul unor plafoane/marjestabilite prin contract“. Potrivitcalculelor CNADNR, „în varianta

cu tarif de utilizare, traficul penoua secþiune de autostradã vafi de 66,67% din trafic, în situaþiaîn care ºoferii nu ar trebui sãplãteascã taxa de utilizare“.

CNADNR estimeazã cã mediazilnicã anualã (MZA) a traficuluiva creºte de la 10.000-20.000de autovehicule în 2015, la22.000-36.000 în 2030 ºi la36.000-59.000 în anul 2045.

Parcări de scurtăşi medie durată

Autostrada va avea ºi parcãri,precum ºi puncte de supra ve ghe -re a traficului ºi de acordare a pri -mului ajutor în caz de acci den te.Parcãrile de scurtã duratã vor fi lakm 134+300 (Sectorul 3 Co marnic- Predeal, atât pe partea dreaptã,cât ºi pe partea stângã, simetricfaþã de axul drumului) ºi la km150+230. Fiecare dintre ele va aveaWC public, spaþii de o dihnã, alimen -tare cu apã, post transformareaerian ºi racord elec tric etc.

Totodatã, autostrada va aveaun spaþiu de servicii tip S1, peTron sonul 3 Comarnic - Predeal,la Km 117+750 pe stânga ºi laKm 115+400 pe dreapta. Spaþiulde serviciu tip S1 are ca scop par -care de duratã medie având urmã -toa rele funcþiuni: alimentarea cucarburanþi; odihna ºi deservireapa sagerilor ºi conducãtorilor auto.

De asemenea, autostrada va fidotatã cu un Punct de sprijin între -þi nere, la Km 132+300, în Nodulde circulaþie Buºteni, ce repre zin -tã, de fapt, un complex tehnic de:supraveghere a traficului, a influ -

enþei factorilor meteorologici asu -pra circulaþiei; acordarea de primajutor în caz de accidente; între -þi nerea autostrãzii pe tronsonulafe rent, a spaþiilor de serviciu, amarcajelor, a instalaþiilor de ilu -minat ºi a instalaþiilor de teleco -mu nicaþii; refaceri ºi remedieridupã accidente sau calamitãþi na -turale; perceperea de taxe ºiamenzi; alimentarea cu com bus -tibil a utilajelor de întreþinere.

Punctul de întreþinere va ficompus din: clãdire operaþionalã,ma gazie de materiale antide ra -pante, depozit de materiale ºiintervenþii, gospodãrie de apã,staþie de alimentare cu combus -ti bili, centralã termicã + gospo -dã rie combustibil, parcaje pentruutilajele de intervenþie, post trans -formare aerian, împrejmuiri ºiporþi, iluminat perimetral.

Un spaþiu de servicii ase mã -nãtor va fi amplasat la Km161+500 stânga ºi dreapta pesectorul Predeal-Cristian.

În spaþiul din interiorul Noduluide circulaþie Râºnov, la km162+150, va funcþiona un Centrude întreþinere ºi coordonare (CIC)- unitate de deservire a unui sec -tor de autostradã, cu rol de a omen þine în stare corespunzãtoarede exploatare ºi de a asigura se -c uritatea circulaþiei rutiere în sec -torul arondat, reasigurând repa -raþia utilajelor din dotare. CIC este,de fapt, un complex tehnic ase -mã nãtor Punctului de întreþineredescris anterior.

Magda [email protected]

Page 28: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................ 55........................................................................................................................ martie 2013

FO

CU

SFO

CU

S

54

„Criteriul de intrare în pro gra -mul de reabilitare termicã va fi:primul venit - primul servit, dupãmodelul aplicat deja la blocuriledin aceastã zonã administrativã“,a adãugat edilul.

„Proiectul de reabilitare ter -mi cã, indiferent cã este vorba deblo curi sau de case este o inves -tiþie economicã pe timp de crizã.Aplicarea proiectului înseamnãcreº terea valorii de piaþã a locu -in þelor, creºterea economiilor ce -tã þenilor prin scãderea costurilorde întreþinere a locuinþei, precumºi reducerea risipei de resursãener geticã. Pe lângã beneficiilede ordin economic, prin programulde reabilitare termicã, comu ni ta -tea Sectorului 1 va locui într-o zo -nã coerentã din punct de vedereurbanistic ºi estetic“, ne-a maispus Chiliman.

Cât priveºte alocarea banilorde la primãrie pentru lucrãrile dela anveloparea termicã a caselor,primarul doreºte sã-i asigure pecetãþenii Sectorului 1 cã nu vaface discriminare. „Ar fi nedreptºi inacceptabil ca proprietarii dinunele imobile sã beneficieze gra -tuit de reabilitare termicã ºi alþiinu. Nu putem sã le fim unora mu -mã, iar altora ciumã. Toþi proprie -tarii de apartamente ºi de caseplãtesc deopotrivã impozite labugetul local, ºi toþi au dreptul sãbeneficieze de investiþiile noastreîn aceleaºi condiþii“, ne-a precizatprimarul Sectorului 1.

Totodatã, Andrei Chiliman dãasigurãri cã reabilitarea termicã

a blocurilor „rãmâne ºi în acestan prioritatea de grad zero a pri -mãriei pe linie de investire abanului public“.

Povesteaanvelopării

În 2007, la iniþiativa lui AndreiChi liman, Primãria Sectorului 1 alansat, în premierã la nivel naþio -nal, programul de reabilitare ter -mi cã a blocurilor. Totodatã, Primã -ria Sectorului 1 este ºi primaad mi nistraþie localã care a venitcu soluþii pentru preluareaintegralã a costurilor, care ar firevenit, con form legii, asociaþiilorde proprie tari. În acest fel,locuitorii nu plã tesc niciun banpentru lucrãrile de construcþii.Modelul a fost pre luat repede ºide alte primãrii din Bucureºti saudin þarã - Primãria Sectorului 2,Primãria Sectorului 6, PrimãriaSectorului 3 etc.

În anul 2008 s-au înscris înprogram primele 750 de asociaþiide proprietari. În 2009 au începutlucrãrile propriu-zise, iar la sfâr -ºitul anului, peste 4.500 de familii,reprezentând un total de 84 deasociaþii de proprietari, locuiaudeja în blocuri reabilitate termic.

În 2010 s-au finalizat lucrãrilela alte 50 de asociaþii de propri -e tari. În 2011, Primãria Sectorului1 a început lucrãrile de anveloparela încã 205 imobile, iar la sfârºitulanului existau deja 340 de blocuriînnoite. Astfel, peste 1/3 dintreproprietarii de apartament la bloc

plãteau deja cu pânã la 50% maipuþin la întreþinere.

125 milioane deeuro puşi labătaie de PrimăriaSectorului 1

„Tot în 2011, pentru a acceleraprogramul de reabilitare termicã,Primãria Sectorului 1 a semnatun contract de împrumut cu BancaEuropeanã de Investiþii (BEI), înva loare de 125 de milioane deeuro, rambursabili în 20 de ani,cu o perioadã de graþie de 4 ani.Este cel mai mare credit acordatde BEI unei autoritãþi a admi nis -tra þiei publice locale din România.Prin acest credit, vom putea rea -bilita termic 365 de blocuri dinSectorul 1 pânã la finalul anului2013. În acest fel, administraþiaSec torului 1 îºi respectã anga ja -mentul faþã de cetãþenii din aceas -tã zonã administrativã, ducând labun sfârºit programul de reabi li -tare termicã a blocurilor, chiar ºiîn tr-o perioadã de crizã eco no -micã“, ne-a declarat primarulChiliman.

În 2012, Primãria Sectorului 1a finalizat alte 150 de blocuri, iaranul acesta ºi pânã la sfârºitulanului 2014 le va da gata ºi peultimele. De la începutul anuluiviitor, vor fi deschise ºantiereleºi la case.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

Reabilitarea termicăse extinde dela blocuri la caseProgramul de reabilitare termică în Sectorul 1 al Capitaleiva continua şi anul acesta, cu ultimele 250 de blocuri,fără ca locuitorii să suporte vreun leu din costullucrărilor de construcţii. În plus, primarul Andrei Chilimanva porni şi anveloparea caselor, tot gratuit pentrucetăţeni. Potrivit Ordonanţei nr. 63/2012, aprobată deGuvern în toamna anului trecut, administraţiile locale potintroduce în programul de reabilitare termică şi locuinţeleunifamiliale, eliminând astfel discriminarea dintreproprietarii apartamentelor şi cei ai caselor.

ÎÎ n cursul anului trecut, Pri -mã ria Sectorului 1 a finalizatrea bilitarea termicã a 150de imobile, ajungând, dupã4 ani de la debutul pro gra -

mului „Iarna va fi ca vara“, laaproa pe 500 de blocuri anvelo -pa te. Andrei Chiliman are ambiþiaca pânã la sfârºitul anului 2014sã dea gata toate blocurilor dinaceastã zonã administrativã a Bu -cu reºtilor ºi sã înceapã programulsimilar la case.

Adoptarea actului normativ re -fe ritor la anveloparea termicã a ca -

se lor este rezultatul demer su rilorfãcute la Guvern chiar de edilulSectorului 1, cu sprijinul cetãþenilor.Concret, Chiliman a fãcut un sondajprintre locuitori, iar rezultatul aarãtat cã aceºtia doresc, în pro -porþie covârºitoare, sã beneficiezede condiþiile acor date gratuit deprimãrie locatarilor de la bloc.

Astfel, în baza OUG nr.63/2012, Primãria Sectorului 1va finanþa asemenea lucrãri decon strucþii ºi la locuinþele tip casã.Un singur impediment mai existã:Normele metodologice ce trebuie

aprobate de Executiv, însã ce tã -þenii pot depune cereri încã de peacum la primãrie, întrucât „lu crã -rile efective vor putea începe lasfârºitul anului 2013 - începutulanului 2014“, ne-a declarat pri -marul Andrei Chiliman.

În Sectorul 1 existã aproxi ma -tiv 30.000 de case care ar puteafi reabilitate dacã proprietarii do -resc acest lucru. Conform noilormodificãri legislative, pot intra înprogramul de reabilitare termicãimobilele proiectate înainte de1989.

Page 29: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 2013 57

PR

EZEN

TA

RE

PR

EZEN

TA

RE

56

au ca rezultat o vizibilitate sporitãpentru operator. În plus, existãopþiunea unei ferestre care sã serabateze, dar cu posi bi litatea dea se deschide com plet. Cabina,per total, este mai mare acum ºimai sigurã, oferind standarde mairidicate de confort. Noua ge -neraþie a încãrcãtoarelor frontaleoferã o calitate mai bunã în ceeace priveºte „ºofatul“, fiind un utilajmai stabil ºi cu o precizie maimare a direcþiei. Acest lucru sedatoreazã celor doi cilindri de

direcþie, aflaþi în dotarea standarda noii generaþii. Modificãrile dede sign fãcute de cãtre ingineri laºasiul vehiculelor cresc stabi li ta -tea acestora chiar ºi atunci cândcãlãtoresc la viteze destul de mari,iar imperfecþiunile ceva mai „seri -oa se“ ale suprafeþei de rulare suntcompensate de suspensia spatede tip Swing-ax. Se poate ajungefoarte uºor la toate punctele deîn treþinere, care sunt ampla sa tela nivelul solului, fiind nevoie doarde deschiderea capotei. A cest

lucru este posibil deoarece mo -torului i-a fost schimbatã pozi þiafaþã de modelele precedente, fiind„rotit“ la 90°. Locul de ampla sarea radiatorului (transversal) ºi aadmisiei în spatele cabinei faceca în compartimentul motor sã sestrângã mult mai puþin praf, ceeace se traduce prin timp câºtigat,întrucât operaþiunile de curãþarese vor face la intervale mai mari.

Alexandru [email protected]

LIEBHERR înnoieşte gama deîncărcătoare frontaleCu ocazia expoziţiei Bauma, ediţia 2013,vizitatorii au ocazia să vadă în premierăgama Liebherr de încărcătoare frontalemedii al căror design a fost revizuit.Modelele „în straie noi“ sunt L 524, L 528,L 538 şi L542 şi sunt conforme standardelorde emisii IIIB/Tier 4i.

ÎÎncãrcãtoarele frontale ce vorfi expuse au fost opti mi zateîn materie de eficienþã ºisiguranþã, performanþa, sta -bilitatea ºi puterea hi dra u -

licã fiind acum mai mari. Limitelede încãrcare au fost ridicate iarstructurile metalice consolidate,pen tru a face utilajele mai puter -nice ºi mai productive.

Inovaţii pentruproductivitate

Sistemul hidraulic LIKUFIX,care a fost montat pânã acum peexcavatoarele hidaulice, este dis -ponibil în prezent ºi pentru acesteîncãrcãtoare frontale medii. Echi -pa mentul de lucru poate fi detaºatºi ataºat într-o chestiune de se -cun de, direct din cabinã, conduc -te le hidraulice fiind conectate înmod automat, evitând astfel oscur gere a lichidului. Ca ºi în tre -cut, clientul poate alege, fãrã niciun cost suplimentar, între o legã -turã de tip Z-bar pentru operaþiistandard sau o legãturã paralelãpentru aplicaþii industriale. În a -cest fel, specificaþia utilajului poa -te fi adaptatã special pentru apli -ca þiile pe care urmeazã sã leexecute. Pentru încãrcãtoare fron -tale de dimensiuni medii noi,Liebherr a pãstrat conceptul deunitate hidrostaticã, combinându-lcu Liebherr Power Efficiency(LPE), ca o modalitate de sporirea capacitãþii utilajului în ceea cepriveºte manipularea ºi economia.În comparaþie cu alte încãrcãtoarefron tale din aceastã categorie,con ceptul inovator al transmisieire duce consumul de combustibilcu pânã la 25%. Pe lângã eco no -mia de carburant, se reduce ºi

uzu ra anvelopelor ºi a frânei. Dez -voltat de Liebherr, sistemul LPEinfluenþeazã managementul mo -to rului într-un mod pro-activ. Maiexact, calculatorul utilajului citeºtepoziþia pedalei de acceleraþie ºicalculeazã apoi mijloacele celemai eficiente de punere în aplicarea instrucþiunilor operatorului. LPEoptimizeazã interacþiunea dintrecomponentele transmisiei. Nouage neraþie de motoare diesel ofe -ri te de cãtre Liebherr este acummai prietenoasã cu mediul, darnu numai, existând ºi multe alteîm bunãtãþiri. Sistemul de injecþiecommon-rail este unul de înaltãpre cizie, care optimizeazã pro ce -sul de combustie ºi reduce emi -si ile poluante. Pentru a controlaemisiile se foloseºte un convertorcatalitic oxidant combinat cu unfiltru de particule diesel. În celemai multe situaþii, acest filtru poa -te fi regenerat în mod activ prinarderea depozitelor în timpulfunc þionãrii utilajului, acesta pu -tând sã continue lucrul, fãrã sã fienevoie de vreo întrerupere. Perfor -man þa sistemului de rãcire a fost,de asemenea, îmbunãtãþitã pentrua se potrivi cu cerinþele teh no lo -gice noi.

Siguranţă, confortşi întreţineresimplă

Aceste încãrcãtoare au acumferestrele cabinei mai mari, di -men siunea acoperiºului a fost re -dusã, iar partea superioarã a par -brizului extinsã spre spate. Peam bele pãrþi ale coloanei de di -recþie, totul a fost coborât, sticlaîmbrãcând locul tapiţeriei dincabinã. Toate aceste modi ficãri

Page 30: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................

INED

IT

59........................................................................................................................ martie 201358

INED

IT

PP odul constã din douãtur nuri, conectate la ni -velul superior prin inter -mediul a douã punþi ori -zon tale, proiectate sã

su porte forþele orizontale exer citatede secþiunile suspendate ale po -du lui de pe partea terestrã. Compo -nen ta verticalã a forþelor din secþiu -ni le suspendate ºi con tra-reacþiile

ver ticale ale punþilor sunt, în con -tra partidã, suportate de cele douãturnuri. Pivoþii bas cu lei ºi maºinãriade operare sunt adãpostite la bazafiecãrui turn. Schema de culori apodului datea zã din 1977, când afost pictat în roºu, alb ºi albastrupentru jubileul Reginei Elisabeta aII-a. Culoarea originalã era de ungri verde-albãstrui.

Istorie

În cea de-a doua jumãtate a se -co lului 19, dezvoltarea econo mi cãîn creºtere în East End, Lond ra, acon dus la necesitatea unui noupunct de traversare a Tamisei. Unpod tradiþional fix nu ar fi putut ficon struit, deoarece ar fi blocat ac -ce sul navelor cu catarg cãtre faci -

litã þile portuare ale oraºului, întrePodul ºi Turnul Londrei. Pen tru a re -zolva problema, a fost for mat, în1876, un Comitet prezidat de SirAlbert Joseph Altman, care adeschis o competiþie publicã în cares-au înscris peste 50 de pro iectede design, inclusiv cel al in gi neruluicivil Sir Joseph Bazal gette. Evalua -rea proiectelor de design s-a con -

fruntat cu multe con troverse ºi abiaîn 1884 a fost aprobat un proiect,subscris de cãtre Sir Horace Jones,arhitect al oraºului, care a fost, dease me nea, membru al juriului.

Inginerul John Wolfe Barry, carelucra pentru Jones, a venit cu ideeaunui pod cu basculã cu douã turnuriconstruite pe chei. Secþiunea cen -tralã a fost divizatã în douã basculeegale care puteau fi ridicate pentrua permite tre ce rea traficului fluvial.Cele douã pãrþi erau concepute a fipoduri sus pendate prin interme diulunor piloni cu punct de susþi ne reinclus în punþile pietonale su perioare.

Construcþia a început în 1886ºi a durat opt ani, fiind realizatã decinci contractori majori - Sir JohnJackson (fundaþii), Baron Arm strong(sisteme hidraulice), William Web -ster, Sir H. H. Bartlett ºi Sir WilliamArrol & Co. În total, a fost nevoiede nu mai puþin de 432 muncitoriîn construcþii, sub con ducerea luiE.W. Crutwell, inginer rezident.

Construcţia

Pentru a susþine construcþia,doi piloni masivi, de peste 70.000t de beton, au fost scufundaþi ºiîn gropaþi în fundul râului, la distan -þã moderatã de þãrm, iar peste11.000 t de oþel au format armã -tu rile turnurilor ºi punþilor de legã -turã. Tot ansamblul a fost îmbrãcatîn dale de granit de Cornish ºipiatrã de Portland, atât pentru aproteja armãtura, cât ºi pentru aconferi podului un aspect plãcut.

Dupã decesul lui Jones, în 1887,proiectul a fost preluat de GeorgeD. Stevenson, care a înlo cuit faþadaoriginalã conceputã de Jones cuuna mai decorativã, în stil victorian-gotic, care a fost conceput pentru

a armoniza podul cu Turnul Londrei,aflat în apro pie re. Costul total alconstrucþiei a fost de 1.184.000lire sterline (ceea ce înseamnã a -pro ximativ 100 de milioane de liresterline 2010).

Tower Bridge a fost deschisoficial pe 30 iunie 1894 de cãtrePrinþul de Wales (viitorul regeEdward VII) ºi de cãtre soþia lui,Alexandra de Danemarca.

Detalii tehnice

Podul are o lungime de 244 mºi dispune de douã turnuri, fiecarecu o înãlþime de 61 m, pe piloni în -gropaþi în fundul râului. Parteacentralã de 62 m dintre cele douãtur nuri este împãrþitã în douã bas -cule care pot fi ridicate în unghi de86 grade pentru a permite trece -rea navelor. Basculele, fie care cuo masã de 1.000 t, sunt con traba -lan sate pentru a mini ma liza forþelenecesare ºi pentru a permite des -chi derea lor în cinci minute.

Cele douã secþiuni lateralesunt poduri pe suspensie, fiecarecu o lungime de 82 m, cu braþede susþinere. Punþile pentru pie -toni se aflã la 44 m deasuprarâului la cea mai înaltã cotã.

Mecanismul original de ridica -re era propulsat de un sistem deapã sub presiune, stocatã în maimulþi acumulatori hidraulici. Siste -mul a fost proiectat ºi instalat decãtre Hamilton Owen Rendel, lu -crând pentru Sir W.G. ArmstrongMitchell & Company din New -castle upon Tyne. Apa, la o pre -siune de 750 psi, era pompatã înacumu la tori prin intermediul adouã motoare staþio nare pe aburide 360 CP, fiecare punând înmiºcare câte o pompã de forþã.

Tower Bridge din Londra

TToowweerr BBrriiddggee ((PPoodduull ccuu TTuurrnnuurrii)) ddiinn LLoonnddrraa eessttee uunn ppooddccuu bbaassccuullăă şşii ssuussppeennssiiee ddiinn LLoonnddrraa,, ccoonnssttrruuiitt îînnttrree11888866--11889944,, îînn LLoonnddrraa,, ppeessttee TTaammiissaa,, ccaarree aa ddeevveenniittuunnuull ddiinnttrree cceellee mmaaii aapprreecciiaattee şşii mmaaii ccuunnoossccuutteessiimmbboolluurrii aallee ccaappiittaalleeii MMaarriiii BBrriittaanniiii.. TToottuuşşii,, eesstteenneecceessaarrăă pprreecciizzaarreeaa ccăă aacceeaassttăă ssttrruuccttuurrăă nnuu ttrreebbuuiieeccoonnffuunnddaattăă ccuu PPoodduull LLoonnddrreeii,, pprriimmuull ppoodd ddiinn aammoonntteedduuppăă TToowweerr BBrriiddggee..

Page 31: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 2013 martie 2013 ........................................................................................................................ 61

PA

SA

GER

I

OO ssoolluuţţiieeccoommpplleexxăă ppeennttrruunneevvooii ssppeecciiffiiccee

INED

IT

În 1974, mecanismul a fostînlocuit cu un nou sistem electro-hidraulic, proiectat de cãtre BHACromwell House. Singurele com po -nente ale sistemului original carese aflã încã în utilizare sunt pinioniifinali, care se conecteazã cuelemente ale basculei. Acesteasunt acþionate de motoare hidra u -lice moderne, care utilizeazã ulei înloc de apã ca fluid hidraulic. O partedin maºinãria hidraulicã ori gi nalã afost pãstratã în muzeul de la bazapodului, care a fost ame na jat învechile camere ale motoa relor încapãtul sudic al podului. Muzeulexpune motoarele pe aburi, doi

dintre acumulatori ºi unul dintremotoarele hidraulice care puneauîn miºcare basculele, dar ºi alteexponate artistice sau istorice.

În timpul celui de-al DoileaRãzboi Mondial, ca o precauþieîmpotriva distrugerilor motoarelorexistente în urma unor atacuriinamice, a fost instalat un al treileamotor, în 1942, cu o putere de150 CP, prevãzut cu o roatã cuun diametru de 2,7 m ºi o masãde 9 t, capabil de o turaþie de 30rpm. Motorul a devenit redundantcând restul sistemului a fost mo -dernizat în 1974 ºi a fost donatunui muzeu tehnic londonez.

Facelift în 2008

În aprilie 2008 s-a anunþat cãpodul va trece printr-un proces derenovare, care se anticipa cã vacosta 4 milioane lire ºi care va durapatru ani. Lucrãrile pre su pu neau în -depãrtarea vopselei pânã la metalulgol ºi vopsirea în alb ºi albastru.Fiecare secþiune a fost înfãºuratãîn schele ºi folii de plastic pentrua împiedica vop sea ua veche sãcadã în Tamisa ºi sã cauzeze po -luare. Începând din a doua jumãtatea anului 2008, con tractorii au lucratla câte un sfert de pod odatã, pentrua mi ni maliza discontinuitãþile detrafic, dar au fost inevitabile câtevaîn chi deri de drumuri. Se anticipeazãcã rezultatul final va rezista pentrucel puþin 25 de ani.

Renovarea pãrþii pietonale afost încheiatã în 2009, unde a fostinstalat ºi un nou sistem de ilu -minare, proiectat de Eleni Shiarlis.Noul sistem asigurã o ilu mi nareatât utilitarã, cât ºi decorativã cuLED RGB, proiectatã sã fie „as cun -sã” în elementele po dului fãrã sãfie nevoie sã se dea gãuri pentruinstalarea siste mului.

Renovarea celor patru lanþuride suspensie a fost încheiatã înmartie 2010, prin utilizarea unuisis tem de vopsire de înaltã teh -no logie ºi folosind pânã la ºasestraturi diferite de vopsea.

Raluca MIHĂ[email protected]

60

Page 32: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 201362

ȘTIR

I

INTERCITY - MAIIEFTIN CU PÂNĂ LA28,5%

Cãlãtoriile pe distanþe scurte ºimedii cu trenurile InterCity suntmai ieftine cu pânã la 28,5%,de la 1 martie. De exemplu: perutele Bucureºti - Ploieºti,Timiºoara - Lugoj, Cluj Napoca- Câmpia Turzii, tarifele sunt de33,80 lei la clasa I ºi de 24,50lei la clasa a II-a, faþã de 40,20lei, respectiv 30,10 lei.Valoarea rezervãrii loculuipentru trenurile InterCity estede 5 lei.

COMPENSAŢII PENTRUPASAGERIIAVIOANELOR CUESCALĂ CAREÎNTÂRZIE

Curtea de Justiþie a UniuniiEuropene (CJUE) a decis capasagerii curselor aeriene cuescalã care ajung la destinaþiafinalã cu o întârziere de 3 oresau mai mare sã primeascã ocompensaþie între 250 ºi 600de euro, în funcþie de distanþade zbor ºi de ultima destinaþiela care ajunge pasagerul dupãora prevãzutã.

Curtea cu sediul la Luxemburga ajuns la aceastã concluziedupã ce a fost consultatã deCurtea Federalã de Justiþie aGermaniei, Bundesgerichtshof,cu privire la cazul uneipasagere, Luz-Tereza Folkerts,care a suferit o întârziere totalãde 11 ore cu Air France, de laBremen (Germania) laAsunción (Paraguay), cu escalela Paris (Franþa) ºi Sao Paulo(Brazilia).

1 MILION DE CUTII DEVITEZE TLX

La începutul lunii martie, UzinaMecanicã ºi ªasiuri Dacia aprodus cutia de viteze de tipTLx cu numãrul 1.000.000.Este vorba de o cutie de vitezeTL8 care va fi montatã pe unmodel Duster 4x4, fabricat înIndia. Cutia de viteze TLx este o cutiemanualã, de ultimã generaþie,cu ºase trepte, poate transmiteun cuplu de pânã la 240 Nm ºieste adaptatã noilor motoarepe benzinã de 1.8 ºi 2 l, dar ºimotoarelor diesel de 1.5 l. Esteprima cutie de viteze comunã aAlianþei Renault-Nissan. Oparte din producþia de cutii deviteze TLx este livratã UzineiVehicule Dacia pentru modelulDuster, iar peste jumãtate dinproducþie este destinatãexportului cãtre uzine Renaultdin Rusia (Avtoframos), Turcia

(Oyak), Brazilia (Curitiba),Columbia (Sofasa), India(Chennay) ºi uzinei Nissan dinMarea Britanie (Sunderland).Fabricaþia în serie a cutiilor deviteze de tipul TLx a început înanul 2008, iar capacitateaactualã de producþie este de7.500 de cutii de viteze pesãptãmânã. Modulul detransfer asociat cutiei de vitezeTL8 este o componentãmecanicã necesarã lanþului detransmisie a unui vehicul 4x4ºi este produs doar la UzinaMecanicã ºi ªasiuri Dacia.

BILETELE DE TREN CUMPĂRATEONLINE POT FISCHIMBATE

Platforma de vânzãri onlinea CFR Cãlãtori permiteschimbarea biletelordeja cumpãrate, prinutilizarea funcþiei„Modificare date cãlãtorie”.Se pot schimba data ºiora cãlãtoriei, categoriade tren (IC, IR ºi R),clasa de rezervare,precum ºi ruta, în condiþiile încare staþiile de plecare ºidestinaþie, numãrulcãlãtorilor, categoria decãlãtori ºi numele acestora depe biletul iniþial rãmânneschimbate. Noul bilet îi va fitransmis cãlãtorului pe adresade e-mail, în format pdf.

NOI RUTE ÎN ORARULDE VARĂ AL TAROM

TAROM va introduce noi rute ºidestinaþii în programul de varã.Astfel, în perioada 27 aprilie -26 octombrie 2013, vorfuncþiona zborurile: Iaºi-Londra-Iaºi (marþi ºi sâmbãtã)

Patru trenuri InterCity de peruta Timişoara-Cluj-Napocaau devenit InterRegio de laînceputul lunii martie, fără afi modificate însă orarele şistaţiile de sosiri/plecări.Astfel, călătoriile cu ele suntmai ieftine. Este vorbadespre: trenul IC 535/535-2,Cluj Napoca-Timişoara Nord,care circulă ca tren IR1535/1535-2; trenul IC 536-1/536, Timişoara Nord-Cluj

Napoca, transformat în trenIR 1536-1/1536; trenul IC537/537-2, Cluj Napoca-Timişoara Nord, care circulăca tren IR 1537/1537-2;trenul IC 534-1/534,Timişoara Nord- ClujNapoca, transformat în IR1534-1/1534.Totodată, trenurile IR 1931 şiIR 1930 de pe ruta TimişoaraNord - Oradea şi retur au fostanulate.

4 TRENURI INTERCITY AU DEVENITINTERREGIO

RO 395 19.50 Iaºi - 21.10Londra Heathrow; miercuri ºiduminicã RO 396 8.20 LondraHeathrow - 13.35 Iaºi); Iaºi -Torino - Iaºi (marþi, joi ºisâmbãtã): RO 441 12.55 Iaºi -14.40 Torino ºi RO 442 15.25Torino - 19.05 Iaºi); Iaºi -Bologna - Iaºi (marþi, joi ºisâmbãtã RO 451 6.50 Iaºi -8.10 Bologna ºi RO 452 8.55Bologna - 12.10 Iaºi).Totodatã, vor fi introduse, înperioada 31 martie - 24 aprilie2013, în zilele de luni, miercuri,vineri, duminicã: RO 403 9.30Bucureºti Henri Coandã -10.50 Roma Fiumicino; RO40611.40 Roma Fiumicino - 15.00Iaºi; RO 405 15.50 Iaºi - 17.10Roma Fiumicino; RO 408 18.00Roma Fiumicino - 21.15Bucureºti Henri Coandã.În perioada 26 aprilie - 25octombrie 2013, vor funcþiona,luni ºi vineri: RO 405 9.30 Iaºi -10.50 Roma Fiumicino ºi RO404 11.40 Roma Fiumicino -14.55 Bucureºti „Henri Coandã”;RO 407 15.40 Bucureºti „HenriCoandã” - 17.00 RomaFiumicino; RO 408 17.45 RomaFiumicino - 21.05 Iaºi.În perioada 28 aprilie - 23octombrie 2013, miercuri ºi

duminicã: RO 409 14.20 Iaºi -15.40 Roma Fiumicino ºi RO410 16.40 Roma Fiumicino -20.00 Iaºi.În perioada 31 martie - 26octombrie 2013 vor fireintroduse destinaþiile Nisa ºiDubrovnik, cu câte douãfrecvenþe sãptãmânale dinBucureºti ºi retur, joi ºi duminicã.Cursa Bucureºti - Lyon -Bucureºti va fi anulatã.Vor fi introduse 4 frecvenþesãptãmânale în plus din/cãtreAmsterdam ºi 2 frecvenþesuplimentare din/cãtreFrankfurt.Cursele din ºi cãtre Amman ºiBeirut se vor face fãrã escalã,astfel: marþi, joi ºi sâmbãtã:RO167 23.55 Bucureºti - 2.15Beirut; miercuri, vineri ºiduminicã: RO168 3.30 Beirut -6.00 Bucureºti; marþi ºisâmbãtã: RO187 23.55Bucureºti - 2.35 Amman;miercuri ºi duminicã: RO1883.20 Amman - 6.15 Bucureºti.Va fi modificat ºi orarul pentrucursele spre Dubai, zborurilefiind efectuate în cursul zilei:marþi, joi ºi sâmbãtã RO0678.05 Bucureºti - 14.00 Dubai,RO068 14.55 Dubai - 19.10Bucureºti.

ARTĂ LA ÎNĂLŢIME

KLM Royal Dutch Airlines adevenit prima companieaerianã care ºi-a surprinspasagerii cu o expoziþiefotograficã în zbor, la 10.000de metri înãlþime.Zborul respectiv a fost operatpe ruta Amsterdam Schiphol-New York JFK. Organizatã subdenumirea Colecþia KLM SkyHigh: Contemporanã ºisurprinzãtoare, expoziþia foto aavut ca scop prezentarea noiigame de produse KLMdisponibile la bord. Artistulales pentru aceastã misiune afost fotograful olandez CarliHermes, care a realizat câtevainstantanee interesante.

63

Page 33: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ martie 2013

ACTU

ALIT

ATE

64 martie 2013 ........................................................................................................................ 65

ACTU

ALIT

ATE

care se pot vedea daþi la o parte,peste noapte. De altfel, unul dintrescenariile posibile ar fi ca zonametropolitanã sã fie preluatã deCapitalã, transportul de cãlãtoriur mând a fi executat în exclu si vi -tate de cãtre RATB. La prima ve -dere, aceastã variantã pare a ficon firmatã inclusiv de dificultãþileîntâmpinate de operatorii careexecutã curse regulate speciale înaceastã zonã.

Totuºi, surse din cadrul Pri mã -riei Bucureºti au spus cã interesulpentru transportul metropolitaneste în scãdere, în condiþiile încare sunt deja numeroase pro iec -te blocate din lipsã de finanþare.Astfel, în condiþiile în care bugetulCa pitalei nu va putea acoperi cos -turi suplimentare, iar de la bugetulsta tului aºteptãrile sunt de ase -me nea rezervate, este foarte po -si bil ca operatorii privaþi sã rã -mânã singura opþiune pentruaco pe rirea transportului metropo -litan.

Totodatã, este greu de crezutca asociaþiile de dezvoltare in ter -comunitarã sã poatã juca un rolimportant, având aceleaºi difi cul -tãþi financiare.

Realitatea situaþiei economicenaþionale pare sã fie principalulaliat al operatorilor privaþi, aceºtiafiind singurii capabili sã obþinãprofit, fãrã subvenþii ºi cu un tarifacceptabil pentru cãlãtori.

Povestea„interjudeţenelor“

Sfârºitul anului trecut ºi înce -pu tul lui 2013 pot reprezenta su -biectul unui roman. Poate nu unulde foarte bunã calitate, adre sân -du-se strict cunoscãtorilor, uºorfantastic, pentru cã doar cine atrãit evenimentele poate crede cãaºa ceva este adevãrat... în fine,un roman palpitant cu numeroaserãsturnãri de situaþie ºi finalneaºteptat.

În principal, au existat trei pla -nuri ale acþiunii. Unul este cel aljustiþiei, bine mediatizat ºi trans -

pa rent, cel puþin din punct de ve -dere ale deciziilor luate deinstanþe.

Al doilea plan este cel al pro -cesului de atribuire, având o trans -parenþã intermitentã - diferite de -cizii au fost luate, au produsefe cte, însã explicaþiile au venitulterior sau nu au mai venit deloc.

ªi astfel, s-a fãcut loc pentrual treilea plan, cel din spateleuºilor închise, al intervenþiilor, darºi al speculaþiilor. Bineînþeles, ul -ti mele douã planuri se între pã -trund ºi, într-o anumitã mãsurã,se explicã unul pe altul.

Decizia luatã în vara anului tre -cut de a organiza atribuirea la ter -men fãcea încã de atunci ca timpulsã fie una dintre principalele pro -ble me, mai ales cã erau ºi ale ge -rile parlamentare. Totuºi, în ciudaîntârzierilor, procesul a decursfãrã probleme majore. Cel puþinpânã la afiºarea programului detransport. Practic, dupã afiºareaacestuia la finalul lunii decembrie2012, lucrurile au evoluat cãtreo direcþie surprinzãtoare.

Conform ARR, programuliniþial avea la bazã pe cel existent(2008-2013) ºi, în plus, cuprindeatoate solicitãrile primite de la con -silii judeþene, primãrii, operatoride transport, grupuri de persoaneºi chiar persoane fizice.

Imediat ce noul Guvern a fostin stalat, au început presiunile. In -te resant este cã acestea au venitdin interiorul Ministerului Trans -por turilor, creându-se aparent odis putã între ARR ºi MT. Nu a fostnici o clipã prea clar ce se doreade fapt.

S-a vorbit despre creºtereaca pacitãþii de transport la toatetra seele ce depãºesc 250 km,dar, în acelaºi timp, se discuta de -spre revenirea la programul detrans port licitat în 2008. Trebuiauavan tajaþi cãlãtorii printr-un pro -gram cu cât mai multe trasee ºicurse ºi mijloace de transport deca pacitate mai mare (aparent op -þiunea ARR) sau operatorii detrans port prin asigurarea conti nu -i tãþii ºi, eventual, chiar prin redu -

ce rea numãrului de curse ºi trasee(aparent opþiunea MT)...

Pânã la urmã, ARR a „periat”pro gramul prezentat iniþial, adu -cân du-l la forma „la zi”. Adicãceea ce existã la ora actualã pepiaþã.

Totuºi, deºi aparent ARR acedat în faþa solicitãrilor MT, aurmat o perioadã confuzã care,cel puþin pânã acum, nu a fostexplicatã.

Pe 18 ianuarie este semnatãin clusiv o minutã între patronateºi ARR, prin care atribuirea paresã capete noi valenþe, fiind ac -cep tate practic noi reguli.

În 19 ianuarie, atribuirea estesus pendatã atât la interjudeþene,cât ºi la judeþene. Explicaþia ofi -cia lã este legatã de deciziile in -stan þelor din Galaþi (explicaþiaARR), respectiv Argeº (explicaþiaMDRAP).

Se pãrea cã va fi nevoie denoi criterii pentru atribuire, inclusivpentru interjudeþene, însã...

Dupã dezbateri intense s-a re -por nit atribuirea interjudeþenelorpe 7 februarie (publicarea unuinou calendar de atribuire). Practic,a fost nevoie de 19 zile. Per fec -ta rea programului de transportpare sã fie principalul motiv alîntârzierii.

Un compromis pare sã fi de -blocat atribuirea, fãrã a avea nicio legãturã cu hotãrârile instanþelor- acelaºi program de transport,doar cu mici modificãri ºi câtevapre vederi pentru viitor (dotareama ºinilor cu case de marcatfiscale, autobuze pe trasee mailungi de 250 km în urmãtorii treiani, armonizare viitoare cu CFR).

Lucrurile au pãrut atât destranii la un moment dat încât auînceput sã circule zvonuri legatede sosirea cu întârziere a unormaºini ºi astfel se explica tergi -ver sarea reluãrii atribuirii. Pentrua face luminã inclusiv referitor laacest zvon, am solicitat RAR olistã cu maºinile pe care le-auprimit în perioada de întârziere(11 ianuarie - 11 februarie 2013)

Atribuirea„interjudeţenelor“ a avutloc. Urmează „judeţenele“şi limitrofele?Emoţiile au persistat până în ultimul moment, însă înseara zilei de 28 februarie ARR a postat rezultateleatribuirii curselor interjudeţene. Totuşi, mai sunt câtevaaspecte care trebuie lămurite. În ceea ce priveştetraseele interjudeţene şi limitrofe, lucrurile sunt departede a se fi clarificat.

Statisticăatribuire:

Operatori participanþi - 534Operatori câºtigãtori - 387Autovehicule participante -

4.102Autovehicule câºtigãtoare -

2.116

Descalificãri - 50 CNMSI- 27 ARR

ÎÎ n aceastã perioadã, cea maimare atenþie este în drep -tatã cãtre transportul ju -deþean ºi cel limitrof (zonaAMTB). Amintim faptul cã

atribuirea electronicã a traseelorjudeþene a fost blocatã în justiþiela sfârºitul anului trecut.

Ministerul Dezvoltãrii Regio -nale ºi Administraþiei Publice(MDRAP) a realizat un proiect deor donanþã prin care valabilitateali cenþelor pentru traseele judeþenesã fie prelungitã pânã la 31 de -cem brie 2013. Textul actului nor -mativ a fost trimis la ConsiliulCon curenþei ºi, dacã va primi avizfa vorabil, Guvernul va emite or -do nanþa de prelungire. Astfel, sevor câºtiga câteva luni pentru de -blocarea situaþiei. Urmãtorii paºiînsã nu au fost încã stabiliþi, fiindmai multe scenarii în discuþie.Unul dintre acestea face referirela organizarea unei ultime ºedinþeelec tronice de atribuire, în for -matul obiºnuit (prin CNMSI). Arurma apoi o perioadã de tranziþie(se vorbeºte de trei ani) cãtre ofor mã ce urmeazã a fi decisã.

Pe de altã parte, existã ºi sce -nariul ca o nouã formã de atribuiresã fie adoptatã sau, mai exact, sãse meargã pe legislaþia existentãla ora actualã (Legile 51 ºi 92).

Trebuie avut în vedere cã înur mãtoarea perioadã sunt aº tep -tate numeroase schimbãri, cumar fi regionalizarea României, iartrans portul ar trebui sã poatã rãs -punde unor posibile noi solicitãrivenite, de exemplu, din parteaunei eventuale autoritãþi re -gionale.

Cert este cã decizia finalã vafi una politicã ºi va fi luatã la ni -velul MDRAP.

Pe de altã parte, presiuneaeste foarte mare în rândul ope ra -torilor de transport, mulþi dintre eirealizând deja investiþii în vedereaatribuirii ce ar fi trebuit sã aibãloc la începutul acestui an.

Sunt binecunoscute di fi cul tã -þile întâmpinate astãzi de firmelecare doresc sã obþinã finanþare.Eforturile financiare ale ope ra to -rilor combinate cu imposibilitateade a pune la muncã maºinile ducla creºterea presiunii în fiecare

clipã, iar rezultatul imediat pare sãfie intensificarea „pirateriei“.

Cine preiatransportulmetropolitanBucureşti?

În aceeaºi situaþie încurcatãse aflã ºi cursele aferente zoneimetropolitane Bucureºti. Se parecã ºi valabilitatea licenþelor afe -ren te acestor trasee va fi pre lun -gitã (probabil un an de zile), însãpersoanele ºi instituþiile care do -resc sã aibã un cuvânt de spus înaceastã chestiune sunt departede a fi ajuns la o înþelegere. Prac -tic, deºi avem AMTB (AutoritateaMe tropolitanã de Transport Bu -cu reºti), nu este încã foarte clarcine va gestiona aceastã instituþie- Ministerul Transporturilor sauConsiliul General al MunicipiuluiBu cureºti. De asemenea, existãºi varianta asociaþiilor de dezvol -ta re intercomunitarã, la care di fe -rite localitãþi pot apela.

Pare un moment extrem de în -gri jorãtor pentru operatorii privaþi

Page 34: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 2013

ACTU

ALIT

ATE

66

în vederea primei înmatriculãri înRomânia. Este vorba despre 143de autovehicule. Oricine poateface speculaþii pe aceastã temã,însã trebuie sã avem în vedere cãeste firesc ca, odatã întârziatã li -ci taþia, unii operatori sã mai a -chiziþioneze maºini, aºa cum estefiresc ºi pentru dealerii care auautovehicule pe stoc sã mai vândãdin ele ºi pentru carosieri sã con -tinue transformãrile din vanuri înmicrobuze.

În orice caz, sunt multe mo -men te care nu au primit o expli -caþie satisfãcãtoare, iar neoficialse discutã despre influenþele ºipresiunile exercitate asupra ARR.Patronatele precum ºi operatoriîn parte au cãutat sã obþinã totce se putea la aceastã atribuire.Firesc. Însã, la un moment dat,lucrurile au scãpat de sub controlºi foarte probabil acest aspect vareieºi ºi din numãrul mare alproceselor ce vor urma atribuirii.

Justiţia ignorată,sau găsirea„portiţei” descăpare

Pe data de 7 februarie a fostafi ºat calendarul atribuirii cu fina -li zare pe 28 februarie. Se ºtia însãcã pe 17 ianuarie Curtea de ApelBu cureºti suspendase punctele2 ºi 6 din anexa la Ordinul1.640/2012, adicã exact actulnor mativ ce stã la baza atribuiriiinter judeþenelor. Astfel, atribuirea

pãrea în crizã de timp. ªi, într-a -devãr, pe 26 februarie, comuni -ca rea deciziei instanþei a ajuns laMT, iar pe 27 februarie la ARR. Îndata de 28 februarie, mulþi cre -deau cã atribuirea va fi blocatã,însã, spre finalul zilei, rezultateleau fost afiºate, fãrã ca decizia in -stanþei sã influenþeze cu cevalucrurile.

Explicaþia este simplã, însãasupra corectitudinii ei vom lãsajuriºtii sã se pronunþe.

Practic, parte în proces esteMT, care, pe data de 26 februarie,a trimis decizia primitã de la in -stanþã cãtre ARR, acolo unde Or -dinul 1.640 îºi producea efectele.ARR a retrimis documentul cãtreCNMSI pentru a fi pusã în aplicaredecizia instanþei. Bineînþeles,CNMSI nu a putut face acestlucru, mai ales cã, la acel moment,se realizau ultimele verificãri alere zultatelor ce fuseserã deja sta -bilite. Astfel, CNMSI a trimis rezul -tatele finale pe 28 februarie fãrãa putea aplica hotãrârea instanþei,iar ARR a considerat cã trebuiesã le afiºeze, fãrã a putea însãface nici o modificare. În esenþã,co municarea de la instanþã a venitprea târziu. Dacã se merge pe unase menea algoritm de inter pre -tare, mã întreb când ar fi trebuitsã vinã comunicarea instanþeipentru a nu fi prea târziu?

Pe de altã parte, pentru opera -torii de transport, blocarea atri -bu irii ar fi însemnat un adevãratdezastru.

Nivelul fraudei

Câteva zeci de contestaþii aufost depuse în urma atribuirii, toa -te fiind deja analizate de cãtreARR. Probabil vor urma de ase -me nea câteva zeci de procese,însã ARR considerã cã explicaþianu mãrului mai mare de procese arputea veni ºi ca un efect al situa -þiei economice pe care o tra -versãm.

Însã poate cea mai ºocantãveste post atribuire a fost legatãde încercãrile de fraudare. Astfel,

ARR a descoperit cã 11 autove -hi cule utilizate la licitaþie erauautoturisme, iar 20 nu existau,având toate datele false. Acesteinformaþii au rezultat în urma con -fruntãrii datelor cu DRPCIV.

De altfel, întregul parc auto cea participat la atribuire a fost trimisde cãtre ARR pentru ve rificãri atâtla DRPCIV, cât ºi la ISCTR.

Cazurile de fraudã sunt în a -cest moment în atenþia organelorjudiciare.

Pe piaþa zvonurilor se vor beº -te de o fraudã mult mai mare, depeste 20% din întreaga atribuire,care cuprinde maºini inexistente,clasificãri falsificate, documentefalsificate de la organele fiscale...

Noutăţile 2013

Punctele specificate o datã cuafiºarea calendarului de atribuiresunt în curs de a fi implementate.

Astfel, a apãrut OUG11/20013, pentru modificarea ºicompletarea OG 27/2011, carestabileºte obligativitatea dotãriiautovehiculelor cu case de marcatfis cale. Probabil, la apariþia nor -me lor (începutul lunii mai), toþiope ratorii vor trebui sã realizezeaceastã investiþie.

Normele la OUG 11/2013 arputea stabili ºi obligativitateaschim bãrii mijloacelor de trans -port din microbuze în autobuzepe traseele mai lungi de 250 km,în urmãtorii trei ani.

De asemenea, conform OUG11/2013, vehiculele de 2,4 t ºi 9locuri utilizate pentru transportvor fi licenþiate.

Surse din cadrul ARR au afir -mat cã licenþierea acestor vehi -cu le va creºte transparenþa pe pia -þã, iar efortul financiar al firmelorva fi unul redus. Astfel, capa ci -tatea financiarã va fi stabilitã pro -babil la 1.000 euro pentru primamaºinã ºi 500 euro pentru urmã -toarele, iar costul licenþei va fiunul modic.

Radu [email protected]

Autovehicule destinatetransportului public depersoane prezentate la RAR învederea primei înmatriculãri înRomânia în perioada 11ianuarie - 11 februarie 2013.

Total: 143 autovehiculeAutobuz Isuzu - 8Autobuz Iveco - 10Autobuz Kaessbohrer - 1Autobuz King Long - 11Autobuz MAN - 5Autobuz Mercedes-Benz - 6Autobuz Neoplan - 2Autobuz Renault - 1Autobuz Scania - 1Autobuz Setra - 4Autobuz Steyr - 2Autobuz Temsa - 2Autobuz Van Hool - 1Autobuz Volkswagen - 10Autobuz Volvo - 2Microbuz Ford - 3Microbuz Ford-Cibro - 1Microbuz Iveco - 6Microbuz Iveci Fiat - 1Microbuz Mercedes-Benz - 32Microbuz Renault - 5Microbuz Volkswagen - 29

Page 35: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................

INTER

VIU

69........................................................................................................................ martie 201368

INTER

VIU

Ziua Cargo: Care estescopul ADI „Bucureºti2020“?Robert Negoiþã: Potrivit Hotã -

rârii nr. 22/31.01.2013 aprobatãde Consiliul Local al Sectorului 3,ADI „Bucureºti 2020“ se va ocupade înfiinþarea, organizarea, regle -men tarea, finanþarea, exploa ta rea,mo nitorizarea ºi gestio na rea în co -mun a serviciului de trans port pu -blic local între Sec to rul 3 ºi Popeºti- Leordeni, Pan te limon, Glina ºiCernica. De ase menea, asociaþiava realiza în co mun proiecte deinvestiþii pu bli ce de interes zonalsau regio nal, destinate înfiinþãrii,moder ni zã rii ºi/sau dezvoltãrii,dupã caz, a sistemelor de utilitãþipu blice afe rente transportului pu -blic, pe baza strategiei de dezvol -ta re a acestuia. Pe lângã transportulpublic local, asociaþia se va ocupaºi de alte servicii publice, cu ex -cep þia serviciului de alimentare cuapã ºi canalizare.

La capitolul transport public deper soane, dupã ce primãriile în scri -se în asociaþie vor hotãrî trecereala un sistem tarifar unic, ADI „Bu -cu reºti 2020“ va stabili, ajus ta ºi

modifica tariful unic ne ce sar ope -rãrii, dezvoltãrii, moder ni zãrii ºi/saubaza-suport a con trac tãrii de cr e -di te nerambursabile ori parþial ram -bur sabile. Tariful nu va depãºi însãli mitele de supor ta bilitate ale popu -la þiei ºi va þine cont de principiulsolidaritãþii.

Asociaþia va mai asigura creº -terea progresivã a nivelului de aco -perire a transportului public lo cal,va coordona proiectarea ºi exe cuþia

lucrãrilor tehnico-edili tare aferentetransportului public local ºi va aplicaîn permanenþã principiul „poluatorulplã teºte“.

Ce beneficii va aduceAsociaþia de DezvoltareIntercomunitarã „Bucureºti2020“ bucureºtenilor ºilocuitorilor celor 4 localitãþilimitrofe? În domeniultransportului public de

persoane, Asociaþiareprezintã o alternativãviabilã la AutoritateaMetropolitanã de TransportBucureºti (AMTB), care esteînfiinþatã din 2011, dar nufuncþioneazã, practic, nicidupã 2 ani?Beneficiile sunt multiple, atât

pentru bucureºtenii din Sectorul 3,cât ºi pentru locuitorii celor patrulocalitãþi limitrofe. În primul rând,aceastã asociaþie poate de veni unprecursor al zonei metro po litaneBu cureºti. Ar atrage in vestiþii impor -tan te, ceea ce ar du ce la creºtereanu mãrului de lo curi de muncã; aiciar putea fi demarate proiecte majo -re, cum ar fi cele de infrastructurã,contri buind la creºterea niveluluide trai ºi al confortului tuturor locu -itorilor din zonã. Un alt beneficiu arfi în fi inþarea unei infrastructuri lo -cale func þionale, care sã fie capabilãsã asigure transportul unui flux încreº tere de persoane dinspre lo -ca litãþile din Judeþul Ilfov cãtre Bu -cureºti ºi înapoi.

Aþi stabilit împreunã cuprimarii celor 4 localitãþi uncalendar al implementãriiHCL nr. 22/2013? Care vorfi paºii pe care îi veþi urmaîn anul 2013?Da, a fost stabilit un calendar.

Pri mii paºi au fost deja fãcuþi. Con -siliile locale implicate în pro iect auvotat statutul Asociaþiei de dez vol -tare intercomunitarã „Bu cureºti2020“, au stabilit stra te gia generalãde acþiune a aso ciaþiei.

Cine va asigura serviciul detransport public depersoane între Sectorul 3 ºicele 4 localitãþi? (va fiînfiinþatã o societate detransport a primãrieiîmpreunã cu administraþiilelocale ale localitãþilorrespective, veþi achiziþionamijloace de transport în

comun, va fi organizatãlicitaþie pentru desemnareaunor operatori de transportsau RATB va pune ladispoziþia Asociaþieimijloace de transportpentru asigurarea acestuiserviciu?) Este încã devreme sã aducem

în discuþie aceste aspecte. Ele vorfi comunicate la momentul opor tun.

Ce se va întâmpla cuparteneriatul dintre RATB ºiPrimãria Popeºti-Leordeniprivind liniile de transportpreorãºenesc 402 ºi 414,care funcþioneazã ºi anulacesta?La aceastã întrebare vã pot rãs -

punde reprezentanþii celor douãinstituþii pe care le men þio naþi.

Când veþi hotãrî trecerea lasistemul tarifar unic detransport? Este necesar cafiecare consiliu local sãaprobe acest lucru, astfel cãveþi adopta simultanhotãrârile respective? Cecuantum v-aþi gândit sã aibão cãlãtorie (plus abonamentsau alte facilitãþi)? Pe dealtã parte, elevii ºipensionarii vor beneficia încontinuare de reducerileacordate la preþulcãlãtoriei? Vor fi subvenþii ºipentru alte categorii depersoane?Aceste chestiuni nu au fost sta -

bilite încã. Ele vor fi dezbãtute încadrul asociaþiei. Vã asigur, însã,cã preþul biletului de cãlãtorie nuva fi o povarã pentru cãlãtori.

Care este cotizaþia anualãcãtre Asociaþie pentrufiecare dintre cele 5 consiliilocale ºi cum vor fi folosiþibanii?

Cotizaþia anualã care va fi plã -titã de Consiliul Local al Secto ru -lui 3, în calitatea sa de repre zen -tant al Municipiului Bucureºti, cãtreAsociaþia de dezvoltare in ter -comunitarã „Bucureºti 2020“ estede 1 leu pentru fiecare per soa nãdomiciliatã în Sectorul 3. Aceastãcotizaþie trebuie plãtitã în fiecarean pânã la data de 30 martie.

Intenþionaþi sã accesaþifonduri europenenerambursabile pentruAsociaþie sau veþi depuneproiecte separate, pedomenii: transport,modernizarea infrastructuriirutiere etc? Care esteprocedura? Da, avem aceastã intenþie. Þin

sã menþionez faptul cã asociaþiilede dezvoltare intercomunitarã, a -vând ca obiect de activitate ges -tio narea serviciilor de utilitãþi pu -bli ce, deþin un rol deosebit deim portant în procesul de accesarea fondurilor europene puse la dis -poziþia României de cãtre UniuneaEu ropeanã. Astfel, asociaþiile dedez voltare intercomunitarã au po -sibilitatea de a beneficia de asis -tenþã financiarã nerambursabilã dinpartea Uniunii Europene sau de îm -pru muturi de la organisme fi nan -cia re internaþionale pentru rea li za -rea unor programe de in vestiþiipu blice de interes zonal sau local.

Este evident faptul cã ac ce sa -rea unor astfel de fonduri le estemult mai facilã asociaþiilor de dez -vol tare intercomunitarã decât uni -tã þilor administrativ-teritoriale priva -te în mod singular, deoarecepri mele au posibilitatea de a des -fã ºura programe de investiþii pu bli -ce pe un teritoriu mai extins, ceeace poate justifica un interes maimare din partea Uniunii Eu ro pene.

Pânã când veþi obþinefonduri europene, veþi alocadin bugetul PrimãrieiSectorului 3 bani pentrumodernizarea drumurilor pecare va fi efectuattransportul public dinBucureºti pânã la destinaþieîn localitãþile respective?Nu, aceste drumuri sunt în ad -

mi nistrarea Primãriei Generale saua autoritãþilor din Judeþul Ilfov. Noinu putem aloca bani pentru ceva cenu administrãm.

Magda [email protected]

Primarul Robert Negoiţă:

„Vom organiza în comunserviciul de transportpersoane în Sectorul 3,Pantelimon, Popeşti-Leordeni,Glina şi Cernica“Primarul Robert Negoiţă vrea să dezvolte zona de sud aBucureştilor printr-un parteneriat cu cele patru localităţilimitrofe Sectorului 3 - oraşele Pantelimon, Popeşti-Leordeni şicomunele Glina şi Cernica. În acest scop, a înfiinţat de curândAsociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Bucureşti 2020“ (ADI„Bucureşti 2020“), ce prevede, printre altele, unificareatransportului public de persoane din zona amintită.Pentru funcţionarea asociaţiei, fiecare primărie va contribuianual cu câte 1 leu pentru fiecare locuitor, ceea ce înseamnă,din partea Sectorului 3, circa 400.000 lei. Însă primarul RobertNegoiţă are în plan şi accesarea de fonduri europene, mai alescă proiectul nu vizează doar transporturile, ci dezvoltarea şifurnizarea în comun a tuturor serviciilor de utilităţi publice,mai puţin apa şi canalizarea. Am încercat să aflăm amănuntechiar de la primarul Robert Negoiţă, într-un interviu, însă edilulne-a mărturisit că, lucrurile fiind la început, deocamdată s-astabilit doar strategia generală de acţiune a asociaţiei.

Page 36: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

TT ransporturile ºi mai alescele de cãlãtori pot be -ne ficia din plin de a van -tajele Internetului. „Ana -li zarea statisticilor ar

trebui sã preocupe managerii dindomeniul transporturilor de per -soane, gândind sau regândind ostrategie durabilã de abordare acãlãtorului digital. Programul delucru al internetului este 24 h/24,7 zile/7 ºi 365 zile/365. Þinândcont cã, în general, programul delucru al unei companii de trans -port este de luni pânã vineri întreore le 9 ºi 17, un website bine pusla punct, cu informaþii corecte ºiactualizate reprezintã un avantajimportant în relaþia cu potenþialulclient (cãlãtor), care este informatra pid, eliminând sau reducândinfor maþia obþinutã clasic (tele -fo nic). Sunt respectate astfel in -te resele cãlãtorilor de a fiinformaþi în timp real. Cãlãtorii eti -cheteazã serio zi tatea unei firmeinclusiv din punct de vedere alprezenþei acesteia în mediulonline ºi a calitãþii in for maþiei fur -nizate“, a explicat Paul Cranja, di -rec tor executiv Bileteria.

Dacă nu eşti peInternet, nu exişti

Poate pãrea o afirmaþie preadu rã condiþionarea existenþei uneiafaceri de Internet, însã în câþivaani sunt mari ºanse sã devinã ocertitudine.

Din pãcate, multe dintre com -pa niile care furnizeazã servicii detrans port persoane în trafic inter -judeþean ºi internaþional nu au oprezenþã în mediul online, nu auo adresã de e-mail personalizatã,nu folosesc un sistem de rezer -vãri/vân zãri, nu au un depar -tament de IT...

Acesta este motivul pentrucare echipa Bileteria a dezvoltatREZMax.

„REZMax este angajatul ideal,o soluþie 100% româneascã, rea -li zatã special pentru piaþa noastrã

de transporturi persoane. Pro gra -mul gestioneazã locurile ºi bi le -tele, gestioneazã agenþiile ºi vân -zãrile, anunþã când se umple omaºinã, vinde online prin site-ulope ratorului de transport ºi re -þea ua Bileteria, calculeazã preþurivariabile (cu modulul FrexPrice).În concluzie, REZMax reduce cos -tu rile ºi creºte vânzãrile ºi estedisponibil online 24/7/365. Înplus, autogãrile de ple care/so si -re/tranzit pot sã vândã la rândullor bilete online. Programul aler -tea zã de asemenea trans por ta -torul la expirarea RCA, Casco, ITP,licenþe etc, ºi foarte important:nu solicitã pregãtire specialã pen -tru a fi utilizat“, a completat PaulCranja.

Cea mai nouã soluþie pentrudez voltarea pieþei de transportper soane este REZMax Autogarã,care va fi implementatã pentru

pri ma datã în România, la auto -ga ra Gegi din Tecuci, la începutullunii aprilie. Aceastã soluþie vapermite vânzarea de bilete pentrucompaniile care pleacã/so -sesc/tran ziteazã aceastã au to ga -rã ºi, bineînþeles, va fi utilizatã ºide operatorul de transport GegiSRL.

Bileteria deþine în portofoliuºi Autogãri.RO, care a înregistratîn 2012 faþã de 2011 o creºterecu 35% a numãrului de vizite ºio creºtere a vânzãrilor online cu410%.

Ultima aplicaþie în curs de im -ple mentare este soluþia per so na -lizatã REZMax Vânzãri pentrucurse internaþionale la operatorulde transport Huben din Cluj-Na -poca.

Radu [email protected]

........................................................................................................................ martie 201370

UTIL

Internetul, o roatăla afacereDatele statistice legate de utilizatorii Internetuluinu lasă loc pentru multe interpretări - pentru aasigura viitorul afacerii, indiferent de naturaacesteia, trebuie să exişti şi în mediul online.

Cine utilizează Internetul?- 83% dintre persoanele cu vârsta între 15 ºi 24 ani- 71% dintre persoanele cu vârsta între 25 ºi 34 ani- 62% dintre persoanele cu vârsta între 35 ºi 44 ani (>15%

comparativ cu 2010)- Chiar ºi pe segmentul 45 - 54 ani s-a constatat o creºtere cu 8% a

utilizatorilor comparativ cu 2010- Este interesant de semnalat faptul cã utilizarea internetului a

crescut cel mai mult în rândul persoanelor mature.(Sursa: Studiu GfK România)

Page 37: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

martie 2013 ........................................................................................................................ 73

PR

EZEN

TA

RE

........................................................................................................................ martie 201372

PR

EZEN

TA

RE

NN e-am obiºnuit, în maremãsurã ca un efect allegislaþiei, ca trans por -tul în afara localitãþilorsã fie efectuat exclusiv

cu mijloace de transport avânddoar locuri pe scaune. Pentru tra -se ele scurte, acest aspect a fostatacat în repetate rânduri, atât decãtre operatorii de transport, câtºi de cãtre cãlãtori. Discutãm detrasee limitrofe unde nu existã obunã predictibilitate a numãruluide pasageri, iar numãrul mare destaþii necesitã o accesibilitate bu -nã pentru îmbarcarea/de bar ca reacãlãtorilor.

În plus, în multe cazuri, estevorba de trasee care de-a lungultimpului au fost efectuate atât cumijloace de transport cu locuri înpi cioare, cât ºi cu autovehiculeavând doar locuri pe scaune.

Modelul Intouro prezentat deEvoBus poate fi una dintre solu -þi ile de transport pe distanþe scur -te, putând acoperi eventualelefluctuaþii ale numãrului de cãlãtori,nevoia de accesibilitate îmbunã -

tã þitã în ºi din autovehicul, precumºi solicitãrile de transport venitedin partea persoanelor cu handi -cap locomotor. Acest autobuzeste echipat cu un motor ce dez -voltã 285 CP, cuplat la o trans mi -sie manualã în 6 trepte, care res -pectã normele de poluare Euro5. Autocarul are douã uºi de ac -ces, una prin faþã ºi cea de-a doua,dublã, amplasatã la jumãtatea ma -ºinii. Astfel, în dreptul uºii duble,mai precis din treapta a doua deacces, poate fi montat un lift carepreia persoanele cu dizabilitãþilo comotorii ºi le urcã în interior.Vorbind de interior, scaunele suntamplasate în mod clasic, câtepatru pe fiecare rând, mai puþin înpartea din mijloc a autobuzului,unde a fost conceputã o confi gu -ra þie specialã pentru persoanelecu handicap. Revenind la scaune,acestea sunt tapiþate ºi prevãzutecu cotiere mobile pe partea am -pla satã la culoar, iar pentru si gu -ranþa pasagerilor, existã pentrufiecare scaun centurã de siguranþãcu prindere în 2 puncte. Pentru a

spori durabilitatea ºi rezistenþascau nelor împotriva actelor devan dalism, spãtarul scaunelor esteîn tãrit. Capacitatea pe scaune înIntouro este de 55 de locuri, însãautovehiculul poate prelua ºi cãlã -tori în picioare, pentru confortulacestora fiind montate bare desusþinere, prezente pe ambelepãrþi ale autobuzului, deasuprarândurilor de scaune, pe suportulpentru bagaje.

Radu [email protected]

Mercedes BenzIntouro

Motor: OM 926 LA, Euro 5Putere: 285 CPTransmisie: manualã, 6+1

trepte (opþional automatã)Locuri pe scaune: 55 + 1Rezervor: 350 l (cu rezervor

adiþional)

O soluţie complexăpentru nevoispecificeÎn luna februarie, EvoBus România a prezentat un modelde Intouro ce ar putea acoperi eventualele noi cerinţe detransport pentru trasee limitrofe.

În dreptul ușii duble,poate fi montat un liftcare preia persoanele

cu dizabilitãţilocomotorii și le urcã

în interior.

Șoferul beneficiazã de un post de conducere ergonomic.

Scaunele sunt tapiţate, au cotiere mobile și sunt prevãzute

cu centuri de siguranţã

Page 38: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013

........................................................................................................................ martie 201374

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Analizaţi de două oriun document înainte de

a-l semna. Spre sfârşitulintervalului, situaţia financiară seameliorează. Veţi călători foartemult în această perioadă şi veţiîncheia câteva contracteimportante. Din păcate, nu toatesunt atât de favorabile precumpar. Aveţi grijă la volan: conduceţicu prudenţă şi purtaţi întotdeaunacentura de siguranţă.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Urmează o perioadăplină de satisfacţii şi

împliniri; parcă nimic nu vă stă încale. Veniturile vor creşte acceleratşi vor urma un trend ascendent petot parcursul anului. Drumuri multeşi scurte, încununate de succes înplan profesional - veţi încheiamulte contracte şi foarteprofitabile. Atenţie în trafic:conduceţi cu prudenţă şi respectaţiregulile de circulaţie!

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Se întrevădparteneriate fructuoase, cu

rezultate pe măsură: aceastăperioadă se evidenţiază princâştiguri mari. Căutaţi săcomunicaţi clar, pentru a evitaneînţelegerile! Evitaţi călătoriilelungi şi obositoare. Dacă nu esteposibil, luaţi-vă toate măsurile deprecauţie: conduceţi cu prudenţăşi nu uitaţi să vă puneţi centurade siguranţă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

La jumătateaintervalului, este

posibil să descoperiţi căstarea sănătăţii vă dă de furcă.Faceţi un control general şirespectaţi tratamentulrecomandat. Din punct de vederefinanciar, lucrurile stagnează.Multă agitaţie, mult stres, drumurinenumărate. Respectaţi toateregulile de circulaţie când vă aflaţila volan şi conduceţi cu maximăprudenţă.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Se întrevăd bunerezultate financiare şi o

bună evoluţie socială. Lucrul înechipă dă roade în aceastăperioadă, cu condiţia cadiplomaţia şi răbdarea să fiecuvintele de ordine. Veţi facecâteva drumuri, dar numai îninteres de serviciu. Atenţie lavolan: respectaţi cu stricteţeregulile de circulaţie şi nu uitaţi săvă puneţi centura de siguranţă!

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Rezultatele financiarevor fi pe măsura

organizării ireproşabile şi aintuiţiei fantastice. Evitaţi stresulinutil şi bucuraţi-vă de aspectulfinanciar favorabil, chiar dacă esteo perioadă agitată, marcată demulte drumuri în interes deserviciu. În trafic, dacă sunteţitentaţi să apăsaţi prea tare pedalade acceleraţie, puneţi-vă măcarcentura de siguranţă!

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

În plan profesional, esteo perioadă excelentă

pentru a încheia contracte. Veţi facemulte drumuri în interes de serviciu,iar unele dintre ele vă vor obosipeste măsură. Mare atenţie lavolan, pentru a nu întâmpinaprobleme în trafic. Dar sunt veştifoarte bune din zona financiară. Deasemenea, se remarcă oîmbunătăţire a capacităţiiintelectuale.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Este, în continuare,o perioadă agitată,

dar încercaţi să nu cădeţipradă stresului! Dacă nu lăsaţisă treacă oportunităţile pelângă dumneavoastră, veţi vedeacum, pe plan profesional şifinanciar, rezultatele sunt maimult decât bune. Cele câtevadrumuri care se întrevăd vă vorajuta să vă faceţi relaţii utile,materializate ulterior în contracteprofitabile.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Banii, investiţiile,afacerile şi relaţiile cu

instituţiile financiare apar în prim-plan, putând fi chiar subiectulunor surprize, cel mai probabilplăcute. Spre sfârşitul intervalului,este posibil să faceţi o călătoriepeste hotare. Luaţi-vă toatemăsurile de precauţie necesarepentru a călători fără incidente,indiferent ce mod de transportalegeţi.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

În măsura în care veţiacţiona cu înţelepciune,

veţi primi sprijin în toate acţiuniledumneavoastră. Situaţiafinanciară este foarte bună înacest interval de timp. Este operioadă agitată, în care veţicălători mult, dar toate eforturilevor da rezultate. Mizaţi pe muncaîn echipă, iar adversarii, în loc să-iînfruntaţi, încercaţi să vi-iapropiaţi!

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Revin pe scenăambiţiile profesionale,

luptele şi eforturile pentru a văimpune în cariera profesională.Este o perioadă bună şi din punctde vedere financiar, dar nu numai.Căutaţi să vă odihniţi de câte oriaveţi ocazia pentru a vă protejasănătatea! Va trebui să faceţicâteva drumuri lungi şi obositoare,dar lucrurile merg din ce în ce maibine.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Nu lăsaţi să vă scapeo ocazie favorabilă:

veţi primi o ofertă pentruun nou job care vă va întrunitoate aşteptările. Este operioadă agitată din punctulde vedere al drumurilor pecare le aveţi de făcut. Dar sunteţiîntr-o formă deosebită, aşa căplanurile vor merge ca pe roate.Profitaţi de energia pe care oaveţi şi turaţi motoarele lamaxim!

15 martie - 15 aprilie 2013

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Page 39: Revista Ziua Cargo nr. 50 - martie 2013