Revista Regio nr.35, decembrie 2014

32
Nr. 35, Decembrie 2014 La sfârşit de an — proiecte Regio finalizate în 2014 Un palat adevărat la Craiova inima Constanţei bate din nou Cu tramvaiul prin Cluj Cetatea rupea, de la ruină la atracţie turistică Parc nou pentru toate vârstele în Buftea noU Comisar, noi Priorităţi PentrU Următorii CinCi ani. de la 1 noiembrie, noul comisar european pentru Politică regională, Corina Creţu, îşi începe oficial activitatea.

description

Revista Regio nr.35, decembrie 2014: La sfârşit de an: proiecte Regio finalizate în 2014. Revista Regio este editată de Autoritatea de Management a Regio-Programul Operaţional Regional 2007-2013, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Transcript of Revista Regio nr.35, decembrie 2014

Page 1: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

Nr. 35, Decembrie 2014

La sfârşit de an — proiecte Regio finalizate în 2014

Un palat adevărat la Craiova

inima Constanţei bate din nou

Cu tramvaiul prin Cluj

Cetatea rupea, de la ruină la atracţie turistică

Parc nou pentru toate vârstele în Buftea

noU Comisar, noi Priorităţi PentrU Următorii CinCi ani. de la 1 noiembrie, noul comisar european pentru Politică regională, Corina Creţu, îşi începe oficial activitatea.

Page 2: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

e-mail: [email protected] [email protected]

tel.: 0372 11 14 09

redaCtor-şef: ovidiu naHoiredaCtori: Bogdan mUnteanU Vlad BârLeanU alice-Claudia GHerman elena aLeXa

sPeCiaList dtP & GrafiCă: andrei PoPesCUCoreCtor: Pompiliu L. dUmitresCU

Coordonator proiect am Por: andreea miHăLCioiU

Editorial

Ovidiu NAHOI

www.inforegio.ro

În sfârşit, după un îndelungat parcurs democratic, în care au fost campanii electorale, alegeri, negocieri politice şi audieri în Parlamentul European, noua Comisie Europeană porneşte la drum! Şi, îmbucurător este că, pentru a doua oară, România primeşte un portofoliu semnificativ în cadrul Comi-

siei Europene. După Agricultură, a venit rândul Politicii Regionale, portofoliu preluat de comisarul propus de România — doamna Corina Creţu.

Desigur, comisarii europeni nu pot primi dispoziţii sau sugestii din partea guvernelor care i-au propus şi, cu atât mai mult, nu pot favoriza în vreun fel statul ai cărui cetăţeni sunt. Cu toate acestea, priorităţile comisarului Corina Creţu, care decurg, evident, din priorităţile noii Comisii Europene, constituie premise pentru o posibilă poveste de succes românească în privinţa absorbţiei fondurilor eurupene.

Să ne gândim doar la principala prioritate, aceea de a face din fondurile regionale un motor al dezvoltării regiunilor, îndeosebi a celor mai sărace. Sau la principiul solidarităţii, clar exprimat de către comisar. Sau la promisiunile privind reducerea birocraţiei. Fără a fi cumva un favor adresat României, nu-mirea Corinei Creţu este mai întâi de toate o şansă.

În numărul actual al revistei noastre veţi putea găsi, ca de fiecare dată, exemple de bună folosire a fondurilor REGIO — până la urmă, tot atâtea argu-mente în sprijinul ideii că România poate realiza saltul mult aşteptat în pri-vinţa absorbţiei. Proiectele prezentate în acest număr sunt proiecte finalizate în cursul anului 2014, deoarece am dorit ca ultimul număr din acest an să fie unul de bilanţ.

Reabilitarea centrelor urbane înseamnă nu doar un mediu de viaţă mai plăcut pentru locuitori, ci şi o contribuţie la dezvoltarea afacerilor şi a turis-mului, la crearea de locuri de muncă. La fel, proiectele de reabilitare a unor instituţii culturale sau de modernizare a reţelelor de transport public urban.

Ca de fiecare dată, completăm sumarul cu prezentarea unor proiecte de succes din diferite regiuni europene. Croaţia, cel mai nou membru al Uniunii Europene, oferă un frumos exemplu de readucere la viaţă a unei metode tra-diţionale de prelucrare a fructelor. Din Cehia vine o demonstraţie despre cum inovarea poate contribui nu doar la îmbunătăţirea vieţii unor persoane cu dizabilităţi, ci şi la dezvoltarea regională.

o şansă în PLUs Pe rUta BUCUreşti-BrUXeLLes

sCrieţi-ne! „reGio‘‘, în diaLoG CU CititoriiDoriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat

local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: [email protected]ţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi

primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale2007-2013

Page 3: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 3

4 Vox populifondUriLe reGio aU deVenit Parte din Viaţa de zi CU zi

7 PerspectiveCorina CreţU: Comisar noU, Priorităţi noi PentrU

Următorii CinCi ani

10 Ştiri regionale

12 DOSAR12 inima Constanţei Bate din noU

14 CU tramVaiUL, Prin CLUj

15 LeţCani: PrimUL ParC LoGistiC din reGiUnea

nord-est

17 noi serViCii soCiaLe La timişoara

19 BUftea: ParC noU, PentrU toate VârsteLe

21 Cetatea rUPea, de La rUină La atraCţie tUristiCă

23 Un PaLat adeVărat La CraioVa

25 La Piteşti a fost inaUGUrat Un noU CentrU de afaCeri

27 Regiuni europeneCeHia: aUtomoBiL Ce Poate fi CondUs din sCaUnUL CU rotiLe

Croaţia: VaLorifiCarea VişineLor marasCa drePt aLimente BUne PentrU sănătate

30 Informaţii utile

31 Alt fel de ştirireVeLionUL în eUroPa

sUmar

Page 4: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro4

Vox populi

fondUriLe reGio aU deVenit Parte din Viaţa de zi CU zi

draGoş antonaCHe, 36 de ani, antrePrenor, soGardi ConsULtinG srL: „îmi PLaC

reCLameLe de La teLeVizor CU ProieCteLe din fondUri eUroPene“

Aţi auzit despre fondurile de dezvoltare regională? În ce împrejurări?

Noi suntem firmă de consultanţă comercială, dar am prieteni consultanţi pe fonduri europene. În 2003, când am înfiinţat compania, am împărţit biroul cu o firmă care oferea consultanţă pentru accesarea fondurilor europene. Aşa că ştiu despre ele de foarte mult timp.

Mai nou, îmi plac foarte mult reclamele de la televi-zor cu proiectele realizate prin fonduri europene.

Care credeţi că este importanţa acestor fonduri pentru România?

Sunt importante pentru dezvoltarea iniţiativei pri-vate şi a antreprenoriatului. Economia unei ţări există prin afacerile create, prin producţia autohtonă, valo-

rificând posibilităţile locale şi avantajele competitive

regionale, şi nu neapă-rat prin importul şi

comercializarea de produse.

De aseme-nea, am văzut în ţară proiec-te prin care se refac dru-muri, vestigii arhitecturale sau istorice

folosind fonduri europene. În mul-

te astfel de cazuri, autorităţile locale nu

aveau resurse pentru a re-aliza asemenea proiecte.

Cristian GrasU, mediC, PreşedinteLe soCietăţii de saLVare BUCUreşti: „am aCCesat fondUri eUroPene

PentrU Un ProieCt“

„Tehnologia reprezintă o parte importantă a proiectului nostru finanţat prin fonduri europene. Este vorba des-pre proiectul „Există un erou în fiecare dintre voi“, prin care voluntarii sunt instruiţi să acorde primul ajutor. Am accesat fonduri europene pentru dotarea cu laptopuri, servere şi tehnică IT, iar acesta a fost un pas important în dezvoltarea proiectului. Acum, toţi voluntarii înscrişi în program aflaţi pe o arie de maxim 1.000 de metri de victimă primesc un SMS cu vârsta, locaţia şi descrierea persoanei şi a locului unde se află aceasta“.

fondurile regio nu mai sunt un domeniu accesibil doar specialiştilor, eventual celor deprinşi cu „jargonul european“. Pur şi simplu, regio a intrat în viaţa oamenilor, contribuind direct la dezvoltarea comunităţilor. Vă propunem câteva instantanee cu cetăţeni de diferite vârste şi profesii, pentru care fondurile europene reprezintă o realitate palpabilă a vieţii de fiecare zi.

Page 5: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 5

Vox populi

GeorGeta CiCea, direCtorUL LiCeULUi „C.a. rosetti“, BUCUreşti: „am reaBiLitat şCoaLa CU fondUri eUroPene“

„La 55 de ani de activitate edu-caţională, liceul nostru a fost re-abilitat şi modernizat cu ajutorul fondurilor euro-pene.

Ca o premieră pentru o unitate de invatamant, pe acoperişul liceului s-au montat 130 de panouri foto-voltaice. Aces-tea reduc cu 60% consumul de energie elec-trică necesar sălii de sport.

Tot o premieră este noua sală de sport a liceului. Aceasta este cea

mai mare sală de sport din incinta unei unităţi de

învăţământ din Bucu-reşti şi nu numai.

Este printre pu-ţinele săli de sport, dacă nu chiar singura, care are şi pistă de alergare.

D a t o r i t ă acestei piste, putem găzdui

acum competiţii de baschet, volei şi atle-

tism. Peste 200 de spec-

tatori pot asista la manifestările organizate aici, graţie gradenelor retractabile montate în sală.

Lucrările de exterior au vizat construirea unui teren de baschet de 412 mp, pe suprafaţă de beton, cu 6 panouri pe laturile acestuia, şi a unui teren de fotbal cu gazon natural, de 800 mp. Totodată, pro-iectul a permis dotarea unităţii de învăţământ cu 10 camere de docu-mente şi 15 sisteme de evaluare si-multană a elevilor.

Cu siguranţă că şi în urma aces-tor lucrări vom deveni un punct de atracţie pentru cei care vor dori să urmeze cursurile unei unităţi de în-văţământ de top.“

GeorGeta şoGHior, BUCUreşti, seCtorUL 2: „CentrUL finanţat din fondUri eUroPene mi-a sCHimBat Viaţa!“

„Pentru mine, fondurile europene sunt sinonime cu înfiinţarea Cen-trului pentru persoane vârst-nice Ion Creangă. Viaţa mea de pensionar se desfăşura după o rutină zilnică, plictisitoare, cu gos-podărie, cu nepoţeii duşi la şcoală sau la grădiniţă. Dar acti-vitatea de la centru mi-a schimbat cu to-tul viaţa.

Aici cunosc oa-meni noi şi, prin ac-tivităţile pe care le desfăşurăm, intru în legătură cu mulţi ve-cini pe care nici măcar nu-i cunoşteam.

M-am înscris la cursul de engleză, am primit noţiunile de bază şi acum pot să aprofun-dez prin studiu individual, ba chiar pot să-l corectez pe nepoţelul meu, din clasa a III-a, la teme.

Am participat şi la cursul de infor-matică. Şi acesta m-a ajutat foarte

mult, mai ales că acum pot să caut pe internet toate informaţiile

de care am nevoie. În felul acesta am luat legătura cu

foşti colegi de şcoală, de facultate, de serviciu şi retrăim momente şi amintiri plăcute.

O altă activitate a centrului care îmi face mare plăcere este întâl-nirea cu diferiţi specia-lişti în anumite domenii şi discuţiile pe aceste teme (medicină, apărare civilă, voluntariat etc.) De ase-

menea, faptul că pot apela oricând şi în orice situaţie la

medicii de la centru este foarte important pentru mine. De câte ori

am apelat la dumnealor, m–au tratat cu multă seriozitate şi competenţă. Dar cel mai important este că toate

aceste servicii sunt oferite gratuit!“

Page 6: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro6

Vox populi

GaBrieLa GHeorGHe, Profesor, CHitiLa-iLfoV: „te simţi

Ca într-Un orăşeL PriViLeGiat“

„Mă simt bine când văd bucuria co-piilor care coboară din autobuzul şcolii şi intră în casă. Modernizarea drumurilor din cartierul Rudeni, de la noi din Chitila, înseamnă un plus de confort pentru noi şi acces mai uşor către şi dinspre Chitila şi Bucureşti. Se circulă bine şi cartierul Rudeni nu mai pare a fi la capătul lumii. Te simţi ca într-un orăşel privilegiat şi sofisticat.“

stUdent: „fondUriLe eUroPene sUnt BUne, dar aUtorităţiLe treBUie să se imPLiCe mai mULt“

REGIO: Aţi auzit despre fondurile regio nale?— Da, am văzut campania televizată cu domnul Rebengiuc. Am văzut

că sunt multe lucrări finanţate cu fonduri europene, în multe oraşe. Nici nu ştiam până acum că pot fi atât de multe! Chiar a fost o surpriză pentru mine.

REGIO: Credeţi că sunt importante aceste fonduri pentru România?— După cum am văzut în clipurile publicitare, s-au rezolvat multe pro-

bleme, s-au renovat parcuri şi şcoli, s-au modernizat baze turistice şi clă-diri vechi. Nu ştiu dacă primăriile ar fi putut face toate acestea fără banii europeni. Ştiu că sunt fonduri nerambursabile, puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană. Deci, n-avem decât să le luăm! Dar, din câte ştiu, nu prea reuşim să atragem toţi banii. Dacă s-au făcut atâtea lucruri cu ba-nii atraşi până acum, mă gândesc câte s-ar fi putut face dacă reuşeam să luăm toţi banii. Nu ştiu de ce autorităţile nu se implică mai mult. Ar fi în interesul tuturor.

VioriCa sandU, gUvERNANtă AftER-SChool, ChitilA-ilfov: „foNDURilE EURopENE AU ADUS loCURi DE MUNCă“

„Chitila s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin proiectele finanţate din fonduri europene. Avem străzi mai bune, alimentare cu apă şi canalizare în aproape tot oraşul şi două parcuri foarte frumoase. Cel din Cartierul de Tineret este mult mai popular şi chiar şi cei in vârstă pot juca un şah lângă locurile de joacă amenajate. Oraşul a atras investitori care au crezut în potenţialul zonei şi pe această cale am reuşit să-mi găsesc şi eu un loc de muncă.“

Page 7: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 7

Perspective

de la 1 noiembrie, noul comisar european pentru Politică regională, Corina Creţu, îşi începe oficial activitatea. în câteva cuvinte, priorităţile mandatului său ar putea fi formulate astfel: creştere, locuri de muncă, solidaritate şi toleranţă zero faţă de fraude.

Comisar noU, Priorităţi noi PentrU Următorii CinCi ani

oVidiU [email protected]

trebuie spus din capul locului că noua Comisie Europeană îşi intră în atribuţii după un îndelungat parcurs democra-

tic, aşa cum remarca şi preşedintele Jean-Claude Juncker, cu ocazia vo-tului de învestitură din parlamentul European.

A fost, într-adevăr, un drum lung, început încă din perioada premergă-toare alegerilor pentru parlamentul European, din 25 mai, când fami liile politice europene şi-au desemnat candidaţii pentru preşedinţia Comi-siei, în premieră în istoria Uniunii. Apoi, după desemnarea preşedin-telui Comisiei Europene, în persoa-na lui Jean-Claude Juncker (fost

premier al luxemburgului şi preşe-dinte al Eurogrup), echipa propusă de acesta din urmă a trecut prin au-dierile comisiilor de specialitate ale parlamentului European.

Audierile din comisiile parlamen-tare nu au fost deloc o simplă for-malitate pentru comisarii propuşi de Jean-Claude Juncker, instituţia de la Bruxelles şi Strasbourg luân-

du-şi foarte în serios rolul important conferit de tratatul de la lisabona. Astfel că unii candidaţi au fost puşi în situaţia de a veni cu precizări su-plimentare în faţa europarlamenta-rilor, iar preşedintele Comisiei a fost nevoit în cele din urmă să facă unele remanieri în echipa sa, înainte de votul final al parlamentului.

Comisarul propus de guvernul

„îmPreUnă sUntem mai PUterniCi“

Noul comisar pentru Politică regională a insistat foarte mult asupra prin-cipiului solidarităţii în Uniunea Europeană — solidaritate între statele

membre, dar şi între regiuni, pentru promovarea bunelor practici şi propunerea în comun de proiecte de calitate. „Împreună suntem mult mai puternici decât dacă ne izolăm unul de altul“, a spus Corina Creţu, care a promis o concentrare a eforturi-lor în vederea orientării finanţărilor către regiunile care au cea mai mare nevoie, acolo unde banii europeni sunt cu adevărat esenţiali pentru dezvoltare. „Aceasta este cheia pentru ieşirea din criză“, a spus noul comisar.

Page 8: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro8

Perspective

României, Corina Creţu, a primit însă fără probleme susţinerea Co-misiei REgio a parlamentului Euro-pean, din care, de altfel, a şi făcut parte în mandatul 2009-2014.

priorităţile noului Comisar pen-tru politică regională decurg, aşa cum e şi firesc, din priorităţile ge-nerale formulate de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. De altfel, prima dintre acestea se re-feră tocmai la stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, mai ales pentru tineri.

În acest context, politica regio-nală reprezintă un element esenţial pentru creşterea competitivităţii, revenirea creşterii economice şi cre-area de noi locuri de muncă.

trei Priorităţi de Prim ranG

„Prioritatea mea absolută este să mă asigur că vom maximiza con-tribuţia politicii regionale la crea-rea de locuri de muncă şi creştere economică“, a afirmat Corina Creţu în faţa membrilor Comisiei REgio a parlamentului European. Ea a subliniat însă că, pentru atingerea obiectivelor, este necesar să fie ne-gociate programe operaţionale de calitate. În acest sens, noul comisar a promis că va pune la dispoziţia statelor membre „toată asistenţa tehnică şi instituţională de care va

fi nevoie“ pentru atingerea acestui obiectiv.

Comisarul pentru politică regio-nală a numit, de altfel, trei priori-tăţi ale mandatului său: negocierea programelor operaţionale, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin transferul de bune practici din sta-te care au avut succes în domeniu, cum ar fi polonia şi portugalia, către cele rămase în urmă, ca România şi Bulgaria, şi simplificarea birocraţiei. totuşi, Corina Creţu a ţinut să preci-zeze că reducerea birocraţiei se va

Sunt onorată şi recunoscătoa-re pentru votul acordat de

Parlamentul European, care mi-a în-credinţat mandatul Politicii regiona-le în noua Comisie Juncker […] Pre-şedintele Juncker a spus că există în Uniunea Europeană un al 29-lea stat membru, cel al şomerilor, majorita-tea dintre ei oameni tineri, de care trebuie să fim cu toţii conştienţi în timpul acestui mandat.“ Corina Creţu, comisar pentru Politică regională

Page 9: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 9

Perspective

face concomitent cu aplicarea fermă a principiului toleranţei zero faţă de orice tip de fraudă.

politica regională va fi, în urmă-torii cinci ani, un instrument deo-sebit de important pentru atinge-rii obiectivelor Comisiei Europene privind creşterea prin inovare, prin dezvoltarea iMM-urilor, crearea pie-ţei unice digitale, dar şi în legătură cu obiectivele de mediu şi de inclu-ziune socială.

Urmează, aşadar, un mandat de cinci ani în care Comisia Europeană

Am trăit cea mai mare par-te a vieţii mele

într-o ţară care s-a bucu-rat de o creştere econo-mică impresionantă, gra-ţie instrumentelor de pre-aderare ale UE. Am văzut cu ochii mei efec-tele pe care politicile de coeziune le au asupra vieţilor oamenilor obiş-nuiţi. Dar, odată cu criza, motoarele economice ale Europei au încetinit, dis-crepanţele economice dintre regiunile Europei au crescut şi acum trebu-ie să muncim de două ori mai mult pentru a readu-ce economia pe făgaşul său şi pentru a genera lo-curile de muncă atât de necesare în toate regiuni-le europene.“

Corina Creţu

Comisarul european pentru Politică regională, Corina CREŢU, în vizită în România, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administra-

ţiei Publice:„Comisia Europeană salută progresele semnificative înregistrate, în general, în

absorbţia fondurilor europene, dar, fiind aici, aş vrea să salut progresele pe care le-aţi făcut, domnule viceprim-ministru, în implementarea Programului Operaţio-nal Regional. Este cel mai avansat program din perioada 2007-2013. Prin măsurile pe care le-aţi adoptat în ultimii doi ani, simplificarea procedurilor şi gestionarea eficientă a programului, a crescut rata de absorbţie cam de 10 ori.

Pentru 2014-2020, Programul Operaţional Regional este foarte complex — şi va acoperi mai multe arii de investiţii: infrastructură de transport, programe sociale, dezvoltare urbană durabilă, încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii, măsuri de eficienţă energetică. Toate acestea vor contribui la creşterea economică şi facili-tarea creării de locuri de muncă.

În această primă vizită pe care o fac în România, vreau să vă asigur că veţi avea în mine şi în Comisia Europeană un partener de încredere şi sunt convinsă că Româ-nia are capacitatea de a se mobiliza şi de a face performanţă.“

Cu ocazia vizitei la Bucureşti, comisarul Corina Creţu a lansat, alături de minis-trul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, „Acordul de parteneriat“ cu România pentru perioada 2014—2020, instrumentul prin intermediul căruia România poate accesa 33 de miliarde de euro.

„Fondurile europene sunt instrumentul cu ajutorul căruia Uniunea Europeană le predă lecţia solidarităţii statelor membre. Noi, românii, trebuie să învăţăm să ne dezvoltăm împreună, altfel nu ne vom dezvolta niciodată pe termen lung. Sunt convinsă că România va porni cu dreptul în accesarea celor 33 de miliarde de euro care pot contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare şi la relansarea economi-ei româneşti“, a declarat Corina Creţu în cadrul festivităţii de lansare a Acordului de parteneriat.

trebuie să găsească răspunsuri la provocări extrem de dificile, cea mai importantă fiind, de departe, stimu-larea creşterii economice şi redu-cerea şomajului, mai ales în rândul tinerilor. În acest context, rolul co-

misarului Corina Creţu este extrem de important, atâta vreme cât po-litica regională ges tionează cea mai mare parte a bugetului multi anual al Uniunii Europene, mai exact 325 de miliarde de euro.

Page 10: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro10

ştiri regionale

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

CUrsUri PentrU stUdenţi,adaPtate La CerinţeLe Pieţei mUnCiiStudenţii de la Universitatea din oradea vor şti exact ce le cer angajatorii la viitoarele locuri de muncă. proiectul Socioplus, la care au aderat 17 instituţii, îşi

propune corela-rea informaţi-ilor teoretice cu practica, lucru posibil datorită colaborării din-tre profesori, studenţi şi co-munitatea lo-cală. Conform specialiştilor,

curricula trebuie adaptată la nevoile angajatorilor din sectorul privat. Astfel, se vor crea mai multe oportu-nităţi de angajare pentru absol-venţii bine pregătiţi. De exem-plu, studenţii de la facultatea de Ştiinţe Socio-Umane vor face practică la instituţiile abilitate şi vor vedea exact care sunt cerin-ţele, dar şi problemele cu care se confruntă locuitorii din oraş.

PrimUL CLUster destinatfirmeLor de ConstrUCţii

Cele mai im-portante firme ieşene de con-strucţii s-au or-ganizat, în pre-mieră, într-un cluster lansat de „Breasla Constructorilor ieşeni“. Specia-liştii din dome-niu spun că ţe-lul principal al acestui proiect este întărirea relaţiilor dintre autorităţile publice locale, mediul de afaceri din sectorul construcţiilor, universităţile şi institutele de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea regiunii.

În plus, oamenii din afaceri vor ca prin noua asociaţie să integreze oferta de educaţie şi de formare profesională în producţie, astfel încât de pe „băncile“ şcolii să iasă tineri mai bine pregătiţi pentru acest domeniu de activitate.

amfiteatrUL de LasarmizeGetUsa, reConstrUitturiştii fascinaţi de istorie se vor putea bucura de un nou proiect de amploare. Am-fiteatrul din fostul oraş antic Ulpia traiana Sarmize-getusa, de la poa-lele Retezatului, va fi reconstruit, investiţia fiind de circa 5 milioane de euro. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a primit de la Ministerul Culturii avizul favorabil pentru restaurarea „amfiteatrului gla-diatorilor“, iar pentru acesta autorităţile intenţionea-ză să atragă fonduri europene. Conform proiectului, 5.000 de persoane vor putea fi găzduite la spectacole şi evenimente culturale. Amfiteatrul din epoca romană va fi ridicat exact la dimensiunile pe care le-a avut acum aproape 2.000 de ani.

BraşoVUL, CamPionLa tUrişti străini

obiectivele turistice şi peisajele demne de un calen-dar turistic au transformat Braşovul într-un adevărat „magnet“ pentru turiştii străini. În primele opt luni ale anului, oraşul de la poalele tâmpei a atras peste 52.000 de turişti străini. Conform statisticilor, oraşul a devenit astfel cel mai vizitat oraş din România, locul doi fiind ocupat de Sibiu. Cele mai căutate obiective turistice au fost Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Bise-rica Neagră şi Casa Sfatului. Şi anul trecut Braşovul a fost „campion“ la acest capitol, cu 119.000 de turişti străini. Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt germani, ur-maţi de italieni şi francezi.

foto

: w

ww

.sti

ridi

nves

t.ro

foto

: vi

ajer

uman

ia.c

omfo

to:

ww

w.z

iaru

leve

nim

entu

l.ro

foto

: w

ww

.uav

.ro

Page 11: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 11

ştiri regionale

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUD MUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

LUPta de La PodUL jiULUi, reConstitUităUniforme, decoraţii, arme de epocă şi mult entuziasm: acestea au fost „ingredientele“ cu care locuitorii din târgu Jiu au realizat o acţiune inedită: reconstituirea bătăliei de la podul Jiului, din primul Război Mondial. Evenimentul care a avut loc recent în parcul Central din oraş a fost organizat de Asociaţia „tradi-ţia Militară“ în parteneriat cu Mu zeul Jude-ţean „Alexandru Ştefulescu“ din târgu Jiu, pri-măria târgu Jiu şi Jandarmeria gorj. Au fost pre zentate costume şi arme de epo-că, precum şi demonstraţii militare din anul în care locuitorii au reuşit să împiedice intrarea în oraş a tru-pelor germane.

CeL mai imPortant terminaL PentrU transPortUL de CereaLe

p o t e n ţ i a l u l por tului Con-stanţa a fost r e c u n o s c u t ofi cial. Con-form analize-lor Bloomberg, acesta a deve-nit cel mai ma-re centru nodal pentru trans-porturile de cereale din Europa, într-o piaţă mondială a grâului de 4,2 miliarde de dolari. Statisticile arată că în perioa-da ianuarie-septembrie 2014, prin portul Constanţa au trecut 9,5 milioane de tone de cereale. peste 30%, fa-

ţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea producţiei lo-cale de cereale a făcut ca portul autohton să depăşească la capi-tolul activitate portul Rouen din franţa şi să devină principalul centru nodal.

Petiţii PentrU seParatoare de sensUrilocuitorii din Câmpina sunt decişi să lupte pe toate „fronturile“ pen-tru siguranţa lor. peste 4.000 de persoane au semnat o petiţie pentru siguranţa traficului pe DN1, la iniţiativa societăţii Neptun. principala solicitare a localnicilor vi-

zează montarea de separatoare de sens, care ar limita numărul accidentelor ru-tiere cu victime. petiţia a fost tri-misă la Compa-nia Naţională de Drumuri şi Au-tostrăzi din Ro-mânia (CNADR)

care a anunţat că a depus documentaţia pentru achizi-ţionarea a 196 de km de parapeţi de beton. la sfârşitul lunii septembrie 2014, cinci persoane au murit în cel mai grav accident din ultimii ani de pe DN 1, în prahova.

inCUBator noU La„GriGore

aLeXandresCU“Secţia de terapie intensivă neo-natală a spitalului „grigore Ale-

xandrescu“ din Capitală a fost dotată de organizaţia Salvaţi Copiii cu un incubator de ultimă generaţie, în valoare de 10.000 de euro. Acţiunea a avut loc în cadrul campani-ei de reducere a mortalităţii infan-tile „Bun venit pe lume!“, iar strân-gerea de fonduri a durat doar două luni. Medicii spun că primirea aces-tui incubator este extrem de impor-tantă într-un spi-tal unde ajung copii născuţi prematur din toată ţara. Astfel, vor putea fi trataţi mai mulţi bebeluşi născuţi cu probleme grave, care nu puteau beneficia de trata-ment din cauza supraaglomerării.

foto

: st

ire

buc

ilfov

foto

: ro

man

ia-a

ctua

litat

i.ro

foto

: w

ww

.ora

sulp

ebic

icle

ta.r

o

foto

: w

ww

.ale

xrad

escu

.ro

Page 12: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro12

inima Constanţei Bate din noU

aLiCe-CLaUdia [email protected]

de foarte mult timp, Constan-ţa se confrunta cu un grad ridicat de deteriorare a spa-ţiilor publice, iar unul dintre

acestea era piaţa ovidiu, situată în centrul vechi al oraşului. Această situaţie i-a ţinut pe constănţeni, dar mai ales pe turiştii sosiţi la ma-lul mării în sezonul estival, departe de centrul istoric, care nu părea să aibă nimic de oferit.

Drept urmare, piaţa ovidiu şi centrul vechi al urbei de la malul Mării Negre nu mai reprezentau o sursă de venituri la bugetul local şi nici nu mai contribuiau la dezvolta-rea oraşului. iar asta timp de aproa-

pe un sfert de veac, dacă luăm în calcul doar anii care au trecut de la revoluţia din ’89. iată de ce, atunci

când a fost iniţiat proiectul Resta-urarea şi reamenajarea integrată a zonei turistice Piaţa Ovidiu, el a fost salutat de toată lumea, autorităţi şi locuitori ai oraşului, deopotrivă.

proiectul şi-a propus să reabili-teze şi să menţină în atenţia turiş-tilor şi a locuitorilor ceea ce a con-stituit, pentru lungi perioade, unul dintre simbolurile reprezentative ale oraşului Constanţa — centrul is-toric. lucrările de restaurare şi re-amenajare a suprafeţei delimitate prin tema de proiectare au avut la bază ideea de recreare a atmosferei de la începutul anilor 1900.

Soluţia propusă a dorit crearea unor elemente noi, păstrând însă principiile stilului Art Nouveau, „redesenând“ elemente dispărute, care au constituit la începutul se-colului trecut puncte de reper şi de interes turistic. Astfel, pavajul pie-ţei ovidiu a fost realizat din plăci de

Piaţa ovidiu din Constanţa şi-a recăpătat farmecul „belle epoque“, devenind din nou un punct de atracţie atât pentru turişti, cât şi pentru constănţeni. Prin finanţarea regio, proiectul a redat comunităţii o parte a centrului istoric al oraşului, contribuind la creşterea economică.

La sfârşit de an — Proiecte Regio finalizate în 2014

Page 13: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 13

granit cu suprafaţă antiderapantă, iar trotuarul din jurul muzeului a fost înlocuit cu zonă pietonală la ni-vel. Bordurile au fost înlocuite, iar zonele verzi au fost amenajate, prin plantarea de arbuşti şi gazon. De asemenea, au fost reparate şi mo-dernizate scările de acces din piaţa ovidiu către strada termele Romane şi din piaţa ovidiu către portul to-mis. În plus, au fost amplasate jar-diniere cu bănci încorporate, stâlpi de iluminat, stâlpi decorativi din piatră, coşuri de gunoi, scrumiere, panouri de informare. totodată, în zonă au avut loc şi lucrări de reabi-litare a canalizării şi de refacere a instalaţiilor electrice.

piaţa ovidiu a redevenit una dintre principalele zone de pro-menadă ale locuitorilor muni-cipiului Constanţa. Astfel, con-stănţenii de toate vârstele vor găsi aici un loc de relaxare, co-piii amatori de skateboard, role şi ciclism se vor bucura de spaţii-le amenajate pentru ei, iar turiştii sperăm să apară în număr tot mai mare. „Numărul turiştilor care au vizitat-o (piaţa ovidiu – n.r.) a cres-cut simţitor în comparaţie cu anii trecuţi. Estimăm că în 2014 au tre-cut prin Piaţa Ovidiu circa 80.000 de oameni, printre aceştia regăsin-du-se şi pasagerii veniţi cu navele de croazieră acostate la Terminalul de pasageri din Portul Constanţa“, ne-a declarat valentina Mureşan, manager de proiect.

Restaurarea a constituit totuşi un proiect delicat, având în vedere că piaţa ovidiu este situată în zona protejată, conform listei monu-mentelor istorice, anexă la ordinul 2.314/08.07.2004 al Ministerului Culturii şi patrimoniului Naţional, care cuprinde atât Situl arheologic

„oraşul antic tomis“, cât şi Situl urban „Zona peninsulară Constan-

ţa“. Exista, de asemenea, posibili-tatea ca, pe durata lucrărilor, să fie descoperite vestigii care să ducă la întârzierea proiectului de reabili-tare. „În acest sens, Primăria Mu-nicipiului Constanţa a încheiat un contract de servicii de supraveghe-re arheologică cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi, sub directa supraveghere a ex-perţilor acestei instituţii, a finali-zat lucrările de reamenajare şi rea-bilitare fără întârzieri“, a adăugat valentina Mureşan.

odată cu încheierea proiectu-lui de reabilitare, în aprilie 2014, au fost puse în valoare şi clădirea Muzeului de istorie Naţională şi Ar-heologie Constanţa şi statuia ma-relui poet al Antichităţii, publius ovidius Naso, simbolul tomisului. Altfel spus, „acest proiect imple-mentat în centrul istoric al muni-cipiului Constanţa şi-a atins scopul: inima oraşului a început să bată din nou!“, după cum afirmă viceprima-rul oraşului, Decebal făgădău.

dosar

• titlul proiectului: „Restaurarea şi reamenajarea integrată a zonei istorice Piaţa Ovidiu“

• Beneficiarul proiectului: UAT Municipiul Constanţa• axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.1 — Planuri

integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul: Poli de creştere• Valoarea proiectului: 11,17 milioane de lei, din care:

- FEDR: 7,42 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 3,53 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 220.302 lei

fişa teHniCă a ProieCtULUi

„Zona peninsulară cu Piaţa Ovidiu şi Centrul Vechi,

reprezintă inima oraşului Constan-ţa, fiind locul de debarcare a primilor colonişti greci din Milet cu ceva mii de ani înaintea erei noastre. Aş com-para proiectul Regio cu o operatie de

by-pass prin care bătrânul Tomis a primit o inimă îmbunătăţită.“Cătălin Vasile Dumitrescu,

locuitor al oraşului Constanţa

Page 14: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro14

dosar

CU tramVaiUL, Prin CLUjde mai bine de un an încoace, călătoria cu tramvaiul este o experienţă frumoasă în Cluj-napoca. toţi cei care circulă pe ruta mănăştur-Piaţa Gării aproape că au uitat de aşteptările lungi din staţii, de vagoanele vechi şi de liniile degradate. acum sunt condiţii civilizate de transport public, ca în orice oraş european.

aLiCe-CLaUdia [email protected]

transportul cu tramvaiul a fost introdus în Cluj-Napo-ca abia în anul 1987. După Revoluţia din 1989, autori-

tăţile locale chiar puneau problema desfiinţării acestui mijloc de trans-port în comun în municipiu. totuşi, în 2006 a fost conceput un proiect care să permită menţinerea trans-portului cu tramvaiul şi moderniza-rea tramei stradale, dar acest pro-iect nu rezolva toate problemele. prin utilizarea fondurilor Regio, s-a dat un imbold dezvoltării acestui tip de transport în oraşul de la poalele feleacului.

„La data începerii proiectului, în 2010 (este vorba despre proiectul care a dus la accesarea fondurilor Regio — n.r.), noi, locuitorii Cluju-lui, simţeam cu toţii necesitatea acută a modernizării infrastructurii de transport urban, reducerea po-luării fonice şi descongestionarea traficului. Alte motive pentru care a fost necesar acest proiect erau: calitatea nesatisfăcătoare a servi-ciilor de transport public pe linia de tramvai; costurile mari de în-treţinere a infrastructurii necesare funcţionării tramvaielor; condiţiile de funcţionare nu corespundeau normelor tehnice şi celor de sigu-ranţă şi de confort; starea generală a liniei era neconformă cu parame-trii normali de exploatare; gradul redus de siguranţă a călătorilor în staţii de tramvai care nu aveau re-fugii de aşteptare etc.“, ne-a de-clarat ovidiu vasile Cîmpean, direc-tor în cadrul Direcţiei Comunicare,

Dezvoltare locală şi Management proiecte, de la primăria Municipiului Cluj-Napoca.

fondurile Regio au salvat, însă, tramvaiul din Cluj. Astfel, mo-dernizarea a 11,49 km de linie de tramvai a fluidizat traficul rutier în zona care leagă piaţa gării şi Cen-trul Clujului de cartierul Mănăştur.

tronsonul modernizat prin proiect nu a vizat numai beneficiul exclusiv al clujenilor, ci şi pe cel al turişti-lor. Să nu uităm că traseul liniilor de tramvai 101, 102 leagă un carti-er important al oraşului de centrul Clujului, care abundă în obiective turistice. În plus, chiar în cartie-rul Mănăştur, este situată Biserica

• titlul proiectului: „Modernizarea liniei de tramvai pe ruta Mănăştur-Piaţa Gării în Municipiul Cluj-Napoca“

• Beneficiarul proiectului: UAT Municipiul Cluj-Napoca• axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.1 — Planuri

integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul Poli de creştere• Valoarea totală a proiectului: 65,15 milioane de lei, din care:

- FEDR: 48,53 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 10,24 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 6,38 milioane de lei

fişa teHniCă a ProieCtULUi

Page 15: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 15

dosar

LeţCani: PrimUL ParC LoGistiC din reGiUnea nord-est

VLad Bâ[email protected]

de ce leţcani? pentru că se află la doar 15 ki-lometri de municipiul iaşi. pentru că ajungi în doar câteva minute, pe şoseaua cu două benzi pe sens E85, netedă ca-n palmă. pentru

Calvaria, cel mai vechi monument istoric, datând din secolul al Xi-lea, păstrat în fostul sat Cluj-Mănăştur, din apropierea Clujului. Într-un nu-măr mai vechi al revistei noastre am promovat această biserică, restau-rată tot cu fonduri Regio.

Regia Autonomă de transport Ur-ban de Călători se mândreşte acum cu vagoane noi care circulă pe o li-

nie modernizată, cu staţii prevăzute cu rampe de acces pe peron pentru persoanele cu dizabilităţi. linia cu-prinde şi 3.200 mp de spaţiu verde amenajat de-a lungul liniei. Au fost instalate dispozitive de manevrare automată a macazelor, dotate cu încălzitoare de macazuri, pentru a nu se bloca pe perioada anotimpului rece. poluarea fonică a fost redusă cu 30%, iar timpul călătoriei a fost redus cu 50%. Mai mult, proiectul de modernizare a liniei tramvaielor 101 şi 102 a dus la crearea a 240 de locuri de muncă temporare, pe du-rata de implementare a investiţiei.

„Călătorii care circulă cu tram-vaiul beneficiază acum de o călă-torie liniştită, conducătorii auto apreciază faptul că pot circula pe străzile cu linie de tramvai fără gropi, iar locuitorii de pe traseul liniei de tramvai sunt mulţumiţi de reducerea semnificativă a poluării fonice. Turiştii pot beneficia de ser-viciul de transport public în condiţii civilizate, la standarde occidenta-le. Această modernizare va duce la

creşterea cu cel puţin 10% a numă-rului de persoane care utilizează tramvaiul pentru deplasările în aria de deservire a liniei, de la 166.621, cât estimăm în prezent, la 186.508, în doi ani după finalizarea proiectu-lui, ceea ce va sprijini dezvoltarea transportului în comun, aşa cum se doreşte la nivelul UE“, a mai preci-zat ovidiu vasile Cîmpean.

o ofertă mai BUnă PentrU edUCaţie şi sPort:

Promovează eficienţa energetică în transport (un transport urban ecologic, nepoluant şi eficient din punct de vede-re energetic)

Abordează integrat problema trans-portului public urban, prin crearea pre-miselor de dezvoltare durabilă pe prin-cipiul intermodalităţii transportului public în Zona Metropolitană Cluj.

Oferă un model de bună practică şi stimulează iniţiativele pentru alinierea serviciului de transport public urban la standardele europene.

în luna martie 2014, în localitatea Leţcani, judeţul iaşi, a fost inaugurat primul parc logistic din regiune. Peste jumătate din suma investită sunt fonduri europene, iar acest proiect a condus la înfiinţarea a 150 de locuri de muncă, extrem de necesare în zonă.

Page 16: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro16

dosar

că, de la leţcani la iaşi, de o parte şi de alta a şoselei, se înşiră nume-roase întreprinderi specializate în producţie şi comerţ. De la fabrica de Antibiotice, una dintre emble-mele industriale ale judeţului iaşi şi până la noile galerii comerciale deschise recent la marginea oraşu-lui. la ieşirea spre vest a municipiu-lui se află, de câţiva ani, principalul motor economic al judeţului.

În 2010, compania Solo, una din-tre primele firme private din Mol-dova care desfăşoară servicii de re paraţii auto, a demarat proiectul de construcţie a unui parc logistic. În ianuarie 2012 a obţinut şi finanţa-rea pentru acest proiect. investiţia a avut la bază nevoia mediului de afa-ceri pentru spaţii de depozitare şi de producţie uşoară, nevoie rezultată în urma unui studiu de piaţă făcut în 2008.

Judeţul iaşi a înregistrat, în 2012, o dinamică pozitivă a companiilor în-registrate versus societăţi radiate, de 0,32%, în condiţiile în care, la nivel naţional, s-a înregistat o dinamică negativă de aproape 5%. Însă, potrivit

datelor Registrului Comerţului, 2013 şi 2014 nu au continuat acest trend, iar economia din zonă, reflectată strict din punct de vedere antrepre-norial, a avut de suferit. Ca în toată România, mediul de business local are nevoie de investitori, iar infra-structura este esenţială în acest sens

„Prin înfiinţarea Parcului Logistic Leţcani am creat o zonă specializa-tă, cu facilităţi necesare serviciilor de tranzit şi producţie uşoară, sta-bilind astfel bazele pentru dezvol-tarea schimburilor comerciale cu ţări limitrofe graniţei de Est a Uni-unii Europene“, a declarat Dragoş Anghel, manager de proiect.

oferta de serViCii

parcul logistic oferă servicii ope-raţionale de suport: pază şi protec-ţie, sistem de supraveghere video,

• titlul proiectului: „Parc Logistic Comuna Leţcani, Judeţul Iaşi“• Beneficiar: SC Solo SRL• axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.1 — Dezvoltarea

durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 26,34 milioane de lei, din care:- FEDR: 12,20 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 1,87 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 12,27 milioane de lei

fişa teHniCă a ProieCtULUi

reţea broadband, servicii de curăţe-nie şi acces la parcare proprie, cu o capacitate de 100 de locuri, din care 90 pentru autoturisme şi 10 pentru camioane de mare tonaj. proiectul este, de fapt, o structură de sprijin pentru afaceri, formată din spaţii de depozitare şi producţie uşoară, in-clusiv anexe, de peste 11.000 de me-tri pătraţi constând în spaţii de biro-uri şi hale moderne dotate cu rampe de încărcare. Suprafaţa totală este de peste 23.000 de metri pătraţi şi există planuri de extindere, chiar dacă au existat şi câteva probleme care au îngreunat proiectul.

„O problemă a fost slaba parti-cipare a antreprenorilor la licitaţie, motiv pentru care contractul de lu-crări a fost atribuit după cea de-a doua licitaţie. Pe termen scurt, în-cercăm să creştem gradul de ocupa-re la cât mai aproape de 100%, iar pe termen mediu sperăm să iniţiem un proiect de extindere a parcului logistic“, a precizat managerul de proiect.

Dincolo de beneficiile mediului de business local, firma Solo şi-a con-solidat, în mod evident, poziţia pe piaţă prin acest proiect şi s-a extins rapid, în domeniul service-ului auto şi al logisticii — preluare, depozitare şi livrare auto, consultanţă şi opera-ţiuni vamale, radieri şi înmatriculări auto, omologări, autentificări RAR şi alte operaţiuni conexe.

Page 17: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 17

dosar

noi serViCii soCiaLe La timişoaratransformarea este remarcabilă: o clădire nefuncţională şi parţial dezafectată din timişoara a fost transformată, cu fonduri europene, în „Centru social de zi pentru persoane aflate în dificultate“. Proiectul a dus la îmbunătăţirea serviciilor sociale din municipiu.

aLiCe-CLaUdia [email protected]

În str. ioan plavoşin nr.21 din cartierul Mehala, din municipiul timişoara, o clădire complet re-novată adăposteşte Centrul So-

cial de zi pentru persoane în dificul-tate. o instituţie care nici măcar nu exista la data demarării proiectului Reabilitare clădire pentru persoane aflate în dificultate, la jumătatea lunii februarie a anului 2013.

pur şi simplu, proiectul a fost creat şi inclus ca un nou serviciu în organigrama Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară, după finaliza-rea acestuia. De serviciile noului Centru de zi beneficiază aproxi-mativ 1.200 de persoane vârstnice aflate în dificultate, marginalizate şi în pericol de excluziune socială. Aceste persoane primesc asisten-ţă socială, medicală şi psihologică. toate, gratuit.

ideea unui centru social de zi a venit ca urmare a unei vizite de lucru în Canada, efectuată de ofi-

cialităţi din primăria timişoara. Ex-perienţa canadiană a fost adaptată la nevoile existente în timişoara şi în împrejurimi. proiectul a avut încă de la început drept scop oferi-rea unor servicii complexe pentru o categorie socială în dificultate.

„Am dorit să venim în întâmpi-narea nevoilor sociale cu care se confruntă persoanele cu probleme de sănătate (semipareze, Parkin-son, Alzheimer incipient şi mediu, probleme locomotorii, accident ce re bral vascular), dar şi familiile aparţinătoare ale persoanelor cu dizabilităţi. Pentru aceste persoa-ne este important ca, pe lângă ser-viciile medicale oferite, ele să nu se simtă neglijate sau abandonate. De aceea socializarea este un factor determinant în alinarea suferinţe-lor de natură psihologică“, ne-a de-clarat Adriana Deaconu, managerul proiectului.

„Un centru nou, special dedicat lor, cu spaţii amenajate în funcţie de nevoile şi posibilităţile medicale ale celor care trec pragul centrului

Page 18: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro18

dosar

este, desigur, de mare folos. Prin crearea acestui centru modern, proiectul a venit în întâmpinarea unei categorii sociale vulnerabile, deoarece aceste persoane au nevo-ie de încurajare, îndrumare, suport şi sprijin oferite într-un cadru mo-dern, spaţios şi cu personal specia-lizat. Noile servicii oferite se adre-sează celor care au nevoie de soci-alizare şi integrare sau reintegrare prin activităţi practice — autogos-podărire, lucru manual, grădinărit, pictură, activităţi informatice etc. Trebuie să mai precizăm şi faptul că în cartierul în care a fost realizat noul centru, oferta de servicii soci-ale era inexistentă“, adaugă Adria-na Deaconu.

pe parcursul implementării pro-iectului au apărut şi sincope. Un ob-stacol l-a constituit însăşi clădirea veche, insalubră, cu o stare fizică cri-

tică, aproape de colaps. „Adaptarea la «surprizele» descoperite în teren a impus revizuirea documentaţiei tehnice, mai exact a proiectului teh-nic. După revizuirea acesteia, a fost necesară demararea unei noi pro-ceduri de achiziţie publică, pentru contractarea lucrărilor suplimenta-re, fapt care a dus la prelungirea du-ratei de implementare a proiectului cu şase luni, pentru a acoperi atât perioada de derulare a achiziţiei, cât şi de execuţie a lucrărilor. În ceea ce priveşte partea financiară, nu am în-tâmpinat probleme care să afecteze derularea cu succes a proiectului“, ne-a explicat Adriana Deaconu, ma-nagerul proiectului.

De noul centru beneficiază nu doar persoanele aflate în dificultate — beneficiarii direcţi ai serviciilor, ci şi personalul de specialitate angajat acolo (medic, psiholog, asistent so-

cial, îngrijitor, supraveghetori, per-sonal de deservire) care se bucură de condiţii optime de muncă, spaţii luminoase şi igienizate, putându-şi desfăşura activitatea pentru asigu-rarea unui minim de trai decent şi şansa unei reintegrări în comunitate a vârstn icilor cu probleme sociale şi de sănătate. proiectul a creat şi pa-tru noi locuri de muncă, începând cu al treilea an de funcţionare.

• titlul proiectului: „Reabilitare clădire pentru persoane în dificultate“

• Beneficiarul proiectului: Primăria Municipiului Timişoara• axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.1 — Planuri

integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul Poli de creştere• Valoarea totală a proiectului: 2,99 milioane de lei, din care:

- FEDR: 2,40 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 528.173 lei - Contribuţia beneficiarului: 62.577 lei

fişa teHniCă a ProieCtULUi

Un eXemPLU de reUşită ediLitară

„Reuşita acestui proiect este un

exemplu de transformare radicală a unui imobil in-salubru, care nu putea fi folosit, într-un complex atractiv care oferă ser-vicii diversificate. Există încăperi foarte frumos amenajate şi foarte bine echipate, există o curte

prevăzută cu foişoare, cu mese cu table de şah, cu bănci, o sală multifuncţio-nală unde se pot organiza evenimente pentru per-soanele care vin la cen-tru. Din punct de vedere tehnic, totul este foarte modern şi răspunde nevo-ilor complexe ale benefi-ciarilor. Am realizat, cu fonduri majoritar europe-ne, un centru modern şi foarte bine echipat, care

îmbunătăţeşte simţitor oferta de servicii sociale pe care le pune la dispo-ziţie municipalitatea pen-tru persoanele aflate în dificultate. Este un centru de zi atât pentru persoa-ne vârstnice, suferinde de diverse boli, cât şi pentru persoane cu dizabilităţi sau care au nevoie de so-cializare“.Prof.dr. ing. nicolae robu, primarul timişoarei

Page 19: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 19

ParC noU, PentrU toate VârsteLe, în BUftea

în locul unei foste gropi de gunoi, dezafectate prin programul de pre-aderare PHare, cartierul Buciumeni al oraşului Buftea a dobândit 17.700 mp de spaţii verzi şi 10.350 mp de alei, printr-un proiect cu finanţare regio.

BoGdan [email protected]

Aflat la 20 km de Bucureşti şi având statut de localita-te urbană numai din 1968, oraşul Buftea pare condam-

nat să graviteze în jurul Capitalei României. Cei mai tineri dintre cei circa 22.200 de locuitori (conform recensământului din 2011) sunt atraşi ca de un magnet de oportuni-tăţile celui mai mare centru urban al ţării privind piaţa muncii, educa-ţia, centrele comerciale, dar şi de petrecerea timpului liber.

localitatea deţine deja două atracţii naturale — parcul din ju-rul palatului Ştirbei (construit în-tre 1850 şi 1863) şi zona de ştrand cunoscută drept „la Calul Bălan“ şi situată pe malul lacului Buftea. Adesea, aceste obiective sunt foar-te căutate la sfârşit de săptămână de către bucureşteni.

totuşi, autorităţile locale nu vor să se mulţumească doar cu un sta-tut de „periferie a Capitalei“ în pri-vinţa spaţiilor verzi, ci au ambiţia de a rivaliza cu municipalităţi având suprafeţe mai mari şi putere econo-mică însemnată.

Amenajarea de noi parcuri se află printre priorităţile pentru care s-a căutat finanţare din fonduri eu-ropene, căci primăria a înscris în planul integrat de Dezvoltare Urba-nă obiectivul de a creşte suprafaţa verde din oraş de la 1,4 mp la 1,8 mp pentru fiecare locuitor.

readUCerea La Viaţă a UnUi teren Viran

După dezafectarea ecologică a gropii de gunoi din cartierul Buciu-meni, între ultimele şiruri de case şi lacul Buftea nu mai rămăsese decât

dosar

Page 20: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro20

dosar

un deal sterp vreme de mai mulţi ani. Un maidan — pe care copiii se mai jucau din când în când, dacă pă-rinţii aveau curaj să-i lase nesupra-vegheaţi pe un povârniş care duce către apă şi unde unii localnici conti-nuau să arunce gunoaie. locul avea să devină noul parc „Dintre flori“, în urma implementării unui proiect cu durata stabilită iniţial la 12 luni.

Sub razele soarelui cu dinţi de noiembrie, parcul pare chel, ca un cap de bebeluş pe care încă nu s-a ivit părul. Dar la venirea primăverii, verdele va inunda cu siguranţă tot

dealul, odată ce vor înfrun-zi cei 623 de copaci şi cei 1.740 de arbuşti plantaţi cu mare grijă.

„Pentru a corela toate activităţile din cadrul pro-iectului şi pentru a ne asi-gura că plantarea se va re-aliza în perioadele optime, adică primăvara şi toamna, am încheiat două acte adi-ţionale la contractul de fi-nanţare, pentru o perioadă de şase luni şi ulterior pen-tru o perioadă de 3 luni“, ne-a declarat gheorghe pis-tol, primarul oraşului.

În afara arborilor, pe dealul uşor nivelat au apă-rut zeci de alei care despart porţiuni distincte de recre-ere (foişoare cu mobilier de lemn) şi de joacă, deopo-trivă pentru copii mici (ba-lansoare şi leagăne), mai măricei (tobogane, turnu-leţe care pot fi escaladate) şi pentru adolescenţi (piste pentru role şi skateboard). pentru toate vârstele există un loc cu echipamente pen-tru fitness în aer liber.

Aleile circulare ale parcului au în centru o fântână arteziană, iar în locul inesteticelor gărduleţe de fier forjat sau sârmă din multe alte par-curi, spaţiile cu diferite utilizări (de joacă sau de recreere) sunt delimi-tate de butuci de lemn împlântaţi în pământ şi frumos coloraţi.

oricare dintre cele 155 de bănci instalate oferă un excelent punct de observaţie al traficului aerian către Aeroportul henri Coandă din otopeni.

• titlul proiectului: „Crearea parcului «Dintre flori», amenajare arhi-tecturală şi peisagistică a acestuia, oraşul Buftea“

• Beneficiar: Primăria oraşului Buftea, Consiliul Judeţean Ilfov• axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.1 — „Sprijinirea

dezvoltării durabile a oraşelor“, sub-domeniul Centre Urbane• Valoarea totală a proiectului: 15,23 milioane de lei, din care:

- FEDR: 12,21 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 2,75 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 267.186 lei

fişa teHniCă a ProieCtULUi

„Implementarea cu succes a acestui proiect a condus la creş-terea suprafeţelor de spaţii verzi în oraşul Buftea, a spaţiilor

realizate pentru recreere, relaxare şi mişcare în aer liber, benefi-ciarii direcţi fiind locuitorii oraşului Buftea. Totodată, proiectul a dus la asigurarea accesului tuturor copiilor la locuri de joacă sigure, diversificate pe grupe de vârste şi tipuri de activităţi“.

Gheorghe Pistol, primarul oraşului Buftea

Page 21: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 21

dosar

BoGdan [email protected]

Unul dintre cele mai mici oraşe ale ţării, Rupea (mai puţin de 5.300 de locui-tori), are în patrimoniu

unul dintre cele mai preţioase mo-numente din transilvania (din ca-tegoria A, „de valoare naţională şi universală“) — cetatea medievală de pe dealul Cohalm care străjuieş-te localitatea. Atestată de la 1324, loc de refugiu al saşilor din satele din jur din calea tătarilor şi a turci-lor, fortăreaţa medievală devenise o ruină după abandonarea ei de către autorităţile militare habsburgice în 1790.

oricine trecea prin Rupea, loca-litate situată la 64 km de Braşov şi

53 de km de Sighişoara, nu putea să nu ridice privirea către ruinele cetăţii, ivite pe dealul pe care s-a

aflat un obiectiv militar încă de pe vremea dacilor (Rumidava), apoi un castru roman (Rupes), apoi cetatea saşilor (Räppes).

Numai că, în ultimele decenii, nu mai era nimic de admirat. Se puteau observa doar turnuri fără acoperişuri şi ziduri dărăpănate, cu-cerite de arbuşti şi licheni, după ce rezistaseră vreme de secole în faţa asalturilor invadatorilor. Cei foarte curioşi ar fi putut să urce spre ruine, dar numai dacă nu i-ar fi descurajat drumurile abrupte şi noroioase.

Ultima oară când s-a vorbit des-pre reabilitarea cetăţii a fost în anul 1954, dar ideea a fost abando-nată. Ulterior, autorităţile comunis-te plănuiau dărâmarea cetăţii, pen-tru a exploata bazaltul din care este format dealul. După 1989, localnicii şi-au dorit reabilitarea, însă de-abia între 2009 şi 2013 autorităţile locale au fost în măsură să implementeze un proiect de reabilitare cu fonduri europene.

Cetatea rUPea, de La rUină La atraCţie tUristiCă

abandonată de peste 200 de ani şi ameninţată cu demolarea în perioada comunistă, Cetatea rupea şi căile de acces către ea au fost reabilitate între 2010 şi 2013. acum turiştii pot admira o fortificaţie unde au lăsat urme dacii, romanii, imperiul Habsburgic şi mai ales saşii, care aveau la rupea un important centru meşteşugăresc şi comercial.

Ce mai Poate fi Vizitat La rUPea

Cetatea se poate vizita zilnic între 10:00 şi 20:00, cu un bilet de 10 lei (8 lei pentru adulţi din grupuri organizate şi 5 lei pentru copii). În afara fortăreţei, se mai pot vizita:

Rezervaţia de liliac din jurul Cetăţii Stejarii seculari din satul Fişer (care

aparţine de oraş) Bisericile evanghelice din Rupea şi

din Fişer Băile de la Rupea (izvoare de ape mi-

nerale sulfuroase benefice pentru reu-matism, dureri articulare, boli de piele)

Page 22: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro22

siGUranţă şi aCCesiBiLitate

În anii premergători lucrărilor, primăria Rupea a aflat, din chesti-onare aplicate trecătorilor care se încumetau să viziteze cetatea, care ar fi nemulţumirile lor. Acestea se refereau la siguranţa clădirilor şi as-pectul lor neatractiv, starea foarte proastă a căilor de acces (drumuri de pământ), gunoaiele aruncate în zonă şi absenţa unui punct de infor-mare.

proiectul de reabilitare şi-a pro-pus remedierea acestor neajunsuri. Astfel, toate zidurile în pericol să se prăbuşească au fost stabilizate şi curăţate de vegetaţie şi s-au insta-lat noi scări de lemn. peste turnuri au fost ridicate acoperişuri, care opresc degradarea monumentului şi redau aspectul me-dieval al cetăţii. Întregul ansamblu a fost conectat la reţeaua de apă, canalizare şi elec-tricitate a locali-tăţii de la poalele sale.

Au fost asfaltate cele două dru-muri pentru autovehicule către ce-tate (dinspre Braşov, respectiv Sighi-şoara) şi poteca pietonală (prevăzu-tă cu trepte şi balustrade), ceea ce permite vizitarea inclusiv iarna – lu-cru imposibil când vechile drumuri se înzăpezeau. Au fost amenajate şi spaţii de parcare pentru 110 au-tomobile şi 10 autocare. pe timpul nopţii, Cetatea este pusă în valoare de un sistem de iluminare.

la baza dealului, lângă intrarea principală în Cetate, a fost amena-jată o clădire de 120 mp care ser-veşte drept punct de informare tu-ristică şi spaţiu de expunere a unor obiecte de patrimoniu cultural.

Reabilitarea Cetăţii Rupea a creat trei noi locuri de muncă şi a depăşit aş-

teptările primăriei privind creşterea numărului de turişti. În cererea de finanţare din 2009 se estimase so-sirea a 5.295 de turişti români şi străini pentru primul an de operare

de la finalizarea proiectului. În rea-litate, de la data încheierii lucrărilor (15 iunie 2013) până la aceeaşi dată din 2014, Cetatea a fost vizitată de 61.000 de turişti.

dosar

• titlul proiectului: „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii turistice în oraşul Rupea“

• Beneficiar: Primăria oraşului Rupea• axa prioritară 5, domeniul major de intervenţie 5.1 —

„Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“

• Valoare totală a proiectului: 23,16 milioane de lei, din care:- FEDR: 16,21 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 6,94 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 381.472 lei

fişa teHniCă a ProieCtULUi

Page 23: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 23

dosar

VLad Bâ[email protected]

tone de mortar, cărămizi şi fier beton au dominat, vre-me de câţiva ani, faţada uneia dintre cele mai fru-

moase clădiri de patrimoniu din Ro-mânia. la cum arată acum palatul „Jean Mihail“ din Craiova, este greu de imaginat un tablou atât de dezo-lant precum cel din anii de renovare a clădirii. Construcţia a fost ridica-tă la începutul secolului XX, după planurile arhitectului francez paul gottereau, la cererea lui Constan-tin Mihail. la construcţia palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini cu înaltă calificare. valoarea culturală universală a palatului Jean Mihail este dată de stucatura sa, în par-te aurită, de plafoanele pictate, de

luminatoare sau de oglinzile vene-ţiene. Candelabrele sunt din cristal

de Murano, scările — din marmură de Car-rara, iar pereţii sunt tapisaţi cu mătase de lyon. valoarea istori-că a clădirii este dată însă şi de personalită-ţile care au vizitat-o de-a lungul Secolului XX.

În 1913, în această clădire a locuit regele Carol i şi familia sa, iar între 19 septembrie şi 9 octombrie 1939 aici a fost găzduit guver-nul polonez, aflat în refugiu. Apoi, între 5 noiembrie şi 25 de-

Un PaLat adeVărat La CraioVaUnul dintre cei mai bogaţi români de la începutul secolului trecut, Constantin mihail, a construit un palat în care, astăzi, se află muzeul de artă din Craiova. Clădirea este monument istoric şi, la fel ca toate construcţiile de acest tip din românia, a avut nevoie de investiţii masive pentru a rămâne în picioare. Lucrările au început în urmă cu patru ani şi au costat peste 6 milioane de euro, din care mai bine de jumătate au fost bani europeni.

cembrie 1939, în palat a fost primit preşedintele poloniei, ignacy Mus-cicki. tot aici au avut loc tratativele din vara anului 1940 în urma cărora România a cedat Bulgariei Cadri-laterul. În toamna anului 1944, în clădire a locuit timp de cinci săptă-mâni liderul iugoslav iosip Broz tito, iar la 5 septembrie 1944, în palat, s-a semnat acordul între Comitetul Naţional de Eliberare a iugoslaviei şi frontul patriei din Bulgaria.

În ceea ce priveşte valoarea co-lecţiilor sale, Muzeul de Artă din Craiova este astăzi una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale din România şi găzduieşte cea mai mare colecţie de artă ca importanţă şi ca mărime după Muzeul Naţional, precum şi cea mai importantă co-lecţie Brâncuşi.

Page 24: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro24

dosar

iniţiatiVa reaBiLitării

palatul „Jean Mihail“ se află în proprietatea publică a judeţului Dolj şi în administrarea Muzeului de Artă Craiova. Starea avansată de degradare a imobilului a for-ţat autorităţile ca, în cursul anului 2005, să organizeze o procedură de achiziţie pentru elaborarea exper-tizei tehnice. Aceasta a arătat ne-voia unei intervenţii rapide pentru consolidarea clădirii. lipsa banilor a împiedicat autorităţile să dema-reze lucrările de reabilitare vreme de mai bine de doi ani. Dar în 2008 a fost depus proiectul „Consolida-re, restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova“ pentru a obţine finanţare europeană din programul Regio. Contractul a fost semnat în luna octombrie 2009, iar proiectul s-a finalizat în iulie 2014.

În prezent, se fac lucrări inte-rioare de refacere a sistemelor de prindere a tablourilor, printr-un pro-iect finanţat de Consiliul Judeţean. Se estimează că muzeul va fi pus în funcţiune până la sfârşitul lui 2014.

Conform principiilor şi regulilor care stau la baza lucrărilor de re-staurare, intervenţiile asupra mo-numentelor istorice trebuie făcute astfel încât să păstreze, într-o cât mai mare măsură, elementele şi materialele originale. la Muzeul de Artă Craiova, lucrările de reabilita-re au constat în refacerea ornamen-telor şi a decoraţiilor interioare şi

exterioare şi a elementelor de tâm-plărie degradate, cu respectarea modelelor originale, în curăţirea şi restaurarea luminatoarelor, reface-rea pardoselilor, a zugrăvelilor inte-rioare şi exterioare.

De asemenea, s-au făcut lucrări de hidroizolaţie şi de curăţire, re-condiţionare şi restaurare a elemen-telor originale de tâmplărie, ferone-rie, precum şi a candelabrelor. Nu în ultimul rând, întreaga clădire a mu-zeului a fost consolidată, ţinând cont de starea de degradare a structurii de rezistenţă. „Având în vedere că Muzeul de Artă Craiova este monu-ment istoric categoria A şi constrân-gerile derivate din acest statut, sin-gurele îmbunătăţiri tehnice aduse

clădirii au fost cele de montare a unui lift pentru transport persoane cu handicap locomotor, care poate, de asemenea, să fie folosit şi pentru transportul obiectelor de patrimo-niu între subsol, unde se află spaţi-ile de depozitare, şi etaj, în funcţie de necesităţi“, ne-a spus veronica toma, manager de proiect.

ProBLeme în imPLementare

Un proiect atât de amplu, care a avut nevoie de o finanţare de nu mai puţin de 6 milioane de euro, a întâmpinat şi probleme pe măsură în procesul de implementare. Dificul-tăţile au fost atât de ordin tehnic, cât şi legislativ. potrivit veronicăi toma, o astfel de lucrare ridică mul-te probleme, care nu sunt vizibile în momentul proiectării şi care ţin de structura de rezistenţă. De regulă, ele apar abia în momentul execu-ţiei. „În cazul nostru, la momentul elaborării studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic nu mai existau planurile iniţiale ale clădirii şi, din această cauză, unele elemente de structură au fost descoperite abia în momentul execuţiei lucrărilor. Ast-fel, a fost necesară adaptarea so-luţiei tehnice proiectate la situaţia

• titlul proiectului: „Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail — Muzeul de Artă Craiova“

• Beneficiar: Consiliul Judeţean Dolj• axa prioritară 5, domeniul major de intervenţie 5.1 — Restaurarea

şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

• Valoarea proiectului: 26,80 milioane de lei, din care: • FEDR: 15,87 milioane de lei• Contribuţia de la bugetul de stat: 6,87 milioane de lei• Contribuţia beneficiarului: 4,06 milioane de lei

fişa teHniCă a ProieCtULUi

Page 25: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 25

dosar

La Piteşti, s-a inaUGUrat Un noU CentrU de afaCeri

o clădire de birouri poate ajuta o afacere ce intenţionează să se extindă, mai ales că detalii precum lumina sau consumul energetic redus pot face diferenţa la final de lună. dacă la acestea se mai adaugă şi o chirie rezonabilă, există toate premisele unui business care să prospere chiar şi în vremuri de criză.

VLad Bâ[email protected]

Cine crede că un birou poate funcţiona oriunde, mai cu seamă într-un apartament de bloc, se înşală. Managerul

de proiect al celui mai nou centru de afaceri din piteşti, Marius Buţă, se arată foarte sigur de acest lu-cru. „Clădiri sunt destule în Piteşti. Chiar şi vizavi pot să vă arăt clădiri terminate care nu sunt folosite. Dar nu sunt clădiri de birouri. În afară de aceasta şi încă una, cea de pe Ca-lea Bucureşti, care este mai mare. O clădire de birouri înseamnă nişte lucruri mult mai specifice“, începe să ne povestească cel care adminis-trează afacerea familiei Buţă.

Centrul de afaceri trio B are şase niveluri şi este amplasat în centrul oraşului. Nimic ieşit din comun, dar tânărul manager de proiect este convins că detaliile, mai ales cele interioare, fac diferenţa între orice clădire office şi aceasta.

„Multă lume îşi face birou în apartamente de bloc. Acelea nu sunt birouri. Biroul pleacă de la pardoseala flotantă, care ascunde toate ţevile, toate cablurile şi care are undeva la 14-15 cm înălţime“, ne spune Marius Buţă. iar priza din podea, de sub birou, nu e suficien-tă. o ventilaţie specială pentru un imobil care adăposteşte mulţi oa-meni, care să elimine aerul viciat şi să asigure oxigen la flux continuu este esenţială. „Aerul proaspăt,

din teren“, ne descrie situaţia mana-gerul de proiect.

În plus, intervenţiile neautorizate care s-au făcut de-a lungul timpu-lui asupra clădirii şi care nu au fost evidenţiate în niciun document au îngreunat şi mai mult lucrările. De asemenea, multe elemente decora-tive, în special cele de pe faţade, erau doar aparent în stare bună. În realitate, în momentul începerii lu-crărilor de restaurare s-a constatat că starea acestora era mult dete-riorată, ceea ce a făcut imposibilă restaurarea lor şi a impus refacerea completă după modelul original.

„Acest proiect reprezintă o com-ponentă a unei iniţiative mai com-plexe de investiţii a CJ Dolj pentru

valorificarea potenţialului turistic cultural“, a precizat veronica toma.

În ceea ce priveşte problemele de natură legislativă, managerul de pro-

iect a precizat că acestea s-au dato-rat, în principal, legislaţiei privind achiziţiile publice. „Pe lângă faptul

că Legea achiziţiilor publice s-a mo-dificat foarte des, ea a lăsat, şi lasă în continuare, loc la multe interpre-tări şi, în opinia noastră, limitează posibilitatea şi dreptul autorităţilor contractante de a selecta operatori economici cu experienţa necesară derulării unor contracte complexe, respectând principiul utilizării efi-ciente a fondurilor publice, care nu înseamnă neapărat preţul cel mai scăzut“, consideră veronica toma.

În urma proiectului s-au creat şase locuri de muncă: trei muzeo-grafi pentru Serviciul de Relaţii cu publicul, un muzeograf specializat în Artă Decorativă, un post de restau-rator pictură în ulei şi tempera şi un specialist it-designer muzeal.

Page 26: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro26

dosar

oxigenat, este vital pentru creie-rul unui om, ca să gândească. Apoi, trebuie să avem spaţii pentru săli de conferinţă, becuri LED care con-sumă foarte puţin şi dau o lumină caldă, o terasă tehnică cu opt pa-nouri solare, prin care chiriaşii pot beneficia gratuit de apă caldă“, ne informează Marius Buţă.

faCtUră LUnară miCă

fiecare din cele şase niveluri ale Centrului de Afaceri trio B are centrală si boiler proprii, iar fiecare etaj are două birouri care pot găzdui câte zece angajaţi. ferestrele mini-mizează, la rândul lor, consumul de căldură, astfel că, până, la sfârşitul lunii octombrie, deşi au fost destule zile friguroase, nu a fost necesară pornirea centralelor. parcarea nu este un detaliu de neglijat, având 30 de locuri disponibile, într-un sis-tem supraetajat. Clădirea a devenit funcţională în luna august a aces-tui an, iar până acum există patru chiriaşi, ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 30%. Administrato-rul speră ca până în luna martie a anului 2015 clădirea să fie ocupată 100%. la o chirie de 5 euro/mp, ex-

trem de convenabilă, după cum sus-ţine managerul de proiect, această ţintă este rezonabilă. Mai ales că această clădire a fost special con-struită pentru iMM-uri, un segment economic extrem de dinamic, în care locul firmelor care dispar din cauza dificultăţilor economice este ocupat relativ repede de altele.

„Avem firme care colaborează cu Renault, o firmă care lucrează în domeniul IT, care dezvoltă platfor-me online, dar nu ne-am făcut un tipar din aceşti chiriaşi. Noi vrem să ajutăm oamenii să înceapă un business, aşa cum şi noi am fost ajutaţi cu aceste fonduri europene.

Şi vreau să transfer aceste avantaje chiriaşilor, inclusiv prin preţul chi-riei“, ne explică Marius Buţă.

reCUPerarea inVestiţiei

faptul că familia Buţă a deţinut un magazin mare în centrul oraşu-lui piteşti — pe o suprafaţă de pes-te 400 de metri pătraţi — a avut un rol covârşitor în demararea proiec-tului privind centrul de business. „Creditul ne-a fost aprobat pe baza activităţilor financiare ale magazi-nului. Între timp, am suspendat ac-tivitatea magazinului pentru că nu mă puteam ocupa şi de acesta şi am închiriat spaţiul“, ne explică admi-nistratorul trio B. proiectul a fost extrem de complex şi din punctul de vedere al documentaţiei care trebu-ia pregătită. plus că au existat câ-teva întreruperi legate de lipsa ba-nilor, care au prelungit proiectul cu patru luni. „Cred că investiţia o vom recupera în zece ani. Asta calculând preţul la 5 euro pe metrul pătrat, cu toată clădirea închiriată la capa-citate maximă. Acesta cred că ar fi un termen realist, plus/minus doi ani“, crede Marius Buţă. toate bunu-rile familei au fost puse gaj pentru a lua împrumutul necesar proiectului, care s-a ridicat la 3 milioane de lei şi care, ulterior, a coborât la 1,5 mili-oane de lei. Alte 4,4 milioane de lei au fost bani de la Uniunea Europea-nă, prin Regio.

• titlul proiectului: „Centrul de afaceri TRIO B“• Beneficiar: SC TRIO B SRL• axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.1 — Dezvoltarea

durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regio-nală şi locală

• Valoarea totală a proiectului: 8,41 milioane de lei, din care: • FEDR: 5,06 milioane de lei• Contribuţia de la bugetul de stat: 801.933 lei• Contribuţia beneficiarului: 2,55 milioane de lei

fişa teHniCă a ProieCtULUi

Page 27: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 27

regiuni europene

CeHia: aUtomoBiL Ce Poate fi CondUs din sCaUnUL CU rotiLe

autovehiculul denumit elbee le permite persoanelor cu dizabilităţi să urce la volan fără niciun ajutor, în doar câteva secunde, şi să conducă singure pe drumurile publice cu o viteză de până la 80 km pe oră. Prototipul maşinii a trecut cu succes testele şi, graţie unui proiect cu fonduri europene, a intrat în producţie din 2013.

BoGdan [email protected]

Adaptarea automobilelor obiş-nuite pentru a putea fi con-duse de utilizatorii scaunelor cu rotile se face de decenii

încoace, dar soluţiile găsite nu au re-zolvat niciodată pe deplin problemele cu care se confruntă aceşte persoane. Urcarea şi coborârea din maşină sunt anevoioase, scaunul şoferului şi pozi-ţia volanului trebuie modificate, iar scaunul cu rotile trebuie pliat şi pus în portbagaj.

toate aceste operaţiuni necesi-tă ajutorul cuiva, ceea ce nu reduce „dependenţa“ celor din scaunele cu rotile. În loc să fie o experienţă care să îmbunătăţească viaţa acestor oa-meni, condusul devine o bătaie de cap suplimentară, astfel că multe persoane cu dizabilităţi motorii au re-nunţat din capul locului la visul de a conduce un autovehicul.

Din fericire, într-un orăşel de nu-mai 3.000 de locuitori din estul Repu-blicii Cehe (loštice, regiunea olomo-uc) nişte antreprenori nu au încetat să viseze. Ei şi-au propus nu simpla

adaptare a unui automobil, ci con-ceperea de la zero a unuia destinat pentru utilizatorii scaunelor cu rotile.

Conceptul acestui autovehicul s-a născut în 2003, iar un an mai târziu ideea a fost achiziţionată de firma ZlKl din loštice. Între 2004 şi 2008, compania a testat mai multe prototi-puri, până ce a ajuns la forma actuală

care a primit denumirea comercială Elbee.

Ulterior, ZlKl a accesat finanţare din fondul European pentru Dezvolta-re Regională, pentru a putea începe producţia. Din 2013, Elbee poate fi produs în serie, însă aceasta nu în-seamnă că modelele sunt standard, ci sunt adaptate în funcţie de gradul de dizabilitate şi preferinţele fiecărui cumpărător.

Disponibil momentan numai pe piaţa din Cehia, firma are intenţia să lanseze Elbee pe piaţa internaţională.

aVantajeLe adUse de eLBee

principalele avantaje aduse de Elbee sunt accesul fără asistenţă în

• titlul proiectului: „Producerea unui vehicul pentru utilizatorii de scaune cu rotile“

• Beneficiar: Compania ZLKL s.r.o, Republica Cehă• Buget total: 1,5 milioane de euro• Contribuţie fedr: 637.000 de euro• adresa web: http://www.elbee.cz/

fişa teHniCă a ProieCtULUi

Page 28: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro28

regiuni europene

Croaţia: VaLorifiCarea VişineLor marasCa drePt aLimente BUne PentrU sănătate

Vişinele din zona dalmaţiei aduc beneficii importante pentru sănătate şi pot contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, afecţiunilor glandei tiroide şi combaterea insomniei. două institute de cercetare croate au elaborat noi metode de procesare, care păstrează calităţile acestor fructe.

BoGdan [email protected]

Celebre încă din vremea când Republica veneţiană stă-pânea coasta Dalmaţiei (în Croaţia de astăzi), vişinele

Marasca au mai multe efecte bene-fice asupra sănătăţii umane decât starea de bine pe care o poate induce un pă-hărel de Maraschino. Acest lichior de vişi-ne, produs la scară industrială din 1759, a dus faima fructelor în întreaga lume.

În secolul al 19-lea producătorii lichiorului se mândreau cu livrări permanente către familii nobiliare din Austro-Ungaria, Marea Britanie şi italia, dar băutura era la fel de populară şi între marinarii din Marea Mediterană. După 1945, odată cu părăsirea de către italieni a Dalma-ţiei, lichiorul a început să fie produs

în italia, dar vişinele nu mai erau cele autentice, care cresc cu precădere în solul arid din jurul oraşului croat Zadar.

pomii fructiferi cunos-cuţi sub denumirea ştiin-

ţifică Cerasus acidior au continuat să fie plantaţi

autovehicul (printr-o uşă aflată în faţa maşinii şi operată prin telecomandă) şi posibilitatea de a fi condus chiar din scaunul cu rotile (cu ajutorul unui volan şi celelalte funcţii de bord con-figurate special pentru fiecare şofer).

După ancorarea scaunului şi în-chiderea uşii, şoferul poate porni la drum, iar viteza de până la 80 km pe oră îi permite să circule inclusiv pe autostrăzi, având un consum de

benzină estimat la numai 4,5 litri pe 100 km.

În ciuda dimensiunii compacte a maşinii (lungă de 2,47 m şi lată de 1,33 metri), producătorii dau asigu-rări că poate fi condusă nu doar pe şo-sele asfaltate, ci şi pe drumuri relativ accidentate.

Avantajul major al designului este că permite parcarea cu faţa, astfel încât şoferul să coboare direct pe

trotuar. În spatele şoferului poate fi amplasat un scaun obişnuit pentru un pasager sau poate fi lăsat spaţiu liber pentru bagaje.

pentru cumpărătorii cehi există şi avantajul că o parte din cheltuielile cu achiziţionarea Elbee vor fi decon-tate de stat şi că, având un permis de conducere pentru categoria B1 (ve-hicule cu masa sub 400 kg) poate fi condus de la 17 ani.

Page 29: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 29

regiuni europene

în Croaţia, dar o parte însemnată din livezi au fost distruse în tim-pul războaielor din fosta iugoslavie (1991-1995). Cât despre beneficiile pentru sănătate ale vişinelor maras-ca nu se ştiau mai mult decât „vor-be din bătrâni“.

În anii premergători aderării Croaţiei la UE (1 iulie 2013), o echi-pă formată din cercetători de la fa-cultatea de tehnologie Alimentară şi Biotehnologie (Universitatea din Zagreb) şi de la Centrul de tehnolo-gie Alimentară şi Biotehnologie (din Zadar) a accesat fonduri europene pentru un proiect de investigare a

ceea ce erau considerate „mituri“ despre aceste fructe.

BenefiCiiLe UnUi „sUPerfrUCt“

Analizele de laborator au demon-strat că vişinele marasca — de culoa-re roşu închis, cu gust dulce-acrişor intens, o aromă puternică şi conţinut bogat de zahăr — conţin cel puţin şase substanţe active cu efecte an-tioxidante, antiinflamatoare şi anti-microbiene. Un studiu experimental pe voluntari a demonstrat că un con-sum zilnic de suc concentrat (30 ml)

din aceste fructe ajută la prevenirea bolilor de inimă, întăreşte sistemul imunitar şi reglează somnul.

În cadrul proiectului cu finanţare europeană, cercetătorii din Zagreb şi Zadar au investigat modalităţi prin care să poată fi stocate fructe-le şi sub alte forme decât cea de suc concentrat. Ei au dezvoltat două metode de uscare a vişinelor care să păstreze calitatea substanţelor active cu beneficii pentru sănătate, dar şi să permită combinarea lor cu alte produse alimentare.

prima tehnologie de procesare a fructelor constă în uscarea vişine-lor printr-un procedeu de îngheţare „uscată“ (în vacuum, fără crearea de cristale de gheaţă, apa fiind eli-minată). Cea de-a doua modalita-te o reprezintă uscarea sub un jet puternic de aer fierbinte (140-180

grade Celsius), care transformă vi-şinele într-o pudră.

fructele uscate la rece păstrea-ză culoarea şi aroma celor proaspe-te şi pot fi mai uşor combinate cu alte alimente, de pildă în batoane de cereale, iaurturi cu fructe sau müsli. o firmă producătoare de cio-colată din Zadar a început deja să le folosească într-unul dintre sorti-mentele sale.

pudra de vişine menţine substan-ţele cu efect benefic pentru sănăta-te, dar are o culoare mai deschisă şi o aromă mai diminuată, dar şi în cazul ei există moduri de valorifi-care. Ea poate servi la prepararea unor băuturi instant sau ca ingredi-ent pentru îngheţată, biscuiţi şi na-politane.

• titlul proiectului: „Vişinele marasca – ingredient pentru o alimentaţie funcţională“

• Beneficiari: Facultatea de Tehnologie Alimentară şi Biotehnologie (Universitatea din Zagreb) şi de la Centrul de Tehnologie Alimentară şi Biotehnologie (Zadar)

• Buget total: 496.800 de euro• Contribuţie fedr: 360.000 de euro• adresa web: http://ipa-marasca.com/

fişa teHniCă a ProieCtULUi

Page 30: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

www.inforegio.ro30

informaţii utile

orGanismeLe de imPLementare şi monitorizare a ProGramULUi oPeraţionaL reGionaL

autoritatea de management pentruPor (am Por) — ministerul dezvoltării regionale şi administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected],Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

organisme intermediare Poragenţia pentru dezvoltare regională nord-est (adr nord-est)Str. lt. Drăghescu nr. 9, piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125telefon: 0233 218071, fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud-est (adr sud-est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118telefon: 0339 401018, fax: 0339 401017E-mail: [email protected], Website: www.adrse.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud muntenia (adr sud muntenia)

Str. general Constantin pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, Româniatelefon: 0242 331769, fax: 0242 313167E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud-Vest oltenia (adr sV oltenia)Str. Aleea teatrului nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402telefon: 0251 418240, fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

agenţia pentru dezvoltare regională Vest (adr Vest)Str. proclamaţia de la timişoara nr. 5,timişoara, judeţ timiş, cod poştal 300054tel/fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională nord-Vest (adr nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111telefon: 0264 431550, fax: 0264 439222

E-mail: [email protected], [email protected] Website: www.nord-vest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională Centru (adr Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093tel: 0258 818616/int. 110, fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

agenţia pentru dezvoltare regionalăBucureşti ilfov (adr Bucureşti ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020076, Bucureştitelefon: 021 313 8099, fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

organism intermediar pentruturism (autoritatea naţională pentru turism)Blvd. Dinicu golescu nr. 38, poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureştitelefon: 0372/ 144 018, fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

Conferinţă Cor desPre ProGrameLe de dezVoLtare rUraLă 2014-2020Bruxelles, Belgia, 11 decembrie

Comitetul Regiunilor (CoR) organizează un eveniment care îi are ca invitaţi pe reprezentanţii Comisiei Europene - Dg Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Aceştia vor prezenta primele detalii despre programele noi de dezvoltare rurală, pentru perioada 2014-2020. până la sfârşitul anului 2014, pregătirea pentru majoritatea programelor noi se va finaliza, iar implementarea lor va începe.

Mai multe detalii la: www.cor.europa.eu

tîrGUL CadoUriLor de CrăCiUnChişinău, 19-28 decembrie

Evenimentul va pune faţă în faţă producătorii, distribuitorii şi clienţii din domeniile cadouri, alimentare, bijuterii şi produse tradiţionale. A Xi-a ediţie a „Christmas fair 2014“ se va desfăşura în pavilionul central al Complexului internaţional de Expoziţii Moldexpo.

Mai multe detalii la: www.moldexpo.md

târGUL eXPonatUra 2015istanbul, turcia, 8-11 ianuarie 2015

organizată sub titlul „Natura vindecătoare“, expoziţia aduce în prim-plan produse naturiste pentru domeniile turismului şi îngrijirii personale – alimente organice sau tradiţionale, cosmetice pentru zona spa, suplimente alimentare. participă companii producătoare şi distribuitori, agenţi şi clienţi finali.

Mai multe detalii la: www.exponatura.net

fif - forUmUL finanCiar şi de inVestiţii în indUstria infrastrUCtUrii itlondra, 22 ianuarie 2015

A viii-a ediţie a forumului financiar şi de investiţii va pune în discuţie conceptele Datacentre, hosting şi Cloud, care se află în centrul preocupărilor de investiţii din domeniul it. Centrele de tip „cloud“ au devenit elemente de infrastructură indispensabile pentru industria it. la eveniment vor lua parte oameni de afaceri, bancheri şi consultanţi, care vor discuta despre modalităţile de finanţare a acestor investiţii.

Mai multe detalii la: www.financeinvestmentforum.com

Conferinţa „risCUri LeGisLatiVe şi noiLe teHnoLoGii“Bruxelles, Belgia, 22-23 ianuarie 2015

Evenimentul, organizat de Asociaţia internaţională a Barourilor, cu sprijinul forumului Regional European, va dezbate provocările pe care le aduce implementarea noilor tehnologii în economie — problemele de integrare, de securitate şi legislative. vor participa autorităţi de reglementare, avocaţi şi specialişti în servicii financiare şi tehnologii.

Mai multe detalii la: www.ibanet.org

aGenda

Page 31: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

decembrie 2014 31

reVeLionUL în eUroPa

alt fel de ştiri

sPania şi PortUGaLiaSpaniolii şi portughezii au de-

venit cunoscuţi pentru o tradiţie păstrată cu sfinţenie: se răsfaţă cu-linar la miezul nopţii. În Spania, se mănâncă 12 boabe de struguri, una pentru fiecare lună a noului an. Se spune că fiecare boabă mâncată îţi va aduce noroc. În portugalia, stru-gurii sunt înlocuiţi cu smochine, însă numărul rămâne acelaşi.

GreCiaŞi grecii au un obicei în strân-

să legătură cu festinul culinar din noaptea petrecerii. De Revelion, la fiecare masă se serveşte o pâine specială, numită „vasilopita“, în in-teriorul căreia este ascuns un bănuţ. la miezul nopţii, pâinea se taie, iar cine primeşte bucata cu bănuţul este declarat cel mai norocos în noul an. În plus, şi copiii sunt foarte răsfăţaţi: ei primesc daruri în noap-tea de Anul Nou în încălţările lăsate lângă foc.

BeLGiaUn obicei asemănător se păstrea-

ză şi în Belgia. pe 1 ianuarie, rudele se adună la masă şi mănâncă „chou-croute“ (un fel de varză murată cu cârnaţi). fiecare trebuie să aibă sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru că tradiţia spune că aşa vor avea bani tot anul.

danemarCaprietenii sunt foarte importanţi

în Danemarca, dar mai ales la final de an! tradiţia spune că danezii tre-buie să pună la uşa celor apropiaţi obiecte vechi de veselă (căni, paha-re, farfurii) care simbolizează anul

ce trece. Cu cât găseşti mai multe astfel de obiecte la uşă, cu atât vei avea mai mult noroc în noul an.

itaLiaŞi italienii îşi „măsoară“ norocul

în obiecte şi haine, dar tradiţia e un pic diferită. Ca să întâmpini Anul Nou cum se cuvine, trebuie să arunci neapărat pe fereastră un obiect vechi. Dacă se sparge, cu atât mai bine: s-a spart şi ghinionul din anul care tocmai se pregăteşte să plece!

sCoţiaAnul Nou, numit „hogmanay“,

este întâmpinat cu suluri de smoală lăsate să se rostogolească pe străzi.

tradiţia lor spune că doar dacă anul vechi este ars, cel nou îşi poate in-tra în drepturi.

irLandafetele singure sunt foarte „ocu-

pate“ în noaptea dintre ani. irlande-zele îşi aşază vâsc sub pernă, pentru că tradiţia spune că aşa vor visa mo-mentul când îşi vor întâlni sufletul pereche.

rUsiaDe Revelion, ruşii beau, printre

altele, o băutură din vodcă, suc de lămâie şi apă de la robinet. Aceasta se numeşte „apa murdară“ şi se bea pentru a opri ghinionul.

3, 2, 1…La mulţi ani! în toată lumea, petrecerile de sfârşit de an sunt aşteptate cu sufletul la gură. râuri de şampanie, veselie şi obiceiuri care de care mai ciudate se împletesc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. regio vă prezintă câteva dintre acestea.

Page 32: Revista Regio nr.35, decembrie 2014

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: decembrie 2014

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

)0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

https://www.facebook.com/inforegio.ro