Revista Timpul 1 ianuarie 2013

download Revista Timpul 1 ianuarie 2013

of 24

Transcript of Revista Timpul 1 ianuarie 2013

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    1/24

    1ianuarie

    2013

    24 paginian XIII

    nr.166

    www.timpul.ro

    TIMPULREVIST| DE CULTUR|

    Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

    R\d\cinile uitateOvidiu Pecican

    S`ntem comple]i `n `mbr\]i[areInterviu cu Nicolae Coande, realizat de Cornel Mihai Ungureanu

    ShunkinJunichiro Tanizaki

    Iconografia Revolu]ieiWilliam Totok

    Pia]a Libert\]ii

    Num\r ilustrat cu fotografii inedite de Bernd Markowsky, Timi[oara, 1990Num\r ilustrat cu fotografii inedite de Bernd Markowsky, Timi[oara, 1990

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    2/24

    ianuarie 2013

    2 AgoraTIMPUL

    www.timpul.ro

    BOGDANC|LINESCU

    Taxe [i impozite: Liberaliifrancezi c`[tig\ o b\t\lie

    Pe data de 29 decembrie, Curtea Constitu-]ional\ francez\ a declarat contrar Constitu]ieinoul sistem de impozite. Baremul era fixat denou\ lege fiscal\ la 75%, `ns\ se puteau ad\u-ga [i alte taxe obligatorii [i era riscul s\ se a-jung\ p`n\ la 85%, poate chiar mai mult. ~nlegea votat\ de sociali[ti se ad\ugau [i taxe pevenituri (`nc\) nec`[tigate. Astfel, o persoan\ce dispune de un cont cu o anumit\ dob`nda,ar fi fost obligat\ s\ pl\teasc\ un impozit `na-

    inte de a [ti c`t i-a raportat contul respectiv.De asemenea, multe inegalit\]i (create de so-ciali[ti) au fost remarcate de Curtea Constitu-]ional\, mai ales `ntre indivizi [i cupluri ce de-clar\ acela[i venit. Oricum, motivele de a tor-pila noile impozite erau numeroase. ~ns\ marea

    satisfac]ie vine de la faptul c\ la originea dosa-rului cu argumentele fiscale `mpotriva Legiisocialiste se afla Institutul (IREF Institut deRecherches Economiques et fiscales) pe care `ldirijez [i care a declan[at cu ocazia acestei vic-torii un val de simpatii [i de dona]ii.

    Cazul Grard Depardieu este legat de aces-te noi impozite [i taxe. Sigur c\ Depardieu adeclarat ruptura cu Fran]a n stilul lui, agre-siv [i provocator. A spus c\ Rusia e o mare de-mocra]ie [i s-a pupat cu Putin (a[a cum a f\-cut-o [i cu Fidel Castro). P\cat de aceste ex-cese. Depardieu, un simbol al Fran]ei, ar fiputut fi purt\torul de cuv`nt al unui protestini]iat de personalit\]i din lumea culturii.Chiar dac\ majoritate dintre ei s`nt de st`nga,atunci c`nd e vorba de buzunar, preferin]elepolitice dispar ca prin farmec

    Din Paris

    Libr\riile `nchid una dup\ alta. Chiar `na-inte de s\rb\tori, celebra libr\rie Del Duca,situat\ Boulevard des Italiens, nu a rezistatcrizei (formula este folosit\ la fiecare fali-

    ment economic). La c`]iva kilometri de Paris,`ntr-un or\[el din regiunea Picardie, o filial\ alibr\riei Gibert a `nchis definitiv u[ile. P`n\[i re]eaua Virgin Megastore a dat faliment.

    Creat\ de italianul Cino del Duca, n 1952,libr\ria a devenit una dintre cele mai impor-tante din Paris. Cu timpul `ns\ nu a supravie-]uit dec`t gra]ie Funda]iei create de regizorulitalian [i preluat\ de v\duva lui. Libr\ria evictima crizei dar [i a faptului c\ se cite[te dince `n ce mai pu]in. Unii speciali[ti contest\acest lucru, `ns\ cred c\ fenomenul este c`t sepoate de exact. Se cite[te mai pu]in din lips\de timp [i deoarece c\r]ile s`nt scumpe. Maieste [i Internetul care d\ senza]ia c\ dup\ ce aisurfat o or\ devii mult mai cultivat. De ase-menea, c\r]ile se cump\r\ pe site-uri. Este maicomod, mai rapid, se c`[tig\ timp. La fel, cu

    DVD-urile [i CD-urile. Internetul a `nlocuitmagazinul.

    Meniuri fran]uze[ti de Cr\ciun [i de AnulNou:Pav de saumon rti en crumble daman-des/ Goujonnettes de Saint Pierre creme de sa-

    licornes/ Turban de sole faon saltimbocca/ Co-cotte de St Jacques en mini pot au feu/ Cannelde tourteaux copeaux de lgumes marins/Persillade de cuisses de grenouille en es-touffade/Fondue de ris de veau brais saveurdes bois/ Cardinal de faisan aux effluves deraisins et noisettes/ G`teau doie gourmand enhabit/ Caille dsosse a la limousine.

    Traducere pl\cut\!

    Din Italia

    La mijlocul lunii decembrie am fost invitatla un seminar de c\tre Universitatea de Eco-nomie din Torino. Seminarul s-a ]inut laCorso Unione Sovietic\.

    (Paris, ianuarie 2013)

    Note inutile

    OVIDIU PECICAN

    ~n trecutul ocultat al filosofiei rom=ne[tise g\sesc autori [i opere ignorate. Manuscri-sele de]inute de Academia Rom=n\ [i al c\rorcatalog a fost publicat cu vreo dou\ decenii`n urm\, de Gabriel {trempel, ad\postesc dup\ c`te indic\ descrierea lor numeroasetexte de dezbatere [i polemic\ nu doar reli-gioas\, ci [i etic\, inspirat\ de fragmente din

    patristic\, dar [i din al]i autori [i alte scrieriasupra c\rora cercet\torii viitorului se vor

    putea pronun]a cu acurate]e abia dup\ ce levor fi studiat [i comparat meticulos. Cu toatec\ stadiul cunoa[terii lor este `nc\ departe dea fi satisf\c\tor, chiar [i numai o privire fru-gal\ permite identificarea unor linii de trans-mitere, a unor preocup\ri [i a unor teme [imotive, care arat\ c\ filosofia [i preocup\rile

    pentru ea nu au lipsit la noi `n epoca medie-

    val\ [i `n cea timpuriu modern\ (inclusivsecolul al XVIII-lea). Numele unor persoanemen]ionate `n documente (boierul Plotun adic\ Platon sau Plotin `n Moldova `ncepu-tului de secol al XV-lea), dezbaterea cu im-

    portan]\ etic\ din ~nv\]\turile lui NeagoeBasarab c\tre fiul s\u Theodosie (din primajum\tate a secolului al XVI-lea), chipurile luiPlaton, Aristotel [i Esop pictate `n sec. alXVII-lea n bisericile rom=ne[ti din Moldova[i }ara Rom=neasc\, poezia filosofic\ Via]alumii (circa 1671-1673), de Miron Costin [itemele multora dintre psalmii versifica]i deDosoftei aproape `n acela[i timp, includereatratatului stoicDe singur ]iitoriul g`nd(Des-

    pre ra]iunea dominant\) `nBiblia lui {erbanCantacuzino (1688), ca [i Divanul sau G`l-ceava ~n]eleptului cu Lumea, de Dimitrie

    Cantemir s`nt c`teva dintre cele mai bine cu-noscute jaloane ale unui tip de preocup\rifilosofice autohtone.

    R\m`n`nd legate de universul preocup\-rilor [i al izvoarelor conexe ortodoxiei darnu `ntotdeauna, a[a cum se constat\ `n cazul

    tratatului stoic dinBiblia de la Bucure[ti, `m-prumutat dup\ textul sacru din edi]ia protes-tant\ de la Frankfurt, ori a[a cum se petrece`n cazul lui Cantemir, sedus `n alte opere deg`nditorul [i medicul flamand Van Helmont

    , interesele filosofice din societatea elitar\ aveacurilor mai `ndep\rtate poart\ amprentaunui mod de a interpreta lumea cre[tin r\s\ri-tean\, mul]umindu-se adeseori cu `n]elegerisimplificatoare ale marilor teme conforme,`n linii mari, modelului dominant , f\c`nd o

    virtute din fidelitatea fa]\ de perspectiva con-sacrat\. La fel s-a petrecut, nu doar o dat\, `ng`ndirea medieval\ occidental\, `ntr-o epoc\dinaintea seculariz\rii `n care Biserica de]i-nea controlul interpret\rilor legitime, autori-z`nd demersurile potrivite cu viziunea ei [isocotind eretice expresiile unei originalit\]i

    prea marcate.Acest reflex s-a dezvoltat cu at`t mai mult

    cu c`t `n }\rile Rom=ne, c\zute `nc\ din pri-ma parte a secolului al XVI-lea sub domina-]ia islamic\ a Por]ii Otomane, sprijinirea [iafirmarea militant\ a propriei religii cre[tinede factur\ oriental\ s-a f\cut, `n repetate r`n-duri, prin mijloace politice [i militare, `n re-gim de urgen]\. P`n\ `n secolul al XVII-lea,rom=nii se recomand\ pe ei `n[i[i, `n docu-mente, ca fiind cre[tini sau pravoslavnici

    cre[tini [i nu moldoveni, munteni sau rom=ni(rum=n era un termen cu acoperire social\,desemn`ndu-i pe locuitorii cu o condi]ie a-servit\ din }ara Rom=neasc\). A te conforma

    bisericii tale `nsemna, `n acele momente deasalt p\g`n dar [i catolic [i reformat, dindirec]ia Apusului s\ fii coerent `n raport cu

    propria identitate personal\, colectiv\ [i cucea a lumii c\reia `i apar]ineai.

    ~n paralel cu acest circuit nu trebuie uitatc\ `n lumea oralit\]ii majoritare [i cov`r[itoa-

    re, originalitatea era neluat\ `n seam\, con-stituind un factor inerent al alter\rii ideilor [ial crea]iilor datorit\ fluctua]iilor memoriei.

    Nu exista, deci, nici un merit `n infidelitateafa]\ de versiunea primit\. Se c\uta, dimpotri-v\, minimizarea neconformit\]ii, a abaterii.

    Faptul acesta, ca [i cele dinainte, nu mic-[oreaz\ importan]a existen]ei unui circuit alideilor filosofice printre rom=ni, `n form\scris\ [i `n form\ vorbit\, original sau con-formist, indiferent cum1. Totodat\, este deamintit c\ originalitatea maxim\, `n aceletimpuri, putea `nsemna o selec]ie diferit\ aautorit\]ilor copiate `ntr-un miscelaneu, oasortare [i o `nsumare deosebit\ de la uncompilator la altul.

    C`nd B. P. Hasdeu pornea de la Vico [iajungea la evolu]ionismul lui Spencer, c`nd

    Vasile Conta `[i rima concep]ia cu ondula-]ionismul evolu]ionist contemporan [i c`ndTitu Maiorescu rezuma [i desc`lcea filosofiiimportante f\r\ vreo umbr\ de c\utare a ori-ginalit\]ii, faptul merit\ s\ fie `nregistrat ca omare victorie, fiindc\ semnaleaz\, n cea de adoua jum\tate a secolului al XIX-lea, forma-rea unei atmosfere culturale favorabile re-cept\rii filosofiei occidentale moderne, crea-rea unui mediu de receptare a ideilor filoso-fice prielnic [i r\zbaterea idea]iei filosofice

    la suprafa]a vie]ii culturale rom=ne[ti, intere-sate p`n\ atunci, mai ales, de literatur\ [i deistorie. F\r\ existen]a acestui moment fast care coincide cu perioada numit\ a marilorclasici din literatura noastr\ nu s-ar fiajuns cur`nd, `n genera]ia imediat urm\toare,la formularea primei concep]ii articulate `nmaterie de filosofia istoriei la noi. Estemeritul lui A. D. Xenopol c\ a formulat-o peaceasta, nu f\r\ leg\tur\ cu rela]iile lui per-sonale cu Titu Maiorescu [i cu cercul Junimii[i nu `nt`mpl\tor venind dintr-un domeniu[tiin]ific, care era cel al istoriografiei, undemarile deschideri, cele mai ample de p`n\atunci, le f\cuse [i le mai f\cea `nc\ B. P.Hasdeu.

    1 H.-R. Patapievici,Despre idei & blocaje, Bucu-re[ti, Editura Humanitas, 2007, p. 175, crede c\:P`n\ la apari]ia universit\]ilor, tot ce se scria fie r\-m`nea `n manuscris [i nu intra, din acest motiv, `ncircula]ie; fie era publicat, dar, din anumite motive,nu conta ca fiind intrat `n circula]ie. Expresia r\-m`nea (subl. O.P.) `n manuscris arat\ `n ce m\sur\confund\ autorul depozitarea actual\ a c\r]ii manu-scrise `n mari biblioteci [i colec]ii, unde `ndeplinesc,mai cu seam\, un rol de conservare ori/ [i muzeal, cucircuitul c\r]ii manuscrise din Evul Mediu [i din mo-dernitatea timpurie, c`nd diver[i copi[ti multiplicauc\r]ile cu mijloace manuale, fiind retribui]i pentrumunca lor ajuns\, cu timpul, la un grad avansat de

    profesionalizare. Un exemplu binecunoscut istorici-lor culturii, care contrazice v\dit o astfel de viziuneasupra trecutului nostru cultural, este cel al cir-cula]iei manuscrise intense, `n secolul al XVIII-lea,`n }\rile Rom=ne, a comentariilor aristotelice ale luiTheophil Corydaleu [i ale discipolilor s\i.

    La fel, afirma]ia c\ p`n\ [i produc]ia de cartetip\rit\, de relevan]\ pentru filosofie, din anumite

    motive, nu conta ca fiind intrat[\] `n circula]ie ]ine,mai cur`nd, de o anume posibil\ lips\ de curiozitatea autorului pentru studiile istorice viz`nd circula]iac\r]ii `n spa]iul rom=nesc dinaintea epocii marilorclasici (care a fost [i epoca lui Titu Maiorescu).Fire[te, o asemenea `n]elegere nu `l angajeaz\ dec`t

    pe H.-R. Patapievici.

    R\d\cinile uitate

    Paz\ militar\ `n fa]a fostului sediu PCR

    ,

    ,

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    3/24

    3

    ianuarie 2013

    AgoraTIMPUL

    www.timpul.ro

    ADRIAN NI}|

    Ca un fel de bilan] al anului 2012, din punctde vedere politic, faptul cel mai semnificativ mise pare a fi nu at`t revenirea st`ngii `n for]\ `nParlament [i la guvernare, ci, mai ales, cre[terea`ncrederii cet\]enilor `n Regele Mihai. At`t la`nceputul anului 2012, `n contextul unor noigafe preziden]iale [i al loviturilor de for]\ admi-nistrate de USL democra]iei noastre tot maioriginale, dar [i pe parcursul anului [i `n apro-

    pierea alegerilor parlamentare, Regele a crescutconstant `n sondaje, ajung`nd la cota 25-35 lasut\. Faptul c\ `ncrederea `n Rege este maimare dec`t `n politicienii zilei face s\ se vad\ cuclaritate c\ au apus vremurile `n care lumea setemea de monarhie.

    La sf`r[itul anului, c`nd pe 30 decembrie sereiau anual discu]iile despre monarhie [i repu-

    blic\, Alian]a Na]ional\ pentru Restaurarea Mo-narhiei (ANRM) a dat un apel inti tulat ,,Monar-hia serve[te Rom=nia, `n care a prezentat o

    parte dintre avantajele revenirii monarhiei `nRom=nia. Din p\cate, apelul face referire la

    politica curent\ din Rom=nia, la conduc\torii eivremelnici, ca [i c`nd regele ar fi un conduc\torobi[nuit, precum Constantinescu, B\sescu sauceilal]i doi. Am ar\tat, `n alt\ parte, c\ at`t repu-

    blica, c`t [i monarhia, ca forme de organizarepolitic\, au at`t avantaje, c`t [i dezavantaje, c\derapajele antidemocratice pot ap\rea at`t ntr-o]ar\ republican\, c`t [i `ntr-un regat. ~n plus,dezavantajele republicii nu s`nt groz\viile pe-trecute n Rom=nia de dup\ 30 decembrie 1947.Crimele regimului comunist, mineriadele, tero-ri[tii lui Iliescu, demol\rile de biserici ori dera-

    pajele de la regulile statului de drept ale ulti-milor trei pre[edin]i nu pot fi socotite printredezavantajele sistemului republican, c\ci s`nt

    urm\ri fire[ti ale unui sistem nedemocratic. Elear trebui considerate nedemocratice indiferentde `ntocmirea politic\ `n care s-ar fi petrecut a-semenea groz\vii. Este, deci, evident c\ al\tu-

    rarea discu]iei despre revenirea la monarhie defaptele nedemocratice ale conduc\torilor Re-publicii noastre este cel pu]in contraproductiv\,ca s\ nu spun c\ este aberant\.

    De asemenea, am ar\tat c\ instaurarea mo-narhiei nu va conduce automat la eliminareadisfunc]ionalit\]ilor din societatea noastr\, cumcred autorii apelului, ci va fi nevoie de o pro-fund\ reform\ politic\ pentru asta.

    Ar mai fi [i alte aspecte de discutat pe mar-ginea apelului ,,Monarhia serve[te Rom=nia,dar m\ rezum, `n textul de fa]\, la dou\ proble-me cu care m-am confruntat recent. Am fost`ntrebat, de c\tre studen]ii mei, de ce am sus]i-nut `ntr-unul din textele mele anterioare c\ Ro-m=nia nu este o democra]ie. A[adar, care esteexplica]ia c\ democra]ia nu admite, dup\ mine,grade? A doua `ntrebare este c\, `n aceste con-di]ii politice ale Rom=niei postcomuniste, ce va

    putea face Regele de unul singur `mpotrivatuturor mogulilor, rinocerilor, cripto-comuni[ti-lor, securi[tilor etc.? Ce argumente avem pentrua crede c\ suveranul nu va fi `nvins la fel ca [i

    pre[edintele Constantinescu (care a declarat c\l-a `nvins sistemul tic\lo[it)?

    La o privire superficial\ am fi tenta]i s\ cre-dem, a[a cum se `nt`mpl\ de obicei, c\ o ]ar\, lafel ca [i o fapt\ sau o idee, este mai mult saumai pu]in democratic\ dec`t alta. Folosim de-seori expresii de felul urm\tor: `n Rusia estemai pu]in\ democra]ie dec`t `n SUA; atitudinealui B\sescu fa]\ de guvernul s\u pare mai pu]indemocratic\ dec`t cea a lui Sarkozy; opinia luiConstantinescu este aproape democratic\ etc.Cu alte cuvinte, consider\m c\ a fi democraticeste o chestiune de grad, de intensitate. Or,dup\ cum am sus]inut de mult\ vreme, demo-cra]ia este fie prezent\, fie absent\ ntr-o ]ar\, c\o fapt\ sau o idee este fie democratic\, fie ne-democratic\. Nu exist\ o trecere continu\ `ntrecele dou\ situa]ii, ca [i cum ar exista culori `ntrealb (democra]ia) [i negru (nedemocra]ie).

    Argumentul principal pentru aceast\ sus]i-nere, destul de tare, trebuie s\ recunosc, este c\o societate democratic\ este o `ntocmire elabo-

    rat\, ordonat\, armonioas\. S\ ne g`ndim la oma[in\. Atunci c`nd func]ioneaz\ bine (deexemplu, c`nd e nou\), motorul toarce frumos,circul\ lin pe strad\, merge drept dac\ se iau

    m`inile de pe volan etc. ~n schimb, atunci c`nd]ara are un sistem stricat de organizare politic\,tot ntregul va avea de suferit. Chiar [i un singursubsistem al s\u va fi suficient ca, `n timp, s\afecteze armonia `ntregului. Tot la fel, ma[inanoastr\ dac\ are stricat, de exemplu, alterna-torul, poate merge bine o perioad\, dar apoi nuse va mai `nc\rca bateria, apoi nu se vor maiaprinde farurile, pentru ca, `n cele din urm\,motorul s\ se opreasc\ la semafor.

    Trec`nd de la general [i analog la particular[i concret, Rom=nia este o ma[in\rie politic\stricat\. ~n primul r`nd, a fost prost conceput\`nc\ din anii 90, o dat\ cu legile, cu institu]iile,cu Constitu]iile sale. S\ nu uit\m c\ s-au f\cutreglement\ri pentru anumite persoane; nicide-cum pentru binele general, ci `n sprijinul unorapropia]i ai puterii. ~n al doilea r`nd, diferitelesubsisteme ale mecanismului politic [i social au

    fost introduse treptat, dar `n majoritatea cazu-rilor str`mb. Atunci c`nd, ulterior, s-au ajustat(reparat) de teama Europei [i a organismelorinterna]ionale, oamenii politici au avut grij\ s\lase porti]e de sc\pare pentru tot felul def\r\delegi.

    Din aceast\ perspectiv\, a spune c\ Rom=niaeste la ora actual\ o democra]ie este la fel defals precum a fost `n 1990, `n 1991 etc. Apro-

    pierea de organizarea democratic\ a fost nunumai asimptotic\ (l\s`nd mereu o anumit\distan]\ de ]inta spre care voiam s\ mergem),dar a fost f\cut\ pocit, echivoc, cu jum\tate dem\sur\. Atunci c`nd s-au dorit cu adev\ratschimb\ri democratice, ele nu au fost aplicatefie din necunoa[tere, fie din reacredin]\.

    Ajung acum la a doua `ntrebare [i la leg\turadintre democra]ie [i monarhie: cum ar putea unmonarh (fie Regele Mihai, dac\ va mai fi `nvia]\ la instaurarea monarhiei; fie principesaMargareta, mo[tenitoarea tronului etc.; a se re-]ine deci c\ principele Radu va fi prin] consort`n acest din urm\ caz) s\ schimbe societatea ro-m=neasc\ at`t de profund `nc`t s\ o fac\ demo-cratic\? R\spunsul meu este simplu: prin restau-rarea monarhiei se va reveni la adev\rata tabl\

    de valori a unei societ\]i democratice. Atuncic`nd spun c\ Rom=nia nu este un stat de drept,c\ nu este o democra]ie, vreau de fapt s\ spunc\ este o ]ar\ bolnav\, adic\ o ]ar\ care sufer\

    de: ho]ie, minciun\, incorectitudine, crim\ etc.Monarhia va restaura definitiv [i pentru totdea-una moralitatea la noi, c\ci nu va mai fi cazul ca`ntreaga clas\ conduc\toare s\ mint\, s\ fure, s\ucid\ etc. Statutul moral al monarhului va reu[is\ influen]eze, s\ se transfere la supu[i.

    Se va spune, desigur, c\ aceast\ clas\ poli-tic\ nu va fi aneantizat\ o dat\ cu revenirea mo-narhiei, c\ at`t cei 588 (!?) de parlamentari, c`t[i miile de corbi din preajma lor vor continua s\fure [i s\ mint\. Desigur c\ a[a va fi, dar cet\-]enii vor `n]elege c\ este moral s\ se comporteca cel din fruntea ]\rii, ca suveranul, [i nu ca ceicare guverneaz\, ca cei care se afl\ `n linia adoua sau a treia a organiz\rii politice. Studen]iimei nu vor mai fi influen]a]i s\ copieze sau s\

    plagieze referatele de pe Internet pentru c\ a[a`l v\d pe Ponta; infractorii nu vor avea scuza lo-virii, jefuirii sau jignirii pentru c\ a[a v\d pe

    pre[edin]ii ]\rii f\c`nd. Puterea exemplului mo-narhului va fi at`t de mare, nc`t `n timp (poate,`n al]i 20 de ani brucanieni) lumea va `n]elegece e bine [i ce e r\u [i va accepta s\ fac\ binele.Munca, ca valoare suprem\ pentru bun\starea

    personal\, [i nu ho]ia, va fi fiind acceptat\.Al doilea argument este c\ restaurarea mo-

    narhiei va fi `nso]it\, `n mod obligatoriu, declare prevederi legale cu privire la prerogati-vele monarhului, la rela]iile pe care el are cuParlamentul, cu guvernul, cu primul ministruetc. Cu alte cuvinte, nu simpla revenire la mo-narhie va fi cea care va elimina disfunc]ionali-t\]ile din societatea noastr\, ci o profund\ refor-m\ politic\ `nso]it\ de `ns\n\to[irea moral\ asociet\]ii.

    A[a se face c\ viitorul monarh al Rom=nieiva fi garantul respect\rii drepturilor [i al libert\-]ilor democratice. Chiar dac\ va fi nevoie demult timp pentru asta, exist\ speran]a c\ lucru-rile se vor `mbun\t\]i `n Rom=nia. ~n felul `ncare este acum societatea rom=neasc\, este lip-sit\ complet de vreo speran]\ cu privire laschimbarea lucrurilor. Tocmai din aceast\ cauz\mii [i mii de persoane p\r\sesc anual o corabiece st\ s\ se scufunde de vreo 20 de ani.

    Monarhia salveaz\ Rom=nia

    DORIN TUDORAN

    C`nd s-a hot\r`t trecerea ICR din subordi-nea Pre[edintelui Rom=niei `n subordinea Par-lamentului, am considerat c\ era o deciziera]ional\. Cred c\ un control exercitat de ostructur\ (Senat, comisie, comitet etc.) din carepot face parte reprezentan] i ai mai multor for-ma]iuni politice parlamentare este preferabilunuia exercitat de o singur\ persoan\. Adev\-rat, conteaz\ [i calitatea oamenilor ce fac partedin structura respectiv\, dar riscul omului ne-

    potrivit la locul nepotrivit exist\ [i `n cazulunui control exercitat de un singur om.

    Nu mi s-a p\rut deloc serios argumentul c\,atunci c`nd este vorba de Pre[edintele Rom=-niei, avem de-a face cu o autoritate simboli-c\, iar atunci c`nd este vorba de Parlament,

    avem de-a face cu o subordine efectiv\. Pre-[edintele Icsulescu se poate mul]umi s\ practicedoar o autoritate simbolic\, dar alt Pre[edinte,{i-Mai-Icsulescu, poate decide c\ vrea s\ exer-cite mai mult dec`t o autoritate simbolic\.Unul dintre rolurile legilor este s\ lase c`t maipu]ine [anse chefului personal de a face legea.

    ***

    ~n leg\tur\ cu noul profil al ICR, a[a cumap\rea definit `n preambulul Ordonan]ei de Ur-gen]\, credeam c\ este nelini[titor [i afirmamc\ avem de-a face cu un document ce pare re-dactat, pe alocuri, `n birourile Rom=niei Marisau pe laptopul dlui Dan Voiculescu. Am a[-teptat numirea noii conduceri a ICR [i dup\ cedl Andrei Marga a devenit [eful institutului amsperat c\ va g\si p`rghiile cele mai potrivitepentru a determina recalibrarea sensibil\ amandatului institutului.

    Primele ac]iuni ale dlui Marga au fost de-concertante, dar nu mi-am pierdut r\bdarea.Explicarea obiectivelor tactice [i strategice aleinstitutului mi s-a p\rut m\cinat\ de confuzie,dar am crezut c\ s`nt rateuri de pornire, nu toc-mai neobi[nuite motoarelor institu]ionale ro-

    m=ne[ti. Au urmat hot\r`ri prin care dl Marga adescump\nit mult\ lume, indiferent de simpatiipolitice. Au venit [i altele.

    Dac\ scandalul (real sau nscenat, r\m`ne dev\zut) unei colabor\ri cu Securitatea este unscandal personal[i dl Marga l poate stinge prindemontarea credibil\ a acuza]iilor ce i se aduc,mai noul scandal produs de anun]area rezulta-telor unui concurs `nainte de terminarea lui,semnalarea unor acte de clientelism [i a unorvicii de procedur\ etc. poate deveni unscandalinstitu]ional. Asta ar deveni o piatr\ de moar\prea grea at`rnat\ de g`tul pre[edintelui ICR.

    ***

    ~ntr-o discu]ie serioas\ legat\ de ce se `n-t`mpl\ la ICR trebuie ar\tat\ mult\ circum-spec]ie fa]\ de un anumit tip de discurs. {i anu-me, cel venit dinspre sus]in\torii sau du[manii(egal de necondi]iona]i) USL [i/ ori ai dlui

    Marga. {i discursul unora, [i discursul celor-lal]i (fie c\ este vorba de judec\]ile emise de opersoan\, fie c\ este vorba de judec\]ile lansatede un grup de lucru ori a unuia de criz\sau, mai ales, a unuia de gheril\) estedeformat de patimi [i interese [i se poate

    dovedi la fel de deformant ca orice discursextrem de partizan.

    P`n\ `n acest moment, nu-mi este limpedenici strategia institu]ional\ a ICR, nici criteriilecare guverneaz\ angajarea diploma]ilor cultu-rali, nici balan]a `ntre rolul centrelor regionale/domestice, pe de-o parte, [i a centrelor dinstr\in\tate, pe de alt\ parte, nici cum vor ficontinuate at`tea proiecte a c\ror valoare nu auputut-o nega nici critici ai fostei conduceri aICR, f\r\ a-[i asuma riscul de a se face de r`s.

    ~n schimb, ce pare a deveni limpede este c\noua conducere a ICR a `nceput cu st`ngul.Dac\ [i acuza]iile ce i se aduc `n leg\tur\ cufelul `n care a organizat concursul pentru ocu-parea celor 17 posturi `n str\in\tate, practicareacumetriilor, vicii de procedur\ etc. se dovedesc`ntemeiate, va fi greu de risipit temerea c\oamenii ajun[i la c`rma ICR azi s`nt doar be-neficiarii unui simplu concurs de `mprejur\ripolitice. Ar fi p\cat. Nu este nevoie de o s\-

    m`n]\ `n plus pentru `ntre]inerea p\ruielii poli-tice pe spezele culturii.

    Lumea s-a plictisit s\ afle c\ la ICR se `n-t`mpl\ tot timpul ceva care nu are nimic de-aface cu parametrii `ntre care trebuie s\ operezeconducerea unei institu]ii publice.

    Concurs. Concurs de `mprejur\ri.Scandal personal. Scandal institu]ional.

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    4/24

    AgoraTIMPUL

    4

    ianuarie 2013 www.timpul.ro

    Alfred Bertholet, Dic]ionarul religii-lor, Edi]ia a II-a rev\zut\ [i ad\ugit\ `nlimba rom=n\ de Gabriel H. Decubledup\ a patra edi]ie rev\zut\ [i ad\ugit\de Kurt Goldammer `n colaborare cu Jo-hannes Laube [i Udo Tworuschka, Co-lec]ia D.E.U. (Dic]ionarele EdituriiUniversit\]ii), Editura Universit\]ii Ale-xandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 436 p.

    Dic]ionarul religiilora fost ini]iat deAlfred Bertholet `n colaborare cu Hansvon Campenhausen, fiind traducerealucr\rii Wrterbuch der Religionen, dinrenumita colec]ie de buzunar a edituriigermane Krner, carte conceput\ [i rea-lizat\ la prima edi]ie de Alfred Bertholet,revizuit\ [i ad\ugit\ `n edi]ii succesive,

    p`n\ la cea mai recent\ (1985), semnat\de un colectiv prestigios, condus de binecunoscutul fenomenolog al religiilorKurt Goldammer. Importan]a acestuidic]ionar rezid\ `n caracterul s\u general(trat`nd toate religiile universale, rituri-le, cultele, sectele, grup\rile [i orient\rilediferite, mitologia popoarelor lumii), en-ciclopedic (consacr`nd articole celor maicunoscute personalit\]i din teologie,christologie, filosofia religiei, istoria re-ligiilor etc.) [i fenomenologic (prezen-t`nd importan]a, semnifica]ia [i simbo-lica anumitor obiecte concrete `n istoriareligiilor).

    Dic]ionarul religiiloreste, dincolo deinventarul lexicografic propriu-zis, o lu-crare sistematic\, axat\ pe metodele fe-nomenologic\ [i hermeneutic\. Astfel,selec]ia materialului documentar urm\-re[te constantele fenomenului religiosdin perspectiv\ diacronic\ [i diatopic\,iar sistemul de trimiteri contribuie, prinanalogii [i generaliz\ri, la conturarea unuitablou comprehensiv al religiilor lumii.Prestigiosul colectiv de speciali[ti, carea elaborat acest dic]ionar, a reu[it s\ p\s-treze echidistan]a fa]\ de diversele ori-ent\ri religioase, trat`nd con]inuturiledogmatice ca expresie particular\ [i spe-cific\ a unor experien]e umane generice.

    Alfred Bertholet (n. 1868, Basel d.1951, Mnsterlingen), teolog protestantelve]ian, specializat `n criticismul biblic,ulterior preocupat de domeniul religieicomparate. La `nceputul anilor 30, `n

    perioada profesoratului la Universitateadin Berlin, `ncepe alc\tuireaDic]ionaru-lui religiilor, a c\rui publicare va `nt`rziadin cauza r\zboiului p`n\ `n 1952, lucrareaap\r`nd dup\ moartea ini]iatorului s\u.

    GABRIELANDREESCU

    Scrisoarea

    La `nceputul lunii decembrie, pe mai mul-te re]ele sociale a circulat o Scrisoare de so-lidarizare cu Statul Israel. Ea urma votuluidin Adunarea general\ a ONU care acordasePalestinei, la 29 noiembrie 2012, statutul deobservator non-membru `n cadrul Na]iunilorUnite. Un num\r de 138 de ]\ri au votat pen-tru acest statut, alte 41 s-au ab]inut printrecare [i Rom=nia, dar [i Germania, at`t de pre-caut\ `n chestiunile ce privesc Israelul ,doar nou\ au votat `mpotriv\. Printre ]\rileeuropene care au semnat-o se num\r\ Fran]a,Danemarca, Italia, Spania, Elve]ia, Suedia.

    Israelul se afl\ `n fa]a unei uria[e presiuniinterna]ionale, iar astfel de semne de solida-rizare s`nt g`ndite a repara catastrofa diplo-matic\1. Textul aminte[te c\ Israelul aredreptul indiscutabil de a tr\i `n pace [i sigu-ran]\, pentru a-[i exprima apoi indignareafa]\ de felul cum Israelul este `nf\]i[at caagresor, este pus pe acela[i plan cu o organi-za]ie terorist\ criminal\ sau presat s\ fac\concesii interminabile unor grupuri caredeclar\ deschis c\ scopul lor este extermina-rea evreilor.

    Orice om cu judecat\ dreapt\, argumen-teaz\ `n continuare autorii, poate s\ comparesitua]ia minorit\]ii musulmane din Israel,care se bucur\ de acelea[i drepturi ca to]i ce-t\]enii israelieni, cu grosolanele `nc\lc\ri aledrepturilor omului din Gaza, administrat\ deorganiza]ia terorist\ Hamas. Orice evreu carear intra `n acest teritoriu ar fi ucis imediat, cucruzime, a[a cum s-a `nt`mplat deja. Organi-za]ia terorist\ Hamas a atacat `n mod deli-berat zone c` t mai populate din Israel pentrua m\ri num\rul de victime civile. Culmeas\lb\ticiei a fost atins\ prin utilizarea popu-la]iei arabe din Gaza ca scuturi umane pentruinstala]iile teroriste, mai spune scrisoarea.Victimele colaterale au fost apoi exploatate nr\zboiul propagandistic mpotriva Israelului.

    Asum`nd apartenen]a la Lumea Liber\,autorii declar\ c\ nu pot r\m`ne indiferen]ifa]\ de agresiunile barbariei `mpotriva cet\-]enilor singurei democra]ii din Orientul Mij-lociu. Du[manii Israelului s`nt du[manii `n-tregii Civiliza]ii Occidentale, iar ap\rareaStatului Israel `nseamn\ ap\rarea tuturor.

    Adev\rurile scrisorii

    Este Hamas o organiza]ie terorist\ crimi-nal\? Ce etichet\ merit\ utilizarea popula]ieidin Gaza drept scuturi umane? Putem numi oalt\ ]ar\ democratic\ `n Orientul Mijlociu, `nafara Israelului? Este sau nu important Israe-lul `n contenciosul de valori care confrunt\Lumea democra]iilor cu statele ce declar\drepturile [i libert\]ile asumate de ONUdrept imperialism occidental?

    R\spunsurile pare evidente. Cu toate re-pro[urile care se pot aduce unei politici saualta, inclusiv cu privire la strategia de pace`n Orientul Mijlociu, Israelul r\m`ne singu-rul stat al regiunii pentru care valorile liber-t\]ii [i umanismului au o greutate politic\.Poate unii dintre cei care citesc aceste r`n-duri `[i amintesc imaginile din Orientul Mij-

    lociu, inclusiv din Palestina, `n momentul `ncare s-au transmis primele film\ri de la 11septembrie 2001, cu turnurile gemene pr\bu-

    [indu-se, `mpreun\ cu miile de trupuri care lelocuiau. Greu de uitat starea de exaltare aoamenilor surprin[i de camere de televiziuneindiscrete: copiii care s\reau `n sus de bucu-rie, beatitudinea din ochii v`rstnicilor, frene-zia tinerilor care jurau c\ vor continua de-monstra]ia f\cut\ atunci de Al Queda.

    Cunoa[tem, desigur, c\ nu chiar to]i oa-menii jubilau, c\ nu exist\ numai musulmanisalafi[ti, radicali, ci [i musulmani aderen]i aitolerantului alevism, [tim c\ pierderile umanecele mai numeroase ale terorismului s`nt mu-sulmani ei `n[i[i. Dar aceste nuan]e nuschimb\ datele practice ale situa]iei actualedin Orientul Mijlociu.

    Alienare sau antisemitism?

    De ce europenii nu asum\ `n mas\ con-secin]ele acestei diferen]e, pare greu de `n-]eles. Iat\, drept un adev\rat indicator, sinte-tic, r\spunsul la `ntrebarea: cine este cel maimare pericol pentru pacea lumii? Mai multde jum\tate dintre cet\]enii UE sus]in c\ celmai marte pericol la nivel planetar este pre-zentat de Israel. Sondajele solicitate de Co-misia European\ au relevat ani la r`nd acestrezultat. ~n 2009, 60% dintre europeni consi-derau mai periculos Israelul dec`t Coreea deNord, Iran, Irak, Afghanistan.

    R\spunsul este o absurditate. Cum poateIsraelul reprezenta un astfel de pericol c`ndnu are [i nu poate avea inten]ii expansionis-te? Cel mult, la Tel Aviv se imagineaz\ p\s-trarea teritoriilor ocupate `n acest moment.Dac\ a[a stau lucrurile, ce semnifica]ie poate

    avea consecventul r\spuns al europenilor?Israelul [i mul]i evrei au r\spuns deja: de

    vin\ este antisemitismul. Explica]ie cli[eu.De ce ar exista `n Lumea liber\ at`]ia antise-mi]i? Variabila religioas\ nu mai conteaz\ caenergie antisemit\ `n ]\rile cu numeroas\popula]ie catolic\ ori protestant\, comunit\-]ile evreie[ti s`nt mici, nu ridic\ problemelemai marilor comunit\]i musulmane. Diversi-tatea este constant celebrat\, fapt ce conteaz\chiar atunci c`nd este sus]inut cu jum\tate degur\. Un amplu sistem de norme protejeaz\pe evrei mai mult dec`t pe oricine altcineva(vezi legisla]ia anti-nega]ionist\).

    Ipoteza pe care o propun este c\ explica]ianu st\ `n antisemitism, ci `n alienarea pe careo produc `n Lumea liber\, cea veche sau ceanou\, unele atitudini antiproductive ale Israe-lului [i ale unor organiza]ii sau evrei militan]i.

    S\ ne oprim la cazul unei democra]ii ves-tice, Germania. Recent a fost finalizat unproces ini]iat `n luna martie 2004 de pre[e-dintele [i vice-pre[edin]ii Consiliului CentralEvreiesc din Germania. Cei trei au solicitatCur]ii Regionale din Berlin s\ interzic\ cam-pania activi[tilor de la PETA Deutschland,ramura german\ a unei organiza]ii interna-]ionale dedicate promov\rii comportamentu-lui etic fa]\ de animale, prevenirii suferin]eiacestora, `ncuraj\rii oamenilor s\ evite pro-duse ob]inute prin sacrificarea animalelor.PETA Deutschland difuzase afi[e cu fotogra-fii care puneau `n paralel prizonieri din lag\-rele de concentrare [i imagini cu animale `n-ghesuite din ferme de exploatare, `mpreun\cu texte explicative. Un poster prezenta foto-grafia unui prizonier gol, `nfometat, iar al\-turi o alta, a unei cirezi `nfometate, totul subtitlul Holocaustul `n farfuria dumneavoas-tr\. Iat\ [i textul `nso]itor: ~ntre 1938 [i1945, 12 milioane de fiin]e umane au fostucise `n Holocaust. La fel de multe animale

    s`nt ucise `n Europa `n fiecare or\, pentru a ficonsumate de oameni.

    Cei trei lideri ai comunit\]ii evreie[ti au

    calificat afi[ele drept ofensatoare pentru ei [iaduc`nd atingere dreptului la imagine al per-soanelor decedate. La 18 martie 2004, CurteaRegional\ din Berlin a emis ordinul desuspendare solicitat de reclaman]i. Instan]elesuperioare au men]inut decizia. PETADeutschland s-a adresat Cur]ii de la Stras-bourg. Prin hot\r`rea din 8 noiembrie 2012,CEDO a statuat dreptul statului german de aopri difuzarea afi[elor.

    Toate instan]ele au recunoscut c\ afi[elenu urm\reau s\ `njoseasc\ prizonierii lag\re-lor de concentrare. Chiar Curtea Constitu]io-nal\ Federal\ [i-a exprimat dubiile cu privirela violarea demnit\]ii umane a persoanelordin fotografii sau a reclaman]ilor. Holocaus-tul oamenilor era asociat cu Holocaustulanimalelor, dar paralela nu dorea dec`t s\

    pun\ `n valoare, deci s\ `nt\reasc\ pentru o-pinia public\, semnifica]ia ororii genociduluidin timpul celui de-Al Doilea R\zboi Mon-dial. Totu[i, au concluzionat cur]ile, av`nd `nvedere trecutul criminal al Germaniei nazis-te, statul german are dreptul de a restric]ionadrepturi [i libert\]i atunci c`nd lideri evreisus]in c\ s`nt afecta]i. ~n special, uime[tepozi]ia Cur]ii de la Strasbourg. Ea a subliniatc\ subiectul afi[elor era de interes public [ic\ nu se poate vorbi de un caz de `nc\lcare ademnit\]ii. ~n ciuda considera]iilor, a refuzats\ apere libertatea de exprimare. Practic, ea aacordat Germaniei o marj\ complet\ de apre-ciere `n chestiunile evreie[ti. Este de b\nuitfrustrarea militan]ilor pentru drepturile ani-malelor din Germania. Au fost obliga]i s\tac\ tocmai ei, a c\ror sensibilitate natural\

    la cruzime, fie ea actual\, fie istoric\, `i f\ceaalia]ii naturali ai minoritarilor.

    O procedur\ de mare risc

    O alt\ cauz\ a pus fa]\ `n fa]\ comunitateaevreilor din Germania cu ap\r\torii drepturi-lor copilului. Contenciosul a fost deschis deun tribunal din Kln, care, la 24 iunie 2012,a stabilit c\ circumcizia unui b\iat reprezin-t\ o interven]ie ireversibil\ asupra integrit\]iicorpului omenesc.

    De aceast\ dat\ miza era mult mai mare.Tradi]ia circumciziei face parte din cele maivechi norme evreie[ti, dintr-o serie care i-audistins pe evrei de societ\]ile unde s-au a[e-zat, permi]`ndu-le s\ supravie]uiasc\ milenii-lor. Pe de alt\ parte, comunit\]ile profesio-

    nale din Germania s-au exprimat unitar `nprivin]a circumciziei: este o procedur\ demare risc, dureroas\ p`n\ la a deveni trauma-tic\. Interven]ia chirurgical\, ireversibil\,afecteaz\ un organ foarte sensibil, iar parteat\iat\ este util\ organismului.

    ~n plus, `n Germania, copiii s`nt proteja]ide interven]iile care au consecin]e fizice prin`ns\[i legea fundamental\, ceea ce explic\hot\r`rea Cur]ii din Kln. ~n final, Bundes-tag-ul a intervenit adopt`nd o lege de legali-zare a circumciziei. Op]iunea clasei politicegermane a fost consecin]a unei imense pre-siuni f\cute de organiza]iile evreie[ti dinGermania, din afara grani]elor [i, `n particu-lar, din Israel. Dac\ mobilizarea liderilor co-munit\]ii putea fi de `n]eles, mai pu]in accep-tabile ar\tau mijloacele acestei presiuni. Din

    Jerusalem, rabinul Shimshon Nadel a anun-]at c\ este vorba despre un act care demon-streaz\ c\ anti-semitismul [i-a ridicat dinnou capul s\u h`d `n Germania. ~ntr-o peti-]ie, semnatarii sus]ineau c\ Germania nuare nici un drept moral ori etic s\ adopte nor-me privind circumcizia ori alte practici evre-

    Antisemitism sau alienare?Pornind de la o scrisoare de sprijin a Israelului

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    5/24

    5AgoraTIMPUL

    ianuarie 2013www.timpul.ro

    M\d\lina Ungureanu (ed.),Dosoftei Parimiile preste an, Ia[i, 1683, Colec]iaFontes Traditionis, Editura Universit\]iiAlexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 602 p.

    Cartea este o edi]ie critic\ aParimii-lor preste an (Ia[i, 1683), una dintre ti-

    p\riturile pu]in cercetate ale mitropolitu-lui Dosoftei al Moldovei. Este urm\rit\structura clasic\ a unei edi]ii critice, dincare este propus un prim volum, care vafi urmat de al doilea, cuprinz`nd studiul

    particularit\]ilor lingvistice ale Parimii-lor. ~n afar\ de textul propriu-zis, trans-

    pus din alfabetul chirilic `n alfabet latin,`nso]it de facsimile, volumul con]ine unstudiu introductiv, menit s\ l\mureasc\

    particularit\]ile parimiarului ca scriereliturgic\, o Not\ asupra edi]iei, care in-dic\ principiile transcrierii textului chi-rilic, un Glosar, care l\mure[te termenii

    pu]in uzuali. Parte integrant\ din text facnotele filologice, care indic\ erori de tipar[i traducerea unor fragmente `n limbilegreac\ sau slavon\ prezente n text.

    Din cuprins: Parimiile preste an, ocarte singular\ `n cultura rom=n\; Dinistoria unei vechi c\r]i de lectur\: pro-

    phetologion; Tradi]ia bizantin\; Tradi]iaslavon\: parimiarul; Exist\ o tradi]ie ro-m=neasc\ a parimiarului?; Structura [icon]inutul Parimiilor preste an; Frag-mentele biblice; Imnurile [i canoanele;Prorocirea Sibilei Eritreea; Alte texteoraculare `n Parimii.

    M\d\lina Ungureanu (n. 1979) estecercet\tor [tiin]ific dr. `n cadrul proiec-tului Monumenta linguae Dacoroma-norum, Universitatea Alexandru IoanCuza, Ia[i. Coautor la volumele:Monu-menta linguae Dacoromanorum. Biblia1688. Pars VII Regum I, Regum II,Editura Universit\]ii Alexandru IoanCuza, Ia[i, 2008; Monumenta linguae

    Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars IX Paralipomenon I, Paralipomenon II,Editura Universit\]ii Alexandru IoanCuza, Ia[i, 2011.

    ie[ti. P\tat\ pentru totdeauna cu s`ngele a[ase milioane de evrei, Germania, nu a `nv\-]at lec]iile de istorie [i interdic]ia recent\ ainstan]ei germane privind circumcizia esteun act deschis [i explicit de anti-semitism.Reprezint\ o ru[ine pentru poporul german.

    Acestea erau etichete puse unor oamenidevota]i protec]iei copiilor. Erau anun]a]i c\`mpart responsabilitatea Holocaustului cuf\pta[ii care tr\iser\ cu o jum\tate de veac

    `nainte, `ntruc`t sensibilitatea lor pentru pro-blemele copiilor evrei sau musulmani eramai mare dec`t a p\rin]ilor. Ce leg\tur\ auace[ti oameni cu nazismul? Non[alan]a atri-buirii termenului de antisemit, caracterul at`tde arbitrar al acuzei, `n context, au toate da-tele s\ nasc\ o frustrare colectiv\.

    Excese similare afecteaz\ periodic opiniapublic\ german\. Chiar `n aceste s\pt\m`ni,un scandal a fost generat de Centrul SimonWiesenthal, care l-a a[ezat pe locul nou\,`ntr-un Top mondial al antisemi]ilor, pe pu-blicistul german, Jakob Augstein, colabora-tor al edi]iei electronice a revistei Der Spie-gel [i editor al s\pt\m`nalului Der Freitag.Dup\ descrierea lui William Totok, ziaristul animerit pe o asemenea list\ `ntruc`t a publicatarticole critice la adresa politicii de colonizarepracticat\ de Israel, a politicii sale nucleare [ila fundamentalismul evreilor ortodoc[i2.

    ~n luna aprilie 2012, marele scriitor GnterGrass, laureat al premiului Nobel, a fost de-clarat de ministrul de Interne de la Tel Avivpersona non grata `n Israel. Actul urma pu-blic\rii unui poem critic la adresa politicilorIsraelului. Ministrul a legitimat m\sura prinreferire la faptul c\ Gnter Grass a purtat, pevremuri, uniforma SS. Or, Grass o purtasec`nd avea 15 ani, `ntr-o vreme c`nd nu aveanici un cuv`nt de spus. ~n schimb, a contri-buit la crearea unei con[tiin]e democraticegermane, aceasta implicat\ `n asumarea res-ponsabilit\]ilor pent ru trecutul nazist al Ger-maniei. Excesul acuza]iilor, radicalitatea m\-surii autorit\]ilor israeliene s`nt cu at`t maidisonante cu c`t Israelul [i-a deschis por]ilela mul]i criminali cu pozi]ii de frunte, alt\-

    dat\, `n regimurile comuniste. Erau `ns\ e-vrei. Iat\ o judecat\ a binelui, a crimei saudrept\]ii pe criterii etnice, conform unuimodel de care evreii au suferit ei `n[i[i, dra-matic, timp de secole.

    Desconsiderarea Estului.Diluarea crimelorregimurilor comuniste

    Reg\sim op]iunea pentru o logic\ etnic\ adrept\]ii `n raportarea acestui tip de militan-tism la fenomene care privesc [i noile demo-cra]ii, `n particular, exerci]iul acestora de `n-temeiere a unei etici [i politici a memoriei`ntr-o lume marcat\ de ororile comunismului.

    Statele ale c\ror popoare au suferit dra-matic 50 de ani de comunism au introdus

    legi de lustra]ie, de sanc]ionare a neg\rii [itrivializ\rii grave a crimelor totalitariste (in-cluz`nd comunismul), de condamnare sim-bolic\ a acestora la nivel na]ional. Este inte-resant de inventariat rezultatul la nivel inter-na]ional al acestor eforturi: Rezolu]ia Adu-n\rii Parlamentare a Consiliului Europei1096 (1996) relativ\ la m\surile de desfiin-]are a mo[tenirii fostelor regimuri totalitarecomuniste, a doua Rezolu]ie a Adun\rii Par-lamentare, adoptat\ `n ianuarie 2006, refe-ritoare la necesitatea condamn\rii crimelortotalitarismului de tip comunist, Declara]iade la Praga asupra Con[tiin]ei Europene [iComunismului din martie 2008, ini]iat\ deVaclav Havel, proclamarea de c\tre Parla-mentul European, `n luna septembrie 2008, aZilei Europene a Memoriei Victimelor Sta-

    linismului [i Nazismului. Rezolu]ia Adu-n\rii Parlamentare a OSCE din iulie 2009 apus pe acela[i plan responsabilitatea Germa-niei naziste [i a Uniunii Sovietice pentru iz-bucnirea celui de-Al Doilea R\zboi Mondial.~n luna decembrie 2010, mini[trii de Externeai Bulgariei, Letoniei, Lituaniei, Republicii

    Cehe, Rom=niei [i Ungariei s-au adresat luiViviane Reding, Comisarul pe justi]ie euro-pean\, cer`nd promovarea unei directive cares\ prevad\ pedepsirea scuzarii publice, anegarii [i trivializarii grave a crimelor tota-litariste. Programul de la Stockholm, stabi-lit pentru perioada 2010-2014, a prev\zutsprijinul UE pentru crearea unei memorii co-lective privind crimele totalitarismului. Maimulte dintre ele au ]inut s\ se refere la echi-

    valen]a moral\ dintre nazism [i comunism.Demersurile enumerate s`nt o elementar\datorie fa]\ de cele 100 milioane de mor]i aicomunismului [i suferin]a unor `ntregi po-poare. {i iat\, ele au de `nt`mpinat surprinz\-toarea contesta]ie tocmai a unor personalit\]i[i organiza]ii dedicate memoriei Holocaustului.M\ voi opri la dou\ exemple. Dovid Katz anumit ac]iunea care a dus la rezolu]ia Adu-n\rii Parlamentare a OSCE din 3 iulie 2009drept o conspira]ie a popula]iilor baltice derevizuire [i falsificare a istoriei, menit\ s\duc\ la dispari]ia Holocaustului drept cate-gorie [i concept distincte. Pentru activul mi-litant, Calea care a `nceput cu Declara]ia dela Praga p`n\ la Programul de la Stockholmeste pavat\ cu prefabricate ale apologiei ve-chiului fascism3. Tot el sus]ine c\ adopta-rea legisla]iei nega]ioniste fa]\ de crimele

    comuniste ar trimite oameni la `nchisoare,tip de intimidare pe care-l socote[te incom-patibil cu standardele democra]iei. Aceea[ipreocupare este exprimat\ de Didier E. Ber-tin, purt\torul de cuv`nt al organiza]iei So-ciety for the Promotion of the European Hu-man Rights Model: avem motive ra]io-nale s\ ne temem asupra riscului de natur\legal\ de a c\l\tori `n Lituania, Letonia, Bul-garia, Ungaria, Rom=nia [i Republica Ceh\.Acest risc legal include pl`ngeri `mpotrivaunor cet\]eni europeni care nu au obi[nuin]ade a-[i restr`nge libertatea de exprimare [icare nu `mp\rt\[esc perspectiva acestor ]\riprivind echivalen]a dintre Holocaust [i cri-mele regimurilor comuniste ori magnitudi-nea crimelor comuniste4.

    Or, modelul sanc]ion\rii nega]ionismu-

    lui a fost promovat de evrei. Exist\ o lung\list\ de cet\]eni europeni care nu au obi[nu-in]a de a-[i restr`nge libertatea de exprimare[i care neg`nd Holocaustul au ajuns `n spate-le gratiilor. Prin ce difer\ dreptul la exprima-re a unora de cel al celorlal]i5? Ar fi de `n]e-les c\ [i acest drept are o dimensiune etnic\.

    Discursul care sus]ine echivalen]a moral\dintre nazism [i comunism nu este antisemi-tism [i nu ]inte[te nicicum, cum se tot repet\,desconsiderarea Holocaustului. S\ recitimtextele comparatiste: orice om cu acces lasensuri va recunoa[te c\ aceast\ al\turare nuface dec`t s\ reafirme, s\ `nt\reasc\ relevan]agenocidului `mpotriva evreilor ca expresie aororii. Au doar preten]ia s\ adauge: [i crime-le comuniste au fost o oroare. Refuzul siste-matic de a nega punerea unul l`ng\ altul celedou\ totalitarisme reprezint\ o declara]ie cla-

    r\ asupra consider\rii drept slab\ relevan]acrimelor comuniste. {i nu invers. Milioanelede victime ale comunismului nu ar echivalamilioanele de victime ale nazismului.

    Discursurile care `nfrunt\ construireaunei etici a memoriei `n ]\rile foste comunis-te amestec\ ironia, batjocura [i amenin]area.Bertin invit\ la anularea subsidiilor europenefa]\ de ]\rile care pun crimele comuniste al\-turi de cele naziste [i-i adaug\ o mustrare pa-

    ternalist\: Ar fi mai `n]elept pentru guver-nele acestor ]\ri [care se ocup\ de problemaechivalen]ei morale dintre nazism [i comu-nism] s\ asigure cre[terea economic\ [i bu-n\starea cet\]enilor lor ce tr\iesc `n ad`nc\s\r\cie din cauza proastei gestiuni economi-ce [i cresc`ndei inechit\]i sociale6.

    Astfel de manifest\ri r\nesc rela]iile dintrecomunit\]i. Cum pu]ine situa]ii dau un senti-ment de autentic\ solidaritate `ntre oameniprecum `mp\rt\[irea suferin]elor, la fel, nimicnu e mai contraproductiv dec`t s\ negi nevoiade dreptate a victimelor unor acte criminale.Recunoa[terea reciproc\ a suferin]ei apropiecomunit\]ile, relativizarea acesteia nstr\ineaz\.

    Desigur, `n ciuda acestui fapt, Israelul,militan]ii evrei care au ales aceast\ cale, audreptul s\ cear\ separarea declara]iilor poli-

    tice care vizeaz\ o hecatomb\ sau cealalt\.Poate `ntr-adev\r, strategia militan]ilor im-plica]i `n construirea unei memorii a Gula-gului nu e cea ra]ional\. Av`nd `n vedere o-pozi]ia at`tor purt\tori de cuv`nt ai comuni-t\]ii evreie[ti, ar fi fost mai inspirat ca rezo-lu]iile de condamnare a comunismului s\ serestr`ng\ la tema acestuia.

    Dar separarea suferin]elor are [i consecin-]e: c`t ne mai putem recunoa[te, c`t ne maiputem solidariza?

    1 Tema ini]iatorilor are relevan]a ei. Cei afi[a]i s`ntGrupul https://www.facebook.com/groups/42676821

    7389146/?ref=ts&fref=ts \t [i http://inliniedreapta.net/\t. Ini]iatorii se prezint\ drept grup de religie cre[tin\.Ca s\ confirme, pe site-ul celei de-a doua organiza]ii seafl\ enun]uri dezolante tip, L-am `ntrebat [i pe \sta ceam `ntrebat pe to]i ateii, agnosticii, remuscernii [i mun-

    gioaicele ultimilor ani. Ia zi tu, drag\ domnule, treichestii: ce este materia, ce este timpul, ce este con[ti-in]a?. Sigur, astfel de pro-israelieni nu fac bine cauzei.Iar folosirea cli[eului: De-a lungul istoriei, poporulrom=n a fost pus `n situa]ia de a ap\ra grani]ele Civili-za]iei Iudeo-Cre[tine de invaziile musulmane [i com-

    para]ia, `n aceast\ postur\, a Rom=niei cu Statul Isr aels`nt pur [i simplu penibile.

    2 William Totok, Topul mondial al antisemi]ilor,RFI, luni, 7 ianuarie, 2013.

    3 Dovid Katz, Why is the US silent on double ge-nocide?, guardian.co.uk, Tuesday, 21 December, 2010(http://www.guardian.co.uk/commentisfree/cifamerica/2010/dec/21/double-genocide-baltic-us-europe).

    4 Text postat la 25 January 2011, pe http://www.di-dier-bertin.org/rubrique,eu-s-eastern-members-demo-cracy,1212421.html.

    5 Sus]in decriminalizarea nega]ionismului, de ori-care tip ar fi acesta.

    6 Text postat la 25 January 2011, pe http://www.di-dier-bertin.org/rubrique,eu-s-eastern-members-demo-cracy,1212421.html.

    Coad\ la Pa[apoarte

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    6/24

    Cronici din tranzi]ieTIMPUL

    6

    ianuarie 2013 www.timpul.ro

    MUGURA[ MARIA PETRESCU

    Cititorii `mp\timi]i de literatur\ `[i dau re-pede seama c`nd o carte este deosebit\. ~n mo-mentul `n care o atingi [i o vezi se creeaz\ unfel de osmoz\, de simbioz\ `ntre autor-poet-carte [i, `n final, beneficiarul frumosului,ineditului ei. Acea carte ]i place pur [i simplupentru c\ a fost scris\ (mai `nt`i ca orice carte`n ni[te condi]ii anume, care au generat-o) [iapoi pentru c\ `]i va apar]ine pe via]\ [i ]ie, cacititor. Dar c`te astfel de c\r]i nu ne r\m`n `nsuflet!... Este cazul volumului de versuri scrisde Marius Ghilezan, Medi, cu ochiul sticlos,Editura Brumar, Timi[oara, 2012, 98 p.

    Tip\rit\ `ntr-o condi]ie grafic\ deosebit\,pres\rat\ cu ilustra]ii alese cu grij\, surprinz\-toare prin aceea c\ fotografia autorului st`ndla malul Oceanului Indian `ntr-o pozi]ie oare-cum relaxat\ de semi-yoga se g\se[te la p. 32,`n interiorul c\r]ii [i nu pe coperta a IV-a, a[acum s`ntem obi[nui]i,Medi, cu ochiul sticlospoate fi plimbarea pe o plaj\, un ]inut nesf`r[it

    m\rginit de ocean dezbr\cat de platitudini.}inutul acesta poate fi oriunde pe glob [i, cusiguran]\, predispune la `ntreb\ri de genulCine s`ntem? De unde venim? ~ncotro ne `n-drept\m? (II O altfel de Capel\ Sixtin\). Pe-riplul liric `ncepe dintr-o dorin]\ aprig\ de li-bertate, de undeva din `ndep\rtatul ArhipelagFilipinez, poetul descriind sau surprinz`nd,`ntr-o poezie nici prea lung\ dar nici preascurt\, caracteristica unui popor, `nchis ca operl\ `ntr-o scoic\: ~n cercul de foc al m\riilini[tite/ vulcanii tac, arhipelagul revars\/ di-mine]i de miere, colier pe-al zorilor g`t,/ acoloprivirile sc`nteie,/ diamantele par ochi/ c`nd elini[te,/ pira]ii s`nt du[i `n Caraibe.// Ospe]iapo]i s-o culegi/ nu doar din buze, s\ [tii!// Laei fericirea e art\,/ vital\ for]\ de a fi `n pu-tere,/ gata s\-mpart\ cu al]ii/ seva naturii, arii

    vindec\toare.// Se roag\ z`mbind/ [i nu mor caal]ii de r`s/ nimic protocolar / z`mbesc asalut,/ `n loc de p\l\rie/ ridic\ sur`s,/ `n eicoboar\ m\re]ia/ universului t\cut,/ gentili neofer\ inima. (Smeur\ filipinez\).

    Dup\ o lung\ c\l\torie f\cut\ prin Asia,Africa, Europa (prin Parisul cu catedrala No-tre Dame, ornat\ de gargui, prin Barcelonacu vestita Sagrada Familia unde Nu veicrede,/ maestrul `mbin\ [i azi,/ printre turnurineterminate,/ magicul cu efemerul,/ enun]ulputerii `n acribia formelor/ cu gesturi eroice,/doar nu credeai c\ Dumnezeu/ poate fi relevatat`t de timpuriu?// Poate a[a a vrut Arhitectul,/ca nebunul s\ piar\ simplu/ pentru a r\m`neve[niciei/ fantezia codificat\/ `n sacralitate(IV A[a a vrut Arhitectul), Tropice [i Ecuato-rul sf`rtecat de liane (Col] de Rai), MariusGhilezan simte nevoia de a scrie acest volum

    de versuri, pentru a ne `mp\rt\[i c`te ceva dinexperien]a lui inedit\. Cartea aceasta vine ca ourmare fireasc\ a tuturor impresiilor lui adu-nate, mbin`nd inefabilul acelor regiuni cu mi-turi sau simboluri locale, cu practici farma-ceutice [i medicale str\vechi, personaje in-ventate sau reale. Acest lucru se vede chiar dela `nceput, din dedica]ie: Prin]esei Scorpion,o fiin]\ stranie, ademenitoare, senzual\, iubi-toare, ce `nfl\c\reaz\ dorin]a, un trup de m\-rime mijlocie, cu talie de viespe, p\r drept [inegru ca abanosul cu reflec]ii de mov-bleu-marin, ochi negri p\trunz\tori, fascinan]i, ofiin]\ de la care niciodat\ nu po]i s\ [tii la ces\ te a[tep]i, acea femeie deosebit de frumoa-s\, dar st\p`n\ pe sine, `ncrez\toare, puternic\[i controlat\, voluptoas\ [i pasional\. Prin]esaScorpion, amuleta f\cut\ din topaz este sem-

    nalul de alarm\ al c\r]ii: Aten]ie! Scorpionulucide! Dar femela? {i ea. De aici [i pozi]iatotal opus\ pe care Marius Ghilezan [i-o ex-plic\ `n poezia Tren indian fa]\ de locuitoriiacestui continent. El, europeanul oarecumepicureic, care crede `n for]a clipei vis--visde toat\ mul]imea aceea bariolat\, care nu cre-

    de dec`t senin [i simplu `n samsara, `ntr-oexisten]\ permanent\ de na[tere-moarte-rena[tere [i care r\t\ce[te prin via]\ asemeneatrenului aceluia `nc\rcat p`n\ la refuz cu oa-meni de tot felul [i lucruri sau viet\]i care maide care mai ciudate [i mai neobi[nuite sau

    poate oarecum inutile pentru un european. El,cel care vede peste tot semin]ia care cre[tedin semin]e/ bine sem\nate (Doar spinii `iv\d) ale poporului lui Israel [i spinii ce precedcalvarul ~nvierii. El, Adamul zilelor noastre,con[tient de vechimea dragostei dintre b\rbat[i femeie re`nt`lni]i on the beach dup\ ceRaiul m-a izgonit (Dup\ ce Raiul). El celcare [i pune ntreb\ri filosofice de genul nce-putului de lume Laguna b\ltea ca o sup\,/ `nvreme ce de departe, de dincolo de vreme,/cerul, spa]iul [i focul n\[teau astrograme, nuexista nici fiin]\ [i nici nefiin]\,/ nic\ieri,/ nicinoapte, nici zi,/ doar `ntuneric [i nemurire./P`n\ la apari]ia Creatorului / ad`nc\ a[tep-tare/ [i o prelung\ melas\/ cuminte (I Ad`ncaa[teptare) s`nt versuri ce amintesc cu o deose-bit\ sensibilitate de capitolul Geneza dinBiblie [i mai apoi de Scrisoarea Ia lui MihaiEminescu. El cel care pleac\ de la concep]iareligioas\ a iert\rii, exprimat\ prin moralacre[tin\ sau budist\ Vine o vreme a iert\rii/c`nd tu, un c\l\tor pribeag,/ po]i fi marele ar-bitru/ `ntre muritori [i ~mp\ratul de Jad/ eli-bereaz\ Dragonul (Elibereaz\ Dragonul), elomul modern, cu suflet de celuloid, care n-artrebui s\ mai m\n`nce pop-corn sau s\ maibea coca-cola.

    Cum era [i firesc, periplul acesta `l poart\pe autor ntr-un ]inut visat [i vizitat, `n cele dinurm\. Poetul [i pictorul picteaz\ cu cuvintecolorate T\r`mul de extaz [i lini[te vegetal\/a[tepta magicianul cu o singur\ culoare (ILec]ia din Caf Guerbois), el auto-explic`n-du-se fa]\ de aceast\ nou\ ipostaz\ degambler[i privindu-se pe sine `n oglind\ ast-fel: Vindecat de melancolie,/ dar nu [i de bo-

    lile vie]ii,/ la cap\tul vis\rii, pe treapta de sus,/

    la masa din Caf Guerbois,/ `i organiza `nv\-]\celului,/ juc\tor la burs\/ [i pictor de ocazie,/viitorul eliber\rii din lumea ideal\/ prin exo-tism cu pl\cere,/ pentru ziua c`nd el va fi doarsimpl\ liter\ moart\ (I Lec]ia din CafGuerbois).

    Dar s\ revenim la personajele c\r]ii. Deexemplu, cine este Medi, cl\n]\nitoarea cuochi sticlos/ [i clon]ul ei mare c`t veacul cetr\nc\ne[te despre moarte [i via]\ [...] opredic\ de amvon (II Medi [i puiul de l\s-tun)? Medi este acel totem, chiar pas\rea viucolorat\, cu acel amestec de culori vii, galben,verde intens [i ro[u `nchis, de pe copertac\r]ii. Medi ar putea fi la pense sage dupote, care-i d\ r\spunsurile finale, conclu-zive, cu iz de axiom\: Nu iubim dec`t ceea ce`mbl`nzim,/ `mbl`nzim selectiv/ doar viet\]ilecare ne ling,/ ne plac hienele cu din]ii pili]i;/s`ntem prea firavi s\ iubim leopardul (IIIS`ntem prea firavi). Ochiul sticlos al lui Medieste ochiul care cu indiferen]\ [i r\ceal\`nregistreaz\ nemilos totul. Nimic nu-i scap\[i nimic nu o impresioneaz\ pe Medi, cu at`tmai pu]in ochiul ei, pentru c\ Medi [i ochiuls`nt acel noi (Africa), care exist\ sub sem-nul inexorabilului, al unui timp exprimat `nore [i suferin]e.

    Medi, cu ochiul sticlos este o esen]\ liric\,diafan\ [i tare `nchis\ `ntr-un flacon mic. De-[uruba]i-i capacul, inspira]i universul ei poe-tic parfumat [i t\cut, unde ...Spiritul suprem,/prin c\deri `n sine, dezb\rat de haine,/ tainicstr\luce[te, p`n\ la extrem, iar virtutea-i sus`n munte, rog nu obosi]i! (Incanta]ie). Ve]isim]i acel parfum exotic dintr-o Asie misteri-oas\ [i luxuriant\, ciudat\ [i pur\, super-dez-voltat\, dar [i de `nceput de lume... S\ fi fostoare, `ntr-o alt\ via]\, Marius Ghilezan un lo-cuitor al acestui continent?! Citi]i-i cartea [ive]i avea cheia la `ntrebare, tot a[a precum peecranul de la cinematograf, la sf`r[itul unuifilm, apare the end, dar r\spunsul este, para-doxal, `n fiecare dintre noi ademenitor saudistrug\tor, z`mbind triumfal sau perfid. Nu[tiam, floarea carnivor\/ are dup\ fiecaremas\/ z`mbetul uciga[ului `n serie. (Floarecarnivor\). Medi, cu ochiul sticlos este o `n-cercare de a descoperi Tainele cu cifru (IIMedi [i puiul de l\stun) din lume, poate carteacea mai bun\ pe care a scris-o Marius Ghile-zan p`n\ acum, auto-definirea [i reg\sirea luide pe `n\l]imea c\rora poetul [i scriitorul vorporni mai departe cu un alt suflu. Un [ir lungde obsesii/ pe firul scurt dintre na[tere [i moar-te,/ deasupra pr\pastiei lumii/ cu greu mi-am]inut echilibrul,/ `ntre iluzii [i certitudini(Supradoz\).

    Marius Ghilezan, Medi, cu ochiul sticlos,

    Editura Brumar, Timi[oara, 2012, 98 p.

    Medi, cu ochiul sticlos

    Cimitirul s\racilor

    Radu Aldulescu, Cronicile genoci-dului, Editura Cartea Rom=neasc\,2012, 320 p.

    Robert Diavolul, `ngerul `nc\lecat,se `ntoarce `n locurile pe care le luase `nst\p`nire `n urma cu mai bine de 30 deani. Vremurile s-au schimbat, oamenii`[i duc traiul mizer de pe o zi pe alta,ap\sa]i de spectrul [omajului [i de cre-dite la b\nci; locul colibelor rudarilor afost luat de blocuri famelice din beton,

    debran[ate de la ap\ [i c\ldur\. Pe dea-luri se `ntorc dup\ soare vile luxoase, cupiscine [i terase, cursele burdu[ite cunaveti[ti se intersecteaz\ cu jeepuri [i li-muzine sclipitoare. Nevoit s\ p\r\seasc\Bucure[tiul `mpreun\ cu t`n\ra sa so]ie[i cu fiul lor, b\rbatul de aproape 60 deani `ncepe o via]\ nou\. ~ntr-un mediuostil [i corupt, prielnic viciului, Robert,Andreea, Laurian Susanu [i Br`ndu[a un patrulater toxic intr\ `ntr-un jocdiabolic pe via]\ [i pe moarte. Cronicile

    genocidului continu\ s\ `nregistreze,spre aducere aminte, pove[tile timpuri-lor noi, din v`rtejul c\rora se salveaz\doar cei puternici.

    Comunismul a fost un r\u care a ge-nerat un r\u mai mare. Cronicile geno-

    cidului se adun\ `n apogeul epociiIliescu-Constantinescu-B\sescu. ~n um-

    bra lor am povestit, ca `ntotdeauna, maiales ce am tr\it. De la tinere]e p`n la b\-tr`ne]e [i totodat\ de la b\tr`ne]e t`njindspre tinere]e [i mai departe, revenind `n

    permanen]\ `n acest punct terminus aici mi-am t\iat inima `n buc\]i ca s-o`mpart, aici l-am v\zut pe fratele meu `ngroapa f\r\ chip [i f\r\ m\rire, aici am[ezut [i am pl`ns etc. Ori de c`te orimi-am permis luxul s\ inventez, soartami-a scos `n cale numaidec`t `nt`mpl\-rile, lucrurile [i personajele inventate.Un cerc vicios (oare de unde voi `ncepea-mi pl`nge faptele vie]ii mele celei tic\-loase?) pe care vreau s\ cred c\ l-amrupt definitiv`nd acest roman, supravie-

    ]uind experien]ei personale care l-a de-clan[at, salv`ndu-mi iar\[i via]a scri-ind. (Radu Aldulescu)

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    7/24

    7Cronici din tranzi]ieTIMPUL

    ianuarie 2013www.timpul.ro

    Louis Wirth, Ghetoul, Traducere de L\-cr\mioara Juverdeanu, Cuv`nt `nainte deRobert E. Park, Studiu introductiv de Mi-hai Dinu Gheorghiu, Colec]ia Observato-

    rul social, Editura Universit\]ii Alexan-dru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 286 p.

    Publicarea traducerii c\r]ii lui LouisWirth, pentru `nt`ia oar\ `n limba rom=n\,`mbog\]e[te seria de Texte fundamen-tale, a colec]iei Observatorul social, cuuna dintre lucr\rile de referin]\ ale {coliide sociologie de la Chicago, figur`nd n bi-bliografiile esen]iale ale sociologiei [i eco-logiei urbane, `n cele ale studiilor asupramigra]iilor sau ale cercet\rilor asupraevreilor. (...) Ap\rut\ pentru prima oar\ `n1928, `n SUA, reeditat\ la aproape 30 deani (1956), tradus\ `n francez\ mult mait`rziu (1980), cartea a fost conspectat\ `nmulte lucr\ri cu caracter istoric [i apare laintersec]ia mai multor teme de cercetare.

    (...) Din multele fire care pornesc de la a-ceast\ carte se poate ]ese o `ntreag\ istoriea [tiin]ei sociale. (Mihai Dinu Gheorghiu

    Acest studiu este o ncercare de n]ele-gere a unor aspecte din via]a cultural\ aunui grup cu o istorie `ndelungat\. Istoriaevreilor din ultimul mileniu ofer\ prilejulde a studia modalit\]ile prin care culturaunui grup reac]ioneaz\ la caracterul unuipopor [i, invers, muta]iile care apar `ntr-ocultur\ ca urmare a experien]elor schimb\-toare ale unui popor. ~n decursul acesteiperioade, povestea evreilor este [i poves-tea ghetoului. (Louis Wirth)

    Louis Wirth (1897-1952), sociolog a-merican, n\scut `n Germania. Dup\ absol-virea [colii generale, ajunge la 14 ani `nSUA [i este `ncredin]at de p\rin]i `n grijaunui unchi, stabilit `n Omaha, Nebraska.Ob]ine o burs\ la Universitatea din Chi-cago, unde i-a avut ca profesori pe W. I.Thomas, Robert Park, Ernest Burgess [iGeorge Mead. Dup\ ob]inerea licen]ei, `n1919, lucreaz\ o vreme `n cadrul unei aso-cia]ii caritative evreie[ti din Chicago. ~[isus]ine doctoratul `n 1926 cu o tez\ de is-torie social\ a ghetoului evreiesc `n Eu-ropa [i America, publicat\ `n 1928, cu oprefa]\ a conduc\torului tezei, R. E. Park.~n 1931, ob]ine un post de conferen]iar launiversitatea din Chicago, ocup`nd, con-comitent, pozi]iile de secretar [i trezorieral Asocia]iei Americane de Sociologie, ca[i pe acela de editor al American Journalof Sociology. A fost un militant pentrucrearea condi]iilor unor schimburi liberede idei, at`t `n cadrul Universit\]ii din Chi-cago, c`t [i `n asocia]iile profesionale alesociologilor, american\ [i interna]ional\,pe care le-a prezidat. A fost pre[edinte alSociety for Social Research, pre[edinteal Asocia]iei Americane de Sociologie (`n1947) [i primul pre[edinte al Asocia]ieiInterna]ionale de Sociologie (`n 1950).

    TIBERIUBR|ILEAN

    Pentru a aborda tr\irea pur\, trebuie s\ `n-dep\rt\m mai `nt`i ceea ce o deformeaz\ [i `ifalsific\ percep]ia. ~n primul r`nd, trebuie r\s-puns corect la `ntrebarea Cine s`nt eu?, prin`ndep\rtarea ego-ului superficial, care seidentific\ cu trupul, cu mintea, cu tot ce e tre-c\tor `n noi [i situarea aten]iei, a percep]iei lanivelul Sinelui superior, al inimii noastre spi-rituale, care este sc`nteie de divinitate, netre-c\tor [i atoate[tiutor. Este ceea ce RamanaMaharshi desemna cu ternarul Fiin]\-Con[ti-in]\-Beatitudine (vezi Arthur Osborne,~nv\]\-turile lui Ramana Maharshi, Editura Mix,Bucure[ti, 2012).

    Acest Sine, adev\rata noastr\ Fiin]\, nuconfund\ lumea, trupul [i mintea cu ceea cenu s`nt, dar pretind a fi, adic\ adev\ratul nos-tru eu. Ele s`nt de fapt o sum\ de iluzii profa-ne, care ne schimb\ identitatea, acapar`ndu-necu un [uvoi de g`nduri (ce altceva este min-tea?), de dorin]e [i de iluzii. Pe baza lor tr\imfals, ne risipim, p`n\ c`nd v\lul ignoran]ei esterupt, realiz\m [i devenim cu adev\rat cei-care-s`ntem, inocen]a de a fi, [i `ncepem s\tr\im adev\rata Via]\, de fapt s\ lu\m parte lavia]a Spiritului, `n gra]ia [i vraja adev\rateiRealit\]i, `n stare de beatitudine.

    Beatitudinea este coexistent\ cu Fiin]a-Con[tiin]\, face parte din natura noastr\ pro-fund\. Toate atributele ce se refer\ la Fiin]aetern\ se reg\sesc `n Beatitudinea etern\, `n-c\tu[at\ de ignoran]\, intelectualism, indivi-dualism [i egoism. Individualismul este unconcept al eu-lui [i genereaz\ r\ul relelor:egoismul. Ele ]in toate de ce e trec\tor `n noi,dar `n care, din p\cate, ne investim talan]ii cutoat\ incon[tien]a de care s`ntem capabili, l\-s`nd Dincolo-ul v\duvit de o prezen]\ sau m\-car de o rela]ie. Nici un efort nu poate ajungela El. Nu e suficient s\ afirmi: Eu s`nt. Tre-buie s\ descoperi cine-este-Cel-care-este.

    Altminteri, individualismul, pe care s-aconstruit toat\ cacealmaua modernit\]ii, efoarte operativ `n calitate de cunosc\tor, pebaza ra]iunii [i a succesiunii g`ndurilor. Poate

    construi mul]ime de sisteme, dar toate s`ntfalse pentru c\ s`nt produsul ego-ului fals carene-a luat lumina ca o buruian\. E un fel de aspune, pentru c\ el nu va putea niciodat\ s\ neia lumina care s`ntem [i bine ar fi s\ con[tien-tiz\m acest lucru. Natura Sinelui este lumin\.~mi pare r\u pentru prietenii mei liberali dar,vorba Papei Ioan-Paul al-II-lea, libertatea `n-cepe dup\ aflarea adev\rului, restul s`nt formede libertinaj pe care ei le prefer\, din p\cate,`nainte de a `ncerca s\ realizeze cine s`nt.Tr\ind astfel fiecare moment al vie]ii devineun asasin al Sinelui, un atma-han, cum spunhindu[ii.

    Odat\ produs\, realizarea este etern\. Ceeace c\ut\m nu e ceva nou, care urmeaz\ s\ intre`n existen]\, e ceva ce exist\ etern, e ceva ces`ntem, dar am uitat [i nu avem dec`t s\ ne rea-mintim. Cum spunea Sf`ntul Ioan al Crucii,s`ntem aici pentru a ne reaminti [i a tr\i cuadev\rat sau a accede la tr\irea pur\, care e [icunoa[tere [i iubire, la Via]a care a fost suflat\`n noi [i la Sursa l\untric\ a acesteia. Iluminareaeste generat\ l\untric. Tu `nsu]i e[ti iluminarea.Tu e[ti martorul celor trei corpuri, al celor trei

    timpuri [i, n plus, e[ti martor al vidului. El e cel

    care lipse[te atunci c`nd nu te numeri.Mediul [tiin]ific trebuie s\ `mprumute maimult metafizica ca mod de a judeca, altfel ris-c\ s\ devin\, cu pozitivismul s\u, un asasinde suflete, conduc`nd spre consecin]e inedite[i imprevizibile, printre care [i falimentul s\ufinal. Ajung trei secole `n care s-a lucrat lastatuia lui Descartes, ca `ntrupare a spirituluimodern. Pentru a g\si adev\rul [i a tr\i cu ade-v\rat trebuie ndep\rtate falsele reprezent\ri [iconceptele deformante [i s\ te scufunzi `nmi[carea vie]ii, cum spunea Bergson.

    La r`ndul s\u, W. James, renumit pentrupragmatismul s\u, ne cerea s\ mergem mereuprea departe. Nu v\d nimic pragmatic `nasta [i nici foarte `n]elept. Nu ne-au `nv\]atanticii m\sura? Meden agan, spuneau greciisau M\sura n toate. Trebuie s\ [tii [i c`nd [iunde s\ te opre[ti. Iar W. James, fiul unui

    discipol al lui Swedenborg, nu a [tiut, iar `nPrinciples of Psychology (1877), a re`nteme-iat psihologia pe alte principii dec`t cele teo-logice. Totul a devenit un soi de fiziologiemecanic\ [i statistic\ a sufletului. Acesta a de-venit obiectul cunoa[terii [tiin]ifice. Adic\ a`nceput s\ fie m\surat cu metrul, p`n\ n ziua deast\zi. Din punctul meu de vedere, W. James afost un atmahan, un asasin al sufletului.

    Aceast\ revolu]ie a `nsemnat pentru psi-hic cam ce a `nsemnat revolu]ia francez\ pen-tru istoria civiliza]iei umane. Adev\rul nupoate fi g\sit prin astfel de barbarii. El esteimuabil. Adev\rul [i credin]a s`nt, p`n\ laurm\, una. Dar adev\rul unei idei nu poate fistabilit pe cale experimental\, empiric\. {i omul]ime vid\ poate exprima un adev\r. La fel,adev\rul unui suflet care, prin credin]\, poate

    ajunge [i se poate adeveri la Adev\rul MareluiSuflet, dincolo de conjuncturi, conjecturi sauevenimente. Adev\rul Sinelui nu este relativ.Avem nevoie [i de absolut.

    ***

    G`ndirea filosofic\ autentic\ e una magic\[i atotputernic\. Cuvintele filosofilor schimb\lumea, mai mult [i mai profund dec`t tehnica[tiin]ei, de[i filosofia evolueaz\ separat [i con-stituie calea regal\, singurul model al adev\-rului. Eu nu s`nt un filosof, dar nu o s\ acceptniciodat\ arogan]a [i orbirea [tiin]ei. Filosofiaeste [i etic\, [i estetic\, [i politic\, dar nu poatefi [tiin]\, cum `ncerca s\ acrediteze Husserlpentru simplul motiv c\ [tiin]a nu g`nde[te,ea se g`nde[te (Einstein), c\ duce la tehni-cism, la hiperra]ionalism, `n timp ce filosofia

    ascult\ Fiin]a.Bertrand Russel situeaz\ filosofia, f\r\ a

    gre[i prea mult, `ntre teologie [i [tiin]\. Eu `n-clin s\ includ teologia `n filosofie [i s\ o con-sider forma cea mai nalt\ a acesteia. Cred, ca[i Husserl, nu n fenomenologia con[tiin]ei, ci`n reabilitarea proiectului grecilor, `n specialal lui Platon: contemplarea esen]elor eterne, aideilor form\ existente prin ele `nsele, `nfondarea unei umanit\]i filosofice. Cred, ca [iHeidegger, c\ adev\rul este deturnat de ra]io-nalitate, c\ logica nu de]ine nici un primat [ic\ omul trebuie s\ `ncarneze poezia.

    ~n accep]iunea mea, Fiin]a include Nimiculsau Vidul [i nu e doar ceva mai mult dec`tnimicul, cum credeau primii greci. Dar prinNimic [i Vid eu `n]eleg ce `n]eleg orientalii,vidul plin, din care totul decurge, o matrice

    de poten]ialit\]i, de fiin]\ri, care fac parte dinFiin]\, dar nu se confund\: Ea este mult maimult, este infinit\. La crepusculul fiin]ei, ui-tat\ p`n\ la Heidegger, se na[te [tiin]a [i teh-nica sa. ~ntreaga istorie, dac\ vre]i, este una aFiin]ei. Cursul s\u nu mai este influen]at at`tde r\zboaie, decizii politice, realiz\ri econo-

    mice sau inova]ii [tiin]ifice, c`t de modul cum

    e g`ndit\ sau uitat\ Fiin]a.Esen]ialul descoperirii a ceea ce este efi-cient considera Heidegger nu a avut loc [inu are loc n [tiin]e, ci n filosofia originar\, nmarea poezie [i `n proiectele sale (Homer,Vergiliu, Dante, Shakespeare, Goethe). [...]{tiin]ele nu `[i primesc fundamentul, demni-tatea [i dreptul dec`t de la filosofie. [...] Ceeace este deja `n dezvoltare la Platon, istovireaexperien]ei fundamentale [i pierderea cuv`n-tului aletheia, n semnifica]ia sa fundamental\nu este dec`t nceputul acestei istorii, n cursulc\reia omul occidental, ca fiin]are, [i-a pierdutcontactul cu sine pentru a ajunge ast\zi s\ fielipsit de fundament. (Roger-Pol Droit,Mae[-trii g`ndirii, Editura Litera, Bucure[ti, 2012, p.85). ~n `ntregul s\u, istoria nu este dec`t o con-tinu\ degradare a perfec]iunii originare. Dom-niei ra]ionalit\]ii trebuie s\-i fie substituit\poezia, unde e vorba de o alt\ g`ndire, din p\-cate tot mai `ndep\rtat\ de omul modern, `n tre-cut, dar care mai poart\ `nc\ promisiunea unuiviitor la care avem datoria s\ ne `ntoarcem.

    ~n ce prive[te conceptul de aletheia, acestase traduce ast\zi prin adev\r, c`nd bog\]ia saoriginar\ de sensuri era mult mai mare, `n-semn`nd dezv\luire, descoperire, non-ocul-tare, f\r\ ascundere. ~ntoarcerea la semnifi-ca]iile originare este necesar\ pentru c\ a-cestea de]in un sens pierdut, singurul capabils\ ne elibereze de alienare, de lumea `nstr\i-nat\ `n care tr\im. Noi nu mai `n]elegem ni-mic din m\re]ia `nceputului, c`ntat\ [i de ro-mantici (vezi primii zori ai lui F. Schlegel),totul s-a degradat [i dereglat p`n\ la ridicol,totul e plin de ignoran]\. Acest centru primarocultat al `nceputurilor trebuie reg\sit [i rea-

    dus `n prezentul degradat `n care r\t\cim.Odat\ cu el este a[teptat\ [i o alt\ g`ndire,originar\ dar uitat\ c`ndva, ngropat\ sub pa[iino[tri [i singura care ne-a rezervat un viitor, lalimita cuvintelor.

    Cu c`t ne ocup\m mai mult de limbaj, ex-periem o coresponden]\ precar\ `ntre cuvinte[i idei, `ntre vorbire [i realitate, uit\m sensurioriginare, care alt\dat\ constituiau teme im-portante ale reflec]iei filosofice, gener`nd in-teroga]ii [i chiar dispute. Lingvi[tii au creat orealitate paralel\. Limbajul a devenit o proble-m\ nu doar de limb\, ci [i de logic\, semnalat\[i de Bertrand Russel, care cerea o cotitur\lingvistic\, dar care constituie o preocupareveritabil\ mai ales pentru Ludwig Wittgen-stein, `n c\utarea unei limbi pur logice.

    {i dezumanizarea trece printr-un mod de

    exprimare (vezi `n acest sens a[a numitacorectitudine politic\ [i toate formele deterorism). Mul]i termeni vechi s`nt goli]i desens, sau chiar au c\p\tat un `n]eles contrarcelui originar. Vidul ia [i forma cuvintelor. {iatunci nu e preferabil\ t\cerea sau m\car maimult\ re]inere, p`n\ la o reconstruc]ie a limba-jului ca element fondator al interoga]iei con-temporane. ~ns\[i ideea de semnifica]ie nu maieste at`t de solid\. Se `n]elege c\ filosofia esteintens afectat\, dar [i [tiin]ele [i politica, arta...

    Sigur, `n toate aceste domenii limbajul arelimite, dar ceea ce experiment\m pare maimult dec`t at`t, pare o re-babelizare a limbii.Raportul nostru precarizat cu cuvintele ilus-treaz\, complexitatea `n[el\toare a no]iunilor,ca traducere [i semnifica]ie, [i el, `n opiniamea, starea de criz\ a spiritualit\]ii moderne,cu prec\dere a celei actuale. Au ap\rut inclu-siv a[a zise jocuri de limbaj, care s`nt formede inutilitate pur\ pentru o reflec]ie ce se vreafecund\ s`nt o form\ de nihilism, dar nu unulacademic, ci un soi de bla-bla-gism cotidian.Cum g`nde[te cine se exprim\ astfel? Sau,mai bine zis, g`nde[te?

    HanulsufletuluiLa limita cuvintelor

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    8/24

    Cronici din tranzi]ieTIMPUL

    8

    www.timpul.roianuarie 2013

    MIHAILVAKULOVSKI

    Ro[u, ro[u, catifea,Ce se d\ nu se mai ia

    Veronica D. Niculescu este o scriitoare t`-n\r\ [i interesant\ care s-a ]inut departe deg\[tile literare [i a scris [i a tradus mult [i bine.A[a c\ acum a venit timpul s\ culeag\ roadeleacelor ani de t\cere [i [i editeaz\ c\r]ile, f\-c`ndu-[i loc tot mai sus, sus, sus, cum ar veni.Cea mai recent\ carte publicat\ de VeronicaD. Niculescu se nume[te Ro[u, ro[u, catifea.Povestiri cu din i, editat\ de t`n\ra [i frumoasa

    editur\ bucure[tean\ Casa de Pariuri Literare.Volumul e compus din cincisprezece povestiriplus Ce [i c`t, o confesiune poetic-teoretic\la fel de original\ ca [i prozele din carte. Sub-titlul c\r]ii, Povestiri cu ` din i, sugereaz\,ca [i anii de dup\ fiecare titlu al prozelor, c\ac]iunea are loc `n timpul comunismuluiceau[ist din Rom=nia, c`nd numai cuv`ntulRom=nia se scria cu ` din a (R., r., c.Fiind scris\ [i publicat\, fire[te, cu ` dini). Cartea este de povestiri, dar atmosfera eaceea[i [i personajele au acela[i stil de via]\,social-politicul fiind foarte important [iro[u-ro[u, foarte pu]in catifelat. Am putea zicec\ Ro[u, ro[u, catifea este o carte alb-negru,ca [i televizoarele din comunism, pentru c\atmosfera c\r]ii e a[a. Multe dintre personajes`nt copii, majoritatea de genul feminin, dar [ipersonaje `mprumutate cumva de la al]i scrii-

    tori, cum e [i Gri[a lui Cehov, de exemplu, pecare VDN [i-l imagineaz\ `n comunism. ~nC\r\mida afl\m o metod\ primitiv\ de avort,dar [i... prin 1988 nu era deloc u[or s\ g\se[tio c\r\mid\. Grigore e despre prima ie[ire nafara cur]ii a unui copil de aproape trei ani (ecu fratele mai mare, cu care ajunge [i-ntr-un

    subsol, unde b\ie]ii mai mari fumeaz\ [i beau)~n Micu]a Vera (la fel se nume[te [i un filmsovietic foarte, foarte ndr\zne] pentru timpu-rile n care a fost f\cut) o feti]\ este trimis\ dup\

    sora sa, iarna, pe sear\, ceea ce se transform\`ntr-o adev\rat\ aventur\. ~n Fericiri aiuri-toare ne amintim cum st\team n r`nduri [i neduceam cu sticla de acas\, sticl\ care dac\ eracumva ciobit\ pierdeai timpul degeaba [i dac\erai copil (ca personajul) toate astea erau oadev\rat\ povar\. S`mburi este una dintre celemai bune proze din carte, al\turi de Sfoara[i textul care a dat [i denumirea volumului,Ro[u, ro[u, catifea. S`mburi e despre cumdisp\reau mamele [i surorile mai mari pestenoapte, despre interzicerea avorturilor `n co-munism, interdic]ie care, de multe ori, se ter-mina tragic pentru multe femei gravida pu-tea s\ moar\ la un avort ilegal, iar mediculputea s\ ajung\ la pu[c\rie, ceea ce se [i nt`m-pl\ `n S`mburi, doar c\ narator e o feti]\ de9 ani, Alexandra, care se confrunt\ cu alteprobleme ale epocii. ~n Zei, narator e unpisic abia n\scut, care descoper\ cuvintele [iobiceiurile oamenilor, dar [i greut\]ile princare trec de la cozile (nu-i place cuv`ntul!)de la alimentar\ p`n\ la credin]\. Linguri delemn e despre prima zi de [coal\ a lui Grigore,despre uniform\ [i despre inelul de la cravat\(cravata pionierilor din URSS nu avea nevoiede inel), despre greutatea care apas\ pe umeriip\rin]ilor `n vremurile grele [i despre inocen]acopiilor. Paprica[ e o proz\ scurt\ desprefoame, iar `n Sfoara o femeie e `n noapteade Revelion n tren, doar ea [i controlorul libi-dinos. ~n Ro[u, ro[u, catifea un b\tr`n caren-am f\cut r\u nim\nui niciodat\ este p`r`tde vecini la Sanepid c\ apartamentul lui ar fi fo-car de infec]ie, a[a c\ e nevoit s\ lase hoarda(]ine-v-ar moartea pe loc) `n cas\. ~n apar-tamentul acesta e absolut totul ce puteai g\si

    `n Rom=nia epocii comuniste! Femeile de ser-viciu (toate dolofane, aproape identice!) a-dun\ `n saci ce e de aruncat (cu o mare opo-zi]ie din partea b\tr`nului) [i ce e de p\strat (`nsaci, la balcon). Narator e b\tr`nul, care are unumor foarte fin (Fiindc\-i t`rziu, vom facea[a. Lolek [i Bolek vor debarasa baia, femeile

    vor dezinfecta `n urma lor, plus balconul. Eutrebuie s\-mi iau angajamentul solemn c\`ntre timp m\ ocup de dormitor. Oricum, acolonu-i cine [tie ce de aruncat, m\ av`nt, cu nc`n-

    tare. Suspicioas\, Colonela umfl\ gu[a. Doarc\r]i arunc `n joc. C\r]i e cuv`ntul cheie aici.Nimic, absolut nimic nu e mai plicticos pen-tru oamenii practici. Nici m\car ghidurile prac-tice nu-i atrag. Practic, Colonela accept\ ime-diat. Cu condi]ia s\ arunce [i ea un ochi (oa-menii \[tia vor s\ arunce totul!), s\ monitori-zeze, nu de alta, dar ca s\ iese bine. C\ poa-te vine supracontrol de sus. O s\ iese, o s\iese). Obiectele `i trezesc amintiri dintrecele mai interesante. De exemplu, despre opisic\, Molly, c\reia i-a scris un jurnal (Zi dezi c`te o pagin\, dou\, nu prea mult, o mic\`nsemnare, pe coli noi-nou]e. Cel mai adesea,notam ce obiect a scos la lumin\, f\ceam le-g\turi `ntre data la care l-a g\sit [i data legat\intim de acel obiect, poate zodia `n care neaflam [i zodia obiectului. Conjunctura `n carel-a g\sit [i cum se putea aceasta interpreta.Dac\ revenea a doua zi la acela[i obiect sau se`ndrepta spre altul [i altul. Fiecare gest alpisicii era `nc\rcat de o `nsemn\tate special\,`n fa]a c\reia reveren]a mea era `nsemnareajurnalier\. Era o colaborare perfect\, via]a seurnea, teancul de coli cre[tea. {i tot a[a, p`n\c`nd ntr-o zi Molly a disp\rut). Jurnal care adevenit un manuscris ce ar fi putut fi publicat.Acum, c`nd au g\sit `n baie scheletul pisicii [iau plecat [i servitoarele, [i zice c\ va scrie Oultim\ nsemnare, ce va rotunji cartea. V\p\ilerotocoalelor s-au stins. {i d`ra de praf se des-tram\ din nou. Deschid pleoapele astea, alb\s-treala se limpeze[te [i atunci dau cu privirea,l`ng\ um\rul meu, de teancul de ziare. L-auuitat, nepricepu]ii. {i totu[i, parc\ `l luaser\.Ceva luaser\. Luaser\ exact manuscrisul,tot ce putea r\m`ne `n urma unei vie]i de om

    Ro[u, ro[u, catifea e o proz\ despre rela]iaom-societate-sistem-intimitate, care spunefoarte multe despre via]a din perioada comu-nismuluisecond-handdin Rom=nia ceau[ist\.~n Jur! VDN scrie descriind, de parc\ arcro[eta frumos. ~n Ace de siguran]\, ofi]erulde la Moravuri a prins o student\ `n c\minul

    b\ie]ilor [i o interogheaz\ ca la securitate, iar`n ultima proz\ a c\r]ii, O nespus\ u[urare,dou\ fete a[teapt\ `ntr-un r`nd imens ca s\vad\ Casa Poporului. Doar c\ pe fete le apuc\

    nevoile fiziologice, a[a c\ s`nt nevoite s\abandoneze grupul [i s\ g\seasc\ dou\ camerer\mase [antier O `ncheiere potrivit\ pentrulocul [i timpul despre care scrie Veronica D.Niculescu `nRo[u, ro[u, catifea. Povestiri cu` din i. Dac\ a]i tr\it `n perioada aceea [i vre]is\ v\ aminti]i cum a fost sau s\ v\ bucura]i c\a]i sc\pat de acea atmosfera sau dac\ pur [isimplu vre]i s\ afla]i c`te ceva despre comu-nismul rom=nesc, `n acela[i timp av`nd pl\ce-rea lecturii,Ro[u, ro[u, catifea este una dintrecele mai bune variante posibile. Lectur\ util\!

    Veronica D. Niculescu, Ro[u, ro[u, catifea. Povestiricu ` din i, Editura CDPL, Bucure[ti, 2012.

    Ro[u, ro[u, catifea

    RADU ILARION MUNTEANU

    Cu exact un an `n urm\, acela[i mensualcultural `mi publica, gra]ie amabilit\]ii profe-

    sorului universitar, publicistului [i scriitoruluiLiviu Antonesei, o cronic\ de `nt`mpinare aprimelor dou\ volume din opera postum\ aHanei Luana Fratu, medic [i scriitor israeliande expresie ivrit [i rom=n\, redactate de ungrup de prieteni de suflet. Din p\cate, o mic\desincronizare a f\cut ca al treilea volum,Amintiri din pomul vie]ii, produs al aceleia[iedituri Brumar, n-a mai prins ocazia lans\rii lat`rgul de carte Gaudeamus. Dar cartea merit\semnalat\. ~nainte de toate, ca omogenitate aformatului, grafica y compris. Coperta apar]i-ne tot arhitectului francez de origine rom=n\Lupe Cindrel Viorel, el `nsu[i implicat literarprin blogul propriu de retroversiuni `n francez\a poeziei rom=ne[ti, `n selec]ie proprie. Poatec\ acest proiect ar merita, odat\, o prezentareexpres\. Atunci va trebui citat [i coautorul, totarhitect. Editorul, Robert {erban, poet consa-

    crat, sugereaz\ o confraternitate editorial\ poe-tic\. Desenul integrat coper]ii apar]ine regre-tatei autoare.

    Volumul se deschide spectacular cu un in-terviu luat autoarei de psihoterapeuta IoanaScoru[, altfel [i inginer petrolist, o prezen]\constant\ la `nceputul anilor 2000, `n publi-

    cistica tip\rit\ [i online, cu cronic\ de carte [i,mai ales, interviuri. Pentru cititor(ul acestuivolum) merit\ contextualizat interviul cu HanaLuana `ntre cele cu personalit\]i publice toutazimut, g\sibile pe LiterNet.ro.

    Dac\ primul volum, cuprinz`nd romanulJurnalul Ozanei, num\ra a treia edi]ie a acelui

    cel mai `nchegat text de autor1, iar `n al doileaera inserat alt text publicat anterior, microro-manul Matty [i cele [apte m\sline, acesta, altreilea, adun\, precum ]\ranul aduna f\ina depe pere]ii l \zii, pentru a fabrica turti]a cea fol-

    cloric\, un prim segment de texte `mp\rt\[iteprietenilor via e-mail, blog personal2 etc. Titlu-rile apar]in autoarei. Structura acestui segmentseam\n\, evident nu stilistic, cuAl]i doi ani peun bloc de ghea]\, deja str\vechisequelal luiRadu Cosa[u, la exploziva sa inven]ie literar\care luase, `n 1971, premiul USR. Urmeaz\centrul de greutate al volumului, un alt proiectde roman pe care autoarea n-a mai apucat s\-lfinalizeze ca atare: }\ranul rom=n. Bazat pe a-mintiri personale din copil\rie, valorificate li-terar cu sagacitate generalizatoare [i cu acela[istil inconfundabil ce face, de fapt, inoperantorice decupaj analitic. Ingeniozitatea echipeiredac]ionale se v\de[te plenar `n echilibratulcuprins, sec]iunea final\ revenind la formulamicrosioanelor textuale [i se `ncheie cu o cre-din]\ premonitorie: nimeni nu-i mort at`ta vre-

    me c`t cineva se g`nde[te la el. Truism cu par-fum aforistic, care i se aplic\ Hanei LuanaFratu cu rigurozitate. Sigur c\ `n plan literareste lipsit de relevan]\ am\nuntul, cunoscutbine de echipa redac]ional\, c\ acel ultim text,excelent plasat acolo, se referea la o persoan\plecat\ pu]in cu abia 16 luni `naintea autoarei.

    Dar deoarece decizia redac]ional\ s-a bazat peo realitate, este datoria cronicarului s\ explici-teze faptul ca atare. C\ci, nu-i a[a, Oscar Wildeare dreptate.

    Nu putem `ncheia o prezentare deliberat ex-

    trem de succint\, presupun`nd [i chiar sper`ndc\ impactul public al primelor dou\ volume alecolec]iei de autor fost/ au la nivelul aprecieriipe care o f\ceam cu un an `n urm\, f\r\ a reiteraaprecierea reveren]ioas\ a cronicarului fa]\ deechipa redac]ional\. Format\ din oameni cuforma]iuni inerent diverse, dar cu centrul degreutate `n zona tehnic\, iar nu cea umanist\,echipa s-a profesionalizat din mers. Nu putemdec`t s\ regret\m c\ `n fulguranta ei trecereprin lumea internautic\ (nu, o dat\ pentru tot-deauna, nu virtual\!), Hana Luana Fratu n-al\sat mai multe urme. Suger\m un model alinterac]iei radioactivit\]ii cu structurile biolo-gice: neutronii len]i provoac\ ravagii, cei ra-pizi trec ced`nd mai pu]in\ energie prin ]esu-turi. {tim bine c\ apropia]ii Hanei Luana vorciti cartea. Rostul cronichetei e de a atrage al]i[i al]i cititori poten]iali.

    1Nota bene: a[a cum precizam `n cronica la primeledou\ volume (Timpul, ianuarie, 2012), Jurnalul Ozaneifusese deja publicat de editura online Equivalences, apoide grupul editorial Tritonic.

    2 Titlul blogului, c`t se poate de caracteristic perso-nalit\]ii autoarei: Un bocanc `n gur\.

    A treia (carte), deloc patetic\

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    9/24

    9Istorie recent\TIMPUL

    www.timpul.ro ianuarie 2013

    WILLIAMTOTOK

    De cur`nd am primit 75 de fotografii de laun coleg, fotoreporter, care m-a nso]it n cur-sul primei mele c\l\torii `n Rom=nia, dup\pr\bu[irea dictaturii.

    La nceputul lui ianuarie 1990, n Rom=niatotul era n derut\. Oamenilor nc\ nu le veneas\ cread\ c\ acel co[mar politic [i economic alultimilor ani s-a terminat.

    Peste tot se mai vedeau urmele masacrului,victimele erau prezente `n toate discu]iile, `nspitale erau r\ni]i, pe strad\ patrulau deta[a-

    mente ale armatei, peste tot se f\ceau con-troale pentru a depista eventualii sus]in\tori aifostului regim.

    ~n aceast\ atmosfer\ tensionat\, `nc\rcat\de suspiciuni, de team\, dar [i de o imens\ bu-curie am ajuns la Timi[oara, de unde am maif\cut ni[te deplas\ri la Arad [i `n c`teva co-mune b\n\]ene.

    Fotoreporterul Bernd Markowsky, care m-a `nso]it `n acele zile, a `ncercat s\ fotogra-fieze tot ce credea el c\ ar putea documentacredibil acele momente istorice, atmosferaextraordinar\ a acelor zile.

    Din toate fotografiile realizate atunci a fostpublicat\ una singur\, cea care ilustra inter-

    viul meu cu doi ofi]eri ai armatei: Lt. col. Du-mitru Damian [i Mr. Viorel Oancea, care aupovestit despre refuzul lor de a participa la re-

    primarea manifestan]ilor. Interviul a avut loc`ntr-un birou al fostului Comitet Jude]ean dePartid, `n care fotografia lui Ceau[escu eradat\ jos de pe perete [i pus\ `n spatele scau-nelor pe care erau a[eza]i cei doi ofi]eri.

    Impresionante mai s`nt [i fotografiile pecare le-a f\cut `n fa]a sediului mili]iei, undesute de oameni a[teptau s\ depun\ cererile lorde plecare definitiv\, sau cozile interminabilecare se formau acolo unde soseau primeletransporturi cu ajutoare din str\in\tate.

    Nu lipsesc nici imaginile din cimitirul s\-racilor unde, `n mod eronat, se credea c\ ar fifost schingiui]i [i uci[i unii participan]i lar\scoala popular\.

    Cuno[team cimitirul din perioada c`nd mailocuiam la Timi[oara [i [tiam c\ acolo s`nt ]i-nu]i `ntr-o cl\dire improvizat\ cadavrele unorpersoane neidentificate. Mai [tiam c\ `n acestcimitir s`nt `nmorm`nta]i de]inu]i f\r\ rude,descoperind acolo, n 1986, [i morm`ntul uneipersoane, despre care autorit\]ile sus]ineau c\mi-ar fi spart locuin]a. Spargerea a fost, de fapt,rezultatul unei opera]iuni secrete a Securit\]ii.

    Bernd Markowsky a fotografiat atunci at`tpenitenciarul, c`t [i procuratura militar\, sol-da]ii `narma]i [i sta]iona]i peste tot `n ora[,inclusiv `n spitale unde `i p\zeau pe r\ni]ii in-terna]i, dar [i interiorul vilei `n care locuiaCeau[escu c`nd venea `n vizit\ la Timi[oara.

    Bernd Markowsky, n\scut `n anul 1951,este originar din Germania r\s\ritean\. A acti-vat `n cadrul unor grupuri contestatare din

    Jena, unde, `n 1976, a fost arestat pentru c\ aprotestat contra expulz\rii disidentului WolfBiermann. Un an mai t`rziu a fost expulzat [i

    el. S-a stabilit `n Berlinul occidental. A publi-cat numeroase fotografii `n revista Stern [i-nziarul Die Tageszeitung (taz). ~n calitate demembru al Comitetului pentru DrepturileOmului din Rom=nia (din cadrul Funda]ieiHeinrich Bll), Markowsky a participat, `n

    noiembrie 1988 [i 1989, la Ziua interna]io-nal\ de Ac]iune Rom=nia realiz`nd, cu a-cest prilej, [i ni[te afi[e. ~n prezent, Markowsky

    tr\ie[te n Portugalia, unde, n 2002, a `nfiin]atmi[carea ecologist\, Terra Queimada.Fotografiile inedite din Timi[oara ale lui

    Bernd Markowsky mbog\]esc iconografia re-volu]iei [i s`nt m\rturii vizuale ale `nceputuluide er\ politic\ nou\ din Rom=nia.

    Iconografia Revolu]ieiFotografiile inedite ale lui Bernd Markowsky din Timi[oara

    "Rumanien im abriss"(afi[ de Bernd Markowsky, 1989)

    "Aktionstag"(afi[ de Bernd Markowsky, 1988)

    Audien]\ la FSNOra[ p\zit [i controlat

    Sosirea ajutoarelor Vizit\ la Ilie Stepan de la Pro Musica

    :

  • 7/29/2019 Revista Timpul 1 ianuarie 2013

    10/24

    Proz\TIMPUL

    10

    ianuarie 2013 www.timpul.ro

    MIRCEAGHEORGHE

    Adev\rul este, cugeta `ntr-o zi prietenul meuDinu B., c\, n Rom=nia, fiecare familie are emi-grantul ei.

    {i avea dreptate: st\tea `ntr-un bloc la etajultrei [i to]i vecinii din dreapta, din st`nga, de subel [i de deasupra, to]i, absolut to]i aveau rudemai apropiate sau mai `ndep\rtate stabilite aiu-rea: fii care scriau din America, fiice care tri-meteau bani din Spania sau Italia, b\rba]i caremunceau `n Germania, veri ajun[i la cap\tullumii, `n Canada, la Vancouver ori `n Australia,la Pearth sau la Sydney.

    Numai el nu avea nici o ]and\r\ de emigrant`n familie. {i asta `l durea, sim]ea c\ nu e `n r`n-dul lumii, era ca un afront nemeritat din parteadestinului. Se uita din c`nd `n c`nd la b\iatul lui,la Nicu[or. Era `n ultima clas\ de liceu, se luptadin greu cu matematica [i fizica, dar la rom=n\,zb`rn`ia! {i cu fetele o ducea bine, `n fiecare s\p-t\m`n\ avea alt\ iubit\. Dar asta nu era meserie.Unde putea \sta s\ ajung\ emigrant?

    B\iatul era acum `n primul trimestru din cla-sa a dou\sprezecea, [i se preg\tea cu s`rg pentru

    bacalaureat. {i prin noiembrie