Revista Repere Amarastene Nr 15

8/8/2019 Revista Repere Amarastene Nr 15

1/28

CM YK

REVIST~ EDITAT~ DE ZIARUL PRO EXPRES DE DRAGASANI SI PRO EXPRESDE RAMNIC, IN COLABORARE CU PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL AMR{TI

NE PUTEI CITI I PE INTERNET, LA ADRESA:www.publipro.ro

Anul 1

Numarul 15NOIEMBRIE-

DECEMBRIE2010

Conducerea primriei comunei Amrti ure-az tuturor stenilor ca sfnta srbtoarea Naterii Mntuitorului s reverse cldur,buntate i fericire asupra tuturor, iar NoulAn s i ntmpine cu mese mbelu-gate i vise devenite realitate!

CONINE INFORMAII I DIVERTISMENT! SE DISTRIBUIE GRATUIT!CRACIUNFERICIT!


2/28

U T I L E . . .U T I L E . . .2ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE!

-CTRE TOI CETENII COMUNEI AMRTI-Psihologul de serviciu altrustului de pres PRO-PRESS Rm Vlcea care

editeaz ziarul PROExpreS de Drgani,PRO ExpreS de Rmnic irevistele comunale,rspunde la ntrebriledumnevoastr din oricedomeniu, ABSOLUTGRATUIT. LuminiaRooag poate fi contac-tat, prin e-mail, laadresa:

[email protected] sau prin pot, pe adresaredaciei: Rm. Vlcea, Bdul Nicolae Blcescu nr. 34,Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap. 10, jude Vlcea. V rugm s

specificai dac problemele pe care le vei relata psiho-logului nostru dorii s aib caracter confidenial. ncazul n care vei omite acest lucru, rspunsurile la

ntrebrile pe care le vei adresa n scris se vor regsipublicate i n paginile acestei reviste. Rugm i oferimseriozitate! Scopul nostru este s v ajutm ct maimult posibil, pentru c deviza trustului nostru depres este: Ct mai aproape de cei muli i aflai laananghie! Apelai cu ncredere la serviciile LuminieiRooag!

Ziarul PRO ExpreS de Drgani, v pune ladispoziie serviciile de consultan ale unora din-

tre cei mai buni avocai din judeul Vlcea, norice problem juridic, ABSOLUT GRATUIT.Sorin i Adi Petru pot fi contactai, prinapelarea numrului de telefon 0720-822.208 (apelcu tarif normal), la orice or, prin e-mail, laadresa: [email protected] sau prinpot, pe adresa redaciei: Rm. Vlcea, BdulNicolae Blcescu nr. 34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.10, jude Vlcea. V rugm s specificai dacproblemele pe care le vei relata psihologului nos-tru dorii s aib caracter confidenial. n cazul

n care vei omite acest lucru, rspunsurile lantrebrile pe care le vei adresa n scris se vorregsi publicate i n paginile acestei reviste.Rugm i oferim seriozitate! Scopul nostru estes v ajutm ct mai mult posibil, pentru cdeviza trustului nostru de pres este: Ct maiaproape de cei muli i aflai la ananghie! Apelaicu ncredere la serviciile avocailor notri!

ANUN IMPOR-

TANT PENTRUCITITORII NOTRI

ncepnd cu numrul 7,cel aferent lunii iunie 2009,revista local RepereAmrtene se va distribuin acelai regim, adicGRATUIT, ns prin inter-mediul magazinelor de pe

raza comunei noastre...

CENTRUL MEDICALELIM angajeaz medici special-iti n: Radiologie, imagistic med-

ical, cu competen n tomografiecomputerizat i asisteni

medicali. Mai multerelaii la: tel/fax:

0248-280.440

sau: 0743-187.089


3/28

ADMINISTRATIE...DMINISTRATIE...

Primarul comunei Amrti,social-democratul ConstantinDrghici, a reuit ca s obin spriji-nul administraiei locale dintr-o ae-zare rural din Belgia, pentru moder-nizarea colii din centrul comunei.Astfel, cu sprijinul autoritilor loca-

litii Opwijk cu care comunaAmrti s-a nfrit cu ceva timp nurm, la coala din centrulAmrtiului, se monteaz verandela fiecare dintre cile de acces.Investiia se ridic la suma de 180 demilioane de lei vechi, iar finanarealucrrilor vine direct de la belgieni,n proporie de sut la sut. coalacu clasele I-VIII din centrulAmrtiului este o cldire nou,ridicat din temelii i care a fost datn folosin abia n toamna anului

colar 2010 - 2011, deservind intere-sele a peste 200 de elevi de clasediferite. Construcia a fost ridicate cu

fonduri de la Guvernul Romniei, dari cu o contribuie semnificativ de la

bugetul local al acestei aezri rurale.

n Alin [email protected]

www.publipro.ro0729-507.307

Belgienii investesc ncolile din Amrti!

pentru mai multe informaii, vizitai site-ul: www.primariaamarasti.ropentru mai multe informaii, vizitai site-ul: www.primariaamarasti.ro

N um a i la S C G RI GA U T O S R L

ne gsii n municipiulDrgani, pe strada

Regele Carol

A nceput deja programul REMAT, attpentru mainile vechi ct i pentru cele

mai noi...

Noi

amadusD

acia

Duster,n

Drga

ni!

03


4/28

SFATURI...SFATURI...

Nimeni nu e perfect, dar uneorisimtim clipa perfecta din sufletulnostru. Suntem niste imperfectiincurabili, dar tocmai imperfectiuneaeste atuul nostru. Cei care se cred

perfecti sunt defapt trufasi iar trufiaeste un mare pacat pentru ca reprez-

inta minciuna hranita cu vanitate.Toti avem imperfectiuni, fizice, psi-hice, sufletesti, morale sau sociale,traim in mijlocul lor, dar viata mergeinainte, nu tine cont de capacitateanoastra de a intelege si atunci avemnevoie de mintea si inima noastra.Denoi depinde sa depasim frustrarile,

problemele care ne macina sufletulsi ne reteaza de prea multe ori visele.Insa cine nu poate ''zbura,, poate

invata sa ,,alerge''! cine spune nu pot,spune, nu vreau sa incerc! Deci,cealegem...Cine hotaraste ca esti per-fect sau nu,cine se poate atinge detrupul, mintea sau sufletul tau, dacanu doresti acest lucru. Esti propriulstapan, propriul inger, de multe ori

propriul demon.Depinde de tine cinevrei sa fii si pentru cat timp!Alegerea ne apartine, propun saalegem lucrurile frumoase si sa lesimtim mai mult cu inima decat cu

mintea care se indoieste de tot.Inimanoastra traieste ingaduinta,iubirea,ease surprinde pe sine, intotdeauna

deschisa pentru cele mai bunelucruri, pentru toleranta si intelegere,gata sa ne vina in ajutor chiar daca ochinuim cu lamentarile noastre.Eaeste marele nostru noroc! Cat demult ar conta sa fim mai atenti lanormal, la oportunitati, sa apreciem

lucrurile frumoase, oamenii din jurulnostru care ne iubesc asa cum sun-tem, pentru care contam cu adevarat.Sa invatam o lectie importanta: sa netinem departe de tot ce simtim ca nesubmineaza increderea, senimentele,

bucuria de a traii.Sa fim noi insine,cu intamplarile, visele si emotiilenoastre. Cu dezamagirile si slabiciu-nile aferente, dar pe care stim sa ni leasumam si sa le acceptam in acelasi

timp. Pentru ca nu le poti avea petoate, niciodata! dar nici nu trebuiesa-ti doresti exagerat. LUCRURILESIMPLE ADUC MULTUMIRE,INCREDEREA ADUCE SI MAIMULT! In viata noastra bucuria sisuferinta sunt inevitabile,putemintelege, putem fi seriosi si generosicu noi insine si cu cei care meritaatentia noastra sufleteasca,oriceinfrangere o putem chimba intr-ovictorie daca ne dorim si credem in

noi si in creatorul nostru. De multeori ne simtim intimidati, complexatide alti oameni in diferite situatii, dar

cine este perfect, cine poate concuracu minunata noastra inima cu lumi-nata noastra minte. Atata timp cat nune lipseste caracterul, eucatia,simta-mintele, noi suntem cei castigati,

buni, frumosi si sa dea Domnul sisanatosi, suferinta, tristetea nu sunt

potrivite pentru compania unui tanarsau mai putin tanar, cand sunt atatealucruri frumoase de facut, atatea ''

batalii'' de castigat, atata iubire dedaruit, sa permitem inimii sa iubeas-ca cu dorinta de a te intoarce la tine,la sufletul tau. Suntem calatori neo-

bositi intr-o aventura spectaculoasacare e viata,cea mai teribila provo-care a acestui univers, careia ai sun-tem datori sa o protejam, sa o

respectam dar mai ales sa oiubim.Pentru asta, alege caleapotrivita, imprieteneste-te cu intuitia,cu sentimentele, cu gandurile , cuintamplarile vietii tale, asculta-te cuatentia cuvenita, asculta ce simti,asculta-ti in primul rand inima si veifi surprins cat de puternic esti si celumina emana fiinta ta.Succesul e in

propriul nostru eu, sper ca sarbatorilece vin sa ne gaseasca pregatiti sa leintampinam cum se cuvine:increza-

tori in noi si in Domnul, aproapeperfecti!npsiholog Luminia ROOAG

UN PIC DESPRE PERFECTIUNE,MAI MULTE DESPRE... INCREDERE

04



5/28

Nici n acest an,indiferent ct de mariau fost greutile pecar criza economico-social izbucnit lanivel mondial le-acauzat i comuneiAmrti, autoritiledin aceast frumoasaezare rural nu audat uitrii obiceiurilei credina. Aa se facec i aceste srbtoriau fost mai frumoase

pentru cei mici, pentrucei btrni i singuri i

pentru cei sraci.Aparatul primriei iConsiliul Local alcomunei Amrti aumprit i n acest andaruri de mo Crciuni Mo Nicolae celorcare aveau cea maimare nevoie de un ast-fel de gest. Iat, aadar,c dac se vrea, se potgsi soluii pentru ca

oamenii s se gndeasci la semenii lor cu careviaa a fost mai puin pri-

etenoas i la copiii carereprezint viitorul naieinoastre.

n Alin [email protected]

www.publipro.ro0729-507.307

SOCIAL...OCIAL... 05Fie criza ct de rea, amrteniii preuiesc semenii i copiii!

Se apropie Crciunul i maimult ca sigur vrei s te pre-gateti pentru aceast srb-toare deosebit. EchipaBucataria.net i ofer ctevasfaturi simple care te vor ajutaca totul s fie pregatit din timp is nu apar niciun fel de prob-leme.

1.Gndete-te din timp ce vreis pregatesti i mai ales n cecantiti.2.Stabilete o zi anume cnd veimerge la cumprturi.3. Dezghea frigiderul icur-l .4 F o list de cumprturi iimplic toata familia la cumpr-turi.5.Acelai lucru i poate fi defolos i dac vrei sa fii ajutat nbuctarie. Dac reueti s mpari sarcinile n cas, munca i se va prea mult mai uoara i vei reui s prepariexact ce doreti.6. n cazul n care ali invitai la mas se ofer s aduc i alte preparate este bine s discui cu cteva zilenainte acest aspect i astfel s poti prepara altceva.

Sfeturi pentru efectuarea pregtirilor de Crciun


6/28

SFATURI...FATURI...6

FDecorati masa cu accesorii care sa poarte culo-rile sarbatorilor de iarna. Alegeti tonuri de rosu,verde, albastru, auriu si argintiu si nu uitati safaceti combinatii. Totul e sa nu aveti mai mult dedoua culori pe masa. Daca ati optat pentru o fatade masa rosie, e suficient sa alegeti vesela intr-onuanta de verde si servetelele in tonuri de rosu siverde, apoi sa adaugati cateva globulete si fun-dite in aceleasi culori.

FE timpul sa scoateti la inaintare tacamurile pre-tentioase din argint, serviciile delicate din porte-lan si paharele elegante din cristal. Toate acesteavor conferi mesei rafinamentul si aspectul festivcaracteristic sarbatorilor de iarna.

FIn ceea ce priveste modul de aranjare a veselei,lucrurile nu sunt deloc complicate. Daca atiasezat farfuriile si tacamurile in mod normal, indreptul fiecarui invitat, nu va ramane decat saadaugati accesoriile potrivite pentru aceastaocazie. Asadar, asezati crengute naturale de brad

de jur imprejurul farfuriilor, iar, la final, plasaticate un globulet ornamental si cate un pahar devin in dreptul fiecarui tacam.

FVreti ca mesenii sa fie intampinati asa cum secuvine? Plasati in centrul mesei o fructiera incar-cata cu: banane, portocale, mandarine, kiwi,mere. Vor constitui o gustare usoara pentru invi-tati si, totodata, un excelent punct focal al mesei.

FLumanarile plasate in sfesnice de argint sunt,de asemenea, accesorii care nu au voie salipseasca de pe masa de Revelion, ele creandintimitatea necesara reintalnirii cu cei dragi

FUn alt obicei interesant si deloc costisitor in de-corarea mesei de sarbatori este acela de a pre-sara confetti din staniol si hartie colorata pe

intreaga suprafata a acesteia. Sunt accesorii caresubliniaza caracterul festiv al mesei si furaprivirea invitatilor.

FServiti o varietate de aperitive - crocante/cre-moase, crude/preparate, fierbinti/calde,picante/dulci, care sa se potriveasca sis a fieservite in acelasi timp, pe aceeasi farfurie.

FPregatiti de la trei pana la cinci aperitive de per-soana. Le puteti aranja pe platouriprintre boluricu nuci, alune, masline umplute si chipsuri.

FUn ritm mai domol al serii va va ajuta sa men-tineti in permanenta circulatie preparateleproaspete si bautura, in special daca aveti degand sa treceti in noul an alaturi de toti invitatiii.

FInsufletiti platourile si vasele bufetului cu miciornamente, verdeata sau plante comestibile saufructe si legume apetisante, extrem de decora-tive.

FPastrati curatenia si evita aglomerarea de far-furii si pahare folosite, punand la dispozitiaoaspetilor o zona usor accesibila, in care acestiasa isi poata lasa vesela utilizata.

FNu uitati de soferii desemnati ai serii si de pri-etenii tai prea putin amatori de bauturi alcoolice!Faceti-va provizii de bauturi non-alcoolice saucocktail-uri distractive, festive si cat mai colorate!

FAsezati feliile de paine intr-un cos impletit, alb(sau int-o combinatie de alb si rosu). Estealegerea cea mai potrivita pentru a obtine unaspect simplu si elegant. Pastrati cosuletele rus-

tice, din papura sau paie, pentru un picnic alaturide cei dragi.

Sfaturi pentru un Revelion Perfect


Masa de Revelion este o ade-varata provocare pentru oricegospodina si cum la astfel de

evenimente se aduna la un locfamilia si prietenii, este cat maibine sa ai totul pus la punct. Toatalumea se bucura de o masa frumosaranjata, de mincare buna si com-panie pe masura. Daca dumneav-oastra, gazda, sinteti relaxat, toatalumea se simte mai bine. Asa ca

planuiti si aranjati totul la fix, ca sava distrati si sa va relaxati.

Decorarea mesei de Revelion esteo adevarata provocare, atmosferade vis, mancaruri sofisticate, muzi-ca placuta. Culorile si formele tre-buie imbinate armonios, pentru a

mentine buna-dispozitie a invi-tatilor. Pentru ca sa creem o atmos-

fera minunata care sa invite la opetrecere putem tine cont de cate-va sfaturi generale, privitoare atatla aranjarea mesei cat si la felurilede mancare pe care sa le servim.


7/28

ADMINISTRATIE...ADMINISTRATIE... 07

Din satul Nemoiu,aparintor comunei

Amrti, un mare omcare ne face cinste, senumete Gheorghe

Iana. Pe numele de

elev: Gigel Iana. Lacei 42 de ani ai si,este managerul

Spitalului Universitardin Capital. Efectiv,de la 1 ianuarie 2007,este directorul

Spitalului Universitardin Bucureti. A reuit,n cei trei ani de cndeste directorul acestui

spital, la care se maiadaug i cele ase

luni de interimat, srecondiioneze n tota-litate acest colos al Sntii Romneti. Este

singurul recunoscut de societatea mondialde cardiologie, unicul n radiologie ginecolo-

gic. Viaa sa nseamn spitalul, chiar dacel mai are, ca hobby-uri, arta fotografic i

pictura. n timpul liber, i place ca s sedeconecteze, mpreun cu fiica i soia sa, lamunte. Este cel care a revoluionat, n mese-

ria domniei sale tehnica medical de tratarea afeciunilor uter-ului. Ca fiu al comunei

Amrti, atunci cnd mai gsete puintimp, vine n localitatea noastr, n satul sunatal, Nemoiu, ca s stea de vorb cu oame-nii, fiind de o modestie de nentrecut.

Constantin H. Samovei Solovstru- Leonte

Gheorghe Iana - un amrtean laconducerea Spitalului UniversitardinCapital



8/28

CREATII LITERAREREATII LITERARE08

ntr-unul dintre dormitoare, zcea ntins pe pat,n nefiin, cu faa n sus, o femeie de vreo 25 -27 de ani, de o frumusee izbitoare. Prea cdoarme. Era mbrcat ntr-un capot de mtasede culoare verde care, n acea poziie, fcea si se vad picioarele pn mai sus de genunchi.Prul negru, lung, i era rvit. Alturi, la civametri, n stnga patului, un ptu pentru nou-nscui. n ptu, o feti. i ea, fr via.ngrozitoare imagine ! Cine a putut face una caasta ?!, spuse mai mult pentru sine Trifan. Doamne, ct cruzime !Btrna ncepu s plng nfundat.

- Lintii-v doamn !, o mbunMarciuc. V nelegem durerea, dar, trebuie,avem nevoie de ajutorul dumneavoastr.Dup o prim examinare, medicul legist con-chise: femeia sucombase din cauza sugrumrii,cu aproximativ dou ore n urm.Procurorul i privi ceasul. Era ora 20 i cincize-ci de minute.

- Suntei sigur, domnule Ralea ? ntrebDiaconu.

- Dup indiciile exterioare, da. Privii, semai cunosc urmele degetelor criminalului pegtul femeii. Vom afla mai multe la necropsie.Urme de viol nu sunt.

- Mda, aprob Marciuc gnditor.Legistul se apropie apoi de ptuul fetiei. Dupo atent examinare, spuse:

- Asfixie A fost asfixiat, n acelaitimp n care a fost sugrumat mama ei.

- S nelegem c au fost doi infractoricare au operat n acelai timp ?, se prefcuTrifan c nu nelege, mai mult pentru a evi-denia exprimarea confuz a lui Ralea.Medicul lu ntrebrea de bun i, zmbind,rspunse:

- Nu neaprat, domnule inspector. Poatem-am exprimat greit. Oricum, dac au fostunul ori doi sau mai muli autori e de datoriaanchetei s stabileasc, nu ?

- Da, dar din spusele dumneavostr- Am vrut s spun c moartea fetiei a

survenit tot n urm cu aproximativ dou ore, cai la mama ei.

- neleg, btu n retragere Trifan.S fie vorba despe omoruri comise n scop dejaf ? Sau o crim pasional ? Ori vreorzbunare ? S nu fi auzit sau s nu fi vzutnimeni nimic ? Sarabanda ntrebrilor nce-puse... Fiecare ncerca s gseasc o ipotezlogic, plauzibil, s afle mobilul sau mobilurilecare l determinaser pe criminal s opereze cuatta snge rece.Corneanu, ofier criminalist experimentat care

participase, de-a lungul carierei ncepute nurm cu muli ani, la sute de cazuri complicate,fotografiaz, caut amprente, face msurtori.Examineaz cu atenie fiecare obiect dincamer, ncearc refacerea intinerariului par-curs de asasin, cerceteaz minuios fiecare locpe unde presupune c acesta a trecut, cu sper-ana gsirii chiar i a celei mai mici urme cares vorbeasc despre el.

- Ieremia !, i se adres criminalistul luiMarciuc.

- Da, Corneanule !- Am ceva important... Cteva fire de pr

n mna dreapt a victimei. Sunt scurte, patru-cinci centrimetri.

Toi se apropiar s vaddescoperirea

- E clar, conchise Trifan, care era ochi i

urechi la cele ce se discutau. Pesemne, victi-ma i-a opus o oarecare rezisten criminaluluin momentul n care a atacat-o. L-a prins depr i a rmas cu cteva fire n mn.

- h, aprob criminalistul.Firele de pr constituiau o urm preioas.Duceau la o prim constatare: asasinul era fie

brbat, fie, maipuin probabil, ofemeie tuns scurt,brbtete. n orice caz, un alibi pentrubtrnic, ea avea prul lung i complet alb.Expertiza criminalistic n laborator a firelor depr va face lumin i n ce privete sexul crimi-nalului.

- Doamn, i se adres femeii Marciuc,unde v aflai ntre orele optsprezece inousprezece ?

- n apartamentul meu, la buctrie,pregteam ceva de mncare.

- Nu ai auzit niciun zgomot, nimic sus-pect, aici ?

- Nu, rspunse btrna sec.- Avei cumva cunotin despre lucruri

de valoare pe careFemeia l ntrerupse.- Lucruri de valoare foarte mare nu cred c

aveau.Btrna trecu ntr-un alt dormitor.

Dup ea, i Marciuc.- Televizorul e aici, casetofonul, la locul

lui. La fel i aspiratorul. Frigiderul, l-am vzut, en buctrie, fcu un scurt inventar femeia.Ah, csua de bani ! Acolo i pstreaz i celecteva bijuterii pe care le au..., i aminti aceas-ta. Ajunse n sufragerie, unde tia c este loculcasei de bani. Obiectul era ncuiat, nemicat. Nu Nu cred s lipseasc ceva.

Comisarul zbovi o clip n faa tablouluimare, peisajul de toamn, o copie foarte reuitdup o renumit lucrare a unui mare pictor cla-sic romn. i plcea. Iubea arta. Admir apoibibelourile de porelan dintr-o vitrin i privicteva fotografii pe care le gsi ntr-un albummic. Erau amintiri de familie. Scoase la ntm-

plare o carte din bibliotec i o rsfoi. Gndul,ns, i era cu totul n alt parte. Frumosapartament ! Mare i frumos ! i-ar fi dorit i elunul ca acesta.

Aadar, se pare c jaful putea fi tersde pe lista posibilelor mobiluri ale crimelor.Marciuc fcea eforturi mari pentru a pi pe opist favorabil. S fie vorba despre orzbunare din dragoste ?, i trecu prin minte.Vreo poli mai veche pltit inginerului saufemeii de vreun fost iubit al acesteia ? Ipoteza ise prea plauzibil dac se gndea la faptul cfusese omort i fetia, o fiin nevinovt care,chiar dac ar fi rmas n via, n-ar fi putut svorbeasc despe cele ntmplate.

- tii, cumva, prieteni de familie ori altecunotine care i viziteaz...

- Foarte rar, colegi de serviciu de-ai lui

Eduard mai vin pe aici, joac o tabl, un ah- Dar, nu v-a spus doamna Stavru, dincte am neles erai prietene bune, aveancredere n dumneavoastr, deci, nu v-a mr-turisit dac pn s se cstoreasc a avutvreun iubit, vreun brbat la care inea ?Femeia fcu ochii mari, a mirare.

- Amintii-v doamn ! Lucrul sta cn-trete mult n balana cercetrilor.Btrna depuse un efort de gndire.

- Da, da mi amintesc. Da, sigur Mi-a vorbit odat, mai demult, despre trecutul ei nuprea ndeprat. Doi tineri o ceruser n csto-rie. Doi brbai care au fost rivali i care, dincte mi spunea Simona, chiar au avut cndvaun mic conflict pe seama ei. Pe unul l iubisemult. Celuilalt ns, dup cum mi-a spus, nu i-aacordat o prea mare atenie, nu o interesase,

lucru ce fcut ca acesta s devin oarecumgelos pe primul, i, ntr-un fel, pe ea s o dis-preuiasc. Apoi, a aprut n viaa ei Eduard, decare s-a ndrgostit i mai tare. A renunat dintr-o dat la cei doi. Comisarul considera cfcuse primii pai pe pista care putea s-l ducla aflarea adevrului, dei era convins c nu

trebuiau neglijate nici alte ipoteze.- Domnul inginer tie despre lucrul sta

?- Nu Nu cred... Simona chiar m-a

rugat s nu-i spun nimic.- V-a mrturisit cumva cum se numesc

tinerii, de unde sunt ?- Parc mi-a spus nite nume, dar nu-

mi amintesc- ncercai, doamn !

- Parc Ge-lu, nu, mi, s fie !Memoria mea scurt ! i totui parc Ge,Genu, ori da, cam aa ceva Genu.

- Deci, Genu- Da, aa cred, iar cellalt avea un

nume mai ciudat. Cel puin aa mi s-a prutmie Casian, parc sau Graian Nu tiu

Nu-mi amintesc exact.- Dar, dac sunt din ora nu v-a spus ?- Ba da. Sunt din ora. Asta mi

amintesc bine. Unde lucreaz, nu tiu.Informaia era preioas, cu toate c n oraputeau fi sute de tineri cu numele Casian oriGraian i Genu. S-i verifici pe toi, ar nsemnas faci o munc de sisif care ar lua mult timp.Era ca i cum ai cuta acul n carul cu fn. Dar,n munca de poliie, sta e un lucru necesar, nude puine ori ncheiat cu insuccese.Experimentatul ofier judiciarist, Marciuc, eratotui optimist.

- efu !, strig de dincolo Trifan.- Vin imediat.

nainte de a mege unde fusese chemat, comis-arul i se adres doamnei:

- Credei c poate cineva s ne mai dea

relaii despre cele ntmplate ?- Nu tiu dac vecinii mei de la aparta-mentul din stnga sunt acas. Cellalt aparta-ment de la etajul nostru este nelocuit. Cei carelocuiau aici au vndut i s-au mutat de curnd.Trebuie s vin altcineva n locul lor.

- V mulumesc, doamn. Ceea ce ne-ai spus ne este de folos. Iar dac va fi nevoie,v vom mai solicita. De acord ?

- Oricnd, aprob femeia.Marciuc trecu n camera unde erau toi ceilali.Cum apru, procurorul i spuse:

- Hai c trebuie s plecm n altparte

- De ce ? S-a mai ntmplat ceva ?!- Moarte suspect ntr-un apartament de

pe strada Ana Iptescu.- Am fost anunai prin staia radio de la

dispecerat, domnule comisar, interveni agentulBujoreanu care venise de jos, de la main.Trebuie s mergem i acolo. Altcineva, n-arecine Un brbat a fost gsit mort.

- Mda !, fcu gnditor ofierul. Ai un sec-tor al dracului de deocheat, Trifane, ncearcMarciuc, zmbind, s nlture starea de ncor-dare ce pusese stpnire pe toi. Dar nu erazmbetul lui Dup ce terminm aici, rmi tupn vine ambulana s ia cadavrele. Noimergem s vedem despre ce e vorba dincolo.Discut cu vecinii de la apartamentul din fa ivezi dac pot s ne ajute, dac cunosc ceva nlegtur cu cazul.

Apoi, ctre agentul Dima:- Iar tu mergi la fabric i anun-l pe

inginer despre nenorocire. Prin telefon, tii..., eriscant. Te previn, deci, ai grij cum i dai

vestea. n situaii din acestea, fereascDumnezeu !, oamenii pot suferi ocuri careuneori sunt fatale. i roag-l ca n cursuldimineii de mine s vin la sediu. Poate neajut cu ceva.

***(VA URMA)

CRIM DIN AMOR (PARTEA DOI)Lucrare premiat la concursul de proz al Editurii CalypsoDE CORNELIU VICTOR DRGHICI


9/28

Opinii in versuripinii in versuri 09


de Vasile Mrgritescu

La crm-n sat la noi, seara s-adunCei ce doresc s bea... sau lume bun,Dornici s-aud ori s spunTot ce e nou... i-o glum bun.Vorbesc de meteo, de vremea ce-oveniDe coduri galbene, portocaliii sunt din ce n ce mai grijuliiAtt de vremuri, ct i de vremi zur-lii,De ploi, potoape i de vijelii,Ce din senin apar i fac urgii,n Maramure, Moldova sau Banat,ntr-o comun, ntr-un ora sau ntr-un sat,Descoper cldiri sau rup copacii-oblig oamenii s lase locuri dragi.Unii spun c vin la sfatul celor ne-

lepi,Alii zic c-i sfatul oamenilor drepiIar dac-au luat un phrel n plus,Vorbesc mereu, dar n-au nimic despus.i contrazic pe toi doar pentru a sus-ineC nu-i aa cum spune altul, ci camine.La noi, cu toii zic c-s mulumii,C pn-acum de Domnu au fostferii,

Motiv care-i ndeamn din nou s seadunei s discute multe, bune i... ne bune,S cleveteasc-ncet i delicatDespre ce mic sau e nou prin sat.Pe cei ce-ascult aste i n-o s le con-vin,C-o replic eu i atept, ei pot svin...Dac au argumente i contrazicpuin,Promit acum c le voi da un kil devin.

Amrti

la crasma...


10/28

UTILE...UTILE...0

In urma restric-

tiilor financiaredin anul 2010,cu precaderedin data denti iulie, oserie de presta-tii sociale s-auredus ori dimi-nuat drastic.Amintim deradierea ajuto-rului pentrutinerii casatoritide 200 euro,alocatia de

nastere de 230lei, indemniza-tia de trusoupentru bebeluside 150 lei. Afost afectat inmare masura siajutorul pentruincalzirealocuintei culemne, carbuni

si combustibili petrolieri prin fap-

tul ca s-au impus conditii deose-bit de dure pentru familiile caredetin terenuri in intravilan insuprafata de peste 2.000 m.p. oserie de masini, utilaje saubunuri. Toate aceste modificariau fost operate in lege, in toam-na acestui an, deci nu tin devointa Primarului comuneiGalicea sau a angajatilor acestorinstitutii. Ne exprimam sincerulnostru regret pentru imosibilitateade a mai acorda aceste prestatii,insa nicio lege din Romnia nupoate fii incalcata oricte bune

intentii am avea. Credem caprinr-o solidaritate mai mare siprintr-un spirit comunitar atent siechilibrat vom putea trece pestetoate greutatile vremii si niciocriza financiara, oricat de mare arfii, nu poate sa ne piarda , din-contra, ne va ambitiona si va fipentru multi o mare invatatura.Va suntem alaturi si va acordamtoata gratitudinea noastra.

Ajutorul de incalzire pentru sezonul

rece 2010- 2011:

MSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR N SEZONUL RECEIntrarea n anotimpul fr iguros presupune i luarea unor msuri suplimentare la operatori i economici,institui i i gospodri i ale cetenilor, pentru respectarea msuri lor de prevenire i st ingere a incendii lor.Pentru prentmpinarea produceri i unor evenimente cu urmri nedorite, v recomandm cteva

msuri de prevenire a incendii lor specif ice sezonului rece :- verif icarea dispozit ivelor de nclzire, a armturi lor de siguran de la rezervoarele de produse

combustibi le sau gaze l ichefiate;- curarea, verif icarea i izolarea couri le de evacuare a fumului corespunztor normelor, fa de ele-mentele combustibi le ale planeelor, la trecerea prin acoperi ( couri le se prelungesc deasupra acoperiu-lui cu 50-80 cm ) ;- amplasai o tav metalic cu dimensiunile de 70 x 50 cm pe pardoseala combustibi l, n faa uielor dealimentare a sobelor ;- cenua se va evacua periodic ntr-un loc amenajat n acest scop, dup ce se vor stinge resturi le de jar;- n t impul funcionri i sobelor, uiele focarului i cenuarului trebuiesc meninute nchise ;- nu aprindei focul n sobe cu benzin, petrol sau alte l ichide combustibi le ;- respectai distanele de siguran prevzute n norme fa de materialele combustibi le sau alte obiecte cese pot aprinde uor ;

- evitai nclzirea peste msur a sobelor pentru a nu aprinde eventualele obiecte combustibi le dinapropierea acestora ;- nu lsai fr supraveghere sau n gri ja copii lor sobele n funciune ;- nu folosi i instalai i i aparate electr ice defecte sau improvizate, conductori electr ici neizolai , siguranenecalibrate, doze de derivaie fr capace, etc;- nu alimentai mai mul i consumatori mari ( radiatoare, pl ite electr ice, aeroterme, boilere, etc ) din acceaipriz i n acelai t imp;- supravegheai aparatele electr ice sub tensiune i nu le lsai la ndemna copii lor ;- nu amplasai radiatoare electr ice, pl i te, reouri sau aeroterme pe materiale combustibi le ori n apropierealor ; asigurai-v c acestea sunt bine f ixate, pentru a se evita alunecarea sau rsturnarea lor pe t impul uti-l izri i !

Stimati cetateni, este de retinut un lucru foarte important: "Este mult mai usor sa previi un incendiu,decat sa-l st ingi".


11/28

Profesionist. Efectuez filmri video la diverseocazii. Preuri care rad concurena dintr-un foc!Maxim 150 de euro de eveniment, indiferent dedurata filmrii i de complexitatea montajului

video. Rapiditate, profesionism i, mai ales: SERIOZ-ITATE! Relaii la numrul de telefon:

0 7 2 9 - 5 0 7 . 3 0 7

PUBLICITATE...PUBLICITATE... 11Liceniat, ofer meditaii la disciplinele:Limba i Literatura Englez

i la Informatic, pentru nceptorii nivel coal General. Rog Seriozitate!Mai multe relaii la numrul de telefon:

0 7 2 9 - 5 0 7 . 3 0 7

Angajm, URGENT,consilier juridic imecanici autoRugm seriozitate! Relaii la:0722-701.709

Mai citii, pe WWW.PUBLIPRO.RO:

aparen fiecare

zi deluni

apareodata la3 luni!

apare

odata pelun, la

mijlocullunii!

apare in fiecare zi devineri a fiecrei

sptmni!!

apare odata la doua luni,la in ceput de luna, casupliment al ziarului

PRO ExpreS deDragasani


12/28

PUBLICITATE...PUBLICITATE...2

DiscotecaSCORPION

atmosfer de vis, preuri pentruorice buzunar, n comuna Glvile

Concep siredactez lucraride diploma sireferate la celemai avantajoasepreturi. Relatiila telefon:0729-507.307

PF CONSTANTINexecut:

- curse interne i internaionale la preuri negociabile

- distribuire colete-intern, internaional (NON

STOP)AUSTRIA, ITALIA SPANIA, GRECIA, BULGARIA,SLOVENIA, FRANA, GERMANIA

curse la mare: 4 persoane la preul de100 de euro (100 RON de persoan)

Relaii i rezervri la tel. :0762-816.043

Asocia]i A.C.DP. DORURI GRELEorganizeaz evenimente culturale,

sportive, nun]i, botezuri, revelioane etc.SUPER OFERT~: forma]ii de muzic laalegere, buc tari, osp tari, film`ri, ame-naj ri interioare, restaurant mobil, cort

de 350 de locuri cu mese separate, 10 persoane lamas , dozator pentru r`cirea vinului, instala]ie elec-tric , linie audio. Pentru rela]ii [i rezerv`ri, apela]i

cu \ncredere num`rul de telefon: 0729-083.320

ofertaunica

pentru

nunti,botezuri

si alteocazii

deose-bite:


13/28

PUBLICITATEUBLICITATE 13profesoar de

limba romn, ofermeditaii nivel gim-

nazial i liceal la

cele mai micipreuri din ar, ladomiciliul personal

sau la domiciliulelevilor. Relaii la

numrul de telefon:

0722-777.397

Vnd cas n Drgani, pe strada Podgoriei nr.47, compus din 5 camere, buctrie, cmar, hol,baie, beci, anexe gospodreti, buctrie de var,copertin, cotee de psri i porci,. Teren: 482mp, n totalitate betonat, o suprafa de 500 mp

amenajat, cu parc de agrement (gazon, cascad,foior, arbuti i plante decorative), livad cu pomifructiferi n suprafa total de 1.650 mp, racordla ap i canalizare, gaz, nclzire cu central ter-mic pe gaz i sobe cu lemne, alimentare cu apdin reeaua public i din fntn particular.

Pre negociabil, dup vizionare! Relaii la telefon:0726-392.644 i 0744-509.169

Vnd casi teren.Relaii laTelefon:

0728.328.636

Societatecomercialcu sediul nDrgani,angajeaz

ofer profe-sionist cuexperien

categoria Epentru trans-port marf(tir), trafic

intern.Relaii latelefon:0769-

180.533

valabil o singur` apari]ie. Anun]ul nu trebuie s` dep`[easc`lungimea de 15 cuvinte. Cele care dep`[esc acest num`r de cuvinte,

se taxeaz` la pre]ul de 4.000 lei vechi (0,4 lei RON) / cuvant!!!

Anunturi se primesc [i direct la adresa redac]ieidin: Rm. Valcea, Bdul Nicolae B`lcescu, Bl. O4,Sc. B, Et.3, Ap. 10, sau prin e-mail, la adresa:[email protected] , ca [i la

num`rul de telefon:0729-507.307;

TALON PENTRU ANUNURI GRATUITENume....................................

Prenume......................................................

ADRESA:

......................................................................

(Aceste date sunt confidentiale. Ca atare, nu

vor fi publicate \n ziar!)

text

anunt:...........................................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

semnatura

solicitantului:

ATEN}IE: ZIARUL NU |{I ASUM~ R~SPUN-DEREA |N CAZUL |N CARE NU ANUN}A}INECESITATEA RETRAGERII ANUN}ULUI DVS.

DE PE ACEAST~ PAGIN~!!!

MATRIMONIALE:

FBarbat 44 de ani,fara obligatii, serios,

situatie materialabuna, doresc fatanumai de la tara,

peste 30 de ani, panain 55 de kg., pentru

casatorie. numai sms,la numarul de telefon:

0724-903.879FTnr, 38 de

ani,salariat, posesorde apartament i

autoturism, doresccstorie cu o dom-nioar salariat,maxim 35 de ani.

Relaii la numrulde telefon:

0767-158.347

FVnd Opel

Astra 1,7 D, 1996.Accept orice test.proprietar unic.

Verde, 2.400 euronegociabil.

nmatriculatre-cent. Relaii la

numrul de tele-fon:

0740 - 439.695


14/28


CM YK

OBICEIURI...BICEIURI...4

Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familiesunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Celemai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate demarele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou.Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesticuprinde pe langa colindele propriu-zise - cantece de stea,vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca,cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) - si oseama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu origineain credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care

exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esenteale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specificediferitelor zone ale tarii.- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie inaceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poatespune ca a fost fericit in acel an.- In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nuse mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porcdupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si seafuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, despaima si de alte boli.- In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colacsi un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposativin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si udagura cu apa.- In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic dincasa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul

pe vremea roitului.- In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar ingluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.- Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindat-ul, ca fac bube.- Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun,gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cuceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainiice le calca pragul casei, acestei mancari i se spune "pomana

porcului".- In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeiacare nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe

pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.- Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru dinMaramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in celedoua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile sise impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata,fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide

ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.- Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pen-tru vite.- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface invin, iar dobitoacele vorbesc.- La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa tespeli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.- Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa maiintai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci

bucatele.

- Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun caanul care vine are sa fie manos in toate.- In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti

pomi sa lege rod bogat.- In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruialade faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care aramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcatide roade.- In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupace ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.- Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspectediferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentalecumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri dinnuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata,

peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirateboabe de fasole alba.- In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taiatescurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb.Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". Unii locuitori

preferau pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de hartiecolorata.- In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca safie grasi peste an.- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se

pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii siplugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati deplugari in tarina.- In anumite sate din Transilvania se pune, in AjunulCraciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac siin jurul colacului un numar de coci corespunzator numaruluide animale din gospodarie. Cocii se dadeau la animale impre-una cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie "an bun".- In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii siin unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casacu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sauBuna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii

Obiceiuri i tradiii romneti


15/28

CM YK

OBICEIURI...BICEIURI... 15

care merg cu colindatul senumesc piterei sau pizerei. Dupacredinta populara, ei sunt purta-

tori de noroc si fericire.- Prin unele parti, baietii, dar maicu seama cantaretii bisericestiumbla cu icoana in ziua deAjunul Craciunului - o icoana pecare este zugravita nasterea luiIisus Hristos in mijlocul staulului.- Oamenii, cand se dau la bautrachiu sau vin in sarbatorileCraciunului, nu zic ca beau, ci case cinstesc.- In unele parti, cand este aproapede a se revarsa zorile, colindatoricu lautari sau fara lautari pleacape la casele gospodarilor instaritisi le canta la fereastra un cantecsau mai multe, aceste cantecenumindu-se "zori", spunandu-seca atunci "canta zorile".- Prin Transilvania, se intelege

sub numele de "zorit" datina de ase canta colinde de catre feciori sioameni insurati la "zoritul" inziua de Craciun.- Incepand cu intaia zi de Craciunsi in urmatoarele zile ale acesteisarbatori, copiii umbla cu Steaua,cantand colinde de stea prin carevestesc nasterea lui Iisus Hristos.- "Vicliemul" sau "Irozii" estedatina prin care tinerii reprezintala Craciun nasterea lui lisusHristos, siretenia lui Irod, care aporuncit uciderea pruncilor, de aafla Pruncul si adesea infruntareanecredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.- Capra, Turca, Brezaia fac partedintre datinile de Craciun si AnulNou. Dimitrie Cantemir spune in

"Descrierea Moldovei" ca "Turcaeste o joaca iscodita inca din vre-murile batrane, din pricina ciudeisi scarbei ce o aveau moldoveniiimpotriva turcilor". Cu turca,capra sau brezaia umbla tineriiincepand de la Ignat si sfarsind cuzilele Craciunului si prin uneleparti in ziua de Sf. Vasile panaseara. Numele de Turca, Caprasau Brezaia il poarta unul dintretinerii mascati.- Despre cei Trei Crai de laRasarit sau Magii calatori sespune ca au venit sa se inchine luilisus, dupa unii din ArabiaFericita, iar dupa altii din Persia.Traditia ne arata ca ei se numesc:Melchior, Gaspard si Balthazar.- Datina impodobirii bradului de

Craciun pare a fi de obarsie ger-mana, asa cum este si cantecul"O, brad frumos!". In Germania,aceasta sarbatoare este cunoscutasub numele de Cristbaum.- Impodobirea Pomului deCraciun a patruns din Alsacia inFranta la sfarsitul secolului alXIX-lea, precum si in Tarile deJos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pela sfarsitul secolului al XIX-lea,aceasta datina se intalneste incasele nemtilor din oraseleromanesti si apoi se raspandestepe cuprinsul tarii, odata cu can-tecul bradului "O, Tannenbaum!"(O, brad faimos!)- Despre Mos Ajun se spune ca afost baciul aflat in slujba lui MosCraciun, stapanul staulului undeMaica Domnului l-a nascut pelisus Hristos.- Colinda a dobandit o destinatieprecisa ca forma de magiebenefica, ea marcand rodnicia

campurilor, sporul animalelor,domestice, cresterea copiilor,implinirea prin casatorie a tiner-

ilor, pacea si tihna batranilor,influentarea, in sens pozitiv, avietii oamenilor si a naturii.- Vinul era in unele regiuni aletarii si simbol al comuniunii, alunirii a doi tineri. In momentulsolemn al casatoriei li se toarnavin peste mainile lor impreunate,simbolizand puterea vietii, traini-cia si fericirea noii familii.- "Paharul de aur" este paharul rit-ual cu care se bea la zile mari,cum este sarbatoarea Craciunului,din care s-a baut candva inmomente solemne, la botez , lacununie, si care reprezenta unbun al familiei, transmitandu-sedin generatie in generatie. Laorigine are un inteles magic, pro-prietati curative, unele dintre ast-

fel de pahare poarta inscriptii cucaracter misterios.- A doua zi de Craciun se reiajocul duminical intrerupt vremede sase saptamani, si tot atuncifetele, pe alocuri si flacaii, isi facintrarea in ceata fecioreasca.- Crucea sau troita ridicate lahotarul satului au menirea sa con-sacre caracterul sacru al locului,sa delimiteze si sa apere spatiulpropriu satului de fiinte demonicesi totodata si comunitatile pe carele adapostesc.- Fiecare om are un copac frate.Sadirea unui copac in gradina, inparc sau in orice alt loc aducenoroc. Confesandu-te copacului,dobandesti o forta fizica sporita sitarie sufleteasa. Copacii, ca si flo-

rile, au anumite semnificatii: afin-ul semnifica nevoia de libertate;alunul - bunatate, sinceritate;bradul - teama de suferinta; cas-tanul - teama nevinovata; frasinul- amabilitate; gorunul - noroc sur-prinzator; liliacul - iubire; marul -invidie, nedreptate; maslinul -pace si impacare; mesteacanul -fericire in familie; nucul -insanatosire; paltinul - atentie lalibertatea pe care o ai; piersicul -dificultati; plopul - prietenie,devotament; prunul - fagaduieliuitate; salcia - respect; salcamul -pudoare; socul - pierderea unuiprieten; stejarul - iubire sincera;teiul - iubire conjugala; ulmul -prietenie trainica; visinul - lipsade initiativa; vita de vie - petre-

cere; zmeurul - discordie.- Semnificatiile populare ale unorflori: albastrelele - delicatete;brandusa - regret; bujorul - rusine; busuiocul - saracie; crinul -iubire ideala; garoafa - iubire pati-masa; ghiocelul -nadejde; iaso-mia - bucurie; laleaua - reusitadeosebita; lacrimioara - noroc siprosperitate; liliacul - iubire carese naste; macul - liniste, sanatate;margareta - candoare; narcisa -egoism, amor propriu; nufarul -raceala in iubire; nu-ma-uita -bucurie efemera; odoleanul -gelozie, cearta; sulfina - noutate;vioreaua - aventura primejdioasa;trandafirul - iubire si frumusete.- Aduc noroc si se ofera ca dar:paharul de cristal, salul, vioara,manusile, lampa (veioza), tabloulinramat, blana frumoasa, medaliagravata, cartea, bijuteriile din aursau argint, parfumurile cu miro-suri dulci.

- Nu aduc noroc si nu se oferacadou: cutite, calimara, valiza,creion, cuie, pila de unghii, centu-

ra, fular, umbrela, oglinda, batista,ace de cravata, ace de par, par-fumuri cu mirosuri violente, perlenegre, farfurii, papuci.- In noaptea Anului Nou, in TaraChioarului, fetele ies in ograda sinumara noua stele si daca a nouastea este mai stralucitoareinseamna ca si ursitul ei va fi fru-mos, va fi voinic, apoi o roaga pestea sa-i aduca ursitul.- La miezul noptii, de Anul Nou,fetele iau de pe masa colaculornamentat care se tine pe masade sarbatori, il tin pe varful capu-lui, se aseaza pe taietor si asteaptasa auda un sunet dintr-o directieoarecare si din ce parte vine sune-tul, in acea parte isi va gasi ursit-ul.

- In Tara Oasului, in vatra foculuide la stana se introduc patru pot-coave pe care, dupa ce se inros-esc, se mulg oile peste ele,crezandu-se ca oile "stricate",care nu dau lapte, se vindecadatorita functiei magice a fierului.- In tinda casei se pune un vas degrau ca sa treaca colindatoriipeste el, apoi graul se da la pasarisi la animale, "sa fie cu spor ca sicolindatorii".- In Ajunul Craciunului, in uneleparti se umbla de catre dascalitineri bisericesti cu icoana pe careeste zugravita nasterea lui IisusHristos. Intrand in casa, icoanaeste tinuta la piept de catre dascalicantand troparul NasteriiMantuitorului.

- In Ajunul Anului Nou, fecioriicare merg la colindat schimbaportile unor sateni care s-au certatin cursul anului, determinandu-iastfel sa vorbeasca si sa seimpace.- In ziua de Craciun nu se scoategunoiul afara decat a doua zi,deoarece daca-l arunci "iti aruncinorocul!"- In partile Muscelului se crede caprimele patru zile, incepand cu 24decembrie, corespund in ordinecelor patru anotimpuri: prima zi ede primavara, a doua de vara, atreia de toamna si a patra deiarna, si cum va fi vremea inaceste zile asa vor fi si anotim-purile.- In seara de Craciun, in satele

maramuresene, se ung cu usturoivitele pe la coarne si solduri, siusile de la grajduri pentru a alun-ga spiritele rele sa nu ia laptelevacilor. Cu usturoi se ung sioamenii pe frunte, pe spate, lacoate si la genunchi, precum siusile si ferestrele casei pentru aindeparta demonii noptii.- In dimineata de Craciun e binesa ne spalam cu apa curata, luatadintr-un izvor sau fantana in carepunem o moneda de argint, pen-tru ca tot anul sa fim curati caargintul si feriti de boli.- In noaptea de Craciun nu-iingaduit nimanui sa doarma ingrajduri, deoarece in acea noapteboii vorbesc unii cu altii, in limbalor, despre Iisus Hristos, celnascut in iesle si incalzit de vitecu suflarea lor.- In zonele Fagaras si Mures esteobiceiul ca de Anul Nou sa sepuna pe masa 12 farfurii sub care

se ascund diferite obiecte. Fete sifeciori sau perechi de fete sifeciori intra pe rand in casa si

intorc fiecare dintre ei cite o far-furie si ce se afla sub farfurie learata ca asa le va fi ursitul(a) sauca asa le va fi norocul daca se vorcasatori: oglinda = mandrie;paharul de tuica = bautor; painea= bogatie; carbunele = negru lasuflet; sarea = saracie; creionul =domn; bani = avutie. Se face hazde aceste preziceri.- Se crede ca in timp ce omulstranuta, ii intra sau ii iese prinnari un duh rau sau o particicadin suflet. De aceea, pentru a nuse intampla ceva rau celui cestranuta, se recurge la rostireaunei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-ti fie de bine!", "Sanatate!".- Cand stranuti de mai multe orila rand e semn ca vei face chef.

Semnificatiile unor intamplari:- Ai noroc:- daca versi vin pe masa- daca rastorni cutia de chibrit-

uri- daca atingi cocoasa unui

cocosat- daca strici un pahar de

culoare alba- daca iti tiuie urechea stanga- daca dai pomana unui sarac.

Diferite superstitii:- Painea sa nu se puna cu coajade jos in sus ca trage a saracie.- Daca cineva bea ceai si varsadin el din intamplare, e semnbun.- Cand te mananca palma dreaptae semn ca vei da bani altei per-soane, iar daca te mananca palma

stanga inseamna ca vei primibani.- Femeia care poarta cerceischimbati, adica unul de la opereche si altul de la alta, e semnca isi va schimba si barbatul.- Daca porti o camasa pe dos esemn ca ti se intoarce noroculspre rau.- Cand cineva isi musca limba esemn ca cineva il vorbeste de rau.- Daca la masa se varsa vin dinpahar din greseala inseamna cava fi veselie.- Cand cocosul canta in fata usiisau a ferestrei vesteste sosireaunor musafiri.Semne de timp:- Daca inceputul lui decembrie vafi geros, tot asa va fi vremea zece

saptamani.- Cand cainii latra la luna,urmeaza ger mare.- Cand porcii de ingrasat manan-ca bine, va fi timp senin.- Dupa o iarna grea, urmeaza unan manos.- Zapada multa si gerul dindecembrie vestesc grau si bucatedin belsug.- Gaste salbatice multe sunt vesti-toare ale iernii grele.- De va ploua la inceputul luniinoiembrie, saptamanaCraciunului va fi geroasa.- Neaua multa de pe pomi insem-na muguri putini pe pomi in pri-mavara.- Ianuarie cald nu e semn de anmanos.- Ianuarie uscat si geros aduceFaur umed.- Cand se trag norii spre miazazi,urmeaza frig, iar cand e spremiazanoapte, caldura.


de... Crciun i Anul Nou:


16/28

AGRICULTURA...AGRICULTURA...6

Legislaia european referitoare lastatistica structurilor agricole i reco-mandrile Organizaiei Naiunilor Unite pen-tru Alimentaie i Agricultur (FAO) prevdorganizarea i efectuarea de recensmintegenerale agricole la intervale de 10 ani.Avnd n vedere calitatea de stat membru aUniunii Europene i acquis-ul comunitar ndomeniul statisticii agricole, Romnia i-aasumat obligaia de a efectua recensmntulgeneral agricol (RGA) cu an de referin2010. Cadrul legislativ european este

Regulamentul (CE) nr. 1166/2008 privindanchetele structurale n agricultur i anchetareferitoare la metodele de producie agricol,fiind susinut de un cadru legislativ naional

Legea nr. 153/2008 privind efectuarearecensmntului general agricol dinRomnia, aplicat prin HG nr. 1370/2009avnd n vedere organizarea i efectuareaRGA. Fondurile necesare pentru organizareai prelucrarea datelor statistice sunt asiguraten proporie de cca 75% din bugetul UE.

Obiectivul

RGA 2010 se desfoar ntre 2 decembrie2010 i 31 ianuarie 2011. Scopul principal esteculegerea datelor privind structura exploataiiloragricole i principalele caracteristici ale acestora(form de conducere, mod de deinere i utilizare aterenului, efective de animale i sisteme de cretere,for de munc, elemente de dezvoltare rural etc.).Concomitent se va realiza ancheta privind metodelede producie agricol.

Scenariu obligatoriu

Deintori de exploataii agricole individuale(gospodriile de subzisten, de semisubzisten, per-soanele fizice autorizate), reprezentani ai societilorcomerciale sau asociaiilor agricole, precum i aliutilizatori de suprafee agricole sau deintori de ani-male vor fi intervievai de ctre recenzori la domicili-ul lor sau la sediul social al firmelor, recensmntulfiind efectuat prin metoda interviului fa n fa.Singura obligaie a intervievailor este aceea de aoferi recenzorilor date corecte i complete. Toate

datele din formularul de recensmnt sunt confi-deniale, iar informaiile vor fi folosite numai nscopuri statistice.

Personalul de recensmnt este selectat dinrndul specialitilor agricoli, al specialitilor n

economie, informatic, precum i din alte domenii,buni cunosctori ai condiiilor locale, ai datinilor itradiiilor, ai specificitii dialectele i este format dinrecenzori (cca. 35.000 la nivelul ntregii ri) care vorrealiza n medie 180-200 de chestionare, pentru aacoperi cele peste 4,5-5,0 milioane de entiti recenz-abile. NPrincipiul nregistrrii este cel al utilizriisuprafeei agricole, ca urmare recenzarea se face lautilizator, i nu la proprietar, cu excepia cazului ncare acesta i utilizeaz singur terenul. Dac propri-etarul i-a dat spre utilizare suprafaa agricol pe careo posed, atunci recenzarea se va face la exploataiileagricole care o utilizeaz. Totodat, vor fi recenzatei unitile/persoanele fizice care dein numaisuprafaa agricol neutilizat.

Rezultatele recensmntului vor permite eval-uarea potenialului agricol al Romniei i vor con-tribui esenial la modelarea politicilor agricolenaionale n concordan cu politicile agricolecomune post 2015, n perspectiva atingerii intelorstrategiei Europa 2020. Fotografia agriculturii i teri-toriului rural, care se dorete a fi Registrul GeneralAgricol 2010, va permite evaluarea progreselor nreg-istrate de ctre acestea de la anteriorul recensmntagricol (2000) i va fundamenta politica agricol aRomniei pentru urmtorul deceniu, n special nzona dezvoltrii durabile a spaiului rural romnesc.

Informaii utile despre RecensmntulGeneral Agricol:


17/28

ISTORIE...STORIE... 17

1. Rachetele expediate de laCape- Kennedy i aripile delta inven-tate la Sibiu n 1555, eveniment semnalatde Robert Charroux. Racheta cu 3 treptede combustibl solid, inventat n 1.529 itrimis n spaiu n 1.555 n prezena amii de privitori. Inventator: Conrad Haas,eful depozitului de Artilerie din Sibiu ( Arsenalul) (1.550-1.570).

2. Radioactivitatea artificial descoperit de o savant de laFacultatea de tiine Bucureti, nsuitde Marie Curie.

3. 1.827 - Petrache Poenaru -stiloul.

4. 1.858 - Bucureti - primul oradin lume iluminat cu petrol, prima rafinarea petrolului.

5. 1.880 - Dumitru Vsescu -

automobilul cu motor cu aburi.6. 1.881- Alexandru Ciurcu -brevet n Frana prin care prevede posi-bilitatea zborului cu reacie.

7. 1.885 - Victor Babe -primul tratat de bacteriologie din lume.

8. 1.886 - Alexandru Ciurcu -prima ambarcaiune cu reacie.

9. 1.887 - C. Istrate -Friedelina i Franceinele.

10. 1.895 - D. Hurmuzescu -Electroscopul.

11. 1.899 - C. Istrate - O nouclas de colorani.

12. 1.900 - Nicolae Teclu -Becul cu reglarea curentului electric i

gaz. 13. 1.904 - Emil Racovi -biospeologia.

14. 1.905 - Augustin Maior-Telefonia multipl.

15. 1906, 18 - 03 - Traian Vuia- avionul cu tren de aterizare pe roi cupneuri; cu Vuia I a reuit prima decolare,numai cu aparatura de bord.

16. 1.906 - A. A. Beldiman -aparatul hidraulic cu dalt de percuiepentru sondaje adnci.

17. 1.908 - Lazr Ardeleanu -prima rafinare din lume a produselorpetroliere cu bioxid de sulf.

18. 1.910 - Acad. Nicolaie

Vasilescu - Karpen - inventeaz PilaKarpen - funcioneaz fr ntrerupere de100 ani, poate fi vzut la muzeul Dimitrie Leonida din Bucureti.

19. iunie Aurel Vlaicu -primul avion din lume fuselat aerodinam-ic; cu un an nainte ctiga la Aspen loculI i II pentru manevrabilitatea aeroplanu-lui su i aterizare la punct fix.

20. tefan Procopiu - efectulcircular al discontinuitilor de magnet-ism.

21. 1.910 - Gh.Marinescu -tratamentul paraliziei generale.

22. 1.910 - decembrie-HenriCoand - primul zbor al unui avion cureacie - fabricaie proprie.

23. 1.910 - Ioan Cantacuzino -fenomenul Cantacuzino - aglutinarea

unor microbi.24. 1.913 -

1.916 - Ioan Cantacuzino- vaccinarea antiholeric.

25. 1.916. -D.Danielopolu - aciuneahipertensiv a digitalei.

26. 1.918 -Gogu Constantinescu -sonicitatea - nou tiin.

27. 1.920 -Emil Racovi - PrimulInstitut de speologie(Cluj).

28. 1.920 - ing.Gh. Botezatu - a calculattraiectoriile posibilePmnt - Lun, folosite lapregtirea programelor

Apollo, al cror printeafost HERMAN OBERTH;a fost eful echipei dematematicieni care alucrat la programul Apollo( Apollo unul dingemenii Divini-Zalmoxis).

29. 1.921-Aurel Peru- automobilulfr diferenial, cu motorn spate(pictura de ap).

30. 1.921-Nicolae Paulescu- insuli-na- pentru c era antima-son, Premiul Nobel- acor-dat canadienilor F.

Banting i J. R. J. McLeod.31. 1.921,

decembrie- tefanProcopiu- Fenomenul Procopiu- depo-larizarea luminii

32 1.922- C.Levatidi iSazevac- bismutul ca agent terapeutic mpotriva sifilisului.

33. Traian Vuia- generatorul deabur cu ardere n camer nchis i cuvaporizare instantanee.

34 1.930 - Elie Carafoli- avionulcu arip joas.

35. 1.933 - Henri Coand-aerodina lenticular- farfuria zburtoare.

36. 1.938 - Henri Coand-efectul Coand.

37. 1.938 - Henri Coand- dis-cul volant.

38. 1.952 - Ana Aslan-Gerovital H3.

tefan Odobleja - inventa-torul real al ciberneticii - premiat cuNobel ( dar nu Odobleja)

Justin Capr - 1958 - aproiectat, realizat i zburat cu centurazburtoare.

NICOLAE TESLA, PROFESORUL LUIEINSTEIN

Pentru realizarea bombei atom-ice (proiectul Manhattan), Einstein a fost

obligat s nvee de la Tesla ce nsemnafisiunea nuclear. La fel, a luatde laacesta i principiile de baz ale experi-mentului Philadelphia.

Din diverse relatri se tie cacesta avea de mic percepii extrasenzo-riale. Toni Victor Moldovan (ProgramulTerra) - Toate inveniile sale i s-au deru-lat mental, le-a vizualizat. Declara ctoate inveniile sale au fost perfecionate,au fost corectate ntr-o proiecie mentalatt de real nct niciodat un aparat

proiectat de el nu a dat gre. Totul afuncionat perfect, fr corecii ulterioaretotul a fost construit perfect, fr experi-mente preliminare. N. Tesla i-a dez-voltat o capacitate neobinuit deproiecie astral, n alte dimensiuni ncare i-a gsit numeroi prieteni. Aacum a comunicat cu fiinele din eter,Tesla a fcut cunotin cu tehnica dineteric, tehnic pe care a vzut-o descom-pus, n detalii, n funciune.

S-a nscut n iulie 1856, n satulSimilian, com Gospici, provincia Lica permul Mrii Adriatice, ntr-o localitatecompact locuit de istro-romni.

A fcut studiile n german, la

Politehnica din Graz - 1875 - 1881.H. Coand afirma despre Tesla

c vorbea o frumoas dar strvechelimb romn.

POPORUL DIN FRUNTEA OMENIRII



18/28

ISTORIE...STORIE...18Tesla a

construitprimelemotoareasincronebifazice,genera-toarele deelectricitate,transforma-toarele denaltfrecven.a. care azipar lucruriobinuite,

dar fr de care omenirea n-ar fi ajuns ndomeniile cele mai moderne ale tiinei itehnicii ne spune tefan Zaides, cel carea scris pentru prima oar n lume despreclonarea uman, ntr-o lucrare aprutdatorit avizului favorabil al lui H.Coand,O mie de Tuthankhamoni.

A fost pionier n domenii vaste,precum ale electricitii, radioului,curenilor de nalt frecven, sistemuluide curent alternativ bifazic, cmpuluimagnetic rotitor, studierea atomului inucleelor acestuia (cu generatorul elec-trostatic de nalt tensiune).

La 30 de ani emigreaz n SUA,la insistenele lui Ch.Bechelore, un asis-tent al lui Thomas Alva Edison ( inventa-torul becului). De la acesta pleac ilucreaz pe cont propriu.

n 1885 nfiineaz Tesla ArcLight. n mod ciudat un incendiu i dis-truge complet laboratorul din New York.

ncepuse s deranjezeUlterior, majoritatea inveniilor luiTesla vor fi catalogateTop secret i vor ficonfiscate de. Unele din ele i ateap-t i acum nivelul tiinific care s le facaplicabile.

n 1891 realizeaz bobina care-ipoart numele i care ridica tensiunea lasute de mii de voli. A brevetat multeaparate electrice care nu erau alimentateprin cablu. n sec. XIX, n 1898 face odemonstraie public n ce privete diri-jarea, prin radio, la mare distan a uneinave lipsit de echipaj. n1898, nColorado, construia un post de radio de220 kw i realiza prin telegrafie fr fir,transmisii la 1000 km.; aprindea de ladistan lmpile oraului i obinea tensi-uni de 12 mil.voli.

Cea mai mare invenie a sa afost ns, o anten care emitea energiepe sute de km., neconsumabil, exact caundele radio, care ar fi fcut inutil exis-tena petrolului, a termo/hidro - cen-tralelor, i a magnailor petrolului,energiei i a industriei de autoturisme.Fondurile acestui experiment i-au fost ti-ate de Rockefeller.

Faptul este confirmat i de ctreMartin Sorge Rencarnarea dintr-o nouperspectiv: El inteniona s pun la

punct un sistem global de comunicaii, iaproape c terminase construirea unuispectaculos transformator turn de cca. 60m. nlime, nainte ca sponsorul su s

i taie fondurile.Dup aceea, cele mai multe din

inveniile sale bazate pe fenomene dindomeniul tensiunilor nalte au disprutdin tehnologia oficial sau au fost studi-ate i aplicate ntr-o form diluat: trans-miterea energiei electrice fr fir, idio-transmitoare i radioreceptoare (inclu-siv sistemele multiplex, metode terapeu-tice bazate pe folosirea curenilor denalt frecven, noi sisteme de iluminarei nclzire, trenuri i vehicule aeriene cusisteme de propulsie care funcioneazpe baz de cureni de nalt frecven.

Generatoarele Tesla aprindeautuburi fluorescente prin unde de radiofrecven, iar cele de 10.000 waprindeau becuri pe o distan de 30 km.Aceste generatoare puteau avea oriciconsumatori.

n aceste condiii, nu este demirare c, nainte de atacul de la PearlHarbour, cunoscut, dar neanunat pentru

a determina intrarea n rzboi a SUA,CEL MAI MARE GENIU DIN ISTORIAUMANITII, NICOLAE TESLA, a fostevacuat n grab, de pe insul, de ceicare erau contieni de valoarea acestu-ia.

Va muri, ns, nu peste multtimp, n ianuarie 1943, la venerabilavrst de 87 ani. Doar din acest momentva putea fi creat imaginea de mare

geniu a luiEinstein, autorulunei teorii cele-bre care n-a fostconfirmat nicio-

dat.Gigani ai cul-turii universale

M.Eminescu,Brncui,Cantemir,George Enescu,Eugen Ionescu,Mircea Eliade,Emil Cioran,SergiuCelibidache,Nicolae Iorga,Nicolae Milescu- sptarul ( vor-bitor a 36 limbi),NicolaeTitulescu,JeanNegulescu,JohnnyWeissmuler,George EmilPalade (laureatNobel),Spartacus,Pierre Ronsard,gen. americanGeorge Pomu

(a cumpratpeninsulaAlaska de larui).

Sf.Dionisie Exiguus, care nanul 552 a dat omenirii calendarul actual(numrarea anilor de la naterea luiIsus).

Leontinus Byzantinus - unul dincei mai mari teologi ortodoci.

Sf.Ioan Cassian - unul din ceimai mari artiti ai cuvntului.

Bartolomeu I - patriarhEcumenic - gigant al ortodoxiei.

D.Stniloaie - geniu teologiccare marcheaz absolut tot secolul XX(Olivier Clement).

Romni pentru Super-Nobel

Dr. fiz. Eugen Pavel - de laI.F.A. Mgurele - CD - ROM - din sticlcu o capacitate de stocare de 15.000 orimai mare dect cele uzuale pe careinformaia poate rezista 5.000 de ani.

n 1999 - medalia de aur laSalonul Mondial al Inveniilor - Bruxelles.

C-tin Pascu - a realizat n 2000un aparat care purific aerul n spaiile delocuit.

Petric Ionescu - cel mai impor-tant regizor de oper dup Zefirelli.

Horst Kohler - dir.gen F.M.I. -romn dup mam.

Vladimir Putin - ar fi urmaulcpitanului lui D.Cantemir, Vlad Putin,otean remarcat de Petru cel Mare.

Sf.Maica Tereza - laureat Nobelpentru Pace - aromnc din Albania.

Prof. tefania Calomfirescu -medalia de aur a Mileniului din parteaUniv.Cambridge, 8 tratate de neurologie

,,efa clinicii de neurologie - Cluj, primulmedic din lume care a scris un tratatdspre edemul cerebral.

tefan Cosmin Buc, MariaPopa i Mihai Ivnescu - nominalizai n2001, pt. Premiul Nobel de ctre Instituiidin SUA (particip la programe NASA).

Microsoft - a doua limb vorbit- romna.

Ion Scripcaru - lctu - Uzunu- Giurgiu - motorul care nu consumnimic-o instalaie mecanic amplificatoarede putere, capabil s transforme forastatic gravitaional n lucru mecanic.

Sandu Popescu - Oradea -primul fizician din lume care a reuit tele-portarea unei particule, n laboratoareleHawlett-Packard din Bristol - Anglia - 4 -iulie - 1977.

Carol Przbylla, n. 14 - 11 - 1902la Cmpina - redescoperitorul tratamen-tului cu lumin (folosit de preoii egipteni).Prietenul su A. Einstein l-a avertizat:Eti un vistor, cine crezi c o s-i per-mit s distrugi ntreaga industrie farma-ceutic i s revoluionezi medicina?)C.P. a mai realizat i alte inveniideosebite: turbina cu combustie intern(1958) vndut de statul romn concer-nului General Motors, Termocompresorfrigorific cu circuit nchis (1959), motor

eliptic fr biel, vndut Japoniei ifolosit la motocicletele japoneze, armdefensiv antitanc(1990). Justin Capr-invenii de miliarde de dolari



19/28

ISTORIE...STORIE... 19

Herodot (+425 en) :Neamultracilor este cel mai mare i mainumeros din lume, dup cel al inzilor.Tracii au mai multe nume, dupregiuni, dar obiceiurile sunt aceleaila toi.

Dup Mircea Eliade i IoanPetre Culianu (Dicionar al religi-ilor), giganticul arbore ( neam ) altracilor avea peste 200 de ramuri.Redm n continuare o list incom-

plet a triburilor tracice aa cum afost prezentat de Dumitru Blaa nBasmul romanizrii/ Dacii, ntemei-etorii Romei, pag. 9-11:

Acii, Aezii, Agatrii (daci),Albanezii, Albocensii, Amagocii,Anarii (n Dacia), Anartofracii,Andizeii (illyri ), Apsintienii (lngAthos), Apulii, Araviscii, Arcadienii,Areaii sau Areii, Arsieii, Artacii (nMoesia), Astaii, Astrii, Ausonienii.

Bebrycii, Berecyntae, Bessi,Biessii, Biefii, Bisalii, Bistonii,Bityinii, Bodinii, Briantaii, Brigii (frigienii), Britienii, Britolagii, Burii(buridavensii).

Calatienii, Calpizii,Capnobaii ( moesieni), Carpii,

Carpizii, Caucoensii, ( nDacia),Cerbrenii,Ceiagisii,Celegerii, Celtotracii, Ciconii,Cimmerienii, Clarii, Coralii, Corpilii,Costobocii, Cotensii, Crestonaii,Crobizii, Csantii.

Dabii, Dacii, Dacii Mari (nMaramure), Daii, Dalmaii, Danii(danezii), Danteleii (danteloii),Daosii, Darsii, Dassareii, Daursioii,Derrones, Davii, Dimensii, Doloncii,

Dioii, Disoraii, Drosoii, Drugerii.Edonii, Etruscii ( estracii)FrigieniiGalaioii, Getulii, Geii,

Gevinii.Harpii (Carpii), Hibrianii.Iberii, Illirii, Istrienii, Italioii.Laii, Latinii, Lucerii,Macedonenii,

Macedobythinii, Madii, Narsii,Metanastii, Migdanii, Missii, Moesii,Morisienii.

NipsaioiiObulensii, Odomanii,

Odrisii, Olizones, Oscii, Oltensioii.Paioplaii, Paiii, Panonii,

Pelasgii, Phrygienii, Piastaii, Picensii,Piefigii, Piengiii, Pirogerii,

Potulatensii, Predavensii, Prianii,Priscii ( sau latinn cei btrni).

Ramanii ( din Ramidava ),Ramanii ( din Rama, actuala Serbie),Ramanii ( din Rama, actuala AsiaMic ), Ramanii (Romnii de mai trz-iu), Ratacensii, Rondaicii,Rusidavensii (din actualul Drgani).

Sabinii, Sabocii, Sacii, Saii,Samaioii, Saldensii, Salonii, Samniii,Sapaeii, Satrii, Scaugdii, Scrimiazii,

Sensii, Scordiscii, Seletes, Serdii,Sicaboii, Sicilienii, Siguinii, Sindii,Sitonii, Sintenii, Sucii, Siriopaionezii.

Tanaiii (lng Don ),mZerzii, Teucrii, Teuriscii, Theicii,Tilataii, Timahii, Tintenoii, Tirageii,Titii, Tomitanii, Tracii, Tranipsaii,Trausii, Trerii, Tribalii, Tricocernensii,Trihi, Troienii, Troglodiii.

Umbrii, Urgii, Uscidensii,Utii.

Veneii, Volscii.Zbalenoii, Zeranioii,

Ziridavii, Zusidavii.

Paul Lazr Tonciulescu SecreteleTerrei

Istoria incepe in Carpati

Triburile tracice



20/28

ISTORIE...STORIE...0

1. Marcus Ulpius Traianus - 98 - 117- nscut n Italica (Spania) din strmoi dar-dani care plecaser din Troia, pentru a nfiin-a Latium, Alba Longa i apoi Roma.

2. Maximus Trax - 235 - 238 - nscutn inutul dacic al Moesiei, primul mpratridicat din popor; s-a sprijinit pe militarii geidin zona sa natal.

3. Filip Arabul - 244 - 249 - dac; s-aocupat foarte mult de Dacia nct a strnitproteste la Roma.

4. Messius Quintus Decius Traianus- 249 - 251 - fost guvernator al provincieigetice de rang consular Moesia Inferior,Superior i al Panoniei Inferior.

5. Regallianus - 258 - 259 - descen-dent din Decebal - ex guvernator al MoesieiInferior, proclamat mprat de soldaii daco-gei.

6. Claudius al ll-lea Gothicus(Marcus Aurelius Valerius Claudius) - 268 -270 - traco-get provenit dintr-o familie de

rani sraci din Dardania, fratele su i-aurmat la tron pentru doar 20 de zile.8. Aurelian (Lucius Domitius

Aurelianus) 270 - 275 - nscut n DaciaRipensis,conform legmntului su, toi mpraiiRomei trebuiau s fie din Dacia,pe care a declarat-o stat asociat i pentru caaceasta s poat rezista, n 271 a retras arma-ta imperial n sudul Dunrii.

9. Marcus Aurelius Probus - 276 -282

10. Marcus Aurelius Caius - 282 -283

11. Diocleianus (Caius AureliusValerius) - 284 - 305 - traco-ilir, fiica sa senumea Valahea; i-a luat titlul de dominus,ca i Aurelian, autor al reformelor militare,

persecutor al cretinilor.12. Valerius Maximianus Hercoulius- 284 - 305

13. Constantin I Chlorus - 293 - 306- nscut la Naissus (ca i Constantin celMare), n Dacia Mediterranea, unde se afla onumeroas populaie traco-roman.

14. Galerius-Ler - (Caius GaleriusValerius Maximianus) nscut n DaciaRipensis nu departe de Serdica (Sofia); origi-nea sa dacic cert este dovedit deLactantius (260-325); tatl su era traco-getromanizat, iar mama sa Romula era dinsudul actualei Oltenia-ginerele lui Diocleian.

Galer-Ler mprat a desfiinat n 305Imperiul Roman i a nfiinat Imperiul Dacic(Dacia Mare), cu ntindere din Asia Micpna n Peninsula Iberic i din nordul

Africii pn n Danemarca; armata era for-mat majoritar din daci, steagul de lupt eracel dacic-arpele cu cap de lup-limba vorbitera traco-romana. Mama sa era preoteas azeului Soarelui - n fond o continuare a cul-tului Zalmoxian.

15. Maximus Daia - (GaleriusValerius Maximus Daia - 305 - 313 - mamasa era sora lui Galerius Ler.

16. Flavius Valerius Severus - 305 -307 - din Moesia Superior, favorit al luiGalerius.

17. Constantin I cel Mare - 306 - 337- nscut la Naissus, fiul lui ConstantinChlorus i al Elenei, considerat al 2-leaTraian, fondeaz Noua Rom -Constantinopole (324) tot pe 7 coline, areconstruit cetile Tomis, Histria, Dinogeia,

dup edictul de la Mediolanum (Milano),anul 313 - a reuit s fac din cretinism reli-gie de stat, dei era adeptul cultului Soarelui- Deus Sol Invictus. .A acordat o atenie

deosebit Daciei, a generalizat duminicadrept zi de repaus n ntreg imperiul.

18. Licinius (Valerius LicinianusLicinius) 308-324- nscut n MoesiaSuperior, cumnat dar i adversar al luiConstantin cel Mare; adept fanatic al cultuluiDeus Sol Invictus; una din cele mai impor-tante personaliti traco-geto-dace impuse nistoria Romei i a lumii.

19. Domitius Alexander- 308 - 328.20. Flavius Iulis Crispus - 317 - 328.21. Constantinus II - 337 - 340 - fiul

lui Constantin cel Mare.22. Constant - 335 - 350 - idem.23. Constantinus - 337 - 361 - idem.

24. Vetranion 350 - geto - dac -proclamat mprat de legiunile revoltate nPanonia Inferior - a obinut iertarea luiConstantinus II pentru revolt.

25. Nepotianus - 351 - 354.26. Iulius Apostatul (Flavius

Claudius Iulianus Philosopus) - 361 - 363 -ultimul din dinastia fondat de Constantincel Mare - strmoii si au trit n Dobrogeaadept al cultului Soarelui i al cultului dac allui Dyonissos-asasinat de un cretin la 31 deani, moment n care a exclamat M-ai nvinsgalileene.

27. Flavius Iovianus - 363 - 364 -prinii daci romanizai.

28. Valentinian - 364 - 375 - trac -mare strateg.

29. Flavius Valens - 364 - 378 - frate-

le lui Valentinian.30. Gratianus - 367 - 378 - fiul lui

Valentinian.31.Valentinian II - 375 - 392 - frate

vitreg cu Gratianus.32. Constantinus III 417- 421 - daco-

roman nscut la Naissus.33. Valentinian III - 425 - 455 - dac

din Naissus.34. Marcianus - 450 - 457 - trac

ortodox a convocat sinodul IV de laCalcedon, considerat unul din cei mai bunimprai ai Imperiului Roman.

35. Leon I Thrax - 457 - 474 - ori-ginar din trbul trac al bessilor.

36. Leon II 474 - nepotul lui LeonI.

37. Anastasius - 491 - 518 - traco-ilir, admirabil administrator.

38. Justinus I - 518 - 527 - trac, arestabilit drepturile ortodoxiei.

39. Justinian - 527 - 565 - nepot de

mam al lui Justin. Pe timpul domniei saleImperiul roman bizantin atinge cea mai mareexpansiune. Muli din ofierii si erau traci(Rufinus Tracul,Barbarus Thrax, generalulBelizarie, ce se baza pe soldaii mesagei dinMoesia; a realizat unitatea cretin a impe-riului. Codul lui Justinian a stat la baza legi-lor dup care s-a condus, apoi, societateaeuropean. Dup Corpus juris civilis s-aughidat juritii europeni iar pri din el se potregsi n codurile de legi moderne aleEuropei.

40. Justin II - 565 - 574 - dominatde ideea Imperiului universal.

41. Tiberiu Constantin II 578 -

582 - trac.42. Focas - 602 - 610 - daco -roman-proclamat mprat de soldai, ultimulmprat traco-dac. Asasinat mpreun cu fra-ii i generalii si n timpul rscoalei evreilordin 608-610.

Din 80 de mprai ai Imperiuluiroman, 42 au fost traco - daci.

Cele mai importante dinastii careau domnit ntre anii 316 - 610 - au fost deorigine traco-dac, imperiul roman a avut omaxim ntindere i putere sub mpraiitraco-daci i c majoritatea acestora au fcutposibil transformarea cretinismului ntr-oreligie aproape universal.

Se poate spune c dacii i-au luatcea mai incredibil revan din istorie.

de Dumitru MIHAILOVICI

SURSE:Dumitru Blaa - Basmul romanizrii

Iosif C-tin Drgan - Imperiul romano-tracMihail Diaconescu -Istoria literaturii Daco-

romaneRobert Charroux - Istoria secret a Omenirii

-Cartea lumilor uitate-Cartea cunoaterii interzise

-Istoria necunoscut a oamenilorHans Christian Huf-Tainele istorieiGraham Hancock- Amprentele zeilo

Papus-tiina secret- KabbalaPaul Lazr Tonciulescu- Impactul Romei

asupra Daciei- De la Trtria la ara Luanei

- De la ara Luanei la IeudAdrian Bucurescu- Dacia secret

Silviu Dragomir- Enigme n jurul nostruAlexander Hellemans- Bryan Bunch-Istoria

descoperirilor tiinificeCristian Negureanu- Mitul poporului ales

Rzbunarea Daciei n 42 de pai:



21/28

ROMNIA,JUDEUL VLCEACONSILIUL LOCAL AMRTI

H O T R R E N R . 35CU PRIVIRE LA: RECTIFICAREA BUGETULUI LOCAL AL COMU-NEI AMRTI, JUDEUL VLCEA, PENTRU TRIMESTRUL IV

AL ANULUI 2010

Consiliul local al comunei Amrti, judetul Valcea, intrunit in sedinta ordinara la data 26. 11.

2010 , la care participa un numar de 11 consilieri din totalul de 11 in functie, sedinta condusa de dom-

nul Dobrian Gheorghe ales presedinte de sedinta pentru un mandat de 3 luni;

LUAND IN DEZBATERE:

-Expunerea de motive si proiectul de hotarare initiat de catre primar cu privire la necesitatea rectificarii

bugetului local ;-Referatul compartimentului contabilitate ,inregistrat sub nr.1742 din 22.11.2010 ,prin care se propune

initierea unui propiect de hatarare cu privire la rectificarea bugetului local al comunei Amrti, pentru

trimestrul IV anul 2010;

-Aviul comisiei de specialitate,inregistrat sub nr.1743 din 22.11.2010;

Tinand seama de raportul de avizare sub aspectul legalitatii proiectului de hatarare,intocmit de

catre secretarul localitatii;

In conformitate cu prevederile art.36 alin(4) lit(a) din Legea nr.215/2001-privind administratia

publica locala; art14 alin.3,4,5 i art.19 alin.1 lit. a i b din Legea nr. 273/2006-privind modalitile n

care se efectueaz rectificarile bugetare ; Legea nr. 52/2003-privind transparena decizional; O.U.G.

nr.63/2010; Adresa nr. 59315/23.11.2010 a Direciei Generale a Finanelor publice Vlcea.

In temeiul art.45 alin(2 ) lit.(a)din Legea nr. 215/2001-privind administratia publica locala,republicat,cu un numar de 11 voturi pentruadopta urmatoarea

H O T A R A R E:

Art.1 Se aproba rectificarea bugetului local al comunei Amrti,astfel:

-Se diminueaz cheltuielile de personal la administraie public cu suma de 33.000 lei(de la

suma de 414.000 lei buget aprobat la suma de 381.810 lei buget rectificat, diminuarea fiind de

33.000 lei ).

- Se majoreaz cheltuielile materiale la nvmnt cu suma de 4.000 lei (transferai de la chelu-

ieli de personal administraie public)-pentru transport cadre didactice la i de la locul de munc +

1.700 lei suma recuperat de la Camera de Conturi a Romniei(de la 30.000 lei buget aprobat la

suma de 40.700 lei buget rectificat, majorarea fiind de 10.700 lei).- Se majoreaz cheltuielile materiale la administraia public cu suma de 24.000 lei ( de la suma

de 124.600 lei buget aprobat, la suma de 148.600 lei buget rectificat, majorarea fiind de 24.000 lei).

-Se majoreaz sumele defalcate din T.V.A. pentru finanarea cheltuielilor descentralizate la nive-

lul bugetelor locale pentru asistenii personali cu suma de 84.040 lei.

Art. 2 Primarul prin compartimentul contabilitate va duce la indeplinire prezenta hota-

rare si va informa Consiliul local despre modul de realizare,iar secretarul localitatii o va comunica la

Instituia Prefectului Judeului Vlcea, primari o va duce la cunotin public prin afiare n locurile

special amenajate.

26.11.2010

PREEDINTE DE EDIN, Contransemneaz pentru legalitateDOBRIAN GHEORGHE Secretar, LICU DANIELA

LEGISLATIE...LEGISLATIE... 21



22/28


H O T R R E N R . 31CU PRIVIRE LA: APROBAREA MODELULUI PENTRU STEMA

LOCALITII AMRTI, judeul Vlcea

Consiliul local al comunei Amrti, intrunit in sedinta ordinara la data de29.10.2010, la care participa un numar de 11 consilieri din totalul de 11 in func-tie,sedinta codusa de catre DOBRIAN GHEORGHE ales presedinte de sedinta pen-tru un mandat de 3 luni ;

LUND N DEZBATERE:-Expunerea de motive si proiectul de hotarare initiat de catre primar cu privire la:Aprobarea modelului pentru STEMA LOCALITII AMRTI;-Referatul viceprimarului-responsabil cu urbanismul i amenajarea teritoriului dincadrul Primriei Amrti, nregistrat sub nr.1657./27.10.2010;-Raportul de avizare al comisiilor reunite din cadrul consiliului local inregistrat

sub nr.1658./27.10.2010;-Tinand seama de raportul de avizare sub aspectul legalitatii proiectului intocmit decatre secretarul localitati i ;

In conformitate cu prevederile cuprinse n art.1 alin.5 din HotrreaGuvernului nr. 25/2003-privind stabilirea metodologiei de elaborare , reproducere i

folosire a stemelor judeelor municipiilor ,oraelor i comunelor ; art 36 alin.9 dinLegea nr. 215/2001 republicat-privind administraia public local; In temeiul art. 45 alin (1) din Legea nr. 215 / 2001- privind administratia

publica local,cu un nr de 11 voturi pentru,adopta urmatoarea

H O T A R A R E

Art.1 Se aproba modelul nr. 2 (cea cu cornuli frunza cu ghid) pentru STEMA LOCALITII AMRTI, judeul Vlcea.

Art.2 Elaborarea proiectului stemei se va realiza de ctre graficieni heralditi

abilitai de ctre Comisia Naional, iar macheta se va realiza manual cu respecta-rea culorilor i metalelor specifice heraldicii i se va nainta spre avizare ComisieiJudeene de Heraldic.

Art.3 Se mputernicete ca Reprezentant legal al Consiliului Local Amrti,domnul Constantin Drghici-primarul localitii, pentru ducerea la ndeplinire aacestor obiective, iar secretarul va comunica prezenta hotrre la: Instituia

Prefectului-Judeului Vlcea; Primar ; Comisiei Judeene de Heraldic;Compartimentului contabilitate i se va afia pentru aducerea la cunotina publi-c, n locurile special

29.10.2010

PREEDINTE, Contrasemneaz pentru legalitateDOBRIAN GHEORGHE Secretar -Licu Daniela

LEGISLATIE...LEGISLATIE...2



23/28


H O T R R E N R . 29CU PRIVIRE LA: Aprobarea nchirierii prin licitaie public, a unuispaiu situat n incinta Cldire Pot, n suprafa total de 18,9 mp.

Consiliul Local al Comunei Amrti, Judeul Vlcea, ntrunit n edina ordinar din data de 24 septembrie 2010, lacare particip un numr de 11 consilieri din totalul de 11 n funcie;Vznd c prin votul majoritii d-na. consilier Vlcioiu Maria a fost aleas preedinte de edin;Avnd n vedere expunerea de motive nr.1433/2010 a primarului comunei si raportul compartimentului de specialitatenr.1434/2010, prin care se propune inchirierea, prin licitaie public, unui spaiu n suprafa total de 18,9 mp, amplasat nincinta Cldire Pot,din comuna Amrti, sat Amrti, judeul Vlcea, in vederea asigurarii unor noi surse de venit labugetul local;n baza raportului de avizare nr.1435/2010 al comisiei de specialitate a consiliului local i a avizului favorabil nr.1436/2010dat de secretarul localitii asupra proiectului de hotrre;n conformitate cu prevederile art. 36 alin.(5) lit (b) din Legea nr. 215/2001 privind administratia public local, republicat;n temeiul art.45 alin.(3) din Legea nr. 215/2001 privind administratia public local, cu completarile si modificarile ulterioa-re, cu un numr de 11 voturi pentru, adopt urmtoarea:

H O T R R E:Art.1. Se aprob nchirierea, prin licitaie public, a unui spaiu n suprafa total de 18,9 mp, aflat n incinta

Cldire Pot din comuna Amrti, sat Amrti, judeul Vlcea, compus din 2 camere, conform Schiei Releveu dinanexa la prezenta hotrre.

Art.2. Preul de pornire a licitaiei este de 2 lei/ mp.Art.3.. Dl. primar va asigura aducerea la ndeplinire a prevederilor prezentei hotrri, iar secretarul o va comunica

Serviciului Juridic i Contencios din cadrul Institutiei Prefectului - Judeul Vlcea i o va aduce la cunotin public, prinafiare, n locurile special amenajate.24.09.2010Preedinte de edin, Contrasemneaz,VLCIOIU MARIA Secretar Licu Daniela

LEGISLATIE...LEGISLATIE... 23



H O T R R E N R . 30CU PRIVIRE LA: APROBAREA PLANULUI DE ASIGURARE A SUSTENABILITII REE-LEI ELECTRONICE A COMUNIT II LOCALE(RECL)- AMRTI, JUDEUL VLCEA

Consiliul local al comunei Amrti, judeul Vlcea, ntrunit n edin ordinar la data de 29.10.2010, la care particip unnumr de 11 consilieri, din totalul de 11 aflai n funcie, edin condus de Dobrian Gheorghe, ales preedinte de edin,pentru un mandat de 3 luni;LUND N DEZBATERE:-Expunerea de moptive i proiectul de hotrre iniiat de ctre primar;-Raportul de necesitate ntocmit de ctre Managerul- RECL-Amrti, Brg Florian;-Raportul de avizare al comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local, prin care se propune admityerea proiectului dehotrre;

Vznd raportul de avizare sub aspectul legalitii proiectului de hotrre, ntocmit de secretarul localit

ii;n conformitate cu prevederile art.7 lithdin Contractul de comodat nr.302/01.02.2008 i 633/26.02.2008, ncheiat

ntre Ministerul Comunicaiilori Sociatii Informaionale i Primria comunei Amrti, judeul Vlcea; art.38 alin(1),alin(2) i alin(7) lit.a, precum i art.128 din Legea nr. 215/2001-privind administraia public local, republicat; prevederileLegii nr. 273/2006-privind finanele publice locale;

n temeiul art. 45 alin. 1 i art. 115 alin. 1 lit.b din Legea nr. 215/2001-a administraiei publice locale, republicat,cu un numr de 9 voturi pentru, adopt urmtoarea

H O T R R E

Art. 1 Se aprob Planul de asigurare a sustenabilitii Reelei Electornice a Comunitii Locale(RECL)Amrti, judeulVlcea, conform anexei, parte integrant a prezentei hotrri.

Art. 2 Primarul va urmrii modul de ducere la ndeplinire a prevederilor prezentei hotrri de ctre compartimentul informaticIT, din cadrul RECL-Amrti, iar secretarul o va comunica la : Instituia Prefectului-Judeuluio Vlcea;Primar; ManageruluiRECL;Compartimentului contabilitate i o va aduce la cunotin public prin afiare , n locurile special amenajate.

24.09.2010Preedinte de edin, Contrasemneaz,DOBRIAN GHEORGHE Secretar Licu Daniela


24/28

Motto: Nepoatei mele, Scharina Laura,A treia ntre nepoi, departe de cas

Tu te-ai nscut n zi de mai,Frumoasa mea cu dulce grai.Stpn ntre ngeri i ntre demoni,

Frumoasa mea, ce mult mi semeni!

Tu ai venit pe drumuri lungi i grele,Tu, blond zn care-mi semeni,Cu chipul alb de zn carpatin,Purtnd norocul - fat mndr i divin.

Din bneni frumoi i nemi detepi,Din moldoveni viteji i din olteni istei,Avnd norocul pus de-oparte,Iubirea mea att de mult departe!

Vii din pliei viteji de-ai lui tefan,

Craiasa zilelor de mai n an,Frumoas ntre frumoasele moldave,Micua mea, cu plete lungi, suave!

Din mam blnd, blond i frumoas,Departe de cminul numit cas,Tu ostoieti durerile bolnave;Iubita mea, cu plete dulci, suave!

Nu pot s-i spun dect: "Bine ai venit!"Din tat-nalt, frumos i mplinit.Iubirea mea, demult visat,

Iubit i frumoas, i crias fat!Ierta-i-m, c-s muritor!

LITERATURA...ITERATURA...4

De ce-ai czut atta de trziuDin constelaia ta,Micu i iubit stea?De ce n-ai stat s strluceti,Hlduind prin muni i pe poteci,n galaxia n care eti,

Frumoas stea?De ce-ai venit acuma cnd nu mai trebuia,Albastr i frumoas stea?De ce n-ai mas n nopi wagnerriene,Pe mndre dealuri i poteci amrtene,Cu-ai ti cei buni i ri,Cu-ai ti?!De ce-ai sfidat, acum, la asfinit,Firescul din frumoas lumea mea,Albastr i frumoas stea?De ce n-ai tulburat ale rurilor valuriLovindu-te amarnic de-al rurilor maluri?De ce i-ai spart corola coapt,Cu-a ta virginitate, stea,Iubirea mea, o stea!De ce nu te-ai oprit tu, nger,

Cu suflet de-orhidee,Femeie?!De ce-ai ptruns n ptimaa,

Tulburtoare suprare-a mea,Copil, o, ce stea?!De ce nu ai cntat falseturi haydienneCnd trebuia, mult mai devreme?De ce-ai atins clepsidra din mare lumea mea,Stelu rea?

R u g . . .

Iubita mea cuplete dulci, suave!

Constantin H. Samovei Solovstru- Leonte


25/28

Lacrimi de scrum

Cu mireasma morii-n adormitele-i nri,Te- ai stins dureros de uor, precum se scurg

Lacrimile din ochii unei lumnrin ntunecimea ultimului amurgTe priveam cum treci hotarul i mi preaC ochiu- i m privea ncercnd a-mi ziceO ultim vorb, dar somnu-l copleea ,

L-adncea-n vise , s nu se mai ridice

Dormeai n tron , printre flori ce-i cldeau viseN-a fost clopot care s te poat trezi,Colacul de cear chiar se plict

Revista Repere Amarastene Nr 15

Documents

Transcript of Revista Repere Amarastene Nr 15