BANCHERII ÎNNOUA ECONOMIE

DECEMBRIE 2011

ECONOMIE ANTREPRENORIAT FINANÞE BUSINESS

Mises ºi Keynes, puºi faþã în faþã

Noul antreprenor în viziunealui Florin Talpeº

Cum va arãta anul 2012?

Cu frâna de mânã ridicatã

Urmãtoarea forþã economicã vine de pe Venus

Ei sunt urmãtoarea generaþie de investitori

De la multinaþionalã pe cont propriu: Cum creºti o echipã

Porumboiu face noua agriculturã

REDACTOR ŞEF:Claudiu Vrînceanu

REDACTORI ŞEFI ADJUNCŢI:Sorina Negrilă, Diana Creţu

REDACTORI:Laura Culiţă, Alina Stan,

Cristian Gubandru, Cristina Negraru, Ionut Sişu, Marius Stanciu, Alex Goagă, Diana

Zăgrean, George Dobre, Răzvan Enache, Alice

Gheorghe, Patrick Vrabie

CREAŢIE ŞI DTP:Silviu Antohe

PRELUCRAREIMAGINE & DESIGN:Răzvan Dumitru, Marius Smolenic

FOTOREPORTER:Vali Cămară

CORECTOR:Valeriu Petrescu

REVISTĂ EDITATĂ DE: InternetCorp SRL

MANAGING PARTNER: Mihai Seceleanu

DIRECTOR GENERAL: Vlad Popa

DIRECTOR VÂNZĂRI: Raluca Mateiu

ECHIPA DE VÂNZĂRI: Andreea Gemene,

Ana Solovăstru, Bianca Tătărăscu, Doina Radicof,

Cristina Nistor

DIRECTOR HR & EVENIMENTE:

Liana Nicolae

DIRECTOR FINANCIAR: Mirela Ionescu

ADRESA REDACŢIEI:Str Puţul lui Zamfir nr. 28,

sector 1, Bucureşti

Tipărit la Qual Media Group

Cuprins

editorial

economie

antreprenoriat

top story

5

6

36

24

Să desfacem şampania! Vă propun să celebrăm finalul vechii economii şi al sfârşitului referinţelor din trecut ale businessului. Sa uităm de trecut, de cifrele raportate înainte de 2008 şi să ne concentrăm exclusiv asupra viitorului.

Captivi în modelul de creştere bazat pe consumul intern

Noul antreprenoriat în viziunea lui Florin Talpeş

Captivi în modelul de creştere bazat pe consumul intern

Revirimentul puternic al exporturilor din ul-tima perioadă a readus în atenţie discuţia despre modelurile de creştere pe care se poate susţine economia.

Dacă în urmă cu 15 ani, când spuneam „noua economie”, ne refeream în special la IT şi biotehnologie, în prezent sunt prea puţine domenii care nu au fost atinse de schimbările spectaculoase aduse de ino-vaţii şi de mentalitatea modernă.

Trăim într-o economie în care totul este schimbat şi nimic nu mai este sigur. Este o nouă economie. S-au împlinit trei ani de la căderea Lehman Brothers în care totul s-a schimbat, probabil definitiv. La ce se poate aştepta sistemul bancar în perioada următoare? Răspunsul - care se învârte în jurul cuvintelor “prudenţă” şi “în-credere”- îl oferă bancherii intervievaţi de Wall-Street.ro.

România îi aşteaptă pe noii investitori. Cu ochii larg închişi p. 8

Două curente de gândire, o singură criză. Mises şi Keynes puşi faţă în faţă p. 10

Porumboiu face noua agricultură p. 14

Euro, un obiectiv secundar: Reformele contează p.16

Tendinţe ale fiscalităţii în noua economie mondială p. 18

Greii din fiscalitate vorbescdespre taxarea băncilor şi a bogaţilor în noua economie p. 20

Noua Românie strigă catalogul Cine răspunde prezent? p. 32

O economie mai întreprinzătoare: Ce este antreprenoriatul social p. 38

De la multinaţională la antreprenoriat: Cum creşti o echipă p. 40

Noua (dez)ordine a online-ului românesc p. 42

În aplicaţii să ne batem p. 46

Reţetă pentru febra expansiunii p. 48

finanţe

editorial

business50

96

74

Contrariile se atrag în noua econo-mie: Arta şi Bursa, faţă în faţă

Avem nevoie de înnoirea pieţei de capital! Suntem cu toţii datori pieţei în care muncim şi despre care spunem, în repetate rânduri, că este prea mică, ima-tură şi subdezvoltată.

Cu frâna de mână ridicată

Când spui artă, îţi vine în minte dragoste pentru frumos, pasiune, calitate. Când spui bursă, te gândeşti la bani, cifre, grafi-ce şi adrenalină. Aparent, cele două pieţe nu au nimic în comun. În realitate, lucrurile sunt exact diferite. Aşa cum de multe ori contrariile se atrag, arta şi bursa au găsit un numitor comun.

„Nu sunt un tip deştept. Mă pricep să deschid hipermarketuri şi asta fac”, mă întâmpină Philippe Lejeune, curios să ştie ce vreau să aflu de la el. Direct şi lipsit de limbajul de lemn al multinaţionalelor, şeful hipermarketurilor Cora România preferă să lucreze cu cifrele pe masă. La propriu.Face rapid o schiţă cu evoluţia consumului în anii de criză, subliniază nervos scăderile procentuale, dar când îl întreb de retailulul la orizontul lui 2012, pixul rămâne, pentru câteva secunde, suspendat în aer.

Norii negri ai sistemului bancar: riscul de credit şi de lichiditate p. 54

Cum se schimbă bancherii în noua economie p. 56

Dependenţa vitală de fluxurile de capital. Cum va arăta anul 2012? p. 58

Economie nouă, Bursă nouă. Are dreptul BVB să viseze frumos? p. 62

Ei sunt următoarea generaţie de investitori p. 66

Fondurile de pensii: În România investim doar în poveşti de success p. 70

Dincolo de nori p. 78

Următoarea forţă economică vine de pe Venus p. 84

Dependenţa vitală de fluxurile de capital. Cum va arăta anul 2012? p. 58

Sfaturi pentru un turism atrăgător p. 86

Imobiliarele revin pe scenă p. 88

Stil de manager: Între tradiţionalism şi modernism p. 90

Cinci maşini scumpe care vor fi lansate în 2012 p. 94

Interviuri exclusive

Adrian Porumboiu:

,,Decât să stau la Monaco o săptămână, mai bine stau 3 ore pe câmp”

Dan Pascariu, UniCredit Ţiriac Bank

Nu trebuie să intrăm în zona euro dacă nu suntem pregătiţi”

Steven Van Groningen, Raiffeisen:

Riscul de credit rămâne important

p. 14

p. 16

p. 54

“Editorial”

Vechea economie a murit!

Dragi cititori, ne-am relansat cu un nou slogan: “Wall-Street.ro,

pentru noua economie”. Această revistă lansează o

dezbatere despre ce anume caracterizează noua economie, noul slogan Wall-Street.ro.

Să desfacem şampania! Vă propun să celebrăm finalul vechii economii şi al sfârşitului referinţelor din trecut ale businessului. Sa uităm de trecut, de cifrele raportate înainte de 2008 şi să ne concentrăm exclusiv asupra viitorului. Poate ar trebui să vedem acest final precum sfârşitul istoriei imaginat de Francis Fukuyama, scenariu care legitima democraţia liberală şi piaţa liberă, ca piloni ai reprezentării politice. Sau poate nu. Un amic tocmai ce îmi spunea că noua economie nu poate fi altceva decât o forma de capitalism social. Dar nu vom analiza noua economie ca ideologie, ci ca o stare de spirit adaptată în funcţie de domeniile specializate despre care scriem: vom avea un nou mod de a face imobiliare, orientat către piaţă, un nou model de banking, o altă atitudine faţă de antreprenoriat, o abordare în IT&C bazată pe inovaţie, un alt stil de a face afaceri în online. Despre toate aceste schimbări şi tendinţe veţi

citi în noul Wall-Street.ro şi în această revistă.

Fireşte, mă puteţi întreba dacă avem cu adevărat nevoie de o nouă economie şi, în situaţia în care se impune acest lucru, dacă există un model care aşteaptă să fie descoperit. Provocările trebuie înnoite permanent. Îmi este greu să cred că economia şi mediul de business nu se vor reinventa în anii care urmează, iar oamenii din business îmi dau dreptate: noua economie de azi nu mai seamănă cu cea din urmă cu 5 ani, înseamnă un comportament corect în afaceri şi aduce oportunităţi pentru antreprenori.

Majoritatea oamenilor de business salută iniţiativa noastră, care vine la timp, ţinând cont de evenimentele la care suntem martori pe plan mondial, dar, dragi cititori, cum arata viitorul economiei în percepţia voastră, cei care formaţi comunitatea de afaceri Wall-Street.ro?

Mergeţi cu gândul peste cinci sau zece ani şi întrebaţi-vă cum vor fi organizate companiile viitorului sau care vor fi paradigmele şi reperele economice? Ce principii noi şi inovatoare vor caracteriza organizaţiile din care faceţi acum parte? Ce înseamnă pentru voi noua economie?

Claudiu VrînceanuClaudiu Vrînceanu

redactor şef Wall-street.ro

Să desfacem şampania!

6

Wall-Street.ro

economie

Captivi în modelul de creştere bazat pe consumul intern?

Revirimentul puternic al exporturilor din ultima perioadă a readus în atenţie discuţia despre modelurile de creştere pe care se poate susţine economia noastră şi dacă este posibilă tranziţia de la un model la altul.

Economistul Florin Cîţu vede o creştere bazată pe exporturi

· Răzvan Enache

Dacă un oficial al BNR spune că orientarea către exporturi, în detrimentul

consumului, nu este o strategie care să poată fi influenţată în vre-un fel de stat sau de autorităţile monetare, cei mai mulţi analişti consideră că un model bazat pe exporturi nete ar putea să nu fie optim pentru specificul economi-ei româneşti.

Analistul economic Lucian Isar apreciază că România are şanse, în teorie, să treacă la un model bazat pe exporturi, deşi nu crede într-un astfel de scenariu. Totuşi, dacă se va încerca abordarea unui model bazat pe exporturi, va fi nevoie de o perioadă lun-gă de timp pentru reajustare şi investiţii majore.

„Creşterea potenţială va putea ajunge la nivelul anterior, dar după o perioadă lungă de timp, cu investiţii masive şi cu reîn-toarcerea românilor plecaţi la muncă în străinătate”, explică Isar.

El adaugă că România va obţine o creştere potenţială bazată pe exporturi, similară cu cea bazată pe consum, doar dacă investiţiile în infrastructură vor avea efect multiplicator pozitiv şi vor fi făcute şi investiţii în

tehnologie, dar aici vom avea nevoie şi de „creie-rele” care au migrat din ţară, nu doar de forţa de muncă slab calificată care a rămas în România, pentru că această se găseşte şi în altă parte.

Pe de altă parte, econo-mistul Florin Cîţu crede că sunt şanse foarte mari ca România să treacă la o creştere bazată pe exporturi, dar totul depinde de politicile economice.

Totuşi, un astfel de model ar putea să nu fie optim pe termen lung în România, pentru că structura economiei locale diferă de cea a unei economii asiatice şi mai este şi riscul că vom depinde totdeauna de cererea externă.

Cîţu crede că pe termen lung

„o economie bazată pe un con-sum intern, finanţat în majoritate din interior, va produce rezultate superioare unei economii bazate pe export net”. Pe termen scurt, însă, pot exista momente când o economie să crească susţinută de exporturi la fel de mult ca pe consum, aşa cum este cazul ţării noastre în ultimul an, economia

Agerpres

7

pentru noua economie

“Noi modele de creºtere economicã”Rezultatele căutării “economie”

fi ind mişcată doar de exporturi. Cu toate că este o economie

mică, România poate să se rupă de modelul bazat pe consum, este de părere Cîţu, care explică că nu mărimea contează, ci cât de deschisă este o economie. „O eco-nomie mică, dar deschisă, poate să aibă o contribuţie importantă a exporturilor nete în creşterea economică”, punctează Cîţu.

Există o cale de mijloc pentru România?

Modelele de creştere teoreti-zate până acum au fost rezultatul unor politici economice aplicate pe anumite structuri de econo-mii, dar România ar trebui să îşi găsească propriul model bazat pe resursele de care dispune, adică forţă de muncă în abundenţă şi pământ, dar mai puţin capital.

„România trebuie să creeze un mediu economic care să încu-rajeze dezvoltarea capitalului şi să împingă forţă de muncă spre acele zone”, spune Florin Cîţu.

Soluţia de mijloc pare să fi e echilibrul şi competitivitatea, în opinia lui Ciprian Păltineanu, director large corporate în cadrul UniCredit Țiriac Bank. România trebuie să se axeze pe ariile unde este competitivă, adică să avem o strategie despre sectoarele care vor avea cel mai mult de câştigat şi cu privire la care avem şansele cele mai mari să creştem.

“Trebuie să găsim un mix între diverşii poli de creştere şi, even-tual, să îi combinăm cu fondurile structurale, pentru că acestea, dacă vom maximiza absorbţia, reprezintă un motor de creştere

extraordinar”, spune Păltineanu, care adaugă că trebuie să existe un echilibru între cerere internă, exporturi, investiţii străine sau agricultură.

De aseme-nea, şi Lucian Isar crede că soluţiile al-tora nu sunt neapărat oportune pentru econo-mia autohtonă, „chiar dacă le-am înţelege şi implementa instanta-neu”, referindu-se la încercările fi ecărei ţări de a se repoziţiona în economia globală.

În plus, cu privire la modelele de creştere economică, Isar spu-ne că acestea ”nu sunt bornele în care se poate mişcă o econo-mie, ci puncte discrete într-un continuum”.

“Noi încă justificăm şi implemen-tăm măsuri de stabiliza-re, dovedite mediocre încă de acum 20 de ani şi, prin urmare, avem exponenţi ai autorităţilor cu o curbă de învăţare cu pantă lentă”, avertizează analistul economic.

El concluzionează că econo-mia îşi poate găsi propriul mo-del de creştere, dar acesta nu ar trebui să fie determinat apriori de autorităţile statului. “Statul ar trebui să intervină doar la nivel mezo-economic, lăsând nivelul microeconomic să îşi dovedească potenţialul creator, iar cel macroeconomic să fie neintruziv şi favorabil economi-ei libere”.

De aceeaşi părere este şi Lucian Croitoru, consilierul

guvernatorului BNR. El subli-niază că sugestiile de a schimbă modelul de creştere, de la con-

sum la investiţii sau exporturi, nu pot fi luate în calcul de Guvern sau de autorităţile monetare, întru-cât aceasta este „o decizie microeco-nomică”.

În plus, fără consum România nu are cum să crească la nivelul potenţial. „Cineva investeşte nu-mai pentru că există perspectiva că va creşte consumul”, spune Croitoru.

În schimb, problema econo-miei este refacerea încrederii, pentru că fără aceasta nu va fi reluat consumul, iar fără consum nu vor începe nici investiţiile.

De asemenea, trebuie create o serie de sti-mulente pentru creşterea compe-titivităţii şi atra-gerea capitalului, care este esenţial pentru creşterea economică şi productivitatea totală a factorilor de producţie.

În cazul in care capita-lul depinde de

exterior, iar economia trebuie să menţină fundamentele bune pentru a-l atrage, productivitatea factorilor depinde şi de Româ-nia. „Dacă ai un sector privat mai extins, întreprinderile de stat sunt conduse cum trebuie sau dacă sunt privatizate, atunci va creşte şi productivitatea muncii. Modelul de creştere nu are cum să se reinventeze, se ştiu toate lucrurile, trebuie doar aplicate”, conchide Croitoru.

Statul ar trebui să intervină doar la nivel

mezo-economic.

· Lucian Croitoru, BNR

CITAT“Problema României

este refacerea încrederii, pentru că fără aceasta

nu se va relua consumul.”

încrederii, pentru

8

Wall-Street.ro

economie

Operăm într-un autism economic foarte detrimentar

Doru Lionăchescu, Capital Partners: Banii sunt în altă parte

9

pentru noua economie

“Noi investitori”Rezultatele căutării “economie”

România îi aşteaptă pe noii investitori. Cu ochii larg închişi

Am intrat într-un ciclu în care expansiunea de dragul expansiunii nu mai face parte din joc. Companiile au început să se retragă în pieţele pe care le cunosc cel mai bine, în condiţiile în care acce-sul la finanţare este tot mai greu. În acest peisaj, cum mai poate România să facă iarăşi cu ochiul noilor investitori?

Am intrat într-un ciclu în care expansiunea de dragul expansiunii nu mai face

parte din joc. Companiile au început să se retragă în pieţele pe care le cunosc cel mai bine, în condiţiile în care accesul la finanţare este tot mai greu. În acest peisaj, cum mai poate România să facă iarăşi cu ochiul noilor investitori?

Doi oameni conectaţi la mediul de afaceri actual – Alexandra Gătej, preşedintele Camerei de Comerţ Americane (AmCham) şi Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital Partners. Două voci care vorbesc despre două Românii diferite – una încă atractivă pentru investitorii străini, o alta arhaică şi care a pierdut legătura cu noile puteri ale scenei mondiale, acele ţări de unde vor veni în viitor banii. Şi totuşi unde ne aflăm pe harta noii economii?

Chiar dacă îi acordă României un zece pentru potenţialul investiţional, preşedintele AmCham nu ezită să sublinieze importanţa pe care o are competenţa la nivel decizional şi excluderea populismului pentru business. Aceste două elemente, coroborate cu o infrastructură mai bună şi o ajustare a contribuţiei pe muncă, ar putea stimula apetitul oamenilor de afaceri în zone cu potenţial – manufactură, IT, exp-loatarea resurselor, agricultură şi

energie – şi care reprezintă avantaje competitive.

„Există o mare incertitudine în ceea ce priveşte soarta Eu-ropei. Oamenii de business nu o vocalizează pentru că ei sunt obligaţi să îşi vadă de treabă. Im-portant este care va fi jocul şi ce se va întâmpla cu statele în dificultate. Dacă Europa va alege să salveze nu-mai vedetele, atunci şi corporaţiile vor urma acest joc şi nu va mai conta potenţialul României. E ca într-o familie – când este rău închidem uşile, consumăm şi cheltuim mai puţin. Cred că acum în Europa a apărut frica”, afirmă Alexandra Gătej.

O părere similară vehiculează şi Doru Lionăchescu, în a cărui viziune companiile încep să se retragă în pieţele pe care le cunosc cel mai bine. În plus, marii in-vestitori nu vor mai veni din America şi Europa Occidentală, ci provin din alte lumi, pe care noi românii nu le cunoaştem sau nu le-am apreciat.

„Trebuia să ne poziţionăm de foarte mult timp către zonele în care sunt bani, ori banii

sunt în altă parte - în Asia, Orientul Mijlociu, Rusia. Noi nu am înţeles mersul geopolitic. Operăm într-un autism economic foarte detrimen-tar, nu avem antenele îndreptate corect spre lume”, consideră Lionăchescu.

Deşi este de acord că România stă sub semnul conjuncturii internaţionale, acesta vorbeşte tranşant despre cei trei ani de criză pierduţi, în care aparatul de stat nu s-a restructurat, nu s-au făcut privatizări, iar corupţia în privinţa achiziţiilor publice este îngro-zitoare.

„Economia nouă trece pe lângă noi ca acceleratul, noi suntem doar cumpărători. Când vom renunţa la iluzia că suntem buricul pământului, că toţi abia aşteaptă să vină aici, vom trece la lucruri mai realiste”, mai spune Doru Lionăchescu.

În final, totul se rezumă la a recunoaşte că avem o problemă şi în a ieşi din acest joc al negaţiei.

Oamenii de business nu vocalizează incertitudinea, crede Alexandra Gătej, AmCham

· Alina Stan

Vali Căm

ară

10

Wall-Street.ro

economie

Două curente de gândire, o singură criză. Mises şi Keynes puşi faţă în faţă

Vlad Topan, preşedintele Institutului Ludwig von Mises Româ-nia, susţine punctul de vedere libertarian. Ionuţ Dumitru, eco-nomistul şef al Raiffeisen Bank, îl readuce în actualitate pe John Maynard Keynes.

În opinia unui libertarian/keynesian, de la ce a pornit criza din 2008? Ajunseseră piețele prea puțin reglemen-tate?

Vlad Topan: Nici vorbă. Se aruncă mult prea ușor cu marota aceasta a de-reglementării când vine vorba de criza din 2007-2008 (sau o fi 2007-2012? 13? 14?). E greu să vorbim despre de-reglementare, când sectorul financiar-bancar e, peste tot, printre cele mai reglementate și controlate. Să nu uităm că cvasitotalitatea statelor moderne funcţionează sub auspiciile a ceea ce am putea numi ”social-ism monetar”, sau ”planificare centralizată în sectorul producției monetare”.

Ionuţ Dumitru: Nu mă simt deloc încorsetat într-un anume curent ideologic, mai ales într-unul radical. Nu mă consider

nici adeptul intervenţionismului, nici al libertarianismului (liber-alism radical). Cred că trebuie să dăm dovadă de pragmatism, şi, din acest punct de vedere, cred că adevărul este undeva între cele două curente de gândire. Sunt de principiu pentru pieţe libere, dar corect reglementate (deşi crizele sunt inerente şi regle-mentarea nici nu poate şi nici nu trebuie să le prevină pe toate) şi stat minimal, dar un stat puter-nic, cu capacitate de intervenţie atunci când pieţele libere creează dezechilibre. Ironic este însă că unii doresc un stat mic când e vorba de taxe, dar când e vorba de cheltuieli publice doresc un stat puternic.

Odată cu extinderea crizei financiare, răspunsul a părut să fie exclusiv keynesian. Credeţi că a fost cea mai bună abordare? Ce alterna-tive ar mai fi fost?

Vlad Topan: Da, din păcate răspunsurile la criză au fost keynesiene. Mai mult keynesi-ene într-un mod și la o scară (mă gândesc la bailout-uri și la quantitative easing) pe care, cel mai probabil, Keynes însuși ar fi dezavuat-o, dacă e să-l credem pe ultimul Hayek. Abordarea aceasta keynesiană – dincolo de problemele teoretice suficient de grave pe care le are, și care ar fi trebuit să-i asigure un loc de cinste la „clasice erori” – este nefastă, în primul rând prin aceea că prezintă drept terapie tocmai otrava (ridicată la pu-terea a zecea, pe deasupra) care a creat haosul: expansiunea creditului (laolaltă cu intensifi-carea reglementării).

Ionuţ Dumitru: Dacă îl citim cu atenţie pe Keynes, ceea ce unii nu o fac sau nu vor să o facă, o să vedem că el nu era pentru o intervenţie puternică a statului în economie întotdeauna, ci susţinea un stat care să conducă politici economice anticiclice, adică un stat care să fie capa-bil să se abţină de la stimuli

Vlad Topan, preşedintele Institu-tului Ludwig von Mises România Vali C

ămară