Revista regio nr.23

Click here to load reader

Embed Size (px)

description

„Cea mai bună reţetă pentru a transforma un sistem disfuncţional într-unul funcţional este normalitatea” - Prof. Dr. Irinel Popescu Protecția socială trebuie să meargă mână în mână cu creșterea economică Noul sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din Craiova, un proiect spectaculos Sibiul, mereu surprinzător O şcoală românească de tradiţie, salvată din „ghearele” degradării Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei – o șansă la incluziunea socială Finanțare de peste 36 de milioane de lei pentru serviciile de urgență Pentru copii, în luna copiilor Ştiri regionale Modernizarea și adaptarea procesului de educație pentru o societate bazată pe cunoaștere și tehnologie Bani reali pentru o lume virtuală Spital de pediatrie pentru secolul XXI Să mai și zâmbim!

Transcript of Revista regio nr.23

  • 1.nr. 23, iunie 2013 re v i s t a Pentru copii, n luna copiilor Cea mai bun reet pentru a transforma un sistem disfuncional ntr-unul funcional este normalitatea - Prof. Dr. Irinel Popescu Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei o ans la incluziunea social Sibiul, mereu surprinztor Finanare de peste 36 de milioane de lei pentru serviciile de urgen O coal romneasc de tradiie, salvat din ghearele degradrii Noul sediu al Facultii de Drept i tiine Administrative din Craiova, un proiect spectaculos beneficii pentru toate vrstele Fondurile europene -

2. www.inforegio.ro2 Bani europeni pentru ndatoriri locale Pe parcursul ultimelor luni, revista Regio a tratat subiecte de impor tan capital pentru Romnia. Din orice unghi am privi, obiectiv sau subiectiv, tragem de fiecare dat concluzia c fondurile europene sunt mai mult dect necesare unei economii ca cea a rii noastre. Din pcate, criza pornit ca un tvlug n anul 2008 nu ne-a ocolit, iar guvernanii, fie de stnga, fie de dreapta, trebuie s caute soluii, n aa fel nct pn i cele mai defavorizate categorii s poat trece cu bine de anii grei ai recesiunii economice. Exerciiul bugetar al fiecrui an trebuie s fie att de bine structurat, nct pensiile, ajutoarele sociale, nvmntul, cercetarea sau sntatea s nu fie afectate. Ba chiar, n msura posibilitilor financiare, ar fi ideal ca lucrurile s mearg din ce n ce mai bine. i aici intervin banii europeni. Ne stau la dispoziie fonduri importante pentru dezvoltarea i reabilitarea cminelor de btrni, a spitalelor, a colilor, a centrelor de asisten social. Dar, ca de fiecare dat, trebuie s ne mobilizm, s punem toate armele de care dispunem n slujba proiectelor sustenabile, bine fcute, aa nct Bruxelles- ul s canalizeze ct mai multe fonduri din bugetul comunitar ctre Romnia. Exemplele de reuit sunt nenumrate, ai citit despre multe dintre ele n revista Regio, avei ansa s citii i n numrul de fa. La nivelul Uniunii Europene, pro iectele referitoare la asistena so cial sunt tratate cu prioritate, mai ales n contextul n care omajul n zona euro a atins cote alarmante. Numrul de fa al revistei Regio v aduce sub ochi modele demne de urmat, dac vrem ca btrnii notri, copiii, cei asistai social s beneficieze de o via frumoas i linitit, susinut din fondurile nerambursabile. Subiectul din pagi nile 1617, Centrul de servicii de asisten social pentru persoane vrstnice ne arat, cu prisosin, adevratele minuni ce pot fi create cu un pic de bunvoin, mult efort i implicare emoional. Citii, v rog, cu atenie, i pro iectul din paginile 1819, al crui nume oficial - Achiziionare echi pamente specifice pentru mbu ntirea capacitaii i calitii sistemului de intervenie n situa ii de urgen, acordrii asis tenei medicale de urgen i a primului ajutor calificat - Iai, Bacu, Botoani, Neam, Vaslui, Suceava vorbete, de la sine, des pre beneficiile de care se bucur oamenii din nu mai puin de ase judee. i nu ratai interviul din paginile 47, cu profesor doctor Irinel Popescu, o somitate n me dicin, autorul attor premiere medicale n Romnia. Este bine ca exemplele acestea s continue, s nu ne oprim. S nu uitm c n exerciiul financiar al UE 20142020 avem alocate peste 30 de miliarde de euro. Bani ce, transformai n proiecte sntoase, viabile, pot face minuni pentru fiecare dintre noi. Nu-mi rmne dect s v urez, ca de fiecare dat, Lectur plcut! Editorial Redactor-ef: Mihai CRAIU Redactori: Ctlin ANTOHE, Vlad IONESCU FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU SPECIALIST DTP: Lioara MARE REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2069 8305 2069 8305 Tiprit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureti, Tel./Fax: 031/425.53.69, [email protected], www.tipomar.ro Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU Vlad IONESCU www.inforegio.ro 3. IUNIE 2013 3 Sumar Regio n romnia 04 Cea mai bun reet pentru a transforma un sistem disfuncional ntr-unul funcional este normalitatea - Prof. Dr. Irinel Popescu 08 Protecia social trebuie s mearg mn n mn cu creterea economic 10 Noul sediu al Facultii de Drept i tiine Administrative din Craiova, un proiect spectaculos 12 Sibiul, mereu surprinztor 14 O coal romneasc de tradiie, salvat din ghearele degradrii 16 Cu peste dou milioane de lei, finanare nerambursabil, Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei o ans la incluziunea social 18 Finanare de peste 36 de milioane de lei pentru serviciile de urgen 20 Pentru copii, n luna copiilor 22 tiri regionale 24 Modernizarea i adaptarea procesului de educaie pentru o societate bazat pe cunoatere i tehnologie BANI EUROPENI N UNIUNEA EUROPEAN 26 FINLANDA Bani reali pentru o lume virtual 28 PORTUGALIA Spital de pediatrie pentru secolul XXI 30 Agend 31 S mai i zmbim! 4. www.inforegio.ro4 Regio n Romnia Interviu Beniamin Cioant Cea mai bun reet pentru a transforma un sistem disfuncional ntr-unul funcional este normalitatea Prof. Dr. Irinel Popescu n interviul acordat revistei Regio, Prof. Dr. Irinel Popescu face o radiografie a sistemului medical romnesc i vorbete despre rolul fondurilor europene n dezvoltarea acestuia. Ai ales s profesai medicina n Romnia. Ce v-a motivat s facei asta? Romnia rmne o ar cu multe disfuncionaliti. Unele majore, altele create artificial din cauza unor grupuri de interese sau de diverse subiectivisme. Acesta cred c este principalul factor care ne ine n loc i nc face din Romnia un mare stat disfuncional. Nu tiu cum ar fi evoluat cariera mea ntr-un stat funcional, dar, cu siguran, pionieratul pe care l-am fcut aici n transplantul hepatic, Preedinte al Academiei de tiine Medicale, Profesor de Chirurgie la Universitatea de Medicin i Farmacie Carol Davila - Bucureti, Director al Centrului de Chirurgie Gene ral i Transplant Hepatic Dan Setlacec - Institutul Clinic Fundeni, Membru al European Board of Surgery, specializat n chirurgia transplantului (cu Diplom de Onoare) i Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatic, decorat cu Ordinul Naional Steaua Romniei n gradul de Mare Ofier, pentru merite deosebite n chirurgia hepatic i n transplantul de organe, decorat cu Ordinul de Merit n grad de ofier pentru perfor manele nregistrate de-a lungul carierei profesionale din partea statului francez, Expert al Consiliului Europei n probleme de transplant. Acestea sunt doar cteva dintre titlurile i distinciile profesionale i tiinifice ale Profesorului Irinel Popescu. Adugai cteva sute de publicaii, studii, tratate i brevete de invenii i vei avea doar o parte a portretului acestei mari personaliti a lumii medicale. 5. IUNIE 2013 5 Regio n Romnia Interviu n-a fi putut s l fac n alt parte. Am considerat c acesta este locul cel mai potrivit pentru activitatea mea chirurgical i de aceea am ales s rmn n Romnia. Ce anse de reuit dai unui absolvent la medicin? Din pcate, nu pot s-i acord prea multe anse n momentul de fa, pentru c sistemul de sntate este afectat nc, iar subfinanarea este o problem cronic. Infrastructura este depit de mult i toate ncercrile de a moderniza cldirile, de a construi noi spitale sunt blocate de o bun perioad de timp. Un alt factor negativ este relaia cu asigurrile de sntate, care nu este prea bun, pentru c la casele de asigurri nu sunt niciodat bani suficieni. Bolnavii nu beneficiaz de medicamente tot din cauza lipsei fondurilor. O influen negativ o au i universitile, care au n poziii de conducere indivizi pui strict prin alegeri, fr niciun criteriu de evaluare meritocratic. Astfel, s-a ajuns la grupuri de interese ce reuesc s i impun proprii oameni, care nu constituie un exemplu pentru studenii care doresc s urmeze o carier academic. Situaia de fa i determin pe muli absolveni s caute o alt opiune. Se aloc suficiente fonduri n cercetare? Din anul 2007, dup aderarea Romniei la Uniunea European, fon durile pentru cercetare au crescut semnificativ. Astfel, s-au demarat anumite competiii pentru accesarea fondurilor prin intermediul unor proiecte, lucru cu care noi ne-am ocupat nc de atunci. Pe parcursul anilor, am ctigat mai multe proiecte, iar altele sunt n curs de a fi implementate. Am fcut eforturile necesare pentru a colabora cu trei laboratoare de cercetare, unde ncercm s descoperim care au fost motivele pentru care anumii pacieni au ajuns s aib diverse afeciuni sau chiar cancer. Un laborator de genomic, unul care se ocup cu colectarea celulelor stem i unul de chirurgie experimental, unde avem sal de operaii pentru animale mici i mari. Toat aceast infrastructur am creat-o ctignd proiecte. De-a lungul anilor, am nvat c medicina nu poate pro gresa fr cercetare, iar n ceea ce privete universitile, doar un cadru didactic care face cercetare are ceva de spus studenilor. Cu ce probleme v confruntai la finanarea din sistemul de sntate? Aceasta este o problem complex. Se tie c n Romnia avem cel mai sczut procent de fonduri alocate sistemului de sntate. Totul pleac 6. www.inforegio.ro Regio n Romnia 6 Interviu de la resursele umane, de la oameni capabili i motivai. Finanrile se pot obine din multe surse, totul este ca cineva s se angajeze s le obin i apoi s dovedeasc seriozitate, s demonstreze c a meritat acei bani pentru c a avut rezultate. n Romnia lipsete aceast atmosfe r. Dac v nchipuii c un cerce ttor capabil, cruia nu i se ofer o perspectiv i are alturi Frana, Germania, Marea Britanie i Statele Unite va rmne aici, v nelai. Exodul de tineri ctre occident este mai degrab datorat lipsei de perspectiv i sistemului disfuncional n care trim, dect salariilor mici. Chiar i cu salariile de aici, un cercettor poate avea un trai decent, dar sistemul acesta nu permite o dezvoltare. Este sprijinit sistemul de sntate din fondurile europene? Din informaiile pe care le am, sunt puine cazurile n care au fost alocate fonduri europene strict pentru sntate. Era i nc este nevoie, mai ales pentru reabilitarea cldirilor care sunt ntr-o stare jalnic. Ce performane a atins Romnia n domeniul n care v desfurai activitatea? n ceea ce privete transplantul hepatic, Romnia are unul dintre cele mai active programe din estul Europei. A