Revista Regio nr.28/mai 2014: Spaţii urbane pentru confort şi civilizaţie.

Nr. 28, Mai 2014

SPAŢII URBANE PENTRU CONFORT ŞI CIVILIZAŢIE

Prof. Arh. Augustin Ioan: „Eu cred într-o viziune negociată asupra dezvoltării urbane, în care şi cetăţenii, şi diferitele grupuri de interese, şi experţii, şi politicul să se regăsească.“

Oraşul Mioveni susţine dezvoltarea industrială

Sibiul îşi menţine rangul de capitală europeană a culturii prin proiecte de modernizare

Patru artere, un singur obiectiv: fluidizarea traficului din Galaţi

www.inforegio.ro2

e-mail: [email protected] [email protected]

Tel.: 0372 11 14 09

REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOIREDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCUCORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Editorial

Ovidiu NAHOI

www.inforegio.ro

O raşele reprezintă motoarele dezvoltării regiunilor prin atragerea de investiţii, prin crearea de locuri de muncă, prin dezvoltarea proiectelor educaţionale, de sănătate sau de petrecere a timpului liber.

În ultimele două decenii, oraşele româneşti au avut de suferit atât de pe urma politicii de uniformizare şi de industrializare forţată din timpul regimului comunist, cât şi din cauza dezindustrializării din perioada de tranziţie.

Regimul comunist a susţinut dezvoltarea rapidă a oraşelor, însă cu pre-ţul distrugerii unei părţi importante din moştenirea istorică şi arhitectoni-că. Perioada de tranziţie de după 1989 a dus la pierderi importante de lo-curi de muncă şi un proces accelerat de dezurbanizare — oamenii au migrat fie spre mediul rural, ca soluţie după intrarea în şomaj, fie au ales calea străinătăţii.

Numeroase oraşe au suferit din caua scăderii forţei de muncă şi a nu-mărului populaţiei tinere. Lipsite de mijloace financiare adecvate, adminis-traţiile s-au văzut în situaţia de a întreţine din ce în ce mai greu centrele urbane, acestea cunoscând un vizibil proces de degradare.

De la aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile Regio au con-tribuit, printre altele, la refacerea ţesuturilor urbane şi salvarea moştenirii istorice şi arhitectonice, iar efectele pozitive încep deja să se simtă.

Mai întâi de toate, acestea contribuie la dezvoltarea spiritului comuni-tar. Locuitorii se simt mai legaţi de prezentul şi viitorul unui oraş primitor, în care şi trecutul este respectat aşa cum se cuvine.

Apoi, îmbunătăţirea structurii urbane reprezintă un atu pentru atrage-rea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Noile proiecte duc la dezvol-tarea serviciilor şi atrag un număr tot mai mare de vizitatori. Apoi, inves-titorii sunt atraşi în mai mare măsură de oraşele cu o mai bună calitate a vieţii, în care oamenilor le face plăcere să locuiască şi din care nu doresc să plece.

Vă prezentăm în această ediţie a revistei noastre câteva exemple de bune practici în ceea ce priveşte îmbunătăţirea infrastructurii urbane, din toate regiunile României dar şi din câteva regiuni europene.

CENTRELE URBANE, MOTOARE ALE DEZVOLTĂRII

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORIIDoriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de par-

teneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anu-mitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi uti-lă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: [email protected]ţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot

acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale2007-2013

MAI 2014 3

04 SEMNAL EUROPEAN Dezvoltarea urbană, în accepţiune europeană

05 INTERVIU Profesorul de arhitectură Augustin Ioan: „Cred într-o viziune negociată asupra

dezvoltării urbane“

08 ŞTIRI REGIONALE10 DOSAR Patru artere, un singuri obiectiv: fluidizarea traficului din GalaţiProiecte Regio finalizate la Bragadiru: Viaţa citadină la firul ierbiiLa Slatina, centrul istoric este revitalizat prin RegioAsistenţa socială — parte a dezvoltării unui oraşOraşul Mioveni susţine dezvoltarea industrialăClădirea Transilvania, o poartă turistică în ZalăuMunicipiul Piatra Neamţ, gata să întâmpine turiştii cu o nouă înfăţişareSibiul îşi menţine rangul de Capitală Europeană a Culturii prin proiecte de modernizarePremiantele Regiostars 2014 — cele mai inovatoare proiecte de dezvoltare regională

28 REGIUNI EUROPENE Groningen, Ţările de Jos: micro-oraş sustenabil apărut într-un cartier abandonat

Pivniţele medievale de sub oraşul ceh Brno devin atracţie turistică

30 INFORMAŢII UTILE31 PRIMĂVARA ÎN UE

Luna mai, luna porţilor deschisePrimăvara în Europa

SUMAR

SCRISORI DE LA CITITORI„AVEM NEVOIE DE PROIECTE PENTRU ZONA RURALĂ“

Am citit un număr al revistei Regio, cu titlul „Proiecte sociale prin Regio“, unde am luat la cunoştiinţă de o serie de acţiuni/proiecte sociale dezvoltate în ţara noastră, precum şi de deschiderea MDRAP pentru idei în acest domeniu.(…)

Oricine face un tur în zilele noastre prin zonele rurale ale României, va con-stata, cu strângere de inimă, că acestea (în marea majoritate) îţi lasă o impresie de descompunere, sărăcie (lucie, în unele zone), degradare, neputinţe, bătrâneţe, depopulare, tristeţe…

Sigur, există şi oaze care fac excepţie de la acest tablou, dar sunt doar excepţii.(...)

Cred că este necesară dezvoltarea unor proiecte care să revitalizeze zona rurală, care să determine repopularea şi dezvoltarea armonioasă a acestor zone po-trivit specificului rural.

Sandu Mircea, Bucureşti

Răspunsul redacţiei RegioStimate domnule Sandu Mircea, ne bu-

curăm să vedem că materialele din revista pe care o producem sunt de interes pentru cititorii noştri, iar dacă putem sprijini anu-mite acţiuni, este şi mai bine. Programul Regio, pe care îl gestionăm, nu se adre-

sează mediului rural. Dacă urmăriţi revista noastră, veţi vedea că proiectele pe care le prezentăm sunt din mediul urban, în principal. În mediul rural s-au reabilitat prin Regio doar câteva şcoli. Cât priveşte proiecte precum cel din comuna Raco-viţă, jud. Dâmboviţa, sediul principal al ONG-ului care a derulat proiectul cu finan-ţare Regio este în Târgovişte, iar în comună este doar un punct de lucru.

Ideile dumneavoastră ar trebui trimise la Ministerul Agriculturii, care gestionează Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, tot din fonduri europene. Prin acest pro-gram ideile şi propunerile dumneavoastră se pot materializa.

Redacţia Revistei Regio!

www.inforegio.ro4

Semnal european

VLAD BÂ[email protected]

De ce să investeşti în dezvol-tare urbană? Un motiv ar fi acela că oraşele sunt, în acelaşi timp, cauza şi solu-

ţia pentru provocările economice, sociale şi de mediu ale momentului. Aproximativ 75% din populaţia Uni-unii Europene locuieşte în mediul urban, acesta consumând 80% din energia totală şi generând aproxi-mativ 85% din Produsul Intern Brut (PIB) al Europei. Oraşele sunt, prin urmare, esenţiale pentru a atinge ţintele din Strategia Europa 2020.

Pentru perioada de programare bugetară 2007-2013, UE a investit aproximativ 21,1 miliarde de euro în dezvoltare urbană sustenabilă, fonduri alocate pe patru componen-te. Astfel, 3,4 miliarde de euro au fost alocate reabilitării siturilor in-dustriale şi zonelor de teren conta-minat, 9,8 miliarde de euro — pen-tru proiecte de regenerare urbană şi rurală, alte 7 miliarde de euro s-au cheltuit pe transportul urban

DEZVOLTAREA URBANĂ, ÎN ACCEPŢIUNE EUROPEANĂ

Oraşele sunt mari generatori de poluare, mari consumatori de energie, deci tot ele vor fi şi soluţia rezolvării acestor probleme. Aceasta este viziunea Comisiei Europene. Sintagme, în aparenţă abstracte, precum „dezvoltare sustenabilă“ sau „eficienţă energetică“ se regăsesc în alocări bugetare clare pentru actualul exerciţiu financiar.

re Regională (FEDR). În fiecare stat membru, cel puţin 5% din sumele disponibile prin FEDR vor fi investite în dezvoltarea urbană sustenabilă, iar proiectele concrete vor fi elabo-rate de autorităţile locale. În plus, 330 de milioane de euro vor finanţa acţiuni inovative în domeniul dez-voltării urbane sustenabile, pe o pe-rioadă de şapte ani. Potrivit planu-rilor Comisiei, o reţea de dezvoltare regională va revizui modul în care sunt implementate fondurile euro-pene pe teren şi va sprijini schimbul de experienţă între oraşele implica-te în dezvoltarea urbană sustenabi-lă şi în acţiuni urbane inovative.

În perioada 2014-2020, oraşele vor fi încurajate să folosească dez-voltarea locală bazată pe implicarea comunităţii, aşa-numita Community-Led Local Development (CLLD), care să atragă implicarea mai activă a li-derilor locali din zona de business,

ecologic, iar 917 milioane de euro, pentru creşterea fondului locativ.

OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII URBANE PENTRU 2014-2020

În perioada 2014-2020, oraşele europene vor beneficia în continu-are de politica regională a UE. Zo-nele urbane sunt ţintite direct prin mai multe priorităţi de investiţii ale Fondului European pentru Dezvolta-

PREMII PENTRU ORAŞE „VERZI“Comisia Europeană finanţează o serie de programe şi de iniţiative cu dimensiune urbană, de la mobilitate urbană şi oraşe „verzi“, până la cele care şi-au propus zero emisii de dioxid de carbon. De pildă, premiul „Capitala europeană verde“ răsplăteşte eforturile locale de a îmbunătăţi mediul înconjurător, economia şi calitatea vieţii din oraşe. În fiecare an, trofeul este acordat acelui oraş care a devenit un model din acest punct de vedere. Astfel, Stockholm a fost desemnat „Capitala europeană verde“ a anului 2010, Hamburg a anului 2011, Vitoria-Gasteiz a anului 2012, Nantes a anului 2013, Copenhaga este capitală verde în 2014 şi Bris-tol a fost desemnat ca oraş verde în 2015.

MAI 2014 5

Semnal european

a sectorului public şi a societăţii civile. URBACT, programul de coo-perare în reţea a oraşelor europene, va fi orientat mai mult pe rezultate concrete şi va încorpora Cadrul de Referinţă pentru Oraşe Sustenabile, un instrument de lucru menit a ajuta oraşele să-şi promoveze şi să-şi îm-bunătăţească munca pentru dezvol-tarea urbană sustenabilă. De aseme-nea, Auditul Urban va furniza date anuale despre 811 oraşe dintre cele 28 de state membre UE şi alte 17 oraşe din Islanda, Norvegia şi Elve-ţia. Un alt exemplu de program ţintit pe dezvoltarea urbană este schema ELEA (European Local Energy Assis-tance) sau Instrumentul de Asistenţă Tehnică pentru Eficienţa Energetică. Planul, coordonat de Banca Europea-nă pentru Investiţii (BEI) şi finanţat în cadrul Programului pentru Energie

Inteligentă Europa, asigură granturi (de până la 90% din costurile eligi-bile) către autorităţile locale şi re-gionale, care acoperă costurile cu asistenţa tehnică a investiţiilor în energie sustenabilă de mare am-ploare şi bancabile. În plus, ELEA asistă autorităţile locale şi regionale în cheltuirea eficientă a fondurilor disponibile prin instrumentele finan-ciare ale politicii de coeziune, desti-nate eficienţei energetice şi energiei regenerabile.

Prin dezvoltare urbană, Comisia vizează şi cercetarea şi inovarea în domeniul construcţiilor. Astfel, în 2009, CE a înfiinţat Parteneriatul Pu-blic-Privat pentru Clădirile Eficiente Energetic pentru a gestiona conse-cinţele încălzirii globale. Această iniţiativă analizează construcţiile eficiente energetic şi renovarea

celor existente, precum şi crearea unora care să reuşească să fie cel puţin neutre, din punctul de vedere al consumului de energie, dacă nu chiar să genereze căldură.

Copenhaga

„CRED ÎNTR-O VIZIUNE NEGOCIATĂ ASUPRA DEZVOLTĂRII URBANE“

Arhitect de peste două decenii, doctor în arhitectură şi în filosofie, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ şi preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Augustin Ioan radiografiază problemele cu care se confruntă oraşele din România şi sugerează soluţii pentru rezolvarea lor.

INTERVIU CU PROFESORUL DE ARHITECTURĂ AUGUSTIN IOAN:

BOGDAN [email protected]

REGIO: Cât de „europene“ vi se par oraşele României?

Augustin Ioan: Unele dintre ele au fost gândite pe un model european. Cele transilvănene sunt, cu certitu-dine, central-europene, prin prisma logicii lor de dezvoltare oarecum se-parată de cele din Vechiul Regat. Dar, de când putem vorbi de România, de la Cuza încoace, şi în Vechiul Regat a existat un model european.

Dacă ne uităm în cărţile care vor-besc despre istoria Bucureştilor — spre exemplu cartea Danei Harhoiu, „Bucureşti între Orient şi Occident“

— găsim aceste modele europene. Din secolul al XIX-lea există o presiune de îndreptare, de trasare a unor bulevar-de. Bulevardul Magheru, din perioa-da interbelică, este un exemplu. Un argument în plus este, în Bucureşti, faptul că arhitecţi străini au lucrat întotdeauna aici. În secolul al XIX-lea au fost mulţi arhitecţi francezi, iar în Transilvania sunt mulţi arhitecţi aus-trieci şi maghiari ca autori de clădiri importante.

Pe scurt, da, cu siguranţă că oraşe-le româneşti sunt europene, cel puţin

www.inforegio.ro6

Interviu

la nivelul intenţiei de a regulariza lu-crurile, de a urbaniza,de a îndrepta, de a corecta, de a monumentaliza. Evident că există măcar dorul de eu-ropenitate, dacă nu chiar europeni-tatea însăşi. Eu sunt tentat să spun că există şi o tendinţă de… america-nizare în Bucureşti, legată mai ales de incapacitatea de a avea fronturi continue, de aceeaşi înălţime şi ar-hitectură. Ideea de „city“, de clădire înaltă, nu este proprie Bucureştiului, exceptând Turnul Colţei, care a fost dărâmat în august 1888, sau Foişorul de Foc.

REGIO: Care ar fi principalele

probleme de care se plâng locuitorii marilor oraşe româneşti?

Augustin Ioan: Echipamentele ur-bane sunt deficitare şi tocmai acestea sunt cele pentru care, de fapt, oame-nii preferă oraşele, nu viaţa la ţară. Într-un oraş accept să stau înghesuit, ca să beneficiez de echipamentele urbane. Acestea sunt de tipul reţele-lor: electricitate, apă, canalizare, în-călzire... În Bucureşti, anumite zone din centru sunt calamitate în raport cu alte porţiuni de oraş, trebuie adus curent din altă parte, iar apa n-are presiune din cauza suprasolicitării. Echipamentele edilitare sunt de pe vremea lui Carol I.

Să vă dau un alt exemplu din ţară. După 150 de ani, Sinaia de-abia acum îşi schimbă, prin proiecte cu finanţare europeană, o bună parte din infra-structură. Din nefericire, foarte multe din dezvoltările urbane din ultimii 20 de ani s-au făcut invers: mai întâi lo-cuinţele şi după aceea echipamente-le. Şi acum sunt zone de felul acesta la marginea Bucureştiului, unde tre-buie să ai maşină de teren ca să ajungi acasă, altfel, te scufunzi în noroi.

REGIO: Nicăieri în lume, bule-vardele nu pot fi lărgite pe cât de multe autovehicule ar fi gata să le invadeze. Care ar fi soluţia pentru un trafic fluid şi mai puţin poluant?

Augustin Ioan: La nivel european

acest lucru s-a rezolvat. Sunt foarte multe oraşe unde centrul istoric este izolat, în sensul că se interzice acce-sul auto şi se face un sistem de parcări pe inelul dintre oraşul vechi şi oraşul nou. Îmi las maşina acolo contra unui bilet care îmi asigură circulaţia în in-teriorul inelului respectiv cu transpor-tul în comun. Dacă vreau să stau în centru, să beneficiez de avantajele centrului, nu trebuie să am maşină.

Apoi, sunt oraşe care oferă trans-port gratuit în contul biletului de par-care. Chiar de curând am văzut că la Paris, unde au fost nişte probleme de congestie îngrozitoare, au dat câteva

zile de transport public gratuit şi, în acelaşi timp, au impus o interdicţie pentru automobile. În Paris mai exis-tă şi alt tip de interdicţie, care pare cumva contrafactuală: nu ai voie să construieşti parcări lângă clădirile mari. Nu ştiu ce faci cu maşina, dar nu o mai aduci în centru. Dacă nu am unde să parchez maşina, voi veni cu transportul în comun, volens-nolens.

Pe de altă parte, în Bucureşti nici aceasta nu este o soluţie. Parcarea subterană de la Universitate este goa-lă, iar şoferii lasă maşina care-pe-un-de, pentru că nici sistemul punitiv nu funcţionează. Adusul maşinii în cen-trul oraşului nu trebuie să fie o solu-ţie, deşi este adevărat că în Bucureşti centrul istoric nu este bine delimitat.

Care este, de fapt, centrul istoric pe care să îl izolăm? Tot inelul cen-tral ar trebui să aibă o administraţie proprie. Problema nu rezidă la nivelul

circulaţiei, ci al administraţiei. Legis-lativ, Bucureştiul este prost organizat, căci centrul oraşului este în cinci sec-toare. Dacă fiecare are o felie de tort din acest oraş în care vârful este în centru, iar partea largă este la peri-ferie, ghiciţi pe cine va flata prima-rul respectiv înainte de alegeri? Pe cei din centru, care sunt mii, sau pe cei de la margine, care sunt sute de mii? Ar trebui să existe un district, un sector central. Parisul, pe care mereu îl dăm exemplu în Micul Paris, are o organizare a districtelor în formă de spirală, cu centrul ca district prim, care are propriile nevoi.

REGIO: Credeţi că există un con -flict între funcţionalitatea unui oraş şi calităţile sale estetice?

Augustin Ioan: Nu, pentru că nici-un aspect care face oraşul mai func-ţional, în postura lui de mecanism, nu este opusul esteticii, care este un surplus, care se adaugă rezolvând ceea ce este de rezolvat la mecanism. Gândirea oraşului ca mecanism este de un anumit tip, iar gândirea esteti-că se referă mai degrabă la obiectele arhitecturale, care populează acest mecanism.

Au existat etape în istorie, de pil-dă oraşul iluminist, gândit precum o serie de axe care uneau monumente-le. Aşa este croit, de pildă, Washing-ton DC. Şi tot ceva de genul acesta a vrut să facă din Bucureşti Carol al II-lea: marile edificii, palatele, monu-mentele reunite de o axă şi, între ele, căi de acces.

În Bucureşti au existat proiecte de oraş care au intrat în competiţie violentă unul cu altul. Bucureştiul lui Carol al II-lea şi-a tăiat un drum în structura medievală şi, dincolo de marile bulevarde, dincolo de blocuri, rămân bucăţele din oraşul medieval, cu străzi rezultate din forma proprie-tăţilor. Bucureşti este un nume la plu-ral şi, într-adevăr, este un oraş mul-tiplu, o federaţie de târguri, de sate care s-au strâns sub această umbrelă colectivă. Sunt mai multe viziuni de

MAI 2014 7

Interviu

oraş sub aceeaşi pălărie. Există oraşul comunist, acesta din anii `80, oraşul interbelic şi oraşul lui Carol I, care a intervenit asupra centrului vechi şi a făcut marile palate de inspiraţie franceză precum clădirea CEC de pe Calea Victoriei. Există şi un Bucureşti subteran, extrem de interesant din perspectivă istorică.

Ce avem acum sunt pivniţe, dar unele erau, de fapt, tuneluri. Într-un oraş care nu avea voie să-şi facă for-tificaţii, în timpul suzeranităţii oto-mane, oamenii şi-au făcut tuneluri. Invadatorii cucereau doar suprafaţa, dar cine trebuia să plece era deja ple-cat. Chiar şi acum, de la Palatul Ghika puteţi să plecaţi cu trăsura, printr-un tunel, şi să ieşiţi la Mănăstirea Plum-buita. Exista un tunel, pe sub Dâmbo-viţa, care ieşea la curţile lui Ipsilanti, cam pe unde este Palatul Parlamen-tului acum.

REGIO: Multe regiuni şi oraşe din statele UE au renovat clădiri prin fonduri europene. Ce bune exemple am putea urma în România?

Augustin Ioan: Eu, reprezentant al oraşului, am interesul ca el să ara-te bine, astfel că te ajut pe tine, un proprietar de monument istoric: îţi preiau sarcina renovării faţadei, iar tu îţi faci reparaţiile de interior. Împăr-ţim cheltuielile, îţi reduc impozitele, îţi dau un credit fără dobândă. Dacă doar transfer integral şi punitiv pova-ra — proprietarului, nu am rezolvat nimic, problema se cronicizează.

Aceasta nu se aplică doar la mo-numente, ci la orice clădire. La fel de gravă este şi problema blocurilor. Foarte multe dintre blocurile din pe-rioada comunistă au ieşit din perioada de garanţie structurală, de 50 de ani. Ce se întâmplă după asta? Am trans-ferat problema la proprietarii aparta-mentelor. Dar ei ştiu că la următorul mare cutremur vor fi mari probleme cu blocurile construite înainte de ̀ 77? Vor afla, dar vor fi zeci, dacă nu sute de mii de victime. Lucrurile se vor re-zolva de la sine cum s-a mai întâm-plat în Bucureşti de foarte multe ori:

au mai dărâmat cutremurele, au mai rezolvat focurile, se mai schimbă re-gimul politic...

Blocurile nici nu au fost gândite pe bază de proprietari de apartamente, ci pe bază de administrare centrală a întregului. Trebuie să schimbe cineva toate instalaţiile, nu schimbă fiecare în apartamentul lui.

REGIO: Aţi detaliat problemele, dar să ne referim şi la soluţii. Unii invocă lipsa banilor în găsirea unor planuri de dezvoltare. Dar nu lip-seşte şi altceva în afara lor, la nivel de viziune, strategie, expertiză?

Augustin Ioan: Depinde pe cine întrebăm. Eu cred într-o viziune ne-

gociată asupra dezvoltării urbane, în care şi cetăţenii, şi diferitele grupuri de interese, şi experţii, şi politicul să se regăsească. În străinătate, nu poţi să dai o autorizaţie dacă nu ai acor-dul vecinilor. Şi sunt cazuri celebre de proiecte care au fost modificate pen-tru că asociaţiile de proprietari din zonă nu şi-au dat acordul.

Este mai interesantă soluţia nego-ciată. Altfel, ca la noi, fiecare vine cu soluţia lui şi toată lumea este radicali-zată şi crede că soluţia sa pentru oraş este cea mai bună. Dezvoltatorii or să vă spună că soluţia cea mai bună este să dărâme tot şi să facă ei blocurile noi. Conservatorii or să vă spună că trebuie păstrat tot şi neatins nimic. Politicul spune ceva, cetăţenii altce-va. Ce rezultă? - bătălie.

REGIO: Care ar fi mecanismul de a pune faţă în faţă soluţiile diver-

gente şi a ajunge la una acceptată de toată lumea?

Formal, există şi la noi mecanis-mul: planurile de urbanism se pun pe site-ul primăriei şi sunt două luni accesibile pentru o discuţie publică. Dar nu există niciun fel de încurajare a acestei discuţii. Toată lumea zice: „eu mi-am făcut treaba, l-am pus pe site, n-a zis nimeni nimic, deci gata, îi dăm drumul“.

Or, nu aşa se face. În alte ţări, oame nii sunt invitaţi personal la pri-mărie. Este un mecanism care se cheamă urbanism participativ. La noi, aproape toate reacţiile sunt post fac-tum: „s-a întâmplat, s-a aprobat de-molarea“. Atunci toată lumea începe să ţipe, dar este târziu. ONG-urile se radicalizează, se duc către zona de activism, nu către zona de expertiză, nu există coordonare între dorul de a avea un oraş de o anumită factu-ră, specialiştii care pot oferi soluţii şi zona de resurse accesibile pentru ele.

Aceasta se întâmplă pentru că bi-roul de urbanism al unui oraş ar trebui să fie reprezentantul binelui colectiv, trebuie să fie în postura de arbitru. Problema este lipsa unei viziuni. Dacă primarul are o viziune, oamenii de afaceri se orientează pe baza viziunii respective.

Politica înseamnă buna adminis-trare a unei cetăţi. Niciun primar din România nu citeşte „Republica lui Aristotel“. Le-ar fi de folos. Dacă ştiu ce vrea primarul, eu, ca arhitect şef, ştiu ce consecinţe derivă pentru politica de dezvoltare urbanistică şi arhitecturală. O mare parte din ba-nii publici sunt cheltuiţi cu prietenii politici. Era mai uşor să mutăm Gara de Nord mai încolo, să o păstrăm pe aceasta ca monument istoric, şi să se facă trecere la nivel, nu megapoduri. Da, dar costa prea puţin.

Din studiile de fezabilitate nu re-zultă cea mai bună soluţie, ci aceea care se voia făcută de la bun înce-put, aşadar studiile sunt motive de a justifica decizia administrativă şi nu invers.

www.inforegio.ro8

Ştiri regionale

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

ÎNTREPRINDERI SOCIALE PENTRU ROMIConsiliul Judeţean Satu Mare va înfiinţa întreprinderi sociale pentru romi, în care aceştia să lucreze, să se simtă utili şi să fie responsabilizaţi. Astfel, au fost iniţiate mai multe proiecte în parteneriat cu ONG-uri şi cu fundaţii ale romilor pentru cursuri de formare profesională. Cei interesaţi pot învăţa o meserie nouă, precum cea de tâmplar, croitor sau îngrijitor. De asemenea, se are în vedere şi folosirea unor terenuri pe care aceste categorii sociale defavorizate să poată cultiva legume şi apoi să le vândă în mod legal şi organizat. În acest fel, ar putea obţine un venit constant care să le permină un trai decent.

PARCĂRILE DIN IAŞI, MONITORIZATE PRIN GOOGLE MAPS

Toate locurile de parcare de reşedinţă din Iaşi vor fi digitalizate. Primăria Iaşi intenţionează să le moni-toreze prin Google Maps. Astfel, orice locuitor poate vedea exact, oricând, ce locuri de parcare ar putea fi libere. De asemenea, cei interesaţi vor putea aplica online pentru o parcare de reşedinţă. Conform oficialilor primăriei, a fost depus deja un grafic de activităţi pentru digitalizarea parcărilor din oraş. Un alt avantaj este faptul că cei care parchează neregulamentar şi încurcă circulaţia vor fi mai uşor reperaţi. În acest sens, primăria a propus şi un proiect-pilot de colaborare cu Poliţia Locală.

SUPER EVENIMENT SPORTIV LA ARADIubitorii de sport îşi dau întâlnire, la jumătatea lunii mai, la Arad. În zilele de 17 şi 18 mai are loc a XVII-a ediţie a Supermaratonului Bekescsaba-Arad-Bekescsaba, la care participă anual sute de sportivi ambiţioşi. Concursul va fi împărţit în patru categorii: Supermaraton individual, feminin-masculin, Ştafetă (echipe de cinci persoane), Ştafetă (echipe de două persoane) şi Crosul de ciclism şi patine cu rotile. Anul acesta, ca noutate, organiza-torii au adăugat şi cronometrarea electronică cu cip şi service ambulant pentru ciclişti. Conform declaraţiilor oganizatorilor, la eveniment este aşteptat şi ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo.

ALBA IULIA, ORAŞ CAMPION LA FONDURI UE

Un oraş din centrul României a învăţat perfect „lecţia“ europeană. În cinci ani, Alba Iulia a reuşit să atragă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană de cinci ori mai mari decât bugetele anuale proprii. Mu-nicipiul cu 60.000 de locuitori a implementat proiec-te în valoare de 150 milioane de euro. Investiţiile au presupus, printre altele, modernizarea centrului civic al oraşului, reabilitarea, modernizarea şi extinderea a peste 23 de km de străzi urbane, 15 km de piste de biciclete, 15 ha de zone verzi şi 1.700 de panouri so-lare si fotovoltaice, care au redus cu 60% facturile la energie. În plus, rata şomajului a scăzut cu 4%.

MAI 2014 9

Ştiri regionale

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUD MUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

TRENUL ROMÂNESC DE MARE VITEZĂ A TRECUT TESTELEAtinge 160 de kilometri pe oră în câteva secunde şi este primul tren de mare viteză realizat în România. Garnitura viu colorată, construită în premieră, la Craiova, de firma Softronic, a trecut toate testele importante efectuate în poligonul feroviar de la Făurei. Trenul electric a fost testat cu 600 de saci de nisip pentru a se stabili dacă îndeplineşte condiţiile de siguranţă. Rezultatele au fost foarte bune. Conform producătorilor, trenul de 5 milioane de euro va mai fi supus unor probe de confort. Garnitura, care are capacitate de circa 400 de pasageri, îşi caută deocamdată beneficiari.

NAVA ŞCOALĂ MIRCEA, LA REGATA DE PE MAREA NEAGRĂ

Nouă ţări şi 19 ambarcaţiuni vor participa anul acesta la o Regată pe Marea Neagră. Evenimentul SCF Black Sea Tall Ships Regatta 2014 se va desfăşura pe ruta Varna – Novorosiisk – Soci – Constanţa, în perioada 30 aprilie – 27 mai. Velierele vor ajunge în Constanţa pe 24 mai, când vor începe şi manifestările prilejuite de finalul cursei şi de premierea câştigătorilor. La prima regată organizată în Marea Neagră, România va concura cu trei ambarcaţiuni: nava şcoală Mircea, Adornate şi Apolodor. În 2014, nava şcoală Mircea sărbătoreşte 75 de ani de existenţă, iar evenimentul va fi marcat în cadrul regatei.

MAGIUNUL DE TOPOLOVENINE ÎNDULCEŞTE DE 100 DE ANI E gustos şi foarte apreciat în Europa, deşi împlineşte în 2014 venerabila vârstă de 100 de ani! Magiunul de prune Topoloveni pare totuşi mai „tânăr“ ca niciodată şi repre-zintă cu succes în străinătate tradiţia gastronomică ro-mânească. Începând cu acest an, renumitul produs care este 100% natural, fără E-uri şi conservanţi, va fi promo-vat nu doar în Europa, ci şi în SUA sau Orientul Mijlociu. Magiunul de prune Topoloveni deţine certificarea de In-dicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european din 7 aprilie 2011, aceasta fiind prima distincţie de acest fel primită de un produs românesc tradiţional. Produsul e realizat după o reţetă din 1914. La mulţi ani, dulci!

VOLUNTARII AJUTĂ TURIŞTIISĂ DESCOPERE CAPITALA

Turiştii străini care ajung în Capitală au posibilitatea să vadă adevărata faţă a oraşului, dar şi oportunităţile pe care acesta le oferă. Grupul de voluntari Bucharest Greeters şi-a propus să le împărtăşească vizitatorilor secretele Bucureştiului, arătându-le localurile cu cea mai bună mâncare şi cea mai plăcută atmosferă, viaţa de noapte, cultura urbană, oamenii primitori, parcuri-le răcoroase şi străduţele mai puţin cunoscute, dar în-cărcate de parfum istoric. „Greeterii“ (n.r — cei care întâmpină turiştii) organizează pentru cei interesaţi vizite de câteva ore în locaţii de interes, în grupuri de până la şase persoane.

www.inforegio.ro10

Spaţii urbane pentru confort şi civilizaţie

PATRU ARTERE, UN SINGUR OBIECTIV: FLUIDIZAREA TRAFICULUI DIN GALAŢI

Arterele rutiere reprezintă cartea de vizită a unei localităţi, ele dovedind gradul de civilizaţie a unui oraş. Din octombrie 2013, municipiul Galaţi beneficiază de un bulevard şi trei străzi complet reabilitate şi modernizate cu fonduri Regio, fiind date uitării inconvenientele unui trafic dificil.

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Asfalt neted precum coala de hârtie, marcaje nou-nouţe şi refugii pentru trei trasee de tramvaie. Pentru locui-

torii municipiului Galaţi, reabilita-rea şi modernizarea Bulevardului Oţelarilor şi străzilor Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi au re-prezentat mult aşteptatul salt ca-litativ în viaţa comunităţii. Înainte de refacerea acestor străzi, asfaltul era deteriorat, avea gropi şi denive-lări, liniile de tramvai erau defor-mate şi trotuarele se găseau într-o avansată stare de degradare.

Odată încheiat proiectul de mo-dernizare, gălăţenii l-au salutat cu mult entuziasm. Drept dovadă, în tr-un sondaj realizat de publicaţia locală „Viaţa liberă“, ei au apreciat reabilitarea arterelor rutiere menţi-onate anterior ca fiind cel mai bun obiectiv realizat în ultima vreme la Galaţi.

Pentru a ne putea da seama de dimensiunea şi însemnătatea lucră rilor efectuate prin programul Regio, trebuie să amintim că tron-sonul de străzi vizat pentru inves-tiţie străbate două cartiere locu-ite de circa 30% din numărul total

al salariaţilor din oraş. Este vorba despre cartierele Dunărea şi Ţigli-na III, zone unde locuiesc cei mai mulţi dintre salariaţii Combinatu-lui Siderurgic Arcelor Mittal Galaţi, ai Şantierului Naval Damen Galaţi şi ai porturilor municipiului Galaţi. Strada Gh. Asachi se prelungeşte cu str. Frunzei şi continuă cu str. Sta-dionului pentru a da în Bd. Oţela-rilor. Prin urmare, nu a fost deloc întâmplătoare includerea tuturor acestor artere în acelaşi proiect de

reabilitare. Mai mult, întrucât sala-riaţii instituţiilor din zona respecti-vă merg la serviciu, în proporţie de peste 70%, cu mijloace de transport în comun, proiectanţii au avut în vedere nu doar refacerea carosa-bilului şi a trotuarelor, moderniza-rea reţelelor de apă şi canalizare, a reţelei electrice, ci şi refacerea şi modernizarea liniei de tramvai ce traversează zona.

Finalizarea proiectului de mo-dernizare a Bd. Oţelarilor, străzilor Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi din Municipiul Galaţi aduce numeroase foloase beneficiarilor direcţi ai proiectului — cei circa 245.000 de locuitori ai urbei. Astfel, se reduce atât timpul de aşteptare al tramvaielor în staţii, cât şi durata călătoriilor.

Mai mult, proiectul a adus doar oraşului 12.200 m de piste noi pen-tru biciclişti, peste trei kilometri de

FOTO

: Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

alaţ

i

MAI 2014 11

linii de tramvai modernizate, 65.507 mp de străzi noi, 1.502 metri de re-ţea de apă reabilitaţi, 1.884 metri de colector de canalizare. Totodată, au fost modernizaţi peste trei kilo-metri din reţeaua de iluminat public stradal şi au fost create 40 de rampe pentru persoa-nele cu handicap lo-comotor. Arterele rutiere reabilita-te se adresea-ză unui parc de aproape 84.000 de vehicule în-scrise în cir-culaţie în Ga-laţi, la care se adaugă un număr de alte 5.000 de vehicu-le care tranzitează oraşul.

În cei doi ani de im-plementare a proiectului (30.06.2011 – 29.10.2013), evident au existat şi dificultăţi care au pus pe jar nervii gălăţenilor şi răbdarea edi-lilor oraşului, dar şi a celor implicaţi direct în conceperea şi implementa-rea proiectului. „În timpul lucrărilor

pe Bd. Oţelarilor s-a constatat apa-riţia unor fisuri şi crăpături pe zona de carosabil, dar şi a unor alunecări de teren şi ravene de până la un me-tru, pe zona adiacentă lucrărilor de săpătură pentru canalizare (lucrări desfăşurate pe unele tronsoane la adâncimi de 11 metri). Din cauza fe-nomenelor meteo extreme din luna iulie 2012, după deschiderea căii de rulare a tramvaiului, odată cu de-montarea căii ferate şi lucrărilor la canalizare, apele pluviale proveni-

te de la ploile torenţiale s-au infitrat în corpul

drumului produ-când cedări

ale terasa-

mentului, spălări de terasamente în zona canalizărilor şi ravene şi ruperi accentuate de maluri. Acestea s-au produs din cauza naturii solurilor şi a intensităţii deosebite a ploilor, cu efecte asupra pământului sensibil la umezeală. Ca urmare, a apărut ne-cesitatea excavării zonelor afectate de alunecări de teren şi a refacerii terasamentelor, prin executarea de umpluturi în straturi şi refacerea sis-temului rutier. Aceste lucrări au avut rolul de a asigura stabilitatea pentru evitarea apariţiei unor noi fisuri şi cedări ale terasamentului structurii rutiere în perioada de exploatare a străzii“, a explicat Costel HANŢĂ — manager de proiect.

Dosar

• Titlul proiectului: Modernizarea Bd. Oţelarilor, străzilor Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi din Municipiul Galaţi.

• Beneficiar: Primăria Municipiului Galaţi. • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa Prioritară 1, Domeniul

major de intervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană“ Sub-domeniul – „Poli de dezvoltare urbană“.

• Valoarea totală a proiectului: 43,66 milioane de lei, din care:- FEDR - 32,63 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat - 7,16 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului - 873.239 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

alaţ

i

FOTO

: Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui G

alaţ

i

BENEFICIILE PROIECTULUI

• reducerea timpului de transport pentru vehicule auto cu 33%;

• reducerea timpului de transport pentru tramvaie/curse microbuze cu 33%; • creşterea numărului de călători/

tramvai cu 50%; • 10 locuri de muncă nou

create în perioada de operare.

www.inforegio.ro12

Dosar


Nu ştii când treci din Bucu-reşti în Bragadiru. Clădirile se înşiruie una după alta, de o parte şi de cealalta a Şose-

lei Alexandriei astfel încât, în viteza maşinii, aproape că nu vezi indica-torul pe care scrie Bragadiru. Simţi însă ceva schimbat în clipa în care ajungi în zona de blocuri din centrul urbei, peluzele din faţa acestora fiind frumos amenajate. Proiectul de Modernizare arhitecturală şi pe-isagistică a spaţiilor verzi aferente zonelor de locuinţe din oraşul Braga-diru nu a fost doar un moft al celor de la primărie — dovadă că locuitorii de aici sunt mândri de noua înfăţi-şare a localităţii şi par să aprecieze eforturile edililor.

„Îmi place cum arată acum zona din faţa blocului. Înainte erau tufi-şuri, bălării, bănci stricate, diverse cocioabe ridicate de locatarii din blocuri. Acum te poţi aşeza civilizat pe o bancă. S-au plantat arbuşti, co-paci, s-au amenajat spaţii de joacă pentru cei mici. Cum s-au reabilitat şi blocurile, chiar arată frumos“, spune cu încântare Mariana M., 26 de ani, care-şi supraveghează băie-ţelul în timp ce se dă într-un leagăn, aproape de Casa de Cultură Mihai Eminescu. Amenajarea arhitectura-lă şi peisagistică a spaţiilor verzi a început în 2012 şi a vizat perimetrul cuprins în raza străzilor Florilor, Clin-ceni şi a şoselei Alexandrei, totali-zând circa patru hectare.

Proiectul a presupus plantarea a 400 de arbori şi a 1.200 de arbuşti, refacerea sau crearea unor pelu-ze prevăzute cu un sistem automat de irigaţii dotat cu senzori care să permită utilizarea eficientă a apei, amenajarea a zece spaţii de joacă, amplasarea a 450 de bănci şi a 400 de coşuri de gunoi care să ajute la păstrarea curăţeniei în orăşelul ilfo-vean. Importanţa proiectului a fost dată, desigur, de mărirea spaţiului verde pentru cetăţenii localităţii, dar şi de faptul că refacerea spaţiilor verzi a însemnat crearea a 21 de noi locuri de muncă.

Amenajarea spaţiilor verzi a atras după sine încă un proiect — Achiziţionarea şi instalarea siste-mului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea

criminalităţii în oraşul Bragadiru. Instalarea de camere video în cen-trul oraşului a venit cumva la pa-chet cu reamenajările arhitecturale şi peisagistice, prin faptul că au-torităţile au dorit ca zonele verzi, proaspăt amenajate, şi mobilierul stradal nou să nu mai fie distruse,

PROIECTE REGIO FINALIZATE LA BRAGADIRU

VIAŢA CITADINĂ LA FIRUL IERBIIPeluze amenajate cu dichis în faţa blocurilor, un parc scos ca din cutie şi un sistem de supraveghere video pentru ca oamenii să se simtă în siguranţă — toate acestea dau oraşului Bragadiru un aspect civilizat şi modern. Cele trei proiecte au fost posibile prin obţinerea de fonduri din programul Regio şi reprezintă astăzi mândria locuitorilor din oraşul aflat la doi paşi de Bucureşti.

FOTO

: Al

ice

Clau

dia

Ghe

rman

FOTO

: Al

ice

Clau

dia

Ghe

rman

MAI 2014 13

Dosar

ca în anii trecuţi. „Considerăm că rolul principal al acestor camere este acela de vedea orice încălcare a normelor de protecţie a mediului (spre exemplu, depozitarea abuzivă a deşeurilor), care va fi înregistrată şi ulterior sancţionată în conformi-tate cu legea. Nu este exagerat să considerăm că tot acest sistem va susţine principiul ecologic european «poluatorul plăteşte». Astfel, se va eficientiza sistemul de contraven-ţii, prin cunoaşterea făptaşului. Vom afla mai multe despre modul în care locuitorii aleg să depoziteze deşeurile şi vom avea material vi-deo pentru campaniile de educaţie civică“, ne-a prezentat ca motiva-ţie a implementării proiectului, Ion Jarcalete, managerul proiectelor finalizate în această primăvară la Bragadiru.

Şi de această dată, întrebând ce-tăţenii din Bragadiru, ne-am convins că există susţinere pentru proiectul de supraveghere video şi din partea acestora. „Sunt de acord cu sistemul de supraveghere fiindcă, din păcate, există şi oameni necivilizaţi care rup băncile, distrug coşurile de gunoi sau instalaţiile de joacă pentru copii. Sunt destui adolescenţi neastâmpă-raţi şi needucaţi. Trebuie să se ştie cine face toate aceste lucruri pentru a lua măsuri, altfel ajunge totul ru-ină. Vedeţi Parcul de Agrement, re-cent amenajat. Nu ar fi păcat să vină cineva să rupă copăceii plantaţi, să distrugă băncile?! E bine că se supra-veghează. În plus, nu stai cu teamă, că vine cineva şi-ţi dă una şi-ţi ia geanta!“, ne spune Becheanu Ion, 46 de ani.

Poate cea mai importantă inves-tiţie făcută recent la Bragadiru o constituie modernizarea din punct de vedere arhitectural şi peisagistic a Parcului de Agrement din oraşul Bragadiru. Este cel de-al treilea pro-iect finalizat recent cu sprijin Regio, mândria oficialităţilor, dar şi bucuria localnicilor şi chiar a bucureştenilor care au început să vină aici în zilele libere. „Înainte, aici era un parc săl-batic. Se mai poate vedea, dacă tre-ceţi în partea cealaltă a străzii care duce la Complexul Belvedere, cam cum arăta parcul înainte. Zona ace-ea încă nu a fost amenajată şi puteţi compara ce e peste drum cu ceea ce vedeţi aici. Aici avem piste de bici-clete, zonă de grătar, foişoare, teren de fotbal cu gazon artificial. Nu mai

• Axa şi domeniul din care sunt finanţate proiectele: Axa Prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvol-tare urbană“ Sub-domeniul – Centre urbane.

• Beneficiar: Primăria Oraşului Bragadiru.• Titlul proiectului 1: Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spa-

ţiilor verzi aferente zonelor de locuinţe din oraşul Bragadiru. • Valoarea totală contractată a proiectului: 17,61 milioane de lei,

din care:- FEDR - 11,4 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat - 2,5 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului – 3,70 milioane de lei Titlul proiectului 2: Modernizarea din punct de vedere arhitectural şi

peisagistic a Parcului de Agrement din oraşul Bragadiru.• Valoarea totală contractată a proiectului: 22,99 milioane de lei,

din care:- FEDR - 14,88 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat - 3,27 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului - 4,83 milioane de lei Titlul proiectului 3: Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supra-

veghere video.• Valoarea totală contractată a proiectului: 3,63 milioane de lei, din

care:- FEDR - 2,26 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat – 497.827 lei - Contribuţia beneficiarului - 874.277 lei


DE VEGHE PENTRU SIGURANŢA CETĂŢENILOR

Poliţia Bragadiru a stabilit 13 zone cu risc infracţional în oraş. Acestea vizea-ză zonele verzi amenajate, intersecţiile aglomerate, centrul şi Parcul de Agre-ment Bragadiru. Drept urmare au fost amplasate 25 de camere video cu supra-veghere 24 din 24 de ore.

FOTO

: Al

ice

Clau

dia

Ghe

rman

FOTO

: Al

ice

Clau

dia

Ghe

rman

www.inforegio.ro14

zic de numărul mare de leagăne pen-tru copii. Şi e foarte curat, mult mai curat faţă de ce era aici în alţi ani. Vedeţi, au pus şi gazon, şi flori…“, ne spune, cu mândrie, Nicu, 35 de ani, din Bragadiru, aflat cu fetiţa în parc, la joacă.

Zona de grătare, deşi foarte ci-vilizat amenajată în parc, cu grătar, bănci şi mese de lemn în foişor, in-dividualizate, nu mulţumeşte, însă, chiar pe toată lumea. „Parcul e fru-mos acum, ai unde să duci copiii, dar dacă vrei să faci un grătar, deşi exis-tă condiţii, ai şi foişor să te adăpos-teşti de ploaie, consider că e mult prea multă înghesuială. La grătar vii cu prietenii, vrei să discuţi, parcă

îţi doreşti să stai mai retras, să ai intimitate, zona cu grătare nu prea permite asta. Una este când ieşi la iarbă verde undeva într-un loc mai retras şi faci un grătar şi alta e aici. Aşa cred eu“, spune Mihai, 28 de ani, unul dintre tinerii dintr-un grup care au pregătit mici şi friptură în locurile special amenajate. Ei sunt veniţi din Capitală, bucuroşi că au prins câte-va ore de vreme bună după două zile ploioase.

„Sunt din Clinceni şi străbat par-cul ăsta de mulţi ani în drumul meu spre casă“, povesteşte Stancu Floa-rea, 64 de ani. „Înainte aici erau aruncate tot felul de gunoaie, copa-cii erau netunşi şi locurile cam întu-necoase, aleile erau pline de gropi, pur şi simplu ţi se făcea frică. Acum, cred eu, arată mult mai bine, e o plăcere să străbat aleile, îmi aduc nepoatele aici, la locurile de joacă. Ce să vă zic, e frumos!“

Parcul de Agrement din Braga-diru totalizează o suprafaţă de 9 ha, din care 7,82 ha spaţiu verde. Aici, a fost refăcută peluza, au fost tunşi plopii înalţi şi bătrâni ai par-cului — pentru a nu li se rupe vârful la furtuni, au fost plantaţi 388 de noi arbori şi 5.830 de arbuşti, s-au amenajat trei spaţii generoase de joacă pentru vârste şi activităţi di-ferite (1.410 mp) şi au fost montate 225 de bănci şi 165 de coşuri de gu-noi. De asemenea, există piste de

biciclete, alei speciale pentru plim-barea pe jos, echipamente pentru gimnastică în aer liber, piste pentru skateboard etc. După deschiderea zonei de agrement, acum trei luni, indiferent de anotimp, parcul atra-ge ca un magnet locuitorii din Bra-gadiru, Clinceni, Cornetu, dar şi din Capitală. Şi, chiar dacă unii mai au mici nemulţumiri, toţi sunt de păre-re că parcul poate concura oricând la titlul de cel mai frumos din jude-ţul Ilfov.

FOTO

: Al

ice

Clau

dia

Ghe

rman

FOTO

: Al

ice

Clau

dia

Ghe

rman

FOTO

: Al

ice

Clau

dia

Ghe

rman

MAI 2014 15

LA SLATINA, CENTRUL ISTORIC ESTE REVITALIZAT PRIN REGIO

Centrele vechi din oraşele ţării reprezintă zestrea noastră culturală, moştenirea care merită transmisă mai departe generaţiilor viitoare. O comoară care trebuie reabilitată şi redată oamenilor locului, pentru binele acestora şi pentru prosperitatea pe care o aduce valorificarea lor turistică.


Reabilitarea Centrului Istoric din Slatina — străzile Lipscani şi M. Eminescu — a reprezen-tat pentru locuitorii munici-

piului Slatina un motiv de bucurie încă din faza lansării proiectului. Zona se degradase accentuat în ultimii ani şi, din cauza aspectului total nepriete-nos, era evitată de către trecători. Clădiri deteriorate, din cauza lipsei fondurilor, bariere legislative, care nu permit administraţiei să intervină asupra clădirilor proprietate privată. Erau probleme care păreau insurmon-tabile şi care ameninţau viitorul unei zone urbane cu o bogată moştenire istorică şi arhitectonică.

Toate acestea trebuiau rezolvate pe parcursul celor 22 de luni — durata de implementare a proiectului de rea-bilitare a centrului istoric din Slatina, finanţat de Regio. Acum, după aproa-pe doi ani de muncă, zona a prins din nou viaţă. Unii dintre proprietarii din zonă au început deja demersuri-le pentru reabilitarea faţadelor, iar administraţia a finalizat lucrările de reabilitare pentru trei clădiri. Este vorba despre sediul Primăriei Munici-piului Slatina, sediul Poliţiei Locale şi un corp declarat monument istoric al Şcolii Gimnaziale nr. 1. Până în 2016 se preconizează reabilitarea faţade-lor a 50 de clădiri.

Străzile reabilitate prin proiect sunt acum locuri de promenadă şi se continuă armonios cu Parcul Eugen Ionescu şi clădirea Muzeului Jude-

ţean Olt (clădire monument istoric reabilitată şi ea de către Consiliul Judeţean Olt) şi cu Esplanada, zona pietonală din centrul civic al oraşului (partea mai nouă a Municipiului Slati-na). Acum, centrul istoric al Slatinei este mai animat seara şi la sfârşit de săptămână, iar locuitorii oraşului au reînceput traversarea centrului isto-

ric spre şi dinspre centrul civic. Din ce în ce mai mulţi turişi se opresc aici şi fotografiază clădirile ale căror faţade au fost deja refăcute

„Proprietarii plecaţi în străinătate au reprezentat una dintre probleme în cazul implementării acestui pro-iect. A fost necesară contactarea şi corelarea cu ei, pentru a interveni la reţelele la care erau racordaţi“, ne-a explicat Cristiana Şerban, manager public în cadrul Primăriei Municipiului Slatina. „Pe de altă parte, corelarea cu furnizorii de utilităţi (apă — canal, gaze, electricitate) a decurs în bune condiţii şi nu a pus probleme în im-plementarea proiectului. Reţelele aeriene de telecomunicaţii instalate după realizarea studiului de fezabili-tate şi a proiectului tehnic şi până la

FOTO

: Pr

imăr

ia O

raşu

lui S

lati

na

FOTO

: Pr

imăr

ia O

raşu

lui S

lati

na

www.inforegio.ro16

aprobarea finanţării au presupus o se-rie de întâlniri şi discuţii cu proprie-tarii respectivelor reţele pentru a le adapta pe cheltuiala proprie la sis-temul subteran realizat prin proiect. În momentul de faţă toate reţelele sunt amplasate subteran, neexistând reţele aeriene“, a mai spus doamna Şerban.

Proiectul de reabilitare a dus la re-vitalizarea serviciilor în această zonă a oraşului, prin apariţia mai multor operatori economici care deţin tera-se şi restaurante, birouri de avocatu-ră sau alte birouri comerciale. În pe-rioada de execuţie, constructorii au creat 32 de locuri de muncă şi în ca-drul primăriei au fost menţinute pa-tru. De proiect se bucură cei 70.000 de pietoni ai oraşului şi utilizatorii de biciclete, precum şi toţi cei care beneficiază acum de timp mai redus pentru parcurgerea distanţelor, fie că sunt pietoni sau conducători auto. La toate acestea se adaugă creşte-rea interesului turistic. Tot mai mulţi oaspeţi sosiţi alocă timp şi pentru a admira partea veche a oraşului.

Într-o ţară în care serviciile publice de asistenţă socială se străduiesc să ajungă din urmă statele civilizate din UE, lipsa banilor este, de multe ori, principala piedică în acest demers. Dar autorităţile locale s-au folosit fondurile europene pe pentru a schimba lucrurile în bine.

• Titlul proiectului: Reabilitare Centrul Istoric, străzile Lipscani şi M. Eminescu

• Beneficiar: Primăria Oraşului Slatina• Axa şi domeniul major de intervenţie: Axa prioritară 1, domeniul

major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: centre urbane.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 16,55 milioane de lei din care:- FEDR: 9,89 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 2,17 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 1,56 milioane de lei


Dosar

ASISTENŢA SOCIALĂ — PARTE A DEZVOLTĂRII UNUI ORAŞ


La Timişoara, centrul de zi pen-tru copii cu dizabilităţi a funcţi-onat într-o clădire veche de 41 de ani, care în 2013 arăta de-

zastruos. Vechimea clădirii, combina-tă cu lipsa reabilitărilor, a facilităţilor

specifice şi a aglomerării — imobilul fiind împărţit cu alte trei instituţii — a făcut imposibilă funcţionarea în condiţii normale. Centrul de zi pen-tru copii cu dizabilităţi „Podul Lung“ Timişoara este un serviciu pentru pro-tecţia copilului, însă din cauza sta-diului avansat de degradare a clădirii cuvântul „protecţie“ şi-a pierdut sen-

sul. Instituţia asigură, pe timpul zilei, îngrijirea, educaţia şi consilierea co-piilor cu nevoi speciale. Funcţionează cinci zile pe săptămână, cu un orar flexibil, între 7.30 şi 18.00. „Capaci-tatea centrului a fost de 35 de locuri pentru copiii din cadrul grupelor de lucru şi 15 locuri pentru cei care frec-ventau terapiile individuale. Fiecare

FOTO

: Pr

imăr

ia O

raşu

lui S

lati

na

MAI 2014 17

copil cu dizabilităţi are nevoie de su-praveghere şi îndrumare individuală din partea educatorului sau a terape-utului. Iar, serviciul se confrunta cu problema spaţiului insuficient pentru desfăşurarea activităţilor în grupe şi a terapiilor individuale şi cu lipsa ac-cesibilizării spaţiului pentru copii cu dizabilităţi“, ne-a declarat managerul de proiect Magdalena Nicoară.

Serviciul funcţiona într-o clădire construită de către Trustul de Con-strucţii şi Montaj Timişoara în anul 1973, cu destinaţia de creşă, în regie proprie. În imobil au început să funcţi-oneze ulterior patru institu-ţii: Societatea Română Speranţa, Grădiniţa nr. 45 cu program prelun-git, Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţiona-lă Speranţa şi, începând cu anul 1992, Serviciul Centrul de zi pentru co-pii cu dizabilităţi Podul Lung — instituţie subor-donată în prezent Consi-liului Local. După încă o iarnă care şi-a lăsat amprenta asupra clădirii, autori-tăţile au decis în februarie 2013 să în-tocmească un proiect de reabilitare, mai ales că există fonduri europene care vizează direct infrastructura so-cială ca parte a dezvoltării urbane. De altfel, acesta a fost şi obiectivul specific al proiectului: creşterea ca-lităţii infrastructurii sociale a cen-trului, prin reabilitarea imobilului. Ca de obicei, planurile de pe hârtie au fost date peste cap de probleme-le apărute în derularea proiectului.

Prima dintre ele a fost intrarea în insolvenţă a antreprenorului desemnat câşti-gător, la două

luni de la atribuirea contractului. A doua — întârzierea achiziţiilor pu-blice prin cumpărări directe de echi-pamente, din cauza neconformităţii şi neactualizărilor cerinţelor tehnice cu preţul de piaţă existent pentru echipamentele solicitate. „Astfel, au fost necesare repetarea proceduri-lor de achiziţie şi corelarea sumelor aferente echipamentelor cu preţurile existente pe piaţă. Dar am recuperat întârzierile, iar proiectul se desfăşoa-ră conform planului, fără întârzieri“, spune managerul de proiect.

Din vara acestui an, copiii care

au nevoie de centrul „Podul Lung“ vor fi îngrijiţi într-o clădire moder-nă, complet reabilitată, de la insta-laţiile sanitare şi de încălzire până la lifturi pentru persoane cu dizabi-lităţi sau instalaţie de supraveghere video. „După reabilitarea clădirii şi implementarea proiectului, toate ac-tivităţile desfăşurate pentru copii se vor putea face la parametri optimi în cadrul Centrului de zi, nemaifiind ne-cesare alte intervenţii pentru locaţii suplimentare. De asemenea, există infrastructura dezvoltării şi extinderii serviciilor necesare copiilor cu diza-bilităţi“, a mai declarat Magdalena Nicoară. Pe durata lucrărilor, copiii cu dizabilităţi care sunt înscrişi la centrul de zi „Podul Lung“ au făcut recuperarea într-o clădire a Colegiu-lui Tehnic Azur.

• Titlul proiectului: „Reabilitarea Centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi Podul Lung Timişoara“

• Beneficiar: Primăria Municipiului Timişoara• Valoarea totală contractată a proiectului - 5,16 milioane de lei, din care:- FEDR – 3,31 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat – 729.213 lei- Contribuţia beneficiarului – 131.832 lei


Dosar

FOTO

: Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui T

imiş

oara

www.inforegio.ro18


Mioveni este un oraş atipic: Primăria are foarte mulţi bani alocaţi investiţiilor, din bugetul local. Cu toate

acestea, autorităţile nu dau înapoi nici când este vorba despre proiecte finanţate din bani europeni. Cu acest tip de finanţare s-a modernizat stra-da I.C. Brătianu, prin crearea a două benzi suplimentare, şi podul peste râul Argeşel, s-a extins sistemul de iluminat public şi a fost instalat un sistem de supraveghere video.

Argumentele în favoarea acestor proiecte au fost uşor de găsit. „Sun-tem un oraş european şi trebuie să ţi-nem pasul cu dezvoltarea europeană, în primul rând. Apoi, infrastructura nu

mai făcea faţă traficului în creştere, pietonii nu aveau trotuare. Evident că odată cu extinderea infra structurii

ai nevoie şi de un sistem de iluminat pe măsură, dar şi de unul de supraveghere, pentru a

ORAŞUL MIOVENI SUSŢINE DEZVOLTAREA INDUSTRIALĂ

Un oraş cu un investitor de talia Dacia Renault s-ar putea plânge de orice numai de lipsă de bani, nu. Chiar şi aşa, fondurile europene sunt o sursă importantă pentru dezvoltare. Investiţiile finanţate din fonduri europene duc la dezvoltarea unor afaceri conexe, cum sunt cele de consultanţă.

Dosar

FOTO

: Vl

ad B

ârle

anu

FOTO

: Vl

ad B

ârle

anu

MAI 2014 19

conserva investiţia“, ne-a spus prima-rul oraşului Mioveni, Ion Georgescu. Aşezat în spatele unui birou tipic de edil al unui oraş mic — dar cu ambiţii mari — oficialul îşi cunoaşte proiecte-le pe de rost, chiar dacă şi-a luat lân-gă el şi managerul de proiect.

Modernizarea străzii I.C. Brătia-nu s-a finalizat în luna august 2013, proiectul fiind depus la sfârşitul lunii martie 2009. Utilitatea celor două benzi suplimentare se vede la faţa locului şi e uşor să-ţi imaginezi cât de greoi era traficul înainte. Pe lângă modernizarea drumului pe o distanţă de peste un kilometru şi refacerea a trei podeţe, s-au creat trotuare de 1,5 metri lăţime pe ambele sensuri, extinzându-se şi reţeaua de canali-zare pluvială cu un kilometru. Acum, strada I.C. Brătianu arată ca orice ar-teră europeană, cu un grad ridicat de siguranţă a circulaţiei.

Pietonii au spaţiu de mişcare, cla-xoanele sunt rare, iar bicicliştii peda-lează cât se poate de relaxaţi. Primii care se bucură de lărgirea străzii sunt locuitorii din cartierul Clucereasa, fi-indcă acum au un acces mult îmbu-nătăţit la serviciile de sănătate, asis-tenţă socială şi educaţie. Un alt câştig este pentru cetăţenii care fac naveta, în condiţiile în care, prin fluidizarea traficului şi eliminarea blocajelor, s-a redus cu 30% timpul de călătorie.

Ca majoritatea oraşelor din Ro-mânia, şi Mioveni a suferit mult la capitolul imagine. Şi, după cum se ştie, contează mult prima impresie, adică intrarea în oraş. Aşa că pri-marul a depus şi proiectul privind modernizarea podului peste râul Argeşel, prin crearea a două benzi suplimentare de acces. Proiectul a

fost finalizat în noiembrie 2013, la mai puţin de trei luni de la inaugu-rarea arterei modernizate I.C. Brăti-anu, dar la cinci ani de la depunerea proiectului. Chiar dacă a durat mult, Mioveni are un pod nou şi modern la intrarea în oraş, lung de 54 de metri, cu două rampe de acces, cu trotuare

noi, pe o distanţă de 157 de metri, capabil să suporte un tonaj cu mult peste capacitatea anterioară.

„Aceasta este intrarea principa-lă în oraş, iar traficul a tot crescut. În 2005, în zona respectivă au fost şi inundaţii, iar podul, foarte vechi, nu mai putea face faţă tonajului din prezent. În plus, era o arteră fără tro-tuare. Investiţia se justifică din toate punctele de vedere“, este convins primarul Georgescu.

Şi dacă tot au îmbunătăţit infra-structura rutieră, autorităţile locale s-au gândit să meargă şi mai departe, şi să gândească un plan complet de dezvoltare urbană. Aşa că au com-pletat proiectele de infrastructură cu un sistem extins de iluminat public şi cu unul de supraveghere video, cele două fiind complementare. Imple-mentarea primului proiect a început în august 2011 şi s-a finalizat în no-iembrie 2013.

„Partea de arhitectură a oraşului s-a schimbat în bine prin acest ilumi-nat public extins, multe zone au de-venit loc de promenadă şi de mişcare. În plus, camerele video vin în sprijinul Poliţiei, care a utilizat imaginile sur-prinse de camerele de supraveghere pentru a prinde infractori. Statistica arată că infracţionalitatea a scăzut cu până la 40%. Fiecare dintre aceste proiecte a adus valoare adăugată“, a punctat primarul oraşului Mioveni. Oficialul speră ca în perioada de pro-gramare 2014-2020 să acceseze mai uşor proiecte, deşi consideră că în aceleaşi condiţii de personal şi de sa-larizare va fi greu să le elaboreze şi să le implementeze. Asta în condiţiile în care capitolul investiţii reprezintă peste 60% din bugetul local, graţie aportului de taxe şi impozite generat de uzina Dacia-Renault.

„A fost greu să facem proiecte-le şi vă spun că au fost foarte multe pe care noi le-am câştigat. Acum se lucrează deja la Parcul Industrial, la Centura Oraşului, două proiecte care vor fi depuse pe Regio“, a mai spus primarul Georgescu.

• Titlurile proiectelor: „Modernizarea podului peste râul Argeşel prin crearea a două benzi suplimentare de acces în oraşul Mioveni“, „Creş-terea accesibilităţii cetăţenilor la servicii de utilităţi, prin extinderea sistemului de iluminat public în oraşul Mioveni“, „Modernizarea stră-zii I.C. Brătianu din oraşul Mioveni, prin crearea a două benzi supli-mentare“ şi „Implementarea unui sistem de supraveghere video pen-tru creşterea siguranţei cetăţenilor din oraşul Mioveni“

• Beneficiar: Primăria oraşului Mioveni• Buget total al celor patru proiecte — 22,91 milioane de lei, din care:

- FEDR – 13,22 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat — 2,90 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului — 329.183 de lei- Cheltuieli neeligibile — 2,56 milioane de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTELOR

Dosar

FOTO

: Vl

ad B

ârle

anu

www.inforegio.ro20

Dosar


Privită de afară, Clădirea TRAN-SILVANIA domină Piaţa Iuliu Maniu şi centrul istoric al mu-ni cipiului Zalău. Arhitectura

sa se înscrie în stilul arhitecturii cla-siciste de inspiraţie austro-ungară. Construcţia impozantă, numită astăzi TRANSILVANIA, pe numele original „Vigadó“ („loc de petrecere“), se află pe latura sudică a pieţei centrale, în colţ cu strada Gheorghe Doja, cu fa-ţada principală spre centru, având în faţă Complexul Statuar Wesselényi (şi acesta inclus pe lista monumentelor istorice), un parc şi o fântână cu amo-raşi. Aşa cum o indică şi numele iniţi-al, edificiul a avut destinaţie repre-zentativ-culturală. El a găzduit, de-a lungul timpului, baluri, spectacole şi

chiar campanii electorale. Mai târziu, mai aproape de zilele noastre, aici a funcţionat un restaurant.

Construită în secolul al XIX-lea, pe parcursul mai multor etape, după planurile unui arhitect rămas anonim, Clădirea TRANSILVANIA este, fără în-doială, cel mai impunător dintre edi-ficiile incluse în lista monumentelor istorice din oraş şi merita reabilitat. Problemele financiare ale municipali-taţii, însă, au făcut ca reabilitarea să se facă treptat, după cum treptată a fost însăşi ridicarea construcţiei. Iată ce ne-a povestit Ramona Butcovan, asistent manager în cadrul proiectu-lui „Reabilitarea clădirii monument istoric — Clădirea TRANSILVANIA din Zalău“, finanţat din fonduri Regio: „Municipiul Zalău a demarat lucrări-le de reabilitare încă din anul 2005, atunci când un colţ al clădirii era în

pericol de prăbuşire. Deoarece inter-venţia era urgentă la acea dată şi era condiţionată de resursele financiare disponibile, municipalitatea a fost nevoită să realizeze lucrările de re-abilitare, în etape, pe parcursul mai multor ani.

Etapa finală a lucrărilor de rea-bilitare a fost proiectul Reabilitarea clădirii monument istoric — Clădirea TRANSILVANIA din Zalău. Restaura-rea acestei clădiri se înscrie într-un demers mai amplu al municipalităţii de a dezvolta Municipiul Zalău drept centru regional administrativ şi logis-tic şi ca oraş prietenos faţă de locui-torii săi, demers care are ca principal motor zona centrală. Împreună cu alte proiecte de reabilitare a clădi-rilor de patrimoniu din centrul oraşu-lui, Clădirea TRANSILVANIA va schim-ba în mod esenţial modul în care se prezintă municipiul Zalău locuitorilor şi vizitatorilor săi.

Municipiul Zalău trebuie să rede-vină Poarta de Intrare a Transilva-niei! Reabilitarea Clădirii TRANSIL-VANIA a avut loc într-un context de revigorare a patrimoniului cultural din Zalău, a activităţilor culturale şi de prefigurare a dezvoltării unui tu-rism tematic. În prezent, mai multe proiecte ce pot contribui direct sau indirect la creşterea şi dezvoltarea turismului în Municipiul Zalău şi în judeţul Sălaj se află în diverse etape de implementare.“

Punerea în aplicare, timp de 30 de luni, a proiectului ce vizează re-abilitarea clădirii TRANSILVANIA nu a fost lipsită de peripeţii, despre una

CLĂDIREA TRANSILVANIA, O POARTĂ TURISTICĂ ÎN ZALĂU

Să reabilitezi un imobil poate să nu spună mare lucru pentru mulţi. Totuşi, când reabilitezi o clădire istorică înseamnă că redai comunităţii demnitatea şi prestigiul. Şi, nu e puţin lucru! La Zalău, restaurarea Clădirii TRANSILVANIA a însemnat reintrarea în circuitul turistic şi de patrimoniu a unui edificiu care adăposteşte picturi murale valoroase.

FOTO

: Pr

imăr

ia m

unic

ipiu

lui Z

alău

MAI 2014 21

Dosar

dintre acestea ne povesteşte tot Ra-mona Butcovan. „În timpul imple-mentării proiectului a fost descoperi-tă o porţiune de pictură murală care nu a fost tratată în mod explicit în listele de cantităţi din proiect, deşi în studiul de pictură se amintea de necesitatea refacerii totale a unei porţiuni din pictură. Deoarece nu se putea dovedi caracterul imprevizibil, completarea picturii a fost în sarcina beneficiarului, Primăria Municipiului Zalău, care a alocat sume din buge-tul local.“

Ce spun locuitorii municipiu-lui despre restaurarea clădirii celei mari? „Interesul cetăţenilor Zalăului pentru clădirea nou reabilitată pare să fie mare. Mulţi şi-au manifestat curiozitatea de a vedea clădirea, mai ales în interior, pentru picturile mu-

rale, deoarece ele nu au mai fost vă-zute de publicul larg de mai bine de zece ani, iar pictura nu a mai fost re-abilitată din 1930. Şi mai multă lume a dovedit un interes deosebit pentru sala multifuncţională, care prin di-

mensiunile sale justifică şi solicitările de a organiza aici evenimente“, mai spune Ramona Butcovan, şeful Servi-ciului Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Zalău.

Odată finalizată implementarea proiectului de reabilitare, cei care trec pragul impozantei clădiri TRAN-SILVANIA pot constata refacerea în întregime a corpului C al imobilului. Aceasta înseamnă o suprafaţă de 1.780 mp în care au fost refăcute instalaţiile interioare şi racordurile la utilităţi, au fost montate aparate de aer condiţionat, un sistem de ilu-minat arhitectural exterior şi sistem de alarmă în caz de incendiu, plus un lift şi o placă liftantă pentru asigura-rea accesului persoanelor cu dificul-tăţi de deplasare la etajul corpului C al clădirii.

Cea mai spectaculoasă parte a proiectului de reabilitare, care im-presionează vizitatorii, rămâne, însă, pictura murală din sala mare de bal. Aici, tavanul este acoperit cu o pic-tură murală de 280 mp, fiind cea mai mare de acest gen din ţară. Încăperea a fost amenajată ca sală multifuncţi-onală, dotată cu mobilier pentru con-ferinţe şi expoziţii, sistem audio pen-tru conferinţă şi sistem antiefracţie.

În jurul clădirii au fost montate piese de mobilier urban şi stâlpi de iluminat public, în conformitate cu arhitectura Pieţei Iuliu Maniu (an-samblu urban înscris şi el pe lista mo-numentelor istorice).

• Titlul proiectului: Reabilitarea clădirii monument istoric – Clădirea Transilvania din Zalău • Beneficiar: Primăria Municipiului Zalău • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa Prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană“ Sub-domeniul – Centre urbane.• Valoarea totală contractată a proiectului: 10,11 milioane de lei, din care:- FEDR: 6,30 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 1,38 milioane lei - Contribuţia beneficiarului: 2,42 milioane de lei


www.inforegio.ro22


Cine n-a mai fost la Piatra Neamţ de pe la începutul anului 2011 şi ajunge acolo în aceste zile va avea o sur-

priză plăcută. Centrul oraşului s-a schimbat mult odată cu amenaja-rea complexă a pârăului Cuejdiu, care „taie“ în două oraşul şi a cărei traversare îngreuna traficul în zona dintre Piaţa Ştefan cel Mare şi Bule-vardul Dacia, aflat imediat sub Mun-tele Pietricica.

Vizitatorul ajuns în oraş ca şofer, va circula mult mai bine în această arie centrală şi va găsi 151 de noi locuri de parcare. Ca pieton, va pu-tea explora noi spaţii de promena-dă, de unde să admire muntele ori să o ia la pas, relaxat, în orice di-recţie, către obiectivele turistice şi cultural-istorice ale oraşului.

Noua înfăţişare a municipiului se datorează unui proiect de mo-dernizare demarat în 2011 şi care a rezolvat „problema“ pârâului Cu-

ejdiu (un mic curs de apă, aparent domol, dar care a provocat de mai multe ori inundaţii, în decursul is-toriei oraşului). Peste Cuejdiu a fost construit un pod de beton de 20 m lungime şi 45 m lăţime, in-clusiv două trotuare cu o lăţime de câte 1,5 m fiecare.

Pe pod a fost realizat un sens gi-ratoriu care gestionează traficul ru-tier. Podul este deschis şi traficului pietonal, după demontarea unei pa-sarele, considerată drept inestetică

de mulţi localnici şi turişti. În aval de pod au fost amplasate două plat-forme de beton de câte 100 m lun-gime fiecare, astfel că pârâul este acoperit prin ceea ce au devenit noi spaţii de parcare şi de promenadă, mărginite de porţiuni de gazon pre-sărate cu pomi.

„În locul unei albii de râu (canal betonat), în centrul oraşului avem acum o parcare, spaţii verzi, mo-bilier urban, ceea ce a salvat zona din punct de vedere vizual şi funcţi-onal“, ne-a declarat Bogdan Puşca-

şu, administrator public al Primăriei Municipiului Piatra Neamţ.

Simultan cu acoperirea unei por-ţiuni din pârâu, au fost amenajate două străzi adiacente malurilor sale, respectiv str. Dacia (situată înspre Piaţa Ştefan cel Mare) şi str. Orhei (înspre Muntele Pietricica). Arterele au fost consolidate şi s-au refăcut racordurile pentru utilităţi publice, trotuarele au fost reconstruite, iar

MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ, GATA SĂ ÎNTÂMPINE TURIŞTII CU O NOUĂ ÎNFĂŢIŞARE

Construirea unui pod şi a două parcări peste pârâul Cuejdiu, alături de modernizarea unor artere de la poalele Muntelui Pietricica au fluidizat traficul rutier şi au creat o zonă pietonală adecvată unor manifestări culturale de amploare.

„Putem afirma fără dubiu că acest proiect este un exemplu de bună practică în ceea ce

priveşte reconversia unei zone cu valoare urbană şi funcţionalitate extrem de scăzute“ Bogdan Puşcaşu, Administrator public Primăria Piatra Neamţ

Dosar

MAI 2014 23

în câteva locuri, unde configuraţia terenului a permis, s-au plantat ar-buşti ornamentali între trotuare şi clădiri.

Lucrările de modernizare din centrul oraşului au presupus şi ame-najarea căii de acces dinspre Piaţa Ştefan cel Mare spre str. Dacia, re-locarea reţelei electrice pentru tro-leibuze de pe str. Orhei, lucrări la reţelele electrice, reţelele de apă-canal şi lucrări hidrotehnice de-a lungul cursului de apă.

IMPACTUL MODERNIZĂRII ASUPRA ECONOMIEI LOCALE

Scopul proiectului nu a fost doar acela de a obţine o nouă faţă a unei zone centrale din oraş, ci şi acela de a îmbunătăţi circulaţia rutieră, cu efect asupra atractivităţii munici-piului pentru turişti. Timpul petrecut în trafic pentru traversarea oraşului s-a scurtat şi turiştii au unde parca în centru, câtă vreme „amenajarea a creat în zona centrală un număr semnificativ de locuri de parcare“, a precizat Bogdan Puşcaşu.

Tot el adaugă că „există posibili-tatea de a folosi activ zona pietona-lă, care este separată de parcarea propriu-zisă, deci oferă siguranţă maximă. Noile amenajări urbanis-tice au creat o suprafaţă pietonală (cu lungimea de 200 m şi lăţimea de 20,2 m) ce poate fi utilizată pentru evenimente publice de amploare: ceremonii, concerte, activităţi edu-caţionale, târguri şi expoziţii.

Alături de traficul mai facil, aceste evenimente ar putea spori fluxul de turişti către oraş, care să devină o alegere pentru un sejur de vacanţă ceea ce ar creşte numărul de înnoptări la 3-7 nopţi de cazare pe sejur. Mai ales că, înainte de de-mararea proiectului, din evidenţele operatorilor de turism locali reieşea că municipiul Piatra Neamţ este cu precădere o destinaţie turistică de tranzit, unde turiştii petrec în me-die 1-3 nopţi de cazare.

• Titlul proiectului: „Crearea de spaţii publice urbane în municipiul Pia-tra Neamţ, prin construirea unui pod şi a unei arii de parcări, în zona intersecţiei Piaţa Ştefan cel Mare, str. Orhei, bdul. Dacia şi amenaja-rea complexă a pârâului Cuejdiu“

• Beneficiar: Primăria Municipiului Piatra Neamţ• Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 1, Domeniul Major de In-

tervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, sub-dome-niul „Centre urbane“

• Valoarea totală a proiectului: 34,08 milioane de lei, din care:- FEDR: 22,12 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 550.751 de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 4,86 milioane de lei- Cheltuieli neeligibile: 22.964 de lei


Dosar

www.inforegio.ro24

Dosar


La şapte ani de când Sibiul a fost primul oraş românesc care a purtat titlul de Capi-ta lă Europeană Culturală

(2007), continuă eforturile de mo-dernizare a municipiului, situat printre primele două-trei destinaţii turistice urbane din România. În pe-rioada 2007-2013, au fost demarate opt proiecte cu finanţare prin Regio pentru reabilitarea infrastructurii în oraş.

De-a lungul secolelor, oraşul din sudul Transilvaniei a stabilit mai multe premiere pentru spaţiul românesc, precum: primul spital (1292), prima bibliotecă (1300), prima carte în limba română (1544), prima librărie (1778), primul tram-vai electric (1904) etc. Astfel, de-loc surprinzător, la începutul anului 2008, Primăria locală se număra printre primele din ţară care aveau să înfiinţeze un Birou pentru Proiec-te cu Finanţare Internaţională.

Având rolul de a iniţia, promova, conduce, monitoriza şi evalua pro-iectele cu finanţare internaţiona-lă, biroul a contribuit la adoptarea unui „Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) 2009-2015“. În pre-zent, Primăria elaborează un „Ghid de Dezvoltare a Municipiului 2014-2024“.

Între proiectele cu finanţare Re-gio deja încheiate se numără mo-dernizarea str. Turnului şi a Piaţetei

Târgu Peştelui, modernizarea str. Faurului şi modernizarea Str. Ocnei. Conductele vechi au fost înlocuite, ceea ce a asigurat servicii mai bune de furnizare a apei şi de canalizare pentru locuitorii din zonă. De ase-menea, lucrările au eliminat una dintre sursele de degradare a caro-sabilului — infiltraţiile de apă.

În afara beneficiilor pentru locu-itorii din zonă, proiectele au vizat îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei auto şi pietonale, precum şi flui-dizarea circulaţiei într-o porţiune foarte aglomerată din oraş, între centrul istoric şi zona Pieţei agroali-mentare Cibin.

„Este o îmbunătăţire vizibilă a întregii zone din Oraşul de Jos, ac-cesul spre Piaţa Cibin fiind mult mai uşor acum. Personal, sunt mulţu-mit că s-au creat mai multe locuri de parcare şi spaţiul pietonal a fost mult îmbunătăţit. Îmi place mai ales în zona verde amenajată pe strada Turnului, cu bănci şi fântână arteziană“, ne-a declarat A.M., lo-cuitor din Sibiu.

Prin proiectele finalizate, „arealul

SIBIUL ÎŞI MENŢINE RANGUL DE CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII PRIN PROIECTE DE MODERNIZARE

Creşterea fluidizării traficului, îmbunătăţirea serviciilor urbane şi confortul sporit al localnicilor şi al turiştilor au fost rezultatele aduse de reabilitarea a trei străzi şi a unei piaţete, iar aceleaşi obiective sunt urmărite de alte patru proiecte aflate în derulare.

FOTO

: Pr

imăr

ia M

unic

ipiu

lui S

ibiu

FOTO

: Se

bast

ian

Mar

covi

ci

MAI 2014 25

Dosar

cuprins între Piaţa Gării şi Piaţa Ci-bin a fost transformat într-o zonă mai atractivă, atât pentru vizi-tatori, cât şi pentru activităţile comerciale care se desfăşoară în această zonă“, ne-a declarat Cris-tina Bica, manager al proiectelor incluse în PIDU, în cadrul Primăriei Municipiului Sibiu.

REABILITAREA NU OCOLEŞTE CARTIERELE PERIFERICE

Deşi oraşul este recunoscut drept unul turistic, atenţia Primăriei nu se îndreaptă exclusiv către centrul is-toric, ci şi către cartierele perife-rice, pentru a reduce impresia de

„izolare“ faţă de centru pe care lo-cuitorii acestora au dobândit-o. În timpul perioadei comuniste, aceste cartiere au avut o dezvoltare rapi-dă, dar nu întotdeauna corelată cu aspectul oraşului medieval.

Un proiect încă nefinalizat, mo-dernizarea str. 9 Mai, are în vedere reabilitarea infrastructurii urbane într-o zonă care face legătura între centrul istoric (Piaţa Mică) şi carti-erele din nord-vestul oraşului. Re-ţeaua de distribuţie a apei şi cea de canalizare menajeră sunt în curs de refacere, sistemul de iluminat pu-blic este în reparaţii, iar carosabi-lul, trotuarele şi locurile de parcare vor fi asfaltate.

Alt proiect vizează modernizarea spaţiului public din centrul cartieru-lui Ţiglari (str. Cuptorului), unde se vor îmbunătăţi infrastructura rutieră şi pietonală, reţeaua de utilităţi pu-blice şi se va crea un spaţiu de joacă pentru copii.

Un proiect mai amplu îl reprezin-tă construcţia Viaductului str. Calea Şurii Mici — str. Mihail Kogălniceanu, care vizează îmbunătăţirea transpor-tului urban printr-un pasaj peste linia ferată care separă nord-vestul muni-cipiului de centru. O porţiune impor-tantă a Sibiului, unde se află cartiere de locuinţe şi o zonă activă economic (comerţ, logistică, servicii), va avea acces direct către centru. Viaductul va oferi o alternativă de trafic în ves-tul oraşului, degrevând parţial Şosea-ua Alba Iulia (DN1).

Proiectele aflate încă în desfă-şurare vor duce, în primul rând, la „îmbunătăţirea legăturilor dintre diverse părţi ale oraşului, în special accesul către şi între zone mai dez-avantajate din municipiul Sibiu“, a declarat Cristina Bica. De aceasta vor beneficia localnicii, dar şi turiş-tii sau cei aflaţi în tranzit prin Sibiu. Pentru locuitorii oraşului, rezulta-tele proiectelor se vor cunoaşte şi prin servicii de furnizare a apei şi de canalizare mai bune, prin străzi mo-dernizate şi revitalizare a spaţiilor verzi.

• Titlurile proiectelor: „Modernizare Str. Faurului; Modernizare Str. Turnului şi Piaţeta Tg. Peştelui; Modernizare Str. Ocnei; Modernizare Str. 9 Mai; Modernizare spaţiu public zona centrală cartier Ţiglari (Str. Cuptorului); Construcţie Viaduct Calea Şurii Mici-Kogălniceanu; Mo-dernizare străzi: Str. Magheranului, Str. Calea Gusteriţei, Str. Macara-lei şi Str. Oţelarilor“

• Beneficiar: Primăria Municipiului Sibiu • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 1, Domeniul Major de In-

tervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană• Valoarea totală contractată a proiectelor: 93,42 milioane de lei, din care:

- FEDR: 61,46 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 13,50 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 18,45 milioane de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTELOR

FOTO

: FO

TO:

Prim

ăria

Mun

icip

iulu

i Sib

iu

www.inforegio.ro26

Regiuni europene

Un proiect din Portugalia, unul din Cornwall şi unul din Ţara Galilor (ambele din Marea Britanie), respectiv unul din Polonia au fost recunoscute drept cele mai bune exemple de urmat de către alte regiuni europene.


Creşterea economică şi com-baterea şomajului prin iniţiative sustenabile sunt provocări cu care se con-

fruntă toate regiunile Uniunii Eu-ropene, iar cele mai bune proiecte care ating aceste obiective sunt premiate, anual, în cadrul com-petiţiei Regiostars, organizată de Comisia Europeană prin DG Regio.

Pentru premiile din 2014 au concurat 80 proiecte din 17 sta-te membre ale UE, inclusiv Ro-mânia, iar 19 s-au numărat între finaliste. Juriul prezidat de către Luc Van den Brande, preşedintele Comitetului Regiunilor, a avut în vedere patru criterii de selecţie: gradul de inovare, impactul pro-iectului, sustenabilitatea şi măsu-ra în care proiectul reprezintă un parteneriat între mai mulţi actori regionali.

În cadrul a patru categorii, au fost desemnate tot atâtea pro-iecte câştigătoare care „demon-strează abordări inovatoare şi dinamice în utilizarea Fonduri-lor Structurale pentru accelera-rea creşterii şi crearea de locuri de muncă“, după cum a apreciat Johannes Hahn, Comisarul UE pen-tru Politică Regională, înaintea ceremoniei de acordare a premi-ilor de la Palais des Beaux-Arts, desfăşurată la Bruxelles, la sfâr-şitul lunii martie 2014.

CATEGORIA 1 – CREŞTERE INTELIGENTĂ: „ART ON CHAIRS“ (PAREDES, PORTUGALIA)

În oraşul Paredes din nordul Por-tugaliei se produce 65% din mobila realizată în această ţară şi tot aici se află cea mai mare concentrare de fabrici de scaune din Europa. Deşi industria era cândva foarte productivă, în ultimii ani a fost vă-zută ca fiind demodată şi incapabilă să se adapteze rigorilor pieţei din zilele noastre.

Prin proiectul Art on Chairs

(Artă pe scaune), producătorii locali au fost puşi în legătură cu designeri celebri, care au reuşit să transfor-me banalele obiecte de mobilier în creaţii artistice şi să crească pro-ductivitatea şi exporturile firme-lor de profil. Punctul culminant al

PREMIANTELE REGIOSTARS 2014 — CELE MAI INOVATOARE PROIECTE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

MAI 2014 27

Regiuni europene

desfăşurării proiectului l-a consti-tuit Competiţia Internaţională de Design, la care s-au primit 449 de aplicaţii din 37 de ţări, rezultând nouă prototipuri de scaune care au intrat în producţie.

Într-o altă competiţie, designerii au creat scaune care să reflecte personalitatea unor vedete precum fotbalistul Cristiano Ronaldo, an-trenorul Jose Mourinho şi creatorul de modă Luciano Benetton. Rezul-tatul s-a concretizat în 11 scaune vândute la licitaţie, pentru a susţi-ne proiecte educaţionale în Africa. Graţie acestor personalităţi, „Art on Chairs“ a atras notorietate mon-dială asupra industriei mobilei din Paredes.

CATEGORIA 2 – CREŞTERE SUSTENABILĂ: „BEACON“ (ŢARA GALILOR, UK)

Proiectul „BEACON“ reuneşte munca de cercetare a trei univer-sităţi din Ţara Galilor (Marea Bri-tanie), pentru crearea unei surse de energie regenerabilă (biomasă), care să poată înlocui consumul de petrol. Cercetătorii de la universi-tăţile din Aberystwyth, Bangor şi Swansea au creat un procedeu nu-mit „biorafinare“ care permite ob-ţinerea de combustibil din culturi agricole furajere.

Desfăşurat într-una dintre cele mai sărace regiuni din Marea Brita-nie, proiectul a presupus colabora-rea a circa 70 de agenţi economici care furnizează produse agricole echipei de cercetători şi benefici-ază de descoperirile acestora. De pildă, una dintre firmele implica-te în proiect studiază posibilitatea de a lansa pe piaţă un nou produs alimentar — un fel de ketchup din ciuperci.

„BEACON“ promite rezolvarea unor probleme-cheie privind ener-gia ale Europei şi ale lumii întregi, dar cu impact minim asupra indus-

triei alimentare. „Biorafinarea“ nu foloseşte decât reziduuri din plan-te, furaje şi culturi de pe terenuri marginale, fără a reduce suprafaţa culturilor agricole destinate consu-mului uman.

CATEGORIA 3 – CREŞTERE INCLUSIVĂ: „FIFTEEN CORNWALL APPRENTICESHIP PROGRAMME“ (CORNWALL, MAREA BRITANIE)

Restaurantul „Fifteen Cornwall“ din Cornwall (sud vestul Angliei, Marea Britanie), inspirat de cele-brul bucătar Jamie Oliver, le oferă şansa unor tineri cu probleme de integrare în societate să înveţe arta gătitului, pentru a-şi putea găsi un loc de muncă.

Timp de 15 luni, un grup de 20 de tineri între 16 şi 24 de ani — din fa-milii defavorizate, foşti condamnaţi penal, care au abandonat şcoala sau au probleme psihice — beneficiază de un program de ucenicie menit să le schimbe vieţile atât pe plan pro-fesional, cât şi personal.

După perioada de ucenicie, 90% dintre tineri au găsit un ser-viciu. De-a lungul a şapte ani, 130 de ucenici au trecut prin bucătăria „Fifteen Cornwall“, iar 89 dintre ei au absolvit programul obţinând ca-

lificarea de „chef“, care le permite să lucreze în restaurante de top din Marea Britanie. În paralel cu pregă-tirea ucenicilor, proiectul a creat peste 100 de locuri de muncă în re-staurant sau în rândul furnizorilor.

CATEGORIA 4 – CITYSTAR: „ECOLOGICAL TRANSPORT“ (GDYNIA, POLONIA)

Proiectul de modernizare a reţe-lei de troleibuze din Gdynia (prezen-tat în numărul 25 al revistei Regio) a fost premiat pentru îmbunătăţirea transportului urban de călători cu impact minim asupra mediului. Prin reabilitarea reţelei electrice şi cum-părarea a 28 de troleibuze noi s-au obţinut: un transport mai rapid, fără întârzieri, mai confortabil pentru călători şi reduceri de costuri pentru administraţia locală.

Odată cu finalizarea proiectului, s-a constatat că mai mulţi localnici au început să-şi lase maşinile acasă. Până la sfârşitului anului 2014, se estimează o creştere cu 500.000 a numărului pasagerilor. Cu mai puţi-ne maşini pe străzi, au scăzut emi-siile poluante şi s-au înregistrat mai puţine accidente rutiere.

Beneficiile economice nu se răs-frâng doar asupra oraşului Gdynia, ci şi a altora învecinate, precum metropola Gdańsk şi staţiunea la Marea Baltică, Sopot. Noua reţea de troleibuze va aduce beneficii de circa 11,8 milioane euro pe an, es-timează autorităţile.

www.inforegio.ro28

Regiuni europene


Mai bine de două decenii, începând cu sfârşitul anilor 1980, o suprafaţă de circa un hectar din cartierul Eb-

bing din centrul oraşului Groningen (nordul Ţărilor de Jos) a fost cunos-cută doar ca o zonă industrială aban-donată, cu clădiri în paragină, lipsite de utilitate economică şi evitate de localnici.

Dar, printr-un proiect cu finanţare europeană intitulat „Open Lab Ebbing“ (OLE – Laboratorul Deschis Ebbing), lo-cul a devenit un micro-oraş sustenabil, care primeşte circa 250.000 de vizita-tori pe an. OLE reprezintă un parte-neriat public-privat între autorităţile locale şi firme inovatoare, invitate să dea o nouă faţă zonei.

În micro-oraşul temporar (2010-2015) toate clădirile au eficienţă energetică, sunt sustenabile, fiind construite din materiale ecologice şi

serviciilor şi instituţii educaţionale.Astfel, noile edificii sunt sedii de

firme, teatre şi săli de conferinţe, unde au loc evenimente de afaceri sau culturale la care participă mii de persoane. Încetul cu încetul, dintr-o zonă părăsită, cartierul Ebbing a de-venit unul dintre cele mai la modă din Groningen.

Principalul obiectiv al proiectului este să preschimbe o zonă urbană dezavantajată într-una vibrantă din punct de vedere economic şi să cree-ze un spaţiu de întrepătrundere a cer-cetării ştiinţifice, inovaţiei şi culturii.

Alt obiectiv este promovarea ora-şului Groningen ca un oraş creativ, care îşi poate valorifica numeroasele clădiri neocupate, situaţie paradoxa-lă pentru Ţările de Jos — având în ve-dere că este un stat UE cu una dintre cele mai mari densităţi a populaţiei.

Parteneriatul public-privat OLE are în vedere şi identificarea celor mai bune condiţii de muncă pentru angajaţii viitorului, care vor lucra în companii inovatoare, vor avea pro-gram de lucru flexibil şi pentru care munca de birou va arăta altfel decât cea pe care o cunoaştem de câteva zeci de ani încoace.

GRONINGEN, ŢĂRILE DE JOS: MICRO-ORAŞ SUSTENABIL APĂRUT ÎNTR-UN CARTIER ABANDONAT

Noul cartier este temporar (2010-2015), dar soluţiile arhitectonice şi noile tehnologii experi-mentate acolo cu scopul de a simplifica viaţa în metropolele aglomerate ale zilelor noastre pot fi reamplasate în alte oraşe.

uşoare, ceea ce va permite demonta-rea şi reamplasarea lor facilă altunde-va în Groningen sau în alte localităţi interesate. Noi soluţii arhitectonice, noi materiale de construcţie şi noi tehnologii sunt testate şi expuse pu-blicului şi agenţilor economici.

Municipalitatea Groningen pune la dispoziţie terenul şi utilităţile pu-blice, iar firmele interesate constru-iesc câte un aşa-numit „pavilion“ prin tehnologii sustenabile, dar caută şi chiriaşi. Noile clădiri nu sunt simple exponate, ci trebuie să aibă o utili-tate, să demonstreze că o zonă urba-nă aproape părăsită poate atrage noi antreprenori, companii din domeniul

• Titlul proiectului: „Open Lab Ebbing“• Program de finanţare: Programul Operaţional Nordul Ţărilor de Jos• Buget total: 4,89 milioane de euro• Contribuţie FEDR: 192.640 euro• Beneficiar: Primăria Oraşului Groningen, Ţările de Jos


MAI 2014 29

Regiuni europene


O reţea de pivniţe situate sub centrul istoric al oraşului ceh Brno (sudul Moraviei), cărora nu li se mai găsea o

întrebuinţare de zeci de ani au fost transformate în obiectiv turistic, după ce au servit de-a lungul seco-lelor drept locuinţe subterane, de-pozite de legume şi fructe, crame şi berării sau refugii în timp de război.

Acest mic oraş de sub oraş repre-zenta „o comoară“ pentru arheologi, dar o sursă de îngrijorare pentru au-torităţi, căci unele incinte riscau să se surpe. Cu toate acestea, printr-o colaborare între istorici şi Primăria din Brno s-a reuşit transformarea pivniţelor datând din Evul Mediu.

Încăperile subterane au fost car-tografiate, după ce arheologii au descoperit chiar şi unele pivniţe despre a căror existenţă nu se mai ştia. Apoi, începând cu anul 2009, au început lucrările de consolidare, pentru a asigura stabilitatea struc-turilor subterane cu o lungime tota-lă de 700 de metri. În plus, pentru prima dată în istoria oraşului Brno, toate pivniţele au fost legate între ele prin noi coridoare, rezultând un complex unitar.

Noua structură este acum cunos-cută de localnici drept „Labirintul de sub piaţa de legume“ şi a devenit o atracţie turistică a oraşului, unde vizitatori din întreaga lume pot să-şi facă o imagine despre cum se trăia în Moravia medievală. Ghizi costumaţi precum în Evul Mediu poartă turiştii dintr-o încăpere în alta, prezentând

scoase pe tarabele din piaţa aflată deasupra. În alta se arată evoluţia tehnolo giilor de iluminat, de la torţe la lămpile cu untură, lumânările de parafină şi lămpile cu gaz.

În alte camere se găsesc butoaie mari de stejar, în care se păstrau vi-nul şi berea, iar o cameră este ame-najată ca tavernă unde vizitatorii pot degusta vinurile specifice Moraviei.

Turul cu durata de 45 de minute trece şi printr-un „laborator de al-chimie“, care ilustrează ştiinţa me-dicilor şi a farmaciştilor în căutare de leacuri şi care au făcut din Brno un centru medical recunoscut al Europei în urmă cu câteva veacuri.

În fine, din labirintul subteran nu lipsesc nici aspectele cele mai crude ale vieţii în Evul Mediu. Turiştii pot vedea o cuşcă pentru bolnavii psihic, un stâlp al infamiei de care erau le-gaţi răufăcătorii şi numeroase instru-mente de tortură.

PIVNIŢELE MEDIEVALE DE SUB ORAŞUL CEH BRNO DEVIN ATRACŢIE TURISTICĂ

Coridoarele subterane reabilitate cu fonduri europene au atras circa 43.000 de turişti doar în primul an (2011-2012) de când au fost deschise publicului şi asigură 12 noi locuri de muncă permanente.

diferite aspecte din viaţa de zi cu zi de acum sute de ani.

Într-o încăpere este explica-tă destinaţia originală a pivniţelor — aceea de a servi drept depozi-te pentru alimente, de unde erau

• Titlul proiectului: „Reabilitarea pivniţelor de sub piaţa de legume a oraşului Brno“

• Program de finanţare: Programul Operaţional Sud-Est

• Buget total: 5 milioane de euro

• Contribuţie FEDR: 2,166 milioane de euro

• Beneficiar: Primăria Oraşului Brno, Republica Cehă


www.inforegio.ro30

Informaţii utile

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

Autoritatea de Management pentruPOR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected],Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,

cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Organism Intermediar pentruTurism (Autoritatea Naţională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

FORUMUL EUROPEAN DE MANAGEMENT AL AVERILOR ŞI ACTIVELORViena, Austria, 15-16 mai 2014

Organizat de compania Global Leading Conferences, evenimentul „European Wealth and Asset Managment Forum“ va aduce la aceeaşi masă lideri din domeniile bancar şi al investiţiilor din Uniunea Europeană. Forumul se va concentra pe oportunităţile de creştere, influenţa dome-niului digital şi pe provocările din această industrie.

Pentru mai multe detalii puteţi accesa linkul: http://www.glceurope.com

A 13-A REUNIUNE A REŢELEI INFORMPraga, Cehia, 22 – 23 mai 2014

Reţeaua INFORM este o reţea a UE alcătuită, în 2007, la iniţiativa Directoratului General REGIO, din cadrul Comisiei Europene, din ofiţerii de comunicare ai programelor cu finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune. Scopul reţelei este acela de a asigura promovarea şi utilizarea transparentă a banilor ce provin din aceste instrumente financiare. Astfel, la întâlnirea de la Praga vor fi prezentate exemple de bune practici şi va avea loc un schimb de experienţă între cei prezenţi pentru îmbunătăţirea activităţilor de comunicare în vederea creşterii gradului de notorietate cu privire la beneficiile proiectelor finanţate din fondurile menţionate anterior.

TIBCO – TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE BUNURI DE LARG CONSUMBucureşti, 29 mai – 1 iunie 2014. Organizator – Romexpo

Târgul Internaţional de bunuri de larg consum este unul din primele târguri organizate în România, prima ediţie având loc în luna mai a anului 1974. Începând cu ediţia din acest an, TIBCO include sectoare de comerţ tradiţional şi electronic.

La TIBCO 2014, accentul este pus pe companiile care produc, importă şi vând echipament pentru dotarea unităţilor comerciale, sisteme de scanare produse şi plăţi online, alături de societăţi care furnizează servicii de distribuţie şi livrare, platforme de e-commerce şi promovare în mediul on-line.

Detalii la: http://www.tibco.ro/

AGENDA

MAI 2014 31

PRIMĂVARA ÎN EUROPA

LUNA MAI, LUNA PORŢILOR DESCHISE ÎN UE

Energie, vitalitate şi multă imaginaţie! Primăvara este sărbătorită în toată Europa cu manifestări inedite, care atrag mii de turişti.

În luna în care se sărbătoreşte Ziua Europei — 9 mai, dar şi în care au loc alegerile pentru Parlamentul European (22-25 mai), instituţiile europene îşi deschid porţile pentru vizitatorii de toate vârstele.

Primăvara în UE

• În Anglia, la sfârşitul lunii mai, se desfăşoară anual o competiţie pe cât de faimoasă, pe atât de amu-zantă. Este vorba despre o cursă în care participanţii se întrec în prin-derea unei roţi de brânză ce se ros-togoleşte pe panta unui deal. Eve-nimentul, care are loc la Cooper Hill (Gloucestershire), are mai mul-te curse pentru bărbaţi, dar şi una pentru femei şi una mai „simplă“, pentru copii. Cea mai mare roată de brânză rulată a fost de 18 kg!

• Tot Anglia devine primăvara raiul iubitorilor de flori. Pentru că la Chelsea sunt sărbătorite cele mai

frumoase grădini englezeşti. Aran-jamentele florale atrag mii de tu-rişti, mai ales că la festival parti-cipă, de regulă, şi familia regală a Marii Britanii.

• Şi în Elveţia, luna mai este boga-tă în evenimente tradiţionale. La mijlocul lunii are loc, în Aproz, în-tâlnirea campionilor din Valais la lupte de vite. Apoi, în multe sate se sărbătoreşte „plecarea“ vitelor în munţi.

• În Italia, sfârşitul primăverii aduce un eveniment de tradiţie: Regata Istorică a Republicilor Maritime.

Este vorba despre o competiţie de canotaj, precedată de procesiuni ce evocă istoria. Oraşele Amalfi, Genova, Pisa şi Veneţia, cele pa-tru mari puteri maritime de odi-nioară, sunt, prin rotaţie, gazdele acestei regate.

Pe 4 mai, cetăţenii au putut vi-zita instituţiile europene găz-duite de oraşul Stras bourg: sediul Parlamentului Euro-

pean, biroul Ombudsmanului Euro-pean aflat chiar în această clădire şi Curtea Europeană a Auditorilor (Curtea de Conturi).

Vizitatorii au participat, printre altele, la dezbateri pe tema alege-rilor europene de la 25 mai, chiar în hemiciclul unde au loc sesiunile plenare ale Parlamentului. Cei pre-zenţi au primit din partea Parlamen-tului European „paşapoarte“ euro-pene, cu prinzând informaţii despre

istoria şi funcţionarea instituţiilor Uniunii Europene.

„Caravana“ porţilor deschise se mută, pe 10 mai, la Luxemburg, la sediul Curţii Europene de Justiţie şi pentru o nouă întâlnire a cetăţeni-lor cu membri ai Curţii Europene a Auditorilor.

A doua zi, pe 11 mai vizitatorii oraşului Bruxelles au ocazia de a merge în „Satul European“, organi-zat pe esplanada din faţa Gării Cen-trale, cu ocazia Sărbătorii Irisului (ziua Regiunii Bruxelles). Oaspeţii vor avea ocazia să deguste din pro-duse tradiţionale provenind din sta-

tele membre ale Uniunii. Pe 17 mai, este rândul instituţi-

ilor din Bruxelles să primească vizi-tatori: Consiliul European, Comisia Europeană, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic şi Social, Servi-ciul de Acţiuni Externe, Supervizorul European pentru Protecţia Datelor etc.

Un punct de atracţie cu totul deosebit în Bruxelles-ul european îl constituie Parlamentarium, un mu-zeu interactiv care îi conduce pe vi-zitatori în istoria Uniunii Europene şi îi familiarizează cu mecanismele de luare a deciziilor.

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: mai 2014

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

)0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Revista Regio nr.28/mai 2014: Spaţii urbane pentru confort şi civilizaţie.

Documents

Transcript of Revista Regio nr.28/mai 2014: Spaţii urbane pentru confort şi civilizaţie.