Revista Regio nr. 5

nr. 5, iunie 2011

R E V I S T A

Regio, pe primul loc la accesarea fondurilor europene

Incluziunea romilor, un reperimportant pe agenda europeană

Comitetul de Monitorizare – centrul de comandă Regio

CASTELUL KAROLYrevine în circuitul turistic după RESTAURAREA PRINTR-UN PROIECT REGIO

RINTRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR-UN

CETATEA ALBA CAROLINA devine produs turistic cu fonduri Regio

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: [email protected]

www.inforegio.ro

REGIO, ŞANSA BUNĂSTĂRIICe poţi face într-un judeţ cu 100 de milioane de euro? Reabilitarea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri, promovare turistică, sunt câteva dintre oportunităţile oferite de Regio. Dar în toată ţara, cu 4,4 miliarde de euro?

Răspunsuri la aceste întrebări căutăm împreună, de patru ani. Regio a devenit un simbol al bunăstării, al recuperării decalajelor între regiuni, prin folosirea banilor europeni.

Potrivit datelor prezentate în cadrul Comitetului de Monitorizare, la data de 26 mai 2011, proiectele depuse depăşesc deja de trei ori valoarea fi nanţării. Este bine că au fost deja contractate 3,8 miliarde de euro, iar până la sfârşitul anului toate fondurile disponibile pentru axele prioritare ale Programului Operaţional Regional vor fi contractate. Din păcate, nu la fel de bune sunt veştile privind rambursările, plăţile efective către benefi ciari.

Fără plăţi, implementarea este pusă în pericol. Drept urmare, vor fi afectate proiectele dedicate spri jinirii dezvoltării durabile a oraşelor sau cele de îmbunătăţire a infrastructurii de transport şi a celei sociale. De suferit ar avea şi benefi ciarii implicaţi în proiecte pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, pentru dezvoltare durabilă sau promovarea turismului. Efectele negative nu s-ar opri nici măcar la nivelul comunităţii locale. Este o responsabilitate în lanţ, pe care fi ecare dintre români, sub o formă sau alta, o vom resimţi.

Implementarea proiectelor deja contractate este un pariu pe care nu avem voie să îl pierdem. Într-o perioadă de criză, în care banii sunt mai scumpi şi mai rari ca oricând, miliardele de euro alocate prin Regio aşteaptă să fi e folosite. Nu vor aştepta la infi nit şi nu vor veni oricum. Procedurile europene sunt foarte stricte, iar modelul românesc – se poate şi aşa- nu va rezista unei evaluări serioase ale birocraţiei de la Bruxelles.

Dacă miliardele de euro alocate de Uniunea Europeană ar ajunge în România prin simpla semnare a contractelor, am putea sta liniştiţi. Proiectele contractate acoperă deja, după cum arătam, suma de 3,8 miliarde de euro. Fiecare bănuţ va fi , însă, cântărit în balanţa unei proceduri care să garanteze corecta gestionare a fondurilor europene.

Procedurile de achiziţii au ajuns una dintre cele mai mari difi cultăţi căreia trebuie să îi facă faţă acum benefi ciarii. Pentru că aplicarea acestora durează foarte mult, a fost nevoie de modifi carea legislaţiei privind achiziţiile publice. Termenele au devenit mai scurte, procedurile au fost urgentate. Documentaţiile unice şi standardele stabilite în contractele de achiziţii pentru caietele de sarcini vor contribui şi ele la simplifi carea mecanismelor.

Cu toate acestea, riscurile încă există. Lipsa de experienţă la nivelul autorităţilor publice locale poate genera nereguli care afectează bunul mers al proiectelor şi chiar provoca încetarea plăţilor. Şi asta, pentru că nerespectarea legislaţiei achiziţiilor publice atrage automat sancţiuni.

Este momentul ca benefi ciarii celor peste 1000 de proiecte în derulare să treacă peste euforia proiectului aprobat şi să îşi concentreze eforturile cu responsabilitate, asupra implementării şi fi nalizării acestora. Miza fi nală depăşeşte chiar şi cele 4,3 miliarde de euro alocate prin Regio, ea reprezintă chiar şansa dezvoltării regionale a României. Bunăstarea de care avem nevoie depinde în mare măsură de succesul acestei prime etape a folosirii banilor europeni. Altfel, tot mai multe voci care cer de la Bruxelles reducerea fondurilor de coeziune, printre altele şi pentru că nu sunt folosite corespunzător, ar putea avea câştig de cauză. Astfel, ţări precum România ar rămâne condamnate la coada unui clasament ce subliniază decalaje tot mai mari de dezvoltare între statele membre.

Dan CĂRBUNARU

Editorial

IUNIE 2011 IUNIE 2011 3

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

04 Incluziunea romilor, un reper important pe agenda europeană

REGIO ÎN ROMÂNIA

06 Regio, pe primul loc la accesarea fondurilor europene

10 Comitetul de Monitorizare – centrul de comandă Regio

11 Întrebări şi răspunsuri

12 Cetatea Alba Carolina devine produs turistic cu fonduri Regio

14 Muzeul Regiunii Porţilor de Fier,în plin proces de restaurare

16 Palatul Theodor Costescu şi Cetatea Medievală a Severinului, două atracţii turistice care renasc cu fonduri Regio

18 Periplu pe urme de istorie, într-un circuit al mausoleelor vrâncene

19 Castelul Karoly revine în circuitul turistic după restaurarea printr-unproiect Regio

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 Transformarea golfului Mont-Saint-Michel

23 Turnul Belém, o realizare grandioasă

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Sumar


INCLUZIUNEA ROMILOR, UN REPER IMPORTANT PE AGENDA EUROPEANĂ

PROCESUL EUROPEAN DE INTEGRARE CONTINUĂ, UNA DINTRE CELE MAI

IMPORTANTE PREMISE FIIND EVALU-AREA REALISTĂ A DIFICULTĂŢILOR, PROVOCĂRILOR, RISCURILOR PE CARE LE PUNE ÎN EVIDENŢĂ FUNCŢIONAREA DE ZI CU ZI A FIECĂRUI STAT MEMBRU, DAR ŞI FUNCŢIONAREA GENERALĂ A PROIECTULUI EUROPEAN DE INTEGRARE - EUROPA UNITĂ.

Iată de ce, din ce în ce mai mult, înţelegerea proceselor ce se deru-lează la nivel local, regional sau naţional se poate realiza prin ana-lize comparate, dinamice, bazate pe date provenind din spaţiul euro-pean în ansamblul său. Şi soluţiile au adesea implicaţii care privesc în-tregul cadru european.Un exemplu în acest sens îl poate constitui şi problema incluziunii grupurilor marginalizate. Astfel, faptul că toate mecanismele UE sunt implicate acum într-un demers de evaluare şi analiză a rezultatelor perioadei de programare 2007-2013, cu scopul de a fundamenta cât mai bine obiectivele şi modalităţile de lucru pentru noul exerciţiu bugetar, 2014-2020, dar şi faptul că reali-tatea vieţii din statele membre a impus rediscuta rea problemei cate-goriilor margina lizate, care includ şi romii, au determinat o intensă ac-tivitate pentru defi nirea viitoarelor repere ale politicilor în această ma-terie. În egală măsură, ca urmare a bunei funcţionări a cadrului demo-cratic european, eforturile depuse de societatea civilă romă au consti-

tuit, de asemenea, un suport impor-tant pentru activitatea instituţiilor europene – direcţiile generale ale Comisiei Europene, Preşedinţia Ungară şi Parlamentul European.Astfel, în data de 23 mai 2011, a fost fi nalizat un raport pe această temă, raport al cărui rol este ace-la de a include în agenda Consiliului European din 24 iunie 2011 şi tema incluziunii grupurilor marginalizate. Concluzia acestui raport este aceea că avem nevoie de un nou cadru eu-ropean care să susţină eforturile statelor membre în procesul de ges-tionare a incluziunii grupurilor mar-ginalizate.Desigur, o atenţie specială se acordă problemei romilor. Ne-am putea în-treba dacă nu este doar o rutină democratică faptul că reluăm o temă care face parte, mai degrabă, din arsenalul provocărilor secolu-lui al Vlll-lea. Răspunsul poate veni

chiar din istoria europeană recentă, dacă e să ne gândim la criza din perioada celui de-al doilea razboi mondial sau mai recent la inciden-tele din statele europene în care au fost implicati şi cetăţeni români de etnie romă.În documentul mai sus amintit, publi cat în data de 23 mai 2011, dar având ca suport rapoartele anuale întocmite de instituţiile europene, sunt abordate domeniile cheie ce pot infl uenţa integrarea grupurilor marginalizate, inclusiv populaţia romă, cum ar fi : educaţie, sănătate, locuire, asigurarea de locuri de muncă şi, nu în cele din urmă, seg-regarea şi discriminarea. Este im-portant de semnalat faptul că în-treaga analiză pune în evidenţă as-pecte de referinţă ale procesului de modernizare permanentă pe care dinamica societăţii contemporane îl impune, respectiv:

Uniunea Europeană aziCarmen Carmen DUMITRIUDUMITRIU | ºef serviciu MDRT | ºef serviciu MDRT

Priorităţi europene

IUNIE 2011IUNIE 2011 5

Uniunea Europeană azi

Strategii naţionale

nevoia implicării cercetării în gestionarea vieţii societăţii pen-tru înţelegerea proceselor ce apar; astfel, se vorbeşte despre nevoia identifi cării unor soluţii pentru combaterea transferului comportamentului sărăciei, prin educaţie, în comportamentul in-divizilor în timpul copilăriei tim-purii; această recomandare se bazează, evident, pe un studiu multidisciplinar al comportamen-telor din familiile sărace şi din comunităţile informale;

nevoia acceptării unor modele educaţionale fl exibile, care să poată răspunde particularităţilor locale şi ale unor grupuri speci-fi ce.

nevoia defi nirii unor politici publice realizabile prin programe cu o durată mai lungă, prin care să se poată asigura atingerea unor obiective ce implică mutaţii la nivelul mentalităţilor, relaţiilor interumane şi al modelelor cul-turale; avem în vedere aici, spre

exemplu, schimbarea atitudinii faţă de grupuri cu o maximă vul-nerabilitate, cum ar fi femeile şi copiii expuşi unor practici de exploatare inacceptabile şi unei discriminări suplimentare - tra-fi cul de persoane, exploatarea sexuală, violenţa.

creşterea coerenţei în acţiunea implementării obiectivelor eu-ropene printr-o mai bună coor-donare între nivelul naţional şi cel european.

Statele membre trebuie să ela-boreze Strategii naţionale al căror obiectiv să fi e creşterea gradului de incluziune a romilor şi a grupurilor marginalizate până în 2020, strate-gii ce vor găsi un sprijin complemen-tar prin demersuri la nivel european şi chiar în state europene nemem-bre ale Uniunii.Aceste strategii trebuie să conducă la reducerea gradului de sărăcie, la creşterea accesului la educaţie, la locuri de muncă, la servicii de

sănătate, la o locuire decentă.Pentru atingerea acestor obiec-tive se recomandă utilizarea fon-durilor din cadrul Fondului Euro-pean pentru Dezvoltare Regională şi chiar modifi carea unor Programe Operaţionale.

Se recomandă, de asemenea, crea-rea unui Punct Naţional de Con-tact care să asigure o monitorizare şi o promovare efi cientă a bunelor practici care conduc la rezul-tate în concordanţă cu obiectivele menţionate. După cum reiese din document, Europa Unită va face, pe această cale, paşi importanţi în regândirea Planurilor Naţionale de Reformă şi va direcţiona eforturile sale către o dezvoltare durabilă şi mai puţin către o intervenţie de urgenţă care nu soluţionează, ci ameliorează, pe termen scurt, o criză. Aşa cum precizează raportul, numeroase resurse pot fi identifi -cate la nivelul cooperării regionale.În acest context, Guvernul României a demarat procesul de elaborare a Strategiei de incluziune a romilor.Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a înaintat mai multe propuneri care vizează, pe de o parte, cheltuirea mai efi cientă a bani lor europeni prin dezvolta rea unor platforme de cooperare cu alte ministere (Ministerul Culturii, Minis terul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Inter-nelor), autorităţi publice locale şi societatea civilă romă, iar, pe de altă parte, propune abordări noi ce au în vedere creşterea capacităţii comunităţilor locale de a oferi sprijin în educaţia permanentă şi creşterea competenţelor digitale.


Regio în RomâniaRegio la zi

Dan Dan CÃRBUNARUCÃRBUNARU | |

REGIO, PE PRIMUL LOC LA ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

„PRIN REZULTATELE OBŢINUTE, PROGRAMUL OPERAŢIONAL

REGIONAL ESTE PRIMUL ÎN ORDINEA ACCESĂRII FONDURILOR EUROPENE, DIN-TRE TOATE PROGRAMELE OPERAŢIONALE DIN ŢARĂ”, A DECLARAT MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURIS-MULUI, ELENA UDREA, ÎN CADRUL CONFERINŢEI DE PRESĂ ORGANIZATE CU PRILEJUL PRIMEI REUNIUNI DIN ACEST AN A COMITETULUI DE MONITORIZA-RE, CARE A AVUT LOC LA DROBETA TURNU SEVERIN, ÎN PERIOADA 26-27 MAI 2011. „M-AM BUCURAT SĂ AUD ŞI APRECIERILE COMISIEI EUROPENE PENTRU GESTIONAREA ACESTUI PRO-GRAM”, A MAI SPUS ELENA UDREA.

Potrivit declaraţiei doamnei minis-tru, dintre cele 4,3 miliarde de euro alocate, au fost deja con-tractate 3,8 miliarde de euro, iar până la sfârşitul anului 2011 va fi contractată întreaga sumă.

IMPLEMENTAREA, O PRIORITATE

„Există o etapă ulterioară, aceea a implementării, de a cărei funcţionare nu suntem mulţumiţi, deşi ministerul este pe primul loc ca plăţi efectuate”, a explicat Elena Udrea. „Banii sunt aduşi în România atunci când se fac efec-tiv plăţile, iar acest lucru presu-pune o procedură de durată. Noi depunem toate eforturile pentru a sprijini benefi ciarii în obţinerea cât mai repede, prin rambursare, a su-melor cheltuite. Benefi ciarii sunt cei care implementează proiecte-

le, iar noi urmărim această imple-mentare, alături de alte instituţii responsabile ale statului, ANRMAP şi UCVAP”.Una dintre problemele identifi cate la nivelul proiectelor implementate la nivel naţional este legată de pro-cedurile de achiziţii, care durează mult. „S-a întâmplat să treacă şi doi ani între semnarea unui con-tract şi efectuarea plăţilor. Trebuie să găsim modalităţi de urgentare a implementării. În acest scop, am modifi cat Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 privind achiziţiile publice, scurtând termenele şi urgentând procedurile. Am încercat să spri-jinim benefi ciarii cu documentaţii unice, standarde în contractele de achiziţii pentru caietele de sarcini.Unele autorităţi publice locale nu au experienţa necesară derulării pro-cedurilor. Sunt situaţii de nereguli pe care le-am constatat şi noi, la nivel naţional, şi alte instituţii care reprezintă Comisia Europeană şi au atribuţii în ceea ce priveşte modul de implementare a proiectelor”.

NEREGULILE DIN PROCEDURILE DE ACHIZIŢIE PUN ÎN PERICOL PLĂŢILE

„Toţi benefi ciarii să ştie că, dacă se încalcă procedurile de achiziţie în mod voit, sancţiunea este înce tarea plăţilor. Ori de câte ori se constată o încălcare a legislaţiei, plăţile pot fi întrerupte, urmând ca erorile să fi e corectate”, a avertizat minis trul dezvoltării regionale şi turis mului. Ministrul Elena Udrea a arătat că prin corecta înţelegere a implementării se pot evita situaţii de oprire a plăţilor. „Am căutat să sprijinim benefi ciarii. Ministerul a fost primul care a efec-tuat o documentaţie standard de achiziţii. Am introdus standarde de cost pentru achiziţii, pentru corecta evaluare a proiectelor de achiziţii. Nu se poate ca la Turnu Severin să coste de zece ori mai puţin decât la Dolj. Aceste lucruri se corectează prin standarde de cost. Sunt situaţii cu care ne confruntăm în timpul derulării şi încercăm să le rezolvăm din mers”.

7

Analize şi concluzii

IUNIE 2011IUNIE 2011

TURISMUL ÎN ROMÂNIA, PROMOVAT CU FONDURI EUROPENE

„România are şanse să se promoveze prin fonduri europene ca destinaţie turistică în plan internaţional”, a mai anunţat ministrul Elena Udrea. „De la 1 iunie, pe CNN, Eurosport şi Euronews, România va ieşi cu spo-turi de promovare fi nanţate din fonduri de la Uniunea Europeană”.

REABILITAREA TERMICĂA LOCUINŢELOR, FINANŢATĂ DE UNIUNEA EUROPEANĂ

„Am discutat posibilitatea ca re-abilitarea termică a locuinţelor să se fi nanţeze din fonduri europene. Un milion de locuinţe din România ar trebui reabilitate, iar MDRT derulează două programe guverna-mentale în acest sens”. Prin primul program, statul român, prin intermediul Guvernului, alocă 50%, iar primăriile 30% din valoarea totală a cheltuielilor. Al doilea program, lansat anul tre-cut, dă posibilitatea asociaţiilor de proprietari să contracteze credite pe cinci ani pentru reabilitare termică, cu garanţii de la Guvern, dobânda fi ind subvenţionată cu 100%. Până acum, ministerul a sprijinit reabili-tarea termică a 54 de mii de apar-tamente, existând solicitări pentru 104 mii de apartamente. În lucru se afl ă 20 de mii de apartamente, lucrările fi ind cofi nanţate de minis-ter cu 50% din valoarea totală. „Ne trebuie 100 de ani să terminăm toate blocurile de reabilitat. Căutăm resurse fi nanciare, pen-tru că România s-a angajat în faţa

Uniunii Europene să reducă emisi-ile de gaze. Reabilitarea termică duce la reducerea consumului de energie şi a consumului de gaze. Va trebui să găsim soluţii. Reabilitarea termică aduce o imagine proaspătă şi curată, înfrumuseţează oraşele.Avem discuţii pentru a introduce pe Axa 1 a POR, cea care fi nanţează proiecte de dezvoltare urbană, pro-gramul de reabilitare termică. Sunt diferite proiecte, care ţin de dez-voltarea şi modernizarea oraşelor. Avem acceptul de principiu al Comisiei, vom urma paşii procedu-rali şi sperăm să reuşim acest lucru încă de anul acesta.”

STADIUL IMPLEMENTĂRII POR

Membrii Comitetului de Moni-torizare a Programului Operaţional Regional au discutat, în cadrul şedinţei desfăşurate în perioada 26-27 mai 2011, la Drobeta Turnu Severin, Planul de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor disponibile prin program.Din cele 4,4 miliarde de euro dedi-cate Programului Regio, 3,7 mili-arde de euro reprezintă sumele alo-

cate de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, iar 0,7 miliarde de euro provin din contribuţia naţională - bugetul de stat şi bugetul local.Distribuţia fondurilor pe axele priori tare alocă 30% sprijinirii dez-vol tării durabile a oraşelor, 20,35% îmbunătăţirii infrastructurii de trans port regionale şi locale, 15% pentru îmbunătăţirea infrastruc-turii sociale, 17% pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri re-gional şi local, 15% pentru dezvol-tarea durabilă şi promovarea turis-mului şi 2,65% pentru asistenţă tehnică.

Potrivit datelor prezentate în cadrul Comitetului de Monitorizare, la data de 15 mai 2011, erau depuse, în to-tal, 7724 de proiecte, în valoare de 12,069 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost aprobate 1606, în valoare totală de 3,734 miliarde de euro. În ceea ce priveşte situaţia proiectelor contractate, valoarea celor 1395 de proiecte este de 3,510 miliarde de euro. Totodată, au fost fi nalizate deja 260 de proiecte, în valoare de 101 milioane de euro.

Regio în România


Evaluări la zi

Cele mai multe proiecte depuse au fost în domeniul mediului de afa-ceri - 4587, cu o valoare totală de 2,787 miliarde de euro, dintre care au fost aprobate 668, cu o valoare de 331 milioane de euro.

RITM ALERT DE CONTRACTARE ŞI IMPLEMENTARE ÎN REGIUNEA NORD EST

La nivelul regiunilor de dezvolta-re, pe primul loc se situează Regi-unea Nord-Est, care, având alocări FEDR de 571,15 milioane de euro, a înregis trat proiecte depuse în valoare de 1,093 milioane de euro, adică o sumă aproape dublă faţă de cea alocată. În această regi-une au fost semnate contracte în valoare de 465 milioane de euro. Bene fi ciarii au primit prefi nanţări şi rambursări în valoare de 143,75 milioane de euro, în timp ce plăţile efectuate au fost de 72,66 milioane de euro.

Situaţia completă a gestionării fondurilor, pe regiuni, poate fi consultată în Tabelul nr.1

DIRECŢII PRIORITARE DE ACŢIUNE STABILITE ÎN COMITETUL DE MONITORIZARE:

Standardizarea documentaţiilor de atribuire şi contractelor aferente pentru o serie de domenii cheie;

Elaborarea unui document–cadru care să refl ecte stabilirea clară a competenţelor instituţionale de verifi care a procedurilor de achiziţie publică, cu luarea în considerare a recomandărilor Comisiei Europene;

Simplifi carea şi standardizarea listelor de verifi care aplicabile în cazul verifi cărilor efectuate de Au-toritatea de Management/Organis-mele Intermediare;

Monitorizarea permanentă a sta-diului semnării contractelor/de-ciziilor de fi nanţare pentru a de-

tecta decalajele faţă de momentul aprobării proiectelor şi stabilirea măsurilor de urgentare a semnării contractelor;

Informarea benefi ciarilor şi a potenţialilor benefi ciari, cu accent pe teme esenţiale care ţin de im-plementarea proiectelor, cum ar fi : achiziţii publice, management fi nan-ciar-bugetar, organizarea activităţii de management al proiectului etc.

MARILENA BOGHEANU, DIRECTOR GENERAL ADR SUD-VEST OLTENIA: AVEM NEVOIE DE STRATEGII SECTORIALE

„Ne mândrim că avem foarte multe proiecte depuse în cadrul POR şi su-ma solicitată de către bene fi ciari, este de peste 1,3 miliarde de euro, fi ind aproape dublă faţă de cea alocată la nivelul regiunii”, ne-a declarat Marilena Bogheanu, Direc-tor General ADR Sud-Vest Oltenia. „Conform indicatorilor care refl ectă gradul de contractare, peste 60% din suma alocată regiunii noastre în perioada 2007-2008, va fi absorbită prin intermediul celor 200 de pro-iecte afl ate în implementare, aco-perind toate domeniile majore de intervenţie ale programului, proce-sul de contractare pentru celelalte proiecte fi ind în derulare.”

Regiuni de dezvoltare

Alocări (FEDR)

2007-2013Proiecte depuse

(FEDR)Contracte semnate

(FEDR)

Fonduri CE plătite către benefi ciari (prefi nanţări +

rambursări)

Plăţi efectuate (FEDR)

mil. Euro mil. Euro % mil. Euro % mil. Euro % mil. Euro %

0 1 2 3=2/1 4 5=4/1 6 7=6/1 8 9=8/1

NORD EST* 571,15 1.093,99 191,54% 465,59 81,52% 143,75 25,17% 72,66 12,72%

SUD EST* 463,69 810,27 174,74% 274,99 59,30% 103,46 22,31% 65,69 14,17%

SUD* 497,98 1.009,05 202,63% 324,09 65,08% 95,01 19,08% 40,48 8,13%

SUD VEST* 490,28 903,78 184,34% 312,17 63,67% 113,13 23,07% 62,86 12,82%

VEST* 361,87 908,81 251,14% 225,86 62,41% 66,59 18,40% 24,74 6,84%

NORD VEST* 423,11 882,73 208,63% 269,79 63,76% 88,41 20,90% 32,54 7,69%

CENTRU* 381,45 987,48 258,88% 254,09 66,61% 92,67 24,29% 53,85 14,12%

BUCUREŞTI- ILFOV* 310,06 733,65 236,62% 76,41 24,64% 26,46 8,53% 15,92 5,13%

OI TURISM 127,80 109,98 86,06% 31,49 24,64% 1,47 1,15% 0,14 0,11%

Total POR (fără Asistenţă Tehnică) la

15.05.20113.627,39 7.439,75 205,10% 2.234,48 61,60% 730,95 20,15% 368,88 10,17%

Tabel nr. 1 *) Valori care nu includ sumele aferente DMI 5.3 (evidenţiate la OI Turism)

Stadiul implementării Programului Operaţional Regional 2007-2013Regiuni de dezvoltare şi OI Turism - 15.05.2011


Regio în RomâniaEvaluări la zi

Cu privire la problema capacităţii autorităţilor locale de absorbţie a fondurilor, directorul general al ADR Sud-Vest a apreciat că „vom putea spune în viitorul apropiat că prin numărul mare de proiecte depuse reuşim să contractăm în-treaga sumă alocată regiunii noas-tre. Tot ce trebuie să facem este să identifi căm programe alterna-tive pentru proiectele afl ate pe lista de rezervă, acordând o şansă investiţiilor mature pentru care există documentaţiile pregătite şi au fost făcute demersurile necesare în vederea obţinerii autorizaţiilor”.Pentru a evita problemele frecvente cu care se confruntă benefi ciarii în implementarea proiectelor, doamna director Marilena Bogheanu a dorit să precizeze că „în următoarea etapă de programare trebuie acordată o atenţie sporită pregătirii viitoarelor proiecte. Ar fi utilă, de asemenea, elaborarea unor strategii naţionale sectoriale la care să se raporteze solicitanţii, iar autorităţiile publi-ce ar trebui să îşi defi nească încă de acum propriile strategii locale, care să conţină portofolii semnifi cative pentru proiectele prioritare”.

CONSTANTIN APOSTOL, DIRECTOR GENERAL ADR NORD-EST: SPERĂM CA PÂNĂ ÎN TOAMNĂ SĂ ATINGEM UN NIVEL DE CONTRACTARE DE 100%

„Am acumulat o experienţă importantă, reuşind acest lu-cru prin stabilitatea personalu-lui Agenţiei, apoi anticiparea şi pregătirea proiectelor, împreună cu benefi ciarii”, ne-a declarat domnul Constantin Apostol, Direc-tor General al ADR Nord-Est, regiu-nea cu cele mai bune rezultate în domeniul absorbţiei fondurilor eu-ropene. Proiectele au fost gata la timp, în condiţii bune. „Cooperarea pe verticală, cu be ne fi -ciarii şi Autoritatea de Man a ge ment întregeşte sistemul respectării regulilor europene şi legislaţiei româneşti. Încercăm să le explicăm benefi ciarilor că este esenţial să aibă contracte de calitate cu cons-tructorii, cu furnizorii de echipa-mente şi de servicii.”Domnul director Apostol a dezvăluit secretul reuşitei acestei regiuni: „Am reuşit să aducem bani supli-

mentari pentru a rezolva proble-mele de dezvoltare şi investiţii, dar şi pentru a da stabilitate fi nanciară personalului.Aceste surse sunt două – proiecte le externe sau alte tipuri de proiec-te specifi ce, care ne aduc sume substanţiale; a doua sursă este centrul de pregătire resurse uma-ne, cu trei specializări – manager de proiect, expert achiziţii publi-ce, manager resurse umane. Pe vii-tor vom pregăti şi evaluatori de proiecte şi experţi în domeniul consultanţei pentru accesarea de fonduri europene”.În privinţa contractărilor, regiunea a depăşit de mult 80% din valoarea alocărilor. „Sperăm ca după august - septembrie să ajungem la 100% şi apoi să trecem la contractări suplimentare. Referitor la plăţi, sperăm ca la sfârşitul anului să depăşim suma de 100-140 mili oane de euro. Ritmul va creşte, pentru că am abordat concomitent toate axele”, mai spune directorul gene-ral al ADR Nord-Est.Despre eventualele reduceri ale fondurilor alocate României, des-pre care se vorbeşte la Bruxelles, în ultima perioadă, domnul director gene ral este de părere că, în ceea ce priveşte Regio, cu toate sinco-pele, acesta va fi cel mai de suc-ces Program Operaţional pe care România îl are în derulare.„Speranţa mea este ca anul viitor sau în 2013, să transferăm Progra-mului Operaţional Regional fon-duri importante de pe alte pro-grame operaţionale, cu acelaşi tip de fi nanţare”, ne-a mai declarat di-rectorul general al ADR Nord - Est.


COMITETUL DE MONITORIZARE – CENTRUL DE COMANDĂ REGIO

COMITETUL DE MONITORIZARE AL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL RE-

GIONAL (CM POR) ESTE STRUCTURA LA NIVELUL CĂREIA SE IAU DECIZIILE ŞI SE STABILESC STRATEGIILE PRIVIND IM-PLEMENTAREA REGIO, AVÂND INSTRU-MENTELE NECESARE DE INTERVENŢIE PENTRU A EFICIENTIZA ŞI CREŞTE CALI-TATEA PROGRAMULUI. FORMAT DIN 24 DE MEMBRI CU DREPT DE VOT ŞI ALŢI 27 CU STATUT DE OBSERVATORI, CM POR ESTE PREZIDAT DE MINISTRUL DEZOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMU-LUI, ÎN TIMP CE SECRETARIATUL ESTE ASIGURAT DE AUTORITATEA DE MANA-GEMENT PENTRU POR.

Activitatea Comitetului de Monito-rizare se desfăşoară sub forma unor şedinţe ordinare, organizate se-mestrial, şi, în mod excepţional, în cadrul unor şedinţe extraordinare, convocate de preşedintele struc-turii sau de o treime din membrii titulari. În mod obligatoriu, pentru desfăşurarea unei şedinţe este ne-voie de prezenţa majorităţii simple a membrilor cu drept de vot ai CM POR, întrucât deciziile se iau prin votul majorităţii simple.

Atribuţiile CM POR se circumscriu ro-lului decizional şi strategic pe care îl are acest organism. Astfel, mem-brilor Comitetului le revine sarcina de a aproba criteriile de selecţie a proiectelor şi de a le modifi ca pe parcursul programului, în funcţie de evoluţii concrete, de a analiza pe-riodic progresele Regio şi de a face

recomandări. Deciziile luate de către CM POR au la bază rapoarte, strategii şi planuri de evaluare care refl ectă stadiul implementării pro-gramului, dar şi difi cultăţile apărute în derularea acestuia.

Un important instrument decizio-nal al CM POR se leagă de posi-bilitatea ca membrii acestuia să decidă modifi carea alocărilor fi nan-ciare ale POR, între domeniile ma-jore de intervenţie din cadrul unei axe prioritare, între axele priori-tare de dezvoltare, precum şi între regiuni. De altfel, CM POR este sin-gura structură la nivelul căreia se pot lua astfel de decizii.

Una dintre deciziile de acest gen a fost luată, anul trecut, atunci când CM POR a decis suplimentarea fon-durilor aferente DMI 4.1, DMI 4.3, DMI 5.1 şi DMI 5.3, prin realocarea sumei neutilizate aferen te DMI 4.2. Decizia de realocare a venit ca ur-mare a faptului că pe domeniul ma-jor de intervenţie 4.2 - Reabilita-rea siturilor industriale poluate

şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi a fost depus un număr mic de proiecte a căror valoare nu acoperea alocarea fi nanciară iniţială a domeniului. Asta în timp ce, pentru domeniile care au primit suplimentări de fonduri, valoarea cumulată a cereri lor de fi nanţare depăşea valoarea alocată.

O altă decizie aşteptată, cu efecte uşor de cuantifi cat ulterior, a fost aceea prin care microîntreprinde-rile, în calitate de benefi ciari ai fondurilor alocate pe DMI 4.3, au fost scutite de obligativitatea unei contribuţii proprii la implementarea proiectelor. Eliminarea contribuţiei s-a decis la şedinţa CM POR din mai 2010, ceea ce a însemnat că valoa-rea maximă a fi nanţărilor a fost, din acel moment, de 100% din chel-tuielile eligibile ale proiectului, dar nu mai mult de 200.000 de euro.

Decizia, luată într-un an de criză, în care lichidităţile fi rmelor erau din ce în ce mai mici, iar disponibilitatea băncilor de a cofi nanţa proiecte, aproape inexistentă, a însemnat, practic, relansarea oportunităţilor de fi nanţare pe DMI 4.3, dovadă avalanşa de cereri primite după intrarea în vigoare a hotărârii. Rapoartele ulterioare au arătat o creştere a gradului de absorbţie, pe acest domeniu, situaţie care, în mod evident, a fost o rezultantă a deciziei de eliminare a contribuţiei benefi ciarilor.

| Cãtãlina | Cãtãlina JINGOIUJINGOIU

Una dintre deciziile de acest gen a

24 de membri cu drept de vot şi 27 de

observatori

Regio în RomâniaEvaluări la zi


Regio în România

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1. CUM SE REALIZEAZĂ

MONITORIZAREA INDICATORULUI „NUMĂR TOTAL DE LOCURI DE MUNCĂ NOU CREATE ÎN CADRUL

FIRMELOR GĂZDUITE ÎN STRUCTURA DE SPRIJINIRE A AFACERILOR”

ÎN CADRUL DMI 4.1?

RĂSPUNSPentru monitorizarea acestui indi cator se vor avea în vedere urmă toarele:

1. Dovada îndeplinirii indicatoru-lui mai sus menţionat se va reali-za prin prezentarea unui docu-ment emis de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, prin care se va menţiona numele persoanei angajate, data angajării şi postul pe care aceasta este angajată.

2. Dovada numărului iniţial de locuri de muncă se va realiza, în mod similar, prin prezenta rea la data încheierii contractului de fi nanţare (pentru fi rma care administrează centrul de afaceri) şi respectiv la data încheierii con-tractului de închiriere (pentru fi rmele locatare), a unei dovezi emise de către Inspectoratul Teritorial de Muncă cu privire la numărul de angajaţi din cadrul fi rmelor respective.

3. Informaţiile obţinute de la Ins-pectoratul Teritorial de Muncă se vor corela şi documenta cu situaţiile fi nanciare ale fi rmelor găzduite şi ale fi rmelor care administrează structura de afa-ceri, cu contractele de muncă ale persoanelor angajate.

4. În conformitate cu Ghidul publi cat de Comisia Europeană în 2007 – Measuring Structural Funds Employment Effects, COCOF-06-0017-En-02, indicatorul referitor la crearea de noi locuri de muncă se poate măsura prin echiva-lentul conceptului de „Full Time Equiva lent (FTE)”, respectiv cu normă întreagă de muncă. Con-form art. 109 din Codul Muncii, norma întreagă de muncă este de 40 de ore pe săptămână, cu excepţia persoanelor anga-jate, cu vârsta sub 18 ani, pen-tru care norma este de 30 de ore pe săptămână. Astfel, un loc de muncă va fi moni torizat în raport cu o unitate de normă întreagă de muncă - FTE. Fracţiunile lo-curilor de muncă cu normă redusă/parţială vor fi transfor-mate în echivalentul unei unităţi a normei întregi, respectiv 40 de ore pe săptămână.

5. Date fi ind cele de mai sus, se vor monitoriza locurile de muncă înfi inţate în urma unor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, cu normă parţială sau întreagă, calculată prin ra-portare la o unitate de normă întreagă de muncă.

6. De asemenea, MDRT ia în calcul realizarea unui protocol de colaborare cu Inspectoratul Teri torial de Muncă, în vederea facilitării obţinerii datelor pentru monitorizarea acestui indicator.

2. ESTE ELIGIBILĂ ACTIVITATEA PRIVIND ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU MEDICAL DE AFACERI ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ

ACTIVITĂŢI DE TIPUL MEDICINA DE FAMILIE?

RĂSPUNSSunt eligibile centrele de afaceri ale căror spaţii sunt destinate închirierii de către operatorii economici care vor desfăşura activităţi de servicii şi producţie. Activităţile de tipul medicină de familie nu aparţin domeniu-lui economic de afaceri, întrucât este o activitate care nu produce profi t, veniturile acestor cabi-nete revenind Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Util pentru beneficiari

Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:

www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFO


Regio în RomâniaPe urme de civilizaţie

CETATEA ALBA CAROLINA DEVINE PRODUS TURISTIC CU FONDURI REGIO

ORAŞELE DIN ROMÂNIA CU PESTE 10.000 DE LOCUITORI, CARE

NU AU STATUTUL DE POLI DE CREŞTERE SAU POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ, SE POT ÎNCADRA ÎN CATEGORIA CENTRELOR URBANE, PRINCIPALII BENEFICIARI AI FONDURILOR DISPONIBILE ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1, SUB-DOMENIUL „CENTRE URBANE”. ALOCAREA FINANCIARĂ ORIENTATIVĂ REPREZINTĂ 30% DIN SUMA DE 1,4 MILIARDE DE EURO, SUMĂ CARE ESTE DESTINATĂ AXEI PRIORITARE 1. PROIECTELE CARE POT FI PROPUSE TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ OBIECTIVULUI GENERAL DE CREŞTERE A CALITĂŢII VIEŢII ŞI CREĂRII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ ÎN ORAŞE, IAR ABORDAREA ESTE UNA DE ANSAMBLU PRIN INTERMEDIUL PLANURILOR INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU).

Centrul urban pe care vi-l prezentăm în acest număr este Alba Iulia, oraş care, prin cele şapte proiecte in-cluse în PIDU, şi-a propus investiţii în valoare totală de 59,5 milioane de euro. Aproape jumătate din această sumă care va fi investită în dez-voltarea oraşului este direcţionată către un obiectiv considerat em-blema oraşului Alba Iulia – Ce-tatea Alba Carolina. Alba Iulia este, totodată, şi primul oraş din ţară care a contractat toate proiectele prevăzute în PIDU şi primul care a fi nalizat un proiect din acest pachet de şapte proiecte.

O LUCRARE IMPRESIONANTĂ

Construită în prima jumătate a seco-lului al XVIII-lea, cetatea Alba Caro-lina este simbolul oraşului Alba Iu-

lia şi, totodată, principala atracţie turistică a aşezării. Fortăreaţa construită în stil Vauban, sub for-ma unei stele, având şapte basti-oane, este o lucrare arhitecturală impresionantă, unică în România şi reprezentativă pentru patrimoniul european. Cetatea este o fortifi caţie cu ziduri groase şi porţi cu basore-liefuri pe teme mitologice, apărată de şanţuri care măsoară circa cinci kilometri. Intuind potenţialul său, din punct de vedere al atractivităţii turistice, autorităţile din Alba Iu-lia au construit strategia de dezvol-tare a oraşului pornind de la tema restaurării, conservării şi promovării cetăţii Alba Caro lina, ca produs turistic.

DOUĂ PROIECTE PENTRU CETATEA ALBA CAROLINA

Primăria municipiului Alba Iulia are în derulare două dintre proiectele din PIDU prin care vor fi reabilitate şi puse în valoare atât interiorul cetăţii, cât şi latura de vest a aces-teia. Distrus prin explozie controlată în 1921, pentru construirea Cate-dralei Încoronării, bastionul din partea de vest nu va fi reclădit, însă proiec tul de reabilitare include refacerea şanţurilor care se vor uni cu celelalte două laturi şi care vor fi traversate de poduri de acces în ce-tate. Contractul pentru acest pro-iect, în valoare de circa 16 milioane de euro, a fost semnat în decembrie 2010, iar, recent, autorităţile au fi -nalizat procesul de achiziţii publice

Elena OCEANU |


pentru contractarea constructo-rului, ceea ce înseamnă că, foarte curând se va putea da ordinul de în-cepere a lucrărilor.

AMENAJĂRI ÎN FORTIFICAŢIE

Cel de-al doilea proiect fi nanţat în cadrul PIDU pentru reabilitarea cetăţii Alba Carolina este într-unstadiu mult mai avansat. Este vor-ba despre lucrări în interiorul fortifi caţiei în urma cărora vor fi re-abilitate trotuarele, platformele de acces şi de odihnă, vor fi amenajate parcări şi piste pentru biciclete, va fi completat mobilierul urban, se va extinde sistemul de iluminat public şi arhitectural şi vor fi amenajate fântâni arteziene. Proiec tul a primit fi nanţare în septembrie 2010, iar lucrările desfăşurate în zona istorică au dus la descoperirea unor vestigii istorice care impune reconsidera-rea planurilor iniţiale. Săpăturile au scos la lumină temple din peri-oada ocupaţiei romane, de mare importanţă istorică, pentru care se caută, în prezent, o soluţie de con-servare şi punere în valoare. Vari-anta propusă de istorici şi agreată şi de municipalitate este aceea ca descoperirile arheologice să facă obiectul unei amenajări suplimen-tare în proiect pentru ca potenţialul lor să fi e fructifi cat.

PREOCUPĂRI MAI VECHI, UN SINGUR OBIECTIV

Primăria Alba Iulia a derulat şi alte proiecte de reabilitare şi promova-re a obiectivului, fi nanţate în cadrul axei prioritare 5 - dezvoltarea

durabilă şi promovarea turismului, DMI 5.1, care presupune restaura-rea patrimoniului, şi DMI 5.3, care are în vedere promovarea turistică. Recent, administraţia din Alba Iulia a fi nalizat un alt pro iect cu fi nanţare Regio, în valoare de circa 12 milioa ne de euro, prin care au fost reabilitate trei trasee din in-teriorul centrului istoric. În cadrul acestui proiect a fost amenajat un

sistem pietonal din piatră naturală şi carosabilul care traversează tra-seele de vizitare estic, sudic şi nordic, s-a montat mobilier urban şi au fost ins talate sisteme de sem-nalizare a celor trei trasee. În urma aceleiaşi investiţii, zona celor trei trasee benefi ciază de un sistem de iluminat stradal şi arhitectural care face posibilă vizita rea obiectivului, inclusiv pe timp de noapte.

Promovarea cetăţii Alba Carolina ca destinaţie turistică se realizează tot printr-un proiect Regio, fi nanţat în cadrul DMI 5.3, în valoare de peste 1 milion de lei, intitulat „Respiră aerul istoriei”. Pachetul integrat de promovare şi marketing, conceput în cadrul proiectului, include organizarea de evenimente, acţiuni publicitare, participări la târguri de turism, spectacole de proiecţie video, sunet şi lumină, producţie de materiale publicitare de promovare.

Grijă pentru istorie

Regio în România


Regio în RomâniaIstorie şi turism

MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER, ÎN PLIN PROCES DE RESTAURARE

PENTRU ORICE TURIST CARE VIZITEAZĂ JUDEŢUL MEHEDINŢI, MUZEUL

REGIUNII PORŢILOR DE FIER ESTE LOCUL DIN CARE POATE ÎNCEPE UN ITINERARIU AL CUNOAŞTERII, O INCURSIUNE ÎN ISTORIE, DAR ŞI ÎN ACTUALITATE.

O vizită la acest obiectiv înseamnă o întoarcere la istoria veche, în-cepând cu perioada antică şi con-tinuând cu cea medievală, o aple-care către tradiţiile şi obiceiurile locului, dar şi o cunoaştere a na-turii şi atracţiilor zonei. Muzeul este structurat pe patru secţii prin-cipale - Arheologie-Istorie; Ştiinţele Naturii; Artă; Etnografi e şi Artă Populară - fi ecare dintre cele pa-tru având un patrimoniu bogat, cu valoare documentară preţioasă.

MUZEUL, PUNCT IMPORTANT PE HARTA TURISTICĂ A ROMÂNIEI

Prin intermediul unei fi nanţări Re-gio în valoare de peste 51 de milio-ane de lei, demarat de autorităţile mehedinţene în decembrie 2009, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier va fi reabilitat, conform unui proiect amplu. Scopul fi nal al acestui pro-iect este crearea unui produs turistic competitiv care să constitu-ie o atracţie inedită în circuite le in-terne şi internaţionale. Procesul de reabili tare şi modernizare include refacerea clădirii deja exis tente, dar şi realizarea unui pavi lion sepa-rat care va include un lapidarium,

o sală de conferinţe şi un punct de informare.

ISTORIE VIE, RESTAURATĂ

O altă componentă importantă este proiectată pentru a pune în valoare elementele de civilizaţie romană şi medievală existente în area-lul limi trof muzeului. Primul din-tre aceste elemente este structu-ra care s-a păstrat din vechiul cas-tru roman Drobeta, o fortifi caţie de mici dimensiuni care a reprezen-tat prima cetate ridicată din piatră în Dacia romană. Vechiul castru, în forma sa iniţială, apare reprezentat într-o scenă de pe Columna lui Traian, ilustrând momentul inaugu-rării podu lui lui Apolodor. Ruinele actuale păstrează o formă de cruce care refl ectă organizarea din seco-lul al IV-lea. Ultima oară când castrul a fost refăcut a fost în perioa da 527-565, în timpul Împăratului Justinian. Pe ruinele castrului a luat naştere, ulterior, oraşul antic Drobeta.

Termele romane, construite în ace-eaşi perioadă a ocupaţiei romane, vor fi , de asemenea, puse în valoare în cadrul proiectului. Des coperirile arheologilor şi interpretările date de istorici ne arată că acestea au fost cele mai complicate instalaţii termale din Dacia Inferioară, fo-losite atât de soldaţii romani, cât şi de populaţia civilă. Din păcate, astăzi se păstrează mai puţin de jumătate din ruinele termelor.

| Elena OCEANU | Elena OCEANU

Podul lui Traian, reconstituire

Clădirea muzeului


Proiectul va promova şi Podul lui Traian, ridicat într-un timp record - trei ani - între cele două războaie dacice. Podul a repre zen tat o construcţie magnifi că şi uimitoare prin ingeniozitatea sa. Astăzi, din construcţia realizată de Apolodor din Damasc nu au mai rămas decât doi dintre stîlpii care susţineau podul de lemn. În interiorul Muzeului Re-giunii Porţilor de Fier, o machetă a podului, cu o lungime de 21 de metri, realizată după o cercetare minuţioasă a izvoarelor istorice, vorbeşte de la sine despre ctitoria considerată cel mai mare pod al lu-mii construit în antichitate.

Nu în ultimul rând, ansamblul de vestigii păstrate în arealul care înconjoară Muzeul Regiunii Porţilor de Fier păstrează elemente de civilizaţie medievală. Este vorba despre fundaţia unei biserici go-tice despre care istoricii cred că a fost ridicată în secolul al XIV-lea de călugării franciscani veniţi în Ţara Românească, dar care, probabil, a servit şi cultului creştin-ortodox în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân.

DESCOPERIRI ARHEOLOGICE NEPREVĂZUTE

Cu asemenea mărturii vii ale is-toriei era şi normal ca reamena-jarea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier să urmărească exploatarea potenţialului turistic al vestigi-ilor. Soluţiile nu sunt însă simple. Un element neprevăzut, care ar putea schimba proiectul, este des-coperirea unor vestigii exact în zo-na în care urma să fi e amenajat

pavilionul de acces în ansamblul muzeal. Arheologii sunt de părere că ceea ce a ieşit la lumină, în urma săpăturilor, sunt părţi ale unui am-fi teatru care apare şi pe Columna lui Traian şi a cărui existenţă nu a fost certifi cată, până acum, de nici o descoperire arheologică. Pentru că cercetarea locului ar putea du-ra chiar câţiva ani, autorităţile care coordonează proiectul reabilitării muzeului caută acum o soluţie în vederea reamplasării pavilionului de acces.

FONDURI NERAMBURSABILE

Proiectul Regio pentru reabilitarea întregului complex include lucrări de restaurare a obiectivelor de patrimoniu, reconstituirea

unora dintre elementele care compun aceste monumente, amenajări peisagistice, realizarea unor căi de acces.

Finanţarea lucrărilor este susţinută din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi bugetul naţional cu peste 41,6 milioane de

lei, sume nerambursabile. Finalizarea proiectului este prevăzută pentru a doua jumătate a anului viitor.

Biserica medievală

Terme romane

Castrul roman

Istorie şi turism

Regio în România


PALATUL THEODOR COSTESCU ŞI CETATEA MEDIEVALĂ A SEVERINULUI, DOUĂ ATRACŢII TURISTICE CARE RENASC CU FONDURI REGIO

UNUL DINTRE CELE MAI AMBIŢIOASE PROIECTE ALE MUNICIPALITĂŢII

DIN DROBETA TURNU SEVERIN ESTE CEL DE REABILITARE A PALATULUI CULTURAL THEODOR COSTESCU ŞI A CETĂŢII MEDIEVALE A SEVERINULUI, DOUĂ MONUMENTE DE PATRIMONIU, SIMBOLURI ALE ORAŞULUI, CU UN POTENŢIAL EXTRAORDINAR DE A DEVENI ATRACŢII TURISTICE.

Iniţiativa derulării unor lucrări de anvergură pentru punerea în valoare a celor două obiective culturale a fost una pentru care autorităţile lo-cale au militat ani la rând. Oportu-nitatea fi nanţării acestui proiect a apărut prin Programul Operaţional Regional şi s-a concretizat în octom-brie 2009 când s-a semnat con-tractul de fi nanţare în valoare de 54,4 mili oane de lei, din care 42,5 mi lioane reprezintă contribuţie FEDR şi de la bugetul naţional. Administraţia din Drobeta Turnu

Severin a demarat încă din toamna anului 2010 lucrările de restaurare şi amenajare, iar proiectul urmează să fi e fi nalizat în ianuarie 2013. Cele mai ample intervenţii se vor realiza la Palatul Cultural Theodor Costescu. Cu o vechime de aproape un secol, monumentul reprezintă cartea de vizită a oraşului şi, totodată, o realizare de sufl et a lo-cuitorilor Severinului, având în ve-dere că, în 1912, construcţia lui a început cu fonduri obţinute dintr-o prescripţie publică. Din păcate,

trecerea timpului şi-a pus ampren-ta asupra stării imobilului: fi suri apărute în pereţi, infi ltraţii ale apei de ploaie etc. Singurele lucrări re-alizate în ultimul deceniu au fost cele de racordare a obiectivului la reţeaua de energie termică. Intervenţia la structura clădirii, dar nu numai, a devenit, cu timpul, im-perativ, pentru salvarea clădirii-monument care, în urma reabilitării, îşi va putea recăpăta strălucirea de odinioară. Planul arhitectural după care se realizează reabilita-rea Palatului Theodor Costescu este unul amplu: intervenţii la structura de rezistenţă, restaurarea faţadei, mărirea sălii de teatru din interior, amenajarea unei cafenele litera -re şi reamenajarea grădinii de vară ca cinematograf. La rândul lor, sălile care găzduiesc cele 300.000 de volu me ale Bibliotecii Judeţene I.G. Bibicescu şi sala de lectură vor fi reamenajate, pentru o mai bună funcţionalitate şi atractivitate.

| Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU

Regio în România

54,4 milioane de lei

valorează investiţia pentru reabilitarea

celor două monumente

Lucrări de anvergură


Activitatea de şantier este, în acest moment, avansată. În perioada rece s-a lucrat la interior unde s-au făcut inclusiv intervenţii pentru redimen-sionarea sălii de spectacole de tea-tru şi s-a demolat balconul sălii pen-tru reconstruirea unuia de dimensi-uni mai mari. În prezent, cei peste o sută de muncitori sunt angrenaţi zilnic în lucrările care s-au extins la

exterior, la toate cele cinci corpuri ale clădirii. Proiectul de reabilitare mai prevede şi amenajarea unei piaţete, cu spaţii verzi şi mobilier urban în faţa Palatului. La celălalt obiectiv din proiect -Cetatea Severinului - lucrările au fost reluate odată cu încălzirea vre-mii, fi ind deja fi nalizate prospecţiile pentru detectarea complexelor arheologice care vor fi scoase la lumină. În prezent, se fac săpături

pentru descoperirea tuturor elemen-telor care s-au păstrat din structura vechii construcţii medievale. În ca-zul cetăţii, proiectul prevede deco-pertarea ruinelor acesteia şi o ame-najare pentru punerea în valoare a lor. Pe lângă această amenajare a punctelor de vizitare, autorităţile au în plan să construiască o cafe-nea literară, un lapidarium şi un punct de informare turistică. În plus, obiectivul va benefi cia de o platformă de promenadă, precum şi de refacerea cadrului natural cu arbuşti, gazon şi mobilier urban.

Turnul lui Sever

Cetatea Medievală a Se ve-rinului a fost construită

în 1233, de cavalerii ioaniţi şi avea rol de apărare. În 1524 a fost dărâmată în timpul unui atac otoman. Astăzi, din vechea cons trucţie se mai păstrează un perete al turnului de observaţie pe care localnicii l-au numit „Turnul lui Sever”, dar şi ruine ale construcţiilor care formau cetatea.

exterior la toate cele cinci corpuri

Palatul Theodor Costescu a fost construit

în 1912 cu fonduri dintr-o prescripţie

publică

Regio în România


Respect pentru trecut

Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

PERIPLU PE URME DE ISTORIE,ÎNTR-UN CIRCUIT AL MAUSOLEELOR VRÂNCENE

„DRUMUL DE GLORIE AL ARMATEI ROMÂNE ÎN PRIMUL RĂZBOI

MONDIAL” ESTE O INIŢIATIVĂ A AUTO-RITĂ ŢILOR DIN VRANCEA PRIN CARE MAUSOLEELE DIN FOCŞANI, MĂRĂŞEŞTI, MĂRĂŞTI ŞI SOVEJA VOR TRECE PRINTR-UN AMPLU PROCES DE REABI-LITARE, RESTAURARE ŞI CONSERVARE.

Mărturii ale unor clipe greu încer-cate din istoria românilor, lăcaşuri în care şi-au găsit odihna peste 12.000 de ostaşi români căzuţi pe câmpul de luptă, în timpul primei confl agraţii mondiale, mausoleele din Vrancea păstrează vie aminti-rea eroicelor lupte de acum 94 de ani de pe linia Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz. Cele patru mausolee con-struite în anii ‘20 (excepţie face Mausoleul Mărăşeşti, inaugurat în 1938) au continuat să se degradeze

în absenţa unor lucrări ample de consolidare de-a lungul timpului. Practic, ultimele intervenţii pentru menţinerea în bune condiţii a struc-turii celor patru monumente s-au realizat în urmă cu mai bine de un sfert de secol. Între timp, apa de ploaie infi ltrată în clădirile monu-mentelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja a degradat continuu cele trei clădiri, afectând structura imo-bilelor, dar şi unele elemente de in-terior. Ideea restaurării lor însoţită de propunerea ca aceste obiective să fi e incluse, ulterior, într-un circuit turis tic, s-a conturat încă din 2007 şi a prins forma unui proiect care, acceptat la fi nanţare în cadrul POR 2007-2013, a primit undă verde în iunie 2009, atunci când a fost sem-nat contractul de fi nanţare.

Cu o investiţie totală de peste 21 de milioane de lei, din care 16,5 mili-oane reprezintă fonduri nerambur-sabile din FEDR şi de la bugetul de stat, până în vara anului 2013, cele patru mausolee vrâncene vor fi com-plet restaurate. Proiectul include, pe lângă lucrările de restaurare a clădirilor, crearea unor facilităţi suplimentare. Este vorba despre amenajarea unor punc-te de informare turistică, a unor sisteme de iluminat arhitectural, amenajarea de parcări. În plus, sunt prevăzute dotări de interior

Mausoleul Eroilor din Focşani va fi primul dintre cele patru obiective care va fi fi nalizat. Practic, lucrările pentru reabilitare sunt realizate în proporţie de 90%, iar constructo-rul mai are de executat doar fi nisa-jele interioare. Investiţia de aici a inclus amenjarea unui punct de in-formare, refacerea hidroizolaţiei, restaura rea clădirii şi îmbunătăţirea sistemului de ventilare, lucrări de instalaţii electrice şi amenajări ex-terioare.

La Mausoleul din Mărăşeşti, lucrările de interior sunt într-un stadiu avansat. În Sala Armelor care va fi complet reabilitată, muncito-rii lucrează la fi nisaje şi la instala-rea corpurilor de iluminat care vor pune în valoare statuile. În exterior, a fost deja amenajat punctul de in-formare de la intrare şi urmează să fi e refăcut pavajul din curte. Cons-tructorul lucrează, în prezent, şi la refacerea hidroizolaţiei.

Pentru Mausoleul din Mărăşti, afl at în pericol de prăbuşire din cau-za instabilităţii terenului pe care se afl ă, proiectantul a prevăzut lucrări de consolidare a versantului cu tendinţe de alunecare. După des-chiderea şantierului, constructorul a constatat că lucrările pentru sta-bilizarea versantului trebuie să fi e mult mai ample. Prin urmare, s-a impus o reconsiderare a investiţiei şi o suplimentare de buget în ve-derea executării unor lucrări şi la baza versantului.

ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ, LUCRĂRILE LA CELE PATRU OBIECTIVE SE AFLĂ ÎN REALIZARE, DUPĂ CUM O RECLAMĂ ŞI COMPLEXITATEA LOR:

Regio în România


Atracţii turistice

Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

CASTELUL KAROLY REVINE ÎN CIRCUITUL TURISTIC DUPĂ RESTAURAREA PRINTR-UN PROIECT REGIO

CU O ISTORIE DE PESTE 500 DE ANI ÎN SPATE, CASTELUL KAROLY

DIN CAREI ESTE ASTĂZI UN SIMBOL AL ORAŞULUI ŞI UNA DINTRE PRINCIPALELE ATRACŢII TURISTICE ALE ZONEI. OBIECTIVUL REPREZINTĂ MĂRTURIA VIE A SECOLELOR DE ISTORIE ZBUCIUMATĂ, DOVADĂ STÂND EPISOADELE REPETATE DE DISTRUGERE PARŢIALĂ SAU TOTALĂ ŞI DE RECONSTRUIRE A CASTELULUI.

Construit în 1482 ca o casă întărită, transformat în fortăreaţă de conte-le Karoly Mihaly, în 1661, Caste-lul Karoly a fost defi nitivat în 1794, când a fost terminată construcţia în stil baroc, cuprinzând peste 40 de came re distribuite la etaj şi parter, dar şi o capelă. Intervenţiile la struc-tura şi stilul construcţiei au continu-at, pentru că în urma unui cutremur, în anul 1834, castelul s-a dărâmat într-o mare măsură, iar reconstrucţia şi restaurarea, în stil neogotic de această dată, s-au încheiat abia la sfîrşitul secolului al XIX-lea.

În contemporaneitate, castelul a găzduit un muzeu istoric şi de ştiinţele naturii, dar şi o bibliotecă cu circa 80.000 de volume. Capela din incintă este funcţională în con-tinuare şi găzduieşte adesea cununii sau expoziţii itinerante.

Monument istoric şi arhitectural, castelul este înconjurat de un parc care se întinde pe circa 10 hectare

şi care este considerat rezervaţie naturală cu denumirea de parc den-drologic, pentru speciile rare de ar-bori şi arbuşti. Pentru că obiectivul de patrimo-niu se afl a într-o stare avansată de degradare, autorităţile au decis, în urmă cu cîţiva ani, să acceseze fon-duri structurale disponibile pentru reabilitarea şi restaurarea acestui obiectiv, scopul fi nal fi ind acela al redării lui circuitului turistic.

Programul prin care s-a reuşit ac-cesarea fondurilor necesare a fost Regio, axa prioritară 5 privind dez-voltarea durabilă şi promovarea turis mului. Valoarea totală a proiec-tului pentru care s-a semnat con-tractul de fi nanţare în aprilie 2009, este de aproximativ 23 de milioa-ne de lei, din care o mică parte vor merge către reabilitarea Cetăţii Ardud.

STADII DIFERITE DE

Mausoleul de la Soveja este re-abilitat în proporţie de 30%. Con-structorul a amenajat deja punctul de informare turistică şi lucrează în prezent la clădirea mausoleu-lui. Acolo sunt nece sare lucrări de restaurare, îmbunătăţirea sistemului de ventilare, reface-rea instalaţiilor elecrice, sanitare şi termice. Proiectul mai prevede lucrări la exteriorul clădirii şi ame-najarea unei parcări.

cu sisteme de sonorizare, venti-lare şi climatizare, sisteme de con-trol video şi antiefracţie. După fi -nalizarea acestui proiect, Consi-liul Judeţean Vrancea va elabo ra o strategie de pomovare a mauso-leelor din acest judeţ. Cele patru obiective şi alte cinci monumente de factură istorică şi religioasă din judeţ vor fi incluse într-un itinera-riu care va fi promovat la nivel naţional şi internaţional. Traseul turistic va străbate localităţile Focşani, Mărăşeşti, Panciu, Stră-oane, Varniţa, Mărăşti şi Soveja.


Patrimoniu conservat

Regio în România

Cu un buget alocat de circa 16 milioane de lei, Castelul Karoly benefi ciază de lucrări ce includ intervenţii la structura de rezistenţă şi la arhitectura obiectivului, salu-brizarea subsolurilor şi reface-rea acoperişului. Se vor restaura, totodată, şi elementele decorative. În acest moment, lucrările sunt re-alizate în proporţie de 40%. După fi -nalizarea lor, estimată pentru luna decembrie 2011, o parte din interi-orul obiectivului va recăpăta vechea funcţionalitate de muzeu de isto-rie. Biblioteca nu va mai fi mutată înapoi, iar încăperile rămase astfel libere vor fi reamenajate, în stil medieval şi vor conţine mărturii ale istoriei familiei nobiliare care a construit castelul.

La o distanţă de circa 50 de kilo-metri de Castelul Karoly se afl ă cel de-al doilea obiectiv inclus în acelaşi proiect de reabilitare denu-mit Circuitul Târgurilor Medievale din Transilvania de Nord - Castelul Karolyi din Carei şi Castelul (Cetatea) Karoly de la Ardud.

Cetatea din Ardud, ridicată în seco-lul al XV-lea, a fost una dintre cele mai solide din nordul Transilvaniei. Pe structura cetăţii, în 1730, con-tele Alexandru Karoly a construit o cetate-castel, în acelaşi stil baroc ca şi castelul din Carei. Unul dintre turnurile construcţiei se păstrează şi astăzi. Pentru Cetatea Ardud, proiectul urmăreşte consolidarea şi conserva-rea turnului de sud-vest care ar ur-ma să găzduiască un muzeu tematic, lucrări şi prospecţiuni arheologice, precum şi conservarea ruinelor fos-tei cetăţi. Cele două turnuri sudice

vor fi lega te de o punte pietonală, iar în interior va fi amenajat un amfi tea tru de mici dimensiuni.

PROMOVARETURISTICĂ

Proiectul pentru integrarea în circuite turistice a ce-

lor două obiective de patrimo-niu afl ate în reabilitare va con-tinua, anul viitor, cu o serie de activităţi de promovare. Pentru crea rea unui brand turistic regio-nal, autorităţile din Carei vor să organizeze spectacole cu teme medievale şi întâlniri pentru pro-movarea obiectivelor. De aseme-nea, cele două produse turistice vor fi prezentate la târguri de profi l, în albume şi materiale de informare şi promovare. Nu în ul-timul rând, legendele locului vor fi incluse în materiale de promo-vare a celor două monu mente considerate veritabile atracţii turistice.

C b t l t d i 16

16 milioane de lei

valorează lucrările de reabilitare a Castelului

Karoly


Turism şi mediu

Bani europeni în Uniunea Europeană

UNA DINTRE DESTINAŢIILE TURIS-TICE PREFERATE DIN FRANŢA,

MONT-SAINT-MICHEL, DIN BASSE-NORMANDIE, TRECE PRIN SCHIMBĂRI RADICALE. MODIFICĂRILE VOR AJUTA LA CONSERVAREA FRUMUSEŢII GOLFULUI ŞI VOR OFERI TURIŞTILOR O EXPERIENŢĂ DE NEUITAT. PROIECTUL ARE DREPT SCOP ASIGURAREA LONGEVITĂŢII ACESTUI LOC MITIC, CEL CARE A FOST O BOGATĂ SURSĂ DE INSPIRAŢIE CULTURALĂ PENTRU MULŢI ARTIŞTI, DE LA CLAUDE DEBUSSY ŞI A SA CATHÉDRALA ENGLOUTIE LA PETER JACKSON ŞI FILMUL SĂU DIN 2003, „STĂPÂNUL INELELOR: ÎNTOARCEREA REGELUI”.

SPĂLÂND SEDIMENTELE

Pentru a continua să primească cele trei milioane de turişti care vin în fi ecare an din toată lumea pentru a admira această insulă stâncoasă, statul francez a lansat un proiect major de dezvoltare pentru gol-ful Saint-Michel, care ar permite curen ţilor mareelor şi râului să se rotească în jurul muntelui, aşa cum o făceau înainte.

Fondurile europene joacă un rolimportant în fi nalizarea, în bune condiţii, a acestui obiectiv repre-zentativ atât pentru Franţa, cât şi pentru Uniunea Europeană. Cei 11,1 milioane de euro folosiţi în proiect din fi nanţarea acordată prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională se adaugă unui efort

fi nanciar comun al statului şi al autorităţilor franceze. Astfel, pe de o parte, au fost implicate Ministerele de Interne, Ecologie, Energie, Dezvoltare Durabilă şi Amenajarea Teritoriului, iar, pe de altă parte, autorităţile locale s-au mobilizat exemplar, în cadrul Consiliului Reunit al Regiunilor Normandia de Jos, Britania şi prin departamentele/satele din Saint-Michel, Baeuvoir şi Pontarson. Benefi ciarul proiectului este Sindicatul Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.

Acest proiect amplu are o valoare totală a investiţiilor estimate de 140 milioane de euro, banii urmând a fi investiţi în construcţia unui dig nou, pentru a elibera muntele de mlaştinile de sare din jur. Folosind vigoarea mării şi a râului Couesnon, digul ar putea curăţa sedimentele depuse pe munte. În doi ani, aproximativ 50% din cele trei milioane mc de sedimente din

cele care trebuie îndepărtate ar fi eliminate şi în opt ani acest procent ar ajunge la 80%.

Cum mlaştinile de sare sunt cotate la acelaşi nivel de protecţie ca şi pădurile tropicale, fi ind habitatele planetei cele mai productive biologic, au fost depuse eforturi pentru protejarea speciilor sălba-tice. Un exemplu este broasca pătrunjel (sau Pelodytidae). În timpul lucrărilor hidraulice, au fost create zece iazuri pentru a oferi adăpost acestor broaşte în timpul sezonului de împerechere a lor (de la mijlocul lunii februarie până la mijlocul lunii aprilie).A fost construită, de asemenea, o nouă parcare. Prin demolarea fostei parcări, mareea va curge din nou, liber în jurul muntelui. Noile planuri au inclus construirea unui prototip pentru a permite testarea diferitelor suprafeţe în timpul construcţiei barajului.

TRANSFORMAREA GOLFULUI MONT-SAINT-MICHEL

Dan CÃRBUNARU |

www.inforegio.ro22

Turism şi mediu

VIZITATORII SUNT BINEVENIŢI ÎN CONTINUARE

Până la fi nalizarea proiectului, în 2015, proiectul de renovare a Mont-Saint-Michel s-a aşezat deja pe calea de a schimba faţa golfului. Construirea barajului hidraulic a început în iunie 2006 şi până acum au fost stabilite toate cele opt porţi de apă, canalizare şi ecluză. Aceste porţi se închid în timpul fl uxului, împiedicând, astfel, pătrunderea de apă de la revărsarea râului.

Pentru ca derularea proiectului să nu fi e o piedică în calea turismului, pe durata lucrărilor, a fost înfi inţat un centru de informare. Scopul centrului este acela de a le explica vizitatorilor în ce constă proiectul de reabilitare de la Mont Saint-Michel,

care este stadiul lucrărilor şi cum va arăta Mont Saint-Michel după fi nalizarea proiectului. Expoziţii, ecrane cu plasmă şi modele virtuale păstrează emoţia vie, pe măsură ce muntele trece prin transformări. Proiectul este susţinut de numeroase cercetări. Acesta a fost conceput în aşa fel, încât să păstreze procesul natural de sedimentare în golful interior neatins. Patru ani de studii hidro-sedimentare au fost efectuate de către laboratorul Sogreah, o companie franceză specializată în domeniul studiilor şi aplicaţiilor

hidraulice. Înainte de începerea operaţiunilor, modifi cările au fost validate de către un comitet ştiinţifi c internaţional. Un studiu de impact a scos în evidenţă efectele benefi ce pe care lucrările le vor avea asupra mediului din golf.

Mai multe detalii despre proiect la:

www.projetmontsaintmichel.fr/en/


„Scopul proiectului este socio-cultural, pentru faptul că acesta caută să restaureze atât peisajul, cât şi patrimoniul arhitectural, mediul în care se urmăreşte protejarea şi promovarea biodiversităţii golfului, precum şi economic, pentru că se urmăreşte continuarea atragerii de vizitatori prin intermediul unui centru turistic nou creat şi mult mai accesibil.”

a declarat Bruno Legendre, din cadrul a declarat Bruno Legendre, din cadrul Sindicatului Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.Sindicatului Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.

23

Istorie conservată


IUNIE 2011IUNIE 2011

UNUL DINTRE CELE MAI FAIMOASE MONUMENTE ALE PORTUGALIEI,

TORRE DE BELÉM, A BENEFICIAT RECENT DE O APROFUNDATĂ ŞI URGENTĂ REABILITARE. SITUAT LA MARGINEA LISABONEI, LÂNGĂ RÂUL TEJO, TURNUL ARATĂ ACUM LA FEL DE BINE CA ŞI LA MOMENTUL CONSTRUCŢIEI SALE.

Printr-un proiect derulat pe o perioadă de trei ani, cofi nanţat de Uniunea Europeană, clădirea a fost restaurată la nivelul fostei sale pe-rioade de glorie, atrăgând mii de turişti în fi ecare an şi găzduind expoziţii publice.

JUMĂTATE DE MILENIU DE ISTORIE

Construit la începutul secolului al XVI-lea, în cinstea regelui Manuel I, Torre de Belém a fost poarta cere-monială a Lisabonei şi o formă de

apărare pentru oraş. Ridicat în pe-rioada 1515 – 1521, de arhitectul militar Francisco de Arruda, tur-nul este renumit pentru arhitectu-ra sa delicată, cu un turn înalt de

cinci etaje şi un bastion în partea inferioară. Turnul este constru-it în stil oriental, decorat cu ele-mente islamice, la care se adaugă simboluri în stil manuelin, în ju-rul clădirii - noduri ele gante, sfere armillary şi cruci ale Ordinului Militar al lui Hristos. Cunoscut şi ca Turnul Sfântului Vincent, Torre de Belém se afl ă într-unul dintre cele mai frumoase cartiere din Lisabo-na, cu numeroase parcuri şi monu-mente, precum Monumen tul Des-coperirilor şi Palatul Prezidenţial. Cartierul Belém este strâns legat de epoca marilor descoperiri geogra-fi ce, fi ind locul de unde marii navi-gatori plecau în expediţiile lor. Tur-nul era folosit iniţial drept fort pentru a proteja Lisabona în zo-na limitrofă a râului Tejo. Acum, acest turn este situat direct pe linia ţărmului, curenţii schimbând adesea direcţia apei. Garnizoanele mili tare au fost retrase în 1940, când Minis-terul de Finanţe a preluat controlul

asupra construcţiei. Un lac artifi cial a fost amenajat în jurul clădirii is-torice, în 1983, pentru a înconjura turnul.

RESTAURAREA INFRASTRUCTURII

Un proiect pentru reabilitarea fi zică a turnului şi conservarea acestuia pentru viitor a început în mai 2005 şi s-a încheiat în septembrie 2008. Lucrările au fost supravegheate de către administraţia Regiunii Lisa-bona şi au fost fi nanţate de Uniunea Europeană, prin FEDR cu 133.138 de euro, sumă care a acoperit jumătate din costul lucrărilor. Investiţia va aju-ta la mai buna punere în valoare a turnului. Însemnele acestuia au fost scoase mai bine în evidenţă, iar patri moniul istoric a benefi ciat de o prezentare optimă, pentru ca vizita-torii să cunoască şi să înţeleagă mai bine istoria acestuia. O serie de acce-sorii cu valoare de patrimoniu au fost recondiţionate şi restaurate, cum a fost cazul ramele ferestrelor sau al robinetelor (Cribs Manueline). Supor-turile din bronz şi de lemn din inte-riorul turnului au fost, de asemenea, reparate, părând să arate ca noi.

O ATRACŢIE MAJORĂ PENTRU VIZITATORI

Proiectul a conferit siguranţa faptu-lui că Torre de Belém poate înfrun-ta viitorul cu încredere că structu-ra sa fi zică este acum foarte bine conservată - în conformitate cu statutul său de sit inclus în Patrimo-niul Mondial UNESCO. Proiectul de

TURNUL BELÉM, O REALIZARE GRANDIOASĂ

Dan CÃRBUNARU |

3 ani a durat reabilitarea

completă a monumentului


Istorie conservată


restaurare a acoperit o suprafaţă de peste 3.000 de mp şi a recu-perat sau restaurat 15 obiecte in-cluse în patrimoniu. Datorită proiec-tului, turnul a cunoscut o creştere semnifi cativă a numărului de vizita-tori. În prezent, acesta se bucură de vizita a aproximativ 830.000 de persoane pe an, atrase de cele mai cunoscute simboluri turistice al Por-tugaliei. Mulţi dintre turişti vin să se bucure de expoziţiile culturale organizate în această locaţie. În după-amiezele de duminică, local-nicii obisnuiesc să organizeze picni-curi pe pajiştea spaţioasă afl ată în faţa turnului.

S-A LANSAT BIROUL DE REPRE-ZEN TARE AL ADR NORD-EST LA

BRUXELLES, CARE VA CONSTITUI O PLATFORMĂ DE CONTACT ŞI COMUNICARE LA NIVEL EUROPEAN PENTRU AGENŢIE ŞI COLABORATORII SĂI.

La un an de la înfi inţare, biroul a celebrat în data de 5 mai 2011 lan-sarea ofi cială. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a peste 70 de oaspeţi, printre care s-au numărat Excelenţa Sa, domnul Ovidiu Dran-ga, Ambasadorul României în Bel-gia, Cristian Bădescu, reprezen-tant permanent adjunct şi Ion Şerpe, ministru consilier din partea Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană, Aura Raducu, manager de program şi politici UE în cadrul, DG Regio, CE, precum şi co-laboratori români şi străini alături de o delegaţie sosită cu acest prilej din partea Agenţiei pentru Dezvoltare

Regională Nord-Est. Reprezentanţii ADR Nord-Est au făcut cunoscute invitaţilor evoluţia şi rezultatele agenţiei de la înfi inţare şi până în prezent, subliniind performanţele obţinute în privinţa absorbţiei fon-durilor în perioada de pre-aderare, dar şi premisele încurajatoare pen-tru perioada post-aderare şi au pre-zentat audienţei obiectivele vizate pe termen scurt şi mediu. Obiec-tivul pe termen lung al ADR Nord-Est rămâne, conform misiunii sale, acela de a contribui la dezvoltarea Regiunii Nord-Est, astfel încât aceasta să devină un loc tentant pentru investitorii străini, o oază de spiritualitate, dar şi bună-dispoziţie pentru turişti, precum şi un loc mai atractiv pentru locuitorii săi. În alocuţiunile lor, invitaţii au subli-niat ca fi ind deosebit de important ca efortul Reprezentanţei României şi al celorlalte instituţii româneşti

din Bruxelles să fi e susţinut de cât mai multe regiuni pentru dezvol-tare prin înfi inţarea unor birouri de repre zentare, astfel încât, prin efort conjugat, România să con-tribuie cât mai mult la defi nirea vii-toarelor politici europene, inclusiv a Strategiei Europa 2020.

Contact: Biroul ADR Nord-Est BruxellesOvidiu Savu-coordonator birouRue Saint Laurent 36-38, etajul 2, B-1000, Bruxelles (în clădirea Casei de Asturia, Spania)Tel/Fax: 0032 220.116.88;Mobil: 0040 749 077 168E-mail: [email protected]

LANSAREA BIROULUI REGIONAL DE REPREZENTARE AL ADR NORD-EST LA BRUXELLES

„Proiectul a restaurat Torre de Belém şi i-a redat statutul său de drept, acela de monument reprezentativ şi unul dintre cele mai vizitate ale Portugaliei”

HelHelena Pinheiro de Azevedo, preºedinte al Comisiei Programului Operaþional ena Pinheiro de Azevedo, preºedinte al Comisiei Programului Operaþional pentru Dezvoltare a Teritoriului.pentru Dezvoltare a Teritoriului.


Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected]: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: [email protected]

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi [email protected]: www.adrcentru.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: [email protected]: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

BULGARIA, SOFIA, VELIKO TÂRNOVO ŞI BURGAS, 21-24 IUNIE 2011 Comisia Europeană organizează o întâlnire la nivel înalt pe tema contribuţiei pe care fondurile europene o au la integrarea romilor.

Evenimentul este o continuare a Summit-ului pentru integrarea romilor, desfăşurat în 2008, la Bruxelles, şi a evenimentelor similare găzduite de Ungaria, în 2009, şi de România, în 2010. Acest eveniment urmăreşte să atragă atenţia asupra oportunităţilor de fi nanţare, să promoveze utilizarea fondurilor europene şi să crească impactul proiectelor care au ca scop îmbunătăţirea situaţiei populaţiei rome. Vor conferenţia ofi ciali ai unor instituţii europene, reprezentanţi ai Guvernului Bulgariei, ai Parlamentului bulgar, delegaţi din partea unor organizaţii internaţionale.

BELGIA, BRUXELLES, 23 IUNIE 2011 Conferinţa „Regiunile în sprijinul schimbărilor economice”

Regiunile şi oraşele europene sunt chemate să contribuie decisiv la obiectivele de creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă promovate de strategia Europa 2020. Bazându-se pe comunicările recente ale Comisiei Europene cu privire la o creştere inteligentă şi durabilă, ediţia din acest an a conferinţei va prezenta şi dezbate o serie de instrumente-cheie pentru realizarea acestor obiective şi va evidenţia proiecte şi iniţiative care au stimulat politicile regionale pentru modernizare economică şi pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca şi în anii precedenţi, evenimentul se adresează managerilor de fonduri structurale de la nivel naţional, regional şi local, factorilor de decizie politică, autorităţilor şi reprezentanţilor regiunilor la Bruxelles.

MAREA BRITANIE, EDINBURGH, 27 IUNIE - 1 IULIE 2011Conferinţa Inspire 2011

Consiliul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, împreună cu Guvernul scoţian, organizează ediţia din acest an cu tema „Inspirat până în 2020 - Contribuţii la o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă”. Această reuniune oferă prilejul unei analize asupra modului în care conferinţele Inspire pot avea contribuţii importante la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020. Vor fi prezentate idei şi demonstraţii privind contribuţia Inspire la efi cientizarea resurselor, reducerea emisiilor de gaze, protejarea mediului şi păstrarea biodiversităţii. De asemenea, vor fi explorate contribuţiile Inspire la Agenda digitală a Europei şi rolul în e-guvernare. Nu în ultimul rând, vor fi evaluate noile evoluţii de pe piaţa muncii şi potenţialul de creare de locuri de muncă.

NEPTUN, ROMÂNIA, 22 – 24 IUNIE 2011 Forumul comunicatorilor Regio

Evenimentul se afl ă la a doua ediţie şi este organizat de Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional. Acesta va reuni atât experţii de comunicare ai AM POR şi ai Organismelor Intermediare, cât şi comunicatori care fac parte din reţeaua Regio, respectiv benefi ciari ai unor proiecte Regio, jurnalişti, instituţii publice şi private interesate de Regio, precum şi ONG-uri. În cadrul Forumului va fi prezentat stadiul de implementare a Regio, a activităţilor derulate de către AM POR şi Organismele Intermediare pentru promovarea programului. De asemenea, participanţii vor lua parte la activităţi practice care se vor derula în cadrul a trei ateliere de lucru pe diverse teme: comunicarea on-line, comunicarea cu mass media, publicitatea TV şi on-line.


Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe [email protected], noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

â

DilemăUn zâmbet, o glumă!

Dacă asta nu-i

perucă, să-mi spui

tu mie cuţu!

Un şef către alt şef:- Cum de angajaţii tăi sunt mereu aşa punctuali?- Simplu: am 30 de subalterni şi 20 delocuri de parcare.

Un preot mergea cu avionul. La un moment dat, vine stewardesa cu micul dejun.- Ce să vă dau, întreabă stewardesa.- Un whisky mic, zice preotul.Stewardesa vrea să toarne, dar preotul se răzgândeşte.- La ce înălţime zburăm?- La 10 mii de metri.- Ştii ceva? Mai bine dă-mi un ceai, că suntem prea aproape de şefu’.


Să mai şi zâmbim!

Numere încrucişate

SOLUŢIA CAREULUI NUMERELOR MAGICE DIN NUMĂRUL 4 AL REVISTEI REGIO:

36937 78 29 70 21 62 13 54 5

6 38 79 30 71 22 63 14 46

47 7 39 80 31 72 23 55 15

16 48 8 40 81 32 64 24 56

57 17 49 9 41 73 33 65 25

26 58 18 50 1 42 74 34 66

67 27 59 10 51 2 43 75 35

36 68 19 60 11 52 3 44 76

77 28 69 20 61 12 53 4 45

ate

Un bondar ca o măslinăStă de veghe în grădină

Şi se-ntreabă de ce oare Zboară el din fl oare-n fl oare!Rostul lui de bondărel E să fi e frumuşelMuşchi să facă la aripă Şi să nu mai facă gripă!„De ce oare o albină Are propria grădină?Şi tot spune iar la radioC-a făcut un… Regio!”

„Ce-o fi asta?”Se-ntreba bondarul pe cândlenevea..„Neah! E prea mult pentru mineMai bine aştept să-mi deaDumneaei, vecina meaVitamine bondăreştiDoar sunt prinţul din poveşti!Poate-şi face totuşi milă Să mă lase în grădinăŞi când iarna va veni Să nu mă mai chinuiescDoar să supravieţuiesc!

Şi cum sta şi lenevea O furtuna că venea Şi-l lua pe sus şi-l duseUnde niciodată fuse!Undeva pe sub un preş...

Fără-avea însă vreun stres Sta şi lenevea visândLa grădina lui, cu jind!Neştiind că dintr-un colţ Un motan suit pe-un bolţ Îl privea ca pe-o măslină Gata preparată-n tihnă…

Dacă micul bondărelAr fi fost mai sprintenelŞi în loc de teorie Profi ta de-ajutorie,Nu era acum subiectSau cauză fără efect!

C-o idee şi mult zel Putea fi un… AlbinelŞi-avea propria grădină, Pe vecina lui albinăS-o invite chiar la cină!

Reciproca vine-ndată Fără-a fi deloc ciudată! Dacă vrei să-nveţi să zboriCere puţin ajutor Poţi avea şi-un patioDacă ştii ce-i Regio!

n bondar ca o măslinăStă de veghe în grădină

Şi se-ntreabă de ce oareZboară el din fl oare-n fl oareRostul lui de bondărel E să fi e frumuşelMuşchi să facă la aripă Şi ă i f ă i ă!

Descoperă SOLUŢIA CAREULUI

alăturat şi trimite-o până la

1 iulie 2011 la adresa de e-mail

[email protected],

cu menţiunea „Numere încrucişate”

împreună cu datele tale de

contact şi participă la extragerea

tombolei Regio. Poţi câştiga

premii constând în materiale

promoţionale Regio.

Orizontal 1 Nouă mii patru sute unu 2 Cel mai mare număr de patru cifre scris cu 3, 0, 8, 5 3 Produsul lui este 14 4 Suma primelor două cifre este egală cu sumaultimelor două

Vertical 5 Cel mai mare număr de patru cifre distincte6 Are patru sute cincizeci şi unu zeci7 Predecesorul lui 3168 Cel mai mic număr de patru cifre distincte

5 6 7 8

1

2

3

4

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: iunie 2011

Revista Regio nr. 5

Documents

Transcript of Revista Regio nr. 5