Revista Studentului Economist

38
Editorial 3 Ss Revista Studentul Economist Revista Student de 10 14 Datoriile bogaților 4 Profesorul intervievat 18 Stresul în sesiune 24 Numărul 3, octombrie 2012, www.osecluj.ro

Transcript of Revista Studentului Economist

Page 1: Revista Studentului Economist

Editorial 3

SsRevista

Studentul

Economist

Revista

Student de 10 14

Datoriile bogaților 4

Profesorul intervievat 18

Stresul în sesiune 24

Numărul 3, octombrie 2012, www.osecluj.ro

Page 2: Revista Studentului Economist

4 Realități EconomiceRevista

Studentul Economist

www.osecluj.ro/revista

nr. 3, octombrie 2012

Coordonator:

Vasile ANTON

Design:

Mădălina ABRUDAN

Vasile ANTON

Corectura:

Diana LUCA

Colaboratori:

Alina GĂLBĂU

Andra CUCU

Bogdan ARDELEAN

Ioana MANCIU

Lavinia LUNG

Marius-Călin HORGE

Mihaela CHEREJI

Ruxandra MARIA

Contact:

Organizația Studenților Economiști

Str. Teodor Mihaly, nr. 58-60, Cluj-Napoca

[email protected]

(sediul FSEGA, sala 038)

[email protected]

Page 3: Revista Studentului Economist

Editorial 3Cuprins:Editorial.....3

Realități Economice

Datoriile bogaților.....4

Greșeli de marketing.....6

Care îți sunt obiectivele.....8

Raportul dezvoltării umane.....12

Interviuri

Adela Păcurar:„Eu vreau să fiu economistă”.....14

Prof. Univ. Dr. Cristina Ciumaș: „Le doresc studenților să-și cultivementalitatea de învingător”.....18

Comunicare și dezvoltare personală

Internship-urile – o experiență de neuitat.....21

Stresul în sesiune.....24

OST-Organizația Studenților pentru Turismul Românesc.....27

Timp liber

Cum cheltuim timpul liber.....30

Cărți recomandate.....32

Știați că...?.....33

Umor.....34

Page 4: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

Revista „Studentul Economist” are ca misiune reprezentarea

studenților de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea

Afacerilor prin intermediul presei scrise, susținerea și informarea

acestora privind activitățile educative, economice, culturale,

sportive și cele specifice studenției.

Idee născută sub egida Organizației Studenților Economiști,

revista îți propune realizarea unei punți între participanții

procesului academic prin provocări cu ajutorul literelor și cifrelor,

dar și creșterea gradului de colaborare cu mediul extern.

4 Realități Economice

Revista „Studentul Economist” are ca misiune reprezentarea

studenților de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea

Afacerilor prin intermediul presei scrise, susținerea și informarea

acestora privind activitățile educative, economice, culturale,

sportive și cele specifice studenției.

Idee născută sub egida Organizației Studenților Economiști,

revista îți propune realizarea unei punți între participanții

procesului academic prin provocări cu ajutorul literelor și cifrelor,

dar și creșterea gradului de colaborare cu mediul extern.

Page 5: Revista Studentului Economist

Editorial 3Dragi studenți,

ara cu ale ei nopți nedormite s-a

cam sfârșit. O nouă etapă a

studenției începe acum. Un nou

an, cu noi provocări, cu sesiuni dar și cu

petreceri și distracție alături de prieteni.

Nu am să mă ascund după fraze pompoase

și am să le spun direct bobocilor din anul I,

BUN VENIT în Studenție! Bun venit în

etapa cea mai „nebună” din viața voastră,

etapă în care veți reuși nu doar să vă faceți

prieteni buni, în care veți merge de la un

chef la altul, ci bun venit în etapa în care veți reuși să vă cunoașteți mai bine, vă

veți hotărâ ce vă place și ce vreți să faceți în viața asta!

În acest număr al revistei am încercat să adunăm informații cât mai vaste și

utile pentru fiecare. Veți afla secretul unui student de nota 10, amintirile și

gândurile d-nei Prof. Univ.Dr. Cristina Ciumaș, datoriile bogaților către bugetul

statului, greșelile de marketing și idei de relaxare și umor.

Sper să citiți cu atenție, să vă folosească aceste informații și să nu uitați să

ne dați un LIKE sau să ne trasmiteți mesaje în care să ne spuneți dacă v -am fost de

folos sau nu. Așa vom ști dacă munca noastră a fost benefică și ce ar trebuie să

facem în continuare! La început de drum vă urăm să aveți parte de o sesiune

ușoară și dis tracție cât încape!

Cu sinceritate și prietenie,

Vasile Anton

VEditorial 3

Page 6: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

DATORIILE BOGAȚILOR

Text: Ruxandra MARIA

u toate că datoriile firmelor

private la bugetul de stat

sunt mult mai mici în

comparație cu cele pe care le au

firmele de stat, nu sunt puține

companiile din mediul privat

menționate în numeroase rânduri

drept rău-platnici. Luând un exemplu

dintr-o analiză

www.all-

street.ro, cea

mai mare

restanță de plată

la bugetul de

stat a unei firme

private era de

peste 10 ori mai

mică decât cea

mai mare datorie pe care o avea o

firmă de stat. Conform datelor

ANAF legate de restanțele pe care

marii contribuabili le aveau la

bugetul de stat la finele anului trecut,

European Food, compania fraților

Micula are cea mai mare restanță, în

valoare totală de peste 100 milioane,

din aceasta fiind reprezentată de

contravaloarea taxei pe valoare

adăugată, iar 2,8 milioane impozitele

pe veniturile salariale. Cu toate

acestea, firma este pe primul loc

numai

atunci

când

vorbim

de

sectorul

privat,

pentru că,

per

ansamblu

, e numai pe locul al patrulea, după

CFR cu 2,2 mld. lei, Compania

Națională a Huilei (1,9 mld. lei) și

Poșta Română cu aproape 300

milioane. Următorii clasați în acest

C

4 Realități Economice

Page 7: Revista Studentului Economist

Editorial 3sens sunt Societatea Națională

Îmbunătățirii Funciare, Electrica

Serv, Telecomunicații CFR, CFR

Călători SA, Romsilva și Uzina

Mecanică Sadu.

Personaje care adesea apar

menționate în topurile celor mai

bogați oameni din România și care

schimbă locurile între ei de la un an

la altul sau de la un top la altul,

aflându-se pe poziții fruntașe în

binecunoscutele publicații Forbes

sau Capital sunt în frunte și la

datorii. Astfel, omul de afaceri Ioan

Niculae, clasat pe poziție secundă în

topul celor mai avuți români, a

adunat de-a lungul timpului restanțe

de peste 90 milioane lei. Cu Galaxy

Tabacco și Amurco, precum și

Interagro și Go-Pro-Co. Ion Niculae

are o avere estimată la 1,6 miliarde

Euro, fiind în fruntea grupului

InterAgro.

Un alt om influent din

categoria bogaților este Ion Țiriac,

care are chair și el datorii la bugetul

de stat, însă acestea sunt mai reduse,

în jurul sumei de 100 000 lei, pentru

binecunoscutele firme Țiriac Air și

Țiriac Leasing.

Chiar dacă mai puțin

cunoscuți publicului larg, oameni

clasați în primele 10 poziții pentru

Top 300 Capital sau Forbes sunt

prezenți și ei ca având datorii

substanțiale. Câteva exemple în acest

sens sunt Ovidiu Tender pentru

Vulcan SA și Tender SA, Gabriel

Comănescu, șeful Grup Servicii

Petroliere pentru Upetrom-1Mai sau

Dan Avramescu, care datorează

pentru Unirea Shopping Center

aproape 7,5 milioane lei la finalul lui

2011. Cea mai bogată femeie din

România la momentul actual,

Veronica Drăgan, văduva lui Iosif

Drăgan are restanțe pentru ButanGas

de 2,9 mil. lei.

Prezentate fiind cele de mai sus, nu

pot decât să cred că situația este mai

mult decât îngrijorătoare pentru țara

noastră, în ideea în care chiar (dacă

până) și cei bogați nu reușesc să

treacă fără datorii substanțiale peste

Realități Economice 5

Page 8: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

această perioadă de criză economică,

oamenii de rând pot considera că

lucrurile merg mai mult înspre rău

decât că urmează să se îndrepte

înspre elemente mai pozitive.

Oricum, cu toate că sumele enunțate

par exorbitante pentru mulți dintre

noi, este necesară o doză de realism,

în sensul în care aceste sume nu

trebuie scoase in context, ci analizate

în legătură cu volumul și mărimea

afacerilor, respectiv a averilor pe

care cei enunțați le dețin. Atunci

lucrurile nu mai sunt atât de

sumbre...

GREȘELI DE MARKETING

Text: Alina GĂLBĂU și Călin-Marius HORGE

n zilele noastre,

specialiştii încă

se întreabă dacă

publicitatea este într-

adevăr eficientă.

Acum un secol,

magnatul John

Wanamaker – unul

dintre pionierii

marketingului –

declara că jumătate

din acţiunile

publicitare

funcţionează, însă

nimeni nu ştie care jumătate. Cu toate că sunt

implicate foarte multe resurse în realizarea unei

campanii de promovare a unui produs sau serviciu,

de multe ori chiar şi companiile globale ca şi

McDonald’s sau Coca-Cola fac greşeli, la fel de

multe ca şi companiile de o amploare redusă, în

acest caz experienţa nereprezentând factorul decisiv.

Motivele pentru care brandurile eşuează pot fi

numeroase, cel mai adesea acest lucru fiind cauzat

de ideile nepotrivite care nu au fost cercetate

suficient. Unul dintre cele mai dramatice eşecuri a

fost resimţit de brandul Pepsi în anii ’90, când

compania a considerat că a găsit o nişă neexploatată

până atunci – băutura cola incoloră. După luni

Î

6 Realități Economice

Page 9: Revista Studentului Economist

Editorial 3întregi de teste şi

experimente

compania a realizat

formula pentru noul

produs şi au decis să

îl numească Crystal

Pepsi. Singura

problemă era că

gustul nu semăna

deloc cu cel autentic,

astfel că după

aproape un an

compania a oprit

producţia şi a început

să lucreze la o nouă

formulă. Noul produs

a fost renumit simplu

Crystal, însă nu a

avut succes ci,

dimpotrivă, a fost

respins de către

consumatori din

cauza asocierilor cu

produsul precedent.

Multe companii

consideră că odată ce

şi-au consolidat brandul pe piaţă au posibilitatea să

se extindă pe alte pieţe sau cu alte categorii de

produse, însă rezultatele nu sunt întotdeauna cele

aşteptate. Un exemplu relevant este cel al companiei

Bic, cunoscută pentru producerea de pixuri. Într-

adevăr, compania a avut succes atunci când a

început să producă brichete sau aparate de ras de

unică folosinţă, însă clienţii nu au fost la fel de

încântaţi de lenjeria intimă de unică folosinţă.

Consumatorii nu au reuşit să vadă legătura între

celelalte produse şi lenjeria intimă, deoarece nu

exista nicio legătură. Noul produs solicita noi reţele

de distribuţie şi noi tehnologii de fabricaţie, astfel

că, în foarte scurt timp, produsul a eşuat.

Diferenţele culturale pot reprezenta, de asemenea,

un obstacol în eforturile companiei de a promova un

produs. Atunci când producătorul de mâncare pentru

copii Gerber a decis să îşi comercializeze produsele

pe piaţa din Africa, a folosit acelaşi ambalaj ca şi în

cazul pieţelor vestice. Eticheta reprezenta o poză a

unui băieţel. Surprinsă de vânzările scăzute,

compania Gerber a descoperit că în Africa, având în

vedere că majoritatea nu pot citi în engleză,

companiile vestice pun de obicei pe ambalaje o poză

a produsului care se găseşte în interiorul cutiei.

Realități Economice 7

Page 10: Revista Studentului Economist

4 Realități EconomiceCARE ÎȚI SUNT OBIECTIVELE?Text: Bogdan ARDELEAN

unt sigur că nu sunt singurul care, de fiecare dată când a început să

citească o carte despre afaceri sau modul de organizare al unei firme, fie

am fost la un seminar despre business şi ori de câte ori m-am interesat

despre moduri în care poţi deveni un om de succes, am observat că în toate

cazurile, apare această discuţie despre stabilirea obiectivelor şi importanţa

desăvârşită a acestora.

Am mai observat

şi că, deşi am auzit de

nenumărate ori că orice om

de succes are nişte

obiective clar definite pe

care şi le revizuieşte zi de

zi, nu am acordat prea

multă importanţă acestui subiect, crezând că nu am neapărată nevoie să-mi

stabilesc clar obiective personale şi asta pentru că: nu am ştiut DE CE sunt atât de

importante şi chiar mai important CUM să-mi stabilesc corect obiectivele şi CE

întrebări trebuie să-mi pun ca să fac acest lucru.

Majoritatea oamenilor nu ştiu exact ce vor. Au o idee vagă despre ce ar

dori, probabil mai mulţi bani, probabil să obţină un job mai bun sau să îşi înceapă

afacerea proprie, dar aceasta se pierde în rutina de zi cu zi şi se trezesc că şi-au

pierdut complet speranţa în a-şi mai îndeplini visele. Şi aceasta se întâmplă de cele

mai multe ori pentru că nu şi-au făcut doar un pic de timp pentru a sta la birou, a

lua o hârtie goală şi un pix şi să se gândească bine la EXACT ceea ce DORESC să

S‘’You can’t hit a target you cannot see

And you cannot see a target you do not

have’’

Zig Ziglar

8 Realități Economice

Page 11: Revista Studentului Economist

Editorial 3îndeplinească şi să noteze aceasta pe hârtie. Este foarte important să îţi notezi

obiectivele: „A goal that is not written is only a wish” Brian Tracey.

Ceea ce multă lume nu ştie este că nu ajunge doar să ştii care îţi sunt obiectivele ci

să ştii cum să le stabileşti corect şi să acţionezi DE ÎNDATĂ. Sunt o mulţime de

sfaturi despre cum să îţi stabileşti nişte obiective de succes, aşa că vă voi prezenta

metoda care pentru mine funcţionează cel mai bine, este cea mai uşoară de pus în

practică și este și foarte distractivă. Înainte de toate trebuie să știți aceste

cunoștințe esențiale în stabilirea obiectivelor/scopurilor de care trebuie să țineți

cont:

Unele obiective trebuie să fie MĂREȚE şi de lungă durată – Două motive

pentru a avea asemenea targeturi: 1. Pe termen lung, acestea vor rezista mult mai

uşor tentaţiei de a le abandona la primul eşec ce s-ar putea să apară. 2. Vă este mult

mai uşor să lucraţi asupra unui obiectiv dacă ştiţi sigur că pe cât de greu va fi să îl

finalizaţi, cu atât va fi mai mare satisfacţia atunci când veţi reuşi.

Trebuie să aveţi şi obiective mai mici – ZILNICE– Pentru a şti exact cum veţi

ajunge la îndeplinirea obiectivului suprem trebuie să ştiţi exact ceea ce aveţi de

făcut în fiecare zi. Cele mai mari rezultate se obţin lucrând la ceea ce doriţi să

îndepliniţi puţin câte puţin zilnic, nu rar şi în exces.

Targeturile trebuie să fie DETALIATE– nu puteţi şti dacă aţi atins cu adevărat

obiectivul pe care l-aţi dorit dacă nu aţi stabilit exact, de la început, ce doriţi să

obţineţi în detaliu.

Ei, şi am ajuns la partea cu adevărat distractivă. Luaţi chiar acum o foaie şi un pix,

veţi vedea într-un moment de ce. Ok, acum că sunteţi pregătit/ă parcurgeţi

următorii paşi:

Realități Economice 9

Page 12: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice1.) Notaţi pe foaia goală, ca şi titlu: „Pagina ideilor libere” sau „Wild idea sheet”.

Aici veţi nota în următoarele 24 de ore toate, dar absolut TOATE ideile care vă vin

la întrebarea: Ce vreau să FIU sau să FAC sau să AM pe viitor? Nu fiţi reţinuţi,

notaţi tot ce vă vine în minte, mai luaţi o foaie, două, trei dacă aveţi nevoie. Veţi fi

uimiţi de câte vă doriţi să îndepliniţi. Nu treceți la pasul următor până nu au trecut

cele 24 de ore deoarece vor mai veni idei importante.

2.) Notați în dreptul fiecărui obiectiv, tipul în care se încadrează acesta: Financial,

Carieră, Mental, Familie sau Fizic.

3.) Acum vom începe să eliminăm din obiective. Iată cele 7 întrebări care vă vor

ajuta pentru a ști care dintre ele trebuie eliminate deocamdată.

1. Atingând acest obiectiv voi deveni mai fericit?

2. Atingând acest obiectiv voi deveni mai sănătos?

3. Atingând acest obiectiv voi deveni mai prosper?

4. Atingând acest obiectiv voi deveni mai sigur

pe mine?

5. Atingând acest obiectiv voi avea mai mulți

prieteni?

6. Atingând acest obiectiv voi fi mai liniștit?

7. Atingând acest obiectiv îmi voi îmbunătăți relația cu familia mea?

4.) Eliminați obiectivele negative. Un obiectiv este negativ dacă:

- Este imposibil de realizat cu resursele/abilitățile ce le aveți la dispoziție în

prezent.

10 Realități Economice

Page 13: Revista Studentului Economist

Editorial 3- Este în afara domeniului vostru de activitate.

- Trebuie să depindeți de noroc pentru a-l îndeplini.

5.) Adresați-vă ultimele 5 întrebări pentru a ști dacă mai trebuie să eliminați din

obiectivele rămase:

1. Este acesta cu adevărat obiectivul MEU?

2. Este corect din punct de vedere moral și este corect cu toată lumea implicată?

3. Mă va aduce mai departe sau mai aproape de scopul meu principal?

4. Pot să mă implic emoțional în a începe și finaliza acest proiect?

5. Mă pot vedea atingând acest obiectiv?

Aveți la dispoziție cele mai potrivite obiective, alegeți 4 la care doriți să

lucrați acum. Motivul pentru care veți alege doar 4 este că acesta este numărul cel

mai potrivit de targeturi asupra cărora veți putea lucra într-un mod PRODUCTIV.

Ţineţi cont de cunoştinţele esenţiale ce sunt descrise mai sus şi de asemenea,

alegeţi-vă obiective din categorii diferite.

Acum că deţineţi această aptitudine de a vă stabili obiectivele cum trebuie,

folosiţi-o şi observaţi cum calitatea vieţii voastre se îmbunătăţeşte simţitor. Iar dacă

doriţi să aprofundaţi cunoştinţe despre stabilirea obiectivelor şi despre time

management în general, vă recomand următoarele cărţi audio: Zig Ziglar – „Goals”

şi Brian Tracey - „21 ways to double your productivity”.

Realități Economice 11

Page 14: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

În prezent, 20% din

oameni - 1,5 miliarde

de oameni - nu au

acces la electricitate.

RAPORTUL DEZVOLTĂRII UMANE

Text: Vasile ANTON

ezvoltarea umană se bazează pe

resursele naturale comune.

Promovarea dezvoltării umane

necesită abordarea sustenabilităţii la

nivel local, naţional şi la nivel global, şi acest lucru

poate şi ar trebui să

se facă în moduri

care sunt echitabile.

Odată cu lansarea

raportului, cu o zi

înainte de Summitul G20 de la Cannes,

PNUD (Programul Națiunilor

Unite pentru Dezvoltare) a

făcut un apel la comunitatea

internațională să ajute țările sărace să

combată amenințările de mediu, care le

afectează puternic dezvoltarea. În

acest sens PNUD recomandă

instaurarea unei taxe pe tranzacții

financiare internaționale, care ar

finanța acțiunile de combatere a efectelor

climatice

devastatoare. Potrivit

raportului citat de

The Guardian, în

ultimii 40 de ani

indicele pentru cele

mai puțin dezvoltate

țări, care ocupă

ultimul sfert din

clasament, a crescut

cu 82%,

dublu față de indicele global. Dacă ritmul ar continua pentru următorii 40 de

ani, aceste națiuni ar putea ajunge la standarde de care acum se bucură doar

D

12 Realități Economice

Page 15: Revista Studentului Economist

Editorial 3țările dezvoltate din primul sfert al clasamentului, ceea ce ar fi "o realizare

excepțională pentru dezvoltarea umană globală în mai puțin de un secol".

Însă trendul acesta pozitiv riscă să fie puternic afectat până în 2050 de riscurile ce

țin de problemele de mediu, pentru că țările cele mai sărace sunt cele mai afectate

de dezastrele provocate de schimbările climatice – inundații, secetă, furtuni dar și

de poluare.

Pentru a măsura aceste deficite grave în materie de sănătate, educație și nivel de

trai, PNUD a creat un indice de sărăcie multidimensională, care anul acesta

examinează pentru prima dată amploarea "privațiunilor de mediu", în termeni de

acces la combustibil sau apă curată. În ţări în curs de dezvoltare, cel puţin 6

persoane din 10 suferă de unul dintre aceste lipsuri. Mai mult, jumătate din

cazurile de malnutriţie din lume se datorează factorilor de mediu. În prezent, 20%

din oameni - 1,5 miliarde de oameni - nu au acces la electricitate. Deşi SUA este a

patra ţară din lume unde se trăieşte bine, indicele ajustat al PNUD, potrivit

criteriului inegalităţii, o coboară pe poziţia 23. ONU intenţionează ca în viitor acest

criteriu să devină permanent în HDI, pe lângă prosperitatea economică, speranţa de

viaţă şi nivel de educaţie. Coreea de Sud, ocupanta locului 15, este pe 28 în

clasamentul ajustat. Canada coboară 6 locuri, de pe 6 pe 12 din cauza acestui

criteriu.

Însă, există şi ţări care au dat dovadă de egalitate, în special cele scandinave:

Norvegia rămâne pe locul 1 - poziţie pe care a ocupat-o în ultimii 9 ani - şi în ceea

ce priveşte indexul ajustat; Danemarca urcă pe locul 8 de pe 16, iar Suedia urcă pe

3 de pe 10.

Realități Economice 13

Page 16: Revista Studentului Economist

4 Realități EconomiceRomânia s-a plasat pe poziţia 50 în Indexul Dezvoltarii Umane realizate de

Programul ONU pentru dezvoltare, la fel ca în 2010, fiind încadrată în clasament

de Palau şi Cuba.

ADELA PĂCURAR: „EU VREAU SĂ FIUECONOMISTĂ”Text: Vasile ANTON

tudentă la master în anul 2, Adela Păcurar nu a cunoscut până acum

sentimentul notei de 5, ci a atras în carnetul ei de student doar note de 10.

Care o fi secretul?

Vasile Anton: De ce ai ales să studiezi la Facultatea de Științe Economice și

Gestiunea Afacerilor?

Adela Păcurar: Trebuie să recunosc că alegerea facultății a fost un moment dificil

pentru mine. Fiind absolventă a unui liceu cu profil real, nu aveam foarte multe

cunoștințe din domeniul atât de amplu al economiei, însă noțiunile de

microeconomie studiate (în liceu) mi s-au părut interesante. Mai mult, îmi plăcea

foarte tare matematica și îmi doream să lucrez cu bani . Însumând toate aceste

pasiuni, am ajuns la un

rezultat: „Eu vreau să

fiu economistă!”. Apoi am

căutat informații despre mai multe

centre universitare și facultăți specializate pe

acest domeniu, ajungând la concluzia că Facultatea de

S

14 Interviuri4 Realități EconomiceRomânia s-a plasat pe poziţia 50 în Indexul Dezvoltarii Umane realizate de

Programul ONU pentru dezvoltare, la fel ca în 2010, fiind încadrată în clasament

de Palau şi Cuba.

ADELA PĂCURAR: „EU VREAU SĂ FIUECONOMISTĂ”Text: Vasile ANTON

tudentă la master în anul 2, Adela Păcurar nu a cunoscut până acum

sentimentul notei de 5, ci a atras în carnetul ei de student doar note de 10.

Care o fi secretul?

Vasile Anton: De ce ai ales să studiezi la Facultatea de Științe Economice și

Gestiunea Afacerilor?

Adela Păcurar: Trebuie să recunosc că alegerea facultății a fost un moment dificil

pentru mine. Fiind absolventă a unui liceu cu profil real, nu aveam foarte multe

cunoștințe din domeniul atât de amplu al economiei, însă noțiunile de

microeconomie studiate (în liceu) mi s-au părut interesante. Mai mult, îmi plăcea

foarte tare matematica și îmi doream să lucrez cu bani . Însumând toate aceste

pasiuni, am ajuns la un

rezultat: „Eu vreau să

fiu economistă!”. Apoi am

căutat informații despre mai multe

centre universitare și facultăți specializate pe

acest domeniu, ajungând la concluzia că Facultatea de

S

14 Interviuri

Page 17: Revista Studentului Economist

Editorial 3Științe Economice și Gestiunea Afacerilor era cea mai potrivită pentru planurile

mele de viitor.

Vasile Anton: Cum a fost perioada de acomodare cu studenția?

Adela Păcurar: Nu a fost greu, dar nici ușor. Cu siguranță faptul că mă confruntam

zi de zi cu provocări noi a dus la o serie de schimbări în viața mea. Chiar dacă erau

anumite lucruri de care îmi era dor și care îmi lipseau la Cluj, acestea erau

compensate de tot ceea ce întâlneam și învățam la facultate. Realmente îmi plăceau

cursurile, profesorii, colegii și astfel simțeam din ce în ce mai mult că locul meu

este la această facultate.

Vasile Anton: Cum ai reușit să menții performanța atâta timp? Care sunt trucurile

folosite de tine?

Adela Păcurar: Menținerea performanței a fost o mare temere a mea încă din

primul semestru de facultate. Se spune că e greu să ajungi în vârful muntelui, dar e

și mai greu să te menții. După terminarea primei sesiuni cu rezulta te excelente am

devenit conștientă că există așteptări din ce în ce mai mari în ceea ce mă privește.

Și trebuie să admit că mi-a plăcut întotdeauna statutul de „studentă cu bursă”;

totodată, primeam necontenit și aprecierile persoanelor dragi din jur pentru

rezultatele mele. Însă cel mai tare m-a motivat dorința de a avea un răspuns pentru

orice temă discutată la curs, la seminar sau chiar cu alți colegi. De fapt, cred că

secretul meu a fost întotdeauna MOTIVAȚIA care a venit din dorința mea de a

găsi o soluție pentru orice problemă.

Vasile Anton: Care au fost cele mai grele momente din perioada studenției?

Interviuri 15

Page 18: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

„Am făcut întotdeaunaalegeri potrivite și am știut

să acord doza deseriozitate pe care o cerea

fiecare eveniment.”

Adela Păcurar: Pentru orice student cea mai grea perioadă este sesiunea, iar eu nu

fac excepție. Cele mai grele mi se păreau sesiunile de vară: vremea frumoasă de

afară parcă nu mă lăsa să stau în camera de cămin să învăț și așa ajungeam să mi se

pară nopțile mult prea scurte.

Vasile Anton: De ce ai ales să urmezi două

mastere? Care sunt planurile tale? Ce vrei să te

faci când „vei fi mare”?

Adela Păcurar: Am ales două mastere pentru că

nu m-am putut hotărî între două domenii care imi

plac foarte mult: piețele de capital și statistică. Fiind absolventă a secției de Finanțe

și Bănci, dintre toate materiile studiate, cel mai mult mi-au atras atenția cele legate

de burse de valori mobiliare. Iar ca

urmare a corelației puternice care există

între acest domeniu și statistică, am

ales să aprofundez ambele teme, acesta

fiind și obiectivul meu pentru următorii ani. În această perioadă a vieții mele cel

mai mult îmi doresc să studiez în detaliu aceste domenii într-o facultate din

străinătate, sau chiar într-un centru de cercetare.

Vasile Anton: Ce ai făcut în studenție și consideri că alții nu?

Adela Păcurar: Probabil faptul că am făcut întotdeauna alegeri potrivite și am știut

să acord doza de serioziate pe care o cerea fiecare eveniment în care am fost

implicată m-ar diferenția puțin de alți studenți. Totodată, am fost deschisă mereu

spre lucruri noi și am spus DA fiecărui proiect care mi-a fost propus. Consider că

am făcut lucruri interesante, cu o implicare imensă.

Vasile Anton: Ce le transmiteți studenților și cititorilor acestei reviste?

„Admit că mi-a plăcut mereustatutul de studentă cu bursă.”

16 Interviuri

Page 19: Revista Studentului Economist

Editorial 3Adela Păcurar: Dacă am învăţat un lucru în aceşti ani de studenție cu siguranţă

acesta ar fi să iubim ceea ce facem şi să perseverăm în aceasta, întrucât competenţa

este o calitate rară în zilele noastre, însă poate cea mai deziderabilă alături de

integritate şi tărie de caracter. Astfel, le sugerez cititorilor acestei reviste să

continue ceea ce cu toții am învățat în această facultate și anume transformarea din

bun în excelent.

Interviuri 17

Page 20: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

„Dacă cer ajutorul

lor, la ora două

noapte sunt cel puțin

cinci colegi care-mi

dau răspuns.”

PROF. UNIV. DR. CRISTINA CIUMAȘ:

„LE DORESC STUDENȚILOR SĂ-ȘI

CULTIVE MENTALITATEA DE

ÎNVINGĂTOR”

Text: Vasile ANTON

Vasile Anton: Cum ați trăit dvs. această etapă a studenției?

Prof. Univ. Dr. Cristina Ciumaș: Studenția a fost perioada așezării temeliilor,

profesional, relațional, dar și uman. În Clujul universitar am legat prietenii pe viață

cu colegii de an. Anul acesta aniversăm 20 de ani de la terminarea

facultății și suntem în febra organizării

reîntâlnirii Promoției ”Finanțe-Contabilitate

1992”. Am rămas cu amintirea, dar și cu dorul

unei puternice solidarități colegiale. Ne

împărțeam pachețelele de acasă, cu nelipsitele

prăjituri, dar ne împărtășeam cu toții și

speranțele și visele, dar și temerile și încercările.

Și astăzi, în caz de nevoie, dacă cer ajutorul lor, la ora două noaptea sunt cel puțin

cinci foști colegi care-mi dau răspuns. Nu am știut ce înseamnă trădarea, interesul

personal mărunt, neseriozitatea, nepăsarea, lipsa de cuvânt.

Vasile Anton: Cum a fost trecerea de la statutul de student la cea de cadru didactic?

Prof. Univ. Dr. Cristina Ciumaș: Trecerea de la statutul de student la cel de cadru

didactic, preparator universitar și mai apoi asistent universitar, a fost marcată de

18 Interviuri

Page 21: Revista Studentului Economist

Editorial 3dorința și concentrarea tuturor energiilor în zona preocupării profesionale

permanente de a face materiile predate mai interesante, mai accesibile pentru

studenți și cu aplicabilitate practică imediată.

Vasile Anton: Ce v-a determinat să

alegeți domeniul economic?

Prof. Univ. Dr. Cristina Ciumaș:

Mă pregăteam în liceu să devin

medic din dorința de a alina

suferințele oamenilor, dar

întâlnirea cu d-nul Profesor Szasz

Iuliu, care a fost profesorul de

Economie și al tatălui meu, mi-a

schimbat decizia.

M-au fascinat mecanismele economiei, iar mai apoi asistând la cursurile d-lui Prof.

univ. dr. Aurel Ioan Giurgiu, al cărui doctorand am avut onoarea să-i fiu, logica

atât de clară a mecanismelor financiare. Atâtea instrumente financiare care așteaptă

dirijorul-vrăjitor pentru a forma orchestra. Ce fel de simfonie să conceapă, să

interpreteze?

Vasile Anton: Care sunt cele mai frumoase realizări profesionale?

Prof. Univ. Dr. Cristina Ciumaș: Cele mai frumoase realizări profesionale sunt

cele ale studenților, foștilor mei studenți, companiile pe care le-au creat și/sau le

conduc, în particular în domeniul asigurărilor, doctoratele lor în asigurări, cărțile de

specialitate pe care le-au publicat, premiile pentru ”cel mai performant produs de

asigurare al anului” sau chiar ”cel mai bun agent de asigurare al statului Carolina

de Sud”.

Vasile Anton: Care este relația dvs. cu studenții?

„Le dorescstudenților (...) săaibă încredereneclintită în eiînșiși.”

Interviuri 19

Page 22: Revista Studentului Economist

4 Realități EconomiceProf. Univ. Dr. Cristina Ciumaș: Relația mea cu studenții este una constructivă,

deschisă, caldă. Desprinderea mea de munca administrativă nădăjduiesc să-mi

confere timpul pentru a o așeza pe noi coordonate beneficiind de experiența

acumulată în cei patru ani de mandat ca prorector, în special pe componenta de

cercetare științifică și a unei mai intense colaborări profesionale, dar și pe plan

social-cultural.

Vasile Anton: Ce ați schimba la studenții de astăzi?

Prof. Univ. Dr. Cristina Ciumaș: Ce le doresc studenților este să-și cultive

mentalitatea de învingător, să-și dorească nu să li se pună la dispoziție ci să

cucerească. Să iubească noul, provocările, să aibă încrederea neclintită în ei înșiși

și chiar dacă societatea românească astăzi este una care suferă de ”ticăloșia

plebeiană care-i răpune pe cei puri - așa cum o cunoaștem din complotul mioritic”

(Traian Ungureanu, ”Tehnica neputinței la români”), să nu fie complici și să aibă

încredințarea că generația lor nu este una fragmentată și pot fi autorii marilor

proiecte, fără corupție, fără incoerență, fără otrăvirea minților.

Vasile Anton: Ce le transmiteți cititorilor acestei reviste și studenților, în general?

Prof. Univ. Dr. Cristina Ciumaș: În final, studenților și cititorilor revistei

D-voastră aș dori să le transmit mesajul unei personalități aparte, Maica Tereza de

Calcuta: ”Nu uita niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se

transformă în ani... dar ce e mai important se conservă; forţa şi hotărârea ta nu au

vârstă. Spiritul tău este cel care îndepărtează pânzele de păianjen. Dincolo de

orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reuşită e o altă încercare.

Cât timp trăieşti, simte-te viu. Dacă ţi-e dor de ce făceai înainte, fă-o din nou. Nu

te pierde printre fotografii îngălbenite de timp... mergi mai departe atunci când

toţi se aşteaptă să renunţi. Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine. Fă

astfel ca în loc de milă să impui respect. Când nu mai poti să alergi, ia-o la trap.

20 Interviuri

Page 23: Revista Studentului Economist

Editorial 3Când nu poţi nici asta, ia-o la pas. Când nu poţi să mergi, ia bastonul. Însă nu te

opri niciodată”.

INTERNSHIP-URILE – O EXPERIENȚĂ DE

NEUITAT

Text: Ioana MANCIU

acă te

întrebi

cum să îți

petreci timpul liber

sau ce se mai

întâmplă în viața studențească, îți voi sugera câteva

idei. Ultimele evenimente m-au făcut să realizez că

pot obține tot ce-mi doresc daca sunt motivată,

deschisă și încrezătoare în forțele proprii.

Atunci când experimentezi, încerci lucruri noi sau

explorezi lumea și propriile tale capacități, vei

fi surprins să observi că pe măsură ce ești mai

deschis, te vei simți îndeajuns de puternic să

cucerești întreaga lume.

Povestea mea în necunoscut a început o dată cu

inițiativa de a aplica pentru un internship în

străinătate prin programul Erasmus pentru

tinerii antreprenori. Telefonul primit de la

organizatorii din Grecia, unde aveam să lucrez,

mi-a dat curaj și m-a făcut să realizez că

această oportunitate nu trebuie ratată. Fiind în

D

Comunicare și dezvoltare personală 21

Page 24: Revista Studentului Economist

4 Realități Economicevacanța de vară, mi-

am spus că va fi cu

siguranță o

experiență care mă va

ajuta să percep diferit

studiile le urmez.

Timp de doua luni cât

am stat în Grecia am

trăit, am învățat și am

lucrat într-un

mediu

multicultural, cu

oameni deosebiți

și momente

unice. De la

primul contact cu

viitorii colegi,

vedeam

colaborarea noastră

ca una productivă și

atunci când ne vom

spune „la revedere”

nu va fi pentru mult

timp. Cu siguranță te

întrebi ce am găsit

acolo…Am intrat

într-o lume a creației

și a artei, unde

arhitectura peisageră, designul interior și exterior își

găseau realizarea în peisajul mediteranean al

Greciei. Compania este una dintre cele mai renumite

din Salonic în domeniul arhitecturii, însă pentru

mine a devenit modelul perfect de companie

internațională, prin însuși modul de conducere și

management, motivare a angajaților, logistică,

marketing. Am avut ocazia să învăț cum se

desfășoară lucrurile la nivel înalt, învățând practic

înainte de a cunoaște teoriile cursurilor din facultate.

Dintr-o absolventă de liceu, fără grijile zilei de

mâine, m-am transformat într-o persoană

responsabilă care mergea la servici zi de zi, dornică

să descopere și să învețe cât mai multe. Câți dintre

voi își încep ziua de muncă vizionând filmulețe

educative despre time management, creativitatea în

școli, leadership, tehnici de comunicare sau sesiuni

de coaching, despre dezvoltare personală și

profesională? Pentru mine, aceste lucruri au intrat în

„Câți dintre voi își încep ziua de muncă

vizionând filmulețe educațive despre time

management, creativitatea în școli, leadership,

tehnici de comunicare, (...) despre dezvoltare

personală și profesională?”

22 Comunicare și dezvoltare personală

Page 25: Revista Studentului Economist

Editorial 3rutina zilnică, iar

fiecare zi la servici

era diferită și

distractivă, fie prin

sesiuni de

brainstorming,

ședințe, dezvoltarea

social media sau

sugestii în proiecte,

analize financiare,

metode de

management. Cum a

fost posibil să

întâlnesc toate aceste

lucruri într-un singur

loc? Oamenii cu care

am lucrat au facut

aceste lucruri posibile

și mi-au transformat

internshipul într-unul

de neuitat. Ideile lor,

motivația, modul de a

trăi, pasiunile și perspectivele lor mi-au deschis

ochii și incet, dar sigur mi-au schimbat percepţia

asupra lumii și m-au făcut să realizez cine sunt și ce

așteptări am de la viață.

Am învățat despre management, marketing și

finanțe, dar în același timp mi s-a dat libertatea de a-

mi alege echipa alături de care să lucrez în

departamentul de social media. De asemenea, mi s-a

oferit ocazia de a ajuta în construirea primei grădini

verticale din Salonic. Energia mea, modul de

implicare și dorința de a învăța au condus către un

singur lucru: colaborarea mea cu prietenii din

Grecia se desfășoară și în prezent, iar vara viitoare

mă vor aștepta multe alte experiențe antreprenoriale.

Fiind cu toții studenți, vă sugerez să aplicați pentru

asemenea internship-uri și să vă implicați în mod

constant în activități multiculturale, care contribuie

la construirea voastră profesionala și personală. O

astfel de experiența te face să-ți găsești echilibrul și

încrederea în sine, iar când vei părăși băncile

facultății, TU vei fi cel care face diferența. Vei

realiza atunci ca timpul

tău liber a fost unul

productiv, iar viața ta de

student, unică.

Comunicare și dezvoltare personală 23

Page 26: Revista Studentului Economist

4 Realități EconomiceSTRESUL ÎN SESIUNE

Text: Lavinia LUNG

sesiune abia s-a încheiat, o alta se zăreşte. Parcă e aşa de scurt timpul

între sesiuni (mai ales între cea de iarnă şi cea de vară). Totuşi dacă

stăm bine şi analizăm din 34 de săptămâni cât are un an universitar,

doar 6 sunt de sesiune (aici nu am calculat şi sesiunile de restanţe şi măriri, care

sunt şi ele 2 săptămâni), în rest, studentul face ce vrea, poate e cea mai libertină

perioadă a vieţii. Şi totuşi, de ce unii reuşesc să treacă aşa de uşor peste această

perioadă „neagră” a vieţii unui student, în timp ce alţii sunt atât de stresaţi încât „o

dau în bară” rău de tot la examene?

Am făcut o cercetare şi am ales câteva metode care, pe mine, cel puţin în sesiunea

care a trecut, m-au ajutat şi am simţit diferenţa faţă de alte sesiuni. Vă spun din

start că eu nu sunt adepta pastilelor minune care te ajută să înveţi toată materia într-

o singură noapte, sau să las toată materia pentru o noapte.

Nu te panica gândindu-te că ai atât de mult de învăţat, că nu mai ai timp, că

trebuie să faci şi alte chestii, că X a zis că e mult prea greu examenul ca să se poate

trece, ca Y a zis că, deşi a învăţat non-stop, nu a ştiut mai nimic. STOP !!! Fă-ţi un

to do list cu cele mai importante 5 lucruri din ziua respectivă. Rezolvă-le pe rând.

Nu îţi încărca lista cu mai mult de 5 lucruri importante, pentru că foarte greu le vei

putea rezolva şi după te vei simţi neconfortabil că nu ai făcut tot ce ţi-ai propus în

ziua respectivă. Multitasking-ul nu există, doar te oboseşte mai mult. Fă-ţi un

anumit program pe zile, cu pauze cât mai dese. În pauzele pe care le faci între

rundele de învăţat, nu fă altceva care te solicită pentru că îţi strică flow-ul de

gândire pe care l-ai creat pentru studiat materia de examen, te face să uiţi chestii.

O

24 Viață de student

Page 27: Revista Studentului Economist

Editorial 3Nu mai sta pe Facebook şi mess !!! Ştiu

că cer imposibilul dar acestea nu vor face

altceva decât să te îndepărteze de la

scopul principal: adică de a învăţa. Nu te

ajută cu nimic dacă citeşti la toată lumea

statusurile, sigur un va fi subiect de

examen, sau verifici ce poze a mai share-

uit lumea.

Nu te mai stresa din nimic și nu

permite altora să te streseze. Stresul

este contagios, precum căscatul. Agitaţia

şi panica, se transpune în energie

consumată. Acea energie îţi era utilă

când eşti nevoit să te concentrezi, astfel

datorită agitaţiei ăsteia, tu uiţi pentru că

s-a instalat aşa numitul lapsus. Evită

oamenii stresati! Iar ultimul lucru de

care ai nevoie este ca cineva să îţi

povesteasca despre cât de greu este, de

fapt, acest examen, câți oameni au picat

anul trecut. Am întâlnit eu situaţii în care

unii au citit si de 4-5 ori o carte şi să i se

pară foarte greu, şi alţii doar o dată şi să

fie mult mai relaxaţi la examen şi să ia

notă mai mare.

Viață de student 25

Page 28: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

Învaţă alături de cineva mai deştept decât tine sau căruia îi place foarte mult

materia la care dai examen. Dacă e mai deştept ca tine, îţi va explica ceea ce ai

de făcut. Dacă îi place materia, îţi va explica cu entuziasm, iar persoanele care ne

explică cu entuziasm, ne explică mai bine pentru că doresc să ne facă să înţelegem

şi să le preluăm din entuziasm, şi optimism. Ai nevoie asemenea persoane pe lângă

tine, chiar dacă sunt destul de greu găsit.

Odihneşte-te bine. Dacă te odihneşti bine, o să ai mai multă energie, dacă o să mai

mai multă energie va fi mai uşor să te descurci. După părerea mea, acesta este cel

mai important lucru în sesiune. Fără prea multe petreceri, fără alcool, fără excese,

fără învăţat până dimineaţa. Trebuie să ai

mintea odihnită şi dornică să absoarbă noi

informaţii. Şi mai ales, la examen, e foarte

important să fii odihnit, doar aşa vei da

randament maxim.

Să fii echilibrat! Să nici nu prea exagerezi cu învăţatul şi să nu faci nimic altceva.

De asemenea şi alimentaţia e importantă. Atunci când corpul tău se simte bine, va

fi cu atât mai uşor să faceţi faţă stresului. În pauzele scurte şi dese dintre capitole,

fă câteva exerciţii fizice, ca să simţi că muşchii tăi nu sunt în pericol de atrofiere.

Cerealele, fructele, ciocolata sunt recomandate pentru a menţine un nivel constant

al glicemiei (pentru creier, glucoza este combustibil metabolic unic, acesta având

nevoie de 120g glucoză/zi). După o perioadă lungă de studiu, alimentaţi-vă cu ceva

proteine şi ieşiti la o plimbare - ajută să îţi “aeriseşti” mintea şi face bine pentru

organism. Poţi să îţi iei şi un prieten cu tine ca să te mai detaşezi puţin.

„Nu te ajută cu nimicdacă citești la toatălumea statusurile. ”

26 Viață de student

Page 29: Revista Studentului Economist

Editorial 3Fii pozitiv. Îţi vine să crezi sau nu, dar un examen nu este sfârşitul lumii. Viaţa ta

nu se va termina dacă nu vei lua nota dorită la examen. Te va ambiţiona să îţi

doreşti mai mult la celelalte. Şi la urma urmei cine te va mai întreba peste ani de

zile ce notă ai luat la “Micoreconomie”? Vei vedea mai tarziu, in “viaţa reală” că

examenele nu au o importanţă atât de mare pe care ne place nouă să le dam.

Contează ce realizezi pe ansamblu ca să ajungi acolo unde vrei.

Cu siguranţă stresul şi sesiunea sunt sinonime. Nu degeaba a căpatat

denumirea de “stresiune”, dar tu poţi să schimbi asta prin atitudinea ta, prin

comportamentul tău şi vei trece prin sesiune ca prin oricare altă perioadă din viaţa

ta, cu note mai bune decât te-ai fi aşteptat.

OST- ORGANIZAŢIA STUDENŢILORPENTRU TURISMUL ROMÂNESC

Text: Andra CUCU

Organizaţia Studenţilor pentru Turismul Românesc – OST a apărut în mediul

ONG-urilor cu o misiune clară. Membrii ei îşi doresc ca printr-o echipă unită şi

dornică de afirmare, să realizeze cât mai multe proiecte de promovare a turismului

românesc, lăsând moştenire, de la un an la altul, un brand respectat.

Cu acest scop, ghidaţi de ambiţia de a dovedi tuturor că România are ce

arăta,OST-iştii au demarat o serie de proiecte, printre care amintim: Care-i

Fruntea?, Zi-le de Turism, Parcul La Butuci, Napoquiz..şi altele.

Viață de student 27

Page 30: Revista Studentului Economist

4 Realități EconomiceParcul Rustic, La

Butuci a fost

construit cu

sprijinul

Provident şi

Fundaţia

Comunitară

Europeană, în

anul 2010, în

urma câştigării

competiţiei

„Fiecare parc are

povestea lui”.

Membrii ONG-

ului au ridicat

parcul de la zero

şi s-au distrat

curățând buşteni,

săpând, lăcuind..

motivaţi de

dorinţa de a le

oferi clujenilor

primul parc

rustic.

Zi-le de Turism îşi propune în acest an să promoveze turismul, prin patru

evenimente dezvoltate pe această temă. Târgul de Turism – Mocăniţa doreşte să

creeze un cadru în care publicul interesat de călătorii şi vacanţe să poată întâlni cât

mai mulţi profesionişti din domeniu, astfel încât să aibă oportunitatea de a alege

28 Viață de student4 Realități EconomiceParcul Rustic, La

Butuci a fost

construit cu

sprijinul

Provident şi

Fundaţia

Comunitară

Europeană, în

anul 2010, în

urma câştigării

competiţiei

„Fiecare parc are

povestea lui”.

Membrii ONG-

ului au ridicat

parcul de la zero

şi s-au distrat

curățând buşteni,

săpând, lăcuind..

motivaţi de

dorinţa de a le

oferi clujenilor

primul parc

rustic.

Zi-le de Turism îşi propune în acest an să promoveze turismul, prin patru

evenimente dezvoltate pe această temă. Târgul de Turism – Mocăniţa doreşte să

creeze un cadru în care publicul interesat de călătorii şi vacanţe să poată întâlni cât

mai mulţi profesionişti din domeniu, astfel încât să aibă oportunitatea de a alege

28 Viață de student

Page 31: Revista Studentului Economist

Editorial 3ofertele cele mai potrivite. Concursul Foto organizat de OST-işti va avea ca temă,

de această dată, antiteza dintre mediile rural şi urban, precum şi dintre diferite

momente ale zilei (răsărit/apus). De asemenea, va fi organizat şi un Tresure Hunt

precum şi diferite proiecţii şi conferinţe în cadrul cărora se vor dezbate teme legate

de turism, toate sub titlul Jurnal de Călătorie.

OST este o organizaţie nonguvernamentală şi nonprofit ce a fost înființată la

începutul anului 2007, prin ambiția și dorința unor studenți ai Facultății de Științe

Economice și Gestiunea Afacerilor , secția ECTS (Economia Comerțului,

Turismului și Serviciilor). Pasiunea comună a membrilor pentru turism îi ţine

împreună, dorinţa de a promova valorile, tradiţiile şi cultura românească îi

motivează în toate activităţile demarate, iar prietenia şi bucuria de a-şi petrece

timpul împreună face ca organizaţia să se dezvolte într-un mod armonios.

Viață de student 29Editorial 3ofertele cele mai potrivite. Concursul Foto organizat de OST-işti va avea ca temă,

de această dată, antiteza dintre mediile rural şi urban, precum şi dintre diferite

momente ale zilei (răsărit/apus). De asemenea, va fi organizat şi un Tresure Hunt

precum şi diferite proiecţii şi conferinţe în cadrul cărora se vor dezbate teme legate

de turism, toate sub titlul Jurnal de Călătorie.

OST este o organizaţie nonguvernamentală şi nonprofit ce a fost înființată la

începutul anului 2007, prin ambiția și dorința unor studenți ai Facultății de Științe

Economice și Gestiunea Afacerilor , secția ECTS (Economia Comerțului,

Turismului și Serviciilor). Pasiunea comună a membrilor pentru turism îi ţine

împreună, dorinţa de a promova valorile, tradiţiile şi cultura românească îi

motivează în toate activităţile demarate, iar prietenia şi bucuria de a-şi petrece

timpul împreună face ca organizaţia să se dezvolte într-un mod armonios.

Viață de student 29

Page 32: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

CUM CHELTUIM TIMPUL LIBER?Text: Mihaela CHEREJI

iecare student simte nevoia unei escapade din stresul zilnic în vederea

acordării unui colțișor de timp liber pentru sine. Credem extrem de mult în

ideea de relaxare, fie ea una de scurtă durată unde încercăm pe cât posibil

să spunem stop rutinei zilnice și să ne cufundăm într-o stare prelungită de calm.

Noi, studenții, suntem extrem de energici, așa că, atunci când vine vorba despre

timp liber încercăm pe cât posibil să ni-l organizăm cu evenimente noi și

experiențe din ce în ce mai interesante și unice. Pe termen lung, cuvântul liber nu

prea își are conotația lui proprie,în sensul în care fiecare tindem să construim un

drum spre succesul carierei noastre. Ne îndreptăm cu pași repezi spre acea parte a

vieții care să ne ofere satisfacție, bucurie și împl inire. Muncim cu gândul și

speranța că într-o bună zi vom putea spune: am ajuns acolo unde întotdeauna mi-

am dorit să ajung. Până atunci, trebuie să avem grijă să luăm o scurtă pauză de la

problemele noastre și să petrecem câteva clipe de răsfăț personal.

Fiindcă e un nou început, recomand un mod dinamic de petrecere a timpului liber

în detrimentul uitatului la televizor sau jucatului pe calculator, și anume admirarea

naturii. O să ai ocazia să guști din frumusețea ei care te îmbată cu mirosul proaspăt

al florilor de-abia ieșite de sub mantia iernii. Ia-ți o carte ușor de citit, alege-ți o

destinație cât mai liniștită și începe să descoperi o altă lume, diferită de realitate,

dar totuși ancorată la cerințele tale.

F„Muncim cu gândul și speranța că într-o bună zi vom puteaspune: am ajuns acolo unde întotdeauna mi-am dorit să ajung.”

30 Timp liber

Page 33: Revista Studentului Economist

Editorial 3Mai mult ca sigur zumzetul vocilor te-a trezit la realitate, motiv pentru care ar fi

indicat să încerci un nou mod de captivare a atenției cu o iesire la cinema. The

,,King’s Speech’’ pare un film care, mai presus de toate, e inspirat din fapte reale.

O să trăiești la intensitate maximă frământările personajului principal, greșelile sale

și bineînțeles, la final o să zâmbești alături de Bertie care reușește să -și învingă

propria frică. În acel moment, câteva întrebări ți-ar stârni interesul și anume: Daca

eram în locul lui, eram la fel de ambițios/a să câștig această bătălie? Mi -aș fi

învins frica de a vorbi în public?

Acest an ne-a întâmpinat cu forțe proaspete și acest lucru aduce cu sine noi

informații, noi proiecte. Te sfătuiesc ca la rezolvarea fiecarei cerințe să îți acorzi

timp, nu prea mult, dar suficient, să-l divizezi pe zile pentru ca, în final să poti

spune: ,,Am reușit!’’. De asemenea, acest început, pentru noi, studenții, înseamnă

libertate mai multă și evident mai multe posibilități de participare la evenimente

sociale, culturale, așa că, folosește înțelept resursa prețioasă – TIMP- fiindcă o să

ai multe de învățat.

Nu în ultimul rând, timpul liber înseamnă și odihnă. Uită de grijile acumulate de

peste zi și încearcă să îți îndrepți atenția spre un somn liniștit. Până și medicii

recomandă relaxare la sfârșitul zilei.

Timpul liber este petrecut în funcție de preferințele și prioritățile tale. Doar TU poți

schimba direcția de la modul plictiseală la cel de învățare și cunoaștere. Lasă ca

distracția și munca să se armonizeze astfel încât să simți că trăiești!

Timp liber 31

Page 34: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

CĂRȚI RECOMANDATE

„Criza financiară și economică începută în

2008 a lăsat oamenii perplecși.”

Cu o temă mai mult decât actuală, autorul

surprinde criza și toate formele ei acționând

asupra societății. În paginile cărții nu se

tratează doar criza economică, ci și criza

politică, a modelului de dezvoltare, a

competenței administrative, a formării

profesionale. Desigur, toate aceste aspecte

sunt tratate la nivel global, dar și la nivelul

țării noastre.

„De ce anumite companii reușesc saltul de

la „bun” la excelent, iar altele nu?”Acesta

este subtitlul cărții ce îl are autor pe „cel

mai citit scriitor de literatură economică din

lume” (The Economist). Structurată în nouă

capitole, cartea redă aspecte de leadership și

organizare pe baza unui studiu realizat la 11

companii.

32 Timp liber

Page 35: Revista Studentului Economist

Editorial 3

ȘTIAȚI CĂ ...?

Cuvântul „criză” vine de

grecescul krino, care înseamnă

„judecare”, „evaluare”.

În 1798 Thomas Malthus

trata fenomenul de suprapopulare.

Pentru prevenirea acestuia, el a

stabilit două soluții: preventive:

abstinență sexuală și amânarea

căsătoriei până după 25 de ani; și pozitive: războaie, foamete, boli

(aspectul pozitiv era considerat în raport cu producția de alimente, care

crește doar în progresie aritmetică) . Teoria lui Malthus a fost deschiderea

înspre avort și metode contraceptive ca modalități de controlare a

nivelului efectivului populației și a apărut „prudențialitatea” (o persoană

ar trebui să-și întemeieze o familie din momentul în care își permite acest

lucru).

Pentru a fi motivat să

muncească, Bill Gates spunea:

„în fiecare dimineață, dacă nu ai

chef să te dai jos din pat, adu-ți

aminte că nu ești printre cei

bogați, care-și permit să doarmă

cât vor, și-o să vezi ce chef de

muncă te-apucă imediat”.

Timp liber 33

Page 36: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice

UMOR

CUGETĂRI DESPRE BERE:

1. Bineînțeles că băutul îți ucide

neuronii...dar numai pe aceia slăbiți...

2. Universitatea este o fântână a

cunoașterii...și studenții sunt acolo să bea.

3. Nu te urca beat la volan.

Accidentele sunt cauzate de oameni.

4. Mașinile sunt mai rapide, berile mai reci, femeile mai tinere și banii mai

mulți!

5. 24 de ore are o zi...24 de sticle de bere sunt într-o ladă...numai o

coincidență?

DEFINIȚII IRONICE:

1. A admira – un mijloc comodde a lăsa să creadă că ai înțeles.

2. Alcool – spirit conservator.

3. Algebra – vânătoare de necunoscute.

4. Apogeu – început al declinului.

5. Avar – cel ce numără fără să cheltuiască.

34 Timp liber

Page 37: Revista Studentului Economist

Editorial 3BEREA LA LOCUL DE MUNCĂ

Pentru că la locurile de muncă

alcoolul este încă interzis vom

prezenta aici câteva argumente contra

acestui lucru. Motivele pentru

permiterea consumului de bere la

locul de muncă sunt:

1. Este un motiv de a veni la lucru.

2. Reduce stresul.

3. Conduce la o comunicare onestă între colegi.

4. Reduce plângerile referitoare la salariile mici.

5. Reduce pauzele pentru că se poate lucra mult mai bine cu puțin alcool la

bord ...

6. Angajații vor spune superiorilor ceea ce gândesc și nu ceea ce superiorii

ar dori să audă.

7. Iarna se pot face economii cu încălzirea la locul de muncă.

8. Un pas înainte privind ocrotirea mediului. Muncitorii vor folosi mijloacele

de transport în comun.

9. O satisfacție a muncii crescută, căci dacă ai un loc de muncă rău și bei o

bere – două nu îți pasă.

10. Concediile vor fi mai scurte pentru că angajații vor veni din plăcere la

lucru.

11. Mâncarea la cantină are un gust mai bun.

Timp liber 35

Page 38: Revista Studentului Economist

4 Realități Economice