rcvs0 sh-tdenh-tlut

.{''

\ o,rL O,

o4s"{

bunventl I

Dragi studenti gi iubitori de frumos,

at ocazia lansirii primului numdr al revistei UESEL, vd invit sidescoperi{i fascinatia unei experienle noi, unde ideile prindcontur, visele se unduiesc precum bdfiaia aripilor iar ndzuinJele

capdtd formd gi sens. Personal, iubesc noile inceputuri deoarece

vin insolite de un crnaj nebunesc, dorinJa de a schimba lucrurilein bine, de a lupta pentru idealuri, de a creea valori, de a-!i im-pinge limitele mai departe, cdgtigdnd incredere, iscusinld,recunoagtere. in aceste pagini veli gasi poezie, cdntec, nostalgie,determinare, inspiraJie, entuziasm, povegti de succes, reportajeinedite, ultimele tendinle in modi, evenimente, reJete delicioasesi bucuria de a savura lucrurile simplelRevista se doregte a fi opubliclie trimestriali imprimatd, dar gi virtuali.

Aleturi de redaclia revistei, un colectiv tdndr gi ambifios, formatdin studenfii Universitdlii Europei de Sud - Est Lumina:Alexandra Lawente, Beatrice Mucibabici, Oana Stinescu, Mihai- Emanuel Deaconu gi Rizvan - Petre Stoian te indemn sd te im-plici in acest mimrnat proiect cu idei creative, articole autentice gi

fotografii inedite. Revista te agteaptd si ii fii al6turi!

Elena Matache / Coordonator

rnesgul D ornnulul Preqedlnte

Eagp GokgelInterviu realizat de Mihai - Emanuel Deaconu

Domnule Preqedinte, cum vede{i rolul Universitiifii Lumina in viafa studentului?

in rolul vielii studentului de la Universitatea Lumina eu observ foarte multe aspecte pozitive. Studenliinoqtri au foarte multe posibilitdli de a se evidenfia, iar cadrele didactice qi administrafia dau o foarte mare

importanli mu{umirii studentului din mai multe puncte de vedere. Unul dintre ele qi cel mai important rolal acestei universitili este cel academic, dar nu ne limitdm doar la acesta ci mergem gi mai departe la as-

pecte legate de viald qi experienfe sociale. Noi dorim si creim aici un student care are obazd intelectualdsolidi, cunoqtinfele sd fie bine asimilate gi si qtie si facd o sintezi foarte bund din tot ceea ce ainvdlat, iarla final si aibi un cuvint de spus pe domeniul sdu. Din punctul meu de vedere, aceasta o poate obline unstudent daci va frprezent la cursuri, seminarii gi laboratoare qi nu se va feri si interaclioneze crrprofesoriiqi sd puni intrebdri ori de cAte ori are nevoie. Daci aceste lucruri ar frrealizate, calitatea studentului va fifoarte ridicati.Eu am studiat intr-o universitate de stat gi cred cd qtim cu tolii ci intr-o astfel de universitate, ceea ce ammenfionat mai delreme, nu este posibil gi datoritd numirului mare de studenfi. Aici in Universitatea Euro-pei de Sud-Est Lumina avem un mediu propice pentru invilare, la fiecare profesor avind cite 11 studenfisau chiar mai pulini. Acest lucru este foarte important pentru studenfi. Tofi tinerii din Rominia gi dinEuropa ar trebui sd beneficieze de situalia actuald din universitatea noastrd.

finffnd cont de implicafia istoricii tZilei Studentului, cum crede{i cii studentul ar trebui sii orecepteze?

Eu cred cd este o foarte buni ocazie pentru studenlii nogtri sd cunoascd profesorii. Cea mai mare problemda unui sistem este atunci cAnd existi o lipsi de inlelegere intre doi parteneri sau doui grupuri. Ouniversitate precum a noastrd intenlioneazd sd elimine barierele impuse de societate gi de statut. Ne dorimsi existe o cit mai bund comuniune intre profesori gi studenfi. Aceasti zi a studentului este, de asemenea,

o ocazie importantd pentru dumneavoastrd ca studenfi sd vi trimiteli mesajele gi dorinfele cdtre universi-tate dar gi din partea noastr6, a profesorilor, sd vi putem asculta. Pe aceasti bazd se poate ajunge la uncompromis. Desigur nu se poate realizaorice dorinld la fel cum nici un profesor nu poate atinge uneori tar-getul propus dar se poate ajunge la un compromis. Aceastd zi reprezintd ocazia ca un cadru didactic sd

inleleagi studentul qi sd accepte un asemenea compromis.

Pentru dumneavoastri, ce reprezenta Ziua Studentului?

in perioada noastrd, bineinleles cd nu a fost celebratd aceastd zi. Ceeace cred eu este faptul cd dacd aceastd

zi a studentului nu a fost sdrbdtoritd atunci cAnd eram eu student nu inseamnd cd nu o vom face acum.

Orice ocazie este importantd qi trebuie sd gdsim o metodd pentru ca societatea studenfeascd sd se exprime.Studentul are nevoie de o asemenea manifestare pentru a transmite mesaje directe sau indirecte.

Cum pot socializa studenfii in universitatea Lumina?

Anul acesta am infiinJat student corner. Deocamdatd nu qtiu cum a fost apreciat acest lucru de cdtre

studenlii noqtri, dar ceea ce cred eu este cd studenlii trebuie sd petreacd zilele cu pldcere. Venitul la univer-sitate trebuie sd reprezinte o satisfacfie nu o corvoadd. in timp ne dorim creareamai multor spalii pentrusocializare.

Ce ne pute{i spune despre lansarea revistei studentului UESEL gi ce mesaj dori{i si ne transmitefi?

Eu doresc sd vd felicit pentru efortul depus gi pe tofi studenlii implicali in aceastd revistd. De asemenea

vreau sd felicit astfel de acliuni care aduc o experienfd vastd pentru studenli. Dacd deja incepeli sd scriefiinseamnd cd inlelegefi mai bine acest lucru. Acumularea de experienld este un aspect foarte important dinpartea educaliei informale. Aceastd iniliativd proprie a studentului nu poate fi dec6t aplatdatd,. Vd dorescmultd baftd si noroc qi imi doresc sd ajungeli la toli studenfii, nu numai din Universitatea Lumina ci dintoatd lumea!

I

r

ai

connnu[t

TDITORIAL I 05Elena Matache / Coordonator

PSIHOLOGIT I 06Tdbdcaru Ionel / PEDA IToma Ovidiu / PEDA I

SHORT STORY I 07Petra Pintilei / RISE I

POTZIT / OBPetra Pintilei / RISE IRdzvan Stoian / RISE I

TSTURI I 12Cazacioc Florentina / PEDA IRdzvan Stoian / RISE I

F'ASHION / 15Alexandra Lavrente / IT I

BT]SINTSS I 20Maria Bdcdu / RISE III

TTCH I 22Salih Gokgel / IT I

SPORT I 24Rdzvan Stoian / RISE I

DTLICIOS! I 26

TVTNIMTNTT I 28Elena Matache / CoordonatorRdzvan Stoian / RISE IMihai Deaconu / RISE I

CONCT]RS / 32

EDITORIAL

de ce sarbatonrnZua SUdenftiulT

Data de 17 noiembrie a fost declarati, oficial, Zitalntemalionald a Studenfilor in anul 1941, de cdtre Con-siliul Internafional al Studenlilor de la Londra, ca urmare a evenimentelor din 1939, desfrgurate la Praga.incd din anul 1939 ocupanlii naziqti din Cehoslovacia (fost protectorat al Boemiei gi Moraviei),inPraga,au suprimat o demonstrafie a studenlilor de la Facultatea de Medicind din Universitatea Carol ce comemo-ra creareaunei Republici Cehoslovace independente. in urma suprimirii demonstrafiilor de cdtre naziqti,studentul Jan Opletal gi muncitorul Vaclav Sedlacek au fost ucigi. Tot atunci, alli noui studenli gi-aupierdut via[a, iar peste 1200 au fost trimigi in lagdre de concentrare.

in toamna anului 1989, pe data de l7 noiembrie, slovacii au cerut iegirea din comunism prin demonstraliistudenfeqti, urm6nd cain zita urmitoare sd facd acelagi lucru qi cehii. Manifestafia desfbquratd la Praga,la care au luat parte peste 15000 de studenfi, s-a soldat atunci cu circa 600 de rdnili. Zita de 17 noiembriecomemoreazd acele evenimente gi reprezintd punctul de pornire al manifestaliilor anticomuniste ale

studenlilor din Praga, care au marcat inceputul ,,Revolufiei de catifea" din Cehoslovacia.Ziua studenlilor este astizi printre sdrbdtorile oficiale din Grecia. Revolta studenlilor politehnigti dinAtena impotriva juntei militare grecegti din 1973 a ajuns la un punct culminant in 17 noiembrie. Odatd cuprimele ore ale acestei zile wr tanc AMX 30 a ddrdmat porlile blocate ale Politehnicii.Dupd cum ne relateazd gi istoria, ziua studentuhi marcheazd necesitatea de exprimare a studenlilor gi

dorinla de a trdi intr-o societate liberS. Astfel cd prin lansarea Revistei Studentului UESEL gi sdrbitorireaZilei Studentului in cadrul UniversitdJii Lumina, incepem un proiect prin care le oferim studenfilor, dar gi

profesorilor, prilejul de a se bucura de libertatea de a-gi face atzitd vocea.

Bibliotecar UESEL lElena Matache

PSIHOLOGIE / PEDAGOGIE

,%ra7b e/uca/ienah cemy'zrtod !/ mlegzrald

.,.,o "rtorho cu cerin(e e/ucaf/aa J/zaciart "

Terapia educationald complexd gi integratd sebazeazd pe un curriculum structurat pe cinci arii de

dezvoltare: fizicd,, perceptivd, intelectuald, personald gi social6. Obiectivele gi componentele constitutiveale ariilor curriculare sunt completate sau adaptate in funclie de particularitdtile copiilor gi de nivelul lorde gcolarizare. Actiunea profesorilor-educatori asupra copiilor cu C.E.S. (cerinte educative speciale) se

axeazd pe formarea deprinderilor de autonomie gi igiend personald, cultivarea deprinderilor de muncd,formarea imaginii de sine gi stimularea increderii in propria persoand, educarea capacitd{ilor cognitive,adaptarca acestuia la diverse situa{ii de viatd gi dezvoltarea unor relatii sociale armonioase pentru ca

elevul, viitor adult, sd fie integrat in societate, sd contribuie la dezvoltarea acesteia gi sd ducd o viatdindependentd pe toate planurile. Domeniile terapiei educationale sunt:

Stimularea cognitivd - acest tip de terapie are ca rol completarea gi consolidarea activitdtilor de invdtarerealizate de copil impreund cu profesorul de psihopedagogie speciald gi profesorul psihopedagog; poate

cuprinde exercitii aplicative, distractive gijocuri educational - terapeutice din diferite arii curriculare.Terapia ocupa(ionald - vizeazd formarea deprinderilor de adaptare care-i permit copilului sd-gi satisfacdnevoile personale gi sd rdspundd cerintelor mediului (pictura, colaj, modelare lut, aluat sau plastilind,exercilii grafice, impletituri, (esut, cusut, tdiere, diverse produse finite: decoratiuni, felicitdri); Acest tip de

terapie are ca scop formarea gi dezvoltarea deprinderilor pentru muncd.

Ludoterapia - terapia prin joc reprezintd forma cea mai ugoard prin care copilul poate asimila noiconfinuturi, ea ii dezvoltd spiritul de echip6, spiritul creator gi il responsabilizeazd prin diferite activitdtiludice cu reguli gi cu diferite grade de dificultate.Formarea autonomiei personale -vizeazd formarea capacitdtii copilului de a se conduce cdt se poate de in-dependent, de a-gi forma gi dezvolta abilitdti care s6-i ofere un grad. inalt de maturitate psihosociald.Acesta este foarte importantd pentru indeplinirea obiectivului major al terapiei educationale complexe gi

integrate.

Socializarea - este o terapie de grup ce are scopul de a pregdti copiii cu C.E.S. pentru integrarea optimd invia(a sociald qi familialS, cuprinde activitd(i relaxante, discutii libere pe diferite teme accesibile elevilor,excursii, drumefii gi vizite etc. in activitatea desfbguratd cu acegti elevi am constatat cd efectele beneficeale acestor terapii sunt mai evidente acolo unde s-a intervenit corect, de la o vdrstd fragedd qi la nivelul tu-turor ariilor afectate. Fiecare tip de terapie (terapia ocupa{ionald, ludoterapia, meloterapia, ergoterapia,logopedia, kinetoterapia etc.) are un grad diferit de eficacitate, in func(ie de foarte multi factori de care

terapeutul trebuie sd find cont.De aceea, terapiile educationale trebuiesc individualizate gi adaptate tindnd cont de diagnosticul medicalgi/sau psihologic, de nivelul de dezvoltare a fiecdrui elev, a necesitdtilor acestuia, a predictiilor asupra

dezvoltdrii gi, acolo unde este cazul,vinin completarea kinetoterapiei qi logopediei pentru a facilita stimu-larea dezvoltdrii armonioase, compensarea nedezvoltdrii unor arii, dobdndirea unei anumite autonomii gi

independente in viata gcolard qi sociald.

Tdbdcaru Ionel & Toma Ovidiu / PEDA I

SHORT STORY

RT IRTHI had to decide what to do with my life in the one that was

to come, so I took it with me in a bag full of fear and light. Istarted searching for the kindest sensation of floating into noth-ingness and as candlelight started to burn my shadow I managed

to escape through a small instant and lose myself in an immensestructure of supreme conclusions. I'm trying to find out why the

dream wouldn't end by sunrise and how a soul made its waythrough the natural order of balance breaking the compositionsinto thirds. Gallactic taste of stars opening a pathway of milk toinfinity, pushing me towards the cenhal forging to see themaster of abstract illusions. Day and night can no longer be acontrast as now that they are united in a whole and my feelingsturn to stardust dropping to the ground as I see your eyes fromup above fixed on my burned shadow on the wall of revery.I'm leaving the shadow there with you so that your dreams

would not let you feel lonely in this life or the next. Closer thaneverything the path of light opened in the spark of a miracle andlife falling, like summer rain leaving all that once used to be myforce and will, is now drowning mother Earth in a silvery ocean

of unknown rebirth.Behind me and far beyond the gates the darkened truth of a

shape spotted by grace of a candle is now a mindwork ofdistopia. The pale is extinguished and I am gone for good tillsome call may bring me to true reason out of my floating serene

sleep...

Petra Pintilei / RISE I

POEZIE

7@lPrivegte!

Am visul aproape

Pdgesc pe-alei de mdtase qi floriPrivegte!

Dragostea mea e triumful in via!6Port salba Iubirii la gdt

Privegte!

Am darul ce-alungd-orice rid de pe fald

$i chipul mi-e mereu fericitPrivegte!

Sunt destui amatori in propria lor viafdC-aq fi obosit pdnd acum de-aEa aq fi trdit

in caietul ce-adund-n file-ngdlbeniteIstorii trdite nostalgic,dulci-amdruiSe regdsesc Ei emofii ale iubirii meleTrdite, cAnd despre iubire imi doreamS[ am a vorbi cui.

$i-acum .....privegte!E viafa-unui om ce vrea dimineli cu miros de zoi$i seri unde Luna se-ageazd in brafele-unui lac ce vrea s6-l adoriUnde copacii salutd roua din iarbd gi se-amuzd c6,nd gi.zele-n zborSe-ntalnesc,se privesc gi-nfeleg trdhea vielilor miiCe-au sens gi ne fac pe noi Oamenii sd trdim cu-ale noastre iubiri.

Maria Bdcdu / RISE III

a

privim spre cer la apus

chiar dacd-i gol qi pdsdri multe s-au dus

qi zorile-s friguroaseigi amintesc qi ele de noi gi zdmbetele tale duioase

cdnd in prag ne opream

s[ privim rds[ritul, imbrdliqati, cum din ochi ne sorbeam

erau incepufurice deschideau pentru noi dorit-agteptatele drumuri

cum semintele se desfac,

dragostea ne-a venit gi noud de "hac"zilele-s mai frumoase

aduse sunt clipele invelite de noi in haine-iubire maiestuoase

nopti fermecate ne umplu de dors[rufurile-s cele ce cunosc toatd ddruirea buzelormagiatrdiriine-a facut s[ simtim amdndoi sensul existentei, al firii

e toamna bogatei iubirie rodul r[bd[rii, al surdsurilor transmiseprecum bobocii de trandafiricrezut-am in tine qi-n noiiubirea ne-a fost destinat[, de dincolo de ceruri, intinzdndu-qibratele pentru "DOI"

Maria Bdcdu / RISE III

PriPri jur gi nu mai gtiu ce cautili ipul printre mii de gdnduriTe-aduce aproape o not[ de flautVreau sd te prind dar te pierd prinhe rdnduri.

Aud un glas fierbinte cum md cheamd

Cdnd o ghitard-mi mangdie timpanulTresar din vis qi md cuprinde-o teamdDupa furtund vine uraganul...

Te-agtept sd vii, te simt atdt de aproape

$i totuqi zecide veacuri ne despartPe note de vioard zboard, goapte

De ce clepsidra timpului s-a spart??Plutesc prin armonii rdtdcitoare,De-un cantec de pian md las cuprinsTe vdd pierdut[-n mii de nopti amarePrivind spre focul ce tocmai s-a stins

$i-n veci ili voi cdnta o serenadd

Prin ale ei vibratii te zdresc,

Prin vremuri note de-ar rdzbivreodatd,,Sper sa le-asculti c[ci spun c[ te iubesc...

Rdzvan Stoian / RISE I

ESEURI

,M/orttceuru/* az6 alotru/* n"arre

Adolescenla rcprezintd o etapd speciald qi importantd in formarea tdndrului adult. Adolescentul vorbegte o

limbd speciald, neinleleasi uneori de adulfi, trmeazd regulile sale proprii, iar comportamentul este totaldiferit fal6 de al celorlalfi. Dupd aceste criterii recunoagtem tdndrul din mullime.Problemele noastre la vdrsta aceasta sunt existenfiale. La ce ma refer? .. . in primul rdnd ni se pare cdvialaeste incorectd qi cd se joacd cu noi! Sa fim serioqi. La un moment dat, am simlit fiecare asta. Fie cd ampierdut prima dragoste, sau fie cd ampicatun examen. in aceste momente simtim cum sfrrgitul se apropie,dureros gi incet.Aceste "probleme" cu care ne confrontdm la vdrsta adolescenfei au un impactmare asupra noastrd. Poate

cd atunci cdnd suntem adulli ne uitdm in urmd gi zicem: "ce probleme neinsemnate aveam, eram atdt de

naivi, abia acum incepe greul". Ei bine, pentru un tdndr, problemele acestea sunt reale gi ii formeazd canc-terul. Decide ce sd schimbe la persoana sa gi ce nu.

Cauzele acestor "probleme" sunt mediul in care trdim, oamenii pe care ii avem l6ngd noi qi modul propriude a percepe viala.in aceastd perioadd copilul devine adolescent, nu mai are inocenla de partea lui aga cd atunci cdnd incepe

schimbarea, ldngd acest tdndr trebuie sd existe oameni care sd il ajute, dar in primul rdnd trebuie sd se ajutesingur, gdndindu-se foarte bine qi analizdnd situalia de fa!6. Atunci cdnd nu reugeqte, familia gi gcoala tre-buie sd il ajute, sd il asculte, sd il inleleagd qi sd nu iljudece!

Agadar intr-un final ajungem sd ne maturizdm,intrlun strat mic, devenim mai aten[i la noi, la cei din jur,apreciem mai ugor ce avem, incepem sd inlelegem mai bine viafa.

Aceste incercdri ne fac sd devenim adultul de mdine, care se va confrunta cu alte intrebdri si schimbdridespre viafd.

Viitorul trebuie sd !i-l alegi dupd cum simfi, sd alegi cariera care te rcprezint|' sd fi tu insuli in orice faci.Viafa profesionald este importantd, dar... dacd ajungi pe o stea gi nu ai ldngd tine pe cineva, care sd ifi

fie aproape, nu te vei simfi implinit ca om....

Cazacioc Florentina Eugenia / PED I

,M/orttceu/o

,9ro" agzenre gi rea/zb,i

Adolescen(a, incadratd intre atdtea gi atdtea cligee, menite sd fbureascd o defini{ie obiectivd care sd

cuprindd esenta acestei fufimi prin care naina ne obligd sd trecem pe fiecare, rdmdne pentru mine unamalgam infinit de emotii intense, idealuri de neatins, gi gdnduri mult prea grele pentru a fi redate incuvinte.

Dar ce inseamnd mai exact adolescenta?

Sd fie o vdrst6? Sd fie eterna "genera{ie in blugi" pe care o saluta Adrian Pdunescu? Sd fie nucleulpersonalitdtii? Sd fie izvorul celor mai puternice amintiri? Sd fie apogeul trdirilor omenegti? Sd fie foculce modeleazd o persoand, pregdtind-o pentru viald? Sd fie oarc???... Doar o etapd banald din via{afiec6ruia?

Putem foarte ugor include adolescenta in fiecare din aceste categorii, gi la fel de ugor o putemexclude. Asta pentru cd nu ezistd o anumitd formd, un tipar al adolescentului. La fel de clar este fapul cd

incercarea de a constitui un portret in care sd se regdseascd fiecare adolesent ar fi inutild gi irealizabild.Ar fi impropriu sd incerc sd impreunez trdsdturile comune ale adolescentilor in speran(a de a reugi sd

creez nn tipar carc sa-i cuprindd pe fiecare in parte, congtient fiind de unicitatea lumii pe care fiecareadolescent gi-o creaz6, gi de care apar\ine, de unicitatea fiecdrei povegti, gi de intensitatea cu care aceasta

poate marca un tdndr.

Cred totugi, cd cel mai bun exemplu de trdsdturd comund a adolescentilor constd in faptul cd acegtia se

confruntd cu probleme din cele mai variate.

$tim bine cd adolescentul, fie el cel de astdzi, fie cel de acum multe generatii, este caracteizat in spe-

cial de gregeli. Cea mai gravd problemd, este insd aceea c6, spre deosebire de genera(iile anterioare, ado-

lescentul contemporan suportd consecintele radicale ale gregelilor sale.

Trdim, din pdcate, intr-o perioadd de regres din punct de vedere moral, ne concentrdm pe rczolvarcabanalitdtilor, rdmdnem orbi in fata marilor tragedii ale lumii, considerdm normald orice anomalie in com-portamentul adolescentin, gi cel mai grav, dispretuim, judecdm gi condamndm fbrd a intelege.

Pentru a explica ceea ce incerc sd demonstrez este necesar un exemplu. Pot vorbi despre vietile a zecide adolescen(i despre care am a:uzit, dar in schimb o voi relata doar pe a unuia.

Adolescen(a incepe atunci cdnd persoanain catzd incepe sd aibd grijd de sine insdgi. Pentru acest tdndr

adolescenta a inceput la 12 ani, cdnd a sa mamd s-a imbolndvit grav, gi a petrecut o lungd perioadd de timpin spital. Crescdnd intr-un cartier de la periferie, cu un tatdmaimereu ocupat, un copil in vdrstd de 12 anise gdsegte in situa{ia de a avea libertate de decizie, iegind de sub privirea supraveghetoare a pdrintilor.Astfel, incdntat de drumul ce cdpdta o altd culoare de acum, gi pe care avea s6-l wmeze, intrd in contact cupersoane aflate mai sus sau mai jos pe scara sociald. Nu dureazd mult gi devine o parte

perfect intregratd a noului grup, fiind teribil de entuziasmat de noile experien(e pe care noul anturaj i leofer6. Copilul de atunci cregte brusc,nitdpar\ial de valorile morale insuflate de pdrin(i, gi presat de noileneajunsuri materiale devine un adolescent ce pdtrunde tot mai addnc intr-un con de umbrd, cunoscdnd celmai popular viciu al vremii: alcoolul. Devine dependent de alcool, gi binein{eles fumdtor.Penru a pdstra viatd sa privatd secretd in fata familiei, tdndtul rdmdne un elev impecabil, dar din ce in ce

mai irascibil, frustrat gi inchis. Schimbarea sa de comportament nu a trecut neobservatd pentru mult timp,escapadele tdndrului fiind din ce in ce mai dese qi mai grave.

Pimul sdu contact cu drogurile are loc la vdrsta de 13 ani gi jumdtate. Nu agreeazd acest viciu, insd la 14

ani este deja folosit pentru a le comercializa, incdntat fiind de beneficiile materiale. Idealurile sale scad,

viseazd sd avanseze in ierarhia infractorilor, nimic mai mult.Devine un adolescent rebel, agitat, nervos, de neinteles, gi totugi surprinzdtor de eficient in privin{a

gcolii. Se folosea de fiecare ocazie, de fiecare ceartd cu ai sdi pdrinti, de fiecare neintelegere cdutdnd unmotiv pentru a consuma alcool, pentru a mai comite un act de vandalism aldturi de prieteni sau penru a

nega orice fel de apartenentd la societate.

A mai durtat un an gi jumdtate petrecut in acest zbucium, dupd care, bursc s-a schimnat. Cum? Nu potrdspnnde, pur si simplu. De ce? Pentru cd a constientizat cd situa{ia sa era deplorabild, cd igi dorea multmai mult decdt atdt, dar mai ales pentru cd fratele tdndrului crescuse, pentru cd mama necesita tot mai multsuport.

Aici se termind adolescenla. incepe atunci cdnd persoanain catzd incepe sd aibd grijd de sine insdgi, gi

se termind atunci cdnd incepe sd aibd grijd de ceilal{i.Dupd acest prag,tindrul gi-a petrecut timpul studiind fiecare domeniu contrar viciilor la care renuntase,

a promovat lupta impotriva acestora, si cel mai important, a cunoscut sentimentul de urd fald de cei pe care

cdndva ii considera prieteni sau chiar idoli.Adolescentul gi-a trdit propria poveste, s-a maturizat gi a invd(at cea mai importantd lectie pe care

adolescenta o poate oferi: intotdeauna, cel mai puternic ajutor pe carte cineva il poate primi vine din partea

propriei congtiin{e.Adolesecentul despre cate am vorbit snnt eu, gi am ales sd procedez astfel, pentru cd orice presoand poate

relata intr-o oarecare mdsurd povestea altcuiva, dar cel mai bine o spune pe a sa.

Nu pot afirma cd vocea congtiintei, ra{iunea este solu{ia sigurd pentru a scdpa de orice fel de prtoblemd,insd este singurul mod in care un adolescent se poate ajuta pe sine insugi in astfel de situatii, iar dacd nune ajutdm pe noi ingine, nimeni nu ne va putea ajuta.

Trecdnd la un alt capitol, personal consider cd educatia joacd un rol major in dezvoltarea fiecdruiadolescent, fbcdnd referire atitt h educa(ia din familie, cdt gi la cea din institutiile de invdtdmdnt. Cusigurantd cdin cazttl meu gcoala a fost pilonul de sprijin pe care l-am avut intotdeauna prin faptul cd mi-aconferit prin studiu o ampld perspectivd asupra existentei, dar nu pot generuliza.De asemenea o problemd ce perhrtbd existen{a fiecdrui adolescent este viitorul. Ce vrem sd devenim, in

raport cu ce avem posibilitatea sd devenim gi cu ce vor ceilal{i sd devenim. Aici eu cred cd un rol major ilau pdrintii, acorddndu-i tdndrului gansa sd aleagd, dar totodatd explicdndu-i varietatea optiunilor sale,

avantajele gi dezavantajele acestora. in caz contrar , dacd adolescentul este supus unei decizii for{ate,acesta va acumula mult prea multe frustrdri pentru a ptfiea activa cu succes intr-un domeniu. Viitorulfiecdrei persoane trebuie decis in parte dupd posibilitdti, in parte dupd dorintd.Dincolo de toate acestea cred cd viata profesionald gi viata presonald au importantd egald, in mdsura incare nu se intersecteazd. Atittatimp cdt vor rdmdne doud plamri distincte, gi implicit li se va acorda atentiedttpd caz, consider cd rezultatul va fi pe deplin mulfumitor.

Ca o concluzienupot decdt sd afirm cd adolescenta nu poate fi incadratd intr-un tipar, adolescentul este

unic prin propria poveste, educatia in toate formele ei este cruciald in formarea sa, iar prin consilierapotrivitd adolescentul problematic de astdzi poate deveni adultul impecapil de mdine, capabil sd aibd grijdatdt de el insuqi, cdt qi de cei ii sunt aproape.

Rdzvan Stoian / RISE I

F'ASHION

V/INTTRTRTNDS

Fie cd vrem sd aborddm un outfit indrdznet sau unulelegant, 4 mari tendin{e vin s[ ne inspire pentru a

face cea mai bund alegere. De la Giambattista Vallicu propuneri de stofe in culori dulci gi broderii flo-rale, pAni la Junya Watanabe gi Vivienne West-wood, cu tartan, {inte gi atitudine rebel[, designeriine propun stiluri inspirate din mijlocul secoluluitrecut, pdnd la Post Punk. Dacd culorile extreme ale

bldnurilor iJi dau curaj s[ experimentezi diferitecombinaJii de nuanle gi forme, Pastel coats tepdstreazd intr-o zoni sigurd, unde culorile neutre se

mixeazd u$or cu negru sau culori puternice in con-trast. Revine fascina{ia pentru auriu, detaliile metal-ice, inspirfia ecvestri si mixurile dintre imprimeuricum ar fi carourile sortate cu animal print.

Bijuteriile sunt voluminoase, cu inserfii de mdargelegi pietre, tocurile inalte iar rujul rogu Scarlet este

nelipsit din orice tendinJ[.

o

dz

Alexandra Lawente / IT I

u&M

Topshop

ll t rI

,ll

at

CRAZY F'T]RFie ca este sinteticd sau naturalS, blana are culoriexravagante, de la albul irnperial, la nuante de roz,

rogu Scarlet, verde China, pdnb la galben citron cuaplicalii de pietre prelioase sau inserlii de piele. Gu-lerul sau mdnecile sunt adesea supradimensionatepentru a creea impozan!5.

a,)

o.l

bo

or

o

IOOs

>rtrosc

aO

U)

EDo

.==a

NTO PUI\KCAnd vorbirn dc pnnl<, inrcdiat nc gAndim la Vivi-cnnc Wcstu'ood, tartan, dctalii mctal icc, pantalonistrAngi dc piclc, nral<c-np stridcnt;i par rcbcl.Asortdnr cn inrprinrcnri psihcdclicc, pantofi cuplatfbrnra ;i am oblinut lool<ul []ro[]Lls.

C)cB

ooo

o3=

>1tr=

d

o

..1I

!

cooOO

o'ocIo

fe,E

il

>lLo

-o=

PASTTLCOATS

Trendul este precum o poveste cu taioare supradi-mensionate, masculine, in culori fondante. Umeriibarbategti gi reverele generoase vin sd echilibrezenuan{ele care par alese dintr-o cutie de macarons

Ladure6.

C€

-qoI

'?!

= -.-lrdrE (.-l(, l!';'

MIDCTNTURY

Taioarclc binc carnbratc pc talic, asortatc cu fustc inclo; crccazd o silucta dc tip A, arrnorriospropor{ionati. Trcndul arc ca inspiralic accl "NcwLook" infbligat pcntru prima oara dc cdtrc ChristianDior in 1947 ;i propunc ca matcrialitali brocarturi,nrdtisuri, fcsaturi finc acccsorizatc cu pcrlc sau

blana dc hcrnrind.

Otr

sq

Eo=F

troE

ci

dd

.=Nd(,d4

BUSII\ESS

nla4gznlgtnfa4g,an/drzarLatrelt:ah

Sesiune $tiinfificd Anuali a Studenlilor 2012

(text structurat)

Este un proverb vechi, afirmAnd cd ,,Nu putem vedea pddurea doar dacd vedem copacii." Acest proverb sus{ine cd o

pddure este mare, prea mare pentru a o vedea deodatd, gi de aproape, tot ce putem vedea sunt copacii. Chiar dacd ar fisd ludm un avion, nu am putea vedea pddurea, deoarece este un ecosistem qi include toate interac{iunile dintre sol,

plante, animale qi aerul din sistem. Este mult mai mult decat o colecfie de copaci . Aga gi managementul unei

organiza[i| nu este alcdtuit doar din oameni, ci din credin{e qi ac{iuni gi e un sistem.

Managementul inteligent, presupune gdsirea unor solufii inteligente la nivel managerial privind:managementul

informaJiei, managementul forfei de muncd, managementul investifiei... cdutdnd informafii. Inteligenfa desemneazd

capacitatea de a infelege ugor qi bine, de a sesiza ceea ce este esenfial, de a rezolva situa{ii sau probleme noi pe baza

experien{ei acumulate anterior . InteligenJa organizafionaldreprezintd, capacitatea unei organiza{ii de a crea cunoqtin{e

qi de a le utiliza in scopul adaptdrii, in mod strategic, la mediul sau la piafa de desfacere.

Cum intr-o organiza[ie existd mai mul{i factori determinanfi, cercetdrile au demostrat cd un management inteligent

foloseqte forfa de munca spre a atinge performan{a, spre a atinge obiectivele.

Marin Preda spunea : "Inteligen{a inseamnd adaptare" iar selectarea informaJiilor necesare reprezintd tocmai adaptarea

la ceea ce are nevoie organiza[ia printr-o informafie utild, noud, coerentd gi simpld.

Inteligenfa organizafiei nu se limiteazd doar la rezolvarea de probleme de aceea Oinas-Kukkonen (2004) a propus mod-

elul celor 7C de generare a cunoqtin{elor in organizaJie: conectare, combinare, comprehensiune, comunicare, conceptu-

alizare, colaborare gi inteligenJa colectivd. Ca qi oamenii, organizafiile au o anumitd capacitate absorbitivd. Astfel,pentru a-gi menJine avantajul inteligen{ei organiza{ionale, compania trebuie sd-qi creeze o anumitd structurd a stocurilor

qi fluxurilor de cunogtin{e. Trecerea de la inteligenfa individuald la ceaorganiza[ionald se face printr-un proces de agre-

gare, procesul de inovare, care determind succesul organizafional, trece prin trei faze. Aceste faze sunt integrate de

organiza[ia inteligend, care adoptd intdi o perspectivd individuald, considerdnd capitalul uman un segment important al

capitalului ei intelectual, ca sd treacd apoi la perspectiva organiza[ionald, legand know-how-ul de existenfa unor struc-

turi gi valori proprii organiza[iei, care se transforma in purtdtori de semnificaJie qi de cunogtinJe, qi sd-qi extindd dome-

niul, in final, printr-o perspectivd ambientald, acceptdnd cd mediul stimuleazd inovarea.

Ca sd inoveze, o orgarriza[ie inteligentd are nevoie gi de o anume conhgurafie a capitalului ei uman, pe lAngd permisivi-

tatea capitalului structural. Altfel spus, ii trebuie un creator, un implementator qi un stabilizator spre a-qi juca rolul inuna din cele trei faze distincte ale procesului de inovare: destabilizarea, schimbarea qi stabilizarea. Creatorii corespun-

zdndde obicei tipului modelator. Implementatorii sunt practic responsabili de schimbare. Stabilizatorii gtiu cd o schim-

bare nu poate dura la nesfArqit. Dupd ce elementul de noutate a fost asimilat, ei restabilesc ordinea in organizaJie, qi-l

rntegreazd pe "noul-venit", he el o idee, un principiu, un mod de lucru, in paradigma deja in uz, in asa fel incAt rezul-

tatele obJinute de pe urma lui sd he maxime.

Pentru a crea qi intrefine inteligenta organizafionald, orgafizafia trebuie sd mai dispund gi de nigte caracteristici speci-

hce:*capacitatea organizafiei de a valorifica un procent cdt mai mare din cunogtinfele tacite ale angajaJilor sdi.

* angajatii organizatiei trebuie sd f,re dispuqi sd invefe pundndu-gi inhebdri, intervenind asupra premiselorprocesului de invdlare

intocmai ca gi fiinlele umane, o organiza[ie se poate comporta intr-un mod inteligent sau nu, iar inteligenlacolectivd a organiza[iei adesea nu are legaturd cu inteligenla individuald a persoanelor din organizatie.Performanla unei organizalii se poate mdsura in funclie de activitdlile rcalizate gi se utilizeazd de obiceitrei tipuri de mdsuri de performan!6: eficacitatea, eficienla gi eficacitatea perceputS. Co-factoriiinteligenJeiorganizalionaleinseamndinvdlareaorganiza\ionald,.in cele ce urmeazd vom realiza o schemd ierarhicd, alcatuitd din doi co-factori principali, invdlareaorganiza\ionald gi leadershipul, gi trei co-factori secundari: managementul, avantajul tehnologic gi culturaorganizationald, carc se subsumeazd primilor doi. Pohivit lui Salomon (1993), invdlarea organizalionaldeste suma tuturor schimbdrilor care se produc prin interacliunea sistemului care invald cu mediul exterior.in procesul de invdlare (Churchland, Igg3) intervin trei elemente principale, numite, intr-o modelarecibemeticS, unitSlile input, unitdlile ascunse Ei unitdlile output.Acestea sunt susfinute prin Teoria luiMiller (1995), Teoria biologicd a cognifiei, a lui Maturana gi Varela (1998), Artefactele (Hurchins, 1995).

Membrii organizatiei se adapteazd. se schimbd in funcfie de cerinfele la care sunt supuqi, gi aceastd adap-

tare e prima treaptd, a invSldrii organizalionale. Se vorbeqte, in contextul schimbdrilor rapide de carierd, de

necesitatea de-identificdrii individului de organizafie, in aEa fel incdt desprinderea de ea sd nu insemne opierdere a propriei identitdli, profesionale, in primul rdnd, dar am vdzttt, qi a celei bazate pe valori gi stilde via!6. insd organizalia trebuie, la randul ei, sa fie pregatitdsd se de identifice de angajalii ei, in condifiilein care exista pericolul ,,grefei contra gazdd" . in noul tip de organ iza\ie, angajatul chiar trebuie sd ajungds[ ocupe rolul principal (Gratton, 2000). . De asemenea, dacd in condiliile unui management manu forte,avantajul tehnologic este limitat numai la nivelurile de v6rf, gi nu ajunge la cei care gtiu gi sunt motivafis[-l foloseascd, utilitatea lui se pierde si, mai mult, devine un factor de suspiciune organizationald, de

nemulfumire, de conflict latent, care compromite atdt ideea de leadership, cdt gi pe cea de invdlareorganiza\ionald,.

Managementul qi creativitatea: Inteligenla organiza\ionald, se poate modela in relafie cu teoria memelor(Aunger, 200 I ; Heylighen, 1998), care susline cd memele se propagd intre indivizi, precum virugii mai de-graba, decdt indivizii comunicd inhe ei. La nivel individual, creativitatea este conditionatd de factori in-trinseci de naturd: intelectuald; nonintelectualS de personalitate; biologicd; conjunctural. Cu cdt canalele

de schimb de informalii sunt mai rapide gi mai de incredere, sinergia intre membrii organizatiei este maibine asiguratd, gi organizatiaintrdinfaza S a modelului, in care incepe sd sintetizeze cunogtinfe.

Ce mi-ag dori eu de la managementul organiza\iei din viitor? Gdndindu-md cd o companie din anii2020+va asigura locul de muncd copilului meu (aldturi de copiii multor tineri ai zilelor noastre), consider cd arputea fi un cadru favorabil de dezvoltare personald gi organizationald, dacd ar intruni toate caractreristicileunei institufii deschise, dinamice, care invatd gi actioneazd inteligent, deoarece cunoagte gi practicd man-agementul inteligent, este receptivd la nou, il asimileazd gi il propagd, multiplicd orice formd de creativi-tate in spirit constructiv... Dar mai ales, permite angajatilor sdi sd evolueze fericiti gi sd se dezvolte ca spir-ite libere, ca oameni cinsti(i qi buni, ca lucrdtori performan{i gi motivati, ca manageri inndscuti, invdfati,inteligenti, competitivi gi totugi, altruiqti qi empatici...

Maria Bdcdu / RISE III

TECH

ffiilYrra|a ' ILlrI

RTADY F'OR

COMPTTITION

There is a little known side to Lumina University. A laboratory,hidden from eyes where a handful of men work in their free timeto bring their imagination to reality. What is known however, are

the award winning projects that are brought to life in this facility.I grew up with LEGO bricks. I was always passionate about the

things I made out of LEGO and wanted to go to the next step, tomotorize and to bring to life my creations. I remember breakingdown toy cars and removing their electric motors to power smallcars from LEGO."What's this have to do with robots?" some may ask. Well in2009 my school bought their first LEGO Mindstorms roboticsset and I had the chance to represent my school in the upcomingInfomatrix international computer project competition. I was

awarded with a silver medal but more importantly, I had the

chance to see for myself what could actually be done in terms ofrobotics. From that day on robotics became my new passion and

the following years I started padcipating Infomatrix in the minisumo category.Like every other robot enthusiast, I started from scratch. But Ihad an advantage. I was given the opportunity to use the roboticslaboratory and learn from the experience ofthe precious teachingstaff of Lumina University, even though I still was a high schoolsfudent. I learned the basics of programming, electronics andmechanics. Any student is welcome and occasionally we workthroughout the night to get robots ready for competitions. Fail-ures are inevitable most of the time but 'learning from your mis-takes' is the name ofthe game. The knowledge I learned buildingrobots helped me significantly and acted as a base for my pro-gramming and electronics courses in the university.The robotics laboratory is situated on the first floor in section Aof the building, and is part of the Lumina MultidisciplinaryExcellence Research Centre (CEXLUM) coordinated by Conf.Univ. Dr. Lucian Grigore. Any student with the passion and the

will to bring to life their imagination are always welcome.

Salih Gokgel / IT I

SPORT

TVTNIMTNTTSPORTIVT UTSTL

In perioada 24 octombrie- 4 noiembie2013, in cadrul Universitd{ii Europei de Sud-Est Lumina, sub

atenta supraveghere a domnului conferentiar universitar Lauren(iu Rogu, gi a doamnei instructor sportivAnca Roman, a al.ut loc editia aIII-a a turneului de tenis de masd "Cupa UESEL", la care au pututparticipa atdt studen{ii din cadrul universitd(ii, cdt gi cadrele didactice.

Competitia a fost una tensionatd, dar in meciurile finale cei mai buni jucdtori gi-au adjudecat victoria.Astfel, la sectiunea studen{i, clasamentul a fost urmdtorul:Locul I: Gcikgel Abdull Salih (anul I - TDLocul II: Serter Serhan (anul III - ADA)Locul III: Gheorghe Doru (anul II - ADA)

Clasamentulreniltat in urma meciurilor disputate intre cadrele didactice a fost urmdtorul:

Locul I: Dokuyucu Ahmet (Director departament Relatii cu studentii )Locul II: Lungu Eugen (asistent universitar doctorand)Locul III: Crdciun Cristian (conferentiar universitar)

Un alt eveniment sportiv remarcabil este reprezentat de faptul cd au fost puse bazele unei echipe de

fotbal reprezentative a universitdtii. Pentru aptfiea descoperi poten{iali membrii ai lotului gi a li se testapoten(ialul, au fost organizate meciuri de fotbal intre selecdonata studentilor, gi selec{ionata cadrelordidactice. Studen(ii, sub privirile domnului conferen(iar universitar Lauren{iu Rogu, gi ale doamneiinstructor sportiv Anca Roman, au depdgit provocarea, cdgtigdnd ambele mecuiri disputate pe 5 gil2noiembrie 2013, cu scorul de 8 la 1, respectiv 9la2.Este totugi de apreciat efortul cadrelor didactice, care

in ciuda vdrstei au disputat fiecare meci de la egalla egal cu o echipd multmaitinfud gi cu o gonditie fizicdmult mai bun6. Cele doud meciuri disputate au permis remarcarea unor studen{i ce probabil vor alcdtuilotul echipei de fotbal a Universitdtii Europei de Sud-Est Lumina. Printre acegtia se regasesc studentiprecum: Helmis Andrei Rdzvan, Serter Serhan, Vasiliu Marius Antonio, Stoian Rdzvan, Cdmpeanu Ionu(,dar gi alti potentiali candidati.Acegtia agteaptd cu nerdbdare prima competi{ie oficiald in care vor fi implica(i din postura de echipd

repreentativd a Universitd{ii Europei de Sud-Est Lumina. Pentru a putea intelege mai bine cum este privitacest eveniment din punct de vedere a celor implica{i, i-am adresat cdteva intrebdri lui Helmis AndreiRdzvan, un student al c6rui joc a fost impecabil in ambele meciuri.

Interviu cu Andrei Helmis

1. Andrei, avflnd in vedere cI se icearcl infiinfarea echipei reprezentative a universitlfii la fotbal,care crezi ci sunt gansele pentru a obtine un loc rezonabil intr-o competifie?

in primul rdnd, avem nevoie de infiinJarea clubului sportiv al universitdlii pentru a putea

participa intr-o competiJie. Privind din aspectul jocului in sine,trebuie sd continudm sd ne antrendm gi sd

stabilim un lot.

2. Crezi ci potenfialul studenfilor este suficient de mare pentru a reahza un lot competitiv?

Dadar mai intai sd formdm echipa gi dupd ne putem gdndi la potenJialul echipei din moment ce atunci vafi formati.

3. Dincolo de meciurile de pregltire impotriva cadrelor didactice ,ce crezi cI ar fi necesar pentru a

developa calitlfile fiecirui jucator ce va face parte din lotul echipei?

Pregdtirea este principalul factor pentru performanfd. Deci, mai multe jocuri gi antrenamente.

4.IJrmdtoarea intrebare, fi-o voi adresa nu in calitate de reporter ci in calitate de coechipier: inmod clar tu vei fi clpitanul echipei, pentru c[ ai o experienfl fotbalisticl demnl de luat in calcul,deci consideri ci avem nevoie de infiinfarea cAt mai rapid[ a clubului sportiv UESEL pentru a ne

obijnui cu presiunea meciurilor oficiale din competifii?

Pentru a ne inscrie in competilii trebuie ca acel club sa fie format. Evident,dupd ce vom rezolva problema,ne vom inscrie in competiJii gi vom incerca si facem tot ce putem pentru a reprezenta onorabil numeleuniversitdlii.

5. O ultiml intnrebare pentru tine Andrei: in ce mIsurI crezi ca ne va fi necesarl indrumareaindeaproape a domnului conferenfiar universitar gi maestru emerit al sportului, domnul LaurenfiuRoqurprofesorul nostru de educafie fizicil?

Cu domnul LaurenJiu Rogu care ar coordona clubul sportiv si totodati ne va impirtdgi din experien{a sa

sportivd impresionantd cred ci am deveni cu adevdrat o echipd gi cred cdprezen\a lui va fi cruciald pentruorice succes al acestei echipe.

i1i mullumesc Andrei, gi si sperdm cd in curAnd vom putea participa intr-o competiJie oficiali gi de ce nucd vom aduce primul trofeu in vitrina universitdlii.

Rdzvan Stoian / RISE I

DELICIOS!

PILAF'NTCRU

Ingrediente:

lkg orez galben nedecorticat2 kg came grasd de oaie tdiatd cuburi

2 cepe tdiate cuburi250 ml sirop de rodie

l0 g piper negrull2litru apd

50 g sare

Sare pentru a inmuia orezul

Mod de preparare:

Se lasd orezul peste noapte la inmuiat in apd sdrat6. Se scurge gi se

cldtegte frrd a se agita. Se incinge o tigaie mare gi se prdjegte cameapdnd se tope$te grdsimea. Scoatefi cameade-o parte pe o farfurie. ingrdsimea rdmas6, se cdlegte ceapa pentru cdteva minute, apoi se

adaugd orezul.Se continud sd se prdjeascd pdnd cdnd orezul a absorbit tot uleiul gi a

eliberat toatd apa (de la inmuiat). Se adatgd siropul de rodie, sarea qi

camea ldsdndu-se la foc mic pdna camea devine fraged6. Se stingefocul gi orezul se lasd 20 minute sd se odihneascd, apoi amestecafi

ugor. Agezali orezul pe o farfurie, camea deasupra gi presdra{i piper.Poftd bun6!

KATAYIF'

Ingrediente:I-2 kg "tel-katayif ' semi-preparat

l-2kgZahdr500 g Cremd de fistic

600 ml Api300 g Unt

Mod de preparare:

Se risfiri Katayif-ul.Se topegte untul gi se unge foarte bine o tavd.

Se ageazi jumdtate din Katayif , dupd care se adaugi crema de fisticpe toatd suprafafa. Se acoperi cu restul de Katayif gi se di tava intr-nn cuptor preincins la 180'C pentru 30minute. Se pune zahdrulintr-ooald, se ada;ugd apd gi se fierbe pdnd zahdrul se dizolv6. Se scoate

tava din cuptor gi se toarnd siropul cald peste Katayif.Se lasi o ord pentru a se absorbi siropul apoi se servegte.

BIGIN, Arif; SAMANCI,Ozge / Turkish Cuisine. Ankara: Min-istry of Culture an Tourism,2008

EVEI\IMEIiTE

Ziua studentului

UTSTL

Universitatea Europei de Sud - Est Luminalanseazd,,,Ziua Studentului UESEL", prima edilia, pe 15

noiembrie 2013,m proiect care igi propune sd le ofere studenlilor Ei profesorilor UESEL prilejul de asdrbdtori,,Zfita Interna{ionala a Studen{ilor".

Cu aceastd ocazie, Biblioteca UESEL, in colaborare cu Biblioteaca Jude{eand I.H.Radulescu Ddmbovi{aor ganize azd, activitdli dedicate adole scenlilor :

1. Simpozionul ,,Adolescentul de astdzi, adultul de mdine" (invitat special dr.psiholog Cristian Andrei);2. Tntpa de teatru Forum a Centrului EUROPE DIRECT - din cadrul Bibliotecii Jude{ene Ion HeliadeRddulescu Ddmbovila din TdrgoviEte, va susline piesa de teatru: ,,Std in puterea ta sd schimbi ceva",3. Lansarea virlualS a Revistei studentului UESEL (primul numar);4. Organizarea unei expozilii de carte pentru adolescenli;intdlnirea va avea loc in amfiteatrul universitSfii, in data de 15 noiembrie 2013, orele 13:00 Ei sunt

aEteptali: studenJi, cadre didactice Ei personal UESEL, elevi de la liceele din BucureEti, liceeni, studenli aiUniversitdlii Valahia qi specialigti in domeniul biblioteconomic (Biblioteca Judeleand LH.RddulescuDdmbovila) din Tdrgovigte.

De ce am ales ca simpozionul ,,Adolescentul de astdzi, adulful de mAine" sa aibd aceastd tem6?...Pentru cd mulli studenli ai Universitdlii Europei de Sud - Est Lumina abia au trecut de aceastd perioaddfrumoasd a viefii, de rapide transformdri, a descoperirii propriei identitdli, a conturdrii visurilor, dar qi de

o perioadd mai criticS, in care unii devin (voit) blazali, individualisti, intoleranli... Meritd sd le cunoaqtempovegtile de viala, cu framdntdrile qi bucuriile specifice vdrstei... Cu aceastd ocazie am invitat qi elevii de

liceu (din capitala gi din provincie) pentru afrprezen\i la aceastd activitate. Se vor prezenta eseuri, dar vafi gi o dezbatere interactivd pe aceastd temd, mai ales c[ in mijlocul nostru il vom avea ca invitat specialpe dr. psiholog Cristan Andrei.

Elena Matache / Bibliotecar UESEL

Bolul bobocilor

UTSTL

La sfbrgitul lunii noiembrie un eveniment mult aqteptat ce vizeazd, studentii Universitdtii Lumina va avealoc pe data de 28.1 1.2013 incepdnd cu ora 2l:00. Cdtiva studenti ai Universit[tii au luat initiativa qi au de-marat unul din cele mai frumoase gi agteptate momente studenteqti, in special din viata "bobocilor". Eveni-mentul va avea loc in Club Fuchsia pe strada Ion Brezoianu, nr. 18 , unde vor fi asteptali toti studenJii.Pentru mai multe detalii am stat de vorb[ cu unul din organizatorii balului, iatd, ce ne-a declarat Grosu An-dreea, studentd TI in anul III:Din punct de vedere organizatoric, cat de dificiti a fost realizarea acestui moment?Organizarea nu a fost atdt de dificild pe cat credeam, chiar ne-a frcut pl[cere, unica problemd ce a apdrutla inceput a fost atragerea studenlilor cdtre acest eveniment.

Unde pot gisi studen{ii mai multe detalii referitoare la desfigurarea balului?Avem o pagind a evenimentului creatd pe facebook numitd "Hall of Fame", in care vom posta noutdlile,deoarece incd pregdtim surprize. Nu dorim ca balul sd fie monoton, ci sd introducem cdt mai multe mo-mente de divertisment. Pentru cei ce nu au acces la eveniment pe facebook, avem postere in facultate, iarcolegii implicati in organizare sunt oricdnd disponibili pentru mai multe detalii.De unde pot doritorii si achizi{ioneze biletele?Biletele pot fi achizilionate dela organizatori, Titov Teodora, Rdzvan Stoian qi Grosu Andreea.

Balul are o tematicl foarte interesanti ,"Hall of Fame", ce anume s-a dorit cdnd a fost aleasiaceasti temi?Cu totii ne-am dorit sd fim persoanele faimoase, cdntdretii sau actorii pe care ii idolatrizam in copildrie.Tema balului ne oferd posibilitatea ca pentu o seard sd ne punem in pielea personalitdtilor favorite.Doregti si transmifi studenfilor un mesaj cu privire la acest eveniment?Da, vreau sd le transmit cd nu ar trebui sd rateze acest bal, deoarece vor avea parte de multe surprize pe

care nu le-am dezvdluit incd. Grdbiti-vd s[ vd cumpdrati biletele!Pe lf,ngi concursul "Miss gi Mister" va avea loc de asemenea concursul "Regele gi ReginaBalului". Ce detalii ne po{i oferi despre acesta?Din pdcate anul trecut nu s-a reugit organizareabalului, implicit nici concursul "Miss gi Mister" qi de aceea

am vrut sd le oferim qansa de a participa gi studentilor din anul II. Implicdndu-i pe cei din anul II incompetifie, ne-am gdndit sd oferim o oporhrnitate qi celorlalti studenti sd participe la un concurs de acestgen. in plus am cdutat inspiratie qi la celebrele "prom-uri " din SUA.

i1i multrumim Andreea qi sperdm s[ fie un eveniment reuqit!

Rdzvan Stoian / RISE I

aleliere / cursuri

UTSTL

Atelier de $tiinle PoliticePrima intdlnire din cadrul Atelierului de $tiinfe Politice a avut loc luni, 1l noiembrie, la ora 17.00, in sala

208. Au participat studenli 9i cadre didactice UESEL gi s-a discutat pe tema ,,UNESCO: Politicd gi

culturd".

Cursuri SATUniversitatea Lumina organizeazd cursuri de pregdtire pentru sus{inerea examenelor SAT, incepdnd cudata de 16 noiembrie 2013, data limit[ pentru inscriere fiind aceeagi.Cursurile sunt desfbgrnate in fiecaresdmbdtd pAnd la sfrrgitul lunii mai 2014 Ei sunt deschise tuturor celor care doresc la finalul lor sd suslindtestdrile SAT, modulele predate fiind Englezd gi Matematicd.Yizita\i www.lumina.org pentru mai multedetalii.

Centrul de pregdtire pentru Bacalaureatincepdnd cu 23 noiembie 2013, UESEL organizeazd cursuri de pregdtire pentru Bacaulaureat, fiindcompus din urmdtoarele module: Limba gi Literatura Romdn[, Matematicd, Istorie Ei Limba Englez6.

Elevii de liceu se pot inscrie la oricare din modulele de mai sus. VizitaJi http://centrubac.lumina.org/pentru mai multe detalii.Vd invitdm sd urmdri(i pagina universitd(ii la adresa www.lumina.org pentru noutd{i gi evenimente.

Emanuel-Mihai Deaconu/ RISE I

revsta studentulu

I

Cdutdm oameni cu imaginaJie qi talent care potcontribui cu fotografri, texte, ilustraJii, grafrcd, qi artd.Cdqtiga oportunitatea de a realizaurmdtoarea copertd arevistei.

Trimite propunerile tale pe adresa

I

e I ena .matache @lumi na.org

echtpa rewstet

UTSTL

COORDONATORElena Matache / Bibliotecar UESEL

TDITORS COVTRAlexandra Lavrente / IT I Alexandra Lavrente / IT IRdzvan Stoian / RISE IMihai Deaconu / RISE IOana Sthnescu / ADA I

PHOTOCRAPHY CONCTPT DTSIGNAlexandra Lavrente / IT I Alexandra Lavrente / IT I

CONTRIBT]TORS CORRTCTIONMaria Bdcdu / RISE III Beatrice Mucibabici / IT IPetra Pintilei / RISE ISalih Gokgel / IT ICazacioc Florentina / PEDA I MS1ITdbdcaru Ionel / PEDA Iroma ovidiu / pEDA r LIIMINA.ORC

fl*rnnt /ru(/t/t