Revista Ziua Cargo nr. 49 - februarie 2013

februarie 2013 ....................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel./fax: 021.444.00.96

Website:

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

ÎÎ n ultima vreme am asistat lamulte furtuni... ºi, poate, lameandrele Istoriei, des fã ºu -rân du-se chiar în faþa ochilornoºtri. Prima datã în 1000 de

ani, Papa se retrage, lãsând loculvacant. Pentru prima oarã în istoriamodernã, de 200 de ani, a Þãrilorde Jos, Olanda va avea Rege, în locde Regina. Dar... se pare cã e maiinteresant sã ne preocupe, în loculIstoriei... carnea de cal. E ºi asta omodã... De care se pare cã nuscãpãm, oricât am vrea.

În fond, ºi asta poate fi o „boalã”aristocratã. Caii au fost pe vremuristrãmoºii transporturilor moderne,iar azi - luxul rezervat celor cu ve -ni turi peste medie. Dar nu asta eproblema. Ci scandalurile alimentareale ultimelor zile ºi tentaþia - dejanu prea nouã - a vesticilor de a davina pe estici pentru tot ceea ce numerge bine.

Nu cã am da-o în paranoia, darse pare cã ºi de data asta Româniaare în ochii cui nu ne vrea în Schen -gen ditamai prãjina, când de fapt„paiul” lor e destul de mãricel. Darsã nu ne grãbim cu concluziile,totuºi, de vre me ce anchetele caba -lino-ali men tare ale lumii moderneîncã îºi urmeazã cursul.

Cel mai deranjant este, de fapt,propaganda negativã nefondatã.Om avea noi bubele noastre, s-o fiumplut Europa de concetãþeni ce nune fac cinste... Ne-or judeca alþiidupã exemplele altor estici ce auaderat înaintea noastrã, de au nãvãlitpe job-urile englezilor ºi nemþilorca popoarele migratoare, de acumni se interzice peste tot dreptul dea ne câºtiga o pâine cinstitã. S-orpune contra intrãrii noastre înSchen gen pe teme de bulbi de laleacontaminaþi de intenþii necurate...de nici nu mai ºtii de unde porneºtegâlceava. Dar... hai sã fim serioºi,chiar s-au terminat argumentele deau ajuns unii sã eticheteze carneanoastrã de cal drept carne de vitã(cu sau fãrã teorii ale conspiraþiei)?

Pânã la urmã... a cui e vina?Când nu ºtim sã ne domolim conflic -tele interioare din cauza cãrora pânãacum n-am reuºit sã ne prezentãmca o insulã de stabilitate în mijloculunui ocean de crize? Mai ales cândºtim cã depind atâtea de - mãcaraparenta noastrã - stabilitate. A cui

e vina când de ani de zile am lãsatsã ni se vadã numai latura negativã?Când documentarele - documentate- ale vesticilor ne prezintã ca pe oþarã de þigani sãraci care au nevoiede haine la mâna a doua ºi demâncare de proastã calitate strânsãdin caritatea cetãþenilor medii eu -ro peni? Sau când se vorbeºte deRomânia la posturile radio ºi tv alenem þilor, italienilor, olandezilor, fran -ce zilor ºi spaniolilor numai atuncicând ba unul, ba altul, furã telefoanemobile de la bãtrâne naive sau hainedin magazine... ªi nimeni nu facenimic, din pãcate. Pânã ºi amintireaNadiei ºi a lui Hagi pãlesc, încet-încet, pe mãsurã ce pe Facebookîncã nu a câºtigat niciun român aurulolimpic sau alte distincþii... Violuri?Furturi? Rãspunsul - români cinstiþiplãtind în Italia cu agoniseala lor deani sau chiar ºi cu viaþa greºelilealtora, investitori retrãgându-se, fon -duri deturnate... ªi tãcerea cui artrebui sã militeze pentru noi, toþiceilalþi.

Poate cã n-am dreptate, dar vãîntreb, unde ne sunt diplomaþii?Unde ne sunt consulii, oamenii demarket ing, ambasadorii, când ni seterfeleºte imaginea peste tot cuorice ocazie? ªi vã mai întreb... Oareºi de data asta meritãm sã ne vin -dem „regatul”... pentru un cal?

Existã, în sociologie, o teorie aetichetãrii sociale. Noi ne-am primiteticheta de mult (mai mult sau maipuþin) pe nemeritate. Românii încãrãmân cerºetorii, hoþii ºi - mai nou- vânzãtorii de carne de cal ai Eu -ro pei. Culmea, ca ºi carne de cal,deºi se pare cã alþii sunt cei carepun etichete false. ªi pe carne, ºipe noi. Mãcar în al 12-lea ceas, arcam trebui sã facem ceva sãschimbãm eticheta.

Raluca MIHĂ[email protected]

Regatul meu...pentru un cal?

{{TTIIRRII 60

EEVVEENNIIMMEENNTTÎntrebări fără răspuns 62

IINNTTEERRVVIIUU� „Reînnoim parcul auto inclusiv cu autobuze de

capacitate micăAdrian Mihai Câmpurean, directorul general al RATB 64-65

� 4 ani cu East Roots. 7 muzicieni într-o sferăMihai Para, membru fondator East Roots 72-73

PPRREEZZEENNTTAARREEOtokar mizează pe transportul urban 66-67

FFOOCCUUSSOperatorii o iau înaintea legii 68-69

DDRRIIVVEE--TTEESSTTAdevăratul familist 70-71

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre diurnă 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEEPovestea edy continuă 8-10

IINNTTEERRVVIIUUVânzările pot fi externalizate cu un partener corectDana Dumitru, managing partner Hermes Forwards 12-13

PPRREEZZEENNTTAARREE� KLG este TRANSPORTATOR 14-15

� Mercedes-Benz Atego în straie noi 18

EEVVEENNIIMMEENNTTTârgul ofertelor speciale 16

{{TTIIRRII 50

LLAANNSSAARREEMercedes-Benz ArocsDetalii menite să facă diferenţa... şi în construcţii 52-53

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂ350 de km de autostradă în execuţie, licitaţie şipregătire 54-55

IINNEEDDIITTCentrul Istoric Bucureşti intră sub bisturiu 56-58

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 februarie - 15 martie 2013 74

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREE AA CCOOSSTTUURRIILLOORR� Este mai ieftin să îţi cumperi proprii paleţi de

pe piaţa neagră? 20-22� Transportatorii iau în calcul angajarea de şoferi

străini 24� Criza de şoferi 26-27� Premium Truck Racing 2013: Combustibil puţin,

senzaţii tari 28� Reţeta Arabesque pentru şoferi: Respect şi

supraveghere 30-31� Pregătire profesională cu Volvo Trucks 32-33� Schwarzmüller recomandă vehiculele noi 34-35

ŞŞTTIIRRII 36-37

LLOOGGIISSTTIICCĂĂCum se vede 2013? 38-44

EEVVEENNIIMMEENNTTARILOG pentru copiiÎn vizită la Meda 45

IINNTTEERRVVIIUUAtuurile unei afaceri de familieIvo Marechal, CEO al H.Essers 46-47

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (39) 48

februarie 2013 ....................................................................................................................

SU

MA

R

5.................................................................................................................... februarie 20134

SU

MA

R

AU CRESCUT AMENZILEDE CIRCULAŢIE

Majorarea cu 50 de lei asalariului minim, la 750 de lei,începând cu 1 februarie, a dus lacreºterea automatã acuantumului amenzilor decirculaþie, deoarece un punct deamendã reprezintã, potrivit legii,10% din salariul minim brut peeconomie. Astfel, cea mai micãamendã (pânã la 1 iulie, când arurma o nouã majorare asalariului minim, tot cu 50 de lei)va fi de 150 de lei, iar cea maimare, de 7.500 de lei.Iatã clasele de sancþiuni ºivalorile amenzilor:• clasa I: 2 sau 3 puncte-amendã, 150 sau 225 lei• clasa a II-a: 4 sau 5 puncte,300 sau 375 lei• clasa a III-a: de la 6 la 8

puncte, între 450 ºi 600 lei• clasa a IV-a: de la 9 la 20puncte, între 675 ºi 1500 lei;• clasa a V-a: de la 21 la 100puncte, între 1.575 ºi 7.500 delei.

RCA CU MODIFICĂRI

Comisia de Supraveghere aAsigurãrilor (CSA) a modificatNormele privind asigurareaobligatorie de rãspundere civilãpentru prejudicii produse prinaccidente de vehicule (puse înaplicare prin Ordinul nr. 14/2011al preºedintelui CSA) astfel încâttarifele de primã la poliþele autoRCA vor fi stabilite casubscrierile estimate pentruurmãtoarele 12 luni sã acopereriscurile asumate, cheltuielileaferente ºi marja de profit aasigurãtorului.

LA O MAŞINĂ NOUĂ,DOUĂ SECOND-HAND

Piaþa auto din România a scãzutanul trecut cu 20,9% faþã de2011, la 87.505 unitãþi, iar laautoturisme noi, cu 23,7%, pânãla 72.179 unitãþi ºi la vehiculelecomerciale, cu 7,4%, la 14.076de unitãþi. A fost influenþatã negativ deimportul masiv de autovehiculerulate, care au ajuns la 175.000de autoturisme ºi 43.000 devehicule comerciale, în creºterecu 85% ºi respectiv 40% faþã de2011, a anunþat AsociaþiaProducãtorilor ºi Importatorilorde Automobile (APIA). Practic, la fiecare autoturismnou vândut în România, au fostimportate douã autoturismerulate ºi, ceea ce este mai grav,44% dintre acestea sunt maivechi de 10 ani, precizeazãAPIA, care sperã însã la unavans de 5% în 2013.

CFR MARFĂ,PRIVATIZATĂ PÂNĂ ÎNIUNIE

Consiliul Suprem de Apãrare aÞãrii (CSAT) a aprobat aprobareastrategiei de privatizare a CFRMarfã, solicitând privatizarea cuun investitor strategic, astfel cãoperaþiunile au intrat în liniedreaptã. Potrivit calendarului, în20 iunie vom cunoaºtecâºtigãtorul licitaþiei. Ca sã eviteeºecul Oltchim, garanþia departicipare a fost stabilitã la 10milioane euro. Va fi o privatizarecu plic închis.Relu Fenechiu, ministrulTransporturilor, a anunþat cã „laora actualã, compania aredatorii totale de 1,89 miliardelei, din care 1,33 miliardereprezintã datorii cãtre stat, dincare 678 milioane lei cãtrebugetul de stat ºi cel alasigurãrilor sociale ºi 583milioane lei cãtre CFR SA”.Acestea se vor ºterge.Ministrul a insistat cã statulromân nu va vinde infrastructuraferoviarã sau active fixe ale CFRMarfã, ci doar obiectul deactivitate ale companiei, care are30.000 de vagoane, 900 delocomotive ºi deþine 60% dinpiaþa de transport feroviar demarfã din România. Autoritãþileestimeazã cã vor câºtiga celpuþin 270 milioane lei dinvânzare.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

SSppuunnee--]]ii pp`̀rreerreeaa!!

DDeesspprree ddiiuurrnnăăNNooiillee rreegglleemmeennttăărrii pprriivviinndd iimmppoozziittaarreeaaddiiuurrnneeii vvoorr aaffeeccttaa iinndduussttrriiaa ttrraannssppoorrttuurriilloorr??

PPuutteeþþii ttrraannssmmiitteeccoommeennttaarriiiillee

dduummnneeaavvooaassttrrãã ddiirreecctt ppee ssiittee--uull wwwwww..zziiuuaaccaarrggoo..rroo

llaa sseeccþþiiuunneeaa „„ÎÎnnttrreebbaarreeaa lluunniiii““..

1. Da. Puternic. 2. Doar într-o micã mãsurã. 3. Nu.

Românii încep să se gândească la şoferi străini

februarie 2013 .................................................................................................................... 7

ȘTIR

I

În completare, Laurenþiu Mireaeste de pãrere cã ar trebui revãzutsta tutul ºcolilor de ºoferi. „So lu þiaar fi sã se revadã statutul ºcolilor deºoferi, cel al poliþiºtilor exami na tori,precum ºi al celorlalþi factori careconcurã la siguranþa rutierã. Eu amcondus timp de un an de zile în cadrulLiceului Industrial de Trans por turiînainte de a da examen. (…) Ceea cenumim acum ºcoli de ºoferi pentruprofesioniºti nu este mul þu mi tor... Cutoate acestea, cele mai idioa teaccidente nu se întâmplã din cauzaprofesioniºtilor ci din cauza ama -torilor care se erijeazã în pro fe sioniºti!(…) O adevãratã cri zã a ºo ferilor decamioane sau de alte au tovehiculegrele n-ar trebui sã existe în Româniadacã patronatul s-ar gândi cã ºi ceicare muncesc la vo lan au nevoie debani ºi pentru alte lucruri nu numaipentru abo na men tul RATB! Dinaceastã cauzã, pre cum ºi din multealtele, cei mai mulþi ºoferi tineri decamioane se gândesc sã munceascãprin alte þãri. La asta ar trebui sã segândeascã gulerele albe dinRomânia!“, afirmã Laurenþiu Mirea.De aceeaºi pãrere este ºi Viorel, carese întreabã ce ar face fir me le delogisticã dacã ar angaja un italiancare ar refuza sã schimbe roa ta sausã doarmã fãrã climã. „Aº dori sã ovãd ºi pe asta, dar cu salariul pe care-loferã româ nu lui, pentru 10 sãptãmânide muncã cu o sãptã mâ nã acasã“,comple teazã el.

În schimb, George este de pãrerecã ºoferii strãini sunt o opþiu nepentru firmele de transport din Ro -mânia. „Ca ºi în cazul autotu ris me -lor, aceºtia se pot adapta condi þi ilorde muncã din þara noastrã. Nu tre -buie sã se adapteze ºi la unele ac -tivitãþi mai puþin corecte ale unoradin tre ºoferii români (mã refer la bi -do nari), însã pot reprezenta un realele m ent concurenþial ºi chiar o so -luþie pentru înlocuirea celor nese -rioºi. Nu cred cã drumurile - cu gropi- sunt un element ce va þine în locve nirea ºoferilor strãini, ci veniturilesa lariale. Nu cred cã existã preamulte firme de transport care sã-ºiper mitã angajarea unor ºoferi cusalarii mai mari, chiar dacã maiserioºi“, aratã el.

ªoferii strãini nu reprezintã o va -riantã de luat în calcul pentru cei maimulþi dintre cei care activeazã pepiaþa transporturilor. 66% dintre res -pon denþi au rãspuns negativ la în -tre barea „Credeþi cã angajarea deºo feri strãini poate reprezenta o so -lu þie pentru firmele româneºti detrans port în cazul unei eventuale cri -ze a conducãtorilor auto profesio -niºti?“. Totuºi, faptul cã pentru 34%aceastã variantã trebuie luatã încalcul indicã probleme semnificativepe piaþa forþei de muncã de profil,care se acutizeazã.

„Sunt perfect de acord cu anga -ja rea de ºoferi din strãinãtate dinca uza faptului cã în România nu s-a mai fãcut ºcoalã profesionalã pen -tru ºoferi profesioniºti din anii 1989.

S-au fãcut incubatoare de ºcoli deºoferi, fãrã nici un fel de pregãtire.Mai mult, pot sã dau un exemplu:în Arad funcþioneazã o ºcoalã deºoferi la care patroana a fostcasieriþã la o bancã... iar acumproduce ºoferi pro fesioniºti!!! Înaceste condiþii, fir me le de transportnu mai pot sã îºi pla nifice o nouãinvestiþie pentru anii viitori din cauzalipsei de pe pia þa muncii a ºoferilorpregãtiþi pentru o profesie pemãsurã“, comenteazã unul dintrecititorii Ziua Cargo. Pe de altã parte,un alt comentariu subli nia zã faptulcã ºoferii strãini n-au ex perienþã sãcircule pe ºosele pre cum cele dinRomânia (pline de gropi), motivpentru care ar genera mai multeaccidente.

.................................................................................................................... februarie 20136

Diurna se impozitează de la 1februarie, fiind consideratvenit de natură salarială totceea ce depăşeşte sumareprezentând 2,5 ori nivelulstabilit pentru indemnizaţiade deplasare pentrupersonalul din instituţiilepublice. Prevederea a fostinclusă în Ordonanţa 8/2013publicată în Monitorul Oficialîn 23 ianuarie, care a intrat învigoare la începutul acesteiluni. Conform noilorreglementări, în capitolulsume care nu sunt incluse înveniturile salariale şi nu suntimpozabile, în înţelesulimpozitului pe venit intră„sumele primite de angajaţiîn condiţiile prevăzute delege sau de contractul demuncă aplicabil, pe perioadadelegării şi detaşării în altălocalitate, în ţară şi înstrăinătate, în interesulserviciului, ca indemnizaţii şiorice alte sume de aceeaşinatură, în limita a de 2,5 orinivelul legal stabilit prinhotărâre a Guvernului pentrupersonalul din instituţiilepublice, precum şi celeprimite pentru acoperireacheltuielilor de transport şicazare“.De exemplu, pentrudeplasările pe teritoriul ţăriidiurna nu va fi impozitatădoar în limita a 32,5 lei (13 lei

x 2,5). Altfel spus, aceastăprevedere s-ar putea traducepentru companiile detransport care îşi plătescşoferii într-o mare măsură pebaza diurnei în contribuţiisociale suplimentareaplicabile salariilor, ceea cepotrivit actorilor din piaţă vaavantaja firmele de transportcare îşi plătesc şoferii cubani la negru. Tot începând cu 1 februarie2013, pentru mijloacele detransport persoane care aucel mult 9 scaune depasageri, incluzând şiscaunul şoferului, cheltuielilecu amortizarea suntdeductibile, pentru fiecare, înlimita a 1.500 lei/lună.Ţinând cont că durata deamortizare poate fi de 4-6ani, deducerea cheltuielilorcu amortizareaautoturismelor este limitatăla 20.000 de euro. Vom reveniasupra modificărilor adusecodului fiscal atât prinmateriale publicate pe site-ulwww.ziuacargo.ro cât şi înurmătorul număr al revisteiZiua Cargo.

DIURNA SE IMPOZITEAZĂ

.................................................................................................................... februarie 2013

ACTU

ALIT

ATE

8

AA stfel, s-au creat pre mi -sele pentru salvarea dela faliment a com pa -niei, chiar dacã mai ur -meazã câþiva paºi im -

portanþi care trebuie realizaþi.Vã amintim cã, aºa cum rel a -

tam în articolul publicat în lunade cembrie, administratorul judi -ciar a preluat administrarea com -paniei.

Notabil este faptul cã, întretimp, a avut loc Adunarea Credi -to rilor ºi s-a votat pentru confir -ma rea administratorului judiciar,iar persoana aleasã sã conducãoperaþiunile companiei este chiarfostul CEO al edy, Mircea Þiplea.

„Toatã lumea îºi doreºte caedy sã rãmânã pe piaþã ºi sã sere lanseze, nicidecum sã intre înfaliment. Un mare semnal pozitiveste dat de faptul cã majoritateacreditorilor au arãtat o mare în -cre dere în posibilitatea restructu -ra rii, semnând sau reactivând con -tractele existente cu edy”, ade clarat Mircea Þiplea, GeneralManager edy International Spe -di tion.

Mircea Þiplea a pãrãsit compa -nia în toamna anului trecut în mo -mentul în care edy a ieºit din insol -venþã (fãrã protecþia insol venþei ºiavând conturile poprite, companianu a mai avut resursele financiarepentru a susþine activitatea opera -þio nalã).

Semne bune

Reîntoarcerea fostului CEOreprezintã un prim semnal pozitiv,chiar dacã situaþia actualã nu maiare nici o legãturã cu cea din varaanului trecut.

Astãzi, edy are o activitatemult diminuatã, operând cu 280de camioane faþã de cele peste1.000 de care dispunea cu jumã -ta te de an în urmã. Din cele 280de camioane, 120 sunt în pro prie -tate, iar 160 într-un leasing finan -ciar prelungit.

Atitudinea de suport arãtatãde majoritatea creditorilor este,fãrã îndoialã, la ora actualã, celmai important aspect, care dãspe ranþe cã un plan bun de reor -ga nizare va fi susþinut.

De asemenea, în ciuda insol -ven þei sau, mai bine spus, datoritãacesteia, situaþia curentã finan -cia rã a edy este una foarte bunã.Practic, compania are suficientere surse pentru a asigura funcþio -na rea optimã a flotei, deoareceîn aceastã perioadã au fost în ca -saþi banii pentru activitateaprestatã în vara anului trecut.Adicã s-au încasat banii pentruactivi ta tea a 1.000 de camioane,în timp ce plata datoriilor vechi afost opritã ca urmare a insolvenþei.

La ora actualã, doar admi ni s -tratorul judiciar poate aproba plãþiºi este vorba numai de cele curen -

te. Orice alte plãþi trebuie apro ba teîn Adunarea generalã a credi torilor.

„Dacã analizãm strict dinpunct de vedere al capacitãþii deplatã situaþia edy de astãzi, credcã e cel mai sãnãtos transportatordin România. Fiindcã nu ºtiu pealtul sã aibã atâtea resurse pentrua susþine activitatea“, a arãtat Mir -cea Þiplea.

Comentam în articolul publicatîn decembrie faptul cã lipsa unuidialog sãnãtos între acþionari aadus edy în aceastã situaþie. La oraactualã, ºi acest punct pare re -zolvat, în condiþiile în care Adu na -rea generalã a creditorilor a în locuitpractic AGA, iar printre cre ditori seaflã persoane cu ex per tizã îndomeniul financiar, pre cum ºi cu oimportantã expe rienþã în industriatransporturilor, care supravegheazãactivitatea edy.

Un alt aspect pozitiv este ºiacu rateþea cu care îºi plãteºteastãzi edy furnizorii curenþi, ca ur -mare a condiþiilor impuse de in -sol venþã (unii dintre aceºtia facpar te dintre creditori).

Greutăţilerestructurării

La ora actualã, aproximativjumã tate din flota de 280 de ca -mioane este utilizatã, restul ur -mând sã intre în activitate gradual,pânã în luna martie preconi -

Povestea edy continuăCompania edy International Spedition continuă săfuncţioneze, iar Adunarea Creditorilor a votat realizareaunui plan de restructurare.

.................................................................................................................... februarie 201310

ACTU

ALIT

ATE

zându-se ca toate camioanele sãfie ope rate. Cauza acestui fapteste le gatã de sezonalitate, dar ºide dificultãþi tehnice (unele dintrecamioane nu au fost pornite multãvreme ºi existã ºi descompletãri- piese dispãrute).

Oricum, aºa cum spuneam,edy International Spedition por -neº te la drum ca o companienouã, trebuind sã îºi reinventezestructurile în concordanþã cu noiledimensiuni.

„La 280 de camioane, com -pa nia a trebuit sã-ºi reducã toatãstructura de costuri indirecte ºitoatã structura la nivel de ma na -ge ment. Nu ne permitem acum sãavem decât douã nivele mana ge -riale: manager ºi executant“, aprecizat General Managerul edy.

Aºa cum era de anticipat, si -tuaþia de incertitudine din ultimeleluni a fãcut ca mulþi oameni sã ple -ce din companie, iar alþii sã nu maifie necesari în actualul con text.

Presiunea este ºi va continuasã fie extrem de ridicatã deoareceedy trebuie sã intre pe profitîntr-un termen foarte scurt, iar încâte va luni va trebui realizat unplan de reorganizare, care sã fieaprobat.

Bineînþeles, ulterior, planultrebuie pus în aplicare astfel încâtîn maxim trei ani de zile sã fieram bursate toate datoriile apro -bate prin planul de reorganizare.

„Compania trebuie sã se stabi -li zeze, sã se relanseze ºi sã sereorganizeze. Facem inven ta rul,vedem câte roþi sunt furate, câtebaterii, câte anvelope schim ba te,tragem linie ºi ne apucãm detreabã“, a explicat General Ma na -gerul edy International Spe di tion.

Principiul pe care se pare cãl-au acceptat creditorii este acelacã mai bine renunþã la o parte dindatorii decât sã riºte sã piardãtot. Este de aºteptat ca un plande reorganizare realist sã presu -pu nã concesii importante din par -tea creditorilor, în caz contrar estegreu de crezut ca o firmã de 280de camioane sã poatã plãti da to -riile consistente ale uneia de1.000 de camioane.

Strategiaoperaţională

Din punct de vedere opera -þional, edy International Speditionîºi va concentra forþele atât petransportul intern, cât ºi pe celinternaþional. Astfel, planul este ca200 de camioane sã opereze peintern, în timp ce 80 vor fi utilizatepentru transport internaþional.

În general, strategia legatã detransportul domestic va rãmâneneschimbatã la edy, în condiþiileîn care contractele au continuatsã se deruleze.

În schimb, la transportul inter -na þional, unde din 700 de ca mi -oane au rãmas 80, lucrurile s-auschimbat radical.

Vechile contracte nu mai pot fiaccesate ºi nici nu ar mai putea fiprofitabile. Astfel, se va apela înmare mãsurã la comenzi spot. Înplus, existã o anumitã reticenþãma nifestatã de unii clienþi în le gã -turã cu insolvenþa. În aceste con -diþii, accesarea clienþilor la in ter na -þional ar putea presupune concesiiimportante din partea edy.

Oricum, lucrurile sunt în miº -care ºi edy are deja 15 clienþi noiºi pe intern ºi pe internaþional, iarºase contracte sunt semnate petermen lung.

Reacţii în perioadadificilă

Credem cã este de interes sãpre zentãm pe scurt reacþiile clien -þi lor edy, precum ºi ale angajaþilorîn perioada de câteva luni deincertitudine.

Primii clienþi care au renunþatla serviciile edy au fost cei inter -na þionali, care au decis cã nu îºiper mit sã aibã de-a face cu pro -ble me din Europa de Est. Erauexact cei pentru care compania ro -mâneascã de transport, de-a lungultimpului, a fãcut cele mai marisacrificii. Clienþi care, în perioadaîn care preþul motorinei creºtea,cereau reduceri de tarif.

Pe de altã parte, existã ºi cli -enþi care ºi-au oferit suportul ime -diat ce a început relansarea acti -vitãþii.

În cazul angajaþilor, reacþiilesunt asemãnãtoare. Probabil nueste o surprizã pentru nimeni fap -tul cã o asemenea perioadã dehaos a fãcut ca la relansarea acti -vitãþii sã se constate lipsuri la unnumãr important dintre camioane- unele fãrã baterii, roþi de rezervã,

altele fãrã chei, fãrã componenteîn cutia de vitezã etc.

Pe de altă parte...

„Când m-am reîntors în firmã,am gãsit ºi o mânã de oamenicare au fãcut tot ce au putut sãþinã lucrurile sub control. Au fostchiar exemple de devotament dusmult mai departe decât fiºapostului“, a precizat Mircea Þiplea.

Oprirea în mare mãsurã a acti -vitãþii, neplata salariilor, furturile suntaspecte cu care s-a confrun tat com -pa nia în perioada de incer titudine.În plus, o parte dintre fur nizori, vã -zând cã nu au un par tener de dialog,au recurs la toate meto dele posibilepentru re cuperarea vehiculelor - aufost chiar introduse în aplicaþiile defurt auto la Poliþia Românã. S-a ajunsastfel ºi la situaþii în care unele ca -mioane au fost se ches tra te pe drum,mãrind astfel ºi mai mult presiuneaasupra angajaþilor ºi starea deneîncredere a clien þilor. Din fericire,acest pro ces de recuperare a fostfinalizat anul trecut.

Înainte de a încheia articolul,ar trebui sã încercãm sã mai rãs -pun dem la o întrebare: Ce efecta avut ieºirea bruscã a 700 de ca -mioane româneºti de pe seg -mentul de transport internaþional?

„Dupã opinia mea, în trans -porturi ºi logisticã, cel bogat de vinemai bogat ºi cel sãrac mai sãrac.Cu alte cuvinte, din cãderea lui edy,transportatori mari ºi firme mari delogisticã, care au umplut o parte dinlocul lãsat gol de cele 700 decamioane, au fãcut-o pe bani multmai mulþi decât o fãcea edy, iar ceimici ºi locali (români) au fãcut-o peaceiaºi bani sau uneori mai puþini.Pentru jucãtorii locali care au intratîn locul edy, este foarte important,cred, sã îºi con struiascã o relaþiecorectã ºi pro fitabilã cu clienþii ºisã îºi cu noascã exact limitele pânãla care pot coborî preþul“, aconcluzionat Mircea Þiplea.

Radu [email protected]

Mircea Ţiplea, General Manager edy International

Spedition:Va trebui sã completãm echipa cu manageri cu experienþã,capabili sã lucreze în sistemul militãresc impus astãzi la edy.

Lupta e pe viaþã ºi pe moarte ºi dacã un manager nu îºi atinge þintapoate compromite toatã compania. Va trebui sã ne putem baza peei, aºa cum ne bazãm pe o mânã de oameni, unii lucrând de 15 anila edy, ºi care au vãzut tot ce s-a întâmplat ºi fac tot ce pot sãmeargã compania mai departe. Au un ataºament extraordinar faþãde companie.“

„

februarie 2013 ....................................................................................................................

INTER

VIU

13.................................................................................................................... februarie 201312

INTER

VIU

Dana Dumitru, managing partner Hermes Forwards

Vânzările pot fiexternalizate cu un partener corect

Ziua Cargo: Când aþideschis Hermes Forwards?Dana Dumitru: Am început

activitatea în octombrie 2012, cubi rouri în Bucureºti, MiercureaCiuc ºi Deva. Suntem o echipã de11 persoane.

Care sunt provocãrilepentru un nume nou pepiaþã?Atuul nostru constã în expe -

rien þa echipei, în faptul cã noi cu -noaºtem atât transportatori cât ºiclienþi, cei din urmã fiind în ma -jo ritate internaþionali. Încercãmsã oferim absolut tot ceea ce necer clienþii, inclusiv grupaj sautrans port intern ºi sã ajutãm cã -rãuºii sã meargã încãrcaþi atât petur cât ºi pe retur. Atunci când nueste vorba despre acelaºi clientîn cercãm sã gãsim legãturi pentrua le asigura transportatorilor efi -cienþa. Reuºim sã acoperim toatãEuropa pe þãri.

Cum s-a sfârºit anul 2012ºi cum a început 2013?Tendinþa de reducere cucare se confruntã înaceastã perioadãeconomiile statelor dinVest se resimte ºi la nivelulcontractelor de transport?Da. Atât în numãrul de kilo -

metri contractaþi, cât ºi în tarife.Din pãcate, chiar dacã nu mai este

de mai mult timp loc pentru redu -ce rea tarifelor, ele continuã sã co -boa re. Aceste tendinþe se mani -festã în funcþie de rutele pe carele abordezi. Noi lucrãm, de exem -plu, inclusiv cu transportatori dinAnglia ºi Germania, iar tarifele sesta bilesc în funcþie de rute, detipul de transportator ºi de ca mi -oane - decã sunt în leasing sau înproprietate. Cei mai mulþi le au înleasing ºi merg sub costuri ca sãîºi poatã acoperi ratele. La noi,de câþiva ani, primul trimestru alanu lui este pe minus, pentru ca ul -terior sã recuperãm ºi din toamnãsã fim pe plus. Ideal ar fi sã ajungila zero undeva în mai, dar nu prease întâmplã.

Care sunt cele maiinteresante destinaþii în acest moment, din punctul de vedere al oportunitãþilor pe care le oferã?Din punctul meu de vedere, în

acest moment, Grecia ºi Turciare prezintã cele mai bune pieþe,foarte în regulã din punctul de ve -de re al tarifelor faþã de stateleVes tice. De exemplu, cãtre Greciaex porturile sunt bine plãtite, iartrans portatorii vin cu importurilede obicei cu banii cash, ceea cee foarte important pentru ei. Amavut inclusiv cereri pentru cabotaj,mai ales pentru Franþa sau Ger -ma nia, dar este necesarã o asi -

gu rare specialã, în valoare de300.000 de euro, iar românii evitãsã o facã. Dar aceste curse de ca -botaj te pot ajuta sã legi mult maibine cursele internaþionale. Deexemplu, din Sudul Franþei undetariful este foarte redus te poþimuta pe „intern“ ca sã ajungi în -tr-o zonã cu tarife mai acceptabile.

Au scãzut tarifele? Ce seîntâmplã cu numãrulkilometrilor fãcuþi „la gol“?În comparaþie cu anul trecut,

atât pe segmentul de transportintracomunitar cât pe cel interna -þio nal tarifele sunt mai mici. Înmo mentul acesta, Germania este,de exemplu, la pãmânt, ceea cepen tru noi înseamnã un numãr

mai mare de kilometri parcurºi „lagol“. În Germania nu sunt cursenici cãtre Uniune, nu numai cãtreRo mânia, ºi dacã sunt, sunt foarteprost plãtite. De exemplu, dacãtransportatorul se aºtepta sã vinãcu 1 euro pe km din Germania,acum clienþii vin cu 0,8 euro. Iaraceasta în condiþiile în care ex -por turile din România cãtre Ger -ma nia sunt foarte prost plãtite.Cu cât mergi pe gol, pentru cã nue marfã, ajungi pe minus.

Mai sunt probleme ºi cu An -glia, dar cu acestea ne-am obiº -nuit deja. La fel ºi în Franþa. Deexem plu, pe comenzile ºi contrac -te le pe care le avem, am înre gis -trat, din Franþa cãtre România,scãderi de 300 de euro pe o cursã

faþã de noiembrie anul trecut.Ceea ce e foarte mult.

Cum simþiþi concurenþapentru români?Existã concurenþã ºi nu nea -

pã rat numai din partea po lo ne -zilor. Cu cei din Vest nu ne preain tersectãm însã. Ei merg pe tari -fe le lor ºi, de exemplu, transpor -ta torii nemþi preferã sã facã maimult curse interne. De altfel, tarifuleste mult mai bun pe intern, înGermania. De exemplu, dacã aicurse de internaþional pe care lelegi cu 3 curse de cabotaj, dupãcum permite legea, poþi ajunge lao medie mai bunã a tarifului pe ki -lo metru. Conteazã însã foartemult de la cine iei comanda pentruca botaj, pentru a obþine tarifebune. Din punctul meu de vedere,cã rãuºii români nu ar trebui sãfugã de cabotaj. Mã uit la trans -por tatori mici care fac numai bila -te ral fãrã a intra pe segmentulintra comunitar. Eu cred cã nu artrebui sã întoarcã spatele acestuisegment.

Care este relaþia voastrãcu transportatorii dinpunctul de vedere altarifelor?Încercãm sã dãm tarife corecte

transportatorilor cu care lucrãm.Preferãm sã avem transportatorifideli ºi constanþi. Alegem sã mer -gem pe marjã mai micã. De ase -menea, încercãm sã îi ajutãm, leoferim consultanþã în operaþional,pentru a-ºi calcula corect costurileºi a le putea optimiza ºi încercãmsã nu avem întârzieri la platã. Ter -me nele pe care le practicãm înrelaþie cu transportatorii sunt de30 de zile, în condiþiile în care înrelaþie cu clienþii avem termenede încasare mult mai lungi. Pe dealtã parte, dacã eºti un transpor -ta tor cu 10 camioane este foartegreu sã intri la un anumit client,dar o casã de expediþii care lu -crea zã cu 10 transportatori cupar curi de câte 10 camioane, poa -te negocia altfel cu clientul, avândîn spate o flotã totalã de 100 decamioane.

Cum vezi viitorul HermesForwards?Foarte bine. Sunt foarte opi -

mis tã. Atuul nostru este experien -þa, cred cã dacã adunãm ex pe -rien þa fiecãruia din echipãdepã ºim 100 de ani.

Meda [email protected]

Dana Dumitru:Interesul nostru este sã creãm parteneriate petermen lung, nu sã jecmãnim transportatorii la

tarife. Aceasta este ideea cu care am pornit ladrum.“

„

Nu este simplu să ai în firmă un director care să ştie săvândă servicii de transport. Câteodată, pare chiarimposibil, mai ales pe o piaţă pe care profesioniştii îndomeniu sunt cu adevărat vânaţi, în special pentrufirmele mici pentru care, de multe ori, nici măcar nu sejustifică salariul unui manager de vânzări de calibru.Aici intră in scenă casele serioase de expediţii. HermesForwards reuneşte o echipă de 11 oameni cu experienţă îndomeniu, care reuşesc să pună în contact clienţii dinVestul Europei cu transportatorii români. Despretendinţele de pe piaţa intracomunitară am discutat cuDana Dumitru, managing partner al Hermes Forwards.

februarie 2013 ....................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

15.................................................................................................................... februarie 2013

KK LG nu mai este astãzidoar compania care alan sat în România dis -tri buþia în sistem „nextday“ sau care opereazã

curse importante de grupaj cãtreEuropa de Vest, ci ºi un trans por -ta tor care oferã servicii intra co -mu nitare. KLG Trucking este dejaprezent pe aceastã piaþã cu 20capete tractor, urmând ca pânã lafinalul lunii februarie sã îi fie li -vra te încã 10 camioane Actrosnoi, strategia de achiziþii vizândpentru acest an 50 de astfel deautovehicule.

„Chiar dacã volumele nu suntîn acest moment foarte mari, piaþaintracomunitarã oferã o serie deavantaje, pe care pot pune ac cen -tul cãrãuºii români“, este de pã -

rere Florin Popescu, ManagingDirector KLG Trucking.

Compania lucreazã pentruclienþi pe baza unor contracteavând o valabilitate de minimumun an, care presupun camioanede dicate. Astfel, chiar dacã vo lu -mele de pe piaþa intracomunitarãsunt în scãdere, existã firme trans -portatoare care dau faliment ºilasã spaþii de acþiune, iar com pa -

ni ile româneºti se pot folosi deanu mite atuuri în faþa celorlalþicãrãuºi, mai ales din Europa deEst - firme poloneze, spre exem -plu. Firmele transportatoare româ -neºti au reuºit, de altfel, sã „scoa -tã“ firme poloneze de la clienþidin cauza ºoferilor, care, în multecazuri, au probleme cu bãutura. Înplus, ºoferul polonez refuzã sãstea plecat în strãinãtate mai mult

de trei sãptãmâni. Concret, mareapro blemã pe care o au toþi trans -por tatorii vestici, iar esticii ar tre -bui sã o speculeze, constã înfaptul cã ºoferii lor refuzã sã maiplece pe internaþional, pentru cãvor seara sã fie acasã, iar vinereala ora 16:00 sã se termine progra -mul. Acesta este unul dintre moti -ve le pentru care s-a dezvoltattrans portul intracomunitar, pentrucã sunt utilizaþi ºoferii vestici laintern, iar esticii pe segmentul in -ter naþional. Iar cine ºtie sã spe -cu leze acum momentul ºi dove -deºte cã poate oferi o colaborarepe termen lung câºtigã.

Şoferii pot facediferenţa

Foarte importantã este cali ta -tea pe care o oferi, ºoferii repre -zentând o verigã de bazã în acestsens. În cazul KLG Trucking, unadintre condiþiile eliminatorii pentruanga jarea de ºoferi este cunoa º -terea unei limbi strãine (englezã,francezã, germanã) la nivel de ba -zã. Astfel, el se va putea înþe le gecu beneficiarii la încãrcare sau ladescãrcare, nemaifiind ne ce sarãintervenþia dispecerului pentru adepãºi barierele de co mu nicare.Costurile (telefonice) se reduc iarºoferul poate lega o relaþie con -struc tivã cu reprezen tan þii com -pa niilor cu care intrã în con tact,pentru cã are o altã pre stanþã, in -clu siv pentru cã nu va co borî nicio -datã în ºlapi, maieu ºi pantaloni

scurþi din camion, ci îm brãcat co -res punzãtor - cu tricou inscrip þio -nat KLG, cu geacã ºi ves tã re -flectorizantã. Altfel spus, ca litateaeste de douã feluri. Pe de o parte,îi oferi clientului o maºinã nouã,per formantã, un preþ re zo na bil,dar diferenþa la preþ o rea lizeazãºoferul, care poate explica de cea venit, ºtie sã respecte reguli ºisã salute. În plus, un ºofer careºtie sã comunice va intra mai repe -de la descãrcat pentru cã a salutatºi a discutat cu clientul. Aceastaeste reþeta pe care KLG Truckingîncearcã sã o vândã cli en þilor, fap -tul cã existã ºi în România com -panii care pot face perfor man þã lanivelul companiilor occi den tale.

KLG Trucking are în prezent20 de ºoferi angajaþi, cãrora li sevor mai adãuga încã 14 în perioa -da imediat urmãtoare. De menþio -nat cã ºoferii sunt trimiºi la spe -cia lizare în Olanda pentru a învãþasã lucreze cu computerul de bordal camionului, care permite prindoar câteva manevre realizareaunei rute afiºate prin intermediulGPS, pe baza coodonatelor de în -cãrcare/descãrcare trimise de cli -ent. Trebuie însã þinut cont de fap -tul cã atât computerul de bord câtºi comenzile sunt în englezã. Ca -mi oanele rãmân în comunitate,schimbul ºoferilor fãcându-se o

datã la ºase sãptãmâni, fãrã a afec -ta continuitatea în lucrul cu clienþii.

Benelux-ul oferăoportunităţi

Pentru o interacþiune cât maibunã cu beneficiarii serviciilor detransport, KLG Trucking dezvoltãîn acest moment un portal web,care va permite un transfer directal comenzii de la client în compu -te rul de bord al camionului. În a -cest fel, rolul dispecerului va fi di -minuat considerabil, principala luisarcinã fiind verificarea comen zi -lor din portalul web spre a fi fac -turate.

Florin Popescu a precizat cã,în ciuda faptului cã numele KLGeste cunoscut în Vest, clienþii pri -vesc KLG Trucking ca pe o com -panie româneascã de la care nuvor avea probleme de calitate.„Afir mã: nu ne aºteptãm sã fiþicei mai ieftini, dar trebuie sã fiþicompetitivi“.

El a menþionat cã dezvoltareatransportului intracomunitar re -pre zintã obiectivul principal alaces tei perioade, iar pãrþii de Norda Europei îi va fi acordatã o atenþiespe cialã, mai ales pentru cã în Be -nelux, KLG este foarte cunoscut.„Se pot face afaceri bune pe par -tea de transport intracomunitar“,a concluzionat Managing Direc -to rul KLG Trucking.


Pentru cei mai mulţi, KLG reprezintă o companie delogistică de succes, care oferă inclusiv servicii detransport prin intermediul terţilor. KLG are însă şi o flotăproprie, iar de la finalul anului 2012, când s-a înfiinţat, încadrul grupului, KLG Trucking, oferă o atenţie sporităsectorului de transport.

14

PR

EZEN

TA

RE

KLG esteTRANSPORTATOR

Florin Popescu, ManagingDirector KLG Trucking

Contractele pe piaþa intracomunitarã seîncheie de obicei pe un an, cu posibilitate de

înnoire, pentru cã anual se renegociazã preþurile.“

„

Toate contractelenoastre sunt cu clauzã

diesel. Dar este mai greu denegociat cu Germania,Austria, Spania sau Italiadecât cu þãrile nordice.“

„

În numai o sãptãmânãdin luna ianuarie, 4 firme

mari olandeze de transport audat faliment. Existã deciposibilitãþi de creºtere pentrufirmele Est-europene.“

„ Sperãm ca înurmãtoarea perioadã sã

cumpãrãm 40-50 camioane,dar numai pentru contractedeja semnate care sã leasigure rularea.“

„

Facem inclusiv cabotaj,respectând

reglementãrile în vigoare.“

„

.................................................................................................................... februarie 2013

EV

EN

IMEN

T

16

Pe 20 aprilie 2013, Ziua Cargo organizează un târg dedicatpieţei de transport.

ÎÎ n principal, acest evenimentare menirea de a aducetrans portatorii faþã în faþãcu ofertele speciale pe carefur nizorii le-au pregãtit pen -

tru începutul acestui an. În cadrultârgului, puteþi întâlni oferte devehicule comerciale noi ºi second-hand, accesorii, anvelope, piesede schimb, lubrifianþi...

Astfel, toþi profesioniºtii dintransporturi, patroni, manageri ºiºoferi sunt aºteptaþi într-un cadrurelaxat sã consulte ofertele spe -cia le, sã afle lucruri noi, inte re -sante ºi, bineînþeles, sã gãseascãpotenþiali parteneri de afaceri.

Ofertele primăverii

Târgul ofertelor speciale estecon ceput pentru a rãspunde ne -vo ilor actuale ale pieþei. Este vor -ba despre apetitul în creºtere pen -tru ofertele speciale, manifestatde cãtre operatorii de transportºi, totodatã, furnizorii îºi vor puteaprezenta cu o mai mare uºurinþãprodusele.

Cele mai multe lucruri nece sa -re pentru efectuarea transpor turi -l or sunt palpabile, pot ºi trebuieatinse înainte de a fi cumpãrate,

iar Târgul ofertelor de primãvarãoferã exact aceastã posibilitate.

Totodatã, acest nou produsmar ca Ziua Cargo ia în consi de -ra re cele douã componente aflatesub presiune maximã în ultimiiani, atât în rândul transportatorilor,cât ºi al furnizorilor - este vorba,bineînþeles, de timp ºi bani.

Astfel, târgul are loc în primaparte a unei zile de sâmbãtã, de -ve nind ºi un mod plãcut de a-þipe trece începutul de week-end,even tual alãturi de familie.

În ceea ce priveºte partea fi -nan ciarã, participarea este gra tu -itã, asigurând astfel ºanse optimepentru a gãsi cele mai bune ofertede pe piaþã.

Faptul cã are loc pe parcursulunei singure zile, pe o platformãindustrialã dedicatã trans por tu -rilor, contribuie, de asemenea, laasi gurarea unui efort minim dinpartea furnizorilor, care au însãinclusiv posibilitatea de a realizademonstraþii practice.

Legături necesare

Ziua Cargo ºi-a asumat încãde la apariþie rolul de aîmbunãtãþi comunicarea între

jucãtorii de pe piaþa de transportºi logisticã.

Astfel, pe lângã revista ZiuaCargo, am dezvoltat evenimentededicate transportului de cãlãtori,transportului de mãrfuri ºi logis ti cã,precum ºi Gala premiilor de trans -port. Totodatã, dezbatem ºi cãutãmsoluþii la probleme punc tua le pre san -te, în cadrul numeroa se lor mese ro -tunde pe care le or ga nizãm. Identifi -cãm astfel cele mai potrivite metodede rezolvare a problemelor în discuþiidirecte între transportatori, logis -ticieni, clienþi, furnizori, autoritãþi...

În plus, site-ul www.ziuacargo.ro,împreunã cu pa gina de facebookZiua Cargo, reprezintã o importantãsursã de informare zilnicã pentruceea ce se întâmplã în transporturiºi logisticã ºi nu numai.

Prin Târgul ofertelor speciale,Ziua Cargo îºi completeazã gamaproduselor oferite astfel încât opersoanã care utilizeazã toateprodusele Ziua Cargo (revistã, site,evenimente) sã fie bine infor matãîn permanenþã ºi sã aibã accesdirect la cei mai buni potenþialiparteneri (clienþi ºi furnizori).


Târgul ofertelor specialeTârgul

ofertelor speciale

20 aprilie 2013BucureştiOrganizatori:

Detalii la telefon: 021.444.00.96 sau email: [email protected]

și

.................................................................................................................... februarie 2013

PR

EZEN

TA

RE

18

DD in punct de vedere al de -sig nului, noul Atego areun tip nou de ca bi nã,pãs trând linia trasa tãdeja de Actros, Antos ºi

Arocs, iar tehnic vorbind, acestava fi dotat cu un nou motor, în 4sau 6 cilindri, ce respectã normelede poluare Euro VI. Prin împros pã -ta rea acestei game, Mercedes în -cearcã extinderea statutului de li -der de piaþã în segmentul GVWRde 6,5 pânã la 16 t. Atego era dejaapreciat la toate capitolele im por -tante în lumea vehiculelor co mer -ciale - calitate, fiabilitate, cos turi dereparaþie ºi întreþinere, pre cum ºidurabilitate. Iar aceastã situaþie vafi consolidatã datoritã noului sis -tem de conducere ºi a nu meroa -se lor inovaþii pentru ºa siu ºi cabinã.

Motoare Euro VI

Vor fi disponibile ºapte va rian -te noi de motoare Euro VI, ce potfi combinate cu o gamã largã detransmisii manuale ºi automate.Pentru a se conforma stan dar de -lor Euro VI, noul Atego este dispo -ni bil în patru variante de motori -za re BlueTec 6 cu patru cilindri,preluate de la modelul de serieOM 934 cu o capacitate de 5,1 l.Mo toarele în patru cilindri au douãaxe cu came, control reglabil alval velor ºi dezvoltã o putere de la156 la 231 CP. Ca opþiuni de mo -to rizare suplimentare pentru noulAtego Euro VI, existã trei motoareOM 936 nou proiectate, cu ºasecilindri, ce dezvoltã o putere cu -prinsã între 238 ºi 299 CP, avândo capacitate cilindricã de 7,7 l.Cu plul motor produs de mo toa -rele Euro VI conduc la un consumcu pânã la 5% mai mic, beneficiindîn acelaºi timp de intervale de în -tre þinere mai lungi, ce sunt deter -mi nate folosind noul calculatordinamic de mentenanþã. Acestemo toare se aliniazã noilor stan -dar de de emisii utilizând teh nolo -

gia Common Rail ºi refolosireacombustibilului nears, precum ºicutia de evacuare cu sistem SCRintegrat ºi filtru închis de particule.Noul Atego beneficiazã ºi deFleetBoard EcoSupport, conceptdeja cunoscut de la modelele desarcinã grea, pentru a spori ºi maimult eficienþa.

Noutăţi, de latransmisie până lasistemele desiguranţă

Puterea noilor motoare estetrans misã la roþi prin intermediulunei cutii automate, în ºase sauopt trepte. Noua cutie MercedesPowerShift 3 cu opt trepte oferão îmbunãtãþire a performanþei, darse poate opta ºi pentru o cutiema nualã cu sistem asistat deschim bare a vitezelor, în ºase ºinouã trepte. Designul sistemuluide acþionare al noului Atego in -clu de Stability Control Assist in -te grat (ESP) ca dotare standard.Noua frânã de motor în douã eta -pe, combinatã cu discuri de frânãpe toate axele, asigurã un nivelri dicat de siguranþã la volan. NoulAtego, în exclusivitate în categoria

sa, este echipat din fabricã cu undispozitiv de încetinire magnetic,asigurat împotriva uzurii, ce oferãun suport suplimentar sistemuluide frânare.

Integrare în seriade modele Actros,Antos şi Arocs

Prin introducerea noului Ate go,un camion de sarcinã uºoarã pentrudistribuþia pe distanþe scur te însegmentul GVWR de 6,5 t pânã la16 t, Mercedes-Benz com ple teazãnoua sa generaþie de ca mioa ne.Designul inovator al ca bi nei îl facepe Atego sã se in te greze perfectîn noua serie de modele Mercedes-Benz. Noul design al barei din faþãcu lãmpi încorporate, opþional înversiune cu LED, reflectã indivi dua -li tatea sa ºi apartenenþa la familiade ca mi oane Mercedes-Benz. NoulAte go va fi lansat în premierã înaprilie 2013, în cadrul CommercialVe hi cle Show din Birmingham ºi laBauma Trade Fair în München, iarachi ziþionarea se poate face dindata de 1 mai 2013.

Alexandru [email protected]

Mercedes-BenzAtego în straie noiConstructorul german Mercedes-Benz dezvăluie publiculuicea mai nouă versiune a lui Atego, ce are ca scop creareaunui nou standard de performanţă în distribuţia pedistanţe scurte. Noutăţile prezentate sunt atât de ordinestetic, Atego aliniindu-se noului curent de designMercedes, dar şi de ordin tehnic.

februarie 2013 .................................................................................................................... 19

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

ȘȘOOFFEERRII

februarie 2013 ........................................................................................................................................................................................................................................ februarie 2013 2120

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

ul terior, sunt trecuþi la pierderi)sau transformându-i, în acelaºiloc, într-unii de o calitate infe rioa -rã, pentru ca apoi sã declare cã aprimit paleþi negri. Practic, ºoferiipot vinde într-un centru care faceastfel de achiziþii (ºi sunt foartemul te pe marginea drumului) unpalet de o calitate inferioarã cucirca 4 lei, un europalet negru cuapro ximativ 10 lei iar un europaletalb cu circa 26 de lei, ceea ce,pen tru fiecare europalet albschim bat, se poate traduce într-unavantaj de peste 3 euro.

De menþionat cã marii produ -cã tori manevreazã sute de mii depaleþi ºi, în multe cazuri, nu suntac ceptaþi la livrare decât euro pa -leþi albi care, în mod normal, artre bui sã aibã mai multe cicluri deutilizare. Vorbim, în acest context,despre costuri semnificative, carese pot transforma în tentaþii pemã surã pentru cei care vor sã câº -tige de pe urma lor.

Unde se poaterupe acest cerc?

Participanþii la masa rotundãorganizatã de revista Ziua Cargoafirmã cã trebuie avute în vederemai multe elemente.

Primul se referã la ºoferi cã -ro ra firma le poate imputa lipsapa leþilor sau calitatea lor infe rioa -rã. Aceastã gestiune a paleþilorpoa te deveni însã foarte dificilãatunci când este vorba desprecom panii mari de logisticã sautrans port care manipuleazã marican titãþi de paleþi. Pare aproapeim posibil sã îi impui unui ºofer

care trebuie sã recupereze o can -ti tate de 300 de paleþi ca aceºtiasã fie de o anumitã calitate. Pro -ble me au fost semnalate inclusivîn cazul paleþilor ºtanþaþi de com -pa niile care îi utilizeazã, fiind ra -por tate falsuri ale ºtanþei. „Noiuti lizãm numai paleþi noi ºi avemun sistem draconic de control. Nuplãtim cursa dacã transportatorulnu se întoarce cu paleþii noi. Cutoa te acestea, tot avem probleme,pen tru cã, în general, duci un nu -mãr mic de paleþi (pentru cã suntîncãrcaþi), iar la recuperare ºoferultrebuie sã ia 200 de bucãþi. La unmoment dat, ºoferul nu poate sã-iverifice. Am încercat diverse so -lu þii, am însemnat inclusiv paleþii.Am constatat cã în curtea unorretai leri importaþi s-a reuºit falsi -fi carea ºtanþei“, a arãtat unuldintre participanþi.

Cel de-al doilea element carepoa te fi urmãrit þine de firmele

Paleţii reprezintă centrul unei importante pieţe gri,pierderi de zeci de milioane de euro fiind consemnate decompaniile mari pe acest segment. Uşor vandabili,întotdeauna căutaţi, paleţii sunt astăzi un segment pecare producătorii, logisticienii, transportatorii, retailerii şişoferii acţionează de foarte multe ori în direcţii diferite.Puncte de întâlnire sunt centrele de colectare de paleţiunde actorii de pe piaţă ajung într-un fel sau altul, săvândă sau... să cumpere paleţi. Unde este echilibrul? Cumpot fi reduse pierderile pe acest segment? Care estevarianta câştigătoare? Sunt întrebări la care actoriimportanţi din piaţă au căutat răspunsul cu ocazia meseirotunde organizate de revista Ziua Cargo în luna februarie.

Este mai ieftin să îţicumperi propriipaleţi de pe piaţaneagră?

Gabriel Andronescu, Country Manager CHEP:

Vorbim de valori foarte mari care pot fi recuperate la nivelulcompaniilor dintr-un management corect ºi din reglementarea

pieþei paleþilor. Din pãcate, piaþa nu este reglementatã.“

„

Mihai Iancu, director general GTI Logistic:

Autoritãþile ar trebui sã facã un control privind provenienþapaleþilor din centrele de pe centurã. ªoferul nu poate elibera

facturã pentru paleþii pe care îi vinde. Sunt inclusiv firme detransport care au afiºat la poartã: «Cumpãr paleþi».”

„

DD in pãcate, astãzi multecompanii îºi achiziþio -nea zã de pe piaþa nea -grã proprii paleþi, iaraceastã variantã pare

mai eficientã decât recuperarealor. Tocmai pentru cã, la un mo -ment dat, s-a ajuns la concluziacã recuperarea paleþilor depãºeaachiziþia lor din punctul de vedereal cheltuielilor s-a decis includereapa leþilor în costul mãrfurilor li vra -te. Voci din piaþã afirmã cã multeprobleme au fost generate de

retaileri (sau de angajaþii acestora)care fac consolidarea paleþilor,asigurând ulterior transferul lorcãtre cei care îi revând.

Mecanismul funcþioneazã înmulte cazuri în felul urmãtor:

Furnizorul mãrfii primeºte lalivrare un bon potrivit cãruia areposibilitatea sã recupereze paleþiiîntr-o perioadã de 3-4 sãptãmâni.La momentul anunþat pentru co -lec tare, ºoferul care trebuie sã re -cu pereze de obicei un numãrmare de paleþi (de exemplu, 300)

este trimis cãtre o stivã unde pre -dominã europaleþii negri ºi ceinon euro - chiar ºi atunci cândmar fa a fost livratã pe euro pa leþialbi. De menþionat cã „trans for -marea“ europaleþilor albi în negrise poate dovedi o afacere bã -noasã. Iar în aceastã ecuaþie apa -re, bineînþeles, ºoferul, care areparteneri în rândul angajaþilorretailerilor sau acþioneazã singur,vânzând pur ºi simplu paleþi cãtrecentrele care îi achiziþioneazã pemar ginea drumului (paleþi care,

.................................................................................................................... februarie 201322

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

care cumpãrã paleþi fãrã acte. Estevorba de marfã fu ra tã, pentru carenu se plãtesc taxe cãtre stat. Uncontrol al aces tor centre privindprovenienþa pa le þilor ar trebui sãreprezinte, po tri vit actorilor dinpiaþa de trans port ºi logisticã,punctul de ple care pentru regle -men tarea seg mentului paleþilor.„Aceste punc te de pe centurã suntmici co mercianþi care au acte, deexem plu, pentru 100 de paleþi pesãp tãmânã, dar ruleazã mii“, auarã tat participanþii la masa ro -tundã.

Un al treilea element þine dere glementãri mai stricte la nivelullocaþiilor de colectare paleþi dela retaileri, un punct important deorigine al acestor pierderi.

Polonia a rezolvatproblema

Gabriel Andronescu, CountryManager CHEP, a atras atenþiaasu pra unei iniþiative legislativecare a redus semnificativ piaþanea grã din Polonia. „Aceastã legesti pula cã este necesar ca pro du -sele sã aibã dovada provenienþei,care sã demonstreze cã nu suntcontrafãcute. Nu vorbim doar depaleþi, ci de stabilirea certificatuluide origine a produselor ºi demon -stra rea achiziþiei legale a acelorpro duse. Aceastã iniþiativã a avutun impact deosebit pentru cã eraupre vãzute clauze penale pentrune respectarea ei“, a explicat el.De altfel, reprezentanþi ai unorcom panii producãtoare care ac -þio neazã în toatã Europa au re cu -noscut cã în Polonia nu existaupro bleme cu paleþii. Acesta esteun segment pe care ar putea ac -þio na autoritãþile, cu efecte be ne -fice inclusiv asupra bugetului destat, mai ales þinând cont cã acestsec tor nu pare sã fi prezentat in -

teres pânã acum pentru cei carerea lizeazã controalele.

Există soluţii săscapi de bătăi decap

Între timp, companiile care a -jung la concluzia cã paleþii presu -pu ne costuri nejustificat de mariºi au devenit o problemã opera -þio nalã, pot opta pentru externa -li zarea ma nagementului acestora.Gabriel An dronescu susþine cã osoluþie o reprezintã CHEP. „Com -pa nia are ca obiect de activitateînchi rie rea de paleþi clienþilor,pentru ca ulterior livrãrii mãrfurilorsã rea lizeze recuperarea lor de lapunc tele de distribuþie. Este unmo del care stã la baza activitãþiiCHEP în 56 de þãri, care oferã cli -enþilor siguranþa cã vor avea pa -leþii de calitatea necesarã fãrã amai investi în recuperarea lor“.CHEP este cel mai important fur -nizor de paleþi la nivel mondial ºiinventatorul sistemului de utilizarea paleþilor în comun. În cea maisimplã formã a sa, sistemul deuti lizare în comun a paleþilor re -pre zintã folosirea paleþilor stan -dard de o înaltã calitate, de cãtremai mulþi clienþi. Este o opþiunestra tegicã de afaceri pentru com -paniile care doresc sã diminuezecheltuielile de capital concomitentcu reducerea volumului de muncãºi îmbunãtãþirea eficienþei ope ra -þiu nilor din lanþul de distribuþie.

CHEP emite, colecteazã, refolo -seº te prin reparare unde este ca -zul ºi re-emite peste 235 demilioane de paleþi cu ajutorul uneireþele glo bale de centre de servicii.În ultimul an de la intrarea pe piaþaro mâneascã, reprezentanþii com -pa niei au studiat fluxurile de pa leþi,identificând elemente care le-arputea îmbunãtãþi. „Am purtat foartemulte discuþii cu repre zen tan þiicompaniilor din lanþul de distribuþieºi am observat multã ineficienþã înmanagementul paleþilor ºi nume -roa se posibilitãþi de pierdere, decos turi su pli men tare, inclusiv nece -sitatea de aloca re de resurse pentrumoni to ri za rea ºi recuperarea pale -þilor, care, dacã aceastã piaþã arfunc þiona la parametri mai apropiaþide nor mal, nu ar mai fi necesare.Existã douã variante majoritar întâl -nite: pierderi importante de paleþi- cantitativ sau calitativ - sau re -surse alocate pentru controlul aces -tor fluxuri de paleþi - deci cos turisuplimentare. În esenþã, existã maimulte opþiuni utilizate: de la situaþiaîn care companii au decis sã re -nun þe la recuperarea pa leþilor pânãla companii care au reu ºit un pro -cent bun de recu pe rare, având însãcosturi semnifi ca tive în spate. Pede altã parte, noi propunem exter -na lizarea a ces tor activitãþi cãtrenoi. Este un serviciu nou ºi diferitfaþã de reciclatorii de paleþi, fiindvor ba despre recuperarea paleþilor,con trolul acestora ºi diminuareapier de rilor“, a arãtat Gabriel Andro -nes cu, concluzionând cã pentruapro pierea pieþei paleþilor de pa ra -metrii normali este necesarã im pli -carea tuturor celor prezenþi însupply chain, precum ºi a auto ri -tãþilor.


Lucian Şova, deputat PSD, membru alComisiei pentru Industrii şi Servicii:Nu se pune problema interzicerii comerþului cu paleþi, ci doarde verificarea provenienþei acestora. Totuºi cred cã fiecare

actor din lanþul de distribuþie ar trebui sã îºi pãzeascã «bostãnãria».Pare cã firmele care manipuleazã paleþii nu au capacitatea sã îipãzeascã sau sã îºi pãzeascã oamenii.“

„

Ion Lixandru, administrator Itia Sped:

Paleþii de o calitate proastã reprezintã un pericol pentruefectuarea transporturilor pentru cã ei se pot rupe, ceea ce

deterioreazã marfa, iar în cazul celor care sunt ºi amaraþi, chingilese slãbesc ºi pot conduce la accidente. Ca sã nu mai vorbim despreceea ce se întâmplã în cazul mãrfurilor ADR, care pot provoca ºicatastrofe (vezi explozia din 2004 de la Mihãileºti, când niºte azotatfãrã importanþã a provocat victime ºi mari pagube materiale).“

„

.................................................................................................................... februarie 2013

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

24

Este însă o variantă eficientă? Care sunt elementele carestau la baza luării în calcul a unei astfel de decizii? Darpaşii care ar trebui urmaţi pentru a putea angaja şoferidin afara României?

UU nul dintre subiecteleabordate cu ocaziame sei rotunde orga ni -za te de revista ZiuaCargo în luna februarie

a adus în prim plan posibilitateaangajãrii de ºoferi strãini din spa -þiul extr a co mu nitar, în condiþiileîn care firme mari de transport seaºteaptã la o reactivare a crizeide conducãtori auto pe piaþa ro -mâ neascã.

„Avem o mare nevoie de ºoferibuni. Existã semnale în toatã Eu -ropa privind forþa calificatã demun cã. Îmbãtrâneºte deja o gene -ra þie de ºoferi, iar un raport rea -li zat de o companie importantãla nivel in ternaþional aratã cã tine -rii nu sunt inte resaþi de aceastãmeserie“, a afir mat Sorin ªelaru,Logistics Director Aquila. El asubliniat cã, în acest context, estede aºteptat ca ºoferii din EstulEu ropei sã fie contractaþi de com -pa niile din Vest, care se vor aflaîn cãutare de forþã de muncã pre -gã titã ºi mai ieftinã. „În acest mo -ment, România este unul dintreex portatorii de ºoferi. Ne confrun -tãm deja, la nivel de companie,cu dificultãþi în a angaja ºoferi.Ne-au plecat, de exemplu, 40 deºoferi pentru o diferenþã de salariupe care noi nu o putem oferi. Deunde mai putem alege? Cine stãastãzi pe drumuri, fãrã job, cândexistã locuri de muncã afarã?Doar cei fãrã experienþã sau cuan tecedente penale. Se impuneastfel sã angajezi tineri ºi sã faciºcoalã cu ei. Iar aceasta pe ca mi -oa ne noi, Euro 5, pentru cã altfelnu poþi fi competitiv. Tânãrul stã3, 6 luni, 1 an, face ºcoalã, apoiplea cã în Italia, iar transportatoriiromâni sunt extrem de defa vo ri -zaþi din acest punct de vedere“,a adãugat Sorin ªelaru. În opiniasa, ar trebui sã existe reglementãricare sã îþi permitã sã impuþi ºo -fe rului costurile de ºcolarizare

dacã pleacã la puþin timp dupãan gajare. „Mi-aº dori sã angajezºi chinezi, dar sã ºtiu cã rãmân înca drul firmei 2-3 ani“, a mai spusLogistics Directorul Aquila.

Firmele mici suntcele mai expuse lacriza şoferilor

Pe de altã parte, Sandor Ga -bor, preºedintele IFPTR, a atrasaten þia cã probleme pe segmentulan gajãrii de ºoferi se vor resimþiîn primul rând la nivelul com pa ni -i lor mici, pentru cã firmele marire pre zintã deja branduri care atragconducãtorii auto. „În consecinþã,managerii firmelor mari, care con -ºtientizeazã aceastã realitate, sepot urca pe acest val.”

În opinia preºedintelui IFPTR,com paniile mari care au stra te -gii/po litici coerente în materie,apli când cu consecvenþã exerciþiulan gajãrilor programate, în funcþiede fluctuaþiile previzibile/antici -pa te, nu vor avea probleme. „Unastfel de program nu face minunipe termen scurt, dar odatã declan -ºat ºi aplicat în mod pragmatic,îþi oferã garanþii de certitudine înprivinþa evitãrii crizei de ºoferi“,a subliniat Sandor Gabor. El a pre -ci zat cã la judecata oportunitãþiide a opta pentru alternativa de aangaja ºoferi din spaþiul extra co -mu nitar trebuie luat în calcul faptulcã aceºtia trebuie sã-ºi obþinã înprea labil autorizaþia de muncã oridreptul de ºedere permanentã înRomânia ºi sã dobândeascã statutde asigurat social pentru ca sãpoa tã lucra ca ºi conducãtori auto- ceea ce înseamnã timp ºi costurisu plimentare. Odatã îndepliniteaces te condiþii, devin acu te/cu -ren te problemele legate de comu -ni care, precum ºi cele de obþinerea vizelor de intrare necesare pen -tru ei în spaþiul comunitar - îneven tualitatea onorãrii unor mi -

siuni de transport internaþional.Pre ºedintele IFPTR a arãtat cãodatã recunoscutã criza de forþãcalificatã de muncã ºi implicit lip -sa ºoferilor profesioniºti, ar fi sa -lutarã iniþierea din partea statuluia unor programe sociale de inte -gra re a imigranþilor, prin care sãsus þinã iniþiativa/dorinþa acestorade a se stabili ºi de a lucra în Ro -mâ nia. Aceste programe ar trebuisã vizeze nu numai facilitarea ob -þi nerii formelor necesare, dar ºiformarea aptitudinilor/compe ten -þe lor indispensabile de dovedit învederea angajãrii ºi/sau exercitãriiocupaþiei de conducãtor auto decãtre cetãþenii statelor nemembreale Uniunii Europene.

Pânã atunci însã, în afara îngri -jo rãrii cotidiene de a reuºi sã-ºi mo -ti veze cât mai bine ºoferii,mingea/cos tul angajãrii/inte grã -rii/va lo rificãrii forþei de muncã,inclusiv din spaþiul extracomunitar,rãmâne în curtea companiilor ro -mâneºti de transport. „Patroniicom pa ni ilor de transport ºi mana -ge rii trebuie sã ºtie cã în gestiuneacrizei de ºoferi definitorie rãmâneatitudinea faþã de angajat ºi coeren -þa managementului de per so nal.Aºa cum au învãþat sã in ves teascãîn camioane, trebuie sã investeascãºi în ºoferi. Orice o misiune/com -pro mis în materie se va decontaulterior prin cos tu rile gestiunii pe -rioadelor de crizã“, a concluzionatMarin Lepãdatu, director generalIFPTR.

Dar mai multe despre moti va -rea ºoferilor ºi despre profilulpsihologic al conducãtorilor autostrãini vã invitãm sã citiþi în pa -ginile urmãtoare.

Meda BORCESC [email protected]

Transportatorii iau în calcul angajarea de şoferi străini

Pentru a putea fi protejatãinvestiþia în camioane, trebuieinvestit în oameni.

februarie 2013 ........................................................................................................................................................................................................................................ februarie 201326

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

27

mult pentru o meserie care aducesatisfacþii minore, venituri me dio -cre, sacrificii ºi riscuri mari.

De exemplu, în Germania, pen -tru toate atestatele necesare unuiºofer, taxele se apropie de 6.000de euro. Pentru transportatorii dinRomânia conteazã mai puþin cau -zele care îi fac pe cei din Europade Vest sã angajeze ºoferi români,ci consecinþele. ªi acestea nu suntde neglijat. Este crizã de ºoferi,dar mai ales a apãrut o crizã a ºo -fe rilor buni, competenþi, cu ex -perienþã.

Există soluţii derezolvare a crizei?

Pe termen scurt, transpor ta -torii s-au gândit cã pot ºi ei sãpro fite de forþã de muncã externã,provenind din þãri non-comunitare,cu un nivel de salarizare mai micdecât al nostru. Astfel, au apãrutºoferi angajaþi din Republica Mol -do va, din Ucraina, din Turcia etc.Unii se gândesc sã caute ºoferi înChina, India sau Pakistan.

ªoferii strãini sunt oare o so -luþie viabilã?

Existã argumente pro ºi con -tra. Nu este uºoarã recrutarea ºiangajarea.

ªoferul strãin trebuie sã aibãrezidenþã în România de cel puþin6 luni, permis de muncã, permisde conducere valabil, atestate ro -mâ neºti. ªi, dupã ce îndeplinescaces te condiþii, pentru curse înUE, au nevoie ºi de vize.

Pentru cei care fac curse înspa þiul ex sovietic, ºoferii de na -þio nalitate românã provenind dinUcraina sau Moldova reprezintãun anumit avantaj deoarece vor -besc limba rusã ºi se descurcãmult mai bine cu autoritãþile. Lafel ºi ºoferii turci care fac curseîn Turcia. Dar moldovenii, ucrai -nie nii ºi turcii prezintã ºi incon -ve niente. Sunt cazuri când aceºtiºoferi, atunci când fac curse înþãrile de origine, deviazã de la tra -seu pentru a-ºi vedea familiile saulasã maºinile “ºi uitã sã se maiîntoarcã”...

O problemã mult mai com ple -xã o reprezintã integrarea ºoferilorstrãini, atât profesional, dar ºi so -cial, în colectivele de muncã. Oaltã culturã, o altã religie, capa ci -ta tea redusã de comunicare (pen -tru cei care nu cunosc limba ro -mânã) sunt obstacole uneori greude surmontat. La rândul lor, colegiiromâni manifestã reticenþe faþãde cei din alte þãri. Apare un feno -men de insatisfacþie profesionalã,o “înstrãinare” care duce la for -

ma rea de grupuri - strãinii de opar te, românii de altã parte - oimposibilitate de comunicare atâtîntre ei, cât ºi între ei ºi cei careîi conduc. De aici lipsa de res pon -sabilitate, sentiment foarte scãzutde apartenenþã la firmã, de lo ia -litate faþã de ea ºi un nivel foarteri dicat de fluctuaþie a angajaþilor.

ªoferii strãini pleacã mult maiuºor decât cei români ºi mai alesrãspund mult mai puþin la politicilede management al resurseloruma ne. Cu alte cuvinte, “te lasãcând þi-e lumea mai dragã”!

Cu toate aceste inconveniente,angajarea de ºoferi din alte þãripoate fi o soluþie de moment. Petermen lung, mai ales pentru fir -me le de transport puternice, caredoresc sã-ºi menþinã statutul ºirenu mele ºi sã se dezvolte, solu -þiile ar fi recrutãrile permanentede personal, dar ºi iniþierea unorpolitici coerente de formare pro -fe sionalã a ºoferilor. Recrutãrilepermanente pot asigura necesarulde ºoferi la un nivel optim de cali -fi care ºi experienþã, dar nu esteuºor sã menþii permanent la poar -ta firmei un anunþ cu „Angajãmºoferi”.

Formareaşoferilor, altăproblemă

Sunt cazuri frecvente cândcan didaþii care se prezintã la an -ga jare nu au pregãtire ºi expe -rienþã. Transportatorii nu-ºi potpermite sã dea pe mâna unor ºo -feri slabi pregãtiþi profesional ºifãrã experienþã camioane care va -lo reazã sute de mii de euro. ªo -ferii competenþi ori sunt angajaþi,ori pleacã în strãinãtate. Atuncitre buie sã formãm tineri, sã-i spri -jinim sã-ºi dobândeascã ates ta -tele necesare, sã le creãm posi -bi litatea sã capete experienþã. ªicând toate acestea sunt înde pli -nite, ºoferul pleacã spre zãri maibune…

Varianta ideală

Mai mult interes din parteastatului pentru formarea ºi pãs -tra rea în þarã a personalului dintransporturi, în special pentru celdin siguranþa circulaþiei, ºi o legis -la þie care sã apere intereseletransportatorilor care au investitîn formarea ºoferilor ar îndreptalucrurile pe fãgaºul cel bun. Vor -bim de o legislaþie care, pe de oparte, sã protejeze transpor ta to -rul, dar sã fie adaptatã ºi nevoiloracestuia.

O legislaþie a transporturilorcorelatã cu cea a muncii, care sãpermitã firmelor de transport sãangajeze ºoferi care au statutul dePFA (persoanã fizicã autorizatã)- astfel s-ar putea stabili clauzecontractuale mai ferme privindstabilitatea la locul de muncã.

O legislaþie care sã permitãtransportatorilor sã poatã apelaºi la metoda modernã de a folosiexact numãrul de ºoferi de careau nevoie la un moment dat. Estevorba de metoda leasingului deper sonal. Acesta poate repre zen -ta soluþia idealã în situaþii de crizãsau de nevoie urgentã de ºoferi- de exemplu pentru derulareaunui contract de transport pe pe -rioadã determinatã.

Leasingul de personal este unaranjament contractual în care ofirmã (de resurse umane sau chiarde transport) este angajatorul ofi -cial al ºoferilor, dar ºoferii lu -creazã pentru firma de transportcare are calitatea de client.

Responsabilitãþile angajãriisunt de obicei împãrþite între firmaangajatoare ºi firma de transportîn calitate de client. În leasingulde personal, compania client pãs -t rea zã controlul asupra activitãþiides fãºurate de cãtre angajaþi(ºoferi).

Cheltuielile suplimentare dato -ra te comisioanelor percepute defirma angajatoare pot fi recu pe rateprin direcþionarea cheltuielilor care,în cazul leasingului de per sonal,intrã pe bugetul pentru ser vicii, careeste destul de avantajos atât dinpunct de vedere financiar, cât ºi dinpunctul de vedere al înre gistrãrilor,al raportãrilor. ªi în cazul în carelegislaþia ar fi adap tatã, chiarasociaþiile patro na le ale trans -portatorilor, federa þi ile aces to ra arputea avea servicii specia li zate caresã ofere bãnci de forþã de muncãsau leasing de personal. Dar, pânãatunci, trans por tatorii, în condiþiilede crizã, de motorinã scumpã, dedrumuri proaste, de taxe care nuoferã ni mic ºi doar cresc costurilede trans port, în con diþiile uneiconcu ren þe de mul te ori neloiale atrans por tatorilor externi, trebuie sãfacã faþã ºi crizei de ºoferi. Cumvor proceda, dacã vor angaja saunu ºoferi strãini, dacã vor gãsimetode sã-i pãstreze pe cei românirãmâne de vãzut. Noi am prezentatdoar câteva puncte de vedere.Decizia le aparþine.

Psiholog principal Cristian SANDU

Cabinet Individual de psihologie

[email protected]

Nu cred că există transportator care să fie pe deplinmulţumit de şoferii săi. Aşa cum, pe de altă parte, şişoferii sunt greu de satisfăcut. Aceste sentimenteproduc comportamente tipice ambilor protagonişti airelaţiei. Şi iată cum nu de puţine ori percepţia subiectivădevine mai importantă decât realitatea obiectivă.

Viaţa văzută prin parbriz

Criza de şoferi

TT ransportatorul este con -vins cã ºoferii dorescper manent sã-l înºele, cãau mereu pretenþii preamari. La rândul lor, ºoferii

cred ca transportatorul câºtigãprea mult de pe urma muncii lor,cã sunt plãtiþi prea puþin faþã deris curile ºi frustrãrile meseriei.Ade vãrul este undeva la mijloc.ªi asta pentru cã mulþi ºoferi, a -tunci când se intereseazã de unloc de muncã, înainte sã întrebede spre condiþii, salariu etc, întrea -bã pe ceilalþi ºoferi „cum se stãcu motorina, cu paleþii, cu mar -fa...”! La fel ºi unii transportatorimai uitã de cauciucuri, de timpiide odihnã, uitã sã plãteascã asigu -rã rile sociale... Dar una peste altarãmân parteneri ºi transportatorulreuºeºte sã se înþeleagã cu ºo -fe rul. Asta în condiþiile în care maiare cu cine sã se înþeleagã!

Meserie grea

În ultimul timp, este din ce în cemai dificil sã gãseºti ºoferi dis po -nibili. Firma de recrutare Man po -werGrup aratã într-un studiu cã unul

din trei angajatori la nivel globalconsiderã cã lipsa de can di daþidisponibili pe piaþã repre zin tãprincipala cauzã a deficitului depersonal. Conform studiului, prin -tre cauzele deficitului de per so nalla nivel global se numãrã ºi lip sa decompetenþã, lipsa de ex pe rienþã,lipsa abilitãþilor de co mu nicare ºipretenþiile salariale ridicate. Nu maieste o noutate pentru nimeni cã,în prezent, ne con fruntãm cu oacutã crizã a ºo fe rilor.

Este din ce în ce mai dificil sãan ga jezi ºoferi, mai ales ºofericompetenþi atât din punct de ve -dere profesional, dar ºi com por -ta mental.

Se ºtie foarte bine, ºi practicao demonstreazã mereu, cã unºofer bine pregãtit, cu experienþãpro fesionalã ºi cu un compor ta -ment adecvat ºi responsabil întrafic poate reduce costurile, pecând un ºofer incompetent, cu uncomportament agresiv, riscantpoa te produce pierderi foartemari. Criza economicã nu a ocolitnici firmele de transport. Deºi une -le ºi-au redus flotele, altele auintrat în insolvenþã sau au dat fa -

li ment, ºoferi se gãsesc tot maigreu. Transportatorii afirmã cã nupot face faþã concurenþei externe,cã, deºi costurile au crescut sub -stan þial, preþurile de transport aurã mas mici ºi nu-ºi pot permitesã plãteascã ºoferilor salarii com -pa rabile cu cele din UE. Este ade -vãrat, transportatori din Europavin ºi angajeazã ºoferi din Româ -nia, dar asta nu numai pentru cãle plãtesc salarii mai mici faþã decele solicitate de ºoferii occi den -tali, ci pentru cã nici la ei nu existãsuficientã forþã de muncã ra por -tatã la cerere.

În Vest, criza de ºoferi are maimulte cauze. Meseria de ºofereste o meserie grea, o meseriecare presupune responsabilitãþi,riscuri ºi frustrãri (nu este uºorpen tru un ºofer de TIR sã steade parte de familie). Iatã unul dinmo tivele pentru care mulþi oc c i -dentali nu mai vor sã se îndreptespre meseria de ºofer - la fel caºi spre alte meserii, considerateca fiind „de mâna a doua”. O altãproblemã este aceea a costurilor.

În ultimii ani, au fost puþini ceidispuºi sã plãteascã destul de

.................................................................................................................... februarie 201328

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

NN oul titlu de campion peechipe la Truck Racingîn 2012, obþinut în lunaoctombrie a anului tre -cut de echipa MKR

Tech nology-Renault Trucks, a con -vins Renault Trucks sã-ºi reînn o -iascã oferta. Seria Premium TruckRacing 2013 este disponibilã înconfiguraþia tractor 4x2 (sau 6x2pentru piaþa din Marea Britanie)echipat cu motor DXi 11 de 460CP ºi cutia de viteze robotizatãOptidriver+.

Aceastã nouã serie specialãga ranteazã conducerea unui ve -hi cul deosebit, oferind atât oatmo sferã de curse, cât ºi cali tã -þile rutiere ºi consumul scãzutcare au fãcut celebrã seria Pre -mium Route.

Exteriorul vehiculului reia as -pec tele competiþiei ºi arboreazãcu mândrie simbolul 01, al victo riei,care este ºi codul departa men tuluiAin, unde se aflã uzina Bourg-en-Bresse, locul de fabri ca þie a acestorvehicule. Vehiculul are jante dealuminiu, oglinzi re tro vizoare deculoarea caroseriei ºi o grilã deradiator neagrã cu margini roºii,pentru un plus de di namism. Îninterior, ºoferul se bu curã detapiþeria gri specificã, pur tând sigla„Renault Trucks Ra cing”, ºi de unvolan acoperit cu piele roºie.

Forţa motoruluiDxi 11

Sub capotã, Dxi 11 nu afiºeazãcei 1.160 CP ai versiunii de curse,dar cele douã motoare sunt înru -di te, aºa cum explica în 2010 Ma -xime Le Bech, designer de mo -toa re la Renault Trucks Racing:

„Peste 80% din motoarele decurse se bazeazã pe motoarelede producþie, în conformitate cureglementãrile FIA. Forþa mo to -ru lui Dxi 11 stã în faptul cã pro -pu ne un cuplu maxim la regimscã zut. Indiferent dacã este vorbade competiþii sau drumuri, obiec -t i vele noastre sunt aceleaºi: fia -bi litatea ºi performanþa!“

Premium Truck Racing 2013este disponibil în toate þãrile eu -ro pene. Cu aceastã nouã versiunea seriei speciale, Renault Trucksle permite clienþilor sã se bucurede prestigiul ºi mândria titlurilorºi victoriilor obþinute de fabricantîn competiþii ºi le pune la dis po -zi þie un instrument fiabil ºi ren -tabil.

Premium Truck Racing 2013:

Combustibil puţin,senzaţii tariDupă succesul comercial înregistrat de prima seriespecială, cea din 2011, Renault Trucks revine cu PremiumTruck Racing şi propune versiunea 2013. Vehiculul îşipăstrează cele mai bune calităţi: un design exterior şiinterior care aminteşte de victoriile obţinute de echipaMKR Technology-Renault Trucks în campionatul europeande curse de camioane, precum şi calităţile rutiere alePremium Route, care l-au făcut campionul consumuluiredus de combustibil.


GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

3130

AA rabesque are, la oraac tualã, peste 700 au -to vehicule pentrutrans port de marfã, lacare se adaugã 980

de autoturisme, cu care îºi des -fã ºoarã activitatea agenþii ºi per -so nalul TESA. Iar acest parc demaºini este repartizat la cele 18puncte de lucru din þarã.

Flota de autovehicule greleeste formatã din camioane EURO3 ºi EURO 4, cu ani de fabricaþieîncepând din 2004 ºi pânã în2008 (2006 ºi 2007 sunt celemai multe).

„Pe structuri sunt 144 de TIR-uri, 114 sunt camioane cu remorcãºi macara ºi restul sunt la 10 tone.Este vorba despre 230 de LF-uri.Diferenþa este reprezentatã demaºini pentru distribuþie uºoarã“,a precizat Emilian Stoica, directorde transport Arabesque.

Fiecare punct de lucru are unºef de coloanã, care are în sub -or dine autoturismele ºi cami oa -nele pentru transport marfã.

În ceea ce priveºte autotu ris -me le, fiecare dintre acestea estere partizat cãtre un salariat comer -cial. Autoturismele au un numãr

de km care li se repartizeazã zilnicpentru deplasãri în interiorul lo -ca litãþii, la care se adaugã depla -sã rile în afarã.

80% - transport în interes propriu

Succesul companiei Ara - besque este legat în mare mãsurãde deþinerea propriei flote, acestlu cru permiþând un rãspuns rapidºi precis la nevoile de transport.Totuºi, eficienþa rãmâne un factoresenþial. Astfel, aproximativ 80%din activitatea flotei de camioaneeste dedicatã propriilor nevoi, înrest fiind deserviþi alþi clienþi. Înanu mite situaþii, pentru a þine câtmai jos numãrul de km parcurºi pegol se apeleazã în mod consistentºi la alte firme de transport (30%din aprovizionarea punctelor delucru este realizatã cu alte com -pa nii de transport).

De asemenea, fiecare punctde lucru dispune de propria flotãde camioane, care asigurã trans -por tul în zonele apropiate. Legã -tu rile dintre punctele de lucru,precum ºi transportul internaþionalsunt deservite de cãtre o flotã

dedicatã în acest sens, ce numãrãaproximativ 100 de camioane.

„Nu o sã vedeþi la Arabesquecã un camion de la Oradea o sãvinã la Galaþi sã se aprovizionezecu ceva. Comenzile se centra li -zea zã la directorii de depar ta men -te, care transmit mai departe laLogistica Centralã, iar aceasta ho -tã rãºte modul de alocare a ca mi -oa nelor. Acesta este motivulpentru care s-a înfiinþat De par -tamentul Transporturi In ter na -þional (DTI), pentru a deservi toatepunctele de lucru“, a explicatEmilian Stoica.

În ceea ce priveºte transportulinternaþional, procentul dislocã ri -lor a ajuns la sub 10%, iar pe par -cursul intern dislocãrile pentru flotaDTI nu depãºesc 25%. În cazulpunctelor de lucru, fiind vor ba dedistribuþie localã, procentul estemai ridicat, ajungând la 30-35%.

Softurile utilizate de cãtreDepartamentul de Logisticã suntdezvoltate de propriul depar ta -ment IT, sistemul electronic per -miþând urmãrirea tuturor comen -zi lor, precum ºi stadiul acestora.

Pentru transportul interna þio -nal, Arabesque a luat decizia dea se concentra pe cele mai pro fi -ta bile relaþii, iar Turcia ocupã pri -mul loc la acest capitol.

Investiţii amânate

La ora actualã, camioaneleAra besque depãºesc 10.000 kmpar curºi lunar, inclusiv cele utili -zate la transport intern, iar costu -ri le se situeazã la 0,25 lei/km, în -treþinere ºi reparaþii, inclusivan ve lope. Introducând costurilele gate de salarizare ºi carburantse ajunge la 2,8-3 lei/km.

Situaþia dificilã din ultimii ani afãcut ca Arabesque sã treacã înparcul rece un mare numãr de ca -

mioane. Preþurile scãzute au fãcutca vânzarea lor sã nu reprezinte oalternativã acceptabilã, chiar da cãmulte dintre autovehicule fu seserãachiziþionate în 2007 ºi 2008 ºiaveau puþin peste 100.000 de km.

Astãzi însã, aceste camioanesunt reactivate ºi asigurã com pa -niei posibilitatea de a amânaeventuale noi investiþii în parculauto.

„Achiziþii de camioane vomface poate abia în a doua jumãtatea anului. Oricum, parcul nostrueste bine întreþinut. Avem ca mi -oa ne cu 700.000 km care nu parmai vechi de doi ani“, a precizatEmilian Stoica.

În ceea ce priveºte achi zi þio -narea de camioane noi, Ara bes -que ia în considerare cu prioritatedouã aspecte - consumul de car -burant ºi costurile de întreþinere.

Exodul înstrăinătate - oproblemăpermanentă

Atunci când vine vorba despreºo feri, principala problemã o re -pre zintã plecarea acestora lafirme din strãinãtate pentru un sa -lariu mai mare. Iar atunci când aipeste 650 de ºoferi care lucreazãpe camioane este firesc sã ai învedere inclusiv angajarea ºi pre -gã tirea ºoferilor fãrã experienþã.

„Toatã lumea fuge de oamenifãrã experienþã, dar ºi pe aceiatrebuie sã-i formãm profesional.Am luat mai mulþi ºi am încercatsã îi ajutãm, dar omul câteodatãnu ºtie cã l-ai ajutat ºi îi dai sutede mii de euro sã plece la drum.Sunt mulþi care au ºi greutãþi,bãncile i-au mai împins de la spate(achitarea creditelor). În plus, înpiaþã, când aude cineva de firmaArabesque, spune cã e ok dacã alucrat acolo. A devenit carte devizitã. Majoritatea pleacã în Italia.Unii au nimerit bine, alþii mai puþinbine - îi mai pãcãlesc pe acolo. Uniise întorc ºi povestesc“, a arã tatdirectorul de transport Arabesque.

Alături de şoferi

Experienþa personalã ºi apro -pierea de ºoferi sunt instru men -

te le cele mai utilizate de cãtrema nagerul de transport Ar a -besque.

„Cred cã am ajuns la un nivelîn care ar fi binevenitã montareaunor sisteme electronice de su -pra veghere pentru consumuri ºipoziþionarea maºinii. Dar sã fieconsumul real, pentru cã am ex -perimentat câteva sisteme careaveau erori semnificative“, aprecizat Emilian Stoica.

Astfel, existã o serie de mãsuriprin care este supravegheatã ac -tivitatea ºoferilor: orice alimentarese face la plin, în staþiile undeArabesque are carduri de ali men -tare pe fiecare camion în parte; lafiecare sfârºit de lunã, alimentarease face în faþa ºefului de coloanãºi a revizorului tehnic de la fiecarepunct de lucru. Astfel, fiecare ºefde coloanã þine sub control acti -vi tatea flotei, iar de la centru, poa -te fi vizualizatã ºi analizatã activi -ta tea fiecãrui camion - consumulrezultat, kilometrii parcurºi ºi chel -tuielile.

Totodatã, începând cu acestan, s-au introdus sancþiuni privinddaunele în reparaþii.

Pentru a reduce la minimamenzile, ºoferii sunt instruiþi pe -rio dic cu privire la schimbãrilelegislative.

„Avem în fiecare sãptãmânãpregãtitã câte o tematicã, inclusivla angajare, ºoferul este informatîn acest sens ºi ia notã desprecele mai însemnate contravenþii,iar dacã depãºeºte programul delu cru, conform AETR, rãspunde.Tre buie sã respecte legea ºi aicieste inclusã ºi încãrcãtura. Ori -cum, în flota Arabesque, nu se lu -creazã cu magneþi. Nu îºi permiteºoferul sã punã magnetul pentrucã nu i se deconteazã motorina“,a explicat Emilian Stoica.

Pentru a creºte ºi mai mult efi -cienþa, departamentul transporturidin cadrul Arabesque a gãsit so -luþia ca timpii pierduþi, respectivintervalele în care ºoferii nu suntimplicaþi în activitãþi de transport,sã fie remuneraþi.

„Astfel, am putea sã bãgãm înprizã Departamentul de Logisticã,sã fie cât mai eficient“, a com ple -tat directorul de transport Ara -bes que.

Bineînþeles, stoparea furturilorde motorinã reprezintã o prioritatepentru compania gãlãþeanã, la felca în cazul tuturor firmelor detrans port.

„Suntem conºtienþi cã în flotanoastrã mai existã câþiva ºofericare tot îºi mai completeazã drep -tu rile salariale. Dar în situaþia încare consumã mai mult decât arealocat, îl punem sã plãteascã. Noiam luat o marjã de siguranþã înceea ce priveºte furtul de com -bus tibil ºi am plafonat sãptãmânalalimentarea la pompã. Pe de altãparte, am avut un caz în care ºofe -rul, când a sesizat cã are consu -mul mare, a fost dirijat în servicepentru eliminarea oricãrei sus pi -ciuni. S-a constatat cã 4 injectoareerau defecte ºi atunci i-am mãritconsumul pânã la remediereadefecþiunii, iar cantitatea consu -ma tã suplimentar am considerat-ojustificatã. Nu trebuie sã sus -pectezi ºoferul tot timpul“, a spusEmilian Stoica.

A fi director de transport laArabesque presupune în primulrând o activitate de teren.

„Într-un anumit fel vezi lucru -rile din birou ºi altfel din teren.Dacã eºti în permanenþã în mij lo -cul ºoferilor, le asculþi nevoile, lerezolvi problemele - de serviciu,de ordin tehnic la camioane ºi al -te le chiar, ºi indiferent ce faci, cesancþiuni sau ce mãsuri mai dras -tice iei, au tendinþa de a-ºi îndrep -ta greºelile ºi nicidecum de a leperpetua. Eu vorbesc cu ºoferii caºi cum aº fi unul dintre ei ºi le su -pun atenþiei multe greºeli pe carele fac, dar ei nici nu ºtiu cã eule-am aflat. De exemplu, i-am spusunui ºofer cã furã motorinã, iar ela negat. În mai puþin de o sãp -tãmânã l-am prins. Am hotãrât sãnu-i desfac contractul de mun cã,i-am dat ºansa unui câºtig pe viitor,dar, în schimb, l-am sanc þio nat cu10% pe 3 luni, a plãtit ºi motorinasustrasã ºi l-am pus sã-ºi prelu -cre ze singur fapta în faþa colec -tivului. ªoferul, oricât de bine testrãduieºti sã-l remu ne rezi, tot în -cearcã sã-ºi di men sioneze venitu -rile. Dacã stai nu mai în birou, a -ceste aspecte sunt mai greu dedepistat ºi, implicit, de remediat“,a explicat Emilian Stoica.

Directorul de transport Ara -bes que considerã cã un sistemde bonusare a ºoferilor ar reducesemnificativ costurile totale ºi, înplus, ar asigura o îmbunãtãþire aaspectului camioanelor.


Emilian Popa, director detransport Arabesque:

În perioada dificilã din ultimii ani, i-am învãþatpe furnizorii strãini sã câºtige ºi ei mai puþin,

aºa cum câºtigã ºi firmele româneºti.“

„Reţeta Arabesque pentru şoferi:

Respect şisupraveghereCând ai de gestionat o flotă de peste 1.600 deautovehicule (de toate tipurile) este nevoie să dezvolţi oorganizare precisă, să menţii costurile sub un controlstrict, să ai sisteme care să îţi permită să ştii ce seîntâmplă cu fiecare maşină... Şi, bineînţeles, ai nevoie deşoferi. De foarte mulţi şoferi. G

HID

DE R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Anul2012 a

fost unul bun.Faþã de 2011,la noi creºtereaa fost de 30%.“

Puncte de lucru Arabesque: Bucureºti (3 puncte), Ploieºti,Constanþa, Bacãu, Iaºi, Piatra Neamþ, Braºov, Baia Mare, Cluj,Timiºoara, Oradea ºi Craiova.

„

februarie 2013 ....................................................................................................................februarie 2013 ........................................................................................................................................................................................................................................ februarie 201332

PP rogramul de cursuripro pus de Volvo Trucksoferã ºoferilor pro fe sio -niºti ºansa de a-ºi îm -bu nãtãþi abilitãþile ºi cu -

noºtinþele despre vehicul ºi de aparticipa la un curs modern, adap -tat cerinþelor actuale.

Cursurile de perfecþionare Vol -vo Trucks sunt coordonate de in -structori calificaþi, cu experienþãvastã privind autocamionul ºi do -meniul transporturilor, care potoferi ºoferilor o instruire de înaltãcalitate, cu accent pe reducereacon sumului ºi pe siguranþa con -du cerii, dar vizând ºi diminuareacos turilor de exploatare ºi pro -tec þia mediului înconjurãtor, prinscã derea emisiilor poluante. Întimpul cursurilor sunt analizate

performanþele ºoferilor ºi se re -comandã mãsuri de îmbunãtãþire.

Astfel, obiectivele generale aleprogramului Volvo Trucks DriverDevelopment constau în re du cereaconsumului de com bus tibil ºi acosturilor de exploa ta re, reducerearis curilor obiºnuite ºi creºterea si -gu ranþei personale, îmbunãtãþireame diului de lucru zilnic, reducereastre sului ºi a o bo selii fizice. De ase -me nea, pe lis ta de obiective se maiînscriu ºi îmbunãtãþirea abilitãþilorpro fe sio nale, dezvoltarea perso na -lã, cu noaºterea mai bunã a vehicu -lului, asigurarea îmbunãtãþitã a mãr -furilor transportate ºi o utiliza re maieficientã a com bus ti bi lu lui, precumºi respectarea ºi de pã ºirea stan -da r delor intern aþionale privind in -stru irea ºoferilor.

Gama de cursuri

În primul rând, Volvo Trucks punela dispoziþia clienþilor sãi un cursdespre produs, care este oferitgratuit la livrarea auto ca mi o nului.Pentru o acomodare rapi dã ºi facilãcu autocamionul, ºo fe rii beneficiazãde o primã in stru ire chiar la înmâ -na rea chei lor. Aceasta ajutã ladeprin derea unor rutine ºi la dobân -di rea unor cunoºtinþe specifice au - to ca mi oa ne lor Volvo, dar ºi la ob -þinerea unei eficienþe maxime încãde la început. De asemenea ma -nualul ºoferului este pus la dis po -ziþie online, pe site-ul volvotrucks.ro.

Alte trei cursuri dedicate vin sãcompleteze gama de servicii post- vânzare: Condus eficient, Con dusîn siguranþã, Lucru în con struc þii.

Acestea combinã teoria cuexer ciþiile practice ºi se bazeazãpe munca zilnicã a ºoferilor. Între -gul program de instruire ºi fiecarecurs individual pot fi personalizatepen tru a se potrivi necesitãþilorspe ci fice activitãþilor variate detrans port.

Cursul de conducere eficientãoferã o înþelegere aprofundatã afactorilor care influenþeazã efi -cien þa în raport cu consumul decom bustibil ºi siguranþa.

ªoferii vor studia, de ase me -nea, diversele caracteristici ºifunc þii ale autocamionului ºi mo -dul în care acestea pot contribuila un condus mai eficient.

Cursul de condus în siguranþãconstã într-o secþiune teoreticã,aceasta putând fi combinatã cuexerciþii practice privind tipul decondus cel mai comun pentrucom pania clientului, cum ar fi con -dusul în oraºe, transportul decursã lungã sau în ºantiere dificile.

Lucrul în construcþii reprezintão activitate specificã, ce necesitãcunoºtinþe specifice. Acest curseste dedicat în special provo cã -ri lor cu care un ºofer se poatecon frunta pe ºantier ºi în timpulde plasãrilor pe teren accidentat.

Numărul decursanţi este încreştere

În cadrul programului VolvoTrucks Driver Development, lacursurile gratuite de cunoaºterea produsului pe care Volvo Roma -nia le oferã încã din anul 2003au participat pânã în prezent apro -xi mativ 3.500 de ºoferi.

Dar odatã cu creºterea preþuluicombustibilului, companiile detransport au început sã acorde oimportanþã mai mare stilului decondus al acestora. În acest con -text, în cadrul celorlalte trei pro -gra me Volvo Trucks mai sus men -þio nate, peste 600 de ºoferi de lamai multe companii româneºti aubeneficiat de pregãtire specialãºi contribuie în prezent la îmbu -nã tãþirea eficienþei ºi protecþiame diului înconjurãtor.

Conþinutul acestor cursuri, apli -cat în mod corespunzãtor, poa tedetermina o reducere de 5 - 10%a consumului de combus ti bil. Eco -nomia este vizibilã încã de la primacursã, costul cursului amortizân -du-se chiar din prima lunã.

Beneficiile pe care acestecursuri le oferã ºoferilor depind înmare parte chiar de ei. Indiferentde vârstã ºi experienþã, aceºtiaîºi pot îmbunãtãþi stilul de condus

ºi pot creºte fiabilitatea ºi duratade exploatare a camionului pecare-l conduc.

Training, dar şimonitorizare

Cursurile încep cu o sesiuneprac ticã, în cadrul cãreia sunt eva -luate performanþele ºoferilor, ur -mea zã sesiunea teoreticã, con þi -nând prezentãri ºi recomandãripen tru îmbunãtãþirea stilului de con -dus, apoi o a doua sesiune prac ti -cã pentru însuºirea noilor deprinderi.

Analizarea rezultatelor se poa -te face cu ajutorul serviciului detelematicã Dynafleet online, carevã oferã la birou informaþii atât de -spre consumul de carburant, kilo -metrii parcurºi, poziþia ca mio nu luiori timpul efectiv de condus, cât ºidespre stilul de condus al ºo ferilor.

Anticiparea condiþiilor de trafic,urmãrirea corectã a dru mu lui pentrua putea lua decizii din timp, utiliza -r ea corectã ºi abilã a instrumentelorde bord ºi a echi pa mentelor vehi -cu lului reprezintã doar câtevaexem ple de deprin deri pe carecursu rile din progra mul VolvoTrucks Driver Develop ment încear -cã sã le inducã ºoferilor.

Mediul de lucru -esenţial

Dar nu trebuie sã uitãm cã VolvoTrucks vine în sprijinul ºofe ri lor nunumai cu programele sale de pre -gãtire, ci ºi cu un mediu de lu cruergonomic ºi plãcut, de na turã sãle uºureze activitatea zil ni cã ºi sãle reducã gradul de obo sealã.

ªi ce exemplu poate fi mai bundecât cabina noului FH, mai marecu un metru cub decât cea a gene -ra þiei anterioare? Un mediu delucru mai ergonomic, confort su -pe rior ºi spaþiul de depozitarecres cut cu încã 300 litri - acestea

sunt doar câteva dintre noile ca -racteristici puse la punct de cãtreVolvo Trucks pentru noua seriede camioane.

Scopul a fost acela de a creao cabinã care rãspunde nevoilorºo ferului atât în privinþa unui me -diu de lucru ergonomic, cât ºi întermeni de relaxare eficientã.

Scaunul ºoferului oferã suportlom bar ºi lateral îmbunãtãþit ºi sepoa te deplasa încã patru centi metriîna poi. Graþie noului sistem de re -gla re a volanului, acesta poa te fi în -clinat, cu încã 20 de grade, în com -paraþie cu versiunea ante rioa rã.

Pentru a se odihni bine, unºofer are nevoie ºi de un pat con -for tabil. Prin urmare, Volvo a mãritlã þimea patului la 815 mm ºi aintrodus saltele noi.

Multe dintre funcþiile noului au -to camion pot fi acþionate de la bu -toa nele de pe volan - inclusiv te le -fo nul ºi sistemul de navigaþie.Butoanele de pe panoul de bord aufost poziþionate în ordinea pri oritãþii,dar pot fi relocate cu uºu rinþã decãtre ºofer sau de cãtre transpor -tator. Geamurile sunt mai mari decâtcele ale versiunii anterioare VolvoFH ºi sunt concepute pentru a îmbu -nãtãþi vizibilitatea în spaþii înguste.Panoul de bord are o formã linã ºieste fãcut dintr-o bucatã, dintr-oparte în alta a ca binei. Oglinzile retro -vizoare re prezintã un alt detaliu careîmbu nã tãþeºte vizibilitatea.

În plus, conform reprezen tan -þi lor Volvo Trucks, transportatoriicare deþin autocamioane popularereu ºesc mai uºor sã atragã ceimai buni ºoferi. Iar acestea suntnumai câteva dintre surprizele pecare Volvo le pregãteºte ºoferilorºi trans portatorilor cu noua serieVolvo FH, care va fi disponibilãpe piaþa europeanã în primãvaraanului 2013.

Raluca MIHĂ[email protected]

Volvo Trucks nu mai are nevoie de nici o introducere, fiinddeja de mulţi ani un partener de nădejde altransportatorilor, nu numai prin vehiculele pe care leproduce, ci şi prin gama amplă de servicii pe care o oferăclienţilor săi, de la operaţiuni de reparaţii şi întreţinere,prin intermediul unei reţele extinse atât la nivel naţional,cât şi internaţional, până la finanţare, Dynafleet, piese deschimb, asistenţă FMS şi managementul combustibilului. Înacest număr, Volvo Trucks vă propune soluţiile sale pentrutrainingul şoferilor, fiind cunoscut faptul că investiţia înfactorul uman este unul dintre cele mai importanteelemente ale eficientizării activităţii oricărui cărăuş.

Pregătire profesională cu Volvo Trucks

33

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR


În cazul unor activitãþi de trans -port pe ºantiere, un exemplu esteurmãtorul: pe un autoºasiu se potmonta (interschimbabil) ur mãtoa -re le caroserii ºi/sau echi pamente:

1. betonierã2. benã basculantã pe spate

sau pe 3 pãrþi 3. cârlig de manipulare con -

tainere (hook-lift)4. suprastructurã deschisã sau

acoperitã pentru transport ma te -riale de construcþii

5. ºa pentru semiremorcã pen -tru transport balast sau nisip

6. suprastructurã sau semire -morcã pentru transport filler.

Ce folosim însã dacã vrem sãtransportãm ºi marfã nepa le ti za -tã? Deja trebuie sã trecem la unalt fel de vehicul, aºa numitulWalking Floor. Are între 90 - 100mc, se încarcã ºi se descarcã au -to mat, nu basculeazã, este foarterobust, dar... preþul nu mai estemic. Dacã punem ºi uºi laterale,putem transporta marfã pale ti za -tã, marfã nepaletizatã, cereale,resturi metalice, rumeguº etc.

În loc sã transportãm marfãnepaletizatã sau vrac, poate vremsã transportãm ºi mãrfuri la tem -peraturã controlatã, dar sã putemîncãrca ºi marfã pe lateral.... Ve -hi culele frigorifice, în acest caz,

nu pot fi folosite. Putem atuncisã folosim un vehicul cu prelatãspe cialã (termoizolatã) ºi agregatfri gorific. Nu putem transportamarfã congelatã, dar marfa refri -ge ratã poate fi transportatã încondiþii de absolutã siguranþã.

Dar vrem sã transportãm ºimateriale de construcþii. În acestcaz, ne trebuie o podea care sãre ziste la solicitãri (greutãþi) punc -tua le ridicate ºi la trecerea unuisti vuitor de 7,5 t (podea ran for -satã ºi/sau cu strat de uzurã peinterior).

Sau putem transporta marfãde volum ºi atunci avem nevoiede un sistem de încãrcare pe douãnivele (Double Deck).

Un aspect important de luatîn considerare este greutatea pro -prie a vehiculelor, ceea ce înseam -nã profit mai mare pentru trans -por tatori, dar ºi avantaje pentrumediu prin reducerea consumuluiºi a emisiilor de CO2.

Începând din anul 2013, estedisponibilã semiremorca ULTRA-LIGHT (semiremorcã platformã cuprelatã culisantã), care are o gre -u tate proprie de 4.800 kg. Acestfapt permite o sarcinã utilã cucirca 1.400 kg mai mare decât în -tr-o semiremorcã standard. Semi -re morca este prevãzutã ºi cu un

profil special de ramã exterioarã,care permite amplasarea a 23 deperechi de dispozitive de anco -ra re, ce contribuie la o asigurareoptimã a încãrcãturii.

Exploatarea

În timpul exploatãrii trebuie e -fec tuate lucrãri de între þi ne -re/men tenanþã. În acest caz, esteimportantã garanþia acordatã deproducãtorul vehiculului. Garanþiastandard acordatã de Schwarz -müller este de 24 de luni ºi poatefi extinsã pânã la 5 ani, costul su -plimentar fiind nesemnificativ faþãde avantajele obþinute. Singuraobligaþie a beneficiarilor acestorve hicule cu garanþie extinsã estede a efectua la termen reviziile ºiîntreþinerile prevãzute.

Reþeaua naþionalã de service-uri, existenþa unui atelier mobildisponibil 24/24 h, precum ºi re -þeaua internaþionalã constituie unavantaj atunci când decideþi cum -pã rarea de la un anumit produ cã -tor. Disponibilitatea pieselor deschimb trebuie, de asemenea,luatã în considerare.

Toate aceste elemente în -seam nã ca eventualele imobilizãriale vehiculelor sã fie cât mai re -duse ca timp ºi bani.

Schwarzmüllerrecomandăvehiculele noiReducerea costurilor şi implicit eficientizareatransporturilor este o preocupare continuă, de laachiziţia vehiculelor şi până la (eventuala) vânzare a lor.

34

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR RReducerea costurilor pe

ter men mediu ºi lung ºiefi cientizarea trans por -tu rilor începe în faza deachiziþie a vehiculului ºi

im plicã douã categorii de pro ble -me la care trebuie dat un rãspuns:transporturi generale sau trans -porturi (relative) specializate; ve -hi cul nou sau second hand.

Dacã ne gândim la o reducerea costurilor pe termen mediu ºilung, achiziþia unui vehicul secondhand nu este varianta optimã. Mo -tivul principal îl reprezintã risculunor costuri mari de reparaþie. Înge neral, vehiculele produse cu 4-5 ani în urmã nu mai fac faþã ce -rin þelor clienþilor mari, adicã ace -lora în care poþi sã ai încrederecã îþi plãtesc la timp ºi de la careprimeºti constant co men zi detransport.

Elementul care de regulã seia în calcul la achiziþie este preþulve hiculului. Preþul mai mic de

achi ziþie nu înseamnã neapãrat ºire ducerea costurilor; un preþ uºormai mare înseamnã (cel puþin înca zul Schwarzmüller) un vehiculde o calitate mai bunã ºi o fia bi -li tate ridicatã, ceea ce pe termenme diu ºi lung înseamnã o eco no -mie ºi posibilitatea de a creºtesemnificativ durata de exploatarea vehiculului, fãrã imobilizãri frec -ven te în service.

Preþul de revânzare are o in -fluen þã extrem de mare în cos tu -rile vehiculului. Preþul iniþial decum pãrare - preþul de revânzare= valoarea ce trebuie finanþatã.Ca urmare, trebuie sã vã informaþicare este acest preþ de revânzareîn cazul diverselor mãrci devehicule.

Construcţiavehiculului

La transporturi generale, tre -buie anticipate cazurile mai de -

fa vorabile ºi trebuie stabilitã con -fi guraþia adecvatã a vehiculului:la mãrfuri grele pe suprafaþã micãtrebuie o podea rezistentã, la mãr -furi abrazive trebuie o podea cuduritate mai mare, la mãrfuri in -sta bile trebuie dispozitive de an -co rare suplimentare/specializateetc.

Dacã estimarea de viitoaretrans porturi indicã o frecvenþãsem nificativã a unor anumite ca -tegorii de mãrfuri, atunci soluþiaadec vatã este un vehicul specia -li zat ºi care asigurã o optimizarea transporturilor respective, cudu rate mai mici de încãrcare/des -cãr care, cu asigurarea integritãþiimãrfii ºi vehiculului pe timpultransportului.

În cazul în care activitatea detransport este foarte diversificatã,nu trebuie neglijat în decizia pecare o luaþi ºi faptul cã existã po -si bilitatea de a achiziþiona ve hi -cule versatile.


ȘTIR

I

37

ŞTEFAN GAIBU, NOULŞEF AL DIRECŢIEILOGISTICE DACIA

Direcþia Logisticã Centralã Daciaare un nou director: ªtefanGaibu. Absolvent a douãprograme de MBA ºi cu oexperienþã vastã în transport ºilogisticã, el îl înlocuieºte pe JeanDetrun, care a deþinut aceastãfuncþie din 2005 pânã în prezentºi urmeazã sã iasã la pensie. În vârstã de 36 de ani, ªtefanGaibu este cel mai tânãrmanager dintre cei care conduc

activitãþile de producþie derulatepe platforma industrialã de laMioveni. S-a alãturat Dacia înanul 2001 ºi a acumulat oexperienþã bogatã în domeniilede transport piese ºi vehicule,logisticã ºi gestiune. Direcþia Logisticã Centralã Daciaasigurã atât expediþiacomponentelor vehiculelor dingama Dacia, Renault ºi Nissan,cãtre uzine ale Alianþei RenaultNissan în lume, cât ºi pe cea avehiculelor finite pe teritoriulRomâniei ºi la export, cãtrereþeaua comercialã.

PORSCHE FINANCEGROUP A OBŢINUT ISO9001:2008

În ultimul trimestru al anului2012, Porsche Leasing ºiPorsche Mobility au fost evaluateîn vederea certificãrii Sistemuluide Management al Calitãþii înconformitate cu standardul dereferinþã ISO 9001:2008. În urmaauditãrii, ambele companii auobþinut Certificatul ISO9001:2008, recunoscut atât înRomânia, cât ºi la nivelinternaþional.„Pe lângã confirmarea faptuluicã ne respectãmangajamentele faþã de clienþiinoºtri, în conformitate custandardele internaþionale decalitate, aceastã certificareoferã Porsche Finance Groupun avantaj competitiv pe piaþãºi vine ca o recunoaºtere aatenþiei pe care o acordãmconstant calitãþii serviciilor pecare le oferim”, a declaratChristoph Binder, CEO alcompaniei. „De asemenea,este un semnal extrem deimportant pentru echipaPorsche Finance Group, carede ani de zile a setatstandardul de calitate înfinanþarea auto din România”, aadãugat Christoph Binder.Printre criteriile de calitateîndeplinite de Porsche FinanceGroup, pe baza cãrora s-a obþinutcertificarea ISO 9001:2008, s-aunumãrat: abilitatea de a ofericonstant clienþilor produse ºiservicii la nivelul standard decalitate, optimizarea proceselorinterne, dar ºi îmbunãtãþireacontinuã a produselor ºiserviciilor.

DELONGHI A PORNITPRODUCŢIA LA JUCU

Firma italianã DeLonghi a începutproducþia de electrocasnice lajumãtatea lunii februarie, înfabrica din Parcul IndustrialTetarom III din Jucu, dupã ceprima linie de producþie ademarat probele tehnice. Într-oprimã etapã, subansamblele seaduc din Italia, aici se monteazã,iar produsul finit merge la export,tot în Italia. Compania italianã va construi încurând aici ºi o halã de producþie,ce va deveni operaþionalã în adoua etapã a investiþiei.Pe de altã parte, recent s-a emis

certificatul de urbanism pentruconstruirea unei hale deproducþie, halã în care firmaitalianã va producesubansamblele necesareproducþiei de electrocasnice,astfel cã în a doua etapã ainvestiþiei componentelenecesare nu vor mai fi importate. Investiþia DeLonghi de la Jucu secifreazã la 30 de milioane deeuro, aici urmând sã fie angajateîntre 600 ºi 1.000 de persoane.DeLonghi a cumpãrat în 2012fabrica din Jucu de laproducãtorul de telefoane mobileNokia.

GEFCO ÎN AFRICA DE SUD

Grupul GEFCO, lider european înlogistica auto ºi lider mondial înlogistica industrialã, a inauguratîn 2012 filiala sa din Africa deSud. Prezent la nivel operaþionaldin 2009 în Johannesburg,printr-un birou de reprezentare,grupul GEFCO a început în 2012propria activitatea logisticã înaceastã regiune.Filiala sud-africanã esteresponsabilã în principal degestionarea fluxurilor maritime ºiaeriene de import ºi export

pentru clienþii din domeniulindustrial. Operaþiunile includservicii precum transport door-to-door, îndeplinirea tuturorformalitãþilor vamale necesare,gestionarea activitãþii dedepozitare, controlul calitãþii ºidistribuþie.Noua filialã este condusã deFrançois Van Wyck ºi are sediul înJohannesburg, capitalaeconomicã a Republicii Africa deSud. În prezent, filiala are unnumãr 16 angajaþi ºi estimeazãpentru 2013 o extindere a forþeide muncã la 30 de persoane.GEFCO Africa de Sud are 3agenþii în Johannesburg, CapeTown ºi Durban.

DEFICIT COMERCIAL DE9,56 MILIARDE EUROANUL TRECUT

Deficitul comercial a crescut anultrecut cu 1,73 miliarde lei, la42,67 miliarde lei, exporturileurcând cu 4,6% ºi importurile cu4,5%, dar exprimat în monedaeuropeanã indicatorul a scãzutcu 109,4 milioane euro, la 9,56miliarde euro, potrivit InstitutuluiNaþional de Statisticã (INS).Exporturile FOB au însumat200,674 miliarde lei (45,043

miliarde euro), iar importurile CIFau fost de 243,352 miliarde lei(54,607 miliarde euro).„Comparativ cu anul 2011,exporturile au crescut cu 4,6% lavalori exprimate în lei (au scãzutcu 0,5% la valori exprimate îneuro), iar importurile au crescutcu 4,5% la valori exprimate în lei(au scãzut cu 0,6% la valoriexprimate în euro)”, se aratã încomunicatul INS.Valoarea schimburilorintracomunitare de bunuri a fostde 140,822 miliarde lei (31,59miliarde euro) la expedieri ºi de178,813 miliarde lei (40,09miliarde euro) la introduceri,reprezentând 70,2% din totalexporturi ºi 73,5% din totalimporturi. Ponderi importante înstructura exporturilor ºiimporturilor sunt deþinute degrupele de produse maºini ºiechipamente de transport(40,4% la export ºi 33,7% laimport) ºi alte produsemanufacturate (34,1% la exportºi 29,3% la import). În 2011exporturile au totalizat 45,01miliarde euro, în creºtere cu20,5%, iar importurile au urcat cu16,7% ºi au ajuns la 54,73miliarde euro, rezultând astfel undeficit de 9,72 miliarde euro,similar celui din 2010.

Membrii ARILOG au ales unConsiliu Director nou cuocazia Adunării Generale din14 februarie, găzduită deToyota Material HandlingRomania. Noul ConsiliuDirector ARILOG este formatdin Adriana Pălăşan -Managing Partner SupplyChain Management Center,Doru Achihăi - FinancialManager Europharm Holding,Dragoş Geleţu - ManagingDirector KLG EuropeLogistics, Ion Lixandru -Administrator CamionLogistic, Jeroen Fabry -Business Unit ManagerRomania & Bulgaria Groep H.Essers, Laura Simion -Regional Supply ChainManager LC Waikiki şi RomeoDumitru - Logistics ManagerFarmexim. Potrivit informăriitransmise de ARILOG, laşedinţa Adunării Generale auparticipat 42 de membri,persoane fizice şi juridice, iarcu împuternicirile membrilorcare nu au putut fi prezenţis-au întrunit 57 de voturi

valide, realizându-se cvorumulnecesar adoptării deciziilor depe ordinea de zi. Demenţionat că în cadrul şedinţeiau fost prezentate rapoartelefinanciare şi de activitate aleasociaţiei din ultimul mandat(2011/2012), evoluţianumărului de membri, dar şiproblemele cu care asociaţias-a confruntat în aceastăperioadă. „Evenimenteleorganizate de ARILOG auînregistrat o creştere atât dinpunct de vedere al număruluide participanţi, cât şi din cel alcalităţii prezentărilor, alstudiilor de caz susţinute,numărului de vorbitori şiexpozanţi“, se arată îninformarea ARILOG.

ARILOG ARE BOARD NOU


LO

GIS

TIC

Ă

pregãtitã din sectorul industrial,care poate determina decizia pro -du cãtorilor internaþionali de a in -vesti în România, precum ºi con -cep tul e-shop care poate schimbaradical profilul logistic actual. CEVALogistic are o culturã orientatã spreclient, bazatã pe prin ci pi ile LEAN.Adaptarea opera þiu ni lor, a infra -struc turii ºi a ca pa citãþilor la ne -vo ile ºi cerinþele cli enþilor noºtriface ca partenerii noºtri sã bene -fi cieze imediat de so luþii ºi serviciide calitate per so nalizate la costurieficiente. Anul 2013 va fi un an decreºtere în care ne vom întãri pozi -þia pe sec torul de freight mana ge -ment (trans port aerian, maritim ºirutier) cât ºi activitãþile de mana -gement al stocurilor în regim demulti user.“

Cãtãlin Olteanu Heel, GeneralManager FM Romania

„Logistica îşi vacreşte cifra deafaceri“

„Vor apãrea inovaþii, modelede supply chain noi, care vor in -fluenþa modelele clasice, dar, peransamblu, volumul de lucru vacreºte în 2013. Nu ºtiu dacã lepot numi neapãrat ameninþãri, darpot spune cã practic apar pro ble -me noi în fiecare zi ºi trebuie sãgãsim soluþii pentru rezolvarealor. Atunci când nu suntem în staresã gãsim soluþii, vorbim despreameninþãri. Probabil creºtereacon curenþei este o ameninþarepen tru noi ca firmã, dar e beneficãpen tru economie în general... deciame ninþarea unuia, bucuria al -tuia...

La capitolul oportunitãþi aºtrece faptul cã putem oferi soluþiila probleme mai repede decâtceilalþi. Vãd cã nevoia de logisticãse schimbã, ºi aici vine partea deoportunitate - sã ne adaptãm rãs -pun sul la cererile din piaþã, aºacum sunt ele formulate acum.

În ceea ce priveºte investiþiile,deja am crescut spaþiul de depo -zi tare ºi încercãm sã facem pauzãanul acesta. Vom investi însã înflota de trailere.

Anul 2012 a fost unul bun pen -tru noi ºi cred cã 2013 va fi ex trem

de provocator. Unul dintre clienþiinoºtri a anunþat cã ne va pãrãsi -ºi va trebui sã ne facem foarte atenttemele, pentru a evita astfel desituaþii neplãcute. Sunt însã convinsde douã lucruri: celor care au decissã ne pãrãseascã o sã le fie dor denoi, iar noi vom avea ºansa sãdemonstrãm ºi altor clienþi noi câtde bine ne facem treaba.“

Viorel Leca, Director GeneralGebrüder Weiss Romania„Cerinţeleclienţilor suntprogresiv maicomplexe“

„În 2013 piaþa de logisticã îºiva continua trendul ascendent deso luþii «best in class», pentru arãs punde cerinþelor progresiv maicomplexe ale clienþilor. Manageriide logisticã vor continua lupta cupro vocãrile logistice ºi de opti mi -zare a costurilor operaþionale însen sul controlului ºi alocãrii maiefi ciente a resurselor. Dacã ocom panie de producþie nu maipoate reduce numãrul de munci -tori fãrã a pune în pericol acti vi -ta tea, poate aduce un plus de efi -cien þã prin externalizareaser viciilor logistice ºi trans for ma -rea depozitului în unitate de pro -ducþie. Atât costurile cât ºi ino -varea vor fi factori importanþi înproiectarea lanþului logistic ºi deatribuire a contractelor de achiziþii.

Întrucât rata de combustibilreprezintã un indicator din ce înce mai dificil de prognozat pentruexpeditori, trebuie sã se acordeo atenþie sporitã problemelor glo -bale, care indirect ne afecteazãac tivitatea. Pe de altã parte, insta -bi litatea politicã, precum ºi infra -struc tura precarã sunt alteobstacole în continuarea unui par -curs vizibil crescãtor în România.

Odatã cu implementarea unuiproiect important pentru un clientce activeazã în industria extrac -tivã, la sfârºitul anului precedent,Gebrüder Weiss Romania a in ves -tit în echipamente de manipularea mãrfurilor (au fost achiziþionatepeste 35 de stivuitoare dedicateacestui proiect). Totodatã, avem

ca obiectiv optimizarea reþelei detransport ºi a serviciilor logistice,continuând investiþiile în echipede specialiºti ºi în sisteme infor -ma tice moderne, care oferã unpo tenþial uriaº pentru optimizareacheltuielilor de operare, precumși a surselor de eroare.

Datã fiind presiunea concu -ren þialã semnificativã, în acest anobiectivul nostru este de a nemen þi ne poziþia în topul furnizo -ri lor de soluþii logistice ºi trans -port ºi de a oferi satisfacþie cli -en þilor noºtri. În plus, avem înve dere di ver sificarea portofoliuluide clienþi prin exploatarea ºi abor -da rea de noi niºe de piaþã.“

Tolga Oran, Sales & MarketingCountry Manager GEFCO

Romania„Se va conturamai mult tendinţade reorientare aexporturilor însprezone cu potenţial“

„Perspectivele economicepen tru 2013 sunt pozitive, comer -þul rãmânând un motor pentrucreº terea economicã prognozatã.Ast fel, ne aºteptãm ca ºi piaþa deser vicii logistice sã creascã, ba -zân du-ne ºi pe faptul cã trendulde externalizare a serviciilor dincategoria Supply Chain Mana ge -ment se va menþine ºi intensificaîn 2013. Managerii de companiiau înþeles cã acest proces de ex -ter nalizare asigurã o eficienþãcres cutã de-a lungul lanþului deapro vizionare, iar concentrareape core business poate însemnaun avantaj competitiv important.

La nivel global, în 2012 amvãzut activitatea din Europa deVest scãzând mult, în aproape toa -te sectoarele ºi, implicit, o uºoarãreorientare a exporturilor însprezone cu potenþial, cum ar fi Rusiasau Orientul Mijlociu. În 2013, a -ceastã tendinþã se va contura ºimai mult, pentru cã din acestezone sunt speranþe de creºtere.Cel mai bine vom vedea aceastãten dinþã în proiectele de infra -struc turã care sã faciliteze accesulcãtre aceste zone. Declinul acti -

Cum se vede 2013?

Sorin ªelaru, Logistics Director Aquila„Va fi un an alcontinuăriireduceriicosturilor“

„Cred cã 2013 va fi un an maigreu decât 2012. Va fi anul fãrãcreº teri salariale (mai puþin sala -riul minim), al sinergiilor, al con -ti nuãrii reducerii costurilor. În opi -nia mea, se va accentua presiuneape costuri din cauza condiþiilorac tuale de piaþã ºi a intrãrii altorjucãtori din afarã. Oportunitãþi vor

apãrea doar din remodelareastruc turilor de business ale unorcom panii. Pentru 2013 avem dejainvestiþii planificate atât pentruflotã cât ºi în spaþiile de depo zi -tare. Consider acest an ca fiindpen tru Aquila un an de conso li -dãri, cu rezultate pozitive.“

Cristian Ofiþeru, CountryManager CEVA Logistics„Inovaţia va facediferenţa însectorul logistic“

„2013 va fi un an în care ino -vaþia în sectorul logistic va face di -

ferenþa. Companiile care vor im -ple menta ºi utiliza concepte ca«Turn de control», «ManagementulDinamic al Riscului» pe parcursullan þului de aprovizionare ºi dis tri -bu þie, «Vendor Management Inven -tory» ºi vor folosi mijloace in for -matice integrate de mana ge mental întregului lanþ logistic vor fi celecare vor face pasul înainte. Ame -nin þãrile care se vor mani festa suntpuþine, dar importante ºi cu efectimediat: instabilitatea politicã ºieconomicã, lipsa unor pro grameclare de dezvoltare a infrastructurii,volumul scãzut al investiþiilor lanivelul întregii eco nomii, lipsa per -so nalului calificat în sectorul logis -tic, corupþia, de pen denþa de export.Pe de altã par te, oportunitãþile vorfi gene ra te de apetitul crescut alcom pa niilor pentru externalizareaope ra þiunilor logistice ca urmarea obiectivelor de creºtere a perfor -man þei operaþionale ºi eficienþeifi nanciare. De asemenea, opor tu -ni tãþi sunt forþa de muncã bine

Revista Ziua Cargo a realizat un scurt sondaj în rândul unorvoci avizate din piaţa de logistică şi a furnizorilor de spaţiiindustriale sau de echipamente. Am încercat să identificămameninţările şi oportunităţile acestui an şi să aflăm maimulte privind planurile companiilor care activează pe acestsegment.

39

LO

GIS

TIC

Ă

februarie 2013 .................................................................................................................... 41

vi tãþii în multe sectoare în Europade Vest va rãmâne ºi în 2013 oproblemã, inclusiv pentru sectorulde transport ºi logisticã.

Deºi România are o pozi þio -nare geograficã privilegiatã, maiales luând în calcul tendinþa debusiness cãtre Est, infrastructurarutierã rãmâne un obstacol în pro -cesul de dezvoltare. Mai mult, ve -dem cum volumele din portulCon stanþa scad pe zi ce trece,timp în care investiþii majore suntplanificate în alte porturi, cum arfi portul Rijeka din Croaþia, careeste în plin proces de dezvoltarepen tru a deveni un hub care sãser veascã pieþele Europei Cen -trale.

O altã posibilã ameninþarepen tru anul viitor o reprezintãcriza din Europa de Vest, undeacti vitatea este în scãdere con ti -nuã, inclusiv exporturile producã -to rilor din România. Nu în ultimulrând, este important sã existe osta bilitate la nivel politic ºi legis -la tiv, pentru a putea susþine dez -vol tarea mediului de afaceri ºi in -vestiþiile în infrastructurã.

Pe de altã parte, o oportu ni -tate vine tot dinspre scãdereaactivitãþii în Europa de Vest, prinfaptul cã producãtorii pot sã sereorienteze spre þãri cu potenþialfoarte mare de dezvoltare. În plus,retailul este în plinã dezvoltare în

România. De asemenea, o creº -te re importantã este prognozatãîn 2013 ºi pentru industria pie -se lor auto.

GEFCO este o companie non-asset - nu investim în flotã sauspaþii de depozitare, pentru a pãs -tra un grad mare de flexibilitate.În schimb, investim ºi vom conti -nua sã investim pe partea deresur se umane ºi sisteme tehno -lo gice. La nivel de reprezentaregeograficã, pânã acum am reuºitsã deservim foarte bine clienþiinoºtri prin agenþiile existente înþarã. În funcþie de evoluþia busi -ness-ului ºi de nevoile clienþilornoºtri, este posibil ca în viitor sãmai înfiinþãm agenþii în alte zonedin þarã, în care nu suntem pre -zenþi fizic.

Ne aºteptãm la creºtere ºi în2013 la nivelul companiei, ba zân -du-ne ºi pe dezvoltarea activitãþiicu Estul - Rusia, Kazahstan ºi alteþãri din CSI, Orientul Mijlociu, câtºi cu Africa de Sud ºi AmericaCentralã ºi de Est. Vom continua,ca ºi în 2012, sã extindem ariade clienþi; deja, dupã numai o lunã,am reuºit sã începem colaborareacu câþiva clienþi noi. De asemenea,am optimizat activitatea de mesa -ge rie prin crearea unor rute câtmai eficiente la nivelul Europei,din punct de vedere al timpilor detranzit ºi al costurilor.“

Mihai Iancu, Director GeneralGTI Logistic

„Cred că 2013 va fiun an destul deasemănător cu2012“

„Va fi un an bun în ansamblu,fãrã vârfuri de activitate, ceea cenu este decât de bun augur. În aniianteriori aºteptam anumite vârfuriºi fãceam eforturi deo se bi te pentrua putea sã operãm cu volumeconsiderabil mai mari de cât înperioadele anterioare, care costautimp, energie, bani ºi de multe oriajungeai la concluzia cã nu meritã.

Principalele ameninþãri pe carele identific sunt instabilitatea deorice gen, frãmântãrile sociale,continuarea creºterii preþului com -bustibililor, energiei etc. În ceea cepriveºte oportunitãþile, pot spu necã noi activãm pe un segment deniºã ºi cred cã în continuare ur -mã torii ani ne vor crea creºtericon siderabile pe fondul general

.................................................................................................................... februarie 201340

de scãdere a volumelor trans por -tate. Anul acesta vom continuaprocesul de investiþii. Vom investiîn deschiderea a douã hub-uri noiºi automat ºi în flotã. Spre deo se -bire de alþii, noi punem accent înprimul rând pe flota proprie ºiapelãm la subcontractori numai încazul în care volumele ne depã -ºesc capacitãþile de transport. Amîncredere cã 2013 va fi pentru noimãcar la fel de bun ca 2012. Prog -noza optimistã este de un plus de30% faþã de 2012, iar pen tru minepersonal reprezintã o provocare.“

Dragoº Geleþu, ManagingDirector KLG Europe

„Văd o deschideremai mare îndirecţiaexternalizării“

„În 2011 eram foarte optimistvizavi de 2012. Spuneam cã va fi

un an «vesel». Toþi mã întrebau:de ce sã fie «vesel»? Explicaþiaera simplã. Bãbeºte vorbind,aveam olimpiadã, campionat eu -ro pean, alegeri în SUA, în Europaºi în România. Trebuia sã fie unan cât de cât mai «vesel» ºi nuunul static precum 2010 sau2011. 2012 a început dezastruosºi, chiar dacã apoi a început sãfie mai bine, anul nu a fost con -form aºteptãrilor noastre foarteoptimiste. Deºi, pentru KLG, 2012nu a fost un an slab, din punctulde vedere al pieþei nu a confirmataºteptãrile foarte optimiste de laînceputul lui. KLG se aflã pe untrend crescãtor, iar din 2013 în -ce pem construcþia a 10.000 mpsu plimentari de depozit, pentrucare am finalizat deja planurile.Dacã iau în calcul semnalele pri -mite de la clienþi, 2013 nu va fiun an foarte bun. Dar, pentru KLG,mã bazez pe un an mai bun decât2012, þinând cont de trendul deexternalizare pe care l-am vãzutla companii care, pânã acum, ºi-aufãcut in-house serviciile logistice.Mai mulþi dintre prietenii meivechi, care au investit în trecut înde pozite ºi flotã proprie, îºi do -resc acum sã scape de ele ºi decosturile fixe pe care le presupun.Chiar dacã la nivel de manage -

ment pur românesc tendinþa a fostde a þine totul în mânã, acum vãdo deschidere mai mare în direcþiaexternalizãrii, dupã modelul multi -na þionalelor. Cred cã, în ciuda pre -viziunilor pesimiste ale clienþilor,2013 va fi un an de creºtere pen -tru industria de logisticã ºi trans -port, pe toate segmentele sale.”

Pierpaolo Sironi, DirectorGeneral Kuehne + Nagel

Romania„Ne aşteptăm lacreşteri moderateîn transport“

„În 2013 ne aºteptãm la creº -teri moderate pentru transpor tu -rile legate de producþia industrialãexport ºi import. Segmentul delogisticã va fi stabil, dar fãrãcreºteri majore. Principalele ame -nin þãri ale acestui an sunt repre -zenta te de plãþile întârziate ºi in -

LO

GIS

TIC

Ă

Made in simplicityTransport � Distribuție � Depozitare

Servicii cuvaloare adăugată

Adresa: Şoseaua Berceni, nr. 110Telefon/Fax: +4 021 352 23 44; 0740 148 255

E-mail: [email protected]

februarie 2013 ....................................................................................................................

LO

GIS

TIC

Ă

43.................................................................................................................... februarie 201342

LO

GIS

TIC

Ă

solvenþe, iar oportunitãþile se vorma nifesta în transportul din do -me niul energetic ºi în logistica deretail ºi a bunurilor de larg consum(FMCG) datoritã reevaluãrii con -tractelor serviciilor existente. Vomrealiza în acest an investiþii doarpen tru proiecte dedicate. La nive -lul companiei, aºteptãrile sunt deo creºtere de minimum 10% întransport ºi logisticã“.

Luminiþa Dobrinoiu, Sales andMarketing Manager Whiteland

Logistics„Creşte nevoiacompaniilor dinindustriaalimentară săinvestească înbusiness-ul debază“

„Credem cã 2013 va fi un anla fel de dificil pentru business-ulromânesc precum 2012, însãacest lucru va avea un impact po -zi tiv asupra logisticii, în sensulex ternalizãrii serviciilor cãtre firmespecializate în acest domeniu. Dince în ce mai mult, companiile dinindustria alimentarã simt nevoiaca investiþiile pe care le fac sã seîndrepte cãtre business-ul de bazãºi nu cãtre flote auto, utilaje sausis teme IT performante deWMS/TMS. Presiunea preþurilorcât mai mici la raft îi obligã peproducãtori sau importatori sãcau te soluþii pentru eficientizarealivrãrilor cãtre consumatorul final.Aici putem interveni noi, White -land Logistics, cu experienþanoas trã de peste 19 ani în pres -ta rea serviciilor logistice pentrupro duse alimentare la tem pe ra -turã controlatã.

Principala ameninþare pe careo identificãm în acest an estelegatã de faptul cã structura co -men zilor la punctele de livrareara tã cu totul altfel decât acum2-3 ani. Existã livrãri din ce în cemai frecvente, cu cantitãþi din ceîn ce mai mici, iar costurile ope -ra torilor logistici nu mai pot fi pãs -trate în limitele cunoscute de cã -tre piaþã. Existã riscul ca în acestecondiþii, dacã dicteazã preþul,

calitatea serviciilor sã nu mai poa -tã fi menþinutã la standardele cucare am fost obiºnuiþi. Alte ame -nin þãri sunt legate de creºterilepreþurilor la combustibil, energieelec tricã, rata inflaþiei, care nemo dificã semnificativ costurile cuactivitatea de bazã.

Oportunitãþile provin din celemenþionate mai sus: existã com -panii care doresc sã deþinã în con -t inuare controlul asupra activi tã -þilor logistice ºi aleg un partenercare sã le permitã acest lucru; maimult decât atât, obþin ºi o creºterea calitãþii serviciilor, îmbunãtãþireaindicatorilor de performanþã ur -mã riþi, un acces mult mai rapid ºimai exact la toate informaþiile dinlanþul de aprovizionare, precumºi un management mai bun al sto -cu rilor.

De asemenea, odatã cu parte -ne riatul încheiat de WhitelandLogistics cu firma Nagel-Group,ne-am extins reþeaua de logisticãde la nivel naþional la nivel euro -pean. Astfel, oferim clienþilornoºtri oportunitatea de a puteade þine controlul livrãrilor lor, dela poarta fabricii pânã la confir ma -rea de livrare de la magazinul final,accesând sistemul «track&trace»de pe platforma Nagel. Cu sigu -ran þã cã mulþi producãtori românide produse alimentare vor dori sãse extindã cãtre clienþii din UE ºinoi le putem oferi soluþia com -ple tã de servicii logistice.

Whiteland Logistics va investiîn 2013 atât în flotã cât ºi într-unspaþiu nou ºi modern de depo zi -tare în zona Cluj“.

Emil Ion, Managing DirectorWim Bosman Romania

„Sper ca în a douajumătate a anuluisituaţia economicăsă seîmbunătăţească“

„Anul 2013 va fi, fãrã discuþie,un an greu. Cred cã începutul anu -lui poate fi critic. Sper ca în a douajumãtate a anului situaþia eco no -micã sã se îmbunãtãþeascã, iar a -cest lucru sã fie vizibil ºi în rezul -ta tele înregistrate în industria

noas trã (transport/logisticã). Prin -ci pala ameninþare pe care o vãdo reprezintã continuarea trenduluide scãdere a economiei. Oricescã dere a economiei nu poateavea decât efecte negative asupraindustriei transportului ºi logisticii.Oportunitãþile sunt generate totde climatul economic. Un pluspoa te fi cazul în care încredereain vestitorilor revine vizavi de eco -no mia româneascã. Cred cu pu -tere cã definirea ºi urmãrirea exe -cuþiei unor importante inves tiþiiale statului în domenii strate gi ceprecum infrastructura pot schim -ba nivelul de încredere a in ves -titorilor în economia ro mâneascã.Þinând cont de faptul cã în anul2012 am realizat inves tiþii impor -tan te precum înnoirea flotei pro -prii cu 10 unitãþi ºi extin de rea spa -þiului de depo zi tare cu 5.000 demetri pãtraþi pâ nã la su prafaþatotalã de 15.000 de mp, în anul2013 nu vor exista investi þii majo -re. O eventualã ne ce sitate de in -vestiþii poate fi pla ni ficatã în 2013ºi realizatã în 2014 în funcþie deevoluþia eco no micã din acest an.Anul 2013 va fi un an im portantîn con so li da rea activi tã þii noaste,rea lizabil prin îmbunã tã þirea nive -lului de ser vicii acor da te clienþilornoºtri, pre cum ºi prin câºtigareade noi clienþi care sã beneficiezedin plin de avanta je le serviciilornoastre ºi, în acest fel, sã rea li -zeze creºteri în activi tã þile pe carele realizeazã la rândul lor.“

Dana Bordei, Senior BrokerIndustrial Agency CBRE„Centrele logisticedin Ploieşti,Braşov şi Piteştine aşteptăm săcrească“

„2012 a fost un an în care ma -joritatea proiectelor a fost amâ -natã din cauza tulburãrilor politice.Multe dintre companiile de pro -duc þie care aveau în plan sã-ºides chidã noi fabrici în România,re locând linii de producþie din Eu -ro pa de Vest, au pus pe hold pro -iec tele în 2012; unele au decissã deschidã în alte þãri ale CEE,

dar multe încã se uitã la România,ceea ce înseamnã cã în 2013 vomavea ceva deschideri de proiectenoi în þarã, care vor genera ulteriorvolume pentru piaþã logisticã.

România este o þarã de maximin teres în zonã, dar din cauzabirocraþiei, corupþiei ºi a evoluþieiîn greunate a infrastructurii, mulþiinvestitori aleg celelalte þãri dinCEE. Dar CEE creºte mult, ºiinteresul în zonã este destul demare, ceea ce va duce ºi la o creº -te re a României, mai încet decâtPolonia ºi Cehia, dar cu siguranþãvom merge în sus. Marele avantajal României faþã de þãrile din zonãeste portul Constanþa, pentru carein teresul este major. Din pãcate,lipsa transparenþei ºi lipsa pre -dic tibilitãþii operaþiunilor în portalungã volumele de marfã ce arputea trece prin Constanþa cãtrepor turile mari ale Europei de Vest.Din cauza lipsei infrastructurii lani velul þãrilor din CEE ºi a co ope -rãrii autoritãþilor, am pierdut multeproiecte în favoarea Ungariei, Ce -hiei ºi Poloniei, dar anul 2013pare a aduce ceva stabilitate ºine aºteptãm ca ºi centrele logis -ti ce din jurul Bucureºtiului sãcreas cã, ºi aici mã refer la Ploieºti,Braºov ºi Piteºti.

Stocul de spaþii vacante ascãzut anul trecut pentru cã nus-a construit nici un proiect nou,ceea ce a dus la o diminuare aspa þiilor clasa A disponibile pepiaþã. Preþurile s-au stabilizat ºine aºteptãm ca anul acesta sãaparã proiecte noi.

Producþia atrage investiþii înzo nele cu forþã de muncã educatã,ief tinã ºi cu o infrastructurã de -centã. Din punct de vedere logisticne aºteptãm sã vedem creºteri înzona de Vest a þãrii: Timiºoara,Arad ºi Oradea, dar ºi în zone caPlo ieºti ºi Braºov, de unde ope -ra torii logistici livreazã mai uºorîn þarã, dar sunt ºi suficient deaproape de Bucureºti.“

Nicolae Popescu, ManagerGeneral CEMPS

„Vom investi însusţinereaclienţilor printermene de platăavantajoase şifinanţare“

„Având în vedere per spec ti ve -le economice ale anului 2013 carenu prevãd creºteri sem ni fi ca tive aleindicatorilor economici, considerãmcã atât producþia cât ºi circulaþiamãrfurilor nu vor în registra creºteride volume, motiv pentru careactivitatea de logisticã nu va atingecote mai mari în com pa raþie cu anul2012. Deja din ul ti ma parte a anului

2012 con sta tãm o scãdereconstantã a nu mã rului de ore defuncþionare a echipamentelor pecare le ser vi sãm, trend care semenþine ºi la începutul anului 2013.În aceste condiþii, considerãm cãºi co mer cia lizarea de echipamentede depo zit nu va cunoaºte creºterispe ctaculoase. Nu putem spune cãvor fi ameninþãri, ci doar factori carevor încetini creºterea eco no micã,precum criza economicã eu -ropeanã, care va avea re per cusiuniºi asupra pieþei din þara noas trã,scãderea volumului de in vestiþiistrãine în România, lipsa unorpolitici de creºtere a con su mului,care va genera inflaþie, bu get scãzutde investiþii etc, care, inevitabil, vorafecta ºi activitatea com panieinoastre.

Oportunitãþi existã în condiþiileîn care companiile puternice dinRo mânia, ºi nu numai, ºi-au struc -tu rat planuri de afaceri solide baza -te pe o piaþã de consum care sã leasigure desfacerea mãr fu ri lor, con -diþii în care parteneriatele stabilitesã funcþioneze ºi în anul 2013.

Se spune cã în perioada decrizã se fac investiþiile cele maipro fitabile. Structura foarte puter -nicã deþinutã de Cemps nu nece -si tã un plan investiþional. Singura«investiþie» pe care o efectuãmeste aceea de a susþine sistemulde vânzãri ºi service prin cre di ta -rea partenerilor noºtri comerciali,asigurându-le termene de platãavantajoase ºi finanþare.

Având în vedere faptul cã înul timii ani am reuºit sã creºtemcon stant indicatorii financiari,ne-am propus ºi pentru acest ano creº tere de 10% a cifrei de afa -ceri, o eficientizare a activitãþii ºimenþinerea structurii de personalºi a veniturilor acestora.“

Cristian Dolinski, DirectorGeneral Still Romania

„Un an în carefurnizorii dindomeniul logisticiivor trebui să punăaccent pe detalii“

„Anul 2013 va fi un an în carefur nizorii din domeniul logisticii vor

.................................................................................................................... februarie 2013 februarie 2013 ....................................................................................................................

EV

EN

IMEN

T

45

ÎÎ n fabrica de mezeluri Medadin Bucureºti totul se des -fã ºoarã pe baza unor direcþiifoarte clare, regulile privindigiena fiind foarte stricte,

con form normelor HACCP ºi a sis -te mului de management integratal calitãþii ISO 9001 ºi 22000.Aºa cã toþi vizitatorii au fost echi -paþi cu halate, capeline ºi apãrã -to are pentru pantofi, iar intrareaîn fabricã s-a fãcut abia dupã cefiecare ºi-a dezinfectat mâinile.

Compania Meda a fost înfi in -þatã în 1998 în Bucureºti ºi a de -venit rapid un jucãtor important pepiaþa de mezeluri, ocupând poziþiaa 6-a dupã cota de piaþã. Avândfabrica situatã în Capitalã, Medaa avut de la început o strategieaxatã pe calitate pentru satis fa -ce rea gusturilor consumatorilordin aceastã zonã, crenvurºtii dinpiept de pui Meda fiind, de altfel,cei mai vânduþi crenvurºti din pia -þã. Politica de producþie a compa -niei a fost orientatã cãtre fabrica -rea produselor de calitate dingame medii ºi superioare, produ -cân du-se doar produse fierte ºiafumate, precum ºunci, salamuri,cârnaþi, crenvurºti. Produsele suntdivizate în 8 grupe ºi se comer -cia lizeazã sub douã brand-uri:„Numai Bune” pentru produseletradiþionale de categorie medieºi „Medalis” pentru specialitãþi.Din acest an, chiar foarte curând,Meda va oferi consumatorilor sãio surprizã plãcutã, venind cu o

nouã imagine ºi cu o gamã maivariatã de produse pentru gus tu -rile ºi „buzunarele” tuturor.

Produsele Meda se distribuieîn majoritatea reþelelor intern a -þio nale de retail de pe piaþa ro -mâ neascã ºi, în 27 judeþe, în ma -ga zinele din comerþul tradiþional.Forþa de distribuþie acoperã 32din 41 de judeþe ale României,

livrãrile realizându-se cãtre maimult de 1.000 de magazine miciºi mari. Distribuþia directã se faceprin intermediul propriului parclogistic în 28 de judeþe, celelaltepatru judeþe fiind acoperite departeneri distribuitori.


ARILOG pentru copii

În vizită la MedaProgramul „Cum se fabrică în România“ a însemnat, înfebruarie, pentru copiii membrilor ARILOG o incursiune înlumea mezelurilor, dar şi o scurtă lecţie privindalimentaţia sănătoasă, pe care echipa Meda a predat-omicuţilor.

Programul „Arilog pentru copii“ constã dintr-o serie de vizite lunare lafabrici din diferite industrii, în cadrul cãrora copiilor li se va prezentaprocesul de fabricaþie, utilizând un limbaj adecvat categoriei de vârstã dincare fac parte.

Câteva reguli de sănătate 1. Bea multã apã.2. Ia un mic dejun de rege, un dejun de prinþ ºi o cinã de cerºetor.3. Mãnâncã mai multe fructe ºi legume.4. Trãieºte cu cei trei 3 E: Energie, Entuziasm ºi Empatie.5. Gãseºte puþin timp ca sã meditezi.6. Joacã-te mai des.7. Citeºte mai multe cãrþi decât ai citit în 2012.8. Aºeazã-te, în liniºte, cel puþin 10 minute în fiecare zi.9. Dormi cel puþin 7 ore.

10. Mergi în fiecare zi timp de 10 pânã la 30 de minute ºi, mergând,surâde.

Combinaţii greşite dealimente

1. Fructe dupã masã. 2. Lapte cu banane/milkshake

de banane. 3. Cereale cu lapte ºi suc de

portocale. 4. Paste cu brânzã ºi sos de

roºii. 5. Omleta cu brânzã ºi carne.

44

trebui sã punã accent pe de ta lii, peîmbunãtãþirea calitãþii pro du selor,lansarea de noi produse ºi serviciiadaptate nevoilor în con tinuãschimbare ale parte ne ri lor. Deasemenea, planificarea mi nuþioasãa bugetelor ºi atenþia mã ritã lacheltuieli, salvare de cos turi suntaspecte importante de care vortrebui sã þinã seama jucã to rii de pepiaþa de logisticã. Cei mai buni vorcontinua sã menþinã deschisãtendinþa de inovare ºi viziune.

Consider cã principalele ame -nin þãri sunt legate de lipsa de do -cumentare ºi analize bazate pecri terii de calitate ºi economie.Bu getele mici sunt lucruri carepot limita investiþiile pe termenlung ºi luarea unor decizii inte li -gen te. Pe de altã parte, avem încon tinuare oportunitatea de a arã -ta partenerilor noºtri cã putem ºivrem sã le oferim calitate pre -mium, începând de la promp ti tu -dine ºi pânã la detaliile cele maimici referitoare la micºorarea decos turi. Suntem interesaþi de cotade piaþã, dar, mai ales, suntem in -te resaþi sã creãm noi parteneriate,sã le pãstrãm ºi sã le dezvoltãmpe cele actuale, cultivând continuufle xibilitatea ºi grija faþã de so -licitãrile imediate ºi de viitor alepartenerilor.

Suntem orientaþi sã continuãminvestiþiile atât pe plan intern, înoameni, prin organizarea continuãde traininguri specializate pentruproduse ºi servicii, în infra struc -tu rã, dar ºi în plan extern cu par -te nerii noºtri, cãrora le promitempro duse ºi servicii premium, caresã corespundã cerinþelor indi vi -dua le.

Anul 2013 va fi un an cu pro -vocãri, pentru cã investitorii vor trebui sã înþeleagã importanþa in -ves tiþiilor inteligent realizate.2013 este un an în care vom dez -volta mai mult procedurile legatede calitate ºi satisfacþia clientului,ne vom îndrepta mai atent cãtreîmbunãtãþirea serviciilor. Va fi unan bun, în care ne vom lupta pen -tru a debloca concretizarea unorproiecte începute în anii prece -denþi, în care vom aduce pe piaþaromâneascã noi soluþii alternativeºi de avangardã, precum tehno -lo gia hibridã ºi CubeXX. Suntempreocupaþi sã oferim soluþii per -so nalizate pentru post vânzare,ma na gementul inteligent în intra -lo gisticã, transparenþa cãtre par -te neri prin aplicaþiile Fleet DataSer vices. Toate aceste beneficiiofe rite partenerilor sunt dublatede valoarea adãugatã prin abili -tã þile echipei STILL“.

Daniel Preda, Director GeneralToyota Material Handling

Romania„Va creşteinteresul clienţilorpentru soluţii maieficiente“

„Apreciez cã 2013 va aduce oscãdere a pieþei de stivuitoare, iarprincipalele ameninþãri vor fi ge -nerate de situaþia economicã ºi denivelul redus al investiþiilor de pepiaþa autohtonã. Pe de altã par te,se vor manifesta opor tu ni tãþi încon diþiile în care va creºte in teresulclienþilor pentru soluþii mai eficien -te. În aceste condiþii, vom investi în2013 atât în pre gã tirea angajaþilorcât ºi în lan sa rea de noi produse.Estimez cã, pen tru Toyota MaterialHandling Ro mania, 2013 va aduceo uºoarã creº tere faþã de 2012.“

Pagini realizate deMeda BORCESCU

[email protected]

Ziua Cargo: Care suntatuurile unei afaceri defamilie, care o ajutã sã sedezvolte, chiar ºi în condiþiidificile?Ivo Marechal: Cred cã este

vorba despre o combinaþie a treifactori. În primul rând, voinþa pu -ter nicã a familiei, a acþionarilor,de a investi având în vedere per -spec tive pe termen lung ºi de areinvesti toþi banii în companie.

Al doilea factor este o combinaþieîntre spiritul de familie ºi o echipãmanagerialã performantã ºi cuexperienþã. Calitatea umanã înaltãeste foarte importantã pentru noi.Iar al treilea este faptul cã avemun model de business foarte sã -nãtos, care genereazã suficientcash-flow pentru a finanþa creº -terea.

În acest context, ne consi de -rãm a fi un arhitect logistic. Avemdisponibile în total 1.350 cami -

oa ne ºi 950.000 mp de depozite.Creãm proiecte de succes ºi neconcentrãm din ce în ce mai multpe niºe ºi pe proiecte complexe,bunuri cu valoare mare etc. Ceeace ne diferenþiazã este strategianoastrã asset-based, sistemelecu care lucrãm - dezvoltarea IT-ului ºi flexibilitatea.

Asset-based înseamnã cã,investind în propriile noastrestruc turi, am construit relaþii sus -te nabile pe termen lung cu clienþii

.................................................................................................................... februarie 2013

noºtri. Avem clienþi cu care lucrãmdeja de 20-30 de ani, iar acestlu cru ne asigurã un cash-flow sta -bil. De asemenea, dezvoltareaafacerilor cu ei este foarte im por -tantã. Avem clienþi cu care fãceamafaceri de 2 milioane de euro înurmã cu câþiva ani, care s-au dez -vol tat pânã la aproape 40 de mi -lioane în prezent. Este un modelde creºtere sustenabilã pe termenlung.

Pe de altã parte, considerãmin vestiþia în propria noastrã plat -for mã performantã IT, atât pe par -tea de transport, cât ºi pe cea dedepozitare, ca pe un foarte impor -tant avantaj. Anul acesta vom in -vesti din nou 5 milioane euro înIT. Considerãm cã productivitateaºi calitatea pe care le obþinemprin aceste sisteme sunt cu multdea supra standardelor existentepe piaþã. Nu în ultimul rând, flexi -bi litatea este parte a culturii com -paniei noastre. Este vorba despreflexibilitatea în decizii, dar poatefi ºi în realizarea proiectelor, înmanipularea volumelor etc.

În ce mod s-a schimbatviziunea companiei înultimii ani?Este vorba despre o abordare

pas cu pas. Într-adevãr, la începutam fost o companie de transport,apoi am început sã realizãm ope -ra þiuni de depozitare ºi, în acelaºitimp, am implementat propriulnos tru departament IT. La bazã, vi -ziunea a rãmas neschimbatã de-alungul timpului; este vorba de -spre o evoluþie, nu despre o re -vo luþie. Într-adevãr, astãzi ne con -centrãm mai mult pe sectoare

industriale noi, încercãm sã pro -fitãm de oportunitãþile care aparpe piaþã, dar este vorba despre oevoluþie a strategiei, în timp ceviziunea noastrã rãmâne aceeaºi.

În prezent, investiþia înpropria flotã este eficientãsau este un act emoþional?Este încã loc pentruemoþie?Ne dorim sã menþinem un

echi libru sãnãtos între latura emo -þionalã ºi cea practicã, în cadrulcompaniei.

La nivelul transporturilor, tre -buie fãcute diferenþieri. În primulrând, vorbim despre mãrfuri gene -rale, unde utilizãm ºi propria flotã,dar apelãm ºi la subcontractori,dupã modelul System Alliance.Dar considerãm cã inclusiv laacest nivel este util sã dispui depro priile capacitãþi, din punctulde vedere al flexibilitãþii, al calitãþiiserviciilor. Credem cã aceastãcom binaþie, utilizarea propriei flo -te, a reþelei System Alliance ºi asubcontractorilor, este cea op -timã.

Atunci când este vorba despretipuri specializate de transport,polimeri, produse farmaceutice,bu nuri cu valoare mare, mergem80% cu propria noastrã capaci -ta te, deoarece combinaþia tipuluide trailer, a tipului de sisteme tele -matice ºi a platformei IT poateface diferenþa. De exemplu, folo -sim trailere cu dublã temperaturã,cu uºi securizate, cu toate siste -mele necesare care ne permit sãoferim soluþii cross-border pentrudiferite aplicaþii specifice. De ase -menea, nu trebuie sã uitãm de

trainingul ºoferilor, în careH.Essers investeºte foarte multatât în România, cât ºi în VestulEu ropei, fiind vorba despre spe -ci ficaþii înalte. În cazul în care sub -con tractezi, nu poþi fi mereu sigurde calitatea pregãtirii ºoferilor. Înplus, pe o anumitã scalã, pot sãspun cã nu este vorba despre cos -turi mai scãzute în cazul subcon -trac tãrii.

Care este strategiaH.Essers de dezvoltare la nivel internaþionalpentru urmãtoareaperioadã?Continui sã cred într-o creºtere

puternicã în zona Benelux, carerãmâne centrul de greutate alputerii de cumpãrare. În România,considerãm cã existã un potenþialuriaº de creºtere atât pe piaþa lo -calã, dar ºi în þãrile înconjurãtoare.Axa România-Bulgaria-Turcia estede importanþã pentru noi ºi, caparte a acesteia, creºterea întrans portul internaþional cross-bor der. Pe de altã parte, cred cãva apãrea încã un val de con so li -dare, deoarece industria noastrãeste mult prea fragmentatã ºi înurmãtorii ani vom asista la noitipuri de concentrãri.

250 de vehicule au baza înRomânia, dar fac transporturi înregiune, nu transport intern, întimp ce personalul de 550 anga -jaþi de aici este constituit din oa -meni pe care îi angajãm în Ro mâ -nia. Multe dintre aceste camioanetransportã cãtre ºi în Bulgaria,Turcia, Grecia, Polonia.

În prezent, 50% din flota noas -trã este operatã cu ºoferi din Eu -ropa de Vest ºi 50% cu ºoferi dinEuropa de Est ºi pe viitor vommen þine acest raport. Nu se puneproblema de a cãuta sã avem maimulþi ºoferi estici. Încercãm sãmen þinem un amestec sãnãtosîntre operaþiuni logistice locale ºitransport regional, dar ºi întreope raþiunile noastre aici ºi celedin Vestul Europei.

În privinþa altor direcþii detrans port, realizãm deja 40 detransporturi pe sãptãmânã cãtreRusia. Luna trecutã am deschisun birou ºi în Vilnius. Astfel, dinpunct de vedere logistic, ne dez -voltãm în România ºi în Turcia, darpe partea de transporturi suntemîn Rusia, în Kazakhstan, pânãaproape de graniþa cu China. Dinpunc tul de vedere al transpor tu -ri lor, nu avem limitãri.


februarie 2013 .................................................................................................................... 47

INTER

VIUIN

TER

VIU

46

Atuurile uneiafaceri de familieÎntr-un mediu extrem de concurenţial, cum este cel altransporturilor şi logisticii europene, mai ales în timpuride criză globală, companiile care nu numai căsupravieţuiesc, dar se şi dezvoltă în continuare,constituie adevărate exemple. Am încercat să aflăm de laIvo Marechal, CEO al H.Essers, care sunt cheile succesuluiunei companii de familie într-un context în care, uneori,până şi cele mai importante grupuri multinaţionale suntnevoite să îşi restrângă activitatea.

Hilde Essers, Marketing & CommunicationManager, reprezentanta celei de-a treia

generaţii Essers:H.Essers este, a fost ºi va rãmâne ºi pe viitor o companie defamilie. Întâi a fost condusã de bunicul meu, apoi de tatãl

meu ºi de fratele lui, cu nouã ani mai mare. La un moment dat,unchiul meu a decis sã îºi vândã acþiunile, iar tatãl meu a preluat10%, celelelalte 40% fiindcumpãrate de cãtre ocompanie de investiþii.Aceasta a deþinutacþiunile timp de 12 aniºi, în 2001, am preluat noicele 40%, devenind astfeldin nou 100% companiede familie. Existã un marepotenþial de creºtere, iarcreºterea este foarteimportantã pentru noi,dar vrem sã rãmânem ocompanie sãnãtoasã ºi sãne menþinem echilibrul.“

„

Întrebările lunii FEBRUARIE (etapa 39)

Întrebările lunii IANUARIE (etapa 38) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTR

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 martie, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din

februarie şi variantele corectede răspuns vor fi publicate înnumărul din martie al revistei

ZIUA CARGO.

GTI

1. Matricea de definire a lanţului logistic seconstruieşte în funcţie de:

a. Cerinţele interne ale organizaţieib. Cerinţele furnizorilorc. Cerinţele clienţilor - CORECTd. Raportările financiare.

2. Licitaţiile inverse sunt cele în care:a. Furnizorii licitează pentru afacerea unui cumpărător -

CORECTb. Cumpărătorii licitează pentru afacerea unui furnizor

c. Partenerii licitează pentru afacerea unui cumpărătord. Partenerii licitează pentru afacerea unui furnizor

3. Proiectarea reţelei ________ a unei companii, carepoate să cuprindă unităţi de producţie, centre dedistribuţie şi magazine de desfacere cuamănuntul, este o sarcină complexă.

a. De vânzărib. De furnizoric. De clienţid. Operaţionale - CORECT

1. ________ este un proces oficial decomunicare, în care două sau maimulte persoane se întâlnesc pentru adiscuta şi conveni probleme care leinteresează, în vederea ajungerii la unacord asupra lor.

a. Specificaţiab. Solicitarea de oferte/cotaţiic. Strategiad. Negocierea.

2. Toate condiţiile următoare suntnecesare pentru o negociere de tipwin - win, mai puţin__________.

a. Adoptarea de ambele părţi a mentalităţiide tip win - win

b. Abordarea negocierii cu încredere, deambele părţi

c. Înţelegerea de către o parte a elementelorne-negociabile din poziţia celeilalte părţi

d. Existenţa unui interes legitim din ambelepărţi pentru finalizarea cu succes anegocierii.

3. _________ joacă un rol vital înînţelegerea de către manageri amodului de formare şi conducere aechipelor performante.

a. Proiecte greleb. Compartimentul personalc. Conducerea companieid. Instruirea.

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii IANUARIEMaria Pop, Carmen Marinache şi Adrian DonceanEi au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 14 concurenţi care aurăspuns corect la întrebările lunii ianuarie, cea de a 38-a etapă aconcursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectRadu Paul Alecu, Gelu Uzdriş, Carmen Marinache, Maria Pop,Elena Tamaş, Adrian Ionuţ Popescu, Mihaela Ionel, Adrian Vlase,Marcel Vlase, Alexandra Truşcă, Sabina Vlase, Radu Vlase, AdrianDoncean.

Concursul de cunoştinţegenerale în domeniul logisticii

lansat de ZIUA CARGO şicompania de consultanţă şitraining în logistică SupplyChain Management Center

continuă cu etapa a 39-a. Înfiecare lună, publicăm 3

întrebări tip grilă, pentru ca, înluna următoare, să dăm

publicităţii variantele corectede răspuns. Câştigătorii suntstabiliţi prin tragere la sorţi

dintre persoanele carerăspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (39)

februarie 2013 .................................................................................................................... 49

ȘA

NTIE

R

CCeennttrruull IIssttoorriiccBBuuccuurreeşşttii iinnttrrăă ssuubb bbiissttuurriiuu

.................................................................................................................... februarie 201350

ȘTIR

I

PODUL CALAFAT-VIDIN,ÎN TRAFIC DE ZIUAEUROPEI

Podul Calafat-Vidin va fiinaugurat oficial pe 9 mai, deZiua Europei, potrivit premieruluibulgar, Boiko Borisov, care aanunþat cã la ceremonie vor venipreºedintele Comisiei Europene,Jose Manuel Barroso, ºicomisarul UE pentru Politiciregionale, Johannes Hahn.Desigur, nu vor lipsi ReluFenechiu ºi premierul românVictor Ponta. Poate ºi OvidiuSilaghi. Dacã nu va fi inauguratnici acum, ar fi a cincea amânare.Moskovski a declarat cã lucrãrileurmeazã sã fie finalizate înaprilie, iar podul va putea fi dat înfolosinþã în mai. Infrastructurarutierã care face legãtura cupodul a fost deja construitã, maiîntâi în România, apoi ºi în parteaBulgarã. Anul trecut în 24octombrie, premierul românVictor Ponta estima cã podul va figata „undeva în martie-aprilie2013”. La fel ca fostul ministru alTransporturilor, Anca Boagiu,prim-ministrul susþine cã lucrãrilece revin pãrþii române suntfinalizate 95%, încã din lunaseptembrie 2011, dar „s-a impussuspendarea lor din cauzaprelungirii termenului de execuþie

pentru proiectul bulgar,neexistând posibilitatea dealimentare cu energie electricã aliniei catenare ºi implicit aefectuãrii probelor aferente cãiiferate”. Lucrãrile de construcþieau început în urmã cu 5 ani ºi 4luni ºi se vor termina fix dupã 6ani. Podul de 2 km peste Dunãreeste parte a Coridorului Pan-european de transport care leagãoraºul german Dresda deIstanbul (Turcia). Costurile totaleale proiectului totalizeazã 226milioane de euro, iarangajamentul financiar alguvernului bulgar se ridicã la60,7 milioane de euro. Proiectulbeneficiazã de împrumuturi ºifinanþãri gratuite de la UniuneaEuropeanã, Banca Europeanãpentru Investiþii, AgenþiaFrancezã pentru Dezvoltare ºiInstituþia Germanã de Creditpentru Reconstrucþie ºiDezvoltare.

PASAJ SUBTERAN ÎNPIAŢA ROMANĂ

Primãria Municipiului Bucureºtia scos de la naftalinã un proiectmai vechi de construire a unuipasaj pietonal subteran în PiaþaRomanã, croit în 2006, în timpulmandatului de primar general allui Adriean Videanu. Cumodificãri pe ici, pe colo,proiectul este inclus în PlanulUrbanistic Zonal lansat îndezbatere publicã pe site-ulmunicipalitãþii pânã în 21februarie. Pânã acum,majoritatea mesajelor transmisede bucureºteni sunt împotriva„introducerii pietonilor sub

pãmânt”. Pasajul va avea 5intrãri: douã la ASE, una laColoane, una în faþã la BCR ºiuna între bulevardele LascãrCatargiu ºi Dacia. Vor fi scãrifixe, escalatoare ºi ascensoarecare vor duce în subteran,inclusiv la staþia de metrou PiaþaRomanã. Potrivit proiectuluiaprobat în decembrie 2006 deConsiliul General al MunicipiuluiBucureºti (CGMB), pasajulpietonal subteran care ar fitrebuit sã fie finalizat la un an ºijumãtate dupã începerealucrãrilor, adicã în 2008, urma sãaibã ºi funcþiuni comerciale, pemodelul celui de la Universitate.Studiul de fezabilitate aferentprevedea ca pasajul sã seîntindã pe 5.200 mp, cu 970 mpde spaþii comerciale.Municipalitatea prevãzuseatunci 64.633.260 lei pentruaceastã investiþie, dar mandatullui Videanu s-a încheiat fãrãaceastã investiþie.

ULTIMUL KM ALDIGULUI DE LARG DINPORTUL CONSTANŢA,GATA LA ANUL

Ministerul Transporturilor, prinAdministraþia Portului Constanþa,a semnat, la începutul luniifebruarie, un contract de 100milioane euro pentru finalizareadigului de larg din PortulConstanþa cu firma olandezã VanOrd. Lucrãrile, finanþate prinProgramul Operaþional SectorialTransporturi (POS-T) al UniuniiEuropene, se vor finaliza spresfârºitul anului 2014. ReluFenechiu, ministrulTransporturilor, susþine cã„aceastã semnare se înscrie înstrategia ministerului pe care amspus cã o vom implementa,aceea de a deschide cât maimulte lucrãri finanþate cu fondurieuropene, acestea reprezentândo prioritate a mandatului meu”.La rândul sãu, Valentin Preda,secretar de stat în MT, a explicatcã finalizarea digului presupuneextinderea cu 1,05 km a celuiexistent, fapt ce va duce laîmbunãtãþirea condiþiilor deexploatare ºi a siguranþei navelorcare intrã în Portul Constanþa.Digul de larg din PortulConstanþa, construit pe oporþiune de 4,8 km în perioada1976-1990, a rãmas neterminatpe o porþiune de 1 km, lucrãrilefiind întrerupte.

CFR SA a desemnatcâştigătorul licitaţiei pentruexecuţia lucrărilor Instalaţiide semnalizare, ERTMS,GSM-R, centralizareelectronică şi Centrul deControl Operaţional Simeriape Coşlariu-Simeria şiCoşlariu-Sighişoara. Esteconsorţiul SC ALSTOMTRANSPORT SA - SCALCATEL LUCENT ROMÂNIASRL - SC PAS 97 SRL, iaroferta are valoarea de498.297.984,32 lei, fără TVA,pentru o valoare estimată de530.497.199 lei, fără TVA.Perioada de execuţie a

lucrărilor este de 40 de luni.În 10 zile de la primireacomunicării pot fi depusecontestaţii.Criteriul de atribuire a fostoferta cea mai avantajoasădin punct de vedereeconomic cu o pondere de80% pentru componentafinanciară şi 20% propunereatehnică.

LICITAŢIE ADJUDECATĂ LA CFR SA

februarie 2013 ....................................................................................................................

LA

NSA

RE

53

LA

NSA

RE

.................................................................................................................... februarie 201352

Mercedes-Benz Arocs

Detalii menite să facă diferenţa...şi în construcţiiPuternic, eficient şi robust - acestea sunt principalelecalităţi prin care producătorul german a căutat să îlevidenţieze pe Arocs. Un camion dedicat construcţiilor,perfect adaptat să facă faţă greutăţilor specificesegmentului, dar sensibil la nevoile utilizatorilor de aeconomisi bani.

NN oua generaþie de vehi -cule comerciale Merce -des-Benz a atras aten -þia încã de la debut prinatenþia acordatã fie cãrui

amãnunt în parte. Astfel, în 2011,când a fost lansat, noul Ac tros a im -pre sionat nu numai prin tr-un designspe cial, sau prin faptul cã era primulc a mion cu motor EURO VI, ci în pri -mul rând prin per formanþele sale.Mo torul nu doar se încadreazã în

nor mele EURO VI, dar este ºi foarteeco nomic, desig nul nu este numaiatractiv, ci asigurã o aerodinamicitateîm bunãtãþitã, iar exemplele pot con -ti nua... ºi, la final, rezultatul a fost uncamion complet nou, demonstrândo aten þie ridicatã pentru fiecare de -taliu, iar þinta principalã este eficienþa.

Istoria de la lansarea Actross-a repetat la Antos, iar acum ave nit rândul segmentului de con -struc þii.

Adaptat pentruorice aplicaţie:Loader şiGrounder

Arocs este disponibil încã dela lansare într-o mare varietate deconfiguraþii, pentru a putea rãs -pun de cât mai precis nevoilor spe -ci fice ale fiecãrui client, reuºindast fel sã fie cât mai eficient în ex -ploatare.

Autovehiculul este produs învariante cu douã, trei ºi patrupunþi, cap tractor sau ºasiu, trac -þiu ne normalã ºi integralã, ºi numai puþin de 16 variante de putereale motorului, de la 238 CP la625 CP. Bineînþeles, toate va rian -tele de motorizare îndeplinescnormele EURO VI.

Pentru a asigura un raport câtmai bun între putere, fiabilitate,costuri reduse de operare ºi pro -duc tivitate, inginerii Mercedes-Benz au luat în considerare activi -ta tea specificã autovehiculelordin construcþii. Astfel, jumãtatedin toate vehiculele dedicate a -ces tui segment lucreazã direct înºantiere. Aproximativ o treime li -vreazã echipamente ºi materialecãtre zonele de lucru, iar alte 15%dintre vehicule sunt betoniere. În

plus, existã o mare varietate dece rinþe atunci când vine vorba de -spre mijloace de transport utili -za te pentru activitãþi auxiliare con -strucþiilor sau despre segmentulde transport ultra-greu.

Plecând de la aceste consi de -rente, Mercedes-Benz a dezvoltatArocs Loader ºi Arocs Grounder.

În cazul Loader, s-a avut în ve -dere fiecare posibilitate de redu -ce re a masei proprii ºi, astfel, afost optimizatã masa utilã.

Douã exemple notabile suntva rianta cap tractor 4x2, care ade venit unul dintre cele mai uºoa -re autovehicule din sectorul con -strucþiilor, ºi betoniera 8x4/4 cumasã totalã de 32 t. Rezultatuleste cã betoniera poate trans por -ta un maxim de 8 mc beton la fie -care cursã.

Arocs Grounder a fost pro iec -tat pentru condiþii extrem de grelede operare, precum cele întâlniteîn cariere sau ºantiere. Datoritã maimultor elemente tehnice, pre cumgrosimea lonjeroanelor de 9 mm,vehiculul este foarte robust, oferindun nivel ridicat de sta bi li tate ºi ocapacitate mare de în cãr care.

Familia Arocs pleacã de la omasã totalã de 18 t, în cazul mo -de lelor cu douã punþi ºi ajungepânã la 41 t în cazul celor off-roadcu patru punþi. ªi, în general,Arocs poate rãspunde tuturor so -li citãrilor venite din sectorul con -strucþiilor.

Arocs este dotat standard cutrans misie automatã.

Noul motorOM 473

Odatã cu lansarea Arocs afost prezentat ºi noul motor OM473. Având ºase cilindri în linieºi o ci lin dree de 15,6 l, acestaeste cel mai puternic motor pro -dus de Daim ler pentru vehiculegrele. Pu te rea maximã pe care opoate dez volta OM 473 este de625 CP, iar cuplul maxim atinge3.000 Nm.

Notabil este ºi faptul cã, laacest motor, un cuplu de 2.500Nm este disponibil de la rotaþiidoar puþin peste cea de ralanti.

În cazul tuturor variantelor deputere ale OM 473, cuplul maximeste atins la 1.100 rpm.

O altã caracteristicã a noilormotoare este prezenþa unei adoua turbine, care oferã un plusde putere de 68 CP.

În condiþii grele de exploatare,OM 473 asigurã o reducere a con -su mului de carburant cu douãprocente.

De altfel, noile motoare au fostcon cepute pentru un consum câtmai scãzut de carburant, fiind maieco nomice decât predecesorulV8 Mercedes-Benz OM 502 cuun procent cuprins între 0,5 ºi 1,5.

Este de la sine înþeles cã toatevariantele OM 473 îndeplinescnormele EURO VI.

Radu BORCESCUMünchen, Germania

[email protected]

Noul motor OM 473Putere maximã Cuplu maxim517 CP la 1.600 rpm 2.600 Nm la 1.100 rpm578 CP la 1.600 rpm 2.800 Nm la 1.100 rpm625 CP la 1.600 rpm 3.000 Nm la 1.100 rpm

februarie 2013 .................................................................................................................... 55.................................................................................................................... februarie 2013

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

54

la buget nu prea mai sunt, rãmâncelelalte douã variante.

Ministrul delegat a adãugat cãa vorbit cu toþi finanþatorii - BEI,BERD, BM - pentru a gãsi banipen tru construirea de autostrãzi.„Toa tã lumea încearcã sã gã seas -cã finanþãri ºi investitori dispuºisã construiascã în concesiune sauîn parteneriat public-privat“, a ar -gumentat demnitarul.

ªova a comentat cã fosta gu -vernare PDL a angajat lucrãri fãrã sãaibã fonduri alocate sau credite ºiposibilitãþi efective de platã. Lecriticã acum, dar are ºansa sã le taiepan glicile, ceea ce nu e puþin lu cru,având în vedere cât de greu se în -cheie un contract. ªi nu este vorbanu mai despre timpul ne ce sar proce -du rilor de organizare a unei licitaþii,ci ºi cel pierdut cu contestaþiile.

Însã premierul Victor Ponta îlsusþine: „I-am zis lui Dan ªova: «Tunu mai ai treabã nici cu deszã pe -zirea, nici cu nisipul, tu vii - i-am

dat un termen, sfârºitul lunii fe brua -rie - cu cele 10 proiecte mari. I-amcerut sã aibã un dosar în lim baromânã ºi în limba englezã pen trufiecare proiect în parte - cât costã,cam cât vrem sã dureze, ce garanþiiputem sã dãm - ºi sunt dis pus sãprezint proiectele res pec tive întimpul vizitelor în strã i nãtate, pentrua identifica inves titori“.

Prim-ministrul susþine cã el în -suºi a întocmit lista cu viitoarelein vestiþii, la a cãror materializareva lucra ministrul delegat pentruMarile Proiecte de Infrastructurã,Dan ªova.

Iatã care sunt primele, caimpor tanþã: autostrãzile Bucu -reºti-Braºov ºi Piteºti-Craiova,reactoa re le 3 ºi 4 de la Centralanu cle aro-electricã de la Cer na -vodã, centrala de la Tarniþa (pentrucare s-a semnat deja un acord de1 miliard de dolari cu chinezii),Canalul Siret-Bãrãgan ºi PodulMãcin. Despre Canalul Siret-Bã -rã gan, premierul susþine cã vaavea 3 componente ce vor trebuiintegrate: agriculturã-irigaþii; me -diu-prevenirea inundaþiilor; trans -por turi de mãrfuri.

Bechtel pe făraş

Guvernul este urmãrit însã cade un blestem de contractul cuBechtel pentru Autostrada Transil -va nia, iar ministrul ªova vrea sãgãseascã o formulã de încetareintegralã a documentului semnatcu compania americanã.

„Singura datorie pe care oavem moºtenire (la CNADNR, n.r.)este cãtre compania Bechtel ºise ridicã la aproximativ 50 mi li oa -ne euro. Va trebui sã o achitãm ºisã gãsim o formulã de încetareinte gralã a actualului contract.Anul trecut s-a semnat un act adi -þional, de cãtre fostul ministru alTransporturilor, Anca Boagiu, princare s-a renunþat amiabil de cãtrepãrþi la contractul iniþial ºi s-a pãs -trat doar finalizarea tronsoanelorGilãu-Turda ºi Suplacu de Barcãu-

Borº. Pentru primul tronson avemo datorie de 25 milioane euro,care este deja bugetatã ºi o vomplãti, iar pentru tronsonul Suplacude Barcãu-Borº avem tot în jur de25 milioane euro datorie. Vom ve -dea, în urma negocierilor cu Bech -tel, care va fi preþul închiderii a -cestui contract, pentru a trece ºiAutostrada Bechtel într-un alt sis -tem de finanþare“, a afirmat Danªova.

Povestea Bechtel este urâtã:contractul pentru Autostrada Tran -sil vania, de 2,2 miliarde de euro, afost dat prin încredinþare directã,nu prin licitaþie, companiei ame ri -cane, în 2004, în timpul mi nis truluiMiron Mitrea, ºi prevedea con stru -irea a 415 km pânã în anul 2012.

Însã abia în decembrie 2009au fost inauguraþi primii 42 dekm, iar un an mai târziu încã 10km. Ministrul de atunci, Anca Boa -giu, a anunþat constructorul ame -ri can cã nu-i mai dã niciun chiordacã nu renegociazã contractul.

Bechtel a reuºit sã încaseze în6 ani 1,125 miliarde de euro. Totula fost posibil pentru cã în con -trac tul iniþial s-a prevãzut ca baniisã se achite indiferent dacã firmalucreazã sau nu. Iar acum, Gu ver -nul Ponta se loveºte de aceeaºimeteahnã a americanilor: cer 50de milioane de euro „sã stea“,po trivit lui Victor Ponta.

În 2011, a rãmas ca americaniisã îºi termine porþiunea de 118km - tronsoanele Câmpia Turzii-Gi lãu ºi Suplacu de Barcãu-Borº.Dar cu bani din bugetul de stat,în timp ce restul celor 6 tronsoaneau obþinut finanþare europeanã ºiau fost scoase la licitaþie. „DacãBe chtel ar finaliza tronsonul Su -pla cul de Barcãu-Borº, ar trebuisã-i dãm 300 de milioane de euro.Mai bine îi dãm 50 de milioane deeuro sã plece ºi gãsim fonduri înaltã parte“, a arãtat premierul.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

350 de km deautostradă în execuţie,licitaţie şi pregătireCNADNR are în acest moment în execuţie, în licitaţie şi înpregătire 342,7 km de autostradă, potrivit contractelorde lucrări aflate în derulare sau în procedură de licitaţiedin 2012 ori „pe ţeavă“ anul acesta. Cifrele sunt cuprinsela capitolul „Proiecte mari pe 2013“, aflat în structurabugetului aprobat pentru Secretariatul General alGuvernului, în subordinea căruia a trecut CompaniaNaţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România- CNADNR. Dan Şova, ministrul delegat pentru MarileProiecte, are la dispoziţie 7 miliarde lei, din care 5,2miliarde lei pentru investiţii prioritare.

CC um la CNADNR-ul lui Danªova au rãmas numaiauto strãzile - nu ºi dru -mu rile naþionale, lãsateministrului Transporturilor,

Relu Fenechiu -, ministrul delegatal Marilor Proiecte a adunat ºi scã -zut cifre pânã i-au dat urmãtoarelerezultate:

„Secþiuni în execuþie, cu bugetasi gurat, sunt în lungime de 150,3km, din care, conform angaja men -te l or contractuale scrise, ar tre -bui sã terminãm în acest an 143,8

km de autostradã“, a anun þat Danªova.

„Secþiuni în licitaþie, care vorintra în execuþie în 2013, în su -mea zã 119,7 km. ªi mai avemsec þiuni în pregãtire: 116,64 km“,a adãugat ministrul.

În total, 342,7 km de auto stra -dã. Adicã 350 km, ce s-o mai lun -gim. Cu aceste cifre va defila mi -nistrul Marilor Proiecte înur mã torii 2 ani, pentru cã mai multde jumãtate din kilometrii anunþaþivor fi gata atunci.

La capitolul fonduri europene,CNADNR are finanþare 85% dinfonduri europene pentru trei au -to strãzi: Coridorul IV Pan-euro -pean Nãdlac-Constanþa, CoridorulIX Ploieºti-Albiþa (Ungheni) ºiautostrada „Transcarpatica“ Ora -dea-Arad-Lugoj-Calafat.

„Restul autostrãzilor din Ro -mâ nia nu au decât douã soluþii defi nanþare: fie le construim în par -te neriat public-privat (PPP) sauîn concesiune, fie din surse buge -ta re“, a spus ªova. Iar cum bani


INED

ITIN

ED

IT

56

ne rezidenþiale“, cu o orã, adicãde la 22:00 la 23:00, în weekend.Iar la evenimente „de anvergurã“,gen Zilele Bucureºtilor sau com -pe tiþii sportive ca Finala EuropaLeague, municipalitatea va emitereglementãri pentru perioadarespectivã, „care pot deroga dela prevederile regulamentului“.Aºa dar, ca la români: fãrã dero -gare ºi excepþii nu poate existaact normativ.

Fără nunţi şibotezuri

În cursul sãptãmânii însã, stric -teþe absolutã. Pânã ºi specta co -lele live vor trebui încheiate la 10seara, pe terasele sezoniere dinzona mai puþin privilegiatã. Deasemenea, au fost interzise totalevenimentele festive private,printre care ºi nunþi sau botezuri.

„Nu avem de gând sã vã în -grãdim activitatea, de aceea ampropus spre dezbatere acest pro -iect acum, pe perioada iernii, pen -tru ca pânã la primãvarã, când veþideschide terasele, sã cãdem laun acord. Vom cãuta posibilitãþilelegale sã vã ajut în continuare.Însã vom face asta cu respectarealegii, în avantajul bucureºtenilor,indiferent cã sunt consumatorisau localnici“, le-a spus SorinOpres cu proprietarilor de restau -rante membri ai Asociaþiei Comer -cian þilor din Centrul Istoric, con -vo caþi la întâlnirea programatã laîn ceputul lui februarie, pe temare gulamentului.

Cu frică decutremur

Un vechi of al proprietarilorde cluburi sau restaurante dinCentrul Istoric este „asigurareacon diþiilor privind stabilitatea ºi

si guranþa imobilelor în dreptul cã -rora se amenajeazã terasele sezo -niere de cãtre utilizatorii spaþiilorcomerciale“.

Pe româneºte, vor sã ºtie dacãPri mãria Capitalei se va implicaîn consolidarea antiseismicã a clã -dirilor, pentru ca acestea sã nu seprãbuºeascã în caz de cutremur.

Rãspunsul este mereu evitatde autoritãþi, dar se ºtie cã, atâttimp cât construcþiile au pro prie -tar, autoritatea localã nu poate in -ter veni. Aºa stând lucrurile, risculeste asumat tacit, mai toate clã -dirile având bulinã roºie. Desigur,nu ºi afiºatã pe faþadã, la intrare,sã nu sperie clienþii.

Fără plastice

Proprietarii restaurantelor delux s-au arãtat preocupaþi de as -pec tul teraselor. Dar nu-i o nou -tate: din 2009 tot criticã „þigãnia“unor confraþi care le ºtirbesconoa rea. Oprescu i-a liniºtit dedata asta: „Am decis o cromaticãuniformã, dar ºi tipul de mobilieradec vat, în concordanþã cu spe -cificul zonei“.

Regulamentul stabileºte con -di þii clare: Vor putea folosi „numaiseturi identice de tipuri de mobi -lier, evitându-se culorile striden -te“. „Este interzisã utilizarea mo -bilie rului de terasã pliant ºi a celuidin material plastic, cromaticaumbre le lor urmând sã fie înca dra -tã în paleta alb-beige“.

„Vor constitui contravenþiiampla sarea pe terase a altor ele -men te de amenajare decât celeavi za te, depãºirea orarului defunc þionare, organizarea eve ni -mentelor festive private, folosireasistemelor de amplificare pentrudifuzarea de muzicã, servireapreparatelor în veselã de plastic,montarea aparaturii electronice

de tip TV, plasmã, LCD, LED,video proiectoare, inclusiv ali -mentarea cu energie electricã aacestora“.

Gata şi cugrătarele! Doarjardiniere naturale

Delimitarea teraselor trebuiefã cutã cu aranjamente florale verzi,„pe care agenþii economici seobligã sã le întreþinã“, fiind in -terzisã utilizarea jardinierelor dinplastic ºi a plantelor decorativear tificiale. De asemenea, va fi in -ter zisã construirea platformelor ºiamplasarea cortinelor de pro tecþieîmpotriva vântului ºi a ploii sau acovoarelor din materiale plastice.

Este interzisã, totodatã, prepa -ra rea în aer liber a oricãror pro -duse alimentare, „cu excepþiastan durilor amenajate cu ocaziaunor evenimente de scurtã duratãculturale, târguri sau expoziþii ceinclud demonstraþii culinare“.

Cei care încalcã aceste pre ve -deri vor fi amendaþi cu sume între1.000 ºi 3.000 de lei.

FPTS: Cu stingereala 10, neîntoarcem lacomunism

Federaþia Patronatelor din Tu -rism ºi Servicii reclamã cã redu -ce rea programului teraselor „vafalimenta“ Centrul Istoric ºi îi cereprimarului general sã renunþe larestricþie ºi „sã adopte mãsuri deîn curajare a turismului de diver tis -ment din zonã“.

„Este o întoarcere la co mu -nism, când restaurantele se în chi -deau exact la 22:00, pentru caduº manii poporului sã nu com -plo teze împotriva regimului. Turiº -tii, fie români, fie strãini, nu suntduºmanii Bucureºtiului ºi ar trebuiîncurajaþi sã vinã, sã stea ºi sãchel tuie cât mai mult în CentrulIs toric, nu sã fie izgoniþi pentrucã s-a închis programul“, acuzãre prezentanþii FPTS.

Ei mai spun cã încasãrile „decirca 150 de milioane de euroanual“ de aici se vor reduce la unsfert, iar multe dintre planurile dedezvoltare ºi de renovare din zonãpot fi anulate.

„Posibilitatea legalã de a mãriprogramul de funcþionare a te ra se -lor pe timpul nopþii, faþã depropunerea de regulament, va fiana lizatã ºi încadratã în prevederilegale“, le-a rãspuns, sec, SorinOprescu, dar a fãcut cum a vrut el.

Centrul IstoricBucureşti intră sub bisturiuProprietarii teraselor din Centrul Istoric al Bucureştilor suntobligaţi, din 15 martie, să renunţe la paharele şi scaunele de plastic,la grătarele sfârâind lângă mesele clienţilor, la staţiile deamplificare pentru difuzarea de muzică, la plasme, LCD, LED-uri,videoproiectoare şi alte accesorii tip bazar, precum şi la organizareade evenimente private, inclusiv nunţi şi botezuri. Au voie în stradă„numai cu seturi identice de tipuri de mobilier, fără culoristridente“, iar cromatica umbrelelor „să fie încadrată în paleta alb-beige“. În plus, trebuie să respecte distanţa minimă de 4 metri întreterase şi să le delimiteze cu aranjamente florale verzi „pe care să leşi întreţină“, întrucât a devenit o modă abandonarea bietelor planteîn ghivece, fără un strop de apă.

SS unt interzise cu desã vâr -ºire jardinierele dinplastic ºi plantele de co -ra tive artificiale. De ase -menea, dispar coper -

tinele de ploaie sau de vânt, precumºi covoarele din plastic.

Programul se limiteazã pânãla ora 24:00, de luni pânã vineri,cu o orã de prelungire vinerea,sâm bãta ºi duminica - ºi asta doarîn „zona A, nerezidenþialã“.

Regulile au fost incluse de pri -marul general Sorin Oprescu în -

tr-o Hotãrâre de Consiliu General,pentru a scãpa odatã pentru tot -dea una de þigãnia din oraºul vechi.

Când a ieºit public cu proiectulregulamentului, la începutul anu -lui, proprietarii cârciumioarelordin „zona zero“ au sãrit ca arºi.Între timp, au citit mai atent do -cu mentul ºi au constatat cã eisunt, de fapt, excepþia: se prevedeexplicit cã obligativitatea închideriiteraselor la ora 22:00 se referãnu mai la zonele rezidenþiale (deex. Schitu Mãgureanu, Moºilor

etc), nu ºi la terasele din privi le -gia ta „zonã A - cu funcþiune mixtã,pre ponderent nerezidenþialã“ -cum apare în actul normativ. Estedelimitatã de strãzile Lipscani,Bdul I.C. Brãtianu, Splaiul Inde -pen denþei ºi Calea Victoriei. Te -rasele de aici vor putea funcþionapânã la ora 24:00 în timpul sãp -tãmânii, iar în weekend, pânã laora 1:00.

Iar ca sã nu fie discriminare,pro gramul teraselor va putea fiextins ºi „în zonele preponderent

.................................................................................................................... februarie 201358

INED

IT

Fiesta spaniolă, o lecţie

Dar nu înseamnã cã edilul nuse gândeºte la turiºti. Centrulvechi al Bucureºtilor a devenitpunctul maxim de atracþie exactdupã ce municipalitatea a izbutit,în 2011-2012, sã termine, mãcar„pe bucãþi“, refacerea celor 16strãzi din zona pilot, începute din2007. Nimeni n-ar fi crezut însãcã va avea asemenea vad.

Aici au fost experimentate celemai diverse evenimente: con certe,Zilele Bucureºtilor, Crã ciunuri ºiRevelioane, procesiuni de Paºti,vizionãri de meciuri - cu tot cu fiestaspaniolã din 9 mai 2012, când25.000 de suporteri ai echipelorAtletico Madrid ºi Athletic Bilbao,finalistele Ligii Eu ropa, le-au dat olecþie româ ni lor ºi cum se joacãfotbalul, ºi cum sã se bucure. Cemai, gale riile dinamoviste ºi stelisteau fost umilite!

Iar pe simplii suporteri bucu -reºteni, de obicei încrâncenaþi ºi- Doamne fereºte! - nici gând sãocupe aceeaºi terasã cu adversariimioritici, i-au lãsat cu gura cãs -ca tã: ibericii au putut sta ºi la ace -e aºi masã, chiar dacã þineau cuAtletico Madrid sau Athletic Bil -bao. S-au bãtut doar în canteceºi scan dãri elegante, au bãut bereîm preunã la aceeaºi cârciumã -chiar dacã Oprescu, vigilent, le fã -cuse zone speciale, în Piaþa Enes -cu ºi Piaþa Constituþiei, sã nu carecumva sã se încaiere. N-a fostcazul. Au ales toþi Centrul Istoric,iar cei înfrânþi pe teren ºi-au stinsamarul bând cot la cot cu ad ver -sarii. Când au plecat la aeroportau lãsat un gol imens.

Poliţişti de„Centru“

Nici poliþiºtii nu au avut de fur -cã în faimoasa zi de 9 mai 2012,când fiesta spaniolã a întors ochii

întregii Europe cãtre Bucureºti.Atunci însã au fost mobilizate for -þe masive - deºi mai mult sub aco -perire, cã nu s-au prea vãzut cuepoleþi.

Dar zona veche a oraºului vafi tratatã drept una „specialã desi guranþã publicã“, potrivit ºefuluiPoliþiei Capitalei, comisarul ºefCornel Ciocoiu. În curând va aveapropria secþie de Poliþie, printrans formarea Biroului de Poliþieexistent aici ºi suplimentarea la80 a numãrului agenþilor.

ªeful Poliþiei Capitalei a ex -pli cat cã oraºul vechi se aflã „lali mita dintre sectoare“, iar secþiilede Poliþie ale acestora trebuieacum „sã lase descoperite altezone“ pentru a interveni în cazulunor evenimente.

Zona Unirii,„sabotată“ deCentrul Istoric

Devenit, în mod nesperat ºiex trem de rapid, punct maxim deatracþie pentru turiºti, dar ºi pentruautohtoni, Centrul istoric pare cãa sabotat zona de sud a Dâm bo -vi þei - Unirii, Piaþa Constituþiei,Pa latul Parlamentului -, iar spe -

cia liºtii în urbanism croiesc acumpla nuri de „reconectare“. Jonc þiu -nea celor douã zone ar urma sãse realizeze prin intermediul adouã poduri exclusiv pietonale,peste Dâmboviþa: podul MirceaVodã ºi Podul Calicilor.

Pot fi dezvoltate noi trasee tu -ris tice care sã facã legãtura di -rectã între Centrul istoric ºi PalatulParlamentului în 15 minute pe jossau 5 minute cu bicicleta. Conec -ta rea va revitaliza BulevardulLiber tãþii ºi zona Palatului Par la -mentului, Casa Academiei Ro mâ -ne, care „de ani de zile nu reuºescsã îºi consolideze atrac ti vitateaºi în mod sistematic nu sunt puseîn valoare“, spun urbaniºtii.

„Nu poþi sã nu observi cuochiul liber diferenþa de densitateºi aglomeraþie din partea de norda Dâmboviþei (zona Lipscani, Bre -zoianu) comparativ cu zona Naþiu -nile Unite sau Bdul Libertãþii. Aufost distruse douã artere princi -pale ºi douã poduri. Calea Ra -hovei ºi Uranus drenau cu fluxuride utilizatori cele douã zone, iarPodul Mircea Vodã ºi PodulCalicilor fãceau legãtura acestoracu partea de nord“, scriu spe cia -liºtii în Planul Integrat de Dez -voltare Urbanã.

Lipsa de atractivitate a Dâm -bo viþei pe zonã centralã re pre -zintã ºi ea o problemã. Urbaniºtiispun cã Dâmboviþa a fost tratatãca o lucrare de infrastructurã uti -litarã, nu ca un element valorosdin punct de vedere urban. Acum,municipalitatea are un proiect deînverzire a malurilor, iar primelebãr cuþe vor fi vãzute la varã. ªi,cine ºtie, poate va deveni loc depromenadã…


Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

februarie 2013 .................................................................................................................... 59

PA

SA

GER

I

OOttookkaarr mmiizzeeaazzăă ppee ttrraannssppoorrttuulluurrbbaann

.................................................................................................................... februarie 201360

ȘTIR

I

DACIA A VÂNDUTAPROAPE 360.000 DEMAŞINI ANUL TRECUT

Dacia a vândut anul trecut359.822 de autovehicule, cu4,8% mai multe decât în 2011,pe pieþele internaþionaleînregistrând cele mai bunerezultate, cu 337.674 unitãþivândute în 43 de þãri de pe 4continente, au anunþatreprezentanþii producãtoruluiauto. „În acelaºi timp, 2012 areprezentat un an crucial pentruevoluþia gamei Dacia, fiindpunctat de lansarea a 6 modelenoi. Aceasta a permis mãrciiDacia sã-ºi reînnoiascã oferta deproduse, prin introducerea noilormodele Logan, Sandero ºiSandero Stepway. În plus, au fostabordate în premierã noisegmente de piaþã, cum este celal vehiculelor de familie ºi alvehiculelor combi, cu modeleleLodgy, Dokker ºi DokkerVan”,potrivit unui comunicat alproducãtorului auto român.Vânzãrile în Europa Occidentalãs-au menþinut la un nivelcomparabil cu cel din anulprecedent, în contextul în carepiaþa regionalã a scãzut cu 8,6%.În total, în statele din vestulEuropei au fost vândute în 2012peste 230.000 de vehiculemarca Dacia.

MAI MULTEÎNMATRICULĂRI ANULTRECUT

Înmatriculãrile autovehiculelornoi ºi de ocazie pentru persoaneau crescut anul trecut, faþã de2011, cu 36,6%, la 242.000 deautoturisme, 5.800 de mopeduriºi motociclete ºi 2.500 deautobuze ºi microbuze, iar cele

pentru transportul mãrfurilor, cu17,8%, la 77.000 de camioane,informeazã Institutul Naþional deStatisticã. În trimestrul IV 2012,comparativ cu acelaºi trimestrual anului precedent, la categoriaautoturisme s-a înregistrat ocreºtere cu 31,3%, iar lamopeduri ºi motociclete, cu29,7%. La marfã,autocamioanele s-au înmulþit cu2,3%, dar s-au înscris cu 9,7%mai puþine remorci ºisemiremorci. Faþã de trimestrul IIIdin 2012, înmatriculãrileautovehiculelor pentru pasageriau crescut cu 11,6% în trimestrulIV, iar cele de marfã au scãzut cu3,5%. În ultimul trimestru din2012, la categoria autoturisme s-a înregistrat o creºtere de 31,3%comparativ cu trimestrul patru2011, iar la categoria autobuze ºimicrobuze, creºterea a fost cu3,2%. Totodatã, înmatriculãrile demopeduri ºi motociclete aucrescut cu 29,7%.

AEROPORTULCONSTANŢA, CUFONDURI EUROPENE

Aeroportul Internaþional „MihailKogãlniceanu” din Constanþa vafi modernizat cu fondurieuropene, prin ProgramulOperaþional Sectorial deTransport (POS-T). Lucrãrile,estimate la 130,1 milioane lei(29,7 milioane euro), fãrã TVA,vor fi atribuite prin licitaþiedeschisã, preþul ofertei ºicomponenta tehnicã avândponderi egale, de 50%.Contractul este finanþat dinFondul European de DezvoltareRegionalã (FEDR) (69,25%) ºi dela bugetul de stat (30,75%), iartermenul de finalizare este de 13luni de la data atribuirii. Termenullimitã pentru primirea ofertelor

sau a cererilor de participare este18 martie. Proiectul includeproiectarea ºi execuþia structuriirutiere aeroportuare, canalizarepluvialã, instalaþii electrice ºibalizaj, marcaje ºi inscripþionãri,organizare de ºantier, probetehnologice ºi întreþinere înperioada de garanþie a lucrãrilor,potrivit anunþului de licitaþie.

SPRIJIN FINANCIAROPERATORILOR DETRANSPORT AERIAN

Consiliul Judeþean Dolj va acordacompaniilor aeriene interesate sãopereze zboruri cãtre noidestinaþii de pe AeroportulInternaþional Craiova un sprijinfinanciar de 5,5 euro(echivalentul în lei) de pasagerîmbarcat - în primul an - ºi vascãdea ulterior cu câte 0,5 euroîn fiecare an, pe o perioadã decel mult 5 ani. Prin sprijinulfinanciar, autoritãþile judeþeneîncearcã sã atragã operatoriaerieni la Craiova pentru a creºtenumãrul destinaþiilor, în specialcãtre þãrile UE. Aeroportul vaorganiza licitaþii pentru noi rutespre Anglia ºi Spania. În luna mai,compania low cost Wizz Air valansa o cursã Craiova-Bergamo,Italia.

TRAFIC MĂRIT PEAEROPORTURILE DINBUCUREŞTI

Compania Naþionalã AeroporturiBucureºti (CNAB) a înregistratanul trecut pe cele douãaeroporturi ale Capitalei - „HenriCoandã” Otopeni ºi „Aurel Vlaicu”Bãneasa - un trafic total de 7,54milioane pasageri, în creºtere cu1,3%, ºi aproximativ 98.600 deaterizãri ºi decolãri. Din numãrul total al pasagerilorAeroportului „Henri Coandã”,84% au avut ca origine saudestinaþie aeroporturi din stateleUniunii Europene, iar 68% -aeroporturi din statele Schengen.Pe Aeroportul Internaþional„Henri Coandã” opereazã 32 decompanii aeriene, care transportãpasageri cãtre 68 de destinaþii.

După 8 ani de existenţă,www.autogari.ro şi-aschimbat înfăţişarea cu unamai simplă şi modernă. Iatăcâteva din cele maiimportante schimbări:formularul de căutare curseeste mai intuitiv şi mai uşorde folosit deoarecesugerează cele mai potrivitelocalităţi după introducereaprimelor caractere; suntevidenţiate cele mai rapide şi

mai ieftine curse din rezultatulcăutării; toate informaţiileselectate iniţial sunt folositeîn completarea rezervării,simplificând astfel procesulde rezervare/cumpărare; dinprima pagină se pot accesa şiprogramul autogărilor, şi aloperatorilor; fiecare operatorde transport are acumpropriul sub-site, unde poategăsi mai bine structuratetoate informaţiile utile.

AUTOGĂRI.RO S-A ÎNNOIT

.................................................................................................................... februarie 2013

EV

EN

IMEN

T

62

Întrebări fără răspunsCa în fiecare an, Ziua Cargo organizează în luna martie evenimentuldedicat transportului de călători.În cadrul conferinţei de la Sighişoara, pe 28 - 29 martie, autorităţileşi patronatele vor trebui să ofere răspunsuri la numeroaseleîntrebări rămase în aer în acest început agitat de an.

MM inisterul Trans por tu -ri lor forþeazã atri bui -rea printr-un noucalendar (al treilea),însã la data închi de -

rii ediþiei nu era încã foarte clardacã se va putea duce la capãt a -cest proces, în condiþiile în careCur tea de Apel Bucureºti a sus -pen dat punctele 2 ºi 6 din anexala Ordinul 1640/2012. Este vorbade spre dreptul de a participa laatri buire cu vehicule deþinute princontract de închiriere, precum ºidespre depunctarea cu 10 punctea firmelor aflate în insolvenþã.

Sperã oare reprezentanþii MTcã procesul atribuirii se va încheiaînainte sã primeascã și comunica -rea oficialã de la Curtea de Apel?

Principiul„ferestrei”

De altfel, se pare cã acesta esteprincipiul care stã la baza atri buirii- programul de transport este afiºatcât mai târziu, criteriile sunt dis cu -tate ºi negociate de ase meneapânã în apropierea atri bu irii ºi apoiatribuirea are loc în mica „fereastrã”disponibilã. Era evident încã de laînceput faptul cã programul detransport va pro du ce nemulþumirepentru mulþi ope ratori, indiferentde amploarea mo dificãrilor aduse.Mai ales cã nu existã la bazã studiiapro fun da te privind fluxurile decãlãtori. Ast fel, unii transportatoris-au vã zut daþi la o parte, iar alþiinu au reu ºit sã obþinã introducereatra se e lor ºi curselor menite sã lepu nã în evidenþã capacitatea dedez vol tare. De asemenea, schim -bã rile de capacitate solicitatã pedi ferite trasee a luat prin sur prin -dere unii operatori.

Însã bineînþeles, dimensiunea„ferestrei” în care se poate realizaatri buirea este datã de criterii.Atunci când depunctezi insolvenþa

dupã peste patru ani de crizã eco -no micã ºi nu permiþi operatorilorcu datorii la stat sã participe, deºide contarea transportului pen sio -na rilor ºi veteranilor rãmâne în urmãîn permanenþã, te poþi aºtep ta la oploaie de procese. Odatã ce aparprimele suspendãri este clar cãlucrurile nu mai pot fi duse la capãt- numãrul mare de pro ce se va faceca lucrurile sã se amâ ne pe termennedeterminat. Pe de altã parte,existã procese por nite la atribuireadin 2008, ca re nici mãcar astãzinu s-au ter mi nat. Astfel, dintr-unanumit punct de vedere, pare unplan bun sã forþezi atribuirea într-un termen cât mai scurt ºi apoiprocesele se pot tãrãgãna fãrã amai putea pro duce efecte notabileasupra pieþei.

ªi totuºi, termenul nu a fostdestul de scurt pentru „judeþene”,iar „interjudeþenele” au fost a mâ -nate inexplicabil în douã rânduri.

În aceastã situaþie, operatoriide transport s-au vãzut blocaþi în -tre o promisiune extrem de atrac -tivã (licenþe cu valabilitate ºaseani) ºi „bâlbele” atribuirii. Mirajulcelor ºase ani pare sã fie prin ci -pa lul motiv pentru aparenta liniºtecu care transportatorii au acceptatamânarea atribuirii ºi modificãrilerepetate ale programului de trans -port pânã dincolo de momentullimitã permis de lege.

Poate singurul lucru nor mal înaceastã nebunie îl repre zin tãiminenta oprire a activitãþii a -nunþatã la un moment dat de cã -tre membrii FORT, ca mãsurã deprotest faþã de situaþia existentã.

În căutareadovezilor

Bineînþeles, în lipsa unor ex -pli caþii oficiale clare, s-a speculatfoarte mult pe tema adevãratelormotive ale amânãrii atribuirii.

S-a vorbit despre un vapor cuautobuze care a întârziat. Pareabsurd - nu poþi bloca o þarã î n trea -gã pentru autobuzele cuiva... Sigur,niºte autobuze din China au fostînmatriculate în ianuarie, dar trebuiesã fie vorba de o coincidenþã…

De asemenea, a plouat cu ata -curi la persoanã ºi acuzaþii de in -com petenþã ºi corupþie, iar Auto -ri tatea Rutierã s-a aflat în prim plan.

Este greu de evaluat „la cald”in competenþa unei instituþii, însãcel puþin într-un mod tacit ope ra -to rii sau, mai exact, patronatelecare îi reprezintã au acceptat prin -cipiul atribuirii fãcute în grabã.Pro babil, din nou cei ºase ani auatârnat greu.

Legat de corupþie, pare cel puþinciudat pentru oricine din cadrul ARRsã se gândeascã mã car sã solicitesau sã primeascã ºpa gã, la doarcâteva luni de zile de la semnareaunui protocol cu Direcþia GeneralãAnticorupþie. Am prezentat în maimulte rânduri cazuri instrumentatede DGA, care vizau inclusiv angajaþiai insti tu þi ilor aflate în subordineaMT, pre cum ARR sau ISCTR. Dealtfel, semnarea protocolului dintreARR ºi DGA pãrea sã aibã în vederetocmai anticipatul moment dificilal atribuirii.

În acest context, Conferinþa dela Sighiºoara va fi probabil cel maiinteresant eveniment al anu lui, dinpunct de vedere al dez ba te rilor. Pelângã situaþia transpor tului naþionalregulat de cãlãtori, con ferinþa vamarca, de aseme nea, debutuldiscuþiilor pe mar gi nea unei noi legia transporturilor, care, lipsitã depresiunea atribuirii ºi a schimbãrilorpolitice, ar putea crea un cadrumenit sã asigure dez voltareadurabilã a trans por turilor rutiere înRomânia, în urmãtorii ani.



INTER

VIU

64 februarie 2013 .................................................................................................................... 65

INTER

VIU

În ceea ce priveºte zona ope -ra þionalã, schimbãrile de activitatevi zeazã adaptarea la noile condiþiide transport la nivelul Capitalei ºi azonelor limitrofe, ºi, evident, la ex -tinderea reþelei METROREX, ce neobligã la o creºtere a fle xi bi li tã þiiserviciilor oferite ce tã þe ni lor ºi la oadaptare permanentã a reþelei detransport de suprafaþã, la modi fi -cãrile de infrastructurã din Bucureºti.

Prioritarã este ºi îmbunãtãþireani velului de informare a cãlãtorilorlegat de utilizarea cardurilor de cã -lã torie, noile servicii, modi fi cã ri le degrafic etc, dar ºi promo va rea multmai agresivã a ofertei „City Tour“ înrândul turiºtilor ce viziteazã Capitala.

În ce stadiu se aflãproducþia de tramvaie înUzina RATB?Regia Autonomã de Transport

Bucureºti construieºte tramvaiemodel „Bucur LF“, rezultat al cer -

ce tãrii româneºti, realizat în to -talitate în cadrul Uzinei RATB, dela concept pânã la produsul final.Anul trecut, Regia a finalizat con -struirea a încã 5 tramvaie de acesttip.

Tramvaiul este realizat în con -for mitate cu cerinþele tehniceactuale, îndeplinind criteriile deconfort ºi siguranþã impuse astãzipe piaþa operatorilor de transportpublic.

Bucur LF prezintã carac te ris -tici tehnice prin care asigurã con -di þiile realizãrii unui transport ci -vi lizat: podea coborâtã pe 65%din suprafaþa vehiculului, care per -mite accesul direct ºi rapid al cã -lã torilor de la peronul din staþie,prin intermediul celor 4 uºi duble;un sistem modern de tracþiune cumotoare asincrone trifazate, carenu necesitã întreþinere ºi inver -toa re cu consum de energie reduscu circa 35%; sistem de frânaremo dern, care îndeplineºte condi -

þi ile impuse de standardele inter -na þionale; rampã de urcare-co -borâre pentru persoanele cu di -zabilitãþi locomotorii.

Capacitatea tramvaiului estede 270 de locuri, din care 43 pescaune.

Viteza maximã de circulaþieeste de 60 km/h, în condiþiile asi -gu rãrii unui nivel de zgomot foarteredus.

Îndeplinind aceste standardemoderne de confort ºi siguranþã,tramvaiul Bucur LF are un preþ decirca 1 milion de euro, competitivpe piaþa de profil.

Aveþi o nouã ofertã:biletele unice.Biletele unice RATB - Metrorex

au fost introduse în oferta tarifarã,în baza Hotãrârii CGMB nr.159/28.09.2012 privind inte gra -rea tarifarã pentru sistemul detransport public din MunicipiulBu cureºti.

Biletele unice permit trans fe -rul, fãrã platã suplimentarã, petoate modurile de transport (me -trou, tramvai, autobuz, troleibuz)ºi efectuarea unui numãr nelimitatde cãlãtorii în intervalul de vala -bi litate. Ele acceptã ultima vali -dare cu un minut înainte de expi -rarea duratei de valabilitate ºidupã ultima validare permit con -tinu area cãlãtoriei pânã la capãtulliniei, cu vehiculele RATB saupânã la ieºirea din staþie cutrenurile Metrorex, indiferent dedurata cãlãtoriei.

Gestionarea mai eficientãa carburanþilor, dupãinstalarea pompelor dealimentare de la Rompetrolîn autobazele RATB, a dusla reducerea consumuluide combustibilul? Noul sistem de alimentare cu

combustibil al vehiculelor RATBpermite mo nitorizarea ºi gestio -narea car bu rantului de la furnizorpânã la consumul efectiv al aces -tuia.

Vehiculele sunt dotate cu sen -zori care semnaleazã orice scur -ge re de combustibil și orice des -chi dere a capacului de la rezervor,iar staþiile de alimentare au in sta -late camere de supraveghere ºisisteme de identificare a fiecãruiºofer.

Introducerea noului sistem aper mis, într-adevãr, un control maieficient al carburanþilor.


Director general RATB:

„Reînnoim parcul autoinclusiv cu autobuzede capacitate mică“Adrian Mihai Câmpurean, directorul general al RATB, vaîncepe din acest an reînnoirea parcului auto al Regiei cu 12din cele 70 de tramvaie „Bucur LF“ din programul multianualprevăzut pentru 2013 - 2017, cu primele 20 de troleibuzedin cele 150 contractate pentru perioada 2013-2015 şi cuachiziţionarea a 50 de autobuze de capacitate mică. Laaceste investiţii se adaugă lucrările de modernizare aDepoului Titan şi a infrastructurii de tramvai pe mai multelinii. Şeful RATB şi-a propus însă, la 4 luni de la preluareaconducerii, şi schimbări în instituţie, pe două direcţii:administrativă şi operaţională.

Carte de vizităMihai Adrian Câmpurean s-a nãscut la Timiºoara, pe 10 mai 1950,

este cãsãtorit ºi are un copil.1975: a absolvit Institutul Politehnic „Traian Vuia“ Timiºoara,

Facultatea de Mecanicã, Secþia Utilajul ºi Tehnologia Sudãrii1975 - 1985: Inginer proiectant Întreprinderea Electrotehnica

Bucureºti1985 - 1988: ªef Laborator sudare ºi procedee conexe, C.P.III,

Întreprinderea Metalurgicã Românã pentru Aeronauticã Bucureºti1988 - 1990: Inginer principal TAROM 1990 - 2000: Director General societate privatã1996: a urmat un curs de inginer sudor european (EWE) SLV

München2001: devine inginer sudor internaþional (IWE)februarie 2003 - decembrie 2004: Consilier personal al ministrului

Educaþiei ºi Cercetãriifebruarie 2001 - februarie 2003: Secretar de Stat pentru Cercetare

ºi Relaþiile cu Parlamentul la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii2001 - 2004: Reprezentant al României în Consiliul ªtiinþific al

NATO2001 - 2004: Reprezetant în Grupul la nivel înalt al iniþiativei

europene „EUREKA“2005: Doctor în ºtiinþe inginereºti, diplomã obþinutã la Universitatea

Politehnicã Bucureºti2005 - 2012: Director General societate privatã2012 - prezent: Director General RATBEste vicepreºedinte al Asociaþiei de Sudurã din România.

Ziua Cargo: Ce investiþii aþiprevãzut pentru 2013?Adrian Mihai Câmpurean: În

2013 avem în vedere achiziþia unuinumãr de 12 tramvaie „Bucur LF“cu podea parþial coborâtã, in ves ti -þie ce face parte dintr-un pro grammul tianual de achiziþie a unui numãrde 70 de tramvaie, ce se va des fã -ºu ra între 2013 ºi 2017. Totodatã,vi zãm ºi achiziþia unui numãr de20 de troleibuze, ce se înscriu caºi investiþie într-un contract noucare totalizeazã 150 de bucãþi cevor fi achi zi þio nate între 2013-2015, dar ºi achi ziþia unui numãrde 50 de auto buze de micã capaci -

ta te, care ar trebui recepþionateintegral pânã la sfârºitul anului viitor.

Din punct de vedere al inves -ti þiilor în infrastructurã, ne dorimmo dernizarea liniei de tramvai cetra verseazã Str. Nicolae Teclu, în -tre RATB Titan ºi bucla de întoar -ce re a tramvaielor, a liniei de tram -vai de pe Bdul Camil Ressu, de lastr. Râmnicu Vâlcea la Bdul Fi zi -cie nilor, dar ºi modernizarea De -po ului Titan, în cadrul unui pro -gram de finanþare de 36 de luni.

Aceste investiþii pot duce, pede o parte, la creºterea vitezei decirculaþie ºi a gradului de confortºi siguranþã ºi, pe de altã parte,

la creºterea capacitãþii depoului,de la 48 la 79 de tramvaie, coro -bo rat cu creºterea capacitãþii tota -le de transport pe liniile aferente.

Intenþionaþi schimbãri încadrul Regiei?Schimbãrile pe care le avem

în vedere urmãresc douã direcþii,una administrativã ºi o a douaope raþionalã.

În plan administrativ, în pe ri -oa da urmãtoare suntem foartepreocupaþi de creºterea niveluluide pregãtire profesionalã a tuturorangajaþilor ce interacþioneazã cupublicul cãlãtor.

februarie 2013 ....................................................................................................................februarie 2013 .................................................................................................................... 67.................................................................................................................... februarie 2013

PR

EZEN

TA

RE

66

DD e anul trecut, Otokarºi-a gãsit partenerulpo tri vit în România:MHS Truck & Bus, ba -zân du-se pe experienþa

aces tu ia în piaþa auto.În anul de debut, Otokar a vân -

dut în România aproape 20 deautobuze, ceea ce poate fi consi -de rat mulþumitor, având în vederesituaþia pieþei din þara noastrã.„Anul acesta ne vom concentrape sectorul urban. Am vândut dejaîn Suceava autobuze Centro - unmo del mic, conceput pentru trans -por tul de pasageri. Este un auto -buz flexibil, cu o capacitate foartebunã, de 22 persoane, iar acumavem disponibilã ºi o versiune au -to matizatã“, a spus Hakan Bubik,International Sales and MarketingManager Commercial VehiclesOtokar.

Produse pentrutoate nevoile

În marile oraºe, la orele devârf, se folosesc autobuze mari,dar în zone liniºtite ºi la ore cu fluxre dus de cãlãtori autobuzele dedi mensiuni mici pot fi mult maieficiente, iar operatorii de trans -port ar trebui sã se gândeascãmai mult la eficienþã. „Avemaceas tã experienþã în Turcia, undesun tem unul dintre liderii de piaþãpe segmentul nostru. Majoritateamu nicipalitãþilor colaboreazã cuOto kar în special pe aceste soluþiide schimbare de capacitate înfunc þie de fluxul de cãlãtori. Avemacum o paletã completã de pro -du se pentru fiecare segment: tu -ris tic (modelele Navigo T ºi Vec -tion T), intercity (Navigo U, VectioU ºi U Le ºi Territo U ) ºi urban(Centro C, Navigo C, Vectio C ºiKent C). Noi suntem un furnizorde soluþii ºi oferim clienþilor noºtrio gamã variatã de produse, iarcam paniile de promovare vor aveaca scop aducerea acestor produsemai aproape de clienþi. Deo cam -

datã suntem la început pe piaþaro mâneascã, dar, de exemplu, pepiaþa germanã, slovenã sau croa -tã, avem deja un nivel de comu -ni care prin care putem sã contri -bu im la educarea pieþei“, a afirmatHakan Bubik.

Eficienţacosturilor deoperare

Otokar ºi-a propus sã înceapãtreptat ºi sã influenþeze ºi piaþaautohtonã în sensul educãrii ei.„Companiile din România se fo ca -lizeazã mai mult pe autobuzele de12 m. Vom încerca sã le îndrep -tãm atenþia cãtre dimensiuni maimici, iar aceasta este tendinþapeste tot în Europa. Dacã vor con -ti nua sã utilizeze în exclusivitateau tobuze de 12 m, vor continuasã piardã bani. Este vorba despreo schimbare de mentalitate. Preþulde cumpãrare este important pestetot, dar ar trebui sã fie în plansecund, mai important fiind costulde operare pe parcursul vieþii ve -hi culului. Poþi sã cumperi cel maiieftin produs din lume, dar însituaţia în care cos tul de operareeste foarte ri di cat, îþi poate schim -ba toate cal culele economice. Noine po ziþionãm pe segmentul mediu

din punctul de vedere al preþurilorde achiziþie, dar cel mai importantele ment al concepþiei noastre esteeficienþa costurilor de ope ra re.Eforturile financiare post-vân zaresunt mai reduse“ a con chismanagerul Otokar.

Experienţeeuropene pentruRomânia şiBulgaria

Preocupãrile ºi interesul Oto -kar pentru cele mai importantepie þe europene, în 2013, sunt re -le vante, în contextul în care vân -zã rile totale au scãzut cu aproape15% în Franþa ºi cu peste 35% înSpa nia ºi Italia ºi, în ciuda acestuideclin, producãtorul turc a reuºittotuºi sã creascã livrãrile pe aces -te pieþe precum ºi în Germania.„Investim mult în dezvoltareareþelei noastre de dealeri ºi deservice-uri în Europa. Clienþii dinRomânia ºi din Bulgaria pot lua careper experienþele noastre dinþãrile Vest-Europene. A fi ac cep -ta þi ca marcã ºi a creºte pe piaþaeu ropeanã sunt referinþe pentrustrategia ºi eforturile noastre“, aspus Hakan Bubik. VehiculeleOto kar sunt produse în fabricadin Turcia, în 2012 fabricându-se

2.800 de autobuze din toategamele. „Cu autobuzele urbane,anul trecut, am câºtigat licitaþiiim portante în Turcia, aproape1.000 de autobuze de 12 m fiindde stinate municipalitãþii din Istan -bul. De asemenea, am adjudecatlicitaþii în Izmir, Bursa - unde aufãcut o combinaþie de autobuzede diferite dimensiuni. Se utili -zea zã autobuzele în funcþie delinii ºi de fluxul de cãlãtori la di -fe rite ore. Avem aceastã expe -rien þã în Turcia ºi dorim sã o extin -dem ºi în alte þãri. România poatefi un început în a oferi, împreunãcu MHS, diferite soluþii pentrutransportul urban“, a spus oficialulOtokar.

Pregătiţi pentruEuro VI

Reprezentanþii companiei tur -ce spun cã sunt pregãtiþi pentrunor mele de poluare Euro VI, carese vor aplica din 2014. De altfel,Otokar a prezentat primul modelEuro VI, la IAA Hanovra 2012, unautobuz din gama pentru trans -por tul urban ºi, pas cu pas, vorechi pa toatã gama pentru a sealinia noilor norme de poluare.

„Cen tro va avea un motor FTP(Fiat Powertrain), pe modelul de7 m vom utiliza Cummins, iar pen -tru vehiculul de 9-10 m avem mo -tor de provenienþã MAN. Auto bu -ze le de 12 m vor fi dotate cumo toa re Deutz. În plus, avemmodele electrice pentru Centroºi CNG pen tru autobuzul de 12m. Cre dem în soluþia «electric»,pentru viitor. Dar, schimbarea dementali ta te trebuie sã vinã din

interior, iar municipalitãþile trebuiesã sti mu leze aceastã evoluþie.Otokar pregãteºte deja acesteschimbãri de zece ani ºi a investitpânã acum 75 milioane euro încercetare-dez voltare“ a afirmatHakan Bubik.

Proiecte

Deocamdatã, preocupareacelor de la Otokar este dez vol ta -rea pe pieþele din Turcia ºi Europa.„Ne-am propus sã înþelegemclienþii ºi sã le ascultãm dorinþele,sã observãm necesitãþile pieþelorºi sã dezvoltãm o gamã completãde produse care sã fie acceptatesub toate aspectele: simplitate,funcþionalitate, economie, costuride utilizare etc. În ceea ce priveºteRomânia, studiem potenþialul pie -þei pentru produsele pe care le-amprezentat, însã nu dorim sã facemestimãri pentru vânzãri. Piaþa nueste stabilã ºi legislaþia se schim -bã de la zi la zi, totuºi, în acestan, ne vom concentra pe segmen -tul urban“, a concluzionat mana -gerul Otokar.

Semicentenar

Compania Otokar aniverseazãîn 2013 al 50-lea an de existenþã- primul semicentenar de la fon -darea companiei, istoria produ cã -torului de autobuze aproape iden -tificându-se cu cea a indus triei autodin Turcia. Rezultatele obþinute înprezent de produ cã torii turci deautobuze pe piaþa eu ropeanã ºimondialã sunt dato rate experienþeiºi competitivitãþii acumulate de-alungul acestei pe rioade.


Otokar mizează pe transportul urbanProducătorul turc de autobuze abordează piaţaeuropeană cu un concept modern - eficienţă pe întreagaviaţă a autovehiculelor, bazându-se pe un preţ deachiziţie competitiv pentru propriile produse, dar maiales pe costuri de exploatare reduse.

PR

EZEN

TA

RE

Kent CMotorizare: Deutz TCD EEVCapacitate cilindricã:

7.150 cmcPutere: 290 CP/2.100 rpmCuplu:

1.200 Nm/1.050 - 2.650 rpmCutie de viteze:

Voith DIWARezervor: 300 lCapacitate pasageri: 103 Dimensiuni (L/l/h):

12.000/2.540/3.145 mm

Centro CMotorizare: FPT Euro VCapacitate cilindricã:

2.998 cmcPutere: 146 CP/3.500 rpmCuplu:

350 Nm/1.400-2.800 rpmCutie de viteze: ZF automatãRezervor: 105 lCapacitate pasageri:

22 (diferite configuraþii)Dimensiuni (L/l/h):

5.890/2.130/2.935 mm

februarie 2013 ....................................................................................................................

FO

CU

S

69.................................................................................................................... februarie 201368

FO

CU

S

PP ractic, discutãm de a -chi ziþionarea unor auto -bu ze urbane ce ur mea -zã sã fie utilizate petrasee scurte, periur ba -

ne, de genul Bucureºti-Ilfov. Sigur,la ora actualã, legislaþia nu per -mite folosirea autobuzelor urbanepe asemenea trasee, chiar dacãpiaþa are nevoie de ele.

„Cei care au investit pânã acum,mult mai devreme faþã de mo men -tul în care se va clarifica, sã zicem,situaþia Zonei Metro po litane Bucu -reºti, au soluþii de re zervã pentruuti lizarea autobu ze lor. Este vorbadespre convenþii cu hipermarketuri,pe modelul trans port gratuit pentrucumpã rã tori. În aceste cazuri, estede pre ferat un autobuz, pentru cãpreia cãlãtorii a trei microbuze miciºi, astfel, sunt reduse cos tu rile deîntreþinere, cu salarizarea, cu consu -mul...“, a precizat Magda Peºu,director general Anadolu AutomobilRom, importator Isuzu în România.

Primăriile intră înscenă

Pe de altã parte, tot mai multelocalitãþi aflate în apropierea marilororaºe îºi doresc sã asigure un trans -port cât mai civilizat pen tru locui -to rii lor. Astfel, autoritãþile localeanalizeazã posibilitatea înfiinþãriiunor firme de transport ºi, implicit,achiziþionarea de auto bu ze. Laaceastã direcþie con tri buie, aºa cumaminteam, situaþia incertã din punctde vedere legis lativ, dar ºi eºuarea,în unele situaþii, a încercãrilor denegociere cu operatorii privaþi.

„Sunt primãrii care vor sãinvesteascã direct în mijloace detransport, sã-ºi dezvolte propriilefirme de transport, propriile ser -vi cii, ºi primãrii care doresc sã în -chi rieze, sã semneze convenþii cufirme private, care sunt deja spe -cia lizate în serviciul de transportrutier de persoane. Suntem în fazade prospectare a pieþelor, dinpunc tul de vedere al primãriilor.

De la noi, deocamdatã doar pri -va þii au cumpãrat, care au diversepro misiuni de la primãriile res pec -tive cã ar urma sã semneze niºteconvenþii“, a explicat Magda Peºu.

Iar primele autovehicule aufost deja livrate.

Este vorba despre ºapte IsuzuCitiBus, de 9,5 m lungime, capa -ci ta te de transport de 70 de cã -lã tori, motorizare Euro 5 EEV, po -dea joasã, trei uºi, aer condiþionatºi transmisie manualã (poate fi ºiautomatã la solicitarea clienþilor).

O asemenea maºinã, avândtoa te dotãrile necesare pentruacest gen de transport, are unpreþ care se situeazã puþin peste100.000 de euro, fãrã TVA.

„Este un produs nou, dar dupãpãrerea mea este un produs foar -te bine acceptat de piaþã. ªi mãrefer ºi la transportul public, dinoraºele mari sau medii ale þãrii,pre cum ºi la zonele limitrofe.Bine înþeles cã perspectivele vorde pinde foarte mult de evoluþiale gislaþiei referitoare la zonelelimi trofe sau zona metropo li ta -nã“, a precizat Magda Peºu.

Astfel, este greu de crezut cãvom asista la o schimbare în masãa autovehiculelor utilizate pentrutransport pe distanþe scurte, fãrã

a avea asentimentul autoritãþilor.Prac tic, o asemenea investiþieeste prea riscantã fãrã o legislaþiecorespunzãtoare ºi nu numai.

„În zona Bucureºti - Ilfov exis -tã dorinþa ºi tendinþa de a se înlo -cui mijloacele de transport impro -prii cu unele care sunt mult maiadec vate acestui gen de transport.Nu discutãm de o investiþie spe -cu lativã, ci de alinierea la stan -dar de cerute în primul rând de ce -tãþenii din Ilfov. Însã din punctulnos tru de vedere, atâta timp câtnu existã din partea autoritãþilorun necesar al mijoacelor de trans -port, al fluxurilor de cãlãtori cal -cu late în mod real, este foartegreu sã facem estimãri legate deachiziþionarea autovehiculelor culocuri în picioare pentru traseelescurte“, a spus directorul generalAnadolu Automobil Rom.

Practic, situaþia neclarã din a -cest moment riscã sã ducã la rea -li zarea de investiþii care, ulte rior,se vor dovedi nerentabile, atât pen -tru primãrii, cât ºi pentru operatoriiprivaþi.

ªi, ca de obicei, soluþia ar fi catoate pãrþile sã se aºeze la o masãºi sã punã la punct un plan co e rentde acþiune.

Din pãcate nu avem o istorieprea încurajatoare din punct devedere al rezultatelor obþinute înurma unor asemenea discuþii.

„Aºteptãm transpunerea într-uncadru legal a nevoilor de trans portla nivelul judeþului Ilfov. Este o zonãimportantã care se dez vol tã într-un ritm rapid, iar transportul trebuiesã þinã pasul“, a con clu zio natMagda Peºu.


Operatorii o iauînaintea legiiLacunele legislative în ceea ce priveşte transportul pedistanţe scurte, tergiversarea discuţiilor legate dezonele metropolitane, creşterea presiunii din parteacălătorilor sunt câteva dintre motivele care au făcut caunii operatori să decidă investiţii care devansează legea.

Magda Peşu, director generalAnadolu Automobil Rom:

Mã bucur totuºi cã autoritãþile au ajuns laconvingerea cã traseele acestea limitrofe,

trasee foarte scurte, nu sunt bine deservite deautobuze destinate transportului turistic sau demicrobuze care au capacitate micã ºi doar locuri pescaune.“

„

Un alt segment de piaþã care se dezvoltã este reprezentat demediul universitar. Anadolu a livrat deja autocare cãtre:Universitatea de ºtiinþe Agronomice ºi Medicinã VeterinarãBucureºti (2 x Novoultra), Universitatea de Medicinã ºi Farmacie dinTg. Mureº, Universitatea Dunãrea de Jos Galaþi, ªcoala Americanã,ªcoala Rusã (Novobus), Fundaþia Mark Twain International School,Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare Agricolã Cãlãraºi,Universitatea Maritimã Constanþa, precum ºi cãtre PatriarhiaRomânã, Parlamentul României - Camera Deputaþilor, FederaþiaRomânã de Fotbal.

UMF Tg. Mureº a dorit un autocar cudotãri speciale: 2 monitoarerabatabile, DVD player, sistem denavigaþie prin satelit, închiderecentralizatã a calelor de bagaje,senzor de incendiu încompartimentul motor, vopseametalizatã, parasolar acþionatelectric, deschiderea uºii ºoferuluiprin telecomandã (dotare standardpentru toatã gama Isuzu), mochetepentru calele de bagaje, instalaþie deceai ºi cafea, frigider.Maºina are ºi preheater ºi retarder.„Reprezentanþii Universitãþii din Tg.Mureº au dorit ºi o tapiþerie deculoare bej, plafon ºi capitonajeinterioare gri-petrol. Pot spune cãmaºina chiar aratã foarte bine. Credcã este cel mai frumos Turquoise dinRomânia“, a declarat Magda Peºu.

DD acia Lodgy a fost par -te ne rul nostru de drumcâteva zile, timp în caream reuºit sã îl „în toar -cem pe toate feþele“

pen tru a ne putea forma un punctde vedere cât mai pertinent ºi avi-l prezenta ºi dumneavoastrã.

Caracteristici

La prima vedere te uimeºte di -men siunea foarte generoasã ama ºinii, context în care roþile parcam mici. Chiar dacã, privitã dinafarã, maºina nu este spec ta cu -loa sã, aspectul general este unulcorect, în tendinþã cu liniile actualede design ale Dacia, fiind un mo -del cu personalitate proprie. Înschimb, punctul forte Lodgy pu -tem spune cã este interiorul, maiconcret spaþiul pe care acesta îl

oferã. Loc pentru cap, loc la pi -cioa re ºi loc pentru ca doi adulþisã stea confortabil pe rândul treide scaune în varianta cu 7 locuri.Dacã rabatezi toate scaunele dinrândul 2 ºi 3, volumul obþinut estede 2.617 litri. Greu de crezut sãfie folositã într-o astfel de con fi -gu raþie, dar existã ºi aceastã po -si bilitate. Cea mai vândutã va fiprobabil varianta cu 5 locuri, undespaþiul se „reduce“ la doar 827 l- mai concret: nu îþi poþi lua tot ºi -fonierul, dar fiecare membru alfa miliei va putea veni cu gea man -ta nul propriu. Lodgy este printrecele mai ieftine monovolume depe piaþã, iar raportul preþ-dotãrieste unul atractiv. Preþul de por -ni re este 9.500 euro cu TVA ºide aici preþul creºte în funcþie dedotãri ºi nivelul de echipare. Ceeace nu ar trebui sã lipseascã din

op þionalele existente este sis te -mul Media Nav, un sistem de na -vi gaþie ºi multimedia cu touch -screen de 7 inch, care la doar 300euro este unul excelent. MufeleUSB, AUX-In ºi conexiunea Blue -tooth nu lipsesc nici ele, doarCD-ul e absent, dar... cine mai arenevoie? Pe volan existã douã bu -toane (nu, nu pentru volum, deºila asta ne aºteptam), ci pentrucon trolul limitatorului de vitezã,însã acesta este singurul sistemîn aceastã privinþã, opþiunea crui -se control neexistând în ofertã,dar care totuºi ar fi fost mai utilã.

Confort şiergonomie

Dacia Lodgy trebuie privitã caun vehicul de familie, în nici uncaz nu trebuie consideratã o

februarie 2013 ....................................................................................................................

DR

IVE-T

EST

71

maºinã cu veleitãþi sportive. Ruliuleste pre zent în viraje, la fel ca ºisub vi rarea la abordarea sportivãa cur belor, pentru cã suspensianu este una sport, dar condusãco rect ºi respectând regulile decir cu laþie, maºina vã va rãsplãticu o cãlãtorie confortabilã ºi delocso licitantã pentru ºofer. Scaunelepoziþionate mai sus oferã o po -zi þie comodã ºi odihnitoare, iarvi zibilitatea atât pentru ºofer câtºi pentru pasageri este una bunã,ºi mai trebuie amintit cã pentrucele din faþã este disponibilã op -þio nal încãlzirea ºezuturilor. ªi,poa te la fel de important, ultimulrând de scaune beneficiazã defante de aer proprii pentru pi cioa -re, evitându-se astfel marea pro -ble mã a vanurilor, diferenþele maride temperaturã în habitaclu. Co -men zile pentru geamurile elec tri -ce sunt situate, în sfârºit, pe uºi,în schimb claxonul a rãmas pema neta de semnalizare, fapt care

necesitã un oarecare timp de o -biº nuinþã dacã nu conduci o ma -ºinã Dacia zi de zi. La capitolulplu suri trebuie remarcatã ºi pre -zen þa cotierei, care, deºi este am -plasatã un pic cam sus ºi te facesã te întinzi un pic dupã schim bã -tor, „se cerea“ acolo, mai ales cãare rol ºi de spaþiu de depozitare.Un alt element prezent în pre mie -rã îl reprezintã senzorii de parcarespate cu avertizare acusticã, motivpentru care gararea este mult maila îndemânã - probabil dimen siu -ni le maºinii i-au determinat pe in -ginerii francezi sã punã la dis -poziþia clienþilor interesaþi ºiaceastã opþiune.

Siguranţă

Lodgy vine cu centuri în treipuncte pentru toate cele ºaptelocuri, tetiere reglabile pe înãlþimeºi un set complet de airbagurifron tale ºi laterale livrat în stan -

dard. Lista echipamentelor de si -gu ranþã activã include deja banaluldar vitalul ABS, asistenþa la frâna -rea de urgenþã ºi, opþional, un altsistem important, ESP. Raportatla sistemele de siguranþã aleconcurenþei, Lodgy nu este chiarcel mai bine echipat monovolum,iar testele EuroNCAP i-au acordatdoar 3 stele.

Concluzii

În trafic maºina s-a comportatexemplar, direcþia este precisã ºiplãcutã, iar simbioza suspensie-roþi 15" face din Lodgy o maºinãcare „pluteºte“ peste micile de -ni velãri din asfaltul urban. Pro pul -so rul de 110 CP cuplat la o cutiede viteze în 6 trepte s-a descurcatºi el mai mult decât onorabil, puþinzgomotos la viteze mai mari, iarconsumul mixt s-a situat undevaîn jurul valorii de 7,5 l/100 km peo distanþã de aproximativ 800 kmparcurºi. Cifre de acest gen îm -preunã cu preþul de pornire de9.500 euro fac din Lodgy o „spe -rietoare“ pentru concurenþii sãivestici, cel puþin pe hârtie. Rã mâ -ne de vãzut cum va primi piaþaprima Dacie construitã în ex clu -si vitate în Maroc.


.................................................................................................................... februarie 201370

DR

IVE-T

EST

AAddeevvăărraattuullffaammiilliisstt

Începând cu anul trecut, Dacia a decis că este momentulsă atace şi piaţa monovolumelor, o clasă care esteapreciată mai mult în afara ţării decât în România, înspecial pentru spaţiul din habitaclu de care se poatebucura o familie (întreagă), şi aşa a apărut modelulLodgy.

Dacia LodgyCilindree: 1.461 cmcPutere: 107 CP/4.000 rpmCuplu: 240 Nm/1.750 rpmCutie de viteze: 6+1 trepteAcceleraþie 0-100 km/h: 11,6s Numãr locuri: 7Dimensiuni (L/l/h):

4.498/1.751/1.680 mmGreutate: 1.337 kgRezervor: 50 l

7 locuri și un spaţiu interior generos

februarie 2013 .................................................................................................................... 73

INTER

VIU

.................................................................................................................... februarie 201372

INTER

VIU

Ziua Cargo: Când aþi apelatprima datã la o firmã detransport? Mihai Para: Când am început

turneele prin þarã ºi în RepublicaMoldova, în primãvara lui 2011.Am închiriat prima datã o dubiþãRe nault Trafic, fãrã ºofer. Apoi amexperimentat Mercedes Vito, unVolkswagen T5 ºi un Opel Vivaro,dar cel mai avantajos ni s-a pãrutRenault-ul: cel mai bun consum,comod, spaþios.

Cine conducea?Am condus eu noaptea ºi Ade -

lin ziua. GPS aveam pe telefon, darne-am rãtãcit de multe ori. Amcondus chiar ºi peste hotare, fãrãvreun incident. Ne-a oprit odatã Po -liþia, la Chiºinãu, sã ne întrebe dacãavem ºampanie. Cum nu deþineamacest „paºaport“, le-am dat 10 eurosã-ºi cumpere. La Chi ºi nãu am cântatla un festival. Atunci am plecat cu unMCV în chi riat de la o firmã de trans -por turi. Ne-am înghesuit cu scule cutot. Eu am stat cel mai comod, pentrucã eram la volan.

Niciodatã nu am întârziat,ne-am încadrat în timp, deºi nueram ºoferi profesioniºti. Înaintede festivalul de la Chiºinãu, spreexemplu, au fost Zilele Se ve ri nu -lui, unde am cântat joi seara, la

miezul nopþii am plecat spre VamaVeche, unde am ajuns în jurul orei10, iar la 11:00 aveam sound -check-ul. La 9 seara am cântat laFes tivalul 1 Mai Mare.

La Severin am avut cel mai ma -re public: 15.000 de persoane.Asta ne-a dat încredere. E binesã începi anul în forþã, iar noi amavut demaraj bun.

Abia din 2012 ne-am permisºofer. Era dupã iarna 2011-2012,când am intrat pentru douã luni înstudio ºi am înregistrat primul nos -tru album: „From The East To TheWest“. Am mers la unul dintre celemai bune studiouri din Bu cu reºti:ITP Record. Plãtisem pentru doar15 zile, dar proprietarul - Ho ria,inginer de sunet - a înþeles cã avemnevoie de mai mult timp ºi ne-a lãsatcheile de la studio cât vrem noi. Asta

ne-a ajutat enorm, pentru cã nu amfost presaþi de timp - dar nici nu amtras de el, cã aveam lansareaalbumului în martie 2012.

Dupã lansare am pornit în tur -neul de promovare a albumului, carea durat tot anul. Acum aveam nevoiede ºofer; crescuse numãrul concer -telor, aveam câte 4, unul dupã altul.

Aºa am ajuns sã închiriem unFord Transit, pe care l-am folosit totanul 2012. Este mai lung decât unmicrobuz cu 8+1 persoane ºi plã -team 50 de euro pe zi, plus motorina.

ªoferul, Bogdan, lucrase laCastel Film: ani întregi a trans por -tat echipe de filmare, aºa cã se în -ca dra în timp ºi ne ducea fix la des -ti naþie, plus cã ºtia exact ce avemnevoie.

Cum de multe ori noaptea,dupã concert, dormeam în maºinãpânã la urmãtoarea destinaþie,

Dubiþa-dormitor

Ne-am permis ºofer abia dupãalbumul de debut

ne-a încropit fiecãruia câte un pat.Noi suntem 8 cu sunetistul. În ma -ºinã sunt 3 banchete, iar în spa -tele lor depozitam instrumentele.Deasupra lor, ºoferul ne-a ame na -jat douã paturi suprapuse, cel dejos dublu, aºa cã fiecare ºi-a avutpatul lui. Laur ºi-a agãþat hamacul.

Dar, de obicei, grupãm con -cer tele sã fie în aceeaºi zonã. Aºaam avut la Chiºinãu, Suceava, Ga -laþi, Bacãu, apoi Sibiu, Braºov,Târgu Mureº etc. Nu avem timpsã vedem ºi oraºele, dar ne-amfãcut fani în fiecare dintre ele.Clujul este preferatul nostru.

Dupã albumul de debut amfilmat primul nostru videoclip, înzona Valea Doftanei-Câmpina. Afost realizat cu ajutorul prietenilor:unul ne-a pus la dispoziþie casaºi dealul, fetele de la UMBRA Stu -dio au fãcut filmãrile ºi montajul.Lansarea clipului a avut loc în sep -tembrie, cu promovarea aferentã.

Aºa am încheiat anul: cu peste30 de concerte - pânã aproapede Crãciun -, un album înregistratºi un videoclip.

În rest, avem program de la 6seara ºi repetãm la salã minim 3zile pe sãptãmânã. Acolo ºi com -punem.

Cum compuneþi?Suntem toþi încãpãþânaþi, dar

asta ne-a ajutat foarte mult sã creãmstilul. Fiecare a vrut sã-ºi pãstrezepartea lui, ºi din acest motiv fiecareinstrumentist îºi are felia lui dinpiesã. Suntem 7 pãrþi care formãmun întreg; de la conceptul ãsta ampornit încã de la început cu Laur.Toatã lumea are drepturi egale.

De unde „East Roots?“Când a venit Bogdan - avea o

pungã cu pufuleþi în mânã -, l-amîn trebat: „De ce ai venit aici?“ (re -

în tors din Elveþia, n.r.). „Am venitsã cânt ºi sã-mi gãsesc rãdã ci -nile“. De aici numele trupei.

Eu cântam cu Laur din 2003ºi am trecut prin mai multe trupe.În 2008, august, am pus la caleîmpreunã acest proiect, pe plajãla Sf. Gheorghe. Pe atunci cântamrock ºi am zis sã începem cureggae, ska. În octombrie a venitCristi cu chitara, în ianuarie 2009,Mihai cu clapele. Toþi au venit princoincidenþã. „Bãieþii cautã chi ta -rist“, se lansa chemarea. Au venitmai mulþi, dar l-am ales pe Mihai.Terminase de 1 an conservatorul,iar prima impresie a fost cã erade-al nostru. Nu era fiþos.

Cãutam oameni sã fie într-osferã. Cântam instrumental, darscriam ºi versuri. Într-un cuvânt,aveam nevoie de voce.

Patru luni am testat o mulþimede vocali. Bogdan tocmai venisedin Elveþia, prin martie-aprilie 2009.Într-o zi, în troleu, un pri e ten de-alnostru l-a vãzut cu dreaduri, s-a dusglonþ la el ºi l-a întrebat: „Bãi, tucânþi?“. „Da“. „Hai cã e o trupã carecautã vo ce!“. A venit la sala derepetiþii, a luat microfonul ºi aînceput sã cânte. Direct. A fostconexiunea perfectã, din prima.

De atunci a rãmas cu noi. Cân -tând foarte bine în englezã ºi fran -cezã, nu se simte accentul româ -nes c. În plus, mai experimentaseîn Elveþia, fusese MC. El scrie ver -suri tot timpul, pe care le combinãîn funcþie de mãsura folositã deinstrumente.

La scurt timp a apãrut Adelincu percuþia. Îl ºtiam de la TurnuSeverin, am fost colegi de liceu,la Arte. Eu aveam un atelier la tea -tru, iar într-o zi m-am pomenit cuel: „Bã, mã scoate mama afarã cutobele din casã, pot sã le aduc latine?“. „Bine, hai!“.

Concesia s-a transformat înpa siune. Printre desene ºi mo de -laj am început sã mã joc cu beþele.Bine, foloseam pensulele, cãn-aveam de unde sã cumpãr beþeîn Se verin. În 2002 am luat la fa -cul ta te ºi am venit în Bucureºti.Peste 2 ani l-am cunoscut pe Laur.În Jack, fostul bar, ne lãsau sã re -pe tãm pânã pe la 3-4 ziua, înaintede a veni lumea. Am stat acolopânã în 2005. Apoi am schimbatvreo 5 sãli de repetiþii în 2 ani.

Primele piese le-am finalizatîn vara lui 2009, când am începutºi concertele.

Anul în care ne-am sedimentata fost 2010. Am început sã um -blãm prin þarã, publicul sã ne cu -noascã. Am avut 30 de concerte,ceea ce pentru o trupã tânãrã eramult.

La Stufstock a fost primul fes -tival în care am cântat pe o scenãmare, cu 60 de trupe. Am luatlocul III. Nu ne aºteptam, pentrucã noi eram singura trupã de altgen muzical decât rock, iar juriulera specializat pe rock.

ªi cum aþi fost admiºi laun festival rock?Am trimis un CD demo ºi ne-au

selectat. S-a fãcut un con cert live,apoi semifinala, unde au rã mas 12trupe, iar finala a fost în Vamã, în19-20 august, cu 2 zile îna inte defestival. Lui Alex Re ven co, aflat înjuriu, i-a plãcut de noi ºi ne-a susþinut,deºi nu eram trupã rock. Nu îl cu -noºteam, dar, în timp, am constatatcã s-a in te re sat de evoluþia noastrã.

Dupã Festivalul Stufstock avenit ºi contractul cu CapricornPro duction, pânã la finalul lui2012 ei fiind ºi managerii noºtri.A urmat primul nostru turneu,chiar în toamna lui 2010. Am în -ce put sã câºtigãm bani la con cer -te, 300 - 400 de euro. Deja în2011, când se fixau concertele,ne sunau organizatorii. L-am co -op tat ºi pe Sorin, trompetistul, ºiam avut formula completã.

Anul 2012 a fost cu cea maimare promovare, în mass-media,la tv.

Acum începem 2013 cu douãtur nee: unul de primãvarã - cu pri -mul concert „East Roots - OneLove@B52 - 14 februarie“ ºi ode plasare în Ucraina, în martie -ºi unul de toamnã.


Tobele de la Severin

2010: Locul III la Stufstock

Primul videoclip

4 ani cu East Roots.7 muzicieni într-o sferăCe face o trupă de tineri muzicieni când pleacă în turneu? Închiriazătransport. Sunt 7, cu sunetistul 8, iar instrumentele suntvoluminoase. Până anul trecut nu şi-au permis şofer. Închiriau doarmaşina, iar doi dintre ei conduceau cu rândul. Din martie, East Rootsintră în cel de-al 5-lea an al existenţei sale. Cu experienţă în genurimuzicale foarte diferite, de la jazz şi muzică clasică la dub şi rock,cei 7 au creat un mozaic muzical: îmbină reggae, ska, drum & bass,dub şi dancehall cu pasaje de sitar şi nai. Despre modul cum auevoluat în toţi aceşti ani, dar şi despre experienţele lor pe 4 roţi,am dialogat cu Mihai Para, unul dintre membrii fondatori.

Bogdan FILIPEANU (27 ani) -Mistah B: voce

Mihai PARA (29 ani): baterieLaurenþiu IFTENE (32 ani): bas

ºi sitarMihai STÃNESCU (30 ani):

clapeCristian SCURTU (23 ani):

chitarãAdelin DRAGU, 28 ani:

percuþie ºi naiSorin Ciprian NICOLESCU (25

ani): trompetã

.................................................................................................................... februarie 201374

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Urmează o perioadăechilibrată din punct de

vedere energetic iar toateactivităţile, în toate domeniile şipe toate planurile, sunt favorizatede un comportament discret şirezonabil. Veţi interacţiona cuuşurinţă, încheind parteneriateprofitabile pe termen lung. Veţicălători foarte mult. Conduceţi cuprudenţă şi respectaţi toateregulile de circulaţie!

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Este o perioadă bunădin punct de vedere

financiar - se întrevăd câştiguriimportante. Încercaţi să faceţitotuşi economii - apar multecheltuieli neprevăzute. Este foarteimportant să vă restructuraţimodul de fixare a obiectivelor înplan profesional, dar şi personal,şi să urmaţi cu stricteţe nouaschemă. Veţi călători moderat.Atenţie la volan!

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

În această perioadă serecomandă să vă

planificaţi cu grijă acţiunileimportante. Lucrurile sunt agitateîn plan profesional. Nu neapăratprobleme financiare, ci maidegrabă neplăceri şi frecuşuri înceea ce priveşte relaţiile de lucru.Călătoriţi destul de mult. Mareatenţie în trafic: conduceţi cuprudenţă şi nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Nu vă stă în firesă faceţi acest lucru

de obicei, dar este momentulpotrivit să luaţi aceastădecizie: aveţi nevoie deceva, cereţi! Şi veţi primi!Astfel, în plan profesionalşi financiar, succesul bate lauşă, iar meritele vă vor firecompensate pe măsură.Călătoriţi foarte mult. Conduceţicu prudenţă şi purtaţi întotdeaunacentura de siguranţă.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Este momentul să văconcentraţi pentru a vă

face noi prieteni, care vor deveni,în timp, colaboratori de nădejde.Perioada este propice şi pentru aîncheia contracte extrem deprofitabile, în condiţiile în caredisciplina este cuvântul cheie aloricărei activităţi. Nu veţi călătorimult. Atenţie totuşi la volan –respectaţi semnificaţiaindicatoarelor rutiere.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Perioada este foartebună în plan profesional,

însă doar îndeplinind anumitecondiţii: evitaţi conflictele,ascultaţi totul cu atenţie şiexprimaţi-vă clar. Astfel, seanunţă mari realizări profesionaleşi financiare, dar şi în planpersonal. Călătoriţi foarte mult înaceastă perioadă. Atenţie în trafic- nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie!

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Este o perioadă bunăpentru dumneavoastră.

Vor exista însă mici problemelegate de comunicare, de pierdereaunor documente importante.Luaţi-vă tot timpul măsurisuplimentare de precauţie, mai alescă vă confruntaţi cu o perioadăaglomerată în plan profesional. Deasemenea, aveţi mai multă grijă desănătatea dumneavoastră.Călătoriţi moderat. Atenţie la volan.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Totul stă subsemnul înnoirii

în această perioadă. Şi înplan profesional, şi în planpersonal se întrevăd noioportunităţi. Este esenţial săacordaţi mai multă atenţierelaţiilor cu colaboratorii, înspecial la nivel de comunicare.Veţi călători mai mult decât deobicei. Respectaţi regulile decirculaţie şi purtaţi întotdeaunacentura de siguranţă.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

În plan profesional,lucrurile încep să se

complice. Este însă important săacţionaţi în permanenţă şi cuprecizie, luând în acelaşi timp încalcul şi potenţialul de risc.Stresul vă afectează în special înrelaţiile din plan personal.Călătoriţi mult: respectaţisemnificaţia indicatoarelor rutiereşi nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Aveţi un surplus deenergie pe care ar fi bine

să-l consumaţi prin activităţidiverse. În plan profesional, seîntrevăd multe realizări, însănimic nu se obţine bătând dinpalme, ci, dimpotrivă, prin muncăsusţinută. Călătoriţi moderat.Atenţie la volan: evitaţi conflictelecu partenerii de trafic şi nuapăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Lucrurile stauextrem de bine în plan

personal, dar apar motive demare bucurie şi în plan profesional,mai ales în plan financiar. Vi serisipesc toate îndoielile pe care leaveaţi asupra unor activităţi cepăreau lipsite de profitabilitate.Veţi călători destul de mult.Conduceţi cu prudenţă şirespectaţi toate regulile decirculaţie.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Resursele energeticesunt în scădere

iar lucrurile încep să scârţâieîn plan profesional. Stresul îşispune cuvântul şi în planrelaţional - se înmulţescincidentele. Evitaţi excesele,agitaţia şi graba. Analizaţi cuatenţie acţiunile cu potenţial derisc. Călătoriţi mult în aceastăperioadă: conduceţi cu prudenţăşi evitaţi conflictele cu parteneriide trafic.

15 februarie - 15 martie 2012

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Revista Ziua Cargo nr. 49 - februarie 2013

Automotive

Transcript of Revista Ziua Cargo nr. 49 - februarie 2013